TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME

“Moara cu noroc”- Ioan Slavici

Nuvela “Moara cu noroc” apare in 1881 in volumul «Novele din popor», fiind cea mai valoroasa
nuvela realista din literatura romana.
Dupa directia literara este o nuvela realista, veridicitatea creandu-se in primul rand prin tema-
dorinta de imbogatire si consecintele acesteia. Simetria incipit-final este creata prin cuvintele
batranei, cele cinci cruci, descrierea drumului si al morii, toate aceste elemente au conotatii
diferite : in incipit fixeaza teza morala a nuvelei, iar in final amplifica ideea ca omul este supus
sortii iar incercarea de a se imbogati prin mijloace necinstite ii va provoca sfarsitul. Discursul
este obiectiv, naratorul omniscient, naratiunea fiind la persoana a III-a, stilul clar, sobru, concis
si popular amplificand verosimilitatea naratiunii. Sunt prezente motive anticipative precum
titlul, vorbele batranei, cele cinci cruci, descrierea drumului, intalnirea dintre Ghita si Lica. Sunt
prezente si personaje tipice precum Ana- tipul sotiei si al victimei, Ghita- omul supus dorintei de
imbogatire si rapus de aceasta.
Dupa tema este o nuvela psihologica urmarind in detaliu etapele degradarii morale si
consecintele acesteia asupra personalitatii protagonistului. Analiza psihologica are o mare forta
de obiectivizare, scriitorul insistand asupra relatiilor protagonistului. Prin folosirea stilului
indirect si liber se amplifica trairile eroului constient de degradarea sa.
Titlul este simbolic, conturand toposul actiunii ca suprapersonaj fiind cel care influenteaza
destinele eroilor. Naratorul ofera cititorului o falsa asteptare, “norocul” pe care Ghita asteapta
sa-l primeasca o data cu venirea la han se dovedeste a fi motivul destramarii familiei si
dezumanizarii.
Nuvela este alcatuita din 17 capitole, un epilog si un prolog, construite simetric in care sunt
urmarite gradat degradarea morala a lui Ghita si destramarea familiei acestuia. Datorita
cuvintelor batranei se dezvolta conflictul latent intre doua mentalitati, cea a lui Ghita- care
surprinde fericirea provocata de inavutire si cea a batranei- ca porta-voce a autorului care
exprima mentalitatea «sanatoasa», fericirea fiind asociata cu linistea colibei.