Rezolvare subiect simulare clasa XII – 2017

Subiectul I

1. Partidul Muncitoresc Român

2. Oricare dintre:
 Sovietul Suprem este ales de către popor
 Sovietul Suprem are două camere: Sovietul Uniunii și Sovietul Naționalităților
3. A: Constituția Republicii Populare Române (1952) sau Constituția Republicii Socialiste
România (1965)
B: Constituția URSS din 1977
4. Litera B
5. A: „...plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adoptă
Declarația cu privire la poziția PMR în problemele mișcării comuniste și muncitorești
internaționale” (cauză), prin care comuniștii români […] încearcă să se emancipeze de sub
tutela sovietică (efect).
B: „…schimbarea Constituției Republicii Populare Române din 24 septembriei 1952”
(cauză) […] prin care comuniștii români […] încearcă să se emancipeze de sub tutela
sovietică (efect).
C: „... se fac alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Națională, care adoptă la 21
august 1965 o nouă constituție” (cauză) […] prin care comuniștii români […] încearcă să
se emancipeze de sub tutela sovietică (efect).
6. Practici politice democratice:
 prim-ministrul britanic Margaret Thatcher, în perioada 1979 – 1990, reduce rolul
statului în economie, sporeşte iniţiativa particulară în societate, privatizează mari
întreprinderi, ceea ce are ca efect echilibrarea bugetului şi revigorarea economiei
statului;
 preşedintele Franţei Charles de Gaulle, în perioada 1959 – 1969, duce o politică ce
are ca scop impunerea intereselor franceze în cadrul Comunităţii Economice
Europene (relevant este domeniul agricol).
 Creştin – democratul Helmuth Kohl, cancelar al Germaniei Federale (1982 – 1998),
reuşeşte să obţină acordul internaţional pentru reunificarea Germaniei (1990).
7. Caracteristici comune regimurilor totalitare:
 monopartitism;
 lider absolut;
 cultul personalităţii;
 dorinţa de a creea „omul nou”;
 poliţia politică;
 înlăturarea adversarilor politici;
 cenzura etc.

Subiectul II

1. Alexandru Ioan Cuza

2. Sec. XIX
3. Codul civil
1864
4. Învățământ accesibil tuturor categoriilor sociale.
Era reglementată instruirea la toate nivelurile.
 Se acorda o atenție deosebită învățământului primar.
Gratuitatea și obligativitatea învățământului primar.
5. Conform sursei date legea rurală adoptată la 2/14 mai 1864 prevedea împroprietărirea
ierarhizată a țăranilor clăcași, după numărul de vite de care dispuneau aceștia, și desființa
dările și obligațiile țăranilor față de moșieri.
Oricare dintre informații:
 „Ea recunoștea drepturile depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului
pe care îl aveau conform prevederilor anterioare ...”.
 „...de proprietate ale clăcașilor […][asupra] suprafețelor agrare pe baza numărului
de animale de tracțiune”.
 „... cei de la sate ale căror ocupații nu erau legate de agricultură și care nu făcuseră
clacă primeau doar de o casă și o grădină”.
 „Legea mai desființa […] dări și obligații în muncă pe care țăranii le aveau de secole
față de moșieri”.
 Afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în perioada 1801 – 1858 a
contribuit la constituirea statului român modern este adevărată, deoarece au fost
elaborate documente cu prevederi modernizatoare, precum Regulamentele
Organice (1831), care aveau la bază separarea puterilor în stat, proiectele pașoptiste
care propuneau reforme economice și sociale (rezolvarea problemei agrare,
emanciparea țiganilor și a evreilor) sau unirea și independența Principatelor,
Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc (1857) de la Iași și București, care aveau printre
prevederi unirea Principatelor într-un stat numit România și un principe străin, sau
Convenția de la Paris care, pe lângă o unire formală a celor două principate,
conținea o serie de elemente modernizatoare (desființarea privilegiilor de clasă,
egalitatea în fața legii, drepturi politice, separarea puterilor în stat etc.). Așadar, se
poate afirma că în perioada 1801 – 1858 au fost eleborate mai multe documente cu
prevederi modernizatoare.

Subiectul III

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc

(secolele IX - XVIII)

 În secolele IX – XIII, în spațiul românesc, prin unirea obştilor teritoriale au apărut

structuri politice prestatale (Romaniile populare); menţionate în izvoare cu numele
de: ţări, cnezate, voievodate, jupanate, codri, câmpuri, ocoale, cobâle.
 Factorii interni care au contribuit la constituirea statelor medievale româneşti:
creşterea demografică, ierarhizarea socială şi dezvoltarea economică.
 Factorii externi care au contribuit la constituirea statelor medievale româneşti:
scăderea puterii tătarilor şi criza dinastică din Ungaria.
 Voievodatul Transilvaniei este rezultatul unificării formaţiunilor politice existente în
secolele IX – XI sub conducerea unui voievod, realizată în etape.
 Etapa voievodatelor:
- Sec. IX:
 Voievodatul lui Gelu;
 Voievodatul lui Glad;
 Voievodatul lui Menumorut.
- Sec. XI:
 Voievodatul lui Gyla;
  Voievodatul lui Ahtum.
 Etapa cuceririi maghiare (secolele XI – XIII): Transilvania este cucerită şi
organizată în comitate (după model occidental).
 Ţara Românească şi Moldova sau constituit prin unirea formaţiunilor prezente pe
teritoriul lor: ţările, obştile săteşti, câmpurile sau codrii, care au format mai întâi
cnezatele şi voievodatele. Multe din aceste structuri politico-sociale sunt amintite în
diferite surse, printre care Cronica lui Nestor, Diploma Cavalerilor Ioaniţi, sau
Carmen miserabile a lui Rogerius. Ambele au la bază descălecate (care presupun
participarea românilor din arcul carpatic la constituirea statelor din sudul şi estul
Carpaţilor.
 În 1277 voievodul Litovoi cade în luptă, în urma refuzului de a mai recunoaşte
suzeranitatea regelui maghiar, el fiind înlocuit cu fratele lui Bărbat (după ce acesta
s-a răscumpărat cu o mare sumă de bani).
 Coroana maghiară iniţiază o politică de scoatere a românilor din drepturi,
obligându-i pe cei din Amlaş şi Făgăraş să treacă la sud de Carpaţi, unde, conform
tradiţiei, Negru Vodă întemeiază Ţara Românească.
 Forma de organizare a Ţărilor Române în Evul Mediu este voievodatul. Cele trei
instituţii politice din Ţara Românească şi Moldova sunt: Domnia, Sfatul Domnesc şi
Adunarea Ţării.
 Domnul este de origine divină, el are prerogative interne (judecător suprem,
legiuitor suprem, conducător suprem al armatei, bate monedă, numeşte în funcţii
etc.) şi externe (declară război şi încheie pace, încheie tratate internaţionale, trimite
şi primeşte solii). Din sec. XVI domnul este ales prin voinţa sultanului.
 Sfatul Domnesc: instituţie consultativă (ajută pe domn în luarea deciziilor mai
importante) alcătuită din boierii cu dregătorii şi clerul înalt (mitropolitul şi
episcopii).
 Adunarea Ţării: instituţie consultativă, alcătuită din reprezentanţi ai boierilor,
clerului, orăşenilor, ţăranilor liberi, convocată în situaţii deosebite. Atribuţii:
 confirmarea domnului;
 aprobarea taxelor interne şi externe (tributul către Imperiul Otoman).
 Biserica este organizată sub forma mitropoliilor şi episcopiilor. Mitropolitul era
considerat al doilea om în stat.
 În sec. XVIII, în contextul impunerii regimului fanariot de către Imperiul Otoman
(statul suzeran al Țărilor Române), domnul devine simplu funcţionar al sultanului.
Din 1711 (Moldova) şi 1716 (Ţara Românească) domnii sunt numiţi direct de către
sultan din rândul marilor dragomani din cartierul Fanar din Constantinopol. În
această perioadă se constată permanentizarea sistemului de vânzare a tronului și
slăbirea puternică a instituţiei domniei. Domnul era considerat un simplu
funcţionar otoman, asimilat rangului unui paşă cu două tuiuri.