CURS 1- ARHITECTURA NEOCLASICA

Apare in istoriografia, teoria si discursul arhitectural la sf sec 19- desemneaza creatiile de arh care fac uz
de limbajul classic-de ordinul de arh si de derivatele acestuia. Arhitectura neoclasica nu este
circumscrisa unui set de reguli sau unei delimitari foarte clare.

Pe ce se construieste debutul arh moderne? Se orienteaza pe sursele clasicismului vazand in aceastea un

camp de inovatie.

Ne intoarcem catre Renastere, etapa din evolutia arhitecturii care reinvie cultura clasica, avand in
centrul interesului individul, vazut ca centru al universului pe de o parte, pe de alta parte vazut ca
intruchipare a perfectiunii universale,a perfectiunii divine, de unde ideea de umanism.

SEBASTIANO SERLIO- s a nascut la Bolonia, a fost pregatit ca mester tamplar si in perioada de formare se
stabileste la Roma, unde intra ca ucenic pe santierul de reconstructive al bazilicii San Pietro, centrul
bisericii romano- catolice. Lucreaza o perioada scurta de timp sub indrumarea lui Rafael, care a condus
pentru cativa ani santierul de la San Pietro, continuandu si activitatea sub Baltazare Perruzi, unul dintre
reprezentantii cei mai important ai MANIERISMULUI Italian, autor al celebrului palat Massimo alle
Collone.

Serlio ramane la Roma ca ucenic al lui Peruzzi pana la 1527, an in care Roma este asediata de armatele
lui Carol al 5 lea.Un eveniment care a pus in pauza toate marile santiere aflate in desfasurare la
momentul respectiv la Roma, inclusiv santierul de la San Pietro, marea majoritate a arh stabliti la
Roma,reprezentanti de marca a Renasterii mature sau Manierismului incipient, refugiindu se in alte
locuri din Italia, data fiind invazia neasteptata a lui Carol al 5-lea.
Serlio se stabileste in 1527 la Venetia, unde ajunge cu un bajag impresionant de desene, de relevee si
schite dupa monumente antice ale maestrului sau Peruzzi, dar si ale lui Bramante sau Rafael, care au
condus santierul de la San Pietro.

In urmatorii ani, Serlio a inceout sa scrie un ft amplu tratat de arhitectura, cu 9 volume, un tratat care
incepea sa fie publicat in 1537. Incepe cu vol 4, despre ordinal de arhitectura.

Pana la Renastere, cultura europeana a fost familiarizata cu 4 ordine de arh, ionic, doric si corintic si un
al patrulea ordin pe care Vitruvius il numeste in tratatul sau Maniera italica, derivatie din cele 3 ordine
principale, ordinal toscan. Ordinul compozit intra in discutie incepand cu Sebastiano Serlio.

Variatiile pe termenul coronticului, care au dus la elaborarea compozitului, nu ii erau familiar lui
VITRUVIUS, care a prins zori imperiului Roman si implicit mostenirea greceasca pe care romanii au
asimilat o si au dus o mai departe.(ionic, doric, corintic, si toscan- variatia).

Serlio este primul care da drumul pe piata unei planse care ilustreaza intr-o maniera ierarhica tabla celor
5 ordine de arhitectura asa cum a fost ea dusa mai departe. Ierarhia se bazeaza pe gradul de
ornamentatie a ordinului si pe maniera de proportionare, de folosire a modulului pentru proportionare
a ordinului. ( unitatea compusa din coloanal si antablamaent cu partile specifice).

Concluzie: Renasterea este cea care aduce in fata publicului si profesionistilor din Europa suita celor 5
ordine de arhitectura in formula cu care suntem familiari pana astazi, pe de o parte, pe de alta parte
Sebastiano Serlio este primul care ilustreaza aceasta suita intr un tratat cu o difuzare exraordinar de
larga. Serlio in celelalte 8 carti ale tratatului sau, propunand o extrem de variata ilustratie explicate in lb
vulgara, in italiana curenta, facand accesibila arh clasica tuturor, si nu asa cum facusera teoreticienii care
l-au precedat, care au promovat o teorie de arh sofisticata, adresata in principal cunoscatorilor culturii
clasice si lb latine. Asadar, rediscutarea arh clasice din perspectiva moderna incepe cu Serlio, cel care
face familiar vocabularul classic asa cum a ramas pana in prezent.

Tot de la acesti teoreticieni timpurii ai arhitecturii clasice incepe sa se propage o obsesie pentru
proportie, o proportie despre care Vitruvius vb in tratatul sau dintr-o perspectiva foarte pamanteana, o
proportie care este pusa in legatura directa cu dimensiunile corpului uman, o proportie care prin
copierea perf naturii, a corpului uman, este reteta pentru frumusetea arhitecturala. Aceasta fixatie a arh
ptr reguli, proportii si perf naturala care trb inglobata in actul artistic ptr a asigura success demersului
creativ a durat pana tarziu, pana in sec 17-18.

Viziunea crestina asupra ordinului de arh, cretie a civilizatiilor pagane antice- gr si r o. Din perspectiva
crestina, Vitruvius pune alaturi ordinul de arh si corpul uman. Arhitectii crestini de mai tarziu creeaza o
triada, ordinul de arhitectura , corpul uman, reflectie a perfectiunii divine. Ordinul de arh nu este altceva
in viziunea crestina decat o intruchipare a perfectiunii divine.
Reconstituire Templul lui Solomon- ridicat de regale Solomon dupa proportiile si dupa refeta dictate de
Dumnezeu, folosind conform traditiei member, componente arhitecturale care materializeaza
perfectiunea divina. Aceasta fixatie a arh europeni pentru proporti si dimensiuni, calculate in
dimensiune directa cu toate miturile legate de perf cosmosului au ajuns sa devina un corpus extrem de
restrictiv si limitative in cee ce a privit evolutia libera a istoriei arhitecturii.

Arhitectii antici erau deja constienti de epuizarea posibilitatilor creative impuse de utilizarea corecta a
ordinului de arh. La un moment dat lucrurile ajung sa se blocheze in cev ce nu mai poate genera
noutate. Maniera devine pur decorative pierzand de fapt legatura cu esenta ideii de la care s- a pornit.

Pe langa aceasta traditie teoretica care porneste din Renastere si se dezvolta de a lungul sec ullterioare
se aduga si alte instrumente la fel de limitative care controleaza inovatia creatiei arh.
La 1671, in plina domnie a lui Ludovic al 14-lea, rege soare al Frantei, la Paris sub coordonarea lui
COLBERT, era infiintata Academia Regala de Arhitectura. Aceasta institutie a fost creata ca un loc de
dezbatere al elitelor arh ale momentului, ca fiind un instrument de control si de cenzura a gustului
oficial. Dezbaterile care aveau loc la academie aveau menirea de a pune bazele unei doctrine teoretice
official acceptate care sa controleze practica de arhitecturala, care era din toate punctele de vedere
tributara traditiei clasice, se folosea de ordinul de arhitectura.

Pe langa acest rol de a impune gustului oficial, a reprezentat si locul in care incepe gandirea moderna in
arhitectura, mediul de dezbatere in cadrul caruia incep sa apara primele fisuri, apar primele voci care
contesta autoritatea lui Vitruvius si implicit canoanele eterne pe care teoria de arh de la Renastere
incerca sa le impuna.

COLBERT, pe langa rolul de intemeietor al academiei a fost si un foarte important patron al artelor. Spre
exemplu, el a fost cel care l a propus pe BLONDEL sa tina cursul public de arh, destinate arh deja formati,
un curs prin interm caruia sse urmarea diseminarea ideilor Academiei Regale, idei care au fost insumate
intr-un curs de arhitecura care nu e altceva decat un tratat de arhitectura care insumeaza doctrina
oficiala. – limitarea libertatii de creatie care este subsumata gustului official, care devine doctrina de stat
in Franta si care ajunge sa aiba un impact puternic asupra a ceea ce se intampla cu Europa de vest, cu
ecouri pale in zonele de sud si de est ale Europei.
In acesti ani, arh devine o ema de discutie extrem de la moda, sub mecenatul lui COLBERT, Rene
Ouvrard, care era dirijorul corului de la capela regala din Paris, scria o carte despre armonia muzicala si
felul in care ea poate fi pusa in paralel cu armonia arhitecturala.

‘ Arhitectura este muzica impietrita’ – Ouvrard- pune in paralel felul in care armonia muzicala poate fi
asemanata cu armonia arhitecturala, care din punctul sau de vedere este asigurata prin folosirea
seturilor de proporii si de reguli care isi au originea in antichitate. Aplicarea proportiilor corecte creaza o
armonie vizuala.

CLAUDE PERRAULT-medicul regal- a practicat medicina la curtea lui Ludovic al 14 lea. A pus la indoiala
regulile si doctrinele incercand sa le explice dintr o perspectiva rationala, anuntand cee ace va domina
intreg sec 18, rationalismul stiintific.

A fost cu preocupari extrem de variate, desi era medic si a descoperit timpuriu pasiunea ptr arhitectura.

Perrault traduce tratatul lui Vitruvius in franceza, un tratat care este insotit si de un aparat critic extrem
de dezvoltat. Textul lui Vitruvius este insotit de un text al lui Perrault care incearca sa traduca
gandirea arhitectului roman din sec 1 i.Hr.

Perrult il contrazice pe Ouvrard, explicand rational, din perspectiva medicului, faptul ca armonia
muzicala perceputa intr un anumit fel de urechea umana este completamente diferita de armonia arh
pe care ochiul nu o percepe direct, ci o percepe filtrate prin subiectivismul culturii personale, prin
cultura vizuala a fiecaruia dintre noi. – punct de vedere lansat in anii 1660- anunta asezarea privii asupra
arh clasice pe un fagas rational, firesc, incercand sa o scoata de sub imperiul acelor reguli extrem rigide,
retete , care de fapt ii secatuiau imaginatia.

Traducandu l pe Vitruvius, Claude Perrault a ajuns la concluzii referitoare la felul in care a evoluat in
antichitate arh clasica, aceste concluzii l au determinat sa scrie propriul sau tratat de arh care sa se
ocupe de cele 5 ordine de arh, cele ‘ 5 specii de coloane’, publicat in 2 editii, in care isi expune propriul
punct de vedere despre cum functioneaza de a lungul timpului ordinul de arh.

El isi pune intrebarea: Exista un capitel corintic standard? Exista un capitel corintic care poate fi
considerat etalon al acestei specii de ordin? Raspunsul firesc este nu. Atat in perioada antichitatii cat si
in perioada de la Renastere, ordinal de arh evolueaza, fiecare arh isi imprima propriul mod de a gandi,
propriul punct de vedere asupra felului in care poate fi conformat ordinal de arhitectura.

Rationament: Atata timp cat nu exista ordin de arh standard posibil de luat ca etalon, intreg sistemul de
proportionare atat de indelung dezbatut de intreaga teorie de arh europeana nu sta in picioare. Asadar,
proportiile, din punct de vedere a lui Perrault tin de abilitatea arh de a concepe si de a crea arh si nu de
reguli stabilite mecanic. – FISURA pe care el o introduce in edificiul greoi al teoriei care vb despre
proportii divine si perfectiunea cosmosului oglindita in ordinul de arh.

Ceea ce porneste intreaga teorie a lui Perrault este libertatea de asumare de catre fiecare architect a
unui drum propriu, subiectiv, prin care poate sa creeze opera de arh.

Perrault deranjeaza in mod evident.

Acelasi COLBERT il trimite pe Antoine DESGODETZ, un tanar arh fr la roma sa intocmeasca releveele
celor mai imp monumente din fosta capitala a imperiului pentru a contrazice punctul de vedere lui
Perrault.

El face un nr de circa 50 de relevee, de la bun inceput plecand de la premisa surprinderii dimesiunilor

exacte ale monumentelor, tocmai pentru a putea pune in balanta aceste desene cu teoriile lui Perrault.

Concluzia la care ajunge DESGODETZ este aceeasi cu cea a lui Perrault, nu exista ordin de arhitectura
standardizabil, nu exista system de proportionale pe care anticii sa l fi aplicat universal , in schimb
gaseste cee ace era de asteptat, exista individualizare, exista amprenta pers imprimata de fiecare arh
monumentului pe care l a conceput si construit.

Aceste personalitati puncteaza un traseu pe care arh afiliata traditiei clasice il parcurge in drum spre
ceea ce denumim astazi generic NEOCLASICISM, prima varsta a arh moderne in lumea occidentala.

Cum ia startul Neoclasicismul?

Finalizarea Palatului Louvre- Perrault.

In timpul domniei lui Ludovic al 14 lea palatul era inca neterminat, palat care inlocuia un castel medieval
a carui amprenta la sol era mult mai restransa fiind de fapt cuprinsa in interiorul curtii interioare. Ptr
finalizarea aripii de est a palatului, COLBERT era insarcinat de regele Frantei sa organizeze un concurs de
arhitectura pentru a selecta figure representative ale momentului pentru a le invita la Paris pentru
construirea aripii.

COLBERT se opreste asupra lui Bernini pe care il invita la Paris, unde concepe 2 variante.

Cea de sus- refelctare a baroclui- idee de contopire pe care Barocul o promoveaza intre obiect si
contextual imediat, intre membrele ob de arh, totul topit intr-o scenografie generala, unduitoare care
acapareaza imaginatia si emotiile privitorului.

Scopul Barocului- de a impresiona prin opulenta, prin scenografie, prin imaginaia care se sustrage de
multe ori regulilor, totul in detrimental logicii strcturale, decorative, a materialului folosit, o logica care
se pierde in aceasta unduire extrem de plastica.

Bernini afirma cu foarte mare apasare in cadrul Academiei Franceze ca arhitectura clasica nu face
altceva decat sa se ancoreze in proportiile corpului uman, de origine divina, care reprezinta etalonul
frumusetii universale.

Proiectul lui Bernini e abandonat ptr a fi inlocuit cu proiectul lui Perrault si a lui L, Le Veau, care propune
o formula de abordare diferita de Barocul italienesc.

Colonada de la Louvre- neoclassicism, arh care se detaseaza de classicism printr o persp rationala asupra
felului in care arh clasica poate servi intereselor modenitatii, ptrintr un punct de vedere care lasa libera
posibilitatea arh de a se juca cu limbajul classic, un limbaj care este din perspectiva arh essential de
inteles atat din persp estetica cat si din persp structurala si functionala, ci nu asa cum il promovau
contemporanii baroci
Bernini- strict imbracaminte decorative care scoate din discutie orice ratiuni structive ale ordinului de
arh, el devine ca un fel de autocolant pe fatade.

Ratiunea ordinului de arh este topita in scenografie

Mai jos vedem exact opusul, ordinal de arh este folosit conform ratiunilor lui de a exista, in primul rand
cu rol structural si in al doilea rand un element cu valoare estetica.

Folosindu se de ordinul de arh, Perrault are o abordare novatoare in cee ace priveste structura, iventand
o serie intreaga de masinarii, inventeaza o sserie de tiranti metalici, ofera flexibilitate structurilor rigide.

Neoclasicismul, aceasta prima varsta a modernitatii, nu porneste de la nimic, nu este un current de

gandire si de expresie artistica care se formeaza in jur de 1750 din neant, ci este precedat de o serie de
personalitati, de momente, de teorii, care incearca sa priveasca traditia clasica reinviata de Renastere
dintr o perspectiva rationala, flexibila, perp care incearca sa iasa de sub imperiul scrierilor teoretice ale
lui Vitruvius, prin natura lor restrictive.

CURS 2

Neoclasicismul este de fapt o replica pe care arhitectii europeni incearca sa o dea exceselor scenografice
decorative ale Barocului, care prin finalitatile lui estetice se indeparteaza de logica arh clasice, se
indeparteaza de firescul utilizarii ordinului cu dubla finalitate, structiva si ornamentala, generand de fapt
compozitii sophisticate care au rolul de a impresiona, compozitii in care limbajul classic in general isi
pierde sensul originar lasand loc strict unei butaforii menite sa aiba un impact puternic si imediat asupra
privitorului.

ORIGINILE DIRECTIILOR BAROCE- sunt formulate in Conciliul de la Naute in 1540, clerul romano-catolic
vb despre nevoia unei arte religioase care sa aiba un impact nemijlocit si foarte puternic asupra
credinciosului, care trebuie atras in sanul comunitatii crestine printr o arta exuberanta, scenografica.

Acest lucru avea lc in contextual in care o bua parte dintre crestinii din occident fusasera pierduti de
biserica romano catolica recand la reforma. – Martin Luther, reforma care denunta abuzurile, excesele
bisericii romano- catolice.

Arta baroca vizeaza esteticul, forma, expresivitatea si impactul asupra privitorului.

Neoclasicismul vizeaza repunerea in chestiune a sensului si ratiunii de a folosi limbajul classic,

constrastand cu Barocul.

Neoclasicism ca termen nu desenmneaza un stil, o miscare sincrona sic lar desfinibila in anumite limite,
ci mai degraba o suma de atitudini, de cautari ale arh din occ European in cautarea sensului firesc de
utilizare a limbajului classic. In consecinta, Neoclasicismul ca termen ramane un termen vag si destul de
greu de circumscris unui nr de arhitecti anume sau unui nr de opera incadrabile in nr de opera impuse
de aceasta titulatura.

Neoclasicismul nu este o miscare sau o atitudine revival. Nu reinvie clasicismul, ci repune in dezbatere
fundamentele utilizarii limbajului classic la inceputurile modernitatii.

Aceasta imposibilitate de definire cu precizie a Neoclasicismului face imposinila cuprinderea intr o

singura fraza a caractristicilor sale esentiale.

DIRECTIILE ESENTIALE:

- Arhitectura care evolueaza in stransa legatura cu arheologia, arh neoclasica se foloseste de ordinal
de arh clasica si de limbajul ornamental classic printr o foarte scrupuloase cercetare directa a
minumentelor care serveau drept model-----intelegerea arh clasice nu este mijlocita de teorii, ci este
studiata direct de la sursa.

- Arhitectura care se foloseste de ECLECTISM ca metoda de lucru. Prin Eclectism intelegand acea
maniera prin care citate, framente din arh luate drept model sunt utilizate in opera noi adaptate
necesitatilor, aspiratiilor momentului. Ca metoda de lucru, presupune decuparea unor fragmente
din opere luate drept model si recompunerea lor in compozitii coerente care raspund unor finalitati
diferite fatada de cele ale modelelor avute in vedere la inceputul demersului. ( o cornisa,
dimensionarea registrelor unei cladiri).

- Afilierea la contemporaneitate, idea de stil modern. Arhitectii se foloseau de un limbaj classic cu

scopul de la inceput clar definit de a raspunde necesitatilor contemporane modern, de aici aceasta
idee de raspuns modern de atitudine ancorata in realitatile momentului si nu ideea de revival, de
inviere propriu zisa a unor manifestari ale trecutului.
 FUNDAMENTELE TEORETICE- acele puncta de vedere care au fost puse in scris, care au avut un
impact extrem de puternic asupra practicilor din sec 18 si de la inceputul sec 19, frundamente
teoretice care au incercat sa desprinda aceasta noua atitudine neoclasica de excesele, exuberantele
scenografice ale arhitecturii si artei baroce.

Sec 18- dominat de gandirea rationala, dominat de iluminism, de efectele pe care le are in toate
domeniile progresul stiintific, care sta la baza unui progress tehnologic mai tarziu, ambele ajungand
finalmente sa schmbe fata lumii occidentale, o lume extrem de influenta care isi va intinde ‘ tentaculele’
in intreaga lume, exportand know how ul in cele mai indepartate colturi ale lumii.

O prima scriere de arh care ducea mai departe ideile aruncate in dezbatere de Perrault e cea a
calugarului iezuit JEAN-LOUIS DE CORDEMOY-care publica la inceputul sec 18 in 2 editii un nou tratat al
intregii arhitecturi, de fapt un scurt eseu care creeaza un crochiu al drumului pe care o va lua teoria si
gandirea teoretica de arh in sec 18.

Cordemoy se lanseaza intr o critica vehementa a exceselor BAROCE, dand ca alternativa modelul antic
grecesc vazut ca proiectie ideala a perfectiunii in arhitectura, in ciuda faptului ca nu avusase ocazia sa
cunoasca in mod direct exemple de arh greceasca antica.

In antichitate a existat o literature ‘ de specialitate’ extrem de vasta, consistenta care s-a pierdut
integral, singura scriere teoretica care priveste arh antica care sa le parvina celor din sec 18 a fost
tratatului lui VITRUVIUS. Cu toate acestea, arh europeni au fost in permanenta constienti de faptul ca
arh Greciei antice nu a fost o intamplare, ci un construct extrem de elaborat.
Eseul pe care Cordemoy il publica la inceputul sec 18 se rijeaza intr o critica vehementa a Barocului
promovand pe de-o parte arh greceasca antica, la reperele grecesti, pe de alta parte eseul are in vedere
recomandarea studiului rationalitatii structurilor gotice, un lucru care apare in treacat si la Perrault.

Chiar daca Renasterea si cee ace a urmat dupa au avut tentatia de a trimite productia de arh medievala
intr-o epoca intunecata, intr-o zona lipsita de foarte mare interes, producand o inrerupere in evolutia
culturii europene, totusi incep sa apara voci care pun problema dintr o persp rationala, nevoia de
intelege a structurilor gotice vazute ca o intruchipare a logicii structural desavarsite, logica structurala
care poate servi drept punct de plecare pentru modernitate.

Asadar, Cordemoy pe de o parte se desprinde de Baroc, pe de alta parte trimite la modelul antic grecesc
pentru studiul limbajului classic, pe de alta parte priveste spre rationalitatea structurilor gotice.

El critica in eseu vehement operele unor maestrii recunoscuti ai Renasterii, ale lui Michelangelo,
Brramante, calificand spre exemplu BAZILICA SAN PIETRO de la Roma ca fiind un precedent care se
indeparteaza de logica arh clasica, califica San Pietro drept un exces al Barocului, maim ult de atat
ajunge sa ii puna inaintea maestrilor recunoscuti ai Renasterii pe constructorii gotici.

El critica realizari extrem de bine primate de contemporanii sai.

Biserica val de Grace- vehement criticata de Cordemoy ca fiind de fapt o constructie care desi se
foloseste de limbajul classic, o face intr-o maniera irationala, intr-o maniera care nu are legatura cu
esenta si logica clasicismului.
Spre exemplu, critica lipsa de logica a rezolvarii structurale si a folosirii ordinului de arh in logica
structurala.

Discutam aici de un pilastru masiv pe care ordinul de arhitectura este colat intr-o maniera complet lipita
de logica, coloanal compusa din baza, fus si capitel care este libera, un element prin care se scurg
eforturile de la partea superioara inspre fundatie, aici devine strict un element ornamental care este
multiplicat pentru a acoperi o suprafata foarte ampla a unei pile massive, care nu are nicio legatura cu
schemele structurale ale arhitecturii clasice. Mai mult decat atat, aceasta pila masiva si coloana
angajata, care este si aplatizata, este folosita in combinatie cu arcul in plin cintru, o reteta pe care
CORDEMOY o da drept exemplu negativ.

Acestea sunt doar niste puncta care anunta o noua atitudine, lucida asupra felului in care intoarcerea la
clasicismul din perioada Renasterii poate sa mai furnizeze modele pentru o arh noua, care sa poata sa
raspunda nevoilor, aspiratiilor culturale actuale, intr o lume aflata in schimbare fundamentala.

Spre exemplu, ceva mai tarziu fatada de scrierea lui Cordemoy, la jumatatea sec 18, acel moment care
marcheaza debuturile efective ale Neoclasicismului, in Franta era publicata o lucrare extrem de
ambitioasa, este vorba despre enciclopedia lui D. DIDEROT SI J.R D’ ALEMBERT 1751-72,enciclopedie
care se doreste un soi de dictionar rational al stiintelor, artelor si meseriilor umane, un soi de
compendiu care aduna intre copertile lui un rezumat al cunostintelor umane, care conform tabelului din
partea dreapta se impart in cunostinte ale memoriei, ale ratiunii si ale imaginatiti, arhitectura fiind
cuprinsa in limitele rationalitatii, insa in ramura care este reunita de imaginatie, alaturi de celelalte arte .
Arhitectura se subordoneaza stiintelor imaginatiei care sunt guvernate de poezie.

Ceea ce este important este faptul ca arhitectura este integrata in sistemul general al cunostinelor
umane, asadar ea trebuie sa fie privita dintr-o perspectiva rationala si prin extensie intreaga
reintoarcere la clasicimsmul antic trebuie sa fie asumat dintr-o perspectiva rationala.

Ceea ce urmeaza ca scrieri teoretice in a doua jum a sec 18, toate propovaduiesc, imping practica inspre
privirea rationala, care se construieste in contrast evident cu ceea ce promova Barocul sau Rococoul,
ambele directii bazandu- se pe ornament, pe estetica, pe impactul vizual al unor opere de arhitectura
sau de arta scenografice.

Mergand pe sirul scrierilor teoretice, dupa Cordemoy, un alt personaj care se remarca in teoria de arh
europeana este CARLO LODOLI, profesor de maticatica la Venetia.

Matematician fiind, inevitabil s a ocupat de notiunile care privesc proportia si de aspecte care privesc
arh clasica. El nu a scris un tratat de arh, in schimb ideile sale au fost popularizate de elevii sai, devenind
destul de raspandite in intreag lume occ spre 1760-1770.

In 1786 ideile sale teoretice erau stranse intr-un volum d unul dintre invatceii sai, ANDREA MEMMO.

LODOLI respinge categoric folosirea sistemelor rigide de proportionale in arhitectura. Ca matematician si

pasionat de arhitectura, LODOLI ca si Perrault, vorbeste despre faptul ca nu exista sistem fix,
standardizabil de proportionare a ordinului de arh. In schimb, vede in arhitectura ca fiind un principal un
raspuns rational dat unor nevoi functionale, arh din punctul lui de vedere trebuie sa fie o arta care
raspunde unor necesitati de utilizare clar precizate. Acestor necesitati de utilizare putandu-le fi dat un
raspuns printr-o folosire rationala si printr o conformare fireasca la posibilitatile tehnice conferite de
material.

Arhitectura nu se subordoneaza esteticului, ci se subordoneaza functiunii si naturii materiale - o prima

interpelare moderna lucida din dezvoltarea/ evolutia moderna a arhitecturii.

LODOLI nu da totusi un raspuns concret, nu traseaza un drum clar pe care arh ar putea sa evolueze, oa
rh care se afla in criza din punctul lui de vedere, o criza creata de Baroc si Rococo.

Consomitent cu LODOLI, la Pris apare o alta voce in dezbaterea teoretica de arh, cea a lui MARC
ANTOINE LAUGIER, un alt calugar iezuit( apartin ordinului iezuit, infiintat la 1540 de Ignatiu, un ordin
care de la bun inceput isi stableste ca scop recastigarea acelor crestini care trecusera la reforma, ordin
calugaresc militant care avea rolul de sporire al nr de enoriasi romano- catolici)

La 1753, publica ESEU DESPRE ARHITECTURA, o scriere a carei modernitate este absolut suprinzatoare, o
teorie scurta, extrem de lucida care vb despre nevoia de intoarcere rationala la arh clasica, de folosire a
componentelor arh clasicic conform sensului initial, un sens initial care nu face altceva decat sa reflecte
firescul si perfectiunea formelor naturale.

Pagina de frontisipiciu( dreapta)- imaginea cu cea mai larga republicare din istoria arhitecturii. Ea
sintetizeaza gandirea lui LAUGIER, pe de o parte, pe de alta parte aceasta idee a firescului, a rationalitatii
formelor naturale reflectate de arh clasicismului antic.

In imagine este asa numita coliva primitiva format din elemente verticale de sustinere, sustinerea unor
elemente oblice care genereaza de fapt acoperirea in sarpanta. Aceasta schema extrem de simpla si
fireaasca, reprezentand modelul pentru templul grecesc, templul grecesc care in forma lui dorica se
presupune ca isi are orginile in CONSTRUCTII DE LEMN, care prin componentele sale genereazade fapt
tiparul pentru componentele preluate si fixate pentru ceea ce s a numit mai tarziu ordin doric.

Cu elementele verticale, coloanele care sunt form din baza, fus si capitel, baza este punctul de
descarcare a incarcarilor structurale, fusul este el prin care aceste incarcari se scurg spre baza, capitelul
este el de articulare cu structura de acoperire, o structura de acoperire care este firesc rezolvata, in 2
ape cu elemenul de preluare al incarcarilor, care este antablamentul, format din arhitrava, friza si
cornisa, cornisa care protejeaza de ploaie structura verticala si cele 2 pante ale sarpantei care inevitabil
pe laturile surte genereaza frontonul.

Aceste membre ale arh clasice pe care LAUGIER le vede ca pe un rezultat firesc al unui demers rational,
el denunta abordarile absurde ale arh BAROCE, vb despre o forma cu foarte larga raspandire in arh
BAROCA, FRONTONUL SEMICIRCULAR, care nu reflecta logica scurgerii apelor si a directiei de scurgere a
eforturilor.

Vb spre exemplu de coloana cu pediment( soclu), vb de pediment ca fiind o componenta ilogica, absurd
folosita de arh din clasicismul post-medieval, pentru ca punerea unui soclu sub coloana presupune un
pleonasm, coloana in sine este un el de tarnsmitere a incarcarilor structurale dinspre structura de
acoperire inspre baza, punerea sub coloana a unui soclu presupune dublarea coloanei cu un element
care nu face altceva decat sa joace acelasi rol cu coloana.

Ca si Cordemoy, LAUGIER atrage atentia asupra necesitatii intoarcerii arh gotice, la studiul rationalitatii
structurilor gotice. Atat CORDEMOY cat si LUGIER cand vb despre arh goica nu trimit la limbajul
decorativ gotic, ci la schemele de principiubale structurilor gotice. Desi este un eseu de arh, eseul lui
LAUGIER are un impact extraordinar asupra teoriei din occidentul eurpean, este rpid tradus in germana
si engleza.
De aceasta data, cu o alta imagine de frontispiciu in care coliba initiala, un dat firesc al naturii, in
traducerea engleza apare ca fiind un artefact uman, o intreprindere a unor mesteri. Aceasta coliba
nitiala nu mai este o intrepatrundere dintre nevoile umane si ceea ce ofera natura, ci devine un produs
al ratiunii umane, o ratiune umana care ramane in limitele aceleiasi logici. O logica care foarte ajunge
foarte usor la concluzia ca nu este necesara folosirea ordinului de arhitectura !!

SE POATE DESPRINDE ARH RATIONALA DE LIMBAJUL CLASIC?

Raspunsul pe care il da LAUGIER si care de fapt va fi confirmat de posteritate, este acela ca da,
arhitectura poate sa faca abstractie de intreaga traditi clasica, in schimb arh trebuie sa se bazeze
conceptual pe regulile, pe senta logicii clasice.

Ca si Cordemoy recomanda intoarcerea la Grecia antica, vazuta ca ideal suprem de frumusete. Ca si

Cordemoy, ca si Lodoli nu avusase niciun contact cu arh Greciei Antice.
El recomanda ca model de luat in calcul Templul de la Nimes din sudul Frantei, o realizare din perioada
imperiala timpurie care din punctul lui de vedere reprezinta un ideal de rezolvare a structurilor care se
servesc de limbaj clasic.

Posteritatea a dovedit insa ca MAISSON CARREE este un templu care se indeparteaza ft mult de regulile
esntiale ale arh clasice grecesti.

Cordemoy, Laugier, Lodoli vorbesc despre modelul grecesc, despre perfectiunea creatiilor grecior antici,
fara sa existe de fapt un matrial grafic care sa reflecte corect si realist aceste teorii.
Pimele imagini ale Partenonului incepusera sa circule in occident abia in sec 15, in Renastere, in forme
departe de ce ne-am putea imagina astazi ca fiind o reprezentare realista, corecta din care un arhitect sa
se poate inspira.

In imagine- un desen care populariza arh greceasca in sec al 15 lea, schita lui CIRIACO D’ ANCONA, un
comerciant, negustor care ajunge pentru prima data la Atena la 1436, revine la 1444 si lasa in urma un
jurnal al calatoriilor sale in zona de est a Europei. Printre care si Grecia de unde imortalizeaza niste
schite, cateva dintre reperele arhitecturale importante, repere pe care le si descrie, vb despre despre
Partenonul atenian nu din perspectiva bisericii care exista in interiorul acestuia la acea vreme, ci din
persp maretiei arhitecturii grecesti.

El se duce la origini, vb despre sculptura partenonului, atinge acele elemente care fac din Partenon un
model demn de urmat pentru arhitectii care au reconsiderat civilizatia antica.

Problema este ca imaginea acestui monument antic este departe de tot ceea ce poate rep o sursa
efectiva de inspiratie.

Dupa desenul lui CIRIACO, in partea dreapta este o schita imaginata de unul dintre maestrii Renasterii
mature DA SANGALLO, care avand doar niste repere in schitele lui DANCONA, imaineaza ceva ce nu are
nicio legatura cu arhitectura doricului grecesc sau cu arh Prtenonului atenian. Aceasta lozinca,
intoarcerea la origini este strict o recomandare teoretica, pentru ca de fapt nu aveau cum sa cunoasca in
amanunt cum arata arh grecilor, acea arh care constituise fundamentul arh romane, care altfel
reprezenta pentru occidentali o sursa pe care o aveau sub nas, in intreaga lume occ conservandu-se de
fapt inca numeroase ruine antice romane care puteau servi drept model.
Prtenonul si Turnul Vanturilor din Atena- aceste rep naive sunt departe de a servi un punct de plecare
pentru arhitectii care se aplecau asupra modelului clasic. Cu atat mai putin, aceste desene naive,
realizate in perspective deformate ar fi putut sa serveasca drept punct de plecare pentru acele sisteme
sau retete de proportionare.
Nici in sec 18, la 1745, desenele facute de POCOCKE, care pretinde ca ar fi relevat Prtenonul nu sunt
sufiecient de apropiate de adevarul din teren, astfel incat sa constituie un punct de plecare, o sursa de
inspiratie. ( prezenta otomanilor a reprezentat un impediment in circulatia libera a ideilor)

Imediat dupa 1750 incep sa apara primele publicatii ilustrate care aduceau in fata publicului occidental
imagini realiste si relevee corect realizate care contribuiau la construirea unui corpus de surse folosite
de arhitecti pentru inspiratia personala.

ROBERT WOOD- calatoreste in Asia Mica la Palmyra, care conserva numeroase monumente de arh
antica din perioada elenistica si din perioada romana de mai tarziu. Este unul dintre primii care incepe sa
publice ilustratii care sunt demne de incredere si care ajung sa serveasca drept modele pentru
occidentali pentru dezbaterile si pentru operele de arh care se vor o reinterpretare moderna a
antichitatii.

In mod firesc, incep sa apara primii care se intereseaza in profunzime despre arhitectura trecutului si
despre publicarea releveelor de arhitectura.

Unul dintre primii care produce socuri in Europa Occidentala este SOUFFLOT,un arhitect foarte pretuit
de curtea regala franceza care in perioada lui de formare reuseste sa calatoreasca in partea de sud a
Italiei in teritoriul istric cunoscut sub denumirea de MAGNA GRECIA, un teritoriu din sudul Pen Italiene
colonizat de greci in antichitate unde inca se pastrau numeroase vestigii de arh greceasca.

Ajunge langa Napoli, la Pestum, fosta colonie greceasca, unde se pastrau in picioare 3 temple dorice de
la sfarsitul perioadei arhaice, inceputul perioadei clasice. Insotit de un gravor, SOUFFLOT relizeaza
releveele templelor.

La scurt timp dupa intoarcerea in Franta incapand sa publice o parte din masuratorile lui, care produc un
soc in mediile academice, pentru ca ele ilustrau un ordin doric departe de tot ceea ce isi imaginasera
occidentalii. Un doric masiv, cu o coloana greoaie, cu un fus lipsit de baza, de sveltetea descrierilor din
tratatul lui VITRUVIUS, cu un capitel supradimensionat, simplu format din abaca si echina,
supradimenionat in arhitectura de trecere de la perioada arhaica spre perioada clasica. Un ordin doric
care prin imaginile care materializeaza masuratorile lui SOUFFLOT complet strain fata de ceea ce isi
imaginasera occidentalii ca ar fi fost doricul la origine.

Sa nu uitam ca doricul roman este o interpretare mult prelucrata a ordinului grecesc doric. Ordinul doric
roman este mult mai elansat, coloana de multe ori are baza sub fus, capitelul este restrans ca
dimensiuni, intercolonamentul este de obicei mai larg, ceea ce usureaza ft mult din punct de vedere
vizual coloana.
Iata, la 1750 cu publicare completa la 1769, releveul facut de SOUFFLOUT impreuna cu DUMONT la
Pestum, in vecinatatea orasului Napoli produce o surpriza fantastica, aduce in fata publicului occidental
ceva ce era idealizat, dar ceva ce corect si riguros masurat e departe de ceea ce imaginatia occidentala
promovase.

In aceasta lume, tocmai pentru ca era necesara aceasta cunoastere directa de la sursa a culturii antice
care rep modelul suprem, incet incet incepe sa se impamanteneasca ceea ce a purtat denumirea
generica de LE GRAND TOUR-reprezenta una dintre etapele obliatorii ale oricarui tanar intelectual de
familie buna din Europa, o etapa obligatorie in perioada de formare.

Pentru o scurta perioada de timp(1 an 2) se realiza un tur in sudul Europei, in zona mediteraneeana.

Italia era un loc obligatoriu de vizitat, Coasta Dalmata si evident focusul se concentra asupra Greciei,
provincie a Imperiului Otoman la acea vreme, un loc ft periculos.
In virtutea acestei lipse de surse vizuale de informare, in virtutea acelor limitari ale calatoriilor in acele
terirorii in care civilizatia antica clasica lasase urme, in virtutea lipsei unui corpus de imagini care sa
popularizeze monumentele emblematice ale trecutului, Europenii incep sa isi organizeze privirea inapoi
spre antichitate, un rol esential in cunoasterea trecutului antic l a avut asa numita SOCIETY OF
DILETTANTI, infiintata in 1732. 3 tineri care fascinati de ceea ce vazusera in calatoria lor in zona
meditereaneana, fondeaza aceasta societate a anticarilor amatori( sunt preocupati de studiul
antichitatii), o societate care strangea fonsuri si incuraja studiul national si sistematic al acelei antichitati
care rep modelul absolut de urmat.

Pentru ca SOCIETY OF DILETTANTI anunta public prima expeditie de relevare a monumentelor

antichitatii grecesti din Atena, foarte repede dupa francezii se sesizeaza.
Academia Regala Franceza finainteaza expeditia lui LE ROY, profesor in cadrul academiei in Grecia, acolo
unde avea misiunea de a imortaliza prin desene cele mai proeminente creatii ale anticilor greci.

In 1758, aparea la Paris lucrarea RUINELE CELOR MAI FRUMOASE MONUMETE ALE GRECIEI, o carte care
a devenit manual pentru arhitecti, o carte care cuprindea releveele si vederile unora dintre cele mai
importante creatii ale grecilor din antichitate. Desen care insa cuprindeau o serie intreaga de erori, care
impedicau un studiu aprofundat al potentialelor sisteme de proportionare.

Criticat pentru inexactitatile reprezentarilor sale, LE ROY replica faptul ca rolul publicatiei nu este altul
decat familiarizarea occidentalilor cu gustul pentru arh greceasca.
In schimb SOCIETY OF DILETTANTI si expeditia anuntata ajung sa prinda contur, pe banii acestei fundatii
culturale fiind trimisi 2 artisti obscuri britanici, STUART si REVETT.

Ajung la Atena unde petrec aproape 2 ani de zile, perioada in care ei intocmesc releveele amanuntite ale
ruinelor de pe acropola si ale monumentelor reprezentative din Atena.

Isroria ruinarii partenonului- Distrugerea unuia dintre cele mai importante monumente ale antichitatii se
datoreaza Venetienilor- conflictul dintre otomani si crestinii din occident.

STUART si REVETT sunt primii care publica in occident relevee corect intocmite, care puteau servi drept
punct de plecare pentru studiul acelor mult dezbatute proportii.
Lui JAMES STUART i se datoreaza si o prima constructie care se doreste a fi o materializare a idealurilor
Neoclasice.

Stuart construieste un pavilion de gradina sub forma unui templu doric, un pavilion care este ridicat
imediat dupa intoarcerea sa din Grecia, un exemplu timpuriu de materializare a doricului grecesc in
lumea occidentala . Un doric grecesc care ajunge sa produca socuri prin masivitatea lui, care este
departe de ceea ce isi imaginasera prin intermediul descrierilor occidentale.

In aceasta lume in care modelul grecesc este pretuit si investit cu valoare de model suprem, in aceasta
lume in care arh romanica le era ft la indemana occidentlilor, dar ea s a dovedit de timpuriu ca fiind o
derivata adesea scapata de un control strict al arh gr antice, o imitatie/ inovatie pe teme grecesti este ft
firesc ca devreme a luat nastere o disputa teoretica intre aceaia care sustineau copierea sau inspiratuia
din stdiul direct al ruinelor grecesti vs cei care sustineau importanta cunoasterii in amannunt a arh
romane.

Pe la 1760 se contureaza aceste 2 tabere, cea a filo romanilor si cea a filo elenilor, care incep sa se
ciocneasca atat in teorie, dar si in dezaterile care privesc practica de arhitectura.

CURS 3

DISPUTA GRECO-ROMANA
Printre cei care s-au adunat in jurul modelului grecesc, portavocea acestei tabere a fost WINCKELMANN,
pregatit ca medic si teolog german cu un debut al carierei in partea de E a Germaniei, la Dresda si care
ajungea la sf anilor 1750 la Roma, unde urca rapid in post, ajungand la 1763 prefect al antichitatilor de la
Vatican(un soi de ef al coletiilor papale de antichitati). A fost preocupat de la bun inceput de istoria si
teoria care au privit antichitatea greceasca si rolul pe care ea l a avut in evolutiile arhitecturii de factura
clasica.

Deja de la 1761, WINCKELMANN scrisase despre arhitectura anticilor o lucrare care acorda intaietate
modelului grecesc, la fel ca si contemporanii sai Laugier, Lodoli si Cordemoy.

La un an dupa ce a fost numit in functie, WINCKLEMANN publica o carte care se ocupa de arta anticilor
in general, incercand sa adune o privire de ansamblu asupra evolutiilor artistice din antichitate. Cartea a
aparut in 1764.

Prin aceasta lucrare, pune bazele istoriei artei asa cum o stim astazi, o istorie vazuta prin prisma
evolutiei stilurilor, pe de alta parte face o foarte clara si rece separare intre ceea ce s-a intamplat in
grecia antica si ceea ce s a intamplat mai tarziu in perioada in care romanii au devenit figura principala in
Europa antica.

Conform teoriei lui, grecii sunt inventatorii originali ai artei antice in timp ce romanii cu evolutia artei lor
atat in perioada republicana, cat si mai tarziu in perioada imperiala, sunt imitatori.

WINCKLEMANN ca initiator al studiului istoriei, porneste de la ideile unui artist si teoretician

renascentist, GIORGIO VASARI si se foloseste de notiunea de STIL.

Din perspectiva istoriei arh si a artei, notiunea de stil face referire la productia artistica sau arhitecturala
care se bazeaza pe un set de caracteristici care devin numitor comun al productiei dintr-un anumit
moment, spatiu. Un numitor comun care nu exclude originalitatea si deviatiile subiective ale artistului.

WINCKLEMANN vede stilul ca fiind un concept flexibil care subsumeaza o serie de etape de evolutie sau
varste.( perioada timpurie, perioada matura, perioada tarzie- sau varsta Baroca, in care evolutiile
esueaza in decorativism).

WINCKLEMANN identifica 4 etape de evolutie a manifesatrilor artistice in antichitate: un stil timpuriu-

perioada Homerica , perioada arhaica, pana la Fidias, momentul de glorie al Ateniei; un stil de apogeu,
perioada secolului de aur a lui Pericle; despre o rafinare continuata in secolul care i a urmat lui Pericle-
stil frumos, urmand ca intreaga evolutie a artei antice, icluzand perioada elenistica si evolutiile romane
sa fie incadrata de WINCKLEMANN in asa numitul stil al imitatorilor.

Din punctul lui de vedere, ceea ce se intampla in arta promovata de romani nu este altceva decat o
suma de variatii pe teme grecesti anterioare.
Transformarea romanilor in pur imitatori a lezat opinia tuturor acelora care avand sub nas ruinele
romane s -au ocupat de studiul lor, gasind in ele suficient de multa imaginatie ca sa duca mai departe o
arhitectura bazata pe modelul clasic.

Dintre acestia, vocea cea mai stridenta in apararea romanilor a fost cea a lui PIRANESI( contemporan cu
NOLLI).

PIRANESI- s a nascut la Moliagno, langa Mestre, antena continentala a Venetiei. A fost format ca
grafician si scenograf la Venetia, si la varsta de 20 de ani ajungea la Roma, unde incepea sa lucreze in
ateliere de grafica si gravura si sa cocheteze si cu arhitectura. Desi s a autodenumit arhitect, PIRANESI a
lasat in urma o singura realizare arhitecturala, intreaga sa cariera gravitand in jurul practicii sale de
grafician, de desenator si de gravor.

Gravurile sale care permiteau multiplicarea si disemniarea prin multiplicare in mediile artistice ale
artistilor si arhitectilor a exercitat o extrem de mare si puternica influenta asupra generatiilor de
arhitecti care se formau la Roma prin studiul direct nemijlocit al vestigiilor antice.

El isi deschide propriul atelier de gravura la Roma, pe VIA DEL CORSO, coloana vertebrala a centrului
Romei, in vecinantatea PALATULUI MANCINI, care functiona ca sediu al Academiei Franceze la Roma.

Asadar, tot ceea ce el a gravat a devenit extrem de accesibil tinerilor francezi care veneau si stateau
pentru o perioada de timp cu bursa in PALAZZO MANCINI.

Contactul pe care francezii il au cu opera lui PIRANESI, ideile lui si implicit arh romana pe care el o
privilegiaza ajung sa devina foarte populare in intreg vestul Europei.
Debutul ca grafician si ca gravor, PIRANESI il face prin publicarea unei lucrari care cuprindea arhitecturi si
perspective inventate, capricii si variatii pe teme de arhitectura antica romana.

Discutam despre un material care devine sursa de inspiratie si care promoveaza compozitii imaginate,
inventate, pe teme de arh antica romana, o arhitectura pe care PIRANESI o stapanea pe deplin.
PIRANESI lucreaza la Roma si in paralel cu aceast cautare, s a ocupat ca un partizan al romanilor, de
documentarea vestigiilor romane antice print o serie de lucrari care nu fac altceva decat sa publice, sa
promoveze monumentele pastrate inca in picioare la Roma.

In imagine- asa numitul FORMA URBIS- un plan al Romei care dateaza din timpul lui Septimius Severus,
imparat roman, un plan care nu infatiseaza doar trama strada si insulele delimitate de aceasta, ci
infatiseaza si interioarele cladirilor, un plan cioplit in piatra si expus in forul roman. – intrument de lucru
si martor al dezvoltarii unuia dintre cele mai importante orase ale lumii antice.

Pentru a introduce la studiul ruionelor romane, PIRANESI isi incepe lucrarea cu acest plan. Lucrarea lui
fiind de fapt un compediu care aduce in fata publicului, asa cum o faceau LE ROY sau STUART ruinele
Romei antice, mult mai accesibile occidentalilor decat erau acele ruine pe care le relevasera STUART,
REVETT si LE ROY in Grecia.

Pe masura ce aplecarea asupra arhitecturii si asupra modelelor grecesti creste, PIRANESI se transforma
intr un partizan, intr o voce care promoveaza concret arhitectura romana antica prin contrast cu
partizanii arhitecturii grecesti antice.
Teptat, dupa 1750, pe masura ce incep sa devina populare aceste dezbateri, teorii care pun accentul de
nevoia intoarcerii la origini, PIRANESI se transforma si intr un foarte activ si agresiv critic al modelelor
care ar fi trebuit avute in vedere pentru o noua evolutie a arhitecturii in limitele acestei traditii clasice.

Imagine sus- img emblematica pentru critica pe care PIRANESI o face tuturor adeptilor arh clasice
grecesti, in specil o critica adresata direct lui LOUGIER- structura mormantului mausoleului
Scipionilor(una dintre familiile cele mai proeminente ale patriciatului roman antic), o structura de
caramida care foloseste si beton roman care se pastra inca in piciorare in sec 18, pe care PIRANESI
cocoata coliba primitiva care aparea pe frontispiciul lucrarilor lui LOUGIER, pentru a sublinia constrastul
intre evolutiile spectaculoase, fundamentate, consistente ale romanilor si primitivismul acestui model
natural spre care priveau o serie intreaga de teoreticieni fermecati de perfectiunea formelor naturale.

- Asumarea de catre Piranesi a posturii de poratvoce a evolutiilor spectaculoase pe care arh din Roma
antica le inregistrase si o portavoce a nevoii de reintoarcere la modelul roman, care ar fi fost apt sa
dea mult mai mult unor evolutii contemporane decat modelul grecesc antic.
Piranesi se rijeaza si intr-un critic extrem de caustic al publicatiilor care popularizau arh din Grecia, in
speta a lui LE ROY si al gustului pe care il promovau francezii.
-
In DELLA MAGNIFICENZA ED ARCHITETTURA DE’ROMANI ,PIRANESI porneste de la o pagina din
publicatia lui LE ROY care priveste ordinul ionic grecesc ilustrat de Erechteionul de pe acropola ateniana
ca punct de culme al evolutiilor proportionarii dozarii ornamentatiilor a ordinului ionic in grecia antica
pusa in contrast de PIRANESI cu extraordinara originalitate a felului in care romanii inteleg sa foloseasca
capitelul in cazul de fata ionic.

Ceea ce PIRANESI incearca sa ilustreze in lucrarea aceasta este o paralela care sa scoata in evidenta
modestia, limitarile arh grecesti vs extraordinara deschidere, inventivitate a arh romane.

Asadar, dicutam de un personaj care documentand arhitectura romana, jucandu se cu limbajul arh
clasice romane si fiind un extrem de abil realizator de gravuri care puteau fi multiplicate, PIRANESI
devine vocea acestei tabere filo romane plasandu se intr o evidenta opozitie cu contemporanul si
cocitadinul WINCKLEMANN.

NEOCLASICISMUL-MANIFESTARI LA SCARA URBANA- CAZUL FRANCEZ

Pentru primele manifestari ale acestei noi perspective asupra arh clasice, un rol foarte important l au
jucat comenzile oficiale sustinute de regalitate pentru proiecte extrem de vizibile si de influente.

CONCURS DE URBANISM- initiat de municipalitatea franceza in timpul lui Ludovic al 15 lea, la jumatatea
secolului al 18 lea .

Instrument de sistematizare a tesutului urban in Franta sec al 17- lea in Franta perioadei baroce, un
instrument care poarta denumirea de PIATA REGALA-un decupaj in tesutul urban care duce la creerea
unui spatiu public pentru glorificarea suveranului. Este locul in care in centrul spatiului liber este
amplasata de obicei statuia ecvestra a regelui, este locul in care poporul intra in contact cu imaginea
suveranului, a puterii supreme.

PLACE ROYALE HENRI IV- piata care este realizata la sf primului deceniu al sec 17 si care pe langa statuia
regelui beneficiaza de o scenografie extrem de bine studiata, chiar daca aceasta scenografie nu are
foarte mare legatura cu tesutul urban pe care il mascheaza. – fatade uniforme intr o maniera care se
bazeaza pe mijloacele stilistice ale Renasterii franceze, cu un portic perimetral, fatadele de fapt la
inceput neavand in spate constructii, fiind doar o butaforie care rea un fond uniform pentru lectura
piesei centrale, statuia ecvestra a lui HENRIC IV. Ulterior fatadele capatand si corespondent in spate.

Pietele regale devin un soi de program urbanistic la intalnirea dintre suveran si popor, sunt de fapt marci
ale regalitatii in teritoriu.
La 1748, in timpul domniei regelui Ludovic al 15 lea, municipalitatea dat fiind succesul pe care regele l a
avut in negocierea in care a fost implicat pentru succesiunea la tronul habsburgic, ca semn de
recunostinta lanseaza un concurs in Paris pentru construirea unei piete regale. Piata regala care avea
rolul de a glorifica regalitatea si de a oglini cautarile moderne actuale in ceea ce priveste interveniile la
scara urbana.

VOLTAIRE critica inapoierea Parisului, orasul cel mai important al Europei, un oras care la jum sec 18
ajunsase sa fie un oras insalubru, sufocat de evolutia organica necontrolata din perioada medievala, un
oras care nu reflecta prin nimic gloria care ii era asociata.

Piata regala inevitabil ajunge sa absoarba influentele acestor dezbateri care pun problema felului in care
arhitectul modern trebuie sa se intoarca la traditia antica, o traditie care fusase uitata sau mult prea
imbacsita de toate straturile care s au asezat pestea ea de la Baroc pana la Rococo.

In img- toate solutiile propuse prin concurs au fost stranse de un personaj cu iclinatie pentru domeniul
constructiilor, PIERRE PATTE, si puse laolalta pe un plan al Parisului, obtinand de fapt un proiect
idealizat, imaginar, a cum ar putea fi sistematizat Parisul modern,acel Paris insalbru, criticat de una
dintre mintiile cele mai lucide ale iluminismului Francez, VOLTAIRE.

Multe dintre propuneri se asezau pe formulele antice ale forurilor romane, cea mai explicita fiind cea
care remodela cartierul latin din Paris, unde solutia merge explicit pe formula forului imperial construit
de Traian cu o piata destinata statuii ecvestre a imparatului si o piata in imediata vecinatate cu o
biblioteca a Frantei care este construita sub forma unui templu. – reintoarcerea la modelele antichitatii

In final, proiectul pentru piata regala, dedicata lui Ludovic al 15-lea ii era dat lui ANGE-JAQUES GABRIEL,
arhitectul ofocial al curtii regale, care imagina o piata deschisa pe malul Senei, o piata care a fost
construita si rebotezata dupa Revolutia Frnceza PLACE DE LA CONCORDE.

Piata regala este una deschisa, o piata influentata de Baroc, care are aceasta apetenta pentru persp
largi, infinite, spre un peisaj care ajunge sa interfereze cu arhitectura, se contopeste. Contopirea are un
efect si un impact extraordinar prin scenografia ei asupra privitorului, insa totul continuand acea
geometrizare pentru care francezii au avut o evidenta inclinatie.

Piata fiind marginita pe o parte de cursul Senei, pe 2 laturi de fanatani si amenajari peisajere si pe cea de
a 3a de 2 constructii-ministerul de razboi si depozitele regale, constructii simetrice, care prin arhitectura
lor il readuc in discutie pe Perrault cu colonada LOUVRE ului si sa reintroduca in dicutie rolul sau sensul
utilizarii ordinului de arh in compozitiile noi.--- dubla finalitate, structurala in primul rand si estetica in al
doilea rand.
Compozitia clasica este o compozitie finita, o compozitie careia nu simti nevoia sa i adaugi sau sa ii
extragi nimic fara sa ii afectezi echilibrul.

Prin folosirea ordinului de arh, in momentul in care am ritm pe toata fatada, ca sa dau compozitiei o
incheiere, cele 2 rezalite din capat, care ies in evidenta prin fatada de templu, ddevin importante in
finalizarea compozitiei.

Ordinul de arh in perioada Baroca este folosit cu baza, o baza care devine pleonastica. Aici vb de o
cladire construita in paralel cu aceste teorii, motiv pentru care piedestalul apare obsesiv. In schimb, ceea
ce nu apare inainte cu atata claritate este registrul soclului, care este teoretizat in teoriile clasice de
SERLIO si care este adesea uitat, dar care aici apare ca o componenta esentiala a acestei compozitii
inchise. Nu intamplator ea este rusticata. Asadar, discutam de o zona de soclu rusticat care alatura 2
zone explicate pe indelete de Serlio in Renastere, respectiv asocierea pe care Serlio o face intre Opera di
Natura(terenul care este un dat natural) si Opera di Mano( intervenia umana, rafinata si controlata care
se aseaza pe acest fundament natural).

Pe langa sensurile simbolice, interventia umana care vine in continuarea formelor naturale, are pana in
final si un sens compozitional.

CURS 4

PROGRAME DE ARHITECTURA

PARTEA A2A

CAZUL FRANCEZ
Europa era dominata de aristocratia laica si de aristocratia clericala si care incet incet se desprinde de
aceasta paradigma devenind o Europa cu o cultura dominata de burghezie, fiind clasa de proaspat
imbogatatiti pe puterile proprii, lipsiti de titluri nobiliare, dar care incet incet ajung sa disloce ierarhia
istorica dominata de aristocratia laica si clerica.

Aceasta burgezie care se ridica prin propriile puteri, prin acumulare de capital, o burgezie care devine
din ce in ce mai constienta de rolul ei in aceasta schimbare majora pe care intreaga civilizatie Europeana
o asuma incetul cu incetul.

ARHITECTURA TEATRULUI:

Arhitectura teatrului isi are originile in antichitate, cand teatrul era o componenta a acelor ample
ansambluri arh cu functie religioasa, a sanctuarelor. Trecand prin evolutiile romane de mai tarziu care
pun accent pe latura de loisir a teatrului, acesta ajunge mai apoi in perioadasec 18 un loc in care clasele
sociale diferite sunt aduse impreuna, intra in contact direct, locul de diseminare al ideilor iluministe,
reformatoare, a noii morale.

Un rol foarte important in autonomizarea programului in perioada moderna este jucat de SOUFFLOT,
autorul primului teatru construit in Franta la jum sec 18, un teatru care ocupa ca o construtie autonoma
o intreaga insula urbana, devenind un program independent, autonom, cu o prezenta clar definita in
cadrul orasului.

Daca mergem ianpoi in perioada Baroca, teatrul este intotdeauna o parte a unui complex arh, de obicei
aristocratic, de foarte mare amploare. ( ex teatrul de la Versailes). Teatrul de la LYON insa este cea mai
timpurie abordare a teatrului ca edificiu autonom in oras.

In cazul teatrului din LYON nu apare nicaieri ordinul de arhitectura pentru ca el nu se justifica in niciun
fel din punct de vedere al unei expresivitati care ar fi avut rolul sa reflecte logica structurala a
constructiei.

Daca privim casa, referintele la clasicism apar doar in zona cornisei, in zona coronamentului ( acei
balustrii care sunt parte a vocabularului clasic), vagi referinte in zona consolelor care tin balconul si
aceasta impartire care tine de regulile clasice in soclu, piano nobile si zona de cornisa.
Altfel, referintele clasice sunt excluse urmand de fapt acea regula pe care incerca sa o impuna LOUGIER
inaint, respectiv evitarea citatelor clasice acolo unde ele nu se justifia.—o atitudine extrem de rationala.

Ceea ce realizeaza SOUFFLOT sunt incercari de traducere prin arhitectura ale unor abordari rationale ale
utilizarii limbajului clasic. El da startul unuia dintre programele arh moderne, pune intr o persp noua un
program istoric care este rezolvat acum intr o perspectiva cu totul diferita fata de trecut, unul dintre
numeroasele programe de arh noi care vor traduce de fapt in arhitectura nevoile si aspiratiile unei
societati care se schimba, o societate unde nu mai exista acel sistem piramidal dominat de suveran, care
are in jur o elita extrem de restransa, care ocupa acest loc cumva ereditar. Este o societate in care in
prim plan incepe sa stea burghezia, o burgezie care oscileaza in functie de propria ei putere materiala.
Ceea ce deschide SOUFLLOT la 1754 la LYON este automizarea unui program, care in plan simbolic este
important, locul de diseminare al ideilor reformatoare. Reforma incepe sa patrunda in straturile
profunde ale societatii.

Lucrurile sunt continuate: ex MARELE TEATRU DIN BORDEAUX, din sudul Frantei, construit la 2 decenii
dupa teatrul de la LYON, care pe langa faptul ca trateaza teatrul ca pe un obiect autonom, transpune
principii pe care le le gaseam materializate in biserica SAINT GENEVIEVE, respectiv incercarea de folosire
a ordinului de arhitectura cu rolul lui structural, ca element de scurgere al eforturilor, de unde si acest
aer de plan liber al constructiilor, care traduce nevoia de utilizare autonoma a ordinului de arh conform
logicii lui initiale. Antablamentul orizontal care este sustinut de sirul de coloane, constructia fiind in linii
generale rezolvate extrem de auster pe o compozitie volumetrica care nu face altceva decat sa traduca
logica spatiala interioara.

O ABORDARE RATIONALA, CARE INCEARCA SA SE DESPRINDA DE GESTURILE NEMOTIVATE,

NEJUSTIFICATE, PROMOVATE DE TINTELE ESTETICE ALE BAROCULUI ANTERIOR
Un alt exemplu in acelasi sir in care se vede foarte bine abordarea la nivel urban al teatrului, TEATRUL
PTR COMPANIA REGALA FRANCEZA, TEATRE DE L’ODEON, din Paris, proiect din anii 70 care porneste de
la logica organizarii Odeonului din lumea antica, cu formula cirulara de rezolvare al spatiului destinat
auditoriului, spectatorilor, o circularitate care modeleaza si spatiul scenei, totul fiind prins intr un volum
de o rationalitate izbitoare.

O prisma dretunghiulara care are in zona intrarii un portic extrem de sec rezolvat, totul fiind prins sub
volumul foarte clar piramidal al sarpantei. Daca ne uitam la felul in care proiectul ajunge sa fie pus in
opera, vedem aceasta economie de mijloace decorative, aceasta suficienta si geometrizare in folosirea
ordinului de arh, spre deosebire de ordinul Baroc, unde totul este pe curba contra curba, in care
suprafetele plane sunt acoperite de o textura cu rol ornamental.

Vedem o interpretare a doricului roman, cu baza, fus si capitel, cu coloana elansata, cu acea friza care
spre deosebire de greci introduce 2 triglife in intercolonament, o incercare de traducere a sistemului
constructiv de lemn, un soi de aucere aminte a antichitatii, totul fiind esentializat intr o constructie care
este extrem de sobra, de seaca, fara adaosuri inutile, fara elemente care sa forteze fecte scenografice
gratuite.

Teatrul, la fel ca si cazul de la BORDEAUX SI LYON, fiind o dotare urbana intr o lume in care orasul era
mostenit ca masa de constructii destinate locuirii, singurele programe individualizate fiind sediul puterii
religioase, biserica si sediul puterii laice, palatul regelui, seniorului, nobilului.

TEATRUL ESTE UN LOC DE INTANIRE AL CLASELOR SOCIALE DIFERITE, UN LOC DE INTERACTIUNE DINTRE
ACESTE, UN LOC IN CARE LUMEA ESTE MARTORA UNEI NOI ORIENTARI A GANDIRII, LOCUL DE
DISEMINARE AL FILOSOFIEI ILUMINISTE.

Tot in acest sir de pasi care se fac spre o variere, diversificare a programelor si a rezolvarilor
arhitecturale, un alt exemplu dintr o alta sfera, ogilindind felul in care revizitarea antichitatii poate fi
facuta, este vorba despre SCOALA DE MEDICINA DIN PARIS.--------Istitutie de invatamant prestigioasa
care beneficiaza de o rezolvare autonoma, o rezolvare arhitecturala care se intoarce la radacinile
subiectului pe care urma sa il adaposteasca, scoala de medicina care are ca nucleu centrul de greutate al
intregii compozitii TEATRUL ANATOMIC.
Teatrul anatomic porneste de fapt de la precedentele antice, de la ritualurile grecesti din sanctuarele
inchinate lui ASCLEPIOS, zeul medicinei, totul ambalat pe o schema care reia tiparul forului roman,
respectiv accesul in curtea interoara se face printr o fatada permisiva, transparenta, colonada care
permite privirii sa patrunda in interior, accesul este rezolvat prin intermediul unui portal care imita fidel
arcul de triumf roman, intrarea se face intr un spatiu liber, unidirectional, ca si in forul roman, bordat pe
laturi de o colonada, privirea fiind directionara spre punctul de maxim interes, in cazul scolii de medicina
fatada de templu care ascunde in spate teatrul anatomic, locul in care se intampla de fapt disectiile,
centrul de greutate al invatamantului de specialitate, un teatru anatomic care este rezolvat sub o bolta
care citeaza tot din antichitatea romana, reia formula boltii pe nervuri cu oculus central al
PANTEONULUI DE LA ROMA.
Discutam de un program de data aceasta de invatamant, scoala de medicina, una dintre cele mai
prestigioase scoli din Europa veacului luminilor, care capata o rezolvare autonoma, nu este parte a unui
complex subordonat unei functii principale diferite, ci este o scoala de medicina, totul fiind rezolvat pe o
schema care nu este altceva decat o compozitie de citate preluate din antichitate, citate care au rol
expresiv, cum este arcul de triumf, spatiul curtii interioare care reface imaginea forului, sau care au in
spate un mesaj simbolic, cum este teatrul anatomic, care prin forma si rezolvarea lui trimit inapoi la
originile medicinei, respectiv la antichitatea greceasca, la idea de teatru si de scena pe pare se produce
ritualul, preluata din sanctuarele grecesti.

CAZUL BRITANIC
In Anglia lucrurile se miscau in aceeasi directie ca si in Franta, insa cu o mult mai mare inertie decat in
Franta. Englezii au fost in concurenta cu francezii, ideile englezilor pe parcusul sec 18 in arh, au incercat
sa tina pasul cu cele ale francezilor. Ceea ce i a tinut in urma pe englezi in secolul 18 a fost inexistenta
unei institutii care sa ghideze practica de arh si dezbaterea de arh intr o maniera similara cu cea
franceza, acolo unde a existat ACADEMIA REGALA DE ARHITECTURA, institutie care s a preocupat de
gustul ofocial si de felul in care practica evolueaza intre limite clar definite.

WILLIAM CHAMBERS- Un arhitect foarte important ptr sec 18 in Anglia, cu realizari foarte variate, un
personaj care a fost apropiat regalitatii britanice si care dupa modelul francez in care fusase format ( la
ACADEMIA REGALA DE LA PARIS), incearca sa intemeieze la Londra institutii similare cu cele franceze,
institutii care sa tina sub control practica de arhitectura.

CHAMBERS a fost un critic extrem de agresiv al scrierilor lui LOUGIER si ale lui LODOLI in care a vazut o o
intoarcere nejustificata la rudimentaritatea realizarilor timpurii ale grecilor, in schimb a fost un partizan
al arhitecturii romane antice pe care avusase ocazia sa o cunoasca la Roma, unde a intrat in contact si cu
opera lui PIRANESI.

DUDDINGSTON HOUSE- exemplu de exercitiu de lucru cu limbajul clasic, care se incsrie in aceeasi
sobrietate si suficienta pe care am vazut o la SOUFFLOT, evident discutam de o resedinta privata, un
program mai modest decat realizarile publice ale lui SOUFFLOT. O costructie privata care face uz de
ordinul de arh folosind ul invarianta cu dubla finalitate, structiva si ornamentala si intorcandu-se astfel la
originile ratiunilor de a folosi ordinul de arh.

Aceasta resedinta este de fapt o interpretare in maniera paladiana a limbajului clasic, in care el incearca
sa inoveze, sa iasa din limitele canonului clasic, volumul care sta in spatele porticului, al fatadei de
templu, este un volum simplu din care sunt eliminate toate acele mijloacele specifice folosite de
compozitia clasica, piano noble nu mai sta pe un soclu, ci este adus pe pamant, tocmai pentru ca
discutam de o constructie in care nu este necesara in niciun fel aceasta schema devenita regula a
soclului rusticat si incheierea etajului cu registrul destinat aticului. El nu face altceva decat sa traduca
logica structurala din interior.
CHAMBERS are si realizari de foarte mare amploare cum este SOMERSET HOUSE, un soi de cartier
general al administratiei regale, o constructie care inclina mai degraba spre Barocul retinut englez, insa
CHAMBERS prin ceea ce scrie, prin activismul sau, dar si prin realizari marcheaza punctul in care insi in
Anglia aceasta noua atitudine fata de traditia clasica se declanseaza si incepe sa produca efecte.

ROBERT ADAM-In Scotia, contemporanul lui CHAMBERS, ROBERT ADAM, urmeaza un parcurs care
oglindeste evolutia despre care am discutat- parcurge perioada de formare in Anglia, dupa care parcurge
acel GRAND TOUR care ii permite sa intre in contact cu civilizatiile antice care reprezentau o
componenta importanta in pregatirea oricarui tanar gentleman, isi exerseaaz ablilitatle prin relevarea
unora dintre monumentele importante ale antichitatii romane- in imagine ---PUBLICAREA
MASURATORILOR PE CARE LE FACE LA SPLIT, unde se pastrau in picioare ruinele platului lui DICOLETIAN,
perioada romana imperiala tarzie.

Ca si contemporanii lui, incercand sa lucreze cu citatul antic privit prin prisma arhelogiei, pentru
gandirea unei arhitecturi care sa iasa din excesele decorativiste ale BAROCULUI si sa duca lucrurile in
zona unei priviri rationale asumate asupra antichitatii.
IN IMG--- un exemplu de resedinta privata conceputa de ROBERT ADAM. Interesanta este naivitatea si
maturitatea lui in acelasi timp in a manui limbajul clasic copiat/ citat din sursele antice, cu zona de acces
care merge pe aceeasi idee paladiana in care fatada templului este luata si armonizata cu aparatul de
acces in locuinta, o zona care la antipod se incheie cu salonul principal, locul de rep al resedintei rezolvat
pe formula circulara, acoperit cu o cupola casetata, dupa modelul Panteonului, apogeul traseului, un
traseu care debuseaza inspre gadina printr o scara care este altfel Baroca, dar printr o fatada al carui
desen se raliaza acestei interpretari scrupuloase arheologice al trecutului, pe fatada din spate fiind
aplicat un arc de triumf. Naivitate--- piese decupate din constructii antice si colate pe o constructie care
raspunde unei functiuni fundamental dif fata de ceea ce se intampla in antichitate, pe de alta parte
maturitate pentru ca manuieste limbajul clasic cu foarte multa abilitate, fiind un foarte bun cunoscator
al acestei antichitati.

Daca prima generatie de arhitecti britanici incearca, tatoneaza, a doua generatie reprezentata stralucit
de JOHN SOANE , face deja pasi importanti spre o asumare matura a ceea ce insemna reinterpretarea
clasicismului, a aceea ce inseamna NEOCLASICISM.

Opera care i a ocupat foarte mare parte din viata a fost BANCA ANGLIEI DIN LONDRA, de care se ocupa
din 1788 si pana in 1825, el este provocat ca si predecesorul sau francez SOUFFLOT sa dea forma prin
arh unui PROGRAM NOU- PROGRAMUL DE BANCA , este provocat sa se foloseasca de limbajul clasic
pentru a raspunde unei rezolvari arh care are foarte multe restrictii.----una dintre datele de tema a fost
ca acest ansamblu a fost ca Banca Angliei sa nu aiba nicio deschidere spre exterior in afara gurilor de
acces.---- trb sa fie o constructie care sa fie asigurata la foc, sa reziste unui incendiu, motiv pentru care el
gandeste o constructie introvertita, care spre oras intoarce zone altfel modelate dupa maniera clasica,
cum este coltul de sus gandit dupa templul zeitei VESTA, templul circular pe care el il vizitase in perioada
GRAND TOUR-ULUI. Gandeste o constructie a carei modelare a fatadei face referire la limbajul clasic, dar
care totusi este o constructie introvertita, dar care se desfaoara sub o serie de luminatoare in interior,
luminatoare care sunt gandite pe scheme care pornesc de la logic clasica, dar pe care o lasa in urma
propunand un limbaj arhitectural nou. Coloanele sunt inlocuite cu pile, prezenta coloanelor angajate si a
arcelor este subliniate prin benzi, luminatoarele care aerisesc si subliniaza spatiul interior fiind singurele
care mai prind referinte explicite la vocabularul clasic. Ca si SOUFFLOT, el fiind provocat sa dea un
raspuns unei utilizari urbane publice noi.

CURS 5

REVOLTA- ROMANTISMUL IN ARHITECTURA

In paralel cu evolutia traditiei clasice in secolul rationii, in sec 18, in paralel cu aceasta incercare continua
de obiectivare a actului creativ, in aceasta tentativa prelungita de atingere a unui frumos controlabil, a
unui frumos absolut si incontestaibil, era firesc sa apara si o CONTRAMISCARE, un curent de gandire
general care sa se sustraga tuturor acestor conditionari, care sa incerce sa promoveze tocmai opusul,
libertatea de creatie, subiectivul, senzatia/reactia directa in fata operei de arta nemijlocita de o cultura
care sa dea acele criterii de evaluare. Acest constracurent care incepe sa evolueze in paralel cu ceea ce
am denumit generic NEOCLASICISM, fiind ROMANTISMUL.

ROMANTISMUL ca termen deriva din termenul medieval englezesc, dar folosit si de francezi ROMANCE.
In Franta romance desemna cantecele medievale ale trubadurilor cantate in limba franceza vulgara,
acest termen fiind folosit pentru a deosebi cantecele latinesti de cele in lb comuna. La fel si in spatiul
britanic romance desemna caele povestiri cu subiect medieval a caror traditie se prelungeste in perioada
postmedievala si care erau gustate de un public foarte larg

Insasi originile termenului trimit la o imagine umana, domestica, subiectiva, asumata oricand si de
oricine.

Romantismul incearca sa dea o alternativa acestei miscari ordonate, coordonate, bazata pe arheologie,
bazata pe teorie, guvernata de dogma care a afost NEOCLASICISMUL.

ROMANTISMUL ca termen apare destul de tarziu in sec 19 si este un termen la fel ca NEOCLASICISMUL,
generic, acoperind o varietate foarte mare de directii de cautare, de directii de manifestare in campul
artelor plastice si in campul arhitecturii.
Existand aceasta mare varietate pe care o acopera ROMANTISMUL, este imposibil de definit o opera
romantica standard, la fel cum este imposibil de definit profilul artistului sau arhitectului romantic.

ROMANTISMUL lucreaza si cu limbajul clasic si cu surse medievale, dar si cu arhitectura si sursele de

inspiratie puse la dispozitie de arhitectura vernaculara.

ROMANTISMUL REPREZINTA EXPRIMAREA CONCOMITENTA, IN DIVERSE LOCURI SI SITUATII A UNOR

PUNCTE DE VEDERE CARE SE SUSTRAG RIGIDITATII CAUTARII FRUMOSULUI ABSOLUT DIN TRADITIA
CLASICA, PUNCTE DE VEDERE CARE ADESEA AJUNG SA DEVINA EXTREM DE DIFERITE, DACA NU, CHIAR
CONTRADICTORII.

Arhitectul romantic are aceasta latura de razvratire, de incercare de a nu fi incadrat in niciun tipar, de a
iesi de sub dominanta regulilor, a dogmelor, bazandu se exclusiv pe geniul creativ propriu, pe
subiectivismul punctului sau de vedere, neasteptand in niciun fel rasplata, recunoastere sau aprobare.

CASPAR DAVID FRIEDRICH

Tablou celebru pentru romantism---ilustreaza aceasta revolta, nesupunere in fata acelor reguli general
acceptate ale reprezentarii—pers principal este rep cu spatele, lasand la o parte detaliile care sunt
impregnate de o viziune romantica libera.

ARHITECTUL NEOCLASIC ESTE UN PERSONAJ CARE ASTEAPTA RASPLATA, APROBAREA, APRECIEREA

PUBLICA, IAR PRODUSUL DEMERSULUI SAU ESTE SUPUS ANALIZEI SI DEZBATERII PUBLICE, IN SCHIMB
ROMANTICUL ESTE DE OBICEI SARAC, DE OBICEI FERICIT CU PROPRIA LUI IMAGINATIE SI SE BUCURA DE
CEEA CE FACE. Pin toate acestea ROMANTISMUL incepe sa creioneze fundamentele evolutiei
modernitatii in arhitectura si in arta, acea modernitate care mizeaza pe geniul creativ, pe originalitate si
pe sustragerea de la regula, pe lipsa de monotonie.

MISCAREA MODERNA FACE TABULA RASA CU TOT TRECUTUL ARHITECTURAL, INCERCAND SA GASEASCA
UN DRUM CARE PORNESTE DE LA 0, UN DRUM CARE RASPUNDE PE DE O PARTE NEVOILOR UNEI
SOCIETATI IN PRODUNDA SCHIMBARE, DAR CARE TRANSFORMA ARHITECTUL INTR UN DEMIURG, ATOT
CUPRINZATOR SPECIALIST CARE POATE DA RASPUNS CRIZELOR PE CARE LE TRAVERSEAZA SOCIETATEA.

Punctul de cotitura poate fi plasat in jur de 1750, la inceputul acestei revolte, revolta ROMANTICA, care
se construieste in paralel cu evolutia NECOCLASICISMULUI.

JOHANN WOLFGANG VON GOETHE

Unul dintre primii care incearca sa teoretizeze aceste derapaje ale romanticilor, sa vb despre dihotomia
clasic-romantic este GOETHE, care discutand despre maretia Cateralei din STRASBURG, pe care el o
considera ca fiind o realizare a germanilor ( care s a dovedit de fapt ca este rodul mesterilor francezi),
incerca sa defineasca de fapt ce insemna geniul artistic, Iar de aici acesta dezvolta o teorie care pune in
antiteza spiritul clasic, sanatos, fundamentat, riguros, in antiteza cu spiritul romantic, bolnavicios,
subiectiv, guvernat de viziunea particulara intima a artistului si in consecinta rupt de o viziune genrala
asupra artelor. El este cel care pune bazele constientizarii acestei opozitii intre ce inseamna clasic si ceea
ce insemna romantic, intre obiectiv si subiectiv, intre frumosul absolut cautat de cei care practicau in
limitele traditiei clasice, si frumosul relativ cautat de artistii sau arhitectii romantici.

FRUMOSUL OBIECTIV-SE DESPRINDE DE CONJUNCTURA SI PARTICULARITATILE MOMENTULUI- LONG

LASTING

FRUMOSUL RELATIV- ESTE DIRECT DEPENDENT DE JUDECATA SUBIECTIVA A PRIVITORULUI, CEVA CARE
SUPORTA INTOTDEAUNA DEZBATERE, NUANTA.
In perioada in care LOUGIER publica eseul sau extrem de lucid in care predica intoarcerea la modelul
antichitatii grecesti, intoarcerea la modelul formelor naturale, folosirea lucida si asumata a ordinului de
arhitectura, in campul visarii promovate de un romantism incipient, englezul EDMUND BURKE, publica
un eseu filosofic prin care definea o categorie estetica care subsuma frumosul ca si concept estetic,
definea sublimul ca fiind o categorie estetica superioara frumosului, capabila sa descrie acele
manifestari artistice, subsumand tot ceea ce este capabil sa produca emotie artistica puternica.

Dadea drept exemplu toate acele picturi din epoca care infatisau peisaje care nu puteau fi definite drept
frumoase prin prisma intelegerii traditionale a frumosului, dar tocmai printr o exploatare inteligenta,
expresiva a uratului, a terifiantului sunt capabile sa produca emotie estetica imediata.

SUBLIMUL AJUNGE SA REPREZINTE O UMBRELA ATAT PENTRU FRUMOS CAT SI PENTRU RESTUL
CONCEPTELOR ESTETICE CARE INTR O COMBINATIE COMPLEXA SUNT CAPABILE SA PRODUCA TRAIRI
ESTETICE, REACTII IMEDIATE, CEVA PE CARE ROMANTISMUL MIZEAZA FOARTE MULT, NU ESTE NEVOIE
DE O CULTURA VIZUALA, DE O EDUCATIE VIZUALA CONSTRUITA CA SA AI REACTII IMEDIATA IN FATA
UNEI OPERE DE ARTA, TRAIRI NECONTROLATE PE CARE TOCMAI ACEASTA VALOARE INTRINSECA
SUBIECTIVISMUL TRATARII OPEREI DE ARTA E CAPABIL SA L PROVOACE .
Sublimul poate fi exploatat intr o infinitate de feluri. Spre exemplu, unul dintre reprezentantii de marca
ai NEOCLASICISMULUI, ai traditiei clasice la inceputurile modernitatii, PIRANESI, cel care se rijeaza in
reprezentantul aparatorilor arhitecturii si mostenirii culturii arhitecturale romane, acela care prin
fanteziile lui bazate pe limbajul arhitectural al Romei antice exercita o extrem de puternica influenta
asupra tinerelor generatii de arh. PIRANESI, la un moment dat la jum sec 18, aflat in plina forta creativa,
pe langa acele vedute care ilustrau ruinele romane, fie relevee, fie fantezii pe faza ruinelor romane,
publica un ciclu de gravuri ft interesant de fantezii cu spatii interioare din inchisorile medievale romane ,
spatii interioare, lugubre, sinistre in care el pune accent pe ceea ce defineste sau ajunge sa defineasca
SUBLIMUL, acele emotii pe care imagini extrem de puternice le pot provoca privitorului.

In scurtul text care insotea aceste capricii, sau fantezii, PIRANESI vb despre faptul ca teama, frica poate
provoca emotie estetica.
TRAIREA ESTETICA CARE PROVOCA PLACERE, SATISFACTIE NU ESTE DECLANSATA DOAR DE FRUMOSUL
IN INTELESUL CLASIC.

Intre aceste categorii estetice : FRUMOSUL- asociabil cu echilibrul, obiectivul si absolutul clasic

SUBLIMUL- care subsumeaza tot ceea ce ajunge sa produca vibratie estetica

Spre sf sec 18, tot dintr o perspectiva a ROMANTICILOR ESTE DEFINITA A3A CATEGORIE ESTETICA,
PITORESCUL.

Pitorescul, ca termen cu care opereaza estetica romantica isi are originea in pictura de peisaj, un peisaj
care pune pret pe neregulat, pe organic si pe contrastul pe care salbaticia naturii il produce prin
alaturarea cu ruine antice.

Insusi termenul de pitoresc trimite pictural, originile termenului fiind in englezescu pictoresque, un
concept care in prima faza patrunde si devine instrument in peisagistica, in arhitectura, in conceptia
gradinilor- gradina engleza, o ilustrare plenara a pitorescului.
PRIMA IMG-gradina de sec 18 franceza, bazata pe toate regulile firesc asumate ale clasicismului, o
gradina geometrica care are un ax principal de simetrie, ax pe care sunt ierarhizate piesele peisajului,
pornind cu resedinta, pieta de maxima importanta si mai apoi intr un degrade ierarhic gradina din
vecintatea locuintei, uneori folosita ca spatiu de manifestari care celebreaza proprietarul, gradina de
plimbare si mai departe axul de simetrie care ajunge sa se prelungeasca in peisaj, caruia ajunge sa i se
subordoneze intreaga compozitie.

IMG 2- datoarata englezilor, lui LANCELOR BROWN, unul dintre cei mai timpurii peisagisti care s au
folosit de pitoresc in conceperea gradinilor, img ilustraza o gradina englezeasca care exploateaza
contrastul intre echilibrul arhitectural, de aceasta data un echlibru dat de regulile clasice, in contrast cu
un peisaj aparent dezordonat, aparent spontan al unei gradini care se constituie in lipsa unui ax de
simetrie, in lipsa unei evidente ierarhii, cu palcuri de vegetatie atent studiate, in legatura cu o oglinda de
apa care nu are nimic de aface cu echilibrul si geometria fantanilor frantuzesti. Peisajul traieste din
contrastul dat de arh si lipsa de control a naturii, subliniind de fapt aceasta noua perspectiva care este
catalogata de teoria estetica drept PITORESC, un pitoresc pe care gradina englezeasca ajunge sa il
exploateze atat de parcursul sec 18, dar si pe parcursul sec 19, intr o opozitie cautata, asmumata cu
gradinile geometrice de inspiratie clasica promovate de peisagistii francezi.
RESEDINTA LUI HORACE WALPOLE-fiul primului ministru britanic, dar un tanar razvratit, un personaj
preocupat de Evul Mediu, care s a ocupat de literatura inspirata din Evul Mediu, fiind de fapt parintele
asa numitului roman gotic.

Resedinta construita intr o maniera foarte atipica pnetru acel moment, sub forma unui castel gotic, un
castel gotic pentru care a ainstituit un comitet estetic, un castel care se constituie ca o colectie de citate
decupate in monumente gotice britanice.

La interior, in parta superioara vb de boltile capelei de la OXFORD, o capela incadrabila in manifestarile

tarzii ale goticului din MAREA BRITANIE, o bolta in plasa in care ratiunea structurala a nervurilor este
dublata de rolul lor estetic, IN CAZUL DE LA STRAWBERRY HILL, intreaga structura gotica fiind realizata in
ipsos si hartie presata, asadar o butaforie care nu are nicio legatura cu logica structurilor gorice, este
strict o scenografie care se subordoneaza acestei intentii ROMANTICE de a produce traire estetica
imediata. La fel cum este si resedinta in integralitate, o compozitie care se subordoneaza turnului
amplasat asimetric, un turn cu crenelatie care reia formula constructiilor de aparare medievala si care
nu are niciun rol in afara aceluia de a reproduce imaginea constructiilor cu functie defensiva din
perioada gotica.
O atitudine similara in cazul resedintei ridicate pentru WILLIAM BECKFORD, un milionar britanic care isi
datora averea filaturilor de bumbac si care isi construia la WILTSHIRES,o resedinta estivala pe care
impreuna cu JAMES WYATT o planifica sub forma unei abatii medievale, o abatie medievala gotica in
esenta care avea rolul de a servi drept PLEASURE HOUSE,cu rol de retragere in afara orasului.

Exploatarea sublimului si mai departe a pitorescului prin contarstul pe care il construieste cu un peisaj
strudiat, un peisaj orgaic dezvoltat sponatan, totul pentru a obtine o emotie artistica imediata, lucrurie
ramanand intr o zona a imaginii, a senzatiei, fara sa exista in spatele ei o studiere, o asumare a
demersului arhitectural in toate detaliile lui asa cum faceau de fapt NEOCLASICII, resedinta ajungand
foarte repede sa colapseze.( nu avea in spate de fapt logica structurala a scheletelor gotice, era o
butaforie gandita sa serveasca gusturile lui WYATT).----functiunile din interior nu au nicio legatura cu
acea logica proprie abatiilor medievale- este o scenografie gandita sa surprinda
In ideea acestei incercari de evadare din coordonatele unui cotidian constragator, arhitectul romantic
evadeaza din limitele cotidianului intr-un alt univers, intr un alt timp istoric, intr o alta paradigma prin
prisma careia poate fi privita realitatea imediata, mizand pe emotia necultivata, nesustinuta de un bagaj
cultural construit intr un fel anume.

Desi BOULLEE si LEDOUX au lasat in urma atat o opera teoretica cat si o opera construita foarte
interesante nu au produs efecte imediate, cu toate acestea la distanta de 200 de ani fata de ei putem
intui ca redescoperirea lor la inceputul sec 20 a avut repercursiuni in operele unora dintre aceia care au
contribuit la constructul modernismului.

Doi arhitecti care s au desprins de linia constrangatoare a doctrinei clasice, au continuat sa lucreze in
limitele reinterpretarii limbajului clasic, dar in esenta asumandu si o atitudine romantica, de razvratire,
de incercare a spargerii tiparelor.

BOULLEE a fost un personaj care a trait cuminte in anturajul regal, a fost membru al academiei regale de
arh de la Paris, inlocuindu l pe SOUFFLOT ( autorul proiectului ptr biserica ST GENEVIEVE).

Boullee a fost un personaj angrenat in miscarea oficiala de arhitectura, in tinerete lucrand pentru o serie
de comanditari privati, una dintre cele mai pretuite opere ale sale fiind HOTEL DE BRUNOY, o resedinta
privata.--------------in aceasta resedinta el isi enunta asumarea acelei libertati de a lucra cu limbajul clasic.
El iese din tiparul proportionarii ordinului de arh, iese din logica compozitionala in care se integreaza
ordinul de arh, inlocuind frontonul cu o piramida incununata de statuia Florei, personaj mitologic.

Odata intrat in ACADEMIA FRANCEZA, la 1780, el incepand sa primeasca comenzi publice.

Odata intrat in Academia Franceza la 1780, BOULLEE incepe sa primeasca comenzi publice, unul dintre
cele mai timpurii fiind cel pentru OPERA Pariziana, o constructie care ar fi urmat a fi ridicata pe axa
LOUVRE- Champs Elysees.

La fel ca si poroiectele care au urmat, se observa o foarte evidenta inspirare din arhitectura romana
antica, nucleu operei este de fapt o reinterpretare a Panteonolui roman, totul insa scos din scara, dus in
zona unor dimensiuni colosale care scoatere din scara nu e decat altceva decat o incercare de afliere a
acelor directii care nu cautau gustarea corectitunii felului in care ordinul de arh este folosit, ci
producerea unei foarte intense trairi estetice, o atitudine in esenta romantica.

Incet incet BOULLEE se desprinde si incepe sa dea raspunsuri utopice, lipsite de legatura cu realitatea
unor povocari lansate de regalitate.
Dupa proiectul operei, pe la 1785, tot incercand sa dea un raspuns unei comenzi regale, BOULLEE
imagineaza proiectul pentru BIBLIOTECA REGALA DE LA PARIS, care se duce in zona exploatarii efectelor
foarte puternice pe care arh de factura clasica le ar fi putut produce in ochii privitorului.

IN IMG DE MAI SUS- interiorul acestei Biblioteci regale care nu este latcv decat o reinterpretare a
aceluiasi Panteon roman- am aceeasi casetare( casetarea fiind de fapt o intuire extraordinar de lucida a
acelei nevoi de creare a unei retele de scurgere a eforturilor din structura de acoperire, un grid de grinzi
secundare si principale de beton care creaza scheletul de rezistenta a boltii).

In cazul Bibliotecii, sectunea Panteonului roman este translatata de a lungul unui ax orizontal, cu oculus
( decupaj dreptunghiular). Traducand aceasta extrudare a sectiunii de a lungul unui ax orizontal de
compozitie, totul de fapt ducand la ceva ce este irealizabil, dar care prin atmosfera pe care o creaza
genereaza de fapt o imagine cu un impact imediat.

Oamenii devin doar un mijloc de a da scara spatiului interior. --------paralela cu cultura clasica si
reinterpretare a tabloului lui Rafael din camerele papale de la Vatican, Scoala de la Atena.

BOULLEE se serveste de limbajul clasic pe care il foloseste intr o maniera extrem de puternic influentata
de LOUGIER, forme pure, ordinul de arh devine compinenta structurala, coloana nu este folosita decat
ca prezenta independenta, niciodata sub forma coloanei angajate, dar totul ambalat intr o maniera care
face trimitere explicita la acea atitudine romantica care scoate obiectele de arh din coordonatele
realului si il proiecteaza intr un univers utopic. Ceea ce face BOULLEE este un exercitiu de expresivitate
care depaseste cu totul posibilitatle tehnice ale momentului.
Provocat sa dea un raspuns prin proiect construirii bisericii de la MADLENE, acesta pleaca de la ideea
Panteonului si imagineza o biserica metropolitana cu un nr fantastic de cateva sute de coloane. Biserica
prelucreaza si esentializeaza ideile lui SOUFFLOT enuntate pe santierul de la SAINT GENEVIEVE din Paris.

Ceea ce vedem este o interpretare purista si dusa la extrema a atmosferei generate de SAIINT
GENEVIEVE, planul in cruce greaca primeste cate un portal pe fiecare dintre laturi tocmai pentru a crea o
simetrie perfecta, acea idee a scheletului exprimat prin puncte care sunt coloane, este dusa si ea la
extrema, acest schelet care intotdeaua se citeste pe fondul lis, odihnit al unui suport structural portant
continuu, ziduri netulburate de ferestre.
Compozitia care nu raspunde unui utilitarism imediat, ci care este gandita doar sa traduca idei, sa creeze
atmosfera.

CENOTAFUL LUI NEWTON- constructie cu functie funerara si comemorativa, un monument construit

pentru a aduce aminte de cineva, fara ca mormantul sa existe neaparat aci.-----------monument inchinat
unuia dintre cei mai influenti si importanti fizicieni ai lumii moderne,NEWTON.-------sintetizeaza intreaga
atitudine a lui BOULLEE, care ajunge sa incorporeze atat aceasta deschidere spre reinterpretarea sursei
clasice, dar in acelasi timp materializeaza acest proiect utopic. Lucreaza cu un limbaj arh pur, sfera,
asezata in echilibru, ordinul de arh este complet exclus, data fiind inutilitatea acestuia, in schimb sfera
este un volum lis asezat intr o baza rusticata- referire la logica clasicista- o sefra in interiorul careia in
centru este asezat monumentul funerar, volumul sferei perforat avand rolul de a reproduce bolta
cereasca. O bolta cereasca spre care din perspectiva lui BOULLEE NEWTON a privit in acel moment de
gratie cand descopera gravitatia.

Toata aceasta poveste ies din coordonatele tarditiei clasice, care este controlabila si finita si intra intr o
zona a SUBLIMULUI promovat de ROMANTICI, cele 2 directii fiind suprapuse intr o realizare care ramane
un execrcitiu expresiv, lipsit de posibilitatea de a se materializa in realitate.
LEDOUX exploreaza aceeasi directie fara insa sa se indrepte spre o atat de explicita exploatare a
imaginarului pe cat a facut o BOULLEE. ------nu a reusit sa parcurga GROUND TOUR UL, in schimb a reusit
sa beneficieze de o oarecare pregatire si sa intre de foarte timpuriu sub protectia unor personaje cu
intare la curtea Frantei.

Opera lui este explicata in buna masura intr o carte------prima img pag de frrontispiciu---Arhitectura
considerata din perspectiva artei, a moralei si a legislatiei, in care el isi explica proiectele, proiecte care
se inscriu in aceeasi linie ca si BOULLEE, prelucreaza sursa clasica dar dintr o perspectiva puternic
impregnata de atitudinea si de finalitatile romantice, intr o atitudine a arh care incearca sa se substraga
controlului dogmatic clasicist si care incearca sa isi puna in valoare geniul creator.
Ca si BOULLEE, LEDOUX isi incepe cariera prin proiecte care raspund unor comenzi private---------IMG-
realizare pur NEOCLASICA, un pavilion, un soi de PLEASURE HOUSE pe domeniul de la LOUVECIENNE.

Resedinta da seama despre acele trasaturi care definesc clasicismul in moderniate. Ca si casa lui
CHAMBERS, piano nobile este asezat direct pe pamant, discutam de o tratare rusticata a intregii fatade,
care este foarte inteligibila prin folosirea unei volumetrii foarte clare, un paralelipiped caruia ii este
atasat rational de o parte si de alta cate un portic, portic care este referinta principala la limbajul clasic,
un limbaj clasic folosit conform logicii primordiale, logicii originare, iesind din acea inutilitate
scenografica BAROCA.

LEDOUX ajunge sa devina mebru al ACADEMIEI REGALE DE LA PARIS si sa primeasca la randul lui comenzi
din partea regelui, rege al Frntei care ii incredinta imaginarea unui rpoiect de aceasta data de asezae. O
asezare care avea rolul de cartier general, un oras nou care avea sa poarte denumirea de CHAUX, un
oras amplasat intre 2 localitati rurale.

Raspunsul pe care il dadea LEDOUX este similar cu cel pe care il daduse mai devreme BOULLEE, respectiv
o asezare ideala, gandita pe o forma eliptica, elipsa fiind considerata o forma ideala, perfecta, ea reflecta
orbita eliptica a pamantului in jurul soarelui. Se iese din tiparul cercului, se inreapta spre elipsa,
lightmotivul compozitiilor BAROCE, in centrul de greutate al acestei asezari ideale fiind amplasata
resedinta directorului salinelor, de o parte si de alta sunt halele de prelucrare a sarii, de jur imprejur
sunt functiunile comune ale muncitorilor care locuiau aici, iar in afara elipselor sunt diversele constructii
imaginate de LEDOUX pentru crearea unui mediu in care lumea poate trai mai sanatos.
Ceea ce el imagineaza este o utopie urbana care incerca sa dea un raspuns studiat unei comenzi regale
iesind din tiparele gandirii idealizate, urbanistice care isi avea originile in RENASTERE.

Finalmente, reuseste sa realizeze doar jumatate din aceasta elipsa, cu locuinta directorului plasata
central, cu cele 2 hale de productie si cu constructiile care asigurau de fapt traiul in comun al
comunitatii, totul bazandu se pe o arh de factura clasica, prelucreaza ordinul doric, dar intr o maniera
puternic impregnata ROMANTISM.

Intarrea in aceasta asezare ideala se facea printr un portal care in prim plan afiseaza doricul si in plan
secun reproduce de fapt o intarre in mina de sare, cu rusticarea geometrizata care devine organica
inspre zona de acces.

In interiorul incintei, locuinta directorului care prelucreaza liber, intr o maniera asumat romantica
doricul, locuinta directorului bordata de cele 2 hale de productie.
Mmebrii comunitatii urmau din perspectiva lui sa fie cazati in constructii care pe de o parte faceau uz de
logica clasica, dar care iesau din tiparele logicii comp clasice si se duceau intr o zona a unei expresivitati
gandita sa traduca functiunea pe care arh respectiva urma sa o adaposteasca.

IMG- locuinta sefului retelei de apa care asigura functionarea acestei asezari ideale- gandita sub forma
unui segment de teava---apa era adusa in localitate tocmai traversand locuinta acestui director al
retelei, depasirea oricaror bariere pe care altfel acel echilibru promovat de doctrina clasica il aducea in
prim plan.
Ca si BOULLEE, LEDOUX a iesit din coordonatele universului capabil, din cotidianul inteligibil.

IMG- LEDOUX imagineaza un cimitir pentru aceasta comunitate ideala in care se ghideaza dupa aceleasi
reguli ca si colegul sau mai varstnic BOULLEE cu acest nucleu central care traduce de fapt perfectiunea
universala de jur imprejurul caruia se croiesc columbariile—spatii ptr urne funerare. O arhitectura care
mizeaza pe trairea estetica exrem de puternica pe care o poate produce in ochii unui privitor altfel putin
cultivat.

Pe langa aceste proiecte care ies din zona realizabilului, LEDOUX s a ocupat de constructiile pentru
barierele Parisului, constr destinate punctelor de vama la intrarile in Paris.—ft numeroase---constr care
ilustreaza libertatea pe care LEDOUX si o asuma in lucrul liber cu limbajul clasic, un limbaj pe care el
dintr o persp romantica il interpreteaza intr o maniera libera scapand oricarei rigori academice pe care
academia o promova.
IMG DR JOS- CHAMP ELYSEES- in imediata vecinatate este arcul de triumf si care era unul dintre
punctele de intarre in capitala franceza, strajuit de aceste const care erau vami, vami care pornesc de la
limbajul clasic, de la ideea toscanului pe care il interpreteaza asumat intr o manier libera, cu oa rh care
depaseste orice scrupuloitate arh, miznad pe 1 impactul vizual si 2 materializeaza libertatea creativa a
autorului.

CURS 6

PERIOADA REVOLUTIEI FRANCEZE

IN SEC 18 INCEPEA SA FIE FORMULAT UN INVATAMANT DE SPECIALITATE, CARE INCET INCET VA
CONDUCE LA SPARAREA MESERIEI DE ARH DE MESERIA DE INGINER, PE DE ALTA PARTE LA
APROFUNDAREA ACESTOR DIRECTII MAI TARZIU IN MODERNITATE.

CUM A EVOLUAT INVATAMANTUL DE ARH IN FRANTA?----MODEL SPRE CARE AU PRIVIT OCCIDENTALII

CU FT MULT INTERES, UN MODEL SPRE CARE AU PRIVIT SI EST EUROPENII IN TENTATIVA LOR DE
REORIENTARE CULTURALA DINSPRE UN ORIENT SUB INFLUENTA CARUIA S AU AFLAT PANA LA
MOMENTUL IN CARE DISCUTAM, SPRE UN OCCIDENT CARE INCEPE SA ISI EXTERCITE DIN CE IN CE MIA
PUTERNIC FASCINATIA.

Anul 1789---declasarea REVOLUTIEI FRANCEZE, care nu este un eveniment izolat in timp, punctual, ci
este un foarte amplu si ramificat proces de schimbare, o incununare a filosofiilor iluministe si
rationaliste ale secolului 18. REVOLUTIA FRANCEZA a marcat un punct de cotitura in foarte multe
capitole ale culturii lumii occidentale.

In arhitectura, putem constata ca REVOLUTIA FRANCEZA marcheaza acel moment de ruptura intr o
evolutie care pana la momentul in care discutam a fost dominata de o arhitectura oficiala, comandata si
patronata de clasele instarite, privilegiate ale societatii.--------arh aristocratiei laice si aristocratiei
clericale.--------acestei categorii generice de arh oficiala subsumandui se punctual si pasager si o
categorie a arhitecturii comunitare.

Dinspre o arh oficiala care rep rezultatul comezilor, gusturilor si aspiratiilor, posibilitatilor materiale ale
unui segment destul de restrans din societate si trecerea spre o arhitectura care este arhitectura
populara, arh care reprezinta gusturile, aspiratiile si nevoile unei societati aflate in plin proces de
schimbare, o schimbare rapida care conduce la mutatii majore in peisajul civilizatiei occidentale.

Poporul intra intr o alta lumina in peisaj.

Revolutia este declansata in 1789, este un eveniment care are precedente, momentul simbolic in
desfasurare REVOLUTIEI fiind caderea BASTILIEI in data de 14 IULIE 1789.
Bastilia era de fapt o fortareata regala din Paris construita in perioada medievala folosita pentru
defensiva, transformata insa in inchiaore regala, in care erau trimisi de obicei detinutii politici, Bastilia
incepand sa fie asociata cu opresiunea, cu abuzurile regalitatii, motiv pentru care cucerirea si luarea in
posesie de catre revolutionari a Bastiliei a reprezenentat simbolic momentul de final al regalitatii
franceze, regalitate care se bazase pe sistemul de organizare feudal al societatii, o feudalitate care este
abolita incepand cu 1789.

La pachet cu abolirea feudalitatii, fiind abolite si privilegiile abuzive ale unei artistocratii afalata in varful
piramidei sociale.

In anii urmatori, poprul devine suveran, cetateanul incepea sa joace un rol important, drepturile si
obligatiile sale devin un subiect de dezbatere care se incheie cu adoptarea DELCARATIEI DREPTURILOR
OMULUI, totul culminand la 1791 cu adoptarea unei prime CONSTITUTII A REPUBLICII FRANCEZE.

Deoarece trecutul arhitectural era de foarte multe ori asociat cu regalitatea, cu aristocratia, a intrat in
vizorul REVOLUTIONARILOR, incercand sa fie dar la o parte, sa fie sters.

In anii 1790, incepe sa se formuleze o constiinta a mostenirii arhitecturale, culturale a unui trecut, o
constiinta care incepe sa disocieze valoarea arh istorice de simbolurile negative ale celor care au stat in
spatele acestei arhitecturi.

In cele 89 de departamente proaspat infiintate in FRANTA( nr simbolic), numeroase monumente arh

comandate, sustiunute financiar de regalitate, de nobilime, de clerul privilegiat, incepeau sa fie distruse
de furia revolutionarior, asadar au aparut primele voci care au pus problema necesitatii protejarii unei
arhitecturi care dincolo de comanditari, dincolo de gusturile si de telurile acestor comanditari
reperezentau o acumulare culturala extrem de importanta care intai de toate reprezenta expresia
desavarsita a realizorilor, a perfomantelor creatoare ale francezilor.

IN IMG- un desen care il reprezinta pe unul dintre cei care s au rijat in aparatori al acestui patrimoniu
arhitectural istoric,ALEXANDRE LENOIR.----------apararea monumentelor funerare din BISERICA ABATIALA
ST DENIS, care reprezinta un punct de plecare important pentru etapa gotica, prima realizare care
ilustreaza conceperea scheletelor GOTICE este corul BISERICII SAINT DENIS.( PE DE O PARTE REPREENTA
O RELIZARE PTR EVOLUTIA ARH OCCIDENTALE IN PER MEDIEVALE, PE DE ALTA PARTE BISERICA
ABATIALA REPREZENTA UN SIMBOL PENTRU ISTORICA POLITICA A FRANTEI, IN INTERIOR FIIND
IMORMANTATI REGII FRANTEI).

In aceasta perioada extrem de tulbure, distrugerea acumularilor trecutului, acumulari culturale trezeste
o constiinta nevoii protejarii trecutului, o constiinta care se va maturiza pe parcursul sec 19, in
dezbaterile, in scrierile, dar si in PRACTICILE PATRIMONIALE. !!!------PRACTICA PATRIMONIALA-
denumeste suma intreprinderilor care vizeaza artefacte arhitecturale din trecut, relevante din punct de
vedere arhitectural.

Constiinta protejarii monumentelor istorice isi are originea IN ACEASTA PERIOADA A REVOLUTIEI
FRANCEZE LA SF SEC 18

Lui LENOIR i se datoreaza si deschiderea la PARIS a unuia dintre cele mai timpurii muzee europene, un
muzeu atipic, MUZEUL MONUMENTELOR FRANCEZE, care era asezat in incinta MANASTIRII
AUGUSTINIENE DE LA PARIS, o incinta care fusase parasita de calugari si care amenajata ca loc de
depozitare si de expunere a acelor artefacte, opere de arta recuperate de LENOIR din fata furiei
distrugatoare a revolutionarilor.
Discutam de perioada de nastere a ideii de MUZEU, o idee care va avea ulterior o lunga careiera.----
educarea maselor populare putin sau deloc constiente de importanta cunoasterii si pastrarii
acumularilor din trecut.

Revolutia va duce la o afectare drastica a practicii arh prin imputinarea, chiar disparitia in anumite
intervale a comenziolor publice, date de suverani, de rege, comenzi publice care capacitau imaginatia si
prestatia unora dintre cele mai importante figuri ale arhitecturii.

Comanda finantata din bugetul de stat se imputineaza, lasand rol unei practici cvasi libere in care fiecare
arhitect incearca sa si gaseasca propriul drum, dezbaterea oficiala privind fondul teoretic pe care
evolueaza arh incepe sa paleasca, cautarile si evolutia indreptandu-se catre ceva NOU.----acea
moderniatte ale carei baze incepeau sa fie cu foarte mare claritate puse de ROMANTICI.

In ciuda faptului ca arhitectura veche este condamnata, ca doctrina oficiala este pusa la colt, ca revoltuia
incearca sa schimbe imaginea arh a NOII FRANTE, totusi practicile raman, atat cat se poate in zona
limbajului arh promovat pana antuni, un limbaj de factura clasicista, un clasicism care este investit cu
semnificatii si asocieri simbolice noi.

IN IMG-unul dintre programele cu o foarte larga raspandire in FRANTA PERIOADEI REOLUTIONARE---mici

pavilioane care mobilau pietele publice din orasele celor 89 de departamente franceze, constructii de
mici dimensiuni inspirate de un program de arh antic---PRYTANEIONUL( era o constr care facea parte din
ansamblul agorei grecesti, locul in care era aprinsa flacara cetatii si locul in care se reunea sfatul
inteleptilor pentru a dezbate deciziile care priveau intreaga comunitate).

PRYTANEIONUL devine constructia simbolica amplasata in PIATA CENTRALA A ORASULUI, locul in care
erau facute publice deciziile adunarii nationale, adunare nationala care reprezenta un precursor al
parlamentului democratic de mai tarziu.
Aceste constrctii care devin populare, reprezinta o paralela cu antichitatea, dar o antichitate investita cu
o semnificatie diferita, manipularea mostenirii antice pentru a se adapta momentului, un moment de
schimbare, aceste constructii fiind folosite pentru afisarea legilor sau deciziilor luate de conducerea
populara.

Tot in aceasta perioada si tot sub acest impuls al schimbarii, o schimbare care viza desprinderea de
cutumele mostenite din trecut, separarea de organizarea, semnificatiile si asocierile culturale cu
trecutul, o serie intreaga de monumente aflate in constructie erau convertite si regandite, secularizate—
tercute in posesia poporului.

Unul dintre cele mai emblematice eficii ale NEOCLASICISMULUI FRANCEZ din a doua jum a sec 18, acel
laborator de constructii, acel loc de experiemnt, acea realizare care incerca sa materializeze, sa dea
forma teoriilor lui LOUGIER, LODOLI etc, PANTEONUL, realizat dupa proiectul lui SOUFFLOT, el insusi
pionier in teoria de arh care viza maniera de reinterpretare moderna a canoanelor antice, IN PERIOADA
REVOLUTUONARA ESTE VIZAT PENTRU A FI CONVERTIT DIN BIERICA DEDICATA SFINEI PATROANE A
PARISULUI, INTR UN TEMPLU AL POPORULUI, INTR UN TEMPLU CARE SA CELEBRELE CELE MAI
IMPORTANTE FIGURI ALE ISTORIEI LAICE A FRANTEI--------BISERICA SAINT GENEVIEVE ESTE
REBOTEAZATA PANTEON.---------REINTOARCEREA LA SURSA ISTORICA---PANTEONUL—INCINAT
TUTUROR ZEILOR ROMANI.

IN IMG--- proiectul propus de CHARLES DE WAILLY pentru finalizarea bisericii lui SOUFFLOT, un proiect
indraznet care prin manipularea formelor arh incearca sa sublinieze aoscierie simbolice, biserica
construita pe un plan in cruce greaca libera, la intersectia celor 2 brate ale crucii fiind planificata
ridicarea unui amplu dom, spijinit pe un tambur inconjurat de coloane. Domul nu era inca finalizat,
motiv pentru care WAILLY imaginea lasarea bisericii in aceasta forma si intersectarea crucii grecesti cu o
ampla piramida, o piramida care ar fi trebuit sa modeleze si interiorul si exteriorul, piramida care este
imprumutata dintr o antichitate ceva mai timpurie, simbolul eternitatii prin folosirea volumului pentru
mormintele faraonilor, la partea superioara a acestui peristil care urma sa ncojoare si sa creeze baza
domului, la partea lui superioara urmand sa fie amplasate statuile acestor figuri rep ale istoriei franceze,
cararora le era dedicata aceasta biserica convertita in templu laic.

In cripta de la PANTEON, acolo unde SOUFFLOT folosea coloanele dorice, conform descoperirilor pe care
le facuse in calatoria lui( care au si produs in soc printre mebrii academiei regale de arh si printre
occidentali) , in aceasta cripta incepand sa fie inmormantate figurile canonice ale culturii franceze post
revolutionare pana in sec 20 inclusiv.--------biserica initial palnificata fiind asta de fapt un templu inchinat
figurilor imp ale figurilor franceze, un loc de reculegere, un loc de vizitare.

Pe langa evidenta orientare spre mostenirea clasica, la fel ca realizarile contemporanilor sai BOULEE SI
LEDOUX, proiectul lui CHARLES DE WAILLY reprezinta de fapt materializarea unei atitudini impregnate
de ROMANTISM --- depasirea coordonatelor realitatii imdeiate si indreptarea spre un univers idealzat in
care geniul creator al artistului nu este incorsetat de nimic.

INVATAMANTUL DE SPECIALITATE- PE LANGA ROLUL PE CARE L- A AVUT IN DEFINIREA DOMENIILOR DE

EXPERTIZA ALE PRACTICIENILOR IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR DIN PERIOADA MODERNA, A AVUT SI
UN ROL FOARTE IMPORTANT IN STABILIAREA LIMITELOR ACCETABILE ALE PRACTICII.
Invatamantul de specialitate- DE ARH- a reprezentat un foarte puternic cenzor al cautarilor arhitectilor,
cu o influenta puternica asupra felului in care s-a modelat practica, acea practica limitativa, plina de
reguli, de presiune, refelctata de fapt in dorinta ROMANTICILOR de a scapa si de a avolua liberi.

Pana la jumatatea sec 18, perocuparile inginersti si cele arh erau livrate de acelasi tip de profesionist.

In sec 18, lucrurile incet incet incep sa se schimbe, nevoia specializarii, nevoia fundamentarii prin
experiente directe, prin calcul a inginerilor incepe sa se faca simtita intr o lume in care arhitectura de top
nu se mai reducea exclusiv la acel segment redus al comanditarilor aflati in varful ierarhiei sociale.
Discutam de o arhitectura care incepe sa se specializeze si ea, o arh care incepe sa tina din ce in ce mai
mult cont de eficienta, de conformarea la natura si proprietatle fizice ale materialelor, lucruri care sunt
deja anuntate.

In Frnta sec 18 incep sa se faca primii pasi in directia acestei separari a specializator prin intemeierea
unor SCOLI CU PROFIL INGINERESC, care nu sunt altceva decat continuatoare ale unor forme de
organizare a practicii in constructie inca din perioada BAROCA.

IN IMG- scoala de ingineri care aveau rolul de a se ocupa de tot ceea ce tinea de infrastrctura franceza,
incluiv de o serie intreaga de constructii, care pana la jum sec 18 faceau parte din portofoliul uzual al
arhitectilor—ex constructia de poduri

Unii dintre intemeietroii si profesorii acestei scoli cu extrem de importanta rezonanta in piata
constructiilor, a fost PERRONET, PRIM INGINER al regelui, un prolific constructor de produri care incepe
sa se ocupe exclusiv de astfel de intevrentii cu caracter ediliatr, marcand raspicat desprinderea celor 2
profesii, cea de arh si inginer.

PERRONET introduce si metode specialie de constructie, bazate pe un studiu aprofundat al proprietatilor

fizice ale materialelor si ale posibilitatilor pe care exploatarea stiintifica a acestor proprietati le poate
deschide.
In paralel cu povestea conform careia clasicismul poate sa serveasca intereselor, gusturilor si nevoilor
momentului conyemporan, incet incet pe fundal incep sa se construiasca o serie de forme de
invatamant de specialitate care dau consistenta unor demersuri paralele.

Daca scoala intemeiata cu importantul raport al lui PERRONET functiona in paralel cu scoala de arh, care
fusase intemeiata de ministrul lui LUDOVIC AL 14 LEA, COLBERT la 1671, ACADEMIA REGALA DE ARH,ele
jung sa reflecte foarte bine dubla orientare a practicii in constr, una care devine din ce in ce mai tehnica,
cea inginereasca si cea care ramane ancorata in domeniul artelor, pregatirea si practica de arhitect.

Totul evolueaza pana la momentul REVOLUTIEI FRANCEZE, cand la 1793, ACADEMIA REGALA DE ARH era
desfiintata din aceeasi reactie impotriva traditiilor aristocratice pe care revolutionarii o avusasera in fata
vestigiilor sau patrimoniului arh istoric. Academia era asociatat cu regalitatea si ingradirea liberului
arbitru al creatorului.-------- ACADEMIA REGALA DE ARH era cea institutie care la solicitarea expresa a
regelui avea rolul stabilit de a DISEMINA regulile exacte si corecte ale arhitecturii.----rolul ei a fost de a
stabili drumul corect si exact, rereta perfectiunii in arh.

ACADEMIA FRANCEZA ERA INCLOUITA CU O SCOALA NOUA, SCOALA POLITEHNICA, CARE ESTE
INFIINTATA IN 1794, CU CONCURSUL LUI RONDELET, care era de formatie arhitect si cale il secondase pe
SOUFFLOT pe santierul de la SAINT GENEVIEVE, datoradui-se toate imbunatatirile tehnice care au privit
constuire amplei biserici dedicate fintei patroane a Parisului.

Constr de foarte mari dimensiuni care se foloseste de principii gotice pe care le imbraca intr o haina
clasica, care pe langa ratiunea structurala gotica introduce si multiple inovatii tehnice care constau in
folosirea scheletului metalic care tine laolalta piesele de piatra ale bisericii, piese gandite in baza unei
scheme stereotomice bazata pe calcul, care este pus la punct de RONDELET, un inventator, un
deschizator de drumuri.
RONDELET s a canalizat pe zona tehnica, punand umarul al infiintarea SCOLII POLITEHNICE, care in
perioada REVOLUTIONARA a avut rolul declarat de a inlocui ACADEMIA REGALA DE ARH care era
inevitabil asociatata cu regalitatea, cu aristocratia traditionala si cu privilegiile abuzive ale acesteia,
SCOALA POLITEHNICA AVEND DREPT SCOP DELCARAT FROMAREA DE INGINERI CU ABILITATI IN ALE
ARHITECTURII CAPABILI SA RASPUNDA NEVOILOR URGENTE APARUTE/ DE CLANSATE DE MISCAREA
REVOLUTIONARA INTR O FRANTA IN CARE TONUL FUSASE DAT DE ARH OFICIALI, GRUP RESTRANSA IN
JURUL REGELUI SI AL COMENZILOR LUI, discutam de o Franta ale oraselor departamentale, care trebuia
administrata in profunzime, care ducea lipsa acuta de specialisti care sa faca fata unor provocari
pragmatice, care sa nu fie distrasi de idealurile frumosului absolut obiectiv pe care promova in randurile
tinerilor arh ACADEMIA FRANCEZA.

Intreaga experienta a lui RONDELET era stransa intr un tratat care priveste arta de a constui, publicat in
primii ani ai sec 19.Asadar, o lcrare tehnica care se adresa constructorilor si care aduna intre copertile
celor 7 volume experientel, inovatiile si directiile de cautare pe care le anvizaja RONDELET pentru
ingineri in viitor.

Pune la punct un calcul de realizare a devizelor, intr o lume in care resursele nu mai sunt nelimitate, intr
o lume in care nu mai sta in spate trezoreria regala, intr o lume in care discutam de resurse limitate si de
investitii sustinute material de administratiile publice, intr o lume in care nevoia devizului devine din ce
in ce mai important.
Daca RONDELET acopera teoria zonei tehnice la inceputul sec 18 , un alt personaj, DURAND, implicat tot
in aceasta noua scoala, ajungea sa insumeze inscrierile sale teoretice si in doctrina pe care o propunea
concomitent cu RONDELET.-----a fost format in limitele si in spiritul traditiei clasice si care alaturi de
RONDELET devenea profesor la nou infiintata scoala, ocupandu se de teoria si de practiva efectiva de
arhitectura.

Este un arhitect care in perioada de pregatire a avut parte de foarte multe insuccese, a incercat sa
obtina mult ravnitul GRAND PRIX DE ROME, care venea la pachet cu o bursa regala de 5 ani la ROMA.

A fost o figura relativ obscura, in ciuda faptului ca a fost unul dintre elevii promitatori ai lui BOULEE

In perioada de maturitate se ocupa preponderent de cariera pedagogica, incepand sa publice in zona

teoriei de arh. O prima lucrare de succes a fost .... ( IN IMG JOS), un soi de culegere care se intoarce si
reevalueaza global trecutul arhitecturii pornind de la egipteni, trecand prin Evul Mediu, o culegere care
nu doar ilustreaza monumentele trecutului, ci le studiaza in paralel, o sursa de inspiratie pentru
programele si orientarile noi in arh. Motiv pentru care lucrarea publicata la 1800 devine un soi de
manual nelipsit din biblioteca oricarui tanar arhitect.

Tipul de reprezentare pe care il propune DURAND este unul simplificat, el nu se intoarce la subtilitatile
limbajului arh din diverse momente ale trecutului, el se intoarce la metode de compozitie, la felul in car
poate fi analizat raspunsul dat de catre arh la o provocare functionala, toate monumentele fiind rep
cvasi conventional.

Prin aceasta lucrare, DURAND face un prim pas in ceea ce inseamna pregatirea pe repede- ianinte a unor
arhitecti care trebuiau sa faca fata unor solicitari sosite din toate colturile Frantei, care se confrunta cu
foarte multe lipsuri.
A doua publicatie, aduna in interior ei metoda de predare pe care DURAND o aplica tinerilor profesionist
care statea un scoala politehnica doar pentru 3 ani.

Acest compendiu(sus) cuprinde lectiile de arh ale lui DURAND, care se construiesc pe un soi de scurta
teorie a arh, o teorie care se desprinde de traditia Vitruviana, care vorbeste de insuficienta punerii in
dicutie doar a celor 3 atribute vitruviene ale arh: frumusetea, functiunea si soliditatea structurala, o
teorie care vb de necesitatea includerii in discutie a CONVENIENTEI, care face referire la aspectele
TEHNICE, LA ASPECTELE DE IGIENA ALE ARHITECTURII, SI A UNUI NOU ATRIBUT, EFICIENTA, CARE NU
FACE REFERIRE DOAR LA FOLOSIREA JUDICIOASA A RESURSELOR MATERIALE, CI FACE REFERIRE DIRECTA
LA FORMA,DIN PUNCTUL LUI DE VDERE UTILIZAREA REGULILOR DE COMPOZTIE, SIMPLE, ASIGURA
EFICIENTA UNEI CONSTRUCTII.

CONVENANCE SI EFICIENCE.

IN stanga jos, este o plansa emblematica pentru gandirea epocii, MARCHE A SUIVRE, pasi de urmat in
compunerea unui proiect oarecare. ----- sintetiteaza problema cu care se confruntau arhitectii
momentului--- care este reteta de urmat pentru a ajunge la un rezultat de apreciat?

Primul pas: trasarea axelor majore ale cladirii

Pasul 2: dezvoltarea gridului regulat pornind de la aceste axe

Pasul 3: In onchiurile gridului, pe noduri se amplasau elementele structurale, care generau de fapt
spatiile interioare ale constructiei

Pasul 4: Ridicarea in elevatie a constructiei, care era intotdeauna pusa in discutie bidimensional

COMPENDIUL NU INCLUDE NICIUN FEL DE REPREZENTARE PERSPECTIVA, compozitiile putand fi studiate

ele in sine, nu in relatie cu tridimensionalul.
IMG SUS---CHARLES PERCIER—proiectul pentru un PALAT AL ACADEMIILOR, un proiect pentru un ft
amplu palat care sa includa in inteior difersele sectiuni ale academiilor si care se bazeaza de fapt pe
aceste reguli de compozitie extrem de simple pe care cativa ani mai tarziu, DURAND le sintetizeaza si le
preia in lectiile pe care le preda tinerilor arh.
CURS 7

ACADEMIA REGALA DE ARHITECTURA- infiintata in a doua jum a sec 17, la Pris in timpul domniei regelui
LUDOVIC AL 14 LEA, al carui ministru de finante, ministru al lucrarilor publice in acelasi timp, COLBERT,
fonda in cadrul ACADEMIEI REGALE o ramura dedicata exclusiv arhitecturii, o ramura care lua fiinta la sf
anului 1671 sub denumirea de ACADEMIA REGALA DE ARH.

TERMENUL DE ACADEMIE PROVINE DIN ANTICHITATE DE LA NUMELE GRADINII DIN AFARA ANTENEI IN
CARE PLATON SI DISCIPOLII SAI SE INTALNEAU PENTRU DEZBATERILE FILOSOFICE, ACADEME.
O terminologie care este imprmutata din antichitate si rescuscitata in perioada de reintoarcere a culturii
EUROPENE spre radacinile antice, respectiv in perioada RENASTERII.

Academia nu a aparut cu rol pur didactic, ci ca un instrument de fabricare a unei doctrine oficiale care sa
sutina practica arh, o practica vazuta ca fiind un instrument de manipulare, un instrument prin care era
ilustrata si glorificata regalitatea franceza.

ACADEMIA FRANCEZA DE ARH aparea intr un moment important pentru evolutia traditiei clasice,
momentul de apogeu al carierei unui teoretician francez, PERRAULT, care este implicat in dezbaterile
teoretice, in publicatii si in santiere publice, finalizarea palatului LOUVRE.

Intr o perspectiva profund rationala PERRAULT vorbeste despre frumosul arbitrar in arh, care depinde
de gustul si cultura celui care este consumator de arh, vb despre imposibilitatea ochiului de a percepe
acea frumusete obiectiva pe care aplicarea unui sistem fix, matematic de proportionare ar fi putut s o
confere arh. El vb si pune la indoiala in acelasi timp intreaga teorie de arh care se baza atat de mult pe
reguli, pe retete de utilizare a ordinelor clasice.

In aceasta perioada in care constructul clasic este zgaltait in buna masura de rationalul PERRAULT, apare
la Paris ACADEMIA REGALA DE ARH, care la bun inceput a fost organizata ft clas, academia avea un
singur profesor care se ocupa de pastorirea disciplinei, de teoria arh, profesor care avea obligatia de a
tine o prelegere publica saptamanal, profesor care isi construia itreaga teorie pe dezbaterile pe care le
avea impreuna cu cei 7 arhitecti, membrii ai ACADEMIEI.

DEZBATERILE ACADEMIEI- lecturare care era insotita de discutii pro si contra a tratatelor de arh, care
devin baza teoretica pentru practica girata de rege.
PERRAULT indica semne de intrebare care sunt contracarate de BLONDEL, primul profesor al ACADEMIEI
FRANCEZE REGALE, profesor de teorie a arh insarcinat sa tina aceste prelegeri publice, transformat
asadar in portavoce a dezbaterilor care erau tinute saptamanal de membrii academiei.

BLONDEL, care nu era de formatie arh, ci era inginer militar si matematician, profilul perfect pentru a
contribui la soliditatea constructului doctrinar care se baza pe proportie, pe exactitatea punerii in
aplicare a limbajului clasic, un limbaj clasic studiat pe baza urmelor arh clasice. Ocupandu se si de
constructii publice.

Teoria de arh promovata de academia franceza si tinuta in frau de unicul profesor titular, BLONDEL, a
stat sub semnul traditiei constuite pornind de la tratatul de arh a lui VITRUVIUS,singura scriere antica
pastrata pana in timpurile moderne, o scriere care era retradusa din latina de PERRAULT.

ACADEMIA FRANCEZA DE LA PARIS isi deschidea inca de timpuriu o ramura, o sucursala in inima culturii
antice romane, la ROMA, un oras care conserva pana in modernitate urme, vestigii importante extrem
de consistente ale antichitatii pe care vorbea printre altii si VITRUVIUS, o ramura care incepea dupa
1671 sa primeasca tineri arhitecti care trebuiau saa si castige posibilitatea de a ajunge la ROMA prin
concurs, odata ajunsi avand posibilitatea ca pe parcusrul a 5 ani sa studieze direct de la sursa urmele
antichitatii.

Tot acestinvatamant de arh se centra in perioada sec 17 si mai apoi in sec 18 pe estetica arh, era
canalizat pe forma arh, limbajul arh, compozitia de arh, lasand la o part aspectele tehnice, pe de alta
parte scopul parcursului in cadrul academiei era castigarea GRAND PRIX, care deschidea drumul spre
ROMA.
2 EX APARTINAND SEC 18---prin titlurile lor, ele ilustreaza aceasta rupere de realitate si canalizare spre
imaginarea unor proiecte care nu raspund unor comenzi ancorate in nevoile imediate ale momentului,
nu sunt ancorate in coordonatele unor comenzi reliste, ci sunt pure ex de imaginatie.

Sus---salon ptr academii---compozitie libera care lucreaza cu ordinul de arh intr o maniera care isi
permite derapaje de la canonul clasic strict ptr a da dimensiune monumentala unui exrcitiu.

JOS- reflecta prin titlu ruperea de relitate a adacemiei si incercarea de a transmite public gustul oficial al
unei regalitati care era inlaturata la sf sec 18 tocmai pentru ca era rupta de realitatile poporului.
ACADEMIA REGALA FRANCEZA de la Paris are o evolutie indelungata de la 1671 cand este infiintata de
COLBERT si pana la 1793 cand, in plina perioada revolutionara ea era desfiintata de furia revolutionara,
care se indrepta impotriva tutror institutiilor si urmelor materiale care aminteau de vechiul regim.

Dupa ce ea a fost desfiintata, a fost inlocuita 4 ani mai tarziu de SCOALA POLITEHNICA, care avea rolul
de a forma profesionisti apti sa dea un raspuns rapid si corect nu unor aspiratii estetice care sa tina de
perpetuarea culturii antice, ci unor nevoi imediate.

Cu toate aceste, arhitectii ( care aveau deja o cariera in spate) nu au renuntat la traditia BEAUX ARTISTA,
la traditia artelor frumoase perpetuate dintr o perspectiva traditionalista, invatamantul de la academie
continuand de fapt in atelierele unor privati, traditia clasica ramanand vie in plan secund, prim planul
fiind acaparat de SCOALA POLITEHNICA.

Dupa restaurarea dinastiei regale franceze, SCOALA DE ARH DE LA PARIS era infiintata de aceasta data
nu sub denumirea de ACADEMIE, ci sub denumirea de ECOLE DES BEAUX ARTS, un termen care era mult
mai usor digerat de catre francezi nefiind in nicun fel asociat cu traditiile aristocrate si monarhice
dinainte de revolutie.

Mai mult de atat, aceasta institutie care se dorea a fi o institutie laica, o institutie in care tinerii arh sa fie
pregatiti ptr profesia de arh era scoasa de sub patronajul suveranului si era mutata intr un sediu propriu,
un sediu care nu mai era in PALATUL REGAl, ci ajungea sa fie acolo unde acolo unde, cu cativa ani in
urma LENOIR organiza primul muzeu francez.

Aceasta noua scoala, ducea mai departe traditia academica, caracterizandu se prin 3 directii foarte
puternice:

1. A FOST O SCOALA CONSERVATOARE, CARE A PROMOVAT IN CONTINUARE TRADITIA CLASICA, CARE

INSA SI A BAZAT METODA DE FORMARE A ARH PE COMPETITIE, PE CONCURSURI.
2. IN VIRTUTEA ACESTUI CONSERVATORISM AL SCOLII, AL DOCTRINEI, FORMAREA ARHITECTILOR S A
CENTRAT PE LATURA ARTISTICA IN DETRIMENTUL PREGATIRII TEHNICE, ASADAR INVATAMANTUL A
 PUS ACCENT PE ABILITATEA TINERILOR STUDENTI DE A LUCRA CU LIMBAJUL CLASIC, CU REGULILE DE
COMPOZITIE SI UNEORI SA ISI PUNA PROBLEMA TEHNICILOR DE CONSTRUCTIE, A POTRIVIRI PROP
FIZICE ALE MATERIALELOR CU IDEILE ESTETICE ALE PROIECTELOR----CRITICI EXTREM DE ACERBE
INDREPTATE IMPORTIVA SCOLII
3. ORGANIZAREA INVATAMANTULUI IN 3 CICLURI: - CICLUL 2, UNDE STUDENTUL ERA ADMIS PE BAZA
UNUI CONCURS, PREMIERE CLAS- FORMAREA CA ARH PROFESIONIST- INTREAGA CURICULA SE BAZA
PE COMPOZITIE, TOT CE ERA TEHNIC ERA ELIMITAT---SE CONCENTRA PE CONCURSURI DE ARH CARE
CULMINAU CU CONCURSUL PENTRU GRAND PRIX DE ROME.

Toata aceasta poveste era tinuta in frau de secretarul permanent al SCOLII DE LA PARIS, QUINCY---
vechea asupra liniei teoretice pe care o promova invatamantul de arhitectura.
Noua scoala functionand intr un sediu al ei, un sediu nou, construit de DUBAN, in care aceasta scoala a
functionat in 1968, promovand aceeasi linie conservatorista, o scoala la care au studiat si unele dintre
figurile emblematice ale arh moderne romanesti.

TEMELE DE CONCURS SE CONCENTRAU PE PROGRAME PUBLICE, PE PROGRAME PUBLICE CARE

PERMITEAU CONCENTRAREA PE ESTETIC, PE COMPOZITIE, TEME CARE NU AU INCERCAT SA ADUCA IN
FATA STUDENTILOR PROBLEMATICILE MAJORE ALE MOMENTULUI-----ARH INDUSTRIALA NU A EXISTAT
NICIODTA CA TEMA DE CONCURS, NICI ARH LOCUINTEI

IN IMG--- fantiezie care nu avea nimic in comun cu problematica ridicata de arh la jum sec 19, pune
accentul pe imaginatia si pe capacitatea studentului de a cauta in surse formale foarte diferite, un ex de
lucru cu o arh care prin limbajul arh se sublinia apartenenta culturala a obiectului de arh.
Arare ori s a dat raspuns prin folosirea de materiale de contr noi, produse pe cale industriala unor
provocari arh care trebuiau sa raspunsa unor programe publice noi aparute------DE EX PROGRAMUL
GARII.---IN IMG

IN IMG---un proiect rezultat in baza unei teme de concurs lunar.—grajduri pentru o resedinta
nobiliara—abilitatea de a da un rasp prin compozitie si prin monumentalitatea obiectelor de arh
propuse, o tema care nu are nimic in comun cu un program arh de actualitate.

ARHITECTUL INCEPE SA SE DESPRINDA DE ZONA INGINERIEI, DE ZONA TEHNICA, ARH CASTIGA

AUTONOMIE CA PROFESIE, AJUNGAND SA INCHIDA ACEL CICLU DESCHIS DE ALBERTI CARE PRIN
TRATATUL SAU DE ARH INCERCA SA CREEZE O DIFERENTIERE FT CLARA IN CEEA CE INSEAMNA
ARHITECTURA SI CEEA CE INSEAMNA CONSTRUCTII.
CURSUL 8
EVOLUTIA ARH IN SEC 19:

Studiile despre arh sec 19 au inceput sa apara ft tarziu in sec 20, deoarece sec 19 a fost considerat
pentru o foarte lunga perioada de vreme un secol lipsit de originalitate, un secol astilistic, un secol pe
parcursul caruia arh si a cautat propriul drum, un drum care insa nu a reusit sa reflecte original si
obiectiv realitatile schimbarilor majore pe care politica, societatea, economia le a adus, schimbari care
de fapt au contribuit enorm la reinventarea lumii occidentale.

- Pastisarea trecutului, care anuleaza originalitatea

- Revival
Aceste reinvieri de secol 19 nu refelceta repozitionarea, reinventarea si noua dezvoltare a civilizatiei
EUROPENE, ci reflecta opsul, o criza artistica acuta.
SCHEMA:
1400: RENASTEREA REINVIE ANTICHITATEA- ACEASTA REINVIERE A ANTICHITATII, SUPRAPUSA
FOCALIZARII PE INDIVID, PE ROLUL SAU IN LUME, PE VALENTELE LUI CREATIVE REFLECTAND DE FAPT
O REORIENTARE ORIGINALA A CULTURII EUROPENE SI REFLECTAND IN ACELASI TIMP O REASUMARE
LUCIDA A EVOLUTIILOR PREZENTULUI---REFLECTA TRANSFORMARILE MOMENTULUI.
1600: DEBUTUL BAROCULUI- SE BAZEAZA PE CE A FOST INAINTE—DUCE LUCRURILE INTR O ZONA IN
CARE EXPRESIVITATEA, FORMA, ORNAMENTUL, EFECTUL VIZUAL, PREPREZEINTA CENTRUL DE
GREUTATE AL PREOCUPARILOR CREATIVE ALE ARHITECTILOR.
1800: TENDITE REVIVAL CARE SE INTORC LA TRECUT, REINVIERE A TRECUTULUI REFLECTAND/ FIIND
O REZULTANTA A UNEI CRIZE ESTETICE FARA PRECEDENT DE FAPT---CRIZA ESTETICA DECLANSATA
DE FAPT DE MUTATIILE PORFUNDE PE CARE CIVILIZATIA OCCIDENTALA LE TRAVERSEAZA PRINTR O
REASEZARE A PIRAMIDEI SOCIALE, PRINTR O REASEZARE A TRADITIILOR CULTURALE . REVOLUTIA
FRANCEZA PUNE CAPAT REGIMULUI ARISTOCRATIC, FEUDAL, FRANCEZ AVAND MAI APOI EFECTE IN
LANT IN INTREAGA EUROPA, O ARISTOCRATIE CARE PENTRU SECOLE DETINUSE SUPREMATIA, O
ARISTOCRATIE CARE REP VARFUL PIRAMIDEI SOCIALE SI VARFUL DE LANCE AL MANIFESTARILOR
CULTURALE SI CARE INCET INCET ESTE INLOCUITA DE O NOUA CLASA SOCIALA CARE DEVINE DIN CE
IN CE MAI PUTERNICA BAZANDU SE PE ACUMULARI DE CAPITAL, LIPSITA DE ACEL BACKGROUND
CULTURAL ATAT DE STABIL AL ARISTOCRATIEI, BURGHEZIA. ASADAR, O POPULATIE URBANA CARE
ACCEDE SPRE VARFUL PIRAMIDEI SOCIALE PRIN INTERMEDIUL ACUMULARII DE CAPITAL, ASADAR
PRIN INTARIREA BAZEI MATERIALE.
SEC 19, este dominat de o arhitectura revival, a reinvierii manifestarilor artistice din trecut,
manifestari artistice intre care domina REVIVAL UL GRECESC SI ROMAN, arh clasica si REVIVAL UL
GOTIC, ceea ce numim astazi NEOCLASICISM cu subspecii, NEOGREC, NEOROMAN si NEOGOTIC UL.
Aceste 2 directii majore sunt completate de un REVIVAL al RENASTERII—NEORENASTERE, este
completata de o reinviere a PERIOADEI MEDIEVALE TIMPURII----STIL NEOROMANIC care adesea se
amesteca cu NEOBIZANTIN.
Ideea de revival reflecta criza estetica care este umpluta, sau careia se incearca sa i se dea un
raspuns printr o revizitare a stilurilor istorice din trecut.
Arhitectii incercand sa dea un raspuns cautarilor estetice ale sec 19.

NAPOLEON BONAPARTE-un personaj extrem de interesant, care de fapt apare in peisajul politic
francez spre sf sec 18, spre sf perioadei de schimbari marcate de declansarea REV FRANCEZE LA
1789.
Un pers care profita de imprejurarile politice tulburi din Franta si care, fiind militar, la 1799 sustine o
lovitura de stat, o schimbare de paradigma politica, proclamandu se prim consul al FRANTEI, printr o
reluare simbolica a idealurilor antice romane din perioada republicana.
Napoleo prelua puterea intr o prima faza ca prim consul, cumva subliniind prin aceasta titulatura,
pastrarea ideii de democratie, totul printr o simetrie cu antichitatea romana.
 Imbatat de putere, la 1804, acelasi Napoleon forta lucrurile si intemeia IMPERIUL FRANCEZ,
proclamandu se imparat, printr o simetrie cu antichitatea romana, incoronarea lui producandu se in
acelasi an.

Desi revolutionarii si noile structuri politice franceze declarasera apasat la 1790 ca Franta nu va
atenta niciodata la libertatea altor state sau a altor popoare din Europa, totusi din 1799, de cand
Napoleon devena prim consul al Frantei, Franta incepe sa intre in conflict cu mai toate puterile
Europene.

Dupa incoronarea lui Napoleon, Franta intra in razboi cu vecinii sai si mai apoi cu puteri
Europene mai indepartate, ambitia lui Napoleon fiind crearea unui amplu Imperiu Francez, reluand
ambitiile romane din antichitate.

In campania din 1812, armata lui Napoleon suferea grave infrangeri in Rusia, mai apoi in 1913,
alianta Europeana impotriva lui Napoleon reusea sa castige o batalie decisiva in Nordul Germaniei,
Napoleon fiind trimis in penitenta in Insula Elba, reusind sa evadeze, reluand apoi puterea in 1815.—
dupa lupta de la WATERLOO.
 Pana la 1815, Europa este dominata de conflictele provocate de armatele franceze, de armatele
lui Napoleon, care in patronajul arhitectural incearca sa reinvie interesul pentru arhitectura romana
antica, pentru o arh care sa reflecte prin simetrie fascinatia lui pentru antichitatea romana pentru
perioada lui AUGUSTUS, cel care instaura Imperiul Roman dupa asasinarea lui Cezar si dupa diluarea
ideilor republicane.

IN IMG--- cateva dintre realizarile perioadei napoleoniene in Paris, care sunt de fapt interpretari
ale unor monumente romane din perioada imperiala.

Toate obiectele din arh din img sunt realizate de arh formati in mediul ACADEMIEI REGALE
FRANCEZE DE LA PARIS, buni cunoscatori ai antichitatii, personalitati ale arh care reusisera deja sa se
remarce printr o cariera fructoasa inainte de declansarea revolutiei

VIGNON- termina BIS MADLENE din Paris, bis care fusase ridicata in vecintatatea pietei dedicate
lui LUDOVIC AL 15 LEA- PLACE DE LA CONCORDE, o biserica care incepuse intr o maniera si dupa un
proiect foarte apropiat de cel al Panteonului, si care este terminata de VIGNON intr o maniera care se
intoarce la regulile de compozitie ale TEMPLULUI ANTIC ROMAN, amestecate cu reguli care tin de
rezolvarea TEMPLULUI GREC, o comp longitudinala cu un spatiu, spatiu propriu zis sacru al bisericii
inchis, corespondentul CELEI, din arh religioasa romana, cu o PARS ANTICA libera, dar delimitata de
coloane, totul ridicat pe un podium, care introducea o evidenta ierarhie intre partile si elevatiile
templului. O fatada principala cu treptele de aces si o zona posterioara, pars postica destinata spatiului
sacru.

GONDOIN- arh care construise in a doua jumatate a sec 18 construise la Paris ansamblul Scolii
de Medicina adoptand tiparul/schema compozitionala generala a FORULUI ROMAN in interiorul caruia
se patrundea prin arcul de triumf, intreaga compozitie fiind redirectionata catre TEATRUL ANATOMIC, o
compozitie care readucea in prim plan reguli, principii romane antice, pe care le topaea intr o forma
originala care raspundea unui program de arh nou.
 Acelasi GONDOIN construia la inceputul sec 19 pentru NAPOLEON o coloana in PLACE VENDOME
o coloana inspirata din columna lui Traian de la Roma. Ea comemora succesele militare ale lui Napoleon.

PERCIER SI FONTAINE, cei doi arhitecti de curte a lui Napoleon construiau in imediata vecinatate
a LOUVRE LUI, ARCUL CARUSELULUI, un arc de trumf care glorifica succesele militare ale lui Napoleon
printr un monument care se reintorcea explicit la monumentele imperiale antice, acele constr care
marcau intrarea triumfala a armatelor in ROMA dupa campaniile militare.
 Ca orice personalitate politica de marca, NAPOLEON a avut arh de curte, arh care au activat in
directa legatura cu interesele, comenzile patronului, PERCIER SI FONTAINE, 2 rh care fusesera pregatiti la
ACADEMIA REGALA DE LA PARIS, arh care castigasera GRAND PRIX DE ROME, arh care au fost puternic
influentati de teoriile arh ale momentului, de scrierile lui DURAND.

Ei se remarca prin practicarea design ului de interior, ei incepand sa lucreze pentru NAPOLEON
in amenajarea apartamentelor imperiale din cadrul LOUVRE lui, aripa care nu fusase alocata muzeului.

Erau invitati de catre Napoleon sa proiecteze un foarte amplu palat pe colina CHAIOUT cu
extindere pe Champ de Mars, o comanda care traduce grandomania lui Napoleon, un palat dedicat
REGELUI ROMEI, REGE AL ROMEI( teritoriile italiene cucerite de francezi in timpul lui Napoleon) fiind
desemnat fiul sau de numai 2 ani.

Cei 2 imaginau o ft ampla compozitie care traduce maniera de materializare a teoriei lui Durand,
cu acele axe majore pe care le recomanda DURAND, suprapunerea peste axe a unui grid regulat, care
ajungea sa ordoneze compoziti, compozitie care era gridata de ochiurile gridului si de simetria bilaterala
aboluta, proiectul fiind o comp in maniera clasica care se extindea cu pavilioane si in Champ de Mars,
mult mai ampla compozitia decat VERSAILE ul lui Ludovic al 14 lea.

Napoleon a influentat ceea ce s a intamplat la nivel cultural in foarte ample zone de pe

continent.

Cei care au resimtit cel mai puternic dominatia francezilor au fost germanii si italienii, pentru ca
atat Germania cat si Italia in aceasta perioada de inceput in sec 19 nu erau inca state nationale
coagulate, vb de 2 zone formate dintr o multitudine de formatiuni politice restrane, incapabile sa opuna
rezistenta armatei franceze.

Arh perioadei de inceput a sec 19, arh de factura clasica, sau arh de factura GOTICA, ambele
directii ale revival ului traducand prin forme arh idealurile de eliberare ale germanilor, dublate de
idelaurile de uniune nationala.
 MUNCHEN- sudul Germaniei- capitala BAVARIEI- intra sub ocupatia lui Napoleon si care
inevitabil, prin arhitectura manipuleaza idei care au ecou din zona politicului.

Germania a perpetuat de a lungul sec 17 si 18 arhitectura medievala, arh de factura gotica,

goticul fiind vazut ca expresie matura a genului creativ al Germaniei, pe de alta parte, statele catolice
germane au promovat o arh BAROCA.

Asadar, ideile unei reintoarceri la clasicismul antic, ideile care priveau arheologia si rolul ei in
reinterpretarea canoanelor antice nu au fost atat de puternic exprimate prin activitatea arh germani pe
cat au fost in spatiul francez, istalian sau britanic.

Germanii au ramas ancorati in plastica medievala si in promovarea clasicismului prin intermediul

scenografiilor baroce, in acele state catolice in care prin intermediul contrareformei se incerca
recastigarea comunitatulor care trecusera la reforma.

Spatiul german---spatiu faramitat—o coerenta a manifestarilor arh fiind de fapt ft dificila.

In spatiul german, pe langa aceste directii variate de orientare, a lipsit o centralizare care ar fi
putut fi data asa cum s a intamplat in FRANTA de o forma de invatamant de tipul CADEMIEI SI MAI APOI
SCOLII DE BEAUX ARTS.----nu au existat scoli care sa centralizeze doctrina.

Academia germana de constructii----BAUAKADEMIE era infiinatta la Berlin in 1699, insa a

functionat cu intermitente si fara sa reunoasca un corpus de arhitecti.

GILLY- s a orientat spre canonul clasic, a fost observat de regele FRIEDRICH al 2 lea al PRUSIEI,
dar din cauza conflictelor Europene nu a putut fi trimis in Italia de catre acesta, el pleaca de fapt in
FRANTA si in ANGLIA, unde studiaza direct de la sursa felul in care clasicismul este prelucrat de
contemporanii sai.

Intors in PRUSIA,LA BERLIN, imediat dupa moartea suveranului care il remarcase si ii pusase la
dispozitie bursa de calatorie, GILLY proiecta monumentul funerar ptr FRIEDRICH, monument care nu a
fost construit, dar care reflecta de fapt felul in care GILLY preia din diverse surse prelucrari ale motivelor
clasice.

IN IMG----o scrupuloasa reinterpretare a PRTENONULUI GRECESC, bazata pe ultimele cercetari

facute de francezi si de britanici in Grecia, pana la acele arhitecturi lise, lipsite de ornament( soclul
inspirat de arh volumelor pure promovata de LEDOUX SI BOULEE in Franta sec 18), un ansamblu triumfal
gandit pe o axa de compozitie care genereaza de fapt si simetria si ierarhia, o compozitie inchisa,
introvertita in incinta in care se gasea mausoleul regal, intrandu se printr un arc de trimuf, inspirat din
gravurile lui PIRANESI.

Un complex arh care este inspirat din surse multiple, niciuna dintre ele copiata direct de la
sursele antice, toate preluate din opere ale unor contemporani, cu care el intrase in contact in calatoriile
sale.

Trecand in sec 19, PRUSIA devine dominata de personalitatea lui SCHINKEL, un arh cu o opera
extrem de vasta, care a influentat arh Europeana pana in sec 20, a fost elevul lui GILLy si a fost format
intr un mediu care promova interesul pentru antichitate, dar dintr o perspectiva lucida, obiectiva, tot de
la GILLY SCHINKEL preia interesul pentru cunoasterea trecutului istoric al arh, opera lui fiind inspirata de
multiple etape de evolutie, de stiluri ft diferite.

SCHINKEL se formeaza la Berlin, sub indrumarea lui GRILLY. Calatoreste in Europa avand ca scop
intelegerea antichitatii romane, insa ca si GILLY incepea de timpuriu sa fie distras de arh medievala
italiana, de relizarile francezilor, mai tarziu ajungand si in Anglia.

Iese din tiparul tanarului intelectual european care se cantoneaza in canoanele mostenirii arh
din zona med.

Intors la Berlin, el intra in slujba lui F. Wilhelm al 2 lea.

SE AFIRMA PRIN ANGAJAMENTELE PE CARE LE ARE FATA DE SUVERAN.

 Decorurile de opera---exercitiu care se bazau pe diverse surse din istoria arhitectului.

SCHINKEL isi incepe cariera cu monumentul funerar, masuoleu construit ptr regina prusaca,
LUISE.

Iese de sub canoanele clasice frixe, de sub controlul exercitat de un gust oficial----isi deschide
ochiul si interesul catre varietatea extraordinala pe care o oferea eterogena evolutie a arh europene.---
SHINKEL la inceput de sec 19 propunea 2 varinate:

Una inspirata de arh medievala tarzie, de cea gotica(cele 2 desene st jos)

A doua varianta inspirata de arh clasica, respectiv de doricul grecesc care finalmente ajunge sa
fie realizat la 1810, un mausoleu sub forma unui templu.---doricul ajunsase sa fie asumat, coloana e
lipsita de baza, proportiile sunt masive si greoaie.

Ilustreaza pronuntata atitudine REVIVAL care se va propaga pe intreg parcusrul sec 19.

Pentru acelasi WILHELM, SCHINKEl construia o serie de obiecte de arh, inspirate de aceeasi arh
clasica pe care insa nu o interpreteaza asa cum o facusera inaintasii sai francezi, ci o interpreteaza dintr
o postura matura si foarte personala.

In NEUE WACHE, discutam de elemente clasice de arh clasice, dar care sunt asamblate intr ocop
care se departeaza de modelele antichitatii, inclusiv in felul in care intelege sa lucreze cu vocabularul
antic.

SCHINKEL COMBINA MASIVITATEA FATADELOR TEMPLELOR EGIPTENE CU SCHEMA TEMPLELOR

DORICE GRECESTI,TEMPLU CARE ESTE RECONSTTUIT DINTR O PERP EXTREM DE PERSONALA,
COLOANELE CARE SUNT DORICE DAR NU MAI AU DEASUPRA UN ANTABLAMENT A CARUI FRIZA
ALTERNEAZA METOPELE CU TRIGLIFELE, CI FACE TRIMITERE INTR O MANIERA PERS LA ARH ANTICA,
CORNISA CU RACORDUL CURBAT FATA DE FRIZA, TOATE SUNT ELEMENTE FILTRATE DE FAPT PRIN FELUL
IN CARE SCHINKEL INTELEGE SA INTERPRETEZE ORIGINAL ANTICHITATE. MAI MULT DECAT ATAT,
INTERIORUL NU ARE NICIO LEGATURA CU SIMETRIA FATADEI, SPATIILE INTERIOARE FIIND COMPLET
ASIMETRICE.!!!!!

ALTES MUSEUM- construit pentru colectia regala de pictura, un muzeu care astazi este destinat
colectiilor de arta antica din Berlin, muzeu construit la comanda regala.
 Aceasta cladire ajunge sa dea seama despre o maniera complet originala de interpretare a arh
antice grecesti/ romane, totul supus unei scheme comp construita pe reteta devenita foarte populara in
Germania a teoriei lui DURAND.

Din exterior cladirea incearca sa puna accentul pe acea orizontalitate tectonica a arh grecesti
antice, care se foloseste de sistemul trilitic, elemntele portante verticale, respectiv coloanele care
constituie suportul pentru elementul purtat, antablamentul format din arhitrava, friza si cornisa.

Muzeul intoarce inspre oras laterala unui astfel de templu grecec, zona longitudinala, nucleu
central, tratat prin orizontale fiind marcat in colturi de grupuri statuare care amintesc de acroterele
grecesti, care marcau colturile templelor si zonele de finalizare ale frontonului.

El marcheaza ritmicitatea colonadei cu terminatiile care amintesc de elementele decorative cu

care se terminau placile de acoperire ale templului ionic antic, totul se invarte in jurul nucleului central
care nu mai este inspirat de arh greceasca antica, ci de arh romana, nucleul fiind contituit de un spatiu
interior care este croit pe formula PANTEONULUI ROMAN.--- cupola casetata preluata si interpretata
liber de SCHINKEL, care se joaca foarte abil cu formele arh, peristilul care constituie fatada principala
este un pretext pentru a crea intepatrunderea intre zona de vestibul si spatiul public din afara, spatiu ext
care patrunde in interior, un interior in care odata patruns, privitorul este primit intr o structura romana
antica.

COMPOZITIA GENERALA ESTE SUPUSA ACELEI SCHEME CU AXE DE COMP SI CU GRID

ORDONATOR A LUI DURAND.
 Elementele de arh clasica care decoreaza ALTES MUSEUM sunt elemente care sunt tratate
policrom, elementele antablamentului corintic sunt toate pictate, SCHINKEL punand in aplicare una
dintre ultimele descoperiri ale celor care cercetau antcihitatea, respectiv POLICROMIA ARHITECTURII
ANTICE.

In Img----maniera in care SCHINKEL isi decoreaza propria ornamentatie, in partea stg este un
fragment de friza ionica expus in ALTES MUSEUM, o friza care conserva urmele policromiei.
 SCHINKEL a promovat o arh antica, trbutara propriilor sale interpretari, unei formule originale
de interp, totul sub patronajul lui WILHELM.

Din punctul lui SCHINKEL DE VEDERE, arh clasica rep un reper care poate servi drept fundament
pentru o evolutie noua, adaptata nevoior momentului in zona de N a Germaniei, in schimb in zona de
Sud, arhitectura clasica devenea mijloc de manipulare a ideilor politice ale suveranului, care prin
patronarea unei arh de factura clasica urmarea punerea in valoare a idealurilor germanilor de revenirea
la democratia din perioada clasica ateniana.

Contemporanul lui WILHELM a fost LUDWIG, un personaj care s a uitat inspre Grecia cu foarte
mute interes, pentru el, democratia atenienilor fiind un indeal politic pe care l a urmarit o viata intreaga.

De altfel, fiul lui LUDWIG a fost primul rege al Greciei eliberate de sub dominatie otomana.
 LUDWIG s a folosit de un arh de curte, LEO VON KLENZE, care prin proiectele sale a materializat
visele suveranului sau.

A fost format in SCOALA POLITEHNICA DE LA PARIS, sub indrumarea lui DURAND. Spre deosebire
de SCHINKEL care a calatorit in italia, franta si germania, KLENTZE ajungea in Grecia, o Grecie care s a
eliberat cu ajutorul suveranului bavarez.

In img---- imagineaza o reconstituire a acropolei si partial a agorei ateniene in perioada lui

Pericle.

----exprima aplicarea si interesul pe care Klenze l a avut pentru arh greceasca antica, o arh pe
care in multe dintre operele sale o ia ca reper ptr ceea ce realizeaza in MUNCHEN. O capitala care in
perioada de inceput a sec 19 se afla in plin proces de schimbare, o schimbare care viza transformarea
unui Burg medieval intr una dintre cele mai stralucitoare capitale ale Europei moderne.

Unul dintre cele mai timpurii proiecte ale lui KLENZE este coomplexul muzeal de la MUNCHEN,
care se compune dintr o gliptoteca, muzeu dedicat sculpturii si intr o pinacotecta, muzeul destinat
picturilor.

In acest complex intrandu se dupa modelul atenian antic, printr o poarta monumentala care prin
paralelism cu arh greceasca, o denumeste propileum.

Gliptoteca urma sa primesca colectia de sculptura antica a lui LUDWIG de la templul Herrei din
Egina, templu din perioada arhaica greceasca.

Constructia reia arh antica intr o forma noua, filtarta prin imaginatia lui KLENZE.
 Klenze, in aceeasi tendinta revival, imbibata in mimetism, construia la inceputul anilor 1840,
REGENSBURG, un monument dedicat gloriei germane, si un monument care materializa idealurile de
uniune nationala intr o democratie moderna ale germanilor.

Acest monument comandat de LUDWIG I poata denumirea de WALHALLA,nume preluat din

mitologia nordica locul in care pretec eroii dupa moarte.

Intreg templul copiaza de fapt Partenonul atenian, inllocuind sculpturile din fronotoaane cu
scene care tin de istoria germanilor, in frontonul principal este infatisata lupta de la LEIPZIG, in frontonul
posterior este infatisata lupta dintre triburile germanice si armatele lui AUGUSTUS.

TEMPLUL ESTE RIDICAT PE O ACROPOLA ARTIFICIALA, O SERIE DE BAZE CONSTRUITE DE KLENZE,

BAZA CARE ASCUND IN SUBSOL UN AMPLU ATELIER DE SCULPTURA UNDE ERAU RELIZATE BUSTURILE
PERSONALITATILOR CELEBRATE IN CELA TEMPLULUI DE LA PARTEA SUPERIOARA. -----ESTE GANDITA
PRIN FOLOSIREA POLICROMIEI, A CULORILOR PRIMA, SUBLINIIND ULTIMELE DESCOPERIRI.
 OBIECTUL DE ARH CARE PRIN REINVIEREA CLASICISMULUI TRADUCE INTR O ATITUDINE
PRONUNTAT REVIVAL IDEILE POLITICE ALE MOMENTULUI, TOTUL AMBALAT INTR O ARH CARE
STAPANEA LIMBAJUL ANTIC ROMAN SI GRECESC DEPASIND PERIOADA TATONARILOR.

CURS 9

Arh medievala in Anglia a ramas extrem de prezenta.

Primele incercari de clasificare ale etapelor de evolutie ale goticului apareau in texte privind arh
in Anglia, spre sf sec 18, tot in Anglia apar si primele publicatii care incaearca sa popularileze prin desene
monumentele arh gotice engleze.
 Tentative punctuale de reinterpretare a arh medievale dintr o perspectiva moderna apreau in
Anglia in primele decenii ale sec 18, sub forma unor pavilioane de gradina, pavilioane care nu faceau
altceva decat sa exploateze acel pitoresc al contrastului dintre arh si peisajul aparent dezordonat al
amenajarilor peisajere britanice.

IN IMG---2 astfel de ex, cel mai timpuriu pavilion de gradina construit dupa proiectul unui arh
anonim, in SHOTOVER PARK, un ex realizat in deceniul al doilea al sec 18

JOS---Templul libertatii, o butaforie fara o utilizare clar precizata, pavilion care are radacini
evidente in arh medievala, care este insa topita intr o compozitie originala, ca si pavilionul de sus .

Are un frontispiciu pe care sta scris un soi de declarare intentionata a arh a desprinderii de orice
traditie clasica de pe continent „ Thanks God i m not a ROMAN”.

2 ex oarecare de reinterpretare a limbajului arh medieval dintr o perspectiva moderna, 2 ex de

adaptare a limbajului medieval la constr care nu au corespondent in Evul Mediu, dar care rapund unor
aspiratii, decat nevoi, gusturi.

In Anglia, goticul incepea sa patrunda intr o arh cu caracter oficial prin proiectele unor arh
formati pe continent in spiritul traditiei clasice,Kent--------in prima jum a sec 18 propune imbracarea
unor resedinte nobiliare britanice intr un limbaj arh de factura medievala, in ciuda faptului ca de fapt
comp de ansamblu ramane una de factura clasica.
 Britanicii incearca sa aduca si sa suprapuna scheletului teorectic traditional arhitectura
medievala britanica.

In img—exemplul publicatiei lui LANGLEY—un pasionat de arh, care la 1747 publica la Londra o
carte care se dorea a fi un tratat de arh.---arh gotica imbunatatita prin reguli si proportii----el incerca sa
suprapuna arh medievala peste modelul teoretic clasic, care se construia pe studiul proportiilor celor 5
ordine de arh.

El identifica in jur de 12 ordine de arh gotica, o inventie, dar care nu fac altcv decat s reflecte
incercarea lui de a inghesui realizarile goticului intr o matrice asemamantoare cu cea a teoriei
proportiilor care priveau ordinele de arh clasica.

Povestea reflecta raspunsul pe care britanicii incearca sa il dea modelelor teoretice atat de
populare la momentul acela.

Cartea lui LANGLEY, pe langa faptul ca, constituie o incercare de supunere, de ordonare a arh
medievale dupa modelul clasic, rep si un soi de caiet de modele care privesc felul in care arh noua ar
putea sa se joace/ sa experimenteze liber folosindu se de elemente de vocabular medieval.
 Tentative ale britanicilor de reintoarecere la sursa medievala in rpima jum a sec 19, tatonari care
se petrec in paralel cu ampla dezbatere din lumea occ cu privire la felul in care sursa clasica ar putea sa
serveasca drept nou unct de plecare ptr arh moderne.

La jum sec 18, in plina efervescenta a atitudinii romantice, intoarcerea spre arh medievala
incepea sa prinda contur.

IMG-----interiorul este decorat cu tot soiul de copii ale unor parti din monumentele gotice
britanice realizate fie din ipsos, fie din hartie, creand o scenografie lipsita de orice profunzime, de orice
temeinica intelegere sau legatura cu structurile gotice pe care le copiaza.

Casa lui WALPOLE reprezinta inceputul maturizarii unei intoarceri inspre gotic, inceputul revival
ului gotic in Marea Brit, totul impulsionat de atitudinea romantica care incearca sa se sustraga rigiditatii
promovate de traditia clasica.
 Sub acelasi impuls al gandirii romantice, in Germania GOETHE isi publica propriile refectii despre
catedrala de la STRASBURG, o constructie mdievala tarzie, un ex stralucit de arh gotica, ex pe marginea
caruia GOETHE opina cu privire la geniul creativ al germanilor, vazand in arh gotica o sursa valabila care
reflecta geniul creativ al germanilor.

Lui GOETHE i se datora si acea teorie care facea diferenta clara intre traditiile clasice, sanatoase,
solide si noile cautari ale romanticilor, bolavicioase, nesigure, razvratite, punand bazele acestei
echivalente a cautarilor momentului.

SEC 19, priveste spre Evul Mediu prin prisma unor asocieri simbolice foarte clare, asocieri
simbolice care se justifica diferit in Franta, Anglia si Germania, revizitarea arh medievale la inceputul
modernitatii.

STRASBURG----oras plat, dezvoltat pe orizontala, dominat de masa relativ omogena a unui fond
construit rezidential din care rasare o extraordinara realizare tehhnica.

In sec 19, asistam la un soi de explozie a acelor dezvoltari, evolutii care poarta denumirea in
istoriografie de REVIVAL.----cauta in istorie si in trecut surse valabile pentru un raspuns satisfacator
cautarilor gusturilor si nevoilor prezente.

Ce diferentiaza o constr NEOGOTICA de una ROMANTICA inspirata de gotic? Demersurile de

fundamentare ale celor 2 atitudini sunt fundamental diferite.

Daca WALPOLE incerca in resedinta sa sa creeze o scenografie de factura medievala care sa

produca senzatie, supriza, traire estetica imediata, generata de atmosfera creata de decor, creatia lui
SCHINKEL are cu totul alte scopuri, in primul rand SCHINKEL intelege principiile fundamentale ale arh
gotice si le aplica conform logicii originale.----reinterpretare a principiilor constructive gotice intr o
constructie religioasa noua.
 Mesajul manipulat prin utilizarea unui limbaj arh din trecut, in cazul lui WALPOLE discutam
despre surpriza vizuala generata de folosirea limbajului medieval, crearea castelului care pe dinafara e
foarte auster, pe dinauntru este bogat decorat, etape amestecate ale goticului, strict ptr efectul vizual.
In cazul catedralei lui SCHINKEL, discutam de un mesaj mult mai profund, de folosirea goticului cu
intentia clara de a trimite la trecutul medieval al germanilor, un trecut in care prin libertatile asumate de
comunitatile urbane, breslele constr au fost suficient de capabile sa ridice monumente impresionante
gotice, o subliniere a simbolurilor asocitate libertatii germane din trecut.

In IMG----proiectul unei catedrale imaginate de SCHINKEL pentru a fi construita la Berlin in 1814,

imediat dupa eliberarea de sub ocupatia napoleoniana, o catedrala care avea drept scop marcarea
victroriei germanilor importiva francezilor.---- arh care se intoarce la momentele de glorie.

Goticul ajunge sa fi suport pentru un mesaj profund.

SCHINKEL imagina un memorial national al eliberarii, un monument comemorativ fara o

functiune asociata, monument realizat la Berlin, la 1815, monument care se foloseste de limbajul gotic,
dar il transpune de fapt intr un material si intr o schema structurala care rezoneaza cu cautarile
momentului. Un monument realizat pe o structura scheletica metalica din fonta si imbracat tot in fonta.

Reflecta la randul ei aducerea in modernitate a unui limbaj arh istoric strict cu scopul de a
transmite un mesaj, diferentiindu se de tatonarile romantice de percursul sec 18.

Mi multe variante----evidentiza criza formala cu care se confrunta arh secolul 19

 De a lungul carierei sale, SCHINKEL experimenteaza cu limbajul gotic-----CATEDRALA BERLINEZA

Porneste de la arh gotica esentializand limbajul arh gotic, stilizandu l si topindu l intr o
constructie care de fapt ptin imagine si atmosfera trimite la gotic, o incercare NOGOTICA de aducere in
contemporaneitate a limbajului din trecut.
 Catedrala din KOLN ramasase neterminata in sec 16( stg jos), motiv ptr care, intr o Germanie
faramitata, santierul pentru finalizarea catedralei devine un ideal care creste in paralel cu acest ideal de
refacere a uniunii germanilor.

In Germania, arh neogotica care se serveste de limbajul si de principiile goticului, este un mijloc
de manipulare a ideilor poltice si a ideilor nationale, bazata pe o intelegere stiintifica temeinica a ceea ce
poate goticul.

In spatiul englez, arhitectura NEOGOTICA devine mijloc de manipulare a unor idei complet
diferite fata de cele germane, in spatiul englez discutam mai degraba de un soi de GOTHIC SURVIVAL
decat de un GOTHIC REVIVAL, pentru ca Anglia, civilzatie insulara, a fost rupta de evolutiile de pe
continend, pastrandu si traitiile locale, care au ramas foarte puternic ancorate in Evul Mediu.

Descoperirea clasicismului s-a intamplat prin intermediul lui PALLADIO, cand tratatul lui era adus
si popularizat de INIGO JONES.

Goticul ramane in foarte mare masura in Anglia intr o postura straina.

Pe parcursul sec 19, daca in Germania goticul are un puternic mesaj national, fiind asociat cu
aceste idealuri de libertate, in Anglia, goticul se construieste pe un foarte puternic MESAJ REFORMATOR.

Discutam de o Anglie aflata in plina transformare, trans dictata de o revolutie industriala, o

Anglie care se rupe de traditiile trecutului, o Anglie care in ochii contemporanilor de afla in picaj liber,
acest picaj neputand fi contracarat decat printr o miscare reformatoare foarte puternica, care face uz de
reintoarcerea la Evul Mediu Gotic, vazut ca o perioada de apogeu atat a artelor, cat si a crestinismului in
spatiul englez, un crestinim a carui reformare este vazut ca singura varianta de insanatosire a societatii
britanice.

ASADAR, portavoce devine PUGIN, cel care incepea sa duca o lupta acerba pentru readucerea in
prim plan a formelor goticului vazute ca un instrument potrivit pentru punerea in practica a reformei.
 Lucrarea lui PUGIN incearca sa puna in paralel arh britanica a momentului, o arh anosta, care
incepe sa fie din ce in ce mai influentata de progresele industriale, o arh depersonalizata vs arh
medievala gotica, goticul fiind vazut ca un model de glorie in evolutia arh in insula.

Punere in paralel a prezentului si a recutului----IN IMG---img orasului de la 1840 si img orasului

medieval britanic pitoresc vs orasul modern dominat de furnalele fabricilor care are in prim plan o
inchisoare construita dupa celebrul proiect al PNOPTICONULUI, a lui JEREMY BENTHAM.

Paralela simbolica---furnalele fabricilor ca simbol ca simbol al puterii capitalului burgeziei

moderne, vs orasul medieval dominat de flesele catedralelor, care nu sunt altceva decat simbolul
credinei.---------nevoia de reformare morala, etica a britanicilor prin reintoarcerea la valorile cretine din
trecut.
 DPDV a lui PUGIN, adevaratele principii ale unei arh crestine se regasesc in arh gotica, arh care
manipuleaza semnificatiile capabile sa reformeze morala britanicilor.

IN IMG----un model ideal care intrupeaza principiile pe care PUGIN le vede valabile pentru a da
un raspuns satisfacator nevoilor momentului.
 Cea mai importanta realizare a lui PUGIN, care reflecta aplecarea lui spre limbajul medieval
tarziu este PARLAMENTUL BRITANIC, construit la LONDRA, dupa ce vechea constructie fusase distrusa de
un foarte puternic incendiu, compozitia cladirii datorandu se lui CHARLES BARRY, un arhitect formt in
traditia clasica , de unde si clasica compozitie parlamentului.-----------constructie dreptunghiulara,
simetrica cu zona centrala subliniata de 2 turnuri, cu capetele constructiei profilate din volum, cu
registre, totul imbracat intr un limbaj arh gotic care i se datoreaza integral lui PUGIN, care cum vedea
SCHINKEL in arh gotica un mijloc de subliniere al idealurilor de libertate ale germanilor, PUGIN vede in
limbajul gotic o mostenire care este capabila sa reformeze moral, cultural lumea britanica aflata sub
presiunea industrializarii.

NEOGOTICUL IN FRANTA

Arh Evului Mediu tarziu nu este privita nici prin prisma semnificatiilor sau idealurilor de
libertate, nici prin prisma religiei si a nevoii de reforme morale, ci este privita prin prisma unei
rationalitati stiintifice, o rationalitate care gaseste in arh gotica un foarte valabil model si motor al unei
potentiale dezvoltari noi a arh.

Unul dintre exponentii principali ai NEOGOTICULUI IN FRANTA este LE DUC----arh care s a format
ca autodidact, incercand sa inteleaga arh franceza locala prin vizitarea ei, prin desenarea ei, si mai apoi
printr o foarte atenta analiza a ei, o arh care nu era nici clasica, nici neoclasica, ci medievala.

Dupa ce numerosi arh germani au fct din arh gotica idealul modernitatii germane, s a descoperit
ca arh gotica este o inventie a FRANCEZILOR.

Din punctuld de vedere al lui LE DUC, arh franceza care reflecta cel mai bn spiritul creativ al
francezilor este arh locala, pe care LE DUC nu o priveste dintr o persp nationalista sau reformator
religioasa, ci dintr o perspectiva profund rationala.

CUM POATE SERVI ARH GOTICA INVENTARII UNEI ARH NOI??

 In Franta perioadei revolutionare se petrec acele gestuir care incearca sa salveze urmele
materiale ale trecutului, spre ex muzeul monumentelor franceze, fondat le LENOIR.

In aceasta miscare de reconsiderare a trecutului, Franta va face primii pasi de institutuonalizare

a protectiei monumentelor istorice, unul dintre personajele ft profund implicate in acetivitatea de
restaurae fiind LE DUC, prin activitatea sa el ajungand sa studieze in profunzime aceasta arh medievala.

IN IMGGG---STRG—NOTRE DAME SI PROIECTUL DE RESTAURARE—DEOSEBIRI---PORTALUL

PRINCIPAL, REINTREGIREA MONUMENTULUI PRIN CONSTRUIREA FLESEI DE LA INT TRANSEPTULUI CU
NAVA.
 LE DUC---REP UNUL DINTRE INAMICII DECLARATI AI SCOLII DE LA BEAUX ART, UNUL DINTRE
OPONENTII FERVENTI AI ADUCERII IN MODERNITATE A ARHITECTURII CLASICE, UNUL DINTRE ACEIA
CARE SE OPUNEA PUBLIC DOCTRINEI CLASICE PROMOVAND ARH EVULUI MEDIU TARZIU, PRIVITA NU
DIN PERSP CONTINUTULUI SAU SIMBOLIC MEDIEVAL, CI DIN PERSPECTIVA VALABILITATII PRINCIPIILOR
GOTICE PENTRU CONSTRUIREA UNOR ARH MODERNE ADAPTATE LA NEVOILE MOMENTULUI.

Le Duc va sustine fondarea unei scoli de arh la Paris, o scoala care urma sa pregateasca arh
capabili care sa faca fata provocarilor tehnice ale momentului.
 In IMG-----publicatie care ilustreaza felul in care principiile rationale ale structurilor gotice ajung
sa isi gaseasca materializarea prin folosirea fontei in constructii care dpdv formal si spatial raspund unor
nevoi contemporane.

CURS 10

HENRICH HUBSCH---RUNDBOGEN

Infrasturctura incepea sa fie rezolvata in modul in care inginerii si mai ales arhitectii intelegeau
sa faca acest lucru in prima jum a secolului 19, prin acelasi recurs obsesiv la istorie.

Poarta maura interpretatata sub forma unui arc triumfal, face posibila intersectarea dintre un
drum de tara si calea ferata

Jos- oreluarea si adaptarea limbajului clasic pentru astfel de treci la nivel cu calea ferata.
 Incepe sa se faca simtitta rezolvarea unui nou program de arh a carui prezenta in orasul sec 19
devine din ce in ce mai presanta, respectiv GARA.

O prima gara era construita la LONDRA, gara care avea in spate liniile de cale ferata care faceau
legatura cu BIRMINGHAM, EUSTON STATION, o gara care patrundea in oras, constructia efectiva agarii
rep de fapt o interfata intre calea feroviara, o interventie de infrastructura cu finalitati functionale, pita
din fata garii rep legatura cu orasul.

Raspuns ilustrativ--- crearea acestei interfete sub forma unui templu doric cu pavilioane anexe,
toate ascunzand in spatele lor peroanele garii, problema principala fiind aceea a acoperirii acestei
peroane, o structura de fier forjat, care da seama despre introducerea metalului in realizarea de
constructii pentru care era nevoie de deschideri ceva mai mare pentru cele uzuale.

Programe noi de arh----produsul dezvoltarilor din sec 19 si care au 2 componente: infrastructura sosiri-
plecari-arh adaptata unor deschideri ample, stilurilor istorice nu aveau cum sa faca fata

--- rezolvarea zonei tampon---interfata dintre infrastructura feroviara si oras, un oras in care burghezia
dislocand aristocratia traditionala incepe sa aiba pretentii estetice, de cele mai multe ori gratuite.

Arh nu avea nimic in comun cu programul de arh pe care il reprezenta.

 TEMPLE MEADS STATION- constr de un arh si un inginer sub forma unui castel NEOGOTIC,
facand apel la GOTICUL perpendcular britanic, fatada de castel medieval care ascundea in spate o foarte
ampla structura destinata acoperirii peroanelor , o structura initial construita din lemn stratificat si
bulonat , o structura care insa s a degradat destul de rapid, fiind inlocuita cu o structura metalica dupa
1869.---structura cu o deschidere de 32 de m care pune in practica aceeasi logica a scheletului gotic,
insa, transpus in lemn------sursa de inspiratie ptr aceasta structura erau structurile medievale tarzii,
acolo unde goticul are ft multa aplicatie in arh lemnului.
 Gara care face pasi inainte in rezolvarea programului nou de arh, dar constituindu se pe eceleasi
coordonate, interfata catre oras monumentala, simetrica, simplificata insa majo, o arh curatata de o
ornamentatie care nu are legatura cu programul de arh, o arh a interfetei care incepe sa faca pasi inspre
o rezonare cu ceea ce ascunde in spate.

Cele 2 mari arcade corespunzand celor 2 peroane, acoperite cu structuri metalice de ample
dimensiuni, inchise cu sticla, transparenta, cu dimensiuni standardizate. ----sticla—material scump cu
utilizare limitata in constructii

Pas inainte in onestitatea extresiei arh, o arh care are in spate o functiune noua, forma arh
incepand sa exprime prin forme adaptate, simple, felul in care este rezolvata constructia din spate.

Porticul este spatiul de primire, registrul superior exprimand organizarea functionala si

structurala din spatele fatadei.

TARILE DE PE CONTINENT INREGISTREAZA UN DECALAJ VIZIBIL IN ADAPTAREA ARHITECTURALA

LA PROGRAMELE DE ARH NOI.

EX DIN FRATA SI DIN GERMANIA, AMBELE DE LA JUM SEC 19.

AMBELE RAMN CANTONATE IN ARH DE INSPIRATIE ISTORICA ATAT DE PRETUITA

FRANTA, BLOCATA IN MODELUL CLASIC CU ARH A REGISTRELOR SEPARATE SI IERARHIZATE IN

FUNCTIE DE IMPORTANTA, MUNCHEN CU O ARH DE FACTURA NEOMEDIEVALA.
 Legtura dintre M Medit si Oceanul Indian, canal care facea posibila legatura comerciala intre
Europa si Asia de Sus si de Sud Est.
 ORASUL MEDIEVAL ERA UN ORAS PLANIFICAT ASTFEL INCAT SA POATA FI TRAVERSAT IN
INTERVALE DE TIMP SCURTE.

LONDRA LA JUM SEC 18---CU NUCLEUL MEDIEVAL REORGANIZAT IN URMA INCENDIULUI DE LA

1666.

Orasul medieval isi pastreaza integritatea.

 Nucleu istoric inconjurat de zona destinata fortificatiilor, centrul urban isi pastreaza integritatea,
dar sub presiunea acestor schimbari imp, se produce o schimbare de ocupare, o schimbare in distributia
sociala, centrul istoric al orasului incepea sa fie supraaglomerat, populatia instarita incepe sa migreze
catre periferie, centrul fiind ocupat de o populatie cu posibilitati materiale destul de reduse, populatie
care nu ridica foarte multe pretentii cu privire la igiena.

Orasul european isi schimba aspectul din persp sociala, o schimbare care va declansa mai
departe dezbateri teoretice pe care se vor construi doctrinele urbanistice viitoare.

CURS 11

Orasul evoluase in forme care erau aproape de modul de utilizare al oamenilor, orase cu
dimensiuni relativ reduse, orase care puteau fi parcurse cu piciorul in intervale reduse de timp.

Orasul se schimba incet incet incepand din Anglia, de unde revolutiacindustriala incepe sa
evoleze, producand efecte mai apoi pe Continent, care recepteaza eefctele evolutiei ind intr o prima
faza in spatiul francez si german.---de acolo incepe productia mecanizata sa genereze eefcte pe tot
continentul
 PUGIN – vedea in arh gotica, pe langa un raspuns valabil care putea fi dat crizelor estetice cu
care confrunta creatia arh a sec 19 vedea in gotic si un mijloc propice pentru reforma sociala si religioasa
, o scoietate care ajunsase sa evolueze, din punctul lui de vedere, gresit.

---lucrarea lui critica imaginea orasului britanic contemporan, orasul traditional care din punctul
lui de vedere atinsase apogeul bunastarii sale in perioada medievala tarzie, propunea in paralel pe langa
arh contemporana lui si modelele gotice pe care le promova, punea in balanta si img dominata de flesele
catedralor, simbolurile pietati relioage, alaturi de orasul modern dominat de accentele verticale marcate
de furnalele fabricilor, care rep principalul motor al dezvolatarii, care dusase la o distorsionare a ceea ce
insemna viata si evolutie urbana.

Acestei dez aparent necontrolate, extrem de neprielnice a orasului incepea sa i se contureze un

rasp inca de la sf sec 18, un raspuns materializat in proiecte catalogate de istoriografica urbana si de arh
drept UTOPICE.
 Termenul de UTOPIC----LUCRAREA LUI TOMAS MORE, unul dintre clericii apropiati de HENRIC AL
8 LEA, Regele englez care dadea nastere dinastiei tudorilor si care contrubuia decisiv la ruperea bisericii
engleze de romano catolicism- de papalitate----imagina intr o lucrare scrisa o lume ideala, o lume
atemporala, o lume care se construia pe coordonate dif fata de tot ceea ce era traditional, o lume pe
care el o numea UTOPIA, o lue lipsita de o localizare concreta, UTOPOS.

Folosindu se de constructul simbolic si logica lui MORUS, utopiile au tot continuat sa apara. In
sec 18, spre sfarsit, utopiile urbane pe langa faptul ca ele creionau lumi ideale, incearca de fapt sa creeze
prin aceste lumi ideala respunsuri valabile la problemele concrete ale unei lumi occ aflate intr un rapid
proces de schimbare.

Printre primele utopii-----IMG----LEDOUX---raspunzand unei comenzi regale, el planifica o

asezare care pe langa raspunsul concret pe care il dadea datelor de tema, incearca sa dea un raspuns
problemelor legate de locuirea si de utilizarea unei asezari in mod curent.

LEDOUX imagineaza pornind de la cetatile ideale, o asezare independenta, o asezare din multe
puncte de vedere autosuficienta, scoasa din coordonatele traditionale are religiosului, ale administratiei
regale prezente prin constructii si prin amenajari specifice, o asezare care se subordooneaza
constructiilor centrale, constituite de locuinta directorului salinelor, centrul de greutate al asezarii,
bordata de cele 2 clasdiri cu caracter industrial , pe inelul central fiind ridicate acele constructii care rep
dotarile publice comune si progresiv inspre limitele exterioare, locuintele gandite astfel incat sa lucreze
cu zona agricola din imediata vecinatate, asigurand resursele pentru locuitori.
 Ceea ce se intampla mai tarziu, in primele decenii ale sec 19 incepe sa se indrepte mult mai mult
spre zona unui imaginar care idealizeaza acest tip de autonomie, acest tip de independenta al
comunitatilor, incercand sa creeze o alternativa valabila pentru ceea ce inseamna viata urbana , viata
urbana in orase care incep sa nu mai faca fata EXODULUI masiv ale populatiei dinspre rural, oarse care
incep sa nu mai faca fata presiunii din ce ince mai mari exercitate de lipsa unei planificari urbanistice.

Proiectele imaginate in prima jum a sec 19 incearca sa creioneze unele alternative pentru orasul
modern, orasul industrial, orasul care nu mai face fata cresterii declansate de revolutia industriala.

UNUL DINTRE PRIMII CARE IMAGINA UN MODEL DE ORAS UTOPIC, ESTE ROBERT OWEN, UN
AUTODIDACT ENGLEZA CARE DEVINEE UN INDUSTRIAS DE SUCCES PRIN DEZVOLTAREA UNEI FABRICI DE
BUMBAC, CONFRANTUNDU SE DIRECT CU REALITATILE PE CARE LE ADUCEA O MICA ASEZARE
INDUSTRIALA---EL INCEPE SA SI PUNA PROBLEMA FELULUI IN CARE POATE SA CONTRIBUIE PRINTR UN
CONSTRUCT IDEOLOGIC SI MAI APOI PRINR UN PROIECT EFECTIV LA IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE
VIATA A UNEI CLASE DE MUNICTORI.

IN IMG---desene reprezentand fabricile lui Owen, pentru care gandeste proiecte de dtoare a
ansamblului, imagineaza constructii dedicate copiilor sau tinerilor care erau deja angajati.
 Pornind de la cazul concret cu care se confrunta OWEN, el incepe sa construiasca un proiect
imaginar pentru o comuniate pe care o gandeste de 2000 de pers, gandeste o asezare idealizata, un sat
al unitatii si cooperarii mutuale, care prinde si o forma fizica, un proiect care finalmente putea fi
multiplicat, care discloca locuitorii dintr un mediu urban apasator si il muta in extraurban, in natura,
gandind in cele mia mici detalii felul in care trb sa functioneze aceasta comuniate, o comunitate care
devenea prin felul in care era conf asezarea independenta, autonoma, in interiorul unei incinte de forma
relativ patrata, inchisa de constr destinate locuirii, in interiorul incintei erau gandite atat locurile de
productie cat si acele dotari functionare comune, dotari care excludeau biserica, spatiul de cult,
excludeau ideea de tribunal, de inchisoare, ecludeau o acordare a unei importante mai mari a una sau a
alteia dintre cladiri, asa cum se structura asezarea tradirionala.

Img urbana nu mai era subordonata accentelor verticale ale cladirilor importante.

---se duce intr o zona a unui egalitarism idealizat, on care toti membrii com au aceleasi drepuri,
imaprt aceleasi funct comune, totul dus intr o natura care este primitoare, care ofera mijloacele de trai.

----PROIECTUL ESTE REFUZAT—investitia fiind una consistenta---cu banii stransi din propriile
afaceri el pleaca in LUMEA NOUA unde intemeia o astfel de comunitate pe scheletul imaginat de el----
creeaza in ft scurt timp imaginea esecului, un esec care s a datorat discrepantelor comportamentale/
asteptarilor ale fiecarei memnru al comunitatii.
 FOURNIER---reformatorul social, cel care construieste intai o teorie sociala idealizata si mai apoi
un proiect utopic in prima faza, el teoretizeaza proiectul FALANSTERULUI, pronind de la PLATUL REGAL
FRANCEZ, DE LA VERSAILES, un soi de asezare intre sat si oras, un oras in miniatura, plantat in natura,
capabila sa furnizeze mijloacele de trai unei comunitati.

El vb de asa numita falanga, un grup de circa 1800 de indivizi care traiesc impreuna in baza unui
model omogen, in care toti au dreputi egale, un asnamblu care reuneste atat spatille destinate locuirii,
cu celelalte functiuni/ dotari gandite astefel incat sa raspunda nevoilor functionale ale comunitatii.

IMG SUS----ansamblul de locuit gandit sub forma unei comp monumentale care pleaca de la
planul PLATULUI REGAL, intreg ansamblul fiind conformat unor scheme de tip incinta, incinte care sunt
structurate de o suita de gradini interioare, barele de locuit fiind compuse din unitati minimale
subordonate unor spatii comune de adunare.----viata sociala care calca in zona sociala privata

In ext sunt scoase o serie intreaga de funct comune, inclusiv funct de productie
 Creeaza un ansamblu de locuit, care este structurat de strazi inchise, interioare, anticipand
idelile pe care le va pune in aplicare mai tarziu LE CORBUSIER.
 Centrul de greutate al administratiei burgeheze liberale din Viena, in partea de V a ringului, in
jurul unei piete avem puse la olalta Parlamentul, Primaria , Universitatea si Teatrul, principalele cladiri
publice ale burgeheziei liberale austriece.

Parlamentul neoclasic, un eclectism care se bazeaz pe teme clasice grecesti, Primaria intr o
formula gotica, universitatea se bazeaza pe elemne prelucreate in perioada renascentista, teatrul pe
stilistica baroca.
 Ele nu sunt prelucrari fiele modelelor isotrice, ci niste prelucrari indepartate care doar sugereaza
prin stilistica asocierea cu mesajul istoric

PRIMARIA- compozitia extrem de rigida, echilibrata care se supune mijoalcelor de ordonare

specifice clasicismului, fatada principala cu turnul care marcheaza si axul de simetrie, si accesul in
interior, cu 2 aripi laterale punctate de turnuri, compozitia incheiata ft clar, fatada princiapala organizata
pe registre, un registru de soclu cu porticul, un registru al etajului nobil si o zona de atic care incheie
compozitia, curtea int perfect simetrica org pe rgistre, o ordine clasicista in care elementele gotice sunt
amestecate cu elemente de factura romanica, totul concurand la o compozitie ordonata condorm
principiilor clasice.

SALA DE CONSILIU, CARE PRIN ORDINEA EI SI PRIN ATENUAREA INALTIMII PRIN BOLTA CU
LUNETE, bolta semicilindrica intersectat pe directie transversala cu bolti, cu un diametru mai redus, prin
timpane facandu se o iluminare suplimentara a spatiului inetrior

ACEASTA SALA ESTE INTRE SPATIALITATEA GOTICA SI OPULENTA SPECIFICA SALILOR DE BAL ALE
PALATELOR INSPIRATE DIN ARH CLASICISTA,CORNISTE PE CONSOLE, TRASATURA DEF A ARH CLASICE

IMG GENERALA ESTE UNA DE CLADIRE MEDIEVALA, DAR SUNT AMESTECTATE ELEMENTE LUATE
DIN FAZE DIFERITE ALE UNOR STILURI, COMPOZITIA GENERATA FIIND FOCALIATA PE UN SINGUR STIL
ISTORIC, CAPABIL SA TRANSMITA UN MESAJ ASOCIABIL ETAPEI ISTORICE PE CARE IMAGINE O ADUCE IN
FATA PRIVITORULUI
 PRIMARIA CA PROGRAM DE ARH APARE IN EVUL MEDIU.

SILEUTA ORASULUI MEDIEVAL ESTE DOMINATA DE 2 ACCENTE VERTICALE; 1 FLESA CATEDRALEI

BISERICII, SIMBOL AL PUTERII RELIGOASE, TURNUL CU CEAS AL PRIMARIEI, SIMBOL AL PUTERII LAICE, AL
CETATENILOR CARE DECID PENTRU EI INSISI---ACESTE ORASE REPREZENTAND UN SOI DE MINI
DEMOCRATIE.

PARLAMENTUL---se bazeaza pe repetarea motivului fatadei principale a templului grecesc,

reluata intr o compozitie tributara regulilor clasice.

Comp simetrica cu portalu principal de acces, fatade de templu care incheie compozitia, care
este o reluare a tiparului renascentist de organizare cu soclu rusticat si piano nobile, simetria este
transpusa si in ext de o parte si de alta a coloanei vertebrale al constructiei..templul grecesc care
constituie vestibului, gasindu se in laterale cele 2 camere ale parlamentului vienez

In prim plan, statuia zeitei atena, o referire in plus la simbolurile si constrcturile ideologice
democratice ale greciei antice, tocmai ptr evitarea acelei formule romane a templului precedat de un
pachet de scari---in fata o rampa punctata de statuile unor pers puse in legatura cu gandirea
democratica antica.
 Universitatea prelucreaza de fapt motivele arh palatelor renascentiste romane,.

MUZEUL-INSPIRAT DIN RENASTERE TARZIE DAR INTRODUCE SI ELEMENTE SPECIFICE INTERPRETARII

MODERNE ALE ROMANICULUI, UN ARH CARE SE ADAPTEAZA CU MARE USURINTA CERINTELOR
BENEFICIARILOR.

BISERICA

ARH AJUNGEAU ABILI INTERPRETI ALE CERINTELOR SI EXIGENTELOR UNOR BURGHEZI DORNICA
DE O GRANDOARE CARE SA EGLEZE OPULENTA SI STANDARDELE INALTE ALE ARISTOCRATIEI
TRADITIONALE, ARH ESTE UN ABIL ASAMBLATOR DE CITATE DIN ARH ISTORICE

ARH TREBUIA SA DEVINA UN FOARTE ABIL LUCRATOR CU UN VOCABULAR DECORATIV FORMAL

EXTREM DE DIVERS, ARH NU MAI ESTE UN PERSONAJ CARE CANTARESTE SI VINE IN FATA
BENIFICIARULUI CU UN PRODUS CARE TRADUCE O FILOSOFIE INTREAGA, ARH DEVINE UN EXECUTANT
CARE INCERCA SA SATISFACA GSTRUI CARE ERAU DE CELE MAI MULTE ORI CONFUZE.
PROFESEAZA IN SPATIUL GERMAN, LA DRESDA, UNDE SE AXEAZA PE UN ECLECTISM SINTETIC

ZEMPER AJUNGE SA LUCREZE SI IN ANGLIA SI IN ELVETIA

 TEATRUL DIN RINGUL VIENEZ---TARTRU CARE SSTE RIDICAT INTR O FORMULA BAROCA,
TRIMITEREA LA BAROC FIIND DETERMINATA DE FAPTUL CA TAETRUL CA PREZENTA IN ORAS INFLOREA
IN PERIOADA BAROCA, ADUCAND LAOLALTA ARISTOCRTATIA SI SARACIMEA, REUNINDU I INTR UL
SPATIU AL REPREZENTATIEI, UN SPATIU CARE DEVINE SI LOC DE RASPANDIRE AL IDEILOR.

SE SUPRAPUNE PESTE TRASATURILE CARACTERISTICE---CONST CARE NU ESTE UN MONOLIT

INDIFERENT FATA DE CONTEX, CONSTR SE INTINDE INTRETINAND O RELATIE DE CONCLUCRARE, DE
DISPIARE IN CONTEXT

PLAN—2 ARIPI CARE STRUCTUREAZA SPATIUL URBAN DIN IMEDIATAT VECINANTAE, FATADA
CARE SE FOLOSESTE DE ORDINUL COLOSAL INTR O FORMULA SPECIFICA BAROCULUI---ROL DECORATIV

FACE TRIMITERE LA OPERA LUI GARNIER---AMESTEC ORNAMENTAL---IN VIENA DISCUTAM DE

UN AMESTEC CARE ARE O FINALITATE FT CLARA IN MESAJUL PE CARE IL TRANSMITE CLADIREA—

CLADIRILE SUNT CONTARSTUL REZULTAT DIN ASOCIERILE FIECAREI CLADIRI CU UN MOMENT

ISTORIC.

PARLAMENTUL TRIMITE LA PERIOADA GREACA- PRIM TRIMITERE LE EVUL MEDIU, TEATUL

TRIMITERE LA PER BAROCA, UNIVERSITATEA TRIMITERE LA PALATELE ROMANE DIN PERIOADA
RENASTERII TARZII
 ACEASTA VARIETATE DE INTERPRETARI CONTRASTEAZA CU UNIFORMITATEA, OMOGENIATEA PE
CARE O VEDEAM LA PARIS, INCERCARE DE DIFERENTIERE INTRE ECLECTISMUL SINTETIC PARIZIAN SI O
VARIANTA ORDONATA—ELECTICSMUL TIPOLOGIC—ASOCIEREA PROGRAM STIL

De o parte di de alta a ringuui vienez se defsoara curtea imperiala, traversarea fiind planificata
prin 2 arce de triumf, ringul vienez fiind un bulevard amplu gandit dintr o perpsctiva urbanistica
serioasa—discutam de un urbanism care anticipeaza problemele de trafic
 Locuirea---ca si in cazul parisului s apus problema de atragere a privatilor---intr o manier dif de
cea a francezilor---Parisu era tapetat cu constr ale imobilelor de raport, care avea rolul de a produce
prfit pentru burghezie, burghezia nelocuind acolo—ci n hotel prive

In CAZUL Vienei discutam de o segregare in zona RINGULUI

Const burgeza care grupeaza spatiul comercial in zona parterului, la et superior locuirea familiei
burgheze si la ultimele niveluri locuirea servitorilor, relizarile cele mai multe se duc in zona unor palate
urbane care nu sunt atat de contidionate de regelmentari ca in Paris
 Img mult mai pestrita, care alatura relizari arh care pun un extraordinar accent pe decorativism ,
cu un rezultat mult mai variat fata de acea uniformitate, unanimitate generata de reglementarile din
cadrul parisului

Daca in cazul parisului, acele reguli const aveau in vizor igiena, comfortul, iluminarea, in
cazulmVienei, in spatele acestor fatade monumentale creste un fond construit rezidential inconfortabil,
cu rezolvari rudimentare, cu un contrast puternic intre aparenta si realitatile functionale din spate
 Nucleul vechi intra in contrast cu ringul si mai departe cu mult mai rarefiata si diversa dezvoltare
din zona suburbana.

Preia modelul vienez, renunta la fortificatiile perminetrale si in amplul spatiul rezultat,

amnajeaza o centura similara cu RINGUL VIENEZ

Aici discutam de o dez urbanistica care nu este foclaizata pe puterea burgheza, ci pe modelul de
inlocuire al fortificatiilor.
 Aceasta dezvoltare urbana care a creat spatii largi, neierarhizate in care noile institutii sunt
echivalente, toate plutesc intr un spatiu public, strain de felu in care europenii au luat in posesie spatiul
urban-----critici urbanistice moderne-----SITE---venea cu alternativa crearii a unor piete, piata este
lightmotivul teoriei lui---constructiile plutesc intr un spatiu care e greu de parcurs, el propune asadar
construirea unor ansambluri arh care sa delimiteze piata primariie, piata bisericii, etc, spatii care sa
poata fi intelese, livinguri urbane, spatii care sa fie aproape de scara urmana, spatii care sa fie usor de
utilizat, apropiate de nevoile ceateanului
’

BARCELONA—CENTRU URBAN MEDIEVAL IN N SPANIEI-CATALUNIA---O ZONA EXTREM DE

RESTRANSA PE MALUL MEDITERANEI.----UNUL DINTRE CELE MAI DENSE ORASE DIN EUROPA
OCCIDENTALA—CRESTEREA EI S A BAZAT PE DEZVOLTAREA INDUSTRIEI PRELUCRARII BUMBACULUI.
 NUCLEU MEDIEVAL FOARTE DENS INCONJURAT DE FORTIFICATII, TOTUL INTR O FOARTE AMPLA
CAMPIE IN ACRE NU SE INAMPLA NIMIC, ESISTAU NUCLEE RURALE CU DEZOLTARE INDUSTRIALA PE
SPECIFICUL TEXTILELOR.

SUB IMPULSUL CONCURUSILOR RH CARE INCEPEAU SA APARA IN EUROPA, LA BARCELONA,

DATA FIIND NEVOIA DE EXTENIE PLANIFICATA SI POTENTIALUL PE CARE CAMPIA DIN JURUL BARCELONEI
IL AVEA, ERA LANSAT LA 1858 UN CONCURS DE URBANISM PENTRU EXTENSIA BARCELONEI
 CASTIGAT DE---SUS

PROIECT CARE INTRO PRIMA FAZA SE AXEAZA PE MODELUL PARIZIAN, BULEVARDE RRADIALE,
UNIFORM CONSTRUITE, TOTUL CONVERGAND INSPRE O PIATA MONUMENTALA, PIATA REGALA
PLANIFICATA LA MARGINEA NUCLEULUI EXTREM DE DENS OCNSTRUIT AL ORASULUI ISTORIC---PLANUL
SE CONSTITUIA IN PARALEL CU CERCETARILE LUI CERDA, CARE STUDIIND INCA DE LA INCEPUTUL ANILOR
50 IMPREJURIMILE BARCELONEI, PROPUNEA O ALTERNATIVA CARE SE BAZEAZA PE UN PRINCIPIU
SIMPLU---GRIDUL URBAN, O TRAMA ORTOGONALA, CARE PERMITE CONTROLAREA DEZVOLTARII
URBANISTICE, O TRAMA CARE PUTEA FI SI VARIATA PRIN SUPRAPUNEREA PESTE ORDINE A UNOR
BULEVARDE DIAGONALE .. SA INTRODUCA IERARHIA IN ACEASTA TRATARE OMOGENA.

INTREAA LUI TEROEI SE CONSTRUIESTE PE IDEI CARE AU IN VEDERE EGALIATTEA DE DREPTURI A

LOCUITORILOR, O GANDIRE FILOSOFICA CU MULT CONTINUT UTOPIZ, IDEALIZARA, IDE REZOLVARII
PROBLEMELOR DE TRAFIC SI DE IGGIENA CARE DEVIN COMPONENTE ESENTIALE ALE DEMSRSULUI SAU,
UN DEMERS DETLIAT PANA LA NIVELUL CONSTUITULUI SI A MODULUI DE OCUPARE AL INSULELOR
 CARE SUNT REPETITIVE, AU COLTURILE TESITE GENRAND PIETE LA INTERSECTII, CU UN PROFIL
AL STRAZIII DE 20 DE M , CU PLANTATII DE ALNIAMENT SI CU UN POT DE MAXIM 28.

ZONELE CENTRALE SUNT GANDITE ASTEF INCAT SA CREEZE GRADINI PUBLICE INTERIOARE FIIND
REZERVATE PLANTATIILOR

TOATA ACEASTA DOCTRINA ESTE DATA DE STUDIILE PE CARE LE INTERPRINDEA DE LA 1854 SI

PANA LA 1858, STUDII CARE SCOT IN EVIDENTA DISCREPANTELE MAJORE ALE IOAMENILOR INSTARISTI
VS CEI DEFAVORIZATI.

MUNCITORIMEA AVEA LA DISPOZITIE IN MEDIE 8 M PATRATI PE CAP DE LCOUITOR, VS 21 DE M

PATRATI ALOCATI REP BURGHEZIEI INSTARITE---CREAZA FONDUL UNEI DEZVOLATRI URBANE
ECHITABILE, CARE SA LASE LOC NEPREVAZUTULUI.