CONSTRUCTII DIN LEMN

SISTEME CONSTRUCTIVE

1. PERETI PORTANTI ‒ (a) lemn masiv / (b) schelet din lemn

2. STALPI si GRINZI

1. (a) PERETI PORTANTI DIN LEMN MASIV:

•
1 Constructii cu pereti din barne suprapuse ‒ Blockhaus I
- sistem vechi, traditional

- casele din zone cu grad mare de umiditate au soclu din piatra sau beton (uneori devine un etaj
complet sau preia panta terenului)

- barnele efective care alcatuiesc peretii se aseaza una peste alta si pot implica un grad diferit de
prelucrare care sa asigure stabilitatea ‒ fantele au rol de a prevenii
craparea aleatorie e lemnului ( cu rosu ‒ material izolant, care inchid
-
4
spatiul, muschi, pamant cu paie tocate, ulterior diverse materiale material
1-2-01 ante
izolante) (neuschispamant
aipaietocate ,

atte material e ital )

Legatura peretilor la colt -> prin chertare la jumatate lemn
.

← sectiune
- pereti alcatuiti din barne suprapuse - cu sectiune circulara (bile) rectang ,

letun necarisat
,

pnelucrat
- cu sectiune rectangulara (barne din lemn necarisat, prelucrate)
Isection circulara- (bile )

- exista chertari cu grad inalt de tehnicitate si calificare, apar lambe

(in afara) si ulucuri (scobitura) realizate cu aparatura ‒ exista lambe

( care se adauga, care sunt facute din lemn mai dur decat cel de brad
ULUC = SCOBITURÑ j LAMBA = 1^1-1 AFARÑ

- imbinare in care coltul este la fata -> chertari in dubla coada de

randunica pe doua directii

- imbinare de colt cu piese adaugate pt

completare
 Relatia cu soclul

Suprastructura de lemn e ancorata in soclu prin intermediul unei piese ceva mai mare (urs)
-

-> panta (de pe urs) ‒ spre exterior pt a nu permite

stagnarea umezelii

-> lacrimar ‒ pt prelingerea apei sau o piesa adaugata

care sa contine lacrimar

panto -> luft ‒ spatiu lasat pt jocul lemnului (de fiecare data
( urs
or
piesaadaugata
taurine

cand doua piese de lemn se imbina)

- ☐ •- tuft

t iacri near

>i lñcas
grin
de
distant dintne reteneare
pt

µ
""

\÷f
PLANSEE - succesiune de grinzi (70x80cm)
as
- capete de grinzi de planseu ‒ uneori ies din consola si
creeaza suprafete de balcoane

- relatia intre o pana de acoperis si un timpan triunghiular

(casa cu acoperis in doua ape) -> pe pana de acoperis exista
line
piesa- sup
chertari care creeaza lacasuri de rezemare pt capriori (poate sa lipseasca, dar e pus in ipostaza care interest
Pana
existentei unei streasini de 70-80, ca distanta dintre capriori)

- la zona de rezemare la perete, pana este intarita, rancorsata,

sectiunea ei e majorata printr-o piesa suplimentara

- grinzile mai mari (care trebuie sa lucreze impreuna) sunt asociate

intre ele cu chertari din lemn mai dur in dubla coada de randunica

il
Exemplu: Luzi House ‒ Peter Zumthor

•
0

ranforsarepreinadaugareauneipiesesup.im
 2. (b) PERETI PORTANTI CU SCHELET IN ZABRELE

- primele constructii au fost constructiile Fachwerk

- o prima variant traditionala folosita este de a dispune intre elementele

de schelet sipci de lemn peste care sunt impletite nuiele, peste care este
aplicat un mortar de pamant
intreeleneenie-ssipcitnuie.ie + mortar
7

- o a doua variant o reprezinta zidaria de caramida intre schelet, aparenta

sau tencuita

2 UARIANTE :
uneplutur-adezidarielsipcitnv.ie mortar
let

Constructiile sunt realizate din elemente liniare, orizontale, verticale si inclinate (pt a stopa
deformarea prin diagonala).

Cele doua etaje create pe baza scheletului sunt associate pe

baza grinzilor pe planseu.

- elementul vertical se imbina cu elemental orizontal printr-o

CEPsiy-PR.AE
chertare de tip scobitura

- elementul inclinat este prins intr-un prag (pentru impiedicarea

aluncarii)
Uche r tare de
tip
§ SCOBITURA
'

CEP

- imbinarea intre traversa (piesa orizontala) si piesa inclinata

- prin cui / dorm (chertare)

k
- prin cepuri care se prind de diagonala

I
,

p
- imbinarile in prag se intalnesc deasupra si dedesuptul golului ‒ cep + scobitura (mereu)
 - talpa superioara a scheletului parterului si talpa inferioara a scheletului etajului sunt associate

-
intre ele prin grinzi de planseu

-> daca are 4 fatade ‒ ca pe fatada laterala sa

-

apara acelasi ritm marcat al capetelor de grinda se

folosesc falsuri (varianta folosita la casele cu front
continuu)

- in partea de jos, talpa orizontala de la parter trebuie sa primeasca pe ea grinzile de planseu ‒

fata superioara a grinzilor de planseu trebuie sa fie in acelasi plan cu fata superioara a ramei care
-

inchide casa in partea inferioara

Relatia lemn ‒ zidarie

- varianta cu cuie / profile care

intra in zidarie, menite sa asigure
conlucrarea intre zidarie si lemn
cute introduse in neoietakul
dim rosturire tidahiei
iasavizibi , § lemnul si.
Ziddria

- varianta cu vederea lemnului (tratat) in

final, lemn asociat cu zone tencuite ->
zidaria se monteaza retras fata de lemn, a.i.
sa incapa o tencuiala de 2,5-3cm
 ?gñ
protect
- varianta de a acoperii cu tencuiala totul
(inventat de romani) ‒ pt evitarea crapaturilor
pe lemn se acopera cu o protective hidrofuga,
armata deasupra cu plasa sau cu alta material
contemporane
( ten cuiaia armata

CONSTRUCTII AMERICANE CU SCHELET DIN DULAPI

- introduc ideea de industrializare

- scandura mai groasa de 4 cm = dulap

Baloon frame ‒ montantii sunt continui pe inaltimea

constructiei

Western frame ‒ montantii se intrerup in dreptul

nivelului, existand o -
grinda de legatura in planul
fatadei

Exemplu: Fairbanks House (cea mai veche casa cu schelet din SUA 1637)

John Word House

KITREMONTANT I FAC i
→ - pas intre montanti 40cm (caracteristica)
Dim Ducati

Alta variant derivate din Baloon Frame ‒

montantii sunt la doua distante, incep sa fie
mai rari, imbinarile sunt imbinare prin cuie (al
doilea mare pas adus de americani)

- caracteristica: pasul mic dintre montanti

SISTEME CONSTRUCTIVE CONTEMPORANE

Caracteristici - geometrie simpla a pieselor

- pot fi debutate in fabrici si au dim standardizate

- nr redus de sectiuni (tipuri de piese) utilizare intr- o constructie

- imbinari “ingineresti” cu piese metalice de legatura

 *Sistemele constructive cu pereti portanti ‒ din lemn masiv sau schelet ‒ sunt sisteme inchise:

inchiderile si compartimentarile coincid cu structura portanta (rigiditate de partiu).

•
I 1
*Sistemele constructive cu stalpi si grinzi sunt sisteme deschise: inchiderile si compartimentarile
sunt independente He
ca structura portanta.

GRINZI PRINCIPALE ‒ descarca pe structura verticala, fie perete, fie stalp

- grinzi principale care descarca pe stalp pe doua directii, ele pot fi sip e o directie

GRINZI SECUNDARE ‒ descarca pe grinzile principale, sunt mult mai dese, sunt puse la un pas

care sa permita rezemarea pe ele e unui material care sa faca

suprafata continua de calcare (suportul pardoselii de ex)

Grinzi principale si secundare coplanare ‒ fata superioara a grinzilor secundare e in acelasi plan

cu fata superioara a grinzilor principale

Travei - grinzile secundare sunt dispuse pe directii alternate -> contravantuire a ansamblului

- de colt / de fatada / de camp

Industrializare = elementele de productie sunt produce intr-o industrie de profil

Prefabricare = poate fi vorba si despre executia in santier a mai multor elemente identice

- panouri de fatada integral prefabricate

- panouri prefabricate din lamele incleiate ‒ pot fi decupate oricum, in orice forma

- panouri prefabricate partial - numai scheletul, urmand sa fie aplicate celelalte straturi
Caplama

‒ mod de prindere al scandurilor care formeaza un perete, de obicei

•

la baraci si cabane, la care scandurile, asezare cu latura lunga

orizontal incaleca partea superioara peste cea inferioara, cu circa
I

2cm, pt ca apa care se scurge pe peretele format sa nu patrunda pe

la imbinari
-

- pante in lungul scandurii care permit lucrul lemnului

- prindere prin cuie ( latarteainferioara )

PAHOURI PREFABRICATE DIN CLT

CLT (Cross-Laminated Timber)

sau

KLH (Kreuz Lagen Holz)

Motive de alegere a lemnului:

- material de constructii regenerabil, natural, non-toxic, biodegradabil

- creeaza un mediu interior agreabil si sanatos

- bun izolant termic

- prelucrarea implica putina energie, cantitate redusa de deseuri

- contribuie la reducere emisiilor de gaze de sera (cu cat e mai inalta, cu atat o cladire reduce

emisiile)
 A. SISTEME CU STALPI SI GRINZI ‒ deschise, inchiderile si compartimentarile sunt diferite
de structura portanta a cladirii (sunt neportante sau autoportante, au structura proprie)
A1. Grinzi principale si secundare suprapuse
Nr nivele -1 , imbinari dulgheresti/ingineresti, acoperis plat
A2. Grinzi principale si secundare coplanare
Nr nivele ‒ 2 , imbinari ingineresti, adecvat pentru prefabricate
A3. Grinzi secundare in cleste
Nr nivele ‒ 2 , imbinari ingineresti
A4. Stalpi in cleste + grinzi secundare in cleste
Nr nivele ‒ 3 , imbinari ingineresti, posibila variant cu stalpi din 4 elemn+gr simple
A5. Grinzi principale si secundare in cleste
Nr nivele ‒ 2 , imbinari ingineresti

Hap =
17%0 desch .

L Gps £ £5 "
H

HGS =

£5 deseh

A sect S A sect St
gr
St .
MAX 20×20
B. SISTEME CU PERETI PORTANTI ‒ sisteme inchise
B1. Pereti cu barne suprapuse
B1A. Fara montanti ‒ nr nivele 2, imbinari dulgheresti
B1B. Cu montanti ‒ nr nivele 2, imbinari dulgheresti / ingineresti
B2. Pereti cu schelet
B2A. In zabrele (Fachwerk) ‒ nr nivele > 2, imbinari dulgheresti/ingineresti, rigidizari
la colturi, sistem traditional cu umplutura din zidarie si
sisteme contemporane derivate
B3. Din dulapi ‒ Tip balloon ‒ nr nivele > 2, imbinari ingineresti
tfoaBALM.mn‒ nr nivele > 2, imbinari ingineresti
- Tip plafon
- sisteme traditionale americane (Baloon Frame, Draced Frame) si cele
contemporane derivate adecvat pt prefabricare in serie mare
B4. Pereti din panouri
Nr nivele ‒ 1 , imbinari ingineresti, adecvat pt prefabricate , inchiderile si
compartimentarile coincide cu structura portanta
Vocabular pt B ‒ montanti ‒ elem vertical la B, inlocuiesc stalpii (10x10/15x15, dist max 1,20m)

- grinzi de planseu ‒ distanta max 90cm

- traversa

- talpi

- diagonale ‒ de obicei la colt sau la intersectii cu interiorul

 SISTEME MODERNE DE ASAMBLARE A PIESELOR DE LEMN ‒ IMBINARI INGINERESTI

PIESE DE TIP TIJA

Cuie ‒ fete plane / profilate

Suruburi pentru lemn

Buloane si tije filetate la ambele capete ‒ saibele previn strivirea lemnului la strangerea bulonului

Ace ‒ cuie cu diametrul mult mai mic, capete ascutite, patrund usor printre fibrele de lemn

Agrafe

Brose ‒ tije din otel care nu au capete filetate 5-6mm d, se introduce in goluri date in prealabil

care au diametrul mai mic, se introduc fortat cu ajutorul altor piese (ciocan special)

Dibluri metalice + mortar pe baza de rasini ‒ teava filetata in piesa de lemn, brose pt mentinerea

ei, goluri de injectare a unui mortar pe baza de rasini

,sAiBE
µ
 PIESE DE SUPRAFATA

Semicrampoane si crampoane Bulldog din table de otel

↳- piesa din table stantata care are niste colturi, piese ascutite care merg intr-o directie pe fata
exterioara e
Bulldog an
dirytipeambeldiretii
- dintii intra in cele doua piese de lemn si bulonul are doar rolul de a strange imbinarea, cele doua
piese metalice care patrund in fibra lemnului, in sus si in jos, in cazult crampoanelor, mentin
strangerea

- semicrampoanele se folosesc predominant in situatia in care se imbina o piese de lemn cu o

piesa metalica

Inele din otel sau fonta ‒ lama care intra intre piesele de imbinat, tot cu bulon, e necesar ca in
prealabil sa fie dat un sant circular care are acelasi diametru cu inelul de imbinare

Discuri din fonta ‒ cate doua, imbinarea conteaza intre cele doua discuri, tot cu bulon

Conectori dintati tip placa Mening

- placa, strat din rasina armata cu fibre de sticla, spuma sintetica, strat de separare de aluminium,
varfuri de ace in doua directii -> nu se vad (grinzi in zabrele)

Placi perforate din table de otel + cuie

( Entre
( pies ele de Inabinet

1010 site exterior

pe
( se void
( tape exterior
/
nu
Tnebuie a
plicata protective la too

pot taia
se ,

anticoroonra
PIESE SPATIALE STANDARDIZATE / LA COMANDA, VIZIBILE / ASCUNSE

Piese spatiale standardizare = destinate pentru divese categorii de imbinari

> Saboti ‒ (gr pr + gr sc), piesele metalice au aripile de fixare pe grinda principala indoite

spre interior sau exterior, si suprafata de jos care fixeaza grinda secundara

- piesele trebuie alese in raport cu situatie concreta, nu se pot monta oricum

> Corniere din tabla de otel ‒ ferma de acoperis pe o centura de zidarie, gr si stalp/montant

Piese ascunse

> brose cu forma de T ‒ dispositive auxiliare, sabloane etc

!
PIESE PT FIXAREA LEMNULUI PE BETON

- niciodata lemnul nu se lipeste de beton ‒ se lasa 2cm min, spatiu de protective al lemnului
impotriva umezelii

- tija filetata inglobata in beton, sau cu tevi (capacitate portanta mai mare)

Ancore chimice ‒ capacitate portanta mai mare

Filet ‒ piesa de fixare reglabila

Piese aparente:

Coltar ‒ elem vetical+orizontal

Conector in forma de T

Conectori zimtati ‒ elem vertical+orizontal (pereti portanti), posibile piese ascunse

Cornier ‒ elem vertical+orizontal, mai eficient, cu rigidizari, grinda de talpe (Fachwerk, Platform)

Piese compuse ‒ 2 elem vertical+orizontale sau o intersectie de mai multe elemente (stalpi si gr)

Saboti cu aripi deschise ‒ mai uzuale la stalpi si grinzi, se fizeaza pe stalp, gr pr si sec coplanare

Saboti cu aripi intrate ‒ stalp + gr principala

Piese ascunse:

Buloane ‒ cleste sau stalpi compusi

Concectori alc din piese care slipseaza

Piese in inima (taietura in grinda) L min 5cm

Colturi de rigidizare -> daca se crapa lemnul

Lamba inclinata ‒ fixarea contravantuirii

 INCHIDERI

FUNCTIUNILE INCHIDERILOR:

1. Rezistenta
2. Izolare termica
3. Controlul migratiei vaporilor de apa
4. Izolare Acustica
5. Protectie la intemperii
6. Protectie mecanica
7. Protectie la foc
8. Protectie impotriva intruziunilor
9. Aspect

TIPURI DE INCHIDERI

1. Verticale (pereti exteriori) / Orizontale (plansee) / Inclinate (acoperis cu panta mare)

2. Portante / Neportante
3. Cu schelet / Masive
4. Multistrat / Monostrat
5. Ventilate (strat de aer) / Compacte
6. Montate in situ / prefabricare

Inchideri cu schelet

- multistrat(mai multe straturi, fiecare cu functiune specifica),

portante/neportante, verticale/orizontale/inclinate

A. Perete exterior cu schelet

-
nu e
obligatorily
depindedacafata.ca e ventilate
sale
compacta
B. Inchidere inclinata (peste mansard incalzita) ‒ scheletul e reprez de capriorii mansardei

1.
=

C. Inchidere orizontale (acoperis terasa) ‒ scheletul e reprez de grinzile planseului

D. Inchidere orizontala (planseu spre pod neincalzit) ‒ scheletul e reprez de grinzile planseului
 PERETI > portanti
t > neportanti ‒ montanti dispusi
intre stalpi, care formeaza panouri
.

~
(prefabricare, de inchidere, neportante)

Alcatuirea unui perete in schelet ( de la interior exterior )

spree :

- placare interioara: scanduri, placi din derivate de lemn, gips-carton

- bariera de vapori: materiale din foi subtiri cu o conductibilitate la vapori extrem de redusa (foi

bituminoase, polietilena, folii de aluminiu)

- schelet: stalpi, montanti, rigle, contravantuiri, grinzi planseu, capriori

- termoizolatie: placi sau saltele de vata minerala

- bariera contra vantului si ploii: hartie gvadronata, hartie kraft sau alte foi/folii rezistente la apa

si permeabile la vapori

- strat de aer ventilat: numai inchideri ventilate , de verificat daca acest strat de aer e in contact

cu exteriorul -> circulatie de aer exterior, rol de evaporare al apei

- placare exterioara: scanduri din lemn, placi din lemn de dimensiuni mici (tip “solzi”), placi din

derivate de lemn, hidrofugate, tencuiala aplicata pe panouri din aschii

lemnoase sau pe placi din fibrocement

Perete ventilat:

placi gips-carton 12,5mm

bariera de vapori folie polietilena

montanti 140x30mm la 600mm interax

termoizolatie 140mm

placa OSB 4mm

bariera de vant si ploaie, pemeabila la vapori

spatiu de aer ventilat 50 mm (optional)

placare exterioara

* perete ventilat inchis: termoizolatia nu vine in

contact direct cu stratul de aer ventilat

* perete ventilat deschis: termoizolatia vine in

contact direct cu stratul de aer ventilat

Planseul de la cota 0 ‒ are nevoie de termoizolatie

Planseul de acoperis ‒ inchideri inclinate- alc compacta, cu capriori vizibili, placare int cu scanduri

- alc ventilate, cu capriori mascati sau vizibili

 COMPARTIMENTARI

FUNCTIUNILE COMPARTIMENTARILOR:

1. Rezistenta si stabilitate 1 !!
-

2. Izolare termica ‒ situatii in care separa doua incaperi cu nevoi diferite de temperature
3. Izolare Acustica
4. Protectie mecanica
5. Protectie la foc
material de tip VATÑ
6. Aspect (

absoarbesuneI-o.i
TIPURI DE COMPARTIMENTARI

1. Verticale / Orizontale
2. Portante / Neportante
3. Cu schelet / Masive
4. Multistrat / Monostrat
5. Montate pe situ / Prefabricate

Pereti interiori cu schelet

- nivel mai mare de izolare acustica -> schelet simplu

-> schelet dublu cu montanti decalati

aisa.in/capabeviledublanesch.a.i.sacreamunspa,tiu
meditate

in care so
ascundem
?
teri le

o
← se transmit tqoneotul t
vibration

minerala-
-
saltele de vata neineraia care anew .
of de Vata
-

entire rat netlecta

•
care apare 2
Sup parable care

sunetul
←
 PLANSEE

Intre cele doua suprafete reflectante care fac suprafata continua de calcare si inchidere, intre
grinzile de planseu apar saltele de vara mineral , care anuleaza efectul de cutie de rezonanta.
Material elastic -> preia vibratiile

Planseu cu dala flotanta ‒ suprafata de calcare e separate de

suprafara continua montata peste grinzile de planseu pintr-un
strat elastic

Planseu cu dala flotanta + greutate (beton) ‒ nu mai permite

vibratia

Panouri prefabricate portante fara schelet pt pereti si plansee

CLT ‒ prinderi cu piese metalice, scanduri dim lemn de molid sispuse pe directii perpendicular,

eleternate in 3..9 straturi si incleiate sub inalta presiune

SIP (Strucural Insulated Panels) ‒ doua placi de OSB si miez de polistiren care au sistem de

imbinare la capete de tip lamba si uluc

CLT :

Avantaje: capacitatea portanta (rezistenta materialului comparabila cu betonul), flexibilitatea

proiectarii preciziei milimetrica, economie de timp." "" " "" ""

Panouri masive ‒ max 2,95x16,50 m

57…500 grosime

480-500 kg/m cub

Alternativa sustenabila

- regenerabil si reciclabil

- cea mai mica energie inglobata raportata la ciclul de viata

- reduce CO2

- reduce cantitatea de deseuri (in compozitia lui se poate folosii lemn deformat si cu noduri)
 Cursul 7

Am vazut pana acum cum se construieste o cladire din lemn, otel care sunt sistemele constructive, si cum se rezolva
diversele componente precum plansee , pereti de inchidere, de compartimentare. Cursul de azi va fi dedicate
sistemelor de acoperire , atat din lemn cat si din otel.

Vom incepe cu acoperirle pentru deschideri obijnuite , pentru case obijnuite , foarte pe scurt tipurile de sarpante
folosite la casele obijnuite.

SARPANTE DIN LEMN

- sarpanta este structura acoperisului, care sta sub invelitura si sutine invelitoarea. Este un schelet spatial din
piese de lemn care da forma acoperisului si sustine invelitoarea.
1. Sarpante pentru acoperisuri inclinate
2. Sarpante pentru acoperisuri plate (tip terasa)- ele sunt ca planseele curente. O succesiune de grinzi ,
peste care este realizata o suprafata continua.

1.

→
a) Sarpante cu ferme capriori
Ele sunt si cele mai vechi din punct de vedere
océepriorii : istoric. Asta inseamna ca structura este alcatuita
-

piese dispose dupci din niste triunghiuri cu o panta destul de

accentuata, panata trebuie sa fie minimum 30 de
Panta acoperisului >

la interval de 70 -80cm grade, triunghiuri alcatuite din 2 capriori si un

-

tirant la partea inferioara , care poate sa fie

Rete manea ceipreiorilor
-
• :

grinda de planseu.
direct peperegti ext
-

Aceste ferme triunghiulare se numesc ferme capriori ptr ca se succed la pas de capriori ,
-

pesist.gr inti din lemn

-

respectiv distanta dintre 2 astfel de ferme este aceeasi cu distanta dintre capriori la orice
data din beton
Pe o
sarpanta .
-

printer un rebord
-

De ce acea conditie de panta ? P entru ca acei capriori au niste impingeri , ceea ce inseamna ca
in aceasta piesa orizontala, i-am sis pus tirant , apar intinderi. Ca sa nu existe un dezechilibru de
asocierea in solicitari intre piesele inclinate si piesa orizontala, apare aceasta conditie de unghi, aceasta ar
plan orit
-

a-priori Ior we avea drept consecinta dimensionarea diferita a acestor piese. Deci daca capriorii ar fi pusi la un
a
grintire
eeellie =3 unghi foarte plat, pentru ca in aceasta piesa orizonmtala ar aparea intinderi foarte mari ar
plans terma

Csi stem
triung indetormabil)rezulta o piesa de dimensiuni foarte mari.
Cu observatia ca aici nu mai avem la partea
succesi une de terme la inferioara un element din lemn , ci un planseu din
70 -

80 Che beton armat care si el ca si piesa din lemn e capabil

-

co priori I 5m lungi
= sa preia impingerile care sun determinate de
me

aceste piese inlinate, respectiv intinderile care apar

stabilitatea longi teedin
-

prin impingerile date de piesele inlinate. Mai

.

asiqurata prin CONTRA V A'NT observam un lucru, pentru ca avem aceasta

.

T
succesiune de triunghiuri, care ar pute sa sa se
teaga batacapriovuiui de
a- culce la pamant, apare o contravantuire in planul
Coamo printer
diagonal-0

invelitorii , acesti capriori sunt legati de o piesa

-

panta min 30° diagonala. Mai apar si niste cote, o lungime maxima a unui caprior nu depaseste 4,5 m motiv
pentru care mai apare o piesa necesara si mai apare o piesa orizontala care leaga , capriorii in
dreptul acestei imbinari. Lungime de caprior limitata in mod natural din lungimea comuna a
unui copac din care se extrage lemnul respectiv, si tototdata exista mereu la sarpante niste
ratiuni legate de dimensionarea elementelor respective sa nu rezulte sectiuni foarte mari.
Iata un ex de sarpanta cu ferme caprior realizate din dulapi, cu acelasi principiu de alcatuire
doar ca avem niste rezolvari contemporane , piesele sunt imbinate
intre ele cu conectori metalici
Un mare avantaj al acestor sarpante cu ferme caprior este ca nu
exista in pod elemente verticale, ca atare volumul creeat sub aceasta
structura a acoperisului se preteaza foarte usor la mansaradre, la
utilizarea spatiului respectiv. Faptul ca fermele sunt caracterizate din
faptul ca descarca pe
periferie, pe extremitati. Mai observam pe aceasta imbinare,
in prag, pentru ca am spus atunci , de cate ori o piesa
inclinata se imbina cu o piesa orizontala, piesa inclinata
impinge in piesa orizontala si este necesara aceasta imbinare
in prag care se opune lunecarii dintre cele 2 piese .
Inca un exemplu contemporan de ferme cu capriori,
remarcati pasul des al capriorilor, fiind realizati din dulapi si
vedem si piese metalice de imbinare. De data asta este vorba
de si de un planseu din lemn , triunghiurile sunt complete si se
intampla la distanta obisnuita dintre 2 capriori ,70-80 cm intre
fermele respective.
Exista in prezent si ferme usoare prefabricate din scanduri, in
general cele din dulapi, scanduri peste 4 cm latime ferme
prefabricate care permit mansardarea podului.
Dar exista tot din categoria sarpantelor cu ferme caprori si
ferme in zabrele, de data asta conditia de unghi nu mai este
ipusa datorita prezentei zabrelelor care schimba modul de
lucru al fermei respctive. Parte din descaracri se transmit prin
acele zabrele pot fi foarte plate, cu observatia ca , nu mai
permite utilizarea podului .
Desi in prima instanta iti vine sa te gandesti ,la acoperisuri
in 2 ape si totusi nu este imposibila realizarea unei
acoperis in 4 ape unui astfel de acoperis. Observatia ca in
zona de coama este necesara o ferma mai speciala.
 ÷÷÷÷÷:÷÷→÷:a-
÷:÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ⇐÷-:F ÷:÷⑧÷÷÷::E÷÷Ñ€€E
b) Sarpante cu pane -Panele sustin capriorii, acestea trebuie si ele sa stea pe ceva .Pe ce reazama panele ?

÷¥÷É÷⇐÷_÷÷÷÷÷÷ ÷÷☒☒q:E
1) Sarpante cu pane pe ferme
Fereme cu ARBALETIERI- aici apare un dubla, arabletierul este notat cu 4 si face parte din
ferma cu arbaletieri, compusa din 2 arbaletieri si o talpa orizontala intinsa, respectiv un
tirant care este suspendat in 2 sau mai multe puncte de o piesa verticala care nu trebuie
:
confundata cu popul de la sarpantele cu pane pe popi , aceasta piesa care suspenda
tirantul fiind o piesa intinsa . Aceste ferme cu aceasta alcatuire se suced la o distanta de 3-
4 m iar pe aceste ferme stau panele. In exemplul din stanga avem doar o pana de coama si
cosoroabele din extremitati , in dreapta unde e déjà o deschidere mai mare , avem 2 pane
intermediare ,cosoroaba plus pana de coama. De ce apar aceste pane suplimentare ?
Pentru ca odata cu cresterea deschiderii constructiei, cu atat creste lungimea capriorului.

ggf@②@y_É-②-t@g
Aceasta pana nu are rol decat de asigurare de colinearitatii coamei , sa fie o linie dreapta,

gggg-&g€qarbdeÑ
in nu reazama capriorii pe ea , caprioarii reazama pe aceasta pana intermediara si pe
-
Ioc de term
cosoroaba . Ele se mai numesc si ferme macaz ptr ca aceasta imbinare de jos, se numeste
- macaz. Intre popul intins sau montant si tirantul de la partea inferioara exista o imbinare
cu cep si scobitura dar exista si o platbanda in forma de u care trece pe sub tirantul
respectiv si care il tine, il suspenda. Pe arbaletrieri stau panele, iar pe pane stau capriorii la
pas mai des , pe carpiori sunt dispuse sipcile , pe care se fixeaza materialul de invelitoare.

Alte ferme din aceeasi categorie, ferme care sunt dispuse la

distante mai mari intre le pentru ca urmeaza pane si sipici
sau asteriale in functie de invelitoare. Care ferme faptul ca
reazama pe periferie , asta inseaman si ca pot sa ramana
vizibile, inchiderea spatiului acoperit in planul inclinat al
capriroilor. O ferma cu arbaletirerilor.

*÷÷:÷÷÷÷÷÷÷:**÷
÷÷÷:÷÷÷-÷F→eo☒oe☒¥
2) Sarpante cu pane pe popi
Sarpantele cu pane pe popi , numite si sarpante pe scaune, sunt cele mai comune cu
aceasta caracteristica a existentei unor stalpi sau popi comprimati care sustin panele.
Exista intotdeauna niste stalpi , necisitatea panelor apare din limitarea lungimii capriorului
-

for meat
a- Insist ale , din
iar aceste
; pane trebuie sa iba sub ele niste stalpi. Vedem aici spatiul interior si aici
ele ne
0
É:pfm
podurile
Emd
se pot mansarda, admitand in alctauirea spatiului respective prezenta unor

elem omit
( neat
pepopi )
long pane
- :
o .

omit de rigiditare trans vers

depth (in dreptul popiior )
• :
elem

in climate
o elene de contra v. long it § tranv : contrafi Be
 Foa
elemente verticale. Spuneam ca in functie de latimea casei creste lungimea capriorului si
lungimea capriorului este limitata in functie de latimea casei apar mai multe sau mai
putine pane, iar aceste pane trebuie sa stea pe elemente verticale. In functie de nr de popi
in sectiunea transversala, se cheama cu 1,2,3 scaune si asa mai departe. Pe ce reazama
popi ? o varianta de descarcare este ce ape pereti longitudinali. Un pop pe care sta o
pana de coama , in dreptul zidurilor periferice avem cosoroabe , iar acea pana de coama
trebuie sa stea pe niste stalpi, pe niste popi, iar popii respectivi reazama pe pereti
longitudinali.

Concluzii : exista sarpante care nu au legatujra cu structura casei , fermele care reazama pe periferie ,
la extremitati si sarpantele pe scaune, sau cu popi , unde exista o legatura intre alcatuirea sarpantei si
structura pozitia peretilor portanti din constuctia pe care o acopera, exista o conditionare reciproca.

Cu cat creste latimea casei cu atat apar necesare mai multe pane si apar necesare mai multe rezolvari
de sarpanta. O alta rezolvare este cea cu rezemarea poilor , caci acei popi nu sunt foarte desi, doar ca
la aceatsa distanta de 3-4 m trebuie sa am niste pereti transversali si aici ne ajuta aceasta sectiune
transversala. Exista iata niste pereti paraleli cu aceasta sectiune. Popii pot sa rezeme si pe grinzile de
lemn doar ca acele grinzi trebuie supradimensionate ca sa poate tine incarcarile , sau pe placa de
beton se admite o mica deviere fata de pozitia peretelui de rezemare . ( maxim jumatate de metru).O
sarpanat in 4 ape cu pane pe popi unde apar ca piese speciale acesti capriori de coama , de dolie.
SISTEME DE ACOPERIRE PENTRU DESCHIDERI MARI- din LEMN
Structuri cu elemente principale si secundare

- Aceste grinzi curbe din lemn lamelar sunt principale, pe care reazama pane , iar pe pane reazama o suprafata
continua, pot sa fie scanduri ,placaj. Se poae identifica o directie principala si una secundara spre deosebire de
astfel de alcatuiri unde nu este. Sunt niste suprafete continui compuse din bare, elemente linmiare pe 2
directii, retele.

- In ce fel pot fi realizate elementele principale, pot sa fie grinzi , doar ca este vorba de grinzi care stau pe o
deschidere foarte mare . Ca atare se exclude lemnul masiv si vom vedea diverse alcatuiri menite sa creeze
sectiuni de mari dimensiuni din elemente mici, o prima varianta din lemnul lamelar taiat, grinzi chesonate , o
bucatica de grinda jos, una jos si niste placaje, niste placi din derivate de lemn pe fetele laterale , grinzi in
zabrele, ferme in zabrele . Daca are talpile ambele orizontale se cheama grinda in zabrele ,daca are grinzile
superioare inclinate se cheama ferma in zabrele, pana la semi cadre si semi arce din lemn lameral inleiat.
- Cum obtinem sectiuni de dimensiuni mari din piese de dimensiuni mici ? O prima variante sunt grinzile in
zabrele sau ferme in zabrele unde aici in acest exemplu lemnul este folosit la elementele comprimate , iar
pentru elementele intinse, talpa inferioara si diagonale sunt folosite cabluri o combinatie cu lemn cu metal .
Lemn lameral incleiat , pot sa iaba si profile variabile , sectiune mai mica, inaltime mai mica in zona de
rezemare si mai mare inaxul de zidarie acolo unde solicitarile sunt mai mari.
- Lmenul lamerla icleiat, tot din scanduri sunt si lemnul lameral si cel inleiat. In stanga avem CROSS Laminated
Timber CLT , 2 straturi de scanduri pe directii alternante , asociate intre ele cu clei de mare perforanat , iar la
lemnul lameral inleiat, scandurile din alcatuirea lui sunt mereu pe aceeasi directie ,decalate fiind doar rosturile
si asociate cu cleiuri de mare performanta
- Care ar fi avantajele lemnujlui LAMELAR INCLEIAT ?

Comparatie interesanta in domeniul acoperirilor pentru structure mari , unde materialele respective
concureaza Costuri indirecte mai mici. La producerea lemnului lamelar incleiat lemnul fiind si tratat anti-foc .
Faptul ca este stabil dimensional inclusiv intr un mediu umed face sa gasim utilizat lemnul lamelar peste
piscine. Pot sa primeasca diverse geometrii . Sunt usor de manevrat piesele de lemn lamelar.

Cadre din lemn lamelar, spuneam ca si ele pot sa

constituie , sau mai exact semi cadre pentru ca aici
exista o imbinare de tip articulatie care pot si ele sa
cosntituie elementele principale pe care reazama apoi
pane pe directia inversa. Diverse alte geometri, aici
vedem si un cablu care le tine in pozitie aceasta piesa
inclinata. Arce, si cum arcele dau intinderi, fie merg pana la pamant iar intinderiloe
sunt preluate in pamant , fie exista un tirant la partea de jos a capului care reazama
pe elemente verticale si diverse alte compozitii.
 Acestia sunt asa numitii stalpi peron , cu consola pe 2 directii si pane pe directia
cealalata. Aici avem o acoperire de tribune cu elemente in consola, pe o parte si
pe cealalata, in spate existand un cablu , care tine in pozitie , impiedica
rasturnearea acestor elemente de acoperirie.

La fel si aici combinatii de elemente in consola cu stalpi de tip catarg si cabluri , aceste
cabluri impiedica rasturnarea acestui elemen, rezolvari tipice pentru tribune unde nu
pot sa am reazame, care ar incurca vederea.

Seduri , suprafete riglate , deci plecand de la un arc la un element liniar

obtine o suprafata riglata, pe aici putand patrunde lumina naturala in
spatiul acoperit.

Trecem la exemple :
Lemn lamelar inleiat care sta pe o distanta foarte mare, am niste
gradene , e un spatiu de spectacol, in care elementele verticale ar
optura vederea. Totusi nu vreau sa am o grinda foarte inalata , ca
atare s a operat acestartificiu, am 2 scanduri din lemn lamelar
incleiat , care prind intre ele niste profile I din otel care mai departe
la partea inferioara au cate 2 bare subtiri din otel, prinse pe aceasta
piesa de capat. Aceste bare de la partea inferioara fiind intinse.
Vedem aicipe schema cum se intampla lucrurile, daca am un cbalu,
instinsa, aceasta bara sau cablu impinge in sus aceste reazame
rigide capabil se preia compresiuni, din profile laminate care creaza reazame suplimentare pentru grinde de
lemn lamelar. Faptul ca apar aceste reazame suplimentare, fac ca aceasta grinda continua sa mearga pe 3
deschideri ceea ce ii reduce inaltimea, fata de daca ar fi rezemat doar la extremitati. Se cheama grinda
SUBANTINSA cu acest artificiu. Piese din profile de otel si cablu tensionat.

Aceeasi idee o vedem aici transmisa pe verticala. Am un stalp pe care il vreau zvelt,
deci la un stal ppe inaltimea asta ca el sa nu flambeze, sa nu isi piarda
verticalitatea si sa faca tot felul de burti, el ar trebui sa fie mult mai gros . Dar daca
apar niste reazame intermediare, am 4 piese, aceasta cruce din 4 elemente cu otel
laminate , capabile sa ia compresiuni care sunt subintinse de niste cabluri
tensionate care imping aceste piese in stalp, creeand astfel niste reazame
intermediare ale stalpului . Asta inseamna ca am redus lungimea de flambaj de la
lungimea totala, la ol treime , ceea ce permite o imagine de stalp mult mai zvelt ,
zveltetea fiind acest raport intre inaltime si sectiune , am obtinut un stalp mult mai
zvelt ca imagine.
Exemple :

Un exemplu care foloseste la structura de acoperire grinzi din lemn

lamelar, care sunt acoperite. Sunt cele 3 corpuri, cu corpuri
intermediare intre cele 3 hale. Este vorba de grinzi din lemn lamelar
incleiat , care au o imbinare metalica, deci cu articulatie. Reazama
pe stalp tot din lemn lamelar incleiat. Grinzile de sus au la partea
inferioara niste bare subtiri rotunde din otel, inclusiv aceste
diagonale si aici niste elemente comprimate din lemn lamelar
incleiat +piesele metalice de imbinare .Pe principiul grinzii
subantinse.
O zona centrala marcata de luminator, fatadele nu sunt portante.

Este vorba de o strctura fara inchideri, este doar o acoperire peste un spatiu piete etc. Care combina stalpi din
lemn masiv si pe care puteti observa nuturile( Previn craparea aleatorie, permit inchiderea si deschiderea a
lemnului in functie de umiditate, fara ca lemnul sa crape) Iar tot ce inseamna structua orizontala este lemn
lamelar incleiat. O grinda subaintinsa cu aceste reazeme intermediare, in zona centrala dar si aici, create prin
aceasta teava rotunda si niste cabluri tensionate care imping in sus acest element central. In detaliu primul
reazam de langa stalp, articulat si sus si jos, motiv pentru care si are aceasta forma fusiforma mai mica hos si
mai mica sus. Teava care formeaza acest reazam suplimentar si de aici mai departe pleaca cablurile subtirele si
discrete, un fel de manson al cablului respectiv . In zona centrala aceasta piesa, cablurile tensionate piesa este
impinsa in sus un reazam suplimentar o sectiune mai mica a grinzii. Pe aceste grinzi reazama pane iar pe
aceste pane sunt asezate scandurile care creeaza suprafata continua spatii de lumina. Acesti stalpi sunt
inclinati cand pe o parte cand pe cealalata in felul asta se realizeaza o anumita contra vantuire, o rigidizare a
ansablului. Pnetru contravantuirea in plan orizonatl , s-a operat cu aceste pane , care in camp sunt
perpendicular pe directia grinzilor principale , in zona de margine incep sa isi schimbe directia , deci se creeaza
niste triunghiuri care realizeaza aceasta contravantuire in planul invelitorii.

Si din nou am schimbat structura, este vorba de un patinuar, proiectat de

Fank Gehry, in California, cu aceasta forma exterioara complet imbracat in
tabla, care in interior are niste arce cu dubla curbura din lemn lamelar
peste care stau niste pane si suprafata continua. Acelasi patinuar vedem
ceva mai bine forma pe care o au aceste arce, este evident o forma posibila
doar din lemn lamelar tait, nu ar fi fost posibila din lemn masiv.

Si din nou am schimbat contructia, un deozit si magazine de produse din lemn

pentru ambarcatiuni si data fiind functiunea spatiului si casa are un aspect de vapor
si este complet imbracata si pe suprata verticala si pe cea orizontala pe acoperis cu
sipci din lemn. Iata cum arata in sectiune, terenul este denivelat, deci cota
terenului pe o parte, alta cota a terenului pe partea cealalta. Exista un prim nivel cu
structurile din beton, inclusiv niste mici consolare a branseului aici si mai departe
de la pamant dintr-o parte pana pe partea cealalta casa este imbracata in acelea
 sipci de lemn care stau pe niste arce, niste cadre din lemn lamelar incleat pe care le vedem in sectiunea
longitudinala, care au fost prefabricate undeva si aduse in santier, devine plus termoizolatii si tot ce trebuie.
Iata cum arata in interior, spatiul respectiv in zona. Asta este o vitrina decupata pe una din fatade, deci sunt
cadrele din lemn lamelar taiat si sipci pe directia inversa, atat pe suprafata tavanului cat si pe suprafata
perietrioara a peretilor, deci la fel si la exterior si la inerior. Intre existant evident izolatii. Asa arata aceeasi
vitrina vazuta din exterior, deci in zona de sus a terenului, in partea cealalta coboara ceva mai sus terenul. Si
din nou o imagine din interior in zona vitrinei unde vedem cadrele din lemn lamelar incleat. Si o imagine
exterioara a cladirii respective.

Un showroom de automobile si el imbracat la exterior, complet in

metal. La interior structura de acoperire care merge pana jos, deci
structura de acoperire si de inchidere mai curand poate ar fi mai
corect sa-i spun pentru ca rezolva si inchideree verticale si inchiderea
superioara. Arce din lemn lamelar incleat, pane pe directia cealalta.
Vedem aici putin si piesele metalice de fixarea acestor pane in asa fel
incat fata lor superioara sa fie la acelasi nivel cu fata superioara a
elementelor principale a arcelor din lemn lamelar, peste este intins
placajul care se flexeaza si creaza suprafata continua de acoperire.
Iata si o imagine in lung , da, se vad aici priderile metalice ale panelor, care sunt coplanare, au fata superioara
in acelasi plan cu fata superioara cadrelor principale. Iata si o sectiune care vedem succesiunea elementelor
principale si o sectiune tranversala care vedem arce sau cadre si panele care stau pe ele. O imagine din
executie, care deocamdata sunt montate aceste arce, piese montate care vin panele deja montate.

Uzinele Renault care au acest atrium , acest spatiu central cu acoperire

vitrata, care este acoperit cu arce din lemn lamellar incleiat care se
desfasoara pe o deschidere de 36m si o inaltime de 40m avand aceste
elemente sectiuni care merg de la 50cm -80 cm h in zona centrala . Au
sectiune variabila, mai mica in zona de rezemare , si 80 cm in zona centrala .
Plasa pentru protejarea evenualelor spargeri ale sticlei , care facsuprafata
vitrata. Au si niste tiranti la partea inferioara. Aparatul de reazemi fizarea la
cpete, o piesa de tip articulatie .

SUPRAFETE CONTINUI : RETELE

- Nu putem spune ca exista o directive principala si una secundara
- Care pot sa fe in multe feluri , pot genera multe tipuri de suprafete : suprafete cutate ,de tip parboloid , cu
suprafata continua realizata din mai multe straturi de plancaj sau cu suprafata constinua realizata din retele de
bare , pot sa fie arce respectiv bolti, cuople etc.
 Exemple

- Mannheim Multihalle – cum s-a obtinut aceasta forma? In primul

rand , reteaua a fost montata orizontal la sol , dupa care a fost
ridicata la forma finala. Ca sa poata sa fie ridicata , aceasta a fost
alcatuita din niste sipci cu sectiune mica, incat sa poata avea o
anumita flexibilitate. Acestea sunt intercalate pe 2 directii, iar
imbinarea intre ele permite rotirea relatica intre sipci. Flexarea
care este posibila si rotirea datorita sistemului de imbinare , deci a
fost montata la pamant si apoi lexata si ridicata, dar trebuia si
mentinuta in acea pozitie. Mneinerea care a fost realizata cu niste
cabluri tensionate in planul suprafetei cu curburile repective,
precum si cu un acordaj rigid , in care sunt acordate acele cabluri.
- Exista 2 feluri de retele, unele care sunt montate orizontal si exista retele care sunt din start concepute cu
curburile repective, proiectare asistata de calculator si executie robotica , ptr ca in acele retele fiecare curbura
are o alta forma.

- O alta structura de acoperire. Este si ea o structura realizata orizontal si

apoi adus in pozitie. Cu un element de bordaj rigid din teava de otel
inclusiv rezeve verticale ale bordajului ?din teava de otel cu capete
articulate la partea inferioara . Realizata din elemente pe 2 directii, sunt
de fapt o retea sus jos o retea sus si niste piese de lemn intre ele care lasa
niste goluri. Suprafata continua realizata din placi derivate din lemn.
Schema de realizare, sipcile cu dimensiuni relativ mici incat sa se poata
flexa, alcatuirea cu sipca sus , sipca jos intercalatae pe o directie si pe
cealalta , imbinarea in noduri care permite rotire , marginea de regidizare cu
teava rotunda si panoruile de acoperire care si ele realizeaza o rigidizare in
planul invelitorii respective.

- Am trecut la o categorie de structuri de acoprire in curbura , proiectate

digital, si executate tot digital. Ele toate au 4 aripi. Sunt tot retele pe sipci.
Un detaliu de alcatuire, Stalpii sunt din lemn masiv, si vedem sinuturile pe
4 directii care permit caprarea stalpului din lemn masiv.

- O alta cosntructie din lamele pe 2 directii. Care a fost proiectata

digital in sensul definirii formei , optime in relatie cu elementele
respective , imbinari cu cep si scobitura pe cele 2 directii. Prinderile la
partea inferioara cu un spatiu lasat, lemnul nu se lipeste de suprafata
orizontala, protectie contra umezirii.
 - Country Club-Clubhouse in Korea, care are aceasta structura , inedita.
La partea superioara exista o retea din bare de lemn, care insa
porneste dina ceste elemente verticale, care elemente vertical se
desfac ca niste ramuri de copaci ce se desfc in structura acoperii.
Aceste palnii care se creeaza prin desfacerea lamelelor catre structura
de acoperire fiind si o sursa de lumina , le folosesc si pentru ventilare.
De data asta avem elemente cu curbura redefinita .

- Centre Pompidou , structura de acoperire realizata

din bare de lemn .

STRUCTURI DE ACOPERIRE CU DESCHIDERI MARI DIN OTEL

Le clasificam ca cele de lemn cu elemente principale si secundare si suprafete
continue, respectiv retele. Retelele fiind la moda, se fac multe in ultima vreme fie din
lemn lamelar fie din otel. O sa incepem cu structurile de acoperie din otel folosind
elemente principale si secundare. Elemente principale care pot sa fie lemente
laminate si expandate sau grinzi in zabrele si ferme in zabrele. Un prim exemplu f
simplu este aceasta constructive a lui foster. O constructive care arata ca un vagon de tren, imbracta complet in table
si ce are din sticla sunt doar fatadele de la capetele volumului respectiv.

Ce ne intereseaza e structura de acoperire. Fiind o constructive lunga si fara geometrie variabila, structura e alcatuita
din cadre din profile laminate de tip I, peste care sunt pane tot din profile laminate, tabla cutata care acopera si
vertical si inchidereea superioara si contravantuirile din cabluri in planul invelitorii si in planul vertical, nu la fiecare
travee, din loc in loc.

O alta constructie tot de foster, mai speciala fiind o contructie partial

ingropata, o sera. Suprafata vitrata de acoperire care are si unele ochiuri
mobile. Asa arata planul contructiei si o sectiune a ei, practice de jos de
la pamant pana in partea opusa tot pana in pamant apar aceste
elemente principare care sunt din teava rotunda care insa, teava
rotunda are prinsa o jumatate de profil I in asa fel incat sa se obtina o
suprafata orizzontala aici care sa permita legatura cu alcatuirea inchiderii, care e o alcatuire de tip fatada cortina. Asa
arata in ansamblu, integrate in peisaj, aceasta bula din sticla.

Piscina olimpica de la Londra, proiectata de zaha Hadid. Modelul digital, modelarea digitala a suprafetei, dupa care
suprafata respective a fost transpusa intr o structura cu elemente principale pe o directie (grinzi in zabrele) si pane pe
cealalta directie. Asta e planul constructiei respective, fermele sunt dispuse pe lungimea
constructiei pe aceasta directie, asta e o sectiune transversala in acre vedem grinzile in
zabrele pe directia lunga a constructiei. In sectiune longitudinala vedem cum arata acele grinzi
in zabrele cu curbura ceruta de forma de invelitoare Dorita. Un detaliu in zona de reazem.
Detalii in zona de capat cu acel senou mascat pentru colectarea apelor fluviale, si placarea
exterioara este o placare cu sipci din lemn. Iata modelul structural cu grinzile in zabrele si o
imagine din executie, de pe parcursulul lucrarilor in care se vad alcatuirile fermelor, grinzilor
din profile laminate. Aceste 2 aripi au fost adaugate ulterior, niste zone cu tribune.

Suprafete Continue: RETELELE din bare de otel

Pot sa genereze suprafete continui planare sau continui curbe. Intalnim retle intr un singur strat cu diverse geometrii

posibile si alte tipuri de retel intr un strat derivate din primele prin eliminarea unor elemente.

Retlele in 2 straturi, o retea de bare la partea inferioara si o alta retea de bare la partea superioara. O situatie
particulara o reprezinta retelele din grinzi reticulare care pot fi considerate si retele intr-un strat, considerand ca
stratul e facut de grinzile reticulare, dupa cum pot fi considerate, daca judeci dupa stratul superior si inferior deci
reteaua formata din talpa superioara a grinzilor reticulare si cea formata din talpa inferioara a grinzilor reticulare pot fi
considerate si retele in 2 straturi. Una peste alta sunt diverse geometrii de retle posibile intr un strat sau in doua
straturi si care pot fi planare sau pot fi curbe. EX de retea din grinzi in zabrele, pe o directive talpa superioara
inferioara si diagonale, si acelasi lucru pe directia cealalta, egatura intre talpa superioara si inferiora fiind facuta in
noduri cu niste bare vertical.
 Retelele tridimensionale sunt retele continui planare dar pot
sa fie si curbe. Tridimensionalele sunt caracterizate prin
faptul ca reteaua de sus este decalata fata de reteaua de jos,
respectiv nodurile retelei cad in centrul retelei de sus, intre
nodurile respective existand bare diagonal.
Tridimensionalele au o conditie, trebuie sa lucreze ca o
placa, sa distribuie incarcari pe 2 directii. Pentru asta, un
panou de retea tridimensionala trebuie sa aiba niste
proportii apropiate de un patrat, nu maim ult de un patrat si
jumatate, deci raportul laturilor sub ¼, ceea ce nu inseamna ca nu putem acoperi o constructive f lunga cu retele
tridimensionale, doar ca acele retele trebuie impartite in panouri cu acele proportii, respective trebuie introduce
reazeme vertical care sa delimiteze zone cu aceste proportii ca acea retea sa fie folosita rational.

O problema particulara a retelei tridimensionale sunt nodurile. Rezolvarea nodurilor in care converg foarte multe bare.
Ca atare nodul cel mai frecvent folosit este nodul MERO, niste sfere din otel care au niste perforatii filetate in care
sunt introduce aceste capete de bare cu filet si in acest fel se rezolva imbinarea.

Suprafete continui curbe: aeroportul din hong kong, proiectant foster, structura de acoperire a acestui aeroport care e
o structura din bare intr un strat, bare care sunt profile laminate i, are profile care formeaza acea retea intr un strat pe
forma curba, pe forma cilindrica, suprafata de acoperire din table cutata.

Sediul unei facultati de drept, tot foster, cu forma curba, cu o parte invelitoare opaca, si o parte care se
continua cu sticla, care pana la sticla(element nestructural) ea este montata pe o structura interioara
realizata dintr-o retea dubla din teava rotunda. Structura este continua si anume realizata din 2 randuri de
retea din bare care sunt in fapt tevi rotunde si pe aceasta retea structurala dubla este montata fatada
cortina cu propria ei alcatuire si propriul ei schelet, intotdeauna in astfel de zone exista niste detalii
speciale care permit montarea fatadei cortina pe structura majora. Nodurile in care se vad tevile pe 2
directii, sudate, legatura intre cele doua retele in noduri, structura fatadei cortina care e e montata pe
structura majora a casei.

Cupole din retele de bare cu diverse geometrii posibile, de la domuri

sau cupole mai simple pana la cupole geodezice, cu diverse geometrii.
Prima cupola geodezica 1922, Walther bauersfeld. Parintele absolut al
domurilor geodezice este Buckminster fuller a facut cupola la sediul
ford. Cupolele geodezice sunt un fel de tridimensionale dar pe
suprafata sferica. Exista o retea exterioara si interioara si legaturi intre
ele. Cupolele geodezice sunt bazate pe poliedre geodezice, care
poliedre geodezice pot fi de tip icosaedru(la exterior triunghiuri si la
interior pentagoane) sau de tip dodecaedru( la exterior hexagoane si la
interior triunghiuri). Niciodata o suprafata sferica nu poate fi descrisa dintr o suma de hexagoane, ca atare in astfel de
alcatuiri(cupole geodezice de tip dodecaedru) apare intodeauna cate un pentagon menit sa completeze suprafata in
general descrisa din hexagoane.

- Prima cupola geodezica, 1992 ,la Viena

- Richard Buckminster Fuller parintele domurilor

geodezice, sunt un fel de tridiemnsionale dar pe suprafata de calota sferica.
Exista o retea exterioara si una interioara si legaturi intre ele. A brevetat
aceste cupole. Sunt bazate pe poliedre geodezice care pot sa fie tip
icosaedru sau de tip dodecaedru. Diferenta e ca aici am la exterior
triunghiuri si la interior pentagoane pec and aici invers. Niciodata o
suprafata sferica nu poate fi descrisa dintr-o suma de hexagoane.

- Intre altele cupolele geodezice au caracteristica de a avea cea mai mica

suprafata de acoperire pentru un anumit volum , cel mai mic raport dintre
suprafata exterioara si volumul.

- Mai catre zilele noastre, o constructie celebra de

Nicholas Grimshaw la Eden, cu hexagoane pe
exterior.

RETELE DE BARE- FORME LIBERE

- Un prim exemplu acoperire curtii interioare de la British Museum

Foster, alcatuire din bare, din tevi rectagulare din otel. Inchidere din
sticla. Este vorba de tevi, sectiuni compuse sub forma de teava.
- Frank Gehry, DZ Bank din Berlin.

- Nu doar are o forma cu o geometrie libera, dara reteaua patrunde in

spatial interior, leaga interio rul de exterior.

- Din aceeasi familie , Salvador Dali

Museum
- Extinderea Garii King’s Cross din Londra cu acest nou spatiu public. Gara este
monument noua constructie nu trebuia sa atinga monumentul . Dintr un
punct pleaca aceste bare care genereaza o retea. O suprafata semicilindrica care
este acoperita plecand din acest punct.
 CURS 1 OTEL 16.11

-fonta
-fier
-otel
toate sunt aliaje fier + carbon
continutul de carbon + prezenta altor materiale precum zgura, le modifica caracteristicile
tendinta de evolutie in acest domeniu a fost catre eliminarea acestor impuritati si
reducerea continutului de carbon:

Fonta: -carbon 2,11-6,67%

Otel: -carbon < 2,11%
Fier: -carbon <0,08%
>>au proprietati complet diferite

FONTA
-aliaj fier + carbon
-Fonta e casanta, ca atare procedeul ei specific de prelucrare este turnarea
-din fonta o sa gasim doar elemente turnate, cu rezistenta buna la compresiune (nu poate fi
-21

laminata, forjata, nu se poate suda)

-rezistenta buna la compresiune - elementul tipic caracteristic pentru fonta e stalpul

-intre fonta si otel, un prim pas il reprezinta fierul

FIERUL
-continut mic de carbon, dar are zgura
-fierul seamana mult cu otelul, e un material maleabil (se forjeaza si se lamineaza)
-se poate suda si are rezist buna la compresiune si la intindere

OTELUL
-maleabil, se lamineaza, se poate trage in fire, se sudeaza
-are rezistenta buna compresiune si intindere

ISTORIE
o Pod peste Severn la Coalbrookdale
-prima constructie din metal (fonta), care dateaza din a doua jumatate a
sec 18
-30m deschidere
-cum fonta nu poate prelua intinderi (e buna doar la compresiuni), geometria podului e astfel
gandita pentru a nu aparea indinderi
-arc in plin cintru cum se faceau podurile din piatra pana atunci, doar ca imaginea e mult mai
transparenta (fiind realizat din metal)

o Al doilea moment important

-a doua jum sec 19
-aparitia unui nou program in arhitectura permis exclusiv de dezvoltarea
tehnologiei prelucrarii metalului: SERELE
-fier in asociere cu elemente locale din fonta si sticla (apar supraf vitrate
de dimensiuni mari)
-important e faptul ca se dezv tehnologia prelucrarii fierului si apar
profile subtiri din fier (profile laminate) care sunt partea structurala a
constructiei
Ex:

*Crystal Palace
-aduce ceva nou: ideea de standardizare bazata pe un sist constructiv
modular
-ferme repetabile preasamblate in atelier la deschiderea dintre stalpi si
montata in situu

*Acoperirile de gari:
-noua tehnologie care permite obtinerea unor elemente portante cu sectiuni
discrete asociate cu suprafete vitrate mari

-pe aceeasi idee (suprafete vitrate de dimensiuni mari) apar si acoperirile de galerii comerciale

*Podul Brooklyn
-apar rezolvari de poduri, realizate altfel decat pana atunci
-suprafata pe care se circula e suspendata de piloni prin intermediul unor
cabluri de otel
-aproape 2 km lungime
-tehnologia prelucrarii minereului de fier s-au dezvoltat initial in Anglia, iar Americanii au
preluat aceasta tehnologie

-primul zgarie-nori (55m inaltime)

-schelet de otel cu inchideri de zidarie (inca nu aparusera inchiderile
transparente)

-introduce etajul repetabil

-magazin universal
-crestere procentul de gol
-incepe sa se simta ca este o constructie din schelet -> determina o
anumita independenta a fatadei fata de structura portanta

-dincolo de performantele pe orizontala si verticala, un alt lucru care

s-a intamplat in istoria arhitecturii gratie tehnologiei prelucrarii
fierului a fost aparitia elementelor decorative caracteristice stilului
Art Nouveau realizate din fier forjat
-intrarile de metrou din paris care includ fier si sticla dar includ si
elemente turnate (stalpii din fonta)
-elementele de sprijin verticale sunt punctuale si cu sectiuni foarte
mici

-in SUA se intampla performante foarte mari, cladirile

ajungand la intaltimi remarcabile (creste ponderea supraf
vitrate, exprimandu-se astfel faptul ca fatada NU este
portanta)
-astfel, asistam la dematerializarea inchiderilor ce
caracterizeaza constructiile cu schelet de otel
-inchiderea fatadei nu are legatura cu structura portanta
(separarea functiei portante de functia de inchidere,
stalpul nu mai are nicio relatie cu fatada)
 Pavilionul de la Barcelona, Mies van der Rohe
-constructia din otel, bazandu-se pe produse prefabricate
permite sectiuni compuse: stalpii au forma cruciforma,
imbracati in tabla cromata care ii face sa fie oglinda (ii
dematerializeaza in spatiul respectiv)

-4 corniere asamblate cu ajutorul unor jumatati de profile I

-totul imbracat intr-o tabla cromata

Cladire de apartamente din Chicago

-fatada cortina de sticla
-schelet din otel
-in plan se observa cum partiul e gandit astfel incat sa
lase libera fatada de jur-imprejur,

Glass House
-singura zona capsulata e baia, in rest spatiul este complet transparent

Centre Pompidou
-toata structura expusa, sinceritatea fatadei
-tehnologia devine element de vocabular arhitectural

Bank of China Tower

-decupajele cladirii sunt modalitati de a sparge energia vantului
-diagonalele deriva dintr-o cerinta structurala – sunt contravantuiri
ce rigidizeaza
 Akashi Kaikyo Bridge
-cea mai mare deschidere (desch principala are 2km)

Willis Tower
-cea mai intalta cladire de otel din lume (442)

Lakhta Center
-cea mai inalta cladire din otel + beton din Europa (462)

OTELUL IN CONSTRUCTII

Caracteristici:
-rezistente mecanice mari
-rezistente comparabile la intindere si compresiune (material izotrop)
-greutate redusa in raport cu rezistenta
-compunerea elementelor din produse industriale – otelul permite:
-realizarea de structuri zvelte, cu gabarite reduse
-realizarea de structuri cu deschideri mari, cu gabarite reduse
-mare libertate de conformare a elementelor de constructie
-punerea in opera rapida, prin metode de montaj uscat
-vitraje de dimensiuni mari si dematerializarea inchiderilor
-puncte de sprijin izolate (scheletul portant) si fluiditatea spatiului
-ca atare, domeniul specific de utilizare a otelului e in general caracterizat de cerinte deosebite
privind:
-solicitarile
-greutatea redusa (in raport cu rezistenta)
-montajul rapid
-posibilitatea demontarii
-transparenta inchiderilor si fluiditatea spatiului

-deci, otelul a fost si e utilizat cu precadere la:

-constructii inalte
-constructii cu deschideri mari (poduri)
-constructii transparente
-supraetajari (ptc are greutate mica)
-restaurari de cladiri istorice (ptc se poate demonta)
-constructii provizorii (demontabile) si/sau care impun o executie rapida

-limitele otelului privesc elasticitatea structurilor (care ii limiteaza utilizarea – ex. Burj Khalifa)
si sensibilitatea la foc (otelul nu e un material combustibil dar se deformeaza rapid)

OTELUL DE CONSTRUCTII
-in constructii, se folosesc oteluri normate – cu caracteristici definite prin valori minime sau
maxime de norme

-marci de otel (functie de rezistenta la intindere)

-OL37 (Fe 360) – otel obisnuit. moale, ductile
-OL 52 (Fe 510) – otel de inalta rezistenta

-fiecare marca include mai multe clase de calitate

-oteluri speciale:
*otel inoxidabil – cu rezistenta chimica superioara
*otel patinabil – formeaza strat protectiv de oxizi
*otel refractar – rezistent la temperaturi mari
*otel special de inalta rezistenta – pentru elemente puternic solicitate (cabluri
precomprimate, aparate de reazem, etc)
Panouri de fatada otel inoxidabil Panouri de fatada tabla otel patinabil

Protectia impotriva coroziunii

-Tratamente anticorozive (in fct de agresivitatea mediului – se folosesc in ordine)
-zincare (mai putin eficienta decat aplicarea vopsitoriilor)
-galvanizare
-otel inoxidabil
-otel inoxidabil ameliorat
-otelul patinat
-vopsitorii (protectii peliculogene)

*aplicarea de protectii peliculogene presupune

1. curatarea suprafetei (prin sablare) -trebuie curatata ptc otelul prinde strat de rugina,
printr-un jet de apa sub presiune care contine particule de corindon
2. aplicarea grundului (1-2) straturi
3. aplicarea unor straturi de finisare (eventual) – pt rezistenta sporita la coroziune sau din
ratiuni estetice

Protectia la foc
-reducerea riscului de producere si propagare a incendiului – prin conceptia de ansamblu a
cladirii (prevederea unor bariere antifoc intre planseu si fatada cortina)

-protectia pasiva – imbracarea componentelor structurii cu materiale de protectie (cu capacitate

termica mare sau cu conductivitate termica mica)

-protectia activa – prevederea de instalatii automate de stropire a structurii, intra in activare in

momentul incendiului)
a, b si c – au capacitate termica mare (consuma temperatura cu care vine in contact)
a doua poza, – inglobarea in beton e CEA MAI EFICIENTA la protectia impotriva focului

-pentru a lasa o structura vizbila:

Produsele de baza pentru constructiile din otel

OTELURI LAMINATE

Ce e laminarea?
-laminarea = procedeul de prelucrare prin deformare plastica – la cald sau la rece – realizat prin
trecerea fortata a materialului (otelului) printre cilindri

-laminarea e utilizata pentru obtinerea de piese lungi cu sectiune constanta

-cele 2 tipuri de laminare, la cald sau rece, difera in 3 aspecte majore

-temperatura de laminare
-grosimea
-proprietatile materialului
 PROFILE
Profile I (IPN)
-inaltime mai mare decat latime
-se noteaza I40...1250 (grinda I cu inaltime 40,
cu lungimea profilului de 1250)

Diferenta intre profilele IPE si IPN

Profile HEA si HEB

-diferentele la muchii (racordate sau muchii vii)
-sectiunea se inscrie intr-un patrat (latime = inaltime)

Profile U (UPN)
 Profile T
-din ele se pot face sectiuni compuse
-se inscriu intr-un patrat

Corniere
-cele cu laturi egale se noteaza L 20x3...425
-cele cu laturi inegale se noteaza LL 60x30x5...625
!!!! dimensiunile nu mai sunt in centimetri pentru laturi, ci in mm

Tevi (notatia tot in mm)

Bare
-in fct de sectiune si utilizare, pot fi obtinute prin
laminare la cald, dar si prin laminarea la rece sau
prin tragere (barele cu sectiuni transversale mici)
 Table

-din tabla, se pot obtine diverse profile din tabla subtire formate la rece (sunt profile deschise)

++

PROCEDEE DE ASAMBLARE
Nituri

Nituirea la cald:
-nituirea se face la cald
-bare din otel moale care sunt incinse
-ca atare, temperatura inalt perturbeaza structura cristalina a pieselor din
imbinare
 Nituirea la rece
-se mai numesc si nituri pop
-nu sunt folosite la imbinari de mare rezistenta

Buloane
-numarul de buloane trebuie calculate in fct de
solicitarile pe care trb sa le preia

Sudura

-procedeu care are deficiente ptc se face la cald

-presupune conditii f stricte de executie si control dupa
executarea structurii

-capetele pieselor de imbinat, daca se imbina cap la cap, se

decupeaza in diverse feluri a.i sudura sa patrunda pe supraf
cat mai mare
-mod ideal de imbinare ptc realizeaza continuitatea perfecta a
celor 2 placi imbinate
-se fol la preasamblari realizate in ateliere, mai putin in
santier
 PROIECTAREA
-proiectarea rationala, indeosebi la nivel de detalii, poate contribui substantial la scaderea
costului de constructie

-presupune colaborare stransa arhitect- inginer

-in particular, presupune cunoasterea si respectarea unor principii privind

-alegerea formei rationale a elementelor structurale
-stabilirea modului de asamblare a elementelor structurale
-stabilirea alcatuirii inchiderilor si compartimentarilor precum si a relatiei lor cu structura

Alegerea formei rationale a sectiunilor elementelor structurale

A) Barele comprimate si stabilitatea la flambaj

-comparatie intre diverse tipuri de bare
-cel mai eficient este primul pentru ca
materialul e dispus pe periferia
sectiunii, inauntru fiind gol

! Imprastierea materialului catre

periferia sectiunii

-imprastierea materialului catre periferie, sectiuni compuse:

B) Barele incovoiate: limitarea sagetii

-obtinuta prin geometria sectiunii
-cu cat e mai inalta grinda, cu atat are o sageata mai
mica
-imprastierea materialului pe verticala sectiunii e
principiul barelor incovoiate
 -grinzile expandate, prin decuparea inimii si sudarea decalata

Grinzi reticulare (in zabrele)

-sudarea directa a profilelor laminate unele peste
celelalte

-aparitia unor piese suplimentare (gusee) care faciliteaza imbinarea

-sunt sudate/fixate cu buloane

Grinzi filigran
-diagonalele realizate din bare rotunde pline
 CURS 2 OTEL 23.11

-alcatuirea scheletelui portant

-rezolvarea nodurilor
-rezolvarea scheletului portant

O constructie din otel se produce din

bucati prefabricate (stalpi, grinzi)
care se compun prin imbinari
laminate preasamblate
O constructie facuta din bucati unde
imbinarile au un rol important

Cum este alcatuita o constructie din otel:

Fundatii beton
Stalpi
Grinzi – cele principale se monteaza pe stalpi
- cele secundare se monteaza pe grinzile
principale
Placi

Scheme structurale:
1. Grinzi principale pe o directie – travee 6x4 uzuala, economica, intalnita frecvent
-- travei mai mari presupun aparitia unor grinzi
secundare pe o directie sal pe cealalta (se
considera mai economic ca grinzile principale sa
fie pe directia scurta)
-- conteaza felul in care sunt alcatuite grinzile
 * la constructiile cu deschideri ft mari pot sa apara,
in afara grinzilor secundare de gradul 1 (cele care
descarca pe grinzile principale), grinzi secundare de
gradul 2 (tertiare)

* necesitatea grinzilor secundare tine si de

alcatuirea placii care in functie de materiale impune o anumita distanta de
rezemare care cere o anumita distanta intre grinzile secundare
-- grinzile principale pot fi puse si pe directia lunga

2. Grinzi principale pe 2 directii

– travei de 6-9 m unde in fct de modul de

rezolvare al placii poate sa presupuna
existenta unor grinzi secundare la distanta
ceruta de material folosit pt suprafata
continua

-- preferata in Romania si in zonele cu

risc seismic ridicat
Imbinari intre elementele structurale:
1. noduri intre grinzi principale si stalp

*noduri articulate (grinda se incovoaie,stalpul ramane vertical)

*noduri rigide (transmit incovoiere – cand se grinda se incovoaie ea nu se

incovoaie total - deformare) – alcatuirea mai complicata

*imbinari --imbinare cu placa sudata pe stalp – exista o placa sudata pe talpa

stalpului pe care se fixeaza cu buloane inima grinzii
 -
--imbinare cu corniere de montaj – doua corniere0
fixate pe inima sal
pe talpa stalpului pe care se fixeaza inima grinzii

--placa de capat sudata pe grinda – placa ce este fixata cu buloane pe

inima sal pe talpa
2. noduri intre grinzi principale si grinzi secundare

*imbinare – placa sudata pe elementul purtator (grinda principala) pe care se

=
fixeaza cu buloane inima grinzii secundare

-- corniere de montaj fixate pe inima grinzii principale si secundare

*daca se doreste un nod rigid – platbanda de continuitate la partea

superioara care asociaza cele 2 grinzi secundare
 --imbinare cu suduri integral –
grinda sudata si la partea sup
si la partea int, platbanda este
si ea sudata

--placa de capat sudata pe grinda secundara – se fixeaza cu buloane

pe grinda principala

--de continuitate – sudura, innadiri intre diversee segmente de

profile laminate; 2 platbande de o parte si cealalta a inimii grinzii, sudura continua
de jur imprejurul partii si platbanda de continuitate sudata sus si jos
 --buloane- placi de o parte si cealalta a rostului intre

:
sgmentele de grinda care se imbina; in afara de platbanda de peste talpile grinzilor
mai apar 2 platbande pt o rigidizare suplimentara a unei imbinari cu buloane

--pe stalpi – din loc in loc apar diverse innadiri pe

stalpi
3. noduri intre stalpi si fundatie

*fixarea stalpului pe fundatia de beton – stalpul are la baza o placa in care exista

=
niste goluri prin care sunt trecute niste tije filetate care au partea inferioara
curbata pt a se prinde bine
in beton

--platbande suplimentare
de natura sa rigidizeze
nodul in asa fel in cat sa
poate sa preia momentul de
incovoiere care ar putea
desprende stalpul de pe
fundatie
--placa
metalica nu se aseaza direct de beton – sub placa
de beton (are o
suprafata neregulata
din cauza turnarii) se
aseaza un strat de
poza din mortar menit
sa niveleze suprafata pe care se aseaza placa de metal
 PLANSEE

Plansee cu tabla cutata si suprabetonare

-cele mai intalnite

-tabla cutata care se intinde peste grinzile
principale (diverse sortimente de tabla
cutata impun o anumita distanta intre
grinzile pe care tabla cutata reazama)
-cutele tablei sunt pe directie inverdsa
decat directia grinzilor pe care reazama
-peste tabla se toarna beton

*tipuri de tabla cutata – grinzi principale pe directie lunga cu grinzi secundare pe

directia lunga; cutele tablei pe directie perpendiculara

--grinzi principale pe directia lunga, grinzi principale pe

directia scurta
 *In functie de rolul componentelor (tabla cutata, beton) exista 2 plansee:
1. CU TABLA CUTATA PORTANTA
2. CU PLACA DE BETON PORTANTA -- tabla cutata este numai cofraj pierdut
--tabla cutata cofraj pierdut +
armatura inferioara a placii din beton
Plansee cu tabla cutata portanta

-tabla cutata avand rol portant este mai groasa

-deasupra se toarna un beton usor pt a se asigura o suprafata continua pe care se
poate puna pardoseala
*caz particular – placile alveolare – o tabla cutata sudata la partea inferioara are
o tabla plana creand niste canale prin care pot fi trecute instalatiile
-- 2 table cutate (una cu cutele in sus una cu
cutele in jos) sunt sudate intre ele creand canalede dimensiuni mai mari prin care pot fi
trecute trasee de instalatie

Plansee cu placa de beton portanta

-cazul frecvent
1. TABLA CUTATA CU ROL DE COFRAJ
PIERDUT-- (tabla este mai subtire, placa de
beton este armata cu 2 straturi de retea din
bare – retea din bare)

2. TABLA CUTATA CU COFRAJ PIERDUT

SI ARMATURA INFERIOARA A PLACII
(1 strat de retea de bare; tabla cutata preia
intinderile la placa inferioara, reteaua de
bare apare doar la partea superioara)
Planseu mixt otel-beton

-asociere care sa permita conlucrarea dintre grinzi

(otel) si placa (beton)
-se realizeaza prin intermediul unor GUJOANE
care sunt sudate pe talpa superioara a grinzii metalice
trecand prin talpa cutata - asociaza grinda de otel cu
tabla de beton
*avantaje – daca grinda de beton si otelul lucreaza
independent => o sageata ft mare a grinzii care ar putea
fi compensata printr-o inaltime mai mare a grinzii – este
neeconomic, costa bani
-exista niste profile ale tablei
cutate menite sa asigure conlucrarea
intre beton si tabla din otel
-dupa ce se aseaza tabla cutata
pe grinzi se realizeaza sudarea
gujoanelor
-dupa sudarea gujoanelor se aseaza
plasa de armare
-peste placa de armare se toarna
betonul

GRINZI

Grinzile secundare

Pot fi realizate din diverse materiale

*tipuri de grinzi secundare

Grinzi cu inima plina

 1. Realizate dintr-un profil laminat

2. Realizate din sectiuni compuse –

Grinzi expandate – cu goluri rotunde sau goluri hexagonale si sudura\

--detaliu de camp – stalp cu profil I – grinzile principale descarca pe

stalpul respectiv imbinate pe talpile stalpului; pe grinzile principale reazama grinzi
secundare; fata de laminat apare un material de finisaj care imbraca stalpul pt ca in
spatiul care ramane sunt marcate trasee de instalatii

--nod de fatada – grinzile principale care reazama pe stalpul respectiv

grinzi de fatada care sunt grinzi expandate cu introducerea unui cupon suplimentar ale
unei suprainaltari din platbanda de otel
 --ramforsari ale inimii care apar in situatia unor concentrari de eforturi –
cele doua contravantuiri diagonale

Grinzi filigran – grinzi in zabrele/reticulare

--barele diagonale sunt realizate de bare din otel cu sectiuni rotunde

*apar diferente in ceea ce priveste realizarea talpii inferioare si superioare
 1. 2 corniere sus si jos

2. Corniere la partea superioara si bare rotunde la talpa inferioara

3. Profile din tabla formata la rece cu diverse geometrii posibile – la partea

superioara profil format la rece

--profile formate la rece si sus si jos

*alegerea uneia sau alteia depinde de ce trebuie rezemat deasupra si de ce se intampla
dedesubt
* sectiune – un profil T prins intre 2 corniere
 --grinzile in zabrele pot primi deasupra
diverse materiale, cea mai frecventa rezolvare de planseu – tabla
cutata + suprabetonare

--distanta intre grinzile in zabrele

-

obisnuita – 1.2m
--talpa superioara a grinzii in zabrele are
un profil din tabla indoita presudat pe corniere pt a permite
ancorarea betonului la otel
--la partea inf grinda in zabrele are 2
corniere, la partea sup. diagonalele din bara rotunde sunt
prinsa pe un profil din tabla formata la rece pt ca peste
grinzile in zabrele nu este pusa tabla cutata, ci este turnata
pe cofraj o placa din beton => ancoreaza grinda

--protectia la foc ce trebuie aplicata cu mare grija aplcata

printr-o pretare – mortat cu fibre minerale – nu treb lasata vizibila
Profile de tabla formata la rece – pot fi folosite in asociere cu grinzi si stalpi din rofile
laminate

Relatia grinzi - trasee de instalatii – oportunitatile pe care o alcatuire de grinda il are in

leg cu traseele de instalatii

--depind de dimensiunile constructiei si de functiunea

acesteia care determina anumite cerinte de instalatii

1. Grinzi cu profile laminate – prin ele nu poti sa treci cu instalatii => ai nevoie de
un tavan suspendat care sa mascheze traseele de instalatii

2. Grinzi cu goluri (date intr-un profil laminat, sau grinzi expandate) – prin goluri
pot sa treaca traseele
 3. Grinzile cu inima plina (profil variabil – in zonele laterale h grinda poate fi mai
mica) =>intre tavanul suspendat si grinda trec trasee de instalatii

4. Grinzile in zabrele – printre zabrele pot trece si instalatii de gabarite mari

--tavanul suspendat poate fi montat la fata inferioara a grinzii
in zabrele

5. Grinzi secundare din profile de tabla formata la rece – se pot da goluri in inima
profilului pt a trece trasee de instalatii

--cel mai frecvent intreaga

constructie este formata din
tabla formata la rece

--procesul de fabricare si de
preasamblare a profilelor

STABILITATEA CONSTRUCTIILOR DIN

SCHELET DIN OTEL

Constructii flexibile ce necesita niste sisteme de stabilizare care ar deveni ft costisitoare

*2 categorii
 1. Noduri rigide – deformarea grinzilor este transmisa stalpului => rezolvarea
nodului este mai complicata (suduri si placute de rigidizare orizontale; fie apar
placi si ranforsari suplimentare

*Avantaje – spatiul dintre stalpi nu este obturat de bare diagonale care au

consecinte asupra rezolvarilor de partiu si a circulatie mai mare a spatiului interior
--flexibilitate mai mare a spatiului interior

*Dezavantaje – costa mai mult ca alte sisteme

--stalpi mai mari ca sectiuni – preiau mom de incovoiere
--noduri mai complicate – incurca arhitectul la relatia cu pardoseli
si pereti despartitori
--rigiditate mai mica decat alte sisteme de contravantuire

2. Contravantuiri verticale – pereti rigizi din b.a.

creeaza tuburi din b.a unde sunt

adapostite circulatiile verticale
presupune niste triangulatii in fatada
pt a prelua torsiunile care pot sa apara

*Trebuie sa asigure: 1) Stabilitatea laterala in toate directiile (se pozitioneaza

pe 2 directii ortogonale
2) Stabilitatea la torsiune
-- dispunere simetrica in plan, cu pozitionarea unor
contravantuiri pe perimetrul cladirilor
 -- placa planseului trebuie sa poata indeplini functia de
diafragma orizontala pentru transferarea incarcarilor laterale catre contravantuirile verticale

*Avantaje – ft rigizi si eficienti, sunt necesari numai cativa

-- functioneaza si ca pereti antifoc

-- economie de spatiu in zone congestionate ca noduri de servicii si
circulatii verticale, fata de alte sisteme de contravantuire (peretii au grosime mai mica)

*Dezavantaje – peretii din b.a. reprez. un proces constructiv diferit, care poate
intarzia lucrarile
-- este dificila realizarea imbinarilor otel-beton pentru transferarea
eforturilor mari care apar
-- limiteaza flexibilitatea spatiului

*pt zonele seismice – nodurile rigide sunt aociate cu sisteme de contravantuiri verticale

--contravantuiri reticulare
creeaza tuburi cu alcatuire reticulara
incurca la circulatie in functie
 Sunt diverse modalitati de a
realiza aceste triangulatii din bare care
ar trebui sa tina cont de nevoia de a
circula

Exemplu de pozitionare: - fie pereti de beton fie planuri verticale rigide din
contravanturiri reticulare dispuse pe 2 directii si inclusiv pe fatade

*Avantaje – permit o rigidizare eficienta

--permit goluri de usi si goluri de instalatii

--pot fi mascate in pereti de compartimentare

*Dezavantaje – cu protectia antifoc, barele diagonale pot ocupa mult spatiu

-- limiteaza flexibilitatea spatiului
Exemple:

Cathedral Plaza, Buc.

Are in interior un tub cu triangulatii
Triangulatii si in fatada realizate pe
mai mukte etaje (4, nu la fiecare etaj)

Charles de Gaulle Plaza

Triangulatii in fatada pe 1 etaj
Continua sa existe si in spatiul
interior al peretelui continuu – bare care
creeaza triunghiuri pe h unui etaj
(protectia antifoc + finisajul)
Mills-Peninsula Medical Center
Contravantuiri diagonale in fatada
Ranforsarile inimii
care apar in zonele de
concentrari ale
eforturilor

The Gerkin, Bishopsgate, London

Diagonalele din planul fatadei imbracate intr-un

material de finisaj, raman ca geometrie sa faca
parte din arhitectura acelei cladiri
Ilustreaza cat de mari
sunt elem diagonale +
protectia antifoc + finisajul
in rap. cu inaltimea
etajului

John Hancock Center, Chicago

Cerinte tehnologice devin elem. de vocab

arhitectural (diagonalele)
Ele sunt acoperite de un material de finisaj care
imbraca aceste elem. structurale
 New York Times Building, Renzo Piano

Contravantuirile nu sunt mascate in

finisaje de fatada
Sunt niste bare rotunde, cate 2, dispuse
pe 2 directii
Trec prin fata fatadei cortina a cladirii
Cursul ultimul

Pereti de compartimentare si pereti de inchidere

Peretii cortina- au evoluat tehnologic astfel incat asigura niste inchideri frumoase si rezistente din
punct de vedere structural pentru cladiri inalte si foarte inalte si eficiente din punct de vedere
termic. Ei intra in categoria pereti de inchidere usoara. (Sunt mai usori decat peretii de zidarie). De
obicei sunt vitrati.

Relatia peretilor cortina cu structura portanta

Structura portanta poate fi din otel sau din beton armat

1. Structura in acelasi plan cu inchiderea

INCHIDEREA

PROBLEME: Creearea puntilor termice. Elementele structurale din otel nu asigura nu asigura
termoizolare. De aceea trebuie termoizolate suplimentar catre exterior, marind astfel
sectiunea structurii din fatada.

Avem un ritm dublu in fatada: elementul structural are ritmul lui, pe cand panotajul are alt
pas

2. Structura este exterioara si inchiderea este in interior

Exista grinzi care unesc structura cu elementele portante interioare. Ele vor fi expuse si vor
forma puntii termice si vor trebui termoizolate, marind astfel structura in zona fatadei.

Poate avea un ritm unic cat timp inchiderea este impartita in panouri egale.
3. Inchiderea se afla in fata structurii, catre exterior, la o distanta fata de structura.

Nu exista punti termice. Poate avea ritm unic, dar si ritm diferit

Aici ritmul este unic, pentru ca golurile de ferestre respecta acelasi pas. Structura din spate e
vizibila chiar daca este putin indepartata de linia fatadei. Este gandita sa nu deranjeze (treaba
arhitectului)

Sectiunile fatadei cortina

Prinderea fatadei cortina se face in exact zona grosimii planseului prin piese metalice in planseul
de beton armat. Fatada e formata din montanti, existand din cand in cand traverse. Avem
bariera antifoc intre perete marginea planseului.

Chiar daca din spate noi vedem un panou de sticla, in spate este de fapt opac.
Profilele nu trebuie sa formeze punti termice si exista o discontinuitate a metalului. Aceasta zona
este numita rupere de punte termica. (Sticla are un rost cu chip siliconic de protectie peste
siliconul structual. Montantul este fixat in cazul asta cu doua corniere si buloane prinse de
beton)

Capacil presol este partea frumoasa, subtire de metal. Partea de dedesubt este din aluminiu.

Un alt tip de rupere de punte termica, mai masiv, de culoare alba si profile foarte evidente.

Rosturi foarte fine. Geamul exterior este lipit de profil. Astfel de inchideri sunt panouri
prefabricate integrale.
O cutie de tabla in care se afla termoizolatie, catre exterior putand fi un panou opac dintr-un
material metalic sau o foaie de sticla. (Nu un geam termoizolant, poate fi si sticla simpla in
straturi duble. Daca se sparge sa nu creeze cioburi taioase)
In dreptul planseului (sau in camp) apar panourile opace. Ele se sesizeaza cand e noapte si
lumina e aprinsa la interior. (Ex hotelul Pulman). Aceste panouri opace pot fi niste cutii de tabla
in care este termoizolatie (VATA MINERALA). In poza, cutia iese exact la fata montantului
interior.
Montantul poate avea dimensiuni diferite.

Aceste panouri opace sunt de obicei tot din aluminiu, precum toata structura peretilor cortina.
Panourile compozite au doua foi de tabla de aluminiu intre care se afla un material sintetic,
polietilena in acest caz. Aceste panouri au regkementari legate de securitatea la incendiu destul
de stricte. Exista astfel de panouri la care miezul este ceramic (nu arde). Ele se prin de alcatuirea
respectiva sinexista un spatiu intre panou su termoizolatie. Ele se pot folosinsi la fatade ventilate
Panourile din aluminiu se pot modela in cutii, aici avem fatade ventilate, care in spate au, de
obicei, inchideri grele, de tip zidarie sau beton armat, peste care se pune termoizolatie.
Exista niste montanti prinsi cu bride de elementul structural din spate sip e care sunt agatate
panaourile. Ele au rosturile libere, protejate ai apa sa nu intre. Rosturile verticale pot fi inchise cu
garnituri. Se creeaza strat de aer ventilat.
Exista posibilitatea sa montam acest tip de fatada sip e un schelet suport metalic.

Pot fi panouri de dimensiuni mari sau mici, cu rosturi continue si astfel de cutii care se intorc si
indoaie la anumite unghiuri. Textura poate fi variata.

Aici rostul vertical nu e continuu, dar dimensiunea panoului este

Se poate monta si pe triunghuri tip mesh

Astfel de cutii de aluminiu pot face acea inchidere a structurii in care se amplaseaza termixolatia
 Pe langa tabla simpla, putem avea panouri de tipul honeycomb. La interior putem avea un
fagure din material sintetic, dar poate fi si din aluminiu. Fetele sunt tabla lisa.
Este fatada ventilata.
Se vede montantul si brida de prindere.
Pe contur-prindere de aluminiu

Panouri din cupru care imbatraneste in timp, devine din ce in ce mai verde.
Pe lateral este o fatada ventilata, iar in fata fatada cortina

Elemente de acoperire-tipul asta de inchidere trb sa fie bine studiat pt ca apa sa nu patrunda

Fatada cu elemente circulare imbracate in cochilii de aluminiu termoizolate

Panou sandwich
Termoizolatia este la interior
Astfel de oanouri creeaza acele “cutii” care se numest shadowbox

Acest tip de panouri sunt profilate pe margini ai sa se aseze unele peste altele. Unele sunt asezate
verical, altele orizontal si sunt prinse diferit

Fete din tabla de aluminiu

Miez din vata minerala sau spuma de poliuretan
Trebuie sa avem in vedere securitatea la incendiu totusi(poliuretan)
Astfel de alcatuiri avem si la halele industriale.
Dimensiuni standardizate 90-1m 1,20 putem ajunge la 15m(daca se pot transporta)
Grosimi diferite care asigura o rezistenta termica diferita
Cele groase de 10cm (pot fi si mai mari) sunt folosite pt celulele frigorifice la hale industriale

Panouri prefabricate curbate

Panouri prefabricate finisate in camp electrostatic sau cu pelicule sintetice

Sistemul STICK

Sistem constructiv
Au montanti cu elemente verticale, montanti, prinderea se face la nivelul planseului, cantului
planseului, si mai sunt si traverse care separa panourile opace de zonele vitrate
Schema de montaj fatada sistem stick
In ordinea montajului punem piesele de fixare, bridele, la nivelul planseului, pot fi puse din interior,
se prind montantii, posibil din interior, ptc se face exact de la nivelul planseului
Se pot monta si primele elemente de traversa
Panourile vitrate trebuie montate din exterior
Mai apoi, baghetele de acoperire sunt montate

Sistemul cu panouri prefabricate elimina problema montajului din exterior care este o
complicatie la cladiri inalte. Panoul prefabricat poate fi montat din interior
Este pe inaltimea unui etaj in ritmul dat de arhitect

Panouri prefabricate cu rame

Montanti care se clipseaza din semiprofile, capetele celor doua panouri sunt diferite astfel incat sa
se petreaca unele peste celelalte si sa inchida rostul, iar prin clipsare sa ajute la montaj
In dreapta, panouri prefabricate din tabla cu miez rigid similare cu panourile sandwich dar pot avea
si relief
Fixare ascunsa si garnituri de etansare aerul nu patrunde dintr o parte in alta

Fatada sistem stick la o cladire nu foarte inalta

Sistemul stick permite un ritm diferit pe inaltime
Panourile prefabricate obtin asta mai greu
Elementele de presare elementele care se vad in fatada atasate ulterior

Elementele orizontale accentuate, cele verticale sunt puse in spate

Nodul dintre montant si traversa cu profil de mascare evazat si cu forma speciala care acopera rostul
orizontal

Sisteme cu rosturi invizibile, in spatele panoului exista si montant si traversa iar elementul vitrat
este clipsat de fatada
Sectiune varianta in care nu se vad rosturile

Perete cortina din panouri prefabricate

Usurinta in montare

Montare din interior

Avantaje si dezavantaje pt stick si panouri prefabricate
Forma peretilor=forma fatadei=> la stick putem avea si volume curbe
Deplasari intre nivele=> la nivelul planseelor
Pereti cortina cu vitraj suspendst sau “spider”
Panourile vitrate nu au un schelet sau rama, ci o prindere in 4 puncte, ca un paianjen
In spate trb sa aiba montanti

Se pot observa montantii din aluminiu (elementele verticale)

Exista si varianta cu montanti din sticla (mai multe straturi de sticla groasa cu folii de materiale
sintetice=>sticla structurala)
Exista un ritm dat de montanti

Prinderile trebuie sa elastice, trb sa permita miscarea panourilor ai sa nu se sparga

Pot sa aiba ca elemente de sustinere cabluri tensionate

Sistemul poate sa fie exterior sau interior
Ofera un aspect filigranat, aerisit, da impresia ca nu exista structura
Cablurile tensionate sunt din sarme impletita in mai multe randuri, se vad si garniturile siliconice si
piesele de reglare
Fatade cortina de tip double skin
Au doua randuri de vitraje, unul catre interior si unul exterior, de protectie
Este o solutie pt o rezolvare a pierderilor de caldura
Ofera confort si iarna si vara cu o eficienta energetica mult mai buna
In sectiune se vde schema de functionare, aerul rece intra pe la partea inferioara, iar aerul cald este
dislocat si va iesi pe la partea superioara
De aceea, intre etaje, acest tip de fatade vor avea un “gratar”, care va fi accesibil doar pt intretinere
Pot fi adaugate si elemente de protectie, de control al insoririi
Elementele orizontale ne protejeaza de soarele din S si cele verticale de soarele din E si V
Elemebtele sunt prinse in zona montantilor sau chiar pe montanti
De obicei, sunt din aluminiu
Ritmul fatadei trebuie gandit astfel incat aceste elemente sa aiba unde sa fie fixate.

Elemente riflate , tot cu rol de panou de insorire

Sunt mobile, se misca pe sine
Parasolare

Elementele verticalecare protejeaza insorirea de la E si V

Par sa fie mobile
Elemnetele de fixare pt parasolare, flexibile, permite montajul pe ambele directii

Aici pare un sistem fix

Elemente de mai mari dimensiuni
Cablul permite o oarecare schimbare a unghiului de orientare, sau o mentinere pe pozitie ca sa nu
flambeze
Aici panourile sunt din sticla tratata

O solutie cu rolete exterioare, protectiile de insorire sunt puse catre exterior, deoarece daca sunt
puse la interior radiatia solara a patruns deja prin sicla si se creeaza caldura
Sistemul are diafragme ca la aparatul foto, care se inchid sau deschid in functie de soare

PERETI DE COMPARTIMENTARE

Putem avea pereti ziditi- compartimentari fixe, finisajul poate fi mai anevoios, intra la categoria
peretilor grei
La constructii din sticla se prefera pereti montati sau prefabricati – pot fi amofibili, desfacuti intr-un
timp foarte scurt si chiar mobili. Intra la categoria peretilor usori
Pereti usori , demontabili
Au compartimentari din gips carton
Este un schelet metalic, profilele sunt din tabla indoita formata la rece
Nu e din aluminiu, este zincata
Cele din aluminiu sunt mult mai scumpe
Scheletul este mascat cu foile de gips carton, pe baza de ipsos
La interior se monteaza vata minerala cu rol de izolare fonica, acustic
Asa arata sectiunile peretilor de gips-carton

Vedem scheletul sectionat, se pune cate un profil sus si jos

Se pune o placa pe una din fete, se introduce vata minerala iar apoi se inchide peretele
De obicei peretii sunt continui din planseu in planseu cu plafoanele suspendate (schema a 3 a)
Exista si variante in care oeretele vine doar pana la plafonul suspendat
Se lasa aprox 60cm intre elementele de tabla zincata
Si aceste sisteme cu gips carton au si operatiuni umede- chituirea si vopsirea

Compartimentari amovibile

Pereti usori din panouri modulate care se desfac si pot si remontate

Avem zone opace si vitrate

O varianta cu panouri pe intreaga inaltime si gol de usa inserat cu detaliile aferente

Modulare standard de 1,2 m
Majoritatea trebuie fixate in structura de rezistenta, nu in plafonul suspendat

Cand facem panourile vitrate, siguranta de exploatare nu este chiar in regula. Pe panourile vitrate
apar tot felul de lucruri care sa indice ca acolo e un lucru si sa nu dai cu capul crezand ca e un gol
Un alt tip de panou vitrat cu foi de sticla lipite
Aici panoul in sine are o nuanta usornumbrita astfel incat se sesizeaza ca e ceva acoloIn spate exista
acea zona mata care obtureaza un pic vederea catre sala, dar are si transparenta

Racordul intre elementul vitrat si panoul usii vitrate

Panourile din sticla sunt asociate intre ele cu un profil transparent.

Nu are element pe colt, ci pur si simplu sunt 2 panouri de sticla acolo
Aici trebuie o marcare care sa ne indice ca e un panou adolo pentru siguranta in exploatare.
Exista si panouri care in interior au elemente de obturare(jaluzele)

MAARS JANSEN
Un alt tip de panou amovibil
Fixare prin clipsare
Schelet de otel cu montanti special intre traversele de suss i joc
Panouri opace intre placi de ipsos sip este ele o carcasa de tabla de otel lacuita, vopsita in camp
electrostatic
Panouri “cap la cap” fixate de montanti

In panou avem acele jaluzele intre 2 foi de sticla, nu exterioare, ele actionandu-se electric
Detalii la partea inferioara si superioara
Rezolvari de colt la față care ne plac foarte tare, mai ales noua, arhitectilor
Peretii amovibili pot sta si singuri, fara sa incarce plafonul sau sa traga de el

PERETII CULISANTI (se deschid)

Varianta in care acesti pereti se strang pachet
Avem un macaz care permite rasucirea lor si adunarea compacta intr-un buzunar atfel incat sa fie
mascat

Prinderi pentru astfel de pereti

Acesti pereti pot compartimenta sali imense

Avem chiar si astfel de panouri vitrtate

Asa arata pachetul de fixare ( se poate face si un buzunar cu o zona in care ele sa nu fie vizibile)

COMPARTIMENTARI PLIANT-CULISANTE (sau armonic)

Elementele care se pliaza ca un evantai, formand niste pereti cu aceasta forma care nu va fi dreapta
niciodata

Doar daca avem lamele mai late poate fi pus in pozitie drapta
Pentru a fi usoare, umplutura lor este usor moale, precum vata minerala (ajuta la izolarea fonica)
Nu se misca panou cu panou, ci toate deodata
Fixarea se face doar la ultimul panou cu o cheie similara cu celelalte
Plierea pe verticala (Skyfold)

Casute cu structura din profile laminate de tipul cutiilor:

Aici profilele sunt sudate, deci ea actioneaza ca o grinda, permitand aceasta consola foarte mare
Grinzile secundate ale planselului sunt suprapuse peste cele principale (acest lucru permite console
inclusiv la lemn)
Principiul containelelor maritime
Modul, schelet cu profile laminate peste care s-au adaugat profile opace si vitrate, prefabricate pt
inchiderea superioara si inferioara la nivelul planseelor
Dupa punemea scheletului am pus OSB, termoizolatie si inchidere cu tabla

Mai dinamic asa

Struvtura fatadei este cvazisimilara
Aici vedem si contravantuirile, care joaca un rol in imagines constructiei
O consola maricica fixata pe o fundatie de beton
Profile H pentru stalpi, profile I pentru grinzi
Contravantuirile din bare de otel .

O constructie restaurata cu o structura care este exterioara, fatada ramanand interioara

Exista posibilitatea unor punti termice, dar s-a dorit pastrarea imaginii
Elementele laterale tubulare sunt scurgerile de pe acoperis
Elementul de inchidere este “profilitul”, elemente de forma U din sticla care se pot aseza in doua
straturi si care izoleaza si termic mai bine decat o sticla obisnuita (mai ales daca e montat cu
garnituri) -au un aspect asa mai laptos ca sa se accentueze aspectul translucid

Placi de tabla de tipul CORTEN, care se oxideaza, dar se autoprotejeaza

La planseu avem prefabricate din beton, nu tabla cutata
Aici avem panouri cu inchidere din grid metalic