Perioada 50-60 Perioada interbelica

Măsurile considerate în anul 1941, spre “a ţine seama de Cărămidă; grosimi de zidărie.
efectul cutremurelor; învăţămintele trase de pe urma cutremurului -cărămidă uzuală (de presă sau de mână) cu dimensiuni efective de
,din 10 noiembrie 1940”.
68x130x270mm; stratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime,
Nivelul de cunoaştere ştiinţifică al perioadei respective nu a permis iar cel vertical de 1cm; (figura 2.24);
o interpretare corectă a comportării construcţiilor la acţiunea seismului din -cărămidă dublu presată pentru zidăria aparentă de faţadă cu
10 noiembrie 1940. Majoritatea degradărilor şi avariilor au fost considerate dimensiuni de 40x140x270mm;
că s-au datorat “viciilor” de construcţie. -cărămidă dublu presată italiană pentru căptuşirea exterioară a
Totuşi, după aceea au fost impuse unele măsuri constructive pentru a
ridica nivelul de asigurare al construcţiilor la acţiuni seismice. Câteva dintre
pereţilor de zidărie; 30x80x280;
acestea sunt enumerate mai jos.
 realizarea zidurilor de caramidă pe muchie (pe cant) numai cu mortar
de ciment şi pe cât posibil folosirea cărămizii celulare cu nut şi feder,
legată cu armătură;
 realizarea de “grinzi de centură” la nivelul plăcii de planşeu, inclusiv pe
pereţii de la casa scării;
 prevederea de centuri de beton armat de 20-25cm grosime, cu o arie
de armătură de 1% din secţiunea de beton, pe toată lăţimea zidurilor
interioare şi exterioare la clădirile cu mai mult de 4 etaje (16 m
deasupra solului),
 realizarea unui schelet de beton armat sau metalic, calculat pentru Zidărie americană
încărcări orizontale prescrise, pentru clădirile mai înalte de 4 etaje; pe
cât posibil se va realiza un schelet simplu, în care stâlpii să fie continui
pe toată înălţimea clădirii;
 armarea secţiunilor stâlpilor s-a considerat cu procent minim 1% şi cu - grosimea zidurilor de cărămidă; ½ cărămidă (14cm); 1 cărămidă
etrieri deşi la baza şi capătul de sus al stâlpului; alegerea agregatului (28cm); 1şi 1/2 cărămidă (28 cm); 2 cărămizi (56cm);
pentru beton şi prepararea acestuia va fi îngrijită; verificarea axării pe
verticală, a umplerii cofrajelor, iar la clădiri înalte vibrarea betonului cu
-greutatea unui m3 de zidărie din cărămidă obişnuită este de 1650-
mijloace mecanice; 1800 kg/m3; din cărămidă cu goluri 1100-1300 kg /m3;
 realizarea de calcane la podurile înalte de o cărămidă grosime şi cu -zidărie din pereţi dubli, uşori, de tip “american”; pereţii sunt alcătuiţi
mortar care să conţină ciment; din 2 pereţi de cărămidă aşezată pe muchie, cu spaţiu de aer la mijloc
 ancorarea de zidărie a acoperişurilor ; şi legaţi cu cărămizi aşezate pe lat la 6 rânduri; se întrebuinţează la
 ornamentele din faţadă să fie legate de zidărie;
 prevederea numai de buiandrugi din beton armat deasupra golurilor de
bowindouri şi ca umplutură între cadrele de beton armat, la interior şi
uşi şi ferestre, cu o lungime suficientă de rezemare pe zidărie; la exterior; peretele are 28 cm grosime şi este mai bun izolant termic;
 limitarea folosirii zidăriei americane; (figura 2.26).
 zidăria din cadrele de beton armat realizată cu mortar de var gras-
ciment, cu 150-200 kg de ciment la m 3 şi eventual şi cu legături din Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistenţa de 15
bare orizontale din stâlp, cu diametru de 15-20mm la fiecare metru
înălţime ;
kg/cm la 28 zile) şi liant de ciment (cu rezistenţa de 275 kg/cm 2 la 28
2
 ziduri la casa scării de minim 28 cm grosime;
 la clădirile cu schelet, scările au fost prevăzute ca scări monolite
ridicate odată cu stâlpii; se admit trepte încastrate în ziduri numai la
clădiri cu cel mult 3 etaje;
 prevederea de centuri intermediare de beton armat şi stâlpi de beton la
clădiri înalte sau cu caracter special (săli de teatru, cinematograf,
biserici, săli de conferinţă);
 interzicerea betonării pe timp friguros, cu pericol de îngheţ .
zile).
Pardoselile folosite prezintă următoarele soluţii:
-pardoseală de mozaic (turnat sau în dale) de 12-15mm grosime, pe
un strat suport de mortar de aproximativ 5 cm grosime;
-duşumele de brad de 3-4cm grosime bătute pe grinzişoare de tufan
de 8x10cm, sau 6x8cm la distanţe de 50-55cm;
-pardoseală din parchet de stejar, nuc, frasin, cu lamb şi uluc, bătută
pe duşumea oarbă de 2,5cm grosime, care este montată pe cusaci de
lemn de 4x6cm; între aceştia există umplutură fonoizolantă din
spărturi de cărămidă sau moloz;
-pardoseli din beton sclivist la subsoluri.
-sub placa de planşeu există de multe ori plafon suspendat , din rabitz
cu tencuială, care maschează conductele şi sifonul de la baie.

Materiale termo şi fonoizolatoare folosite în perioada respectivă

 izorel : panouri izolante fono şi termo, din fibră de lemn , de dimensiuni 1,55-
3.0m, grosime de 5,8,10,12 şi 20mm ;  =0,029 ;  = 250 kg/m3 ;
 asko : panouri din plută expandată şi impregnată, termo şi fonoizolatoare,
folosite la pereţi şi pardoseli ; grosimi de 2,3,4,5 si 6 cm ;
 stabilit : placă izolatoare, neinflamabilă, folosită la pereţi ; grosimi de 2, 5, şi
7cm ;
 vată de sticlă : materiale izolatoare termo si fono ;  =0,03 ;  = 100 kg/m3 ;
 celotex :material american, termo şi fonoizolator ; dimensiuni ale panourilor de
3,60x1,20m şi grosime de 11 si 22mm ; ;  = 260 kg/m3 ;  =0,041.

REZISTENTELE ZIDARIEI DIN CARAMIDA PLINA- REZISTENTA „Rc“

1. Valoarea rezistenţei de proiectare la compresiune pentru (fk) (N/mm2) la compresiune axiala
pereţii solicitaţi la încovoiere cu forţă axială (fd) se ia egală cu
Marca MARCA CARAMIZII
rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei (fm) împărţită la
mortar
factorul de încredere CF..
C200 C150 C125 C100 C75 C50
În lipsa unor date obţinute prin încercări la lucrarea respectivă, 10.0(N/mm2) 7.5(N/mm2) 5.0(N/mm2)
rezistenţa medie la compresiune a zidăriei se poate lua:
M5 4,4 3,6 3,4 3,0 2,6 2,0
- fm = 1,3 fk, unde fk este rezistenţa caracteristică la
compresiune a zidăriei stabilită conform CR 6-2006; M2,5 3,6 3,0 2,8 2,6 2,2 1,8
- din standardele de proiectare bazate pe calculul în stadiul de M1,0 3,2 2,6 2,4 2,0 1,8 1,4
M0,4 2,8 2,4 2,2 1,8 1,4 1,2
rupere (STAS 1031-50, STAS 1031-56, STAS 1031-71) utilizând Rc(fk)
rezistenţa medie a cărămizilor şi a mortarului determinate prin
încercări in-situ la lucrarea respectivă.

Rc

Marca Ri Rm R2 Rt
Mortar (ft) (fvk0)
Rezistenta Rezistenta Rezistenta Rezistenta
din din din la efort
intindere incovoiere eforturi tangential
centrica principale
M5 0,180 0,270 0,270 0,355
Rezistenţa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2)
M2,5 0,110 0,180 0,180 0,245
a zidăriilor cu cărămizi pline din argilă arsă 240 x 115 x 63 mm
Rezistenţa Ţesere Rezistenţa medie a mortarului (N/mm2)
M1,0 0,065 0,090 0,090 0,110
cărămizii M10 M5 M2.5 M1 M0,4 0,020 0,045 0,045 0,045
fmed
(N/mm2)
10.0 fig.a 4.30 3.50 2.85 2.15
fig.b 3.45 2.80 2.30 1.75 Ri Rm R2 V
7.5 fig.a 3.50 2.85 2.30 1.75
fig.b 2.80 2.30 1.85 1.40
5.0 fig.a 2.65 2.15 1.75 1.35
fig.b 2.10 1.70 1.40 1.05
f
f  m
d CF

R2 V
Ri
2. Valoarea rezistenţei de proiectare pentru pereţii solicitaţi la forţă tăietoare se stabileşte în funcţie de mecanismul de rupere:
- Pentru rupere prin lunecare în rost orizontal (fvd):
f vm
f vd 
 M CF

unde fvm este rezistenţa medie de rupere la forfecare în rost orizontal iar M este dat mai jos.
În lipsa unor date obţinute prin încercări in-situ la lucrarea respectivă, rezistenţa medie de rupere la forfecare în rost orizontal (f vm) se
poate lua egală cu:
- fvm = 1,33 fvk
unde fvk este rezistenţa caracteristică de rupere determinată conform CR 6-2006;
- pentru zidăriile vechi cu cărămizi pline şi cu mortar de var, f vk se calculează cu relaţiile (4.3a) şi (4.3b) din CR 6-2006 în care
rezistenţa unitară caracteristică iniţială la forfecare a zidăriei se ia:
fvk0 = 0,045 N/mm2.
fvk = fvko +0.7  d

- Pentru rupere în scară sub efectul eforturilor principale de întindere (ftd):

0.04f m
f td 
 M CF
unde fm este rezistenţa medie de rupere la compresiune a zidăriei stabilită ca mai sus.
Pentru evaluarea siguranţei clădirilor existente coeficientul parţial de siguranţă pentru zidărie se ia egal cu:
 M = 3,0 pentru zidăriile vechi cu cărămizi realizate manual şi mortar de var (orientativ, anterior anului 1900);
 M = 2,75 pentru zidăriile vechi cu cărămizi presate şi mortar de var-ciment / ciment-var (orientativ, între ani 19001950);
 M = 2,5 pentru zidăriile recente (orientativ, după anul 1950).

În cazul zidăriei confinate şi/sau armate în rosturi, pentru calculul capacităţii de rezistenţă se folosesc valorile medii ale rezistenţelor
betonului şi oţelului, determinate conform STAS 10107/0-90, 3.1.7.
Rezistenţa unitară caracteristică la forfecare în rost orizontal fvk a zidăriei cu elemente pentru zidărie din argilă arsă din grupa 1
fb Efort unitar de compresiune d (N/mm2)
N/mm2 Mortar 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
10.0 M10 0.340 0.368 0.382 0.396 0.410 0.424 0.438 0.452 0.466 0.480
M5/2.5 0.240 0.280 0.320 0.360 0.400
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300 0.340 0.380 0.420 0.460
7.5 M10 0.269 0.283 0.297 0.311 0.325 0.339 0.353 0.367 0.381 0.395
M5/2.5 0.240 0.280
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300
5.0 M5/2.5 0.184 0.198 0.212 0.226 0.240 0.254 0.268 0.282 0.296 0.310
M1 0.140 0.180
Module de elasticitate, de deformatie
Ez- Modulul de elasticitate secant de scurtă durată

Zidărie cu elemente
Tipul calculului din argilă arsă
(situaţia de proiectare) sau din beton
Stabilirea caracteristicilor dinamice 1000 fk
Deformaţii în ULS 500 fk
Deformaţii în SLS (numai pentru 800 fk
sisteme static nedeterminate)
fk rezistenţa caracteristică a zidăriei la compresiune
Gz- Modulul de elasticitate transversal, pentru zidăria nearmată
Gz = 0.4 Ez
Valori ale factorului de comportare adoptate în metodologia de nivel 1
q
Tipul de structură
- structuri din zidărie simplă (nearmată) q = 1,5
- structuri din zidărie confinată (inclusiv cele proiectate conform P2-75: q = 2,0
Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie)
Prevederi conform P2-62-Instructiuni tehnice privind masurile constructive la cladirile cu zidarie portanta,
situate in zone seismice
-adoptarea unei scheme de plan simpla, cu asezarea cat mai simetrica, in raport cu axele principale ale cladirii, a peretilor de rezistenta;
-lungimea cladirii, sau a tronsoanelor san u depaseasca 60m;
-rosturile antiseismice vor fi si rosturi de tasare;
-inaltimea cladirii de la sol pana la ultimul planseu va fi de maxim 15m;
-zidurile vor fi continue pe toata inaltimea cladirii; grosimea minima va fi de 25cm;
-planseele sa fie alcatuite ca diafragme rigide;
-distanta intre zidurile transversale de rigidizare nu trebuie sa depaseasca 12m;
-pentru spaletii mai mici de 1.0m se va realize armarea zidariei in rosturile orizontale cu bare de 6-8 la cate 3-4 randuri;
-prevederea unoe samburi de beton armat in grosimea zidariei legati de century; legatura samburilor cu zidaria spaletilor se realizeaza cu bare
6mm la 5-6 randuri;
-in toate zidurile se va prevedea mortar de ciment-var cel putin marca 25;; zidaria se va executa cu caramida avand cel putin marca 75;
-se vor prevedea centuri antiseismice la nivelul tuturor planseelor, pe toti peretii de rezistenta,cu grosime minima de 25cm; va fi prevazuta
centura la nivelul podestului intermediar si stalpisori la casa scarii;
-buiandrugii prefabricate vor avea rezemarea de cel putin 35cm de fiecare parte a golului; in cazul planseelor monolite, buiandrugii peste
golurile zidurilor exterioare se pot executa din beton armat monolit, o data cu centura antideimica;
-buiandrugii peste golurile din zidurile interioare puternic solicitati, se vor executa din beton armat monolit cu rezemare de cel putin 50cm de
fiecare parte;
-peretii despartitori de ½ c care leaga zidurile portante se vor executa concomitant cu cestea.
Rezistente zidarie perioada interbelica
Rezistentele zidariei -1950-1975
Rezistentele zidariei -1975-2005