CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

CAPITOLUL 5
UTILIZAREA DISPOZITIVELOR DE AMORTIZARE
LA CLADIRI

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

1. Introducere
Codurile romneti destinate proiectrii cldirilor amplasate n zone seismice au
cunoscut o evoluie continu n ultimii 70 de ani.
nregistrrile unor micri seismice puternice i acumularea cunotinelor privind
efectele distructive ale cutremurelor asupra construciilor au permis corectarea i
perfecionarea reglementrilor destinate asigurrii unui grad corespunztor de protecie
seismic.
Primul cod de proiectare antiseismic cu indicativul P13/63 a intrat n vigoare n 1963 i
a fost revizuit n 1970 redenuminduse P13/70. Cutremurul Vrncean din 4 martie 1977 a
schimbat complet codul de proiectare n vigoare n acel moment, Codul de proiectare
antiseismic imediat urmtor cutremurului din 1977 a intrat n vigoare n 1978, a fost denumit
P10078 i a fost revizuit n 1981 sub denumirea P10081.
De atunci au mai aprut i alte versiuni, P10092 i P1001/2006, ultima fiind n
concordan cu prevederile Eurocodului, partea I. Cldirile construite nainte de apariia
primului cod de proiectare antiseismic i cldirile construite nainte de codul de proiectare
elaborat dup cutremurul din 4 martie 1977 necesit o evaluare a performanelor seismice i de
multe ori necesit lucrri de consolidare.
n timpul cutremurului din 4 Martie 1977 n municipiul Bucureti sau prbuit 31 de
cldiri. Dintre acestea, 28 erau construite nainte de 1945 i 3 erau construite n anii 19601970.
nregistrarea cutremurului din 1977 i efectele acestuia au scos n eviden deficienele din
codurile de proiectare i execuie n cazul unui cutremur major generat de sursa Vrancea.
Nivelul redus al forelor seismice, spectrul de proiectare neadecvat condiiilor de amplasament,
soluiile structurale nepotrivite i alctuirea deficitar a elementelor de beton armat sunt doar
cteva din cauzele care au generat pierderile de viei omeneti i pierderile materiale asociate
cutremurului din 1977 [Chesca et al, 2007].
Multe alte cldiri au supravieuit acestui cutremur consumndu-i o bun parte din
capacitatea de disipare a energiei. n consecin, probabilitatea ca aceste cldiri s aib
probleme la viitoarele cutremure este ridicat. Pe lng cldirile de tip parter flexibil i slab, n
municipiul Bucureti exist foarte multe alte cldiri realizate n cadre din beton armat proiectate
la o valoare mic a forei seismice i fr msuri de asigurare a ductilitii care necesit msuri
imediate de intervenie.
Indiferent de regimul de inaltime, capacitatea structurilor in cadre din beton armat
proiectate conform normativului P100-2006 este semnificativ sporita fata de capacitatea
structurilor in cadre proiectate conform normativului P13-63. In aceste conditii sunt necesare
luarea de masuri de consolidare si punerea in siguranta a cladirilor proiectate conform P13-63.

2. Aspecte privind cldirile existente in cadre din beton armat proiectate si

realizate conform P13-63
Cladirile de locuit executate dupa anul 1963 pana in 1976 cuprind o varietate mare de
scheme functionale si solutii constructive rezultate din conditiile arhitecturale si de urbanism.
In aceasta perioada un accent deosebit s-a pus pe realizarea proiectelor tip, dupa care s-au
executat peste 90% din totalul cladirilor de locuit si de asemenea pe gradul de prefabricare a
elementelor de constructie. S-au realizat in cea mai mare parte (circa 2/3 din total) cladiri de
locuit cu mai multe niveluri.

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Sistemul constructiv in cadre din beton armat cuprinde stalpi monoliti, grinzi monolite
sau prefabricate si plansee prefabricate sau predale cu suprabetonare, regimul de inaltime al
acestora fiind de S+P+6-14 etaje.
Cadrele de beton armat au fost aplicate la cladirile de locuit inalte in doua etape distincte,
intre care a existat un interval de circa 10 ani, cand nu s-au utilizat, dupa cum urmeaza:
-

In etapa 1956-1963, pentru cladiri situate in amplasamente izolate pe principalele

artere din centrul Bucurestiuluicu regim de inaltime de S+P+6-8 etaje, avand cadre
spatiale (pe ambele directii) si plansee din beton armat monolit, cu zidarie de
umplutura de caramida plina presata de 37.5 cm la exterior si 25 cm la interior,
structurile fiind calculate pentru un CB,cod=3.5%

In etapa 1974-1976, pentru cladiri formand fronturi stradale pe artere importante

(Pantelimon, Calea Dorobantilor, 1Mai, Titulescu, Obor, Armata Poporului) cu
regim de inaltime S+P+8-14 etaje, cu trama marita (6.00 x 6.00 4.50), cu plansee
din beton armat monolit sau beton armat prefabricat (panouri si semipanouri, predale
cu suprabetonare), cu pereti de umplutura din beton celular autoclavizat (blocuri sau
fasii), proiectate conform normativului P13-70, cu un CB,cod=2.5%

Prescriptiile tehnice romanesti aflate in vigoare la data producerii cutremurului din 1977,
constau in principal din: standardele de intensitati si zonare seismica (STAS 3684-71; STAS
2923-63 si seria STAS 8879); standardele si normativele de proiectare antiseismica (STAS
7766-68; STAS 9165-72; STAS 9315/1-73; normativele P13-71 si P2-76); standardele cu
caracter general pentru proiectarea constructiilor, mai ales a celor din beton armat si metal.
Normativul condiionat pentru proiectarea construciilor civile si industriale din regiuni
seismice, P13-63, prevedea urmatoarele aspecte pentru constructii in cadre din beton armat:
-

Procentele de armare ale stalpilor vor fi de cel putin 1% pentru stalpii de colt si cel
putin 0.8% pentru restul stalpilor;

Se va asigura continuitatea armaturilor longitudinale si a etrierilor stalpilor pe

inaltimea intersectiilor cu grinzile;

La fiecare etaj , la extremitatile stalpilor puternic solicitati, se va reduce distanta intre

etrieri la cel mult 10 cm pe o lungime de cel putin 60 cm;

In cazurile cand rezulta necesar, se vor prevedea la partea inferioara a grinzilor , pe

reazeme, armaturi pentru preluarea momentelor incovoietoare pozitive din actiunea
sarcinilor seismice, care se vor ancora corespunzator;

Peretii de umplutura din zidarie dintre cadre vor fi ancorati in stalpii cadrelor prin
armaturi lasate ca mustati din stalpi si continuate in rosturile orizontale ale zidariei;

La constructiile cu structura rigida, la care sarcinile seismice orizontale sunt preluate

in total sau in cea mai mare parte de diafragme verticale, acestea vor fi dispuse
suficient de des pentru a evita transmiteri pe orizontala pe distante mari a sarcinilor
seismice la diafragmele verticale

In cazuri speciale cand rezulta necesar din considerente functionale ( de exemplu la

blocuri etajate de locuinte cu spatii libere mari la parter pentru magazine) , se admite
utilizarea structurilor rigide cu parter flexibil , la care elementele portante verticale
sunt diafragme rezemate la parter pe stalpi. Planseul peste parter si stalpii parterului
se vor alcatui si dimensiona astfel incat sa poata prelua si transmite eforturile din
sarcini seismice, care apar la schimbarea brusca de rigiditate a constructiei.

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

La cladirile etajate se va urmari ca la fiecare nivel ansamblul elementelor portante

verticale sa prezinte rigiditati de acelasi ordin de marime la deformatii orizontale
dupa toate directiile. Nuse admit structuri la care sarcinile seismice sa fie preluate
dupa o directie de elemntele rigide (diafragme) si dupa cealalta directie de elementele
flexibile (cadre).

3. Raspunsurile seismice structurale ale cldirilor existente cu structura in

cadre din beton armat proiectate si realizate conform P13-63
Primul normativ de proiectare antiseismica in tara noastra, P13-63, avea la baza
conceptia de proiectare pe baza unei forte seismice conventionale, conceptie care in acea
perioada era unanim utilizata pe plan international.
O deficienta majora a acestui normativ a constat in faptul ca nu permitea evaluarea
directa a comportarii structurilor in domeniul postelastic si nici nu continea concepte si
principii referitoare la acest aspect. Seismele majore din 1977, 1986, 1990 au aratat incursiuni
puternice ale structurilor in domeniul postelastic, cu evidentierea unor degradari si avarii in
elementele nestructurale, in primul rand (datorita depasirii deformatiilor admisibile si a
disiparii unei parti din cantitatea de energie indusa de seism) si in elementele structurale (grinzi
de cadru, rigle de cuplare, stalpi, pereti structurali din beton armat, fundatii) datorita unor
conformari structurale inadecvate la nivel de element sau chiar de nivel structural.
Conform normativelor P13-63 si P13-71, coeficientii seismici de baza cei mai mari au
fost considerati pentru perioadele pana in 0.3 respectiv 0.4 sec., in timp ce pentru perioade
cuprinse intre 0.9-1.5 sec. valorile scad de pana la 5 ori. Spectrele de raspuns seismic, dinamice
liniare si neliniare pentru accelerograma Vrancea NS 1977 (inregistrata la INCERC) pun in
evidenta raspunsuri maxime (in viteze, acceleratii, deplasari, energii) tocmai pentru intervalul
de perioade 0.9 1.5 sec.

Conform P13-63:

Conform P13-71:

S=CB*G

S=CB*G

CB=Ks***

CB=Ks***

=3

=2

0<T<0.3

=0.9/T

0<T<0.4

=0.8/T

0.3<T<1.5

=0.6

0.4<T<1.33

=0.6

T>1.5

Ks=0.025-0.100

T>1.33

Ks=0.03-0.12

=1-1.5

=1-2

CB,min=2%

CB,min=2%

Unde: S - sarcina seismica orizontala totala

C- coeficient de seismicitate
Ks- coeficient de intensitate seismica
- coeficient de amplificare dinamica
4

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

- coeficient care tine seama de ductilitatea structurii

- coeficient de echivalenta
Domeniul cladirilor social culturale si de locuit, cu perioade proprii de vibratie cuprinse
intre 0.50 si 2.00 sec., proiectate conform normativelor P13 au CB-ul de proiectare de circa 34 ori mai mic decat cel impus de folosirea noului normativ de protectie antiseismica P100-92.

Conform P100-92:
S=CB*G
CB=*Ks***
=2.5
-liniar
descrescator

0<T<Tc

=1

Tc<T<Tc+1.5
T>Tc1.5

Ks=0.08-0.32

=0.2-0.35
Diferenele semnificative din normele actuale fa de Normativul P100-1992 se refer
la:
reprezentarea aciunii seismice;
cerinele de performan;
detalierea prevederilor specifice construciilor din beton armat, metal, zidrie,
lemn, compozite oel beton i la componente nestructurale;
controlul rspunsului structural, prin izolarea bazei;
i nu n ultimul rnd la notaiile i relaiile de calcul.
Cladirile de locuit cu structura in cadre de beton armat, au fost realizate pentru niveluri
S+P+4E pana la S+P+8-14E, sau chiar mai mult.
Cladirile realizate cu acest sistem constructiv prezinta caracteristici diferite de
comportare la actiunea seismica, datorita varietatii solutiilor utilizate la proiectarea cladirilor
de locuit cu structura in cadre de beton armat si totodata complexitatii factorilor care
influenteaza comportarea acestor constructii la actiunea solicitarilor seismice. Astfel s-au
constatat situatii cand nu s-au inregistrat (aparent) avarii in structura si situatii cu avarii foarte
grave.
Cele mai afectate cladiri de locuit cu structura in cadre, sunt cladirile inalte, la care s-au
inregistrat avariile caracteristice: degradari ale elementelor componente ale structurii de

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

rezistenta (stalpi si grinzi) cat si avarieri importante ale elementelor nestructurale, de regula
panouri de zidarie de umplutura mai rigide, amplasate in ochiurile (mai flexibile) ale cadrelor.
Avariile au fost localizate in treimea inferioara din inaltimea cladirii, adica parter si
primele 3-4 niveluri.
Una din cauzele avariilor specifice acestor constructii o reprezinta rezistenta si rigiditatea
redusa a cadrelor de beton armat mai ales la eforturi sectionale de tip forta taietoare, dar si
modul de conlucrare dintre cadre si panourile de zidarie , de regula impanate in ochiurile
cadrelor. Aceste cauze au dus la aparitia unei diferente mari intre rigiditatea cladirii estimata la
proiectare si rigiditatea efectiva a imobilului construit. Raspunsul seismic al unei astfel de
cladiri se apropie de cazul zidariei inramate datorita modului de conlucrare dintre cadrele de
beton armat si panourile de umplutura din zidarie - rigiditatea de ansamblu este mai mare ca
cea estimata. Marindu-se sarcinile seismice preluate de cadre, care sunt mult mai mari ca cele
considerate in proiectare, din distributia neavantajoasa a peretilor de umplutura, apar efecte de
torsiune ce determina suprasolicitarea si degradarea stalpilor la actiunea fortei taietoare. Mai
mult, elementele structurale sunt antrenate de cadre in deformarea lor. Fiind alcatuiti din
materiale cu rupere casanta, fara rezistenta la intindere, peretii nu pot urmari deformarea
cadrelor si astfel zidaria preia prima solicitarile seismice si sufera degradari importante, iar
apoi solicitarile se transmit in totalitate cadrelor. Daca structura este bine conformata si
dimensionata , cadrele de beton armat pot asigura rezerve suficiente pntru disiparea energiei
prin incursiuni in domeniul plastic.
Avarii caracteristice au aparut la elementele structurale, stalpi si grinzi, ca urmare a
eforturilor sectionale de tip forta axiala, forta taietoare si moment incovoietor.
In cazul stalpilor, supusi preponderent la moment incovoietor , avariile au aparut in
principal la stalpii svelti, prin producerea de articulatii plastice la ambele capete sub actiunea
momentului incovoietor si a fortei axiale- compresiune sau intindere excentrica. S-au constatat
fisuri si crapaturi normale pe axa stalpului indicand intrarea in curgere a armaturii, deseori in
dreptul unor rosturi de lucru defectuos trasate, insotite deseori de zdrobirea si exfolierea
betonului in zonele comprimate si flambarea armaturilor longitudinale.
Preponderenta efortului axial de compresiune, datorat incarcarilor gravitationale si
efectelor indirecte (de rasturnare) a incarcarilor seismice, a produsurmatoarele avarii:
ruperi (zdrobiri) casante, de regula la portiunile centrale ale stalpilor si mai ales
in zonele cu betoane segregate de tipul dublu con
exfolierea laterala a betonului,
flambarea armaturilor

desfacerea sau ruperea etrierilor.

Stalpii medii si scurti, sub actiunea preponderenta a fortei taietoare, au prezentat fisurari
sau chiar ruperi casante din forfecare, in sectiuni inclinate, producand o dislocare oblica a
stalpului. Fisurarea sau ruperea inclinata a stalpilor este rezultatul unor incursiuni puternice in
domeniul postelastic, practic printr-o stare compusa de solicitari din incovoiere, forta taietoare
si forta axiala, si a mecanismului care asigura capacitatea de rezistenta a stalpului in sectiuni
inclinate si care depinde in principal de rezistenta la intindere a betonului, de armarea
transversala si rezistenta betonului zonei comprimate.
Alte avarii au aparut in cazul elementelor nestructurale - parapeti, scari, centuri rigide care au transformat stalpii in stalpi scurti generand ruperi casante, din forta taietoare.

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

In cazul grinzilor, supuse preponderent la eforturi de tip moment incovoietor, s-au produs
articulatii plastice la capete, manifestate prin fisuri normale la partea intinsa superioara sau
inferioara a grinzilor. La partea inferioara a grinzilor in zona reazemelor fisurile au fost insotite
de cedari ale zonei comprimate de beton, uneori si cu flambari de armatura. La partea
superioara zona comprimata este mai puternica datorita placii.
Grinzile supuse la intindere din forta taietoare au prezentat fisuri oblice in zona
reazemului, pornind de la partea inferioara. Acestea erau insotite uneori si de dislocari izolate.
Alte avarii ale grinzilor au fost provocate de:
existenta unor reazeme izolate a condus la micsorarea deschiderilor provocand
ruperi casante in X;
existenta unor incarcari concentrate mari - ca efect al rezemarii unor grinzi
secundare- importante pe grinzile principale, al caror efect poate fi amplificat de
seism, producand fisuri verticale in dreptul lor;
efecte de tirant din interactiunea cu zidaria de umplutura, intinderi care
suprapuse cu incovoierea si forta taietoare au condus la aparitia de fisuri casante
in mai multe sectiuni normale pe axa grinzii, si care au trecut uneori si in placi.
Actiunea alternanta a solicitarii seismice a produs uneori fisuri inclinate din forta
taietoare, actionand cu directie inversa fata de cazul curent, respectiv inclinat spre
camp.
In general structurile in cadre din beton armat proiectate si realizate conform P13-63
prezinta urmatoarele deficiente:

Insuficienta rigiditate la deplasari orizontale;

Insuficienta capacitate de rezistenta la incovoiere si/sau forta taietoare

In cazul atacurilor seismice repetate, prin cumulare succesiva, reducerea rigiditatilor

relative de nivel poate ajunge la circa 60-70% din valorile initiale.

30-35% din energia disipata prin deformatii postelastice este consumata la baza si 60-70%
impreuna cu celelalte niveluri din treimea inferioara.

Propunerile de interventii pentru punerea in siguranta prin camasuirea stalpilor si grinzilor

nu rezolva ambele insuficiente majore.

Atunci cand structura sufera de un singur tip de deficienta , se doreste eliminarea acesteia,
dar orice interventie realizata pentru suprastructura are repercursiuni asupra substructurii
si fundatiilor.

4. Metode de punere in siguranta structurala

a. Introducere
Structurile in cadre proiectate si realizate conform normativului P13-63 sunt
caracterizate de o rigiditate si rezistenta laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale
teritoriului Romaniei, fara un control eficient al mecanismelor structurale de disipare de
energie.Stalpii au de regula sectiune insuficienta, cadrele fiind de tipul stalpi slabi grinzi
puternice. Datorita sectiunii si armarii insuficiente, stalpii ajung la stadiul de rupere din forta
7

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

taietoare inainte de dezvoltarea articulatiilor plastice. Valoarea mare a fortei de compresiune

normalizata si innadirile insuficiente ale armaturilor verticale contribuie de asemenea la
dezvoltarea acestui fenomen.
Evaluarea structurala a acestor tipuri de structuri, in conformitate cu prevederile seismice
in vigoare, indica faptul ca in aproximativ toate cazurile este nevoie de reabilitare.
Scopul consolidarii il reprezinta impunerea unui mecanism structural de disipare de
energie favorabil, in cazul de fata, dezvoltarea zonelor plastice la extremitatile grinzilor si la
baza stalpilor. Se urmareste de asemenea marirea rezistentei laterale, a rigiditatii si a capacitatii
de deformare plastice ale elementelor structurale si ale ansamblului structurii.
Normativul P100-3 Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri
existente, vulnerabile seismic, Vol. 2 - Consolidare prezinta urmatoarele solutii de interventii
in cazul structurilor in cadre din beton armat:

b. Metode de punere in siguranta structurala a cladirilor:

A. Metode clasice:
i.

Camasuieli elemente cu beton armat

ii.

Introducerea unor pereti structurali din beton armat

B. Metode moderne:
i.

Camasuieli cu polimeri armati cu fibre (FRP)

ii.

Izolatoare seismice de baza

iii.

Dispozitive de amortizare cu masa acordata (TMD)

iv.

Amortizoare

5. Probleme specifice privind utilizarea dispozitivelor de tip amortizoare

Abordarea traditionala a proiectarii la actiuni seismice este bazata pe asigurarea
combinatiei rezistenta-ductilitate a elementelor componente ale structurii si acceptarea unui
anumit nivel al degradarilor acestora pentru disiparea energiei.
Benefic pentru orice sistem structural ar fi ca disiparea energiei induse de seism sa nu se
faca prin degradarea acestuia ci sa se realizeze prin intermediul altor elemente, nestructurale,
introduse in sistem . In acest mod siguranta in exploatare este mult superioara, neexistand nici
costuri privind reabilitarea post seism.
In momentule de fata exista o multitudine de disipatoare de energie, care se bazeaza pe
procedee si materiale diverse. In general, ele se caracterizeaza prin capacitatea de a disipa
energia cinetica dintr-un sistem transformand-o in alta forma de energie.
Pentru o buna functionare a dispozitivelor disipatoare de energie, amplasarea lor trebuie
facuta numai in zone unde exista perechi de puncte apropiate intre care deplasarile relative ale
sistemului structural sunt suficient de mari.
La actiuni cu intensitati reduse, rolul acestor dispozitive este de a reduce deplasarile
relative prin rigiditatea lor, rolul de disipator de energie aparand numai la momentul in care
structura este supusa unei actiuni de mare intensitate. Daca in anumite situatii aceste doua
funstii ale dispozitivului nu sunt cumulate prin constructie este posibila conceperea unor
8

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

dispozitive din elemente separate, care sunt legate in paralel, sa asigure ambele
cerinte.Neglijarea acestui aspect poate conduce la miscari cu frecventa joasa cauzate de vant
sau trafic, care ar provoca disconfortul persoanelor din cladire si ar putea duce la pierderea
capacitatii de disipare a energiei amortizorului prin efectul de oboseala.

5.1.

Amortizori histeretici

In cazul unui sistem cu elemente disipatoare histeretice de energie fortele taietoare care
se induc in structura pot fi reduse substantial astfel incat pot fi eliminate in totalitate si cerintele
de ductilitate ale elementelor structurale.
Utilizand sisteme suplimentare de disipare a energiei in structura se pot obtine reduceri
semnificative ale raspunsului acesteia. Nu se recomanda luarea in consideratie a unor
coeficienti de amortizare cu valori mai mari de 40% din amortizarea critica deoarece, desi se
obtin reduceri suplimentare ale raspunsului structurii in deplasari, acestea pot conduce la efecte
adverse si anume cresterea raspunsului in acceleratii.
Disipatorii histeretici sunt sisteme speciale care lucreaza la actiuni laterale fara sa
participe la preluarea actiunilor verticale. La forte moderate, provenite din actiunea vantului
sau a seismelor de mica intensitate, disipatorii din structura trebuie sa aiba rigiditate suficient
de mare pentru a nu intra in lucru. Pe de alta parte elementele structurale principale nu necesita
capacitate mare de absorbtie e energie si chiar rigiditate mare la actiuni laterale, fiind proiectate
preponderent la cerinte de rezistenta din actiunile verticale.
Acesti amortizori lucreaza prin deformarea inelastica a metalului la diferite tipuri de
solicitari: axiale, incovoiere, forta taietoare.
Disipatorii pentru actiuni seismice pot lucra in domeniul elastic la actiuni moderate, fiind
admise si eventuale deformatii inelastice reduse. Dupa orice solicitare seismica puternica sunt
necesare verificari si eventual inlocuirea sistemelor de disipare energetica, daca si-au pierdut
capacitatea de absorbtie.
Amortizorii metalici sunt de regula realizati din otel iar forma pe care o au este de asa
natura, incat in urma unui seism major acestea se deformeaza foarte mult, neputand reveni la
forma initiala. Astfel prin deformarea inelastica a amortizorului metalic, se consuma o parte
din energia pe care seismul o imprima in structura.
Aceste sisteme prezinta o curba histeretica stabila datorita comportarii otelului in
domeniul post-elastic, permitand un numar relativ mare de cicluri incarcare-descarcare. Au o
durabilitate pe termen lung, si o buna rezistenta la mediu si la factorul temperatura.
Amortizorul poate avea diferite forme: in X, triunghiulare, pivot, semiluna, fluture, sina,
etc. Cele sub forma de X, de exemplu, se amplaseaza la intersectia diagonalelor in V inversat.
In timpul unui seism, diagonalele se intind si se comprima, tragand si impingand amortizorul,
care in urma unui numar de cicluri se deformeaza.
Dispozitivele disipatoare de energie la care elementul activ este din tabla de forma
triunghiulara, denumite TADAS (Triangular Plate Added Damping And Stiffness) se
utilizeaza in mod curent cuplate si prezinta o comportare foarte buna la un numar mare de
cicluri de solicitare la incovoiere. In fig 5.1.1 se prezinta forma dispozitivului si relatia fortarotire la un ciclu alternant. Forma conduce la o curbura constanta si deci fiecare sectiune intra
simultan in curgere, astfel incat intregul element absoarbe energie.

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Fig. 5.1.1. Sistemul de tip TADAS si modul de comportare

Fig. 5.1.2. Amplasare a dispozitivului in structura

O varianta imbunatatita a disipatorului cu placi in forma de V, cu o eficienta si mai
buna, este dispozitivul cu placi in forma de X numit ADAS (Added Damping and Stiffness).
Placile de otel in forma de X sunt fixate pe doi suporti, unul inferior si unul superior, si se
deformeaza prin incovoiere ca o bara dublu incastrata, rezultand astfel o rigiditate mai mare
decat a sistemului in V.

Fig. 5.1.3. Dispozitiv de tip ADAS

Avantajele utilizarii disipatorilor metalici se datoreaza unei stabilitati si durabilitati
ridicate, prezinta cicluri stabile pentru curba histeretica, in urma schimbarilor conditiilor
mediului inconjurator au un comportament favorabil. Au o capacitate mare de disipare de
energie pentru deplasari relativ mici. Elementele se pot monta si inlocui usor. Prezinta de
asemenea o comportare multi-directionala si costul cel mai redus dintre toate tipurile de
amortizori pasivi.

10

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Un dezavantaj al folosirii acestor dispozitive poate fi datorat ductilitatii dispozitivului

care este puternic influentata de forma acestuia, iar in cazul sudurilor, acestea au o comportare
casanta. Necesita cheltuieli de intretinere, iar dupa un seism major acestea trebuie inlocuite.
Amortizorii histeretici configurati sa raspunda prin eforturi axiale sunt amplasati
diagonal in cladire sau in contravantuiri de tip chevron (V inversat). Pentru a avea o comportare
simetrica la intindere si compresiune trebuie evitat pierderea stabilitatii metalului in
compresiune prin evitarea flambajului. Acest lucru se realizeaza prin introducerea metalului
intr-o camasa metalica-bare cu flambaj impiedicat (unbonded braces).
Bara cu flambaj impiedicat este alcatuita dintr-un nucleu de otel, teava de otel umpluta
cu beton si un strat subtire de material la interfata cu betonul. Nucleul de otel preia incarcarea
axiala, teava exterioara, prin intermediul betonului, constituie reazem lateral al nucleului si
impiedica flambajul nucleului iar stratul subtire de material, la interfata cu betonul, de-a lungul
nucleului de otel, elimina frecarea dintre otel si beton in timpul deformatiilor axiale ale
nucleului de otel.

Fig. 5.1.4. Amortizor histeretic de tipul unbonded brace si diferite sectiuni ale diagonalei
Pentru a asigura o comportare stabila a amortizorilor histeretici, inima diagonalei are
nevoie de o confinare permanenta si sprijinire laterala.
Amortizorii histeretici nu pot fi realizati din mai multe bucati si asamblati pe santier
deoarece imbinarile prin sudura sau cu suruburi nu sunt permise pentru diagonale la care se
asteapta o comportare inelastica. Aceste imbinari realizate pe santier ar putea duce la un
comportament defavorabil, cu cedari fragile. Astfel, folosirea unor amortizori histeretici cu
lungimi mari si cu greutati ridicate la consolidarea cladirilor ridica probleme de instalare in
cladirile aflate in functiune.
Caracteristcile unui amortizor de tip histeretic sunt in general date de forta de curgere si
de rigiditatea elastica, pana in momentul curgerii metalului..

5.2.

Amortizori cu frecare

Amortizorii cu frecare sunt dispozitive histeretice ce disipeaza energia prin frecarea a

doua sau mai multe suprafete de contact, fixate strans cu buloane de inalta rezistenta, care
aluneca unele in raport cu altele la o forta predeterminata (slip load), dependenta de
caracteristicile dinamice ale terenului din zona amplasamentului constructiei. Acesti amortizori
pot disipa o mare cantitate de energie prin frecarea dintre suprafetele glisante.

11

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Inca din 1980 in Canada, Pall s.a., incep sa studieze disipatorii histeretici de energie cu
frecare, pornind de la analogii cu mecanismele de franare existente la automobile.
Teoria functionarii disipatorilor de nergie cu alunecare cu frecare se bazeaza pe
urmatoarele:

Forta de frecare este independenta de aria suprafetelor de contact

Forta de frecare este direct proportionala cu rezultanta fortelor care

actioneaza normal la suprafata

Forta de frecare este independenta de viteza

Valoarea fortei de frecare depinde de natura suprafetelor de contact

Dispozitivele folosite in mod curent pentru disiparea energiei in structurile de rezistenta

pentru constructii utilizeaza ca mecanism de disipare a energiei frecarea cu alunecare la
suprafata de contact intre doua suprafete, denumita frecare uscata sau columbiana. Cu toate
acestea trebuie remarcat ca procesele de frecare sunt departe de a fi atat de simple in practica,
teoria lui Coulomb fiind aproximativ reala. Mai mult, coeficientul de frecare care este
considerat constant in calcul, de fapt variaza, depinzand nu numai de natura suprafetelor de
alunecare ci si de pregatirea acestora, de gradul de rigurozitate la care au fost aduse prin
peliculizari cu diferite materiale chimice ale caror caracteristici se pot modifica in timp.
Astazi, teoriile moderne ale frecarii iau in considerare in primul rand adevarata valoare
a coeficientului de frecare dintre suprafetele de contact, mecanismele care apar la nivelul
contactului si deformatiile plastice locale care apar in punctele de contact. Daca ne referim la
un contact real intre doua suprafete metalice, coeficientul de frecare poate deveni chiar
supraunitar, datorita fenomenelor de adeziune dintre suprafete generate de straturile de oxid
metalic ce se formeaza. In timpul frecarii se declanseaza si fenomene termice, care sunt in
functie de frecventa miscarii si care pot determina distrugerea peliculelor de oxid, astfel ca se
afecteaza fenomenul propriu-zis de frecare si implicit procesul de disipare energetica.
Exista mai multe tipuri de amortizori cu frecare, avand diverse materiale folosite pentru
suprafetele de frecare, cum ar fi otel pe otel sau otel pe alama sau alte materiale, sau conform
numelor autorilor de brevete de inventie si anume: Pall, Sumitomi, Damptech, SERB, etc.
Amortizorul cu frecare de tip Pall este realizat dintr-un set de platbande cu gauri,
tratate special pentru a produce o foarte buna frecare.Aceste platbande sunt imbinate intre ele
in asa fel incat la o anumita valoare a incarcarii este permisa glisarea unora peste celelalte.
Dispozitivul pentru diagonale in X prezinta urmatorul mecanism: atunci cand diagonala intinsa
forteaza amortizorul sa lunece, mecanismul forteaza cealalta diagonala sa se scurteze evitand
flambajul. Astfel, cealalta diagonala determina amortizorul sa actioneze in directia opusa.

Fig. 5.2.1. Amortizor cu frecare de tip Pall

12

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Dispozitivul de amortizare de tip Damptech este alcatuit din 3 placi metalice si doua
tampoane de frecare plasate intre acestea. Un surub de inalta rezistenta pretensionat in
combinatie cu discuri resort si saibe intarite, sunt folosite pentru a mentine forta de
compresiune pe suprafetele de frecare. Cantitatea de energie disipata este proportionala cu
rezistenta la frecare rezultata din glisarea si rotirea relativa dintre placile amortizorului.

Fig. 5.2.2. Amortizor cu frecare de tip Damptech si amplasarea acestuia in structura

in contravantuiri de tip V
Disipatorul de energie (EDR- Energy Dissipating Restraint): este un mecanism care
permite frecarea pe o zona de miscare, cu blocaje la capetele acestei zone. Dispozitivul are
doua particularitati care il diferentiaza de celelalte: capacitatea de auto-centrare ridicata si
directa proportionalitate intre forta de frecare si deplasare

Fig. 5.2.3. Detalii ale unei legaturi disipatoare de energie (EDR)

Fig. 5.2.4. Curba histeretica ideala a unui amortizor cu frecare

Curba histeretica ideala a unui amortizor cu frecare e prezentata in Fig. 5.2.4 si este
similara cu cea a unui amortizor histeretic cu rigiditatea initiala foarte mare. Amplasarea
13

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

acestor amortizori in structura este similara cu cea a amortizorilor histeretici, in diagonale sau
in elemente orizontale.
Principalele avantaje ale amortizorilor cu frecare sunt:
o Simplitate din punct de vedere al materialelor, realizarii si implementarii;
o Eficienta in reducerea pagubelor datorate cutremurelor;
o Economie din punct de vedere al costurilor si timpului de instalare;
o Flexibilitatea aplicarii la structuri de beton, otel, zidarie si cadre de lemn;
o In lucru au deplasari limitate;
o Controlul flambajului in contravantuirile comprimate;
o Curba histeretica stabila;
o Sensibilitate scazuta la schimbari ale conditiilor de mediu;
o Valori mari ale energiei disipate raportat la valori mici ale deplasarilor;
o Posibilitate de reutilizare;
Principalele dezavantaje ale amortizorilor cu frecare sunt:
o Necesitatea unei intretineri regulate, datorata faptului ca prin utilizare, interfata
de frecare poate suferi modificari si implicit rezulta modificari in comportarea
sistemului;
o Uzura mecanica a suprafetelor de contact dupa numeroase cicluri de incarcare;
o Dificultati in identificarea fortei de frecare dupa instalare;
o Imperfectiuni ale suprafetelor;

5.3.

Amortizori vascosi

Amortizorii vascosi sunt considerati in prezent cei mai eficienti in preluarea unei mari
parti din energia indusa de seism. Acestia au capacitatea de a disipa aproape intreaga energie
seismica, permitand structurii sa lucreze in domeniul elastic in timpul seismului.
Sistemele de disipare a energiei seismice prin amortizare vascoasa sunt adecvate pentru
structuri relativ flexibile. Pretabilitatea structurilor flexibile la echiparea cu sisteme de
amortizori cu fluid vascos rezulta din faptul ca amortizarea vascoasa este proportionala cu
viteza relativa intre capetela amortizorilor, viteza relativa ce creste odata cu cresterea
flexibilitatii structurii. Amortizorii cu fluid vascos se pot introduce diagonal in ochiurile de
cadru ale structurii de rezistenta, sau in contravantuiri de tip chevron.

Fig. 5.3.1. Moduri de amplasarea a amortizorilor in structura ( P100-3/2008)

14

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Disiparea energiei are loc prin transformarea energiei cinetice in caldura. Amortizorii
vascosi functioneaza prin rezistenta opusa la miscarea unui piston perforat intr-un fluid
continut intr-un cilindru metalic, absorbind in acest fel socurile.

Fig. 5.3.1. Alcatuirea unui amortizor cu fluid vascos ( P100-3/2008)

Atunci cand disipatorul este solicitat la compresiune, fluidul vascos este impins din
camera 2 a cilindrului in camera 1, iar la solicitarea de intindere, curgerea are loc in sens invers.
Presiunea foarte mare care actioneaza la nivelul orificiilor din piston, produce o diferenta de
presiune pe intreaga sectiune a capatului pistonului care determina forta de amortizare.
Fortele ce se produc in elementele de disipare a energiei de tip vascos sunt dependente
de viteza relativa pe directie axiala intre cele doua capete ale elementelor. Forta dezvoltata in
elementele de disipare a energiei de tip vascos se calculeaza cu relatia: F = C v
3/2008) unde:

(cf. P100-

F - fora de amortizare
v - viteza relativ pe direcie axial ntre capetele elementului de disipare a energiei
C constanta de amortizare
- constanta exponenial care, pentru aplicaii seismice uzuale, are valori cuprinse ntre
0,3 i 1,0. Pentru cazul =1 se consider o amortizare liniar (element disipativ liniar) n timp
ce pentru 1 se consider o amortizare neliniar (element disipativ neliniar).
Curba histeretica pentru un amortizor liniar este o elipsa pura. Cu cat exponentul de
amortizare scade, forma curbei histeretice se apropie de o forma dreptunghiulara. Parametrul
C produce o marire a ariei din interiorul ciclului histeretic rezultand o crestere a energiei
disipate, dar si o crestere a fortei in amortizor. Uzual amortizorii structurali au coeficientul
cu valori intre 0.3 si 1.0 - orice valoare a lui peste 1.0 aducand slabe performante pentru
amortizor(Fig 5.3.2.)
Eficacitatea amortizorului este o functie de gradul de deformatie, de aceea, amortizorii
vor trebui amplasati intre punctele cu deformatiile relative cele mai mari.
Avantajele utilizarii amortizorilor vascosi se datoreaza unei curbe histeretice stabile,
prezinta o stabilitate si o durata de viata ridicata, sunt usor de implementat. Au o sensibilitate
limitata la schimbarea conditiilor de mediu. Au o dependenta moderata de temperatura. Pot
disipa cantitati mari de energie.
Printre dezavantajele utilizarii se numara necesitatea unei viteze mari pentru o
comportare optima, fluidul din interiorul amortizorului se uzeaza si are o durata de valabilitate
15

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

limitata, mult mai mica decat structura. Este necesara o forta de revenire. Disipatorii vascosi
nu aduc rigiditate structurii, ci doar amortizare. Costul este mai ridicat ca la celelalte sisteme.

Fig. 5.3.2. Relatia forta-deplasare pentru amortizori vascosi

5.3.1. Analiza structurilor echipate cu disipatori de energie

Avarierea structurala si nestructurala indusa de cutremurele puternice este o consecinta
directa a deformatiilor elementelor cladirii. Pentru limitarea starii de avariere, si implicit a
pierderilor directe produse de cutremurele puternice, este necesara limitarea deformatiilor prin
controlul deplasarilor laterale ale cladirii. Acest control al deplasarilor laterale se poate face fie
prin marirea rigiditatii structurii, fie prin limitarea deplasarilor laterale ca urmare a amortizarii
vascoase suplimentare introduse in cladire. Aceasta amortizare suplimentara se poate obtine
prin introducerea de amortizori cu fluid vascos in structura de rezistenta a cladirii, aceste
sisteme de disipare a energiei seismice fiind adecvate pentru structuri relativ flexibile ( P1003-2008) .
In studiile realizate s-a ales ca metoda de consolidare a cladirilor in cadre din beton
armat introducerea de amortizori cu fluid vascos in ochiurile de cadru externe (perimetrale).
Acestia au fost amplasati structurile prezentate in diagonale centrice (Fig. 6.2.3.1),
avand diferite pozitii (Fig. 6.2.3.2). S-a considerat un tip de amortizor vascos cu caracteristica
de amortizare c=10kN*s/mm si rigiditatea de 1000kN/mm.

Fig.6.2.3.1 Amortizor inclus intr-o contravantuire diagonala

16

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

a)

Daniel STOICA

b)

c)

d)

e)

Fig.6.2.3.2 Dispunerea amortizorilor in cadrele perimetrale

In figura de mai jos sunt prezentate reducerile perioadelor de vibratie ale cladirii initiale
(existente) la introducerea amortizorilor, pentru Tt perioade de translatie si Tr perioade de
rotatie. In functie de numarul de niveluri se constata un efect de rigidizare micsorarea valorilor
perioadelor de vibratie porneste de la 48% (la cladirile cu 5 niveluri) si pana la 79%. (la cladirile
cu 40 de niveluri)

Reducerea perioadelor fundamentale de vibratie (%)

90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
0

10

15

20
Tt

25

30

35

40

Tr

17

CURS DE CONSTRUCTII CIVILE

2013-2014

Daniel STOICA

Din raspunsurile structurale obtinute se observa, de asemenea o comportare

imbunatatita a structurilor in termeni de deplasari atat in cazul SLS, cat si SLU, dar pentru
regimuri de inaltime pana la 10 niveluri. Deplasarile relative au fost reduse semnificativ, cu
pana la 65% atat pentru SLS, cat si pentru SLU, iar variatia acestora pe inaltimea cladirii
consolidate este mult mai uniforma.
In cazul structurilor cu regimuri de inaltime ce depasesc 10 niveluri, comportarea
acestora este imbunatatita in cazul SLS, dar nu si in cazul SLU, chiar daca valorile nu depasesc
valorile prevazute in P100-2006.
In toate czuile de consolidare, prin introducerea de amortizori vascosi, s-a realizat o
imbunatatire a cpcitaii rezistenta structurii, eforturile de forfecare si incovoiere fiind reduse
fata de structura initiala cu pana la 65%.
Verificarea nodurilor de cadru:
Cerintele de rigiditate ale structurii sunt satisfacute, dar este necesara si o verificare a
nodurilor de cadru. In acest sens urmatoarele 2 conditii trebuie indeplinite:
1. Forta de compresiune inclinata produsa in nod de mecanismul de diagonala comprimata nu
va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere;
2. In nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia
dupa fisurarea inclinata.
In urma analizei facute atat pe structurile calculate dupa P100-2006, cat si pe cele
consolidate, se constata ca pentru structurile cu regim de inaltime mai mare de 30 niveluri, in
noduri nu exista suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, fiind
necesara consolidarea acestora in prealabil, in cazul in care se doreste introducerea de
amortizoare.

6. Concluzii
Comportarea structurilor in prezent, a pus in evidenta faptul ca dimensionarea in
concordanta cu vechile coduri de tip P13 s-a realizat pentru solicitari mult mai mici decat cele
considerate in actualul cod seismic. Diferente semnificative ale rigiditatii acestora, dar si
erodarea unei parti din capacitatea portanta a elementelor structurale, acestea fiind supuse in
timp unor actiuni seismice de diferite intensitati, au condus la necesitatea consolidarii pentru a
putea preveni eventuale avarieri structurale la un viitor seism.
Metodele moderne de consolidare prezinta o serie de avantaje comparativ cu cele
clasice.
Metoda de consolidare care implica folosirea dispozitivelor de tip amortizor, amortizori
vascosi, montati in diagonale in ochiurile de cadru exterioare, in diferite pozitii optime, a
demonstrat pentru structurile existente o rigiditate si cerinta de rezistenta mult imbunatatite,
optimizand comportarea cladiriilor consolidate la solicitari seismice.

18