Sunteți pe pagina 1din 29

Anexa B.1.

Proiectarea unei fundaţii izolate

ANEXA B.1.

Date de temă:

Se va proiecta fundaţia izolată a unui stâlp de beton armat (de secţiune


40 cm x 30 cm) al unei construcţii industriale încadrată în clasa a II-a de importanţă.
Încărcările de calcul transmise la nivelul terenului sunt următoarele:

- în gruparea fundamentală:
Pfc = ( 550 + 30 ⋅ N g ) kN = ( 550 + 30 ⋅ 3) kN = 640 kN ,

M cf = ( 70 + 10 ⋅ N g ) kN ⋅ m = ( 70 + 10 ⋅ 3) kN ⋅ m = 100 kN ⋅ m ,

- în gruparea specială:
Psc = 1,3 ⋅ Pfc = 1,3 ⋅ 640 kN = 832 kN ,

M sc = 1,5 ⋅ M cf = 1,5 ⋅ 100 kN ⋅ m = 150 kN ⋅ m ,


unde N g = 3 ( N g = numărul de ordine în grupă) .
Stratificaţia terenului pe amplasament este dată conform forajului nr. 1. Caracteristicile
geotehnice de calcul ale stratului de fundare vor rezulta pe baza prelucrării valorilor din foraj.

Proiectul va cuprinde:

A. Piese scrise:
- determinarea caracteristicilor normate şi de calcul ale terenului de fundare ,
- predimensionarea fundaţiei pe baza presiunilor convenţionale de calcul ,
- verificarea terenului de fundare la starea limită de deformaţii ,
- verificarea terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă ,
- armarea fundaţiei ;

B. Piese scrise:
- secţiune verticală şi vedere în plan a fundaţiei, detalii de armare (sc. 1 : 20) ,
- planşă pentru calculul tasării probabile a fundaţiei (sc. 1 : 50) .

123
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

FIŞA CU REZULTATELE ANALIZELOR DE LABORATOR GEOTEHNIC


Forajul nr. 1

prelevareAdâncime de
Niv.hidrost.

Borcan/Ştuţ
Stratificaţie
Adâncimea

Grosimea

Nr. probă
γ
Cota

Descrierea stratului w wL wP IP IC n e Sr M 200− 300 φ c

kN daN
m m m m m m % % % % % kPa grade
m3 m2
0
Umputură din beton,
2 2 2 cărămizi, argilă
2
1 Ş 2,0 19,1 0,71 18,3 0,66 9000 20 0,68
Argilă cafenie, 2 Ş 2,2 18,2 0,72 18,4 0,68 9500 20 0,68
plastic vârtoasă 3 Ş 3,0 18,0 0,88 18,5 0,70 9000 20 0,66
4 Ş 3,5 17,8 0,9 18,7 0,74 10000 19 0,75
5 Ş 4,0 18,1 0,85 18,6 0,71 9800 19 0,75
6 Ş 6,0 15,6 0,82 18,1 0,76 9000 22 0,62
6,5 6,5 4,5
6,5

Argilă prăfoasă, 1 Ş 7,0 16,7 0,77 19,1 0,62 11000 21 0,69


gălbuie, 2 Ş 7,5 17,3 0,80 19,2 0,63 12000 21 0,72
plastic vârtoasă, cu
concreţiuni calcaroase
8,5 8,5 2
8,5

Argilă grasă, cenuşie, 1 Ş 9,0 18,2 0,85 19,4 0,60 13000 20 0,82
plastic vârtoasă, cu 2 Ş 10,0 16,1 0,88 19,6 0,54 13500 21 0,85
concreţiuni calcaroase

12 12 3,5
124
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Rezolvare:

1. Determinarea valorilor normate şi de calcul ale caracteristicilor terenului de


fundare

1.1. Stabilirea valorii normate şi de calcul pentru greutatea volumică γ (stratul


de argilă cafenie, plastic vârtoasă)

Valorile γ i determinate prin încercări de laborator (conform forajului s-au efectuat n = 6


încercări):

γi _ _
i γ− γi (γ − γ i )2
( kN / m ) 3

1 18.3 0.133 0.0178


2 18.4 0.033 0.0011
3 18.5 -0.067 0.0044
4 18.7 -0.267 0.0711
5 18.6 -0.167 0.0278
6 18.1 0.333 0.1111
Total (S) 110.6 0.2333

_ _
Valoarea medie γ şi estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice s :
6

_ ∑ γi  110,6 
γn = γ = i= 1
=   kN / m = 18,433 kN / m
3 3

n  6 
2
6
 γ_ − γ  = 0,2333 kN / m 3
∑ 
i= 1 
i 

2
1 6 _
2
 1 
⋅ ∑  γ − γ i  = 
1 n _
⋅ ∑  γ − γ i 
_
s= = ⋅ 0,2333  kN / m 3 = 0,197 kN / m 3
n i= 1   6 i= 1    6 

1.1.1. Verificarea erorilor excesive:

Pentru n = 6, din tabelul III.1. rezultă ν = 2,07 . Condiţia:


_ _
γ − γ i < ν ⋅ s = ( 2,07 ⋅ 0,197 ) kN / m 3

se verifică pentru toate valorile γ i , deci nici o valoare nu va fi eliminată din şirul statistic
⇒ n′ = n .

Valoarea normată este:


1 n 1 n 1 
γ n = ⋅ ∑ γ i = ⋅ ∑ γ i =  ⋅ 110,6  kN / m 3 = 18,433 kN / m 3 .
n i= 1 6 i= 1 6 

125
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Abaterea medie pătratică este:


1
2
 1 
⋅ ∑  γ − γ i  = 
n _
s= ⋅ 0,233  kN / m 3 = 0,216 kN / m 3 .
n − 1 i= 1    5 

1.1.2. Determinarea valorii de calcul pentru verificări la SLD:

tα ⋅ s
γ c = (1 ± ρ ) ⋅ γ n ; ρ =
n⋅γn
Pentru n − 1 = 5 şi α = 0,85 , rezultă din tabelul III.2., t α = 1,16 (se consideră semnul minus
pentru indicele de precizie, ρ , în vederea creşterii siguranţei) şi
 1,16 ⋅ 0,216  
⇒ γ c0 ,85 =   1 −  ⋅ 18,433  kN / m 3 = 18,33 kN / m 3 .

 6 ⋅ 18,433  

1.1.3. Determinarea valorii de calcul pentru verificări la SLCP:

Pentru n − 1 = 5 şi α = 0,95 , rezultă din tabelul III.2., t α = 2,01 şi


 2,01 ⋅ 0,216  
⇒ γ c0, 95 =   1 −  ⋅ 18,433  kN / m 3 = 18,26 kN / m 3 .

 6 ⋅ 18,433  

1.2. Determinarea valorii normate şi de calcul pentru parametrii rezistenţei la


forfecare φ şi c (stratul de argilă cafenie, plastic vârtoasă)

Valorile rezistenţei la forfecare τ f , determinate în aparatul de forfecare directă, pentru


eforturile normale σ , egale cu 0,1 ; 0,2 ; 0,3 Mpa:

τ f = σ ⋅ tgφ n + c n .

Proba nr. 1:
H = 2,0 m
φ = 20°
c = 0,68 daN / cm 2 = 68 kPa = 0,068 MPa
σ = 0,1 MPa τ f = ( 0,1 ⋅ tg 20° + 0,068) MPa = 0,104 MPa
σ = 0,2 MPa τ f = ( 0,2 ⋅ tg 20° + 0,068) MPa = 0,141 MPa
σ = 0,3 MPa τ f = ( 0,3 ⋅ tg 20° + 0,068) MPa = 0,177 MPa

Proba nr. 2:
H = 2,2 m
φ = 20°

126
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

c = 0,68 daN / cm 2 = 68 kPa = 0,068 MPa


σ = 0,1 MPa τ f = ( 0,1 ⋅ tg 20° + 0,068) MPa = 0,104 MPa
σ = 0,2 MPa τ f = ( 0,2 ⋅ tg 20° + 0,068) MPa = 0,141 MPa
σ = 0,3 MPa τ f = ( 0,3 ⋅ tg 20° + 0,068) MPa = 0,177 MPa

Proba nr. 3:
H = 3,0 m
φ = 20°
c = 0,66 daN / cm 2 = 66 kPa = 0,066 MPa
σ = 0,1 MPa τ f = ( 0,1 ⋅ tg 20° + 0,066) MPa = 0,102 MPa
σ = 0,2 MPa τ f = ( 0,2 ⋅ tg 20° + 0,066) MPa = 0,139 MPa
σ = 0,3 MPa τ f = ( 0,3 ⋅ tg 20° + 0,066) MPa = 0,175 MPa

Proba nr. 4:
H = 3,5 m
φ = 19°
c = 0,75 daN / cm 2 = 75 kPa = 0,075 MPa
σ = 0,1 MPa τ f = ( 0,1 ⋅ tg19° + 0,075) MPa = 0,109 MPa
σ = 0,2 MPa τ f = ( 0,2 ⋅ tg19° + 0,075) MPa = 0,144 MPa
σ = 0,3 MPa τ f = ( 0,3 ⋅ tg19° + 0,075) MPa = 0,178 MPa

Proba nr. 5:
H = 4,0 m
φ = 19°
c = 0,75 daN / cm 2 = 75 kPa = 0,075 MPa
σ = 0,1 MPa τ f = ( 0,1 ⋅ tg19° + 0,075) MPa = 0,109 MPa
σ = 0,2 MPa τ f = ( 0,2 ⋅ tg19° + 0,075) MPa = 0,144 MPa
σ = 0,3 MPa τ f = ( 0,3 ⋅ tg19° + 0,075) MPa = 0,178 MPa

Proba nr. 6:
H = 6,0 m
φ = 22°

127
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

c = 0,62 daN / cm 2 = 62 kPa = 0,062 MPa


σ = 0,1 MPa τ f = ( 0,1 ⋅ tg 22° + 0,062) MPa = 0,102 MPa
σ = 0,2 MPa τ f = ( 0,2 ⋅ tg 22° + 0,062) MPa = 0,143 MPa
σ = 0,3 MPa τ f = ( 0,3 ⋅ tg 22° + 0,062) MPa = 0,183 MPa

σ (MPa )
Nr.
Forajul probei Adâncimea 0,1 0,2 0,3
în foraj (m) τ f ( MPa )
1 2,0 0.104 0.141 0.177
2 2,2 0.104 0.141 0.177
3 3,0 0.102 0.139 0.175
F1
4 3,5 0.109 0.144 0.178
5 4,0 0.109 0.144 0.178
6 6,0 0.102 0.143 0.183
∑ 0.63 0.852 1.068

1.2.1. Analiza valorilor τ f , pentru σ = 0,1 MPa

2
 τ_ − τ 
(τ − τi)
_
τi τ 1n − τ i
2
i τ− τi  i 
n

 
1

1 0.104 0.001 0.000001 0.000 0.000000


2 0.104 0.001 0.000001 0.000 0.000000
3 0.102 0.003 0.000009 0.002 0.000004
4 0.109 -0.004 0.000016 -0.005 0.000025
5 0.109 -0.004 0.000016 -0.005 0.000025
6 0.102 0.003 0.000009 0.002 0.000004
∑ 0.63 0.000052 0.000058

∑i= 1
τ i = 0,63 MPa
_ _
Valoarea medie τ şi estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice s rezultă:
_
 0,63 
τ =   MPa = 0,105 MPa ,
 6 
2

∑i= 1  τ − τ i  = 0,000052 MPa ,


n _

 
∑ (τ − τ i ) = 0,000058 MPa ,
n
n 2
1
i= 1

128
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

_  1 
s =  ⋅ 0,000052  MPa = 0,003 MPa .
 6 

Pentru n = 6, din tabelul III.1. rezultă ν = 2,07 .


_ _
τ − τ i < ν ⋅ s = ( 2,07 ⋅ 0,003) MPa = 0,0062 MPa oricare ar fi n.

1.2.2. Analiza valorilor τ f , pentru σ = 0,2 MPa

2
 τ_ − τ 
(τ − τi)
_
τi τ 1n − τ i
2
i τ− τi  i 
n

 
1

1 0.141 0.001 0.000001 0.000 0.000000


2 0.141 0.001 0.000001 0.000 0.000000
3 0.139 0.003 0.000009 0.002 0.000004
4 0.144 -0.002 0.000004 -0.003 0.000009
5 0.144 -0.002 0.000004 -0.003 0.000009
6 0.143 -0.001 0.000001 -0.002 0.000004
∑ 0.852 0.000020 0.000026
n


i= 1
τ i = 0,852 MPa
_ _
Valoarea medie τ şi estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice s rezultă:
_
 0,852 
τ =   MPa = 0,142 MPa ,
 6 
2
n
 τ_ − τ  = 0,000020 MPa ,
∑i= 1  i 
 
∑ (τ − τ i ) = 0,000026 MPa ,
n
n 2
2
i= 1

_  1 
s =  ⋅ 0,000020  MPa = 0,0018 MPa .
 6 

Pentru n = 6, din tabelul III.1. rezultă ν = 2,07 .


_ _
τ − τ i < ν ⋅ s = ( 2,07 ⋅ 0,0018) MPa = 0,0037 MPa oricare ar fi n.

129
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

1.2.3. Analiza valorilor τ f , pentru σ = 0,3 MPa

2
 τ_ − τ 
(τ − τi)
_
τi τ 1n − τ i
2
i τ− τi  i 
n

 
1

1 0.177 0.001 0.000001 0.000 0.000000


2 0.177 0.001 0.000001 0.000 0.000000
3 0.175 0.003 0.000009 0.002 0.000004
4 0.178 0.000 0.000000 -0.001 0.000001
5 0.178 0.000 0.000000 -0.001 0.000001
6 0.183 -0.005 0.000025 -0.006 0.000036
∑ 1.068 0.000036 0.000042


i= 1
τ i = 1,068 MPa
_ _
Valoarea medie τ şi estimaţia deplasată a abaterii medii pătratice s rezultă:
_
 1,068 
τ =   MPa = 0,178 MPa ,
 6 
2

∑i= 1  τ − τ i  = 0,000036 MPa ,


n _

 
∑ (τ − τ i ) = 0,000042 MPa ,
n
n 2
3
i= 1

_  1 
s =  ⋅ 0,000036  MPa = 0,0024 MPa .
 6 

Pentru n = 6, din tabelul III.1. rezultă ν = 2,07 .


_ _
τ − τ i < ν ⋅ s = ( 2,07 ⋅ 0,0024 ) MPa = 0,0050 MPa oricare ar fi n.

⇒ Nu se elimină nici o valoare din şirul statistic al valorilor τ i , numărul total de valori fiind:
n = 3 ⋅ 6 = 18

1.2.4. Determinarea valorilor normate φ şi c n


n

n n n
n⋅ ∑ σ i ⋅ τi − ∑ σ i ⋅∑ τi
tgφ n = i= 1 i= 1 i= 1
2

n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i 
n n

i= 1  i= 1 
 18 ⋅ ( 0,1 ⋅ 0,63 + 0,2 ⋅ 0,852 + 0,3 ⋅ 1,068) − ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3) ⋅ ( 0,63 + 0,852 + 1,068) 
tgφ n =   =
18 ⋅ ( 6 ⋅ 0,12 + 6 ⋅ 0,2 2 + 6 ⋅ 0,32 ) − ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3)
2
 
= 0,365

130
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

n n n n

∑ σ i2 ⋅ ∑ τ i − ∑ σ i ⋅ ∑ σ iτ i
cn = i= 1 i= 1 i= 1 i= 1
2

n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i 
n n

i= 1  i= 1 

c n = 
( 6 ⋅ 0,12 + 6 ⋅ 0,2 2 + 6 ⋅ 0,32 ) ⋅ ( 0,63 + 0,852 + 1,068)  MPa −
 18 ⋅ ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3 ) − ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3) 
2 2 2 2 

 ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3) ⋅ ( 0,63 ⋅ 0,1 + 0,852 ⋅ 0,2 + 1,068 ⋅ 0,3) 


−   MPa = 0,0687 MPa
 18 ⋅ ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3 ) − ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3) 
2 2 2 2

 φ n = 20° 03′
⇒ 
 c n = 0,0687 MPa

1.2.5. Determinarea valorilor normate φ , c , φ , c * (SLD, SLCP)


*

Se deduc, în prealabil, valorile normate ale rezistenţei la forfecare τ = σ ⋅ tgφ + c , după


n n n

cum urmează:
σ = 0,1 MPa τ 1n = ( 0,1 ⋅ 0,365 + 0,0687 ) MPa = 0,105 MPa ,
σ = 0,2 MPa τ n2 = ( 0,2 ⋅ 0,365 + 0,0687 ) MPa = 0,142 MPa ,
σ = 0,3 MPa τ 3n = ( 0,3 ⋅ 0,365 + 0,0687 ) MPa = 0,178 MPa .

Se calculează abaterea medie pătratică a unghiului de frecare interioară şi a coeziunii.

∑ (σ ⋅ tgφ n + c n − τ i ) ⋅ n
n
2
i
s tgφ = i= 1

 2

( n − 2) ⋅  n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i 
n n

 i= 1  i= 1  

s tgφ =
( 0,000058 +
0,000026 + 0,000042 ) ⋅ 18
= 0,00754
(
16 ⋅ 18 ⋅ ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,32 ) − ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3)
2 2 2
)
∑ (σ ⋅ tgφ n + c n − τ i ) ⋅ ∑ σ i2
n n
2
i
sc = i= 1 i= 1

 2

( n − 2) ⋅  n ⋅ ∑ σ i2 −  ∑ σ i  
n n

 i= 1  i= 1  
 ( 0,000058 + 0,000026 + 0,000042) ⋅ ( 6 ⋅ 0,12 + 6 ⋅ 0,2 2 + 6 ⋅ 0,32 ) 
sc =  MPa = 0,00163 MPa

 (
16 ⋅ 18 ⋅ ( 6 ⋅ 0,12 + 6 ⋅ 0,2 2 + 6 ⋅ 0,32 ) − ( 6 ⋅ 0,1 + 6 ⋅ 0,2 + 6 ⋅ 0,3) 
2
)
Pentru n − 2 = 16 şi α = 0,85 , din tabelul III.2., rezultă t α = 1,07 .
Pentru n − 2 = 16 şi α = 0,95 , din tabelul III.2., rezultă t α = 1,73 .
1.2.6. Valorile de calcul pentru verificarea la SLD:

131
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

 t ⋅s   1,07 ⋅ 0,00754 
tgφ = tgφ n ⋅  1 − α ntgφ  = 0,365 ⋅  1 −  = 0,357
 tgφ   0,365 
 t ⋅s    1,07 ⋅ 0,00163  
c = c n ⋅  1 − α n c  =  0,0687 ⋅  1 −   MPa = 0,067 MPa
 c    0,0687  
tgφ = 0,357
φ = 19° 39′ ≅ 20°
c = 0,067 MPa

1.2.7. Valorile de calcul pentru verificarea la SLCP:

 t ⋅s   1,73 ⋅ 0,00754 
tgφ * = tgφ n ⋅  1 − α ntgφ  = 0,365 ⋅  1 −  = 0,352
 tgφ   0,365 
 t ⋅s    1,73 ⋅ 0,00163  
c * = c n ⋅  1 − α n c  =  0,0687 ⋅  1 −   MPa = 0,066 MPa
 c    0,0687  
tgφ * = 0,352

φ * = 19° 22 ′ ≅ 19°
c * = 0,066 MPa

1.3. Determinarea valorii normate şi de calcul pentru celelalte caracteristici


geotehnice (stratul de argilă cafenie, plastic vârtoasă)

Prelucrarea se va face pentru I p , I c , e, M 200− 300 .


n

∑ A
A =n i= 1
= Ac
n
19,1 + 18,2 + 18,0 + 17,8 + 18,1 + 15,6
I np = I cp = % = 17,8%
6
0,71 + 0,72 + 0,88 + 0,90 + 0,85 + 0,82
I cn = I cc = = 0,813
6
0,66 + 0,68 + 0,70 + 0,74 + 0,71 + 0,76
en = ec = = 0,708
6
9000 + 9500 + 9000 + 10000 + 9800 + 9000
M n200− 300 = M c200− 300 = kPa = 9383 kPa
6

132
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

2. Predimensionarea fundaţiei pe baza presiunilor convenţionale de calcul

2.1. Stabilirea adâncimii de fundare, D f

Adâncimea de fundare, D f , este stabilită conform punctului III.2.1. al prezentului


îndrumător. Pentru acest caz s-a considerat în final o adâncime de fundare D f = 2,5 m ,
adâncime care satisface toate condiţiile impuse de normativ.

2.2. Stabilirea dimensiunilor bazei fundaţiei

Pentru dimensionare trebuie respectate condiţiile III.13. ale prezentului îndrumător:


p efmed ≤ p conv ,
p efmax ≤ 1,2 ⋅ p conv ,
p efmin ≥ 0 .

2.2.1. Stabilirea presiunii convenţionale de calcul

Conform tabelului III.4., pentru un pământ cu plasticitate mijlocie, 10% < I p ≤ 20% (
I p = 17,8% ), se determină prin interpolare liniară valoarea lui p conv corespunzătoare
caracteristicilor de calcul ale stratului de fundare ( I c = 0,813 şi e = 0,708 ).

Consistenţa
Denumirea
terenului de
Indicele I c = 0,5 I cc = 0,813 Ic = 1
porilor e _
fundare p conv ( kPa )
Argilă prăfoasă 0,7 275 290,65 300
cafenie, plastic
e = 0,708
c
289,07
vârtoasă, cu
10% < I p ≤ 20% 1,0 200 231,30 250

2.2.1.1. Interpolare pe orizontală:

Pentru e = 0,7 : ∆ I c = 1 − 0,5 = 0,5 ………………………….


∆ p conv = ( 300 − 275) kPa = 25 kPa
∆ I c = 0,813 − 0,5 = 0,313 ………………….. ∆ p conv = x kPa

0,313 ⋅ 25 kPa
x= = 15,65 kPa ;
0,5
p conv = 275 kPa + 15,65 kPa = 290,65 kPa

133
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Pentru e = 1,0 : ∆ I c = 1 − 0,5 = 0,5 ………………………….


∆ p conv = ( 250 − 200 ) kPa = 50 kPa
∆ I c = 0,813 − 0,5 = 0,313 ………………….. ∆ p conv = x kPa

0,313 ⋅ 50 kPa
x= = 31,30 kPa ;
0,5
p conv = 200 kPa + 31,30 kPa = 231,30 kPa

2.2.1.2. Interpolare pe verticală (pentru I c = 0,813 ):

∆ e = 1,0 − 0,7 = 0,3 ………………


∆ p conv = ( 231,30 − 290,65) kPa = − 59,35 kPa
∆ e = 0,708 − 0,7 = 0,008 ………… ∆ p conv = x kPa

0,008 ⋅ ( − 59,35) kPa


x= − = − 1,58 kPa
0,3
p conv = 290,65 kPa - 1,58 kPa = 289,07 kPa

2.2.1.3. Corecţia de adâncime ( C D ):

Pentru D f > 2 m :
kN 
C D = K 2 ⋅ γ ⋅  D f − 2,0 m  = 2,0 ⋅ 17,27 ⋅ 2,5 m − 2,0 m  = 17,27 kPa ,
_

3 
  m  
unde:
kN kN
_ 17,0 ⋅ 2,0 m + 18,33 ⋅ 0,5 m
γ = m 3
m 3
= 17,27 kN / m 3 ( γ umpl = 17,0 kN / m ),
3

2,5 m
K 2 = 2,0 (din tabelul III.5., pentru nisipuri prăfoase şi pământuri coezive cu
plasticitate redusă şi mijlocie).
⇒ p conv
Df
= p conv + C D = 289,07 kPa + 17,27 kPa = 306,34 kPa - presiunea corectată cu D f .

Se poate face un calcul preliminar pentru determinarea dimensiunilor bazei fundaţiei L şi B:

Pfc
= Pconv
Df
− γ med ⋅ D f
L⋅ B
Pfc = 640 kN ; γ med = 20 kN/m³
L L
= 1,2 ÷ 1,5 ; se alege = 1,2
B B

134
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

 B = 1,44 m  B = 1,5 m
640 kN kN  nec 
= 306,34 kPa − 20 ⋅ 2,5 m ⇒  ⇒  ef
1,2 ⋅ B 2
m3  L nec = 1,73 m  L ef = 1,8 m

2.2.1.4. Corecţia de lăţime ( C B ):

Pentru B = 1,5 m :

C B = p conv ⋅ K 1 ⋅ (B − 1,0 m) = 289,07 kPa ⋅ 0,05 ⋅ (1,5 m − 1,0 m) = 7,23 kPa ,


unde:
K 1 = 0,05 (pentru B ≤ 5 m , pentru nisipuri prăfoase şi pământuri necoezive).

⇒ p conv = p conv + C D + C B = 289,07 kPa + 17,34 kPa + 7,23 kPa = 313,64 kPa

Se verifică condiţiile III.13. pentru valoarea finală (corectată ) a lui p conv :

1)
p med
ef ≤ p conv
Pfc
p med
= + γ med ⋅ D f
L⋅ B
ef

640 kN kN
p med
ef = + 20 ⋅ 2,5 m = 287,04 kPa < p conv = 313,64 kPa
1,8 m ⋅ 1,5 m m3
2)
p max
ef ≤ 1,2 ⋅ p conv
M cf P
c
M cf
p max
= p med
+ = f
+ γ med ⋅ D f + 2
ef ef
W L⋅ B L ⋅B
6
640 kN kN 100 kN ⋅ m
p max
ef = + 20 3
⋅ 2,5m + = 410,49 kPa
1,8 m ⋅ 1,5 m m (1,8 m) 2 ⋅ 1,5 m
6
1,2 ⋅ p conv = 1,2 ⋅ 314,10 kPa = 376,92 kPa

⇒ 410,49 kPa = p efmax > 1,2 ⋅ p conv = 376,37 kPa

Se măreşte lungimea fundaţiei la 2,0 m:

135
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

L 2,0 m
= = 1,33 ∈ [1,2 ; 1,5]
B 1,5 m

640 kN kN 100 kN ⋅ m
p max
ef = + 20 3
⋅ 2,5 m + =
2,0 m ⋅ 1,5 m m (2,0 m) 2 ⋅ 1,5 m
6
= 363,33 kPa < 1,2 ⋅ p conv = 376,37 kPa

3)
p min
ef ≥ 0
Pfc M cf
p min
= + γ med ⋅ D f − 2
ef
L⋅ B L ⋅B
6
640 kN kN 100 kN ⋅ m
p min
ef = + 20 3
⋅ 2,5 m − = 163,33 kPa ≥ 0
2,0 m ⋅ 1,5 m m (2,0 m) 2 ⋅ 1,5 m
6

În concluzie dimensiunile finale ale bazei vor fi:

L=2,0m ,
B=1,5m .

2.3. Stabilirea dimensiunilor pe verticală ale fundaţiei izolate

Se va considera varianta cu cuzinet de beton armat şi bloc de beton simplu.

Conform III.2.3.1. raportul între dimensiunile în plan ale cuzinetului şi cele ale
blocului de beton trebuie să se încadreze în intervalul:

lc
= 0,40 ÷ 0,50 pentru un bloc cu două trepte,
L
lc L
≅ .
bc B
⇒ se alege l c = 1,0 m ,

b c = 0,7 m .

136
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Înălţimea cuzinetului se consideră la valoarea minimă h c = 300 mm , care satisface


toate condiţiile impuse, inclusiv condiţia tgβ ≥ 1 , deci nu mai este necesară verificarea la forţă
tăietoare a cuzinetului.

Pentru predimensionarea blocului de beton simplu se va ţine seama de valoarea


unghiului α (cap.III.2.3.1.), astfel:

tgα=f (C8/10 ; pmax) ⇒ din tabelul III.6., tgα=1,43 ,

Pfc Mc
unde p max = + γ med ⋅ D f + f = 363,33 kPa .
L⋅ B W
În final se alege un bloc de beton cu două trepte de înălţime H 1 = 0,40 m ,

H 2 = 0,50 m .

3. Verificarea terenului de fundare la starea limită de deformaţie

Următoarele trei relaţii stau la baza acestei verificări (cap.III.3):

1) p efmad ≤ p pl
2) p efmax ≤ 1,2 p pl
3) Δ ef ≤ Δ adm Δ adm = 80 mm (pentru cazul de faţă).

p pl = m1 ( γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
 kN kN kN 
⇒ p pl = 1,4 ⋅  18,33 3 ⋅ 1,5 m ⋅ 0,51 + 43,17 2 ⋅ 3,06 + 67 2 ⋅ 5,66  = 735,44 kPa
 m m m 
Obs. : pentru umplutură s-a considerat greutatea volumică γ umpl = 17,0 kN / m 3 .

unde:

m1 = 1,4 (tabel III.8.);


γ = γ SLD = 18,33 kN/m³ (deoarece pe adâncimea B/4 sub talpa fundaţiei nu apare nici
o schimbare de strat);
kN kN
q = h u ⋅ γ u + ( D f − h u ) ⋅ γ SLD = 2,0 m ⋅ 17,0 3 +  2,5 m − 2,0 m  ⋅ 18,33 3 =
m   m
= 43,17 kN / m 2 ;
c = 67 kN / m 2 ;
φ SLD = 20° ⇒ din tabelul III.9., N1 = 0,51; N 2 = 3,06; N 3 = 5,66 .

137
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Pfe + G f Pe
p efmed = = f + γ exact
med ⋅ D f
L⋅ B L⋅ B

Vb = volumul de beton simplu,

Vb = 2,0 m ⋅ 1,5 m ⋅ 0,5 m + 1,5 m ⋅ 1,1 m ⋅ 0,4 m = 2,16 m 3

Vba = volumul de beton armat,

Vba = 1,0 m ⋅ 0,7 m ⋅ 0,3 m + 0,4 m ⋅ 0,3 m ⋅ 1,3 m = 0,366 m 3

Vu = volumul de umplutură,

Vu = 2,0 m ⋅ 1,5 m ⋅ 2,5 m − Vb − Vba = 4,98 m 3

γ b ⋅ Vb + γ ba ⋅ Vba + γ u ⋅ Vu
γ exact
med = =
Vb + Vba + Vu
kN kN kN
23 3
⋅ 2,16 m 3 + 25 3
⋅ 0,366 m 3 + 17 ⋅ 4,98 m 3
= m m m3
2,16 m 3 + 0,366 m 3 + 4,98 m 3

Gf 143,49 kN
γ exact
med = = = 19,13 kN / m 3
Vf 7,5 m 3

640kN kN
⇒ p efmed = + 19,13 ⋅ 2,5 m = 261,16 kPa
2,0 m ⋅ 1,5 m m3

1) p efmad = 261,16 kPa ≤ p pl = 735,44 kPa

M cf Mc 100 kN ⋅ m
p efmax = p efmed + = p efmed + 2 f = 261,16 kPa + = 361,16 kPa
W L ⋅B 2
 2,0 m  ⋅ 1,5 m
 
6  
6
1,2 ⋅ p pl = 1,2 ⋅ 741 kPa = 882,53 kPa

2) p efmax = 361,16 kPa ≤ 1,2 ⋅ p pl = 882,53 kPa

3.1. Calculul tasării probabile

138
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Grosimea maximă a stratului elementar:

h i,max ≤ 0,4 ⋅ B

B = 1,5 m

h i,max = 0,6 m

Presiunea netă sub talpa fundaţiei:


p net = p efmed − γ ⋅ D f = p efmed − q = 261,16 kPa − 43,17 kPa = 218 kPa

Calculul tasării probabile se efectuează conform capitolului III.3. al prezentului


îndrumător şi este organizat în tabelul T.B.1..
Graficele de variaţie ale presiunilor σg si σz precum şi împărţirea în straturi elementare
sunt prezentate în planşa B.1.1..

139
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Tabelul T.B.1. Calculul tasării probabile

Nr. h i zi L zi σ z,i σ med γi σ g,i σ gmed M 200− 300 E ∆


αi
z,i ,i i
M0
strat ( m ) ( m) B B ( kPa ) ( kPa ) ( kN / m )
3
( kPa ) ( kPa ) ( kPa ) ( kPa ) ( mm)
0 0 1 218.00 43.17
1 0.6 1.33 198.38 18,33 48.66 1.5 9383 14075 8.46
0.6 0.4 0.82 178.76 54.16
0.6 0.4 0.82 178.76 54.16
2 0.6 1.33 141.70 18,33 59.66 1.5 9383 14075 6.04
1.2 0.8 0.48 104.64 65.16
1.2 0.8 0.48 104.64 65.16
3 0.6 1.33 85.02 18,33 70.66 1.5 9383 14075 3.62
1.8 1.2 0.3 65.40 76.16
1.8 1.2 0.3 65.40 76.16
4 0.6 1.33 54.50 18,33 81.66 1.5 9383 14075 2.32
2.4 1.6 0.2 43.60 87.16
2.4 1.6 0.2 43.60 87.16
5 0.6 1.33 37.06 18,33 92.66 1.5 9383 14075 1.58
3.0 2.0 0.14 30.52 98.16
3.0 2.0 0.14 30.52 98.16
6 0.6 1.33 27.25 18,33 103.65 1.5 9383 14075 1.16
3.6 2.4 0.11 23.98 109.15
3.6 2.4 0.11 23.98 109.15
7 0.4 1.33 21.80 18,33 112.82 1.5 9383 14075 0.62
4.0 2.67 0.09 19.62 116.49
4.0 2.67 0.09 19.62 116.49
8 0.6 1.33 16.90 19.15 122.23 1.5 11500 17250 0.59
4.6 3.07 0.065 14.17 127.98
4.6 3.07 0.065 14.17 127.98
9 0.6 1.33 12.97 19.15 133.72 1.5 11500 17250 0.45
5.2 3.47 0.054 11.77 139.47
∑ 24.85
∆ ef 19.88

9
3) Δ ef = 0,8 ⋅ ∑ Δ i = 19,88 mm < Δ adm = 80 mm
i= 1

140
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

3. Verificarea terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă

Condiţia care trebuie îndeplinită este:

p ef ≤ m c ⋅ p cr

unde:
m c = 0,9

Psc + G f 832 kN + 143,49kN


p = '
= = 396,54 kPa
L'⋅ B'
ef
1,64 m ⋅ 1,5 m

M sc 150 kN ⋅ m
L' = L − 2 ⋅ e1 = L − 2 ⋅ c
= 2,0 m − 2 ⋅ = 1,64 m
Ps 832 kN

B' = B = 1,5 m
G f = γ b ⋅ V + γ ba ⋅ Vba + γ u ⋅ Vu =
kN kN kN
= 23 3
⋅ 2,16 m 3 + 25 3
⋅ 0,366 m 3 + 17 3
⋅ 4,98 m 3 = 143,49 kN
m m m

p cr = γ * ⋅ B'⋅ N γ ⋅ λ γ + q ⋅ N q ⋅ λ q + c * ⋅ N c ⋅ λ c
în care:
γ * = 18,26 kN/m³

B' = B = 1,5 m
kN kN
q = 17 ⋅ 2 m + 18,26 ⋅ 0,5 m = 43,13 kPa
m 3
m3
c * = 66 kPa
φ * = 19° ⇒ din tabelul III.14. Nγ=1,58; Nq=5,9; Nc=14,04

 ′
 λ q = λ c = 1 + 0,3 ⋅ B = 1 + 0,3 ⋅ 1,5 m = 1,274
 L′ 1,64 m

λγ, λq, λc - conform tabelului III.14. ⇒ 
 B' 1,5 m
 λ γ = 1 − 0,4 ⋅ = 1 − 0,4 ⋅ = 0,634
 L' 1,64 m

În final:

141
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

kN
p cr = 18,26 ⋅ 1,5 m ⋅ 1,58 ⋅ 0,634 + 43,13 kPa ⋅ 5,9 ⋅ 1,274 + 66 kPa ⋅ 14,04 ⋅ 1,276 =
m3
= 1534 kPa

⇒ p 'ef = 396,54 kPa < m c ⋅ p cr = 0,9 ⋅ 1544 kPa = 1381 kPa

4. Armarea cuzinetului de beton armat

Armarea cuzinetului din beton armat se realizează conform capitolului III.5.2 al


prezentului îndrumător.

Valorile de maxim şi de minim ale presiunilor pe talpa cuzinetului sunt:


N s ,c M
p max, min,c = ± s ,c
l c ⋅ b c Wc

kN
N s,c = Psc + γ med ,c ⋅ [ D f − ( H1 + H 2 ) ] ⋅ l c ⋅ b c = 832 kN + 20,22 ⋅ 1,3 m ⋅ 1,0 m ⋅ 0,7 m =
m3
= 850,4 kN

M s ,c = 150 kN ⋅ m
kN kN
0,366 m 3 ⋅ 25 + 0,544 m 3 ⋅ 17
Vba ⋅ γ ba + Vu ⋅ γ u m 3
m 3 = 20,22 kN / m 3
γ med ,c = =
Vba + Vu 0,345 m 3 + 0,474 m 3

Vba = 1,0 m ⋅ 0,7 m ⋅ 0,3 m + 0,4 m ⋅ 0,3 m ⋅ 1,3 m = 0,366 m 3

Vu = 1,0 m ⋅ 0,7 m ⋅ 1,3 m − Vba = 0,544 m 3

850,4 kN 150 kN ⋅ m
⇒ p max,c = + 2
= 2500,57 kPa
1,0 m ⋅ 0,7 m  1,0 m  ⋅ 0,7 m
 
 
6
850,4 kN 150 kN ⋅ m
⇒ p min,c = − 2
= − 70,86 kPa

1,0 m ⋅ 0,7 m  1,0 m  ⋅ 0,7 m
 
6
Datorită faptului că presiunea minimă, p min,c , este negativă se va considera presiunea
minimă ca fiind egală cu zero, iar presiunea maximă se calculează astfel :
2 ⋅ N s ,c
p max,c =
l M 
3 ⋅ b c ⋅  c − s ,c 
 2 N s ,c 

142
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

2 ⋅ 850,4 kN
p max,c = = 2502,7 kPa
 1 m 150 kN ⋅ m 
3 ⋅ 0,7 m ⋅  − 

2 850,4 kN 

⇒ p max,c = 2502,7 kPa
⇒ p min,c = 0 kPa

l c − l x ,c 1,0 m − 0,3 m
p o ,c = p min,c + ⋅ p max,c = 0 kPa + ⋅ 2502,7 kPa = 1751,9 kPa
lc 1 m
p max,c + p min,c
p med ,c = = 1251,35 kPa
2

⇒ Momentele de armare pe cele două direcţii sunt:

 l2 l2 
M x ,c = b c ⋅  p o ,c c ,1 + ( p max,c − p o ,c ) c ,1  =
 2 3
  0,3 m 
2
 0,3 m  
2

     
= 0,7 m ⋅  1751,9 kPa ⋅   +  2502,7 kPa − 1751,9 kPa  ⋅  
 
 2   3 
 
 
⇒ M x ,c = 70,95 kN ⋅ m

2
 0,2 m 
b c2,1  
M y ,c = l c ⋅ p med ,c = 1,0 m ⋅ 1251,35 kPa ⋅  
2 2
⇒ M y ,c = 25,03 kN ⋅ m

Pentru calculul ariei de armătură necesară se utilizează relaţia:


M
Aa =
0.875 ⋅ h 0 ⋅ R a
în care:
M – momentul de armare, Mx,c sau My,c;
h 0 – înălţimea utilă a cuzinetului ( h 0x sau h oy );

h 0x = h c − a = 300 mm − 45 mm = 255 mm ; h oy = h ox − 15 mm = 240 mm


a – acoperirea armăturii cu beton;
R a = 210 N / mm 2 - rezistenţa de calcul a armăturii de tip OB 37.
În concluzie:

143
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

70,95 kN ⋅ m
A a,x = = 1514,2 mm 2
0,875 ⋅ 255 mm ⋅ 210 N / mm 2

25,03 kN ⋅ m
A a, y = = 567,6 mm 2
0,875 ⋅ 240 mm ⋅ 210 N / mm 2

În final se consideră:

pe direcţia x-x:
7Φ 18 (cu distanţa interax de 100 mm) ⇒ A efa,x = 1781 mm 2 > A a ,x

L a,x = 7 ⋅ 120 mm + 2 ⋅ 15 ⋅ 18 mm = 1380 mm ≅ 1,4 m


pe direcţia y-y:
8Φ 10 (cu distanţa interax de 120 mm) ⇒ A efa, y = 628 mm 2 > A a , y

L a, y = 6 ⋅ 100 mm + 2 ⋅ 15 ⋅ 10 mm = 900 mm

Procentele de armare pe cele două direcţii sunt:

A efa,x 1781 mm 2
p% x = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 0,998% > p% min = 0,10%
bc ⋅ h o 700 mm ⋅ 255 mm
A efa, y 628 mm 2
p% y = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 0,262% > p% min = 0,10%
lc ⋅ h o 100 mm ⋅ 240 mm

4.1. Armătura de ancoraj a cuzinetului în blocul de beton simplu (v. cap. III.5.2)

min, c ⋅ l c 70,86 kPa ⋅ 1,0 m


p real
l′ = = = 0,028 m
p min,c + p max,c 70,86 kPa + 2500,57 kPa
real real

Forţa totală de întindere:


1 1
T = ⋅ p real ′
min, c ⋅ l ⋅ b c = ⋅ 70,86 kPa ⋅ 0,028 m ⋅ 0,7 m = 0,694 kN
2 2
Aria de armătură necesară este:
T 0,694 kN
Aa = = = 3,3 mm 2
R a 210 N / mm 2

144
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

Se consideră 4Φ 10 ⇒ A a ,ef = 314 mm 2 > A a ( = A a ,nec )


Lungimea de ancorare necesară este:
 R 
l a =  n nec ⋅ a + λ ao  ⋅ d
 Rt 
unde:
nnec =0,08 (pentru OB 37) – coeficient de aderenţă armătură-beton;
λ ao = 12 – coeficient de aderenţă armătură-beton;

R a = 210 N / mm 2 – rezistenţa de calcul a armăturii;

R t = 0,5 N / mm 2 – rezistenţa de calcul la întindere a betonului;

d = 10 mm – diametrul armăturii.
⇒ l a = 456 mm
În final se consideră o lungime de ancoraj l a ,ef = 500 mm .

L ancora = 7 ⋅ 120 mm + 10 mm + 10 mm + 2 ⋅ (300 mm − 55 mm) +

+ 2 ⋅ (500 mm + 15 ⋅ 10 mm) = 2650 mm = 2,65 m


Obs. Desenul de execuţie al fundaţiei izolate este prezentat în planşa B.1.2. .

145
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

CALCUL TASĂRII PROBABILE


Scara 1 : 50
Scara forţelor 1 kPa = 0,1 mm

218
43.17
60

1
178.76
54.16
60

2
104.64
65.16
60

3
65.4
76.16
60

4
43.6
87.16
60

5
30.52
98.16
60

6
23.98
109.15
40

7 19.62
116.49
60

8
14.17
127.98
60

9
11.77
139.47
g z

PLANŞA B.1.1.

146
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

DESEN DE EXECUŢIE

Scara 1 : 20

a) Secţiunea 1 - 1

400

3 3

1,30

2,50
C 8/10
300

2 3
400
la = 500

1
500

C 8/10

250 250 300 400 300 250 250

250 250 1000 250 250

2,00

PLANŞA B.1.2.

147
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

DESEN DE EXECUŢIE

Scara 1 : 20

b) Secţiunea 2 - 2

300

1,30

2,50

3 4 10 L=2,65 OB 37
4 C 8/10 4
300

2
400

1
500

3 C 8/10

190 250 190

200 200 200 300 200 200 200

200 200 700 200 200


1,50

PLANŞA B.1.2.

148
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

DESEN DE EXECUŢIE

Scara 1 : 20

c) Secţiunea 3 – 3

250 1,50 250

250 250 1,00 250 250


200

200

200
200

200
200

1,10
1,50

300

700
C 8/10
200
200

200

C 8/10
200

200

200

250 250 300 400 300 250 250

2,00

PLANŞA B.1.2.

149
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

DESEN DE EXECUŢIE

Scara 1 : 20

d) Secţiunea 4 – 4

50 6 x 100 = 600 50

300
3

200
80

300

L=1,40 OB 37
2
7 x 120 = 840

2,00
400

7 18
1
300
80

200

1
300

C 8/10

200 200 200 300 200 200 200

1,50

2 7 12 L=900 OB 37

PLANŞA B.1.2.

150
Anexa B.1. Proiectarea unei fundaţii izolate

151