Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor

etajate curente cu pereti structurali de zidarie: suprastructura

1. Tipuri de pereti de zidarie:

ZNA zidarie simpla/nearmata, zidrie care nu conine suficient armtur pentru a putea fi considerat zidrie
armat - cum sunt zidria confinat, zidria confinat i armat n rosturile orizontale, zidria cu inim armat. Elementele de
confinare i armturile prevzute constructiv, conform prezentului Cod, nu vor fi luate n considerare pentru preluarea
solicitrilor verticale i seismic

ZC-Zidrie confinat (ZC): zidrie prevzut cu elemente pentru confinare din beton armat pe vertical (stlpiori) i
pe orizontal (centuri), turnate dup executarea zidriei.

ZC+AR Zidrie confinat i armat n rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC) la care, n rosturile
orizontale, sunt prevzute armturi n cantiti suficiente, din oel sau din alte materiale cu rezisten semnificativ la
ntindere, n scopul creterii rezistenei la for tietoare i a ductilitii peretelui.
Zidrie cu inim armat (ZIA): zidrie alctuit din dou straturi de zidrie paralele avnd spaiul dintre ele umplut
cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fr legturi mecanice ntre straturi i la care cele trei componente
conlucreaz pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri.
Zidrie nrmat n cadre (ZIC): zidrie alctuit din unul sau mai multe straturi de zidrie, cu legturi mecanice
ntre straturi, nrmat ntr-un cadru de beton armat/oel,executat dup turnarea betonului/montarea cadrului metalic.
TESEREA ZIDARIEI:
Zidria se alctuiete din elemente aezate pe lat sau pe cant (cu excepia celor cu goluri verticale, care se aeaz
numai pe lat), n rnduri orizontale i paralele.
Toi pereii structurali de pe un nivel al cldirii se vor zidi din elemente cu aceiai nlime;
Rosturile verticale vor fi esute astfel ca suprapunerea elementelor din dou rnduri succesive pe nlime s se
fac pe minimum 1/4 din lungimea elementului n lungul peretelui i pe 1/2 element pe grosimea acestuia. eserea se va
face obligatoriu la fiecare rnd fig. 1.
Grosimea nominal a rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm.

In ceea ce priveste modularea pe verticala, nu se vor accepta decat asize intregi pe verticala (nu se accepta
jumatati de rand etc),iar in ceea ce priveste modularea pe orizontala, teserea la CPP si GVP va fi 1 rand caramizile paralele,
1 rand caramizile de-a lungul peretelui astfel incat modulul orizontal va rezulta de din lungimea caramizii, adica 6.25cm pt
CPP respectiv 7.5cm pt GVP, iar la POROTHERM teserea va fi realizata doar prin dispunerea de-a latul a caramizilor, drept
care modulul orizontal in lungul peretelui va fi de din B caramida, adica 12.5cm. Restul pana la dimensiunea dorita se va
compensa din dimensiunile elementelor de beton armat (stalpisori, centuri, buiandrugi).

2. Densitatea pereilor structurali

Densitatea pereilor structurali ai cldirilor din zidrie, pe fiecare din direciile principale ale cldirii, este definit prin
procentul ariei nete totale a pereilor din zidrie (Az,net) de pe direcia respectiv, raportat la aria planeului (Apl) de la
nivelul respectiv :

p% 100

A z , net
A pl

Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA):

Densitatea peretilor structurali stabilita n tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste sectiunea de ncastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel cu obligatia de
pastrare a conditiilor de regularitate n elevatie.
n cazul n care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul fortei taietoare de baza se
va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de calcul plan sau spatial.
Seciunea de ncastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore orizontale (n raport cu care se
definete numrul de niveluri nniv se va lua:
a. la nivelul superior al soclurilor, pentru cldirile fr subsol;
b. la planeul peste subsol, pentru cldirile cu perei dei (sistem fagure) i pentru cldirile cu perei rari (sistem
celular) la care s-au prevzut perei suplimentari n
c. peste nivelul fundaiilor pentru cldirile cu perei rari, dac nu s-au prevzut perei suplimentari n subsol

3. Goluri n pereii structurali din zidrie

het

hgol

het

hgol

lintermediar

lmarginal

ZNA
ZC;
ZCA

0.6 hgol
1.20m
0.5 hgol
1.00m

0.5 hgol
1.00m
0.4 hgol
0.80m

Ariile in plan ale golurilor de usi si ferestre

=
Ariile plinurilor de zidarie

Tabel 8.11 - Raportul intre ariile n plan ale golurilor de ui i ferestre si ariile plinurilor de zidrie
ag

0.10g

0.15g;

0.20g;0.25g

0.30g;0.40g

Perete
exterior

Perete
interior

n niv3
1.5
n niv=4,5
1.25
n niv3
0.55
nniv=4,5
0.45

n niv3
1.25
n niv=4
1.00
n niv3
0.45
nniv=4
0.35

1.00

0.80

0.35

0.25

La amplasarea golurilor de ui i ferestre se va urmri de asemenea ca spaleii care rezult s aib lungimi egale
sau ct mai apropiate. n cazul pereilor lungi (pereii longitudinali ai cldirilor tip "bar", de exemplu) dac aceast prevedere
nu poate fi realizat din considerente funcionale sau de plastic a faadelor, se recomand ca spaleii cu dimensiuni mult
diferite s fie dispui alternativ n lungul peretelui.
Grosimea minim a pereilor structurali, indiferent de tipul elementelor din care este executat zidria va fi 240 mm.
Raportul ntre nlimea etajului (het) i grosimea peretelui (t) trebuie s satisfac urmtoarele condiii minime:

zidrie nearmat (ZNA); het /t 12;

zidrie confinat (ZC) i zidrie cu inim armat (ZIA); het /t 15.

4. Dispunerea stlpiorilor de beton armat la zidarie confinata (ZC)

La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA, stlpisorii de beton armat vor fi
amplasati n urmatoarele pozitii:
- la toate colturile exterioare si intrnde de pe conturul constructiei (S1) ;
- la capetele libere ale fiecarui perete;
- de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafa_a 2,5 m2 n zonele seismice cu ag_0,20g si de ambele parti ale oricarui
gol cu suprafata _1,5 m2 n zonele seismice cu ag 0,25g ; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stlpisori
daca necesitatea acestora rezulta din calcule sau din cerinta urmatoare;
- n lungul peretelui (S2), astfel nct distanta ntre axele stlpisorilor sa nu depaseasca:
*5.0 m n cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
Structurile cu perei dei (sistem fagure), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici :
a.
nlimea de nivel 3,50 m;
b.
distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 5,00 m;
c.
aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 25,0 m2.
n cazul n care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local, spaii mai mari, se accept
suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia suprimrii acestui perete sau a nlocuirii cu un perete
nestructural la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca aceast reducere s nu
conduc la modificarea condiiilor de regularitate n plan.
*4.0 m n cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular);
tr Structurile cu perei rarii (sistem celular), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici :
a. nlimea de nivel 4,00 m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 9,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 75,0 m2.

i geometrici (fig. 5.3b)

- la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stlpisor amplasat conform regulilor de mai sus se afla la o distanta mai mare
de 3t unde t este grosimea peretelui
- n toti spaletii care nu au lungimea minima

Stlpisorii vor fi executati pe toata naltimea constructiei.

- Sectiunea transversala a stlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
- aria sectiunii transversale 625cm2 ;
- latura minima 25cm.
Armarea stlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:
- procentul de armare longitudinala:
- 1,0% pentru zonele seismice ag0,25g;
- 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
- 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g
- diametrul barelor longitudinale 12mm;
Barele longitudinale ale stlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului nivel
nnadirea barelor longitudinale din stlpisori se va face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime 50; n sectiunea de la
baza (sectiunea de ncastrare), suprapunerea barelor longitudinale ale stlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri
sau din peretii de subsol se va face pe o lungime 60.

- armare transversala:
- etrieri nchisi cu 6 mm;
- distanta ntre etrieri: 15cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a barelor longitudinale si pe 60 cm la
intersectiile cu centurile (peste si sub centura).
5. Prevederi referitoare la centuri
Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin:
legarea pereilor de pe cele dou direcii;
constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, capabile s preia eforturi de ntindere, prin legarea tuturor
stlpiorilor la nivelul fiecrui planeu;
sporirea rigiditii n plan orizontal a planeelor;
realizarea transferului forelor seismice de la planee la pereii structurali
Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni:
(i) latimea 25 cm, dar 2/3 din grosimea peretelui;
(ii) naltimea dect grosimea placii planseului pentru peretii interiori si dect dublul acesteia pentru peretii de pe conturul
cladirii si de la casa scarii.

2hp

Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime

-procentul de armare longitudinala:
1,0% pentru zonele seismice ag 0,25g;
0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g
- diametrul barelor longitudinale 12mm;
- armare transversala: ( )
etrieri nchisi cu 6mm;
distanta ntre etrieri: 15 cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a barelor longitudinale si pe 60 cm
la intersectiile cu stlpisorii.
nnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de 60 . Sectiunile de
nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; ntr-o sectiune se vor nnadi cel mult 50% din barele centurii)
La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele doua directii iar
continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea barelor longitudinale n centurile perpendiculare pe o
lungime 60 .

6. Prevederi referitoare la placa din beton armat monolit

Grosimea planeului se determina astfel nct sa fie ndeplinite criteriile privind deformabilitatea ,rezistenta ,rigiditate
si izolare fonica.
Pentru aflarea grosimi totale de planeu se aplic relaia cunoscut:
hpl=P/180 + 1..2 cm
hpl 13 cm din conditia de izolare fonica