Anul XI. No. 8. 25 Noemvrie 1907.

V. S.
V.
Oh. Gr. Teodosstu
Otescu C.

www.dacoromanica.ro
Redactia si Administratia Strada No. 9. -Bucuresti.
 youa parfumerie Droguerie
TOMA
No. 145 Nord).

onor. sale clientele parfumuri din cele mai renumite fran-

seze, ruse, germane engleze; pudre de orez, depilatoare sapone
briliantine, superbe colorante pentru diferite lotiuni, de colonia, de
lavande, de verveine .portugal, etc., ape pomezi do parfumate,
Capilarine, col-cream de la prineesse comestice higienice, pieptini fini,
peril, paste pentru .thermornetre pentru baie diferite feluri de
bureti, glicerink vasilinä, lanolinä tot felul de pentru tualete.
pentru ca: ceaiuri, cafea cacao in pulbere,
Nestlé, culori vegetate, arome esente pontru liqueruri li-
monade, rornuri cognaeuri, esente pentru conserve alimentare, Sifoane ou
cari se ape gazoase, alcool sistematice pentru spirt dena-
turat, ape diferite pentru prafuri
carboral, borax, acid boric, naftalinä ieftink bicarbonat salol chi-
nine, etc. culori, accesorii gata solutiuni,
minerale, parafink benzinä
cank terebentine, pensule, lacuri pentru picturk vopsele,
parchete, etc.
Diferite alese, scoarte, seminte pentru
vegetale animale, ca : unt
de cocos, de in, de ricin amigdale curat uleiu din ficat de morun pentru
cura de iearnä, etc.
farmaceutice române, germane, bu-
gile, balsamuri pentru capsule, cataplasme, coaltare, crayoane,
elixire, emulsiuni uleioase, emplastre, glicerofosfate, globule, granule,
injectiuni, ovule, paste, pastile, perle, pilule, prafuri, supositorii,
siropuri vinuri medicamentoase care, prin rolul ce indeplineso
uncle de a fi atiseptice desinfectante iar nutritive intäritoare,
preparate de a fi intrebuintate la vindecarea suferinzilor
le redea forta energia a le reconstituante ale sistemului
nervos indepârtandu-le totul anemia s15.biciunea generall.
Bogat asortiinént de pansamente instrumente
sorii de resortul Farmaciei, Obstetricei Chirurgiei, Opticei Dentisticei,
: tiloane, guthapercha impermeabile,
canule, injectoare si sistematice irigatoare pentru Lehuse, pompe
trage-lapte biberoane, plosti lighiane de portelan, specule, de
tase ace, siringi, sonde, aparate inhalatoare, bandage cercuri herniare,
corsete pentru doamne ciorapi pentru varice, tuburi stomachale,
pulversitoare vaporisatoare, preservative, suspensoare, thermometre maxi-
male alte utensile accesorii de sticlk aluminiu, platink faiantä
porcelan, ochelari, foarfeci etc.
La expediazá parte a Tärei, contra ramburs, prompt ou
preturile cele mai ieftine, ori ce fel de din aceastä

52-51

www.dacoromanica.ro
 Anul No. 8. 25 Noemvrie 1907.
1=1,11r

Revistá populará
Abonamentul pe an in an lei S
6 luni 3 Un 15 banl
leu Mina 5
se arci.

Mesagiul Regal la deschiderea seshinii Corpurilor Legiuitoare. - P.

atre din eparlda de
Viena.-C. Plateescu, Traditiuni despre zidirea
- Lapdatu,Calgtoria lui
Argeoului.-
divin5.-De pe Domeniile CoroaneL- Dr. Balonul a lui Zeppelin. - T., Cum
s'ar mai lesne Cowd, Serbarea dela liceul Matel Basarab.-
scolare.-Scrisoare Redactie.-Cronica
Notice: serbare popularit.-Tunélul vinului.
Din ziare gi reviste Cel mai vechiu de de mac.
Roman : Primejdioasele ale Marinarului frantuz Ludovic Tregan, povestite
de el trad. de C. C.
Portretul lui Mihai Viteazul pe o de -0 serbare la
pe Domeniul Coroanei baloane germane.
Pagina Din ale Betivescu

MESAGIUL
citit de M. S. ziva de 15 1907
la deschiderea sesiunii Corpurilor Legiuitoare.

Domnilor
Domnilor
o multumire inconjurat
momentele grele prin cari trecem, de Corpurile
che mate ,a regula cestiuni de netägaduitä
pentru dezvoltarea noasträ econornicd.
«Proprietatea mare sunt sociale pe
«cari se mai ales buna stare progresul oricdrui
«Stat: de aceea se cere ca, in relatiunile sä domneascá
«buna armonia cea mai perfectä.
a da cestiunii agrare o solutiune care sä
«meze din nou noastre spre bine-
Meu va deliberdrii
«Voastre diférite proiecte de legi, dintre cari cele sunt
«Invoelile agricole Cassa

www.dacoromanica.ro
 262 ALBINA

«Domnilor Senatori,
«Dornnilbr Deputati,
«Relatiunile exterioare ale Regatului sunt din cele mai
«satisMcdtoare. felicit in deosebi de intrevederea ce am
in anul acesta, cu Impäratul-Rege al
«gariei, de vizitele ce am primit, a Marelui Duce a Ma-
«rei Ducese Vladimir a Rusiei, ca a Principelui Bulgariei.
«Misiunile preschimbate Mine Sultanul sunt o
de increderea de care se România. Constat
«astfel fericire cu vecinii nostri sunt
«dintre cele mai cordiale.
«Noi dorim cu sinceritatea intärirea pacinicei vietuiri
«dintre State. Am deci, cu o vie satisfactie, a doua
«Conferintä de pace dela Haga a introdus Conventiunea
«din 1899, privitoare la regularea a conflictelor
ternationale, insemnate pe cari experienta celor
«din opt le dovedise necesare. Aceste
«vor aplicarea arbitrajului facultativ ca mijlocul cel
«mai pentru rezolvirea
«Guvernul Meu va prezintä Domniilor-Voastre internationale.
«unea de cu Rusia, sper curând
«se vor Turcia o Conventiune comerciald una
«consulard, precum cu Bulgaria o Conventiune de
alta pentru regularea fruntariei dunärene.
cDomnilor Senatori,
«Domnilor
«In crizei economice monetare care s'a
«toate peste
noastre trebue fie conduse
«prudentä prevedere.
«S'au ca prea apásátoare taxa Statului pe
«calitru de vin taxa pentru asigurarea contra lipsei
porumb, provenitd din secetä; pentru perceperea
«impozitului funciar s'a socotit venitul pämântului proprie-
«tätilor acel al proprietätii mari.
«Guvernul Meu va supune Corpurilor Legiuitoare un
«iect de lege la usurarea daunelor
«cultori prin neorânduelile din primävara de agri-
«De mare nevoie este a se mäsuri pentru
«tämântului primar rural o directiune practicä a da a
popor simtimântul datoriilor morale religioase-
«Am avut fericirea sä vád realizat in anul acesta un pro-
«gres in marina militard, cu ocaziunea
«augurdrii la Galati a flotilei dundrene. In timpul mane-
«vrelor din aceastä M'am din pu-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

«terea se neincetat in mod satis-

«fáckor; pentru a-i da o mai mare trebui
i se organizarea.
cDomnilor Senatori,
Domnilor Deputa(i,
«In actuale, mai mult deck ori când, cetátenii
«de toate treptele trebue fie uniti spre a
a fericirea De câte ori in cursul desvoltdrii
«României ne-am de greutáti mari, divergintele
« de opiniuni s'au cu abnegatiune prin
cumpänite. Sunt de astá acti-
«vitatea Corpurilor Legiuitoare va fi de un spirit
de simtimântul luminat al iubirii scumpei
inoastre Patrii.
«Dumnezeu ne calea implinirii
«ilor binecuvinteze lucrárile Domniilor-Voastre,
castfel munca a tutulora fie folositoare.
«Sesiunea a Corpurilor Legiuitoare este deschisd».
CAROL

serbare
In comuna Topoloveni, din jud. Muscel, un comitet compus din
I. V. Socec, dr. Maximilian Popovici, Pr. Mirea Popescu,
Udrescu, V. Voinescu, M. Cocioceanu, Gr. Vasilescu, I. Miha-
lache, altii, lucreazá pentru clädirea unui
sericesc.
Cu sprijinul al muncitorului controlor fiscal d. Emil
Gheorghiu, au dat o mare serbare la 28 Octomvrie,
salele Au parte :
a Elevele de economie casnicd din Budisteni;
b) Corul mixt, compus din 80 de fete mari
din Topoloveni. S'au ascultat coruri, s'au privit
jocuri nationale, etc.
A beneficiu net aproape 500 lei.
Comitetul, având nevoie de multe ajutoare pentru termi-
narea lucrarii, care abia e la face un apel
tre toti cetitorii cu inimä ai reviste «Albina», de a
binevol contribue cu ce vor pentru märirea fondului
de constructie, cerând dela subsemnatul liste de subscriptie, sau
arnete cu biletele a câte 20 bani, cari pot fi usor distribuite la
crestinii
Popescu.

www.dacoromanica.ro
 264 ALBINA

CIRCULARA No. 2.459 din 3 Noenivrie a S. datä preotilor

eparhiei prin de judete cu privire la gospodaria

Prea eucernice
cât interes am totdeauna
tul, nostru, pe lângä indeplinirea sfintei lui preote0,
un luminat conducktor al täranului in lucrärile ce se cer
pentru formarea bune Cáci, cine altul
in sat ar
spodäriei, decât preotul care femee sat ar
o casä curatá tesáturi stofe
de mâinile ei, femeia preotului ? Acesta a fost
pentru care seminariile noastre se predau cuno§tinte
toare la gospoddria täräneascä.
Dacá preotul familia lui ar de aceastä
ce o are in popor, apoi viata economicä
a säteanului nostru sigurantä, se va ochii
nostri vom poporului nostru.
Precum preotúl, prin säu, ar deprinde pe la
ucruri frumoase : morale, economiee, patriotice,
femeia preottilui, prin ei, ar deprinde pe
tärance la lucruri frumoase : morale, educative, casnice
idealul, de care trebue
ostru familia lui conducerea poporului.
In adevä ar aduce sat femeia
preotului, s'ar indeletnici, pe celelalte
casnice, se ocupe cu gandacilor ?
de mare stimä ar ea, ar pe
din sat la meserie.
Däcä toate femeile din tara româneascd
noastre, gospodärier
mân, in o parte, ar indeplinitä.
acést scop pentru Indeplinirea lui timp mai
apropiat, am hotarit inzbudgetul societatii noastre
tatea», nu de mult de preotii acestei eparhii, sä

www.dacoromanica.ro
 ALBIN'A 265

se suma de 600 lei, pentru fiecare judet,

150, cu care bani se cumpere trebuincioase cul-
turii gândacilor de mätase, care fie date premii ace-
fernei ale preotilor care vor creste gândaci de din
5 la 10 grame pe
la acest mestesug.
a o aduce la tuturor
preotilor din acel cu propunerea de a a stärul
sä se ocupe toatä tragerea de de acea-
afacere pe un real, va
cuvenita
Cu prilejul inspectiunilor ce faceti bisericilor din sate, pelân-
cimitir celelalte publice, dacá vor
casa gospodäria preotului foaia de
inspectiune starea in care le gäsiti. da ea
din preot familia lui, o a
porului nostru de care are mare nevoe, mai ales
timpul de fatä.
Toate femeile preotilor nostri ar initiativa ca,
femeia a primarului, a notarului ale
fruntasi ai satului, o societate de
facere indemnând a ca toate sau aproape toate fe-
meile din sat, care, a putere, sä contribue ce vor
: bani sau eu lucruri casnice, care vie ajuto-
mai ales a orfani sau de
sáraci din sat, care din pricina lipsei de sau din de
imbräcäminte nu pot merge la
Cu depliná incredere, astept patriotica neobosita
voastre stäruinta, acestei frumoase munci,
gurându-vä veti tuturor oamenilor de bine
din coprinsul acestei eparhii se va de o
a preotilor. Altf el, vom nepdsätori
aceste nevoi ale popcirului, altii ne vor

- Cu privire la lucrárile ce se fac cu

tunelului dela de pe Galati-Barlad, afläm
urmátoarele amänunte:
Dinspre tunelul a fost sträpuns pe o distantä de 180
metri. Lucrarea, din aceastä parte, oare-cari greutäti
.din cauza izvoarelor ce ies din
Din spre tunelul a fost sträpuns pe o distantä de 400
,metri. In aceastä parte, pämântul este argilos tare,
lucrarea merge foarte bine.
Lucrärile general, din cauza de oameni, merg cam
De ambele pärti ale tunelului s'a instalat tractiune electrici.
Luerärile vor continua toatá iarna.
Dupä se va o lungime de trei chilo-
metri jumaate.

www.dacoromanica.ro
266 ALBINA

lui la Viena
- Decemvrie 1600 -

nconjurat din toate pärtile de

de boerii cari se ridicará
cu nesocotita Mihai-Vodä per-
duse, lupta dela Arges, (1), ultimele trupe pe
cari le mai putuse adunb, cu ajutorul marelui
Ban de mai apoi Preda, singurul, se pare, ce-i
mai credincios jertfitor
vreme de mare restriste stramtoare.
dar numai capul, cum sä
unica de ce-i mai : calea Curtii
dela Praga, unde, cu Cesarul
credinta ce-i pästrase. serviciile ce-i
darea ce suferise, tare indurare,
ajutor, spre a se din afundul in
nestatornicul noroc
Mihai-Vodd nu se de
susi, memoriul Imparatul Rudolf -
cum lui Basta cu Ungurii alunga-
din Ardeal, precum neajutorarea in lup-
tele ce dete lui Zamoyski Simeon se datoreau por-
nirii personale ascunse a lui Basta nicidecum instruc-
tiunilor venite din cancelaria Curtii dar,
pret, la acela care, in locul
oprite de dusmanii din Ardeal,
tare
-
defaimare ale acestora care, totus,
prea Domnul se
de descredi-
primej-
-
die fata Polonilor a Turcilor cu tot dinadin-
sul fie ajutat
dar se de plecare. Nu a se asez
bine la drum, primi vestea cete de Turci sub
manda pasalelor din Vidin Nicopole, vin
lui Simeon Atunci Mihai-Vodd asupra
Banul Craiovii, care le cu noroc,
luandu-le mai multe steaguri.
care oare-cum amintirea
dureroaselor timpul din pribeagul
evod, cu sine pe cel mai mare din steagurile
dela inconjurat de vre-o 70 de credinciosi,
.mai departe spre mantuirii sale, la cre-
stinesc. Ca mai
prin Ardeal, prin teara dusmani, deci
(1) Vezi No. 6 a. c. din revistä.

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A 267

lesne ar fi putut fi, nu prins cel putin zädär-

cale. Dar Mihai, care bine imprejurärile
din Ardeal, se strecoare prin du§manilor
pe pämântul sigur al stäpânirii -la Orade

anume prin Albei-Iulii, unde se Gapar Kornis

partizanul Imperialilor, cärui bundvoire o cumpärä, zice-se
Domnul român cu 2000 galbeni prin
unde se gäsiä garnizoana de Bartolomeu Somony

www.dacoromanica.ro
268 ALBINA

unul din ce rämase la urmä credincios fostu-

lui Crai al Ardealului.
Astfel, cele zile ale lui Decemvrie 1600,
Ardeal prin pasul Vulcanului, Mihai-Voda
se spre Deva. fu
ostilitate de garnizoana care tunurile asu-
mai oameni apa Mureplui. Urma-
rea fu vestea trecerii sale prin Ardeal se cu
ajunse la urechile dumanilor, cari, de por-
a merge la
prin Baia de trimiserd viclene ca ridice
lumea provocard garnizoana din Lipa ca,
du-ce cu cea din Ineu, tae calea. Dar
Cri§enii pe Voevod pace prin
el ajunse la 6 Decemvrie, Miercuri; iar gar-
nizoanele din Lipa a pe cálatori..
uneitirile dumanilor temandu-se de
mai primejdioasei din Baia de
Cri§, trimise o scrisoare lui Paul Nyary, Cdpitanul Oradiei
Mari, prin merge pue capul sub ocro-
tirea Impäratului, cumva va ajunge acolo;
bine d-ta el - cu ce de ne
pe noi Ardelenii: ori unde oameni de-ai
tae ucid
unul din cei ce voesc binele
oamenilor dela
pe Turci.
- deci - ca
dee de
despre trecerea lui, ca nu cumva in-
tre spaima ei, innainte, la
oameni cu cari, neindoios, va
mai
Nyary vesti numai Arhiducelui Maximilian Gene-
ralului Basta cuprinsul acestei scrisori trimise o
oameni Voevodului, care, mai asigurat ceva,
prin ajunse, la 11 Decemvrie,
Luni, Orade. Aci merse deadreptul la Cdpitanul
spre a-i verbal - scopul sale
ce gratia sprijinul Impdratului. Nyary
se gräbi a comunica, a doua zi Episcopului catolic
Oradiei, rezUltatul intrevederii sale cu Domnul
acesta, de a mai departe, trimise scrisoare
Impäratului Rudolf II, prin care - ce-1
cum, «prin tainica a lui Dumnezeu, a
du§manilor» cutn a ajuns, pe
sigur al stäpânirii favoarea de
a primit se Sale, la care,
de nädejde va indurare, dreptate aju-
tor, acum oarecum trupe§te suflete0e, simte
nou fapte bune.
Drumul dela Orade - de unde la 12 Decemvrie -
la Viena - unde ajunse cea zi anului 1601

www.dacoromanica.ro
 ALBIN

Mihai-Vodd cu neasemAnatä
se face, credem, din a doua
tate a sale, nu ne-a rämas vreo altá veste, deck
scrisoare din Debretin, la 14 Decemvrie
pre*edintele Camerei din Ca§ovia, prin care Voevodul se
se cálátoria la Curtea a
.oläcarilor trime§i cu scrisorile sale omagiale.
Intru astfel de ajunse dar Mihai-Vodä la
Viena. Aci fu luat in grije sub ocrotire de Arhiducele
Mathias, fratele Impáratului, care-i la de
Aur» därul bani pentru säi. Acum
deci nu i mai râmâneä decât, cum zice Cronicarul, socoatá
vremea prilejul, spre a parte-i
influente dela Curte spre a se însu§i
Impäratului Rudolf la Praga.
In acest scop, putin timp so-
sise la Curte o solie din partea Staturilor Ardelene cu noi
propuneri oferte privitoare la rânduirea a Prin-
cipatului, Mihaiu-Vodd interveni pe Carolus Magnus,
Bartolomeu Pezzen Baronul de Lichtenstein ca nu se
nici un räspuns acelei solii nu va veni la
Praga. numai astfel puteä descoperi
nuirile planurile ascunse pe cari Ardelenii, du§manii
le ridicau puneau la cale mereu Tot
întemeiat pe douá binevoitoare ce primise,
aproape de Sâmbäta-Mare (Tyrnan) dela Impäratul,-Mihai
scrise aCestuia, arätându-i cá a venit sä stea de la
judecatä, pentru sale : dacá a gre§it,
deapsa ; nu, capete i se dea ajutor
spre a readuce la supunere cele trei
dute. cu gândul la zälogita-i familie, care
primejduitä . Ardelenilor, se mult
se porunceasca lui Basta a o din du§manilor
säi, ao la sigur : sau altundevä
In scrise Arhiducelui Ma-
ximilian, rugându-1 recomande Impäratului, sprijinindu-i
cererile cu cáldurä mdrinimie.
Astfel a pentru ridicarea sa.
inte de a trece mai departe, e trebuintä sä
pe se cuvine, rândul petrecute
pe atunci Ardeal.
Läpdatu.

- VretiVreti totdeauna
un
? Iertati!
(Lacordaire).

www.dacoromanica.ro
270 ALBTN

Traditiuni despre zidirea

Negru-Vodä, vrând facá o mânästire, a esit zi la

bare sus, cu cu mesteri, ca sä
un
umblând ei câtva timp, au dat de un frurnos
ca acolo s'o Au pus o copac ce se
chiar acel vazá dacá
ca lui D-zeu lo-
cul ales s'au Dar se cá lui D-zeu nu i-a.
pläcut, de a pus-o, d'atâtea ori a de-acolo
gäsiâ tot unui lac mare din apropiere.
Atunci Negru-Vodä, väzând cá vointa lui D-zeu este ca
se zideascá locul acelui lac, a tocmit lucratori
fäcând a dat drumul lacului de s'a
Cum musteâ a bätut taraci grosi de gorun
a asezat grätare numai din drugi mari de cur-
mezis, de s'a Apoi umplând cárbuni, a
biserica.
Cu zidirea nu de de oarece tot ce
cäde noapte.
lntr'o noapte, lui Mesterul Manole, care se luase de gânduri de

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 271

nu ce mai i s'a un vis i-a spus

zadarnic se mai trudeste, nimic nu va ce nu-§i
va zidi temelie.
Manole, desteptându-se, spuse visul cu totii se
ca s'o zideascA.
Când ea veni merinde, au prins-o au zidit-o de vie
zid, iar zidul de atunci n'a mai biserica a fost
Negru-VodA s'a bucurat mult a gata de
mândrá de ; dar cinsteascA
de vrednicia daruri, a poruncit sA le strice
sA-i sus acoperis, sA
de foarne.
Atunci ei aripi de zburând, au ici
colo si s'au zdrobit la unul.
locul cAdeau, un izvor de apA limpede.
de atunci, dupA numele sA azi de prin-
prejur : Valea Valea Danului, lui Alb, Valea lui
lui Gan, Sasului . . . . a
Manole, Busegei, s'a o e
azi fântâna lui, cu apA de beau oamenii
Mori. (PovestitA de meu).

alesese Negru-VocIA a el o bise-

case do cari cu s'au stricat ;
chile s'au zidit mai biserica care se numeste Bol-
nita. de Bratea, care am cules balada).
In ce priveste a mai 2
traditiuni una cA ar chiar la poarta mânAstirii, unde
se cesmeaua cea mare ; iar a doua cA ar apro-
de drumul duce spre acest sat, se
partea a drumului, ulrni mari, cari poporul
numeste lui subt ei o cu apA
mitA lui Manole.
C.

Rug5m pe nostri abonati râmasi

abonamentului sá se grabeasa a-1
acei cari ne datoresc pe mai ani din urrng, ru-
a ne trimete cât mai posibil
parte din le vine greu odatá
tot. Anul al deja a ni se
trimete abonamentul pentru a ne scuti de cheltueli
trimiterea chitantelor prin avize de platá, etc.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

ntr'o erau oameni, cari mai

mare dusmanie din cauza
- Frate, zise cel nedreptatit, nu te temi tude
lui Dumnezeu. mai fiecare zi o
din din care-mi hrana copiilor ?
Nu te temi tu are o dela Dumnezeu
pentru nedreptatea ce mi-o faci aproape ?
Dumnezeu e prea departe, ca plangerile tale,
- Dar 3, eu foarte aspr
nedrepti n'ai te bucuri de fruc-
tul tale!
Vorbe! De le mai scoti pe vede
place citesti rnult psaltirea biblia! Cuvintele acestea nu
pretuesc pentru mine nici o Mai bine ai
mi-ai asemenea vorbe
- Dar frate, zise nedreptätitul, e un Dum-
nezeu, care le vede toate pe mine n'are lase
--
rázbunat pentru nedreptatea ce mi-o faci.
pace,
mor tot te dau
rapitorul, !

nedrep-
tatea ce mi-ai o mai fiecare zi. Crestinesc lucru e ace-
sta, ca fiecare noapte peatra de pe mosie
-
luindu-mi totdeauna
sfintii sau eu cu punga ?
o de ?
are dreptate, tu
La a rapitorul, lucrurile
de bine, orn pierdh procesul,
rul jurase n'a n'a stramutat nici decum peatra
ce de hotar cele mosioare.
Dumnezeu precum ai jurat drept!»

Din acel moment a se la cuvintele

nedreptatitului: Dumnezeu ai jurat,
drept» voia lui veniau minte.
Mai mult uneori se ele in
du-le singur mai de alti oameni

zice
- ce o fi
cuvintele: «SA-ti
Gheorghe a lui Sandu, de tot
Dumnezeu precum
ai urat drept..
jE lui D umnezeu, Petrache Lungu,
r In potriva bietului Ion al
ug o mare

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A 273

Mustrarea de cuget a lui Sandu merse mai departe.

De se sä la horä, unde jucau fetele
de se vorbele:
pläteascä Dumnezeu precum ai jurat de drept!»
Cuvintele acestea zise Gheorghe a lui Samlu
nici un rost, pe oamenii din sat i ori de câte
ori vedeau apropiindu-se : vedem ce
vine, sa-ri !.
spunä acuma.» ace-
are ne
leasi cuvinte. a
Sub musträrei de cuget Gheorghe
un an zile ajunsese cä abi se mai
pe picioare,
se preotul
pe omul pe nedreptätise.
de räul ce 1-am mi-a
«Frate,
plätit. pe neclrept, im-
ce 1-am
o despägubire de bani, pentru bucata de
ce ti-am räpit-o.» cuvintele:
zicând aceste cuvinte o voce stinsä
Dumnezeu precum ai jurat de drept!»
«Sä-ti hotärirea nedreaptä fu de ase-
Judecatorul care fu pus
meni pedepsit de Dumnezeu. El
casä de nebuni. dar
Astfel Dumnezeu celor nedrepti,
le pläteste ! Vântul

De pe Coroanei.

La 10 Noemvrie a. s'a in comuna de pe

meniul Coroanei din jud. o expozitie a produselor
nilor regula-
Aceastä expozitie s'a organizat ca toti anii
mentului 1901 de Administratia Domeniului Coroanei
scopul de a printre cultura pomilor roditori,
a legumelor a florilor. Domeniului Coroanei, din preot
Juriul, compus din atât
primar, examinând produsele de aproape, a constatat plantele
legumele, zarzavatul, pomii roditori, florile, precum
de expuse de lnvtAtor Bälänescu,sunt nu numai bine
isbutite, dar bine selectionate asortate vederea
tului a locuitorilor.
Asemenea a deplin de starea care a gäsit
care pe culturile de m

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
serbare la de pe Coroanei Ruseu Ha).
 ALBINA 275

sus, a plantat mai pomi a altoitul qcolarii,

le-a dat mai multi pueti ca grä-
In urma celor constatate cum a imprejurärei ace-
stui multi din säteni au pomi roditori
o mica care tot felul legume zarzava-
turi, juriul a acordat d-lui premiul de 50
instituit de Administratia Domeniului Coroanei.
* *

In seara de 14 a. s'a dat comuna Ruetu de

Domeniul Coroanei din jud, o reprezentatie
trupa artistului Aurelian Papiu. Serbarea a
de comitetul economica-culturale «Al. N.
Lahovary» din localitate, folosul din
Bucure§ti, a produs un venit net de 40 de lei, care s'au
directorului acestei institutiuni.

Balonul cu al lui Zeppelin.

n vremea aceasta, ce vorbete mereu de baloane eu

se fac frurnoase in Franta cu «La
trie» cu «Ville de Paris», Anglia cu «Nuhi secundus.,
Germania cu in Austria cu unul al
nume nu-1 dau ziarele- unii päreau a de munca
cheltuelile ce graful Zeppelin mereu lacul Con-
stanta balonul de altfel
rete, ale baloanelor sus pomenite, de-o vine vestea Zep-
pelin a balonul lui a lásat pe toate
guvernul german a descoperirea drepturilc lui
Zeppelin milioane de märci. i-a dat a
cheltuit vazá visul aevea. Tot odatä grafut
Zeppelin ar fi a pentru Germania un balon, care
va duce ontsprezece oameni care ar o
putere de 285 cai-vapor n'ar mai mult (masina) de
285 de chilograme. Asta ar minunea cea mare,
baloanele celelalte, de pe «La Patrie», au gre-

www.dacoromanica.ro
 276 A

utate de 5 chilograme pentru cal-vapor putere. «Kann-

städter mai la Hamburg Kiel se vor face
porturi baloanele lui Zeppelin sä poatä sä se coboare si
se cum acuma la lacul
Alte ziare nu vor seamä de vestea dat de «Kannstädter
Zeitung» dar amänuntele ce in «Die D-rul Hugo
ner ne fac credem c e foarte cu putintä. La balonul
nou, graful va face insemnate cât
la armuit fi mai mari decât pänä acuma.
Trebue se balonul lui Zeppelin se deosebeste de toate
celealalte prin trei lucruri : e mult mai mare ; pânza din
e pe un schelet de vergi o forma nu se
ca la baloanele celealalte cari moi in sfâr-
sit toate lui sunt de legate ele, in
balonul e primejdie a se de luntrea de sub el. Eckner
plutirii väzduh a fäcut, lui
pelin, un pas, in adevär, uria se poate
a in sfârsit, väzduhul. Balonul lui
Zeppelin are alte mijloace de a-i la care e, sau
a plac, färä a säculetele cu
nisip slobozi gazul. Incepe a se Zeppelin nu s'a
läudat, cä balonului seamänä cu a va-
poarelor mari cari primejdiile oceanelor, pe când a
tuturor celoralalte e ca a strävechi. Baloanele celealalte
nu pot sta mult in vätduh, ce invârtesc un ceas
mult douä, trebue sä se coboare. Al lui Zeppelin puteä
48 sau 72 de ceasuri face di'ntr'un zbor 2000-3000 de
metri, in de 150 sau 200 cât altele, izbutesc mai
Balonul lui din la 1. Oct. st. n., a
dovedit pe ä are putinta a se
in sus a lepdà säculeti cu näsip. S'a
umplut de opt zile, gazul mai pästrase curätenia, ci
amestecase aer. Putea 500 de kilograme a stat
ceasuri pe sus. De patru ori s'a ridicat cu 400 de mai
sus decât iar s'a Seara, dupä ce se recise
udase, dupä ce stätuse toatä ziva când
s'a la ad'post, tot mai o sutä cincizeci de kgr.
näsip. Prin urmare pierderea de gaz prin a fost aproape
cumpnitä prin câtimea de Se vede Zeppe-
nu se când zice cä el va sta in aer
vreme va ajunge benzina luat. E destul spunem
s'ar care se voe, numai
a la aceeasi economia de gaz ar nespus de
mare ar adevär, dup vorba lui
lin, de multe ori 24 de ceasuri.
Balonul lui Zeppelin e pentru lungi poate
duce cu sine greutäti mari. Ce insemneazä asta pentru
e lesne când vom aduce aminte c toate
abi pot doi trei oameni ele la depärtare de 150 sau
200 de chilometri. conferinta pentru pace dela Haga n'a oprit
aruncarea de boambe explozive sau mine din baloane, inchipu-
zice-se, c primejdia nu bate la
S'ar spune c baloanele lui Zeppelin nevoe de porturi
anume ingrijire pregätite se

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A 277

ele, a apoi a se din ba chiar, jude-

faptul s'au pe lacul de
Constanp, are nevoe de un port un lac sau mare. In
e totul Baloanele lui Zeppelin
de lesne de se se coboarä de lin, ar
se coboare ori unde nu
va fi mai räpede de 5-6 metri Dimpotrivd
lealalte baloane sunt mult mai au mai mare nevoe de
locuri anurne pregatite spre a se
Balonul lui Zeppelin nu mai e balon toate celealalte, ade-
vapor plutitor Cei ai lui pot
: la dreapta, la drept sau
fac eel dela orizontalä; sus
de 50 de metri pe minut sau jos
cea de inältare.
Multi din ce-au fost la cälätoria dela 1 Oct. st. n. tre-
mirare, au innaintea ochilor un
baton ori mai de un aeroplan, o
zburat mai grea dedt aerul, sus ajutorul unui
balon.
Desi vapoarele aeriane ale lui Zeppelin au deocamdata menirea
de a sluji pentru räzboiu, nu vreme
nu va trece le vedd slujba
Lux.

mai oras de
expeditiune a ruinele Bisurga
se pustiu nisipos din Mesopotamia
centralá. Chiar la s'a apeste zidurile unui turn
care o inscriptiune numele lui Dungi, personaj care
a pela 2750 a Ch; sub acestea pietre purtau
Ur Gur (2800 a Ch.); putin mai jos s'a o monetä
aur numele lui Naram Sim (3700 a Ch.); aces-
tui strat au din vremea lui Sergon (3800. a Ch.).
La de doi metri s'a de construe-
4500 a Ch., ne adancimea a
r-uinilor s'a a fi de 12 metri jumatate, ce ve-
chime trebue reprezinte ultimele straturi ! S'au gäsit multe
obiecte interesante, care o de
i se atribue vechimea de 4500 a Ch. e mai
veche statue din lume. S'a gäsit o
toare care suná: Jucária care a inveselit atâ-
tea de ani urmä de un copil din Mesopotamia ar putek
face astázi din zilele noastre !
(Gazeta Transilvaniei.)
*
*
Tarta de este pentru
Vaailor sä nu li se mai mare, caz
ca acesta laptele untul e

www.dacoromanica.ro
baloane
aer.

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A

Cum s'ar mai lesne

RAspunsul la aceastä intrebare 1-au dat
orasuI Buzeu la 8 Septemvrie, anul acest. mijloacele pe
cari propun ca le populeze cu copii :
1. Sfaturi date personal
2. Vizite din din casä in casä, stäruind
toate puterile pentru aducerea copiilor la
3. Punctualitatea implinirea datoriilor sä
cel cel din
4. Reputatia sa ca bun ca de
5. caute a fi termeni buni ca lumea sä ajungä.
a fi iubit
6. facä apel la nevoie la concursul autoritätii comunale
administrative.
7. deâ mici ajutoare haine copiilor lipsiti de
mijloace.
8. aplice obligativitatea in conf. cu regulamentele
9. Intocmire de asociatiuni deprinzând astfel pe elevi
de foloasele i de dupä ce
cu cursului primar.
T.

Productiunea
In anul 1906 s'au produs lumea 134.128.908 hec-
tolitri de vin, din cari 48.000.000 revin asupra Frantei. In
lia productia vinului a fost de 52.500.000 Spania 16.900.000
Portugalia 3.900.000 hL; Austria 3.100.000 Ungaria
2.805.000; Chili 2.500.000 2.150.000;
Rusia 2 milioane 100.000 hi. 1.90.000.
Productia aceasta unu milioane, Tur-
cia, Argentina, Statele-Unite
In grecia insule au lost 900.000 Serbia 500.000, toatä
Australia 265.000, tot Tunis Brasilia, Corsica
Luxenburg 120.000.

www.dacoromanica.ro
Serbarea Basarab
din

Vineri 16 Noemvrie S-tul Matei, patronul li-

ceului s'a serbat cu o deosebitä solemnitate.
S'a mai biserica Lucaci, un te-
deurn de P. S. Arhiereul Calist Boto§áneanu
de mai multi preoti, la cari a luat parte
corpul profesoral al liceului, elevii, nume-
rovi pärinti, corespondenti invitati, cum Lupu
Antonescu, secretarul general al Ministerului Instru-
anume delegat de Ministru Spiru Haret.
au fost date de corul sub
conducerea maekrului Ghermäneseu.
Intreaga asistentä a trecut apoi sala de gim-
unde a serbarea care a constat din:
Exercitii de trag ere Imnul regal (cor);
sertatia d-lui profesor I. Buricescu viata»;
Exercitii de sabia; solo, acompani-
ate de orgä, violinä, violoncel; de
floreta.
Exercitiile de tragerea intä au fost
conduse de cunoscutul maestru Velescu, corurle
de maestrul N Ghermäneseu.
Intregul program s'a executat bine, dar mai
bucata «Les rameaux» a atras elevilor exe-
cutanti sârguitorului maestru aplauzele
rnerosului public, ca al persoanelor oficiale,
elevi au repetat bucata din nou.
S'a trecut apoi in sala de receptie a liceului unde
s'a servit prin ingrijirea d-lui D. Constantinescu,
Directorul liceului, pi§coturi.
Au tinut toaste Lupu Antonescu numele
d-lui Ministru Spiru Haret, C. D.
stantinescu, tefan Joan altii.
La orele 12V, serbarea s'a incheiat, o plä-
amintire celor ce au avut norocul de a lua
parte

www.dacoromanica.ro
 ALBINA, 281

Incheind aceste trebue constat reu§ita

serbärii se datoreste primul neobositului director al lice-
ului sprijinului ce-i corpul profesoral.
Astfel de sunt din toate punctele de vedere.
Dela Corod.

Banci
Revizorul al jud. a o comisie
pusä din mulp ca studieze chestiunea unor
cari functioneze de o cam numai pe
scoalele din jud. Neamtu. Din micile depuneri ale elevelor ele-
vilor, - chiar dela un ban, - se un des-
tul de Insemnat, care va administrat de un consillu din
face parte preotul presedintele
din localitate.
Aceste au de scop ca adune din vreme
pentru de a deprinde pe copii de mici economia, de a
se conducerea controlarea afacerilor cen-
vor fi dintre elevii mai mari) in a se
prinde de a pe cei in (din fondul se vor
copiii silitori).
ministru al instructiunii a aprobat idee, a
proiectul de statut-tip al a de d-1
vizor de Neamtu, publicat in «Buletinul Oficial» al mini-
sterului, spre a de altor institutori
cari ar folositoare institutie in
Pentru economiile scolarilor se vor märcile de eco-
nomie ale cassei centrale a populare.

Scrisori catre redactie.

Stimate D-le
trimetem data de azi, un mandat valoare de lei 7, lei
5 abonarnentul Albinei" pe anul XI lei 2 pentru plata a
de N. Nicolaeseu Gh. Stoenescu, pentru care
interven1 mi se pe adresa pr. paroh Constantin G. Dragomi-
corn. sau sä se prin d-v odatä Albina,
pentru care vä multumim.
»Albineiv Onoratului ei comitet ani multi vrednici pentru
luminarea Terii, pentru care noi ne jertfim ! Ar fi de ca
se dispue de sus Preotii Invätätorii
alese din Albina alte reviste, fie obligati serios a fre-
asemenea cursuri, de voe nu voesc a parte
. . .
In iarna anului 1906 am citit la bucäti din Albina, dar putini
veneau, atrasi de de alti oameni certati
justitia, cari privesc gelozie, pornirile cele bune.
Bine ar fi se dispue de sus, mult s'ar
salutäm, Pr. Constantin G. Dragomirescu.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

eronica
(14 - 21 Noemvrie 1907)
Din tar&
- La 15 Noemvrie s'a deschis Sesiunea Corpurilor Legiuitoare. La orele
11 dimineata s'a oficiat un tedeum la Mitropolie in prezenta d-lor deputati,
enatori, a d-lor a functionarilor
Dupä servieiului divin, senatori s'au
in sala Adunäril
La orele 12 S. Regele, de A. S. Principe le Regal,
intâmpinat de Ministri de birourile Corpurilor Legiuitoare.
M. S. Regele este primit sala aplauze 3ari nu se mai
se pe Tron. Suveranul are o aratá
pe deplin.
M. S. citire mesagiului regal, pe fruntea numá-
yului de fatá. Mesagiul este aplaudat.
In urmä al Consiliului de Ministri
ordinará a Corpurilor Legiuitoare.
M. S. Regele A. S. le Ferdinand se retrag. Ministri
reprezentantii natiunii päräsesc sala Adundrii.
- La Craiova s'y dat la 17 Noemvrie un concert, sub patro-
al M. S. Reginei, folosul fiicelor de militari. Serbarea
reusit de minune.
- Semánáturile intreaga s'au mult urma
din ultimele zile.
Dela din alte
-
ticol
Ion Lupas, profesor in
in «Tara la 2 luni
a osândit pentru un
coroane
- La o intrunire la Petersburg, deputatul basarabean Gulehin
ráspnnzând unui boer rus, care popoarele de neam strein din
Rusia de dusmänie, a zis: din depärtata Basarabie, din tara unde
nationalitatea moldoveneasca, de care voi habar n'aveti. Poporul
tasarabean e un popor bun. cä Moldovenii mare numär
nestiutori de carte, din pricina necunoasterei lirnbii E foarte
nu li se dä voe
Nu va trece mult chestia culturii Basarabenilor va veni
Rusesti.
- In camera a vorbit deputat Vasile Dânsul a arä-
cât de sunt Ungurii când popoarele nemaghiare
cäutând sä le ca o putere lume
nu va puteä constrânge nu träeaseä. De insusi Ungurii,
n'ar dacá se vor
le vor persecutà mai departe, vor face atâtia dusmani nati-
Bunt. Face declaratie nu vor compromisul austro-
ungar, prin aceasta sä se ei in contra
statului ungar.
Din
- Din America, unde cele mai multe fabrici nu mai sau
putin, se Europa zeci de mii de lucrätori. La New-
lefurile functionarilor au fost micsorate
De asemenea Ungaria vin mii de emigranti din America.
Guvernul unguresc a hotárirea pe emigrantii unguri
prin de nemaghiare.
- Velicicof, poet scriitor bulgar, distins, fost ministru, a murit. I
fäcut inmormântare

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A

Balonul militar francez din pricina vântului a scäpat

a 200 soldati cari s'a indreptat dela Paris cätre mia-
zänoapte. Ziarele vorbesc pärere de de
- La granitele Marocului (Africa), au avut tribu
rile marocane trupele franceze. Triburile marocane cari
rásboiu sfânt pentru gonirea Francezilor din au fost
respinse mai multe loeuri.

- D. P. maestru de lucru la coala de din Roman,.

a fost de ministerul instructiei la ca studieze fa
bricarea jucäriilor.
- Directiunea bäncilor populare a câte 350 lei pe
presedintele populare Piva-Petrei din Ialomita, care a.
organizat vânzarea comun a cerealelor, din comuna lui din
invecinate, pe d-1 A. Marinescu, conduatorul läptäriei din corn. Prundu,.
-
judetul Arges,
suma
Olga Stolojan a donat
pentru
Herästi din judetul Ilfov
ur ei biblioteci populare, precum
cärti din bibliotecá a regretatului d-sale sot.
- Ministerul domeniilor a dat o circularä regiunilor silvice din
prin care face cunoscut ca pädurarii incaseze lefurile dela per
rurali.
- Prin noul budget al jud. s'a prevázut suma de 60.000
pentru de meserh la
- Ministerul Instructiunii a luat dispozitia toti din ju-
detul Ilfov, cari primesc dela sau dela o indernnizatie mak
mare de zece lei, sä fie a face cursuri adultii din
respeetivä.
- Ministerul a cerut celui de dea ordin percep
torilor mai stäruintä amenzile pentru ca.
ele nu se acumuleze sä fie apoi mai greu de
- In T.-Severin s'a infiintat o de adulti. va
sectiuni: una a analfabetilor alta a celor care a
La vor face cursuri toti din orasul
- Prefecture judetului a Ministerul cultelor
locuitorul Constantin Stan Dutnitru din comuna Bascov-Flesci, ju
det, a primit dela un individ care se drept arhiepiscopul Gaborin
Stefan din Jerusalirn-Betleem (Palestina) o scrisuare formá
de o icoan cromolitografiatá de o fotografie a sa.
Din cuprinsul reese cä numitul
cari vor trimite sume de bani, variind 20-140 lei, cá vor-
fi pomeniti cu ai la serviciile religioase ce s'ar fi
la o din Jerusalim.
astfel de s'au primit mai cu seamá de
de carte se necontenit ; se vede este vorba numai de
incereare de
Ministerul cultelor la cunostintä tuturor. se
nu in de asemenea oameni necinstiti, cari tot
deauna au exploatat credulitatea celor
Ministerul instructiunii a aprobat de pe
urmätoarele sate din jud. Isverna, Glogova,
Deveselul, Vânju Mare, Pätulele, Cusmirul, Gemeni
geoaia. Toate vor fi conduse de res
- La 15 Noemvrie a apärut poporului., care ese
douä ori pe lunä. Ea va articole privitoare la viata säteanului.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

la economie, la cresterea vitelor, boalele oamenilor ale vitelor,

turile i datoriile locuitorilor acestei
Redactia administratia Pretul abonamentului : leu
20 bani pe an.

ale lui

vrea sá bea de unul singur"; de aceea se duce

paharul dinnaintea oglinzii zice serios : hz
on'rabile"...

A apärut : Calendarul satenilor pe 1908, de mai fe-

de gospodari. Principalele articole sunt urmätoarele :
1. Luminä, luminä ; 2. Apel cAtre säteni ; 3. Intâmplärile cele
mai de când e lumea câti sunt de atunci ; 4. Särbdtori
nationale domnesti ; 5. Särbätori ; 6. Câte sunt
dela o zi mare la alta ; 7. Semnele vremii ; 8. Iarmaroacele din ; 9.
Calendarul pe anul ; 10. Lucrärile gospodäresti, ce au de fäcut
lunä ; Rugäciuni ; 12. Icrana descrierea vietei lui ; 13. Sf.

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A

Ion .aur ; 14. Lauda Sf. Joan gur de pentru plugari ;

15. Porunca asupra särbätorilor 'a sfântului Sinod ; 16. Porunca asupra
posturilor a 17. Familia Dornnitoare a noastre ; 18.
gele Carol sätenii ; 19. Tara cârmuirea ; 20. Felurile
; 21. Bisericile ; 22. Mosiile Statului aréndate sätenilor ; 23. Imbu-
soiurilor de vite ; 24.,Creditul Viticol ; Legiuiri noi asupra
pämänturilor (rurale) ; o judecatä dreaptä, mai bine
o strâmbä ; 27. arninte, frati sâteni ; 28. Vorbe lute-
; 29. Cine groapa altuia... ; 30. e ; 81
este totul (poveste) ; 32. De-ale ; Cântece Po-.
ves tiri. :
Precum alte frumoase interesante sfaturi
scrise pe intelesul sätenilor.
Pretul unui calendar este de bani trimes prin altá platk.
la adresa cumpärätorului,care baniînainte pe adresa
Nationale, 47, Calea

de Shakespeare, trad.versuri de Haralamb G.

Eiblióteca Pentru toti, No.un vol. 120 pag. 30 bani.
De. vânzare la mai toate libräriile din Catalogul complet
acestei eBiblioteci pentru toti ce cuprinde peste 300 de a se
cere librdriei editoare Alealay, Bucuregi.

ocna de Vasile, Pop. eBiblioteca pentru No. 293

30 bani: e o schite
...MIllau
nuvele umoristice, de haz.

Licita i.
- In ziva de 18 Decemvrie 1907, ora a. m., se va tine la
Eforia spitalelor civile din ; oferte
pentru arendarea comptul d-lor arendasi, pentru ne-
plata de arenzi, pe restul periodului de arendare 1906 - 1914
cu dela 23 Aprilie 1908, a urmätoarelor trupuri din mo-
Albesti, anume :
Trupul
1. Lunca de jos, cu dealul dela moara, garantie pro-
vizorie lei 400.
2. Câmpu dela deal, garantie provizorie 175, -
3. Valea Dumire§tilor « 300, -
Trupul
4. Poenile : Glodu mare, Glodu mic, la pod, in funduri Del-
meana, Juzi, Lazul lui Malul Corbului, Ogräjoarele,
cinetu, Cunticelile, Leu, Lazu Groapa Stupinei, garantie pro-
vizorie lei 100.
5. Mlaca Dealul Boului, garantie provizorie lei 350, -
6. Clocoticiu, « 80, -
7. Terenurile din Delitnitarea Dobrotei Albesti Ungureni
Pämânteni, garantie provizorie lei 70.
8. Lueiu Livada mare, garantie provizorie lei 400, -
9. Muntele Podeanu, « 150, -
10. Otcu, « 120, -
Supra oferte conditionale nu
Conditiunile generale speciale se pot la serv. Domenial
sectia in zilele de orele
12 a. m.

www.dacoromanica.ro
 Primeidioasele
ALE

frantuz TREGAN
(povestite de el
TRADUCERE DE C. C.

destul de frumos, dar foarte

guste. sä se regelui fatá de mine, fui dat In
gazdä la o apetenie de de mijloc, a cärei casä
numai trei caturi. Catul de jos douä odAi, dintre care una
se de catul care tot camere, printeo
scará. La catul al doilea te suiai o scarä cu trepte de din
din acesta intrai In catul al treilea. erau
asternute scoarte frumos peretii erau cu
pene väpsite in culori deschise. Un fel de bänci lungi
serveau de paturi de scaune.
Catul al treilea locuit de In al doilea se
masa. jos pe un adu-
bucatele foi proaspete sau de marmorá. Când
veneau mosafiri, atunci odliei se In jos
o fiecare se marginea acestei gäuri.
In ei un sclav picioare o care dupá
bucatele dela un alt servitor de mai jos, le
o mare repeziciune tuturor mesenilor. Nu ertat nimänui
serveascá pe vecinul o cápetenie rangul
mai sau mai putini Regele catul
al 6-lea slujit de 12 slujitori; sfetnici mâncau In
catul al 4-lea sau al 5-lea. Gázduitorul se Kayhar,
o singurá o fetitá de 15 numitá lam,
fu de cum o vázui. Câte arátau mare dra-
goste. petreceau zilele m'am fäcut alb
dacá dincolo de Koutar mai afará de cea
de Kahshi, numire ce dau Orangonokii triburilor
mul márii. Le povesteam despre Europa, despre regii ei puter-
de armatele, de orasele cele mari ce au albii,
ei ascultau nelncredere. Tot vorbind le
bine limba.
Dupá 15 zile, fui dus In fata unei care guver-
natorul general al de se aurul care fu-
anume chemat de rege ca vorbeascá mine. un
sfat el, care mai multe ore, fui readus In casa lui Kayhar
frumoasa lui mare bucurie cá n'aveam

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 287

mai de nimic, de oarece de acest

dregator.
De sosisem Koutar timpul mi trece foarte
repede. Fui de mai multe ori primit de guvernatorul de
aur, care spuse voiu fi primit de rege. Despre
gankeon mai putut nimic.
In fine sosi ziva In care primit de acest rege
care de temut de iubit de supusii lui. tre-
In zorii zilei de unei muzici ciudate, dar
privind In indivizi toba, unii In
niste cornuri, de timbale de aur a
ror coarde le cu bete de aur. Stradele erau de
lume, venise de prin satele vecine.
In mers militaresc. Drept aveau o
de care le acopereau soldurile la genunchi,
erau goi.

Mi se scald (pag. 259 No. 7).

Gazda spuse pe ziva luna e

regele adunarea poporului curte mare a palatului,
anume In acest scop, care pardosita cu lespezi de
lustruita imprejmuitá de un cerc de
aur curat.
unna).

www.dacoromanica.ro
 Societatea are de scop a
intinderea pöpor, prin
morale,
triotice de practic, pentru
rea, prin toate mijloacele legiuite, a
de scrieri publicatii imorale, sau cu ,

contrarii statului ideii

Cotizatia este de .cel putin doi pe an, iar
preoti rurali säteni, de cel putin un leu an. mem-
bru Indátorat an primirea sa,
a Societate cel putin doi membri noi.
Cererile de inscriere, de cotizatia' an, se pot
d-lui Spiru C. strada Bucuresti.
Comitetui: loan Presedintele Academiei
mare proprietar, senator.-
Administrator Spira C. Haret, Ministru,
Secretar, Coast. profesor secundar, inspector
- Membrii : Petre Administrator al Casei
Autocefale Ortodoxe Române, profesor la Seminarul
director al S'c. Normale a pentru
Procopie, senator, Primar al Capitalei;
YIdescu, fost Ministru, Cristu S. ad-
ministrator al coalelor, profesor secundar ; Dim. Cecropid,
tor. - Cenzori, Coast. inginer de mine; econom
profesor ; Coast. Alexandresce, institutor.
Membri (urmare).
Jocu P. (Banca Nationalä, Galati), 2 lei; Buzdugan Z, C. (str. Eliade
Rädulescu, Galati), 2 lei; Longinescn G. (str. Movromol, Galati). 2 lei;
D. (str. Eliade Rádulescu, Galati), 2 lei; Aug. (str.
Galati), 2 lei; Calmuschi Constaátin (Logofätul Galati),
lei; Marinescu Vasile Domneascá 84, Galati). 2 lei; G. Botea
Galati), 2 lei; Artur N, Munteanu (Galati), 2 lei; Zaharia Ionescu
(Societatea Cooperativä, 2 le; Jianu Gheorghe (Pascani), 2 lei;
Vasile Cosma (Depoul C. F. R. Pascani), 2 lei; Emanoil (Pascani),
Dimitrie (Depoul C. F. R. gara Pascani), 2 lei; Neculae
(gara Pascani), 2 lei; Emil Copaci (Atelierul Pascani), 2 lei: Edu-
árd Kohanovschi 2 lei; (gara Paácani), 2 lei;
Neculai Alexa (gara Pascani), 2 lei; I. R. Heger (gara Burdujeni), 2
Gheorghe (scoala mixtä C. F. R., gara Pascani): leu; Petru
fan (gara 2 lei; Ungureanu Vasile (Pascani), 2 lei; Robert Mer-
chi (Depoul C. F. R. gara Pascani), 2 lei; Vasile Durchi (Depoul C. F.
gara Pascani) 2 lei; Alexandru Rädulescu (Märculesti), leu; C.
B. Rädulescu (Colelia), leu, L;Georgescu (Grindu),
leu; I. Bârzea (Slobozia), I. Georgescu (Mircea-Voda), leu.
Al. Tänase (Giurgeni), leu; Panait Tenie (Marrilien), leu: Gh.
(Perieti), leu; Pr. I. Fiera (Plevna), leu; G. Bonduache (Do.
Coranei Dobrovät), 2 lei; A. Marinescu (Dorneniul Coroanei Do
2 C. Rabega (Dom. Coroanei lei; Constan-,
tinescu (Dom. Coroanei Dobrovät), leu; I. Georgescu (Doni. Coroane
1 leu; N. Tulbure (Dom. Coroanei leu;

www.dacoromanica.ro
 AL BIN 289

Coroanei leu; Todireasa Dom. Coroa-

nei Ion (Dom. Coroanei Dobrovát). leu; Ion
(Dm. Dobrovät). leu; Nicolae Trofin (Dorn. Coroanei
leu; Ion I. Samson (Dom. Coroanei leu; Ni-
.colae C. Pavel Coroanei leu; Nicolae (Dorn.
Coronei ; Costache Filimon (Dom. Coroanei Dobrovät),
Vasile Coroanei leu; D. Casapu (Dorn. Coroa-
Dobrovät), 1 leu; A. Dorneanu Coroanei leu;
(Dom. Coroanei Dobrovät), (Dom. Coroanei
leu; Niculescu leu; Petre Pescrescu
,(Dom. Coroanei leu; Grigorie Cor. Dobrovät),
1 leu; Bocan (Dorn. Coroanei leu; Donos Mihail
Coroanei Dobrovät), leu; Cost. Andrei (Dom..Coroanei Dobrovät),
Pricopie Coroanei leu; Ion Päduraru (Dorn.
Coroanei Dobrovát), leu; Gavril Preda Coroanei
leu; Const. Constantinescu Dobrovät), leu; Banca
-sile (Dorn. Coroanei leu; Vasile Cojocaru Coroane
leu; Costache Eftimie (Dom. Coroanei Dobrovät),
.Gheorghe Cotofan Coroanei leu; V. Pricopie
Coroanei Dobrovät), leu; G. V. 'Constantinescu 3 lei; Elena
Zamfirescu leu; Gh. Alexandrescu (Lehliu), leu;
Popescu (Consâmbesti), leu; E. P. Dirnitrescu 2 lei; D.
(Munteni leu; D. Nicolescu (Dor-Märunt). 4 lei;
Ion lonescu (Slobozia), leu; P. Teodorescu leu;
tulescu (Chioare), leu; N. Nitulescu leu; Haralarnbie
'Gheorghe Nicolescu (Cegani), leu; Const. Cälinescu (Caconeanca), 1 leu;
Gheorghe (Suditi), leu; N. V. Värzarn (Bojucaju), leu;
D. Z. Popescu (Mihai Viteazul), leu; Maria (Ciulnita),
1 leu; loan Georgescu (Mircea Vod), 1 Panait R. Popescu (Satul-
Model (Tonea), leu; Teodora D. Mateescu .(Slobozia), leu; Maria Puiu
,(Coslogeni), leu; M. I. (Strachina-Tândäu), leu; D. Vasi-
lescu Holtina), leu; I. Georgescu (Satul leu;
Al. Radulescu (Märculesti), leu; Lupu (Slobozia), leu; C.
(Cosimbesti), leu; A. Dobrescu (Jegalia), leu; Bibur
leu; A. Vasilescu (Pietroiu), 1 leu; T. Cälinescu (Gäldäu), leu;
M Nicolescu (Pribegii), leu; Echisciolu 2 lei; C. Pope-
scu leu; Z. Scarlätescu (Frumusica), leu; Alexandra
.orgescu (Oglindh), leu; Vasile Nicolescu (Socoalele), leu; I. Teodo-
(Cocargeaua), 2 lei; Marin Tache (Mbesti), leu; Ion M. Babaia
($ocariciu), 4 lei C. Popovici (Murgeana), leu; Panait Tenie
i(Manilieni) leu; Marin T. lonescu (Arutele), leu; Moscu G.
scu (Albesti). leu; Em. B. Dinulescu leu; Niculescu
(Bucesti). leu; Haralambie Nicolescu leu; Mihail I. Visan
.(Poiana), leu; Preotul loan (Slobozia-Nouä), leu; Hrist.
.(Curesti-Rasa), leu; A. Popescu (Nucetu-Culcati), leu;
..(Plevna), leu: D. Tudor (Plevna), leu;
Numärul membrilor Inceperea anului 1907 este de 1105, is r
-veniturile tot acest timp, aunt de 3.156 lei.
(Va urma In numärul

www.dacoromanica.ro
 ""-

Societate pe Actiuni
47, Calea Victoriei,
Inliiniata de a de papetarle

PENTRU CURSUL * * * *
*** * PRIMAR SECUNDAR
Rornâne Franceze
-Material
Tot
Pentru Biurouri
de Registre pentru Populare.
PENTRU DESEMN
MARE DEPOSIT DE
mai ca
26

THE BANK OF ROUMANIA, LIMITED

Capital Lire sterline 000 deplin SOCIETATE DE ASIGURARE, I

Sediul Londra. Sucursala Bu- Capital actiuni värsat

curesti. aur Lei 2.000.000
Comitetul central : la Londra Fonduri de reservä
Machintosh compuse din prime
I. daune 688.76
Duncannon . . Idem format din capi-
W. H. Barry tal alte rezerve
Robert Hamilton Lang . Total aur 7.052.531.36
de Frank . . . Viena Daune plätite . . . . Lei 33.000.000
P. Naville . Paris Vice-presedinte A.
Vernes general E.
Directori : C. A. Stolz asigurá contra in
E. E. Goodwin. cediului, a .grindinei», contra
Censori : loan Kalindern, Demetru lui pierderii valorilor. Asigurárile
pentru
loan Ghika Green.
sunt primite in toate
combinatiunile obisnuite : de
Sediul social : moarte, supravietuire, zestre
Londra 7 Creat Winchester street. Sediul social palatul Societätii din
str. Doamnei No 12, Bucuresti.
: Bucuresti, sf. Bucuresti,
ghe. str. No. 4. Agenlii in toate
orasele din

Inst. de Arte Grafice Carol Göbl S-sor Rasidescu, tr. Doamnei16.- 20.046.

www.dacoromanica.ro