\T MDq,

AMICUL
wi

1899

‫^זײ־‬----------------------- --------------

întocmit de I. Popovici,
Tiparul si editura lui W. Krafft în Sibiiu.,
------ ,---------------------------------------- j---------------------------------------------
 Pag. I. ■' Pag.
Cronologie pe anul 1899 ... 2 | Regenții europeni ..... 16
Semnele cronologice pe anul 1899 2 | Poștă:
Serbători și alte dile schimbat. . 3i * a) Tarifa pentru serviciul în
Regentul anului 1899 . . . . 3 ‫ן‬ monarchic,teritoriul ocupat
întunecimi . . ... . 3 I și Germania .... -. 17
Cele patru anotimpuri . . . 3 I b) Tarifa pentru comunicația
Calendarul Iulian și Gregorian i . cu România . . ... 21
cuplele lunilor, numele Sânți- i c) Unele din tarifele uniunii
lor, serbătorile împărătesei și | poștale internaționale . . 21
bisericesci, evangelia. glasul și r Cassa de păstrare poștală reg.ung. 23
voscreasna fie-cărei Dumineci, Tarifa pentru telegrame ... 24
fasele lunei, resăritul și apu- i Timbru și taxe ... ... 25
nerea soarelui, sentințe, semne : Târgurile (Bâlciurile):
de' timp, cțile critice și um- ț a: Ungaria și Transilvania . 27
blarea timpului . . ... . 4—15 i b) România . ...... 31

Partea literară pentru învetătură și petrecere:

D’ale noastre ... . . . 35 Câteva cuvinte,asupra plăcerii . 76
Doina ; . . . . . . . 42 Pelagra ......... 81
Parabola despre basin . . 43 Klondike . . ... . . 85
Productiunea noastră literară 50 De loc . . . . . . . . . . ,86
Cronica anului . . , . . 53 Povețe economice . . . . . 87
f Miron Romanul . . . . 67 Povețe practice ...... 90
Badea Niculae . . , . . 69 Humoristică . .......................... .... 92
Bunicul . • ■ « '. . 73 , Sematisin statistic ăl Românilor
Poesii poporale . . . ... . . 75 din Ungaria și Transilvania . 95

A n u n c i u.r i.

BIBLIOGRAFIE.

Orașul Bucuresci
articol retipărit din ,Enciclopedia Română‘, publicată sub auspiciile
‫״‬Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“
‫׳‬ de‫■׳‬
$r. C. £)iaccnovich.
■ —Cu 2 planuri și 15 ilustrațiuni.
Prețul t leu = 11. - .5‫)׳‬.

Sub acest titlu editorul ‫״‬Enciclopediei Române“ a retipărit în broșură

separată articolul despre capitala României, înzestrândud ancă și cu alte
10 ilustrațiuni publicate în fascicolele premergătoare.
Această broșură, cuprincjend, și planul orașului d’impreună eu‫׳‬re-
gistrul sfradelor, poate fi utilisată și că un bun călăuz de toți ,visitatorii
Bucurescilor, și se poate procura dela Editorul W• Krafft și la,toate librăriile.
 Probă de ilustrațiune din ‫ ״‬Enciclopedia Română“.

Vedi pagina VI.

0
Din Calea Victoriei (Bucuresci).
 Adolf Thierry, apotecar în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.
8BF" Atențiune! Advertise/, cu toata insistența de a comanda și
a cumpgra toate imitațiunile, cu cât mai ieftine cu atât mai fără efect, ale
balsamului meu singur veritabil i Numai balsamul meu cu marca mea verde
comercială și de apărare ‫״‬Thierry’s Balsam‘‘ e veritabil.
Unic veritabil

Balsam englez miraculos

probat și relaționat din partea autorităților sanitare.
Adjustarea sticlelor stă sub scutul legei comerciale de modele. "W
2 Exclusivul unic și Singurul atelier de fabricare și de furnisare e fabrica de balsam a
7S
âpotecarulni A. Thierry in Pre gr ai a, lângă RohitschWbrniiii
concesionată in oficiu și împrotocolată prin judecătoria comercială.
^3
O Acest balsam servesce intern și estern. El e: i. Un
mijloc de tămăduire ancă neajuns la toate boalele de plă-
mani și de pept, ușorează catarul și împuținează flegma,
Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.

alină durerile tusei și vindecă chiar astfel de dureri

învechite. 2. Are efect escelent la inflamare de grumadi, de
răgușeală și tot felul de morburi de grumadi, etc. 3. Curează
radical ori ce friguri. 4. Vindecă într’un mod surprințietor
toate boalele de ficat, de stomac, și de intestine, îndeosebi
sgârciuri de stomac, colică și cârcei interni de corp. 5. Aii•
nează durerile și vindică vena de aur și emoroidele. 6. Are
efectul de a depurga în mod lin, curăță sângele și rerunchii,
delătură ipocondria și melancolia, întăresce apetitul și
mistuirea. 7. Servesce într’un mod escelent la dureri de
dinți, la dinții scobiți, putrezeala de gură și toate boalele
de dinți și de gură, și delătură sughițul, ia mirosul din
Unicul veritabil balsam gură, și stomach. 8 E un mijloc bun în contra limbricilor,
alai A• Thierry,
apotecar în Pregrada vermilor cordelați și la epilepsia sau boala de nevoiă.
lângă Rohitsch-Saner- 9. Servesce la aplicarea lui esternă ca un mijloc minunat
brnnn. de tămăduire pentru toate ranele atât proaspete cât și
vechi, pentru sgârci, roșață, bube înferbîntate, fistule, negei, rane de arsură,
ȘÎ membrele degerate, rîie, sgaibi și lepră, manile crepate și dure etc. și delă•
tură durerea de cap, țiuirea de urechi, artrită, reumatism, durerile de urechi, etc.
despre cari toate se află informațiunile cele mai clare în îndreptarul despre
aplicarea și întrebuințarea lui. 1 o. Este preste tot un mijloc de casă, care se
întrebuințează atât intern cât și estern cu un succes neindoelnic, e reel, ieftin
și de tot nevfitămător, și care n’ar trebui să lipsească în nici o familiă și în
special la influență, choleră și alte epidemii să servească cu primul mijloc de
ajutor O unică probă va instrua și dovedi mai mult decât această informațiune.
Veritabil și nefalsificat este acest balsam numai atunci, dacă
fiecare sticluță este ,nchisă cu o capsulă de argint, pe care se află gravată firma mea:
‫״‬Adolf Thierry, Apotheke zum Schutzengel in Pregrada“,
dacă fiecare sticluță e provedută cu eticheta verde de mai sus și e înveluită
într’o instrucțiune de întrebuințare, pe care se află tot aceeași marcă de fabrică;
deci fiți totdeuna cu atențiune la marca de apărare verde mai sus descrisă 1
Falsificatorii și imitatorii balsamului meu, celui unic veritabil, precum și reven-
dătorii de imitații fără valoare, alte maree de balsam, cari înșaîă publicul, le
voiu urmări și pedepsi sever pe basa legei despre scutul marcelor pe calea
juridică. Pe unde nu sunt deposite a balsamului meu, acolo să se procure
de-a dreptul și sub adresa: ‫״‬An die Schutzengel-Apotheke des
A. Thierry in Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrnnn. 12 sticle
II
Adolf Thierry, apotecar în Pregrada lângă Eohitsch-Sanerbrunn.
mici sau 6 sticle duple costă franco la ori‫־‬care stațiune poștală din Austro-
Ungaria 4 coroane, în Bosnia și Erțegovina !2 sticle mici sa» 6 sticle duple
4 cor. bo fii. Mai puțin de 12 sticle mici sau 6 sticle duple nu se espediază. Se
espediază numai pre lângă trimiterea sumei prin asemnațiune sau prin rambursă
Adolî Thierry^apotecar înPregradalângăRohitsch-Sauerbrunn.
Puterea și efectul p
o
a>

Alifiei admirabile wiWil engleze.

P
o
a»
S’
Cu această unsoare s’a vindecat perfect un sca■
”2
rabeu de os care s’a ivit mai nainte cu 14 ani și fii ©
declarat de necurabil, și mai în urmă un morb greu
de 22 ani așa numit rac.
p
Alifia admirabilă engleză, un mijloc care &
se aplică cu cel mai mare succes la cele mai grele, extra- VI
®
ordinar de tenace, chiar învechite vătămături ale ome-
ifpțATMI FRRY ia 11irii suferitoare> care ® âuoă neajunsă în tămăduirea

Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.

aorr•t rane^or' oâ^ în a^narea durerilor, se compune in
rREErPb''lA partea sa pr ncipală dintr’o concentrațiune a minunatelor
puteri naturale vindecătoare estrase din r‫״‬sa roșie ‫״‬roșa centifolia“ în
legătură cu alte substanțe, cunoscute ca renumite pentru efectul lor tămăduitor
ți favorabil.
Unsoarea admirabilă englesă se aplică: La țițele umflate ale femeilor
leuze, la împedecarea scurgerii laptelui, la întărirea pieptului, la orbanț, la tot
felul de vătămături învechite, la sărătură, boale de picioare sau de oase, la rane, pi -
cioare umflate, chiar la rosură de os. La rane făcute prin lovituri, impunseturi,
tăiături, sdruncinări, și prin glonț, la scoaterea tuturor corpurilor străine, ca: așchii de
sticlă, de lemn, năsip, șrot, spini, etc. La toate umflăturile, screscăturile, carbunculi,
formațiuni noue, chiar ia rac; la sugel sau defect la degete, la panariciu, beșici
sau picioarele rănite din causa strapațelor. La tot fe uî de rane făcute prin arsură,
la membre degerate, la ranele escate prin îndelungă zăcere. La umflături de
grumadi, la bube, la dureri de urechi și răniri ale copiilor, etc., etc.
Cu cât mai veche, ca. atât mai escelentâ este alifia admirabilă engleză în efectul ei.
Se recomandă a țin£ în fiecare famili& neîntrerupt la mân& din acest
mijloc preservativ unic în felul seu«
Mai puțin de dou€ dose nu se espediază. Espedițiunea se face exclusiv
numai la asemnațiuni anticipative sau cu ramburse. Doug tigăițe cu portul postai,
declarațiune și împachetarea, etc. costă 3 coroane 40 fileri.
fflUF‫) ־‬Numeroase ateste stau la dispesițiune. "WE
Feriți‫־‬v€ d’a cumpăra falsificate de nici un efect și Ve rugăm a fi atenți
că pe fiecare tigăiță se află întipărită marca de mai sus a fabricei și firma:
‫״‬Schutzengel-Apotheke des A. Thierry in Pregrada.“
Fiecare tigăiță este învăluită într’o instrucțiune de aplicare provSdută cu
asemenea marcă.
Falsificatorii și imitatorii alifiei mele admirabile englese unică veritabilă se vor
urmări cu rigoare pe basa legii despre scutul marce’.or; asemenea și revendătorii de
falsificate. Unicul isvor de procurare este:
‫״‬SchutzeDgel-Apotheke alui A. Thierry“
în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.
Deposite în cele mai multe apotece ■ Unde nu e deposit să se comande
direct la adresa mea: ‫״‬Schutzengel-Apotheke alui A. Thierry în Pregrada lângă
Rohitsch-Sauerbrunn. — Marca de apărare e registrată în austr.-ung. sub Nr. 4524.
III *
0
 Adolf Thierry, apotecar în Pregrada lângă Eohitsch-Sauerhrunn.

Mirabile Pain-
se întrebuințează numai ea mijloc extern.
Efect surprindător prin ungere contra reuma, ghift,
Toate aceste preparate se pot procura veritabil din Schutzengel-Apotheke alui |A. Thierry în
_______ Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn. _________________ _________

reuma acută în încheeturi, durere de spate și șele, înțe-

penire, paralisare, receală externă, scrintituri, umflături și
aprinderi de membre etc., precum și ca mijloc extern în•
tăritor după opinteală și ca preservativ în contra tuturor
morbilor de mai sus.
Veritabil numai dacă e provăzut cu firma și marca
de mai sus și e închis cu capsula de metal cu firma pro•
ducătorului de mai sus.
Mai puțin ca 2 sticle nu se espediază, și costă franco Ia toate
stațiunile poștale în Austr.-Ung. și Germania pre lângă ram•
bursă sau pre lângă trimiterea banilor anticipativ coroane 3.40.
Schutzengel-Apotheke alui
A. Thierry în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.

Pomafla veritabil engleză pitra «marea pelei

nu conține nici un feliu de materii stricăcioase sau oprite, efect repede și sigur
contra tuturor țoalelor de pele, apără ți contra influinței stricăcioase a tim-
pului SÎ soarelui. Delătnră admirabil tot feliul de necurățenie de pre pelea
trupului și a feței: s. e. ahme, alunică, coji etc. sbîrcituri, asprirea pelei, și
mânile aspre și roșii le face delicate și netede, dă feței, după întrebuințare con-
tinuă, aparență tineră delicatesă, pelea trupului incarnat roșa. Toată seara îna•
intea culcărei să se ungă fin pelea obrazului și acele părți ale trupului, cari sunt
a se țind tinere și fine, cu această pomadă, trage preste noapte mănuși și efectul
este sigur. Dimineața să se spele acea parte a trupului cu apă proaspătă și cu
săpun neutral (cel mai bun e săpunul meu de borax). Fiecare tigăiță trebue să
fie la coperiș provâdută cu firma imprimată:
Schutzengel-Apotheke A. Thierry în Pregrada.
1 Tigăiță de Pomadă miraculoasă veritabil engleză costă coroane 1.60, o
bucată de săpun borax coroane —.80
pentru porto și cutie âncă 80 tileri deosebit«
După ‫׳‬receptul original englez preparat în apoteca ia archangel aiul
A. Thierry în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.

!22‫״‬astile Hărnatine
după receptul original francez preparate din extract veritabil de carne alui Liebig,
amestecat cu substanțe chemice, sunt cel mai sigur mijloc în contra palidității,
sărăciei de sînge și morburilor consequente. Efectul lor e nutritor și produce
sânge. La toate semnele despre începerea palidității și sărăciei de sânge, cari
se cunosc ușor la individii atacați de acest morb prin : osteneală ușoară, slăbirea
musculaturei, batere de inimă, astma, conturbarea mistuirei, cârcei de stomach,
amețală, durere intensivă de cap etc., nu întăreați a împedeca progresarea
acestui morb și comandați cu toată încrederea pastile hărnatine, cari sunt
unicul și cel mai sigur mijloc în contra palidității și sărăciei de sânge.
Pastilele hărnatine se prepară după fiecare comandă proaspet în ‫״‬SchlltZ-
engel-Apotheke alui A. Thierry“ în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.
1 cutie costă coroane 3.40, pentru porto și ambalagiu âncă 60 flleri.
Fiecare cutie trebue să fie provădută cu subscrierea proprie a numelui
producentului.
IV
Adolf Thierry, apotecar în Pregrada lângă Bohitsch-Sauerhrunn.
Sii‫־‬up Zagorian pentru piept.
Un mijloc foarte plăcut de a lua, atât pentru crescuți cât și pentru copii
de ori ce etate, contra tusei, tusei măgăresci și rele, catarrh de piept și de plă-
mâni, flegma, aruncătură bolnăvicioasă, durere de pept; liniștesce și stîmpără
durerile și la toate morburile de piept și de plumâni, chiar și la cele mai vechi.

T o a te aceste p re p a ra te se p o t p ro c u ra v e rita b il d in S cliu tzen g el-A p o tb ek e a lu i A. T h ie rry în

O jumătate sticlă costă coroane 1.20, o sticlă întreagă costă coroane 2.20.
— Pentru porto și cutie 80 fileri deosebit. — Fiecare sticlă trebue să fie pro•
vâdută cu capsula de metal și cu firma mea introtipărită.
Preparat și de căpătat din ‫״‬Schutzengel-Apotheke alui A Thierry‫ ״‬in
Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.

Pomada pentru ciwrea piTiilni vfiritahil Tiunociiinin cii!|1rz!!!

Impedecă căderea părului, perderea și cărunțala prematură, absolut ne-
stricăcios și de preferat tuturor altor soiuri de pomade. O tigăiță costă coroane 2.
Pentru porto și embalagiu 80 fileri mai mult
Fiecare tigăiță trebue să aibă imprimat pe coperiș.‫־‬
‫״‬Schutzengel-Apotheke alui A. Thierry“ în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.

Hapuri veritabile Cascara-Sagrada engleze

P re g ra d a lâ n g ă R o h itsc h -S a u e rb ru n n . _________________________________
pentru curățirea sângelui.
Una cutie 60 fileri, 1 lișic ca 6 cutii 3 coroane. Porto și iada âncă 60 fileri.
In special se recomandă pentru ușurarea scaunului fără urmări rele.
Fiecare cutie trebue să fie provădută cu subscrierea proprie a produ *
centului A Thierry.
Pe unde nu sunt deposite de preparatele mele să se comande direct sub adresa:
‫״‬Schutzengel-Apotheke alui A. Thierry“ în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.
30 1 g e 8 ‫־‬t 1 v.
Prav universal veritabil englez pentru mistuire și apetit,
al apotecarului A. Tllietry în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.
Neîntrecut și neajuns ca mijloc de casă pentru întărirea stomachului,
facere de apetit, ajută mistuirea și pentru nutrirea și întărirea corpului; pentru
delăturarea ușoară a tuturor greutăților de mistuire; se recomandă mai cu
seamă după prea multă mâncare de materii crude, unsuroase și după multă
beutură. Efectul lui se estinde și Ia curățirea sângelui, și împedecă ivirea și
crescerea celor mai multe morburi ale tuturor organelor de mistuire. Un \/4 oră după
fiecare mâncare să se ia t— 2 lingurițe de cafea din acest praf cu un păhar de
apă sau mai bine vin bun și după aceea âncă un jumătate pocal de apă sau vin.
1 cutie costă 2 coroane. Pentru porto și embalagiu 80 fileri mai mult.
Fiecare cutie, ca semn al veritabilității, trebue să fie provădută cu subscrierea
proprie a producentului »A. Thierry
.
*
Pe unde nu este depot de acest prav escelent să se comande direct sub
adresa: A. Thierry’s Schutzengel-Apotheke in Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrunn.
Prav veritabil zagorian pentru animale,
pentru cai, vite cornute, oi și porci, vindecător și nutritor. io pachete costă
franco 7 coroane Veritabil se capătă din ‫״‬Schutzengel-Apotheke alui A. Thierry“
în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn. ___
Prav pentru ‫־‬ti'âixșl (emoroide).
Ajutor sigur, vindecă și delătură trânșii, (vâna de aur, sângerarea mațului capital
cu noduri). Se poate întrebuința numai estern. fără pedecă în hrană vieții Cele
de lipsă conține instrucțiunea de întrebuințare. Fiecare cutie trebue să fie pro‫־‬
vădută cu subscrierea mea proprie. 1 cutie francată și fără spese poștale 8 coroane.
Veritabil se capătă numai direct din Schutzengel-Apotheke alui A. Thierry
în Pregrada lângă Rohitsch-Sauerbrunn.
v
 Editura lui W. Krafft în Sibiiu.

A apărut tomul I al publicațiunii:

‫״‬Enciclopedia K°mână“
publicată din însărcinarea și sub auspiciile ‫״‬Asociațiunii pentru
literatura rom. și cultura popor, român“
de
Dr. C. Diaconovich,
priin-secretarul »Asociațiunii«.

Acest dicționar enciclopedic urmăresce scopul de a

i popularisa științele și artele, a lăți cunoștințele folositoare I
în sinul poporului român și în deosebi a oferi o icoană cât
mai fidelă a întreg trecutului și a tuturor stărilor actuale ale
Românilor.
j ‫״‬Enciclopedia Română“ se publică cu concursul a preste
200 ‫ ׳‬autori, între cari numeroși membri ai Academiei Ro-
mâne, profesori dela universitățile din București, Iași, Viena,
Lipsea, S. Petersburg și Praga, și mulți alți distinși scriitori
i români din toate ramurile științelor și artelor, și apare în
ji circa 30 fascicole de câte 6 coaie de tipar (8° mare cu litere J
petit), cu numeroase ilustrațiuni și harțe, cuprindând preste
30,000 articole. Fascicolele se editează în intervale de câte
| 4—6 septemâni, 10 fascicole formează un tom. Publicațiunea
întreagă va fi terminată în decursul anului 1900.
Prenumerațiuni pentru ‫״‬Enciclopedia Română“ se pot
face la editorul W. Krafft în Sibiiu și la toate librăriile.
i Deposit general pentru România la Storck & Miiller, Bucu-
I resci, cal. Victoriei. Abonamente se primesc numai pentru
! publicațiunea întreagă. Fascicole singuratice nu se vend. *)
li După terminare publicațiunea se va vinde cu un preț urcai.
! *) Celor ce doresc a cunoasce întocmirea și formatul »Enc. Rom.«
I| se recomandă broșura: ‫״‬Orașul București“, eu 2 planuri și 15 ilastr.
;| Prețul 1 leu = 50 cr. inel, francatura. I
I Sub acest titlu editorul »Enciclopediei Române« a retipărit in
broșură separată articolul despre capitala României, înzestrându-1 ancă |
și cu alte 10 ilustrațiuni publicate în fascicolele premergătoare. Această 1
‫!׳‬ broșură, cuprinzând și planul orașului d’impreună cu registrul stradelor,
i! poate fi utilisată și ca călăuz de toți visitatorii Bucureștilor; se poate
li procura la editorul W. Krafft în Sibiiu, și la toate librăriile.

VI
 Prețul de prenumerare face: pentru Austro-Ungaria
fl. 30.—, iar pentru România fr. 75.—, și se poate achita
deodată sau în rate, și anume:
a) Abonații cari doresc a primf publicațiunea în fascicole
imediat după editarea acestora, au să achite prețul de
prenumerare în rate de cel puțin fl. 3.— (resp. fr. 7.50).
Ratele sunt a se achita anticipativ, imediat dup ăapariția
ultimului fascicol plătit.
&) Abonații cari prefer a procura publicațiunea în tomuri
complete, au să plătească deodată cu comanda cel puțin
un avans de fl. 3.— (resp. fr. 7.50) și vor primf tomurile
cu rambursa, bonificându-li-se la fiecare tom 1/g a avan-
sului plătit și socotindu-se pentru câte 1 tom. broșurat
fl. 10.— (resp. fr. 25,—), compactat fl. 11.60 (resp.
fr. 28.50).
Expedițiunea se face pe spesele editorului.
Pentru compactarea tomurilor editorul a procurat scoarțe
speciale, lucrate cu mult gust artistic și în formă corespunde-

toare caracterului publicațiunii. Aceste scoarțe costă, inclu-

sive expedițiunea recomandată, fl. 1.— (resp. fr. 2.50). La
cerere editorul este aplecat a îngriji el de compactare, pentru
care este a se plăti separat fl. —.60 și spesele expedițiunii.

Volumul I al ‫״‬Enciclopediei Române‫״‬

cuprinde 10,401 articolele dela A — Copenhaga■ cu 110 Ilu-
strațiuni în text, și următoarele harțe, planuri și adnexe:
I Africa, harta politică. Asia, harta politică.
Alexandri, Vasile, (bust lucrat de Băile Herculane (vederi).
sculptorul român I. Georgescu). Planul gradinei botanice din Bu-
America, hartă istorică. curesci.
Anonymus, (paxiinile din cronica Brăila, Planul portului.
‫״‬ lui, eu transcriere întregită). Bueuresci, Planul orașului.

VII
 Ascensiuni despre ‫״‬Enciclopedia Aonaână“.

‫״‬Liga română“ (Nr. 31—34 din 1897):

,Marea întreprindere literară a Asociațiunii transilvane
progresează relativ repede și bine. Cele doue fascicole din urmă,
cari cuprind articolele dela Așango până la Beuld sunt bogate
în cuprins. Atât textul cât și ilustrațiunile sunt nimerite . . ..
Trebue să recunoascem că fascicolele de până acum ale
‫״‬Enciclopediei Române“ sunt la înălțimea așteptărilor generale....
Harfele și ilustrațiunile sunt bine flcsate și întreaga operă e
vrednică de Asociațiunea Transilvană, face onoare editorului ei
dl Dr. Diaconovich și colaboratorilor sei și are să aducă fo-
loase reale marelui nostru public cetitor, căruia i-o recomandăm
cu căldură. Fascicolele de până acum (5) ocupă 472 pagini
mari în 8° de câte doue coloane, tipar elegant și ceteț®.

‫״‬Convorbiri literare“ (Nr. 1 din 1898):

,De câteva luni a început să apară cu o regularitate,
cu care noi Românii de dincoace nu prea suntem obicinuiți,
în editura W. Krafft din Sibiiu, sub direcțiunea d-lui Dr. C.
Diaconovich și sub auspiciile Asociațiunii Transilvane pentru
literatura română și cultura poporului român, o publicațiune
de cel mai vital interes pentru propășirea culturală a neamului
nostru și anume ,Enciclopedia Română®.
,Această întreprindere cerea mult curaj, fiind-că cere
multe sacrificii, fără alt scop decât dorul de a propaga cui-
tura între Români.
,. . . . Articolele din Enciclopedie sunt bune în general,
și numele publicate ale colaboratorilor sunt în mare parte
garanția sigură, că întreprinderea va merge tot așa de bine
până la sfirșit, întrucât ar atîrna numai de sciința și de ac-
tivitatea lor. Numai dacă publicul nostru ar fi destul de pe-
truns de interesul unei asemenea opere și i-ar încuraja la
muncă, fiind-că astfel toate sacrificiile făcute de directorul ei
și de tovareșii sâi entusiaști, dacă ea nu găsesce resunet pre-
tutindeni, și dacă nu este încurajată de noi mai ales, toate
jertfele și întreaga muncă de până acum a celor ce au cu-
prins-o vor fi zadarnice.

VIII
 ‫״‬Aud că în Anglia fiecare om mai de seamă consideră
ca o datorie de conștiință să aibă în biblioteca lui operele
de valoare, și astfel, chiar când publicul numeros nu este
accesibil unor asemenea lucrări, ele tot se pot menține; dacă
la noi pe lângă enciclopedia germană, franceză sau engleză
ar sta în rafturile bibliotecei oamenilor culți și Enciclopedia
Română, s’ar ușura astfel greutățile celor ce au întreprins
publicarea ei.
‫״‬Literatura și Arta română“ (Iulie 1898).
‫״‬Românii nu aveau âncă o enciclopedie completă, care
să fie în curent cu datele și progresele sciinței moderne, și
care să le dee cunoscințele necesare asupra întregului lor
neam. Și cu toate aceste, de câtă trebuință nu le era lor o
asemenea publicație. Țeara noastră fiind o țeară agricolă,
viața imensei majorități a Românilor e rurală, adecă isolată,
lipsită de contactul și mijlocul cultural al orașelor. Pe de
altă parte poporul român fiind despărțit prin multe hotare
politice, e despărțit tot în atâtea cercuri culturale diferite,
așa că el nu se cunoasce pe sine precum nu-și cunoasce nici
interesele sale comune, nici însemnătatea națională și nici
menirea sa culturală. O enciclopedie română care să respundă
la atâtea cerinți se impunea dar timpului nostru.
‫״‬Cei dintâiu, cari s’au gândit la nevoia unei asemenea
publicațiuni, au fost frații noștri de preste munți, — cărora
le datorim atâția pași înaintați în viața noastră culturală, —
și, îndeosebi, D.-rul Diaconovich, un bărbat cu multă rîvnă
și inimă românească, căruia îi aducem în public expresia căi-
duroaselor noastre sentimente de admirație.........................
‫״‬Enciclopedia Română respunde la o trebuință
simțită de toți. Expunerea faptelor, amenuntele, biografiile,
sunt făcute în ea cu exactitatea posibilă, și mai vîrtos date
fiind împrejurările în cari se face lucrarea și mijloacele de
cari dispun autorii ei, ele întrec chiar așteptările. însușirile
ei științifice, imparțialitatea, judecata blândă și binevoitoare,
extensiunea și însemnătatea ei, ilustrațiile si hartele numeroase,
cari aruncă lumină asupra textului, fac din ea una din lu-
crările cele mai importante ce se publică astădi la Români.
‫״‬...Noi contimporanii Enciclop. Române suntem
mândri că vedem apărend printre noi o lucrare ce denotă
un pas mai departe în mișcarea intelectuală a Românilor.‘
 Librăria W. KRAFFT în Sibiiu.

Estras din catalogul de cărți.

Axente Sever, Respuns la ,Cartea neagră,
* fl. i.—.
Blașiu S., Din Regulamentul de exercițiu pentru trupele ped. fl. —.3o.
Boiu Z., Cuventări funebrale și memoriale, fl. i.5o.
Cantemiru D., Operele lui:
Descriptio Moldaviae, cu charta geogr. a Moldaviei și un facsimile, fl. 2.—
Istoria imperiului Ottoman, crescerea și scăderea lui, 2 tomuri, fl. 9.—.
Evenimentele Cantacuzinilor și Brancovenilor. fl. i.5o.
Istoria Ieroglifică, (Operă originală inedită, scrisă în limba românească
la 1704). fl. 5—.
Vita Constantini.fi. 1.—.
Cassiu D., Istoria Romană dela Nerone până la Alexandru Severn 806—982
(Cartea 6j—80). fl. j.75.
Coșbuc G., Fire de Tort, versuri, fl 1 .‫—־‬.
—• Sacontala, traducere liber, după Calidasa. fl. 2.60.
Costinl., îndreptar pentru întemeierea băncilor rur. după Raiffeisen, fl.—.60.
— Manual de stupărit. —.65.
— Moara din Șișești, Roman, fl. 1.—.
Densușian A., Valea vieții, cântece și epigrame, fl. i.5o.
— Optum, tragedie în 5 acte. fl. —.75.
Elefterescu Dr. Em., Predice, fl. j.5o.
Elian M. dela Gruea, Scimța armelor, fl. i.5o.
Hașdeu-Petriceicu B., Poesie. fl. —.5o
— Rasvan și Vidra, poemă dramatică în 5 cânturi, fl. 1 —.
— Istoria critică a Românilor vol. I. și fasc. I. al vol II. fl. 5.—.
Kneipp, Cura de apă. fl. i.5o.
Liuba S. și Iana A., Topografia satului și hotarului Măidan, urmată de
studiu despre Celți și numele de localități de Dr. A. M. Marie•
nescu. fl. 1.20.
Marian S. Fl., Nunta la Români, studiu istorico-etnografic comparativ, fl. 5.—.
Moldovan S., Țara Noastră. Descrierea părților Ardealului dela Mureș
spre meadă di și valea Mureșului, fl. 1.—.
Papiu I. P., Cuventări bisericesc!, tom. I. fl. j.20, tom. II. funebrali și ier‫־‬
tăciuni fl. i.5o, tom. III. bisericesci fl. j.5o, tom. IV. bisericesci
pe sărbătorile de preste an. fl. 2.—.
Părăeanu E., Umbre și Lumini, poesii. fl. 1.28.
Pop‫־‬Reteganul IPovești din popor, fl. —.5o.
Popea N., Vechia metropolie ort. rom. a Transilvaniei, suprimarea și
restaurarea ei. fl. i.5o.
Puscariu cav. de, Date istorice privitoare la familiile nobile rom. Partea I.
fl. 2.—. Partea II. fl. 4.—.
Pușcariu S., luvenilia. Prosă și versuri fl. —.80.
Rieger Franz, k. u. k. Oberst, Oberst David Baron Urs de Margina bei
Solferino und auf Lissa, fl. —.5o.
RohJing Aug. Dr., Jidovul Talmudist presentat spre consid, matură jido•
vilor și creștinilor de tot rangul, fl. —•Oo.
Sbiera I Dr , Aron Pumnul, voci asupra vieții și însemnătății lui. fl. 2.—.
— Colinde, cântece de stea și urări la nunți, fl. —.40.
— Grigoriu Urechie, Contribuiri pentru o biografie a lui. fl. —.80.
— Povești poporale românesci. fl. i.5o.
 Librăria W. KRAFFT în Sibiiu.

Secula S. S., Românii în revoluțiunea lui G Dosa (1614). fi. —.75.

SevastosE., Nunta la Români, studiu istorico-etnografic comparativ, fl. 2.25.
Sima Gr., Isvor de bunăstare sau mai multe sute de îndrept, și povețe, fl. —.5o.
Soimescu St. M., Mărioara, episodă istor. cu cânturi în douâ acte. fl. —.3o.
Soimescu S. N., Catilina, tragedie orig. în 5 acte. fl. 1.—.
Speranția D. Th., Mama Soacră (Teatru), fl. î .65.
Stamati-Ciurea, Trei suveniri. fl. —.5o.
— Resunete din Basarabia, fl. 1.—.
Stoica S., Higiena copilului dela nascere până la al 7-lea an al etății, fl. —. 15.
— Tractatul boalelor acute înfectătoare. fl. —.3o.
—- Dietica poporală, fl. —.85.
Șuluțiu, I. Ster, de C., Biografia lui Avram lancu. fl. —•5o.
Țincu N., Comedii și monoloage. fl. —.75.
Urban Jarnik Dr. I. și And. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, fl. 2.‫סכ‬.
Urechie V. A., Dimitrie Cichindeal, Date noue despre viața și activitatea
lui. fl 1.20.
Vlăhuță A., Poesii. fl. —.75.
Vuia Dr. G., Boalele Venerice, fl. —40.‫־‬.
— Higiena poporală cu privire la săteanul român, fl 1.—.

Pentru școalele medii.

Bianu I., Despre cultura și literatura, românească în seclulal XIX‫־‬lea. fl. —.2 5.
Branescu, Morala pentru gimnasii și seminare, fl. —•5o.
Bumbac I. I, Lectură școlară pentru clasa I. și II. a școalelor gimn.
reale și pedagogice, fl. 1.25.
Buțureanu H., Manual de archeologie biblică, broș. fl. 2.—.
Cionca I., Praktische Grammatik der romanischen Sprache fiir den Schul-
und Selbstunterricht. fl. 1.25.
Cipariu T., Gramatica limbei române. Partea II. sintactică, broș. fl. 2.—.
— Despre limba română, suplement la sintactică broș. fl. —.40.
Crișan Dr. și Putnoky N, Gramatica limbei maghiare, fl. 1.—.
— Carte de cetire maghiară, partea I. broș fl. —.70., p. II. fl. 1.—.
— Toldi, Narațiune poetică, broș. fl. —.70.
Densușianu A , Istoria limbei și literaturei române. Ediția II. broș. fl. 2.25.
Kozma E., Elmeleti es gyakorlati român nyelvtan. fl. 1.—.
Lauranu, Creștinul greco-catolic deprins în legea sa. broș. fl. 1.20.
Lăzăriciu I., profesor, Istoria literaturei române. In usul tinerimei stu-
dioase. Ediț, 2. broș. fl. i.—.
Maior Dr. G., Manual complect de agricultură rațională, pentru usul
școalelor speciale și de consultat pentru agricultorii practici.
Partea I. Agrologia sau agricultura generală — 33 coaie de tipar avend
217 figuri intercalate în text. fl. 2 5o
Partea II. Fitotechnia sau cultura specială a plantelor, dimpreună cu
fenațele și pășunile — 38 coaie de tipar cu 202 figuri în text. fl. 4.—.
Partea III. Zootechnia sau cultura vitelor, dimpreună cu nutrițiunea
vitelor, industria lăptăriilor și cunoascerea lânei, preste 3o coaie
de tipar cu vr’o 200 figuri în text, diferite rasse și specii de vite
domestice copiate după natură. (Se află sub tipar și va apăr£ până
la finele anului), fl. 4.—.
Partea IV. Economia rurală (va apărâ mai târdiu).
Maxim I , Gramatica elementară a limbei germ , prel. de N. Pilția. broș. fl. i .40.

XI
 Librăria W. KRAFFT în Sibiiu,

Michalescu S., Elemente de Geologia pentru cl. III. gimn. și liceală, fl. —.5o.
Mognic Dr. Fr., Algebra, trad, de I. N. Blându. broș. fl. i.5o.
Nădejde I., Elemente de Geologie, broș. fi. —.ț5.
Nestorescu V., Primele cunoscințe de geografie pentru cl. II. prim. fl. —.5o.
Panțu I. C., Corespondența comercială, pentru scoale de comerciu. fl. 1.60.
Paicu P., Epitome Historiae Sacrae pentru cl. I. gimn. a școalelor din
România cu vocabular latino român, fl. —.5o.
Pilția N., Gramatica limbei române. Ediț. 2 îndreptată, broș. fl. 1.25.
Pipoș Dr. P., Didactica pentru elevii institutelor pedagogice, broș. fl. — 80.
— Istoria pedagogiei, broș. fl. 2—.
— Metodica școalei popor, pentru elevii institut, ped. broș. fl. i.5o.
— Psicbologia pentru institut pedagogice și școalele medii, broș. fl. j.—.
Pletos și Ghețe, Retorica și Carte de cetite pentru cl. VI. gimn. broș. fl. 1.80.
Poni P., Elemente de Fisică, cu figuri în text. broș. fl. 2.5o.
Popescu I., Pedagogia, lucrată pe basele psichologice și etice ale realismului
Herbartian, ediția II edată cu conlucrarea lui St. Velovan. broș. fl. 2.—.
— Psicbologia empirică sau știința despre suflet, broș fl. 2.—.
Popovici Barcianu S., Gramatica germană teoretică-practică pentru usul
tinerimii române, fl. /.40.
Pumnul A., Grammatik der rumănischen Sprache fur Mittelschulen. fl. —.80.
Rozek I Al., Crestomația scurtă din poeți latini, adunată și provSdută
cu note scurte, broș. fi. —.3o.
TeutschPopea, Lthrbuch der rumănischen Sprache zum Schul‫ ־‬und Selbst‫־‬
unterricht. fi. 1 —.
Viciu A., profesor, Carte de cetire pentru a V a clasă gimn. și alte
școale medii, întocmită după planul malt, minis, ung. reg. de culte
și instr, publică, broș. fl. 1.20.
Vlaicu Ars și Panțu Ioan C., Introducere în sciințele comerciale, broș. fl. 1.2 5.

Pentru școalele poporale.

Antâia carte de lectură de 1. Popescu, rev$d. de Dr. Span, leg. —.20 cr.
Carte de cetire II pentru școalele popor rom., prelucrată de Dr. Span,
leg. —.3o cr.
Carte de cetire III. pentru școalele popor, rom., prelucrată de Dr. Span,
leg. —.60 cr.
Noul ABCdar ilustrat de D. Dogariu, pentru școalele primare. Cartea I.
pentru anul I., leg. —.15 cr., P. II. pentru anul II., leg. —.18 cr.
Carte de cetire ilustrată, de G. Zaharia, Partea I. pentru a. 3, leg —.24 cr.,
Partea II. pentru a. 4, leg. —.28 cr.
Gramatica română în școalele primare de V. Mândreanu, broș. —.3o. cr.
Abcdar maghiar-român de N. Putnoky, leg —.2 > cr.
Legendar mag.■rom. de N. Putnoky, leg. — 3o cr.
Aritmetica pentru școalele popor de F. E. Lurtz. Partea I. broș. —.20 cr.,
Partea II. —.35 cr., Partea III. —.5o cr. Partea IV. —.90. cr.
Geografia Ungariei de Dr. N. Pop, cu charta Ungariei, broș. —.25 cr.
Geografia Patriei de 1. Dariu, cu charta, leg. —.35 cr.
Istoria Patriei de I. Dariu, broș. —.25 cr.
Istoria Ungariei de Dr. N. Pop, broș. —.20 cr.
Fisica de Făgărășan, cu ilustrațiuni, bro> —.3o cr.
Istoria naturală de I. Ilasievici, leg. —.3b cr.
Inimioara, poesii naționale de I. P. Reteganul, broș. —.3o. cr.

XII
 Cărți românesci
din

editura lui W. Krafft în Sibiiu

(sporite prin cumpărarea tipografiei de Closius).
Prețurile se înțeleg în valuta austriacă.

Diaconovich Dr. C., Enciclopedia română, editată sub auspiciile și din

însărcinarea ,Asociațiunii pentru literatura română si cultura
poporului român/ Acest dicționar enciclopedic se lucrează de
aproape 200 de autori distinși și apare în estensiune de circa
3 tomuri de câte 60 coaie de tipar, (format ,Lexicon
,
* 8° mare,
în 2 columne, litere ,petit
*
), cu numeroase ilustrațiuni și harțe.
Publicarea se va face în fascicole de câte 6 coaie, 10 fascicole
formează un tom. Abonamentele obligă la procurarea opului
întreg și se pot face pe lângă achitarea anticipativă a prețului de
prenumerare, care face pentru un tom fl. 10.— (în România și
străinătate fr. 25.—). Abonații primesc fascicolele franco. Fascicole
singuratice nu se v£nd. După terminarea publicării opul se va
vinde în librării cu un preț ridicat. Deposit general pentru România
la librăria Storck & Mii Her în Bucuresci. Pănă astădi (1 Sept.
1898) au apărut tomul I. Publicațiunea întreagă va fi terminată în
decursul anului 1900.
Laurian Tr., Elem. de istoria Românilor (p. școal. d. Ungaria oprită). —.i5.
Lazariciul., Istoria literaturei rom., în usul tinerimei studioase, broș. 1.—.
Petrescu-Petra, Biografii romane, traducere, broș. —.5o.
Pop Reteganul, Inimioara, adecă floarea poesiei naționale din cei buni
scriitori români, broș. —,3o.
Rozek I. Al., Crestomația scurtă din poeți latini cu note. broș. —.3o.
Stefanelli I., Catechetica bisericei răsărit. broș. 4.—.
— Catechese în 3 voi. (Op premiat de Academia rom. în Bucuresci).
Tom. I. Istoria biblică a Testamentului vechiu. broș. 4.—.
> II. > » » » nou, ca adaus: istoria și
geografia cu o hartă a Palestinei, broș. 5 —.
, III. învățăturile dogmat. și mor. ale biser. dreptcr. răsăr.
broș. 4.—.
Opul întreg, adecă 3 voi. și harta Palestinei. 12.—.
Harta Palestinei deosebit, trasă pe pânză. 3.—.
Velceanu M., Doctrina fericirei cu 5oo sentențe filosofice. —.5o.
— Educațiunea de școală și acasă. —.20.
— Meditațiuni spirituale p. înaintarea creștinismului adevărat. —.5o.
Viciu A., Carte de cetire p. a V‫־‬a clasă gimn. și alte școale medie.
(Manual apr. prin în. Ministeriu cu Nr. 3146, 1895.) broș. 1.20.

Dicționarul român-germân de Sava P. Barcianu,

revidat și complectat de Dr. D. P. Barcianu, va apără în curând în
a III-a edițiune, în librăria lui W. Krafft în Sibiiu. Acest dicționar,
care în primele lui două edițiuni a fost bine primit de publicul român
și germân, prin îmbunătățirile ce ’i s’au adus în această nouă ediție, <
credem, că va satisface și mai deplin așteptărilor, ce se fac unui dicționar
atât cu privire la cuprins, cât și cu privire la formă.

XIII
 Editura lui W, KRAFFT In Sibiiu.
Mape (harțe geografice)
pentru școalele din Bucovina prin ord. Min. ddto Viena 24 Ian. 1896
Nr. 1096 admise, iară pentru cele din Ungaria oprite.
Europa după Kozen trad, de I. M. Moldovan, tras pe pânză. 5.5o.
Semigloburile, Charta globului pămentesc, tras pe pânză. 4.5o.
Calendare pe anul i8gg.
Amicul poporului. Anul 39. Cu numeroase ilustrațiuni. Cuprinsul este
ales cu cea mai mare îngrijire. Prețul 40 cr.
Calendar Posnașul. Anul 4. Cu mai multe ilustrațiuni. Prețul 36 cr.
Calenda. (K&iendapfc). Anul 107. Calendar cu litere vechi (cyrillice).
mai ‫״‬amic vu‫״‬ium lui Closius. Prețul 2 5 cr.
Calendarul Săteanului. Anul 8. Acest calendar e cel mai ieftin dintre
toate calendarele românesci. Prețui 17 cr.
Cărți de rugăciune.
Acaftistul preas. Născătoarei de Dumnedeu, fin legat —.70, simplu
legat —.60. Cu tăiătura aurită legat în catifea 4.—, în piele fină
2.20, în piele n£gră 1.60.
Avestița sau descoperirea vedeniei a sf. părintelui Sisae cel mare. —.o5.
Cărticică de Rugăciune cu visul Maicei. leg. —.10.
Cinstitul Paraclis al preas. Născăt. de Dumnedeu și pururea Fecioarei
Măriei. întocmit pentru îndemânarea in cântare, broș. —.o5.
Cinst. Paraclis al sf. Haralambie, folos, in ori ce feluri de boale. —.12.
Colindele Crăciunului si ale Pascilor cu Colăcăritul sau Vornicitul.
broș. —.23.
Carte de desfăcut Farmecile. broș. —.o5.
Epistolie a Dlui nostru Iisus Christos, ce a trimis-o Dumnedeu din ceriu,
leg. —.10.
Lacrămi, Adio și Declamări funebrale. Versuri, iertăciuni și declamări
la înmormântarea oamenilor de toată starea, broș. —.40.
Octoichul cel mic sau cele 8 glasuri, leg. —.75.
Patima și moartea Dlui Christos, în versuri, leg. —.go.
Vedenie, ce sau arătat în muntele sfânt. —.io.
Versuri religioase la procesie în diua adormirei Născătoarei de Dumnedeu
Fecioarei Maria. —.5‫ס‬.
Cărți populare.
Amor și dincolo de morment, novelă broș. —.2 5.
Amoarea amicabilă sau datorințele amicilor între sine. broș. —.i5.
Ardeleanul glumeț sau 101 de Anecdote poporale, alese de G. Sima,
broș. —.5o.
Bella, Istorie circasiană de J. Stefanescu. broș. —.20.
*
egipteană.
Carte de visuri, perso broș. —.16.
Colecta de Recepte din economia, industria, comerciu și chemia de Gr.
Miculescu. broș. —.5o.
Culegere de istor. morale: Adelaida, Frideric Launci, Veduva bolnavă,
Ugero, Danesul, Capela din pădure, Vilhelm Tell. broș. —.3o.
Genoveva sau învingerea nevinovăției. O istorie memor. cu 6 chipuri. —.40.
întâmplare curioasă, comedie în 3 acte. —.2 5.
Istoria lui Alexandru cel mare. broș. —.3o, leg. —.40.
Istoria lui Agir și preafrumoasei Elena, broș. —.16.
Istorioare morale pentru băieți și băiete, cu 6 chipuri colorate în legătură
frumoasă, leg. —.5o.
Leonat bețivul om, vorbire de glume în vers, cu muierea sa. broș. —.10.

XIV
 Editura lui W. KRAFFT In SiLiiu.
Limba florilor de amor și amiciție, leg. —.3o.
Mandrin, căpitanul bandiților, o novelă interesantă, broș. —.60.
Nepotul ca unchiu, comedie în 3 acte după Schiller, broș. —.20.
Oglinda norocului și a nenorocului pentru resfățul iubitorilor de petrecere,
broș. —.o5.
Orații ținute la nunte țerănesci broș. —.o5.
Păschălia poporală din mai multe manuscrise vechi, broș. —.06.
Perirea a doi iubiți, adecă jalnica întâmplare a lui Priam și Tisbe. broș. —. i5.
Proverbele Românilor, adunate și edate de Hințescu. broș. —.5o.
Tradițiuni poporale române, adunate de Marian. Cuprindend: Stefan
Vodă și Sahastrul. Tolpa și Stefan Vodă, Stefan Vodă, Stefan
Tomșa și metropol. Crimea Feciorul Dediului. broș. —.40.
Trepetnicul cel mare pentru toate semnele ce se fac la om, bros. —.o5
Un cuiu, poveste de J. Stefanescu. broș. —.10.
Vechiu și Nou Versuri trad, din italiană, broș. —.10.
Viața și pildele prea înțeleptului Esop. broș. —.3o.
Poesii populare naț. în broșuri cu câte o ilustraț. Pănă acuma a eșit:
Aprodul purece, episod din istor. lui Stefan cel mare.
Mihu Copilul, cântec dela Bicaz.
Negru‫־‬Vodă și Manole, cântec dela Curtea-de♦ Argeș.
Fiecare
Oprișanul, poesiă de V. Alexandri.
Roman Grue Grozovanul, cântec din Besarabia. broș. —.o5.
Stefăniță Vodă, cântec din țeara Oltului.
Visul pescariului despre daruri, poveste de A. Pann.

Cărți de rugăciune și bisericesci (cu litere cirilej.

Acaftistul preasântei Născătoarei de Dumnedeu și alte rugăciuni foarte
de folos, roșu și negru tipărit cu icoane, leg. în piele roșiă
cu copce ! .60, leg. 1.25.
A smerit. Dimitrie metrop. Rostovului și al Jaroslavului. broș. —.04.
Brâul Precestii. 2 coaie —.3o.
Cărticică de rugăciune cu visul Maicei Precestei. leg. —.12.
O
Catechismul mic al religiei dreptcredincioase rfisâr. leg. — 18.
vH
Ceaslov mic, legat în piele roșiă cu copce 1.20, simplu leg. —.70.
»r<
Cinst. Paraclis al sf. Haralambie, folosit în ori ce feluri de boale.
broș. —. j 2.
•r<
o
Cinst Paraclis al sf. mucenic Mina. broș. —.10.
Epistolie a Dlui nostru Iisus Christos din ceriu, leg. —.12.
® Estract din Testamentul cel vechiu. leg. —.35.
Liturgia sfântă și dumnedeiască, roșu și negru tip. leg. în piele roșiă
o
cu copce. 4.—.
■p
Numerușii: Rugăc. cătră sf. Nicolae, Iisus Ghristos, 1
— > » ‫ י‬Haralambie ; 1 foaie —.01.
— » > > Maicei Precestii J
Octoichul mic pe 8 glasuri, legat în piele roșiă cu copce 1.20, simplu
legat —80.‫־‬.
o Octoichul cu slujba s. Liturgii (Bucoavnă), leg —.20,
Patima și moartea Diui Christos în vers, și icoane, frumos legat 1.—.
Pentecostariul cel mare, roșu și negru tip. leg. în piele roșiă cu
copce q.—.
Psaltirea proroc. și regelui David, leg. în piele roșiă cu copce 1.—,
simplu legat —.60.
Rugăciuni pentru desfacerea farmecilor. broș. —.o5.

XV
 Editura lui W. KRAFFT in. Sibiiu.
Cărți poporale și altele (cu litere cirile).
Anul cel mănos, un cântec despre cete patru vremi ale anului, broș.
—.‫סז‬.
Carte de Planete pe 140 ani. leg. —.45.
Carte de cuvinte străine cu esplic. în limba germ, și rom. broș. —.40.
Carte de vis după manuscr. vechi perso-egipt. cu ilustraț. broș. —.20.
Cărți de noroc, joc de petrecere 46 foi în tioc. —.3o.
0 Deprinderi asupra cetitului. broș. —.2 5.
Emanuil, Enarare istor. de pe timpul risip. Ierusalimului, broș. —.3o.
Epistolariu pentru folos, a se deprinde în corespondențe, broș.—.5o.
Erotocrit, istoria marelui Erou, in versuri, broș. —.5o,
li Gramatica rom. de N. Balasescu, tip. în anul 1848. broș. 1.—.
întâmplarea unui îngropat de viu în Franța, broș. —.o5.
Istorii morale spre întrebuințarea tinerilor, broș. —.25.
0 Istoria lui Alexandru cel mare, leg, —.40.
Istoria lui Argir și prea frumoasei Elena, broș. —.16.
(1) Istoria lui Sofronim și a Haritei celei frumoase, broș. —.15.
Leonat bețivul om, vorbire de glume în versuri cu muierea sa.
broș. —.10.
<D Modul de educațiune a vechilor Egipteni, Persieni, Greci, Romani,
broș. —.25.
P Oglinda norocului și a nenorocului, broș. —.o5.
Orații, ținute la nunte țerănesci. broș. —.o5.
Risipirea cea de pe urmă a Ierusalimului în 9 cânturi, broș. —.35.
Românii în resboiul cu Turcii 1878. broș. —.o5.
Tilu Buchoglindă, faptele minunate de rîs. broș. —.io.
2 Tipografiile rom. în Transilvania dela începutul lor, de V. Popp.
broș. —.5o.
0
Tragedia lui Samson în 5 perdele, broș. —. i5.
Trepetnicul cel mare p. toate mișcările trupul, omenesc, broș. —.o5.
Vedenie ce s’au arătat unui Părinte în muntele cel sânt. broș. —.10.
Viața lui Bertoldo și Bertoldino. broș. —.06.
Viața și pildele prea înțeleptului Esop. broș. —.3o.
Vocabular port. I. rom. nemț. broș. —.5o, II. nemț. rom. broș. —*.5o.

Spre SClință! Rugându-me pentru comande binevoitoare,

observ, cumcă cărțile înșirate aci se expedează franco, dacă prețul lor,
(împreună cu to cr. pentru porto și io cr. pentru recomandațiune) mi
se trimite prin asignațiune poștală. La sate, unde postă nu se află,
trimiterea recomandată este mai sigură; când lipsesce taxa recoman•
dațiunei fac espedițiunea nerecomandat pe risicul comitentului. Se recere
ca cel ce comandă cărți, să și însemne chiar numele, locuința și posta
din urmă, numind și comitatul.
La comandă să se înainteze valoarea cu mandat postai, în cașul
contrar comandele mai mari se espedează prin rambursă (recepere
poștală). Comande mai mici nu se trimet cu rambursă, și rămân nere-
solvate pănă ce nu se va înainta valoarea prin mandat.

Din ‫״‬Biblioteca pentru toți“ sub direcția dlui D. Stăncescu

(editura lui Storck & Miiller în Bucuresci) au apărut pănă
acuma 178 broșuri după catalogul, care se trimite franco ori-cui îl cere.
Biblioteca aceasta are cel mai mare succes. Prețul unui număr numai
16 cr. v. a. inel, trimiterea francată. Deposit la W. Krafft în Sibiiu.

XVI
 *
-
j'dLoc-'t

AMICUL

JR
b e

PE JA M U U C O M U PI

ANUL XXXIX.

întocmit
de

I. Popovici.

«?-,g> • Cu numeroase i 1 u st rațiuni. ■ ©^■s»

SIBIIU.
TIPARUL ȘI EDITURA LUI W. KRAFFT.
2

Cronologie pe anul 1899.

Anii
Dela crearea lumei. după Suidas (6000 a. Chr.).............................. 7899
‫״‬ ‫״‬ ‫״‬ era bizantină (55o8 a. Chr.) .... 7407
‫־‬ ‫מ‬ ‫״‬ ‫״‬ periodul Iulian (1 Ian. 4713 a. Chr.) . 6612
Dela fundarea Romei (d. Varro 24 Apr. 743 a. Chr.)........................ 2642
Dela așezarea Calendarului Iulian prin Sosigene (1 Ian. a. 45 a Chr.) 1944
Dela nascerea Domnului nostru Isus Christos 1899
Dela risipirea Ierusalimului prin Romani (1 Sept. 69 d. Chr.) . 1830
Dela venirea Romanilor în Dacia sub Traian (a. io5 d. Chr.) 1794
Dela năvălirile barbare în Dacia-Traiană (270—275 d. Chr.): Goții,
Gepizii, Avarii, Hunii și a........................................................................ 1624
Dela primirea legii creștine de cătră Români................................. 1794
Dela venirea Ungurilor în Europa (83o d. Chr.)........................... 1069
Dela fundarea regatului ungar (‫ סססז‬d. Chr.).................................. 899
Dela primirea legii creștine de cătră Unguri (1000 d. Chr.) . . 899
Dela descălecătoarea lui Radu Negru-Vodă în Muntenia (1209 d. Chr.) 690
Dela aflarea prafului de pușcă (1331 d. Chr.).................................. 568
Dela descălecătoarea lui Dragoș-Vodă în Moldova (1342 d. Chr.) 557
Dela aflarea hârtiei.............................................................................................. 526
Dela aflarea tiparului........................................................................................ 457
Dela ocuparea Constantinopolei prin Turci........................................ 445
Dela descoperirea Americei (11 Oct. 1492) 407
Dela reformația lui Luther (1517 d. Chr.).............................................. 382
Dela căderea Ungariei la Mohaciu și venirea ei sub Casa de Habs-
burg (1526)................................................................................................... 373
Dela întâia carte tipărită românesce.......................................................... 328
Dela începerea sădirii tutunului (tabacului) în Europa (1591). . 308
Dela îndreptarea Calendarului Iulian prin papa Grigorie XIII
(r5 Oct. i582.).......................................................................................... 317
Dela nascereaMaiest.S. c.șir.ap. F r aneis c Iosif I. (18 Aug. i83o) 69
Dela ștergerea iobăgiei (Dum. tuturorSânților 6/18Iunie 1848) 51
Dela urcarea pe tron a Maiest. S. FranciscIosif I. (2 Dec. 1848) 51
Dela resboiul Austriei cu Prusia (1866)................................................ 33
Dela introducerea dualismului, împărțirea în doue a imperiului
Habsburgic ('867).................................................................................... 32

Semnele cronologice pe anul 1899.

Indictul (Calen. Iulian) . . . 12 I Numerul de aur (Cal. Greg.) 19
Crugul soarelui (Calend. Iulian) 15 Epacta............................................ XVIII
Mâna anului ‫״‬ ‫״‬ 4 Cercul solar ................................ 4
Crugul lunii ‫״‬ ‫״‬ 16 i Litera Duminecii......................... A
Temelia ‫״‬ ‫״‬ 29 | Numerul roman......................... 12
Litera păscăliei (dela 2 5 Dec. 898‫)־‬......................................................................... m
 3

Serbători și alte dile schimbătoare.

Carnevalul (Câșlegile) 8 săptămâni și 3 <ț'Ie■ — Triodul
întră în 7 Faur. — Lăsatul de carne în 21 Faur. — Lăsatul de
brânză în 28 Faur. — Bunavest ire Joi a patra săptămână în post.
— Sântele Pașii în 18 Aprilie. — Sântul George Vineri în săp-
tămâna luminată. — înălțarea Domnului în 27 Maiu. — Rusa-
liile în 6 Iunie, — Postul SS. Apostoli 2 săptămâni și 1 di, iar
<l.iua lor Marți. — Nascerea Domnului Sâmbătă.

Ordinea evangeliilor, a glasurilor și voscresnelor este corectă. A

se vede prescrierile tabelei Paștilor dela 18 Aprilie, la finea Evan-
gelierului.

Regentul anului 1899

este Venus (Ș), al doilea planet socotind depărtarea dela soare. Dintre
toți planeții Venus se apropie mai mult de păment și atunci îl vedem
ca luceafăr într’o lumină vie strălucitoare. Depărtarea mijlocie dela soare
a planetului Venus e de 107,000 000 chilometri. depărtarea lui dela păment
variază între 38 și 258 milioane chilometri. Mărimea lui Venus e aproape
egală cu a pământului. Venus are și o atmosferă; el își face calea în
jurul soarelui în 224 dile și aproape 17 ore. In jurul osiei sale se în-
verte în 24 ore.

întunecimi.
în anul 1899 vor fi două întunecimi de soare și două întunecimi
de lună, dintre cari numai două se vor vede și în părțile noastre:
In 27 Maiu (8 Iunie) întunecime parțială de soare. In-
ceputul la 5 oare 41 m. dimineața, sfîrșitul 9 oare 27 m. a. m.; se va
vede în partea nordvestică a Europei.
în 11/23 Iunie întunecime totală de lună; prin părțile
noastre nu se va vede.
în 20—21 Nov. (2—3 Dec.) întunecime inelară de soare;
în părțile noastre nu se va vede.
în 5/17 Decembre întunecime parțială de lună; începutul
44 m. după miezul nopții, sfîrșitul 4 ore 8 m. dimineața; se va vede
și în Europa.

Cele 4 anotimpuri.
Primăvara se începe în 8 Martie la 9 oare 21 m. seara.
Vara se începe în 9 Iunie la 5 oare 28 m. după ameadi.
Toamna se începe în 11 Septembre la 7 oare dimineața.
Iarna se începe în 10 Decembre la 2 oare dimineața.

1*
4

Ianuarie, are 31 dile. Gerar.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
1. 8 o. 13 m. — 4 o. 26 m.
Vineri 1 (t) Tăier îm. 13 Ilarier 10. 8 ‫ ״‬4 ‫ — ״‬4 ‫ ״‬40 ‫״‬
Sâmb. 2 P. Silvestru 14 Felix 20. 7 ‫ ״‬51 ‫ ״‬- 4 ‫ ״‬57 ‫״‬
Dumin. înaintea Botez, ev. Marcu c. i, gl. 7, v. 10.
Cine nu se lingușesce
Dum. 3 Pr. Malachia 15 Maur nimerui și totuș are prietini,
Luni 4 Sinod Ap. 16 Marcelin acela trebue că e om perfect.

Marți 5 Teop. și T. 17 Antonie Idealist e omul care

Mere. 6 (f) Bot’. Dlui 18 Prisca cugetă cu inima.
Joi 7 f Ioan Botez. 19 Sara
Vineri 8 C. George 20 Fab. și Seb. Românul mai bucuros
Sâmb. 9 M Polievct 21 Agnes scrie o carte, decât să-și
cumpere una gata.
Dumin. după Botez, ev. Mat. c. 4, gl. 8, v. 11.
Așa numita rsocietate
Dum. 10 P. Grigorie 22 Vincent bună“ se poate asemena
cu o petrecere de carneval:
Luni 11 C. Teodosie 23 Log. Mar. cine vrea să aibă intrare
Marți 12 M. Tatiana 24 Timotei trebue să-‫־‬și pună mai ân-
Mere. 13 M. Ermil 25 Pavel tâiu o mască.
Joi 14 PP.dinSin. ® 26 Policarp
Vineri 15 C. Pavel 27 Ioan Semne de timp.
Sâmb. 16 Lanț.Ap.Petru 28 Carol Ianuarie cu moină, primăvară
friguroasă, iar vară călduroasă.
Dumin. celor 10 leproși, ev. Luca c. 17, gl. 1, v. 1. Ianuarie cald nu e semn de an
mănos. După earnă neagră cu
venturi calde primăvara se um■
Dum. 17 C. Antonie 29 Francisc piu cimiteriile Ianuarie uscat
Luni 18 P. Atanasie 30 Martina și geros aduce Faur cu nea. Ne•
gura din Ianuarie aduce Faur
Marți 19 C. Macarie 31 Petru Nol umed. Când se trag nourii spre
Mere. 20 f C. Eutimie 1 Febr. Ignatie meadă-tjL urmează frig, — când
Joi 21 C. Maxim 2 (f) înt. Dlui spre mează-noapte — căldură.
Cum a fost timpul la S. Grigorie
Vineri 22 A. Timoteiu ( 3 Blasiu (10), așa va fi tot anul.
Sâmb. 23 M. Clement 4 Veronica
ț)ile critice.
Dumin. 1. Zachei, ev. Luca c. 19, gl. 2, v. 2.
14 Ian. di critică de a treia ordine.
29 ,, n ‫ײ‬ ‫ ײ‬prima ,,
Dum. 24 C Xenia 5 Agata
Luni 25 + P. Grig. T. 6 Dorotea Umblarea timpului.
Marți 26 C. Xenofon 7 Romuald (După calendarul pe 140 ani.)
Mere. 27 f Ioan Chris. 8 Ioan 1 senin, 2—5 mestecat, 6 ger,
9 ApoIonia 7 moină, 8—11 bine, 12 vent,
Joi 28 P. Efrem. S. 13—17 mestecat, 18, 19, zăpadă,
Vineri 29 M. Ignatie @ 10 Scolastica 20—22 frig, 23 nor și vent, 24 ză-
Sâmb. 30 (f) SS. 3 Ierar. 11 Efrosina padă și vent, 25 senin, 26—31 ger.

Dumin. Cananiencii, ev. Mateiu c. i5, gl. 3, v. 3. în 1, 27 și 29 Ianuarie desle-

gare de carne.
Dum. 31 Chir și loan 12 Eulalia
 5
Februarie, are 28 fjile. Faur.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Luni 1 M. Trifon 13 Catarina 1. 7 o. 31 m. — 5 o. 19 m.
Marți 2 (f) înt. Dlui 14 Valentie 10. 7 ‫ ״‬13 , - 5 ‫ ״‬35 ‫״‬
20. 6 ‫ ״‬51 ‫ — ״‬5 ‫ ״‬53 ,
Mere. 3 Drept. Simeon 15 Faust
Joi 4 P. Isidor 16 Juliana
Vineri 5 M. Agatia j) 17 Costanția Cel ce se poate bucura
Sâmb. 6 P. Vucol ep. 18 Flavian de fericirea altuia, însuși
e fericit.
Dumin. Vameș, și Faris., ev. Luca c. 18, gl. 4, v. 4.
Dacăoamenii ardapentru
fericirea altora numai a
Dum. 7 P. Partenie 19 Conrad patra parte din ceea ce chel-
Luni 8 Teod. Strat. 20 Eleuterie tuiesc pentru a-și strica
Marți 9 M. Nichifor 21 Eleonora loru-și, — ar dispare mi-
Mere. 10 M. Haralamp 22 Petru seria din lume.
Joi 11 M. Vlasie 23 Eberhard
Vineri 12 P. Meletie 24 Matias Omul, care tot cugetă și
Sâmb. 13 M. Martin. ® 25 Victor iarăși cugetă, iar după-ce
a terminat cu cugetatul, o
Dumin. Fiului rătăcit, ev. Luca c. i5, gl. 5, v. 5. ia de nou dela început, se
numesce — filosof.
Dum. 14 P. Axente 26 Gothard
Luni 15 Ap. Onisim 27 Leandru Semne de timp.
Marți 16 M. Pamfilie 28 Roman Faur alb întăresce semână-
Merc. 17 M. Teodor 1 Mart. Albin turile. Faur urît, Maiu frumos.
Joi 18 P. Leon p. 2 Simpliciu Când nu îngheață în Faur, e
Vineri 19 M. Archip 3 Celidoniu semn de an mănos. Venturile
de meadă-noapte prevestesc an
Sâmb. 20 P. Leon ep. 4 Casimir mănos. Negura de apus arată
ger. Apa curgătoare de e caldă,
Dumin. lăsat, de carne, ev. Mateiu c. 25, gl. 6, v. 6. urmează ger.

Dile critice.
Dum. 21 P. Timoteiu ( 5 Eusebie
13 Februarie di critică .de a doua
Luni 22 M. Eugenia 6 Frideric ordine.
Marți 23 M. Policarp 7 Toma Ap.
Merc. 24 f Afi.c. S. Ioan 8 Ioan Umblarea timpului.
Joi 25 P. Tarasie 9 Francisca (După calendarul pe 140 ani.)
Vineri 26 P. Porfirie 10 40 Martiri 1—5 senin și ger, 6—8 zăpadă
Sâmb. 27 P. Procopie @ 11 Heraclie și vent, 9—12 bind, 13, 14 moale,
15, 16 zăpadă, 17—21 moale,
22—28 frig.
Dumin. lăsat, de brânză, ev. Mateiu c. 6, gl. 7, v. 7.
în 21 Febr. lăsatul de carne,
în 28 Febr. lăsatul de brânză.
Dum. 28 P. Vasile 12 Grigori e
6
Martie, are 31 dile. Germănar.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Luni 1 M. Eudochia 13 Rosina 1. 6 o. 32 m. — 6 o. 8 m.
10. 6 ‫ ״‬12 , - 6 , 24 ,
Marți 2 M. Teodot 14 Matilda 20. 5 ‫ ־‬49 , - 6 , 40 ,
Mere. 3 M. Eutropie 15 Login
Joi 4 C. Gerasim 16 Heribert
Vineri 5 C.Oct. M. Con. 17 Gertrud Câte un om ajunge cu
Sâmb. 6 SS. 42 Martiri 18 Alexandru vremea la mari onoruri,
numai pentru că nu a fost
Dumin. i-a în post, ev. loan c. 1, gl. 8, v. 8. spânzurat la timp.

Dum. 7 M. Vasile j) 19 Iosif Când esci în lipsă bate

Luni 8 C. Teofilact 20 Nichita la ușile prietinilor și ți-se
Marți 9 f SS. 40 Mart. 21 Benedict vor deschide — ochii.
Mere. 10 M. Codrat 22 Paulina
Joi 11 P. Sofronie 23 Victoria Visurile tinerețelor ade-
Vineri 12 P. Teofan 24 Gavriil sea devin leagănul betrâ-
Sâmb. 13 P. Nichifor 25 (f) Bunavest. netelor. ____

Dumin. a 2-a în post, ev. Marcu c. 2, gl. i, v. 9. Viața e ca un joc de cărți:

cărțile le amestecă oamenii,
Dum. 14 C. Benedict 26 Emanuil dar soartea le împărțesce
Luni 15 M.Agapie ® 27 Rupert între ei.
Marți 16 M. Sabin 28 Maieu s
Mere. 17 P. Alexie 29 Eustasie
Joi 18 P. Ciril 30 Guido Semne de timp.
Vineri 19 Chris., Dar. 31 Amos Neaua din Mărțișor împuți-
nează vinul. Martie venturos,
Sâmb. 20 PP. u. în Sava 1 Apr. Hugo — Maiu frumos. Dacă Martie‫־‬i
cu roauă, — după Paști mult
Dumin. a 3-a în post, ev. Marcu c. 8, gl. 2, v. io. plouă.

Dum. 21 Iacob 2 (j‫ )־‬Paștile Dile critice.

Luni 22 P. Vasile ( 3 (f) Lunia P. 15Mart. 4i critică de a doua ordine.
4 Ambrosie 29 ,, ,, ,, ,, prima ‫״‬
Marți 23 C. Nicon
Mere. 24 C. Zaharia 5 Eusebiu
Umblarea timpului.
Joi 25 (j‫ )־‬Bunavest. 6 Frideric (După calendarul pe 140 ani.)
Vineri 26 Arcli. Gavriil 7 Celestin 1—3 semn, 4—5 nor, 6—7 ză-
Sâmb. 27 C. Matrona 8 Adalbert padâ, 8—11 ger și vent, 12—14
mestecat, 15 vent, 16,17 zăpadă,
Dumin. a 4-a în post, ev. Marcu c. 9, gl. 3, v. 11. 18, 19 vifor și zăpadă, 20 de
mijloc, 21 cald, 22—25 moină,
Dum. 28 C. Ilarion 9 Maria 26—31 senin, cald și ploaie.
Luni 29 C. P.I. Leș. @ 10 Ezechil
în 8 Martie se începe primă-
Marți 30 C. Ioan Scar. 11 Leon papa vara.
Mere. 31 C. Ipatie 12 Iuliu
 7
are 30 dile. Prier.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

‫י‬
resare apune
Joi 1 Maria egipt. 13 Iustin 1. 5 0. 22 m. — 7 0. — m.
10.5 , 4 ‫ — ״‬7 ‫ ״‬15 ‫״‬
Vineri 2 C. Tit 14 Tiburțiu 20. 4 ‫ ״‬44 ‫ ״‬- 7 ‫ ״‬31 ‫״‬
Sâmb. 3 C. Nichita 15 Anastasia
Dumin. a 5-a în post, ev. Marcu c. io, gl. 4, v. 1. Golul lăsat de cei morți
în urma lor adesea e mai
mare decât acela, pe care
Dum. 4 C. Iosif 16 Aron
îl umpleau când erau în
Luni 5 M.Cl.Diod. J) 17 Rudolf
viață.
Marți 6 C. Eutichie 18 Florențiu
Mere. 7 C. P. George 19 Verner Cel ce merită să i-se ridice
Joi 8 M. Irodion 20 Sulpițiu un monument, acela nu are
Vineri 9 M. Eupsichie 21 Anselm lipsă de el; cel ce are lipsă
Sâmb. 10 M. Terțul, și P. 22 Sotir și Caius de monument, acela nu-1
merită. __
Dumin. Floriilor, ev. loan c. 12.
Oamenii mințesc mai
Dum. 11 (f) Floriile 23 Adalbert mult din fudulie, decât din
Luni 12 P. Vasile 24 George reutate. ____
Marți 13 M. Artim. 25 Marcu Moimele ‫״‬imitează“,
Mere. 14 P. Martin 26 Cletus Femeile — ‫״‬fac modă“.
Joi 15 M. Aristarch 27 Peregrin
Vineri 16 (f) Viner, pat. 28 Vitalis
Semne de timp.
Sâmb. 17 C. P. Simeon 29 Petru
Prier frumos, Maiu viforos.
Prier umed aduce binecuvântare.
Dumineca Paștilor. Gândacii din Aprile îngheață în
Maiu. Negura din Aprile, la râ-
Dum. 18 (f) S. Paști. 30 Catarina sărit și mea4ă4‫־‬i, e semn bun.
De tună în Aprile, nu te mai
Luni 19 (f) L. Paștilor 1 Maiu Filip. teme de ger. Prier frumos, vară
Marți 20 (1) C. Teo. C 2 Anastasia furtunoasă.
Mere. 21 M. Ianuarie 3 Afl. Crucii
Joi 22 C. Teodor 4 Florian Dile critice.
Vineri 23 (+) M. George 5 Pius 13 Apr. 4i critică de a doua ordine.
27 ‫״ ״‬ ‫״ ״ ״ ״‬
Sâmb. 24 M. Sava 6 Ioan
Umblarea timpului.
Dumin. a 2-a, a Tomii, ev. loan c. 20, gl. 1, v. 1.
(După calendarul pe 140 ani.)
1 nor, 2—12 vânt friguros, 14—15
Dum. 25 Ap., Ev. Marcu 7 Stanislau ploaie, 16—19 bine, 20—21 nor,
Luni 26 M. Vasile 8 Mihail 22—23 ploaie și vânt, 24—25 bine,
Marți 27 M. Simeon @ 9 Grigorie 26 ploaie, 27—30 bine.
Mere. 28 Ap. Iason 10 Isidor
în 21 și 23 Aprile deslegare de
Joi 29 SS. 9 Martiri 11 (f) înălțarea carne.
Vineri 30 Ap. Iacob 12 Pancraț
8
Main, are 31 dile. Florar.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
1. 4 o. 24 m. — 7 o. 49 m.
Sâmb. I 1 Pr. Ieremia 13 Servațiu 10.4 ‫״‬12 ‫ ״‬-8 ‫ ״‬1 ‫״‬
Dumin. a 3-a, a Mironos., ev. Marcu c. i5, gl. 2, v. 4. 20. 4 ‫ ״‬1 , — 8 , 14 ,

Dum. 2 P. Atanasie 14 Bonifaciu Tinereța, ca și primăvara,

Luni 3 M. Timoteiu 15 Sofia nu ar fi așa de plăcută,
Marți 4 M. Pelagia 16 loan dacă nu ar trece așa de
Mere. 5 M. Irina J) 17 Pascalie iute.
Joi 6 M. Acatie 18 Venantiu
Vineri 7 Dreptul Iov 19 Celestin Unii oameni trăiesc nu-
Sâmb. 8 f A. și Ev. loan 20 Francisca mai ca să moară pentru
alții.
Dumin. a 4-a, a Slăbănog., ev. loan c. 5, gl. 3, v. 5.
Cu cât înaintăm în etate,
Dum. 9 Pr. Isaia 21 (f) Rusaliile cu atât mai mult ne bu-
Luni 10 Ap. Sil. Zilot. 22 (f) Lun. Rus. curăm de ceea ce facem
Marti 11 M. Mochie 23 Desideriu
altora.
Merc. 12 M. Epifan 24 Susana
Joi 13 C. Gliceria 25 Urban Resignațiunea e doliul
Vineri 14 M. Isidor 26 Filip după ilusiunile pierdute.
Sâmb. 15 P. Pahomie 27 Veda
Dumin. a 5-a, a Samarin., ev. loan c. 4, gl. 4, v. 7. Semne de timp.
Rouă de sara și recoarea din
Dum. 16 P. Teodor 28 Vilhelm Maiu aduc fân și vin mult. Ploaia
Luni 17 A. Andronic 29 Maxim calda din Maiu e binecuvântare.
Rusalii umede, Crăciun gras.
Marți 18 M. Teodot 30 Ferdinand Roiul din Maiu prețuesce un car
Mere. 19 M. Patriciu ( 31 Petronella de mălaiu. Gândacii mulți vestesc
an mănos. Maiu ploios, Iunie
Joi 20 M. Talaleu 1 Iun. Nicodim frumos. De brumă între Sân-
Vineri 21 (f)Const. si El. 2 Erasmus George și Arminden, va bruma
și între Sânte Mării. Când sunt
Sâmb. 22 Vasilisc 3 Clotilda greeri mulți și dinaintea locuinței
lor tin mare curățenie, — fen are
Dumin. a 6-a, a Orbului, ev. loan c. 9, gl. 5, v. 8. să fie puțin.

Dum. 23 C. Mihail 4 Cvirin Dile critice.

Luni 24 C. Simeon 5 Bonifaciu 13 Maiu di critică de a doua ordine.
Marți 25 Afi. c.S.I. Bot. 6 Norbert 27 ,, ,, ,, ,,,,treia ,,
Mere. 26 A. Carp 7 Robert
27 (f) înăl. Dl. @ 8 Medardus Umblarea timpului.
Joi (După calendarul pe 140 ani.)
Vineri 28 C. Nichita 9 Primus 1—2 bine, 3—6 plecat spre
Sâmb. 29 C. Teodosia 10 Margareta ploaie, 7—26 senin și căldură,
27 vânt și nor, 28—29 bine, 30—31
Dumin. a 7-a, a SS. Părinți, ev. loan c. 17, gl. 6, v. 10. nor și vânt.

Dum. 30 C. Isachie 11 Varvara în 27 Maiu (8 Iunie) întune-

cime parțială de soare.
Luni 31 Ap. Ermil 12 Ioan
 lume, are 30 dile. Cireșar.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Marți 1 M. Iustin 1. 3 o. 54 m. — 8 o. 24 m.
13 Antonie
10. 3 ‫ ד‬54 ‫ — ״‬8 ‫ ״‬29 ‫״‬
Mere. 2 P. Nicefor 14 Vasile 20. 3 ‫ מ‬58 ‫ — מ‬8 ‫ מ‬28 ‫מ‬
Joi 3 M. Lucian 15 Vit
Vineri 4 M. Mitrof. 3) 16 Beno .,Foamea e cel mai bun
Sâmb. 5 M. Dorotei 17 Adolf bucătar — dice proverbul,
*
— dar cum amăresce ea
Dumin. Rusaliilor, ev. loan c. 7. existența multor oameni.

Oamenii, cari au făcut

Dum. 6 (f) Rusaliile 18 Cfervasie cele mai multe experiențe,
Luni 7 (f Lun. Rus. 19 Iuliana - sunt înțelepți; cei ce au
Marți 8 (f) M. T. Strat. 20 Laura făcut cele mai puține ex-
Mere. 9 P. Ciril 21 Aloisie periențe. sunt fericiți.
Joi 10 M. Timotei 22 Paulin
Vineri 11 A. B., Var. ® 23 Etelrud Prostia de multe ori e
Sâmb. 12 P. Onufrie 24 Botez. loan perfectă; înțelepciunea însă
nici când.
Dumin. i-a d. Rus., a tutur. SS., ev. Mat, c. i o. gl. 8, v. i
Semne de timp.
Dum. 13 M. Acilina 25 Prosper Iunie mai uscat decât umed;,
umple buțile cu vin bun. Oame-
Luni 14 Pr. Eliseu 26 Ieremia nii și ventul de Iunie curend se
Marți 15 Pr. Amos 27 Ladislau schimbă. Iunie umed și rece,
strică întreg anul. Călătoria fur-
Mere. 16 S. Tilion 28 Leon nicilor vestesce timp bun. Omi-
Joi 17 M. Manoil 29 (+) Pet. și Pav. dele multe sunt semn de vin și
grâu mult. Săritul peștilor ves-
Vineri 18M. Leontie ( 30 Paul tesce furtună. De sunt mulți bu-
Sâmb. 19 Iuda fr. Dlui 1 Iulie. Teodor reți iuți, earna viitoare are să
fie ușoară, la dincontră grea.
Bureții porcești ne spun capetul,
Dumin. a 2-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 4., gl. 1, v. 2. ceialalți începutul iernii viitoare
cum are să fie.
Dum. 20 A. Metodie 2 Cercet. Mar. Dile critice.
Luni 21 M. Iulian 3 Cornelie 11 Iunie di critică de a doua ordine.
Marți 22 M. Eusebie 4 Udalrich 25 ,, ,, ,, ,, ,, treia ,,
Mere. 23 M. Agripa 5 Domeție.
Umblarea timpului.
Joi 24 (f) Nasc. I. B. 6 Isaia (După calendarul pe 140 ani.)
Vineri 25 M. Fevro. @ 7 Vilibald 1 ploaie. 2—4 bine, 5 ploaie,
Sâmb. 26 C. David 8 Cilian 6—7 bine, 8 — 11 ploaie, 12 bine,
13-15 ploaie, 16 mestecat, 17
ploaie mare, 18 bine, 19—27 vent
Dumin. a 3-a d. Rusalii, ev. Mat. c. 6, gl. 2, v. 3. si ploaie, 28—29 bine, 30 ploaie.

Dum. In 9 și 11 Iunie deslegare de

27 P. Samson 9 Anatalia carne.
Luni 28 Chir, și loan 10 Amalia In 14 Iunie se începe postul SS.
Marți 29 (f) Pet.șiPav. 11 Pius Apostoli.
Mere. 30 Sinod. SS. Ap. 12 Enric In 9 Iunie se începe vara.
10
Iulie, are 31 dile. Cuptor.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Joi 1 Cosma, Dam. 13 Margareta 1. 4 o. 9 m. — 8 o. 21 m.
Vineri 2 Vest. Măriei 14 Bonavent 10.4 , 20 , - 8 , 12-,
20. 4 ‫ ״‬34 ‫״‬ 7 ‫ ״‬57 ‫״‬
Sâmb. 3 M. Iacint 15 împărț. Ap.
Dumin. a 4-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 8, gl. 3, v. 4.
Grijesce-ți cartea vieții
să nu se păteze, căci mai
Dum. 4 P. Andreiu J) 16 Rut apoi nu poți rupe foile
Luni 5 P. Atanasie 17 Alexe din ea.
Marți 6 C. Sisoe 18 Frideric
Mere. 7 C. Toma 19 Aurelia Omul uresce mai ales pe
Joi 8 M. Procopie 20 Pr. Ilie aceia, înaintea cărora s’a
Vineri 9 M. Pancratie 21 Praxedis făcut de rîs.
Sâmb. 10 SS. 45 M. ® 22 Maria Magd.
Unii părinți se fălesc
Dumin. a 5‫־‬a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 8, gl. 4, v. 5. cu scăderile copiilor, pe
cari aceștia le-au moștenit
Dum. 11 M. Eufemia 23 Apolinarie dela ei. __
Luni 12 Proclu, Ilar. 24 Cristina Când te înțapă un țințar
Marți 13 Sin. Arch. G. 25 Iacob — îl poți omorî; când te
Mere. 14 A. Achila 26 Ana calcă un elefant, trebue
Joi 15 M. Ciriac 27 Pantelimon să-i ceri scuze.
Vineri 16 M. Antinogen 28 Inocent
Sâmb. 17 j‫־‬M. Marina ( 29 Marta
Semne de timp.
Dum. a 6-a d. Rus., a SS. Părinți, ev. Mat. c.g, gl. 5, v. 6.
Căldura mare din Iulie însem-
nează an bun. Dacă paiangenu
Dum. 18 M. Iacint 30 Avdon își rumpe pânza în două, va
Luni 19 C. Macrina 31 Ignat Loiola ploua. Dacă luna plină are
Marți 20 (t) Pr. Ilie 1 Aug. Petru curte la ameatji și răsărit, ur-
mează timp senin statornic.
Mere. 21 C. Sim. și loan 2 Portiuncula Mușinoaiele de furnici mai ridi-
Joi 22 f Maria Magd. 3 August cate ca de obiceiu, vestesc
Vineri 23 M. Trofim 4 Stefan earnă grea.
Sâmb. 24 M. Cristina 5 Mar. Schnee Dile critice.
Dumin. a 7-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. g, gl. 6, v. 7. 10 Iulie di critică de prima ordine.
25 ,, ,, ,, ,, a treia ,,

Dum. 25 t Ad. S. A. @ 6 Schimb. 1. f. Umblarea timpului.

Luni 26 M. Ermolae 7 Caietan (După calendarul pe 140 ani.)
Marți 27 M.Pantelimon 8 Ciriac 1 bine și vent, 2 ploaie mare,
Mere. 28 A. Prohor 9 Roman 3—5 bine, 6 nor și vent, 7 ploie,
10 Laurențiu 8—9 bine, 10—14 ploaie, 15—21
Joi 29 M. Calinic bine, 22—26 ploaie, 27—28 bine,
Vineri 30 Ap. Sila 11 Tiburțiu 29 nor și vent, 30—31 bine.
Sâmb. 31 Drept. Eud. 12 Clara
 August, are 31 dile. Măsălar,

Calendarul Iulian Calenclar. Gregor. Soarele

--‘St' resare apune
Dumin. a 8-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 14, gl. 7, v. 8. 1. 4 o. 53 m. — 7 o. 36 m.
10. 5 ‫ ״‬7 ‫ — ״‬7 ‫ ״‬17 ‫״‬
20. 5 ‫ ״‬23 ‫ — ״‬6 ‫ מ‬56 ‫״‬
Dum. 1 Scoat. f 7 Mac. 13 Casian
Luni 2 S. Stefan j) 14 Eusebie
Favorul celor puternici
Marți 3 C. P. Isachie 15(+) Ad. Măriei
16 Rohu se câștigă mai ușor prin
Mere. 4 7 tin. d. Efes
17 Bertram servicii merunte, decât
Joi 5 M. Eusigniu
prin merite mari.
Vineri 6 (+) Sch. 1. față 18 Elena
Sâmb. 7 M. Domeție 19 Ludovic
Așa numita ‫״‬experiență“
Dumin. a g-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 14, gl. 8, v. g. nu e alt ceva decât o colecție
de prejudiții.
Dum. 8 M. Emilian 20 (f) S. St. Reg.
Luni 9 Ap. Matia 21 Ioana Nenorocirea pausează
Marți 10 M. Laurențiu 22 Ttmotei câte odată în urmărirea
Mere. 11 M. Euplu 23 Filip noastră, și acest moment
Joi 12 M. Fotie 24 Bartolomei îl numim noi noroc.
Vineri 13 C. Maxim 25 Ludovic
Sâmb. 14 Pr. Michea 26 Samuil
Semne de timp.
Dumin. a io‫־‬a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 17, gl. 1, v. 10. Negura de pe livecH și rîuri,
de s’arată după apunerea soare-
Dum. 15 (f) Adorm. 1 27 Iosif lui, însamnă timp bun statornic.
Luni 16 M. Diomid ( 28 Augustin Ploaia din August subție vinul.
Venturile de meaza-noapte aduc
Marți 17 M. Miron 29 Tăier, c. loan timp statornic. Dacă timpul în
Mere. 18 Fior, și Laur. 30 Roza diua S. Fotie va fi frumos, și
Joi 19 M. Andreiu 31 Raimund toamna va fi frumoasă. Dacă
Vineri 20 Pr. Samuil 1 Sept. Egid. barza (cocostîrcul) cloncăne, va
ploua. Când sunt alune multe,
Sâmb. 21 A. Tadeu 2 Absolon însemnează earnă grea pe viitor.
Dumin. a 1 i-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 18, gl. 2, v. 11.
pile critice.
Dum. 22 M. Agatonic 3 Mansbet 9 Aug. di critică de prima ordine.
Luni 23 Mart. Lup 4 Rosalia 24 ,, ,, ,, ,,adoua ,,
Marți 24 M. Eutichie© 5 Laurent
Umblarea timpului.
Mere. 25 A. Bartolomei 6 Magno (După calendarul pe 140 ani.)
Joi 26 M. Adrian 7 Regina 1—4 bine, 5—6 ploaie, 7—9
Vineri 27 C. Pimen 8 (f) N. Măriei mestecat, 10 ploaie mare cu vent,
Sâmb. 28 C. Moise Ar. 9 Gorgonie 11—13 ploaie, 14 bine și vent,
15 vent și ploaie, 16—25 bine și
Dumin. a 12-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. ig, gl. 3, v. 1. ploaie, 26—28 bine, 29—31 vent
și nor.
Dumv 29 (f) T. c. S. loan 10 Nicolae în 1 August se începe postul
Luni 30 P. Alexandru 11 Prot S. Mării.
Marți 31 Brîul Mar. J) 12 Macedonie
12
Septembre, are 30 dile. Răpciune.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
1. 5 o. 42 m. — 6 o. 30 m.
Mere. 1 f C. Simeon 13 Matern 10. 5 ‫ ״‬56 ‫ ״‬- 6 , 9 ‫״‬
Joi 2 M. Mamant 14 înălț. S. f 20. 6 ‫ ״‬11 ‫ ״‬- 5 ‫ ״‬46 ‫״‬
Vineri 3 M. Antim 15 Nicodim
Sâmb. 4 M. Vavila 16 Ludmila
Minciunile convenționale
Dumin. a i3-a d. Rusalii, ev. Mateiu c. 21, gl. 4, v. 2. arată adevărul în lumina
cea mai izbitoare.

Dum. 5 Pr. Zacharia 17 Lambert Sunt oameni, pe cari

Luni 6 Arch. Mihail . 18 Toma A. nesuccesul propriu nu-i
Marți 7 M. Sosont ® 19 Ianuarie supără așa de mult ca no-
Mere. 8 (f) N. Măriei 20 Eustatie rocul altora.
Joi 9 f Io. și Ana 21 Matei
Vineri 10 M. Mi’nodora 22 Mauritiu Unii oameni se cred
Sâmb. 11 C. Teodora 23 Tecla ’ virtuoși, pe când ei nu sunt
decât prevedetori.
Dumin. înaint. înalț. S. *( ‫־‬, ev. loan c. 3, gl. 5, v. 3.
Sunt oameni, cari înain-
Dum. 12 M. Autonom 24 Gerhard tează în rang prin lenea
Luni 13 M. Cornelie 25 Cleofas superiorilor lor; sunt însă
Marți 14 (f)în. S. f ( 26 Ciprian și de aceia, cari înaintează
Mere. 15 Nichita Rom. 27 Cosma prin hărnicia subordi-
Joi 16 M. Eutimia 28 Vențeslav naților lor.
Vineri 17 M. Sofia 29 Mihail
Sâmb. 18 C. Eumenie 30 Ieronim Semne de timp.
Toamnă caldă, earnă lungă.
Dumin. d. Inălț. S. f, ev. Marcu c. 8, gl. 6, v. 4. De cade ghinda înainte de Sânt-
Mihaiu, earna se pune curând.
Răpciune cald, Brumărel rece
Dum. 19 M. Trofim 1 Oct. Reni. și umed. După Sântă Mărie se
Luni 20 M. Eustatie 2 Leodgar nu porți pălărie. Tunetul din
Marți 21 C. Codrat 3 Candid Septembre vestesce neauă multă
în Faur și an mănos. Ducerea
Mere. 22 M. Foca @ 4 Francisc timpurie a rândunelelor însamnă
Joi 23 fZem. S. I. B. 5 Placid că și earna se va pune iute.
Vineri 24 M. Tecla 6 Bruno
Sâmb. 25 C. Eufrosina 7 Iustina Dile critice.
7 Septembre di critică de prima
Dumin. a 16-a d. Rusalii, ev. Luca c. 5, gl. 7, v. 5. ordine.

Umblarea timpului
Dum. 26 t Ad. S. I. Ev. 8 Brigita (După calendarul pe 140 ani.)
Luni 27 M. Calistrat 9 Dionisie 1—29 bine, 30 nor și vent.
Marti 28 C. Hariton 10 Francisc
Merc. 29 C. Ciriac 11 Emilian In 11 Septembre se începe
toamna.
Joi 30 M. Grigorie J) 12 Maximilian
 13
Octobre, are 31 dile. Brumărel.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Vineri 1 A. Anania 13 Coloman 1. 6 o. 30 m. — 5 o. 22 m.
10. 6 , 46 ‫ ״‬- 4 ‫ ״‬3 ,
Sâmb. 2 M. Ciprian 14 Calist 20. 7 ‫ ״‬4 ‫ ״‬- 4 ‫ ״‬43 ‫״‬
Dumin. a 17-a d. Rusalii, ev. Luca c. 6, gl. 8, v. 6.
Adevărata distincțiune e
Dum. 3 M. Dionisie 15 Teresia dacă ordul (decorația) se
Luni 4 P. Ierotei 16 Gal poate făli cu tine.
Marți 5 M. Haritina 17 Hedvig
Mere. 6 f A. Toma 18 Luca Pentru omul înțelept lin-
Joi 7 M. Sergie 19 Ferdinand gușirea este o oglindă; el
Vineri 8 C. Pelagia 20 Vendelin vede înstrînsa cum ar
Sâmb. 9 f A. Iacob 21 Ursula trebui să fie.
Dumin. a i8-a d. Rusalii, ev. Luca c. 7, gl. 1, v. 7.
Cultura unui om se arată
mai bine în purtarea lui
Dum. 10 M. Eulampie 22 Cordula
față cu cei neculți.
Luni llf Ap. Filip 23 loan
Marți 12 M. Prov. 24 Rafail Cu cât mai multi lauri
Mere. 13 M. Carp 25 Crisant are cineva, cu atât mai puțin
Joi 14 (f) C. Par. C 26 Amand se poate odihni pe ei.
Vineri 15 M. Lucian 27 Sabina
Sâmb. 16 M. Login 28 Simeon
Semne de timp.
Dumin. a 19-a d. Rusalii, ev. Luca c. 8, gl. 2, v. 8. Brumărel și Mărțișor sunt luni
surori. Cu cât frunzele arborilor
Dum. 29 Narcis cad mai curend, cu atât mai
17 P. Osie roditor va fi anul următor.
Luni 18 A. și Ev. Luca 30 Claudie Gerul și frigul din Octobre im-
Marți 19 Pr. Ioil 31 Volfgang blânrjește pe Ianuarie și Faur.
Lumina de mea4a noapte aduce
Mere. 20 M. Artemie 1 Nov. T. S. curend ger mare. Șoarecii de
Joi 21 C. Ilari on 2 Pom. Repos. câmp, de se trag cătră sat,
earna e aproape. Neaua și fri-
Vineri 22 P.Averchie© 3 Hubert gul din Octobre aduce Ianuarie
Sâmb. 23 Iacob fr. Dlui 4 Carol moale. Când arborii țin frunza
mult, earna e departe, dar va
Dumin. a 2O-a d. Rusalii, ev. Luca c. 8, gl. 3, V. 9. fi grea și la anul vor fi multe
omide.
Dum. 24 M. Areta 5 Emeric
pile critice.
Luni 25 M. Marcian 6 Leonard
6 Oct. di critică de prima ordine.
Marți 26 (t) M. Dimitr. 7 Engelbert 22 ‫ ״‬,, ,, ,, a doua ,,
Mere. 27 M. Nestor 8 Gottfried
Joi 28 M. Terenție 9 Teodor Umblarea timpului.
29 M. Anast.’ 3 10 Andrei (După calendarul pe 140 ani.)
Vineri
30 M. Zenovie 11 Martin 1 ploaie, 2—3 bine, 4 ploaie,
Sâmb. 5—6 vent, 7—8 frig și vent, 9 ză-
padă, 10—12 bine, 13 ploaie, 14—22
Dumin. a 21-a d. Rusalii, ev. Luca c. 16, gl. 4, v. 10.
bine și vent, 23 nor, 24—25 puțină
ploaie, 26—27 moină, 28—31 nor.
Dum. 31 A. Stachie 12 Cunibert
 14
Novembre, are 30 dile. Brumar.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Luni 1 CosmașiDam. 13 Stanislau 1. 7 o. 25 m. — 4 o. 23 m.
Marți 2 M. Archindiu 14 Venerant 10. 7 ‫ ״‬40 ‫ ״‬- 4 ‫ ״‬12 ‫״‬
Mere. 3 M. Archep. 15 Leopold 20. 7 ‫ ״‬55 ‫ ״‬- 4‫״‬ 4 ,
Joi 4 C. Ioanichie 16 Otmar
Vineri 5 M. Galact. i 17 Grigorie Cel ce poate înceta cu
Sâmb. 6 P. Pavel 18 Odo facerea de bine, acela nici
când n’a fost binefăcător.
Dumin. a 22-a d. Rusalii, ev. Luca c. 8, gl. 5, v. 11.

Dum. Cine-ți spune adevărul,

7 SS. 33 Martiri 19 Elisaveta
Luni 8 (t)Ar. M. șiG. îți vrea binele teu; cel ce
20 Felice
te lingușesce, își caută
Marți 9 M. Onisifor 21 într. Născ.
binele propriu.
Mere. 10 A. Erast 22 Cecilia
Joi 11 M. Victor,Mina 23 Clement
Vineri 12 S. loan milost. 24 Ioan Sunt oameni, cari în toate
Sâmb. 13 fi. G. de aur ( 25 Catarina se amestecă, toate le critică
și la toate vor să se pri-
Dumin. a 23-a d. Rusalii, ev. Luca c. io, gl. 6, v. i. ceapă, — la meseria lorînsă
nu se pricep.
Dum. 14 f Ap. Filip 26 Conrad
Luni 15 M. Gur. P. N. 27 Virgil Semne de timp.
Marți 16 f Ap. Ev. Mat. 28 Sosteu De plouă la începutul lui Bru-
Mere. 17 P. Grigorie 29 Saturniu mar, septămâna Crăciunului va
Joi 18 M. Platon 30 Andreiu fi geroasă. Brumar se potri-
Vineri 19 P. Avdie 1 Dec. Eligie vesce cu Mărțișor. Neaua multă
de pe pomi însamnă muguri pu-
Sâmb. 20 C. Grigorie 2 Bibiana țini de cu primăvară. Șoarecii
de câmp, de se mai arată, earna
Dumin. a 24-a d. Rusalii, ev. Luca c. 12, gl. 7, v. 2. e departe.

Dum. 21 (f) În.înb. @ 3 Franc. Xav. pile critice.

Luni 22 A. Filimon 4 Barbara 5 Nov. 4i critică de a doua ordine.
Marți 23 P. Amfilochie 5 Sava 21 ‫< ״ ״‬, ‫< ״‬, ‫״‬ ‫״‬
Mere. 24 C. Clement 6 Nicolae
Joi 25 M. Ecaterina 7 Ambrosie Umblarea timpului.
(După calendarul pe 140 ani.)
Vineri 26 C. Alipie 8 (f) Zem. Născ.
1 nor, 2—4 vent, 5 zăpadă și
Sâmb. 27 M. Iacob J) 9 Leucadia frig, până 14 ger și ceață, 15
ploaie, 16—17 zăpadă, 18—19
Dumin. a 25‫־‬a d. Rusalii, ev. Luca c. 18, gl. 8, v. 3. frig, 20—21 liniște, 22—23 zăpadă,
24—30 moină.
Dum. 28 C. St. c. nou 10 Iudita
Luni 29 M. Paramon 11 Damascen în 12 Novembre seara se în-
cepe postul Crăciunului.
Marți 30 f S. Andreiu 12 Maxenție
 are 31 dile. Indrea.

Calendarul Iulian Calendar. Gregor. Soarele

resare apune
Mere. 1 Pr. Naum 13 Lucia 1. 8 o. 8 m. — 4 o. — m.
10. 8 , 15 , — 4 , 2 ‫״‬
Joi 2 Pr. Avacum 14 Nicasie 20. 8 ‫ ״‬17 , — 4 ‫ ״‬10 ‫מ‬
Vineri 3 Pr. Sofronie 15 Celian
Sâmb. 4 f M. Varvara 16 Adelaida Numai acel om e fericit,
care nu are să-și multă-
Dumin. a 26-a d. Rusalii, ev. Luca c. 13, gl. i, v. 4.
mească fericirea norocului.

Dum. 5 C. Sava ® 17 Lazar Norocul zimbesce la pu-

Luni 6 (f) S. Nicolae 18 Grațian țini oameni; de cei mai
Marți 7 P. Ambrosie 19 Nemesie mulți îsi bate joc.
Mere. 8 C. Patapie 20 Liberat
Joi 9 fZem. S. Anei 21 Ap. Toma în tinerețe dorim fericire ;
Vineri 10 M. Mina 22 Dimitrie la betrânețe căutăm pacea.
Sâmb. 11 C. Daniil 23 Victoria
Nimic nu e mai frumos
Dum. a 27-a d. Rus. a SS. Păr., ev. Luca, c. 14, gl. 2,v. 5.
pe lume ca adevărul vesel
și veselia adevărată.
Dum. 12 + P. Spiridon 24 Adam și Eva
Luni 13 M. Axente ( 25 (f) Nasc. Dlui
Semn e de timp.
Marți 14 M. Tirs 26 (f) Stefan
Dacă începutul lui Decembre
Mere. 15 M. Eleuterie 27 Ev. loan va fi geros, tot așa va fi dece
Joi 16 Pr. Ageu 28 Pruncii nev. septămâni. Când cânii latră la
lună, urmează ger mare. Gerul
Vineri 17 Pr. Daniil 29 Ep. Toma și neaua din Decembre vestesce
Sâmb. 18 M. Sebastian 30 David grâu mult. Crăciun negru, Paști
albe. Când porcii de îngrășat
Dumin. înain. Nascerii Dlui, ev. Mateiu, c. r, gl. 3, v. 6. mănâncă bine, va fi timp senin.
Dup’o earnâ grea urmează an
mănos.
Dum. 19 M. Bonifaciu 31 Silvestru
Luni 20 M. Ignatie 1 Ian. 1900 Dile critice.
Marți 21 M. Iuliana @ 2 Macarie 5 Dec. 4i critică de a treia ordine.
Mere. 22 M. Anastasia 3 Genoveva 31 ‫ ״‬di critică de primissima
ordine, căci se gafă anul și
Joi 23 SS. 10 Mart. 4 Tit — creițarii.
Vineri 24 M. Eugenia 5 Telesfor
Sâmb. 25 (•)-) Nasc. Dlui 6 (f) Epifania Umblarea timpului.
(După calendarul pe 140 ani.)
Dumin. d. Nasc. Dlui, ev. Mateiu c. 2, gl. 4, v. 7. 1—3 moină și vent, 4—5 ploaie,
6—13 mestecat, 14—20 nor, moină
și vent, 21—22 zăpadă, 23—27
Dum. 26 (f)Sin.Pr. M. 7 Isidor senin și frig, 28—29 vent șifffig,
Luni 27 (j‫ )־‬Ar. Stefan 8 Sever 30—31 senin și frig.
Marti 28 20 mii Mart, ]) 9 Iulian
Mere. 29 Pruncii u. d. I. 10 Pavel în 10 Decembre se începe iarna,
Joi 30 M. Anisia 11 Higin în 5/17 Decembre întunecime
parțială de lună.
Vineri 31 C. Melania 12 Ernest
16

Regenții europeni.
AllStrO-Ungaria. FRANCISC IOSIF I., împărat al Austriei, Rege apos-
tolic al Ungariei etc.; născ. în 6/18 Aug. 183o; s’a suit pe tron în 20 Noemv. 1848.
Soție: ELISABETA, (Amalia, Eugenia), fiica Ducelui Maximilian de
Bavaria, născ. în 12 Decemvrie 1837; cununată în Viena la i3 Aprilie 1854.
f la io Sept. n. 1898 de mână ucigașe.
Prunci: 1. G ise 1 a (Luisa, Maria), Princesă imperială și Archiducesă
de Austria etc. născ. în 3o Iunie 1856 și cununată în Viena la 8 Apilie 1873
cu Principele Leopold de Bavaria. — 2. R u d o 1 f (Francisc, Iosif), Principele
de coroană și Clironom de tron al imperiului Austriei etc., născut în 9 August
i858, (cununat cu Principesa Stefania (Clotilda, Luisa) de Belgia, născută
în 8 Maiu 1864), ‫ ־)־‬în 18/80 Ian. 1889. — 3. Maria Valeria (■Matilda,
Amalia), Princesă și Archiducesă de Austria, născută în 10 Aprilie 1868,
cununată în Isclil la 19 Iulie 1890 cu Archiducele Francisc Salvator.
Nepoată: Elisabeta (Maria, Henrieta, Stefania, Gisela), Princesă
și Archiducesă de Austria, fiica principelui de coroană Rudolf, născută în
21 August 188?.
Frații Maiestății Sale: 1. Archiducele Maximilian (Iosif),
împărat al Mexicului, născut la 24 Iunie i832. f 7 Iunie 1867. — 2. Archi *
ducele C ar o 1 Lu do v ic, general etc., născut la 13 Iulie i833. f 7 Maiu 1896.
— 3. Archiducele Ludovic Victor, general etc., născut la 3 Maiu 1842.
Părinții Maiestății Sale: Francisc Carol (Iosif) Archiduce
de Austria etc., născ. în 25 Noemvrie 1802, j* 24 Februarie 1878. — Sofia
(Friderica, Dorotea), fiica răposatului Rege al Bavariei Maximilian, născută
în j5 Ianuarie 185‫ס‬, f 16 Maiu 1872.
Unchiul Maiestății Sale: Maiestatea Sa Impâr. Ferdinand I.,
născut în 17 Aprilie 1 ‫־‬q3, ‫־‬j17 ‫ ־‬Iunie 1875.
Belgia. LEOPOLD II., Rege al Belgienilor etc. (28 Martie i835).
Britania și Irlanda (Anglia) VICd'ORIA I., Regină a Britaniei-Irlandei
și împărătească a Indiei etc. (12 Maiu 1819).
Bulgaria. FERDINAND DE COBURG, Principe (26 Febr. 1861).
Danemarca. Regele CRISTIAN IX. (27 Martie 1818).
Francia. Presidentul republicei Felix Faure, ales în 18 Ian. 1896,
născ. în 3o Ianuarie 1841.
Germania. VILHELM II., Rege al Prusiei, îinpgrat german etc.,
născ. în 27 Ianuarie 1869.
Grecia. GEORGE I, Rege al Elinilor etc. (12 Decemvrie 1845).
Italia. HUMBERT I., Rege al Italiei etc. (2 Martie 1844).
Muntenegru. Principele N1C0LAE I. PETROVICI (25 Septemv. 1841).
Olanda. VILHELMINEHELENE, reginăaȚerilor-de-jos(3rAug. 1880).
Portugalia. CAROL I. FERDINAND Rege al Portugaliei (16 Sept. î 863).
România. CAROL I., Rege al României (8 Aprilie 1839), domnesce
din 10 Maiu 1867, căsăt. (3 Noemvrie 1869) cu ELISABETA (17 Decemvrie
1843), fiica râpos. Principe Hermann de Wied. Moștenitor al tronului:
FERDINAND principe de Hohenzollern, născ. la 24 August i865. Soția
MARIA princesă de România, născ. 17 Oct. 1875. cun. în 29 Dec. 1892.
Fiii lor: prințul Carol, născ. 12 Octomvrie 1893, princesă Elisabeta.
Rusia. NICOLAU II. ALEXANDROVICI născ. în 18 Maiu 1868, căs. cu
Alexandra Teodorovna mai nainte Princesă Alice de Hessa, născ. în 6 Iulie 1872.
Moștenitor al tronului George Alexandro viei născ. în 9 Maiu 1871, frate
cu Maiestatea Sa.
Serbia. Regele ALEXANDRU I. OBRENOVICI n. 14 Aug. 1876.
Spania. ALFONSO XIII., Rege al Spaniei etc. (5 Maiu 1886) Regentă:
regina vâduvă MARIA CRISTINA, Archiducesă de Austria (9 Iulie 1858).
Svedia și Norvegia. OSCAR II., Rege ambelor regate etc. (9 Ian. 1829).
Turcia. Mare-Sultan ABDUL HAMID II., (10 Septemvrie 1842).
 17

‫ * ן‬o ș t a.
A.
Tarifa pentru serviciul în monarchic, teritoriul ocupat și Germania.
Scrisori I Imprimate1) șl hârtii comerc.2) I Mustre3)
G^m‫־‬e‫־‬Jl110^500^50^510‫ ־‬i 50 500 250 ‫ ן‬100 | 150 ‫ ן‬f 1000 | 50 250 350‫־‬
C r u c e r i
Ungaria . 5 10 15 1 2 3 5 10 15 2 5 10
Austria 1 5 10 2 3 5 10 15 5 10
Germania 5 10 2 3 5 10 15 5

Cărți de corespondență................................................................................... 2 cr.

‫’ ״‬ ‫״‬ ‫״‬ răspuns....................................................................... 4 ‫״‬
cu ^spuns

9 Ca imprimate se pot trimite hârtii tipărite ori litografate de ori

ce fel, și fotografii, corecturi cu manuscriptele aparținătoare și observările
referitoare la tipar scrise cu mâna. La cărți se poate alătura contul și e
permisă inducerea unei dedicări. In liste de prețuri și circulare comerciale
este permis a însemna prin scriere cu mâna preturile, condițiunile procurării
și solvirii, numele agentului, de altmintrelea imprimatele nu e iertat să conțină
împărtășiri în scris. Au de a se pacheta sub bandă, ori în cuverte deschise.
Lungimea lor sâ nu treacă 42 cm., la cilindre cm. Diametrul să nu treacă
10 cm., la Germania însă numai cilindre în lungime de 46 cm.se pot espeda.
2) Hârtii comerciale pentru Austria și Germania nu sunt admise.
Ca hârtii oficioase se consideră: toate hârtiile, documentele, cari n’au carac-
terul unei corespondințe, precum d. e. acte procesuali, documentele edate de
oficianți publici, copii de atari acte, frachturi, provocări, conturi, hârtii de
afaceri de-ale societăților de asigurare, partit. scrise, manuscriptele espedate
pentru sine. Pachetarea ca la imprimate.
3) Probe de marfă nue iertat să aibă preț de cumpărare și trebue
să se cunoască cuprinsul ca probă cu înlesnire. Lângă adresă este de a mai
nota * mustră .probă
sau * Numele mărfei, numerul și prețul se poate indica,
dar nu altă împărtășire în scris. împachetarea are de a se face prin fasiă
(bandă), cuvertă, săculeț sau lădiță, care nu e iertat să fie lipite la gură ori
sigilate. Lungimea lor să nu treacă preste 3o, lățimea preste 20 și grosimea
preste 10 centimetri (la cilindre să nu treacă diametrul i5 cm.)

Asemnate poștale.
In monarchic:
pănă la 10 fi. 5 cr. preste i5o pănă la 3oo fi. 3o cr.
preste 10 ,, ,, 5o ,, 10 ,, ,, 3oo ,, ,, 5oo ,, 5o ,,
5 ‫״‬o ,, ,, iâo ,, 20 ,, j (preste 500 fi. nu se primesc.)
Pentru teritoriul ocupat:
pănă la 20 fi. 10 cr. : preste 15o pănă la 3oo fi. 60 cr.
preste 20 ,, ,, 5o ,, 20 ,, ,, 3oo ,, ,, 5oo ,, 1.— ,,
5 ‫״‬o ‫״‬ ‫״‬ i5o ‫ ״‬40 ‫״‬
.Pentru Germania: pănă la fi. 20.— 10 cr. și pentru fiecare alți
10 fi. câte 5 cr., însă numai pănă la fi. 200.—.
Trimițătorul are de a indica cât de lămurit pe blancheta tipărită suma
asignată (florenii prin cifre și litere), mai departe adresa cât de esactă a
2
 18
primitorului și locul de destinare. Pe cupon, se pot scrie tot felul de im-
părtășiri. Asemnatele poștale (pentru monarchic și țerile ocupate roșii, ear
*
pentru Germania galbene) costă */ 2 cr.
Asignațiuni poștale telegrafice pentru monarchic și țerile
ocupate se pot preda numai în și pentru locuri, între cari se află legătură
telegrafică de stat. Admisibile pănă la fl. 5oo.—. Pentru Germania numai
pănă la fl. 200.—. Taxa ca la un asemnat simplu plus taxa telegramei
(vedi pag. 24) și taxa de espres, dacă nu e * poște restante.
*

Mandate poștale
îngrijesc incassarea unei pretensiuni basate pe un document cu ajutorul poștei.
Prețul tipăriturei necesare pentru aceasta e t cr. Cu un mandat se pot incassa
5 pretensiuni dela unul sau mai mulți debitori, dacă aceia se află într’un cerc
postai. Maximul sumei ce se poate incassa cu un mandat postai este pentru
Ungaria si Austria fl. 5oo.—, pentru Germania 800 mărci, apoi pentru celelalte
state 1000 franci. Lângă mandatul postai trebue aclus contul cbitat, cambiul,
coupon ș. a. pentru a se inmanua aceluia, care are să plătească, și espedat
franco și recomandat acelui oficiu postal, care are să ridice suma. Taxa se
solvesce ca pentru epistole de aceeași greutate în mărci poștale. Comunicări
în scris sau scrisori nu se pot alătura. Mandatele nesolvite se înapoiază trimi•
țgtorului în descurs de 7 dile fără calcularea altei taxe. Trimiterea sumei
incassate de adresa trimițStorului se face prin asemnare poștală pre lângă
detragerea portului postai prescris pentru atare sumă, apoi de 5 cr. pentru
fiecare document și eventualele taxe de timbre obveninde.

Transporturi de epistole cu rambursa.

Epistole pot fi predate cu rambursă pănă la suma maximală de fl. 5oo
(Germania numai pănă la fl. 200); taxa este aceeaș ca pentru o scrisoare
recomandată cu aceeaș destinațiune. Declararea valoarei e neadmisibilă. Din
suma ridicată se detrag 5 cruceri ca competință de incasso și taxele asem-
natului, (cu care se espedează banii trimițgtorului).

Taxa de recomandatie1) (Comunicațiune locală 5 cr.).............................. 10 cr.

Recepise retour (nu se restitue de factor)......................................................io *
Scrisoare de reclamare* 3 ..............................................................................
2) **** 10 *
Trimiteri prin expres8) în locul oficiului postai al espedărei ... i5 *

Taxa pentru transportul ori căror trimiteri este a se solvi prin lipirea de mărci sus în
colțul drept pe epistole, asignate, frachturi etc. și numai dacă nu ajunge spațul se poate
folosi și cealaltă față. Mărci se află de câte 1, 2, 3, 5, 8, 10, 12, 15, 20, 24, 30, 50 cr. 1 fl. și 3 fl.
*) Recomandat se pot trimite: epistole, carte de corespondință,
imprimate și mustre. Pentru cuprins nu se garantează, pentru perderea unei
trimiteri recomandate restitue posta 20 fl. Terminul de reclamare încetează
în monarchic după 6 luni alt‫׳‬cum un an.
a) Scrisori de reclamare se edau pentru trimiteri recomandate,
cari n’au sosit la locul destinațiunii. Pentru recepisele retour nesosite se
trimite o scrisoare de reclamare gratis dacă reclamarea se face la oficiul de
expedare.
3) Trimiteri prin expres se predau îndată ce sosesce posta. Dacă
în locul destinațiunii nu se află oficiu postai, atunci primitorul plătesce
pentru fiecare chilometru diua 6, ear’ noaptea 8 cr. taxă de expres, din care
sumă se detrag cei i5 cr. plătiți de trimițStorul. La marginea stângă jos
(la asemnate poștale sub inscripția: Posta-Utalvăny) trebue sg stee : *prin
espres.« TrimițStorul âncă trebue să fie cunoscut, (dacă nu e tipărit, mai
bine pe lăturea sigilului a epistolei). Trimiterea poate fi recom. ori simplă,
pentru cea din urmă nu garantează posta.
 19
Serviciul de postă.
Taxa de greutate.

z o n e
I II III IV V VI
Chilometri
Pachete de postă, 75 , 150 375 750 ■' 1125 peste 1125
cruce ri
Ungaria și Austria:

pănă la 500 gr. 12 24 24 24 24 24

5 ‫״‬ ‫ ״‬chl. . 15 30 30 30 30 30
pănă la 50 chl., fiec. alt. chl. 3 6 12 18 24 30

Germania‫׳‬ pănă la 5 chl. 15 30 30 30 30 30

pănă la 50 chl., fiec. alt. chl. 3 6 12 18 24 30

Scrisori cu bani pănă la 250 gr. 12 24 24 24 24 24

Taxa de val oare.

Ungaria și Austria: Germania:
pănă la fl. 5o.— 3 cr. pănă la fl. 3oo.— 6 cr.
» 3 « <‫־‬oo.— 6 , pentru fiecare alți , i5o.— 3 >
pentru fiecare alți s i5o.— 3 >
Provisiune p entru ramburse.
Ungaria și Austria: Germania:
pent. fiec. fl. 2.— 1 cr., cel puțin 6 cr. pent. fiec. fl. 1.— 1 cr., cel puțin 6 cr.
numai pănă la fl. 5oo.— numai pănă la fl. 200.—
Cu serviciul de mesagerie se transpoartă: bani, hârtii de va-
loare și mărfuri pană la 5o chilogr. Dela transport sunt excluse: Animale
vii, (condiționat afară de lipitori, albine, paseri mai mici și epuri de casă),
toate obiectele, cari prin frecare, apăsare ș. a. se aprind ușor, și în genere
toate acelea, cari ar put£ ușor cășuna pagubă celorlalte transporturi; eventual
și acelea, cari ocupă un loc neproporționat de mare.
In cas de perdere a unei trimiteri de valoare se restitue valoarea decla-
rată pe adresă, și la espedări fără declarație de valoare paguba constatată
(la 5 chilogr. pănă la fl. io.—). Pentru vătămări numai atunci garantează
posta, dacă acelea nu provin dela pachetarea rea.
Spedițiunile se pot preda francate ori nefrancate. Taxele de transport
se compută după greutate, valoare și depărtarea dela locul spedărei pănă
la locul destinațiunii. Pentru fiecare transport se ia taxa de greutate, pentru
transporturi cu valoare declarată și taxa de valoare. Pentru epistole cu bani
nefrancate, precum și pentru transporturi de marfă nefrancate, pănă la 5 chilogr.
se compută un arunc de 6 cr.
Bonurile poștale sunt de a se pacheta conform valoarei, cuprin-
sului și distanței de transport în hârtie de pachetat, pânză, cutii de lemn ori
lădi, și sunt de a se lega bine și a se sigila astfel, ca să nu poți ajunge la
cuprins fără a strica sigilul sau amballageul, pentru Dalmația în pânză sau
lădi. — O declarație de mesagerie (Begleitadresse) care costă împreună cu
timbrul 6 cr., trebue să se alăture la fiecare pachet; la spediții omogene la
aceeași adresă se pot trimite 3 pachete cu o scrisoare de declarație. La
trimiteri cu rambursă trebue pentru fiecare pachet să se alăture câte o scrisoare
*
2
20
de declarație. Mai departe sunt de a se alătura 'a toate spedițiunile ce sunt
supuse taxei vamale, pentru Triest, Fiume și Germania, 3 declarațiuni vamale.
Pentru mărfuri voluminoase se urcă taxa cu jumătate. Ca mărfuri volumi■
noase se privesc: a) toate espedițiunile, cari trec preste r5o metru în oare-care
întindere; b) acelea, cari în o întindere trec preste i metru în alta o5‫־‬o metru
și cu toate acestea cântăresc mai puțin de i o chilo ; c) acelea, cari după composiția
lor, nu pot fi transportate comod cu alte obiecte; deci ocupă un spat nepropor•
ționat mare, sau cari preste tot recer o tratare foarte îngrijită ; d) trimiteri, a
căror greutate nu stă în raport cu spațul ce ocupă, în fine e) toate trimiterile
cu conținut expus stricărei sau fluid, dacă sunt provSdute cu un semn de sticlă.
Că ce pachete se privesc de voluminoase, decide oficialul postai, care
le ia în primire.
Transporturile de mesagerie se pot trimite și cu expres; pe boleta de
declarație trebue a semna deasupra inscripției Postai szâllitolevel ca-
ventul ,per expres
.
* Spediții, a căror greutate nu trece preste 2 2/‫ י‬chilo,
se inmanuează dacă adresatul locuesce în locul postai; altfel se inmanuează
numai avisul despre sosirea spediției. Taxa pentru locul oficiului postai
de remitere 2 5 cr. altfel pentru fiecare 1 chilometru diua 6, noaptea 8 cr.
taxa de espres, care are sg o plătească primitoriul, detrăgendu-se însg cei
2 5 cr. deja plătiți.
Trimiteri, pentru cari trimițgtorul dorește o retour‫־‬recepisa,
trebuesc francate.
Trimiterile cu rambursă sunt a se face cu asemnate de rambursă
oficioase împreunate cu bolete de declarație, cari costă împreună cu timbrul
6 cr. Afară de taxa corespundStoare pentru transport, mai este a se plăti
o provisiune după tarifă (pag. 19). Eliberarea sau reducerea receperei prin
trimițgtor e permisă pe lângă o taxă de 10 cr. și cu acluderea unui bilet
de fract (Frachtbrief) nou la oficiul postai de expedare.
Trimiterile cu recepere, cari nu se ridică de adresat în decurs de 3 <Jile,
se avisează la oficiul unde s’au predat, și se cere disposițiunea mai departe
a adresantului. Dacă nu se ridică în restimp de 14 dile, se înapoiază.
Scrisori cu bani, conținând note de bancă austro-ung. preste 5oo fl.
și pănă la ‫ב‬5‫ ס‬grame, se pot espeda deschise (pentru numSrat) solvind taxa
odată și jumgtate, toate celelalte trimiteri numai închise corespundStor. La
scrisori predate deschise garantează posta pentru conținut, la celelalte pentru
predare cu sigilele și învălișul nevătămat.
Pentru pachetatul scrisorilor cu bani pănă la 25ograme au să se folosească
ori cuverte de postă ă 2 cr., ori cuverte ordinare provSdute cu 5 sigile. Cuverte
cu margini colorate sau din hârtie liniată nu sunt admisibile. Pecetele trebue
sg fie vederat imprimate cu sigile gravate. Cu monete etc. nu e ertat a sigila.

Spediții de bani și mărfuri pentru țerile ocupate.

Epistole cu bani închise pănă la 25o grame și pachete bine pachetate
pănă la 20 chilo.
A. Porto de greutate:
pentru epistole cu bani și pachete pănă la 5oo grame 3o cr.
pentru pachete de preste 5oo grame pănă la 5 chilo 5o cr.
la pachete peste 5 chilo :
1. după porto intern după greutate pănă la Brod lângă Sava,
2. după porto de greutate pentru teritorul ocupat 8 cr. pe chilo
(pentru locurile dela graniță numai 5 cr.)
B. Porto de valoare: pănă la 15 o fi. 3 cr., după fiecare următoarele
i5o fl. câte 3 cr. mai mult.
Ramburse se permit numai la serviciul de mesageri pănă la o valoare
de 5oo fl. Taxa ca în interiorul țerii.
 B. 21
Tarifa pentru comunicația cu România.
Carte de corespondență1)............................................................................. . 5 cr.
* * * cu răspuns plătit................................................ i o
Epistple *) (greutate nemărginită)................................. de fiecare i5 gr. . i o
Imprimate (hârtii de afaceri cel puțin 10 cr.) . . . câte 5o gr. 3
Cărți legate sunt din causa procedurei vamale deocamdată eschise dela expeduirea
lor prin transportul de epistole (sub bandă.) (Greutatea pănă la 2 chilo.)
Probe de mărfuri (până la 35o gr.) cel mai puțin 5 cr. câte 5o gr. 3 cr.
Taxa de recomandație.......................................................................................... 10 *
Taxa de expres ......................................................................................................
Asemnate poștale după câte io fl. = io cr., pănă 200 fi. sau 5oo franci
numai pentru locuri mai mari.
Mandate poștale (vedi pag. 18).
Rambursă cu posta de epistole pănă la 200 fl. (taxa vedi pag. 18).
Epistole de valoare și cutii cu valoare ca Italia (vedi pag. 22).
Pachete de postă (collis posteaux) pănă la 5 chilo 63 cr. Obiecte volumi•
noase 88 cr. Taxa ~ treime să o plătească trimițStorul, declarație de valoare
e permisă pănă la 500 franci și recepere pănă la 200 fl. Taxa de valoare
tot pentru ?00 franci 5 cr. Provisiunea pentru rambursă pentru câte 10 fl.
10 cr. pănă la 200 fl. Dela transportare sunt escluse: ca în monarchic, apoi
arme de resboiu și alte obiecte aparținătoare, cărți de joc, sorți de lotărie,
sare, monete rom. de bronz, tutun și țigări, masse de papir, fotografii,
gravure de cupru etc. vată din lână veche, viță de vie, animale rume-
gătoare, producte și nutrețul lor. Declarațiuni vamale sunt de lipsă 3.
Transporturi de mesagerie pănă la 5o chilo. Transporturile se pot preda
ori nefrancate, ori pănă la graniță sau la locul destinațiunei francate, cu
ori fără declarație de valoare. Spediții cu rambursă au să fie francate de
trimițStorul. Spediții de bani au de a se provedd cu declarația de valoare.
Dela transportare escluse tot acelea, ca și la pachete de postă. Rambursă
casus. Declarațiuni vamale 3. Francatul pănă la graniță ca în țeară (pag. 18).
In România: taxa de greutate pănă la 5 chilo 5o cr., pentru fiecare
chilo în sus 10 cr. mai mult. Taxa de valoare pănă la 200 fl. 10 cr.,
200—400 fl. i5cr., pentru fiecare 400 fl. pănă la fl. 4000 1 5 cr. mai mult,
‫״‬ y, 400 s » » » 8000 10 » , s
4 ‫י‬ ‫״‬oo »preste > 8000 ‫« י‬ < <

c.
Unele din tarifele uniunii poștale internaționale.
Tarifa de porto pentru epistole.
Epistole Imprimate, hârtii
Carte de co- comerc. și mustre
L a
pi. fiec.gr. cr. respondent .jf. gr. cr.

Sandsacul Novibazar . . ' 15 '

10 5 i 50 *3
Montenegro............................. • 15 ! 7 i 4 50 2
Serbia.......................................... . 1 15 5 2 50 2
In toate celelalte țeri străine • 15 10 *5 5« *3
*), Mustre,, taxa cea mai mică
___________ ___ 5. cr. Hârtii comerc. 10 cr.
... _____
x) In afară de teri 1 e uniunii, adecă în unele țări mai mici și insule din afară
de Europa, nu sunt permise carte de corespondență.
Greutatea scrisorilor: No vi bazar pănă la 250 gr. altcum nelimitată. Imprimate și hârtii
comerciale 2 chilo. Mustre de mărfuri: Belgia, Bulgaria, Francia, Grecia. Bntama-Mare,
Italia, Portugalia. Elveția, Serbia, Spania. Statele unite din America de nord și oficiile
poștale c. r în Turcia 350 grame, în celelalte țeri 250 grame.
Taxa de recomandare 10 cr.
1) In comerciul de graniță (adecă partea Transilvaniei, care se întinde pănă Ia
Mureș dela granița ung.•rom., comitatul Bistrița-Năseud și vechiul comitat al Severinului)
carte de corespondență 2 cr. și scrisori 5 cr.
22
Asemnate postale
sunt permise pănă la suma de 200 fl., dm și cătră toate țerile europene,
cu escepțiune de Grecia, Montenegro, Novibazar, Rusia, Serbia și Spania.
Taxa pentru fiecare 10 fi. — 10 cr. La oficiile poștale c. r. în Turcia
pănă la 5oo fi., Luxemburg pănă la 200 fi. tot pentru 10 fi. — 5 cr., cel
puțin 10 cr.
In comerciul estraeuropean sunt admise asemnațiuni pentru republica
argentină, pentru posesiunile britanice, Chili, teritoriul de sub scutul Ger-
maniei, Egipet, Japan, Malta, Siam, Tunis și Statele unite din America de
nord. Taxa tot pentru 10 fi. 10 cr.
Asemnate poștale telegrafice sunt admise în aceleași teri —
cu escepțiune de Marea-Britanie și Portugalia — ca mandate obicinuite,
taxa vedi pag. 18.
Mandate poștale (vedi pag. 18).
Scrisori CU rambusă se admit pănă la suma de 200 fi. pentru Belgia,
Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Suedia și Elveția (pag. 18).

Serviciul de mesagerie.
Pachete de postă 1J © 7• Cutii de
(Collis Posteaux) valoare a)
Țeara de destinațiune ‫מ‬ <
I

j
‫גס‬ ‫גס‬

Taxa de val.

Taxa de val,
Mărfuri vo•

300 frc. sau

pănălachl.

și pănă la ce
luminoase

valoare
•> “
Ca d as

3oO frc.
J

120 fl.
rt ‫־‬S
instradare * v x
« S2
C5 § ‫ײ‬
a? <»
‫הי׳‬
■

i
tl. fl. Frc. cr. : cr. H■ cr.
Belgia b.......................................... —.75 1.13 X 13 , 13 1 —.—
Bulgaria.............................. —.88 _____ — i 13 1 — .75 13
Danemarca b................................... —.75 1.13 X 13 13 —.—
Francia c.......................................... — .75 —.— — --- '1 13 —.75 13
Grecia ......... —.88
Britania-Mare și Irlanda . . 1.05 J
via Belgia . . .1 1.30 —.— — — —.—
—.88
detto * Hamburg.
1.18
Italian . .......................................... —.63 1000 5 5 : —.50 5
Luxemburg b............................. . —.63 — 9110000 13 13 i —.—
Țerile-de-jos c.............................. —.75 — — 1000 13 13 ■ —.—
Norvegiab viaDanemarca și Sved. 1.25 —.— X 18 18 ‫— ׳‬.—
detto » * cu vapor 5 1.13 1.70 X 18 18 . —.—
detto ‫ י‬Hamburg s > 5 —.88 1 32 X 18 18 —.—
Portugalia.......................................... 3 1 38 500 18 18 1.50 18
Rusia . .......................................... 5 1 —.—
Șvedia b.......................................... 1.25 — X 18 18 —.—
Elveția«.......................................... — 50 —.— X — 5 —.50 5
Serbia................................................ — 63 —.— --- :: 5 : —,__
— i
Spania................................................ 1.13 — — 13
Turcia: oficiu postal c. r. via Galaț
Constantinopole șiAdrianopole 5 -88 __ ‫־‬__ 500 18 18
celelalte oficii poștale . 5 1.— — 500 18 i 18 : ‫— •־ ־‬
X nemărginit.
Rambursa admisă (în cele mai multe cașuri pănă Ia fi. 200).
a Ia pachete poștale, scrisori de valori și cutii de valori
b la pachete poștale și scrisori de valoare.
c la pachete poștale esclusive.
Provisiunea se socotesce numai la pachete poștale și tot pentru 10 fl. — 10 cr.
cu escepțiunea Elveției, care posede tarifele ei proprii atât pentru pachetele poștale cât
și pentru posta de valori.
Aceste trimiteri trebue francate, mai multe despre ele vec|i pag. următoare 1), s); și 8).
 23
j) Pachete de postă trebuesc provedute cu o declarație de trans•
port (Begleitadresse) și 3 declarațiuni de vamă. Tarifa vedi pag. 22. Dis•
posițiuni generale vedi serviciul intern (pag. iq ff).
2) Scrisori cu valoare declarată s£ pot espeda în cele mai
multe locuri pănă la valoarea de 0.000 ‫ ן‬franci = 4000 fl. Nu e permis
însă să conțină bani de metal și obiecte supuse vămii. Afară de taxa
de valoare (vedi pag. 22) mai trebue plătit tot pentru 15 gr. 10 cr. (Serbia
7 cr.) și pentru recomandare alți 10 cr.
a) Cutii de valoare se primesc pănă la suma de 10.000 franci
— 4000 fl. și greutatea de î chilo, pot însă conține numai bijuterii și alte
obiecte prețioase, iar nu bani de hârtie sau de metal și comunicări în scris.
Adresă de transport nu e necesară, fără 3 declarațiuni de vamă. Pachetarea
în cutii masive de lemn (mărimea maximală: lungimea 3o, înălțime și grosime
10 cm.) Tarifa pag. 22.
Trimiterea cu frach t se poate face pentru cele mai multe țeri, chiar
unde pachete postale (Collis postaux) nu se primesc (Rusia, Montenegro etc.),
cu și fără declararea valoarei mai cu seamă pănă la 5o chilo. Pentru sin-
guraticele țeri esistă tarife speciale foarte urcate împreună cu disposițiuni
speciale.
Pentru aceste espedițiuni și pentru toate celelalte mesagerii poștale transatlantice
să se adreseze la cel mai d’aproape oficiu postai, deoarece disposițiunile în aceste pri-
vințe sunt foarte multilaterale și se alterează foarte des prin legături noui.

Cassa de păstrare poștală reg. ung.

Depuneri se primesc la ori care oficiu postai dela 5o cr. pănă la 2000 fl.
cu interese de 3°/0. Sume mai mici se adună prin lipirea de maree poștale
pe tabla de depuneri poștală. Fiecare deponent poate ave numai un libel
de depuneri. — Depunerile de păstrare nu se pot zălog).
Comerciul de Cheque și Clearing. Posta ține locul unui banchier.
Proprietarii contului (va să clică persoanele care iau parte Ia comerciu) asig-
nează toate locațiunile de bani în moment netrebuincios — scutit de porto —
la cassa generală în Budapesta, unde acelea se scriu în contul respectivului
ca credit și se fructifică cu 2°/0. La comerciul de Cheque zace avantagiul
într’aceea, că banii sunt sigur depuși, stau la tot timpul la dispusițiune și
se pot dirige prelângă o taxă foarte mică, la ori care loc din Ungaria, ba
și la sine însusi. Și nemembri pot face depuneri în un cont, îndată ce sunt
provâduti cu cartea de depunere, pentru es. când acestea se trimit cu conturi
la neguțători din afară. Pentru străinătate (și Austria) e de a se plăti
taxa pentru asignațiuni poștale. — Este însă firma, la care are de a se
săvîrșl solvirea, totodată și membru al comerciului Clearing, atunci sol-
virea într’un cont se scrie ca debit, ear’ în celalalt ca credit și pentru
aceasta ori ce taxă cade. —■ La toți interesați! împărtășesce posta esplicări
detaliate gratuit.
24
Tar-ifa pentru telegrame.
Tot ceea-ce espeditorul scrie în originalul depeșei sale de espedat,
cu escepțiunea căii de transport, se numeră la socotirea taxei. Punctele,
virgulele și trăsurile frângerilor, cari se întrebuințează la formarea nu-
merilor se socotesc de câte o cifră.
Taxarea telegramelor se socotesce după cuvinte. Un cuvent în
comunicația europeană nu poate cuprinde mai mult de 15 litere resp.
o cifre, în serviciul extra-european nu mai mult de 10 litere resp.
3 cifre; prisosul se socotesce de un nou cuvent.
Numerii scriși în cifre se numeră de atâtea cuvinte, câte grupe
de câte cinci resp. trei cifre cuprind aceia, cu unul mai mult pentru
prisos. Literele ori cifrele, ce stau singuratice, se socotesc de câte un cuvent.
Contrageri și strămutări de cuvinte nu se admit, dacă acelea sunt
contra usului în vorbire.
In comerciul intern al monarchiei austro-ungare, în comerciul cu
Bosnia și Herțegovina,_ Serbia și în comerciul cu Germania taxa cea
mai mică e de 30 cr. In celelalte țeri europene se adaogă la taxarea
telegramei lângă taxa de cuvent și o taxă fundamentală.
Pentru telegrame cari sunt a se imanua afară de locul stațiunei
— înaintea adresei provenite cu seninul ,(Xp)“ — se plătesce în țeară
o taxă de 40 cr. ca plată pentru portor, la espedare pentru acelea,
cari se poartă dela gară în localitate, 15 cr.
Din locuri, unde nu este stațiune telegrafică, se pot trimite tele-
grame cu posta la stațiunea telegrafică cea mai de aproape spre a se
espedia cu telegraful, în care cas taxele după tarifă sunt de a se lipi
în maree poștale pe originalul așternut pe hârtie al telegramei.
Competințele pentru telegrame trebuesc plătite la predare în nu-
merar sau prin lipire de mărci poștale. Fracțiuni de cruceri se întregesc
în cruceri. Formularele oficioase ă 31 cr. (până la 10 cuvinte) se pot
folosi și pentru telegrame mai lungi prin lipire de mărci poștale.
Despre telegramele predate și taxele solvite se dă numai la
cerere espresă o recepisă, respundend o taxă de 5 cr. separat.
Telegrame private urgente ‫(״‬D.)“ se espediază înaintea
telegramelor de rând, dacă espeditorul plătesce taxa întreită.
Pentru respunsul plătit ‫(״‬R. P.)“ trebue plătită taxa pentru
o telegramă de 10 cuvinte înainte. Dacă plătesce înainte un alt numer.
de cuvinte, atunci aceasta e de a se indica în deosebi, de es. ‫(״‬R. P.
18 cuvinte)“. înainte, nu se poate mai mult plăti, ca taxa unei tele-
grame de ori-ce fel de 30 cuvinte.
Pentru telegrame co 1 a tio na te ‫(״‬T. C.)“ trebue plătită de 1 ‘/2 ori
taxa unei telegrame comune pe aceeași lungime și cu aceeași cale de transport.
Pentru adeverințe de primire ‫(״‬C. R.“) este a se plăti taxa
unei telegrame de 10 cuvinte.
Austro-Ungaria, Bosnia, Herțegovina, Serbia și Germania:
taxa de cuveni 3 er., cel puțin 30 cr,, (taxă fundamentală nu esistă).
Taxă fundamentală 30 cr. Taxa de cuvent pentru:

Belgia.................................... 11 cr. 1 Norvegia.............................. 16 cr.

Bulgaria si Rumelia de ost 08 , Portugalia........................ 17
Danemarca........................ 11 ‫־‬ România.............................. 04
Francia.............................. 08 ‫״‬ Rusia (europ.) .... 12 ‫״‬
Grecia (Continent) . . 21 , Svedia.................................... 12 ‫״‬.
Britania-Mare .... 13 ‫״‬ Elveția.................................... 04 ‫״‬
Italia.................................... 08 ‫״‬ Spania.................................... 14 ‫״‬
Montenegro........................ 04 . Turcia (europ. Continent)
Țerile-de-jos........................ 10 ‫״‬ preste Bosnia.... 14 ‫״‬
 25
Timbru, și Taxe.*)
Petițiuni.
Pentru petițiunile cătră ofticii și autorități taxa de timbru este
50 cr. — de cumva nu este expres stabilită o altă taxă oare-care:
Petițiuni judecătoresci sunt de a se timbra: în treburi procesuale
cu 50 cr., însă dacă valoarea obiectului de proces e mai mică de 50 fl.,
cu 20 cr., afară de afaceri procesuale (de es. în afaceri succesionale) cu
36 cr., resp. la valoare sub 50 fl. — 12 cr.; în treburi ale cărții fun-
duale după valoarea dreptului de întabulare ori ștergere pană la 50 fl.
— 36 cr., pănă la 100 fl. 75 cr., preste 100 fl. — 1 fl. 50 cr. La peti-
țiuni pentru petrecerea dreptului ipotecar în cartea funduală mai este
de a se lipi în maree de timbru pe petițiune taxa de intabulație în suma
de 7,-'io°/o din pretensiunea de asigurat. Petițiuni cătră judecătorii comunale
12 cr. Petițiuni în afaceri criminale sunt scutite de timbru. Rugări
pentru protocolarea ori schimbarea unei firme neguțătoresci 10 fi.; pentru
petrecerea (în registru) unui procurist, la societăți, a unui desemnător
de firmă câte 5 fl. Apelații contra sentințelor: asemenea ca taxa pentru
sentințe. Recurse în cașuri procesuale pănă la 50 fl. — 1 fl. și preste
50 fl. — 2 fl. Recurse contra decisiunii întăritoare taxa duplă.
Petițiuni pentru mandat de solvire: Pănă la 20 fl. — 32 cr., pănă
50 fl. — 40 cr., pănă 100 fl. — 1 fl., pănă 250 fl., — 1 fl. 50 cr., pănă
500 fi. — 2 fl. Contraziceri pre filera de imanuare sunt scutite de
timbru; făcute pre altă cale pănă la 20 fl. — 12 cr., pană la 50 fl.
— 20 cr., și preste 50 fl. — 50 cr.
Alte Petitiuni: Arătări de industrie în orașe cu peste 50.000 lo-
cuitori 4 fl., cu dela 10.000 pănă la 50.000 locuitori 3 fi., dela 5000
pănă la 10.000 locuitori 2 fl., în alte locuri 1 fl. 50 cr.
Rugări pentru concesiuni pentru musică de dans, circus, prelun-
girea oarelor de închidere etc. 1 fl., dacă representațiunea se dă pentru
scopuri filantropice, ori dacă banii de intrare nu trec preste 20 cr. Pănă
la 50 cr. banii de Intrare timbrul face 1 fl. 50 cr., pănă la 1 fl. — 3 fl.,
pănă la 2 fl. — 6 fl., pănă la 3 fl. — 8 fl., pănă la 4 fl. — 12 fl.,
pănă la 5 fl. — 15 fl., preste 5 fl. banii de intrare — 20 fl.
Rugări pentru licențe de vendare 1 fl.
Rugări pentru indigenatul de ’cetățan de stat ori comunal 2 fl.
Recursuri competențiale contra decisiunilor ale oficiilor de dare
cătră direcțiunile financiale sunt scutite de timbru. Altmintrelea pănă
la valoare de 50 fi. — 15 cr., preste aceasta 36 cr
Recursuri de altă natură 1 fl. contra douor decisiuni conglăsuitoare 2 fl.
Petițiuni scutite de taxă: Rugări pentru elemosină etc. — Rugări
însoțite, cu atestat de paupertate, pentru stipendii ori scutire de di-
dactru, — mai departe pentru punerea în post a unui representant al
săracilor și concederea de drept de paupertate (scutire de timbru) în
afaceri procesuale. — Petițiuni în afaceri curat publice. — Petițiunile
tutorilor cătră autoritatea de curatelă. — Petițiuni în afaceri militare
(cu escepțiunea petițiunilor pentru favoruri personale). Arătări cătră
autoritățile industriale în cașurile §§ 41, 44, 55, 73, 79, 103, 106 și
110 a legei de industria din anul 1884.

Documente.
La documente — dacă nu se pot folosi blanchete timbrate ca la
bolete de transporturi și la cambii — trebue a se suprascrie timbrul
cu șirul prim al textului și la socoteli cu suma primă. Altmintrelea, precum
și maree de timbru evident mai târdiu lipite și suprascrise se privesc de
nepresente. Numai marginea din jos a timbrului este de a se suprascrie.
*)Dela 1 Septembre 1898 trebuesc folosite numai timbre în valoare de coroane,
deoare‫־‬ce însă calculul vechiu al banilor (valuta austr.) se folesesce mereu în usul comun,
păstrăm aci indicarea taxelor în fl. și cr.
26
Contracte în afaceri juridice privitoare la obiecte imobile 50 cr.
dimpreună cu taxa procentuală.
Documente de drept, al căror obiect nu se poate taxa, 50 cr.
Atestate și adeverințe despre însușiri personale și împrejurări,
afară de aceea referade de stări din partea cunoscătorilor de lucru și
artă 50 cr.; dela autorități de instanțe superioare 1 fl.
Testimonii școlastice, pentru domestici, calfe, învățăcei și salahori
15 cr.; pentru testimoniile învățăceilor după finirea timpului de învățare,
dela autoritatea de industrie 50 cr.
Cărți de botez, scrisuri de strigare, cărți de cununie și bolete de
moarte 50 cr.
Bolete de mesagerie despre transporturi, cari nu se espedează
cu posta și nu peste 5 miluri 1 cr., toate celelalte 5 cr.
Conturi (saldate și nesaldate) pentru trebuință privată sub 50 fi. —
1 cr.; altcum 5 cr. ; pentru trebuință la oficii: cele saldate după scara II.
Dacă o petițiune ori un document cuprinde mai multe coaie, ori
când se espediază în mai multe esemplare, atunci pentru coala a doua
ori esemplarul al doilea și pentru fie-care ce urmează mai departe se
vine o taxă de timbru de cel mai mult 50 cr. Când însă deja coala
ântâia este de a se timbra mai jos, atunci se vine pentru toate coaiele
asemenea taxă. Rubrice sunt de a se timbra cu 15 cr., și când peti-
țiunea se timbrează numai cu 20 cr. cu 10 cr.

SCARA I. !! SCARA II. ! SCARA III.

pentru schimburi ‫ ן‬c‫־‬ pentru cuitanțe și pentru cesiune de
T ax a

T ax a
(polițe), asemnate de alte documente de obiecte mobile, con-
bani prin comercianți drept, cari în pri- i trade de cumpărare
documente de datorie vința timbrului nu ' și de schimb la
dela case publice se țin de scala obiecte mobile, con-
prelângă deposite pe I. ori III. > tracte de literare etc. 'fl.
‫ ‘־‘ד‬câte trei luni fl. j cr cr. cr.
fl. fl. fl.
până la 75 — 5 până la 20 — 7 pana la 10 L 7
preste 75 150 — 10 preste 20 40 — 13 preste 10 20 — 13
150 300 — 20 40 60 — 19 20 30 — 19
300 450 — 30 60 100 — 32 30 50 — 32
450 600 — 40 100 200 — 63 50 100 — 63
600 750 — 50 200 300 — 94 100 150 .— 94
750 900 — 60 300 400 1 25 150 200 1 25
900 1050 — 70 400 800■ 2 50 200 400 . 2 50
1050 1200 — 80 800 1200 3 75 400 600 3 75
1200 1350 — 90 1200 1600 5 — 600 800 i 5 —
1350 1500 1 — 1600 2000 6 25 800 1000 ■ 6 25
1500 3000 2 — 2000 2400 7 50 1000 1200 7 50
3000 4500 3 — 2400 3200 10 — 1200 1600 10 __
4500 6000 4 — 3200 4000 12 50 1600 2000 12 50
6000 7500 5 — 4000 4800 15 — 2000 2400 15 __
7500 9000 1 6 — 4800 5600, 17 50 2400 2800■17 50
9000 10500 7 — 5600 6400 20 — 2800 3200-20 —
10500 12000 8 — 6400 7200. 22 50 3200 3600 122 50
12000 13500 9 — 7200 8000 25 — 3600 4000 .25 —
și asa mai departe la preste 8000 fl. vine a se preste 4000 fl. se respun-
fie-care 1500 fl. cu 1 fl. răspunde dela fie-care de dela fie• care 200 fl.
mai mult, unde apoi Și 400 fl. o taxă de fi . 1.25, o competint.ă de fl. 1.25
restul mai mic de 1500 fl. unde si un rest mai mic unde iai ași u n rest mai
vine a se lua întreg de 4i;0 fl. trebue socotit mic de 200 fl. vine 1 se
ca întreg. lua întreg.
 Târgurile (Bâlciurile)
arangiate după împărtășirile directe primite din respectivele localități.

Locurile însemnate cu * nici după repețite rugări nu ne‫־‬au dat datele cerute, deci la
aceste localități a trebuit să însemnăm târgurile după datele oficiale, cari însă în multe
cașuri s’au edeverit ca neexacte.
1 = 14
* înainte târg de vite, 2 = 2 4^e înainte târg de vite etc.

Ianuarie, f. Lăpușul rom. Lupșia. 2. Deva.8 4. Crasna (până

în 5-lea). Cris. 5. Lăpușul ung. (până în 6-lea). Oșorheiu.3 6. Corond.3
*Făget. Ormeniș. Vaida-Recea (până în 7-lea) 7. Cal (până in io-lea).
Ilia.1 8. Bercas. Buza. Jimborul mare. 9. Bațon. Silvașul de sus1 (până în
io-lea). ||. Luna.1 |2. Miheș. Șilimegi (până în i 3-lea). 13. *
Aiud. 3 *
Brețcu.
Ciuc-Cosmaș.2 Crișul-sâsesc,3 Ghialacuta2 (comit. Mureș-Turda). Huedin.1
Roșinău.1 15. Bates.2 Ibașfalâu.8 16. Goroslăul de pe Someș.1 Hodoș3 (corn.
M.-Turda). * Micăsasa. 3 Zam. 17. Prostea mare (până în i8-lea, numai târg
de vite cornute). Sebeșul.3 Verșeț. 18- * Chirpăr. 2 19. Canișa mare. Eted
(până în 22-lea). 20. Cătina (până în 22‫־‬lea). * Dupăsdorf. * Sân-Georgiu.
Teaca.2 21. Șomchereg (până în 22-lea). 22. Barot 8 Ciuc-Sereda.3 Gherla
(pânăîn 24-lea). *Ghiercș. Ghierghio-Ditru. Lugoj (pânăîn 24-lea). Nocrichiu.2
*Prejmer. 24. Armeni. Nadeșul săsesc. 25. Măgheruș.1 26. Huedin.1 28.
Ciozven.1 ‫״‬Goroslăul mare. Ilonda (până în 29-lea). 29. Zabola. 31. Segedin.

Februarie. I. Cetatea de baltă. Ciachi-Gârbeu (până în 2-lea).

Sân-Martin-Homorodului. 2 Soporul de jos. 3.
2. Aței. Hațeg.3 Jibău.1 *
Bochnea.3 * Beiuș. 4. Aita mare. Borosneul mare.1 Chibed.2 5. Covasna. Teiuș3
(până în 8‫־‬lea). 6. Turda.3 7. Bistrița (până în 8, numai târg de vite).
*Cagu. Reghinul săsesc (3o Ianuarie pâră 1 Februarie târg de cai, 2—6
târg de vite). 8. Alțina.8 Carțfalău. Papolț. 9. Sereda-Mureșului. 10. ‫״‬Cendu
mic.3 II. Medieș. 12. Borșea (comit. Clujului). * Crișpatak. Mercurea.2 Sic.
Szekely-Cristur.8 13. Rodna vechie. 15. Cincul mare.3 16. ‫״‬Goroslăul mare.
17. Abrud.1 Bruiu. Criștiorul secuiesc (târg de vite de prăsilâ). Dej.2 Dicio-
Sân-Martin.3 Drașu.8 Lechnița.8 Resinari.1 Sepsi-Sân-Georgiu (până in i8‫־‬lea).
*Șomcuta. Zlagna.8 19. Veneția de jos.2 Zălău (până în 20-lea). 21. *
Alămor. 1
Ferihaz (până în 23-lea). 22. Baia mare (până in 24-lea). Vințul de sus.3
24. Goroslăul de pe Someș 1 Hadad (până în 25-lea). Odorheiu8 (până în
25-lea). 25. Haroschereg (până în 28-lea). 28. Almakerek. Budapesta (ține
14 țiile). Cluj.8 Kecskemet fpâr.ă în 29-lea). Olafalău mare.8

Martie. I. Bonțida.1 Cincul mic.2 * Făget. * Radnot (corn. Ternava

mică). 2. ‫״‬Dobra (com. Huniedoarei). Oreștie.3 4. Bogoz.8 Brad2 (comit.
Huniedoarei). Sighișoara. 5. Arad (ține 5 țiile, dintre care 2 țiile târg de
vite și celelalte târg de mărfuri). Oradea mare (5—6 târg de rîmători,
8—9 târg de vite, 10—12 târg de mărfuri.) 6. Bălcaciu.3 Haimagiu mare.
Timișoara (până în io-lea). 7. Apoldu mare.2 * Cămăraș. Ciuc-Sân-Domocos.
Agherbiciu.3Erdo-Sân-George. (până in 9-lea) Gorcson. Mânăstur ung.1 * Moris-
dorf. Paraid.2 Simieul Selagiu.1 Uzon.1 8, Agnita.3 Apold. Mediaș, (târg de vite
de pravilă) 9. *Bilac. Orlat. Pojon(până în i5‫־‬lea). Silvașul de sus1 (până în
io‫־‬lea). II, Oșorheiu.3 |3, * Feldioara (comit. Brașovului). Gmerghio-Sân-
Blaj. *
Miclăușul.3 15. Bancfalău.2 Cetatea de baltă. *
Chirpăr. 3 Ciuc-Sâr.-Georgiu.2 Co-
halm.3 Mociu. 16. Alba-Iulia.3 Huedin.1 |7. Poiana sărată. Sân-Paul.3 18. Drag.2
Tașnad. l9.Roșia (până în 20-lea). 20.Basna.8
*Hejasfalva. Rusiimunți. Săsciori.2 *
Eted. Marcod (6 țiile mai înainte târg de oi). Ocna.3 Petrișiu2 (comit. Bistrița-
Năseud). 21. * Blaj. *Cernatul de jos. 22. Cojocna (până în 24-lea). * Măda.
28
23. Canișa mare. Zam. 24. Beclean (până în 25-lea). Hida (până în 25-lea).
*Vurmloc. 25. Hasmașul Căpușului. Ilia.' Kekes. Lăpușul românesc. Sebeșul
săsesc (până în 27-lea, numai târg de oi). Viștea de jos. 26. Uioara.1 27.
Vajda-Hunyad.3 29. Crasna (până în 3o-lea). Cuc. Magheruș.1 Șomortin. 30.
Teaca (până în 2 Aprilie, numai târg de oi). 31. Halmagiu.
*

Aprilie. I. Bațon. Maroș-Ugra.3 Ugra (comit. Târnava mică). 2.

Borgo-Prund.3 Ciuc-Sepviz.
* Porumbacul inf. (numai târg de vite). 3. Chi-
chinda mare (până în 6 lea). Ormeniș (până în 5-lea, târg de oi). 4. Verseț.
5. Biertan.8 ;Hodoș3 (comit. M.-Turda, dela 3o Martie până 1 Aprilie târg
de oi). *Sabâd. 8. Buza. Gilău.’ K<5-Boldogfalva. 9. Câmpenie.3 10. Halmagiu
Dobra (comit. Huniedoarei). *
mare. Sânta-Maria. II. Alparet. * Moșna. 12. Aței.
Arcid (7—8 târg de oi, 9-lea târg de vite). *
Debrețin. lacășdorf2 (corn. Ternava
mare). Macfalău3 (7—8 târg de oi). * Mezo-Erked. Racoșul de jos.1 Sâmbăta
de jos. Sebeșul.3 Turda.813. Codlea. *
Dobra (comit. Huniedoarei). * Lunca. Sân-
Miclăușul. |4.Argiehat. Komarom (până 16-lea). Scpsi-S.-Georgiu (până 15-lea).
15. Galgo (până în 16-lea). Panciova2 (până ir: 16-lea). Toraa-Szt.-Lâszlo.8
16. Cluj (până în 18-lea, târg de oi). Copșa mică (9—12 târg de oi, i3—15
târg de vite cornute). Cristiorul secuiesc (nană în 18-lea târg de oi). Nadeșul
săsesc. Oclandul Homorodului.3 |7. Gherla (până în ig-lea). 18. Segedin.
Șinca vechie.1 19. Abrud.1 Cason. Dicio-Sân-Mărtin.8 Ghierghio-Ditru. lara.3
*llesfalău (în Secuime). Ilonda (până în 20-lea). Jucul de jos (târg de oi).
Teaca.2 20. Covasna. Jimborul mare. Vinerea. 21. Cernatfalău. Ciozven.1
*Ciuc-Sân-Martin.2 Kâ-Boldogfalva. Lupșia. Sibiiu (2 țiile mai înainte târg
de cai, 2 țiile înainte de acesta târg de vite și 3 țiile înainte târg de oi).
22. *Beiuș. *Ludoșul Mureșului.8 Rodna vechie. Szekely-Cristur.3 23. Eger-
begy.2 *Gioagiul de jos.2 Gyorgeny. Jibău.1 Lugoș (până în 25-lea). * Salaș-
patacul de sus.1 Voila.2 24. Borșea (comit. Cluj). Grădiștea. Ormeniș.
25. Cața.1 Kecskemet (până in 26-lea). Reghinul ung. Reteag.8 * Tașnad.
26. * Aiud (19—25 târg de oi). Burkos. Chezdi-Oșorheiu.3 "Cisdu. Farkaș-
Sân-Georgiu. 28. Șercaia.2 29. Aita mare. 30. Bercas. Ciuc‫־‬Sereda.8
Iaca.2 *
Ibașfalău.8 Lăpușul ung. (până în 1 Maiu). Nocrichiu.2 Reghinul săsesc
(19—21 târg de oi, 22—24 târg de cai, 25—29 târg de vite cornute). Șar-
patak. *Satulung (comit. Brașovului).

Maill. I. Corond.3 Deva.8 * Dupăsdorf. Goroslăul de pe Someș.

2. *Mâda. Șeica mare. 3. Boroșneul mare.1 Papolț. Petroșeni. Retișdorf8
(comit. Ternava mare). 4. Huedin.1 * Sân-Martin Homorodului.2 Trăscău.8
5. Bistrița.8 7. Chibed.2 !ghiu.6 Ispânmezd (până în 8‫־‬lea) 8. Bateș.3 Jucul
de jos. *Micăsasa. 8 Poiana sărată. 10. *
Cagu. Cal (până în 13-lea). II. Canișa
mare. 12. Bachnea.8 Hadad (până în i3‫־‬lea). Luna.1 13. Făgăraș.2 * Mănă-
radea. Uzon 1 14. Barot.3 15. Maroș-Kecze. * Morisdorf. Năseud.2 Timișoara
(până în 19-lea). 16. Beclean (până în 17-lea). Budapesta (ține 14 țiile).
17. Cetatea de baltă. Eted.8 Marpod.2 18. Mihes. Sebeșul săsesc (până în
19-lea, numai târg de oi). Zeteleacă.2 19. Manor8 (comit. Bistrița-Năseud).
*Somcuta. 20. Capolnac-Mănăstur.1 Dej.2 Lechnița8 21. Bioziod.2 Zălău
(până în 22-lea). Zam. Zernesci.1 23. Orăștia.8 24. Baia mare (până în
26-lea). Cincul mare.8 * Mânăradea. Odorheiu (până în 25-lea). Oșorheiu.8
27. Alparet. Brașov1 (până în 29-lea). Komârom (UjszOny). Orlat. Sâmbăta
de jos. Vajda-Hunyad.8 Veneția de jos.2 Vințul de sus.3 28. Mociu. 29.
Prostea mare (până în 3o-lea, numai târg de vite). 30. Jibău.1 31. Ghiala-
cuta2 (comit. M.■Turda).

Iunie. I. Almaker6k. Cluj.82. Seliște3 (corn. Sibiiului). 3. Brad3 (corn.

Hunyad). Ghierghio-Sân-Miclăușul. 8 4.Câmpenie. Zlagna.8(până61ea) 5. Ba-
*
ghion. Chichinda mare (până în 8‫־‬lea). * Eperjes (până în 7-lea). 7. Agnita.3
Ilia.1 .Lupusul românesc (până în 8-lea). 8. Ferihaz (până în 10-lea). Jimborul
 29
mare. Pojon (pânăîn 14-lea). 9. 'Bodon.8 II. Oradea mare (11 —12 târg de rî-
mători, 14— 15 târg de vite, 16— 18 târg de mărfuri). Panticiou (până în 12-lea).
Șomchereg (până în 12-lea). 12. Carțfalău. Gorcson. Macfalău.8 Petelea. Racoșul
de jos.1 Rodna vechie. Sighișoara. Șeica mică. Turda.3 Vințul de jos.213. Sîmleul
Selagiu.1 14. Ciachi-Ghârbău (până în 15-lea). "Crișpatak. 15. Maros-Kecze.
Mercurea.2 Șilimegi (până în 16-lea). Teaca.2 16. Capolnaș-Olafalău.8 Hadad
(pana în 17-lea). Komârom (până în 18-lea). Sepsi-Sân-Georgiu (până în 17-lea).
17. Haroscherec (până în 20-lea). Mănăstur ung.1 18. Arad (ține 5 țiile, din
care 2 țiite târg de vite și toate 5 ții le târg de mărfuri). Bonțida.1 Ciuc-Sepviz.1
Cisnădie. Lugoș (până în 20-lea). * Satulung (comit. Brașov). Zabola. 20. *
Blaj.
Cason. Maros-Vecs. * Radnot (corn. Ternara mica). 21. * Șorostely. Tășnad.
*
22. Corond.3 23. Bateș.2 * Cernatul de jos. Ibașfalau.3 I.ăpușul ung. (până
în 24-lea). Silvașul de sus1 (până în 24-lea). 24. Arpașul de jos.2 * Dobra
(comit. Huniedoarei). Drag.2 Geaca. Ilia.1 Ormeniș. 25. Bercaș. Szekely-
Cristur.3 26. * Baia de criș. * Ghiereș. Sic. 28. Crasna (până în 29-lea).
29. * Berceniș. ’Făget. Reteag.3 Roșinău.1 Soporul de jos. Vajda-Hunyad.3
Iulie. I. Ciuc-Sereda.3 Medieș. Panciova2 (până în 2-lea). "Poiana2
(comit. Sibiiului). 3. Halmagiu mare. Poiana sărată. 5. Ghierghio-Ditru.
6. *Mâda. 7. Hadad (până în 8-lea). 8. Zam. 9. Câmpeni.8 10. Covasna.
II. Gherla (până în i3‫־‬lea). 12. “Cămăraș. Dicio-Sân-Mărtin.3 Gilău.1 13. Armeni.
Cohalm.8 14. Alba
*
Iulia. 3 Huedin.1 Paraid.2 16. Buza. |7. Sereda Mureșului
(până în 20-lea). 18. Segedin. 19. Argiehat (până în 20-lea). Bațon. 20. Alparet
(până în 21-lea). Basna.3 ’Beiuș. ’Sân-Georgiu. Vaida-Recea (până în 2 i-lea).
22. Deva.® Mihes. 24. Mâgheruș.1 25. Kecskemet (până în 26-lea). Ocna.8
*Prejmer. Verșeț. 26. * Brețcu. 27. Bran.1 Canișa mare. 29. Reghinul
săsesc (18—20 târg de oi, 21—23 târg de cai, 24—28 târg de vite cornute).
Rodna vechie. Sebeșul săsesc (până în 31 ■lea numai târg de oi). 30. Aței. Apoldu
mic. Uioara.1 31. * Debrețin. * Eperjes. Timișoara (până în 4-lea August).

August. 1. * Avrig. 1 Haroscherec (până în 4-lea). 2. Papolț. 4. Ibaș-

falău.8 Komârom (până în 6‫־‬lea). Luna.1 * Șomcuta. 5. Elepatak (Vâlcele)
(până în 7-lea, târg de vite). 6. Drag.2 Goroslăul de pe Someș.1 * Goroslăul
mare. Voila.2 7. * Aiud. 3 Farcașlaca.2 8. Budapesta (ține 14 ^ile). Mănăstur
ung.1 9. Baia mare (până în ii-lea). Barot.3 Cetatea de baltă. Ciozven.1
Ciuc-Cosmaș.2 fi. Copșa mică. Șărcaia.2 Vințul de sus.® |2. Copșa mare.
Dej.3 *Mâda. Sebeșul.3 Teiuș3 (până in i5-lea). 13. Bistrița.7 Boroșneul
mare.1 Corond.8 Lechnița.3 Mergindeal.3 15. * Făget. Frata ung. Hațeg (2—11
târg de oi, 12—14 târg de vite). Ilia.1 Sân-Paul.8 Viștea de jos. 16. Câmpeni.8
17. Cisnădie. *Drașeu. 1 18. Komârom (Ujszony). Năseud.2 Zlagna8 (până în
2O‫־‬lea). 19. Alțina.3 20. Cluj.8 Crișul săsesc.3 Maros-Kecze. Porumbacul inf.
(numai târg de vite). *Sân-Martin-Homorodului. 2 Zălău (până în 2i‫־‬lea). 21,
*Ilieșfalău (în Secuime). 22. Beclean (până în 23-lea). 23. *Alamor. 1 Jucul de
jos. Oșorheiu.3 24. * Gioagiul de jos.2 Cristiorul secuiesc (până în 26-lea, târg
de oi). Zeteleacă 2 26. Ghierghio-Sân-Miclăușul.8 Șilimegi (pânăîn 27-lea). 27.
Dobra (comit. Huniedoarei). Oradea mare (27—28 târg de rîmâtori, 3o—3i
târg de vite, i—3 Septemvrie târg de mărfuri). 28. Ciuc-Sepviz.1 Făgăraș,8
Ispănmezo (pânăîn 29-lea). Macfalău.3 Panticiou (până în 29-lea). 29.*Drașeu. 1
*Vurmloc. 30. Szekely-Cristur.8

Septemvrie. 2. Galgo (până în 3-lea). Sibiiu (2 ții le mai înainte târg

de cai, 2 ^He înainte de acesta târg de vite și 3 țîile mai înainte târg de oi). Zam.
3. *Satulung (comit. Brașovului). 4. Cața.1 Chichinda mare (până în 7-lea).
*Eperjes. GyOrgeny.4 Maros-Ugra.8 5. Ciachi-Gârbeu (până în 6-lea). Marcod.3
6. Lupșia. 7. Argiehat (până în 8‫־‬lea). Pojon (până în 13-lea). 8. Cernat-
falău. Lăpușul românesc. Sărmașul mare. Sânta-Maria. * Vajdahaza. 9. Brad2
(comit. Hunyad). GorcsOn, Hodoș8 (comit. Mureș-Turda). Huedin.1 Ibașfaleu.8
30
Lechnița.® * Lunca. Panciova (până în io-lea). Poiana2 (comit. Sibiiului).
Racoșul de jos.1 Sân-Miclăușul.® II. Halmagiu mare. Timișoara (până în
15-lea). 12. Kecskemet (până in 13-lea). Șimleul Selagiu.1 13. Abrud.1 Hida
(până în 14-lea). Lăpușul ung. (până 14-lea). Silvașul de sus1 (până în
14-lea). Veneția de jos.2 14. *
Brețcu. Eted. Zam. 15. Monor2 (comit. Bistrița-
Năseud). Sic. 16. Reteag.® |7. Bachnea.® Ciuc-Sereda.8 Medieș. Soporul de
jos. 18. Alba-Iulia.8 Almakerek. Codlea. Rusii-munți. 19. Cal (până în 22-lea).
Sieul mare. 20. Ci ncul mare.® 21. Bioziod.2 Iara. 22. Borșea. * Crișpatak.
Komârom (până în 24-lea). * Ludoșul Mureșului.® Odoiheiul săcuesc® (până
în 23-lea). Orăștie.® 24. Zabola. 25. Bațon. *
Sabăd. Seliște® (comit. Sibiiului).
26. Segedin. 27. BurkOs. * Cagu. Crasna (până în 28-lea). * Debrețin. Turda.®
28. Alparet (până în 29-lea). Canișa mare. Ciuc-Sân-Domocoș. Cohalm.®
*Tâșnad. Trăscău.® 29. Arpașul de jos.® Jibău.1 Ilia.1 * Sălașpatacu de jos.
*Sălașpatacul de sus.1 Sepsi-Sân-Georgiu (până în 3o-lea). 30. * Ghiereș.

Octomvrie. I. *Micăsasa.® Roșia (până în 2-lea). 3. Dicio-Sân-

Mărtin.® Ferihaz (până în 6-lea). Ilonda (până în 4-lea). Paraid.® Petroșeni.
4. *Aiud.® Arcid (29—3o Septemvrie târg de oi, 1—2 Octomvrie târg de
vite). Borcuta.2 Carțfalău. Halmagiu.1 * Mezo-Erked. 6. Sic. 7. Brașov1 (până
în 9‫־‬lea). 8. Lugoj (până în io-iea). 9. Bonțida.1 ||. Nocrichiu.2 Reghinul
săsesc (3—5 târg de cai, 6—10 târg de vite cornute). 12. Bruiu. 13. Hadad
(până în 14-lea). Șinca vechie.1 14. Buza. * Dobra (comit. Huniedoarei). Erd6-
Șân-Giorgiu (până în 16-lea). Grădiștea. Gherla (până în 16-lea). Ighiu.®
Poiana sărată. Săsciori.2 15. Bercaș. Oclandul Homorodului.® 16. Cnezdi-
Oșorheiu.® Iacăsdorf2 (comit. Ternava mare). * Mănăradea. Petrișiu2 (comit.
Bistrița-Năsâud). Turda-Sân-Laslău. ]7. Verșeț. |8. Borgo-Prund.® Deva.®
Kekes. Marpod.2 Papolț. 19. Nadeșul săsesc. 20. Drașu.® *Sân-Georgiu. 21. Cluj.®
Ciozven.1 22. Arad (ține 5 țlile, din acestea sunt 2 țlile târg de vite și în
toate 5 țlile târg de mărfuri). Cojocna. 23. Câmpeni® (până în 24-lea).
*Radnot® (comit. Ternava mică). Sighișoara. Teiuș® (pânăîn 26-lea). 24. Buda-
Morișdorf. Teaca.2 25. Somortin. 26. *
pesta (ține 14 ții le). * Cendu mic.® Drag.®
*Făget. 27. Cocmani. Năseud.2 28. Bălcaciu.® * Ciuc-Sân-Martin. 2 30. *
Baghion.
Covasna. Mănăsturul ung.1 Mercurea.2 Oșorheiu.®Șărcaia.2 Șeica mica. * Tășnad.
31, Barot.® Farcașlaca.2
Noemvrie. I. Baia mare (până în 3-lea). Hunderbechiu. Vajda-
Hunyad.® 2. Bateș.2 3. Agârbiciu.® Mâgheruș.1 Rechișdorf. 4. Haroscherek.
Reșinari.1 5. Apoldul mare.2 7. Boroșneul mare.1 Frata ung. * Goroslăul
mare. Kecskemdt (până în 8-lea). Vințul de sus.® 8. * Baia de Criș. Goros-
lăul de pe Someș.1 lbașfalău.® Zernești.1 10. Jimborul mare. 12. Bistrița.®
13. Chichinda mare (până în 16-lea). * Cisdu. Cuc. Ghialacuta® (comit. Mureș-
Turda). Ghierghio-Ditru. GârcsOn. Huedin.1 Vințul de jos.2 14. Beclean
(până în 15-lea). Segedin. 15. Cason. 17. Komârom (până în 19-lea). Ola-
falăul mare.® 18. Medieș. Sic. 19. Zabola. Zalău (până în 20-lea). 20. Chibed.2
21. Agar biciu.2 22. Heiașfalău. 23. Canișa mare. 24. Aței. * Blaj. Capolnac-
Mănăstur.1 Făgăraș.8 Orăștie.® Petelea. Turda.® Uzon.1 25, * Baia de Criș.
Sereda Mureșului (până în 28-lea). Soporul de jos. 26. Oradea mare
26—27 târg de rîmători, 29—3o târg de vite, 1—3 Decemvrie târg de măr-
furi). 28. Ormeniș (până în 3o-lea târg de rîmători). 29. Apold. Gilău.
30. Pojon (până în 6 Decemvrie).
Decemvrie. I. Bioziod.2 Ghierghio-Sân-Miclăuș.® Rodna vechie.
Feldioara (comit. Brașovului). 4. Hal-
Sân-Miclăuș.® Șeica mare. 2. Dej.2 *
magiu mare. Timișoara (până în 8-lea). 5. Alba-Iulia.® Paraid.2 6. Abrud.1
Bancfalău.2 Cetatea de baltă. Ciuc-Sân-Georgiu.2 *
Făget. Hasmașul Lăpu-
șului. Jibău.1 Ormeniș. 7. Huedin.1 8. * Cernatul de jos. *Măda. Ocna.®
9. Agnita.2 Brad2 (comit. Huniedoarei). Odorheiul sScuesc (până în io-lea).

tl. Biertan.3 12. Șimleul Selagiu.1 16. Aita mare. 18. *
Alparet. Arghiehat (până în 2i-lea). Mociu (până în 21-lea). 21. *
Criș. Macfaleu3 (17—6‫ ו‬târg de rîmători). 22. Apoldul mic. 25. *
26. Cinc-Sepviz.1 27. Cocmani. Vinerea. 28. Chezdi-Oșorheiu.3 Cohalm.8
*Radnot8 (comit. Ternava mică). Sibiiu (2 țlile mai înainte târg de cai,
2 țiile înainte de acesta târg de vite cornute). 29. Cluj.3 * Ilieșfalău (în
Secuime). 30. Hadad. (până în 3i-lea). 31. Koboldogfalva.
Oin Romania.
AgiudenI (Roman), 19 Maiu.
Alesandria (Teleorman) Dum. Rusalii.
Argintoaie (Mehedinți) la Sf. Pante-
leimon.
Bacău, 29 Iunie, 20 Iulie, 29 Aug.
Baiea(Suciava') (5 Maiu. 2g Iul., 1 5 Sept.
Bălăceșcl (Gorj), 25 Martie.
Bălușeșcl (Roman), 29 Maiu.
Bărgăoani (Neamț), 2 3 Aprilie.
Bârlad, 2? Aprilie, 20 Iulie, 3o Aug.,
14 Sept., 8 Nov.
Biochina (Ialomița), Sf. Maria mică.
Bogdana (Bacău), 2 Iulie, 8 Sept.
Bogdana (Tutova), 6 Aug.
Bogdăneșcl (Bacău), 13 Martie, 2 5 Maiu.
Boghicea (Roman), 29 Iunie.
Bolgrad, 5‫ ו‬Oct., (ține i5 dile).
BoroșeșI (Vaslui), 25 Mart., 25 Maiu,
4 Iunie, 26 Oct., 21 Nov., 6 Dec.
Boteșci (Roman), 2 3 Aprilie, i5 Aug.
Brăila, o Martie tîrg de vite, tîrgul
moșilor (luna Maiu) tîrg de vite și de
mărfuri, 14 Septembre tîrg de vite, cu
exposiție; aceste tîrguri se încep cele
din Martie și Septembre cu 6 dile, iar
cel dela »Moși
* cu 10 dile înainte de
data, la care sunt fixate.
BrâncovenI (RomanațI), g Martie.
Broșceni (Ialomița), 29 Iunie.
Broșceni (Mehedinți), la Drăgaica.
BucurescI, la Moși, în sept. Rusalilor.
Buda (Râmnicul-sărat), la Drăgaica,
Sf. Maria mică.
Budeșcii-Ghicăl (Neamț), 20 Iulie.
Burueneșci (Roman), 2 1 Apr., 2 o Iunie.
BuzSu, la Drăgaica.
Călărași (Ialomița), 29 August.
Călugăreni (Vlașca), 1 Febr.
Câmpulung, la Drăgaica, 20 Iulie.
Câmpul mare (Argeș), g Martie, înăl-
țarea Domnului.
Caracal, 2 3 Aprilie, dela înălț. Dluî
până la Rusalii.
Cărbuneșcl (Gorj), 2 Febr., g Martie,
Sf. Maria mică.
Cărbuneșcl (Mehedinți), la Drăgaica.
31
Gioagiul de jos.2 20.
Baia de
Debrețin.
j Cașin (Bacău), i5 August.
i Ceacâr (Brăila), înalț. Domn. 24 Iunie.
i Chiiiea. 14 Octomvrie.
Chinov (Mehedinți), q Martie.
; ChiojdenI (Râmnicul-sărat), la diua
i Buna-vest., Dumineca tuturor Sânțil.
i Ciochina (Ialomița), 8 Sept., Florii.
; Ciupagea (Vlașca), g Martie.
1 Colentina (Ilfov), la Drăgaica.
1 Comaneșci (Bacău), g Martie, 8 Iunie,
i 29 August, 2 Decemvrie.
i Cornățel (Mehedinți), Ia Drăgaica.
' CotrocenI (Ilfov), Sf. Maria mare.
■ Criveșcl (Roman), ig Maiu.
Crusov,dela 26 Iunie până la Sf.Petru.
■ Curtea de Argeș, la Sf. Panteleimon,
; Sf. Maria mare.
DabulenI, dela ioSpt.pânălaînălț.sf.’|•
Dămieneșcl (Roman), 6 August.
Dărmflneșci: Bacău), 20Febr., 2 1 Maiu.
20 Iulie, 8 Nov.
Davidenl (Neamț), 27 Iunie, 2g Aug.
Deleni, (Vaslui), i5 August.
Dimitreșcl (Râmnicul-sărat), 20 Iulie,
Sf. Maria mare.
j Dobreni (Neamț), 2 5 Maiu.
I Dobroteni (Olt), 21 Maiu.
' Doljeșcl (Rom.), 20 Maiu, 14 Sept.,
14 Octomvrie.
■ Dorohoiu, 24 Iunie.
i Drăgâneșcl (Olt), piua Crucii.
DrăghicenI (Olt), Sf. Panteleimon.
Drăghiceșci (Olt), înălțarea Sf. Cruci.
Dumitreșcl (Râm.sărat),Sf.Maria mare.
Fălticeni, 20 Iulie.
FărcășenI, 1 5 August.
FloreștI (Vaslui), 20 Iulie.
j Focșani, la Drăgaica.
| Frăteșcl (Vlașca), 2? Aprilie.
! Galați, 2 Febr., 5‫ ו‬Martie, 21 Maiu,
6 Aug.. Vinerea mare.
Gheraeșci (Roman), 3o Maiu.
GhiojdenI (Ialomița), Dum. tuturor Sf.
GiurgenI (Ialomița), g Martie, la Dră-
gaica, 2 o Iulie, Sf.Maria mică, 140ct.
32
Florii, Dumineca Tomei, Sf. Maria
mare, Mucenici, Buna vestire.
Giurgiu, 29 Iunie, Sf. Maria mare.
Godeni (Muscel), Ia Vinerea mare.
Greci (Olt), 25 Martie.
Grind (Ialomița), 9 Martie.
Hălăuceșcl (Roman), 8 Sept.
Iași, Sf. Teodor, 2 3 Apr., înălț. Dlul,
la Drăgaica, Sf. Maria mare, Florii.
Ipoteșci (Olt), la Drăgaica.
Jilava (Ilfov), Dumineca tuturor Sf.,
24 Iulie.
Jiu (Olt), la înălțarea Domnului.
Jupa (Vlașca), 9 Martie.
Jugani (Roman), 29 August, 18 Sept.
Luciu (Ialomița), Dumineca tuturor
Sfinților.
Luciu (Mehedinți), Schimbarea Ia față.
Lupoaie (Mehedinți), 2 3 Aprilie.
Lupoaie (Romanați), 26 Oct.
Mărculeșci (Muscel), înălț. Domnul.
Mavrodin (Teleorman), la Moși.
MilcăușenI (Roman), 3o Maiu.
Mirceșci (Roman), 29 Aug., 18 Sept.
Mogoșeșcl (Roman), 6 Aug , 29 Aug.
Moineșci (Bacău), 5 Martie, 2 3 Aprilie,
29 Maiu, 26 Oct., 6 Dec.
Muncel (Roman), 6 Aug., 29 Aug.
Neamț, la înălț. Dlul, 6 Aug., 6 Dec.
Negresei (Vaslui), 1 Febr., 23 Apr.,
Dum. tutur. Sf., la Drăgaica. 26 Oct.
6 Dec., Florii, Bunavest., DiuaCrucil.
Nesporeșcl (Roman), 23 Apr., i5 Aug.
Ocna (Bacău), 17 Martie, 21 Maiu,
27 Iulie, 8 Nov.
Oltenița (Ilfov), la Moși.
Onceșcl (Bacău), 6 Martie.
Oneșcl (Bacău), 13 Mart., 9 Iun., 26lun.,
29 August, 14 Septemvrie, 14 Oct.,
8 Noemvrie.
OțelenI (Roman), 9 Dec.
Pantelemon (Ilfov), 27 Iulie.
Peatra, 8 Febr., 18 Maiu, Dumineca
tuturor Sf., 8 Nov , 5 Dec.
Pildeșcl (Roman),A 15 Aug.
Piteșcl, 2 3 Apr., înălțarea Domnului,
Dumineca tuturor Sf-, la Drăgaica.
Pleșeșci (Râmn.■sărat), Sf. Panteleim.
Ploeșcl, 2 3 Aprilie.
Poiana lui Jurascu (Roman), i3 Iun.
PoenarI (Argeș), Schimbarea la față.
PolovracI (Schitul), 2 3 Aprilie.
Preajba (Gorj), 2 3 Aprilie.
PrunișorI (Mehedinți), Vinerea mare,
Dumineca florilor.
RăchitenI (Roman), 13 Iunie.
Râmnicu, Vinerea mare.
Râmnicu sărat, 2? Aprilie, înălțarea
Domnului, 24 Iunie.
RiurenI (Vâlcea), dela 24 până la 27
Aug. tîrg de vite, dela 28 Aug. până
la Sf. Maria mică tîrg de marfă.
Roman, 6 August.
Roznov (Neamț), 2 Febr., 9 Martie,
21 Maiu, 24 Iunie, 27 Aug., 2 Oct.,
12 Dec., Florii.
Rusaneșcl dela 2 Sept, până la Sf.
Maria mică.
Sabaoni (Roman), 8 Maiu, 29 Maiu.
Sagna (Roman), o Maiu, 29 îunie.
Saicii (Ialomița), Dumineca tutur. Sf.
Salcioara (Râmn.•sărat), 2 3 Aprilie.
Schela (Roman), 14 Sept
Slanic, 20 Iulie.
Slatina, 2 3 Aprilie.
Slobodia (Ialomița), 23 Apr. înălțarea
Domnului, 21 Iunie, Vinerea mare.
Staneșcl (Gorj), 2 5 Martie.
Suțeșcl (Brăila), 9 Martie, 25 Martie,
2 1 Maiu, 29 Iunie, 20 Iulie, 15 Aug.,
8 Sept., 14 Sept., 14 Oct., 26 Oct.,
8 Nov., 2i Nov., 6 Dec., Florii,
Dumineca Tomel.
Talpa (Neamț), 29 Iunie.
Târgul-Frumos (Iași), 12 Iulie.
Târgul-Jiu, Sf. Maria mare, Vin. mare.
Tecuciu (Teleorman), 9 Mart., 24 Iun.
TigvenI (Argeș) 23 Martie.
TodirenI (Roman), 5‫ ז‬August.
Trifeșcl (Roman), înălț. Domnului.
Tupilațl (Roman), 24 Iunie, 24 Iulie.
Uda (preste Olt), înălțarea Domnului,
dela 25 Iunie până la Sf. Petru.
UlmenI (Argeș), Dumineca tuturor Sf.
UlmenI (Ilfov), Sf. Maria mare.
Vadastriția, dela 5 Aug. până la Sf.
Maria mare.
Valea Hălăuceșcl (Rom.),Sf. Maria mic.
VaidenI (Vâlcea), Marți și MercurI în
săptăm. brânzil, Dumineca Rusal.,’
27 Iulie, Diua Crucii.
Vârteșcl (Râmn.• sărat), Sf. Maria mare.
Verteșcol (Râmnicul • sărat), Sfântă
Maria mare.
Voineșcl (Vaslui), Sf. Maria mare.
Vulpfișeșcl (Roman), 26 Maiu.
 Partea literară,
pentru‫׳‬

învățătură și petrecere.

Amicul poporului 1899. 3

 D’ale noastre.
Avers.
Dacă Românii din Ungaria nu au parte de o activitate
publică de stat, totuși fac ceva pe terenul Reuniunilor,
unde femeile rivalisează cu bărbații. Astfel doue harnice reu-
niuni de femei au desvoltat o activitate lăudabilă. Reuniunea
femeilor rom. din comitatul Hunedoarei a adunat dela țerance
lucruri de mână femeiesci și a arangiat în Viena o expo-
siție de industria de casă românească, cu scop de a atrage
atenția asupra frumseții și solidității lucrurilor femeiesci dela
țeară și a face începutul unui comerciu cu aceste lucruri,
prin ce s’ar crea noue resurse de câștig pentru țerănime. —
Reuniunea femeilor rom. din Sibiiu a adunat diferite obiecte
menite pentru o tombolă și a arangiat cu ele o exposițiune
succeasă în Sibiiu. Aceste obiecte au format câștigurile Io-
teriei arangiate de reuniune cu scop ca din venitul ei și din
alte venite să înființeze cu timpul o preparandie de fete în
Sibiiu, a cărei lipsă e mult simțită. Zeloasa presidentă a acestei
reuniuni, d-na Maria Cosma, lucră neobosită întru înflorirea
reuniunii; dînsa a început să adune cusături și alte lucruri
de mână ale femeilor dela țeară, cu scop de a crea o colecție
de modele pentru școalele de fete — Societatea pentru crearea
unui fond de teatru român și-a ținut adunarea generală în
dilele de Rusalii 1898 la Hațeg; decisiunea luată în adunarea
gen. din 1897 s’a dus în deplinire prin edarea s Bibliotecii
,
*
teatrale din care au apărut 5 nri, și care umple o lacună de
mult simțită în literatură; de asemenea s’a edat anuarul socie-
tății, care cuprinde istoricul soc. și rapoartele cătră adunările
generale, etc. — ‫״‬Asociațiunea‘‘ și-a ținut adunarea generală,
foarte bine cercetată, în Beiuș la 27—28 Aug. 1898. Această so-
cietate organisându-se pe basele statutelor noue a pornit a lua
un avent nou, organisând despărțeminte noue, înființând prin
despărțeminte agenturi comunale, etc. Se pare însă, că ea
are prea puțini membrii în raport cu numerul Românilor din
patrie, ceea ce se explică prin puținul interes ce-1 au mulți
față de căușele culturale ale poporului, ce s’a vedut cu oca-
siunea adunărilor generale ale unor despărțeminte, cari au
fost cercetate preste mesură de slab. — Casa națională,
*
3
36
a cărei înființare s’a decis în adunarea gen. din 1897 a Aso-
ciațiunii, se apropie cu încetul de realisare. La apelul Aso-
ciațiunii, prin care s’a deschis o subscripțiune limitată ă cel
puțin 1000 fi., au respuns 4 particulari și 8 institute de credit,
inscriindu-se cu câte 1000 fi. între ,fundatorii Casei națio-
nale.8 Aceștia sunt: Const, cav. de Steriu, Brașov; Emanuil
Ungurian, adv. Timișoara; Nicolau Garoiu, adv. Zernești și
Alexandru Lebu, proprietar în Sibiiu; bănci: Albina, Auraria,
Casa de păstrare Seliște, Crișana, Doina, Furnica, Hațegana
și Oraviciana, — Un eveniment pe terenul literaturii este
aparițiunea tomului I al ,Enciclopediei Române8, care
a fost presentat în adunarea generală a Asociațiunii în Beiuș.

Din această mare operă am adus în anul trecut un șir de

ilustrațiuni frumoase, iar acum reproducem medalia come-
morativă bătută de Academia Română în memoria aniver-
sării a 80-a a nascerii lui George Barițiu, fostului președinte
al Academiei Române și al Asociațiunii.
Biserica greco-orientală română din Ungaria și Transil-
vania, a serbat într’un mod demn aniversarea a 25-a a morții
marelui bărbat mitropolitul Andreiu baron de Șaffuna.
*) In
toate părțile mitropoliei s’au celebrat parastase solemne la
14/26 Iunie 1898, iar la Sibiiu și Reșinari s’a făcut o serie
de serbări, anume: în 14 26 Iunie s’a celebrat în Sibiiu pa-
rastas solemn de cătră mitropolitul Miron Romanul, cu o
suită mare; în seara aceleiași dile ,Societatea Andreiu Șaguna8
a elevilor seminariali a ținut ședință festivă. A doua di s’a
ținut un ,act festiv8 în casa socială din Sibiiu; la acest act a
cântat Reuniunea română de musică din Sibiiu, sub condu­
*) Vedi ilustrația la începutul Calendarului.
 37
cerea măiestrului G. Dima, nisce composițiuni minunate ori-
ginale ale acestuia, acomodate momentului, apoi a rostit pro-
fesorul seminarial Dr. D. P. Barcianu un admirabil ‫״‬cuvânt4
ocasional, în care expune activitatea lui Șaguna și din viața
acelui mare bărbat scoate învățături pentru present și viitor.
Acest ‫״‬cuvânt4 s’a tipărit și în broșură separată.
Biserica greco-catolică română ancă a avut, cel puțin
în parte, dile de serbătoare. Anume episcopul Orădii mari,
Mihail Pavel, și-a serbat în 26 Ian. jubileul de 25 ani ai preoției
sale, cu care ocasiune s'a manifestat recunoscința și venera-
țiunea clerului și poporului față cu acest mecenate mărinimos.
Presa periodică română numeră dela I Ian. 1898 un
nou membru: ‫״‬Revista Ilustrată4, care apare în Bistrița sub
redacțiunea dlui I. Pop Reteganul.

Revers.
Din lungul șir al evenimentelor neplăcute, cari formează
reversul vieții noastre naționale, amintim pe cele următoare:
Pe terenul bisericesc-școlar s’au întâmplat multe, aproape
dilnice, șicanări. De remarcat este disolvarea prin gendarmi
a sinoadelor protopopesci gr.-or. din Hondol și Turda, lucru
care nici când nu s’a întâmplat dela introducerea statutului
organic. — In anul 1898 s’a publicat legea despre întregirea
venitelor preoțesc! 1 Congrua), care vatemă autonomia bise-
ricei și tinde a câștiga organelor statului influență directă
asupra preoțimei. Atârnă dela aceasta din urmă să se pă-
zească de ispită, atât în interesul seu propriu cât și al bi-
sericei și neamului. — Cât de binevoitor este guvernul față
de școalele române, se vede mai bine din afacerea gimna-
siulni și celorlalte școale române din Brașov, unde a exmis
ministrul o comisiune să cerceteze dacă primesc acele școale
ajutor din România și dacă nu, potu-se susține din venitele
bisericei, ori să dea statul ajutor pentru susținerea lor; iar
acest ajutor ar însemna ingerință directă în afacerile școlare.
Pe terenul politic nu s’a putut re lisa nimic. Mult pro-
mițătoare, demne și înălțătoare de inimi erau să fie serbările
aniversare ale anului 1848, în special proiectata adunare în
3/15 Maiu pe Câmpul libertății, unde în 1848 s’a ținut im-
posanta adunare a Românilor sub presidiui archiereilor de
atunci, Andreiu baron de Șaguna și loan Lemeny, în care
Simeon Bărnuțiu a rostit memorabila sa cuvântare. In acea
adunare s’a decis între altele, la propunerea vicariului din
)
Maramureș, Alexandru St. Șuluțiu,
* mai apoi mitropolit, să
*) Portretul, după care s’a făcut clișeul nostru, se află de vendare
la L. T. Neumann, k. k. Hofkunsthandlung în Viena, I, Kohlmarkt ii,
pentru prețul de 3 fl.
38
se ceară dela guvern ca pe viitor poporul românesc să fie
numit în actele oficiale cu numele seu de ,Român1, iară
nu ,Valach® și ‫״‬Olah
.
* — Autoritățile nu numai au oprit

strict atât adunarea proiectată cât și parastasele, etc. ci au

luat cele mai întinse mesuri preventive, ca să prevină ori-ce
încercare de a serba acea di memorabilă. — In fața ace-
stora ,Revista Orăștiei‘ a lansat frumoasa idee de a serba
amintirea trecutului prin fapte de caritate, contribuind fiecare
 39
cu cât poate la înființarea unui fond pentru ajutorarea ele-
vilor săraci dela gimnasiul din Brad.
Pe terenul social s’a pornit o mișcare impetuoasă de

Simeon Bărnuțiu.

a ferici pe Români cu cultura maghiară. Acestui scop ser-

vesce reuniunea maghiară ,Nemzeti szovetseg®, care a înființat
și printre Români filiale. E dureros a constata, că în pădurea
Românilor s’au aflat uscături, cari s’au dat pe sine coadă la
toporul maghiarisării. Maghiarisările de nume au luat dimen-
40
siuni enorme în timpul din urmă, mai ales la căile 'ferate,
fiind siliți bieții împiegați și funcționari a-și maghiarisa nu-
mele, pentru a nu pierde bucata de pâne, pe care cu muncă
grea o câștigă pentru copiii lor. — Dar nu numai numele
oamenilor se maghiarisează, ci s'a adus o lege pentru ma-
ghiarisarea numelor de localități. împotriva proiectului acestei
legi, care tinde a șterge, deodată cu numirile, și reminiscențele
istorice, legate de ele, și care realisată odată va produce
cele mai mari confusiuni, au protestat Românii și Sașii din
Ardeal; adunările convocate pentru a protesta în contra
acestui proiect de lege, au fost însă oprite; comitetul exe-
cutiv al naționalităților a publicat apoi el un protest energic în
contra acelui proiect de lege; femeile săsesci s’au dus în depu-
tație la Viena să protesteze înaintea monarchului și să-l roage a
nu sancționa o asemenea lege, dar nu au fost lăsate să se pre-
sinte Monarchului; deputății sași din dieta Ungariei au ieșit din
partidul guvernamental, din incidentul acestui proiect de lege.
Pe terenul economic s’a adus o lege, care dispune cum
să se înființeze cu ajutorul statului însoțiri de credit, cari să
aibă filiale până și pe sate, ca să înlesnească țeranilor aflarea
de împrumuturi prompte și ieftine. Băncile românesci s’au
vedut amenințate prin această lege și directorii lor s’au adunat
la finea lui Iunie 1898 într’o conferență, în care s’au sfătuit
asupra mesurilor de luat și au hotărît, între altele, să edea
o foaie finanțiară română.
Pe terenul literar ancă avem pierderi. Cu finea anului
1897 a încetat ‫״‬Foaia literară® din Oradea mare, ‫״‬Dreptatea®
și ‫״‬Foaia de Duminecă‘ din Timișoara.
Prigonirile, procesele de presă și întemnițările sunt atât
de obicinuite la noi și atât de multe, încât o cronică scurtă
nu le poate cuprinde. Remarcabilă este brutalitatea gendar-
milor, care se pare că cresce an de an; dovadă măcelul dela
Doi (comitatul Cojocnei), unde pentru hatîrul unui proprietar
maghiar au pușcat gendarmii în Românii adunați, omorînd 5
și rănind pe vr’o alți 8 inși. In Ungaria ancă au pușcat gen-
darmii între socialiștii revoltați, lăsând morți și răniți.
Morții noștri.
Dr. Aurel Brote, directorul băncii de asigurare ‫״‬Tran-
silvania‘ în Sibiiu, n. la Reșinari 1842, ‫־‬j‫ ־‬în Sibiiu la 16 De-
cembre 1897. testat 500 fl. pentru Asociațiune.
Dr. Petru Cioran, medic în Sibiiu, j6 ‫ ־‬Aprilie 1898 în
vîrstă de 47 ani.
Dr. Nicolae Maier, protopopul Seliștei, j28 ‫ ־‬Maiu 1898
în etate de 59 ani. A testat bisericei din Seliște 200 fl., iar
celei din Rehău, locul seu natal, 500 fl.
 41
Iuliu Mihâlyi de Apșa, subcolonel i/p., n. 19 Iunie 1837
în Saraseu (Maramureș), f 27 Ianuarie 1898 în Blaj.
Augustin Muntean, advocat, Dej, j14 ‫ ־‬Maiu 1898.

Alexandru St. Sulutiu.

Dr. Aurel Suciu, advocat în Arad, j14 ‫ ־‬Februarie 1898

în etate de 45 ani.
Gr. Forro (Fara), măiestru în Sebeșul săsesc, reposat în
primăvara anului 1898, a testat Asociațiunii 6000 fl. pentru
ajutorarea meseriașilor din Sebeș și jur.
42
Doina.
Copilo, tu ești gata
De‫־‬a pururea să plângi!
Și când ești tristă, Doino,
Tu inima ni-o frângi.
Dar nu sciu cum, e bine
Când plângi, că ,n urma ta
Noi plângem toți, și-amarul
Mai dulce ni‫־‬e așa.
Și toate plâng cu tine
Și toate te ’nțeleg,
Că ’n versul tSu cel jalnic
Vorbesce‫־‬un neam întreg.
Pe fete ’n faptul serii
Le ’ntimpini la isvor,
Tu singură stăpână
Pe sufletele lor.
Le ’nveți ce e iubirea
Și rîdi cu ochi șireți,
De-odat’ apoi te ’ntuneci
Și cântece le ’nveți:
Să cânte diua ’n luncă
Și seara când se ’ntorc,
Când triste ’n pragul tindii
Stau singure și torc.
Când merg flăcăi la oaste
Cu lacrimi tu‫־‬i petreci
Și stai cu ei, ți‫־‬e milă
Să-i lași pustii, să pleci.
Cântând le-aduci aminte
De-o fată din vecini,
De mame, și de-ogorul
Umplut acum de spini.
Și când i-omoară dorul
Și ’n jurul t£u se string,
Pui fluierul la gură
Și cânți, iar dînșii plâng.
E plin de oameni câmpul,
Tu, Doino, ’n rând cu ei-
Moșnegi și oameni tineri
Și tinere femei
Adună fenu ’n stoguri
Și snopi din spice fac. —■
Din scutece copilul
Când plânge ’n șăhăidac
Te duci și-l joci pe brațe
Și-l culci apoi pe sîn
Și‫־‬i cânți s’adoarmă ’n umbra
Căpițelor de fen.
Din văi tu vedi Amurgul
Spre culmi înaintând,
Pe coaste-audi păraie
Prin noapte sgomotând,
Și-asculți ce spune codru
Când plânge diua ’ncet:
Ah, toate, Doino, toate
Te fac să fi poet.
Și, singură cu turma,
Privind pierdută ’n zări,
Spui munților durerea
Prin jalnice cântări.
Pe deal Românul ară
Slăbit de‫־‬amar și frânt,
Abia-și apasă fierul
In umedul păment.
Tu-1 vedi serman, și tremuri
Să‫־‬l mângăi în nevoi,
Și mergi cu el alături
Cântând pe lângă boi.
Iar bieții boi se uită
Cu milă la stăpân —
Pricep și ei durerea
Sermanului Român.
Eu te‫־‬am vSdut odată
Frumoasă ca un sfânt,
In jur steteau bătrânii
Cu frunțile ’n păment.
Cântai ca ’n vis de-o lume
Trăită ’ntr’alte vremi
De oameni dragi, din groapă
Pe nume vrend să-i chiemi.
Și ’ncet, din vreme ’n vreme,
Bătrânii ’n jur clipeau
Și mânecile hainei
La ochi și-le puneau.

Dar iată ! Cu ochi tulburi
Tu stai între voinici,
Te văd cum juri și blastemi
Și pumnii ți-i ridici!
Pribegi de bir și clacă,
Copii fără noroc,
Tu‫־‬i strîngi în codru noaptea
Sub bracli pe lângă foc.
Și cânți cu glas selbatic,
Și ’n jur ei cântă ’n cor
Cântări întunecate
Ca sufletele lor.
Când scii haiduci în codru
Te prindi cu ei fărtat,
Le-areți poteci ascunse,
Pe stânci le-așterni tu pat.
Când pun picioru ’n scară,
Ții roibul lor de frâu;
43
Grăbit, când prind ei pușca,
Scoți plumbii dela brâu:
Iar când ochesc, cu hohot
Tu rîțli, căci plumbii moi
S’au dus în piept de‫־‬adreptul
Spurcatului ciocoi.
Ai t€i suntem! străinii
Te‫־‬ar pierde de-ar pute,
Dar când te‫־‬am pierde, Doino,
Ai cui am remâne?
Să nu ne lași iubito,
De dragul tău trăim:
Săraci suntem cu toții
Săraci, dar te iubim!
Remâi, că ne ești Doamnă
Și lege-i al tău glas;
Invață‫־‬ne să plângem,
C’atât ne‫־‬a mai remas
G. Coșbuc.

Parabola despre basin.

Egalitate
(Din * de E. Bellamy).

A fost odată o țeară foarte săracă în apă și locuitorii

suferiau mult din lipsa apei. De dimineața până seara târdiu
căutau după apă și unii periau, pentru că nu găsiau.
Trăiau însă în țeara aceea câțiva oameni, cari erau mai
înțelepți și mai diligenți decât ceilalți; aceștia, pe când cei-
lalți nu găsiau nimic, și-au adunat provisiuni de apă, și au
fost numiți 8 basinari “. — S’a întâmplat însă, că oamenii
acelei țeri au venit înaintea basinarilor și i-au rugat să le dea
și lor din apa ce ei au adunat, ca să bea, că mare este setea
lor. Iară basinarii le-au respuns și au dis: 8 Mergeți de aci,
nebunilor. De ce să ve dăm din apa pe care am adunat-o
noi; oare nu am păți și noi ca voi, și ar trebui să pierim
dimpreună cu voi? Dar iată ce voim să facem pentru voi:
faceți-vâ iobagii noștri și veți ave apă!
*
Și oamenii au dis: 8Dați-ne numai să bem, și ne vom
face iobagii voștri, noi și copiii noștri. * Și așa s’a întâmplat.
Iară basinarii erau oameni pricepuți și înțelepți în felul
lor. Ei împărțiră pe oamenii, cari au devenit iobagii lor, în
cete sub conducetori și căpitani. Pe unii i-au pus la isvoare
44
să adune, pe alții i-au trimis să caute isvoare noue. Iară apa
o duceau toată la un loc, unde făcură basinarii un basin
mare. Iară basinul s’a numit ‫״‬piață ,
* pentru că acela era
locul, unde mergea poporul, dimpreună cu servitorii basina-
rilor, ca să ia apă. Iară basinarii au dis cătră popor:
‫״‬Iată, pentru fiecare vadră de apă, pe care o aduceți
voi ca să o vărsăm în basinul numit ‫״‬piață ,
* vă vom da un
ban; iară pentru fiecare vadră, pe care o scoatem și v’o dăm
vouă ca să beați din ea voi, femeile și copiii voștri, să ne
plătiți doi bani. Iară diferința va fi câștigul nostru; pentru
că dacă nu am ave acest câștig, noi nu am face lucrul acesta
pentru voi, iară voi ar trebui să pieriți cu toții.
*
Ceea ce diceau ei se părea drept și bun în ochii oame-
nilor, pentru că ei erau slabi de minte. Și multe dile aduceau
mereu apă în basin. Pentru fiecare vadră de apă, pe care o
aduceau ei, plătiau basinarii fiecăruia un ban, iară pentru
fiecare vadră de apă, pe care o scoteau basinarii din basin
ca să o redea poporului, plătia fiecare om doi bani.
După multe dile basinul, care era ‫״‬piața,
* se umplu și
da apa preste marginile lui, pentru că oamenii primiau pentru
fiecare vadră adusă numai atâta, cu cât puteau cumpăra o
jumătate de vadră. Cu apa, ce remânea dela fiecare vadră,
se umpluse basinul, pentru că oamenii erau mulți, iară basi-
narii puțini, și ei tot nu puteau bea mai mult decât alții.
Pentru aceea da apa preste basin.
Când vădură basinarii, că dă apa preste basin, diseră
cătră popor:
‫ ״‬b u vedeți, că basinul, care e piața, e prea plin. Pentru
aceea acuma ședeți și așteptați cu răbdare. Nu ne veți mai
aduce apă, până nu se golesce basinul.
*
După ce oamenii nu mai primiau bani dela basinari
pentru apa ce aduceau, ei nu mai puteau cumpera apă dela
basinari, pentru că nu aveau cu ce să cumpere. Când au
vedut basinarii, că nu mai aveau câștig, deoarece nime nu
mai cumpera apă dela ei, au început să se neliniștească. Și
au trimis oameni pe strade, pe drumuri și pe la respântii,
cari strigau:
‫״‬Cela ce însetează să vină la basin și să cumpere apă
dela noi, că avem cu prisosință.
* Și ei diceau între șine:
‫״‬Timpurile sunt rele, noi trebue să anunțăm apa în public. *
Iară poporul respunse și dise:
‫״‬Cum să cumpărăm, dacă nu ne tocmiți; de unde să
luăm bani, ca să cumpărăm cu ei? Tocmiți-ne deci ca mai
nainte, și atunci vom cumpăra bucuros apă, pentru că ni-e
sete, și voi nu veți fi siliți a o anunța în public.‘ Iară basi-
 45
narii au dis cătră popor: ‫״‬Cum să ve tocmim să mai cărați
apă, câtă vreme basinul e plin ? pentru aceea cumpărați mai
ântâiu apa; când se va goli basinul prin cumpărarea voastră,
atunci iarăși vă vom tocmi/
Așa s’a întâmplat, că — deoarece basinarii nu au mai
tocmit oamenii să aducă apă, aceștia nu puteau cumpăra
apa, pe care ei o aduseseră, — și fiind-că oamenii nu puteau
cumpăra apa, pe care ei o aduseseră, basinarii nu i-au mai
tocmit să aducă apă. Și se vorbia pretutindinea: ‫״‬e crisă .
*
Iară setea oamenilor era mare. Acum țeara nu mai era
liberă pentru ei, ca pe timpul părinților lor, când fiecare putea
căuta apă pentru sine, pentru că basinarii au ocupat toate
isvoarele, păraele și lacurile așa, că nime nu putea lua apă,
decât numai din basin, care era ‫״‬piața.
* Și oamenii cârtiau
asupra basinarilor și diceau:
‫״‬Uite, basinul e prea plin și noi murim de sete. Dați-ne
din apa aceea, ca să nu pierim
.
*
Iară basinarii respundeau:
‫״‬Nu se poate. Apa e a noastră. Voi nu veți bea din-
tr’însa, dacă nu o cumpărați cu banii voștri
.
* Și întăriau disele
lor cu jurăment după obiceiul lor și diceau: ‫״‬tîrgu-i tîrg.*
Dară basinarii erau neliniștiți în sufletul lor din causă,
că poporul nu mai cumpăra apă, prin ce ei erau lipsiți de
ori ce câștig, și ei se sfătuiau între sine și diceau: ‫״‬Se vede
că câștigul nostru s’a înfundat. Din causa câștigului, ce am
avut, acum nu mai putem* câștiga nimic. Cum se întemplă,
că câștigul nostru nu ne mai aduce câștig și ne face săraci ?
Haideți să trimitem după păscălitori, ca să ne explice lucrul
acesta.
* Și au trimis după ei.
Iară păscălitorii erau bărbați învățați, vărsați în tainele
vorbelor, și adicți ai basinarilor pentru apa acestora, din care
ei puteau lua și trăi cu copiii lor. Și ei vorbiau în locul basi-
narilor înaintea poporului și își împliniau misiunea, pentru că
basinarii nu erau iuți la cugetare, nici deprinși la vorbire.
Basinarii cerură dela păscălitori, ca să le explice lucrul
acesta, ca să scie, ce e causa de poporul nu mai cumpără
apă dela ei, deși basinul e plin. Unii dintre păscălitori res-
punseră și diseră: , Causa e supraproducțiunea
,
* alții diceau:
‫״‬basinul e plin
*, dar ambele însemnează același lucru. Iar
alții diceau: ,Nu, ci petele din soare sunt de vină;
* și iarăși
alții au dis: ‫״‬Nici din supraproducțiune, nici din petele soa-
relui vine răul acesta, ci din lipsa de încredere.
*
In vremea, când păscălitorii se certau între sine, după
obiceiul lor, basinarii dormitau și durmiau, iar când s’au
deșteptat, au dis: ‫״‬Acum e destul. Voi ne-ați liniștit pe noi,
46
mergeți acum și liniștiți și poporul ca să fie pe pace și să
ne dea și noue pace.8
Păscălitorii însă nu prea doriau să meargă în fața popo-
rului; ei se temeau că vor fi bătuți cu pietri, pentru că po‫־‬
porul nu-i iubia. Și diseră cătră basinari:
,Domnilor, e un secret al măiestriei noastre, că vorbele
noastre plac oamenilor, cari sunt sătui și nu însetează, ci se
simțesc bine, ca și voue. Iară dacă oamenii sunt setoși și
stomacul li-e gol, atunci nu le plac vorbele noastre și-și bat
joc de noi, pentru că se pare, că, dacă omul nu e sătul,
vorbele noastre i-se par goale și fără înțeles.8
Dar basinarii diseră: ,Mergeți afară la oameni. Au
doară nu pentru aceea v’am tocmit, ca să ne faceți serviciu?8
Și păscălitorii au ieșit la oameni și le-au explicat se-
crețul supraproducțiunii. Ei le-au arătat cum se întemplă că
oamenii trebue să piară de sete, pentru că este prea multă
apă și cum nu poate fi destulă apă, pentru că e prea multă.
Asemenea le-au vorbit despre petele din soare și că această
suferință a venit asupra poporului pentru lipsa lui de încre-
dere. Și s’a întemplat cum au așteptat păscălitorii, că înțe-
lepciunea lor s’a părut poporului nebunie. Oamenii își băteau
joc de ei și le diceau:
,Mergeți de aci, capete seci! Vreți să rîdeți de noi?
Au doară abundanța produce vr’odată lipsă ? Din prea mult
se nasce nimica?8 Și au ridicat pietri să le arunce asupra lor.
Când au vedut basinarii, că* poporul continuă a cârti și
nu se liniștea, nici nu asculta de păscălitori, se temeau că
oamenii se vor arunca asupra basinului și vor lua apa cu
forța. Pentru aceea au adunat în jurul lor anumiți bărbați
sfinți — dar aceștia erau preoți falși -— ca ei să admonieze
poporul, să fie pe pace și, dacă i-e sete, să nu supere pe ba-
sinari. Și bărbații cei sfinți, cari erau preoți falși, spuseră
oamenilor, că această suferință a trimis-o Dumnedeu asupra
lor pentru mântuirea sufletelor lor. Dacă vor suferi cu răb-
dare, nici nu vor pofti apa, nici nu vor neliniști pe basinari,
apoi — după ce-și vor da sufletul — vor ajunge într’o țeară,
unde nu mai sunt basinari și va fi apă cu prisosință. Dar
mai erau și câțiva profeți ai lui Dumnedeu, cari aveau milă
de popor, nu voiau să mărturisească pentru basinari, ci mai
ales vorbiau constant în contra acelora.
Când au vedut basinarii, că poporul tot cârtesce și nu
se liniștesce, nu ascultă nici de păscălitori nici de preoții
falși, atunci au ieșit ei la popor, și-au muiat vîrfurile dege-
telor în apa basinului plin și aruncau stropii de pe degetele
lor asupra poporului adunat în jurul basinului. Iară numele
 47
acelor picături de apă era t pomană ® (,milă‘) și era foarte
amară.
Iarăși vedură basinarii, că nici după vorbele păscăli-
torilor, nici după ale bărbaților sfinți, cari erau preoți falși,
nici în urma picăturilor, cari se numiau ,pomană®, nu se
liniștea poporul, ci mai vîrtos se înfuriază și se îndeasă în
jurul basinului, ca și cum ar vrea să ia apă cu forța. Atunci
ținură sfat și trimiseră în ascuns oameni între popor. Acești
oameni aleseră pe cei mai tari din popor și pe toți, câți erau
meșteri la bătae, îi chiemară de o parte și le vorbiră cu
viclenie și diseră:
,Ascultați; de ce nu țineți voi cu basinarii? Dacă veți
asculta de ei și le veți servi în contra poporului, ca să nu
năvălească asupra basinului, atunci veți ave apă din destul,
voi și copiii voștri.®
Iară oamenii cei tari și cei meșteri în bătăi ascultară
aceste vorbe și se lăsară seduși, căci setea îi silea; și ei în-
trară la basinari și se făcură servitorii lor. In mânile lor
li-s’au dat bâte și săbii; ei deveniră garda basinarilor și băteau
poporul dacă se apropia de basin.
După multe dile apa scăduse mult în basin, pentru că
basinarii au făcut fântâni săritoare și lacuri de pesci și se
scăldau în apă, ei, femeile și copiii lor, și risipeau apa pentru
plăcerile lor.
Când au vedut basinarii, că basinul e gol, au dis:
,Crisa a trecut.® Apoi au trimis și au tocmit pe oameni
să aducă apă, ca să umple basinul de nou. Iară pentru apa,
ce o aduceau oamenii, aceștia primiau un ban de fiecare
vadră; pentru apa însă, pe care o scoteau basinarii din basin
și li-o dădeau, luau dela oameni câte doi bani, ca ei să aibă
câștig. După puțină vreme iarăși se umplu basinul ca și
mai înainte.
In sfîrșit, după ce oamenii au umplut basinul de multe-
ori și ei au însetat în vreme ce basinarii risipiau apa, s’a în-
templat, că s’au ridicat câțiva bărbați în țeară, pe cari i-au
numit ,agitatori®, pentru că ațițau poporul. Acești bărbați
diceau cătră oameni ca să țină laolaltă, atunci nu va trebui
să fie robii basinarilor și nu vor mai înseta nici odată. In
ochii basinarilor ,agitatorii® erau oameni infami, și i-ar fi
restignit bucuros, dar nu îndrăzniau de frica poporului.
Și agitatorii vorbiau multe cătră popor:
,Proștilor, până când ve lăsați să fiți purtați cu min-
ciuna și spre paguba voastră să credeți ce nu e adeverat ?
Pentru că uitați-v6, toate câte v’au vorbit basinarii și păscă-
litorii au fost povești viclene. De asemenea și bărbații sfinți,
48
cari die, că e voia lui Ddeu să fiți pururea săraci, flămândi
și setoși — aceia blasfemează pe Ddeu și sunt mincinoși, pe
cari îi va pedepsi amar, chiar și dacă iartă pe toți ceialalți.
Cum se întemplă că voi nu puteți lua apă din basin ? Pentru
că nu aveți bani. Și de ce nu aveți bani ? Pentru că voi primiți
numai un ban de fiecare vadră adusă în basin, plătiți însă
doi bani pentru fiecare vadră scoasă din basin, și aceasta
pentru ca să câștige basinarii. Nu înțelegeți voi că în chipul
acesta basinul trebue să se umple cu vîrf, pentru că el se
umple cu aceea ce ve lipsesce voue și ajunge să se verse
prin suferința voastră? Și dacă veți lucra și mai greu și veți
căuta și veți aduce apă cu mai mare sîrguință, prin aceea
tot nu va fi mai bine de voi, ci cu atât mai reu, din causa
câștigului. Nu vedeți voi aceasta?8
In chipul acesta au vorbit agitatorii multe dile cătră
popor, fără ca să asculte cineva de ei. Dela o vreme însă
începură a asculta, și respundend diseră cătră agitatori:
‫״‬Voi vorbiți adevărul, basinarii și câștigul lor e de vină,
că noi suferim lipsă, pentru că din causa câștigului lor nu
putem noi ajunge la roadele muncii noastre, așa că osteneala
noastră e zădarnică. Cu cât lucrăm mai mult ca să umplem
basinul, cu atât mai curend va fi plin, și noi nu căpătăm
nimic, pentru că e prea mult adunat, tocmai după cum
spuneau păscălitorii. Iată, basinarii sunt oameni aspri și mila
lor e grozavă. Spuneți-ne vr’un mijloc cum să scăpăm din
iobăgia lor? Dacă însă nu sciți o cale sigură, apoi vă con-
jurăm să tăceți și să ne lăsați în pace, ca să uităm mi-
seria noastră.8
Agitatorii respunseră și diseră: ‫״‬Noi seim o cale.8 —
Iară oamenii au dis: ‫״‬Să nu ne înșelați. Așa a fost aceasta
dela început și nime n’a aflat până acum vr’o cale de scă-
pare, deși mulți au căutat-o cu lăcrimi și suspine. Iară dacă
voi sciți o cale, spuneți-ne-o de grabă.8
Atunci au vorbit agitatorii și au dis:
‫״‬Ce lipsă aveți voi preste tot de basinarii aceștia, ca
să le dați câștig din munca voastră? Ce lucruri mari fac ei
pentru voi, că trebue să le plătiți acest tribut? Ei v’au îm-
părțit pe voi în grupe, v’au spus fiecăruia ce aveți să lucrați,
și după aceea v’au dat puțină apă, pe care voi ați adus-o,
nu ei. Acum căutați calea, pe care să ieșiți din această
sclăvie! F'aceți voi înșive ceea ce fac basinarii cu voi: — re-
gulați-ve voi lucrul, împărțiți-vâ în grupe și ve împărțiți
munca. Atunci nu veți mai ave lipsă de basinari și ei nu
vor mai ave câștig după voi, ci întreg rodul muncii voastre
să-l împărțiți între voi frățesce, ca fiecare să aibă parte egală.
 49
Atunci nu se va mai vărsa apa din basin, câtă vreme fiecare
are destul și nu doresce mai mult. După aceea din prisosul
de apă puteți face fântâni săritoare și lacuri de pesci, ca să
ve desfătați, cum fac și basinarii, dar pentru plăcerea tuturora.8
Oamenii au respuns: ,Ceea ce spuneți voi, se pare lucru
bun, dar cum să începem treaba?8 Și agitatorii au dis : , Alegeți
oameni pricepuți dintre voi, cari să stea în fruntea voastră,
să ve conducă cetele, să ve împărțească munca. Acești băr-
bați să fie ceea ce au fost basinarii, dară nu domnii voștri,
ci frații și căpitanii voștri, cari să împlinească voința voastră.
Nici câștig să nu aibă ei, ci fiecare să-și primească partea
sa, ca și ceilalți, ca să nu mai fie între voi stăpâni și slugi,
ci numai frați. Iară din vreme în vreme, când veți afla cu
cale, veți alege alți bărbați pricepuți în locul celor dintâiu
ca să conducă lucrul.8
Iară oamenii ascultau cu luare aminte și li-se părea
lucru foarte bun; nici nu li-se părea greu. Și au strigat toți cu
un glas: ‫״‬Așa să fie, cum diserăți voi, așa voim să facem!8
Iară basinarii audiră larma și strigătele poporului; păs-
călitorii âncă audiră. Asemenea audiră și preoții cei falși și
soldații cei puternici, cari serviau spre scutul basinarilor, și
când au audit s’au cutremurat de li-se îndoiau genunchii, și
au dis unii cătră alții: ,Acesta e sfirșitul nostru!8
Și iată, erau acolo și câțiva adeverați preoți ai Dum-
nedeului celui viu, cari nu voiau să mărturisească pentru ba-
sinari, ci aveau milă de popor. Când au audit aceștia stri-
garea poporului și au înțeles ce dicea, s’au bucurat cu bucurie
mare și mulțămiau lui Ddeu pentru eliberare.
Iară poporul s’a dus și a făcut precum i-au spus agi-
tatorii. Și toate s’au întâmplat după cuvântul lor. Nu mai
era sete în țeară, nici om care să flămândească, să-i fie frig,
ori să fie gol, ori să sufere ceva lipsă. Toți își diceau unul
altuia ,frate8 și femeile ,soră‘; pentru că ei erau între sine
ca frații, cari trăiesc în bună înțelegere unii cu alții. Și bine-
cuvântarea Domnului a fost preste țeara aceea în veci.

Amicul poporului 1899. 4

50

Producțiunea noastră literară.

(1 Iulie 1897 până 1 Iulie 1898).
(Din raportul secretarului I al Asociațiunii).
în general producțiunea literară română dincoace de
Carpați în timpul dela I Iulie 1897 până la 1 Iulie 1898,
arată un progres — relativ — destul de îmbucurător. In
comparație cu anii premergători, această producțiune atât cu
privire la numerul, extensiunea și tiragiul, cât și cu consi-
derare la valoarea internă a operelor publicate, este în con-
tinuă crescere și desvoltare.
Constatând acest fapt, nici pe departe nu am voit să
afirmăm, că mișcarea noastră literară s’ar afla în stare de
înflorire. Din contră, pentru un popor trecut preste începu-
turile culturii sale și înzestrat cu calitățile intelectuale și pu-
terea numerică a elementului român din această patrie, o
producțiune literară ca a noastră, între împrejurări normale,
ar trebui taxată, atât după cantitate cât și după calitate, ca
o stare de secetă și stagnațiune. Progresul îmbucurător, re-
marcat de noi, însemnează deci numai atât: că am început
a ne redeștepta din letargia literară, în care căduserăm în
deceniile din urmă, și că înaintăm cu pași tot mai mari și
mai siguri spre o stare mai corespundetoare trebuințelor și
aspirațiunilor noastre ca element de cultură.
Cifrele și datele, ce le vom înșira mai jos despre pro-
ducțiunea literară a anului trecut, credem, că ne îndreptățesc
la această aserțiune, care ni se va presenta în destul justi-
ficată, dacă vom ține cont de piedecile mari și multe, ce se
opun desvoltării literaturii noastre, și dacă vom compara re-
sultatele realisate de noi cu cele obținute de alte elemente
mai favorisate de soarte, și în deosebi și de frații noștri de
dincolo, cari în statul lor național se bucură în abundanță
de cele mai principale condițiuni pentru desvoltarea culturii
și literaturii lor naționale ....
Seim anume cât de multe și mari sunt greutățile, cu
cari se luptă mișcarea noastră literară. Un element în sine
mic, de abia 3 milioane suflete, popor sărac agricultor, în
mare parte analfabet și lipsit aproape cu totul de clasa de
mijloc, care pretutindenea este cel mai puternic sprijin al
literaturii, nu avem instituțiuni mari și bogate, cu menirea de
a înainta lucrarea noastră culturală, nu ne bucurăm pe acest
teren de sprijinul statului, ci din contră, avem să luptăm cu
un curent deadreptul inamic literaturii noastre. Tinerimea
noastră, în cea mai mare parte, este crescută la institute
străine și dela băncile școalelor elementare până la termi-
narea studiilor academice — cu puține excepțiuni — nici nu
se mai întâlnesce cu carte românească, ci trebue să-și pe-
treacă timpul cu învețarea limbilor străine, în cari este ne-
cesitat a-și face toate studiile. Din un asemenea mediu se
recrutează la noi contingentul autorilor și sprijinitorilor lite-
raturii române. Și cu toate acestea noi, analfabeții și săracii,
noi cei maltratați și lipsiți de școală românească, cari formăm
numai un mic fragment din marea familie a națiunii române,
avem un bilanț negativ în comerciul de cărți românesci, încât
dăm mai mult sprijin, decât primim, literaturii române din
afară și în deosebi celei din regatul român, care, deși dă liberă
intrare chiar și celor mai infecte producte ale literaturii străine,
s’a îngrădit de dragul unor interese particulare, și cu totul
secundare, cu vamă grea în contra scrierilor românesci dela
noi, — dăm Românilor de dincolo de un lung șir de ani
neîntrerupt un contingent destul de însemnat de puteri ta-
lentate și viguroase pentru toate ramurile lucrării lor literare
și sciințifice, și pe lângă toate acestea mai dispunem, chiar
și acum în timp de secetă și stagnațiune, de forțe suficiente
pentru a susține o mișcare literară, care, în termin mediu,
produce tot la 3 dile o nouă carte românească.
Din acest punct de plecare dorim și credem că trebue
să fie aprețiate cifrele, ce urmează (pe pag. 52) despre pro-
ducțiunea noastră literară din anul trecut.
Din acele tablouri, cari au lăsat neconsiderate în partea
primă rapoartele și publicațiunile periodice ale societăților
noastre culturale, sociale și economice, iar în partea a doua
trei organe ce cad afară de sfera obiectului ce ne interesează,
resultă: că în liniamente generale direcțiunea producțiunii
noastre cu privire la diferitele ramuri literare nu arată nici o
schimbare esențială; urmând cam tot aceleași căi, s’a întărit
și înavuțit cantitativ, și după recensiunile consultate, a făcut
însemnate progrese și cu privire la valoarea internă a dife-
ritelor publicațiuni.
în legătură cu raportul literar, adunarea generală a Aso-
ciațiunii a decis:
1. Să se publice concurs pentru o scriere despre un
sujet de istorie națională, ori de natură înrudită.
2. Comitetul central să stărue pentru ștergerea taxelor
de vamă impuse productelor noastre literare în regatul român,
cari formează o însemnată piedecă a desvoltării literaturii
noastre.
52
Dela i Iulie 1897 până la 1 Iulie 1898 au apărut
la noi:

Extensiunea
cu a n u l 1896/7

în coaie de
D ife rin ta fa tă
Prețul

T raduceri
O riginale
Observări

L aolaltă
Tiragiu pentru

tipar
)S31 *o

ilustrate
Scrieri total în câte un

înoite

Opere
ediții
cu •
exempt exempt
ft jcr.
!
didactice .... 29 __ 29 — 5 186-‫־‬ 116,000 13 42 : 14 __ 1
pedag. și alte scrieri
școlare .... 10 — 10 4- 1 73•— 6,700 2 39 1 1 2
bisericesci 13 2 15 4‫ ־־‬5 189‫׳‬5 24,500 14 35 i 1 4 1
beletristice și popor. 29 5 34 + 17 233•— 36,000 13 18 3 3 5
istorice (și înrud.) 7 — 7 — 1 53•
* 7,550 3 38 — 5 —
economice 6 — 6 + 1. 76•— 7,000 7 45 — 2 2
diverse . . 3 3 — 5j 71-10 6,500 11 35 1 — 3
1 _
calendaristice 12 12 — 81•18 47,800 3 48 — 5

Laolaltă . 109 7 116 + 13 964•

* 252,050 69 00 19 15 19

Față cu anul 1896/7 + 18 —- 5.4- 13 — -1-100•■

* +52,100 4-16 55 + 4 __ 2 + 4

Despre producțiunea presei noastre periodice în anul

1897 dăm următorul tablou:

Nr.Tira- Nri Prețul Exempt

Foi foilor pe an
giu de
Nr. pe an
fl. 1 cr.

Politice: ziare cotidiane .... 4 1094 5,100 46 1.399,500

foi septSmânale .... 1 52 800 3 41,600
foi poporale (septfimânale) 2 104 | 7,600
9 395,200
ed. pop. de Dumin. a 2 ziare (2) (104)
Bisericesci-politice.............................. 4 295 2,800 24 206,500

laolaltă 11 1545 16,300 82 2.042,800

Reviste sciințifice-literare .... 2 32 1,800 8 22,800

Reviste beletristice.............................. 2 82 1,000 12 — 41,000
Foi umoristice.................................... 1 52 1,050 6 54,400

In total . 17 1711 20,150 108 — 2.161,000

Față cu anul trecut . — — 31 —4,060 + 3 — —241,180

 53

Cronica anului.
(Octobre 1897 până Septembre 1898).
Drept continuare a cronicei noastre din anul trecut
amintim pacea încheiată între Turcia și Grecia pe basa
preliminariilor, în urma căreia Turcia a primit unele puncte
strategice la graniță și i-s'a acordat o despăgubire de resboiu
în suma de 4.000,000 funți turcesci. Până în vara anului 1898
Turcii au ținut ocupată Tesalia. Resultatul nenorocos al res-
boiului a produs multă
amărăciune între Greci,
dintre cari mulți învi-
nuiau casa domnitoare,
ba în Martie 1898 au
încercat și un atentat
asupra reg. Georgios,
care însă a scăpat
norocos.
Pe când în be-
trâna Europa se încheia
resboiul greco-turc, în
lumea nouă, America,
se lățesce pofta de res-
boiu, la care au dat ansă
turburările din insula
Cuba. Această insulă
dela descoperirea Ame-
ricei a fost colonisată
de Spanioli. In timpul
din urmă Cubanii s’au
resculatsub conducerea
lui Maximo Gomez în
contra dominațiunii
spaniole și au luptat
multă vreme, fără ca Alfonso XIII, regele Spaniei.
Spania—al cărei că-
pitan suprem în Cuba a fost mareșalul Blanco—să fi fost în
stare a potoli rescoala. Americanii (Statele Unite) ‫ ׳‬cochetau în
ascuns cu resculații din Cuba și când un vapor ame rican s’a cu-
fundat în portul Havana
)
* în urma unei explosiuni Americanii
învinuiau pe Spanioli pentru aceasta. De aci note diplo-
matice până ce, în Aprilie 1898 Mac Kinley, președintele
Statelor Unite, declară resboiu Spaniei. Lumea credea, că
*) Havana e capitala insulei Cuba. în catedrala de acf zac osemintele
lui Cristofor Columb.
54

Catedrala din Havana (Cuba)

cu osemintele lui Columb.
 55
Spania, — un stat monarchic-militar, cu armată bine disci-
plinată și flotilă de resboiu destul de considerabilă — va bate
pe Americani, cari nu aveau nici armată, nici flotilă de res-

Admiral G. Dewey. Mateo Sagasta. Admiralul Sampson.

boiu. Lucrurile însă s’au întâmplat altfel. Americanii își for-

mează armată și flotă, pe care o pun sub comanda supremă

Admiralul Cervera. Maximo Gomez.

a generalului Nelson A. Miles, blochează Cuba, admiralul

Dewey ocupă portul Manila (Cavite) pe insulele Filipine,

Nelson A. Miles. Emilio Aguinaldo. Mareșalul Blanco.

unde âncă se resculase poporația sub conducerea tinerului

Emilio Aguinaldo, iară admiralul Sampson nimicesce
flota spaniolă condusă de admiralul Cervera, armata ameri-
cană ocupă orașul Santjago de Cuba, debarchează și îna-
intează pe insula Porto-Rico, ba ei scot vestea, că o flotă
56
de a lor pleacă la Europa să bombardeze coastele Spaniei.
Pe lângă aceste nenorociri Spania mai era bântuită de crise
ministeriale, nemulțămiri și revolte locale, foamete, lipsă de bani
și uneltirile ‫״‬carlistilor“, cari amenințau tronul tinerului rege
Alfonso XIII. supra insulei
Guvernul Cuba, renunță
primministru- la Porto-Rico
lui spaniol și celelalte
Sagasta Antile,precum
vedend, că și la Ladrone
Spania e în- în favorul
frântă pe toată Americei.
linia, cere Americanii țin
pace dela deocamdată
Americani. ocupată
Conform pre- Manila până
liminariilor de la încheierea
pace, subscrise definitivă a
la 13 August păcii.
1898, Spania In Francia
renunță la su- Emile Zola. nu vrea să a-
veranitatea a- pună afacerea
Dreyfus, a căpitanului deportat pe insula dracului. In legătură
cu această afacere s’au urmat procesele Walsin-E szt erh ăzy

și Z o 1 a, iar în mai urmă s’a descoperit, că un document im-

portant din procesul lui Dreyfus e falsificat și s’a decis revisuirea
procesului. O nenorocire mare s’a întâmplat pe ocean: vaporul
francez ‫״‬Bourgogne“, ciocnindu-se cu o naie engleză, s’a
cufundat în 4 Iunie 1898, dând pradă valurilor vr’o 500 vieți
 57
omenesci; numai puțini oameni au putut scăpa, între aceștia
mai mulți matrozi ai vaporului, despre a căror purtare față
de călători cu ocasiunea catastrofei, se spun grozăvenii.
Italia a avut și dile de veselie, dar și întâmplări triste.
In Turin s’a serbat în primăvara anului 1898 aniversarea a
cincidecea dela introducerea constituționalismului. De o parte
lipsa de pane, de altă parte agitațiile socialiștilor au provocat

Prințul Heinrich de Prusia.

în primăvara an. 1898 revolte sângeroase în Italia superioară,

cu deosebire în Milano. Statariul și regimul militar introdus
imediat a sufocat în sânge aceste revolte, cărora au cădut
jertfă vr’o 2000 morți și răniți.
Anglia, Germania și Rusia caută să-și lărgească
cercul de interese în Asia, special în China. Englezii aveau
acolo nisce porturi, acum a ocupat Germania portul Kiao-
Ciau, (Cing-Tau) și ținutul lui, unde s’a dus însuși fratele
împăratului, prințul Heinrich de Prusia, ca să conducă
58
în persoană organisarea nouei provincii, iar Rusia ocupă
portul Arthur și Talien-Wan. Fiecare din aceste puteri cearcă
să-și validiteze influența în China, din care causă se pare a
se încorda relațiunile între Anglia și Rusia.
Regele Saxoniei, Albert, și a serbat în 23 Apr. 1898
aniversarea 70 a nascerii sale, iară în 29 Octobre iubileul
de 25 ani ai domnirii.
Tinera regină a Olandei, Vilhelmina, devenind
maioră, s’a încoronat în 6 Septembre 1898 și a luat în mână
frânele guvernării.

Stradă în Kiao Ciau (Cing-l'au).

Micul principat Muntenegru și-a provedut armata cu

pusei, tunuri și munițiuni noue, primite ca dar dela țarul Rusiei.
In Austria nu s’au îmbunătățit stările politice nici
după repețite schimbări de ministerii (Gautsch, Thun) și di-
ferite încercări. Conflictul între Germani și Cehi a fost așa
de acut, că pentru Praga s’a proclamat stare de asediu în
Nov. 1897. Deoarece parlamentul nu a putut funcționa re-
gulat, bântuit fiind de obstrucțiune și de animositatea dintre
partide, iar guvernului nu i-a succes nici decum înjghebarea
unei majorități, s’a disolvat ‫״‬Reichsratul“ și Austria se gu-
vernează pe basa faimosului § 14 al legii fundamentale. In
Galiția s’au produs serioase tulburări antisemite, cărora au
 59'
cădut multe jertfe și cari se continuă chiar și după procla-
marea statariului. Mulțime de Ovrei fug‫ ־‬din Galiția și inun-
dează comitatele nord-vestice ale Ungariei. In primăvara
anului 1898 s’a serbat în Praga centenarul (100 ani) nascerii
lui Palacky, ceea ce s’a desvoltat într’o mare serbare slavă.
Pregătirile, ce se făceau în întreaga Austrie pentru
serbarea solemnă a aniversării de 50 ani dela suirea pe tronul
înpărătesc a bunului Monarch Francisc Iosif I., fură în-
trerupte în mod brusc prin neașteptata moarte a împărătesei-
regine Elisabeta, provocată prin un atentat săvîrșit asupra.
M. Sale de un anar-
chist. Astfel bucuria
popoarele monar-
chiei se prefăcu de■
odată în adâncă jale,
împărăteasa - regină
Elisabeta Amalia
Eugenia, fica ducelui
Maximilian de Bava■
ria, s’a născut în Pos■
senhofen (Bavaria)
la 24 Dec. 1837, s’a
căsătorit la 24 Aprile
1854. Cruda armă
a ucigașului puse
capet vieții M. Sale
în Genf la 10
1898. Din acest in-
cident s’a svonit,
că monarchulva ab■
dica în favorul cli-
ronomului presump- Archiducele Francisc Ferdinand.
tiv, archiducelui
Francisc Ferdinand, care a si fost introdus în afacerile
guvernării.
Ungaria âncă a fost bântuită de tulburări agrar-so-
cialiste cu deosebire pe șesul cel mare I Szabolcs, etc.), au
fost însă suprimate cu forța; din capitala Ungariei au fost
expulsați mai mulți socialiști, iar altora (Varkonyi) le-au făcut
proces. O bucurie marea făcut Maghiarilor monarchul prin aceea,
că le-a promis ridicarea pe spesele proprii a 10 statue ale celor
mai distinși bărbați din istoria Ungariei. Mult necaz au causat
guvernului Fiumanii, cari în frunte cu Maylănder, pe care în
repețite rânduri l-au ales primar, s’au luptat și se luptă cu
bărbăție în contra ingerințelor guvernului în afacerile lor,
60
voind a păstra neștirbită autonomia orașului Fiume. Intre
legile aduse de dieta ungară amintim: legea, prin care se
dispune ca diua de 11 Aprile, în care s’au sancționat legile
din 1848, să se serbeze în tot anul ca serbătoare așa numită
,națională8; legea despre însoțirile agricole și de credit, și
legea despre numirile de localități, care a provocat proteste
din partea naționalităților. Mare sensație au produs, atât în

ImpSratul-rege Francisc Iosif I.

țeară cât și în afară, defraudările, cari rând pe rând s’au des-

coperit pe la oficii de dare, oficii orfanale, etc., și cari se par,
a fi devenit obiceiu. Sumele defraudate, descoperite în 1898
trec mult preste 1/2 milion fi.
Chestiunea dualismului austro-ungar preocupă
în timpul mai nou toate cercurile politice (și nepolitice) ale
monarchiei din causă, că încheierea pactului între cele doue
jumetăți ale monarchiei întimpină mari greutăți. Stările de-
solate parlamentare din Austria nu permit tractarea consti-
tuțională a chestiunii, iar guvernul Ungariei nu vrea să în­
 61
cheie pact fără conlucrarea parlamentului, nici nu voiesce să
urce cuota, cu care are să contribue Ungaria la acoperirea
cheltuielilor comune.
România a pășit mereu înainte pe calea ‫׳‬desvoltării
și progresului. Una din cele mai mari lucrări, după grandiosul
pod dela Cernavoda, este construirea noului port la Con-
stanța, singurul port mai mare al României la Marea Neagră.
Lucrările portului se continuă Tot la Constanța s’a făcut
botezul a doue vapoare noue, la care act a asistat Regele

ImpSrăteasa-regină Elisabeta.

Carol I, și principele Ferdinand. In Nov. 1897 s’a inaugurat

noua universitate din Iași cu mari solemnități. Pe când re-
gele României cu înalta sa înțelepciune lucră neobosit întru
ridicarea și întărirea țerii pe terenul politic, militar și eco-
nomic, pe atunci Regina Elisabeta, Carmen Sylva, lucră pe
alte terenuri pentru a face cunoscută lumii din apusul Eu-
ropei România și pe locuitorii ei. Asfel spre vara anului 1898
a arangiat la Neuwied o exposiție de păpuși representând
porturi din diferite timpuri și țeri, între altele o frumoasă
colecție de păpuși representând portul românesc din vea­
62
curile trecute, colecție, care atrage luarea aminte a tuturor
cari cercetează exposiția și despre care au scris și diarele
și revistele străine, aducend și ilustrațiuni despre ele. Prințul
Carol și princesa Elisabeta, (copiii principelui de co-

Carol și Elisabeta,
copiii moștenitorului de tron al ]României.

roană Ferdinand), ancă îmbracă adeseori portul românesc

care le stă așa de bine (v. ilustr.).
întâlniri de mo n arch i, ca de obiceiu, s’au în-
templat și în acest an. Mai remarcabilă a fost căletoria
Statua lui Honterus în Brașov.
64
.Regelui I al României la Petersburg, unde a fost primit cu
multă pompă, de asemenea la reîntoarcere prin Moscva și
Kiew. Diarele au scris mult despre această visită, atribuindu-i
mare importanță politică. — înainte de aceea fusese la Pe-
tersburg principele Ferdinand al Bulgariei, care în 1898 a
făcut visite și în alte părți: așa la Sinaia, Sofia, Petersburg,

William Ewart Gladstone.

Cetinje și Constantinopole. Se crede, că principele Ferdinand

vrea să-și câștige coroana de rege al Bulgariei.
Andree, care a plecat la 11 Iulie 1897 cu balonul
pentru a ajunge la polul nordic, nu s’a mai întors. Au plecat
și mai pleacă expediții spre nord întru căutarea lui Andree,
dar se pare că îndrăsnețul căletor și-a aflat sfîrșitul în ghe-
țurile polare.
Sașii din Ardeal au serbat cu multă însuflețire ani-
versarea de 400 ani dela nascerea marelui lor dascăl și re-
 Principele Otto de Bismarck.

Amicul poporului 1899.

5
66
formator I. Honterus. Pentru această ocasiune din colecte
au ridicat în Brașov o statuă lui Honterus, pe care au des-
velit-o cu solemnitate deosebită în 21 August 1898. Toate
reuniunile săsesci din Transilvania au ținut din acel prilej
adunările lor în Brașov, contribuind la înălțarea serbării lui
Honterus. Oaspeți din multe părți, și din Germania, delegați
ai diferitelor corporațiuni nesăsesci din țeară și din străină-
tate au asistat la acele serbări.
Morți. Anul 1898 a luat pe doi din cei mai mari băr-
bați de stat ai secolului, anume:
1) William Ewart Gladstone,
marele prietin al poporului
irlandez și preste tot al popoa-
relor subjugate; n. 29 Dec.
1809, f 19 Maiu 1898.
2) Otto Eduard Leopold
Bismarck, principe, cancelarul
de fier și creatorul unității
imperiului germ.; n. 1 Aprilie
1815, ț 30 Iulie 1898. — Alți
bărbați reposați:
Gustav Sigism. Kălnoky,
fost ministru de externe austro-
ungar, n. 29 Decemv. 1832, f
George Ebers.
13 Februarie 1898.
Alphonse Daudet, poet și
scriitor francez, n. 13 Maiu 1840, j- 16 Dec. 1897.
George Ebers, scriitor german, n. 1837, f 8 Aug. 1898.
In România: Alexandru Beldiman, fundatorul diarului
,Adevărul«, n. 1832, f 1 Martie 1898.
Al. Lahovary, directorul și proprietarul diarului ,Indep.
Roum.
,
* n. 1841, f 17 Martie 1898 în urma unui duel cu
N. Filipescu.
Cavalerul Const. Stamati-Ciurea, scriitor basarabean f pe
la începutul lui Martie 1898.
Const. Esarcu, fost ministru, întemeietorul ,Ateneului
român
* din Bucuresci, n. 1836, f 21 Iunie 1898.
 Miron Romanul
archiepiscop și mitropolit al Românilor ortod.
orientali din Transilvania și Ungaria, doctor în
teologie, consilier intim al Maiestății Sale ces.
și reg. apost., membru al casei magnaților,
membru fundator al Asociațiunii pentru lite-
ratura română și cultura poporului român, etc.

Capul bisericii ortodoxe române din Transilvania și Un-

garia, care în timp de 24 ani a condus naia bisericii sale
prin multe vifore, a încetat a mai petrece între cei vii. Un
morb greu a pus sfîrșit vieții de 70 ani a mitropolitului Miron
la 4/16 Octobre 1898. Catastrofa aceasta, urmată în timpuri
așa de critice, a îmbrăcat în doliu biserica ortodoxă română
din Transilvania și Ungaria, și acest doliu s’a manifestat atât
prin numeroasele condolențe, cât și cu ocasiunea înmormen-
tării, săvîrșite Joi la 8/26 Oct. 1898, când fericitul mitropolit
a fost așezat la odihnă vecinică lângă biserica din Sibiiu —
suburbiul iosefin — în apropierea mormântului episcopului de
odinioară Vasile Moga.
Din viața reposatului mitropolit amintim următoarele:
S’a născut în Mezieș, lângă Beiuș, ca fiu de țeran la 23 Aug.
1828 și în botez a primit numele Moise. A studiat în Beiuș,
iar după ce a terminat gimnasiul de aci, a urmat cursul de
filosofie în Oradea mare. La 1846 — după moartea tatălui
seu — tinfirul Moise întră în seminarul din Arad. La 1849
fu numit notar consistorial în Arad și, la stăruința episcopului
68
de atunci din Arad, Procopiu Ivacicovici, Ș Moise întră la
27 Octobre 1857 în tagma călugărească luând numele Miron.
Trecerea prin gradele ierarchice o făcu repede așa, că la 1864
deveni protosincel. într’aceea fusese profesor de teologie, în
urmă asesor consistorial.
La 1869 păși pe alt teren: candidă și fu ales deputat
dietal în cercul Chișineului, iar după 4 luni de deputăție fu
numit inspector școlar în comitatul Carașului. La 1870 fu
invitat în sinodul eparchial din Arad să-și dea părerea într’o
chestiune de organisațiune școlară, iară în 1871, sistemisân-
du-se vicariatul de Oradea mare, Miron fu ales cu unanimi-
tate ca primul vicar, și înaintat archimandrit.
La 12 Novembre 1873 Miron Romanul fu ales episcop al
Aradului în locul lui Procopiu Ivacicovici, care ajunsese archi-
episcop și mitropolit la Sibiiu, în curând însă fu ales patri-
arch al Șerbilor. La postul remas vacant în acest fel con-
greșul alese de archiepiscop și mitropolit pe loan Popasu,
dar guvernul nu a propus întărirea acestei alegeri din partea
coroanei. La 25 Nov. 1874 s’a întrunit a doua oară congresul,
și în urmă alese pe episcopul Miron Romanul de archiepiscop și
mitropolit care, fiind întărit din partea coroanei, a fost in-
stalat în scaunul mitropolitan la 15/27 Decemvrie 1874.
în timpul păstorirei sale de 24 ani, mitropolitul Miron a
avut să lupte cu nenumărate greutăți atât în sinul bisericii
sale, cât și în afară. Bunătatea de inimă și indulgența, care
l-a caracterisat, i-a fost imputată chiar ca slăbiciune, și —
poate — multe din nesuccesele lui aci își au isvorul. în pri-
vința constituțională poate-că soartea l-a destinat să pună
în viață, să apere și să desvoalte principiile depuse de ma-
rele Șaguna în ,Statutul organic
;
* om mai constituțional, con-
ducător mai dester și mai înțelept al congreselor naționale-
bisericești și al sinoadelor cu greu s’ar fi găsit altul. Sfatul
lui era normativ, pentru-că era cel mai bun; povețele date
de dînsul erau urmate ca porunci, căci mai bune nime nu
scia da!
Odichnească în pace!
 69

gBadea Niculae/
îl cunosceau toți, cu mic cu mare, și de-ai fi întrebat
p’un copil mic: — ,Mei Mitraș,‫ )נ‬cunosci tu pe badea Ni-
culae?4 sigur îți respundea: ‫״‬Ba bine că nu! — că nu mi-a
fi dat el mie destule-ori pane albă, și nu mă va fi ținut ciasuri
întregi pe genunchi spunendu-mi povestea lui cocoșu-roșu și
împletindu-mi pleasna la sbiciul cel cu ciucuri4.------- Și pe
Samfiruța clopotarului nimic nu o mângâia mai tare când
remânea acasă singură, decât aceea când îi dicea măsa: , Firuțo
puiul maichi fi bună, și nu te juca cu foc, și nu descuia ușa la
nime, până vine maica dela lăutul rufelor, c’apoi când vine
badea Niculae i-a spune maica ce fată bună ești tu, ș'apoi iară
ți-a da ceva frumos!4
,Maică dragă am să fiu bună, dar spune-i lui badea
Niculae să-mi aducă o păpușe cu zadie 1 4) roșie și cu furcă
2*
la brâu, cum a adus Ileanei!4
,Las’ că-i spune maica!4 —și mititica se punea pe la-
vița dela fereastră și se tot uita pe drumul de pe unde venia
totdeuna badea Niculae.
Decum se desprimăvăra și se ducea zăpada, badea Ni-
culae pornia cu cercuri în spinare și diulica întreagă el umbla
din casă în casă, să capete de cercuit.
Și cine ar fi fost, care să nu-i dea la badea Niculae de
lucru? La toți din sat el bătea cercurile pe doniți și pe ciu-
bere, ba toamna și buțile cele pentru morat curechiu tot badea
Niculae le stringea bine și le afuma cu nouă feluri de ierburi,
ca să fie moarea bună.
Om de statură mijlocie, cu perul lung și afumat de alb,
fața roșie, ochi plini de viață și piept lat ca la un voinic —
așa era badea Niculae.
Nime nu știa de câți ani e. Toți bătrânii satului așa
s’au pomenit cu el tot alb pe cap, iar pe el de l-ai fi întrebat:
,Bade Niculae, de câți ani ești?4 el ți-ar fi răspuns cu mândrie:
,în vrășbis) m’am dus cu direptățile *) la Iancu să mă
iee și pe mine între glotași, dar el după ce le-a vedut, începu
să rîdă și dise: ,Hei, hei bade Niculae — ești prea bătrân
de glotaș! Cincideci de ani e prea mult — dar ști ce, te
voiu pune straje6); vrei?4
,Ba Măria-Ta!4 —îi răspunsei eu mâhnit— dacă nu
mă lași să mă lupt apoi rămâi cu Dumnedeu4!
1) Dumitraș.
8) Crătință.
®) Revoluțiunea din 1848.
4) Atestatele.
8) Sentinelă.
70
‫״‬Bravo, bade Niculae, hai cu noi — văd că ai inimă
tinSră!‘
Mi-am făcut cruce dicend: ,Ajută-ne, Doamne, — și am
plecat. Și ne-a ajutat induratul — că hai, hai ce mai drag de
bravură făcurăm‘.
Și când spunea badea Niculae de acestea, bătea cu
palma pe genunchele drept — și dicea: — Așa dară cincideci
și cu patrudeci și cinci — căci de atunci atâta vreme a trecut,
aceia fac nouecleci și cinci de ani, și dacă ar fi de lipsă nici
astădi nu m’aș duce numai de straje — ci — uiuiu —, știu eu
ce-ași face!!‘
Când badea Niculae se ivea pe cărarea de după deal,
începeau copiii să joace halaripu de bucurie, și fugeau în calea
lui, să odihnească în vîrful dealului lângă el, să le mai spună
povestea lui Pipăruș Petru, și a Ileanei celei cu părul de aur.
Iar după ce sosia în sat se adunau flăcăii și fetele pe lângă
el. îi câștigau câte un păhărel de beutură dulce și câte un
pachet de tăbac — apoi să fi vădut voie bună!
,Bade Niculae, te rugăm frumos să ne horești — cea
de ,Drăguț drag‘ și cea de ,Voinicaș cu perul creț‘, și nu
se găta bine vorba, și badea Niculae începea o doină lină și
doioasă, dicend:
»Cine n’are drăguț drag
Pănăi lumea‫־‬i tot beteag,
Mă sciu eu chiar de pe mine
Cât e lumea nu mi bine.
*

iar după ce o întorcea ori o repeta pe aceea de mai multe

ori, începea pe altă dicală:
»Voinicos cu părul creț
Ce te ții așa măreț?
Că nu stă masa ’ntr’un picior
Nici lumea dintr’un ficior,
Și nu stă casa ’ntr’un cuiuț
Nici lumea dintr’un drăguț.
*
Fetele băteau în palme și rîdeau cu hohot, iar ficiorii
și ei la rândul lor se apropiau de el și trăgendu-i cu ochiul
mai umpleau păhărelul din nou, apoi îl rugau și ei să le
horească ceva: Nu gândi mândro gândi, și badea Niculae
abia se ștergea pe buze cu mâneca cămășii, și începea:
»Nu gândi mândro gândi,
C’așa ca tine n’or mai fi,
Că nu-i lumea ca odată
Dece ficiori la o fată,
Ci lumea
i
* plină de dor
Dece fete p’un ficior!
*

Și când găta cea din urmă vorbă sărea sus și dicea:

,La lucru copii, că e sus soarele!‘ ,Să vii deseară la noi! —
 71
Ba la noi bade Niculae!‘ strigau toți ajutându-i să-și ridice
cercurile în spate.
,Dumnedeu să ve dee noroc la toți și mulțămim de
cinste și de omenie — dar oi veni unde o fi mai aproape,
după ce se face seară!‘ — ,Să mergi cu bine bade Niculae l‘
,Să v’ajute Dumnedeu dragii moșului!‘ —Și pleca badea
Niculae dela casă la casă, împlinindu-și datorința în tot locul,
și dicend fie-cărui cu care se întâlnea câte-o vorbă bună.
,Ce mai faci bade Gligore? Cum mai duceți povara
vieții ?
,Mulțămim dumitale de întrebare, bade Niculae —
iac’așa, cam cu greu, ca omul năcăjit, cu copii mulți și căpe-
țări 1j slabe, dări și aruncuri multe și pășunatul ni-1 mâncă alții 1 ‘
,Lasă bade Gligore că e cu noi Dumnedeu și iară ne
va ajuta, căci El induratul câte-odată mai iute, altădată mai
târdiu, dar tot face El dreptate între păcătoși‘ — și badea
Niculae își făcea cruce descoperindu-și capul alb — apoi
elicea abia șoptind: ,Doamne adă vremea la toate!!‘ și cu
aia pleca mai departe.
Lucra mult, lucra cât trei tineri, și unde vedea că sunt
mulți copii și casă grea, nu lua nici un ban pe lucru, ba
âncă aduna pe toți copiii în jurul lui, și la fiecare le da ceva
,mândru‘ din straiță întrebând: ,Jupăneasă, care învață mai
bine la școală ? Care fată știe toarce ? — La care îi place
mai bine lucru și care n’a mințit nici odată?‘
Și mama, bună și miloasă cum sunt toate mamele, nu
știa face deosebire, și așa toți căpătau ceva ,mândru‘.
Astfel diua trecea și venea seara, iar cu ea se trăgea
și badea Niculae la gazdă, după cum a spus ,unde s’a face
seară‘, iar ori unde s’ar fi făcut seară, badea Niculae era
bine vădut.
în care casă mergea el să odihnească preste noapte,
acolo se punea față albă pe masă, se aprindea focul în vatră
și se pregătea cină din ce le-a dat Dumnedeu mai bun. Iar
după cină bărbații aprindeau pipa, iar fetele și nevestele luau
furca și cusăturile, apoi se începeau poveștile din nou, și
badea Niculae în toată seara știa se spună ceva ce n’a mai spus.
,Ce-ai lucrat astă iarnă bade Niculae?‘ întrebau bărbații.
,Am făcut cinci mii de șindile pe seama școlii, care vrea
popa nost să o facă în vara asta la noi în sat!‘
,Cinci mii — mult, prea mult dela D-ta!
Ce? — prea puțin — dar când face omul destul bine
pentru școală și biserică?

*) câștiguri.
12

Le făceam eu bater dece mii de nu-mi vindeau feșterii1)

așa scump lemnul — tăiat din pădurile noastre.
Așa, așa dragii mei, — căci dacă nu vom lucra pe
seama școlii noastre, apoi pentru ce ne numim noi Români ? —
Muncim diua și noaptea, răbdăm nedreptăți berechet, și
știe-ne Dumnedeu sfântul cum mai putem plăti porțiile cele
mari, și totuși, până vom ave biserica și școala noastră —
e bine, și ne mângăiem în vorba și legea noastră — și de-am
fi cât de supdrați, dacă mergem Dumineca la biserică și
ascultăm cuvântul lui Dumnedeu în limba noastră, și când
audim copilașii noștri cântându-ne românesce, și spunându-ne
versuri românesci — ne simțim mai ușurați 1 Ba dragii mei,
trebue să cinstim școala și biserica, căci numai ele ne mai țin.
,Așa este bade Niculae, să te trăiască Dumnezeu, — ia
placă închină“, și i-se oferia câte un păhar de vin bun.
,Să v’ajute Dumnedeu!“
,Amin, și dumitale!“
,Dar’ unde îți sunt nepoții bade Niculae?“
,Doi sunt âncă la cătănie, trei cari au scăpat astă-
vară sunt la noi în sat. Pe unul dintre ei l-am făcut faur,
pe al doilea cișmaș, iar al treilea e croitor. — Ancă de copii
am vâdut că sunt ageri de minte, și de aceea i-am dat la
meșteșug 2) — căci doar ce e adi mai bun decât acela ? —
Ș’apoi e și datorința noastră să ne îngrijim, ca în fiecare
sat să avem oamenii noștri cui dăm banii, cu sudoarea noastră
câștigați, să nu îngrășăm noi lipitori, cari să ne sugă, și pe
urmă să ne lase lipiți pământului“.
,Că bine dici bade Niculae! Dumnedeu să-ți lungească
firul vieții —■ ia placă âncă un păhar de vin!“ și așa âncă
un păhar și âncă unul până cătră patru, atunci se începea
căscatul la badea Niculae, și pe urmă se depărtau toți să doarmă.
— Și badea Niculae durmia bine ca unul tiner — și acuma âncă
doarme în cimiterul din o comună a Munților Apuseni. — Dar
oamenii nu l-a uitat și îl iubesc și acuma tot așa de mult c’atunci
când trăia, și fetele în tot anul la Sânziene îi duc cununi pe
crucea mormântului, apoi după ce se roagă pentru sufletul lui, clic
plângând: ,Dormi în pace bade Niculae!“
_________ Maria Cioban.
*) forestierii.
a) meserii.
 73

Bunicul.
Se scutură salcâmii ca o ploaie de mirezme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândesce. La ce se gândesce ?
La nimic. Numeră florile care cad; se uită în fundul grădinii;
se scarpină în cap, și iar numeră florile scuturate de o adiere
căldicică și mirositoare.
Pletele lui albe și crețe par’că sunt nisce ciorchini de
flori albe; sprâncenele, mustățile și barba... preste toate au
nins anii mulți și grei.
Numai ochii bunicului au remas ca odinioară: blândi
și mângâietori.
Cine a trântit poarta?
— Credeam că s’a umflat ventul... o bată-ve norocul,
cocoșeii moșului! dise betrânul.
Un băiețan ș’o fetiță, roșii și bucalăi, sărutară mânile
lui ,tata moșu“.
— Tată moșule, dise fetița, de ce sboară paserile?
— Fiind-că au aripi, respunse betrânul sorbindu‫־‬o cu ochii.
— Poi rațele n’au aripi ? de ce nu sboară ?
— Sboară, dise băiatul, dar pe jos.
Betrânul cuprinse într’o mână pe fată și în ceealaltă
pe băiat.
— O, voinicii moșului, șopti el și zimbi pe sub mustăți,
și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai lumină
și binecuvântare.
— Tată moșule, da cocorii unde se duc când se duc?
— în țeara cocorilor.
— în teara cocorilor?
— Da *
— Da rândunelele unde se duc când se duc?
— în țeara rândunelelor.
— în teara rândunelelor?
— Da.
— Tată moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și
să sbor sus, sus, sus de tot, până în slava ceriului, dise bă-
iatul netezându-i barba.
— Dacă ți-o cresce ție aripi, dise fata, mie să-mi prindi
o presură și un sticlete.
— Da., hî... hî... poi ce fel... și mie?
Fata se întrista.
Betrânul o mângâie și dise băiatului:
— Bine, să prindi și pentru tine, să prindi și pentru ea.
— Ție doue mie doue... nu e așa, tată moșule?
— Firesce, tu două, el doue, și mie una.
74
— Vrei și tu, tată moșule? întreabă băiatul cu mândrie.
— Cum de nu... mie un scatiu.
Ce fericiți sunt!
Băiatul a încălecat pe un genunchiu și fata pe altul.
Bunicul îi joacă. Copiii bat din palme. Bunicul le cântă
‫״‬mei cazace, căzăcele, ce cauți noaptea prin argele...‘
O femeie uscățivă întră pe poartă cu doue doniți mari
de apă. Copiii tăcură din rîs și bunicul din cântec.
E mama lor și fata lui.
Cum îi vficlu începu:
— I... tată, și d-ta... iar îi resgăi... o să ți-se suie
în cap!
Bunicul ridică mâna în sus, aducend degetele ca un
preot care binecuvintează și <fise prelung:
— Lăsați pe copii să vină la mine!
— Biiine, tată, biiine... dar sci... o bată-i focul de
copii...
Femeia întră în casă.
— Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și
cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în crescetul capului
și pe unul și pe altul.
Și iar începură rîsul și jocul și cântecul.
Și se osteni bunicul, și stătu din joc, iar copiii înce-
pură să-l mângâie.
Din vorbă în vorbă copiii se făcură stăpâni pe obrajii
bunicului.
— Partea asta este a mea.
— Partea asta a mea!
— Mustața asta este a mea.
— Și asta a mea!
La barbă se încurcară. Bunicul îi împăca dicendu-le:
— Pe din douâ.
Și copiii o și despicară, cam repede, că betrânul strinse
din ochi.
— Jumetate mie.
— Și jumetate mie.
Și după ce o împărțiră frățesce, începu lauda.
Băiatul:
— Mustața mea e mai lungă.
Fata:
— Ba a mea e mai lungă 1
Și băiatul întinse de o mustață și fata de alta, ca a
lui, ba a ei, să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu și-i împăca dicendu-le:
— Amendoue sunt de o potrivă.
 75

— Și a mea și a ei!
—■ Și a mea și a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
— Partea mea e mai frumoasă
— Ba a mea că e mai albă!
Bunicul zimbi.
— Ba a mea că e mai caldă 1
— Ba a mea că e mai dulce!
— Ba a mea că nu e ca a ta I
— Ba a mea că are un ochiu verde!
— Ba a mea că are un o chiu si mai verde
Bunicul abia se mai ținea de rîs.
— Ba a mea!
— Ba a mea!
Și băiatul înfuriindu‫־‬se trase o palmă în partea fetei.
Fata țipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se reped(
și trase o palmă în partea băiatului.
Băiatul cu lacrimile în ochi sărută partea lui, și fata
suspinând pe a ei.
Mama lor ieși pe ușe și întrebă restit:
— Ce e asta? Viermi neadormiți 1
Obrajii bunicului erau roșii și caldi.
Și suridend fericit, respunse fie-sei:
— Lăsați pe copii să vină la mine!

Delavrancea.

Poesii poporale.

Mândra care-i albeneațâ Facă _cine câte-o face,

Nu-mi place, câ-i prea făleață
Tace când îi dau binețe,
Și-i primejdie sâ ’nghețe.
Da mândra cea bărnăcuță,
Ași vrea să-mi fie drăguță.
Când îi dau binețe ride,
Când merg la ea mb cuprinde,
Și-i făcută p’al meu plac,
Nu mJ coată că-s sărac,
Țucu-i gura să-i sărut,
Și-a ei și-a cui o făcut.
Dragostea n’o poți desface,
țlică cine câte-o țiice,
Dragostea nu pot s’o strice.
Sus, sus, sus, pe vîrf de nuc,
Cântă un drăguț de cuc,
Nu știu pe inde s'apuc,
L.a mândruța să mc duc.
Că eu știu când cucu vine
Vin și nopțile senine
Și pădurile înfrunzesc
Și cei dragi se întâlnesc.
76

Câteva cuvinte asupra plăcerii.

Din punct de vedere sciințific 1).
I.
Una dintre cele mai mari greșeli este să se creadă —
faptul s’ar pute — că plăcerea n’ar contribui la desvoltarea
fisică și intelectuală a copiilor și chiar a oamenilor mari.
Aceasta, până la un punct oarecare, ne amintesce cum
Spartanii pe copiii slabi, urîți, pociți îi sacrificau, pe când
pe aceia cari fisicesce erau bine zămisliți, statul, punendu-i
la exercițiu și munci corporale, cari să le întărească trupul
și să le desvoalte inteligința, îi crescea pe sama lui pentru
ca mai târdiu, în încercări grele să-i fie lui de folos.
Dacă, bine înțeles, Spartanii, acum câteva zeci de se-
cole, au înțeles pe deplin cum trebue să se crească copiii, cu
atât mai mult noi trebue să ne îngrijim de acest lucru.
Exercițiile și jocurile sunt distracțiuni folositoare; aceia
cari le-au înțeles scopul, aplicându-le, vor fi de folos socie-
tății; dacă însă aceste distracțiuni sunt lipsite de plăceri, nu
contribuesc la desvoltarea fisică a copilului și ce este mai
mult nu sunt nici igienice.
Fiecare organ își are un ațițător propriu care, pentru a
pute să funcționeze, produce în organism o reacțiune. Astfel,
acela al ochiului este lumina, al stomacului hrana, al creerului
întipăririle din lumea din afară — întipăriri morale și fisice.
Dacă aceste organe vor fi bolnave, acești ațițători nu
vor pute lucra; funcțiunile nu se vor pute îndeplini și orga-
nismul va suferi.
Este neîndoios că nu numai copiii dar chiar și oamenii
mari, mai mult âncă, și unele animale, dacă nu vor ave nici
o plăcere în distracțiunile și jocurile lor, vor căde într’o
stare de adevărată boală și de multe ori ca să scape — bine
înțeles oamenii —- își vor pune capet vieții.
Muma când își alăptează copilul îl desmiardă și îi face
toate jucăriile, cari să-i întărite privirile, să-l facă să fie vesel,
neîndoios, cu toate că nu cunoasce principiile fisiologice, cari
călăuzesc aceste acte, totuși face într’un mod mecanic și
poate instinctiv ceva de folos pentru desvoltarea fisică a co-
pilului; de aci deosebirea cea mare, care se observă în
crescerea copilului de cătră mamă și doică, cu toate că de
multe ori, aceasta din urmă, poate să fie mult mai voinică
și mult mai sănătoasă.
*) Lucrarea de față este resumatul altei lucrări cu proporții mai mari
— Higiena Plăcerii — care va apare în curând. N. A.
 77
Dacă iubirea mamei s’ar înlătura din crescerea copiilor,
■cu dînsa ar dispărea cel mai puternic tonic: plăcerea.
Altă dovadă:
Un om învețat să trăiască bine, să aibă tot felul de
plăceri și distracțiuni, dus într’o insulă pustie și selbatică,
lipsită de tot felul de plăceri, după un timp scurt va sfîrșî
să se adânciască în tristețe și misantropie covîrșitoare; devine
supărăcios și ceea ce este și mai mult doresce moartea în-
tocmai ca un om bolnav. Dacă după un timp oarecare este
readus la locul primitiv, tot ceea ce mai înainte îi făcea plă-
cere și de astă dată, însă treptat, îl vor scăpa de acest urît
bolnăvicios, readucându-1 la starea de mai înainte.
Ar fi, dacă ne-am încerca să stabilim un termen de
comparațiune, întocmai ca un om în convalescență după o
boală lungă și chinuitoare.
Causa acestor schimbări repedi este plăcerea, care a
produs o reacțiune în centrii nervoși. Sunt numeroase mij-
loacele întrebuințate pentru a se produce o reacțiune, adecă,
a se face ca celula nervoasă să-și descarce puterea și să o
respândească în toate organele cu scop ca să grăbească și
să înlesnească funcționarea lor.
De pildă la oamenii atinși de nevrose fără lesiuni or-
ganice, idroterapia le aduce foloase mari■1)
Mecanismul acestui fenomen al reacțiunii se explică
ușor: liberarea unei câtățimi de putere de care celula ner-
voasă era înțesată și care era în stare latentă; de pildă, o
butelie de Leyda, încărcată cu electricitate, isolată de ori ce
atingere, nu va pute nici odată să-și dea pe față puterea ei,
dacă nu este în atingere directă cu un alt corp metalic, bine
înțeles, care să o facă să se descarce.
Tot astfel se petrec lucrurile și cu moleculele creerului;
nu este nici o deosebire între aceste doue feluri de elemente,
atât, că fiecare își așteaptă descărcarea dela un agent cu totul
deosebit; un om cade pe drum și pierde cunoscința; pentru a-1
readuce la viață îi trebue un medicament care să-i stimuleze
cordul; cu alte cuvinte, trebue să stimulăm celula nervoasă
pentru ca să o liberăm de puterea de care este încărcată.
Că toate întipăririle fisice vii, plăcerile morale, bucuria,
întăresc și însuflețesc puterile pierdute, nu mai remâne în-
doială; ori cine poate să se încredințeze de însemnătatea lor;
pilde sunt destul de numeroase. Chiar în boalele grele, când
corpul luptă în potriva unor germeni, cari îl desorganisează
în structura lui intimă, plăcerea morală, bucuria, influențează
întocmai ca unul din cele mai puternice tonice.
') F. Lagrange. L’exercice chez Ies adultes, Paris 1891, pag.
259—271.
78
II.
Acesta a fost efectul plăcerii asupra omului bolnav.
Care ar fi asupra celui sănătos?
Dacă suprimăm excitantul care influențează asupra unui
organ oarecare, funcțiunea se suprimă și organul nu mai
funcționează.
Acest fapt se petrece cu toate organele; nici unul însă
mai mult decât creerul nu are excitanți așa de variați și așa
de numeroși, de oarece funcțiunile se pot deștepta atât sub
influența impresiunilor morale cât și a celor fisice.
Creerul, ca și celelalte organe, este supus la aceleași
legi de funcționare; nu se poate închipui act cerebral fără
ca punctul seu de plecare să fie o excitațiune internă sau
externă; nu mai remâne îndoială că creerul este centrul de
căpetenie al energiei vitale; că această afirmare este adevă-
rată, nu avem decât să tăiem toate firele nervoase, cari pleacă
dela un organ oarecare la creer, și vom vede cum în acel
organ se produc turburări însemnate, cari sfirșesc cu atrofia lui.
Este bine stabilit că toate plăcerile ca și emoțiunile ve-
sele, sunt adevărați excitanți ai creerului.
Aceasta nu-i un neadevăr. Dacă vom urmări pe un om,
care se află sub impresiunea unei emoțiuni vesele, vom vede
că se produc schimbări însemnate datorite plăcerii. Creerul
este influențat prin aceea că fisionomia capătă un fel de stră-
lucire; atingând cordul, circulația se activează, apoi respi-
rația, mușchii, etc., într’un cuvent se observă o mărire mo-
mentană a puterilor vitale, cari se distribuesc în organism,
pe care o numim fără să-i cunoascem firea, energie vitală.
Acesta este rolul fisic al plăcerii.
Care ar fi cel igienic?
Copilul lipsit de bucurii ni-se înfățișează sub cel mai
trist aspect: chipul lui ne amintesce pe acela al unui bolnav.
Un astfel de copil pe care l-am îndopa necontenit cu me-
dicamente sub cuvent că suferă, pentru a-și recăpăta starea
de voioșie și viață n’ar ave nevoe decât de o reacțiune mo-
rolă capabilă să-i sgudue centrii lui nervoși.
Trebue căutat în afară de organism aceste tonice
puternice.
Neîndoios, plăcerea în jocul și distracțiunile lor, este
scânteia care va trebui să însuflețească aceste trupuri, fără
causă vădită închinate boalelor.
Necesitatea plăcerii se observă nu numai la oameni, dar
chiar și la animale, mai ales la cele tinere.
Când copilul se măresce și părăsesce brațele mamei,
se deșteaptă într’însul instinctul plăcerii. Dacă nu i-se face
 79
nici o distracțiune care să-l înveselească, atunci singur caută
să și-o facă, bine înțeles după cum se pricepe. Tot ceea ce
omul mare îl întristează și îl necăjesce uneori, din potrivă,
pe copil îl înveselesce și îl face să nu se mai ție din rîs.
Neîndoios, tocmai în acest rîs lesnicios se întrevede bine
rolul igienic al plăcerii.
Fără îndoială plăcerea este mai de folos copilului decât
omului mare, pentru că acesta are mai multe ocasiuni să-și
pună în joc activitatea cerebrală ca să se descarce de îm-
belșugatul său cuprins.
Distracțiunile de tot felul, călătoriile cu scopul de a
deștepta curiositatea sunt atâtea excitante ale creerului, pe
cari doctorul în nenumerate împrejurări le recomandă.
Copilul are ca ațițător moral numai bucuria.
Nu este nevoe să mai arăt efectele fisice ale întristării
și plictiselei; acestea stau în strinsă legătură cu veselia; pe
cât unele înlesnesc și regulează activitatea actelor nutritive,
pe atât celealalte o lâncezesc.
Lipsa de excitație cerebrală aduce slăbiciunea fisică și
intelectuală.
III.
Dacă dorim, și nu trebue numai să o dorim aceasta,
dar să și o vrem, să avem generațiuni voinice, bine zămislite
și folositoare, trebue neapărat să îngrijim de crescerea co-
piilor; această crescere, în adevăratul înțeles al cuvântului, să
preocupe de o potrivă și pe învățător și pe doctor. Trebue să
punem în vedere trebuințele lui igienice în raport cu vîrsta;
răul însă provine de acolo, că nu se cunosc aceste nevoi.
Sunt copii cari se topesc așa pe picioare, fără ca doc-
torul consultat să găsească vr’o boală a vr’unui organ.
I se prescriu medicamente, aer, gimnastică și multe alte
și totuși copilul nu-și revine în fire. Toți se întreabă mirați
care să fie causa, că în urma acestor prescripțiuni nu se în-
tremeazăl... Dacă toți aceia, cari încunjoară pe aceste ființe
plăpânde, ar merge mai departe cu judecata, vor găsi ne-
îndoios adevărata causă a răului.
Lăsați pe acești copii să ia parte la jocurile copiilor
de pe uliți și din grădinile publice, lăsați-i să ia parte la
aceste exerciții, de la cari unii părinți feresc pe copii, sau
dacă aceasta nu e cu putință din diferite considerațiuni, pro-
curați-le atunci asemenea jocuri, și în curând veți vede o
adevărată schimbare atât în fisicul cât și în intelectul lor.
E lucru lămurit, că nimic mai mult de cât exercițiul
fisic nu dă copilului această plăcere spontanee, de care are
80
nevoe; trebue însă, să fie ales potrivit cu vîrsta. Nu este
destul ca exercițiul să fie igienic, să dea mușchilor de lucru
ca să se distribue în toate organele; trebue ca însuși creerul
să tragă folos din acest exercițiu muscular; într’un cuvent
trebue să fie plăcut.
Am spus că plăcerea este un excitant puternic al cen-
trilor nervoși ai copilului; trebue însă să avem în vedere că
sunt plăceri folositoare și plăceri nefolositoare. Meritul este să
alegem și să procurăm copilului pe acelea cari îi sunt
de folos.
Exercițiul, când este bine ales, provoacă o bucurie vie,
care satisface fapta firească a plăcerii și prin urmare pune
pe copil la adăpost de aceste sugestiuni zadarnice, cari, dacă
ar porni din însuși creerul lui, sunt tot atât de periculoase
ca și sfaturile unui tovarăș stricat.
Astfel sar pute explica influența exercițiilor corporale
asupra moralității copiilor.

IV.
Un alt fapt însemnat tot din acest punct de vedere,
sunt și pedepsele cari se dau copiilor în scoale; astădi chiar,
în unele școale primare din țeară se mai găsesc profesori,
cari născocesc pedepse ce numai în închipuirea unui om
sdruncinat la minte ar pute să se închiege.
Dacă aceștia ar cunoasce râul care îl pricinuesc fisi-
cului și inteliginței copiilor aceste pedepse, de sigur, că nu
le-ar aplica.
Rațional este ca și pedepsele să fie alese așa încât să înspire
copiilor nu spaimă, dar plăcere; trebue pedepse folositoare.
Organismul cuprinde în sine și altceva decât mușchi,
și, exercițiul pentru ca să fie complet, mai are nevoe și de
altceva afară de mișcare.
Ii trebue atragere și bucurie, îi trebue un fel de gim-
nastică amusantă.
Creerul copilului are nevoe de plăcere, ori de unde ar
porni dînsa, după cum plămânul său are nevoe de oxigen
pentru ca să poată respira; este de datoria acelora, cari se
ocupă de această chestiune, s’o alăture pe lângă celelalte
foloase higienice în exerciții.
Pentru sănătatea fisică și morală a copiilor, trebue să
le dăm exerciții atrăgătoare, exerciții cari să-i înveselească,
să le întărească corpul și să le desvoalte inteligența.
(»Drapelul«). Doctorul Simionescu.
 81

Pelagra.
Ivindu-se și la noi în țeară morbul numit pelagra, credem
de consult a da în cele următoare semnele, după cari se poate
cunoasce acest morb râu, și apoi căușele și modul de corn-
batere, ceste din urmă după cartea Drului I. Felix: ,Raport
general asupra higienei publice și asupra serviciului sanitar
al regatului României pe anul 1895/
Semnele principale ale acestui morb sunt felurite con-
turbațiuni ale aparatului digestiv, împreunate cu alterațiuni
de nervi, slăbiciune și o depresiune sufletească; acestora se
mai adauge un special morb de piele, care se arată în acele
părți ale corpului, cari sunt expuse razelor soarelui. Pelagra
se ivesce mai ântâiu pe timpul primăverii, cătră iarnă dispare
total; dar în primăvara viitoare iarăși se ivesce și poate că
pe iarnă se ascunde din nou, în fine însă remâne statornică,
până ce — agravându-se semnele boalei și adese însoțite fiind
de melancolie, nebunie sau năucie — apare moartea, punend
capet suferințelor.
Sunt 125 ani de când pentru prima oară s’a făcut descrip-
țiunea semnelor pelagrei, în cartea latină ,Pellagra8 a italia-
nului Frappoli; sunt 86 de ani de când Marzari, pentru prima
oară, a constatat printr’o scriere clasică, raportul ce există
între hrana cu porumb și între pelagră, raport care fusese
deja recunoscut de administrația publică a republicei vene-
țiane, care în anul 1776 a prescris pedepse grele în contra
acelora, cari vor vinde sau vor măcina porumb stricat; cu
toate acestea, cunoscințele noastre asupra causei intime a
pelagrei sunt și astădi incomplecte. Anatomia patologică a
demonstrat diferitele lesiuni, mai ales acelea ale sistemului
nervos, cari se găsesc în corpul bolnavilor de pelagră, dar
nici patologia experimentală, nici bacteriologia n’au găsit ger-
menii boalei, n’au aflat un microorganism sau o otravă or-
ganică, care cu siguranță să poată fi priviți de cause ale pe-
lagrei. Raportul între porumb și pelagră remâne necontestat,
căci faptul că pelagra a apărut numai în țerile în cari se
cultivă și se mănâncă porumb, în Spania, Italia, Francia, Ro-
mânia, Turcia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, litoralul adriatic al
Austriei, Tirol, Bucovina, că ea nu există în țerile în cari
porumbul nu este întrebuințat ca aliment, că ea dispare acolo
unde populațiunea înlocuesce mămăliga prin pâne de grâu
sau de secară, ca în Francia și parte a Italiei, acest fapt con-
firmă că porumbul joacă rolul principal în etiologia pelagrei,
dar natura acestui râu nu este nici astădi clară.
Se pare că porumbul singur, fără conlucrarea altor fac-
Amicul poporului 1899. 6
 tori, nu produce pelagra. Pelagra este o boală a sărăciei, a
miseriei; organismul, slăbit prin alimentațiune insuficientă, este
mai primitor pentru agentul generator al pelagrei de cât
corpul persoanelor bine hrănite. Este probabil că etiologia
pelagrei are asemănare cu cea a scorbutului; mult timp s’a
credut că scorbutul este datorit numai alimentațiunii cu con-
serve alimentare stricate, lipsită de fructe și de legume, că
lipsa în materiile nutritive a unor accide organice sau a unor
săruri organice, sau a materiilor grase, produce scorbutul;
astădi unii bacteriologiști (dintre cari și Dr. V. Babeș) con-
stată, că scorbutul este o boală baccilară, dar baccilii scor-
butului singuri nu pot provoca boala în corpul ori cărei per-
soane, ci numai în organismul slăbit al persoanelor rău hrănite.
Toți medicii primari din județele, unde pelagra este fre-
cuentă, constată rolul ce sărăcia joacă în etiologia ei, afirmă
că învoielile agricole cari au devenit mai grele, că condi-
țiunile ierbăritului agravate, contribue indirect la nascerea pe-
lagrei, că pelagra este rară în satele de munte în cari locui-
torii exercită câte o industrie, în vecinătatea stațiunilor bal-
neare dela munte, unde sătenii sunt mai avuți
Că mâncarea țeranului nostru este insuficientă pentru
un om care muncesce, este un fapt constatat de mult de toți
higieniștii români. Frugalitatea mare a țeranului, lăudată de
unii scriitori, nu este o virtute, ci resultatul sărăciei și al obi-
ceiului, al educațiunii, și este necesar ca țeranul să se hră-
nească mai bine, pentru ca să poată resista mai bine acțiunei
diferiților agenți patogeni, ca femeia țeranului, care de o po-
trivă cu soțul ei participă la lucrarea pământului și mai în-
grijese de casă și de copii, să mănânce mai bine, pentru ca
să poată suporta, pe lângă muncă grea, și alăptarea copiilor.
Dacă facem analisa chimică a porumbului, constatăm
că el conține diferite substanțe nutritive simple într’o pro-
porțiune, care ’i-ar pute asigura caracterul unui bun aliment,
dacă el ar poseda, pe lângă composiția chimică potrivită, și
ceealaltă calitate care o cerem dela o mâncare hrănitoare:
digestibilitatea facilă; această calitate nu o posede mămăliga.
Este astădi constatat că porumbul nu este bine asimilat, că
aproape jumătate din cantitatea mămăligei, pe care o inge-
rează țeranul, trece neutilisată prin tubul intestinal, din causa
scoarței lemnoase foarte resistente care învălesce bobul, din
causa măcinării imperfecte. Porumbul stricat este însă sărac
în materii nutritive, căci parte din ele a fost descompusă prin
fermentațiune; prin urmare, porumbul stricat exercită acțiunea
vătămătoare în mod îndoit, indirect ca aliment neîndestulitor,
sărac în materii nutritive, și direct ca aliment vătămător, care
 83
cuprinde o materie toxică. Cercetările doctorului B. Gosio
din Torino vor aduce în curend lumină deplină asupra acestei
materii toxice.
Cu toate acestea, n’avem intențiunea să condamnăm
porumbul ca aliment; combatem numai mâncarea exclusivă
de mămăligă fără asociațiune de lapte, de brânză, de oue,
de carne, de pesce, și combatem mai ales mâncarea de mă-
măligă gătită din porumb stricat, din porumb necopt; com-
batem modul de cultură și modul de conservare al porum-
bului usitat la noi.
Chiar la câmp porumbul nu se coace bine dacă nu se
seamenă de timpuriu, dacă pămentul nu este bine lucrat, și,
obicinuit, țeranul nu poate semena de timpuriu, căci trebue
să termine mai ântâiu munca arendașului; apoi nu lucrează
bine pămentul și culege adeseori porumbul necopt, din causă
că arendașul îi dă zor, ca să poată ara ogoarele, cari au fost
date țeranului cu chirie, sau țeranii cari, din neprevedere, au
sleit provisiunile din anul trecut, recurg, din causa sărăciei,
la porumbul necopt. Adeseori porumbul remâne la câmp până
când îl apucă bruma sau îl resbesce ploaia de toamnă, din
causă că arendașul a întârdiat cu dijmuitul. Dar la munte.
Sunt o mulțime de localități unde porumbul nu se coace în
toți anii, căci îi trebue pentru maturare un numer de dile
senine, calde, mai mare de cât se pot aștepta în acea loca-
litate; cu toate acestea, sătenii din acele localități, din văi
ânguste și din înfundături lipsite de acțiunea forte și înde-
lungată a razelor solare, nu se decid să cultive în locul po-
rumbului orz, oves, cartofi; mare parte dintre locuitorii de
munte petrec vara la câmpie, mergend după muncă; aci
trăind prost, din causa tainului de mălaiu din porumb stricat
ce li se dă, contractă pelagra, care se desvoaltă mai târdiu
la munte.
Porumbul cel mai bun se strică, întră în fermentațiune,
dacă este reu conservat, expus umecjelei. Hambarele, coșa-
rele, în cari țeranul păstrează porumb sunt, în mare parte,
foarte rele. In unele comune, din lipsa lemnelor pentru pă-
tule (porumbare), porumbul se așează între scânduri pe pă-
ment expus la ploi.
Chiar mălaiul făcut din porumb bun întră în fermen-
tațiune, dacă remâne mult timp reu conservat în locuință
umedă; dacă îndată după măcinare, fiind âncă cald, se pune
în sac. Mirosul special, gustul acru, ce câte odată mălaiul
arată, sunt resultatul acestei fermentațiuni.
Din cele expuse resultă, că pelagra se poate preveni
numai prin masuri complicate, prin mesuri generale și apoi
6*
84
prin măsuri speciale. Măsurile generale aparțin economiei na-
ționale (economiei publice), higienei publice și instrucțiunii
publice; ele au de scop combaterea nesciinței și a sărăciei
țeranului, îmbunătățirea traiului; pe lângă legile rurale, ele
cuprind vastul domeniu al higienei publice și private, căreia
îi aparține ca, în conlucrare cu școala rurală, să asaneze sa-
tele și locuințele țerănesci, să dea țeranului noțiuni elemen-
tare despre higiena rurală, pe lângă cele de agricultură ra-
țională, să ridice nivelul cultural al țeranului. In această pri-
vință progresăm încet. Agenții higienei publice nu sunt numai
medicii, ci și administratorii, preoții, învățătorii, și dacă aceștia
nu conlucrează în comun acord, resultatul nu poate fi satis-
făcător. Administratorii însă, prefecții, subprefecții și primarii,
cu puține excepțiuni, nu fac nimic pentru îmbunătățirea hi-
gienei rurale, mulți dintre ei nu cunosc nici legile și regula-
mentele sanitare pe cari sunt chiemați a le executa. Dintre
învățătorii rurali se găsesce ici-colo unul, care ia în serios
datoria de a pregăti tineretul pentru viața practică, de a
insufla copiilor respectul pentru muncă, pentru economie,
pentru sobrietate, pentru curățenie, dar numărul acestor apostoli
ai învățământului rural este mic, și sperăm că generațiile vii-
toare de învățători rurali, crescuți în alte condițiuni de cât
predecesorii lor, vor îndeplini mai bine misiunea lor civili-
satoare. Mai are aci un rol învățătoarea rurală, care trebue
să învețe pe fetele țeranilor economia casnică, care trebue
să le arete cum se pot găti cu puțină cheltuială bucate
hrănitoare și variate, cum se poate ține bine gospodăria
casei, fără a se întrece modestul budget al unei familii de
țerani, și această învățătură este cu mult mai importantă decât
regulile de gramatică, cari ocupă o parte largă din programul
școalelor rurale.
In ceea ce privesce măsurile speciale și directe pentru
prevenirea pelagrei, nu putem cere înlăturarea pripită a po-
rumbului. înlocuirea mămăligei prin pâne cere un timp înde-
lungat, ea nu este absolut necesară și nu se poate prescrie,
precum cer unii higieniști. Mămăliga și uneltele pentru gătirea
ei se pot lesne transporta, prepararea ei cere puțin timp,
puțină muncă, mămăliga este ieftină, pânea scumpă. Ne mul-
țămim cu eliminarea din comerciu și din consumațiune a po-
rumbului stricat, conform art. 155 din legea sanitară, cu mă-
suri preventive în contra stricăciunii porumbului, în contra
culegerii porumbului necopt, în contra lăsării lui la câmp
expus la brumă și la ploaie, din causa dijmuirii tardive, în
contra măcinării porumbului necopt sau stricat. Diferitele
aparate pentru uscarea porumbului umed nu sunt practice;
 85
deja în anul 1885 consiliul sanitar superior a propus, ca să
se înființeze în comunele rurale cuptoare pentru uscarea po-
rumbului, măsură care nu s’a putut aplica. Chiar în Italia,
unde s’au făcut multiple încercări similare, aceste cuptoare
și alte aparate analoge (descrise în raportul dlui Dr. I. Neagoe,
din anul 1889, asupra misiunii în străinătate pentru studiul
prevențiunii pelagrei) nu au dat resultate satisfăcătoare.
Mai avem datoria a îngriji de căutarea bolnavilor de
pelagră, ceea ce se face în spitalele județiane, în spitalele
rurale, în spitalele marilor așezăminte spitalicesci cu funda-
țiuni speciale, și în fine în ospiciile de alienați. Toate aceste
instituțiuni primesc numai o parte din bolnavii de pelagră,
căci cei mai mulți se caută ca bolnavi ambulanți la consul-
tațiunile gratuite din spitale, sau cu medicamente ce le dau
medicii de plasă. Mulți dintre ei nu se caută de loc sau se
caută cu descântece, cu medicamente empirice, cu diferite
buruieni, cu salce (salsaparila), cu fumuri, cu luare de sânge, cu
punere de lipitori, iar alții se mulțămesc cu cetirea preoților.

Klondike.
Noua țeară a aurului, Klondike, care a atras atâta lume
doritoare de aur, este situată în nord-vestul Americei, la
granița dintre Alasca și Canada britică. Veștile despre bo-
găția provinciilor Klondike și Yukon sună ca din povești.
Se spune, că acolo sunt rîuri, ale căror pietri sunt învelite
în aur și ale căror alvii cuprind bogății nespuse, despre câmpii,
unde năsipul e mestecat cu aur ș. a. Oameni duși acolo cu
buzunarele goale câștigau pe di 25,000 franci, lucrătorii se
plătesc cu 8 franci pe oară, o singură întreprindere poate
aduce la 400 mii franci pe an; oameni favorisați de noroc
pot câștiga pe di 50 mii franci. S’a format acolo și un oraș,
Dawson-City, care promite a ajunge în curând oraș mare.
Afluența doritorilor de aur a fost așa de mare, că vapoarele, ce
duc pe pasageri la coastele Alascei, erau ocupate de călători
cu luni înainte. Pe cât de ademenitoare sunt acest fel de
vești, pe atât de neplăcute sunt altele: nu e nici o cale, nici
un drum cătră țeara aurului; călătorii trebue să meargă sep-
tămâni dearândul preste munți cu prăpăstii, preste codri, văi
și rîuri — unele mari — ducându-și toate celea cu sine,
deoarece mijloace de comunicație și de transport lipsesc cu
totul. Clima țerii e foarte aspră; nu cresce acolo aproape
nimic. Din causa aceasta traiul e foarte scump. Cine nu are
86
cort și nu-și poate duce și găti bucate, trebue să trăiască în
bani. Locul de durmit trebue să-l plătesci scump în corturile
de chirie; prețul locului atârnă dela apropierea lui de cuptor,
cel mai aproape de cuptor e de 3 ori mai scump decât un
loc mai depărtat. De mâncat se află două feluri: cartofi cu
slănină și slănină cu cartofi; astfel de cost capeți pentru
60 franci pe septămână, dacă mai vrei mazere și fasole, plă-
tesci 125 franci pe septemână. Uneori aduc și lapte de ven-
dare; acesta âncă e ieftin: 10 franci pătrarul. — Cine vrea
să meargă acolo să plece cu cel puțin 1000—2000 franci în
buzunar, căci altcum nu-1 duce nimeni, sau și dacă ajunge
acolo, adună aur dar nu are ce mânca. S au aflat oameni
îngropați între saci de aur, dar morți de foame... .

De loc! . . ,
Pleacă la drum un Român și pe cale ajunge pe un
țigan, care se ducea tot încotro se ducea Românul.
Ajungendu-1 întră în vorbă cu el, că vedi bine, mai bine
e să ai la drum un tovarăș, mai vorbesci, mai te ajuți cu el.
Inserându-se au poposit la un han într’un sat și s’au
culcat amendoi într’o odăiță. N’au apucat să adoarmă bine și
numai începe‫״‬prostul de țigan a striga și a sbiera de deșteaptă
pe Român. Ala, ostenit, îi trase o înjurătură și-i dise: că
de-o mai sbiera, a doua di îl bate măr.
Țiganul s’a cam spăriat, că scia că are cusur de vor-
besce în somn, și s’a gândit ce să facă. Preste noapte a mai
strigat iar, dar Românul a tăcut cu gândul să-l bată când
s’o face diuă.
Când s’a luminat, Românul de colo elice:
— Ia scoală țigane să te bat, că m’ai deșteptat de vr’o
trei ori astă noapte.
— La ce să mă mai bați Românico, că nu sunt eu de vină.
— N’ai fi, dar e vorba: m’ai deșteptat tu, de n’am putut
să mă odihnesc, am obosit de atâta drum.
— Visam, vere, — dise țiganul — de par’că mă bă-
team cu unu...
— Ei, și ce-mi pasă mie?
— Să-ți pese, cum să nu-ți pese, că vrei să mă bați pe
mine, dar vedi că n’am sbierat eu, ci ăla cu care mă băteam.
Eu îi diceam să tacă, și el, al dracului, de loc !...
R. O.“
 87
Povețe economice.
Ianuarie.
De ai schimbat servitorii, griji cum te arăți față de cei
noui. Nu fi nici prea aspru, dar nici prea blând. — ,Stăpânul
scump își învață sluga hoață®. — Cară gunoiu, că locurile
altcum sărăcesc și nu-ți resplătesc munca. Drege uneltele de
economie, căci acum avend timp, poți să stai lângă măestru,
ca să-ți facă un lucru de treabă. Vitelor dă nutrețul învrâstat,
că-I mănâncă și mistuie mai bine. Numără septămânile până
la Sân-George și vedi cum stai. Curățesce pomii de mușchiu,
coajă bătrână, crengi uscate și, pe timp umed, de iască.
Unge ranele cu o amestecătură de balegă, păment cleios și
pâr de bou tăiat mărunt. Adună neaua cu lopata grămedi
în jurul pomilor. Astfel umpli pământul de umedeală și faci
pomii să întârdie cu înflorirea, prin ce-i scapi de brumă.
Din pivniță depărtează legumile putrede.
Februarie.
Cerne bucatele de semânță. Cară și împrăștie gunoiu,
ca, pe când se desgheață, zama lui să între în păment. Când
timpul e frumos, poți începe aratul. De n’ai făcut în Ianuarie,
adună acum neauă în jurul pomilor. Curățesce livedile de
mușinoaie, pietri și mărăcini și pe unde locul e pleș, samână
iarbă. Lasă berbecii la oile, ce vrei să fete în Iulie și le pă-
zesce, să nu bea apă de pe neauă, căci cele de-a făta pierd
mielul, — iar celor fătate li se strică laptele. Taie mlădițe
de altoit din partea despre meadă-di a pomilor, le împlântă
în năsip ori păment umed până la folosință. Sfirșesce cură-
țirea pomilor de omide și, când timpul e frumos, poți sădi
pomi. Curățesce altoii mai tineri de crengile netrebnice, ca
să crească frumoși. Fă resadniță și samână țeler, ceapă, sălată,
călărabe. castraveți și altele, pe cari le vei apăra prin un
acoperement în contra gerului.
Martie.
Samână grâu de primăvară, apoi orz, ovăs mazere,
măzeriche și lucernă. Grăpează locurile de lucernă și trifoiu,
semânate din alți ani, ca să crescă mai bine. Printre semâ-
năturile tomnatice, ce-au ieșit rari, aruncă semânță de trifoiu.
Sădesce legumile menite pentru a-ți face semânță. Ca să le
aperi în contra omidelor, pune în apropiere câteva semințe
de cânepă; mirosul acesteia alungă fluturii. Cartofii înghiețați
fierbe-i și scurge apa de pe ei, apoi îi dă la vite, altcum se
vor bolnăvi, că-s otrăvitori. Macină bucate pe timp mai în-
delungat. Fă altoirea pomilor, gătesce straturi pentru legumi
și le samână.
88
Aprile.
Plivesce semănăturile de buruieni înainte de a fi cu paiu.
Samână cucuruz (păpușoiu) și pune cartofi. Udă bine pomii
sădiți de curând. Plivesce și sapă școala de pomi. Grăbesce
cu altoirea pădureților, ca să nu te întârdii. Griji să nu se
umfle vitele de nutrețul cel verde, dă-le fen înainte de a le
scoate la pășune. Rfesadnițele cu acoperement se descopăr
toată cliua, ba și preste noapte, dacă nu e temere de îngheț.
Se începe lucrul în viie. în lipsă de ploaie udă grădina de
legumi, mai bine dimineața. După Sân-George vitele se scot
la imaș. întoarce grânele și, ca să le mântui de gărgărițe,
pune lână nespălată în apropierea coșurilor cu grâu. Grâul
încins amestecă-1 cu pulbere de cărbuni și după 14 dile cerne-1,
că-și pierde mirosul.
Main.
Udă altoii cât mai des, și la cei prinși le slăbesce
nițel legătura. Samână cânepă și in. Pe timp liniștit afumă
pomii bântuiți de omide cu pucioasă presărată pe jaratic,
că vor peri toate. Cucuruzul se sapă, când e în patru frunze.
Cosesce lucerna înainte de înflorire, dar griji, să n’o tai prea
pe jos, că piere multă din ea. De o dai verde la vite sven-
teaz-o mai ântâi ș’o amestecă cu paie menunțelate. Pe la mij-
locul lunei se resădesce tutunul (tăbacul), înmuindu-i-se mai
înainte rădăcinile în zamă de gunoiu și năsip Ogorîtul trebue
sfîrșit. Gândacii de Maiu se scutură dimineața, se adună
și stropșesc cu piciorul ori se dau la galițe. De pe cartofii,
ce-i dăm la aimale, colțul trebue depărtat, că acela-i otrăvitor.
Iunie.
Când e zăduf, scutesce vitele, adăpostindu-le la umbră.
Oculează pădureții, mai bine după ploaie și cu deosebire
seara și dimineața. Samână ridichi de toamnă. Când iarba
e mai în floare, cosesce-o. De pătimesc porcii de grumazi,
din causa căldurii, dă-le leacuri pentru stomach. Astfel este în
apotecă pulberea de Helleborus albuș. La cei mari le
dai cât ține vîrful cuțitului, la cei mici pe jumetate. Sapă
viile a 2-a oară înainte ori după înflorire. De umblă furnicile
la coșnițe, închide-le calea, ungend cu petroleu scândura, pe
unde se urcă. Uscă cireșe, vișini și strugurei pentru iarnă.
Samână rapița.
Iulie.
Curățesce șura și podurile, că e aci secerea, pe când
poartă grije să ai bani, ca să le poți aduna, când sunt în
pîrgă și nu rescoapte, că se scutură o mulțime de grăunțe
și nici fărina din el nu e cu sporiu la aluat. Pe când te
 89
apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a 2-a oară Plivesce
viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedece stru-
gurii în crescere. Dinaintea coșnițelor pune un vas cu apă,
ca albinele s’o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăți
de paie, ca să nu se înnece. La cărat pune rogojini în car,
ca grăunțele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ține-le
de semânță, că-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit
de omide cu apă cu săpun.
August.
Urmează cu oculatul. Sapă în jurul pomilor mai tineri.
Samână sălată iernatică. Adună semințele coapte de legumi,
le curățesce și acață în cuiu, punendu-le în săculețe. Seceră
ovesul, ce-1 mai ai. Samână rapiță. De vedi albinele că prea
mult șed pe afară, e semn, că n’au ce să lucre. Ridică coș-
nițele punend sub ele nișce bucăți de scândură potrivite.
Stupii fără matcă se împreună cu alții mai slabi. Urmează
cu plivitul viei. Uscă poame și fasole pentru iarnă. Altoii
oculați, vedend, că nu s’au prins, trebuiesc din nou oculați.
Proptesce pomii prea încărcați și răresce poamele prea dese,
ca să se poată coace. Ară pentru toamnă și pe la capetul
lunei poți și semâna. Adună simburi de toate poamele.
Septembre.
în luna aceasta se începe culesul poamelor. Soiurile ier-
natice se culeg cu mâna și se împărțesc în clase după mă-
rime și frumseță, ca să aibă un preț mai bun. înainte de a
le așeza în pivniță, se întind la soare, ca să iese umezeala
din ele. — Fă gropile pentru altoii ce voiesci a-i sădi mai
târdiu în toamnă. Răresce frunza de pe pomii pitici și cei
puși în șir des, ca radele soarelui să-i poată străbate. Samână
bucate tomnatice. Nu fi sgârcit la semănat, că te vei căi la
secerat. Pe la capătul lunei se ia mierea dela stupi. De sunt
âncă flori nu te grăbi, ca albinele să poată âncă aduna. Li-
vedile prăjite de arșița soarelui, pe unde vedi, c’a secat colțul
ierbei, le samână cu semență de iarbă și flori de fen.
Octobre.
Culesul poamelor ține âncă. Griji, nu cumva să le aduni
pe timp ploios și nici dimineața înainte de a se fi luat apa
de pe ele, că putredesc. Straturile, din cari s’au scos legumile,
trebuiesc săpate din nou, ca preste iarnă să degere. Resă-
desce în straturi bine lucrate sălată iernatică. Culege cucu-
ruzul. Cartofii și napii de nutreț se sapă pe timp uscat, —
se curățesc de rădăcinile mai subțiri și se pun să se sbicească
înainte de a se așeza în pivniță ori groapă. îndată ce am
90
terminat cu semănatul se ară numai decât pământul menit
a se semăna de cu primăvară. Gerul și frigul de preste iarnă
îl îmbunătățesce. Când la culesul viilor, strugurii trebuiesc
clasificați după cum sunt unii putredi, alții copți ori rescopți.
Numai așa putem face bani cum se cade, dacă producem
mai multe feluri de vin.
Novembre.
Când timpul este frumos, mai poți sădi pomi. Sapă gropi
pentru pomișorii, ce voiesci a-i sădi în primăvară Curățesce
ouâle de omidă. Apără altoii mai tineri în contra iepurilor.
Spoiesce trunchiul pomilor cu următoarea materie: zamă de
var, balegă de vită și sânge, amestecate toate împreună. în
grădina de legumi lucrările trebuiesc terminate. în jurul po■
milor se pune gunoiu putred și se întrupează pământului. —
La fiertul mustului avem să fim luători de samă, ca să nu se
întâmple nici prea repede, dar nici prea încet. în cașul dintâiu
acoperim butea cu o haină de lână, în cel din urmă o stropim
cu apă rece. Buțile să le ținem tot pline. Poamele, ce dau
spre putrezire, trebuiesc delăturate. — Frunzele picate se
adună și se pun grămadă amestecându-se cu gunoiu ori pă-
mânt. Din ele se face un gunoiu foarte bun.
D ecembre.
Pivnița, de mucezesce câte ceva în ea, trebuie afumată
cu piatră pucioasă și aerită din când în când. Sălata și alte
legumi, dacă e neauă puțină, se acoper cu frunză ori cotori
de buruieni. — Iarna nu e ca omul să se lenevească ci ca să
odihnească după munca cea grea de preste an. Vitele tre-
buiesc ținute în curățenie deosebită și sarea să nu le-o tragem.
Să se care gunoiu. Când gerul e mare, ferestrile pivnițelor
să se înfunde. Grajdurile să fie călduroase, căci atunci vitele
mănâncă mai puțin. Pleava se opăresce, se amestecă cu napi
de nutreț ori cartofi și astfel se dă la vite. în chipul acesta
se cruță nutrețul.

Povețe practice.
Feștila lampelor depetroleu. înainte de a pune
la lampă o feștilă nouă, aceasta trebue uscată bine pe cup-
torul cald. Dacă prin această uscare feștila își pierde urne-
deala, va conduce bine petroleul și va arde bine, ceea ce
altcum nu se întâmplă. — Feștila folosită (arsă) să nu se taie,
ci să i-se ia cenușa cu o cârpă uscată. Cenușa să se curețe
mereu din lampă, căci la din contră ușor poate provoca ex-
plodarea lampei.
 91
Petringel verde earn a. Culege toamna frunze de
petringel dimpreună cu coadele, pune frunzele într’un vas,
toarnă preste ele apă sărată feartă și recită, dacă mai trebue
pune din greu altă apă sărată; pune pe frunze un păs de
peatră, bine spălat, ca frunza să nu plutească pe apă. Earna
iai din vas cât îți trebue, restul remâne sub păs. Așa poți
avea toată earna petringel verde.
*
Miere artificială. în timpul mai nou au început
oamenii să falsifice și mierea de stupi. Pentru a cunoasce dacă
mierea e adevărată ori falsificată, se recomandă următorul
procedeu: Se pun într’o sticlă ângustă și înaltă 12 grame
din mierea cu pricina și 30 grame rachiu de prune (vinars),
se scutură bine sticla de repețite ori. Dacă apoi se așează
pe fundul sticlei un strat gros, alburiu, să scii că mierea e
falsificată.
*
Fiecare locuință, culină, magazin de haine, grajd
se poate curăți perfect de musce, ruși, pureci, șvabi, stelnițe,
etc. numai prin specialitatea ,1. Andel’s iiberseeisches pulver®
(prav transmarin), pentrucă prin acesta spre exemplu mus-
cele, chiar dacă sunt cu miile, într’o jumătate de oară trebue
să cadă toate moarte la păment. Pentru proprietarii de gră-
dini, de câni, hoare, porumbi, pentru ținerea în curățenie a
lor și a cotețelor, acest mijloc e aproape indispensabil. (Vedi
inseratul.)
*
îngrijirea vitelor. Dintre firmele, cari se ocupă cu
liferarea și producerea articolelor veterinare și pentru sport
de cai, fără îndoială firma lui Francisc loan Kwizda din Korneu-
burg ocupă primul rang. Din anul 1853 această firmă renu-
mită se nisuiesce a aduce în comerciu numai cele mai bune
articole pentru îngrijirea animalelor și pentru sportul de cai.
Precum pravul pentru nutrirea vitelor, și fluidul de restituțiune
pentru cai al lui Kwizda și-a câștigat la timpul său repede
un bun renume, și s’au menținut până acum, așa află în timpul
mai nou cea mai bună primire la proprietarii de cai fâșiile
de gumi patentate și alte preservative patentate ale lui Kwizda
pentru scutirea picioarelor de cai.
Firma lui Francisc loan Kwizda în Korneuburg, trimite
la cerere, oricui gratis și franco, prețcurantul său bogat ilu-
strat, din care oamenii de sport pot afla multe noutăți practice.
*
92

Modern.
Doctorul: M’ați chemat Doamnă, sunteți bolnavă?
Doamna: Me plictisesc, că mi-s’a dus bărbatul d’acasă.

Povețe practice (urmare)

Ce e mai bun pentru copiii noștri! Cine vrea

aceasta, cine nu vrea să cumpere la Crăciun jucării cari se
strică ușor, cine vrea să se bucure cu copiii la jucării
cu un cuvent cine doresce să aibă ce e recunoscut ca
mai bun pentru favoriții săi, aceluia îi recomandăm să frun-
zărească în catalogul frumos ilustrat al firmei F. Ad. Richter
& Co., Viena I Operngasse 16. Anume fiecare mamă ar
trebui să-l cetească cu atențiune înainte de a cumpăra daruri
de Crăciun, cu atât mai vertos, că se trimite gratis și franco.
*
Semența de Floarea soarelui e cel mai bun
nutreț pentru găini, căci nutrindu-le cu această semență găi-
nile ouă mai mult și capătă pene frumoase. Cultivatorii de
găini din Anglia au făcut de mult experimente în această
privință și au ajuns la resultate foarte frumoase.
*
 93

Oftare.
Bărbatul (cască și oftează): Săracii mei prietini! Ce-or
face ei acum în cârcimă?!

Povețe practice (urmare)

Un bun mijloc de casă. între mijloacele de casă,
cari se obicinuesc a se folosi la răcire ca frecare alinătoare
de dureri și vindecătoare, etc., locul prim îl ocupă ,Liniment.
Capsici Comp.8 produs în laboratoriul apotecei Richter în
Praga. Prețul e ieftin; 40 cr., 70 cr și 1 fl. de flacon și fiecare
flacon se poate recunoasce după cunoscuta ancoră roșie.
*
Balsam miraculos englez și alifie miracu-
loasă engleză. Aceste doue mijloace de casă incompara-
bile, cari n’ar trebui să lipsească din nici o familie, precum
și toate celelalte specialități din Apoteca Angerului
păzitor a lui A. Thierry în Pregrada, au corespuns în toată
privința renumelui lor și de aceea se recomandă cu insistență.
(Vedi inseratul.)
94

Ângerii.
El (cântă): ‫״‬Angerii au aripi sboară..
Ea (întră): ‫״‬Iară cânți, neghiobule, de-mi scoli cățelul?4
 Șematism statistic
al Românilor din Ungaria și Transilvania.
*
)

I. Biserica ort.-orient, română din Ungaria și Transilvania.

Mitropolia.
Reședința: Sibiiu.
Mitropolit: (vacant).
Sinodul episcopiese, constă din mitropolitul cu cei doi episcopi sufragani.
Congresul național-bisericesc, constă din episcopi, ca membri naturali și
90 membri aleși pe câte 3 ani, dând fiecare diecesă câte 30 deputați
(10 clericali și 20 mireni).
Consistoriul mitropolitan, constă din 3 senate (bisericesc, școlar și epi-
tropesc) cu câte 12 asesori (6 ordinari, 6 suplenți).

Archidiecesa Transilvaniei.
Reședința: Sibiiu.
Archiepiscop: (vacant).
Vieariu archiepiscopesc: Dr. llarion Pușeariu, archimandrit.
Sinodul archidiecesan, constă din 60 membri (20 clericali, 40 mireni) aleși
pe câte 3 ani.
Consistoriul archidiecesan, se compune din 3 senate (bisericesc, școlar,
epitropesc) cu câte 9 membri.
Protopopiate: Tractul Abrud, 23 comune, 19,828 sufl.; tr. Agnita,
37 com., 19.366 sufl.; tr. Alba-Iulia, 38 corn., 26,312 sufl.; tr. Avrig, 23 com.,
21,928 sufl.; tr. Bistrița, 21 corn., 15,654 sufl.; tr. Bran, 23 com., 23,926 sufl. ;
tr. Brașov, 23 com., 28,677 sufl.; tr. Câmpeni, 19 com., 29,774 sufl.; tr.
Cetatea de piatră, 15 corn., 9619 sufl.; tr. Cluj, 33 com., 27,461 sufl.; tr.
Cohalm, 21 corn., 14,663 sufl.; tr. Dej, 28 com., 16,707 sufl.; tr. Deva,
28 com., 18,259 sufl.; tr. Dobra, 14 com., 11,396 sufl.; tr. Făgăraș, 40 corn.,
27,012 sufl.; tr. Geoagiu, 57 corn., 38,331 sufl.; tr. Hațeg, 46 corn.,
36,677 sufl.; tr. Ilia, 25 com., 22,638 sufl.; tr. Lupșa, 27 corn., 16,178 sufl.;
tr. Mediaș, 29 corn., 11,694 sufl.; tr. Mercurea, 25 corn., 26,405 sufl.; tr.
Mureș-Oșorheiu, 23 com., 10,459 sufl.; tr. Orăștie, 30 com., 21,658 sufl.;
tr. Reghin, 19 corn., 20,561 sufl.; tr. Sebeș, 27 corn., 35,517 sufl.; tr.
Seliște, 13 corn., 18,568 sufl.; tr. Sibiiu, 29 corn., 27,685 sufl.; tr. Sighi-
șoara, 33 com., 22,142 sufl.; tr. Solnoc, 16 corn., 10,075 sufl.; tr. Ternava,
23 corn., 11,969 sufl.; tr. Treiscaune, 29 com., 26,459 sufl.; tr. Turda,
29 corn., 12,294 sufl.; tr. Unguraș, 22 corn., 13,973 sufl.; tr. Zarand,
51 com., 39,633 sufl.
Total: 34 protopopiate cu 934 comune și 733,498 suflete.

') Adausuri, îndreptări și întregiri se primesc cu mulțămită.

«6
Diecesa Aradului.
Reședința: Arad.
.Episcop: loan Mețianu.
Vicariu episcopesc la Oradea mare: Iosif Goldiș, arehimandrit.
:Sinodul eparchial, compus ca și sinodul arehidiecesan.
Consistoriul eparchial din Arad, ț compuse ca și consistoriul ar-
Consistorial eparchial din Oradea mare, / chidiecesan.

Protopopiate: a) sub consistoriul din Arad: tr. Arad, 14 corn.;

tr. Belinț, 43 corn.; tr. Boroșineu, 16 corn.; tr. Butenilor, 39 corn.; tr.
B.-Comloșului, 17 com.; tr. Chișineu, 18 corn.; tr. Halmagiu, 45 corn.;
tr. Lipovei, 36 corn.; tr. Radnei, 32 corn.; tr. Șiriei, 16 com.; tr. Ti-
mișorii, 33 corn.
Mănăstirea Hodoș-Bodrog cu 3 ieromonachi.
b) Sub consistoriul din Oradea mare: tr. Oradea mare, 59 coin.:•
tr. Beiuș, 53 coin.; tr. Beliului, 41 com.; tr. Pesteșului, 51 corn.; tr. Tincei,
33 corn.; tr. Vașcoului, 46 corn.
Total: 17 protopopiate cu 548 comune și o mănăstire și 556,339 suflete.

Diecesa Caransebeșului.
Reședința: Caransebeș.
Episcop: Nicolau Popea.
.Sinodul eparchial, . I compuse ea în archidiecesa Transilvaniei.
Consistoriul eparchial, ) r
Protopopiate: Tractul Biserica albă, 31 com., 44,473 sufl.; tr. Bocșa
mont., 30 com., 33,171 sufl.; tr. Buziaș, 28 corn., 27,837 sufl.; tr. Caran-
■sebeș, 50 corn., 50,378 sufl.; tr. Ciacova, 16 corn., 15,910 sud.; tr. Făget,
40 corn., 25,581 sufl.; tr. Lugoș, 29 com., 25,487 sufl.; tr. Mehadia, 40 com.,
61,348 sufl.; tr. Oravița, 23 corn., 30,399 sufl.; tr. Panciova, 12 corn.,
31,850 sufl.; tr. Verșeț, 25 corn., 28,564 sufl.
Total: 11 protopopiate cu 324 comune și 374,998 suflete.
Biserica ort.-orientală română din Ungaria și Transilvania numeră
1.664,835 suflete.

II. Biserica greco-catolică română din UngariaSși Transilvania.

Archidiecesa de Alba-Iulia și Făgăraș.
Reședința: Blaj.
Archiepiscop și Mitropolit: Victor Mihâlyi de Apșa, doctor în teologie,
conte roman, etc.
Vicariu general: Ioan M. Moldovan, preposit capitular. .
Capitalul mitropolitan consistă din 9 canonici.
Consistoriul mitropolitan se compune din canonici, vicari, protopopii ac-
tuali și onorari ai arehidiecesei, 2 asesori și 8 funcționari.

Protopopiate: Aiud, 28 corn., 16,700 sufl.; Alba-Iulia, 24 corn.,

14,219 sufl.; Almaș, 17 corn., 9463 sufl.; Arieș, 18 corn., 8745 sufl.;
Bia, 18 corn., 11,413 sufl.; Blaj, 27 corn., 16,730 sufl.; Cătină, 25 corn.,
16,840 sufl.; Cichindeal, 18 corn., 3775 sufl., Cluj, 37 corn., 25,635 sufl.;
■Cojoona, 23 corn., 14,281 sufl.; Dergea, 24 corn., 16,829 sufl.; Dicio-St.-
Martin, 15 com., 6413 sufl.; Ernot, 23 com.. 9177 sufl.: Fărăgău, 23 corn.,
 97
14,086 sufl.; Tbașfaleu, 20 com., 6400 sufl.; îndoi, 21 corn., 9911 sufl.;
Ludoș, 21 eoni., 13,676 sufl.; Mediaș, 24 corn., 8562 sufl.; Morlaca, 13 com.,
14,244 sufl.; Mureș, 28 corn., 14,224 sufl.; Mureș-Uioara, 21 com., 11,090sufl.;
Pogăceaua, 17 corn., 13,583 sufl.; Reghin, 39 corn., 18,603 sufl.; Roșia,
16 com., 11,77.3 sufl.; Sebeș, 22 corn., 12,900 sufl.; Sibiiu, 34 com., 17,779sufl.;
Turda, 23 corn., 15,831 sufl. — Vicariatul Făgărașului: Veneția de jos,
32 corn., 21,745 sufl.; Voila, 22 com., 8151 sufl. — Vicariatul Secuimei:
Giurgeu, 15 com., 16,745 sufl.; Odorheiu, 8 com., 3073 sufl.; Treiscaune,
11 eoni., 3744 sufl.
Mănăstirea S. Basiliu cel Mare, în Blaj, cu 2 ieroinonachi.
Total: 32 protopopiate cu 706 comune și 406,330 suflete.

Diecesa Orădii mari.

Reședința: Oradea mare.
Episcop: Mihail Pavel, conte roman, consilier intim al M. Sale ces. și ap,
reg‫׳‬., cavaler al ord. Francisc Iosif I.
Capitulai catedralei constă din 6 canonici ord., unul onor, și archidiaconul
sătmărean.
Consistoriul se compune din membrii capitalului și din mai mulți asesori
numiți de episcopul.
Protopopiate: Beiuș, 14 corn., 5525 sufl.; Bereteu (Berettyo), 15 corn.,
5029 sufl.; Boroș-Sebeș, 4 corn., 1519 sufl.; Careii'mari, 8 corn., 9058 sufl.;
Crișul ,repede, 9 corn., 5655 sufl.; Erdoszâda (Ardusat), 8 corn., 7399 sufl.;
Eriu (Ermellek), 7 corn., 5011 sufl.; Hollod, 9 eoni., 5538 sufl.; Leta mare,
10 corn., 8437 sufl.; Lunca, 10 corn., 4149 sufl.; Măcău, 4 corn., 6170 sufl.;
Mădăraș, 7 eoni., 7607 sufl.; Oradea mare, 14 eoni., 9598 sufl.; Sătmar,
8 corn., 5328 sufl.; Șimand, 5 eoni., 6804 sufl.; Șiria, 6 com., 4428 sufl.;
Szamoskbz, 11 corn., 10,378 sufl.; Supurul, 10 corn., 2247 sufl.; Vașad,
9 eoni., 9551 sufl.
Total: 19 districte cu 168 comune și 119,431 suflete.

Diecesa Gherlei.
Reședința: Gherla.
Episcop: Dr. Ioan Szabo, conte roman, consilier intim al M. Sale ces. și
ap. reg., comendator al ord. Francisc Iosif I.
Capitulai catedralei constă din 6 canonici.
Consistoriul se compune diu canonici și 2 archidiaeoni, apoi mai mulți
asesori numiți de episcopul.
Protopopiate: Baia mare, 9 coin., 11,721 sufl.; Baia Sprie, 7 corn.,
9778 sufl.; Basesci. 14 corn., 14,148 sufl.; Betlean, 14 eoni., 8535 sufl.;
Bistrița, 16 eoni., 10,559 sufl.; Brediu, 11 corn., 8179 sufl.; Budac, 9 corn.,
8481 sufl.; Buza, licorn., 7951 sufl.; Casou (Kâszo), 8 corn., 10.202 sufl.;
Cățcău, 12 corn., 9338 sufl.; Cieeu-Cristur, 10 corn., 10,937 sufl.; Cioc-
mânu, 12 corn., 7881 sufl.; Crasna, 11 eoni., 12,856 sufl.; Eriu (Ermellek),
7 eoni., 5188 sufl.; Gherla, 13 com., 9480 sufl.; Giula, 11 corn., 10,290 sufl;
Iod, 7 corn., 10,373 sufl.; Ipu, 9 corn., 7701 sufl.; lza, 7 coin., 9183 sufl.;
Lăpuș, 12 corn., 10,696 sufl.; Logiard, 12 eoni., 9232 sufl.; Mănăștur,
12 corn., 9325 sufl.; Mara, 7 corn., 9900 sufl.; Mireșu mare, 9 corn.,
7732 sufl.; Năpradea, 9 eoni., 7747 sufl.; N'otigu, 12 corn., 9438 sufl.;
Oarța, 8 corn., 6487 sufl.; Oaș, 13 corn., 16,796 sufl.; Olpret, 12 corn.,
6530 sufl.; Periceiu, 9 corn., 8348 sufl.; Reteag, 11 eoni., 9968 sufl.;
Rodna, 31 corn., 43,143 sufl.; Șamșond, 11 corn., 10,067 sufl.; Sărvad,
Amicul poporului 1899. 7
98
12 com,, 9679 sufl.; Safniar, 5 com , 9405 sufl.; Secul, Ki com., 9238 suf!.;
Seini, 8 com., 98(58 sufl.; Sigliet, 11 com., Hi,622 sufl.: Șonicuta mine,
12 com., 10,86(i sufi.; St.-Margliita, 11 com., 8196 sufl.; Surdtic, 13 com.,
8603 sufl.; Turț, 5 com., 9581 sufl.; Vad, 9 com., 7539 sufl.; Valcău magii.,
9 com., 9837 sufl.: Vișeu, 9 com., 16.797 sufl.
Total: 45 districte cu 489 comune și 474,538suflete.

Diecesa Ijugoșului.
Reședința: Lugoș.
Episcop: Di‫׳‬. Ilemetriu Radu.
Capitulai constă din 6 canonici.
Consistorial se compune din canonici, protopopi și asesori numiți de
episcopul.
Protopopiate: Baboi na, 9 corn., 1761 sufl.; Bocșa, 7 corn., 4732 sufl. ;
Buziaș, 6 coin., 2978 sufl.; (jiacova, 6 corn., 2859 sufl.; Cudșir, 14 corn,
5041 sufl.; Hahnagiu, 6 corn., 748 sufl.; Ilațeg, 26 corn., 16,115 sufl.;
Hunedoara, 11 corn., 2696 sufl.; Jiu, 16 corn., 13,315 sufl.; Lugoș, 8 corn.,
.5237 sufl.; Oravița, 9 corn., 6776 sufl.; Timișoara, 7 coin., 50.59 sufl.;
Torontal, 5 coin., 2840 sufl.; Ulpia Traiana, LI com, 11,920 sufl.; Va-
radia, 7 corn., 4648 sufl.; Vermeș, 8 corn, 5450 sufl.
Total: 16 districte cu 159 comune și 92,175 suflete.
Biserica grcco-catolică română din Ungaria și Transilvania numeră
1.092,474 suflete.

III. Institute de învățământ.

A. Scoale medii.
Beiuș, gimnasiu complet greco-cat. cu 14 profesori
.ZL’7y, ‫יי‬ ‫י‬ n ii ‫ױ‬ 22 ,,
Brad, ‫״‬ inf. gr.-or. cu 4 clase și 7 n
'1 ‫״‬ complet greco-or. cu 19 ‫יר‬
Brasov, școală reală inferioară ‫״‬ (i ‫י‬,
' 1 școala comercială . . ‫״‬ 8
Năseiid, gimnasiu complet fundaț. ‫״‬ 13 ‫י‬,

B. Seminarii teologice.
Arad, institut teologic gr.-or. cu 5 profesori.
Blaj, ,. gr.-cat. 9 ‫״‬
Caransebeș, ,, ,. gr.-or. 5 ‫״‬
Gherla, ,, ‫״‬ gr.-cat. 6 ‫״‬
Si bria, ‫״‬ ‫״‬ gr.-or. 5 ‫״‬

C. Preparandii.
Arad, preparandie gr.-or. cu 6 profesori
W<’J, ,, gr.-cat. ‫״‬ 8 ,,
Caranwbeș, gr.-or. ‫״‬ 7 1'
Gherla, ‫״‬ gr.-cat ., 7 11
Orndea 'mare, ", 11 11 7
Sibiia, ‫״‬ gr.-or. ‫״‬ 5 11
 99
D. Scoale de fete.
Arad, școală superioara de fete cu internat împreunată cu cursuri pre-
parandiale. Taxa de internat și didactrul e de 160 li. la ati.
Beiuș, școală civ. de fete confesionala gr.-eat. cu 7 profesori și profesoare.
Jinpreunată cu internat; taxa în internat e de 150 11. pe an; se
dau și stipendii.
Blaj, școală superioară de fete cu 5 profesori și profesoare. Împreunată
eu internat. Taxa în internat e 120 fl. pe an.
Sibiiu, școală civ. de fete, susținută de •»Asociațiunea pentru lit. rom. și
cultura pop. rom.«, cu 6 profesori și profesoare. împreunată cu
internat; taxa în internat e de 250 (1. pe an.
Alte categorii de școale de fete simt: Abrud, Brașov, Sibiiu.
Șimleu, etc.

IV. Fundațiuni,
din cari se dau stipendii și ajutoare tinerilor dela insti-
tutele de învețăment.
a) Confesionale, împărțite de autoritățile bisericesei.
Alulaniana (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gimnasiști (40—60 fl.)
Ana Alexandroviei (gr.-or.) Lugoș, stipendii la studenți români gr.-or.
născuți în Lugoș. Epitropia fundați unii în Lugoș.
Andronic (gr.-or.) Sibiiu, ajutoare la meseriași.
Baldi (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gimnasiști (80 11.)
Birta-Ghiba (gr.-or.) Arad, stipendii la universitari (200 II.)
Bobiană (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gimn. și univ. (60 tl.)
Borboloiană (gr.-eat.) Grade, stipendii la gimnasiști.
Bruia, Nicolae, (gr.-or.) Caransebeș, stipendii la universitari, comercianți
și industriași (15—100 fl.)
Chirilă, (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gimnasiști (22.50—150 11.)
Clainiană (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gimnasiști și univ. (120—180 fl.)
Cologia (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la gimnasiști (60—100 fl.)
Convict (gr.-eat.) M.-Sighet, stipendii Ia gimnasiști (întreținere).
Danuțiu (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gitnnas., prep., univ. (300 11.)
Darbardhiana (gr.-eat.) Grade, stipendii la gimnasiști.
Francisc-Iosif Sibiiu, stipendii la gimn., prep, și univ. (60-100 fl.)
Giroldi-Gălboriana (gr.-eat.) Grade, stipendii la gimn.
Gozsdu, (gr.-or.), representanța în Budapesta, stipendii la gimn., univ.
HirschiaHă (gr.-eat.) Blaj, stipendii la universitari (200—100 11.)
Kabaianit (gr.-eat.) Oracle, stipendii la gimn.
Kissiană (gr.-eat.) Orade, stipendii la gimn.
Kbvăryană, (gr.-eat.) Grade, stipendii la gimn.
Kbszeghi, Sigotul Marmației, p. stud, nobili din Marmația.
Kritsfahissiană (gr.-eat.) Orade, stipendii la gimn.
Kunldană (gr.-eat.) Oracle, stipendii la gimn.
Lugoș (gr.-eat.), diecesa gr.-eat. stip. la teologi, preparandiști, gimnasiști,
șc. reale și civile.
Mecsiană (gr.-eat.) Orade, stipendii la gimn.
Moga (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la prep. (60 fl.) și univ. (500 fl.)
Moldovan, Part, (gr.-eat.) Blaj, stipendii la șc. eleni. (40 fl.)
Negruțiu (gr.-eat.) Blaj, stipendii la șc. eletn. și gimn. (60—80 fl.)
Orăștie, cercul (gr.-eat.) Blaj, stipendii la gimn. (40 fl.)
100
Fund, de pane (gr.-cat.) Blaj, stipendii Ja gimn. și prep.
Papfalvi, Const, (gr.-cat.) Blaj, stipendii la gimn. (120 fl.)
Papfalviană (gr.-cat.) Orade, stipendii la gimn.
Paveliand (gr.-eat.) Orade, pentru internatul de băieți și de fete din Beiuș.
Peioviciu (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la gimnasiști (50 fl.)
Peța, Dim. (gr.-or.) Caransebeș, stipendii la gimnasiști și univ.
Petru Maior (gr.-cat) Blaj, stipendii la gimnasiști (60 fl.)
Pop-Bota I. (gr.-cat.) Blaj, stipendii la gimnasiști (60 fl.)
Popescu Ioan (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la prep. (40 fl.)
Ramonțiand (gr.-cat.) Blaj, stipendii la gimn. și univ. (60—315 fl.)
Rațiu, Ecaterina (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la teologi (30 fl.)
Regia (gr.-cat.) Orade, stipendii la gimn.
Șaguna (gr.-or.) Sibiiu, dă ajutoare pentru zidirea bisericilor și școalelor.
Sorbaniand, (gr.-cat.) Orade, stipendii la gimn.
Stat (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la univ. (500 fl.)
Șuluțand (gr.-cat.) Blaj, stipendii la gimn. și univ. (60—400 fl.)
Tarczayand (gr.-cat.) Orade, stipendii la gimn.
Tartiand (gr.-cat.) Blaj, stipendii la gimn. (50 fl.)
Todea (gr.-or.) Sibiiu, stipendii la gimn. (150 fl.)
Tordaiand (gr.-cat.) Blaj, stipendii la univ. (100 fl.)
Vaidand (gr.-cat.) Blaj, stipendii la gimn. și univ. (70 fl.)
Vancea (gr.-cat.) Blaj, »Cassa archidiecesană«, stipendii pentru șc. de fete,
prep., gimn. și univ. (60—300 fl.)
‫״‬ (gr.-cat.) Blaj, stipendii pentru gimn. 100 fl. socotiți în taxa de
internat a seminariului Vancean (taxa ord. 120 fl. pe an).
Vulcaniand (gr.-cat.) Orade, dă stipendii la gimn.
Weghseoiană (gr.-cat.) Orade, stipendii la gimn.
Zsiga (gr.-or.) Orade, Senatul fundațiunii primesce in Alumneu tineri dela
școalele din Orade.

b) la Asociațiune în Sibiiu.
Ajutoare pentru învețăcei-meseriași (ă 25 fl.)
Bațota, stipendii pentru gimnasiști (20 fl.)
Dobâca, stipendii pentru gimnasiști (50 fl.)
Fondul gen., stipendiu pentru sculptură (100 fl.)
Galliand, stipendii pentru gimnasiști (60 fl.)
Marinovici, stipendii pentru gimnasiști (60 fl.)
Moga, stipendii pentru școale rom. de fete (40 fl.)
Riurean, stipendii pentru gimnasiști (40 fl.)
Roman, stipendii pentru gimnasiști (60 fl.)

c) la Asociațiunea aradană.
Stipendii pentru elevi la meserii, școale agronomice, comerciale (20—60 fl.)

V. Societăți.
a) Societăți culturale.
Asociațiunea pentru literatura rom. și cultura poporului român. Sediul:
Sibiiu.
Asociațiunea naționalii pentru cultura poporului român, în Arad.
Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș. Sediul in
Sighetul-Marmației.
 101
Asoeiațiunea pentru sprijinirea meseriașilor, în Brașov.
Reuniuni de femei, cari susțin școale, în : Abrud, Arad, Brașov (internat).
Sibiiu, Șimleu. Cea din Blaj dă stipendii la elevele școalei de fete.
Reuniuni rom. de musică și de cântări: Bistrița, Brașov, Hațeg, Lugoș, Sibiiu.
Societatea pentru crearea unui fond de teatru român. Sediul în Brașov.
Societăți academice ale tinerimii române universitare: Budapesta »Petru
Alaior«, Graz »Carmen Sylva«, Viena »România Jună«.

b) Societăți economice.
Societăți române de agricultură sunt: Reuniunea română de agricultură
din comitatul Sibiiului (sediul Sibiiu) și cea din cottul Caraș-Severin
(sediul Caransebeș).
Societăți (Reuniuni) rom. de consum (comerciale): Blaj, Bistrița (»Corner-
ciantul«), Dej (»Mercur«), Sibiiu (»Concordia«), Szâszkabănya (»Co-
moara«).
Bănci:
Albina, Sibiiu capital social 600,000 fi.
Ardeleana, Orăștie ‫״‬ 100,000 ‫״‬
Arieșana, Turda ‫״‬ 80,000 ‫״‬
Auraria, Abrud ,, 30.000 ‫״‬
Aurora, Năseud ‫״‬ 84,250 ‫״‬
Beregsana, Beregseu ,, 20,000 ‫״‬
Berzovia, Jidovin ., 25,000 ‫״‬
Bihoreana, Oradea mare ‫״‬ 300,000 ‫״‬
Bistrițana, Bistrița ,, 40,000 ‫״‬
Bocșana, Bocșa montană ,, 50,000 ‫״‬
Brădetul, Orlat 12,500 ‫״‬
Chișodana, Chișoda ,, 25,000 ‫״‬
Comoara, Comoriște ‫״‬ 5,000 ‫״‬
Concordia, Ozora-Uzdin ,, 15,500 ‫״‬
Cordiana, Fofeldea ‫״‬ 15,000 ‫״‬
Corvineana, Hunedoara ‫״‬ 35,000 ‫״‬
Crișana, Brad ,, 20,950 ‫״‬
Detunata, Bucium-Șasa, ‫״‬ 30,000 ‫״‬
Doina, Câmpeni ,, 30,000 ‫״‬
Economul, Cluj ,, 50,000 ‫״‬
Făgețana, Făget, ,, 100.000 ‫״‬
Feldru (Soc. de împr. și păstr.) ‫״‬ ‫וי‬ 3,476 fl. 71 cr.
Fortuna, Rodna veche ,, ‫ױ‬ 20,000 ‫״‬
Furnica, Făgăraș ‫״‬ 60,000 ‫״‬
Hațegana. Hațeg ,, 20,050 ‫״‬
Hondoleana, Hondol ,, ‫ו‬ 11,385 ‫״‬
Hunedoara, Deva 15,950 ‫״‬
llva mare (Reun. de impr. și păstr.), ,, 6,180 ‫״‬
Tulia, Alba-Iulia ‫״‬ ‫ו‬ 50,000 ‫״‬
Ligedeana, Liget ‫״‬ 5
7,023 ‫״‬
Lipovana, Lipova ,, 50,000 ‫״‬
Luceafărul, Verșeț ,, 100,000 ‫״‬
Lugoșana, Lugoș ., 57,000 ,,
Mielul, Poiana Sibiiului ‫״‬ 25,000 ‫״‬
Monoreana, Monor ., 5,000 ‫״‬
Munteana, Ofenbaia ‫״‬ 20,000 ‫״‬
Mureșana, Reghinul săsesc ‫״‬ 60,000 ‫״‬
Mureșanul, Rodna ‫״‬ 50,000 ,.
Nadlăcana, Nadlac ‫״‬ 50,000 ‫״‬
102
Nera, Bozovici capital social 35,000 fl.
Olteana, Viștea inferioară 20,000 ‫״‬
Oraviciana, Oravița 100,000 .,
Barsimonia, Bran 10,000 ‫״‬
Patria, Blaj ‫״‬ ,. 110,000 ‫״‬
Plugarul, Sacadate ,. ,. 5,000 ‫״‬
Racoțana, Șeica mare >, ‫״‬ 20,000 .,
Rîureana, Capolnoc-Mănăștur 11,360 ‫״‬
Sătmăreana, Seini ., 100,000 .,
Sebeșana, Sebeșul săsesc ‫״‬ ‫״‬ 50,000 ,,
Selăgiana, Jibou (Zzibo) 90,000 ..
Seliște, (Reuniune) ‫״‬ ‫״‬ 10,300 ‫״‬
Sentinela, Satul nou ‫״‬ 40,000 ‫״‬
Silvania, Șimleu ‫ ״‬150,000 ‫״‬
Șoimușana, Șoimuș ‫״‬ ‫״‬ 12,000 ‫״‬
Sotneșana, Dej ‫״‬ ‫״‬ 100,000 ‫״‬
Speranța, Borgo-Prund 31,265 11. 90 cr.
Steaua, Petrovoselo ‫״‬ 16,000 ‫״‬
Timișana, Timișoara ‫״‬ ‫״‬ 280,000 ‫״‬
Ulpiana, Grădiște ‫״‬ ‫״‬ 15,000 ‫״‬
Unirea, Vad 1,961 ‫״‬ fl. 05 cr.
Victoria, Arad ‫״‬ 300,000 ‫״‬
Vlădeasa, B.-Huedin 35,000 ‫״‬
Zarandeana, Băița, ‫״‬ 16,000 ‫״‬
Zlăgneana, Zlatna 25,000 ‫״‬

64 bănci cu capital social total de 3.<863,15111. 66 cr.; fonduri de reservă

în total 1.437,247 fl.; depuneri 14.335,510 fl.; reescompt 5.343,835. Deci
băncile române administrează în total un capital de 25.142,406 11.

Bănci de asigurare: »Transilvania« în Sibiiu, capital de întemeiere 300,0000.;

fonduri de reservă și de garanții ca. 600,000 tl. Filiale în Arad și Cluj.

VI. Presa.
»Biserica și școala», foaie biser., șeol., liter, și econ. Arad. Apare odată
în septemână: Dumineca. Abon. 5 11. pe an.
»Controla», apare Joia și Dumineca în Timișoara. Abon. 8 11. pe an.
»Familia», foaie beletristică și socială, ilustrată. Apare odată în septemână:
Dumineca. Abon. 8 11. pe au.
»Foaia diecesană», organ al eparcliiei gr.-or. rom. a Caransebeșului. Apare
Dumineca în Caransebeș. Abon. 5 fl. pe an.
»Foaia pedagogică», apare în Sibiiu la 1. și 15 a fiecărei luni. Abon.
3 11. pe an.
»Foaia poporului», apare în fiecare Duminecă în Sibiiu. Abon. 3 fl. pe an.
»Gazeta Transilvaniei», apare în fiecare cji de lucru în Brașov. Abon.
12 fl. pe an. Numerii de Duminecă 2 fl. pe an.
»Revista Ilustrată», foaie enciclopedică-literară, apare în broșuri lunare
în Șoimuș. Abon. 3 resp. 6 fl. pe an.
»Revista Orăștiei», apare în fiecare Sâmbătă în Orăștie. Abon. 3 11. pe an.
»Telegraful Român», apare Marția, Joia și Sâmbăta în Sibiiu. Abon.
8 fl. pe an.
»Transilvania», organul Asociațiunii pentru literatura română și cultura
poporului român, apare în 10 numeri pe an în Sibiiu. Abon. 5 fl.
pe an; membrii Asociațiunii o primesc gratuit.
 103

*Tribuna«, apare în fiecare <li de lucra în Sibiiu. Abon. 14 fl. pe an.

*Tribuna Poporului«, apare în Arad. Abon. 10 11. pe an. Nuinerii de
Duminecă 2 11. pe an.
*Unirea«, foaie bisericeaseă-poiitică, apare in fiecare Sâmbătă în Blaj.
Abon. 6 11. pe an.
*Vulturul«, foaie umoristică, apare Dumineca în Oradea mare. Abon.
6 11.pe an.

VII. Comitatele din Ungaria locuite de Români.

După datele oficioase dela 1890.
Comitatul loc. Români Nrul total al loc.
Alba inferioară . . . 151,397 193,072
A i ad........................ . . 208,957 343,597
Dichis .... . . 6,019 258,386
Bistiița-Năseud . . . 70,166 104,737
Bihor .... . . 219,940 516,704
Brașov .... . . 31,106 86, (< (
Caraș-Severin . . . . 311,335 407,635
Cenad .... . . 13,689 130,575
Ciuc........................ . . 14,470 114,110
Cojocna .... . . 133,277 225,199
Fagaraș .... . . ?SpO.o 88,217
Hunedoara . . . . . 238,486 267,895
Maramureș . . . . . 64,951 268,281
Mureș-Turda . . . . 62,179 177,860
Odorheiu . . . . . 3.191 110.132
l'est-Piliș-Șolt.-Kis- Kun 1.199 1.224,724
Sătrnar .... . . 107,947 323,768
Selagiu .... . . 117,711 191,167
Sibiiu .... . . 98,71!) 148,738
Sirmiu .... . . 1.117 347,022
Solnoc-Dobâca J 66,806 217,550
Târnava mare . . 53,644 135,312
‫״‬ mica . . 49,573 101,045
Timiș .... . . 161,449 437,039
Toruntal . . 87,445 588,750
Turda-Arieș . . . . 107,491 150,564
Treiscaune . . . 17,360 130,008
Ugocsa .... . . 8,830 75.161
Total . . 2.587,485
Afara de acestea se mai afla Komtiiii în urmatoarale comitate
Torna (25), Alba (36) Băcs-Bodrog (372), Barș (8), Bereg (127)
Borșoil (39), Ciongrad (252), Bsztergom (6), Gbmbr (3), (lybr (11), Hajdu
(77), Heveș (13), flont (53), ■Jâsz-Nagy-Kun-Szolnok (153), Komărom (23),
Liptau (4), Moșon (2), Neograd (5), Neutra (0), l'ojou (28), Săros (6),
Somogy (411), Șopron (12), Szabolcs (714), Szepeș (Zips) (2), Tolna (266),
Trend110) ‫)״‬, Turbez (ii), Ung (94), Vaș (14), Vespnm (26), Zala (108),
Zemplin (74), Zolyom (23). — Fiuine (13), Belovar-C:‫׳‬iș (1), Pozega (11),
A'arazdin (104), Virovitica (856). Zagreb (88). Total: 4 120. Cu cei de sus
2.587,485, laolaltă: 2.591,905 Români în Ungaria. Până la 1895 crescerea
poporațiunii la miie a fost 10. Luând aceasta medie și pentru Români, la
finea anului 1895 numeral Românilor din Ungaria ar fi fost 2.617,824, pe
când datele bisericilor române dau suma credincioșilor lor cu 2.757,309 sufl.
 La fiecare Damă se trimete cărticica »consultator pentru conservarea frumseței* gratis și franco, prin
Ludovic Vârtos, farmacist ‫״‬La Vultur“ iu Lugoș Nr. 396 în Bănat.

Ei i rușine
p r im ir e a s u m e i.

să i pice părul înainte de timp, să între-

pentru că fața ei de altfel drăguță este de mai
mult timp scârbă, și a aflat numai de scurt posi
*
bilitatea a pute depărta necurățeniile pelei prin
în genere cunoscută.
Pomadă lugoșană de față din apot.Vertes.
Acesta este cel mai bun mijloc pentru delăturarea
repede a scârbăciunilor: pete, bureți, coși de pele,
sgrăbunțe precum și în contra tuturor necură-
ă
buințeze pentru conservarea părului
Spirt pentru per de Dr. Heuffel;
care este cel mai bun mijloc pentru conser-
varea rădăcinei și înainteză crescerea părului.
Opresce formarea mătreaței si căderea părului
ba ajută în scurt timp desvoltarea și întărirea
părului frumos și tare.
1 sticlă 1 11. 60 cr. = 5 lei. — La trimiterea
înainte de 6 fi. = 20 lei se espedeză 4 sticle

țeniilor. 1 dosă 60 cr. = 1.80 lei și o dosâ per

1 și 2 fl. = 3 și 6 lei. franco.
C o m a n d e le s e e f e c t u i a z ă n u m a i d u p

La trimiterea înainte de 2 H. 30 cr. se spedeză

franco 1 dosă mare.

Admirați-me pre mine

și o barbă tare și fâlosă se pote căpăta numai

prin întrebuințarea de
Pomada de barbă de Dr. Heuffel.
sau pre altă damă care întrebuin țeză
Acest mijloc este de tot nestricăcios pentru
mijlocul sicilian pentru păr, pelea, ba prin folosirea și efectul escellent ca
*
vei afla, cumcă colorea căpătată prin acest pătă și tineri o barbă plină și mustețe frumâse.
mijloc nu se deosebesce de colorea naturală i/8 dosă 1 fi. 25 cr., 1 dosă 2 11. = 6 lei. —
primitivă. La trimiterea înainte de 2 fi. 20 cr. = 6.50 lei
Mijlocul sicilian pentru noirea părului, nu con
* se espedeză 1 dosă franco.
ține ingrediente stricăciose, nu e mijloc mecha-
nic pentru colorat, ci dă părului în modul cel Se capătă în farmacii și parfumării.
mai simplu după unica folosire pe (p colorea Depot general: Apoteca câmp. c. r. Stefansplatz
care a avut părul înaintea încăruțirei, fără a Viena; J. v. Torok, Kdnigsgasse, Budapesta;
lăsa pre vestminte, sau pele pete și fără a se Drogueria lui Brus Bui. Elisaveta în București.
putea spăla despre părul. 1 sticlă 2 fl. = 6 lei; Unde nu se afla în deposit să se comande direct
S sticle se espedeză franco per 6 fl. = 18 lei dela procurătorul.
trimiși înainte. La comande să se amintescă tot- Comandațiunile se efectuesc numai] atunci
deuna colorea avută. când suma cuviinciosă se
1 dosă de alifiă pentru a da părului lustrul trimete anticipativ per
avut face X fl. = 3 lei. postă.
Ludovic Vertes, farmacia la vultur, Lugoș Nr. 396 în Bănat.
Cel mai mare Depot de tote articole de toleta, părfumerie etc. de proprie
și streină fabricațiune
Artlcolii de sus sunt numai atonei veritabili dacă posed marca de apărare.
Reproducerea și traducerea oprită.
 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur“, Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 1789.
Marca de fabrică.

o
llîalLIC
al apotecariului
V ertes,

C o m a n d e le s e e f e c
o p

este la întrebuințare cel mai cu efect, ‫ה‬ o

ca cea mai bună fricțiune alinătoare de podagr&, ‫ס‬p

reumatism, r&celi, dureri în toate mem- O. 3
brele, dureri de cap, dinți și nervi, la para- a a
lis&ri, scrînteli,dureriinterioareprecum cârcei
în stomach, tot felul de indisposițiuni, un °‫כדי‬
plăcut mijloc recoritor pe drum ș. â. Din sin- o ‫» ש‬s
gurul efect al acestui vinars în diferitele cașuri de o p
boală, în urma căreia și găsește o așa respândită ‫כדי‬ ■
întrebuințare ca adevărat remediu popular ca
nici un altul, se esplică neîntrerupta urcare simpatică 5' ‫נס‬
al acestui vinars; este însă luat în seamă că numai
vinarsul apotecei Vdrtes are efectul susnumit > — ‫ זס‬-»
și să se păzească de contrafaceri fără efect. Veritabil co
numai cu marca de fabrică alăturată.

t'u’i a’z ă
Marca de fabrică.
o ‫פ‬
1 sticlă 1 fl. și 11. 1.50 = 3 lei.
Pentru câștigare mai ușoară acestui mijloc casnic, și dară se comandă 6 sticle ctq ‫ק‬- O
duble sau 12 sticle simple se va computa, în loc <le 6 fl., numai 5 fl., embalagiul ‫"׳‬
gratis și pachetul se va expeda prin toată Austria, Ungaria și Germania franco.

n u m a i d u p ă p r im ir e a s u m e i.
<2 o o
<» ®
cum sunt: Lipsa

Morburi de stomach de apetit, mistui- ■ ®

rea rea. catarul
9 și aprinderea de » ® ST
stomach, greața b <‫ יע‬3
și vomarea, cârceii, și presto tot greutățile și slăbiciunile stomachului se delătură
repede și sigur prin Esenția pentru stomach farm. V6rtes după ordina-
țiunea (irului Heuffel• O sticlă 1 fl. 25 cr. = 3 lei 50 bani.
Ș5gsră-' Q
răgușala, durerile de pept și grumaz, natha, influența,
Tusa tusamăgarească. catarul, organismul respirațiunei se
‫ ך‬vindecă repede și sigur prin Sucul de ierburi banatice.
Acest suc pregătit din ierburile cele mai vindecătoare și aromatice ale
-‫־פ‬. o ®

Alpilor din Ungaria de meazăzi, este un mijloc escelent contra tuturor inflama-
țiunilor pielei bălose. Pentru gustul lui plăcut și copii îl iau foarte bucuros.
Prețul unei sticle pentru oameni mari și copii dela 10 ani în sus 1 fl. =
8 lei. Prețul unei sticle pentru prunci mai mici de 10 ani 60 cr. = 2 lei.
La. morburi cerbicoase, îndelungate, cura o înaintează thea de ierburi
banatice. 1 cutiă 50 cr. = a lei.
Se află la apotecele. — Unde nu sunt în deposit să se
comandeze de a dreptul dela pregătitorul:

Ludovic Vertes,
Apoteca la ‫״‬Vultur“ în Lugoș,
Nr. 396.
Medicamentele aci înșirate numai atunci sunt veritabile in Lugos (Ungara)
dacă sunt provedute cu marca de invențiune aci alăturată.

Amicul poporului 1899. i

 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca‫״‬La Vultur“, Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 1789.

IRIPPER (sculăment) ” Iniecțiă vegetală și

de orice specie, șe vindecă sigur Capsule vegetale.
și repede cu medicamentul lui ri---------------------------- :—
lfFIacon Iniecțiă vegetală de Dr. Hill pentru oameni, fluiditate, 1 fl. 25 cr.
= 3 lei 50 bani.
1 Flacon Iniecțiă vegetală de Dr. Hill pentru dame, pulverisat, 1 fl. 25 cr.
C o m a n d ite s e e f e c t u i a z ă n u ta a î d u p ă p r im ir e a su m e i.

= 3 lei 50 bani.
1 Flacon Capsule vegetale de Dr. Hill 1 fl. 60 cr. — 4 lei.
La trimiterea înainte de 1 fl. 80 cr. = 5 lei 1 Flacon să trimite franco.

infertilității, palidității, lipsei de sânge,

In contra siăbiciune’i puterii, sgârciurilor histe- npnii înfn Pltfl PI 11
ricale, onaniei, slăbetei nervilor ca III dV I|||nl IIIII III
Imnntonta^în §enere contra ori șicer‫״ ’^׳‬ ihuiiiuiiij
iifju luIIiiiu
IIIIULI iu sPecma'ej bundegj slăbiciuni, este cel
efjcaoe me(jiCament
1 dosă 2 fl. 80 cr. La trimiterea înainte de 3 fl. = 9 lei 50 bani
espedarea se face franco. — Depositul principal la
ludovic fâertes, apoteca ‫״‬Ba fâultai“, Bugoș, Bănat, $r. 396.

BEȚIA.
Cine voiesce a se mântui de această patimă infamă, să întrebuințeze
remediul în contra beției care în cele mai m uite cașuri cu succes strălucit
s’a probat și pe basa receptului medical în Apoteca ‫״‬La Vultur‘‫ ״‬în Lugoș
8’a gătit. 1 dosă 2 fl. 20 cr1 ‫ ״‬dosă duplă care se recere la patima
cerbicoasă 4 fl. 40 cr. — 8 Mărci = 10 franci. 1 dosă duplă se espedează
în toate țerile franco după primirea prețului de 4 fl. 40 cr. anterior.
Remediul D-Tale în centra beției a făcut i Pentru remediul contra beției donat mie, îți
miracol! Bărbatul respectiv s’a vindecat total esprim cea mai profundă mulțămire, aceasta
de beție, și este treas și diligent, aceasta o nr a vindecat de beție; încă odată vă mul-
putem mulțămi numai D-Tale. Dumnedeu să țămesc și ve rog a-mi trimite o dosă duplă
ți-o resplătească. Franz Havlovic, Kruciza. pentru un amic. George Ranimiroff, Varna.

Mă grăbesc a vă mulțămi pentru remediul Vă rog a-mi trimite o sticlă din remediul
în contra beției trimis, bărbatul meu nu bea i în contra beției, am voie să mântui pe un
de 2 luni rachiu și eu sunt fericită. bărbat de patima beției. Înainte de 2 ani
Elise Unterlercher, Bleiberg. m’am mântuit pe mine de această patimă
imorală și de atunci nu mai beu.
Mathias Hausirirth, Rausenbruck.
Remediul D-Tale în contra beției a avut
succes miraculos la un bețiv, vă rog încă îți esprim mulțămire pentru remediul
o dosă pentru un alt individ. i în contra beției trimis mie.
August Berger, Gaja. ’ Franz Burlan, Idrbitz.
Prima sticlă din remediul D-Tale în contra j Vă rog să-mi mai trimiteți o dosă duplă
beției a avut resultat minunat, te rog a-mi j din remediul D-Tale în contra beției și
trimite încă o stidă. j pentru sticla întâia ve mulțămesc.
Andreas H'utter, Auschowitz. I Josef Gaszner, Sonntagsberg.
 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur", Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 1789.

ale farm.Vârtes,
mijloc probat deja în nenumerate rîn-

Co m a n d e
JJ-n duri, care e de un efect sigur cu desă-
VÎrsire și care față cu alte mijloace în
contra limbricilor mai are și favorul, că
pacientul nu este defel obosit și slăbit,
SSA nici nu-’și ruinează stomacul, cum se

e 1
întemplă aproape cu toate mijloacele.

se s fe c tu ia z ă num ai
Ba din contră acest leac întărește
mistuirea și poate fi luat și de copii fără nici o stricăciune.
Dar’ nu strică nici în cașul că nu se află limbric. Lim-
bricul ese cu cap CU tot afară, astfel că nu mai este
posibil, ca se se desvoalte din nou.
De unde cunoaștem noi că cineva are limbric cordelat? 0
cunoaștem aceasta din faptul, că cel care se simte tare rău, are
colică, sgârciuri (spasmuri) de stomac, vomează și are simțiri ne-
plăcute în timpul întreg, ca-și-când ’i-s’ar urca ceva ca un nod până
sus la gât, simte accese de amețire, anemie, lipsă de apetit și câte-
odată foame prea mare, este abătut și nu are poftă de muncă, aruncă
multă flegmă și scuipat, rîgăe acreală, simte o mișcare în corp, nu ;
mistuie și se simte abătut etc. Ca semne externe sunt a se aminti: 1 du-pă-
Cearcăne vinete la ochi, o albeață curioasă în retina ochilor, coloare j S.
palidă în față, limbă necurată, slăbirea corpului. —■ 1 dosă 3 fl. 50 cr.
p r im ir e » s u m e i.

a se trimite prețul anticipat, iar 3 fl. 65 cr. = 10 lei franco. S’

La comandă Vă rugăm a ne comunica și etatea.

Cigarette și A olnmo cel mai bun mijloc contra durerei

pulvere pentru »Ao IIIII Idj de pept, respirațiunilor grele etc.
1 cutiă cigarette costă 75 cr. 1 cutiă prav 1 fl.; la cașul dacă se
trimite anticipative 1 fl. 20 cr. = 3 lei, se spedează franco.

Mijloc Agllflofni și mâncărimei de piele de Dr. Scott. Cu

contra ‫*״‬OtJUOl vl efect sigur la asudarea picioarelor, mâ-
nilor și subsuorilor, precum și la ori-ce fel de mâncărime. 1 dosă
1 fi. 50 cr. = 4 lei
Mijloc contra Pnn precum nervositate, reumatism și migraine,
durerei de VClU sunături ș. a. înceată grabnic prin folosirea
pravurilor pentru migraine a lui Hill, 1 cutiă 80 cr. și 1 fl. 50 cr.
Dacă se trimite 1 fl. 70 cr. = 4.50 lei anticipative, se espedează
1 cutie mare franco.

i*
 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur“, Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 1789.

Estract de Sassaparilla■ escelent pentru

curățirea sângelui în casurî de sifilis, podagră, gușă, la scrofule,
tuberculdse, la bâle de pele învechite, preste tot la tot feliul de
bdle ce-și au temeiul în sângele stricat. O sticlă 1 fl. = 3 lei și 2 fi.
— 6 lei.
Mijloc E>n||pnQ■ pî (tras), leșinarei, dorerilor de nervi și
contra tUIICUOICI isterice ale mamelor se folosesce cucei
C o m a n d e le se e f e c tu ia z ă n u m a i d u p ă p r im ir e a su m e i.

mai bun succes. O dosă 2 fi. 80 cr. — La trimiterea înainte de

3 fi. = 10 lei se spedeză franco.
Hvnrnni» (ruPtură aPâ) 9’ urmările ei: gălbinarea
lljțUI vUla ș. a. se cureză grabnic prin Hydropin. 1 sticlă
1 fi. 25 cr = 3.50 lei.
dtnC'll'â
Alifiă |nf1t
* contra tuturor îngrețoșerilor și la
pentru IIIIJI CțUOdl C, cas decă morbul e învechit se
aplică cu cel mai bun succes. 1 dosă 1 fi. 80 cr. = 5 lei.
și petră în beșică și catarhul țevei și beșicei. Pentru
alinarea și delăturarea acestui morb dureros s’a
constatat de cel mai bun mijloc Diuretin. 1 dosă 1 fi. 80 cr. — 5 lei.
Apă li p l*g Br. Bruckenthal. Are efect sigur în privința con-
de Will servării și recâștigării vederilor. 1 sticlă 60 cr. și
1 fl. = 3 lei. ____ __ __________________
Oleu I Irpphl de Dr Brown, la dureri reumatice și sunatul
pentruwl Cvlll urechilor la asurzire este cel mai escelent
mijloc. 1 sticlă 1 fi. 80 cr. — La trimiterea înainte de 2 fi. = 5 lei.
se spedeză franco.
llnCnt'P (ip POCO din Lugoș. Mijloc probat în contra
UIIOUI C Uv VdOd tuturorranelor, precum sunt :bube,
umflături, arsuri ș. a. 1 dosă 50 cr. = 1.80 lei.
|tlOf
P
I*
|t I îtl Medicament probat cu efect
contraUl llldl CI III JJdl■ repede și sigur. 1 dosă 3 fl.
50 cr. — 10 lei.

pXVătămătură de cel mai puternic, efect.

1 fl. 50 cr. = 4 lei.
1 dosă

Tot aci se află tote medicamentele în- și esterne precum ger-

mâne, francese, englese, de ape minerale, vinuri lecuitâre, Cognac,
Rhum, Thei, aparate chirurghice, materii pentru legat, articuli
pentru toaletă și esență pentru de a face și îmbunătăți spirtuose
de tot felul; precum: Liqueruri, Slivovița, Rhum, Rostopschin,
rachiu de camină, vin etc. cum și diferiți articlii pentru economia
de câmp și de casă. Cataloge detaliate despre aceste se trimit
franco în limba: română, germană, magiară ori serbă; ne rugăm
numai ca adresa se se scrie lămurit.
Văndetorilor li se acordă rabat considerabil.
 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur“, Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 1789.

Balsamul apotecarului
numit și
Vertes,
balsam miraculos englezesc,
un mijloc poporal probat și iubit, se folosește:

C o m a n d e le se e f e c t u ia z ă n u m a i d u p ă p r im ir e a su m e i.
1. Ca medicament intern la indigestiuni,
AHein echter sgârciuri de stomac, colică, morburi provenite
din stomac stricat, mistuire rea, lipsă de apetit,
boală de ficat, friguri, boale de plumâni și de
piept, venturi etc. în porțiuni de 40—50 pică-
turi (mai bine pe o bucată de zăhar).
2. La emoroide. încuieri și podagră ca
un mijloc lin curățitor și încălzitor, după tre-
buință 1—2 lingurițe.
3. Ca medicament extern la dinți gău-
noși slăbiți în gingei, 1 linguriță de cafea,
amestecând și puțină apă. Impedecă putrejunea,
delătură durerile întărește dinții și împrospe-
tează carnea gingiilor.
4. La ori-ce fel de rane provenite din
tăietură sau arsură se aplică curat sau subțiat
cu apă cu succes. Descrierea amănunțită a
^dlsr-^pDlhekeLugos puterii și efectului acestui balsam se trimite
la cerere gratis și franco Veritabil e balsa-
gegriindefrlffig. mul numai când e lipită pe sticlă marca ală­
turată. Sticla e astupată cu o capsulă de argint, în care e imprimită
firma mea L. Vertes, apotecar ,La Vultur‫ ־‬în Lugos. Afară de aceea
mai e fiecare sticlă învelită cu o îndrumare spre folosire, pe care încă
e tipărită marca amintită — 12 sticle mici sau 6 sticle duple costă
1 fl. 86 cr.: 5 duzine, trimise franco. 6 fi. 8 cr.. 1 litră cu sticla dim-
preună 2 fl. 50 cr., 2 litre trimise franco 5 fl., 3 litre franco 6 fl. 80 cr.
— Celor-ce vor se se ocupe cu venzarea lui le dau rabatul cuvenit.

a ■ _| «■ laxativul cel mai avantagios, plin

rilulele depurative,
r de efecț,
7 nestricacios.
ungă aceacutotui
Pentru efectul lor
escelent au devenit deja în cercurile cele mai estinse ca un mijloc de
casă neapărat de lipsă. Aceste pilule, la dorință, se capetă zacharicate seu
nezacharicat.e. Una cutie 21 cr., o dosă mare cu 8 cutii 1 fl. 5 cr. La
trimiterea 1 fl. 20 cr. = 3 lei anticipative se trimite o dosă mare franco.

Veritabil se află numai la

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur“,

Lugoș, Nr-, 396, Bănat.
 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur“, Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 17891

Mijloce probate pentru animale

Prav de marve banatic,
este un prav adevărat folositor pentru lapte, și cel mai
bine recomandat, din partea veterinarilor. El are cel
mai escelent efect asupra stomachului, promoveză mis-
tuirea, curăță sângele și promoveză adunarea laptelui
la vaci. De acest prav se fac animalele tari in mod
C o m a n d e le s e e f e c t u ia z ă n u m a i d u p ă p r im ir e a s u m e i.

surprincjetor și pline de vieță, intrebuințându-1, nu _________ _

potent mulge sânge, și âmflăt.uri nu obvin inainte. Acest prav nu ar trebui
se lipsescă nici la o economia, fiind că și de altcum la tăte bălele animalelor
are un efect escelent. 1 pachet. 20, 35 și 70 cr. — 10 pachete mari, trimise
franco după primirea sumei, 5 fi., in loc de 7 fi.

Prav pentru nutrirea vitelor.

Prav pentru nutrire, după folosirea căruia animalele in
temp scurt se ingrașă. 1 pachet 20, 35 și 70 cr. —
10 pachete mari, trimise franco după primirea sumei,
o fl., in loc de 7 fi.

Prav de cai banatic.

Acest prav păzesce caii de podagra mațelor, de tote bolele lipițiăse, de
tusa, tuberculăseșiașa mucăse și necurate și
numitul guturariu; de- este un mijloc de casă
lătureză causa acestor probat in contra tutu-
bole, in urmarea pute- ror bălelor la cai, cari
rii lui disolvătăriă și îi țene tot in putere și
cui ățităriă promoveză deplină sprintenie.
mistuirea, curățesce și 1 pachet 20, 35 și 70 cr.
recoresce sângele, de- 10 pach mari, trimise
părteză tote sucurile franco după primirea
sumei, 5 fi., in loc de 7 fl.

Prav pentru porci.

Acesta ațeță pofta de mâncare și micșoreză boldul
secsual la porci, și așa aceste animale mai bine se
ingrașă: este un mijloc escelent in contra âmflăturilor
de grumazi la porci, și in contra a tot felul de băle
este recoritor. 1 pachet 35 și 70 cr. — 10 pachete mari,
trimise franco după primirea sumei, 5 fl., in loc de 7 fl.

Fluid restituțional,
de un efect escelent spre a vindeca bălele din afară la animalele de casă:
rheumatismul, ințepenitura musculilor, slăbețele musculilor ș. a. Cel mai
bun mijloc de intărire a trupului după strapațe mari. 1 sticlă 40, 70 cr.
și .l fl 20 cr.
Se capetă veritabil la
Ludovic Vertes, apoteca la ‫״‬Vulturul alb“,
Lugoș, Bănat, Nr. 396.
 Traducere și retipărire reservate.

Ludovic Vertes, apoteca ‫״‬La Vultur“, Lugoș, Nr. 396, Bănat, înființată la 1789.

se poate face, pe
Cel mai ieftin, lângă o procedură
rece, fără foc, în
cel mai bun {timpul cel mai scurt
cu

Rum-Likol-ul apotecarului Vertes.

C o m a n d e le s e e f e c t u ia z ă n u m a i d u p ă p r im ir e a su m e i.
Tot așa se poate face slivoviț, cognac, rachiu de
trevere, de drojdii, benedictin, chartreuse, curacao,
maraschino, precum și ori ce altfel de licoruri, bitter
pentru stomac, oțet și o beutură de casă excelentă
și gustoasă iute și ieftin, de cea mai fină calitate
cu liedurile dovedite de foarte dune, uestricăcioase, scutite prin lege
ale apotecarului Vertes.
(Licolurile sunt esențe aromatice, concentrate, compuse
după un metod propriu.)
i dosă de licol, de ajuns pentru 2 litre de beutură, costă
40 cr., 4 dose, dacă se cere, și pentru 4 beuturi deose-
bite, costă 1 fl. 80 cr., dacă se trimit banii înainte.
Scrisori de recunoștință, gratis și franco, tot
așa liste de prețuri și îndrumări pentru pregătire.
Cu esențele trimise mai înainte am fost Ajungend la convingerea, că esențele
pe deplin mulțumit și sper a fi tot așa și d‫־‬tâle sunt într’adevăr foarte bune, vă rog
cu cel de acum. să-’mi trimiteți o sticlă destilat de rum în
Nico Zderic, Livno, Bosnia. preț de 3 coroane.
Johann Mailer,
Chinitz-Tettau, p. Rehberg.
Vă rog a-’mi trimite pentru G coroane
esență de rum. Cuba 2, dar’ din soiul cel
bun trimis dlui Saufiissl. In posesiunea esențelor d-voastră vă co-
Peter Fellner, Pogir, posta Si. Marein. munic, că sunt foarte mulțumit cu acelea
și vă rog a’mi mai trimite încă odată.
Trebue se vă mărturisesc, că sunt foarte Daniel Klang, Smorze.
mulțumit cu eseDța de cognac, ce ’mi‫־‬ați
trimis, și ve rog’deci a-’mi trimite deo- Asupra esențelor capotate în luna aceasta,
camdată 1 chlgr. tot din aceea. vă exprim deplina mea mulțumire.
D. Onkel, Cracovia. Georg Balluch, Hohenau.

Cu destilatul de rum, ce ,mi-ați trimis, Vă aduc la cunoștință, că prin aplicarea

sunt foarte mulțumit și vă mulțumesc. Mai esențelor d-voastre am obținut minunate
târziu voiu lua mai mult. rachiuri.
Alois Geyer, Neuda 1. Păchlarn. Johann Bergmann, Asch.
 fondată în anul 1868.

Dela înființare, în decurs de 30 de ani institutul

a solvit:
pentru asigurări de foc

Coroane 2,043.465’74 fileri

pentru capitale asigurare pe vieață

Coroane 2,203.096’58 fileri.

Suma asigurată în secțiunea
pentru asigurări contra incendiului:
Coroane 58 milioane .
în secțiunea pentru asigurări de vieață:

Coroane 71A milioane.

i Oferte pentru asigurări de foc, precum și
pentru asigurări pe cașul de moarte și pe cașul
de viață, asigurări de zestre, de rentă se primesc
la direcțiune, precum și la agenturile principale
în Arad, Cluj, Brașov și Timișoara, precum și
la toți domnii agenți instituiți în comunele
mai mari

*
/ftttttțttfțfțfîîî
îîtfftfîîTffțîtîffftțffK
ti
ti
Posede Medaile de aur, de argint, prețuri de stat,
diplome din exposițiunile

Paris, Bordeaux, Priest, Graz,

Londra, Brussela, Berlin, Budapesta, Baden, Sibiiu
Danzig, Praga, si S.-Szt.-Georgiu etc.

‫קןז‬
ti
ti Vinuri Transilvănesci -
ti
I /1 de masă, de table, de dessert. A
I
Alese din cele mai bune vii ale Târnavelor, de lângă
Mureș și de lângă Someș, bine grijile și apărate, curate
și plăcute, clar și deschise în cantitate mare, se găsesc
în pivnițăe lui

MU JOSEF B. TEUTSCH
U în Sigișora.
Depot la Firmele:
Johann Billes, Sibiiu; J. L. & A. Hesshaimer, Heinrich Zintz,
iiSucces.lui Julius Miiller, Karl Harth, Heinrich Petersberger,
Brașov; Josef Tomp, Karl Falk, Cohalm; Gyârfâs Ârpâd,
Leonhardt es târsa, S.-St.-Georgiu; KeresztesGerb, Gy.-Szt-
Miclos; Gal Jânos, Odorheiu; Karl Lehrer, Mediaș; Josef
Eckwert, Mureș-Oșorheiu; Wilh. Roth, Reghin-Săs.; Albert
Schmidt, frații Fleischer, Bistrița; Segesvâry es târsai,
\
Cluș; J. B. Misselbacher sen., Alba-Iulia; M. G. Zobel,
Oreștia; Gustav Zeidner, Pisci.

îi Representări (Agenturi) în tote capitale sau

«iu orașe provinciale mai însemnate.
Marcă de scutire.

5
 Remus G. Ramontianu de Ramonczay
f arm. a. cist,
în farmacia (vechie) cu drept real, la ,,HYG-IE.A.“

înființată la 173S.

Făgaraș, Strada principală, Sterzing Nr. 2.

Ardealu (Erdely).
Alifie pentru față și săpun, de Dr Spitzer, ă 35 și 50 cr. = 1 Leu și 1 Leu 25 bani.
Alifie pentru vătămătură, de cel mai bun efect, ă lfl. = 2Lei 50 bani.
Antibetin, remediu contra ‫״‬Beției“. 1 sticlă: 1 fl. = 2 Lei 50 bani.
Antirheumaticin, remediu contra Reumatismului, durere de spinare, jungjiiu,
nervi, migrenă, de cap și măsele, etc. 1 sticlă: 40 cr. = 1 Leu.
Apă de ochi, de Dr Popp. 1 sticlă: 50 cr. = 1 Leu 25 bani.
Balsam de pusă, remediu contra delăturărei gușei în cel mai scurt tîmpul.
2 sticle: Esternu și internu â 1 fl. = 2 Lei 50 bani.
Capsule și injecțiune pentru sculament (Tripper), â 1 fl. = 2 Lei 50 bani.
Epilepie, remediul cel mai bun. 1 sticlă: 1 fl. = 2 Lei 50 bani.
Essențe de vieță, pentru stomach, lipsa de mistuire, greța, etc. 1 sticlă:
50 cr. = 1 Leu 25.bani.
Fluid-Res titutîonal, remediu petru întărirea muscilor, scrintituri. etc. la ani-
male. 1 sticlă: 1 fl. = 2 Lei 50 bani.
Irrigătore complete, de l'/.2 litră; bronzate â 2 fl. 50cr. = 6Lei, cu email
â 3 fl. 50 cr. = 8 Lei 50 bani.
Limbricul mare, numit (Tenia solius). In cel mai scurt timp limbricul iasă
cu cap cu tot. 1 dosă: 2 fl. 50 cr. = 6 Lei 25 bani.
Oleiu de pesce de mare, pentru Cliatar de plumâni, bolă de stomac, tușă
saca și curățirea sângelui. I sticlă: 1 fl. = 2 Lei 50 bani, 1 sticla de
probă: 40 cr = 1 Leu.
Prav de vite, pentru cai, vaci, oi și porci, etc. 1 dosă: 15 cr., 25 cr. și
50 cr. = 60 bani, 85 bani și 1 Leu 25 bani.
Spirt Francez Gallic, pentru durere de osă și nervi; cil sare și fără sare.
1 sticlă: 40 cr. = 1 Leu și 80 cr. = 2 Lei.
Sucu de cepă, remediul cel mai bun contra tusei; atât, pentru omeni, cât
și pentru băieți. 1 sticlă: 40cr.= lLeu.

Tot odată recomend depositul mare de lucruri:

Chirurgice, Parfuninrii, Specialități, Vinuri medicinali, etc.
cu prețurile cele mai moderate.
Espedarea,,numai după primirea sumei se întimplă în tote
părțile teritoriului.
t • Ei• la comande de preste 5 fl. = 12 Lei 50 bani,
pachietarea și fractul e gratuit. • •
Fără, a face larmă de tîrg. Numai prin soliditate am cățtigat renume,‫׳‬
deci recomand știm, cetitorilor acestui calendar mărfurile mele cele mai
nouă, a cărora eftinie ți bunețe este in tot locul cunoscut.

Orolog renion. nici. Japan umblă 36 ore, arată secundele,

50 mm mare, construcțiune escelentă cu cutiora elegantă,
5 ani garanție................................................................. fl■ 3.50.
1 ceasornic reniontoir ‫״‬Gold, elect.“ cu 3 capace, înzestrate
cu gravură superbă fără deosebire de aur veritabil, și cu
arătător de secunde se vinde cu prețul de . fl. 6.—.
Ceasornic ,,Anker“ perfecționat funcționând excelent um-
blând pe 15 pietri de rubin având cutia solidă prevădută
cu ciselarea buc................................................................... fl. 7.—.
Orologe renioilt. oțel puțin oxidate cu dunga de aur, con-
strucțiune superbă......................................................................................... fl• 5.50.
Tot aceiaș orolog CU 2 coperișe, compact și ciselat. . . . . fl. 7.50.
Ceasornic reniontoar verii de argint cu stamp. 800.1000 umblă pe 15 rubine
cu 3 capace de argint provezut cu gravură superbă recunoscut orolog
bun ..................................................................................... . . . . fl. 8 50.
Tot acelaș ceasornic extra taie de sistemul Glashutte . . . fl. 10.50.
Inele masive
de argint veritabil dublate cu aur de 14 carate,
înzestrate cu brilante de Paris, având pietrele în
t.ote dimensiunile buc .............................. fl. 2.—■
Inele veritabile de aur 14 carate, cu briliante de
Simili . .......................................... fl 3.—. 4.—.
Minunat este eufonia
Harmonicei mele de întins
culOclape, 2 registre, 20voce duple35cm lungă,
16 cm lată preț, de bolta fl. 8.—, mai oferez cu
instrucție pentru învățămenl ușor cu fl. 4.50■

Harmonie de gură
cu 4 acot de, cu table de aramă, eufonia organa,
coperiș de nichel, lemn palizander, cu 2 ma-
nunclie în fiecare accord 16 tonuri pieț îri
etui............................................................ fl. 2.—.

Pentru fiecare casă numai 9 fl.

® Minunată în capabilitate este practica mașină de
g cusut »The Juvel« cosă orice stofă, subțire și grosă,
,2 cea mai grosă pănură și pânza cea mai tină, atât
2‫״‬ de precisă cât și mașina cea mare. Coustruatâ
g totă de fer și oțiel, fin lustrată, cu rotita cu dinți,
g Ace, vas de oleu, tivitor, și rabar. 5 kg. greutate
$ fiecare mașină este acurat probată, corn• ■Bj
3^ pact adjustată, și dimpreună cu o in‫־‬
strucțiune forte precepătore costă numai
fl. 9.—.
Prețuri curente complete, bogat ilustrate asupra asortimentului de articole de giuvaergie
se pot avea gratis• franco.
Pentru funcționarea regulată a ceasornicelor garantez 5 ani. Ouiectele neconvenabile se
pot returna contra restituirea sumei avansate — Furnitura comandelor se execută contra
ramburs și franco prin firma etab. de 20 ani si cunoscută
M. Rundbakin, Viena (Wien) Berggasse 3.
 Decorat ca 6 medaille de aur, 18 medaille de argint și ca 30 diplome
de onore și recunoscintă.

FWHerestitDțiml[ Prav ie KorneDbnrg

aiul

K. i <I î t
ces. și rejj. prîv. apă de spalat pentru nutrirea vitelor, mijloc dietetic pentru
caii. cai, vite cornute și oi.
Prețul unei sticle fl 1.40 v. a. Pretai i/t cutie 70 cr., 1/2 cutie 35 cr.

Fluidul lui Kwizda

Marca Șerpele (Fluidul turiștilor).
Mijloc (frecare) dietetic cosmetic probat pentru intărirea și
oțelirea nervilor și a musculature! corpului omenesc.
Se folosesce din partea turiștilor, bicicliștilor și călăreților cu
cel mai bun efect pentru intărirea restaurarea nervilor după
ture mai mari.
Prețul 1/j sticlă fl. i.—, */, sticlă fl. —.60 v. a.

Expedare dilnică prin depositul principal:

Apoteca cercuală Korneuburg lângă Viena.

Librăria W. KRAFFT în Sibiiu.

Mapele de părete,
iertate de înaltul Minister’u pentru școală..
Kogutowicz M., A magyar korona orszăgainak iskolai făli terkepe
(Mapa Ungariei) tras pe pânză, fi. 6.75.
— Europa iskolai făli terkepe (Mapa Europei) tras pe pânză, fl. 6.—.
— Az oszt.-magy. monarchia iskolai făli t£rk£pe (Mapa Austro-
Ungariei) tras pe pânză, fl. 5.7b.

Dicționar!.
Dicționariu latin-român de A Viciu, broș. fl. 1.80.
Dicționar român-german de S. P. Barcianu. (Edițiunea nouă este sub tipar.)
Dicționar rom.•germ., de Th. Alexi, broș. fl 1.80.
Dicționar germ.-rom., de S. P. Barcianu, broș. fl. 3.80.
Dicționar germ.■rom., de 1'h. Alexi, broș. fl. i.5o.
Dicționar mag.-român, de Octaviu Barițiu. Ediț. II. broș. fl. 1.40.
Dicționar mag.-rom. și rom.•mag., de N. Putnoky, leg. la olaltă fl. 3.•—.
Dicționar rom.-mag. p. școală și privați, de 1. Gheție. prof. gimn. fl. 3.—.
Dicționar germ.-rom. dupăsistemul dlui Tibaut, de Codrescu 2 voi. fl. 14.—.
Dicționaire francais-romain de Urechiă, broș. fl. 2.08.

Carte de conversațiune românească și nemțască, leg. fl. 1.—.

Dialog româno-german de Rudinescu, broș. fl. —.85.
 Marca Premiat cu cele mai mari premii de onoare!
de scutire.’ ------

al lui

J. ANDEL
omoară cu siguranță:
șvabi, molii, stelnițe, pureci, ruși,
musce, furnici, scări, păduchi de paseri, preste tot toate insectele.
Expedițiune dela fabrica: JOH. ANDEL, Praga I.
Veritabil în Sibiia la: J. B. Misselbacher sen., negoț de spițerie,
material- și colori. Alba-Iulia: J. B. Misselbacher sen. (Filială).
Orăștie: J. Graflius, apot.ecar. Dej: Franz Nick. Cluj: Segesvări es
târsai. Mediaș: Friedr. Jos. Guggenberger și Fritz Kremer. Brașov:
Victor Roth, apotecar; Ed. Kngler, Emil Porr, comerc.; Heinrich Peters-
berger, comerc. Strada lungă 22; Ferd. Jekelins, apot., și Tentsch &
Tartler. — Mai departe se vinde în tot locul, unde se află
‫״‬Placatele lui Andel“.

Franeise Neuzii
fSitoiiu,

3 jKlJei'ne Er|de Nro. !5,

El § recomandă ca specialitatejde cadouri de ocazie: r
El" Legături (cartone) originale de piele fină pentru cărți de *
slujbă bisericescă de ritul grecesc; asemenea în catifea
< ■ cu garnitură și pictură, mape de diplome, adresse de felicitări și
* legături moderne de cărți pentru bibliotecă.

W Podagră și reumatism. -Wl

Junghiu, artritic, dureri reumatice de cap, dinți și obraz, reumatism
la încheieturi, slăbiciuni, scrintiri, înțepeniri de membre, părți degerate,
precum și toate suferințele reumatice învechite se pot delătura sigur
și repede numai prin ‫״‬Russ. Gichtsalbe“, 1 flacon 1 fl.
ar‫ ־‬Auțl greu, ‫•־־‬s
scurgere din urechi, zuzăitul și junghiul în urechi și toate durerile
reumatice la urechi se vindecă numai prin ‫״‬Rnss. Gehorol“,
1 flacon 50 cr.
Deposit: S. Racker, farmacist, Lemberg, (Galiția).
 Turnătoria de clopote și de metal

ANTONIU ‫״‬NOVOTNY
Fi inișoara-IMbric
se recomandă spre pregătirea clopotelor noue,
precum la turnarea de nou a clopotelor stricate,
mai departe spre facerea de clopote întregi ar-
moniose, pe lângă garanție pe mai mulți ani, pro-
vechite cu adiustări de fer bătut, construite spre
a le întârce cu ușurință în ori ce parte, îndată ce
clopotele sunt bătute de o lăture prin ceea-ce sunt
mântuite de crepare. — Cu deosebire recomând
clopote patentate găurite
de mine inventate >și mai de multe ori premiate,
cari au un ton măi intensiv, mai limpede, mai
plăcut și cu vibrarea mai volumindsă decât clo-
potele turnate după sistemul vechiu, așa, că un
clopot patentat cu 300 kg. este egal în tonul unui
clopot de 400 kg. făcut după sistemul vechiu. Mai
departe se recomandă spre facerea scaunelor de fer
bătut, de sine stătător, — spre preadiustarea clo-
poteior vechi cu adiustare de fer bătut, — ca și spre turnarea de toace de metal.
Clopote în greutate de 300 kg. și mai jos se află totdeauna gata în magaziii.
Preț-curanturi ilustrate se trimit la cerere gratuit și franco.

Librăria W. KRAFFT în Sibiiu.

Manuali pentru învățători.

Didactica generală cu privire la învățământul șc. prim, de Patriciu, fl. —.?5.
Sfaturi, cum să se conducă o școală de I. I. Gabrielescu, fl. —.25.
Conductor la aplicarea ,Noul Abcdar ilustr.‘ de Dogariu, fl. —.12.
Pestalozzi viața, metoda și activitatea lui de E. D. Balteanu, fl. 1.—.
Esercițiile de stil în școala poporală, teoria și practica lor pentru anii
IV., V. și VI. de școală de D. Lăpedat, fl. —.i5.
Scriptologia sau modul de a învăța cetitul scriind de B. Petri, fl. —.80.
Indreptariu pentru ortografia română de Dr. D. Onciul, fl. —.12.
Computul în școala poporală de I. Popescu. Manual pentru învățători,
fl. 1.20.
Sistemul metric, manual pentru învățători de B. Petri, fl. —•3o.
Confecționarea pălăriilor de paie (Lucrul manual) de P. Mohor, fl. —,25.
Lucrul manual educativ, cursuri extraordinare ținute de G. Moian, fl.—.55.
Manual de gimnastică cu ilustrațiuni de I. E. Prodan, fl. —.3o.
Manual de stupărit de l. Costin, fl. —.65.
Mașina de comput cu globulețe roșu și negru pe sîrmă, fl. 1.60.
Tablouri de istoria naturală, Zoologia, Botanica și Mineralogia, întinsă
pe carton, cu tabela de materii, fl. io.—.
Caiete de scris pentru școlari după tarife separate.
Blanchete pentru scrieri de esamen în 3 soiuri, cu liniaturi largi, cu
liniaturi mai dese și cu linii singuratice, âioo drb fl.—.60.
Spirtul de vinars trances cu sare
(Franzbranntwein mit Saiz) I
al farmacistului Dr. Wilh. Wagner
mijloc popular probat pentru alinarea durerilor gi ft o a se,
reumatice și nervoase, mijloc excelent pentru con-
servarea dinților și curățirea gurei, ca mijloc de
toaletă și ca mijloc pentru conservarea pelei
precum și pentru delăturarea mătreței se capătă în ;
sticle ă 40 cr. v. a.
în Sibiiu: la farmacia lui Jikeli, în Csikszereda: la comerciantul
și la comercianții: Fuchs Lu- N agy Iuliu;
dovic, H o m m Friederic și B a 11 • > Mureș Oșorheiu: la comerciantul
mann Iuliu; Kauppe și Eckwert;
, Brașov : la farmacia lui Obert; , Gyergyo Ditro: la comerciantul
>» Biserica-Albă: la comerciantul V e r e s s Alexandru;
loan Stefanovici și Hermann * Ratoșnya: la comerciantul D ie‫־‬
Engelmay er; nesch Andr.;
, Mediaș: la comerc.: Schuller > Toplița rom.: la farmacia Veduva
Friederic și B ure sch Ioan iun.; i Gerbert;
‫ י‬Sebeș: la comercianții: Ba ii* * Baroth:lacom DanielFerencz;
mann I. și Gross Ioan; * Mureș Deda: la farmacia lui
‫ ג‬Avrig: la farmacia lui Sebeș; I C z a i c h Iuliu;
* Seliște: la farmacia lui B a n c i u; , Reghinul săsesc : la farmacia Iui
* Agnita :lacomerc. LangMihail; Czoppelt și la farmacia lui
> Cincu mare: la farmacia lui Wermescher;
B i n de r ; » Bistrița: în depot la Nuss-
* Ajud: la farmacia lui Papp; b ă c h e r Carol și la comercianții:
, Câmpeni: la farm, lui Binder; Schuster C., Schm id t Albert,
, Offenbânya: la farmacia lui Schuller Ioan, Daday A.,
Schmidt; K a b d e b o Francisc, N 6 s n e r I.
> Odorheiul secuiesc: la corner- și Wermescher;
cianții :Steinburg Otto, Bago • ‫ ״‬Dorna Vatra: la farmacia lui
Iuliu, F o r c z d d i Carol, M a t h d ■ Fritsch și la comerc. Klaus
loan și Gergely loan; Carol.
> Cluș: la farmacia lui Bird > Dees: la comerc. Nik Francisc;
Ioan; * Caransebeș: Ia farmacia lui
» Szdkely-Keresztur: la Gergely I. Miiller I. Philip.
la farmacistul Obert în Brașov (Blumenau).
Deposite > comerciantul Fronius Carol în Reghinul săsesc.
» > Nussbacher Carol în Bistrița.

!Deposit general:
Dr. Wagner Wilk, farmacist io Teaca (Tete) (comit. Cluș).
Revendfitorii, în cas de trebuință mai mică, mai bine comandă lădițe
 Nr. 397 (E 98.
Marca de scutire: Ancora.
‫א‬ ~.......... ........ \
Liniment. Capsici comp.
din J tea lui Richter în Praga.
Acest mijloc de casă, multilateral probat se aplică ca
spălare cu cel mai bun succes atât ca aliuător și preser-
vativ, cât mai ales ca liniștitor de dureri. Cu deosebire
se recomandă cu insistență acelor persoane, cari trăiesc mult
în liber și sunt espuși mai des la schimbările timpului și
prin ce se recesc ușor, s. e. economi, pădurari, venători,
țerani, pescari, băieși, călători ș. a. m.
Un avantagiu mare al Liniment. Capsici comp, cu ‫״‬Ancoră“
este prețul lui ieftin de 40 cr., 70 cr. și 1 fl. sticla, prin
urmare îl poate ave ușor toate persoanele și nime să nu
întârdie a face cu el o încercare la reciri, etc.
Mijlocul de casă amintit mai sus se prepară în modul
cel mai îngrijit înlaboratoriul apotecei subsemnate
și■ fiecare sticlă e provedută cu o ancoră roșie,
ca semn de recunoascere, la cumpărare să fim cu
luare aminte la aceasta și să nu primim nici
un fel de imitație! Dacă productul original
al lui Richter cu ancora roșie, împrotocolată
oficios ca marcă de scutire pentru noi, nu se află în locali-
tate, e a se adresa direct la

ipoteca lai Richter la tal de aur ie Praga,

Elisabethstrasse Nr. 5 neu.________________ j

La cumpărarea vestitului

Anker-Steinbaukasten
(cutie eu petri de edificare)
în prețul de 40, 70 cr., 1 fl. și mai sus, să se caute
întâiu marca de apărare ,Anker“ (ancora) și fiecare altă
cutie fără acesta marcă se se refuse ca falsificat. Catalog
ilustrat trimite la cerere gratis și franco

F. Ad. Richter & comp., Viena, I.

Opemgasse Nr. 16.
 ;în Librăria lui W. Krafft în Sibiiu se află:
‫ך‬
Cărți bisericesc!, tipărite cu litere latine:
Faptele Sfinților Apostoli, pentru toată Dumineca și Sărbătoarea, cu
Minologhion sau rînduiala celor 12 luni, broș. fl. 3.85, leg. fi. 5.65.
Sfânta și dumnezeiasca Evangelie a sfinților Evangeliști: Mateiu,
Mareu, Luca și loan broș. fi. 5.50, leg. fl. 8.60. (Legătură de
lux în preț de 10—80 fl. se poate pregăti la cerere.)
Evhologiu sau carte de rugăciuni, care cuprinde în sine toată rîn-
duiala bisericească, ce șe cuvine a.săvîrși preoții la toate
trebuințele, broș. fl. 4.40, leg. fl. 6.20.
Dumnecjeeștile Liturgii ale sfinților noștri părinți: loan Chrisostom,
Vasilie cel mare și Grigorie Teologul. 8° broș. fl. 2.20, leg. fl. 3.95.
Mineiul pe fiecare lună, în 12 tomuri, broș. fl. 66.—, leg. fl, 87.—,
(1 tom singuratic broș. fl. 5.50, leg.- fl. 7.25).
Octoich mare, care cuprinde în sine slujba învierei pe opt glasuri,
broș. fl. 11.—, leg. fl. 13.50.
Orologiul (Ceaslovul), broș. fl. 1.93, leg. fl. 3.20. ‫־‬
Orologiul cel mare, ilustrat cu diferite icoane în 12 colori, broș.
fl. 13.75, leg. fl. 17.—.
Pentecostariul, carele cuprinde în sine slujba ce se urmează din
sfânta și luminata Duminecă a Paștilor până la Dumineca
tuturor Sfinților, broș. fl. 4.40, leg. fl. 6.20. ' .
Psaltirea profetului și împeratului David, broș. fl. 2.75, leg. 4.35.
Triodul, adecă trei cântări, care cuprinde în sine Servirea dum-
nefleească, cu începere• dela Dumineca vameșului și a fariseului
până la sfânta înviere, broș. fl. 11.—, leg. fl. 13.50.
Tipic bisericesc, care cuprinde rînduiala Duminecilor, a serba-
torilor împărătești și a Sfinților aleși de preste tot anul,
broș. fl. 1.65, ■leg. fl. 2.80.

Cărți bisericesc!, tipărite cu litere cirile:

Evangelia mare, legată în piele roșie, fl. 12.—. (Legătură de ‫־‬lux în
preț de 10—80 fl. se poate pregăti la cerere.)
Liturgia sfîntă și duranecjeească, roșu și negru tipărit, legat în piele
roșie eu copce fl. 4.—. ‫ץ‬
Pentecostariul cel mare, roșu și negro tipărit, legat în piele roșie cu
copce fl. 9.—. .. ..
 /?

iSSi ^i~W.
«.>r»<■‫*״‬/» ^=3 8‫׳‬W
■ ‫■־'^־‬
KRAFFT IN SIB11U.~Ȥ
‫־‬
* ‫■־׳‬ ‫־־‬

sss
o

: Se recomandă pentru tipărirea de:

bilete de visită, bilete de adrese

și _ ■
anunțuri d« logodne, Qrdine de dans.
*g
Tipărituri comerciale â oficioase ®>ra
. de tot soiul în colori sau cu tipar negru.

‫׳‬ACȚIUNI i
‫✓׳‬0
‫>׳‬$

i
oorespumjetoare tuturor cerințelor moderne.

^®- Opuri și diare ‫׳‬sTS.A a• f'Tj.A •

se tipăresc, in toate limbile patriei. gA
s ♦ Ea£
$■
Comande de tipărituri mai mici, s. e. bilete de visită, plicuri . IA
cu firmă, etc. se execută în timpul <jel mai-scurt. iii
fel
Toate comandele de tipar se supun unei revisiuni minu- ■i
țioase așa, că numai lucrări corecte se liferează. ‫א‬
Tipărituri pentru advoeați, proiopretori și antistii comunale.

Fabrici de tocuri,