See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/330825024

Barbu Constantinescu.Cântece țigănești. Romané ghilea. Gypsy Songs;

Critical edition, Introduction, Chronological table and Indices by Julieta
Rotaru, forward Viorel Cosma.

Book · November 2016

CITATIONS READS

2 102

1 author:

Julieta Rotaru
Södertörn University
6 PUBLICATIONS   4 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Julieta Rotaru on 02 February 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Barbu Constantinescu
CânteCe țigănești
Romané ghilea
gypsy songs
editura muzeul literaturii Române
piaţa presei libere nr. 1, Corp a4, etaj 2, sector 1, Bucureşti
tel./Fax: +4021 2125846
email: contact@edituramnlr.ro
www.edituramnlr.ro

editura muzeul literaturii Române este recunoscută C.n.C.s.,

având categoria B.
Cod CnCs pn - ii - aCReD - eD - 2012 - 0374

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CONSTANTINESCU, BARBU
Cântece ţigăneşti / Barbu Constantinescu ; ed. critică, introducere, traducere în limba
engleză, tabel cronologic, index şi bibliografie de Julieta Rotaru; pref.: Viorel Cosma. -
Bucureşti : editura muzeul literaturii Române, 2016
Conţine bibliografie
index
isBn 978-973-167-383-7
i. Rotaru, Julieta (ed. şt.)
821.214.58(498)-91-192=135.1
784.4(=214.58)(498)

tehnoredactare: Cristina milca

Concepție copertă: mircia Dumitrescu
Realizare copertă: anna maria orban
 Barbu Constantinescu

CânteCe țigănești
Romané ghilea
gypsy songs

ediție critică, traducere în limba engleză,

introducere, tabel cronologic, index și bibliografie
de Julieta Rotaru

prefață de Viorel Cosma

București
2016
 CUPRINS

prefață de Viorel Cosma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vii

introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Xi
tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lXV
notă asupra ediției . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lXXiV
editorial notes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lXXiV
Cântece țigănești. Romané ghilea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
gypsy songs . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
index al localităților respondenților . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 577
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 599
ilustrații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 609
 PREFAȚĂ

În monumentala lucrare Dicționarul limbii române, apărută la București, în anul 1913, la

termenul „țigan” se precizează: „populație originară din india, vorbitoare a unei limbi
indo-europene și răspândită în europa, a poposit pe teritoriul românesc în secolele al
Xiii-lea și al XiV-lea, fiind semnalați în documente istorice ca „ațigani” (1385) și „țigani”
(1448). Între diferitele lor meserii, fierari, aurari, cărbunari, potcovari, lingurari, ursari,
cărbunari, zidari, cei mai apreciați erau lăutarii. Într-un hrisov moldovenesc din anul 1570,
emis de Bogdan Vodă, aflăm că pentru cumpărarea lui tâmpla lăutar s-a plătit lui Barcan
comis suma enormă de 4000 de aspri. lăutarul rom avea un preț „pentru suflet” și altul
pentru „meșteșug”, scripcarul fiind mai bine răsplătit în comparație cu lăutarul cobzar.
la sfârșitul veacului al XViii-lea, lăutarii romi s-au organizat în bresle conduse de vătaf
în muntenia și de staroste în moldova.

suferințele trăite, romii le-au exprimat prin cântecele lor atât de expresive, precum sunt
toate compozițiile culese de Barbu Constantinescu de la romii din Valahia și moldova.
Desigur, au existat și caracterizări umoristice cum sunt cele ale inegalabilului scriitor ion
Creangă: „țiganul când i-e foame cântă, boierul se primblă cu mâinile dinapoi, iar țăranul
nostru arde luleaua și mocnește într-însul”. În cele 75 de cântece în limba romani, publi-
cate de Barbu Constantinescu în 1878, indiferent că este cântec lăieșesc sau ursăresc,
cântec tismănăresc sau cântec țigănesc nemțesc, până și acele cântece de „netot” sau
„netotești”, toate se clădesc pe sărăcia vieții țigănești și pe suferințele din pușcării, se
exprimă prin bătăi și răzbunare, prin înjunghieri și tăieri cu toporul, toate alternate cu
emoționante clipe de dragoste romantică, pasională și dramatică, petrecute în cârciumi și
bodegi, prin cumpărări de virgine și dese escapade cu văduve dornice de aventură. există
în aceste „cântece de lume” o întreagă literatură de dragoste, de suferință, de apăsare, dar
și de fericire, pe cât de colorată, de vie, de reală, pe atât de atrăgătoare prin spontaneitate
și sinceritate.
similitudinile textelor culese de Barbu Constantinescu, la mijlocul secolului al
XiX-lea, de la romii din cele 89 de localități urbane și rurale aflate în 17 județe ale țării
Românești, precum și din cele 10 așezări situate în 6 județe moldovenești, cu bine-
cunoscutele „cântece de lume” din celebra culegere Spitalul amorului de anton pann,
este mai mult decât izbitoare atât prin formă, cât și prin conținut, iar excelenta ediție
realizată după manuscrise inedite de către cercetătoarea Julieta Rotaru completează acest
tezaur muzical. Rigurosul și minuțiosul aparat critic al textului în limba romani, precum

Vii
și traducerile în limbile română și engleză conferă ediției de față o excepțională valoare
lingvistică, stilistică și documentară. există regretul inexistenței transcrierii muzicale a
acestor cântece pentru o înțelegere deplină a valorii lor culturale. teologul și folcloristul
Barbu Constantinescu, admirabil muzician, nu poartă acest păcat. Vinovăția aparținea
editorilor români din epocă, care nu dispuneau de aparatura tipografică necesară
imprimării notelor muzicale.

De-a lungul secolului al XiX-lea, mai mulți muzicieni, anton pann, Ciprian porumbescu,
gheorghe a. Dinicu, Zane Dimitrescu, leopold stern, au încercat intenționat să publice
câteva „arii țigănești”, inițiative ce merită a fi amintite întrucât folclorul țigănesc are în
cuprinsul său melosul și textele în limba romani. În 1847, profesorul de muzică Constantin
steleanu publică, la București, colecția Hori naționale românești pentru piano forte, cu
dedicație expresă „în liberarea țiganilor”; era perioada premergătoare revoluției de la 1848
cu toate idealurile ei. Johann andreas Wachmann (n. 1807, Budapesta- d. 1863, București),
în culegerile sale de folclor din perioada anilor 1845-1850, a inclus două „arii țigănești”
notate de la lăutari, ambele în versiune pentru pian: 1). „Frunză verde baraboi/ Ce cauți
Barbule la noi”; 2). „Venind seara de la clacă”.
În acest context, rămâne urmaș anton pann. șase broșuri cu 295 de piese și 174 de
melodii însumează celebra colecție de cântece de lume, cântece de pahar, cântece satirice,
cântece de mahala, dar și cântece țărănești, intitulată Spitalul amorului sau Cântătorul
dorului, apărută într-o primă ediție de două broșuri în 1850 și reluată cu multe adăugiri,
în șase broșuri, în 1852. melodiile erau transcrise cu semne psaltice, „puse pe meșteșugul
musichiei, dimpreună pre glasurile lor”, după spusele lui anton pann. Cântecele de lume
adunate de anton pann de la lăutarii romi ai tarafurilor orășenești, sunt descrise și de
Vasile alecsandri, în publicația Zimbrul din iași: „Cântecele de lume erau mai ales bine
primite la mese, uneori la nunți, la petreceri, prin grădini sau prin vii; și prin urmare,
breasla lăutarilor câștigase o mare însemnătate. scripcarii și cobzarii boierești se întreceau,
care mai de care, a compune melodii mai diverse și a slobozii în pept aht-uri cât mai lungi,
pătrunzătoare, în folosul dragostei stăpânilor, căci ei slujeau pe atunci ca un soi de tainici
curieri ai inimilor. Declarațiile de amor se făceau prin gurile lor, un „ah!” și un „uf!” bine
tărăgănat plătea pungi de bani la începutul veacului nostru și înstărea pe fericitul lăutar,
care avea pept sănătos și răsuflare lungă.”
pasionat culegător de folclor, pianist admirabil, conducător rafinat al unui salon
artistic la mircești, dar mai ales un prețuitor devotat și credincios al acestor trubaduri
ambulanți ai cercurilor boierești, Vasile alecsandri, încă din 1848, și-a luat un colaborator
pentru viitoarea sa aventură de folclorist în persoana preotului iraclie porumbescu, tatăl
compozitorului Ciprian porumbescu. prima și decisiva întâlnire a celor doi s-a petrecut,
la Cernăuți, în casa boierilor hurmuzachi, unde se întâlneau refugiații din moldova,
muntenia, Basarabia și transilvania. Din amintirile lui iraclie porumbescu, aflăm că în
cercul celor găzduiți la moșia hurmuzăcheștilor de la Cernăuca și Cernăuți se găseau
prințul moruzzi, frații golești, alexandru ioan Cuza, mihail Kogălniceanu, Costache

Viii
negri, gheorghe Barițiu, aron pumnul, george sion, frații alecu și lascăr Rosetti,
Dimitrie Ralet și încă vreo câțiva „visători pașoptiști”. tot iraclie porumbescu, în schița
literară „Un episod din 1848”, ne face cunoscută atmosfera patriotic-muzicală din
Cernăuți, când tinerii pașoptiști la întoarcerea spre casă de la grădina publică, ținându-se
câte șase-șapte de brațetă și întotdeauna cu V. alecsandri și C. negri la mijloc, cântau
„marseillaise”: „allons enfants de la patrie/ le jour de gloire est arrivé!”. prietenia celor
doi, Vasile alecsandri și ilarie porumbescu, s-a cimentat în anii Unirii din 1859, dar mai
ales după 1865, când preotul folclorist ajunge noul paroh al bisericii din comuna stupca.
aici sălășluia un grup de virtuozi lăutari care aveau să-i îmbogățească pe ambii folcloriști
amatori cu o nesperată comoară de cântece populare și cântece de lume.
În Amintirile lui iraclie porumbescu întâlnim o mărturie extrem de importantă: „eu
culesei cât am fost studinte, în ferii (vacanțe- n.n.) cântece populare, ferindu-mă cu toată
sânțenia a schimba, a corege sau a adăuga la cele ce, și cum le auzii, le trimesei lui
alecsandri”. Curând, în 1866, Vasile alecsandri a tipărit prețioasa sa colecție Poesii
populare ale Românilor. Între numeroasele cântece lăutărești se regăsește „Frunză verde
de piperiu”, cules de la vestita cântăreață ilinca țiganca din stupca, cântec care se bucura
în epocă de cea mai mare faimă. textul publicat de V. alecsandri a fost reimprimat de
Ciprian porumbescu cu specificația „cântec popular” și cu notele muzicale notate după
interpretarea melodiei de ilinca țiganca: „Frunză verde de piper/ Câte stele sunt pe cer/
toate până-n ziuă pier/ numai luna și o stea/ știu de patima mea.” În această transcriere,
demn de remarcat este folosirea alternanței vocalelor „u, scurt” și „i, scurt” la sfârșitul
aceluiași cuvânt „piperiu” și „piperi”: în titlul cântecului „Foaie verde de piperiu”, există
„u” final, dar lipsit de valoare fonetică, iar în text întâlnim „i” fonetic necesar rimei:
„Frunză verde de piperi/ haideți puică-n deal la peri/ să te-ntreb ce-ai făcut ieri?/ am dat
apă la neferi” (i.e. cete de haiduci). Cântecul a fost cuprins în lucrarea Colecțiune de
cântece sociale pentru studenții români, compuse și dedicate Junimei Academice Române,
apărută în 1880 la Viena, împreună și cu două cântece țigănești: „pân era cioroaica barză/
mai vinea la noi la varză!”, precum și „țiganii se sfătuiră/ gia Rina, gia Catrina.”
Coleg de liceu de la Cernăuți și ulterior de la Universitatea din Viena al lui mihai
eminescu, teodor stefanelli menționează preferințele poetului pentru cântecele populare
în Amintiri despre Eminescu: „Cântecele populare-l încântau și acesta le cânta cu mare
plăcere.” Dintre preferințe, memorialistul enumeră „mai turnați-mi în pahare”, „Cucuruz
cu frunza-n sus”, „eu sunt Barbu lăutaru”, iar dintre toate cântecele iubea cel mai mult
„una dintre cele mai frumoase melodii populare „Foaie verde de piper”, pe care o intona
cu multă dulceață”.
Ciprian porumbescu l-a cunoscut pe eminescu în 1871, cu ocazia sărbătoririi celor
400 de ani de la zidirea mânăstirii putna, când pe pajiștea adunării populare a smuls pentru
scurt timp vioara din mâna lăutarului grigore Vindereu (1830-1888), dirijorul tarafului
de 30 de instrumentiști, pentru a anima hora participanților, iar apoi au dirijat împreună.
peste ani, cu certitudine, prietenia celor doi a fost consolidată de pasiunea comună pentru
folclorul romilor. o mare bucurie intelectuală le-a oferit celor doi culegerea de cântece

iX
publicată de Barbu Constantinescu, în 1878, cu titlul Probe de limba și literatura țiganilor
din România. textele le erau cunoscute din rubricile publicației Columna lui Traian,
revistă neagreată de eminescu, dar frumusețea culturală adusă în lumină tiparului înlătura
orice idiosincrazie, precum cuprinderea în volum le aducea o satisfacție în plus. o firească
consecință a admirației celor doi pentru munca începutului de drum săvârșit de Barbu
Constantinescu, cărturarul ploieștean, născut în mahalaua „pescarilor”, în 1839, o
recunoaștem în cronica făcută de mihai eminescu acestui volum și publicată în ziarul
Timpul din 27 august 1878. lucrarea s-a bucurat și de o recunoaștere internațională în
cadrul lucrărilor Congresului de orientalistică organizat în anul 1878, în Florența, unde
a fost prezentat de autorul însuși.
interesant este și faptul că fratele cărturarului Barbu Constantinescu, preotul Calistrat
orleanu-Constantinescu (1840-1916), paroh într-o vreme la Capela Română de la paris,
a donat Bibliotecii „V.a.Urechea” din galați, un prețios exemplar al culegerii alcătuite
de Vasile alecsandri Poesiile populare ale Românilor, dar cu notele muzicale pentru 37 de
melodii, între care 17 doine și 20 de hore. În articolul nostru „melodii inedite pe texte din
culegerea „poesii populare ale Românilor, de Vasile alecsandri” (1866)”, studiu publicat
în revista Studii de muzicologie, vol. Xi, 1976, la p. 139 figurează, în facsimil, manuscrisul
autograf al melodiei „Frunză verde de piperiu”. Diferențele de scris indicând cel puțin
trei persoane (n.n.) care au contribuit la închegarea fondului de cântece, ne demonstrează
că autorii notațiilor melodice au fost Barbu Constantinescu, Calistrat orleanu și, foarte
probabil, iraclie porumbescu.
importanța lucrării donate bibliotecii din galați rezidă în faptul că Barbu
Constantinescu și Calistrat orleanu au reușit să transcrie în portative îndeosebi cântecele
de lume și astfel demonstrează că textele editate de Julieta Rotaru au fost dublate de notații
muzicale. În acest context, ediția întocmită de Julieta Rotaru prezintă o valoare folclorică
și o importanță lingvistică excepționale și deschide perspectiva unor viitoare cercetări
științifice asupra unei opere singulare în tezaurul folcloric românesc. totodată, Julieta
Rotaru l-a repus în deplinătatea drepturilor sale pe Barbu Constantinescu, care de astăzi
înainte va ocupa un merituos loc în galeria folcloriștilor și filologilor.

noiembrie 2016, București

prof. univ. dr. h.C. Viorel Cosma

X
 INTRODUCERE

Descendent al mesianismului inițiat de ion heliade Rădulescu a fost și Barbu

Constantinescu, asemeni lui Bogdan petriceicu hașdeu și a tuturor celorlalți formatori ai
școlii hașdeene. opera sa, risipită în periodice și rămasă în manuscrise, este aproape
necunoscută posterității. o cercetare comodă și suficientă sieși s-a limitat la imaginea lui
ca un culegător de folclor, precum petre ispirescu, dar nu atât de prolific ca acesta din
urmă. acestor urmași prizonieri ai ignoranței nu le-a fost dată inițiativa reconstituirii
proiectelor sale de cercetare și implicit a relevării principalelor direcții ale activității sale:
pedagogia, antropologia culturală și activitatea de traducător. Împreună cu acestea,
importante au fost și realizările în domeniul geografiei și al istoriei literare.

Un destin nedrept și venit împotriva firescului naturii, în 30 noiembrie 1891, a adus brusc
sfârșitul unei cariere științifice în plină afirmare. Barbu Constantinescu s-a născut în orașul
rustic ploiești, în 1839, în culoarea albastră, mahalaua „pescarilor”, numită mai târziu
„sfinții Împărați” după biserica eponimă, ca fiu al mariei, în vârstă de 21 de ani, și al
preotului Constandin sin popa gheorghe, în vârstă de 36 de ani. tânărul preot își începuse
cariera odată cu terminarea, în 1831, a lucrărilor de refacere a bisericii cu hramul „sfinții
împărați Constantin și elena”. Ctitorie veche, construită în jurul anilor 1700, era slujită,
în anul 1838, de preoții: lixandru sin popa ioan în vârstă de 50 de ani, gheorghe sin
Ulieru, în vârstă de 35 de ani, marin sin popa Radu, în vârstă de 45 de ani și nicolae sin
Dumitru, în vârstă de 31 de ani. lor le era ajutor dascălul neagu sin Dinu, în vârstă de
31 de ani. Recensământul din 1838 îl înregistrează pe preotul Constantin ca plătitor de
bir care lucra două pogoane luate în arendă. tot atunci, aflăm că întreaga mahala număra
286 de familii. Cu toții cultivau 143 pogoane de pământ pentru hrana lor și erau ocupați
cu creșterea a 117 cai, 35 de boi, 410 vaci, 11 oi, 155 de capre, 2 porci. aceiași mahalagii
îngrijeau 89 de stupi, 443 de pruni și 780 de duzi. Comunitatea preoțească ploieșteană, în
1838, număra și alți slujitori ai altarului: în mahalaua „sfânta troiță” locuiau preoții
Constandin sin Radu de 45 de ani, nicolae sin iordache de 35 de ani și Dumitru sin ion
de 33 de ani, precum și dascălul gavrilă sin Dumitru de 40 de ani și paracliserul Dumitru
sin lupea de 27 de ani; în mahalaua „sfântul spiridon” aflăm pe Badea sin gheorghe de
50 de ani, Vasile sin popa petre de 32 de ani și Radu sin preda de 30 de ani; în mahalaua
„sfânta Vineri” întâlnim preoții matei sin Voicu de 65 de ani și protopopul gheorghe sin
nicolae de 30 de ani.

Xi
 aici a copilărit Barbu Constantinescu. Ceva mai târziu, în 1848, merge regulat la una
dintre cele patru școli grecești din orașul ploiești. În 1852, este transferat la seminarul
Central din București, la îndemnul arhiereului Calistrat stratonichias, vicar al
mitropolitului nifon. termină seminarul în 1858, iar tatăl, hotărât să-l preoțească,
pregătește căsătoria. Dar băiatul dorea să continue studiile și fuge în noaptea logodnei la
București. După promovarea diferențelor din programa gimnazială, în 1858, este admis
în clasa a ii-a a Colegiului „sfântul sava”. termină gimnaziul ca șef de promoție și, în
același an, în 1860, obține o bursă de stat pentru continuarea studiilor la Universitatea din
leipzig. se înscrie în anul următor la Facultatea de teologie și urmează 11 semestre.
Între profesorii săi de la universitate îi amintim pe Richard adelbert lipsius și Benno
Bruno Brückner pentru teologie și practică teologică, acesta din urmă decan al facultății
între 1864-1865 și rector al Universității între 1868-1869, heinrich leberecht Fleischer,
pentru limbi orientale, hermann Brockhaus pentru limbi și literaturi indiene, georg
Curtius pentru filologie clasică, heinrich Bernhard Christian Brandes pentru istorie,
tuikson Ziller pentru filozofia dreptului și pedagogie, fost elev al lui Johann Fredrich
herbart, la rândul său, fost student al filozofului Johann gottlieb Fichte. Ultimii doi ani
de studii sunt dedicați cu precădere studiului pedagogiei. profesorul său, tuikson Ziller,
înființase un seminar pedagogic cu ajutorul „asociației prietenii școlii” din leipzig,
fundație ce-i va fi tânărului ucenic român model la întoarcerea în țară. În fapt, Ziller era
continuatorul noii paradigme a gândirii și activității pedagogice dezvoltate de profesorul
său. herbart revoluționase raportul dintre educație (lat. Educatio) și instrucție (lat.
Instructio). educația se ocupă de formarea caracterului și ameliorarea ființei umane, iar
instrucția vehiculează o reprezentare a lumii, transmite cunoștințe noi și perfecționează
aptitudini preexistente. pentru el, mijlocul educativ cel mai eficient nu este recursul la
măsuri punitive sau umilitoare, ci motivarea elevului prin stimularea imaginației și crearea
perspectivei primirii unor cununi ale succesului. herbart este influențat de ideile lui Fichte
și pestalozzi, dar Conceptul său, deși aflat sub influența ideilor acestora, are un statut
propriu, elaborat în virtutea celor două voci convergente ale reflecției pedagogice:
pedagogia analitică bazată pe empirismul pedagogic și gândirea speculativă sintetizantă.
În leipzig, ca parte a instrucției pedagogice, Barbu Constantinescu vizitează
instituțiile de cultură și de educație. pentru că un doctorat în teologie luterană nu i-ar fi
fost de folos într-o țară ortodoxă, Barbu Constantinescu susține doctoratul în filozofie și
pedagogie. Revine în 1866 în țară. În acea perioadă era cel mai bun specialist român în
pedagogie, și totuși, în 1867 nu poate ocupa decât postul de profesor suplinitor la catedra
de istorie universală a bisericii din cadrul seminarului Central. noul statut de profesor a
fost prilej de cunoaștere a realității dezastruoase a învățământului din țară, în pofida
existenței a 2000 de școli primare. Fostul ministru al cultelor și instrucției publice din
vremea lui alexandru ioan Cuza, al. odobescu, pentru a nu fi învinuit de subiectivism,
lasă posterității numai imaginea școlilor aflate pe moșia sa din Dragomirești, județul

Xii
Dâmbovița, unde în patru școli nu întâlnești patru băieți care știu să citească și să scrie,
iar unul dintre învățători s-a reprofilat și s-a făcut porcar. evident, situația era generală.
Încurajat de odobescu, membru fondator al „societății pentru învățătura poporului român”
înființată în 1870, și animat de naivitatea tinereții, Barbu Constantinescu participă, între
27-30 mai 1870, la Congresul al XiX-lea al învățătorilor germani, organizat la Viena, cu
speranța transpunerii în țară a noilor cunoștințe. la sfârșitul anului, în 13 decembrie 1870,
se împlinește un deziderat românesc și se inaugurează „școala normală primară”, din
inițiativa „societății pentru învățătura poporului român”. În fapt, asistăm la începutul
revoluției sistemului pedagogic românesc și la izbânda noii paradigme despre învățătorii
care trebuiau să devină „propagatori ai luminii și moralității” în lumea satului. peste 30 de
ani, reforma va fi asumată de spiru haret.
providențială pentru cariera lui Barbu Constantinescu a fost întâlnirea cu ion heliade
Rădulescu, un clasic în viață, discipolul întemeietorului școlii românești, gheorghe lazăr.
atras de al. odobescu în noul efort național de reformare a învățămîntului, nemuritorul
ion heliade Rădulescu aducea aureola sa deasupra tuturor membrilor asociației și redacției
revistei mensuale Societatea pentru învățătura poporului român. influența operei lui ion
heliade Rădulescu o regăsim și în inspirarea lucrării Istoria antică în biografii și a
manualului pentru școlile secundare Istoria sacră a Noului Testament, prelucrate de Barbu
Constantinescu în colaborare cu Dim.aug. laurian, th.D. speranția, george Coșbuc,
g.p. Constantinescu și arhiereul Calistrat orleanu.
primul sediu al școlii normale a fost în casa parohială a bisericii „sfânta ecaterina”.
la această școală Barbu Constantinescu este numit, între anii 1871-1874, profesor de
istorie și geografie, ca ulterior, în decembrie 1874, după moartea lui ioan Bădilescu,
directorul școlii normale, să fie numit director de studii și profesor de pedagogie și limba
română.

sosise astfel prilejul expunerii practice și a transpunerii în articole și lucrări specifice a con-
ceptelor sale: Carte de Citire, prelucrată de învățătorii asociați dr. Barbu Constantinescu,
Lambrior, D.Aug. Laurian, Ștefan C. Michăilescu și I. Manliu, lucrare care a avut 29 de
ediții, precum și Abecedar românesc, prelucrat de Barbu Constantinescu, carte
reimprimată în peste 40 de ediții. Despre prima lucrare autorul însuși ne spune:

această carte de citire, prelucrată pentru învățământul primar, se împarte în trei părți și este
destinată pentru clasele ii, iii și iV, primare. În privința cunoștințelor aflate într-însele, cele
trei părți ale cărții formează un întreg. (...) În tratarea bucăților de citire, învățătorul va găsi
totdeauna prilej, ca prin explicațiile sale să dezvolte și să întipărească în mintea copilului
felurite cunoștințe trebuincioase și folositoare omului în viață. (ConstantinesCU 1874: 1)

Xiii
 În privința primei cărți a copilului se explică:

scopul unui abecedar este de a face pe un copilaș, care părăsește pentru întâiași dată casa
părintească, să se ducă cu drag la școală, unde i se dă o carte frumușică și unde află pe un al
doilea părinte cu care el leagă o prietenie pentru o viață. (ConstantinesCU 1880: 1)

Condițiile pentru a fi un îndreptar bun sunt:

1). abecedarul nu trebuie să cuprindă nimic ce trece peste mintea și judecata nedezvoltată a
copilului; 2). Învățătorul în predare să plece de la ceea ce înconjoară pe copil; 3). Învățătorul
să procedeze cu încetul, fiindcă procedând iute, copilașul nu se alege cu nimic la sfârșitul
anului; 4). Învățătorul trebuie să aibă în vedere că orice lecție dată să o învețe în clasă și să
nu-l încurce cu lucrări acasă; 5). Răstirea, necum bătaia, aduc copilului o mulțime de boli și
face să se dezvolte în copil aversiunea pentru toată viața; 6). Învățătorul bun face ca o școală
să fie frecventată cu drag de către copilași. (ConstantinesCU 1880: 3)

În anul 1883, Barbu Constantinescu înființează publicația de specialitate Educatorul.

Ziar pedagogic și literar în sprijinul învățătorilor, pentru că analfabetismul încă
predomina: „avem mulți bărbați luminați, dar nu avem încă un popor cult, care să
înțeleagă pe deplin aspirațiile acestor bărbați și să fie capabil de a le realiza.”
(ConstantinesCU, Educatorul i (11), 1883: 1) lucrul împreună la multele ediții ale
cărților de citire și abecedarelor a consolidat o frumoasă prietenie cu george Coșbuc și
cercul de prieteni ai poetului.

al doilea mare domeniu al manifestării științifice întreprinse de Barbu Constantinescu a

fost antropologia culturală. Concomitent, avea preocupări în domeniul geografiei, mai cu
seamă după ce a devenit membru fondator al „societății geografice Române”, creată în
1875, iar apoi coautor al Marelui Dicționar Geografic. În 1877 și 1878 a publicat câteva
zeci de poezii populare și basme în limba romani, cu traducere în limba română, în revista
Columna lui Traian, respectiv în volum. Volumul a fost prezentat în septembrie 1878 la
Congresul mondial de orientalistică din Florența și a primit aprecierile romologilor.
Îndemnat de B.p. hașdeu, dar și de marile personalități contemporane, Franz miklosich
și graziadio isaia ascoli, pionierul dialectologiei romani, tânărul cercetător român străbate
aproape toate satele Vechiului Regat pentru a-i cunoaște direct în teren pe romi. s-a păstrat
cuprinsul proiectatului său tratat despre „țiganii în Romania”. n-a reușit să publice decât
volumul Probe de limba și literatura țiganilor din România. au rămas în manuscris câteva
sute de cântece și povestiri dintr-un total de 3000 de piese folclorice adunate, după cum
reiese din corespondența sa și a lui B.p. hașdeu cu Franz miklosich. Diferența de peste
2000 de opere folclorice este și astăzi necunoscută.

XiV
 aparent, Barbu Constantinescu ar putea fi considerat un cercetător care reunește atât
munca lui anton pann, prin culegere de cântece, cât și a lui petre ispirescu, prin adunarea
de povești și basme. spre deosebire de cei doi, Barbu Constantinescu, cu pregătirea sa
superioară, aduce un spor cunoașterii prin preocupările filologice și lingvistice față de
dialectele limbii romani vorbite în epocă, precum și prin cercetarea habitatelor și a
tradițiilor tuturor categoriilor de romi. În epocă, în 1895, basmele publicate de Barbu
Constantinescu sunt analizate de strălucitul filolog și lingvist, totodată concitadin, lazăr
șăineanu, în tratatul său Basmele române în comparație cu legendele antice clasice și în
legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. pentru
ilustrarea metamorfozelor basmelor și a diferitelor incidențe asupra lor, în analiza făcută,
autorul se raporteză permanent la volumul publicat de Barbu Constantinescu:
‒ în ciclul basmului egiptean transmis de herodot, cel mai vechi basm cunoscut până
astăzi și răspândit la toate popoarele, „tezaurul lui Rampsinit”, sunt comparate basmul
muntean „hoțu împărat”, varianta moldoveană „mațchi sau hoțul șiret”, versiunea
macedoromână „Un mare meșter”, precum și basmul rom „Cei doi hoți”;
‒ secțiunea „Ciclul păsărilor sau om-animal” prezintă alături de basmele neogrecești
„Racul”, „nuiaua de aur” și „stăpânul lumii subpământene”, versiunile: albaneză
„Copilul-șarpe”, sârbească „mireasa șarpelui” și rusă „șarpele apelor”, precum și varianta
muntenească „Fratele bucățică”, dar și povestea romă „șarpele, ginerele împăratului”;
‒ în ciclul „metamorfozelor”, tipul „iason”, întâlnim alături de variantele basmelor:
săsesc „Feciorul de împărat și fata diavolului”, polonez „prințul neașteptat”, rusesc „țarul
apelor și înțeleapta Vasilisa”, maghiar „Căluțul năzdravan”, și povestea romilor din
Bucovina „Cel juruit necuratului”, publicată de Franz miklosich.
tot în cadrul acestui ciclu, dar în cadrul tipului „copiii de aur”, regăsim comparația
variantelor neogreacă „soarele, luna și luceafărul”, albaneză „surorile geloase”,
sârbo-croată „Copiii cu părul de aur și cu dinții de argint”, maghiară „Copiii transformați”,
precum și povestea romilor din Bucovina „Doi sfeți logofeți”, publicată de Franz
miklosich și versiunea „Copiii de aur” culeasă din Râmnicu sărat de Barbu
Constantinescu;
‒ ciclul „Femeii perfide”, tipul „scylla”, cuprinde analiza comparativă a variantelor
neogrecești „ianii și zmeii”, „Fiul omoplatului” și „Cocoșul de aur”; săsească „Fratele și
sora”; sârbească „pasărea minunată”; muntenești „n-aude, na vede” și „Busuioc și
musuioc”, precum și poveștile romilor din Bucovina „mama pedepsită” și „găina cu ouă
diamante” publicate de Franz miklosich, dar și basmul rom „muma cea rea” publicat de
Barbu Constantinescu;
‒ ciclul „necuratul”, pe lângă variantele: rusească „Domnița fără cap” și „necuratul”,
românești „Dracul și ucenicul”, „Fata cu urechea roșie”, „strigoiul și fata” și „Floarea de
aur”, macedoromână „Vămpiru și fata”, este prezentată și versiunea romă „strigoiul”
culeasă de Barbu Constantinescu;

XV
 ‒ Cel mai important capitol al analizei lui lazăr șăineanu este ciclul „Juruințelor”,
tipul „Zânelor promise”, în care basmul tip este „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de
moarte”, cu variantele ardelene „ileana Costânțeana”, „lina Rujulina”, „Floarea și Florea”,
„Fiica a nouă mame”. importanța ciclului se explică prin singularitatea basmului: „motivul
inițial ‒ a promite copilului o zână, ca să înceteze a plânge ‒ care revine adesea în poveștile
noastre, nu l-am întâlnit în niciuna dintre colecțiile străine de basme. (...) astfel este întâiul
basm din ispirescu „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” care, sub forma-i
integrală, pare a fi necunoscut în literatura folclorică europeană”. (șăineanU 1978: 247)
incidențe izolate se regăsesc și în alte povestiri. astfel, trăirea în locul nemuririi
amintește de odiseea, unde Ulysse stă cu Kallypso, zâna preafrumoasă, dar dorul revederii
țării părintești, ithaca, este devastator. De asemenea, incidența despre trecerea supranatu-
rală a timpului se întâlnește în mai multe basme: o legendă boemă despre craiul Wenceslaw;
o tradiție din tirolul italian; două povești bretone „Femeia lui trepas” și „Castelul de
cristal”; povestea italiană „insula fericirii”, iar cea mai apropiată formă de basmul
românesc este povestea corsicană „trebuie să mori” în care eroul caută eternitatea, dar
cuprins de dorul revederii mamei sale, se întoarce pe pământ. aici totul este transformat
până la nerecunoștere. se întoarce spre locul eternității, dar în drum întâlnește o căruță
înțepenită într-un făgaș al drumului. Descalecă să ajute vizitiul împotriva interdicției totale.
odată zborul oprit, dă morții posibilitatea de a-l cuprinde pe erou. Constantin noica vede
sfârșitul basmului corsican ca o cădere a măreției eroului în banalitate, în etica
cotidianului. astfel, basmul românesc rămâne unic în cultura universală și uimitor în
frumusețe prin căutarea permanentă a devenirii întru ființă din partea eroului.
surprinzătoare este similitudinea dintre basmul rom „Roșu împărat și strigoaica” din
culegerea lui Barbu Constantinescu și basmul „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de
moarte” publicat de petre ispirescu. niciun cercetător român nu a căutat să deslușească
misterul similitudinii și de aici, nimeni nu a manifestat interesul pentru determinarea
arealului de formare a acestui basm miraculos prin unicitatea lui.

Cunoașterea temeinică a câtorva limbi străine, greacă, germană și franceză, dar foarte
probabil și italiană, i-a permis lui Barbu Constantinescu să fie un strălucit traducător și să
desăvârșească o a treia direcție fundamentală a activității sale. Cea mai importantă
inițiativă o reprezintă traducerea operei fundamentale a mitropolitului petru movilă,
tratatul de dogmatică Confesiunea ortodoxă a credinței bisericii apostolice a Răsăritului.
ediția îngrijită de Barbu Constantinescu a apărut în 1872, în tipografia lui petre ispirescu,
și a folosit textul ediției în limba greacă, prefațată de nectariu, patriarhul ierusalimului și
confirmată de parthenie i, patriarhul Constantinopolului, apărută, în 1662, la amsterdam.
traducătorul își explică inițiativa: „Cu publicarea acestei noi traducțiuni nu am avut alt
scop, decât de a aduce prin aceasta și modestul meu obol la dezvoltarea literaturii române
(...) fiindcă vechile traducțiuni românești, bune pe timpul lor, astăzi însă sunt aproape

XVi
neînțelese”. inițiativa sa a fost respinsă de sfântul sinod, iar după moartea lui Barbu
Constantinescu, conducerea bisericii ortodoxe propune realizarea unei alte traduceri.
În fapt, bunele intenții ale traducătorului Barbu Constantinescu se pierd fie din cauza
invidiei mediocrității, fie datorită risipirii manuscriselor, îndeosebi după moartea sa,
rămase în totalitate în posesia unor prieteni. traducerile operelor literare este foarte posibil
să fi fost păstrate de george Coșbuc, care le și publică în revista pe care o conduce, Viața
literară și artistică (dar unele sunt trimise și la revista Convorbiri literare.) De asemenea,
se încearcă salvarea operele finite și publicarea lor în volum la editura alcalay, precum
Goethe. Hermann și Dorothea și Goethe. Povestea lui Achile. Prometheus, în 1908;
Chamisso. Omul care şi-a pierdut umbra, în 1909; Edgar Alan Poe. Nuvele extraordinare.
Cele două asasinate din str. Morgue. Scrisoare furată. Cărăbuşul de aur. Eleonora,
Metyengertsein, Morella. Zigeia, în 1910. Desigur, toate aceste traduceri publicate postum,
semnate și atribuite lui Barbu Constantinescu, merită un studiu special.

Cercetarea operei lui Barbu Constantinescu după 125 de ani de la dispariția sa este o
revenire la firescul adevărului despre meritele acestui înaintaș, pe nedrept uitat.

XVii
 TABEl CRONOlOgIC

1831
• 22 mai. Constandin sin popa gheorghe ot ploiești sud prahova1, tatăl lui BC, a fost
hirotonit de vlădica neofit Cerveno în biserica Zlătari, pe seama Bisericii domnești
cu hramul „sfinții apostoli petru și pavel”, cea mai veche din ploiești, întemeiată
la1639 pe locul unei biserici de lemn, fost schit de maici, de matei Basarab și
zugravită de jupân avram Brașoveanu și jupânița ilinca, soția lui.
• 29 august. este refăcută biserica „sfinții Împărați” din mahalaua pescarilor, biserică
construită la 1700. pisania acestei biserici cuprinde următorul text: „această sfântă
și Dumnezeiască biserică ce se prăznuiește cu hramul „sfinții Împărați Constantin și
elena”, al doilea zidind-o din temelie mitropolit fiind Kir grigorie, prin osânda și
cheltuiala dumnealor Kir polohronie D. și Kir Boscul, împreună cu alți mahalagii și
pravoslavnici creștini, leat 1831, august 29.” În această biserică începe să slujească
Constandin sin popa gheorghe.

1836
• 2 februarie. este inaugurat seminarul Central din București, în localul bisericii
antim, în prezența domnitorului al. ghica și a celor trei episcopi: p.s. neofit,
episcopul Râmnicului, p.s. ilarion, episcopul argeșului și p.s. Chesarie, episcopul
Buzăului. pe 15 august se inaugurează seminarul din Buzău și tot în același an,
seminarul de la Curtea de argeș.

1838
• Februarie. Familia lui BC este catagrafiată în mahalaua pescarilor, numită după
biserica eponimă, „sfinții Împărați”, Culoarea albastră, la nr. 175, și este alcătuită la
acea dată din părinții, Constandin sin popa gheorghe (35 ani) și maria preoteasa
(20 ani); o soră, paraschiva (2 ani) și o slugă, Uța (16 ani). Constandin este înregistrat
ca birnic, proprietar, preot și are în arendă 2 pogoane pe care le cultivă cu porumb.
mahalaua „sfinții Împărați” avea în epocă aspectul unui sat. la 1810 număra 38 de
case, 146 bărbați și 104 femei, iar la 1838, 286 de familii care cultivau 143 pogoane
1
menționat la poziția 68, fila 38v în Condica hirotoniilor de la 1823-1834 (negUlesCU, gh.
(pr.) 1934).

XViii
 și trăiau din creșterea animalelor, astfel: 117 cai, 35 boi, 410 vaci, 11 oi, 155 capre,
2 porci, aveau 89 stupi, 443 pruni și 780 duzi. Clerul care locuia în toate cele patru
mahalale era proprietar, cu foarte puține excepții, formând așadar o comunitate stabilă,
din care bunicul și tatăl lui BC făceau parte. În mahalaua în care locuia familia lui
BC mai trăiau 4 preoți, lixandru sin popa ion (50 ani) la nr. 157, gheorghe sin Ulieru
(38 ani) la nr. 185, marin sin popa Radu (45 ani) la nr. 251, nicolae sin Dumitru
(31 ani) la nr. 277 și un dascăl, neagu sin Dinu (31 ani), chiriaș, la nr. 247 și scutit
de bir. În mahalaua „sfânta troiță” locuiau preoții Constadin sin Radu (45 ani),
nicolae sin iordache (35 ani), Dumitru sin ion (33 ani), dascălul gavrilă sin Dumitru
(40 ani), paracliserul Dumitru sin lupea (27 ani); în mahalaua „sf. spiridon” locuiau
preoții: Badea sin gheorghe (50 ani), Vasile sin popa petre (32 ani), Radu sin preda
(30 ani) care era chiriaș; în mahalaua „sf. Vineri” locuiau preotul matei sin Voicu
(65 ani) și protopopul gheorghe sin nicolae (30 ani), care era chiriaș.

1839
• se naște BC. Cu toate acestea, în actele matricole de la Universitatea din leipzig este
trecut ca an al nașterii 1837 (amZăR 1943: 25). la fel, Dim. R. Rosetti
(1897: 55) menționează în mod greșit anul 1837 ca anul nașterii lui BC.

1840
• se naște fratele lui BC, Calistrat orleanu (1840-1916).

1848-1852
• BC urmează școala primară grecească din ploiești. la acea dată erau în oraș 4 școli grecești.

1852-1858
• arhiereul Calistrat stratonichias, vicar al mitropolitului nifon Rusăilă (înscăunat la
8 octombrie 1850, funcție deținută până la moarte, 5 mai 1875), trece prin ploiești la
biserica „sfinții Împărați” unde este atras de „cumințenia și evlavia” (negUlesCU,
ștefan 1896: 332) lui BC, care îl ajuta pe preot, tatăl său. Vicarul îi cere tatălui să îl
lase cu el la București, unde îl înscrie ca elev extern la cls. i la seminarul Central,
asigurându-i locuința și cele necesare în primii doi ani. Următorii doi ani, BC reușește
să-i termine ca bursier intern. seminarul a fost închis la 1848 și redeschis la 20 mai
1851, când va funcționa la Jicnița, pe Calea Craiovei, până în 1855, avându-l director
pe Veniamin Catulescu. După această dată este transferat la Radu Vodă până în 1858,
apoi în podul Calicilor, avându-l director pe arhimandritul Dionisie, viitor episcop de
Buzău (1866). Între 1851-1855 este seminarist aici și n. nitzulescu, prietenul lui BC.
În anul 1857-58 termină 18 absolvenți cu 4 clase. materiile studiate: catehismul, arit-
metica completă, gramatica, cu prof. innoch. Chițulescu; istoria Vechiului testament
și istoria noului testament, cu prof. lazăr Druțeanu; agricultura, logica și gramatica

XiX
 practică, cu prof. i. penescu; explicarea evangheliei din duminicile anuale, explicarea
apostolicelor din duminicile anuale și teoria asupra sf. treimi, cu prof. Veniamin
Catulescu; tipicul bisericesc, principii de teologie dogmatică, principii de teologie
pastorală și principii de teologie morală, cu prof. n. Comănescu; Retorica și morala
filozofică, cu prof. ilie Benescu; muzica bisericească, cls. i-ii, cu prof. ieronim și muzica
bisericească, cls. iii-iV, cu prof. Calistrat; Caligrafia și Desenul, cu prof. l. Druțeanu.
• la seminar erau înscriși absolvenții cu 4 clase, iar după seminar, absolvenții erau
hirotoniți preoți. După terminarea seminarului, tatăl lui BC decide să îl preoțească și
îi găsește logodnică, însă, așa cum au consemnat contemporanii, în seara logodnei
BC fuge la București.

1858- 1859
• BC dă examen de diferență la materiile din programa gimnaziilor și este admis ca elev
regulat al clasei a ii-a de la sf. sava, fiind premiant cu locul i, până la bacalaureat.

1860
• BC și n. nitzulescu câștigă prin concurs o bursă a statului român pentru a studia la
Universitatea din leipzig.

1861
• Aprilie. BC și n. nitzulescu se înscriu la Universitatea din leipzig, Facultatea de
teologie, unde urmează 11 semestre, respectiv 10 semestre (amZăR 1943: 25, 31).
profesorii lor: Benno Bruno Brückner (1824-1905), profesor de practică teologică la
Universitatea din leipzig (1853-69), profesor de teologie la Universitatea din Berlin
(1869-73); decan al Facultății de teologie, Universitatea din leipzig (1858-60, 1864-65);
Rector al Universității din leipzig (1868-69); heinrich leberecht Fleischer, profesor de
limbi orientale la Universitatea din leipzig (1840-88); herman gustav hölemann,
profesor de teologie la Universitatea din leipzig (1853-67); Rudolf hugo hofmann,
profesor de teologie la Universitatea din leipzig (1862-1917); Karl Friedrich august
Kannis, profesor de dogmatică la Universitatea din leipzig (1850-1885); gotthlard
Viktor lechler, profesor de istoria bisericii la Universitatea din leipzig (1858-88); decan
al Facultății de teologie, Universitatea din leipzig (1862-63); Friedrich Wilhelm
lindner, profesor de catehism și pedagogie la Universitatea din leipzig (1825-64);
Richard adelbert lipsius, profesor de teologie la Universitatea din leipzig (1855-61);
Cristoph ernst luthardt, profesor de teologie luterană la Universitatea din leipzig
(1856-96), decan al Facultății de teologie (1860-61; 1866-67); hermann Brockhaus,
profesor de limbi și literaturi indiene la Universitatea din leipzig (1848-77), Rector al
Universității din leipzig (1872-73); heinrich ahrens, profesor de științe politice la
Facultatea de Filozofie (1860-63); Friedrich Carl Biedermann, profesor de științe politice

XX
 la Facultatea de Filozofie (1865-91); heinrich Bernhard Christian Brandes, profesor de
istorie la Facultatea de Filozofie (1850-1865-1884); Karl Christian Bruhns, profesor de
astronomie la Facultatea de Filozofie (1859-1860-1868); georg Curtius, profesor de
filologie clasică la Facultatea de Filozofie (1862-1885); otto Delitsch, profesor de
geografie la Facultatea de Filozofie (1865-66); tuikson Ziller, profesor de Filozofia
dreptului (Rechtsphilosophie) și pedagogie la Facultatea de Filozofie (1853-62); profesor
de pedagogie și didactică la Facultatea de Filozofie (1862-1882). BC studiază în ultimii
doi ani ai șederii în leipzig în mod special pedagogia cu Ziller. Ca parte a practicii
pedagogice, vizitează instituții de cultură și educație din leipzig.

1862
• 18 iulie. alexandru ioan Cuza decretează înființarea orfelinatului de fete azilul „elena
Doamna” alături de cel deja exitent încă din 1860, organizat de Carol Davila în casa
marsil, apoi transferat în casa soției sale din Cotroceni.
• 27 iunie. se naște petre gârboviceanu în com. gârvobățul de Jos, mehedinți, fiu de
preot. BC va fi „protectorul” acestuia (paRtenie 1929: 343), iar gârboviceanu va
continua toate proiectele din domeniul educațional și al învățământului clerical inițiate
și parțial puse în practică de maestrul său.
• 29 iulie. Ceremonia de punere a temeliilor noii clădiri a azilului „elena Doamna”.
• Octombrie. Vasile alecsandri publică Poesii populare ale Românilor adunate și
întocmite de Vasile Alecsandri, Bucuresci: tipografia lucrătorilor asociați, 416 p
(reeditat în 1866). În prefață volumului tipărit „cu spesele asilului elena Doamna”,
V. alecsandri scrie:

Completând acum, pe cât mi-a fost cu putință colecția începută și dorind a face ca să
contribuie însuși geniul poporului în folosul asilului de copii găsiți ce poartă numele
Înălțimii Voastre, iau îndrăzneala a dărui acestui așezământ manuscrisul meu de poezii
culese din gura poporului. ele cuprind glasurile intime ale sufletului său și merită de a
fi unite cu glasurile de recunoștință și de binecuvântare ce răsună împrejurul numelui
Înălțimii Voastre. ele sunt copiii găsiți ai geniului Românesc, și dar au dreptul de a se
bucura de îmbrățișarea Înaltei protectoare a asilului elena. (aleCsanDRi 1862: 3)

• tuiskon Ziller (1817-1882), fost elev al lui Johann Friedrich herbart (1776-1841)
înființează în leipzig un seminar pedagogic cu ajutorul asociației „prietenii școlii”,
existente din anul anterior.

1864
• BC începe scrierea cursurilor păstrate în ms BaR 5056 „Acte istorice scrise de Dr.
<Barbu> Constantinescu pe când era student la Lipsca”. Însemnări în limba română,
greacă, germană cu privire la istoria politică şi bisericească a românilor.
XXi
 ms. cuprinde câteva note de lectură ale lui BC când era student la leipzig. Conținutul
ms. 5056: p. 2r-3v: „asupra lui nifone, patriarhul Constantinopolului (1487-1490;
1499-1500), tom. iii, pag. 329. Calendarul gregorian, tom. iii, pag. 402” etc;
transcrieri din Revista română, astfel: p. 3v-19v: „manuscriptul lui Clănău. Revista
Română, 1861 septembrie, pag. 533-574 de greg. J. lahovari, pag. 547”. pagina este
împărțită în două și cuprinde „izvodul” în transcrierea în latină a textului publicat în
chirilică de gr. assaki în 1856 la iași, iar în dreapta, textul stilizat de lahovari;
p. 19v-20v: „Facsimile despre ediţiunea publicată de assaki greg.<,> J. lahovari,
Despre izvodul spătarului Clănău. introducere, text adnotat și traducere. Revista
Română 1861 septembrie, pag. 533-574”, cu nota lui BC: „Fragmentul s-a publicat
pentru prima oară de g. assake (sic!) sub titlul: „Fragmentul istoric scris în vechea
limbă română din 1495, Jassi, 1856 cu spesele lui g. Costache posesorul
manuscriptului.” (Rev. 539)” („manuscriptul lui Clănău” din caietul de student al lui
BC reprezintă copierea integrală a „izvodului spătharului Clănău, explicat și adnotat
de grg. i. lahovari, doctor în drept”, publicat în facsimil de lahovari în Revista
Română și reunit ulterior într-un volum apărut la București, imprimeria națională a
lui stephan Rasidescu în 1861, 44 p. Ca și ediția lui lahovari, ms. BaR 5056 conține
textul publicat în chirilică de gr. assaki, transpus însă de BC în alfabet latin, și textul
stilizat de lahovari.); p. 20v-21r: „psaltirea lui Coresi Diaconul tipărită la Brașov
1577. postfața, Revista Română 1862 mai”; p. 21r: „Cifrele în limba slavonă, Revista
Română 1861 oct.”; p. 21v-22r: un material referitor la istoria cazacilor; p. 22v-23v:
un articol „Columna lui traian la Roma: la colonne trojane décrite”, paris, 1865;
23v -34 v: studii ale lui BC: „Pentru istoria bisericei române, anul 686-1059” şi
„Pentru episcopatul din Bacău” (Aceste studii îi vor servi, probabil, ca suport
pentru cursul de Istorie bisericească, v. infra anul 1866); 44r-47v: fragment în
limba greacă: „actul de catherisire al lui antim ivireanul”.

1865
• al. odobescu, susținea în Consiliul general de instrucție eficientizarea școlilor rurale,
care erau în număr de 2000, prin educarea învățătorilor: „În patru sate ce am pe
proprietatea mea, Dragomirești, am școli, dar vă pot asigura, că n-am patru băieți cari
să știe să citească și să scrie... profesorii nu sunt capabili... eu am o școală fictivă la
Dragomirești, al cărui profesor s-a făcut porcar...” (gâRBoViCeanU 1906: XXXiii)
• August. n. nitzulescu este absolvent al Universității din leipzig, doctor în Filozofie.

1866
• Februarie. se redeschide seminarul Central, după o întrerupere de 2 ani.

a treia zi pe la 9 jum. a.m. eram toți (un grup de seminariști din clasele finale, n. J.R.)
pe drum, doi câte doi, ducându-ne la noul local în casele Bălăceanu din șerban Vodă.

XXii
 aci am găsit arhiva statului și pe d. hajdeu ca director. Curtea era plină de căruțe. am
ajutat și noi la încărcarea arhivei, care se mută la mihai Vodă. În două zile totul era
terminat și locul lăsat liber pentru seminar. După o săptămână cursurile încep, spre
bucuria tuturor și spre speciala satisfacțiune a celor care umblaseră pentru deschiderea
școalei. Din primăvara lui 1866 seminarul a stat neîntrerupt în casele acestea până la
1901. (CălinesCU și BoRoianU 1904: 114).

• 23 martie. se înființează „societatea pentru învățătura poporului român”.

• 8 aprilie. este ales prin plebiscit Carol de hohenzollern.
• August. BC termină ultimul semestru și obține diploma de licență în teologie și
doctorat în filozofie la Universitatea din leipzig. După această dată se întoarce în țară.
• 1 decembrie. BC și n. nitzulescu, prin aceeași decizie, no. 12527, sunt numiți
profesori suplinitori de istorie bisericească universală și de filozofie, respectiv de
științele exegetice la seminarul Central, cursul superior. seminaristul petru stancu din
Clinceni, viitorul mitropolit al moldovei și sucevei, parthenie Clinceni, frecventează
cursul lui BC și scrie notele de curs care s-au păstrat în caietul „istoria bisericească”,
care cuprinde doar perioada de început, până în sec. V. (ms. BaR 5062).

1867
• 9 noiembrie. BC câștigă prin concurs postul ocupat ca suplinitor din cadrul Catedrei
de istorie Bisericească Universală și Filozofie, seminarul Central, iar n. nitzulescu
la Catedra de arheologie biblică și științe exegetice. pentru preocupările sale de istorie
bisericească, v. supra, anul 1864-65. Va preda aceste discipline în toate perioadele
cât a profesat la seminarul Central, devenit ulterior Facultatea de teologie. După
moartea sa, cursul de Istorie bisericească va fi predat de elevul său, Dragomir
Demetrescu, care ulterior va obține restructurarea cursului în Istoria bisericii române
și Istoria bisericească universală. „la înființarea facultății noastre de teologie, cursul
de istoria bisericii române era unit cu al istoriei bisericești generale. Când eu am venit
ca profesor, în anul 1891, cursurile acestea erau unite și formau o singură catedră. și
astfel le-am ținut până în anul 1907.” (DemetResCU 1915: 33) Demetrescu va
ajunge, asemenea lui BC, decan al Facultății de teologie.
• Încep să se țească intrigile în jurul lui BC. „În primăvara anului 1867 biblioteca mitropoliei
expusă jafului și neglijenței ar fi perit cu totul, dacă apetitul anticarilor ar fi fost ca azi.
grație acestei lipse de apetit bibliotecă tot mai era. De aceea se dă seminarului, făcându-se
inventar de n. nitzulescu, enăceanu și alții, dar care nu s-a mai găsit la bibliotecarul
Constantinescu, când s-a strămutat acesta la liceul matei Basarab.”(CălinesCU și
BoRoianU 1904: 107). am găsit acest document, no. 6210/31 martie 1868, în ms. BaR
5048, semnat printre cei mai sus menționați, de Barbu Constantinescu.

XXiii
 1868
• mitropolitul nifon înființează Biblioteca seminarului Central cu documentele din
mitropolia Ungro-Vlahiei. aceasta cuprindea începând din 1867 și fondul bibliotecii
lui nicolae mavrocordat (CălinesCU și BoRoianU 1904: 107). BC și elevul său,
petru stancu din Clinceni (devenit mai târziu parthenie, mitropolit al moldovei), fac
parte din Comisia care semnează procesul verbal no. 6210/1868 de predare.
• 16 noiembrie. BC este ales bibliotecar la seminarul Central de către consiliul
profesoral al școlii și confirmat de ministerul Cultelor.
• BC redactează „Catalogul cel dintâi al cărţilor bibliotecii seminarului Central din
Bucureşti. ms. de prof. Dr. Barbu Constantinescu” (manuscrisul BaR 4978). „Registrele
și cataloagele întocmite de el slujesc și astăzi [în 1896, n. J.R.] pentru orientarea și găsirea
lesnicioasă a cărților.” (negUlesCU 1896: 333) acest manuscris cuprinde de fapt două
cataloage scrise de BC, primul înainte de predarea cărților și manuscriselor de la
mitropolie la seminar, iar al doilea cuprinde lista acestora pe domenii și subdomenii
precum logica, filozofia religioasă, proza, poezia, poezia dramatică, poezia epică,
mitologia (mitologia popoarelor orientale, mitologia semitică, mitologia popoarelor
occidentale, mitologia egiptenilor etc). aceste rubrici sunt doar enunțate, titlurile cărților
urmând, probabil, a fi inserate. lucrarea este concepută a fi amplă și a rămas neterminată.
Cele două cataloage au fost reunite de către mitropolitul moldovei, parthenie, și donate
academiei în 1909, alături de alte mss. aparținând lui BC.
• 2 februarie. este serbat patronul seminarului Central, iar BC, după discursul de
deschidere al directorului ține o conferință, instituind astfel o normă care se va
practica cu astfel de ocazii.

1870
• 27-30 mai. BC participă la Viena la Congresul al XiX-lea al învăţătorilor germani.
scrie o amplă dare de seamă: „Congresul XiX al învăţătorilor germani ţinut în Viena
(27-30 mai)”, Societatea pentru învăţătura poporului român. Foaie mensuală.
București: tipografia petrescu-C & Costescu, i, 6 (1870): 20-32; i, 8 (1870): 41-43;
ii, 1 (1871): 13-21; ii, 3 (1871): 169-173; ii, 4 (1872): 249-266; ii, 5 (1872): 344-350.

secolul nostru se pare menit de a da masei poporului toate bunurile de care era lipsit în
timpurile anterioare. (ConstantinesCU 1870 i (6): 20).

• 1 iulie. BC își dă demisia de la seminarul Central, din cauza intrigilor unor colegi.
ocupa de câteva luni funcția de director interimar.
• 13 decembrie. are loc inaugurarea Şcolii normale primare, înfiinţată de „societatea
pentru învăţătura poporului român”, secţiunea centrală, în casele foste preoțești de
la biserica sf. ecaterina. Din discursul Vicepreședintelui Constantin esarcu:

XXiV
 nu pot însă, d-lor, termina fără a aduce, în numele întregului comitet, sincerele şi
călduroasele mele mulţumiri d-lor profesori şi d-lui director, membrii ai societăţii care,
cu o spontană, nobilă şi generoasă desinteresare, au oferit concursul lor comitetului,
predând cursuri în şcoala normală, dr. Barbu Constantinescu, doctor în filosofie şi profesor
la seminarul din Bucureşci, d. iacob lachovary, licenţiat în ştiinţele matematice şi prof.
la universitate, d. niţulescu, doctor în filosofie şi prof. la seminar, d. Racoviceanu, prof.
la liceul sf. sava, d. popescu şi d. ilarian, profesori la gimnasiul lazăr, vor face cursurile
necesare şcolii, conform programei stabilite de comitet. Cu asemenea bărbaţi, d-lor, care,
pe lângă ştiinţă, posedă în cel mai înalt grad conştiinţa îndeplinirii îndatoririlor luate, nu
mă îndoiesc un singur moment de succesul şcolii şi de spiritul înţelept în care se vor
instrui şi se vor educa viitorii propagatori ai luminii şi moralităţii în comunele noastre
rurale. (Societatea pentru învăţătura poporului român. Foaie mensuală. anul i, nr. 9,
decembrie 1870: 5)

primul director al școlii normale este i. Bădilescu. BC este numit aici profesor pentru
cursurile de istorie și geografie, până în martie 1871.

1871
• Martie. BC primește numirea definitivă la Catedra de istorie Bisericească Universală
și Filozofie, seminarul Central, post în care rămâne până la 1 septembrie 1883.
• 11 octombrie; 8 noiembrie. BC publică „Cultura domnilor fanarioți în secolul
XViii.”, în Columna lui Traian, ii (38): 150; (46): 165-66, cu editarea unui text inedit
descoperit de el în biblioteca seminarului Central.

1872
• Franz miklosich începe publicarea Über die mundarten und die wanderungen der
zigeuner Europas, Wien: K. gerold’s sohn, 12 vol, 1872-1881.
• se schimbă programa seminarului Central și a celorlalte seminarii preoțești, la
propunerea lui n. nitzulescu, șef al diviziei școlilor. se scot limba franceză, limba
română și științele naturale. „școlarii buni însă învățau singuri limba franceză și
științele ce se șterseseră din program. Cu această programă ciuntită au mers seminarele
de la 1872 până la 1893, adică 21 ani.” (CălinesCU și BoRoianU 1904: 137).
• 22 ianuarie până în 1883. BC este profesor suplinitor de limba latină la seminarul
Central.
• 1 februarie. BC publică „Românul petru movilă ca reprezentant al Bisericii
ortodoxe.” în Columna lui Traian iV (3): 38-42.
• 12 martie. Comitetul „societății pentru învățătura poporului român” numește o
comisie compusă din: p.s. aurelian, al. odobescu, i. Bădilescu, BC, al. orăscu,
al. Vericeanu și dr. Felix pentru programa școlii normale a societății, care căuta ca
„direcțiunea să fie cât mai practică și reală.” (gâRBoViCeanU 1906: liV)

XXV
• 15 noiembrie. BC scrie prefaţa p. i-Xii la Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericii
catolice şi apostolice a Răsăritului2. Din nou tradusă şi cu o prefaţă de BC, Bucureşti:
tipografia laboratorilor Români, 1872.3
Cartea reprezintă traducerea tratatului de dogmatică a lui petru movilă,
mitropolitul Chievului. BC menţionează o biografie despre petru movilă, de
alexandru petriceicu haşdeu, „rămasă în manuscris până astăzi”, pe baza surselor
polone. sursa acestei informaţii inedite este Bogdan petriceicu haşdeu.
petru movilă a scris acest tratat în 1640, cu titlul „expunere a credinţei Ruşilor”,
în greacă şi latină4, şi l-a trimis patriarhului parteniu i. acesta aprobă în conciliu
numai varianta textului grecesc, ca şi confesiune a întregii biserici ortodoxe, cu titlul
Ὀρθόδοξος ὁμολογία τῆς καθολικῆς καὶ ἀποστολικῆς εκκλησίας τῆς ἀνατολικῆς, în
martie 1643. acest tratat este un document extrem de preţios şi are mai multe editări
şi traduceri. BC foloseşte textul stabilit în ediţia amsterdam (1662), dar a consultat
şi celelalte ediţii în limba greacă pe care o cunoştea foarte bine5.

2
popesCU și moisesCU 1942: V acuză nefondat că BC s-a folosit în traducerea sa de traducerea
în germană a ediţiei de la petersburg; 1722 în limba slavonă, a lui Johann leonhard Frisch, publicată
pentru prima oară în 1727 și retipărită în 1751 (ediția menționată de BC în prefața sa) și 1781.
3
exemplarul de la BaR, ii 80923, are pe copertă autograful autorului cu dedicație pentru deputatul
liberal anastase stolojan, căruia BC îi va solicita sprijinul pentru înființarea primei școli froebeliene
în România, în 1881.
4
popesCU și moisesCU1942: i, XXV consideră că petru movilă a scris în latină lucrarea care
a fost tradusă în greacă de sinodul de la iași (15 septembrie-27 octombrie 1642), și de acolo trimisă
la Constantinopol prin grija lui Vasile lupu.
5
BC face descrierea tuturor ediţiilor şi traducerilor până la el, care constituie sursele lucrării sale:
prima ediţie în limba greacă şi latină, Chiev, 1643; 1662— ediţie numai în greacă cu prefaţa lui
nectariu, patriarhul ierusalimului şi confirmarea patriarhului parteniu i, apărută la amsterdam,
prin ajutorul lui panaioti nicusi, dragoman al porţii otomane; 1672— a doua ediţie a ediţiei de la
amsterdam, cu o prefaţă a lui Dinonisie, patriarhul Constantinopolului; 1699— a treia ediţie a
ediţiei de la amsterdam, de antim ivireanu, mitropolit al munteniei; 1695— Orthodoxa confessio
catholicae atque apostolicae ecclesiae orientalis, quam cum interpretatione latina primum edidit
Laurentius Normanus, lipsiae, „cu toate că la anul 1673 dragomanul panaioti nicusi trimisese
regelui Franciei manuscrisul original împreună cu o traducere latină, însoţită de o prefaţă a lui
Dinonisie, patriarhul Constantinopolului.” (ConstantinesCU 1873: XX, n. 3.); 1722— ediţia
de la petersburg; 1751. Reproducere cu o traducere în germană din slavonă (după ed. de la
petersburg), de ioan leonard Frisch, editat de Carol gottlob hofmann, Breslau; 1843— Kimmel,
ernesti iul. Libri symbolici ecclesiae orientalis. Jena. traduceri: în noua slavă, la moscova, 1685;
în olandeză, harlem, 1722; în română: Radu greceanu, Buzău 1691: Pravoslavnica mărturisire.
Reproducerea ei în Bucureşti 1745 de către tipograful poa stoica iacvici. a treia ediţie corectată
după originalul grecesc de la amsterdam, în 1827, de matei Babeanul, publicată în Bucureşti,
1859, de Calinic, episcopul Râmnicului. o traducere din rusă de episcopul Filaret scriba, la
mânăstrirea neama, Mărturisirea ortodoxă a apostoleştei şi catoliceştei biserici de Răsărit, 1844.
pentru toate edițiile și traducerile v. popesCU și moisesCU 1942: XXi-lXViii. la scurt timp

XXVi
 În această lucrare am întâmpinat mari greutăţi, fiindcă textul grecesc este scris în limba
greacă vulgară, căreia pe acel timp îi lipsea cultura ştiinţifică şi de aceea stilul este foarte
negles (sic!). Citatele din Vechiul şi noul testament6 le-am tradus după originalul
grecesc.[…]
Cu publicarea acestei noi traducţiuni nu am avut alt scop, decât a a duce prin
aceasta şi modestul meu obol la dezvoltarea literaturei române.” […]
Cu progresul culturei limbei noastre începu să se simtă necesitatea de o nouă
traducere a acestei confesiuni, fiindcă vechile traducțiuni rumânești, bune pe timpul lor,
astăzi însă sunt aproape neînțelese.7
traducerea lui BC va fi reeditată în 1877 şi 1879 (v. infra în acei ani) sub două titluri
diferite. Deși niciuna dintre ediții nu a apărut cu aprobarea sfântului sinod, cartea
este folosită pentru instruirea clerului (v. infra nota 7).

1873
• 1 februarie. ministerul Cultelor și instrucțiunii publice cere eforiei și obține pe loc
demiterea învățătoarei eufrosina homoriceanu de la azilul „elena Doamna”, pentru
publicarea în ziarul Presa din 12 ianuarie a.c. a unor „idei anticreștine și subversive
instituțiunilor societății și bunei ordine”, prin traducerea volumului „Femeia și
educațiunea” de Caroline de Barron (?) și a poemului „infernul” de Dante.

după moartea lui BC, o comisia sinodală alcătuită din ghenadie, episcopul Râmnicului, silvestru
episcopul hușilor și arhiereul gherasim timuș piteșteanu, hotărăște la 3 decembrie 1893,
întreprinderea unei noi traduceri, apărută ca o reacție la traducerea lui BC: „limba cărții va fi
numai aceea a cărților vechi a ritualului român, avându-se o deosebită îngrijire pentru înlăturarea
novismelor furișate astăzi în literatura noastră și care au zdruncinat graiul poporului român de pe
vechile lui temelii istorice.” După o respingere inițială chiar de către comisia sinodală care îi
încredințase această misiune lui ghenadie enăceanu, a apărut ediţia realizată sub egida sfântului
sinod în traducerea lui ghenadie enăceanu, în 1895. În 1927 a fost descoperit la Biblioteca
naţională a Franței codexul Parisinus 1265 care conţine versiunile greacă și latină. Versiunea latină
a fost editată de antoine malvy şi marcel Viller (Roma-paris 1927). În 1942 preoții popesCU și
moisesCU realizează o ediție colaționând și codexul parisinus, însoțită de o nouă traducere.
textul astfel stabilit este reprodus de alexandru elian, în 1982, care face o nouă traducere. textul
stabilit de antoine malvy şi marcel Viller în 1927 a fost reprodus de traian DiaConesCU în
ediţia bilingvă, împreună cu traducerea din limba latină (institutul european, 2001).
6
pentru acestea BC a avut ediţia Vetus Testamentum, vol. 2, ed. iii, Ctin tischendorf, lipsia 1860
şi Novum Testamentum, vol. 2, Ctin tischendorf, lipsia 1859.
7
„această încercare neizbutită de depășire a vechilor „traducțiuni rumânești” pe care Dr. Barbu
Constantinescu greșit le socotea „aproape neînțelese” pentru vremea sa, a pricinuit un amer neajuns
și multor serii de seminariști, căci li s-a pus la îndemână un manual cu o limbă neînțeleasă și cu
totul străină de vorbirea obișnuită în viața satelor de unde ei veneau. iar urmările dureroase n-au
întârziat să se resimtă atât în vocabularul stepenei noastrei preoțești, cât și în tot scrisul bisericesc
de la sfârșitul veacului XiX, căci în locul graiului curat românesc, păstrat de vechile cărți de slujbă,
se ivi acum o limbă stricată și neînțeleasă nu numai de popor ci uneori chiar și de cei ce o foloseau.”
(popesCU și moisesCU1942: lxi)

XXVii
• Între 1 mai-31 octombrie. BC îl întâlneşte pe slavistul Franz miklosich, profesor la
Viena, la expoziţia Universală Weltausstellung 1873 Wien— Kultur und Erziehung.
expoziţia organizată în prater a ocupat o suprafaţă de cinci ori mai mare în comparaţie
cu expoziţia din Champs de mars, paris, din 1872 şi a reunit 53.000 de expozanţi.
România are o arie de 657 mp8 (austria 14,700, germania 6,700 etc), cu 15 comisii
(italia 786, spania 271, elveţia 219, germania 204, olanda 12, Brazilia 6). (BlaKe-
pettite 1873) Carol Davila, care a întemeiat azilul „elena Doamna”, conduce
comisia medicală. el nu este numit în Comitetul delegației române, ci participă pe
propriile mijloace. este numit membru al Juriului internațional, prin Înalt Decret,
nr. 633, publicat în Monitorul Oficial nr. 179 din 21 august/2 septembrie 1873.
(gReCU 1944: 89) BC participă în calitate de director de studii al acestei
instituții. „la expoziţia universală din 1873 în Viena, azilul a fost distins în mod
particular prin o diplomă de onoare şi cele dintăi autorităţi didactice din germania
s-au pronunţat cu multă laudă asupra lui.” (slaViCi 1884: 205) este vorba de o
diplomă de onoare acordată azilului prin principesa elisabeta, ca protectoare a
orfanelor, cf. Monitorului Oficial nr. 179 din 21 august 2 septembrie 1873. apare un
articol favorabil în Neue Freie Press, iulie 1873.
• 25 august. ana Davila este numită oficial directoarea azilului „elena Doamna”.
• 11 decembrie. moare i. Bădilescu directorul „societății pentru învățătura poporului
român” iar Comitetul societății îl numește pe BC în funcția de director de studii.
acesta pune niște condiții care, nefiind îndeplinite, la 28 ianuarie anul viitor,
demisionează.

1874
• 31 ianuarie. BC este numit profesor de pedagogie și limba română la școala normală
a „societății pentru Învățătura poporului Român”, în locul lui i. Bădilescu, funcție
pe care o va ocupa până în iulie 1888. În 1879 predă și istoria, iar în 1888, suplinește
și geografia, româna și franceza. BC scrie un raport către președintele societății: „este
cunoscut că un bun învățător, pe lângă celelalte cunoștințe, este dator a preda copiilor
în școală, atât muzica cât și gimnastica. exercițiile militare9 în clasă nu-și pot avea
locul, fiindcă nu dezvoltă proporțional toate membrele corpului. prin urmare, trebuie
pentru copii o gimnastică potrivită cu etatea lor, care tot de odată să serve ca
recreațiune printre orele de predare ale lecțiunilor. asemenea muzica, predată fără

8
V. și ștef.C. miChăilesCU în „o privire asupra esposițiunei universale din Viena”, în
Societatea pentru învăţătura poporului român. Foaie mensuală. ii (8): 635. „... lângă persia, în
extremul orient, venea și România cu 657 m.p., loc pentru care se ținu o discuțiune cam vie între
reprezentanții noștri și Baronul de swartz până ce să se îndure să ni-l cedeze. se știe că de
altminterea eram să fim lipiți de turcia, pozițiune care nu putea conveni autonomiei și
independenței noastre naționale.”
9
instrucția militară fusese introdusă de directorul Bădilescu.

XXViii
 ajutorul unui instrument, nu se poate face destul de bine la o clasă întreagă, mai ales
de va fi și numeroasă ... După ideea subsemnatului, niciun alt instrument nu este mai
ușor de transportat și nu poate imprima mai bine tonurile și melodiile în urechile
școlarilor ca vioara.” (gâRBoViCeanU 1906: Xlii) „BC a fost sufletul școalelor
societății în acest timp. Dacă școalele s-au menținut; dacă au prosperat și s-au pus în
evidență; dacă li s-a asigurat rostul în viitor; lui se datorează în cea mai mare parte.
acel care scrie a petrecut 8 luni lângă el, în școala normală, înainte de a pleca la studii
în străinătate și l-a văzut cum alerga și cum se zbuciuma pentru societate și școalele
ei. pentru el nu exista oboseală, nu exista ezitare, când era vorba de interesele
școalelor societății. Deviza lui era: Bate și ți se va deschide; caută și vei afla.”
(gâRBoViCeanU 1906: lXXii)
• 25 ianuarie. moare otrăvită, dintr-un accident, ana Davila, directoare a azilului
„elena Doamna”.
• 2, 5, 12, 19, 26 aprilie. BC publică în ziarul naționaliștilor redactat de alexandru Roman
„Fragmente din Noua carte a înțelepciunii de B. antonin Roques, traduse de Dr. Barbu
Constantinescu. Cartea i. Cugetări asupra instrucțiunei, educațiunei, ignoranței, studiului
și muncei. — Consilii și precepte, — Florile nemuririi, — Ciocârlanul. Cartea ii. Consilii
și macsime. Cartea iii. poesia, artea în genere. Cartea iV. Consilii morale. templul,
moartea, nemurirea.” Federațiunea 22-24, 26-27, 29, Budapesta.
• 13 octombrie. elena golescu este numită oficial directoare a azilului „elena Doamna”.
• 31 octombrie. are loc la iași premiera piesei „moartea lui Constantin Brâncovenu”
de B. antonin Roques. eminescu a fost prezent la spectacol. s-a descoperit între
manuscrise, nepublicată, o cronică dramatică prilejuită de acest spectacol.
• BC publică Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. Carte
aprobată de onor. minister al Cultelor şi instrucţiunei publice pentru Şcoalele primare
din România. Bucureşti: tipografia statului, 1874. (20,5 x 13). 116 p.
Cartea reprezintă o „prelucrare după abecedarele lui hästers10, schulz, Ranke11
şi micile poezioare traduse şi prelucrate de i. maxim, i. popescu, Z. Boiu şi i. Drogli.”
(ConstantinesCU 1874: 3)
manualul are succes, se publică până în 1891 în 39 de ediţii, ultimele trei cu
ilustraţii. este prezentat de hașdeu în Columna lui Traian, anul V (1874), 9: 240. În
prefaţa la ediţia a opta BC scrie:

Cele două prime ediţii de 70, 000 de exemplare tipărite în tipografia statului trecându-se
în mai puţin de trei ani, m-am crezut prin aceasta încurajat a publica apoi acest abecedar

10
albert hästers Lehr- und Lesebuch, oder, Der sinnliche und sittliche Anschauungsunterricht für
die Mittelklassen katholischer Volksschulen, Bädeker, 1863; — şi ludwig Bender Lehr- und Lesebuch
oder die Vaterlands- und Weltkunde für die Oberklassen der Volksschule, essen: Bädeker, 1869.
11
Karl Ferdinand Ranke, Chrestomathie aus lateinischen Dichtern vorzüglich aus Ovidius, Berlin,
1850.

XXiX
 la editura librăriei socec şi am ajuns precum se vede la a Viii-a ediţie de câte 20 de
mii exemplare, ceea ce arată în destul de lămurit că este unul din cele mai metodice.
(ConstantinesCU 1880: 4)

• 1 septembrie. BC este ales membru în Consiliul general al intrucțiunii pentru 3 ani.

este Director de studii și profesor de pedagogie la azilul „elena Doamna”.

1875
• 15 iunie. se înfiinţează societatea geografică Română sub egida Regelui Carol i,
eveniment prilejuit de invitaţia României la „expoziţia internaţională a Congresului
geografic de la paris”.
• BC face parte din colectivul de autori format din lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C.
michailescu, i. manliu, care publică un manual de citire care va avea 21 de ediții.
„au fost cele mai bune cărți de citire pe vremuri și ca fond vor rămâne totdeauna
bune.” (gâRBoViCeanU 1906: lXX-lXXi) În 1890 volumul este prelucrat de
a. odobescu și i. slavici.
Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători12. această carte este aprobată
de onor. minister al Cultelor și instrucțiunei publice pentru școalele primare de
amândouă sexele din țară. partea i pentru clasa a doua primară. Bucuresci: edit.
librăriei socecu şi C-nia, in-8°, 180 p., cu ilustraţii, 45 bani.

această carte de citire, prelucrată pentru învățământul primar, se împarte în 3 părți și

este destinată pentru clasele ii, iii și iV primare. În privința cunoștințelor aflate
într-însele, cele trei părți ale acestei cărți formează un întreg.
planul urmărit, după cum se poate cunoaște la prima vedere, a fost ca să corespundă
unei trebuințe practice, așa că în școalele sătești cartea de citire să fie pe lângă abecedar
singura carte trebuincioasă școlarului.
În prelucrarea cărții de citire ne-am folosit atât de producerile autorilor români cât
și de manualele de această natură ale lui hästers, Bock13, Braun şi ale altora.
În tractarea bucăților de citire învățătorul va găsi totdeauna prilej, ca prin esplicările
sale să devolteze și să întiprească în mintea copilului felurite cunoștințe trebuincioase
și folositoare omului în viață. („prefața”, p. 1)

Cartea începe cu poezia „Rugăciune către îngerul păzitor” de V. alexandri, păstrată

astfel în toate edițiile. nu are tablă de materii. Cuprinde fragmente de lectură din
12
această ediţie este rară. exemplarul de la BaR a aparținut învățătorului toma georgescu. se
găsește și la Biblioteca naţională a Franţei. În Bibliografia Română modernă, vol. 1, a-D, sunt
menţionate doar ediţiile: Viii (1881), X (1882), Xi (1883), XV (1886), XiX (1889), XX (1889),
XXiV (1892).
13
eduard Bock, Deutches Lesebuch für die mittlere und die oberen Stufe einafacher
Schulverhältnisse, Breslau: F. hirt, 1874.

XXX
 autori români, V. alexandri, Z. Boiu, anton pann, a. Donici, g. alexandrescu,
D. Bolintineanu, proverbe, ghicitori, lecții despre animalele domestice și sălbatice,
fructe și legume, plante veninoase, lucrurile uzuale ale școlarului (tablă, condei, clasă,
școală), orientarea în spațiu (oraș, sat, biserică, grădină etc), educație religioasă,
povestiri biblice. Cartea ilustrează mai multe tipuri de scriere caligrafică și conține
și câteva fragmente în alfabet chirilic (p. 78-9 și p.117-8).
• BC publică Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. această carte este
aprobată de onor. minister al Cultelor și instrucțiunei publice pentru școalele primare
de amândouă sexele din țară. partea a ii-a pentru clasa a treia primară. Bucuresci:
edit. librăriei socecu şi C-nia, in-8°, 256 p. cu ilustraţii, 65 bani.14 pe coperta 2:
„pentru înlesnirea noțiunilor de geografie coprinse în această carte de citire școlarii
pot să-și procure micul atlas publicat supt editura librăriei socec și C-nia.”
• 15 noiembrie. titu maiorescu îl cheamă pe i. slavici de la iași la București și îl
numește secretar al comisiei înființate pentru publicarea documentelor hurmuzaki,
alături de m. Kogălniceanu, t. Rosseti, D.a. sturdza, al. odobescu și B.p. hașdeu,
însărcinat cu traducerea textelor din maghiară, germană, italiană și latină.

1876
• 20 februarie. În ședința sgR, i. lahovari și nicolae negri propun noi membrii ai
societății între care și Constantinescu, Barbu, dr. prof. de istorie si geografie, membru
temporar.
• BC publică Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. această carte este
aprobată prin Decret Domnesc de ministerul Cultelor și instrucțiunei publice pentru
școalele primare de amândouă sexele din țară. partea i pentru clasa a doua primară.
edițiunea ii. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia, in-8°, 155-[159]p., cu
ilustraţii, 45 bani.
este o ediție revăzută. Volumul reproduce prefața primei ediții. Volumul cuprinde
o tablă de materii, iar fragmentele de lectură, unele noi (e.g. poezii de C. Bolliac și
Ch. grandea), sunt grupate în 8 subiecte: Învățământul intuitiv; narațiuni și fabule
în proză; poezii, narațiuni și fabule în versuri; ghicitori; proverbe; Din istoria biblică;
Din istoria patriei și Din istoria naturală.
• apare studiul lui Franz miklosich, „Zigeunerische elemente in den gaunersprachen
europa’s.” Beiträge zur Kenntniss der Zigeunermundarten. iii, Wien: Karl gerold’s
sohn. 1876, 30 p.

14
exemplarul BaR ii 386034 conține pe pagina de titlu dedicația lui BC: „D-lui a. sturza, fost
ministru, spre semn de înaltă stimă și considerațiune, Dr. Barbu Constantinescu, unul dintre
colaboratorii săi.” este dăruită bibliotecii de către D. sturza la 12 octombrie 1885 și are semnătura
acestuia.

XXXi
• 16 octombrie. slavici este numit profesor la liceul matei Basarab, pentru a preda
filozofia, dar și limba română, introdusă pentru prima dată în programa școlilor
secundare, la inițiativa legislativă susținută de titu maiorescu.
• Fratele lui BC își susține la Universitatea din atena examenul de licență și publică la
București teza de licență: Constantinescu orleanu, petru. 1876. Despre fidejussiune în
dreptul roman și în dreptul român: Thesa pentru licenția, Bucuresci: imprimeria statului.

1877
• 24 martie. În sedinţa de consiliu, sgR alege o comisie în vederea redactării
programei pentru un manual de geografie pentru clasele primare. BC redactează și
publică ulterior în BSGR raportul comisiei:

În adevăr, studiul geografiei care are o înrâurire aşa de însemnată asupra culturei
intelectuale a omului şi unde școlarul găseşte un tărâm întins spre a-şi înavuţi mintea cu
un material preţios de cunoștinţe felurite este totodată menit a deştepta în copil facultatea
de observaţiune, a-i ageri inteligenţa, a-i întări memoria, a-i dezvolta simţul pentru
frumoseţile naturii, a-l face să cunoască mai bine şi să iubească patria sa şi în fine, a
oferi fantasiei celei vii a tinerimii un nutriment sănătos. [...]
În predarea studiului geografiei, luându-se de bază dezvoltarea naturei subiective
a copilului, se conformă cineva şi cu principiul pedagogic cunoscut că trebuie să se
proceadă de la ce este mai apropiat la ce este mai depărtat, de la cunoscut la necunoscut.
locul naşterii şi patria copilului vor fi mai întâi studiate şi tractate şi apoi celelalte părţi
ale globului pământesc.” [...]
programa va cuprinde 3 părți distincte pentru clasele 2, 3 si 4 primare: partea 1,
cls. 2: primele noţiuni de geografie, şcoală şi casa părintească, sat, oraş; partea 2, cls. 3:
România cu munţi, văi, râuri, floră, faună etc; partea 3, cls. 4: pământul în raport cu
celelalte corpuri cereşti. [...]
limba trebuie să fie corectă, iar ortografia fonetică.

• 11 august. adresa no. 8204 a ministrului Justiţiei g. Chiţu către B.p. haşdeu, în
calitate de Director al arhivelor naţionale, pentru adunarea datelor privind obiceiurile
juridice ale poporului român.
• 12 august. eforia îl demite pe BC din funcția de director de studii al azilului „elena
Doamna”, unde îndeplinea și funcția de locțiitor, desemnat de Carol Davila, plecat
pe front. motivul este faptul că în vara lui 1877 face o excursie de câteva zile cu eleve
și educatoare, fără aprobarea eforiei: „directorul de studii BC a luat fără prealabilă
încuviințare a eforiei, un număr de 12 pedagoge de la 19-21 ani, în mare parte copile
orfane, — al căror epitrop către D-zeu și conștiința noastră suntem noi, ca să facă o
plimbare de plăcere prin țară”. În răspunsul său, BC spune că excursiile la care se
referă eforia sunt plimbări prin București, iar cea mai lungă, de 3-4 zile, a fost

XXXii
 efectuată în următoarele localități: măgurelele oteteleșteanului, m-rea argeșului,
Cetatea lui țepeș Vodă, Câmpulung, împreună cu marte maria, sora lui BC,
profesoară de desen la azil. la pitești au fost găzduiți de ana Dimitriu, institutoare
publică și fostă azilantă. Dl. Racoviță, prefectul de argeș a dat o recomandare
subprefectului din Curtea de argeș pentru a-i ajuta în călătorie. În Curtea de argeș,
au locuit la familia petrescu, care avea o elevă la azil. În micșunești, la dl. mucenic,
primarul și la preotul satului, la recomandarea ps episcopului de argeș; în
Căpățâneni, la alexandru Creșescu, primul președinte al Curții de Casație; în Brătieni,
la proprietarul moșiei, rudă cu o institutoare; în Câmpulung, la protopopul județului,
în Rucăr, la dl. anastasescu numit și ghica cel mare, cea mai onorabilă familie din
sat. (gReCU15 1944: 114-6)
• August şi septembrie. haşdeu, Bogdan-petriceicu. „poporul român sub raporturile
juridic, linguistic şi mitologic. programa pentru adunarea obiceielor juridice ale
poporului român”, în Columna lui Traian, august 1877, 407-420 şi septembrie 1877,
p. 427- 447.
• 15 septembrie. primul curs de introducere în arheologie de alexandru odobescu este
publicat şi primeşte premiul „năsturel” al academiei: Istoria arheologiei. Studiu
introductiv la această ştiinţă. Prelegeri ţinute la Facultatea de litere din Bucureşti
de A.I. Odobescu. I. Antichitatea. Renaşterea, Bucureşti: librăria socecu & Comp:
typografia laboratorilor Romani. În acelaşi an cursul de arheologie devine oficial
iar odobescu este titularizat la catedră.
• 25 septembrie. haşdeu scrie prefaţa la Obiceele juridice ale poporului român.
Programa, Bucureşti, publicată în anul următor.

15
acest volum trudit de directoarea instituției (care a avut șansa de a le cunoaște direct pe multe
dintre absolventele de altă dată, care și-au scris și memoriile, cum ar fi sevastina
Radianu-Copăcescu) este, alături de studiul lui ion slaViCi deja citat (1884), singura monografie
dedicată primului azil pentru orfane din România, care a dezvoltat, cu vremea, o serie de istituții
de pionierat, cum ar fi gradinița sau școala fröebelină. la jubileul de 150 de ani, acest volum a
fost reprodus „anastatic”: gReCU, emilia. 1944. Azilul Elena Doamna și ajutorul domnesc dat
orfanilor, București: editura Casa școalelor. [150 de ani de la așezarea pietrei de temelie
1862-2012]. ediție anastatică, editura ars Docendi- Universitatea din București. editură cu profil
academic și cultural recunoscută de Consilul național al cercetării științifice. editor: ioan Crăciun,
facsimilare, Dtp și copertă: Cristian Dinu. 219 p. isBn 978-973-558-549-5. În descrierea Cip
apare și ed. a ii-a, București, ars Docendi, 2011. este o mare pierdere informațională faptul că
anexele 20-27 nu au fost reproduse aici: Esamenele generale ale claselor normale, anul școlar
1882-1883; Esamenele generale ale claselor normale speciale, anul școlar 1882-1883; Programul
esamenului de maturitate, din anul școlar 1882-1883; Programul esamenului de jocuri froebeliene
și muzică vocală a cl. primare, din anul școlar 1882-1883; Examenele generale ale Claselor
normale, anul școlar 1883-1884; Programa claselor normale, anul școlar 1883-1884; Programa
examenului de maturitate 1883-1884; Programa claselor primare, din anul școlar 1883-1884,
publicate în Educatorul, anul 1, 1883, no. 23, 24, 25, 26 și preluate de ediția reprodusă „anastatic”.

XXXiii
• Noiembrie. „literatura populară a ţiganilor, texturi inedite cu glosar”, de Dr. Barbu
Constantinescu în Columna lui Traian, Revista pentru istorie, lingvistică şi psihologia
poporană. editor B.p. haşdeu. Viii (10-11)16, 1877: 605-620, Bucureşti: noua
tipografie a laboratorilor români. Între persoanele care „au binevoit a susţine Columna
lui Traian prin acţiuni”, alături de gr. Cantacuzino, D.i. Brezoianu, n. Crezulescu,
principele al. B. Ştirbey şi alţii, se numără şi BC cu două acţiuni (o acțiune înseamnă
3 abonamente).
acest studiu cuprinde o culegere de 15 cântece în limba romani culese de BC de
la romi sedentari din mai multe districte şi de la romi itineranţi. 14 dintre aceste
cântece vor fi republicate şi numerotate i-XiV în Probe în anul următor. În
introducere, BC scrie:

ocupându-mă mai mult timp cu studiul asupra Ţiganilor din România, am adunat pe
cât mi-au permis mijloacele, din tot ce acest popor mai păstrează ca literatură a sa, adică
cântece, basme, descântece şi oraţii, în deosebitele părţi ale ţării. la acest studiu am fost
îndemnat mai ales de către Fr. miklosich, celebrul slavist din Viena, cu care am avut
onoarea să fac cunoştinţă pe timpul expoziţiei Universale din 1873. pe cât îmi este
cunoscut, până acum nu s-au publicat specimene din literatura ţigănească din România,
afară de schiţele de gramatică, dicţionare şi mici dialoguri reproduse în scrierile d-lui
mihail Kogălniceanu și a d-lui Vaillant.
pe aiuri, asupra Ţiganilor care sunt răspândiţi prin toată europa precum şi prin
asia şi africa, de la sfârşitul veacului al XVi-lea şi până astăzi s-a scris foarte mult:
gramatica şi dicţionarul lui pott fac epocă în această privinţă. mai ales miklosich,

16
Referințele din DatCU 2006: 112 cu privire la numerele apariției în Columna lui Traian sunt
eronate. această confuzie probabil se datorează faptului că hașdeu a anunțat în numărul 12 din
decembrie 1877: 675, că a primit la redacție, între altele, „literatura populară a ţiganilor, texturi
inedite cu glosar, de Dr. Barbu Constantinescu”, pe care le va publica într-un numărul care acoperă
lunile ianuarie-martie. De fapt revista își întrerupe apariția, iar când va fi reluată, acest articol de
BC nu va mai fi publicat niciodată. Cu siguranță, BC își publică materialul folcloric în volum, în
1878. aceeași lucrare de sinteză a folcloristicii românești (DatCU 2006: 112) îl menționează
eronat pe BC între colaboratorii revistei Ghilușul. De fapt, în editorialul intitulat „ținta”, din primul
număr al revistei Ghilușul, i (1): 3, șt.st. tUțesCU notează: „[Revista] va publica indeosebi și
folklor țigănesc care e neglijat. singur regretatul Barbu Constantinescu s-a ocupat de literatura
populară țigănească, țiganii lăutari fiind cei ce ne-au păstrat cântecile, mai ales cele bătrânești.
editorul, 1 dec. 1912, Balota.” În cei doar doi ani de apariție lunară, 1913-1914, revista publică
aproape lunar material folcloric în limba romani, povești și snoave despre despre romi. În niciunul
dintre numere nu se publică, nici nu se reproduc materiale culese de BC. Viața și opera lui BC
oscilează între dimensiunea mitologică unde l-au plasat elevii săi, ștefan negulescu și Dumitru
Demetrescu, de la care toți cercetătorii și-au extras informația, și ignorarea și uitarea cercetării
ulterioare, iar demersul nostru de a le restitui memoriei s-a împiedicat la tot pasul de concatenări
de verificări ale informației celei mai lesnicioase, pe care cercetarea în domeniile respective le-ar
fi putut realiza cu responsabilitate și sinceritate.

XXXiV
 publicând probe din limba Ţigănească din deosebite ţări, a lămurit chestiunea succesivei
emigrări a Ţiganilor din india spre diferitele părţi ale europei.
Deocamdată publicăm câteva din cântecele poporane ale Ţiganilor din România.
aceste cântece sunt culese de mine din mai multe regiuni ale României cu toată
exactitatea putincioasă. am căutat să le reproduc fidel prin scriere, aşa cum le-am auzit
din gura Ţiganilor, ferindu-mă de a îndrepta chiar atunci când mi-au părut unele forme
gramaticale greşite. pentru înţelegerea lor, le-am însoţit cu o traducţiune literală în limba
română şi cu mici glose.
În aceste specimene ale muzei ţigăneşti să nu caute cineva estetică. Unele din ele
nu sunt chiar decât o cusătură la un loc a câtorva fragmente eterogene, astfel că par a nu
avea nicio legătură. interesul lor cel mare nu e deloc literar, ci lingvistic şi psihologic.
pentru transcrierea cântecelor cu literele latine am luat de bază alfabetul românesc.
În cuvintele disilabice şi polisilabice accentual ascuţit (´) arată numai silaba accentuată
şi nu joacă nicicum rolul ce-l are în limba română.

• Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericii catolice (soborniceşi) şi apostolice a

Răsăritului. Din nou tradusă de Dr. Barbu Constantinescu. ediţiune aprobată de
exclenţa sa, Înalt-preasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit al Românilor greco-orientali
din Ungaria şi translivania, miron Romanolu, sibiu: tipografia arhiedecesana17,
1877. ediţia a doua18.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. Carte aprobată prin
Decret Domnesc de ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice pentru şcoalele
primare din România. ed. iii. Bucuresci: edit. librăriei socecu & Comp. (Din stab.
în artele grafice: socecu sander & teclu), 1877. (20,5 x 13). 120 p., 30 bani.
• BC publică Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. această carte este
aprobată prin Decret Domnesc de ministerul Cultelor și instrucțiunei publice pentru
școalele primare de amândouă sexele din țară. partea iii pentru clasa a patra primară.
Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia, in-8°, 451-[455]p., cu ilustraţii, 1 leu și
50 bani. Cuprinde prefață și tablă de materii.

Cu publicarea părții a iii-a a cărții de citire credem că am îndeplinit scopul ce ne-am

propus, când a apărut întâia parte a acestei cărți. În partea iii învățătorul va găsi pe lângă
fabule, poezii, bucăți de citire instructive și maxime morale și cunoștințe de geografie,

17
„[...] poate și titlurile sale de doctor în filosofie și licențiat în teologie la Universitatea din lipsca
l-au ajutat să se bucure de o mare trecere în biserica noastră de peste munți. De aceia în anul 1877,
când principatele Române erau în plin război de neatârnare, apăru în tipografia arhiedecesană din
sibiu, prin ce împrejurări nu știm, o nouă ediție [...] (popesCU și moisesCU1942: lxii)
18
popesCU și moisesCU1942: lxii notează că traducerea a fost revizuită. „Bănuim că această
primenire a textului se datorește lui BC care își va fi dat seama singur de greșeala ce săvârșise la
ediția i din 1872, când strădania sa de traducere, uneori mai nimerit făcută decât înaintașii săi,
avea marele neajuns că folosea un vocabular strein și nefiresc graiului nostru bisericesc.”

XXXV
 istorie, zoologie, botanică, mineralogie, fizică, chimie, cosmografie și altele, așa că se
îndeplinește cadrul cunoștințelor, ce trebuie să-și capete copilul în clasele primare.
Varietatea materiei va da adeseori ocaziune învățătorului, a face ca citirea să fie o
ocupațiune plăcută a copilului. Câteva greșeli strecurate la tipărirea acestei cărți se vor
îndrepta la edițiunile viitoare. Cu publicarea acestei cărți suntem departe de a pretinde că
am făcut o operă perfectă. singura mulțumire sufletească, ce dorim, vom avea atunci
când vom vedea, că prin impulsiunea dată de noi se vor publica cărți de natura aceasta
mai perfecte decât cea de față. (ConstantinesCU 1877c: i)

• 13 noiembrie. BC este numit director la școala normală a „societății pentru

învățătura poporului român” (până pe 10 iunie 1888, cand își dă demisia). la
solicitarea lui BC, școala normală a devenit de patru ani, a fost sporit numărul
materiilor și a crescut numărul elevilor interni. În martie 1884 școala normală
primește recunoașterea ca școală publică. „așa că dacă școala normală există azi, în
primul rând lui BC i se datoresc. numai un BC a trebuit să fie, ca să poată procura
cele necesare școlii și pe altă cale decât cea bugetară. nu era instituțiune de
bine-facere, nu era om cu o poziție socială mai înaltă și cu puțin simț patriotic, pe
lângă care să nu intervină, făcându-l să contribuiască cu ceva la susținerea școlilor
societății. așa de mult se identificase școala normală cu numele directorului ei, încât
elevii fiind întrebați unde învață, mai totdeauna răspundeau: „la d-nul BC” și era de
ajuns.” (negUlesCU 1896: 334) „nu mai rămâne îndoială că dr. BC era în curent
cu tot ce se făcuse și se făcea în străinătate pentru asemenea școli, și dorea ca și școala
societății să fie o școală model în toate privințele. Rezultă aceasta din orișice măsuri
se luau și din întreaga activitate a d-rului BC, cât timp a condus școalele societății.
În afară de obiectele de studiu, prevăzute în programa statului, el mai propune să se
predea și limba franceză, pentru ca viitorii învățători să poată utiliza literatura
pedagogică franceză; să se continue de asemenea și cu predarea vioarei. Constată că
maeștrii de desen și caligrafie nu fac destul progres și îi înlocuiește pe ziua de
1 februarie 1878: pe g.i. pompilian cu B. ștefănescu, maestru de desen și caligrafie
la liceul sf. sava, și pe g. ionescu cu Verzianu, maestru de muzică vocală la seminarul
central.” (gâRBoViCeanU 1906: XlV)

1878
• Martie. BC predă pe lângă pedagogie și limba română, franceza la școala normală
a „societății pentru învățătura poporului român”, până la sfârșitul anului.
• 10 martie. hugo meltzl (1846-1908), germanist maghiar, titular din 1872 al Catedrei
de limba și literatura germană de la Universitatea din Cluj și editorul (din 1876)
revistei Összehasonlító Irodalomtörténeti Lapok (Acta Comparationis Litterarum
Universarum), îi scrie într-o scrisoare lui hașdeu:

XXXVi
 În legătură cu cântecele ţigăneşti ale Dr. Constantinescu mi-am spus cuvântul într-o carte
poştală însoţită, sub banderolă, de o gramatică maghiară19 pe care am trimis-o acestui
om dintre toți cel mai cordial. (hașDeU 1982, i: 364)

Cântecele țigănești sunt după toate probabilitățile cele publicate în Columna lui Traian,
după cum se va vedea și din evenimentele cronologice de mai jos, din anul 1878.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. [pe copertă: ed. iV].
Bucuresci: edit. librăriei socecu & Comp. (Din stab. în artele grafice socecu, sander
& teclu), 1877 [la p. 104: 1878]. (20,5 x 13). 104 p.
• Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. această carte este aprobată de
onor. minister al Cultelor și instrucțiunei publice pentru școalele primare de
amândouă sexele din țară. partea a ii-a pentru clasa a treia primară. edițiunea ii.
Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia, in-8°, 216 p. cu ilustraţii, 65 bani.
este o ediție revăzută. nu mai conține fragmente în alfabet chirilic.
• 12 aprilie. Circulara ministerului de interne nr. 7133 către autorităţile administrative
şi comunale, semnată de ministrul mihăescu: „sunt invitate autorităţile administrative
şi comunale a da asistenţă şi concursul legal, în caz de necesitate D-lui Barbu
Constantinescu, care călătoreşte prin ţară, în scopul de a culege date şi lua informaţii
privitoare la istoria originii ţiganilor.”
• 12 mai. scrisoare B.p. haşdeu către F. miklosich:

Je vous envoie demain par poste le volume de la Columna pour l’année expirée, ou il se
trouve tout ce qu’y a été publié relativement au tziganes, et beaucoup de textes slaves
ou roumains qui pourraient avoir pour vous quelque intérêt. mon ami B. Constantinescu,
le seule tziganiste en Roumanie, possède une foule de matériaux de toutes espèces, et il
m’a promis depuis longtemps de vous l’envoyer en masse, mais son pèche est d’être
diablement paresseux. Je ne cesserai pas de le presser. (hașDeU 1982, ii: 57-58)

• 31 mai. moses gaster, aflat la studii, îi scrie lui B.p. haşdeu din Breslau:

asemenea şi d-nu[l] prof. miklosich vă roagă – scuzaţi dacă n-am azi decât toată
scrisoarea cu cereri – să binevoiţi a îi trimite nr. 10-11 al Columnei pentru cuprinsul
Poezii poporane a ţiganilor de dr. Constantinescu. Căci după cum îi scrie d-nu[l] prof.

19
nu am identificat gramatica publicată în acel an. De notat, însă faptul că în același an, hugo
meltzl publică volumul al doilea din culegerea sa de texte de limba romani din transilvania.
meltZl, hugo von. 1878. Jile romane. Volkslieder der transilvanisch-ungarischen Zigeuner.
Original-texte mit gegenüber stehenden Verdeutschungen. Proben einer grösseren
Sammlung-Inedita. Von Dr. hugó von meltzl. Klausenburg: Universitätsbuchdruckerei Johann stein,
1878, 41 p. (sonder-abdruck aus den Brassai-mertzl’schen, Összehasanl. irodalomtörténelmio
lapok (Zeitschrift für vergleichende literatur), Bd. i (1877) u. ii (1878)). Îi mulțumesc pe această
cale d-lui Viorel achim pentru această referință bibliografică.

XXXVii
 miklosich, el până acu vro 2 luni nu [o] căpătase încă, şi vă va fi foarte recunoscător
pentru trimiterea. (hașDeU 1982, i: 189-190)

• apare studiul lui Franz miklosich, „proben von Zigeunermundarten” în Beiträge zur
Kenntniss der Zigeunermundarten. iV, Wien: Karl gerold’s sohn. 1878, 54 p. „o
poveste de la țiganii din România, de la Dr. M. gaster” (p. [259] 17-8);
• apare cartea lui paul Bataillard, Les Zlatars (dits aussi Dzvonkars), tsiganes fondeurs
en bronze et en laiton, dans la Galicie Orientale et la Bukovine, paris: e. leroux.
• apare volumul al doilea din culegerea de texte în limba romani culese de hugo von
meltzl, Jile romane. Volkslieder der transilvanisch-ungarischen Zigeuner. (v. supra,
nota 19).
• 20 iunie. BC redactează Caietul cu titlul „pentru limba ţigănească. Cântece 1-182.
1878 iunie 20, Bucureşti”, 96 file. (ms. BaR 3924)
• 11 iulie. BC redactează Caietul cu titlul „Cântece ţigăneşti. 183<-275> , 1878 iulie
11, Bucureşti”. (ms. BaR 3924)
• 7 iulie. elevul lui BC, arhimandritul parthenie s. Clinceni, care studiase la atena,
revine în ţară şi este numit preot la Capela Română din leipzig, post ocupat de 14
ani de către arhimandritul Valerian Zamfirescu-paladi, cf. înaltul Decret Domnesc
nr. 1705 şi ordinul ministerului Cultelor nr. 644, din 7 iulie 1878.
• Probe de limba şi literatura țiganilor din România publicate de Dr. Barbu
Constantinescu. Bucureşti: tipografia societăţii academice Române (laboratorii
Români), 1878, (22 x 15). 112 p.
Cuprinde 75 cântece lirice, dintre care 14 publicate în anul anterior în Columna
lui Traian și 15 povești în limba romani însoţite de traducerea lui BC în limba română.
BC a călătorit prin Ţara Românească şi moldova, probabil însoțit de un nativ pe nume
gașpar, și a adunat folclor de la 79 de romi stabiliţi în 22 de districte şi de la 7 romi
itineranţi.
• 27 august. m. eminescu publică o recenzie în Timpul nr. 189/27 august 1878, despre
volumul Probe de limba şi literatura țiganilor din România.

De mult încă, eruditul slavist Franz miklosich, care în anii din urmă s-a ocupat cu
deosebită atenţie de dialectele şi migraţiunea ţiganilor, ceruse în convorbiri private şi
prin scrisori de la cunoscuţii săi din România detalii asupra limbii ţiganilor de la noi.
presupunem că şi adunarea aceasta de cântece şi poveşti o datorăm impulsului marelui
învăţat. Din introducerea foarte scurtă a cărţii, aflăm că ţiganii, emigrând din india în
timpuri necunoscute, se află locuind pe la noi din suta a paisprezecea încă şi din ţările
noastre au trecut în celelalte părţi ale europei. limba lor are mare asemănare cu
dialectele indice moderne deşi se găsesc într-însa multe elemente împrumutate de la
acele popoare, cu care ei au fost în contact. parte din cântece au fost publicate şi prin
„Columna lui traian”. apoi mai urmează o scurtă însemnare despre provenienţa probelor
şi despre modul transcrierii lor, apoi imediat după această scurtă introducere, urmează

XXXViii
 cântecele şi basmele cu adnotaţiuni. Colecţia e în sine preţioasă, dar cartea nu
îndeplineşte condiţiunile care s-ar cere de la ea, înainte de toate colecţia de probe ar fi
trebuit să formeze textul, pus în urma unei gramatici elementare şi urmat de un glosariu
după alfabet şi în toată regula. În acest mod s-ar fi uşurat citirea nu numai pentru publicul
mare, ci chiar pentru aceia cari ar voi să se ocupe mai de aproape cu acest obiect. Dacă
am putea spera că dl. Constantinescu ar mai edita a doua oară cartea sa, am fi în drept
să credem că d-sa va ţine seamă de acest consiliu şi ne va introduce în textul colecţiei
sale printr-o scurtă gramatică, care să conţină fonologia şi flexiunea măcar, iar în urma
colecţiei am trebui să găsim un glosariu alfabetic, lesne de mânuit.

• Tot în 27 august. Consiliul „societății pentru învățătura poporului român” aprobă

proiectul lui BC de înființare a unei școli primare în cadrul societății, unde predau
elevii din ultima clasă de la școala normală. „[…] pentru normaliști, școala primară
era un puternic mijloc de a aplica principiile pedagogice teoretice și de un folos real
pentru viitoarea lor activitate didactică. Cel dintâi în țară la noi, care a propus
înființarea unei școli de aplicație pe lângă o școală normală, a fost BC și cea dintâi
școală normală, care a avut o asemenea școală a fost școala normală a societății.”
(gâRBoViCeanU 1906: lXXX). școala primară servea ca școală de aplicație și
pentru seminarul Central. „amintesc, că între școala normală a societății și între
seminarul Central au existat dealtminterelea totdeauna cele mai strânse legături. pe
vremea când Barbu Constantinescu era director, mulți seminariști din cursul superior
urmau lecțiunile de pedagogice la școala normală și făceau lecțiuni practice în școala
primară. și cum să nu se cultive relațiuni strânse între două școli ale poporului cu
aceeași chemare?... (gâRBoViCeanU 1906: lXXXV).”
• 1 septembrie. al. odobescu depune la academie cele 76 de dosare cu răspunsurile
primite la Cestionariu sau Izvod de întrebările la care se cere a se da răspunsuri în
privinţa vechilor aşezăminte ce se află în deosebitele comune ale României,
ministerul Cultelor şi instrucţiunei publice, 1871-4. treizeci și patru de răspunsuri
la acest chestionar, din judeţul gorj, sunt inedite şi se află printre statisticile primite
de Barbu Constantinescu de la organele administrative, conform circularei
ministerului de interne no. 7133/12 aprilie 1878.
• 12-17 septembrie. are loc al patrulea Congres al orientaliștilor, în Florența, la care
participă 120 de lingviști în 7 secțiuni (nord africană, semitică antică, arabă, lingvistică
generală, iranistică, indianistică, altaistică, chinezo-tibetană), congres prezidat de
arabistul m. amari, indianiștii angelo de gubernatis, și gaspare gorresio. la
secțiunea de studii indiene participă John muir (edinburg), Daniel Wright
(Cambridge), Johan hendrik Caspar Kern (leiden), William Dwight Whintey (new
haven), georg Bühler (Bombay), lorenz Franz Kielhorn (pune), albrecht Weber
(Berlin), max müller (Viena), Rudolph Roth (tübingen), theodor Benfey
(goöttingen), august pott (halle), Richard pischel (Kiel), hermann Jacobi (münster),
theodor aufrecht (Bonn), adolf F. stenzler (Breslau), arthur Coke Burnell (madras),

XXXiX
 g. leitner (lahore), Ragendralal misra (Calcutta), Ralph t.h. griffith (Benares).
(hașDeU 1877 ii (2): 95-6)

Din partea României, se scrie că delegatul ales de biroul Congresului și confirmat apoi
oficial de către guvernul nostru este Bogdan petriceicu hașdeu care la rândul său a
recomandat pe d. Dr. Barbu Constantinescu, cunoscut prin lucrările sale asupra limbei
țigane, lucrări aprobate cu căldură de către ilustrul miklosich, unul dintre cei ai mari
țigăniști contemporani. Congresul deschis pe 12 septembrie în prezența alteței sale
Regale, ducele amedeu de aosta.
Cei doi reprezentanți ai României, ambii înscriși în secțiunea lingvistică au prezentat
Congresului ultimele lor lucrări în această ramură, anume Bogdan petriceicu hașdeu
Cuvinte den batrani, iar d. Dr. Barbu Constantinescu Probe de limba și literatura Țiganilor.
În privința acesteia din urmă, iete ce zice buletinul ședinței Congresului de la 17 septembrie
1878: „Dl. dr. Barbu Constantinescu comunică secțiunii planul lucrării sale despre
Dialectele țigane din România, colecțiune cu care domnia sa se ocupă, cu un interes nu
numai filologic dar încă lingvisic și literar. Ca probă de această aserțiune, d-sea citește
unele pasagii din cântecele țigănești cele tipărite, traduse în limba germană și însoțite de
observațiuni lingvistice și gramaticale. Colecțiunea întreagă, pe care d-sea o posedă deja,
trece peste 3000 de cântece. adunarea primește cu aplauze espunerea oratorului.
Vicepreședintele, prof. ascoli, mulțumește d-lui dr. Constantinescu pentru
importanta sa colecțiune, sperând că din vasta lucrare, cu care se ocupă, vor rezulta
foloase foarte mari pentru studiul lingvisticii în genere și pentru aprofundarea, atât de
grea încă și atât de puțin încercată, a dialectelor țigănești în specie. Ca lingvist însă, își
permite de a face o ușoară observațiune fonologică. Forma cazului sociativ rumeia nu i
se pare a fi o formă specială cu sufixul ya, ci este o simplă amplificare a vocalei din
forma anterioară rume-a (rume-ha, rume-sa) revenind prin urmare tot la sufixul sa. [....]
Ce scrie gubernatis în Nuova Antologia din 15 octombrie 1878: „Congresul
orientaliștilor [...] ne mai procură plăcerea de a cunoaște pe un alt distins filolog român,
d. Dr. Barbu Constantinescu, care a prezentat o importantă lucrare comentativă despre
limba și literatura țiganilor din România.”
În această modă, la al patrulea Congres al orientaliștilor, România a fost
reprezentată numai prin nume (sublinierea autorului, n. J.R.), ci prin niște lucrări care
au atras atenția străinilor. (Românul, 18 noiembrie 1878: 1064/1065).

• 29 octombrie. BC redactează Caietul cu titlul „pentru dicţionarul limbii ţigăneşti.

1878 oct. 29, Bucureşti” (ms. BaR 3925)
• 8 noiembrie. În ședința Comitetului „societății pentru învățătura poporului român”
se discută propunerea lui BC ca elevii din ultima clasă să dea un examen de maturitate
la absolvirea celor 4 ani de studiu, urmând a li se eliberarea o diplomă de capacitate.
• 27 noiembrie. angelo de gubernatis, care într-o scrisoare anterioară îi solicitase lui
hașdeu recomandări de scriitori români pentru Dicționarul biografic de scriitori
contemporani (Dizionario biografico degli scrittori contemporanei) se plânge într-o nouă

Xl
 scrisoare că din România primește foarte greu informații și că dintre cele 50 de persoane
indicate de hașdeu, numai trei au raspuns. angelo de gubernatis îi solicită în special
informații despre BC. in dicționar nu există intrarea BC. (de gUBeRnatis 1879)20
• 9 decembrie. moses gaster îi scrie lui haşdeu din Breslau:

V-aş fi asemenea foarte recunoscător dac-aţi binevoi a ruga pe Dr. Constantinescu să-mi
trimieată un exemplar al cărţii sale (despre ţigani), căci voi să-i fac o recenzie în ZDMG.
(hașDeU 1982, i: 191)

1879
• 30 martie. BC, în calitate de director al școlii normale îi comunică președintelui
„societății pentru învățătura poporului român”, C. Bozianu, printr-un referat că
„societatea pentru învățătura poporului român, la începutul întemeierii ei avea școli
pentru adulți și un ziar pedagogic pentru instruirea învățătorilor, cu timpul și școalele
de adulți, și ziarul au încetat. Fiindcă ziarul pedagogic, din lipsă de fonduri și de
colaboratori, cu greu s-ar putea continua, subsemnatul este de părere ca să se deschidă
cel puțin o școală de adulți în localul societății, ceea ce n-ar necesita nicio cheltuială,
și societatea și-ar îndeplini scopul primitiv.” propunerea a fost aprobată, însă nu au
venit elevi. (gâRBoViCeanU 1906: XXXii)
• 27 iunie. În ședința Comitetului „societății pentru învățătura poporului român” se
aprobă propunerea lui BC și se instituie un examen de maturitate pentru absolvenții
ciclului de 4 ani. „nu mai încape îndoială că instituirea acestui examen de maturitate
era de o importanță capitală pentru școală și în același timp și o inovațiune în țară la
noi, pe care a trebuit să o primească și statul în 1893. De aici se poate constata că
d-rul BC era preocupat neîncetat să facă din școala normală a societății o școală
model între cele similare.” (gâRBoViCeanU 1906: XlVi)
• 1 noiembrie. i. opran, fondatorul și redactorul revistei Învețatorul. Publicat de
asociațiunea câtorva învățători din Capitală. (apare la 1 și 15 ale fiecărei luni),
anunță în nr. 5, an iii, 1 noiembrie 1879, că își dă demisia din această funcția de
director al publicației, fiind succedat de BC.

Retragerea sa este dictată de multiple și varii dificultăți, ce nu pot fi învinse așa de ușor
de un singur învățător, și încă de un singur învățător primar! succesorul său va fi D. Dr.
Barbu Constantinescu, profesor la seminarul central și director al școalei normale a
societății pentru învățătura poporului român. titlurile acestui bărbat eminent fiind destul
de cunoscute învățătorilor noștri, pe tărâmul didactic, este inutil a le repeta aci. Dea cerul

20
angelo de gubernatis pregătește și o ediție în limba franceză, publicată în 1891, Dictionnarie
Biografique des Contepmporaines. Dictionnaire International des Ecrivains du jour, Florence:
louis nicolai, 1891. și pentru această ediție îi cere din nou sprijin lui hașdeu printr-o scrisoare
din Florența, paris, 25 martie 1888/15 martie 1891. În dicționar nu este menționat BC.

Xli
 ca Învețatorul, la care vom colabora și pe viitor sub însușirile de mai sus, să fie mai fericit
prin acest nou și puternic sprijin dobândit în persoana D-lui Constandinescu (sic!).

BC va fi redactor șef până la 15 feb. 1880. După această dată i. opran revine în
fruntea publicației.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. [pe copertă: ed. V].
(Carte aprobată prin Decret Domnesc de ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice
pentru şcoalele primare din România). Bucuresci: edit. librăriei socecu & Comp.
(Din stab. în artele grafice: socecu, sander & teclu), 1877 [pe copertă: 1879]. (20 x
12,5). 104 p.
• Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericii otodoxe a Răsăritului. tradusă din nou de
Dr. Barbu Constantinescu ediţiune aprobată de exclenţa sa, Înalt-preasfinţitul
arhiepiscop şi mitropolit al Românilor greco-orientali din Ungaria şi translivania,
miron Romanolu21. ed. a iii-a. Bucureşti: editura librăriei socec &Compania, 1879,
preţ 2 lei. titlul lucrării la p.1 este Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericei catolice
(soborniceşti) şi apostolice a Răsăritului.

1880
• 6 august. Consiliul societății pentru învățătura poporului român aprobă propunerea
lui BC, de a solicita la ministerul Cultelor și instrucțiunii publice să se numească și
să fie plătiți 2 învățători la școala primară unde predau normaliști din ultimul an.
ministerul aprobă la data de 11 octombrie a.c.
• August. În Monitorul Oficial no. 160 se publică lista recipienților ordinului „steaua
României”. la rubrica „mari oficiari” este Carol Davila, la „Cavaleri”: D. Chenciu,
prof.; D.V. șeicaru, prof.; D. Dr. Barbu Constantinescu, prof.; D.p. poni, prof.;
D. spiru haret, prof.; D.D. ananescu, prof.; D.th. ștefănescu, prof. și directorul
școlii de comerț.
• Octombrie. BC scrie un raport către președintele societății prin care îi solicită să
intervină la ministerul Cultelor și instrucțiunii publice pentru recunoașterea statutului

21
această ediţie era întrebuințată de cler. De pildă, exemplarul BaR, ii 116789, are la p. iii ştampila
proprietarului, „Biblioteca mitropolitului moldovei şi sucevei Josif naniescu, dăruită academiei
Române în 1894.”, făcând parte dintr-o colecţie mai mare dăruită de acesta academiei, între care
se numără şi apărarea arhiereului Calistrat orleanu înaintea Înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie
publicată de avocatul george mărzescu. popesCU și moisesCU1942: lxii o numesc „o ediție
școlară” și notează că era folosită ca manual didactic de religie, însă nu avea binecuvântarea sf.
sinod, din motive evidente, pe care moisescu et co. nu le menționează dar care probabil i-au atras
și peste veac anatema preoților. „Cartea tipărindu-se acum de către o librărie, care nu urmărea
decât interese negustorești, bănuim că s-au scos exemplare destule, așa că până în 1891, când
moare Barbu Constantinescu, n-a mai fost nevoie de o nouă ediție.”

Xlii
 de instituții publice a școlilor societății. el cere și o subvenție anuală de 15.000 lei.
În același referat îi mai solicită să intervină la ministerul Finanțelor pentru a dona
societății un teren de 50 pogoane din moșia statului Văcărești, pentru practica
agricolă a normaliștilor.
• se publică în 20 de mii de exemplare Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu
Constantinescu. ed. Viii. Bucureşti: edit. librăriei socec & Comp. (tip.
laboratorilor Romani), 1880. (20,5 x 13). 104 p., 2 pl. 30 bani.
În acelaşi an se epuizează tirajul acestui manual de succes şi se publică a noua şi a
zecea ediţie: Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. iX.
Bucureşti: socec & Comp., 1880. 12°. 104 p. și Abecedar românesc prelucrat, de Dr.
Barbu Constantinescu. ed. X. (Carte aprobată prin Decret Domnesc de ministerul
Cultelor şi instrucţiunii publice pentru școalele primare din România). Bucuresci:
socec, 1880. 12°. 104.
• 23 februarie. prin Înaltul Decret Regal nr. 575 din 23 Februarie 1880, elevul lui BC,
arhimandritul parthenie s. Clinceni este transferat de la Capela din leipzig la Capela
din paris, în locul lui Calistrat orleanu, fratele lui BC.

1881
• 14 martie. este promulgată legea prin care școala normală și școala primară a
„societății pentru învățătura poporului român” devin de utilitate publică. se aprobă
și subvenția propusă de BC, de 15 000 lei.
• 1 aprilie. BC înființează societatea Română pentru grădina de copii (școala
Froebeliană) din București. președinte: Dim. Cariagdi, Vicepreședinți: Vasile paapa
și gen. i. em. Florescu. membrii: anastase stolojan, V.a. Ureche, p. gârboviceanu,
nic. g. ștefănescu, pricopie Casotti. Casier-secretar: BC.
• 23 aprilie. este inaugurată „grădina de copii” în casele de la sf. ecaterina, cu o chirie
de 2.000 lei anual, unde a funcționat până în 23 aprilie 1899. educatoarea Fr. s. prager
este prima directoare. „supravegherea morală și materială a grădinei o avea dr. BC.”
(gâRBoViCeanU 1906: lXXXVi)
• 8 mai. BC răspunde la o propunere a ministerului Cultelor și instrucțiunii publice,
ca învățătorii de la școala primară a „societății pentru învățătura poporului român”
să fie asimilați institutorilor și să fie numiți în aceleași condiții ca învățătorii de la
școlile primare urbane de stat. BC este de acord, cu condiția ca proba practică a
concursului de admitere să aibă loc în prezența directorului școlii și în localul
societății.
• 23 mai. i. slavici este ales secretar al „societății pentru învățătura poporului român”.
• Iunie. m.s. Carol i vizitează școala „societății pentru învățătura poporului român”.
a fost primit, între alte notorietăți ale societății, și de BC, directorul școlii. „a vizitat
apoi grădina de copii înființată anul acesta, și trecând de asemenea prin toate clasele
primare și normale, a asistat la examinarea mai multor școlari. Înainte de a se retrage,

Xliii
 m.s. a binevoit a exprima d-lor membrii ai comitetului satisfacțiunea sa pentru
progresul real ce a constatat, asigurându-i de continuitatea și pe viitor a înaltei sale
protecțiuni.” (Învețatorul iV (21) 1 iulie, 1881: 529).
• 18 septembrie. slavici primește medalia bene merenti pentru munca depusă în
Comisia documentelor istorice.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. ed. Viii. Conformă cu programa oficială, pentru clasele
primare, adoptându-se şi ortografia academiei române. Bucuresci: edit. librăriei
socecu şi C-nia, 1881. (21,5 x 14). 158[-160] p. cu il. 45 bani.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi: Dr. Barbu Constantinescu, lambrior,
D. august laurian, Ştefan C. michailescu, i. manliu. partea ii pentru clasa a treia
primară. ed. Vi. Bucuresci: socecu, 1881. 12°.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi: Dr. Barbu Constantinescu, lambrior,
D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu. acesta carte este aprobată prin
Decret Domnesc de către ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice pentru școalele
primare din România. partea iii pentru clasa a patra primară. ed. iii conformă cu
programa oficială pentru clasele primare, adoptându-se şi ortografia academiei
Române. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia (stab. pentru artele grafice:
socecu, sander & teclu), 1881. (20,5 x 12,5). 396 p. cu il., ii p. 1,50 lei.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. Xi. În această ediție
s-au adăugat şi deprinderi cu ortografie adoptată de academia Română. Bucuresci:
socecu, 1881. (20 x 13). 112 p.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. Xii. Bucuresci:
socecu, 1881. (20 x 13). 112 p. (Carte aprobată prin Decret Domnesc de ministerul
Cultelor şi instrucţiunei publice pentru școalele primare din România)
• 1 aprilie. ministerul Cultelor, prin adresa nr. 1714 din 9 Februarie 1881, către
ministerul afacerilor straine, dispune desfiinţarea Capelei din leipzig, unde slujise
până la 23 februarie 1880 parthenie s. Clinceni, motivând numărul mic al
comercianților români care o frecventează.
• 12 noiembrie. Deschiderea oficială a Facultăţii de teologie în cadrul Universităţii
din Bucureşti. legea privind înfiinţarea Facultăţii de teologie, marţi 3/15 iulie 1881
în Monitorul Oficial no. 74, la inițiativa mitropolitului Calinic, prin mijlocirea
episcopului de argeș, ghenadie, la insistențele lui BC.
• Din 16 noiembrie. BC este numit decan al facultății și profesor voluntar (preda
gratuit) de istorie bisericească și patrologie. În această calitate BC locuiește în curtea
bisericii sf. ecaterina. Devenind instituție bugetară din 1884, se schimbă decanul
Facultății de teologie, însă BC va fi numit din nou decan la 1 aprilie 1888 până la
moartea sa.

XliV
 1882
• 23 ianuarie. sgR se întrunește după o întrerupere de 5 ani. În adunarea generală a
sgR, condusă de secretarul general g. lahovari, și vicepreședintele g. manu, în
prezența ms Carol i se trece în revistă activitatea curentă și se formulează mai multe
proiecte:

1. „Din nenorocire izbucnirea războiului ce a urmat imediat, a făcut ca mare parte

din membrii cei mai activi ai societăţii să fie siliţi a părăsi studiile ştiinţifice spre
a însoţi armata noastră dincolo de Dunăre, şi astfel s-a paralizat cu totul lucrările
noastre. Cu toate acestea avem încă destule materiale adunate care stau în
cartoanele societăţii şi nu aşteptăm decât redeşteptarea ei spre a continua publicarea
„Buletinului”.”

2. Dimitrie sturdza menţionează o excursie întreprinsă de el cu BC şi pană pencovici

pe muntele Bucegi. argumentează că este mai periculos în Bucegi decât în alpii
tirolului. propune formarea unui Club Carpatin pentru înlesnirea excursiilor in
Bucegi şi Ceahlău prin înființarea unor blockhauss, asigurarea potecilor și formarea
de ghizi. Clubul alpin austro-ungar intenționa construirea unui astfel de blockhauss
pe partea din transilvania.

• Carte de citire prelucrată de învățătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu

Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. ed. X. Bucuresci: socecu et Comp., [1882]. 158 p. (21
x 13). 45 bani.
• 1 aprilie. BC este numit profesor de pedagogie și director de studii la azilul „elena
Doamna”. Deține funcția de director de studii până la 22 iunie 1886, când își dă
demisia. Revine în această funcție între 1 aprilie 1888-1 iulie 1889.
• 30 aprilie. În ag a sgR se alege biroul și comitetul pentru anii 1882- 4:
vicepreședinți g. manu și C. Barozzi, secr. gen. g. lahovari. Între cei 10 membrii ai
comitetului este ales și BC. tot acum se instituie premiul „socec” de 1000 lei pt
„prelucrarea unui manual de geografie pentru clasele primare, care să cuprindă trei
părţi deosebite, destinate pentru clasele ii, iii şi iV primare.” este preluat verbatim
textul proiectului expus de BC în ședința din 24 martie 1877. tot în această ședință
se hotărăşte întocmirea unui Mare Dicţionar Geografic al României. BC, membru în
comitetul societăţii, redactează un chestionar de 19 întrebări. În anul următor se vor
primi chestionarele completate doar din 2 500 de comune. (MDG i, introducere).

sgR, în dorinţa de a aduna sţiinţele cele mai amănunţite pentru cunoştinţa ţării noastre,
a aprobat chestionarul de mai jos propus de d. dr. Barbu Constantinescu, şi prin
intermediul ministerului de interne l-a împărţit în toate comunele în ţară. mulţumită

XlV
 stăruniţelor d-lui ministru de interne, societatea a şi primit răspunsurile comunelor din
judeţele Buzău, neamţ, Dâmboviţa, gorj, iaşi, ilfov, muscel, Vaslui, Roman şi tulcea.
Când ştiinţele cerute se vor aduna din toate judeţele, societatea va procede la alcătuirea
unui „dicţionar comunal” pe cât se va putea mai complet. [...]
Întrebări:
1. Care este numele comunei în care locueşti?
2. Ce numiri vechi a avut?
3. Comuna se compune dintr-un singur (oraş, târg), sat, sau din mai multe cătune?
Care este numele lor de acum şi din vechime?
4. Care este numărul familiilor şi locuitorilor comunei?
5. Care este numărul locuitorilor şi familiilor din fiecare cătun?
6. sunt locuitorii numai Români sau sunt şi alte neamuri, precum: nemţi, unguri,
francesi, ebrei, armeni, bulgari, serbi, ruşi, turci, tătari, greci, ţigani, etc. ?
7. Care este numărul familiilor şi indivizilor ale acestor neamuri?
8. Comuna este în apropierea vreunui râu, lac sau baltă, munte, sau trece printr-însa
vreun râu? Care este numele râului, sau lacului, sau muntelui, etc. din apropierea
comunei?
9. În ce depărtare sunt comunele sau satele dimprejur şi în ce parte cad?
10. se găsesc în cătun (sat, târg sau oraş) sau în apropiere ruine vechi, silişte, movili,
popine sau alte locuri de acest fel?
11. Ce zic oamenii despre dânsele?
12. se găsesc în sat (cătun, târg sau oraş) sau în apropiere izvoare sau puţuri de
păcură, ori găuri de unde iese fum de pucioasă; ori cărbuni de piatră, ori sare,
ori nisip cu aur?
13. Ce se ştie despre trecutul satului (cătunului, târgului sau oraşului?)
14. Câte biserici sunt?
15. Câte sunt vechi şi de cine sunt făcute?
16. sunt pe acolo case mari domneşti sau boiereşti? De cine şi când sunt clădite?
17. Câte şcoli sunt în comună?
18 pe lângă munca pământului, lucrează oamenii la oale, roate, plocate sau altele
şi alte meşteşuguri?
19. Ce se mai ştie despre acea comună?

• 17 iunie. Comitetul „societății pentru învățătura poporului român”, la propunerea lui

BC, ia următoarea hotărâre: „luându-se în considerare că mulți elevi intrați în școala
normală nu arată destule aptitudini de a deveni buni învățători, Comitetul a admis
propunerea ca să se admită un număr de 4 elevi aleși dintre cei mai buni, care au
trecut clasele primare și să se formeze o clasă preparatoare pentru școala normală,
utilizându-i în același timp ca ajutoare ale învățătorilor școalei primare.” (apud
gâRBoViCeanU 1906: lXXV-Vi). școala preparatoare a fost gândită de BC din

XlVi
 mai multe considerente. Unul dintre ele era și vârsta admiterii la școala normală,
considerată prea mare, 17 ani. „Ce puteau să facă absolvenții școalelor primare, care
veneau să intre în școala normală, până la etatea de 17 ani împliniți? mulți repetau
clasele primare până se plictiseau, iar alții, în intervalul de la absolvirea școalei
primare până când împlineau vârsta de a fi primiți în școala normală, pierdeau și
bruma ce învățaseră. acestea sunt motivele temeinice ce au îndemnat pe BC să
propună întemeierea școalei preparatoare.” (gâRBoViCeanU 1906: lXXV-Vi)
se preda limba română, artimetica, științele naturale, istoria românilor, geografia,
religia, igiena, dreptul administrativ, limba franceză, muzica vocală și bisericească,
caligrafia, desenul, vioara și exercițiile militare. În 1886 școala preparatoare a fost
desființată la ordinul ministerului. (v. infra)
• 1 septembrie. i. slavici este angajat profesor la azilul „elena Doamna” unde predă
limba română și filozofia. În această perioadă o cunoaşte pe elena tănăsescu, care
era institutoare aici și preda geografia, geometria şi ştiinţele naturale. aceasta a obținut
în 20 octombrie 1883 postul de directoare la școala elementară de fete a Reuniunii,
la solicitarea „asociațiunii transilvane” din sibiu. În locul ei va peda la azil
m. Crăiniceanu. În anul următor, pe 18 martie 1884, i. slavici se căsătorește cu elena
tănăsescu la sibiu, iar la 11 noiembrie se naște primul lor copil, titu-liviu, botezat
de titu maiorescu..
• eleva azilului „elena Doamna”, ecaterina ioanovici, viitoarea soție a lui BC, scrie
cursul păstrat în manuscrisul intitulat „stilistica de d-șoara V. alexandrescu, predată
în asilul elena Doamna, scrisă de ecaterina ioanovici, devenită doamna Barbu
Constantinescu, București 1881-2.” (ms BaR 5663)
• Decembrie. „pe la Crăciun, auzim că dl. gârboviceanu (intern al școlii normale a
societății, n. J.R.), prin stăruința lui BC, a obținut o bursă din partea unui bogătaș și
membru al societății pentru învățătura poporului român, anume Călifaru și că va pleca
la Universitatea din lipsca [...] După 4 ani, s-a reîntors în țară cu titlul de doctor în
filozofie. l. p. gârboviceanu a ocupat imediat, la școala normală a societății, catedra
de limba română. studiile, ce făcuse în germania, nu-l lăsau indiferent de mișcarea
pedagogică de la noi și de aceea îl vedem aproape nedespărțit de marele nostru
pedagog din acea vreme, Dr. Barbu Constantinescu, pe care-l însoțea la lecțiunile
practice ale normaliștilor și lunând parte mai totdeauna la critica lor.” (negUlesCU
1929: 156) gârboviceanu relatează că BC împreună cu Califaru l-au susținut financiar
în primul an.

1883
• Duminică, 2 ianuarie. BC tipăreşte primul număr din Educatorul. Ziar pedagogic
şi literar. Organ al corpului didactic din azilul „Elena Doamna”. De la nr. 2 se
numeşte: Educatorul. Ziar pedagogic şi literar. Organ al corpului didactic din azilul
„Elena Doamna” şi „Ateneul Elisabeta”. slavici publică articole, balade populare,

XlVii
 poezii pentru copii şi două cursuri, „literatura poporană” şi „estetica”. este reprodusă
„Doina” de eminescu în nr. 25 din 1883.

Ziarul nostru voieşte să vie în ajutorul tuturor acelora care se ocupă cu realele chestiuni
de învăţământ şi educaţiune.
noi credem că îndeplinim o lacună simţită de toţi aceia care se ocupă cu
educaţiunea, înfăţişându-le într-un chip uşor şi popular toate întrebările grele care ne
vin înainte pe toată ziua şi care trebuiesc lămurite.
Câte împrejurări complicate mai ales în sfera învăţământului şi a educaţiunii nu
trec pe dinaintea ochilor noştri fără să le vedem lămurite în organele noastre de
publicitate! programe se modifică, regulamente se schimbă, şcoale deosebite se
înfiinţează, altele se suprimă, se fac legi, de unde atârnă pentru mult timp soarta corpului
învăţătoresc; toate acestea cer să fie dezbătute în ziare speciale ca să se vadă cum trebuie
să se dezlege aceste probleme, luându-se de bază atât principiile ştiinţelor pedagogice
precum şi experienţele făcute de către alte state care au ajuns mai departe decât noi pe
calea culturii.
pe lângă chestiuni curat pedagogice, ne vom sili a ţine pe corpul învăţătoresc în
curent asupra progresului în ştiinţe şi a literaturii în genere precum şi a celei pedagogice
în special.
o cronică care va rezuma faptele petrecute în cursul săptâmânii, credem, că va
scuti pe învăţător de a le căuta prin deosebite ziare politice.
Ziarul nostru va fi deschis tuturor acelora care vor voi să lumineze publicul asupra
oricărei chestiuni, ce se raportă la educaţiune şi instrucţiune.
Că vom reuşi în întreprinderea noastră, sau nu, aceasta se va vedea din aprobarea
sau dezaprobarea ce va da publicul cititor ziarului nostru. Redacțiunea. (Educatorul
1(1883): 1)

• Martie. editorialul lui BC în Educatorul, anul i, nr. 11:

Daţi poporului şcoale!

Dacă odinioară sabia era singura armă de apărare a unei naţiuni în contra alteia, astăzi
acea armă este cartea, adică învăţătura şi ştiinţa, care este mai tare decât sabia de oţel.
Dacă cea mai solidă garanţie pentru viitorul unei ţări era mai de mult o armată bine
organizată, astăzi acea garanţie este şcoala care, aflându-se la înălţimea chemării sale
poate să facă mai mult decât o armată. [...]
nu este de ajuns însă a răspândi lumina, numai ici-colea, prin regiunile înalte, ci
trebuie ca razele ei să domnească pretutindenea, în colibă ca şi în palat, prin sate ca şi
prin oraşe.
avem mulţi bărbaţi luminaţi, dar n-avem încă un popor cult, care să înţeleagă pe
deplin aspiraţiunile acestor bărbaţi şi să fie capabil de a le realiza.

XlViii
 Cu alte cuvinte: un popor mai luminat; şi prin umare mai capabil de a-şi îndeplini
datoriile şi a-şi apăra drepturile de cetăţean liber al patriei sale (sublinierea autorului
n. J.R.): iată ce trebuieşte astăzi României, pentru ca să poată privi liniştită în viitor.
Şcoale bune prin toate comunele şi învăţători devotaţi care să fie nişte adevăraţi apostoli
ai luminii, moralităţii şi patiotismului: iată ce trebuieşte poporului român, pentru a se
lumina şi a deveni un scut puternic şi neînvins al ţării. [...]
Şi până ce vor mai fi în România astfel de comune, până când nu se va găsi prin
comune un singur român, care să ştie cel puţin citi şi scrie, nu putem zice că s-a făcut
destul pentru luminarea poporului.

• 24 aprilie, de aniversarea onomastică a reginei elisabeta, Carol i și Regina, împreună

cu principii Ferdinand și Carol vizitează azilul „elena Doamna”, fiind întâmpinați
de BC, Carol Davila și i. slavici.
• 26 iunie. serbarea de premiere la azilul „elena Doamna”. ecaterina ioanovici,
absolventă de clasa a Vi-a normală, viitoarea soție a lui BC, recită o poezie compusă
de ea, „o mamă neuitată”. aceasta preda începând cu 1883 istoria și pedagogia la
azil.
• 30 iunie. adresa ips mitropolit primar Calinic miclescu prin care face cunoscut
arhiereului Calistrat orleanu, fratele lui BC că este poprit de a sluji cele arhiereşti.
• 25 iulie. i. slavici pleacă la Viena să consulte medicii, dar „boala îl apucă cu
vehemenţă” (scrisoare către titu maiorescu).
• 1 septembrie, până în 1891. BC este numit profesor de istorie la liceul matei
Basarab, Catedra de istorie universală, cursul superior. locul lui de suplinitor de latină
la seminarul Central este luat de ștefan lăzăreanu, profesor la liceul matei Basarab.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. XViii. Bucuresci:
socecu & Comp., 1883. (21 x 13). 112 p.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. XiX. Bucuresci:
socecu & Comp., 1883. (24 x 14). 112 p. 35 bani.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. XX. Bucuresci:
socecu & Comp., 1883. (20 x 14). 112 p.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. această carte este aprobată de ministeriul Cultelor şi
instrucţiunii publice pentru școalele primare de amândouă sexele din ţară. partea i
pentru clasa a doua primară ed. Xi. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia, 1883.
(20 x 13,5). 153[-158] p. cu il. 45 bani.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. Dr. Barbu Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian,

XliX
 Ştef. C. mihăilescu, i. manliu. partea iii. pentru clasa a patra primară. ed. iV.
Bucuresci: socecu & Comp., 1883. (22 x 14). 396, iii p. 1,50 lei.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi: Dr. Barbu Constantinescu, lambrior,
D. august laurian, Ştefan C. michailescu, i. manliu. partea ii pentru clasa a treia
primară. ed. Vii. Bucuresci: socecu et Comp., 1883. 12°. (21 x 14). 221 p. 65 bani.
• apare studiul etnografic despre romii din transilvania de Johann heinrich
sChWiCKeR. Die Zigeuner in Ungaren und Sibenbürgen. Wien und teschen:
K. prochaska.

1884
• 2 ianuarie. Recursul lui Calistrat orleanu la Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie şi
memoriul extins scris de avocatul g. mărzescu de la iaşi.
• 23 februarie. Într-o şedinţă a sgR se alege ad hoc o comisie compusă din grigore
lahovary, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, anghel Demetrescu şi BC, pentru
redactarea unui proiect care „a servit de baza tuturor dicţionarelor geografice ce s-au
întocmit de atunci încoace”. (MDG, i, introducere)
• 24 februarie. Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie, secţiunea ii, şedinţa de la 1884,
preşedinţia d-lui alexandru Creţescu, prim-preşedinte, ministerul public, prin
procurorul general george Filitti, își declină competenţa. avocatul lui orleanu,
g. mărzescu, face recurs în excepţia de necompetență invocată de Curtea de Justiţie
şi publică Apărarea arhiereului Calistrat Orleanu în excepţia de necompetență a
Curții de Casaţie, secţiunea a II-a, şedinţa din 24 feb. 1884, invocând, între altele,
enorma diferenţă dintre Biserica de Răsărit şi Biserica de apus.
• 22 martie. BC începe să predea istoria la școala normală a „societății pentru
învățătura poporului român”.
• 24 martie. incendiu devastator la palatul academiei. sgR, care își avea sediul aici,
„nu a scăpat cu nimc”.
• 24 august. moare Carol Davila.
• BC se căsătorește cu ecaterina ioanovici, în același an în care i. slavici se căsătorește
cu fosta azilantă elena tănăsescu, colegă cu ecaterina ioanovici.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. ed. Viii. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia
(stab. grafic: socecu & teclu), 1884. (21 x 14). 221[-223] p. cu il. 65 bani.
• editorialul lui BC din Educatorul, no. 23:

Un al treilea defect al programei şcoalelor rurale este şi excluderea învăţământului

religios din clasele i, ii, V şi Vi. toţi pedagogii cu minte admit că fără învăţământul

l
 religios nu se poate dezvolta şi întări oralitatea în popor. Dacă în Franţa şi în alte ţări,
din motive politice, se fac sforţări a scoate învăţământul religios din şcoală, pentru acele
ţări primejdia că poporul se va demoraliza nu există nicidecum, pentru că au un cler
luminat şi predicatori distinşi şi astfel învăţământul religios tot se predă.

• Educatorul, no. 24-26: i. slavici publică monografia Asilul Elena Doamna, cu o

ilustrațiune, republicat în același an la sibiu, editura și tiparul institutului tipografic
și reluat în Tribuna și în Adevărul literar și artistic, 2 (1921), 37.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. Dr. Barbu Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian,
Ştef. C. mihăilescu, i. manliu. partea iii. pentru clasa a patra primară. ed. V.
Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia (Din stab. grafic: socecu & teclu), 1884.
(21,5 x 13,5). 393, iii p. cu il. 1,50 lei.

1885
• 22 februarie. alegerea comitetului sgR. D. sturdza, ministrul Cultelor, este prezent.
este ales BC cu 16 voturi, ca și V.a. Urechia, cu cele mai puține voturi.
• 8 aprilie. g. Dem. theodorescu scrie prefața la volumul Poesii populare române.
Culegere, Bucuresci: tipografia modernă gregorie luis. printre cei care au plătit
anticipat costul abonamentului pentru publiarea volumului, se află și BC, colegul
autorului, profesor la același liceu, „matei Basarab”.
• Un fost profesor de istorie de la școala normală a „societății pentru învățătura
poporului român” face denunțuri la minister. este trimis inspectorul școlar al. Vițu
care raportează neregularități în aplicarea programei statului (deoarece cuprindea și
alte obiecte de studiu, cum s-a arătat mai sus), a primirii elevilor în școală și a
promovării lor. Directorul BC scrie o întâmpinare amănunțită. În anul următorul
școala este silită să desființeze cursurile de limba franceză, muzică bisericească și
vioară. se desființează școala preparatoare pentru pedagogi și examenul de absolvire.
nu mai sunt primiți externi, rezultând o scăderea dramatică a numărului de elevi
începând cu anul viitor.

1886
• p. Dulfu câștigă prin concurs catedra de pedagogie de la azilul „elena Doamna”,
ocupată până atunci de BC.
• 22 iunie. BC se retragere din funcția de director de studii la azilul „elena Doamna”,
fiind numită în locul lui suzana schmaltz.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea

li
 i pentru clasa a doua primară. ed. XV. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia (Din
stab. grafic: socecu & teclu), 1886. (20,5 x 13). 153[-157] p. cu il. 45 bani
• Carte de citire prelucrată de învățătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i pentru clasa a doua primară. ed. iX. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia (stab.
grafic: socecu & teclu), 1886. (21 x 13). 221 [-223] p. cu il. 65 bani.

1887
• 13 februarie, ora 8.30 la sgR se anunță conferința lui BC despre numirile geografice.

După o pauză de 10 minute, la redeschiderea sedinței Regele binevoiește a da cuvântul

d-lui Dr. Barbu Constantinescu, care întreține societatea despre numirile geografice.
[...] Conferința a fost asupra cestiunii practice, cum trebue să dăm și să reproducem
numirile geografice proprii. După ce arată normele, după care ele se dau, demonstră că
este cu neputinţă ca aceste numiri să se reproducă exact şi uniform la toate popoarele,
ci fiecare popor şi le acomodează după însuşirile limbei sale proprii şi conchide la cele
următoare:
a) numirile geografice proprii respândite de mult în popor şi prin literatura română trebue
să rămână tot în forma lor de până acum. astfel vom zice Viena şi nu Wien, lipsca şi nu
leipzig, Florenţa şi nu Firenze, londra şi nu london, germania şi nu Deutschland etc.
b) pentru numirile geografice proprii repopularisate, ca se află la naţiunile care au admis
alfabetul latin, le admitem ca ortografia oficială a ţării, în care se găsesc: astfel vom zice
Franche Comté, langue doc, Canterbery şi nu Franco-contea, limba doc, Canturia etc.
c) pentru ţările unde se află şi Români şi aceştia întrebuinţează numiri româneşti pentru
locurile geografice, atunci admitem pe cele româneşti; precum sibiu, Cluj, oradia mare
în loc de hermanstadt, Clausemburg sau Kolosvar, grosswardein şi altele.
d) pentru numirile topice din ţările unde nu se întrebuinţează alfabetul latin, precum la
Ruşi şi la popoarele din peninsula Balcanică, din asia, africa şi oceania, reproducem
numirile proprii geografice aşa precum sună în pronunţarea lor locală, conducându-ne
mai mult de forma admisă în literatura geografică italiană, de vreme ce pronunţarea
italiană se adaptează mai bine ca oricare alta la limba noastră.
e) pentru numirile proprii geografice să se întrebuinţeze ortografia fonetică, admisă de
către societate pentru dicţionarul său geografic, ferindu-se de etimologii ca târgu-Vestei,
selatina şi altele. […]
ambele aceste două conferinţe sunt ascultate cu mult interes de public şi d-nii
conferenţiari au fost felicitaţi de majestatea sa Regele, care ridică şedinţa la 11.30 ore,
anunţând pentru a doua seară, continuarea lucrărilor, conform programului. (Raportul
Ședinței SGR, preşedinte m.s. Carol i, Vicepreședinții george manu şi C. Barozzi,
secretar general g. lahovari).

lii
• 6 mai. „societatea pentru învățătura poporului român” devine instituție de importanță
publică.
• 29 august. BC este membru, alături de g. lahovari si a. Demetrescu în comisia
pentru examinarea concurenților la premiile sgR.
• 1 decembrie. BC face parte alături de grigore tocilescu, anghel Demetrescu şi
n. mihăilescu dintr-o comisie a sgR pentru decernarea unor premii instituite în
cadrul societăţii de diverşi patroni, între care şi prinţul Dimitrie sturdza, pentru
manuscrisele primite pentru proiectul Marelui Dicţionar Geografic, care cuprindeau
dicţionarele judeţelor argeş, ialomiţa, iaşi (2 manuscrise), mehedinţi, putna, prahova
(2 manuscrise), Roman, Romanaţi şi tecuci.
• În acest an petre gârboviceanu este numit profesor de filozofie la seminarul Central
și de limba română la școala normală a „societății pentru învățătura poporului
român”.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. XXXi. Bucuresci:
edit. librăriei socecu şi C-nia (stab. grafic socecu & teclu), 1887. (20 x 13,5). 112
p. cu il. 25 de bani. (Carte aprobată prin Decret Domnesc de ministerul Cultelor şi
instrucţiunei publice pentru școalele primare din România) (În această ediţiune s-au
adăugat şi deprinderi cu ortografia adoptată de academia Română ).

1888
• 20 februarie. p. gârboviceanu ocupă prin concurs postul de profesor provizoriu și
retorică la seminarul Central. În anul 1893, când se organizează seminariile, este
transferat de la catedra de filozofie la cea de română. „idealul său cultivat și dezvoltat
de BC s-a realizat: el e profesor la două școli, unde se formează preoții și învățătorii
poporului nostru.” (gâRBoViCeanU 1906)
• 28 februarie. se votează la sgR membrii comitetului. Între cei 10 este ales și BC.
• 1 aprilie. BC este reales decan al Facultății de teologie din București.
• 26 iunie. BC își dă demisia din funcția de director la școala normală a „societății
pentru învățătura poporului român”. Din septembrie, BC își dă demisia și ca profesor
de pedagogie și istorie, fiind înlocuit de p. Dulfu și teodor ionescu de la liceul
sf. lazăr, respectiv.
• 11 iulie. Comitetul societății, care îi respinsese inițial demisia lui BC, față de poziția
fermă a acestuia, este nevoit să ia act și să o accepte.

1889
• 13 martie. programa lucrărilor la sgR anunță: 1) Raportul d-lui tocilescu asupra
premiului „george i. lahovari”; 2) D-nul dr. Barbu Constantinescu – Ţiganii din
România; 3) D-nul V.a. Urechia – Din istoria industriei şi comerţului.

liii
 După aceasta (i.e. după citirea raportului lui tocilescu, n. J.R.) majestatea sa Regele
binevoieşte a da cuvântul d-lui profesor dr. Barbu Constantinescu care întreţine
adunarea asupra Ţiganilor, asupra originei lor probabile şi împrăştierea lor în europa şi
în special în ţara noastră. D-nu Constantinescu arată obiceiurile, credinţele şi datinele
Ţiganilor din România, şi sfârşeşte interesanta d-sale conferinţă prin recitarea rugăciunei
„tatăl nostru” pe ţigăneşte precum şi nişte cântece de dor originale. la orele 11,
majestatea sa Regele după ce felicită pe domnii conferenţiari de interesantele d-lor
comunicări, îi angajă să publice aceste studii în Buletinul societăţii [...] (BSGR anul X,
trim. 1, 1889)

• 1 iulie. BC își dă demisia din funcția de director de studii la azilul „elena Doamna”.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. XXXVii. (Carte
aprobată prin Decret Domnesc de ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice pentru
școalele primare din România). (În această ediţiune s-au adăugat şi deprinderi cu
ortografia adoptată de academia Română ). Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia
(stab. grafic socecu & teclu), 1889. (20,5 x 13,5). 112 p., cu ilustraţii, 35 bani.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. (Carte aprobată prin
Decret Domnesc de ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice pentru școalele
primare din România). (În această ediţiune s-au adăugat şi deprinderi cu ortografia
adoptată de academia Română ). ed. XXXViii. Bucuresci: edit, librăriei socecu şi
C-nia (stab. grafic socecu), 1889. (20,5 x 13). 112 p. 35 bani, cu ilustraţii.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi: Dr. Barbu Constantinescu, lambrior,
D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu. partea i pentru clasa a doua primară.
ed. XiX. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia, 1889. (20,5 x 12,5). 153[-157] p.
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi: Dr. Barbu Constantinescu, lambrior,
D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu. partea i pentru clasa a doua primară.
lucrată după programa oficială și aprobată de ministerul Culturii și instrucțiunii
publice pentru școalele primare de amândouă sexele din țară, adoptându-se și
ortografia academiei Române. ed. XX. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia
(stab. grafic i. V. socecu), 1889. (21,5 x 13,5). 153[-157] p. cu il. 45 bani.
• 1 septembrie. apare nr. 4, anul V, din revista Lumina pentru toți, avându-i ca
redactori pe BC, V. gr. Borgovan, th. D. speranția, p. gârboviceanu, p. Dulfu, eniu
D. Bălteanu (directorul și proprietarul revistei). „o nouă veste bună pentru cititorii
noștrii, căci doi bărbați speciali în ale școlii au venit în sânul comitetului de redacție
al acestei reviste. Unul este dl. Dr. Barbu Constantinescu, despre care negreșit că toată
suflarea dăscălească de la noi are mai mult sau mai puțin cunoștință; pentru că, afară
de titlurile de doctor în filosofie și pedagogie, d-sa a făcut o îndelungată practică
pedagogică cu toate gradele învățământului, ca director al grădinei de copii
(Kindergarten), unde se primesc copilași de la 3 până la 7 ani, ca fost director al școlii

liV
 normale a societății pe lângă care a înființat și o școală cu 4 clase primare, ca fost
director de studii la asilul elena Doamna, unde se află o școală froebeliană, clase
primare și cursuri secundare complete, ca fost profesor de pedagogie și metodologie
la universitatea din București, etc etc. pe lângă acestea, d-sa a publicat în curs de
câțiva ani Revista pedagogică numită „educatorul”. al doilea bărbat este petre
Dulfu ...” (BălteanU 1891: 193-4).
• Carte de citire prelucrată de învățătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
ii pentru clasa a treia primară. ed. Xi. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia
(stab. grafic: socecu & teclu), 1889. (20 x 14). 221[-223] p. cu il. 65 bani.
• Carte de citire prelucrată de învățătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
iii pentru clasa a patra primară. ed. Vii Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia
(stab. grafic socecu & teclu), 1889. (21 x 14). 396, iii p. cu il. 1 leu şi 50 bani.
• Octombrie. a. odobescu și i. slavici scriu prefața la Carte de citire prelucrată de
învățătorii asociaţi: lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu.
lucrată după programa oficială și aprobată de ministerul Cultelor și instrucțiunii
publice pentru școalele primare de amândouă sexele din țară. edițiunea XXii-a
revăzută și refăcută de d-nii A.I. Odobescu și I. Slavici, partea i pentru clasa a
doua primară. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia (stab. grafic socecu &
teclu), 1889. (21 x 14). 290 p. cu il. 1 leu.
numele lui BC nu mai apare între autori. această nouă ediție este recenzată de
C. meissner în Convorbiri literare, 24 (1891): 1078-81. oricum, în următoarele două
ediții, 23 și 24, se reia ediția lui BC, iar nu cea revăzută de a. odobescu și i. slavici.

sunt acum 11 ani, la 187922, de când a ieșit pentru prima oară de sub tipar, Carte de
citire, căreia redactorii ei asociați i-au pus în frunte următoarea prefață.

este reprodusă prefața din 1876.

În curs de 11 ani, cartea n-a stat în nelucrare, deoarece prima ei parte a ieșit până acum
în 21 edițiuni de câte 20,000 exemplare; a ii-a a avut 11, și a iii-a, 8 edițiuni.
totuși, chiar redactorii ei primitivi23 au simțit, pentru lucrarea lor, neînlăturata
trebuință de revisiune, de îndreptări, de întregiri. nici unul însă din d-lor, fie dintr-o
cauză, fie dintr-alta, n-a putut să se ocupe deocamdată cu această reformare a cărții. noi
subscrișii ne-am însărcinat bucuroși să o facem, având, bineînțeles, în vedere că nu
facem noi o nouă Carte de citire românească pentru școalele primare, ci că avem numai
să refacem cartea cea de mult ființă. („prefața”, p. iii)

22
De fapt prima ediție apare în 1876. V. sub acel an în acest tabel cronologic.
23
sic! cei dintîi

lV
 1890
• 20 ianuarie. BC scrie o adresă primăriei Capitalei pentru a-i da cu titlu gratuit un loc
pentru construirea unei noi clădiri pentru grădina de copii a societății pentru
învățătura poporului român.
• 1 aprilie. i. slavici este numit director de studii la azilul „elena Doamna”.
• 15 aprilie. BC face un raport în ag a „societății pentru grădina pentru copii” a
„societății pentru învățătura poporului român” despre întreaga sa gestiune de la
înființare până în 1 decembrie a.c. este descărcat de gestiune.
• BC publică Carte românească de citire de Dr. Barbu Constantinescu24. Din iniţiativa
şi prin ajutorarea profesorilor asociaţi: Dr. B. Constantinescu, th.D. speranţia, george
Coşbuc, g. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu. (această carte este destinată
pentru şcoalele primare rurale şi urbane de amândouă sexurile). ed. i. ploieşti: edit.
progresului, 1890. (21 x 13,5). V p., 1 f., 231 p. 1 leu.
• 26 octombrie. BC scrie „prefaţa” la Istoria Sacră a Noului Testament. prelucrată de
Dr. Barbu Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu, membru al sfântului sinod
al Regatului României, licenţiat în teologia de la Universitatea din atena şi fost
profesor la Facultatea de teologie din Bucureşti. Din iniţiativa şi cu ajutorarea
profesorilor asociaţi: Dr. Barbu Constantinescu, Dim. aug. laurian, th. D. speranţia,
g. Coşbuc, g.p. Constantinescu şi arhiereul Calistrat orleanu. Carte aprobată de
sfântul sinod al Regatului României, destinată pentru şcoalele secundare (gimnasii,
licee, seminarii, școli secundare, normale şi pedagogice). ed. i. ploeşti: editura
progresului, 1890. (20,5 x 14,5). iV, 160 p. 1 leu.

greutatea, ce se simte la noi în privinţa dezvoltării sentimentului religios, este pe de o

parte lipsa de cărţi bune religioase, pe care atât învăţătorul cât şi şcolarul să le aibă drept
conducătoare în acest învăţământ, şi pe de altă parte necunoştinţa cu metodul adevărat
de a preda religiunea. metodul, (şi acesta nu poate fi decât unul singur ca bun şi
adevărat), înlesneşte predarea religiunii atât de mult, încât face din acest studiu un ce
plăcut, şi totdeodată înalţă inima copilului la acela, în care viază totul... Ca regulă de
predare a ideilor religioase tinerimii în şcoală nu este lucrul esenţial ideile dragmatice,
ci mai mult aplicarea morală practică, ce decurge din ideile dogmatice. Şi la religiune,
cât şi la celelalte cunoştinţe, ce le împărtăşim copilului în şcoală, trebuie să avem în
vedere vechiul principiu de educaţie: „nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm”.
(ConstantinesCU și oRleanU 1890: iV)

• Istoria Antică în Biografii de Dr. Barbu Constantinescu, din iniţiativa şi cu ajutorarea

profesorilor asociaţi Dr. Barbu Constantinescu, Dim. aug. laurian, th. D. speranţia,

24
exemplarul BaR (ii 11 6787), are pe copertă dedicaţia lui BC „pentru Biblioteca Centrală
(Bulevard)”. la p. iii şi p. 232 are ştampila „Biblioteca Centrală Bucureşti” (precursoarea
Bibliotecii metropolitane Bucureşti).

lVi
 george Coşbuc, g.p. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu. această carte
este prelucrată conform programei oficiale şi destinată pentru şcoalele secundare
(gimnasii, licee, seminare, şcoli reale, secundare, comerciale, pedagogice şi reale).
Bucureşti: edit. librăriei socec & C-nie (tip. modernă, gregorie luis), 1890. (21 x
14). 3 f., 324[-330] p. 2 lei.

istoria prin reproducerea faptelor trecutului nu are de scop, decât să ne facă să judecăm
drept, şi să ne întărim voinţa şi carcaterul, ca să facem fapte, care să fie folositoare atât
nouă cât şi semenilor noştri, patriei, luând de model pe bărbaţii cei mai însemnaţi ai
timpurilor şi imitând faptele lor. acesta este cuvântul, că în şcoală s-au introdus studiul
istoriei în formă biografică. explicarea faptelor trebuie să se facă simplu, popular,
întemeindu-se pe adevăr, şi să se întrebuinţeze mai ales la vârsta fragedă a copilului şi
legende, maxime şi povestiri, care sunt o hrană binefăcătoare pentru fantezia cea vie a
copilului. („prefaţă”, p. 2-3)

• 24 noiembrie. Jubileu de 25 de ani de la înființarea ateneului Român.

• 4 decembrie. petru gârboviceanu este numit director administrativ la școala normală
a „societății pentru învățătura poporului român”. Director de studii era C.i. șonțu,
numit interimar după demisia lui BC. Deoarece acesta nu putea locui în internatul de
la sf. ecaterina, Comitetul societății a luat măsura alegerii lui gârboviceanu ca
director al internatului, pentru a supraveghea elevii cazați acolo. la 13 mai 1892
Comitetul decide cumularea celor două funcții de către gârboviceanu, care devine
astfel, succesorul maestrului său, BC.
• 15 decembrie. BC își dă demisia din slujba de Casier-secretar al „grădinii pentru
copii” de pe lângă „societatea pentru învățătura poporului român”.
• apare traducerea în limba magiară a unor materiale folcorice publicate de BC, de
către KoÓs, Ferencz. „Romániai czigány népdalok. Dr. BC után közli.” Bukaresti
magyar Képes naptár az 1890-ik. Közönséges évre. ed. Veress endre, Brassó: alexi
Könyvnyomdája. 140-[160 p.], 1890: 86-87.

1891
• 4-16 februarie. BC participă ca membru în Comitet, la adunarea generală a sgR.
• apar două ediţii succesive, Vi şi Vii din Noul abecedar românesc (cu ilustraţiuni)
de Dr. Barbu Constantinescu. prelucrat conform programei oficiale. Destinat pentru
clasa i primară-rurală şi clasa i (divisiunile i, ii) primară de ambe sexurile. ploeşti,
edit. stab. progresul i. gheorghiu, D. hernia & Co., 1891. (21 x 13). ed. iV, 108 p.
35 bani, cu ilustraţii și ed. Vii, 103 p. cu il. 45 bani.
• BC publică partea a doua a Cărţii de citire scrise împreună cu g. Coşbuc, a cărei
prime părţi se publicase în anul anterior:
Carte de citire de Dr. Barbu Constantinescu şi george Coşbuc. Din iniţiativa şi prin
ajutorarea profesorilor asociaţi: Dr. B. Constantinescu, th. D. speranţia, george

lVii
 Coşbuc, g. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu. Destinată pentru şcoalele
primare rurale şi urbane de ambe sexe. partea ii. ed. i. ploieşti: edit. progresului,
1891. (21 x 13). 240 p. cu il. 1 leu.

Cartea de citire trebuie să ne înfăţişeze graiul viu al poporului cu ideile, sentimentele,

cu datinele şi obiceiurile şi cu trebuinţele sale atât materiale cât şi intelectuale. prin
urmare cartea de citire trebuie scrisă într-o limbă populară. Când o asemenea carte nu
oglindeşte poporul în întregimea sa, atunci nu-şi ajunge scopul.
De mult timp se simţea o reformă în cărţile noastre de citire şi corpul didactic din
deosebite centre intelectuale s-a silit după putere să corespunză acestui scop; dar puţini
erau bine pregătiţi şi adeseori, fără conştiinţă poate, lucrau îngreuind judecata copiilor cu
o limbă, cu sentimente şi o viaţă mai mult streine, aşa că abisul dintre şcoală şi popor
devenea din ce în ce mai mare. partea practică a vieţii era uitată cu desăvârşire, aşa că
copilul, învăţând fără interes, deodată cu terminarea învăţăturii de aceea uita şi cartea. la
aceasta au contribuit mult şi deosebitele sisteme de ortografie care mai de care încâlcite.
De aceea se auzeau adesea părinţii cu pricepere arătându-şi părerea de rău şi dorinţa
la vechiul sistem, care era mai lesnicios pentru învăţarea de aceea. o excepţie în această
privinţă făcea cartea de citire a învăţătorilor asociaţi din capitală; la aceea am luat şi eu
parte mare la prelucrarea ei.
Dat fiind că şi această carte de citire avea trebuinţă de îmbunătăţiri, şi neputându-se
realiza altfel, s-a format în Bucureşti o nouă societate de profesori, care şi-au propus să
facă acele îmbunătăţiri cerute, atât de trebuinţele practice ale zilei, cât şi de cerinţele
pedagogiei. Ca rezultat al lucrărilor societăţii apare această nouă carte de citire, pe care
o supunem la aprecierea nepărtinitoare a celor competenţi în literatura didactică.
planul acestei cărţi destinate pentru şcolile primare urbane şi rurale este în 3 părţi.
(ConstantinesCU 1891: 1-3)

• Carte de citire de Dr. Barbu Constantinescu şi george Coşbuc. Din iniţiativa şi prin
ajutorarea profesorilor asociaţi: Dr. B. Constantinescu, th. D. speranţia, george
Coşbuc, g. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu. Destinată pentru şcoalele
primare rurale şi urbane de ambe sexe. partea iii. ed. i. ploieşti: edit. progresului,
1891. (21 x 13). 240 p. cu il. 1 leu şi 40 bani.
• Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. (Carte aprobată prin
Decret Domnesc de ministerul Cultelor şi instrucţiunii publice pentru școalele
primare din România). (În această ediţiune s-au adăugat şi deprinderi cu ortografia
adoptată de academia Română). ed. Xl pe copertă. ed. XXXiX pe pagina de gardă.
Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia (stab. grafic i. V. socecu), 1891. (20x12,5).
110 p. [35 bani], cu ilustraţii.
• 29-30 noiembrie, noaptea de vineri spre sâmbătă, moare BC la 52 de ani, „în urma
unei crude suferințe de mai multe luni” (BălteanU 1891: 419-423), „atins de
escesul muncii sale” (negUlesCU 1896: 367) sau de „nemiloasa boală de alienație”

lViii
 (CălinesCU și BoRoianU 1904: 136). Corpul său a fost depus sâmbătă în
biserica Zlătari.
• 1 decembrie. BC este înmormântat în cimitirul Bellu. serviciul religios este oficiat
de p.s. ghenadie, episcopul de argeș și de s.s. arhiereul gherasim piteșteanu,
asistați de preoți, diaconi și cor. părintele pimen georgescu, predicatorul sf.
mitropolii a rostit un discurs care s-a încheiat cu:

„noi cei de față să rugăm persoanele pe care răposatul le-a supărat ca să-l ierte și
totdeodată să ne rugăm și lui D-zeu ca să-l ierte.” Vorbele din urmă produseră urâtă
impresie asupra publicului compus în mare parte din profesori și tineret școlar. Față cu
aceasta subsemnatul n-am putut tăcea, de aceea am spus următoarele cuvinte: „Întristată
adunare, nu mai e nevoie să spun cine a fost Dr. Barbu Constantinescu. nu cred să se
afle vreun român cu oricât de puțină învățătură, care să nu fi auzit de numele ilustrului
defunct. [...] În adevăr, mergeți prin toate școlile poporului din orașe, sate și de prin
unghiurile cele mai îndepărtate ale țării, prin toate bisericile României și vă veți
încredința că toți, toți preoții, toți învățătorii și toți școlarii cei mai mici îl cunosc și-l
stimează. Ceva mai mult: treceți fruntariile țării și vizitați școalele românilor de peste
Carpați, și chiar ale românilor macedoneni din fundul turciei și toți, toți într-un glas vor
pronunța cu respect numele lui. [...] Cauza este că în chestiune de cultură, de propagarea
luminii, defunctul își sacrifica timp, repaos, interese și cel din urmă ban, ba chiar se
îndatora; îi era destul să fi văzut că un tânăr sărac voia să învețe și pe dată îi da tot
ajutorul necesar, fie că intervenea pentru dânsul, fie că-și da până la ultimul său obol,
dar fără ajutor nu-l lăsa. [...] Respectatul nostru defunct în nemăsurata sa activitate,
întâlnind atâtea și atâtea piedici a fost zdruncinat cu desăvâșire la suflet și corp,
aducându-l aci unde-l vedem acuma. [...] Față cu această jertfire de bunăvoe pentru
cauza culturii și a luminării națiunii românești, datoria noastră nu este să ne rugăm pentru
iertarea lui, căci un atare om n-a putut greși cu știință și D-zeu trebuind a fi drept n-are
nevoie de rugăciunile noastre; dar ceea ce ne rămân nouă să facem acuma este să păstrăm
în sufletele noastre neșters numele respectat al aceluia care a fost Dr. Barbu
Constantinescu. eternă fie-i dar memoria.” (BălteanU 1891: 419-423)

1892
• Carte de citire prelucrată de învăţătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
i, pentru clasa a doua primară. ed. XXiV. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia,
1892. (19,5 x 12,5). 153[-157] p. cu il.
• 30 octombrie. sfântul sinond aprobă manualul de istorie vetero-testamentară scris de
fratele lui BC, Calistrat orleanu pentru seminarii, gimnaziu și institutul pedagogic.
Istoria sacră a Vechiului Testament prelucrată în stil biblic pentru Usul Seminariilor,
Gimnasiilor, şcolii Normale şi Pedagogice, de archiereul Callistrat orleanu, licenţiat
în teologie. Carte aprobată de sfântul sinod, prin adresa no. 1010, din 30 octombre,

liX
 1892 și de onor. min. al Cultelor și instrucțiunii publice, cu adresa no. 1564, noembre
6, acelaș an. ploesci: stab. grafic progresul, 1896. (20 x 13). 2 f., 156 p. cu il. 1,50 lei:

Dar pentru ca această pregătire, cuprinsă în istoria Vechiului testament, să se poată

învăța și cunoaște de copii și să poată servi, ca o îndrumare către iisus Christos,
Dumnezeul și mântuitorul nostru, trebuie să fie expusă sistematic, metodic și rațional.
aceste calități se crede la orice carte de învățământ religios, pentru că numai astfel
învățământul religiunei va putea da rezultate satisfăcătoare, alături cu celelalte studii,
care se predau în școli, după cele mai noi metoade. subsemnatul, s-a silit în acest manual
să imprime, pe cât posibil, aceste calități, în expunerea biblică a istoriei Vechiului
testament; întrucât însă a reușit a-l înzestra cu toate calitățile, ce se cer unui bun manual
de școală, aceasta rămâne să spună, cei ce se vor folosi de dânsul, la predarea cursului
de religiune, în clasa respectivă gimnazială sau seminarială și că acele îndreptări, de
care voi ține seama la o altă ediție, cred, că vom ajunge din ce în ce, a ridica nivelul
învățământului religios, la nivelul științific, după care se predau toate studiile în școlile
noastre. („prefață”, p. 1)

1893
• se reeditează cu o nouă prefaţă Carte românească de citire de Dr. Barbu
Constantinescu şi george Coşbuc. Din iniţiativa şi prin ajutorarea profesorilor
asociaţi: Dr. B. Constantinescu, th. D. speranţia, george Coşbuc, g. Constantinescu
şi archiereul Calistrat orleanu. Destinată pentru clasa iii a şcoalelor primare rurale
şi urbane de ambe-sexe. aprobată de onor. mininster al Cultelor și instrucţiunei
publice, sub no. 709 din 16 octombrie 1892. partea ii. ed. ii. ploieşti: edit.
progresului, 1893. (21 x 14,5). 203 p. cu il. 1 leu.

Din parte-ne atunci ne vom crede fericiţi, dacă munca noastră înteţită de mai mulţi ani,
şi după mari sacrificii, va fi încoronată cu succes, devenind această carte evanghelia
poporului, în care să-şi vadă el fiinţa sa toată şi copilaşii, fie din coliba săracului sau din
palatul bogatului, să mângăie şi să veselească pe părinţii lor, citindu-le cu drag din această
carte. („prefaţă”, p. iV)

• Carte românească de citire de Dr. Barbu Constantinescu şi george Coşbuc. Din

iniţiativa şi prin ajutorarea profesorilor asociaţi: Dr. B. Constantinescu, th. D.
speranţiă, george Coşbuc, g. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu.
Destinată pentru clasa ii a şcoalelor primare rurale şi urbane de ambe-sexe. partea i.
ed. ii. ploieşti: edit. progresului, 1893. (21 x 14). 163 p. cu il. 1 leu.
• Carte românească de citire de Barbu Constantinescu, cu ajutorul profesorilor asociaţi
th. D. speranţia. g. Coşbuc, B. Constantinescu şi arhiereul Calistat orleanu.
Destinată pentru clasa iV-a a şcoalelor primare rurale şi urbane de ambe-sexe. partea
iii. ed. ii. ploieşti: edit. progresului, 1893. (21 x 14). 238 p. cu il. 1,40 lei.

lX
• 30 octombrie. simion Florea marian scrie referatul asupra lucrării lui lazăr șăineanu,
Basmele române în comparație cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele
popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, cu propunere către
academia Română de conferire a premiului „eliade Rădulescu”, premiu instituit în
29 martie 1889 la propunerea lui B.p. hașdeu. lucrarea va fi premiată în ședința
generală a academiei din 1894 și publicată în anul 1895 la lito-tipografia Carol göbl.
În acest volum, l. șăineanu analizează folclorul publicat de BC și îi subliniază
meritele, punându-l alături de F. miklosich, Josef haltrich, i. g. stier.
• 3 decembrie. o comisie sinodală alcătuită din ghenadie, episcopul Râmnicului,
silvestru episcopul hușilor și arhiereul gherasim timuș piteșteanu, hotărăște
întreprinderea unei noi traduceri a Confesiunii ortodoxe a lui petru movilă, apărută
ca o reacție la traducerea lui BC: „limba cărții va fi numai aceea a cărților vechi a
ritualului român, avându-se o deosebită îngrijire pentru înlăturarea novismelor furișate
astăzi în literatura noastră și care au zdruncinat graiul poporului român de pe vechile
lui temelii istorice.” După o respingere inițială chiar de către comisia sinodală care îi
încredințase această misiune lui ghenadie enăceanu, a apărut ediţia realizată sub
egida sfântului sinod în traducerea acestuia, în 1895.

1894
• la propunerea lui simion Florea marian, academia Română conferă premiul „eliade
Rădulescu” manuscrisului lucrării lui lazăr șăineanu, Basmele române în comparație
cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale
tuturor popoarelor romanice, care va fi publicată în anul următor la lito-tipografia
Carol göbl.

1895
• 14 mai. adunarea generală a „societății pentru învățătura poporului român” hotărăște
contopirea „societății Române pentru grădini de Copii” cu „societatea pentru
învățătura poporului român”.
• 1 iunie. grădina de copii devine instituție a „societății pentru învățătura poporului
român”.
• Carte de citire prelucrată de învățătorii asociaţi. [pe copertă: Dr. Barbu
Constantinescu, lambrior, D. aug. laurian, Ştef. C. michailescu, i. manliu]. partea
iii pentru clasa a patra primară. ed. XiX. Bucuresci: edit. librăriei socecu & C-nia,
1895. (21 x 14). 396, iii p. cu il.

1896
• profesorul ștefan negulescu, care a fost printre primii elevi ai școlii preparatoare
înființate de BC, devenit inspector școlar de circumscripție la regiunea Viii,
București, în 1929, scrie două articole elogioase despre BC. acestea vor fi baza tuturor

lXi
 informațiilor despre viața și activitatea lui BC, fiind preluate de petru
gâRBoViCeanU (1911), ovidiu papaDima (de la acesta din urmă s-a inspirat
iordan DatCU). „Dr. Barbu Constantinescu.” și „Dr. Barbu Constantinescu. scrierile
și ideile sale pedagogice”. în Învățământul primar. Revistă pentru școală și familie,
(apare o dată pe lună) an ii, nr. 11, 15 nov. 1896, p. 332-334, și nr. 12, 15 dec. 1896,
p. 364-367, București: tipografia și Fonderia de litere thoma Basilescu.

1897
• 1 februarie. p gârboviceanu ține în parlament discursul Mai pot fi hirotonisiți preoți
seminariști cu 4 clase?, (publicat la București: tipo-litografia Cărților bisericești,
1897) în legătură cu proiectul de lege prin care să se revină la dreptul seminariștilor
cu 4 clase să fie făcuți preoți, motivându-se în mod fals, numărul scăzut al preoților
la sate, îndeosebi, lege susținută de D. Dobrescu argeș, seminarist cu 4 clase, căruia
„nu-i mai convine nivelul acesta cultural, căci de vreo trei ani tot dă târcoale pe la
Bruxelles spre a obține un titlu academic.” (gâRBoViCeanU 1897: 35) prin
reorganizare, cf. legii no. 2230 din 29 mai 1893, prima promoție de seminariști cu 8
clase ieșise în anul 1894.

D-lor deputați, dacă legea clerului din 1893 oferă un mare bun, apoi atunci e tocmai cel
relativ la ridicarea nivelului cultural al preotului nostru. [...] prin aceasta s-a realizat
încă și dorința celor mai alese spirite din țară, aceasta de aproape un veac și jumătate,
căci vremurile nemilose (subl. autorului, n. J.R.) au ținut clerul nostru mirean în cea mai
desăvârșită ignoranță și mizerie. Cu toții știm că aceea ce au contribuit la aceasta nu
sunt decât cele două epoci culturale nenorocite din viața poporului român și anume:
epoca slavonă și cea grecească. [...] este un adevăr incontestabil că țara noastră, spre a
putea fi în concertul marilor puteri din occidentul europei, a mers și va trebui să meargă
încă mult timp cu pași grăbiți spre progres și civilizațiune, până când va putea ajunge
pe acelaș nivel de cultură. spre a se putea realiza treapta de cultura pe care ne aflăm
astazi, s-au facut în trecut sacrificii imense, s-au sacrificat interese și prejudicii naționale,
s-au sacrificat mai ales mulți bani și chiar persoane, încât putem zice, și nu fără dreptate,
că progresul ne-a costat prea mult. ( gâRBoViCeanU 1897: 17-8, anexa)

• 20 mai. sfântul sinond aprobă manualul de istorie neo-testamentară, (ediția a doua),

scrisă de Calistrat orleanu pentru seminarii, gimnaziu și institutul pedagogic. Istoria
sacră a Noului Testament prelucrată în stil biblic pentru Usul Seminariilor,
Gimnasiilor, şcolii Normale şi Pedagogice, de archiereul Calistrat orleanu, licenţiat
în teologie. Carte aprobată de sfântul sinod, prin adresa no. 155, din 20 mai 1897 și
de onor. minister al Cultelor și instrucțiunii publice, ed. ii. ploeşti: stab. grafic
progresul, 1897. (20 x 13). iV, 166 p. 1,50 lei. pe copertă nu mai apare numele lui BC.
• Rosetti, Dim. R. scrie o rubrică scurtă despre BC în Dicționarul contimporanilor,
București: editura lito-tipografiei populară, 1897, p. 55.

lXii
 1901
• moare n. nitzulescu, colegul lui BC la leipzig și ulterior, în posturile pe care acesta
le-a ocupat (v. supra la anul 1861).

1906
• se publică „Către sine” (traducere din g. leopardi de BC) în Convorbiri Literare,
Xl (1906) 5: 491. traducerea este reprodusă de Ramiro ortiz în Roma. Revista de
Cultură Italiană, iV (1924) 11-12: 12.
• se publică următoarele traduceri din g. leopardi de BC în Viața literară: „Visul”;
„la silvia”; „Un gând mă stăpânește” i (10): 7, 8, 186; „la iubita” i (31): 5; „Întâia
iubire” i (35): 6; „seara zilei de sărbatoare” i (47): 8.

1907
• În acest an, când se comemorează 70 de ani de la moartea lui g. leopardi, se publică
următoarele traduceri de BC în Viața literară și artistică: „iubirea și moartea, din
leopardi” (traducere de BC), în 28 ianuarie, i (4): 29-30, „Un gând mă stăpânește,
din leopardi” în iunie i (23):186; „infinitul”, „la lună”, „Către sine” i (28): 225.
• În acest an apare o recenzie semnată de BC (sic!) în Viața literară și artistică i (13):
103-4, duminică, 8 aprilie, „Un roman, de Duiliu Zamfirescu” (probabil scrisă chiar
de Duiliu Zamfirescu); câteva poezii atribuite lui BC, tot în Viața literară și
artistică: i (15): 121 „ideal (poezie)”; i (18):148 „sonet”; i (21): 172 „sonet”; i
(25): 201, două sonete; i (42): 340 „sonete”; precum și un studiul „prometheu în
poezie” i (46): 367-8 și traducerea Prometheu de Shelly, în Viața literară și
artistică, i (47): 374.
• „studiu asupra lui giacomo leopardi” de BC în Convorbiri literare Xli (10-12):
1000-12, și Xli (12): 1184-1199. este primul studiu dedicat lui g. leopardi din
literatura română. pentru importanta contribuție a acestei monografii la studiile
leopardiene din România v. între altele: CăRCăleanU 1983, maRCU 1937,
mititelU 1935 și 1936, oRtiZ 1925.
1908
• Goethe, Hermann şi Dorothea. traducere de BC, Biblioteca pentru toţi, 922,
Bucureşti: librăria Universală alcalay & co. 72 p., 128 p., cu ilustraţii.[1915]. prefaţa
scrisă de BC este datată februarie 1908 (sic!).
• Goethe, Povestea lui Achille, Prometheus. poeme în traducere de B.C., Biblioteca
pentru toţi, 922, Bucureşti: librăria Universală alcalay & co. 72 p.[1908?].
• 31 decembrie. parthenie Clinceni, fostul elev al lui BC, în urma unui scandal, își dă
demisia din funcția deținută din 24 februarie 1902 de mitropolit al moldovei și
sucevei.

lXiii
 1909
• Chamisso, Omul care şi-a pierdut umbra. traducere de BC, Biblioteca pentru toţi,
462, Bucureşti: librăria Universală alcalay & co. 1909. 30 bani.
• 5 iunie. parthenie Clinceni, fost mitropolit al moldovei, fostul elev al lui BC donează
academiei Române manuscrisele aparținând lui BC.

1910
• 9 ianuarie. moare mitropolitul parthenie Clinceni.
• Edgar Alan Poe, Nuvele extraordinare. Cele două asasinate din str. Morgue.
Scrisoare furată. Cărăbuşul de aur. Eleonora, Metyengertsein, Morella. Zigeia.
traducere de BC, Biblioteca populară socec, no. 101-103, Bucureşti: editura
librăriei socec & co, 1910, 269 p.80 bani.

1911
• 30 aprilie, ora 18.00. Comitetul pentru ridicarea unui bust în memoria profesorului
BC, întrunit în localul „societății pentru învățătura poporului român” de la biserica
sf. ecaterina, decide ca sumele strânse de la cei 405 de donatori din diverse orașe și
sate din mai toate județele țării Românești și moldovei, după achitarea cheltuielilor
necesare ridicării bustului, să formeze „un fond inalienabil cu numirea „Barbu
Constantinescu”, din care cu timpul să se poată întreține în școala normală a societății
pentru învățătura poporului român un fiu de sătean. Comitetul nădăjuduiește că fondul
inalienabil va crește în urma primirei listelor neînapoiate și al căror număr se ridică
la aproape una mie.” (gâRBoViCeanU 1911: 26)
• 8 mai. „Bustul lui Barbu Constantinescu s-a inaugurat în ziua de 8 mai a.c., orele 10
jumătate dimineața. serviciul religios s-a făcut de p.sf. ghenadie, episcopul
Râmnicului-noul severin. Bucățile corale au fost executate de elevii școalei normale
a „societății pentru învățătura poporului român”. au asistat la această serbare membrii
familiei, membrii consiliului de administrație a „societății pentru învățătura poporului
român”, profesorii școalelor unde a fost răposatul profesor, preoți, institutori, școlari
și un public numeros și distins. După terminarea serviciului religios,
dl. p. gârboviceanu, delegatul comitetului pentru facerea bustului, a ținut următoarea
cuvântare. […]” (gâRBoViCeanU 1911: 1)

lXiV
 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

În ansamblul scrierilor românești din deceniul 1870-1880, Probe de limba și literatura

țiganilor din România, volum apărut la București, în 1878, se remarcă atât prin stabilirea
normelor fonetice și ortografice pentru transcrierea textelor în limba romani cu folosirea
alfabetului românesc pentru prima dată în cultura română, cât și prin tendința de
originalitate a limbii române și a stilului traducerilor. pentru interpretarea din limba
romani, autorul nu s-a limitat la limba română folosită curent în publicațiile vremii.
orientările eliadiste sau latiniste, precum și neologismele ce reprezintă problema cea mai
importantă a limbii oricărui text românesc din a doua jumătate a secolului al XiX-lea,
sunt retopite cu mult rafinament filologic. traducerea are în ansamblul ei un caracter
oratoric cu multe elemente proprii limbii vorbite și o redactare stilistică unitară.

În volumul de față, care reprezintă editarea unui manuscris inedit, am ținut cont de normele
de editare și de metoda traducerii utilizate de Barbu Constantinescu în textele publicate
în timpul vieții, în 1877 și 1878.

DESCRIEREA MANUSCRISUlUI
textul aceastei ediții reprezintă textul autograf, păstrat în manuscrisul nr. 3924, și tezaurizat
în fondul Bibliotecii academiei Române.

ms. BaR 3924, Carte românească, 279 pages, 33x20 cm, legat în piele. titlul este scris
de bibliotecari cu litere aurite pe copertă: „material documentar cu privire la ţiganii din
România, adunat de Barbu Constantinescu”. paginile sunt numerotate de bibliotecari.
există și o numerotare a lui Barbu Constantinescu, de la 1 la 124. pe prima pagină este
notată de către bibliotecari următoarea informație: „ms. dăruit de partenie, fost mitropolit
al moldovei, la 5 iunie 1909”.
manuscrisul conține 3 caiete in 4°, scrise de Barbu Constantinescu cu cerneală
albastră și neagră:
1. Caietul 1: titlu pe copertă scris de Barbu Constantinescu: „pentru limba ţigănească.
Cântece 1-182. 1878 iunie 20, Bucureşti”. 96 file, numerotate începând cu f. 4.
2. Caietul 2: titlu pe copertă: „Cântece ţigăneşti. 183...<275> 1878 iulie 11,
Bucureşti”. F. 98-146, scrise, f. 147-192 nescrise.

lXV
 3. Caietul 3: titlu pe copertă: „pentru dicţionarul limbii ţigăneşti. 1878 oct. 29,
Bucureşti”. pe coperta 2 sunt scrise literele alfabetului cu numărul paginilor, după
cum urmează: a, B, Ć[e], D, e, F, g, ǵ[e], h, i, J, K, l, m, n, o, p, R, s, Ş, t, Ţ,
U, V, y, Z. File 194-288, dintre care nescrise 256-288.

Caietele 1 și 2 cuprind 275 cântece în limba romani culese de Barbu Constantinescu, cu

specificarea dialectului și a repondentului (cu precizarea locului și uneori a vârstei și/sau
a profesiei acestuia). Foaia este împărțită în două și conține textul în limba romani în
stânga și traducerea lui Barbu Constantinescu în limba română în dreapta, cu note
filologice în subsolul paginii. Respondenții provin din 89 localități urbane și/sau rurale
din 17 județe ale țării Românești (argeș, Brăila, Bucureşti, Buzău, Dâmboviţa, Dolj,
ilfov, gorj, mehedinți, muscel, olt, prahova, Râmnicu sărat, Romanaţi, teleorman,
Vâlcea, Vlaşca) și din 10 localități din 6 județe ale moldovei (Bacău, Fălciu, iași, neamţ,
Roman, Vrancea). Cu câteva excepții, cântecele nu au fost cuprinse în colecțiile publicate
de Barbu Constantinescu în 1877 și 1878.

În volumul de față am editat primele două caiete din ms. BaR 3924, urmând ca dicționarul
să fie editat aparte și completat cu date din manuscrisul BaR 3925.

*
Cu unele excepții notabile, ortografia textului imprimat nu diferă foarte mult de aceea din
articolele publicate anterior de autor în revista Columna lui Traian și nici de aceea folosită
în manuscrise, fapt ce ne determină să afirmăm că forma olografă era pregatită pentru
publicare.
sistemul ortografic adoptat de Barbu Constantinescu este diferit de cel al majorității
scriitorilor contemporani și nu este tributar curentelor dominante în epocă: heliadismul și
latinismul academic. examinarea normelor ortografice aplicate de Barbu Constantinescu
reflectă tendința pragmatismului pedagogic caracterizată de raționalitatea regularizarii
prin scriere a formelor gramaticale. am profitat, pentru aceasta, de considerațiile
exprimate de Barbu Constantinescu însuși asupra normelor de scriere a manualelor
școlare, principii similare și pentru culegerile de folclor:

Cartea de citire trebuie să ne înfăţişeze graiul viu al poporului cu ideile, sentimentele, cu

datinele şi obiceiurile şi cu trebuinţele sale atât materiale cât şi intelectuale. prin urmare cartea
de citire trebuie scrisă într-o limbă populară. Când o asemenea carte nu oglindeşte poporul în
întregimea sa, atunci nu-şi ajunge scopul. [...] la aceasta au contribuit mult şi deosebitele
sisteme de ortografie care mai de care încâlcite.” (ConstantinesCU 1891: 4)

lXVi
pentru transcrierea textului în limba română au fost menținute formele de limbă și au fost
aplicate regulile ortografice actuale, astfel:
– ă, cu valoarea de desinență la verbe, conjunctiv prezent, pers. iii sg.: să fiă> să fie;
dar și la substantive: femeiă> femeie;
– ě> ă: věḑut> văzut; rěmâi> rămâî; peptěnat> pieptănat; uměr> umăr ; mě> mă;
těu> tău;
– ê> â: dênsa> dânsa;
– e> ie: potrivit pronunțării iodizate: boeréscă> boierească; perdută> pierdută;
petricică> pietricică ; peptěnat> pieptănat;
– é> ea: boeréscă> boierească; gémuri> geamuri; créscă> crească; dél> deal;
– ea> a; iea> ia; ieau> iau;
– ǐ> i: leǐca> leica; semenǐ> semeni; ǐarbă> iarbă; neǐcă> neică; florǐ> flori; ploǐ>
ploi; urzicǐ> urzici;
– ḑ> z: frunḑuliță> frunzuliță; varḑă> varză; ḑiua> ziua; Dumneḑeu> Dumnezeu;
văḑ> văz;
– ó> oa: dómne> doamne; próstă> proastă; dóre> doare; cocónele> cocoanele;
flórea> floarea; ólă> oală; nópte> noapte;
– în cuvinte cu hiat a fost reabilitat diftongul o> ou: doă> două; roă> rouă, dar și
vocala u: zioa> ziua; steoa> steaua;
– s urmat de o oclusivă sonoră, de o nazală sau de v, s-a notat cu siflanta lichidă z:
sbor> zbor ; sburat> zburat ; isgonit> izgonit; asvârli> azvârli;
– sce> ște: orbesce> orbește; țigănesce> țigănește; pesce> pește; cresce> crește;
– ŭ final nu a fost transcris în cazurile în care reprezintă o simplă grafie: meiŭ> mei;
voiŭ> voi;
– ŭ final> u: Dumnezeŭ> Dumnezeu; eŭ> eu; meŭ> meu;
– nu s-au păstrat formele arhaice și populare: pre> pe
– aceǐa, forma pron.dem.fem.sg. a fost transcrisă aceǐa> aceea;
– pluralul subst. mâinele> mâinile;
– conjunctivul prezent i și ii, sg, în formele populare și arhaice nu au fost reținute:
să puie> să pună; să-ți spui> să-ți spun; să-mi remâi> să-mi rămâi
– apostroful a fost eliminat în toate cazurile și înlocuit cu cratimă: l’a> l-a;
l’am>l-am< p’acel> p-acel;
– cratima a fost eliminată: a-casă>acasă; par-că > parcă
– alternanța â> î: în majoritatea cazurilor, Barbu Constantinescu folosește semnul „î”
și numai în câteva cuvinte întrebuințează grafemul „â”: pâine, sfântul, catâroaicele,
mândră, mănânce, motiv pentru care se adoptă forma „î”, mai ales că nu se
întâlnește forma sunt a verbului a fi, indicativ prezent, pers. i, fapt de înțeles mai
ales în transcrierea cântecelor unde nu se întâlnește pronunția sunt.

lXVii
 *
absența documentării istorice a limbii romani în România este un fapt, din nefericire,
recunoscut de specialiștii din domeniu:

a re-print of Constantinescu’s (1878) collection of texts, which appeared in 2000, is quite

possibly the only accessible descriptive monograph devoted to Romani in Romania.
(matRas 2013: 200)

acest dezideratum sperăm să fie parțial împlinit prin ediția de față, în care s-a renunțat la
ortografiile interpretative utilizate până acum în cazul culegerii lui Barbu Constantinescu
sau a altor texte provenite din spațiul lingvistic românesc25, cât și la orice nivelare dialectală.
Culegerea de texte din manuscrisul BaR 3924 a fost adusă aproape de publicare de către
Barbu Constantinescu, însă nu este o operă finită. astfel că în editarea sa, am ținut cont și
de textele similare publicate de acesta în timpul vieții, în 1877 și 1878. În aceste publicații,
Barbu Constantinescu are și câteva indicații editoriale foarte succinte și inegal aplicate:

aceste cântece sunt culese de mine din mai multe regiuni ale României cu toată exactitatea
putincioasă. am căutat să le reproduc fidel prin scriere, aşa cum le-am auzit din gura Ţiganilor,
ferindu-mă de a îndrepta chiar atunci când mi-au părut unele forme gramaticale greşite. pentru
înţelegerea lor, le-am însoţit cu o traducţiune literală în limba română şi cu mici glose.
[…]
pentru transcrierea cântecelor cu literele latine am luat de bază alfabetul românesc. În
cuvintele disilabice şi polisilabice accentul ascuţit (´) arată numai silaba accentuată şi nu joacă
nicicum rolul ce-l are în limba română. (ConstantinesCU 1877: 605-606)

și,
În transcrierea cântecelor și a basmelor am luat de bază alfabetul român. litera h pusă după
t, p, k reprezintă o aspirație ușoară ce se aude des în limba țigănească. În câteva cuvinte se
aude chiar și după palatalul ć (precum în ćhao (copil), ćháu (pui), phućhau (întreb), ćhorau
(vărs), e ćhor (barba), ućharau (învelesc) și în derivatele lor). Ca literele c și g urmate de
vocalele a, o și u să se poată pronunța palatalizat am pus după dânsele câte un ǐ scurt.
(ConstantinesCU 1878: 4)

25
În gramatica sa asupra dialectului Kalderaš, BoRetZKy (1994 : Xiii) folosește critic pentru
specimene de limbă gramatica lui popp-șeRBoianU (1930) care, din păcate, prezintă
următoarele neajunsuri: dialectele sunt identificate doar parțial și nu sunt prezentate variantele
relevante; ortografia este interpretativă și creează ambiguități în special în ceea ce privește aspirația,
centralizarea vocalele și palatalizarea. nu este lipsit de relevanță faptul că popp-șeRBoianU
este primul și unicul romolog care a folosit sistematic toate manuscrisele lui Barbu Constantinescu
pentru studiile sale și probabil el este autorul unor mici însemnări marginale pe care le-am notat
cu indicația altera manus.

lXViii
pentru textul în limba romani am păstrat ortografia folosită de Barbu Constantinescu, care
este, cu excepții notabile, bazată pe alfabetul românesc. aparte de semnele ortografice
semnalate expres de editor în cele două paragrafe de mai sus, care reprezintă singurele
indicații editoriale, am depistat în manuscris cât și în textele publicate, alte semne grafice
ale căror valori fonetice le vom explica în continuare.

§ 1. VOCAlE
§ 1. 2. Vocale simple
a [a]: asel ‘a râs’, aravlerița ‘catană’.
ă [ä]: kărdém ‘am făcut’, kăre ‘acasă’.
e [e]: ela (interj.) ‘hai!’, ezen ‘șa’.
ë/ĕ [æ]: të ‘că’.
i [i]: ita (interj.) ‘iată!”, ivea ‘în zadar’.
î [ɨ]: în special în românisme: mîndro ‘mândru’, kîrćiumate ‘la cârciumă’; dar și o
pronunție închisă a vocalei i: patrinorî ‘frunzuliță’, îl (art.hot.pl.), mînrî cf. miri ‘a mea’,
țîkno cf. cikno ‘mic’.
o [o]: opre ‘pe’, odolkhé ‘acolo’.
u [u]: ućo ‘înalt’, ućheal ‘umbră’.

§ 1. 2. Diftongi
e͜a [ia]: će͜are͜áte cf. čarjate ‘pe iarbă’, romne͜a cf. romnja ‘pe nevastă’, ure͜adó cf. urjado
‘îmbrăcat’.

e͜o [io]: bare͜on cf. barjon ‘ei cresc’, phućhe͜on cf. phučhjon ‘întrebi’, aće͜os cf. ačhjos
‘rămâi’, make͜ovés cf. makjoves ‘te îmbeți’, dikhe͜ol cf. dikhjol ‘vede’, romne͜oreása
cf. romnjoreasa ‘cu nevestica’.

§ 1.3. Semivocale
y [j]: a-y: ayakha ‘așa’, adaykha ‘acesta’, će͜ayá ‘pe fată’, ol paya ‘apele’, bidayakoro
‘orfan de mamă’, playa ‘dealuri’, pheaya ‘cu soră’, laya ‘cu ea’, daya ‘cu mamă’, fesuloya
‘cu fes, gărbăćioya ‘cu gârbaci’, murgoya ‘cu murg’; o-y: moya ‘cu gură’, kandoyá
‘șoareci’, kukoya (pron./adj.dem.f.sg) ‘aceea’, kodoya (pron./adj.dem.f.sg) ‘aceasta’,
poyana ‘poiană’; e-y: beleyasa ‘cu bârnă’, theyara ‘mâine’, gîrbaćeya ‘cu gârbaci’, leya
‘cu el’; i-y: miya ‘o mie’, rakiya ‘rachiu’, lulughiya ‘pe floare’, siyan ‘ești’, siyom ‘eu
sunt’, siniya ‘masă’. la inițială: yak<h>á ‘ochi’, yag ‘foc’.
u [u]: dikhau ‘văd’, iubiu ‘iubesc’.

lXiX
§ 2. CONSOANE
2.1. OClUSIVE
labialele surdă (p [p]) și sonoră (b [b]), dentalele surdă (t [t]) și sonoră (d [d]), și velarele
surdă (k [k]) și sonoră (g [g]), sunt astfel notate: potoliu ‘potolesc’, bićioya ‘cu bici’,
telearau ‘plec’, dineomas ‘am dat’, kiro ‘al tău’, gurunga ‘ciori’.
oricum, se observă o utilizare inegală a notării velarei surde k, căreia în limba română
îi corespunde litera c. aceste inegalități au fost emendate tacit.

ghe/ghi [ge/gi]:
• în desinențele de dativ și genitiv: manghe ‘mie’, amenghe ‘nouă’, lenghe ‘lor’,
lenghere ‘al lor’, lenghi ‘al lor (f.)’, avrenghe ‘la alții’, butenghe ‘la mulți’;
• în derivatele cu desinențele de genitiv: angarengh- ‘de cărbune’, balengher-
‘păros’, benghesko ‘drăcos’, ćeoréngh- ‘de hoți’, mașengh- ‘de pește’,
pendeahengh- ‘de alună’;
• în variante dialectale, cf. d-: ghili ‘cântec’, ghilabel ‘cântă’, lulughi ‘floare’, goghi
‘minte’, gogheaisardeas ‘a făcut deștept’, ghi ‘heart’, gheor-o/-i ‘inimioară’,
ghelem ‘am mers’, gheleomas ‘mă dusesem’, ghel-o/-i ‘plecat’, ghes ‘zi’,
Patragheáko ‘de paști’, longhearau ‘sărez’;
• în alte câteva cuvinte: benghența ‘cu draci’, benghimata ‘drăcii’, staghi ‘căciulă’,
su(n)gheal ‘miroase’, manghin ‘avere, bani, bogăție’, sumaghi ‘zălog’, poghi
‘poală’, paghi ‘oloagă’ dar și ‘lescaie’, banghi ‘ort’ (o monedă), manghel
‘întreabă’, kangheoranța ‘cu pieptăne’, pringhearau ‘cunosc’, ćinghearde ‘rupți’,
braghi ‘doniță’, phaghel ‘sparge’, bangheard- ‘pletos’, nangh- ‘gol/dezbrăcat’,
pinrangh- ‘desculț’, șînghența ‘cu coarne’ etc;
• în românisme: zghiabo ‘jgheab, gheténța ‘cu ghete’.

2.1.1. NOTAREA ASPIRATElOR

Despre conservarea și mai ales ortografia aspiratelor în limba romani, următorul fragment
rezumă situație de fapt:

Distinctive aspiration may disappear in the affricate position, as inWelsh Romani or

sinti, which only retain /č/; the aspirated affricate may be replaced by a palatalised
affricate /čʲ/ as in Xaladitka, or be reduced to a palatal sibilant /zʲ/, as in northern
Vlax. other instances of loss of aspiration are documented only in a fragmented
manner, with contradictory notations in the sources, and so it is not quite clear
whether aspiration is indeed disappearing in the language. (matRas 2004: 54)

lXX
și în textele culese de Barbu Constantinescu, situația aspiratelor este complexă.
Constantinescu26 oferă câteva soluții de notare a aspiratelor, care însă nu sunt aplicate
deloc, ori sunt aplicate inconsecvent.

2.1.1.1. kh [kh], ph [ph], th [th]

pentru oclusivele k, p și t, în manuscris, întâlnim toate cele patru posibilități: 1) nu sunt
notate, 2) sunt notate cu un semn specific deasupra literei ( ͑ ), 3) sunt notate cu –h– după
k, p, sau t (kh, ph, th), și 4) ulterior, apar corecturi și inserții ale literei –h– după k, p sau
t. În textele publicate în timpul vieții (1877 și 1878), se observă o preferință a editorului
pentru generalizarea notării tha și thai, precum și ek (exclusiv, fără aspirație). În general,
am restituit aspirația (<h>) în cadrul aceluiași text în care apare notată o oclusivă aspirată,
respectiv am marcat lipsa sau căderea asiprației (<’>) în celelalte situații.

2.1.1.2. ćh [ʧh]
În fapt semnul grafic ć menționat în prefața din 1878 ca notând africata palatală č [ʧ] nu apare
în textele publicate, ci doar în manuscrise, însă destul de inconsecvent. la fel, înafara
exemplelor menționate în paragraful de mai sus, nicăieri, în textele publicate și doar în câteva
cazuri izolate în manuscris, nu întâlnim notarea așteptată ćh pentru africata palatală aspirată
[ʧh]. Cu toate acestea, am restituit notarea aspirația africatei palatale (ćh), care era în intenția
editorului. În manuscris, notarea africatei palatale surde este ezitantă, coexiztând pentru
aceasta trei grafii (c, ć și ćǐ), cum se va vedea și mai jos la § 2.3. Însă manuscrisul nu reprezintă
forma finală, ci o variantă de lucru. Din nefericire, nu deținem integral manuscrisul edițiilor
publicate în timpul vieții (cu excepția a aprox. 20 de cântece), în care, autorul anunță grafia
ćh [ʧh], care, după toate probabilitățile, s-a pierdut din rațiuni tipografice.

§ 2.2. FRICATIVE
labiala surdă (f [f]) și sonoră (v [v]), dentala surdă (s [s]) și sonoră (z [z]) și glotala surdă
(h [h]) sunt astfel notate: falea man ‘mi se pare’, vădrate ‘din vadră’, smandrini
‘cârciumă’, zăbunoya ‘cu zăbun’, hanțî ‘puțin’.

j notează mai multe sunete:

• [ʒ]: în românisme: judikisailem ‘m-am judecat’, judekis ‘judeci’, jokos ‘joc’,
ajutol ‘ajută’, vrejo ‘vrej’, jăleasa ‘cu jale’; dar și în alte câteva cuvinte: kej
‘mătase’, kejano ‘de mătase’, juvindo ‘viu’, lajao ‘rușine’;
• [dʒ]: panj ‘cinci’; gajo,-i,-e ‘gajiu’; jau ‘merg’, jal ‘merge’, jasa ‘vei merge’,
jaba ‘ mergi!’, ji ‘pînă la’ (notată în câteva locuri gi), jungal- ‘rău’, juvli ‘femeie’;
• [dʝ]: (a)jukerel ‘el așteaptă’, ujol ‘curăță’, ujîlem ‘am curățat’, janau ‘știu’, janel
‘știe’.
26
V. supra paragraful citat, ConstantinesCU 1878: 4.

lXXi
ș notează următoarele tipuri de sibilante:
• palatala alveolară surdă š [ʃ]: șilavel ‘mătură’, șukar ‘frumos’, k-aștar ‘ca să’, șero
‘cap’, bărș ‘an’;
• alveolo-palată surdă ś [ɕ]: șaé< čhave, prin pierderea africației ‘băiete!’, șaoró
cf. čhavoro ‘băiețel’, lașo< lačho ‘bine’, șol cf. thol, čhol ‘pune!’, așilo cf. ačhilo
‘rămas’, șinel cf. čhinel ‘taie’, șure͜á formă sincopată < šureya< šuresa ‘cu cuțit’,
bișe͜al cf. bičhaval, bičhalal ‘’,șuta-pe cf. čhuta(s) pes ‘s-a pus’, șutinea ’me
cf. čhutinea(s) ame> čhutinea ’me ‘ne-a pus’;
• alveolo-palată sonoră ž [ʒ]: keș cf. kež ‘mătase’.

§ 2.3. AFRICATElE PAlATAlE, SURDĂ ȘI SONORĂ27

așa cum se vede în paragraful citat anterior, ConstantinesCU a propus pentru
palatala africată surdă č [tʃ] și cea sonoră dž [dʒ], notarea literelor c și g urmate de i-ul
muiat (ǐ), însă, la nivelul textelor publicate, această metodă este aplicată doar parțial. În
manuscris însă, în cele mai multe cazuri, palatalele respective sunt notate ć, respectiv ǵ,
uneori urmate sau nu de i-ul muiat (ǐ), care oricum, nu se pronunța în limba română,
reprezentând doar o soluție grafică. am renunțat la această notare ideosincretică și am
regularizat grafia ć [tʃ], respectiv ǵ [dʒ], pentru africata palatală surdă, respectiv sonoră.

ć [ʧ]: panć ‘cinci’, kanć ‘nimic’

ǵ [dʒ]: ǵungaló ‘rău’, gaǵó ‘gajiu’, ǵau ‘merg’, ǵal ‘merge’, ǵasa ‘vei merge’, ǵanes
‘știi’, prinǵares ‘cunoști’, panǵ ‘cinci’

§ 2.4. SEMIOClUSIVA DENTAlĂ SURDĂ

ț [ʦ]: țîkno< tikno ‘mic’, țara cf. cahra ‘cort’, țîra ‘puțin’, hanțî ‘puțin’; în desinențele
de instr.: șeavénța ‘cu copii’, manța ‘cu mine’; în românisme: bețiate ‘la beție’, lubenițe
‘lubenițe’, krastvețea ‘castraveți’, țipin ‘ei țipă’.

§ 3. AlTE SEMNE gRAFICE

pentru a marca o elidare Barbu Constantinescu folosește apostroful (’) uneori supramarcat
și de cratimă (-).
Te ’mpakis d ’-ek (em., d’ ek) șe͜aoro. ‘să împăcăm un băiețaș.’

am emendat folosirea cratimei în mai multe contexte, utilizate, aparent irelevant, mai
ales după verb și înaintea unui pronume personal la acuzativ (e.g. Kă dikhăl-ma (em.,
dikhăl ma28) munro rom ‘Că mă vede al meu bărbat.’), însă am reținut-o în cazul verbului
27
africata aspirată a fost tratată la paragraful 2.1.1.2. ćh [ʧh]
28
am evitat macarea apocopei (’) consonei finale în formele pronominale de ac. man, tut, amen,
tumen, len, pes, formele apocopate fiind covârșitor mai frecvente, nefiind așadar, o abatere de la
normă (cf. saRăU 2000 passim).

lXXii
la diateza reflexivă (e.g. Tu keres-tut holeame ‘tu te faci tristă.’). Cu toate acestea, am
restaurat, acolo unde lipsea, cratima, în special în următoarele situații:
‒ după formele verbale de perfect, iii.sg. în care s final este elidat: mardea-tu ‘te-a bătut’,
phangea-tu ‘te-a frânt’ etc.
‒ după formele verbale la diateza reflexivă, ind.prez.i.sg, în care v-ul final este elidat:
T<h>ai kam tháma (em., thá-ma< tha(v)-ma) sumagí. ‘și mă voi pune zălog’.
‒ pentru a marca elidarea unei vocale, de ex. între o prepoziție și articolul hotărât. avem
dovezi că și Barbu Constantinescu a folosit acest mijloc ortografic, însă nu constant: e.g.
Pașa-i terní romneorí (§ 198, v. 2).

§ 4. ACCENTUl
Cu excepția câtorva greșeli de tipar în care este notat accentul grav, singurul accent folosit
de editor este accentul ascuțit ( ́ ) pe silaba accentuată. se poate observa că același cuvânt,
în contexte diferite, este accentuat diferit datorită fenomenelor lingvistice prozodice (v.
BoRetZKy 1994: 22).

§ 5. ABREVIERI
<> croșetele cuprind litere, semne sau pasaje omise de autor și/sau litere, semne sau pasaje
care completează o abreviere folosită de autor.
[ ] parantezele drepte cuprind litere, semne sau pasaje șterse de autor
[[ ]] parantezele drepte duble cuprind litere, semne sau pasaje astfel corectate de autor
{} acoladele cuprind litere, semne sau pasaje adăugate greșit de autor
{{}}acoladele duble cuprind litere, semne, cuvinte, adnotări sau pasaje adăugate de autor
supra lineas sau in margine.
(sic!) subliniează o eroare cu o semnificație aparte.
alt.man. (altera manus) — altă mână.
BC — Barbu Constantinescu
C’78 — ediția ConstantinesCU 1878
DaR — Dicționar de arhaisme și Regionalisme
DlR — Dicționarul limbii Române
DRh— Documenta Romaniae historica
egR — enciclopedia geografică a României
hR — harta rusească a Ţării Româneşti (1821-1828), în giUResCU 1957
mDg — marele Dicționar geografic
Rom. — Romani
Ro. — Română
cf. (confer) — compară
em. (emendavit) — emendație
om. (omisit) — omisune
var. — variantă
v. (vide) — vezi (și)

lXXiii
 EDITORIAl NOTES

the absence of historical documentation of Romani language in Romania is a fact,

unfortunately, recognized by the field experts:

a re-print of Constantinescu’s (1878) collection of texts, which appeared in 2000, is quite

possibly the only accessible descriptive monograph devoted to Romani in Romania.
(matRas 2013: 200)

this desideratum i hope to be partially fulfilled by the present edition, wherein i avoided
the interpretative orthography which was used until now for Barbu Constantinescu’
collection and for other texts hailing from the Romanian linguistic space29, and also any
dialectal levelling. the texts collection from the manuscript BaR 3924 was brought near
to print by Barbu Constantinescu, yet it is not a finished work. therefore, in its editing,
we took account of similar texts published during his life, in 1877 and 1878. in these
publications, Barbu Constantinescu has some very brief editorial guidelines which are
but unequally applied:

these songs are gathered by me from several regions of Romania, with all possible accuracy.
i tried to faithfully reproduce them in writing, as i have heard them from the gypsies’ mouth,
refraining to emend them even when some grammatical patterns seemed to be wrong. For
their understanding, i supplemented them with a Romanian translation and with small glosses.
[…]
For the transcription of the songs with latin letters, i took the Romanian alphabet as a basis.
in the dissyllabic and polysyllabic words the sharp pitch (´) indicates merely the accentuated
syllable and does not play the role which it plays in Romanian. (ConstantinesCU 1877:
605-606)

29
in his grammar of Kalderaš dialect, BoRetZKy (1994: Xiii) critically uses the language
specimens from popp-ŞeRBoianU’s grammar (1930), which unfortunately has the following
drawbacks: dialects are identified only partially and the relevant variants are not shown; the
orthography is interpretive and creates ambiguities in particular as regarding the aspiration, the
centralization of vowels and the palatalization. it is worth mentioning that popp-șeRBoianU is
the first and probably the only romologist who systematically used Barbu Constantinescu’s
unedited manuscripts and he might be the author of the marginal notes and corrections, which i
have indicated as altera manus.

lXXiV
and

in transliterating the songs and tales, i took the Romanian alphabet as a basis. the letter h
placed after t, p, k is a slight aspiration which is often heard in Romani. in a few words it can
be even heard after the palatal ć (as in ćhao (child), ćhau (chicken), phućhau (i ask), ćhorau
(i pour) e ćhora (chin), ućharau (i wrap) and their derivatives). in order that the letters c and
g followed by the vowels a, o and u may be palatalized, i placed a short ǐ after them.
(ConstantinesCU 1878: 4)

For the Romani texts, i retained the orthography used by Barbu Constantinescu, which
is, with notable exceptions, based on the Romanian alphabet. apart from the signs
expressly indicated by the editor in the two paragraphs quoted above, and which are the
only editorial indications, i found mostly in the manuscripts, and seldom in the published
texts, other graphic signs, the phonetic values of which i will discuss below.

§ 1. VOWElS
§ 1. 1. Simple vowels
a [a]: asel ‘he laughed’, aravlerița ‘soldier’.
ă [ä]: kărdém ‘i made’, kăre ‘at home’.
e [e]: ela (interj.) ‘come!’, ezen ‘saddle’.
ë [æ]: të ‘that’.
i [i]: ita (interj.) ‘behold!’, ivea ‘in vain’.
î [ɨ]: especially in Romanian derived words: mîndro ‘lovely one’, kîrćiumate ‘at pub’; a
closed pronunciation of the vowel i: patrinorî ‘leaflet’, îl (def.art.pl.), mînrî cf. miri ‘mine’,
țîkno cf. cikno ‘small’.
o [o]: opre ‘on’, odolkhé ‘there’.
u [u]: ućo ‘tall’, ućheal ‘shadow’.

§ 1. 2. Diphtongs
e͜a [ia]: će͜are͜áte cf. čarjate ‘on grass’, romne͜a cf. romnja ‘to wife’, ure͜adó cf. urjado
‘clad’.

e͜o [io]: bare͜on cf. barjon ‘they grow’, phućhe͜on cf. phučhjon ‘you ask’, aće͜os cf. ačhjos
‘you remain’, make͜ovés cf. makjoves ‘you get drunk’, dikhe͜ol cf. dikhjol ‘he/she/it is
seen’, romne͜oreása cf. romnjoreasa ‘with little wife’.

§ 1.3. Semivowels
y [j]: a-y: ayakha ‘thus’, adaykha ‘this’, će͜ayá ‘to girl’, ol paya ‘the waters’, bidayakoro
‘orphan’, playa ‘hills’, pheaya ‘with sister’, laya ‘with her’, daya ‘with mother’, fesuloya
‘with fez’, gărbăćioya ‘with whip’, murgoya ‘with foal’; o-y: moya ‘with mouth, kandoyá
‘mice’, kukoya (pron./adj.dem.f.sg) ‘that’, kodoya (pron./adj.dem.f.sg) ‘this’, poyana

lXXV
‘meadow’; e-y: beleyasa ‘with beam’, theyara ‘tomorrow’, gîrbaćeya‘with whip’, leya
‘with him’; i-y: miya ‘thousand’, rakiya ‘brandy’, lulughiya ‘to flower’, siyan ‘you are’,
siyom ‘i am’, siniya ‘table’. Innitially: yak<h>á ‘eyes’, yag ‘fire’.
u [u]: dikhau ‘i see’, iubiu ‘i love’.

§ 2. CONSONANTS
2.1. STOPS
the voiceless (p [p]) and voiced (b [b]) labials, the voiceless (t [t]) and voiced (d [d]) dentals,
and the voiceless (k [k]) and voiced (g [g]) velars, are thus noted: potoliu ‘i appease’, bićioya
‘with whip’, telearau ‘i go’, dineomas ‘i gave’, kiro ‘yours, gurunga ‘crows’.
however, it may be noticed an unequal notation for the voiceless labial k, to which
in Romanian corresponds the letter c. all these inconsistencies were tacitly emended.

the nazals: dental (n [n]) and labial (m [m]) are thus noted: nić ‘neither’, mașkar ‘waist’.

ghe/ghi [ge/gi]:
• in Dative and genitive endings: manghe ‘to me’, amenghe ‘to us’, lenghe ‘to
them’, lenghere ‘their’, lenghi ‘her’, avrenghe ‘to others’, butenghe ‘to many’;
• in adjectives derived from genitival nouns: angarengh- ‘of charcoal’, balengher-
‘hairy’, benghesko ‘of evil’, ćeoréngh- ‘of thief’, mașengh- ‘of fish’,
pendeahengh- ‘of hazel’;
• in dialectal varieties, cf. d-: ghili ‘song’, ghilabel ‘he/she sings’, lulughi ‘flower’,
goghi ‘brains’, gogheaisardeas ‘he/she made one wise’, ghi ‘heart’, gheor-o/-i
‘little heart’, ghelem ‘i went’, gheleomas ‘i had gone’, ghel-o/-i ‘gone’, ghes
‘day’, Patragheáko ‘of easter’, longhearau (i salt);
• in other few words: benghența ‘with evils’, benghimata ‘evils’, staghi ‘hat’,
su(n)gheal ‘he smells’, manghin ‘wealth, money’, sumaghi ‘bail’, poghi ‘lap,
hem’, paghi ‘cripple’ but also ‘a type of money, “lescaia”’, banghi ‘a type of
money, “ort”’, manghel ‘he asks’, kangheorența ‘with combs’, pringhearau ‘i
know’, ćinghearde ‘broken ones’, braghi ‘pitcher’, phaghel ‘he breaks’,
bangheard- ‘hairy’, nangh- ‘naked’, pinrangh- ‘barefooted’, șînghența ‘with
horns’ etc;
• in Romanian derived words: zghiabo ‘sewer’, gheténța ‘with boots’.

2.1.1. THE ORTOgRAPHY OF THE ASPIRATES

about the conservation and especially the orthography of the aspirates in Romani, the
following passage summarizes the facts:

Distinctive aspiration may disappear in the affricate position, as inWelsh Romani or sinti,
which only retain /č/; the aspirated affricate may be replaced by a palatalised affricate /čʲ/ as

lXXVi
 in Xaladitka, or be reduced to a palatal sibilant /zʲ/, as in northern Vlax. other instances of
loss of aspiration are documented only in a fragmented manner, with contradictory notations
in the sources, and so it is not quite clear whether aspiration is indeed disappearing in the
language. (matRas 2004: 54)

similarly, in the texts collected by Barbu Constantinescu, the orthography of the aspirates
is complex. as seen above, Constantinescu offers some solutions, but they are not applied
or are applied inconsistently.

2.1.1.1. kh [kh], ph [ph], th [th]

in the manuscript, for the stops k, p and t, we meet with all four possibilities: 1) they are
not marked, 2) they are marked with a specific sign ( ͑ ) above the letter, 3) a –h– is placed
after k, p, or t (kh, ph, th), and 4) subsequently, an –h– is inserted after k, p, or t, as a
correction. in the texts published during his lifetime (1877 and 1878), a preference given
by the editor to the regularization of the orthography tha and thai, as well as ek
(exclusively, unaspirated) can be noticed. in general, i have reconstructed the aspiration
(<h>) within the same text in which occurs at least one aspirated occlusive, and i have
noted the loss of aspiration (<’>) in the reverse situations, respectively.

2.1.1.2. ćh [ʧh]
in fact the letter ć mentioned in the preface of 1878 for marking the palatal affricate č [ʧ]
does not occur in the published texts, but only in the manuscripts, though in a very
inconsequent manner. similarly, apart from the examples mentioned in the paragraph
quoted above, nowhere in the published texts, and in some isolated instances in the
manuscripts, the expected notation ćh for the aspirated palatal affricate [ʧh] does occur.

however, we restored the aspiration to the palatal affricate ćh, which was intended by the
editor. in the manuscripts, the notation of the voiceless palatal affricate has no less than
three spellings (c, ć and ćǐ), as will see below under § 2.3. one has to take into
consideration that the manuscript does not represent a final work, but is a draft.
Unfortunately, we do not have the integral manuscripts of the editions published during
his lifetime (except for approximately 20 songs), wherein the author specifies the
orthography ćh [ʧh], and which, in all likelihood, was lost out of typographical reasons.

§ 2.2. FRICATIVES
the voiceless (f [f]) and voiced (v [v]) labials, the voiceless (s [s]) and voiced (z [z])
dentals, and the voiceless glottal fricative (h [h]) are thus noted: falea man ‘it seemed to
me’, vădrate ‘from cup’, smandrini ‘pub’, zăbunoya ‘with gown’, hanțî ‘few’.

lXXVii
j represents more sounds:
• [ʒ]: in Romanian derived words: judikisailem ‘i judged myself’, judekis ‘you
judge’, jokos ‘game’, ajutol ‘he helps’, vrejo ‘haulm’, jăleasa ‘with grief’; but
also in few words: kej ‘silk’, kejano ‘silky’, juvindo ‘alive’, lajao ‘shame’;
• [dʒ]: panj ‘five’; gajo,-i,-e ‘gadžo’, jau ‘i go’, jal ‘he goes’, jasa ‘you will go’,
jaba ‘go!’, ji ‘until’ (written also gi), jungal- ‘bad’, juvli ‘woman’;
• [dʝ]: (a)jukerel ‘he awaits’, ujol ‘he cleanses’, ujîlem ‘i cleansed’, janau ‘i know’.

ș represents the following types of sibilants:

• the voiceless palato-alveolar fricative š [ʃ]: șilavel ‘he sweeps’, șukar ‘beautiful’,
k-aștar ‘becouse, for’, șero ‘head’, bărș ‘year’;
• the voiceless alveolo-palatal fricative ś [ɕ]: șaé< čhave, by loss of affrication
‘boy!’, șaoró cf. čhavoro ‘lad’, lașo< lačho ‘good’, șol cf. thol, čhol ‘put!’, așilo
cf. ačhilo ‘remainned’, șinel cf. čhinel ‘he cuts’, șure͜á syncopated < šureya<
šuresa ‘with knife’, bișe͜al cf. bičhaval, bičhalal ‘he sends’, șuta-pe cf. čhuta(s)
pes ‘he put himself’, șutinea ’me cf. čhutinea(s) ame> čhutinea ’me ‘he put us’;
• the voiced palato-alveolar fricative ž [ʒ]: keș cf. kež ‘silky’.

§ 2.3. THE VOICElESS AND UNVOICED PAlATAl AFFRICATES30

as one can read from the paragraph quoted above, ConstantinesCU suggested for
the voiceless č [tʃ] and voiced dž [dʒ] palatal affricate, the notation c, respectively g,
followed by a „softened i” (ǐ). nonetheless, at the level of the published texts, this method
is but partially applied. But in the manuscripts, most of the times, the respective palatals
are written ć, respectively ǵ, followed or not by the „softened i” (ǐ). however, this ǐ was
not pronounced in Romanian, being merely a graphic solution. i have thus abandoned this
idiosyncratic orthography and i regularised the notation ć [tʃ], respectively ǵ [dʒ], for the
voiceless, respectively voiced palatal affricates.
ć [ʧ]: panć ‘five’, kanć ‘nothing’
ǵ [dʒ]: ǵungaló ‘bad’, gaǵó ‘gadžo’, ǵau ‘i go’, ǵal ‘he goes’, ǵasa ‘you will go’,
ǵanes ‘you know’, prinǵares ‘you apprehend’, panǵ ‘five’ .

§ 2.4. THE VOICElESS SEMIOCClUSIVE DENTAl

ț/ʦ/: țîkno< tikno ‘small’, țara cf. cahra ‘tent’, țîra ‘few’, hanțî ‘few’; in instr. endings:
șeavénța ‘with children’, manța ‘with me’; in Romanian derived words: bețiate ‘at
drunkenness’, lubenițe, ‘water mellons’, krastvețea ‘cucumbers’, țipin ‘they scream’.

30
the aspirated affricate was treated under 2.1.1.2. ćh [ʧh]

lXXViii
§ 3. THE ACCENT
With the exception of a few typos wherein the grave accent occurs in the editions, the
only accent used by the editor in fact is the sharp accent ( ́ ) on the accented syllable. the
same words may have in different contexts, different accentuation, due to prosodic reasons
(v. BoRetZKy 1994: 22).

§ 4. OTHER gRAPHIC ENCODINgS AND ABBREVIATIONS

Barbu Constantinescu uses the apostrophe (’) sometimes double marked by the hyphen
(-), for marking an elision.
Te ’mpakis d ’-ek (em., d’ ek) șe͜aoro. ‘to appease one little boy.’

i emended the usage of the hyphen in many contexts in which, apparently, it was used
irrelevantly, especially after a verb and before a personal pronoun in ac (e.g. Kă dikhăl-ma
(em., dikhăl ma31) munro rom. ‘Becouse my man sees me’); but we mentained it when
the verb is at middle voice (e.g. Tu keres-tut holeame ‘you render yourself sad’).
however, i reconstructed the hyphen in the following contexts:
‒ after perfect, iii.sg., for marking the elision of the final s: mardea-tu ‘he beat you’,
phangea-tu ‘he broke you’, etc.
‒ after reflexive, ind.prez.i.sg, for marking the elision of the final v: T<h>ai kam tháma
(em., thá-ma< tha(v)-ma) sumagí. ‘and i will put myself as bail.’
‒ for marking the elision of a vowel, e.g. between preposition and the definite article.
there are instances attesting that Barbu Constantinescu used this orthography, but in a
random manner: e.g. Pașa-i terní romneorí (§ 198, v. 2).

<> angle brackets enclose letter(s), sign(s) or passages omitted by the author, and/or
letter(s), word(s) or passages completing an abbreviation used by the author.
[ ] square brackets enclose letter(s), sign(s) or passages deleted by the author.
[[ ]] Double square braces enclose letter(s), sign(s) or passages thus corrected by the
author.
{} Curly braces enclose letter(s), sign(s) or passages erroneously added by the author
{{}} Double curly braces enclose letter(s), sign(s), words, annotations and paragraphs
added supra lineas or in margine by the author.
(sic!) Underlying an error with a peculiar significance
alt.man. (altera manus)— another hand.
BC — Barbu Constantinescu

31
i have refrained from noting the apocope of the final consonant (’) in the pronominal paradigmes
of ac. man, tut, amen, tumen, len, pes, the apocopated forms being overwhelmingly more frequvent
than the unapocopated ones, and not representing, thus, a deliquency from the norm (cf. saRăU
2000 passim).

lXXiX
C’78 — the edition ConstantinesCU 1878
DaR — Dicționar de arhaisme și Regionalisme
DlR — Dicționarul limbii Române
DRh— Documenta Romaniae historica
egR — enciclopedia geografică a României
hR — harta rusească a Ţării Româneşti (1821-1828), in giUResCU 1957
mDg — marele Dicționar geografic
Rom. — Romani
Ro. — Romanian
cf. (confer) — compare
em. (emendavit) — emended
om. (omisit) — omitted
var. — variant
v. (vide) — see (also)

§ 5. THE DESCRIPTION OF THE MANUSCRIPT

Manuscript BAR 3924, Carte românească, 279 pages, 33x20 cm, bound in leather. on
the front cover the title is broached with golden letters, by the librarian: “Data about the
gypsies in Romania, gathered by Barbu Cosntantinescu”. the pages are numbered by the
librarian. there is a numbering by BC from 1 to 124. on the first page this information is
written by the librarian: “Donated by parthenie, former metropolitan of moldova, on June
5th, 1909”. it includes three notebooks, writen by Barbu Constantinescu with blue and
black ink:
1. title on the cover written by Constantinescu: “For gypsy language. songs 1-182. June
20th, 1878, Bucharest.” 96 pages, numbered beginning with p. 4.
2. title on the cover written by Constantinescu: “gypsy songs 183...<275> July 11th,
1878, Bucureşti”. p. 98-146 written, p. 147-192 empty.
the notebooks no. 1 and 2 contains songs and tales in Romani from all the counties
of Romanian principalities: 17 counties of Wallachia (argeș, Brăila, Bucureşti, Buzău,
Dâmboviţa, Dolj, ilfov, gorj, mehedinți, muscel, olt, prahova, Râmnicu sărat, Romanaţi,
teleorman, Vâlcea, Vlaşca), from 89 urban and/or rural localities, and 8 urban and/or
rural localities localities from moldavia (Bacău, Fălciu, iași, neamţ, Roman, Boghicea,
tecuci, Vrancea). except for a dozen, those compositions had not been previously
published.
3. title on the cover written by Constantinescu: “For the Dictionary of gypsy language.
october 29th, 1878, Bucharest.” p. 194-256r written, 256v-288 empty. it contains entries
for the letters: a, B, Ć, D, e, F, g, Ǵ, h, i, J, K, l, m, n, o, p, R, s, Ş, t, Ţ, U, V, y, Z.

lXXX
in the present volume i have edited the first two notebooks; the third one containing a
part of the dictionary will be completed with data from the manuscript BaR 3925 and
edited in a separate volume.
Cântece țigănești
Romané ghilea
§ 11
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî de areo Foicică de oreu7

o mașo si flăkăo mașo este flăcău
t<’>ai armeanka șei2 bari și armeanca fată mare
han on t<’>ud andu-i3 piri mănâncă ei lapte din oală
t<’>ai on p<’>enen sa kadea: și zic tot așa:
Devlorîya somnala Doamne sfinte
Keraba amengă partea4 Fă-ne nouă parte
te keras gras5<,> katuna să facem cai, cort
Vurdona t<’>ai beranda Căruță și coarde
te avas vi sar6 koi lumea să fim și noi ca acea lume
Kai p<’>iren anda-l gava. Care8 umblă prin sate.

(marin ilie Căldăraru din București)

1
Cântecele urmează ordinea din manuscris. o redactare mai avansată nu poate fi deocamdată
concepută fără a avea întreaga colecție de folclor editată și din celelalte manuscrise. Cu toate
acestea, o excepție de la regulă o constituie primele trei cântece care se găsesc în manuscris la nr.
157, 161 și respectiv 163, și pe care le-am pus aici într-o secvență, deoarece formează un întreg
din punctul de vedere al conținutului, anume o baladă, probabil prima baladă romă descoperită în
spațiul românesc. armeanka din versul 3 nu este o denumire etnică, ci un nume propriu de fată
(v. §113, 5), întâlnit la romi în sec. al XVi-lea. (hașDeU 1893: 241) v. DRh B, iii 211/1535 și
armanca Vi 110/1568. pentru mașo/macio nume propriu masculin v. și între respondenți, în
acest volum (macior) și macea în DRh, B, ii 240/1525.
2
Var., čhej
3
em., andui; cf. anda-i
4
am notat cu caractere cursive cuvintele românești și/sau românismele, pentru a facilita lectura
celor nefamiliarizați cu limba română.
5
Cf. grast (v. B R ZK 1994: 36). Gras c.pl. entru grast c.pl. v. § 198, 11 și 17, vs. grasten c.pl.
(§ 16, 2; § 43, 8; § 93, 5). Gras(t) c.sg sau pl. se întâlnește în 4 instanțe (§1,8; respectiv § 10,5;
§ 35,3), în schimb gras(t) c.sg. cu determinant de 6 ori (§13,9; §144,4; § 201,6, respectiv § 99,3;
§ 221,2; § 232,6) vs. grastes de 3 ori (§ 27,5; §39,1; §154,1). Gras pl. v. § 150,4
6
em., sar vi
7
ambele lecțiuni, Rom. areo și Ro. oreu sunt la fel de obscure. probabil cf. Ro. oreav, oreave
s.n. (înv.) ‘râu care curge numai când plouă, vâlcel’ (DaR)
8
em., unde

3
§2
ghilí romani nemțisko Cântec țigănesc nemțesc

șeaorîya9 kalorîya Băiețașule negrișor

mîndro țîra10 kai kărăla mândru cort unde ai face
ăl koverći rupune Cu covercile de argint
ăl beranda somnatune11. Cu coardele de aur
Kana le rai kai dik<h>ăna Când boierii <l->or vedea
les i12 kai p<h>andavena <și> pe el l-or închide
șou kurkă kai besăla13 șase săptămâni unde o sta
lesti14 romni so kărăla a lui nevastă ce o face
Ka-u15 kroitori kai jala la croitori unde o merge
șukar țoale kai kărela Frumoase țoale unde o face
Ka-u p<h>andaimos kai jala: la închisoare unde o merge
Bilerale t<h>ai barale Boerilor și marilor,
Kai muro rom me te jau la bărbatul meu eu <să> mă duc
t<h>ai me leste16 te prosti-ma17 și eu cu el să mă împac19
Kă me k’ așundem Că eu ce-am auzit
Kă les teyara ka umblaen pe el mâine o să-l spânzurați
t<h>ai leste kai șuta-pe18 și ea în locul lui s-a pus20
leas pe o mașo t<h>ai gălo mașo s-a luat și s-a dus21
Doneaoste d’ areslo la Dunăre de a ajuns

9
Var., čhaorije
10
Var., cahra; sinonim: katuna; pt. o descriere a cortului v. nota 1293.
11
Cf. somnakun-
12
em., lesi
13
sic! beșala
14
Cf. leski
15
em., kau
16
Cf. leske
17
em., prostima, cf. prosti(v) ma(n). V. BoRetZKy 1994: 19 (1.2.6) pentru elidarea lui v final în
formele de reflexiv, ind. prezent, pers. i, sg.. Cf. a se prosti (reflexiv, înv. și rar) ‘a se împăca’. Ma
este forma neaccentuată a pron. pers. i, sg, ac, formată prin apocoparea formei accentuate, man.
saRăU (2000: 20 și passim) reconstituie forma accentuată, ma’: Man dukhál ma’ o punró
(cf. C’78: Man dukhál-ma o punró).
18
em., șutape; cf. čhuta(s) pes
19
em., și la el să mă prostească
20
i.e. s-a schimbat. em., și la el unde s-a pus
21
em., s-a luat pe mașo (peștele) și s-a dus

4
D’ai țîra anzardeas
D’ ăk<h> praho angur22 kai kărdeas,
and-o23 moste24 kai p<h>endeas:
Dokițo șe25, Dokițo so kărăs
le tu26 koi bradi vasteste.
Cortul l-a întins
De un praf (de pușcă) cărbune unde a făcut27
Din gură unde a zis :
Dochiță, fă, Dochiță, ce faci
ia<-ți> această doniță în mână.

(Duka, țigan nemțesc)

22
Var., angor
23
em., ando
24
Cf. mujeste
25
Var., čhe
26
em., letu; tu cf. tuke
27
em., De un praf de cărbune unde a făcut

5
§3
ghilí romani nemțisko Cântec țigănesc nemțesc

p-ăi har ăi zeleno pe valea cea verde

ăl țoale po-peste28 șudas29 țoalele de pe el a aruncat
t<h>ai pe leste30 kai deas și pe el însuși unde s-a dat34
oi p<h>andadi d’ așileas31 ea închisă a rămas
t<h>ai ou d’ avri kai inklisteas și el afară unde a ieșit
t<h>ai lan avri ankaladinela și pe dânsa afară a scos-o
te umblaen la32: să o spânzure:
„așunen tume, rale33! „ascultați, măi boierilor!
De șou kurkă săm p<h>andadi De șase săptămâni sunt închisă.
t<h>ai tume șăro ǵuvleako te umblaven?” și voi cap de femeie să spânzurați?”
ai ćući d’ ankaladeas și țâța că a scos
t<h>ai le rangă sik<h>adeas. și boierilor a arătat-o.
Kana le rai kai dik<h>le Când boierii au văzut-o
lako drom k<h>ăre diné. ei drumul acasă au dat.

(Duka, țigan nemțesc)

28
em., popeste
29
Var., čhudas
30
Cf. leske
31
Var., ačhileas
32
em., umblaen-la
33
Cf. rajale! v. infra rangă, cf. rajenge
34
i.e. s-a făcut el însuși. em., și pe el unde a dat

6
§ 435
ghili lăiașisko <Cântec lăieșesc>

aolíkă so kărdém? aolică ce-am făcut?

so kărdém, so ći kărdém? Ce-am făcut, ce n-am făcut?
me kórkoro hohadilém36. eu singur m-am înșelat.
Kana sas te jau kutk<h>á37 Când era43 să merg colea
mule͜á i grasni38 tela má39. a murit iapa sub mine;
asael îl40 rom mándar sea41 au râs țiganii de mine toți.
Ve-l șaé t<’>ai ve-l romne͜á și copiii și nevestele.
Miri-ma so te keráu mă mir, ce să fac?
pe sao42 drom te astaráu? pe care drum să apuc?

(1878, iunie 18, moș ion luță din letca

Veche, Jud. Vlașca, în vârstă de 105 ani)

35
= Xlii C’78
36
Cf. hohávdilém C’78
37
Var., kukola, v. § 203, 1 pentru notarea aspirației. Cf. kutká C’78
38
Var., grastni
39
em., telamá; {{= telamandi}}
40
em., asae-l[î]l; asael (perf.), var., asa(d)el
41
Var., sa
42
Cf. sa-o< savo
43
{{a fost}}

7
§ 544
ghili rićine͜árisko <Cântec ursăresc>

ma mai45 mundar ma46, Devla47! nu mă mai omorî, Doamne!

Ji but ji în primavara48; până mult, până în primăvară.
te bare͜on me phenore͜á să se mărească ale mele surioare.
te lau lénghi49 papukéa50 să le iau papuci,
t<h>ai pe urmă lulugheá și pe urmă flori
te dáu len51 k-ol52 flăkéya. să le dau la flăcăi.
of! dadíke, mi romní of! leicuță, a mea nevastă
Ć<h>e͜ái53 bulibașástiri54 Fată de bulibașă.
t<h>ai dineomas55 deșudúi56 și dădusem62 douăsprezece
te ćumidau57 mîndro mui. să sărut gură mândră.
{{t<h>ai dineomas58 biș-t<h>ai-ștar59}} {{și dădusem douăzecișipatru.}}
{{te p<h>agáu sanó mașkar60.}} {{să frâng subțire mijloc.}}

(Ciobanu manole, Comuna Dolhești,

Jud. Fălciu)61

44
= Xliii C’78
45
em., ma-mai; cf. na-mai; ma/ mama/ nana ‘nu’, ursărește în loc de na. C’78
46
em., mundar-ma, cf. mundár-ma C’78
47
Cf. dévla C’78
48
{{?}}
49
Cf. lenghe C’78
50
Cf. papukeá C’78
51
em., dáu-len; cf. dau-len C’78
52
C’78; em., kol
53
Cf. ceai C’78
54
Var., cf. bulibašaskiri
55
em., dineo-mas, cf. dineómas C’78, var., dinemas
56
{{?}}
57
Cf. ciumidau C’78
58
Cf. dineómas C’78
59
Cf. biștaiștar C’78
60
Cf. mașkár C’78
61
{{Ćipola ‘ceva’ (ursărește)= vareso}}
62
și[-mi] dăduse{{m}}

8
§6
ghili lăiașisko <Cântec lăieșesc>

le la63, le la64, pala ma65 ia-o, ia-o, de pe mine

la romne͜á la șukare͜á pe femeia cea frumoasă
Kă dau e șurí66 ande la67. Că dau cu cuțitul într-însa.
ni dela picătura nu o da o picătură
Ve anda la68 thai ve anda ma69. și74 dintr-însa, și din mine.
e phen le dikléya kalo sora cu basmaua neagră
Dem lako drom te alol peskă70 i-am dat drumul să-și aleagă
te alol peskă anda-k miya să-și aleagă dintr-o mie
sar mandi sa ći arak<h>ela. Ca mine tot nu va găsi.
o mărǵano rupunó mărgeanul de argint
o bobo thai gálbeno Bobul și galbenul
thai kăre-les71 ǵungaló72 și-l face rău
phenel ka ni mai lașo73. Zice că nu e bun.

(leanca mihai din satul Buciumeni,

Jud. Dâmbovița)

63
em., le-la, cf. le la(n)
64
em., le-la, cf. le la(n)
65
em., pala-ma
66
Var., čhuri {{= le șuresa}}
67
em., ande-la, {{= ande-lati}}
68
em., anda-la, anda cf. andar
69
em., anda-ma
70
em., alol-peskă; alol, cf. alosarel
71
Cf. kăre(l) les
72
{{(zavragește) nasul.}}
73
Var., lačho
74
[[nici]]

9
§7
ghili lăiășísko Cântec lăieșesc

patrinorî hangeardí Frunzuliță strâmbă

t<h>ai kam thá-ma75 sumaghí76 și o să mă pun zălog
Kolá77 moleate neví la acea cârciumă nouă
te iubiu ek kor parni să iubesc un gât alb
Kă halea ma i78 jungalí Că m-a mâncat cea rea
De trin bărș t<h>ai mai mișto De trei ani și mai bine
De kîn79 hal ma o80 ǵungaló. De când mă mănâncă răul.
akana kă81 ći mai hal ma82 acum <că> nu mă mai mănâncă
Kă o Del gogheaisardeas ma83. Că Dumnezeu m-a făcut cu minte.
te mai java ji kutk<h>á De m-oi mai duce pân-aci
Kam dau and-e84 bele͜áua o să dau în belea
ita kolé romnéya. iată cu acea nevastă.

(ștefan Florea din satul Buciumeni,

{{Jud. Dâmbovița}}85)

75
em., tháma. Cf. thav ma(n) (diateza reflexivă)> tha-ma(n)
76
Var., zumagi; simaği (l.), ‛jewelry’ (CeCh & heinsChinK)
77
Kola, cf. kodoja, koja, kukoja etc
78
em., halea-ma-i, halea cf. halea(s)
79
Ro. de când
80
em., hal-ma-o
81
em., akanakă; var. akanak, akanaš
82
em., hal-ma
83
em., gogheaisardeas-ma
84
em., ande
85
alt.man.

10
§8
ghili lăiășisko <Cântec lăieșesc>

pala kaste le-ma86 me? După cine m-am luat eu?

pala-i juvlí e marimé87 După femeia cea spurcată
Kai hal șăré murșkané88. Unde (care) mănâncă capete de bărbați.
[Îl șeya îl Dumitráke] [Fetele ale Dumitrei]
mundár, Devla, le juvle͜á omoară, Doamne, pe femeia
la juvle͜á la șukare͜á pe femeia cea frumoasă
Kă kai89juvlí kana make͜ól90 Că acea femeie când se îmbată
șol91 o șăró t<h>ai sovél pune capul și doarme
Khanikaskă ći mot<h>ól. nimănui nu spune
opre oi kana uștel sus ea când se scoală
t<h>ol o92 vast ai șilavél93. pune mâna și mătură.

(sandu matei din satul Ciocănești,

Jud. ilfov)

86
Cf. le(m) ma(n), diat. refl.perf.i.sg., formă apocopată
87
Var., mahrim-
88
Var., muršikan-
89
em., kă-ai {{?}}, cf. kaj(a), formă apocopată
90
Var., mat-
91
Var., tho-, čho-
92
em., tolo
93
Var., šîlave-

11
§9
ghilí kakavérisko Cântec căldărăresc

Kăr ma94, Devla, pe će͜are͜áte Fă-mă, Doamne, pe iarbă

K-aște95 pe͜áu kola moleáte96 Ca să beau la acea cârciumă
Îl romnéya97 pașa98 mándi99. Cu nevasta lângă mine
Îl șeavénța pașa mandi100. Cu copiii lângă mine.
— —
De mánghi te jau k<’>ăré Dă-mi să mă duc acasă
e kúrva t<’>ól ma101 telé. Curva mă pune jos.

(pascu Bonculescu, din orașul slatina)

94
em., kăr-ma
95
em., kaște; cf. k-ašti te
96
Cf. mollineate.
97
{{Îl romneya ? ?}}
98
em., pașe {{?}}
99
sic!, mande
100
sic!, mande
101
em., tól-ma

12
§ 10102

patrinorî ș-o laleá Foicică și-o lalea,

(Da bule103 de rom kea deá)104 Futu-ți pe mă-ta de țigan116,
sar kărdean kai prićina Cum ai făcut această pricină
t<h>ai ć<h>utan ma105 and-e106 beleá. și m-ai pus în belea
t<h>ai halém vi grast vi sea107 și-am mâncat și cai și tot
i țara108 t<h>ai el109 belea Cortul și furcile
mekhlean ma110 la rovleasa m-ai lăsat cu bățul
Kana dikhlém ai dikhlém Când am văzut și-am văzut
la mole͜áte ulislém111 la cârciumă am coborât
panǵ okale mol pilém Cinci oca de vin am băut
hai mol sa ći će͜áililém. și de vin tot nu m-am săturat
ai kam mai peau înkă112 biș și o să mai beau încă douăzeci
te potoliu mînrî truș. să potolesc setea mea.
ai kam mai pe͜áu înkă113 ohto și o să mai beau încă opt
te jau k<h>ăré matoró. să merg acasă beatișor.
la moleate rai baró la cârciumă, boier mare
t<h>ai114 k<h>ăré ćoro baró și acasă, sărac mare
nai ma115 kai thau o șeró. nu am unde să-mi pun capul.

102
= XlViii C’78
103
em., dabule
104
om. C’78
105
em., ćutan-ma, perf. < ćhav; var., thav
106
em., ande, cf. ande-i C’78
107
Var., sa
108
Cf. cahra
109
em., tai-el
110
em., mekhlean-ma
111
Cf. huliștèm C’78
112
Cf. i-aver C’78
113
Cf. i-aver C’78
114
Cf. tai C’78
115
em., nai-ma
116
om. C’78

13
Kana dikhlém ai dikhlém Când am văzut și-am văzut,
panǵ playá kai p<h>agardem117 Cinci dealuri unde am fărâmat
trin k<h>ărá118 kai phagardem119 trei case că am spart
so aleá120 hai lové kărdeom121 Ce a fost și bani am făcut
t<h>ai k<h>ăre kă boldinem și acasă că m-am întors
muró ghi t<h>aneste așiló122. inima mea la loc a rămas.

(ion ilinca, văduvă123 din Craiova)

117
C’78, perf. < phagav ‘a sfărâma’, em., pagadem
118
C’78, em., kărà
119
C’78, perf. < phagav ‘a sfărâma’, em., paradem (perf.); pharadilem< pharivav ‘a se sparge’
120
C’78, em., ole͜á
121
Cf. kărdem C’78
122
Var., ačhil-
123
{{Pivlo, pivlí ‘văduv, -ă’; pivlivau ‘ văduvesc’, pivlilem, pivle͜á, pivlearindós, pivleardó.}}

14
§ 11
ghili lăiășísko <Cântec lăieșesc>

Kărdean lan124 mangă ka-l negreni mi-ai făcut-o la negreni

Kam karau la125 tukă vi me ka-l albeni126. o să ți-o fac și eu la albeni.
tu kărdean mangă la bețiate tu mi-ai făcut-o la beție
me kam karau la127 tukă la treziate. eu am să ți-o fac ție la trezie.
Kam meráv, kam p<’>ariváu o să mor, o să crăp
nai ma128 mui te ćumidáu nu am gură să sărut.
aole͜ó, kame meráu. aoleo, o să mor
Kă so rodau ći arak<’>áu. Că ce caut, nu găsesc
Kă rodáu dă ’k șaoró129 Că caut d-un băiețel
te avel mangă p<’>raloró. să-mi fie mie frățior.

(Baba maria din Buciumeni,

Jud. Dâmbovița130)

124
em., kărdean-lan
125
em., karau-la
126
[[negreni]]
127
em., karau-la
128
em., nai-ma
129
Var., čhavoro, čhaoro
130
alt. man. [[Jud. ilfov]]

15
§ 12
ghilí romaní <Cântec țigănesc>

me romes kám mundaráu eu pe țigan o să-l omor

Ć<h>e͜aven țîknén131 ćoraráu Copiii mici o să sărăcesc
t<’>ai me ke132 romne͜á kam láu și eu pe nevasta ta o să iau.
me le moleáte ghelém eu la cârciumă m-am dus
ai pilem ai matilem, și am băut și m-am îmbătat
ai marimós me kerdem și bătaie eu am făcut
le pandeleas mundardem pe pandele l-am omorât
t<’>ai leski romne͜a me lem și nevasta lui am luat-o
Ć<h>e͜áven țiknen133 ćorardém Copiii mici am sărăcit
me baro bezeáh kerdém. eu mare păcat am făcut.

(Dumitru stan turcitu din satul letca

Veche, Jud. Vlașca)

131
Var., tiknen
132
Var., te
133
Var., tiknen

16
§ 13
ghilí romani134 <Cântec țigănesc>

a bre, Constandine, mo a bre, Constandine, mă,

sostar kerdan mui baro De ce ai făcut gură mare
t<h>’așundas tut135 o gaǵó. De te-a auzit românul.
ita p ’akou playoró iată, pe acel deluleț
Kai arak<h>el kórkoro Unde păzește singur
and-o136 plai o zeleno pe dealul cel verde
Lubenițe dudumá pepeni, dovleci
Făsui ai krastavețea. Fasole și castraveți.
ajukearel137 ou fo-k138 gras139 așteaptă el vreun cal
K-aște140 ć<h>o-les141 and-o142 khas Ca să-l pună în fân,
o khas si lo143 zeleno Fânul144 este verde
t<h>ai si le arendașésko. și este al arendașului.

(Busuioc ștefan din satul Boldu, Jud. ilfov)

134
{{m.}}, probabil miklosikh v. § 266
135
em., așundastut
136
em., ando
137
{{? ajukearel}}
138
{{?}}, prin calchiere ‘vreunul’> fo- (<foiši ‘ceva’) + jekh. Îi mulțumesc lui Cristian pădure
(drd. inalCo, sorbonne, paris Cité) pentru această explicație.
139
Var., grast
140
em., kaște
141
em., ćioles; čho(l) les: asimilare; var., čhel, thol
142
em., ando
143
em., silo
144
em., calul

17
§ 14
ghilí tismănárisko <Cântec tismănăresc>

na ćumide ma and-o145 drom nu mă săruta în drum

Kă dik<h>ăl ma muro rom Că mă vede bărbatul meu
t<h>ai șinel ma146 la șure͜á 147 și mă taie cu cuțitul
t<h>ai t<h>olel ma148 la t<h>ole͜áya149 și mă vinde cu cântarul
ankalél150 e măduha scoate măduva
t<h>a makhăl îl pișota151 <.> și unge foalele153.

(măceluica Constandin din satul

soholești152, Jud. mehedinți,
pl. motrul de Jos)

145
em., ćiumide-ma-ando
146
em., șinel-ma, var., čhinel
147
{{șure͜á ?}}, formă sincopată, šuré< šureya< šuresa
148
em., tole[[as]]l-ma
149
{{tole͜áya ?}}
150
Var., ankalavel.
151
{{îl pișota?}}. BC probabil nu cunoaște termenul. (v. infra)
152
sic! socolești (v. mDg V)
153
em., foile

18
§ 15
ghili lăiașésko <Cântec lăieșesc>

patrinorî de kanró Foicică de ghimpe164,

aoleó, so ć<h>e͜aoró154 aoleo, ce băiețaș
lesko muyoro155 guló156 a lui gură dulce
t<’>hai si los157 vi ure͜adó și este și îmbrăcat,
But așel158 leskă mișto mult îi șade lui bine !
Kă si îl bićoya p-o159 p<’>ikó Că este cu biciul pe umăr
t<’>ai jal vou yăk160 drom baró și merge el pe un drum mare
sar ek mîndro balamó. Ca un mândru negustor.
ila koi șei161 angluni iată acea fată mai mare165
Parkă162 si oi lulughi parcă este ca floarea
Kărel lan163 o Del mîrî <.> să o facă Dumnezeu a mea.

(Zamfir gheorghe din București)

154
Var., ćhavoro
155
em., mu[[j]]yoro
156
Var., gudl-, gugl-
157
em., silos
158
Cf. ačhel
159
em., po
160
em., j’ăk
161
Var., čhej și čhaj
162
em., par-că
163
em., kărel-lan
164
em., mărăcine
165
Angluno înseamnă ‘primul’. BC traduce ‘mai mare’ în sensul de ‘prima născută’.

19
§ 16166
ghili romaní167 <Cântec țigănesc>

patrinorî șah parno Foicică varză albă

p<h>ene168 andau doro kiró169 soro173, pentru dorul tău
trin ghes beșlém nasfaló. trei zile am stat bolnav
pale de kána170 avile͜án iar de când ai venit
But miștipé mai faleá man mult bine mi-a părut
ai dikhlem ki171 yak<h> șukár, și am văzut al tău ochi frumos
trivar sémas ka-u172 t<h>agár De trei ori am fost la împărat
te astráu, te avau, te lau tu. să scap, să vin, să te iau,
Romní manghe te keráu tu<.> nevastă mie să te fac.

(petre Ciungu din București)

166
{{mikl.}}. probabil miklosich. v. § 266
167
[[lăjășesko]]
168
{{?}}. Var., phen!, phenie!
169
Var., tiro {{?}}
170
[când]
171
Ki< kiro, cf. ti< tiro
172
em., kau
173
{{?}}

20
§ 17174
ghili romaní <Cântec țigănesc>

Dik<h>-ta175 kása ǵau k<h>eré ia vezi cu cine mă duc acasă

marel tume176 o Del te aven mardé177 Bată-vă Dumnezeu, să fiți bătuți.
sostar san sa p<h>uke͜ardé De ce sunteți tot umflați
Kă dikháu kă san ćoră Că văd că sunteți săraci.
gadea si, stefane, mo așa este, ștefane, mă
Kă ákă si ek kurkó Că iacă, este o săptămână
De kînd ni hau me manró. De când nu mănânc eu pâine
ita sar p<h>endemas me. iată cum zisesem eu.
— nai će͜aćes stefane bre, — nu este adevărat, ștefane, bre,
— Ba će͜aćes si Dumitre. — Ba adevărat este, Dumitre.

(Costache Badea din satul Boldul,

Jud. ilfov)

174
{{m.}}. probabil miklosich. v. § 266
175
em., dikta
176
em., marel-tume
177
em., merde, confuzie cu vb. morav, perf. mordem ‘a freca’.

21
§ 18
ghilí romaní <Cântec țigănesc>

Del o somnal Deloró să dea sfântul Dumnezeu,

so gîndiu te avel munro178 Ce gândesc să fie al meu
akáu179 mîndro ć<h>e͜aoró180 acest mândru băiețel
Kai si sar trandafiró Care184 este ca un trandafir
te lau les181 pala koráte să-l iau după gât
t<h>ai te ǵau le kîrćumáte și să mă duc la cârciumă
te pe͜áu mol anda vădráte182 să beau vin din vadră
ai rakiya anda pire͜áte și rachiu din oală
te daraváu le gaés183 să sperii satul
ai vi le Filipakes. și pe Filipache.

(Un țigan din Boldu, <Jud. ilfov>)

178
Var., muro, miro.
179
Var., akava
180
Var., ćhavoro
181
em., lau les
182
{{anda-i vadra}}
183
Var., gaves> gaues> gaes
184
em., unde

22
§ 19
ghilí romaní <Cântec țigănesc>

ai manța, șe185, ji kutk<h>á aide cu mine, fă, până aci,

te mot<h>av tukă ’k orbá. să-ți spun ție o vorbă.
ai te ǵasa186 ve and-o187 vĕș și de vei merge și-n pădure
Kame motháu tukă deș. o să-ți spun ție zece.
te jasa vi la mole͜áte De vei merge și la cârciumă
Kam phenáu tukă anda láte o să-ți zic într-însa
so kărdeás<,> so lać<h>e͜ardeás Ce a făcut, ce a dres;
laya188 duma te na des Cu dânsa să nu mai vorbești
Kă si kurva marimé189 Că e curvă spurcată
haleás butengă șĕré. a mâncat multora capete.

(stoica Cobzaru din București)

185
Var., čhe
186
Var., v. infra (v. 5) jasa, ii sg. ind. viitor
187
em., ve-ando
188
Cf. lasa
189
Var., mahrim–

23
§ 20
ghilí romaní <Cântec țigănesc>

pandelika vătășikă, pandelică vătășică,

p<h>andadean m-anda-k rădikea
Delas o Del me te inkleáu
Dikháuas me190 so keráu;
te arakháu te ćokîrliu
pale me te ć<h>ingardáu
pale pe urmă p<h>irdém
Ćor sar mande ni arakhlem.
Kana dikhlém, ai dikhlem
le kîmpóste avri inklislém
me ćor sar mande arakhlem.
le pandéleas ușleadém.
andá-u191 mui so mothodem?
Vatașikă pandelikă
te ǵanes, te prinǵares,
Ka munro k<h>er te aves;
Kă me tut kam mundaráu
ai me ke romne͜á kam láu.
m-ai închis pentr-o ridiche.
Dea Dumnezeu ca eu să ies,
Voi vedea eu ce să fac?
să găsesc să ciocârlesc
iar eu să strig.
iar pe urmă am umblat,
hoț ca mine nu am găsit.
Când am văzut și am văzut
la câmp afară am ieșit
eu hoț ca mine am găsit.
pe pandele am sculat,
Din gură ce am spus?
Vătășică pandelică
să știi, să cunoști,
la casa mea să vii
Că pe tine o să te omor
și eu a ta nevastă o să iau.

(Dumitru stan turcitu din satul letca

Veche, pl. Câlniștea, Jud. Vlașca)

190
em., dikháuas-me
191
em., andáu

24
§ 21
ghilí kakaverísko Cântec căldărăresc

patrinorî șah parnó Frunzuliță varză albă,

te avel o bîrș o baró să fie194 anul cel mare,
De kînd beșau p<’>andadó. De când stau închis.
inkalába ma192, Devla, scoate-mă, Doamne,
pe ćeareáte, pe zéleno pe iarbă<,> pe verde
pe ćareáte, pe će͜areoráte pe iarbă<,> pe ierbișoară
te mai pe͜áu kolá moleáte; să mai beau la acea cârciumă
mînrî p<’>e͜ása pașa mándi Cu soră-mea lângă mine
mîra dasa anglá mandi193. Cu mumă-mea înaintea mea.

(ion ilinca, văduvă din Craiova)

192
em., inkalába-ma
193
sic ! mande
194
em., să vină; av- ‘1. a fi, 2. a veni’

25
§ 22
ghilí rićinearítiko195 <Cântec ursăresc>

opre-i har kei tangori pe acea vale cea strâmtă

nașavdeom196 mi angrustí197 am pierdut al meu inel.
Uști, dale, dé armane͜á scoală, mamă, de blestemă.
patrinorî dui sire͜á Foicică doi usturoi
t<’>arel o Del tumare k<’>erá ardă Dumnezeu ale voastre case
te na dena me angrustea De nu mi-or da ale mele inele
Ka si mai baró198 beze͜a199. Că este mai mare păcat.

(stoica sin stoica din ploiești)

195
{{m.}}. probabil miklosich. v. § 266
196
Var., našlem, perf. vb. našau. Confuzie cu vb. našalau, perf. našaldem
197
Var., angrustik
198
em., baré
199
Var., bežeah

26
§ 23
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

De ma200, Devla, so mangáu, Dă-mi, Doamne, ce cer

țîra mui te ćumidáu puțină gură să sărut
Kă tehára telearáu. Că mâine plec.
De ma201 vi ek gologano Dă-mi și un gologan
K-aște202 lau hanțî zaháro, Ca să iau puțin zahăr
te dau la romne͜a te hal să dau nevestei să mănânce
te kărel fața șukar. să facă fața frumoasă.
p-o203 drom jau pe drum mă duc
p-o204 drom avau pe drum vin
and-e205 smandrini206 sa peáu la cârciumă tot beau
Miri-ma207 horahnea katar mai láu. mă mir, bani de unde mai iau.

(ghiță alexandru din târgul Câmpina,

Jud. prahova)

200
em., de-ma
201
em., de-ma
202
em., kaște
203
em., po
204
em., po
205
em., ande
206
neatestat în dicționarele uzuale.
207
em., mirima

27
§ 24
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

patrín zèleno će͜are͜ása Frunză verde cu iarbă

aide, nane, ka-i208 Băneása aide, nene, la Băneasa
t<h>a dik<h> drágostea jale͜ása și vezi dragostea cu jale
te͜ anas len209 le angale͜ása. să le215 aducem cu brațul.
Deba, Devla, brîșindá, Dă, Doamne, ploi
te bare͜ón ol lulughe͜á să crească florile
te lon peske ol ć<h>eayore͜a să-și pună fetele
ol ć<h>e͜aya Fetele
ol mai tikne͜á Cele mai mici
Kol bare͜á Că acele mari
si denile͜á sunt nebune
t<h’> ol210 flekéya și flăcăii
Semene͜á. asemenea.
o khamoró211 jal<,> perel sorișorul merge și cade
o ć<h>aoró na m212’ avel213 Băiețașul nu mai vine
sari lumea214 jal t<h>’ avel toată lumea216 se duce și vine
toko miro nan’ avel. numai al meu nu mai vine.

(Buzăveanu Dumitru din satul Bănești,

Jud. prahova)

208
em., ka-i
209
em., anas-len; len ‛pe ele’, se referă la ‛dragostea’ și ‛jalea’ din v. 3.
210
em., tol
211
Var., kamnoro
212
em., nam
213
m[a] [o]avel
214
em., sar i lumea BC: ‘ca lumea’
215
em., să-i
216
em., ca lumea

28
§ 25
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî kaș217 parnó Frunzuliță lemn alb

Dĕ-k bĕrș p<h>iráu p-o218 dromoró De un an umblu pe drumuleț
te arakhau ek anroró să găsesc un oușor
te ’mpăkiu eke219 ć<h>eaoró220 să împac un băiețaș
Fesorăya loloró Cu fesciorul roșu
gîrbaćeya p-o221 dumó Cu gârbaciul pe umăr
Kăr les222, Devla, de munró223. Fă-l, Doamne, al meu.

(maria iordache din satul Dragomirești,

Jud. Dâmbovița)

217
Cf. kašt
218
em., po
219
sic!
220
Var., ćhavoro, ćhauoro
221
em., po
222
em., kăr-les
223
Var., muró

29
§ 26224
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Kaș225 boldo and-o226 undelem lemn botezat în untdelemn

Bolde, tinko, le grasten, Întoarce, tinco, caii
Ke kam del and-el diuá227 Că o să dea în grâne
t<’>-ol228 primarea si benga și primarii sunt draci
len amenghe229 but gloaba. ne ia multă gloabă
Uști mo p<’>ral, jë and-o230 gau scoală, al meu frate, mergi în sat
t<’>ai de orba ka avau și dă vorbă că vin
t<’>ai ker sar si mai șukar și fă cum e mai bine
Ke asal tutar li to p<’>ral Că râde de tine și al tău frate
Ke kerdilean sar angar Că te-ai făcut ca cărbunele
Ke tu san li mai baro Că tu ești și mai mare
otafos ol romengo. Vătaf de țigani.

(ion gheorghe din Rumânești,

{{Jud. Dâmbovița}}231)

224
{{m.}}. probabil miklosich. v. § 266
225
Cf. kašt
226
em., ando
227
Var., giv (pl., giva)
228
em., tol
229
Var., amende
230
em., jë-ando
231
alt. man.

30
§ 27
ghilí netoțísko <Cântec netot>

me ni halem k<h>anć aghes232 eu nu am mâncat nimic astăzi

Dor sok țîra bokoli Decât puțină turtă
Bipekí233 ai bilondi234 necoaptă și nesărată
t<h>ai v’ek țîra karavdi. și încă nițel rac.
ale<,> iones<,> ke235 grastes na-ți, ioane, al tău cal
t<h>ai ć<h>o236 vas237 thai krude les238 și pune mâna și dă-i
Krude les239 thai ge and-o240 văș Dă-i și du-te în pădure
t<h>ai te les vi ke241 grastes. și să iei și pe al tău cal.
gadea242 o iones so kerdas? așa ion ce a făcut?
o vas pe rovli ć<h>utas243 mâna pe ciomag a pus
t<h>ai ek data krudosardas și odată a dat
t<h>’and-o244 văș intrisardás. și-n pădure a intrat.

(mihai anton, fiind la lucru în satul

Felestake245, Jud. ilfov. netoții sunt din
țara nemțească.)

232
Var., adjes
233
em., bi pekí
234
em., bi londi
235
Var., te
236
Var., tho
237
Var., vast
238
em., krudeles. Verbul krud- nu este atestat în dicționarele uzuale.
239
em., krudeles
240
em., ge-ando
241
Var., te
242
Var., kadea
243
Var., thodas
244
em., ando
245
sic! Filastache

31
§ 28
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

aoleo, Dumitro mo aoleo, Dumitre, mă

la moleate rai baro
t<h>ai khăré ćoró baro.
nai tu kaș246, nai tu melea
ta țipin ke247 kandoyá.
Ìta bok<h>atar kadea
țip, țip, țip t<h>ai aoleo
Kam meras, Dumitre, mo
țip, țip, <țip> t<h>ai țipalí
Kam has ame ki248 staghi
Ka sa nai so has raki249.
la cârciumă, boier mare
și acasă<,> sărac mare.
n-ai tu lemn<,> n-ai tu mălai.
De țipă ai tăi șoareci
iată<,> de foame<,> așa.
țip, țip, țip și aoleu
o să murim, Dumitre, mă
țip, țip, țip și țipala
o să mâncăm a ta căciulă.
Că tot nu e, ce să mănânc deseară.

(Valdea gruia din satul Crețulești,

Jud. ilfov)

246
Var., kašt
247
Var., te
248
Var., ti
249
Var., rati

32
§ 29250
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî t<h>ai vi kaș251 Frunzuliță și-ncă lemn

marițiko anda-u252 iaș maricico din iași
sovlearau tu253 pe kau254 vas255 să te adorm pe această mână
t<h>ai vi p-ek angali256 k<h>as, Ca și pe un braț de fân
K-aște257 keras aldamaș Ca să facem aldămaș,
Kă janau tu258 kon259 san tu Că te știu cine262 ești tu
t<h>ai kana kames amu și când vrei acum
ame te kăras abeau noi să facem nunta
te k<h>ălel saoro260 gau să joace tot satul
t<h>ai te k<h>ălas vi ame și să jucăm și noi
Ji kai kununis ame261. până când ne cununăm.

(oprea stoica din satul lipia, Jud. Buzău)

250
= liV C’78
251
Var., kašt
252
em., andau
253
em., sovlearau-tu
254
Cf. kav(a), pron./adj.dem.m.sg., formă apocopată
255
Var., vast
256
Cf. angăli C’78
257
em., kaște
258
em., janau-tu
259
C’78, em., kai
260
Cf. sáoră C’78
261
em., kununis-ame
262
em., unde

33
§ 30
ghilí [[romaní]]263 Cântec lăieșesc

aoleo, kame merau aoleo, o să mor,

anda-i orba k-așunau
Kă dikhau264 tu sar san tu
sar lulughi anda-i bar
Kai sunghea-lan265 ve-o thagar.
t<h>ai san, phene, prea șukar
san șukar t<h>ai prea lać<h>í
thai ki goghi si harni266
Beș thai267 ja t<h>ai mai sike͜o268
aidi manța, p<h>rala mo !
pentru vorba, ce aud
Că te văd cum ești
Ca o floare din grădină
Care o miroase și împăratul
și ești, soro, prea frumoasă
ești frumoasă și prea bună
și a ta minte este <scurtă>
șezi și du-te de mai învață
aide cu mine, frate, mă!

(ioniță stan din satul Boldu, Jud. ilfov)

263
alt. man., [lăiașisko]
264
dik{{h}}au alt. man.
265
Cf. sunghea(l) lan, asimilare
266
[[laći]] alt.man.
267
em., beșt{{h}}ai alt.man.
268
Cf. sikjo(ve)l

34
§ 31
ghilí tismănarisko <Cântec tismănăresc>

aoleo, lenkuță, șăi269 aoleo, lencuță, fato,

tu isanas270 mîndro ișei271 tu ai fost mândră fată
Kam nak<h>ăs272 mandar kîtar o să treci pe la mine pe aici
t<h>ai kam dikhau kov mașkar și o să văd al tău mijloc
Kă si sanó thai lașó273 Că este subțire și bun
t<h>ai mangă si los274 dragí și mie mi-este drag
t<h>ai dikhau tu275 le șerestă și te văd la cap
le lulughiya ’nda276 lăstă Cu floarea pe dânsul
Kărdan duh277 mîră ileste ai făcut durere la a mea inimă
Dăl o somnal Dăl t<h>a o278 patro Dea sfântul Dumnezeu și petru
K-aște279 dăl baro potopo, să dea un mare potop
K-aște280 hasares ko lefto281<.> Ca să pierzi a ta salbă.

(mitrake Filea din satul hotaru, Jud. ilfov)

269
Cf. šej, čhej< čhaj (umlautul vocalei a)
270
Cf. sanas, cu proteză vocalică
271
Cf. šej, cu proteză vocalică
272
Var., nakheas
273
Var., lačho
274
em., silos
275
em., dikhau-tu
276
em., lulughiya-‘nda
277
Cf. dukh
278
em., toa
279
em., k-aște
280
em., k-aște
281
neatestat în dicționarele uzuale.

35
§ 32282
ghilí tismanarisko <Cântec tismănăresc>

patrinorî de madim Foaie verde de modem289

iubisardem thai mekhlem am iubit și am lăsat290
iubisardem șei283 bari am iubit o fată mare
trine șevența kărdi. Cu trei copii făcută.
sostar ćumides ma284 and-o285 drom? De ce mă săruți în drum
Ka dik<h>ăl ma286 muro rom Că mă291 vede al meu bărbat
t<h>ai șinel287 kou bal șukar și tai<e> acel păr frumos
muro bal somnakuno al meu păr de aur
t<h>ai firo t<h>ai galbeno. și firul și galbenul.
iubisardem t<h>ai mukhlem am iubit și am lăsat
t<h>ai mo doro ći linem și al meu dor nu mi l-am luat
mai baró bezeh288 kărdem. mai mare păcat am făcut.

(Zamfir Bolovan din orașul Craiova)

282
= l C’78
283
Var., čhej, čhaj
284
em., ćiumides-ma
285
em., ando
286
em., dikăl-ma
287
Var. čhinel
288
Var., bezeah
289
em., madem. modem, modémuri (arhaism) ‘aliaj din alamă și nichel, care imită argintul, pacfon’. (DaR)
290
em., m-am lăsat
291
em., te

36
§ 33
ghilí tismănarisko <Cântec tismănăresc>

lulughea pașa-i feleastra Flori pe lângă fereastră

Drago avel292 ma koi293 nevasta
lulughi and-e294 pirí
Drago avel ma295 koi296 bori
maren la297 îl khangărea
t<h>ai saorî trușula
Ka holavdea-ma298 vi ma.
Dragă-mi este299 acea nevastă
Floare în oală
Dragă-mi este300 acea noră
Bată-o toate bisericile
și toate crucile
Că m-a necăjit și pe mine.

(Zamfir Bolovan din orașul Craiova)

292
em., drago-avel
293
Koi< koia
294
em., ande
295
em., drago-avel-ma
296
Koi< koia
297
em., maren-la
298
Cf. holavdea(s) ma(n)
299
em., vine
300
em., vine

37
§ 34301
ghilí tismanarísko <Cântec tismănăresc>

patrinorî lulughi Frunzuliță de floare

manghina302 mîrî grasní păcat de iapa mea
t<h>odea-pe303 opre pe kulme͜a s-a pus sus pe culme.
manghina koi304 șeorî305 păcat de acea fetișoară,
sostar, Devla, nai mîrî De ce, Doamne, nu-i a mea.
Vi-i șei ghilabal kadea: și fata cânta așa:
manghina kou șaoró306 păcat de acel băiețel
sostar, Devla, nai muro. De ce <,> Doamne<,> nu-i al meu
Zăbunoya kezlanó Cu zăbunul308 de mătase
Fesuloya loleardó, Cu fesul roșil (sic !)
gîrbăćoya p-o307 dumó Cu gărbaciul pe umăr
sostar, Devla, nai muro. De ce, Doamne, nu-i al meu.

(Zamfir Bolovan din orașul Craiova)

301
{{m.}}. probabil miklosich. v. § 266
302
{{o manghin ‘avere, bani, bogăție’. aci vine înțelesul de ‘compătimire’.}}
303
em., todeape, cf. thodea(s) pe(s)
304
koi< koia
305
Var., čhaori< čhavori
306
Var., čhaoro< čhavoro
307
em., po
308
Zăbun, zăbune, s.n. (înv.) ‘haină lungă, fără mâneci, confecționată din stofă scumpă, pe care o
purtau în trecut boierii.’ (DaR); cf. zubuno (m.) ‛coat’ (CeCh & heinsChinK)

38
§ 35
ghilí lăiașisko <Cântec lăieșesc>

gălem, mîkă, ji kutk<’>a m-am dus, maică, până aci

t<’>ai dinem de beleáva și am dat de belea
t<’>a halem vi grast vi sea și am mâncat și cal și tot
Ve-o urdón ve-i katuna, și căruță și cortul.
așilem309 la beleasa am rămas cu furca311
ai eke ulubasa310 și cu o ulubă
ta janel e lumea sea De știe lumea toată
anda gadea beleaua<.> pentru această belea.

(tudor iordache din satul Jilava, Jud. ilfov)

309
Var., ačhilem
310
{{se zice și e sikonița.}}
311
em., beleaua

39
§ 36
ghilí rićinearitiko <Cântec ursăresc>

abe<,> dado, ć<h>aoró Bre, tată317, băiețaș

hal e phen to muyoró mâncați-ar sora a ta guriță,
șukeardean mo iloró ai uscat inimioara mea
ghes paraștineakoro, Ziua318 de Vineri
Kai nana hal pes mać<h>o Când nu se mănâncă pește
ni londó<,> ni prospăto. nici sărat<,> nici proaspăt
Del o somnal Deloro să dea sfântul Dumnezeu
te ać<h>el to gad mulano312 să rămână a ta cămașă de mort319
te asal o gau saroro să râdă satul tot
Ke siyan lageaveardó Că ești rușinat
sar mahrimé313 netoțo Ca spurcatul de netot
anda-u314 them o nemțisko Din țara nemțească
sostar315, nane316, des m-arman De ce, nene, mă blestemi
Ka kam <merel> li to p<h>ral<.> Că o să moară și fratele tău.

(gheorghe lăcătușu din cătunul ghighiu

de lângă ploiești)

312
{{ca de moarte}}.
313
{{mahríu ‘spurc’. H aici numai o aspirațiune.}}
314
em., andau
315
{{?}}
316
{{?}}
317
em., maică
318
[În] Ziua
319
gad mulano ‘cămașă de doliu’. i.e. să păstreze cămașa de doliu și pentru alte decese în familie.

40
§ 37
ghilí rićinearitiko <Cântec ursăresc>

patrin zeleno će͜areasa Frunză verde cu iarbă

muk<’>lan ma320, nane, yagasa m-ai lăsat<,> nene<,> cu foc
opre-i har ke tangori pe valea cea strâmtă
nașaldeom mi angrusti; am pierdut327 al meu inel
opre-i har kei lunkița pe vale<,> pe acea lunchiță
hasardeom321 mi brumița. am pierdut al meu ineluș
Uști, dade, d ’armanea scoală, mamă, de blestemă
Kon line͜ás me322 angruste͜á Cine a luat ale mele inele ?
ma mai323, maike, ke-s bezea nu mai, maică, că-i păcat
Ke arak<’>linea-la324 ol flăkăia Că l-a găsit flăcăii
ol flăkeya și325 angarenghe Flăcăii sunt de cărbuni
t<’>-ol326 ć<h>eayore͜á si pendeahenghe. și fetele sunt de alune.

(ion stoica din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița, pl. Bolintin)

320
em., muklan-ma
321
{{?}}, cf. hasardem (perf.)< hasarav ‘a pierde’
322
em., line͜ás-me
323
em., mamai
324
Cf. araklinea(s) la(n)
325
sic! si
326
em., tol
327
{{fugit}}; confuzie cu vb. naśav, (perf.) naśavdem (naślem) ‛a fugi’, pentru ‛a pierde’, naśalav,
(perf.) naśaldem; v. nota 196

41
§ 38
ghilí rićinearítiko <Cântec ursăresc>

abe, dade, ć<h>aoró a bre, tată330, băiețel,

marel tut328 o Deloró să te bată Dumnezeu.
iubisardean t<h>ai mukhleán ai iubit și ai lăsat
mai baró bezea kerde͜án. mai mare păcat ai făcut.
Kam jas li ame dur telé o să ne ducem și noi departe pe jos331.
te keras lové neve să facem bani noi
K-ol329 purané halilé. Că cei vechi s-au mâncat
abe, nane, ć<h>aoro a bre, nene, băiețel
But siyan mîndro t<h>ai parno mult ești mândru și alb
t<h>ai to șeró likhalo. și al tău cap lindinos.

(stoica Dumitru din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

328
em., marel-tut
329
em., kol
330
em., mamă
331
la nivelul acestor texte tele ‘jos’ are și sensul telal ‘pe jos’ i.e. ‘pe picioare’, vs. opral ‘pe sus,
i.e. călare’. BC traduce dur tele ‘departe pe jos’ doar în această instanță. am emendat traducerea
în celelalte instanțe, unde apare tradus ‘departe jos’.

42
§ 39
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

trivari potkovisardem eke grastes De trei ori am potcovit un cal

sa p ’ek plai inklinstindos tot pe un deal urcând
e potkoava sar ek ikusaro potcoava ca un icușar
inklindós ka-i332 Dina and-o333 deálo Urcând la Dina în deal
avel o șeau, ta nai o șeau334 Vine băiatul, dar nu-i băiatul
me prinǵarau kă nai o șeau eu cunosc că nu-i băiatul
p-o335 marimos le grastesko pe bătaia calului
p-o336 trosnimos le gîrbaćesko. pe trosnitul gârbaciului
t<’>abarel-t-o yag de Jii arză-te focul de Jii
trivari okolisardem tu337 De trei ori te ocoli
t<’>ai so rodem și ce-am căutat
Će arak<’>lem. nu am găsit
t<’>ai rodem dă ’k mașoró și am căutat de un peștișor
K-aște338 hal kol șaoró Ca să mănânce acel băiat
le bićoya p-o339 p<’>iko Cu biciul pe umăr
Kai semenil balamo. Care342 seamănă a negustor
t<’>ai rodem vi zlagorá340 și am căutat și cercei
te ’mpakiu kol șeorá341 <.> să împac pe acea fetișoară<.>

(Vătafu marin din satul Ciocănești,

{{pl. snagov}}, Jud. ilfov)

332
em., kai
333
em., ando
334
em., seau, cf. čhavo
335
em., po
336
em., po
337
em., okolisardem-tu
338
em., kaște
339
em., po
340
{{e ćen, îl ćeyá (zavragii), e zlag, pl. îl zlaga}}
341
Var., čhaor-, čhavor-
342
em., unde

43
§ 40
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî de mărar Frunzuliță de mărar

Dau tu343 bule d’ armasar Futu-ți de armăsar
șulan344 man and-o345 tribunar346 m-ai pus în tribunal,
Judikisailem ek bîrș m-am judecat un an
t<h>ai ći linem nić trin groș și n-am luat nici trei lei
nić trin groș<,> nić ek paghi347 nici trei lei<,> nici o lescaie
K-aște348 dau ka-i349 mî romní. Ca să dau la a mea nevastă.
paolas350 e Dunarea De ar îngheța Dunărea,
te nakhau mîrî murgoya să trec cu al meu murg
themneste horahano În țara turcească
te lau ruble and-o351 gono să iau ruble în sac
hau îl rublea-nd-o352 gonó mănânc rublele din sac
anda ’k țera353 mui parno pentru o țâră de gură albă
Kă p<h>erdeal o bîrșoro Că se împlinește anișorul
De kînd ći hau mui parno<.> De când nu mănânc gura albă<.>

(simion Buluc din satul Ciocănești,

Jud. ilfov)

343
em., dau-tu
344
Var., thodan, čhutan
345
em., șulan-man-ando
346
tribunal, [[tribunar]]
347
{{monedele: kamalo ‘galben’, pol ‘liră și galben’, o groso ‘leul’, paghi ‘lescaia’, ek banghi ‘un
ort’, ek masiaș ‘60 parale’, ek leița ‘o leiță’.}}
348
em., kaște
349
em., kai
350
Cf. pa(h)olas
351
em., ando
352
em., rublea-ndo
353
Cf. cïra

44
§ 41
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

a nanike ionoró a, neică, ionel

sar ghelean Cum te-ai dus
t<’>ai ma m’ale͜an354 și nu ai mai venit
ma ja, nane, dur telé nu te du, nene, departe pe jos359
Kă merel ki p<’>en k<’>eré Că moare a ta soră acasă
Bănueala Bănuiala
na m’ ovela355 nu o mai fi.
le, nane, ol hladorea ia, nene, mărăcinii
t<’>ai ć<h>i le356 and-el357 șanțurea și pune-i în șanțuri
te avas ve ame mai rano să venim și noi mai de dimineață360
te na le-len358 o gaǵó <.> să nu-i ia românul361<.>

(Dumitru stoica din satul Românești,

Jud. Dâmbovița)

354
em., tei mama le͜an; pentru var. thei v. și nota 415
355
em., namo vela {{?}}
356
em., ći-le, var., čhu!
357
em., ande-l
358
Cf. le(l) len
359
em., în jos
360
em., mai pe seară
361
em., românii

45
§ 42
ghilí rićinearítiko <Cântec ursăresc>

Kana jal to rom k<’>eral Când pleacă al tău bărbat de acasă

tu smazlozes362 to mașkar; tu-ți dregi al tău mijloc
Kana ovel to rom k<’>eré Când vine al tău bărbat acasă
tu363 muk<’>es te uș telé tu-ți lași buzele în jos.
o gheorghița, meșteri lać<h>ó gheorghiță, meșter bun
Dine͜ás le vare͜ása, inklistó a dat cu barosul, a eșit
o kîntari kerdo. Un cântar364 a făcut.
ma ja, nane, dur telé nu te du, nene, departe pe jos365
Kă merel to p<’>ral k<’>eré Că moare al tău frate acasă
Kă merela De o muri
mulo ovela, mort o fi
Bănueala Bănuială
na m ’ovela. nu mai o fi.

(Dumitru stoica din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

362
neatestat. Cf. Ro. a s/zmoli (secundar) ‘a înnegri’
363
em., mu {{?}}
364
em., o cântare
365
em., în jos

46
§ 43
ghilí lăiașisko Cântec <lăieșesc>

Dik<’>-ta366-i kurva-i marime367 Vezi curva cea spurcată

telearau te jau k<’>ăré
oi anklel<,> t<’>ol ma368 tele
Dá bule369 romeskă da
Kărdea ma370 ta dem gloaba
panǵ șela t<’>ai peinda
halem vi urdon vi sea
Vi grasten vi katuna
așilem371 la beleyasa <.>
plec să mă duc acasă
ea iese, mă pune jos372
Futu-i pe mă-sa de țigan
m-a făcut să dau gloaba
Cinci sute și cincizeci
am mâncat și căruță și tot
și cai373 și cort
am rămas cu furca <.>

(ion stoica, țigan nemțesc umblător)

366
em., dikta
367
Var., mahrim-
368
em., tol-ma
369
em., dabule
370
em., kărdea-ma
371
Var., ačhilem
372
i.e. ‘face dragoste cu mine’
373
em., cal

47
§ 44
Dili374 rićinearítiko <Cântec ursăresc>

ma ja, nane, dure tele nu te du, nene, departe pe jos

Kă merel to p<’>ral k<’>ere Că moare fratele tău acasă
te merela De o muri
mulo-ovela, mort o fi
Bănueala Bănuiala
na m-ovela. nu mai o fi.
Del o drago Deloro să dea dragul Dumnezeu
te merel to dadoro să moară tătișorul tău
te ać<h>el to gad mulano să rămâie a ta cămașă de mort379
Ć<h>aó munteanóskoro Băiat de muntean
p<’>uć<h>e͜on-ta les375 so-s kaló376 Întrebați-l ce e negru
Bobo făsuéskoro Bob de fasole
t<’>ai p<’>aravde͜án do beró377 și ai spart380 acea șaică
le fesóya and-o378 șeró<.> Cu fesul pe cap.

(Vasile gheorghe leta,

potlogi, {{Dâmbovița}})

374
Var., gili. {{m.}}. probabil miklosich. v. § 266
375
{{?}} em. puće͜on tale. tale conj. ‘dar, însă’ v. § 46, 5, dar cf. § 124, 11 pentru puchen-ta le(s).
376
Double entendre: p<’>uć<h>e͜on tale sosk-aló ‘Întrebați dar de ce a venit?’ v. § 46, 5 și § 124, 11.
377
Beró, BC: șaică ‘luntre făcută dintr-un trunchi de copac scobit, cu o singură vâslă, servind la
pescuit.’ (DaR); v. beró n.m. ‘navire’ (paspati 1870) Double entendre: t<’>ai p<’>aravde͜ ánd-o
beró ‘și sparte (i.e. muliebris pudenda) (v. paspati 1870: 409 pentru acest sens) în șaică.’ Îi
mulțumesc lui marian nuțu Cârpaciu pentru sugerarea acestei lecțiuni.
378
em., ando
379
i.e. de doliu. V. supra nota 319
380
em., am spart

48
§ 45
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

a, nanike, ć<h>aoró a, neică, băiețele

Da bule381 romesko da382 Futu-i pe mă-sa de țigan
Kerdea ma383 ta dem gloaba m-a făcut de am da<t> gloabă
panǵ șela t<’>ai peinda Cinci sute și cinci zeci
t<’>ai le k<’>urea dobînda <.> și pe mânza384 dobândă.

381
em., dabule
382
em., romes kada
383
em., kerdea-ma
384
sic! Cârlan, mânz

49
§ 46
Rićinearitiko Ursăresc

ekata lo385 kai alo iacătă-l unde a venit

Ć<h>aó munteanoskoro Copil de muntean
opre taraba beșló sus pe tarabă a șezut
pel tutuni ć<h>ingeardó Bea tutun tăiat
p<’>uć<h>en-ta les386 so-s kaló Întrebați-l ce e negru
Ke p<’>aravel o pero.387 Că sparge satul388.

(Ciulin Răducan din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

385
em., ekata-lo
386
em., pućen-tale; v. nota 375
387
pero, -a s.m. ‛sat, (modern) oraș, cartier’
388
probabil tot o codificare, ca și versul anterior. V. nota 376. sau o pero ar trebui emendat o śero
(v. §124,11).

50
§ 47
ghilí rićinearítiko <Cântec ursăresc>

nanikuțe, ć<h>aoró neicuțule, băiețele

Del o somnal Deloró
te del d’ ek brîșindoro
te bareon dol lulude͜á
t<h>-ol389 kukuruzea
te thon péske dol ć<h>e͜ayá
Dol ć<h>e͜ayá ol mai bare͜á
Kai bare͜aren pe ćuće͜á
t<h>ai p<h>iren ol bordei͜a
Ćumiden len390 ol flekeya.
să dea sfântul Dumnezeu
să dea o ploicică
să crească acele flori
și porumburile
să-și pună acele fete
acele fete cele mai mari
Care392-și cresc ale lor țâțe
și umblă pe la bordeie
le sărută flăcăii.

(gheorghe Vasile din satul Comana,

Jud, {{Vlașca}}391)

389
em., tol
390
em., ćǐumiden-len
391
[ilfov] alt.man
392
em., unde

51
§ 48
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

marel e blaval393 șudri Bate vântul rece

Înflorisaili e hladi a înflorit mărăcinele
pașa-i394 romni ke terni lângă acea nevastă cea tânără.
Di-ta395, dale, kurva marime396 iată, mamă, curva spurcată
Kai p<’>irel te hal șeré Care402 umblă să mănânce capete.
sikov, dale, te ć<h>e͜ayá Învață, mamă, pe a ta fată
Kai p<’>irel e liniyá Unde umblă linia
t<’>ai manghel peske tutuni397 și cere pentru ea403 tutun
ol flăkeya sinlitea398 acei flăcăi silnici
Ke p<’>ageren lakere ćangá. Că fărâmă al ei genunchi.
Di-ta, Devla, so resleom399 iată, Doamne, ce-am ajuns.
andar e400 kurva ke marime Din curva cea spurcată.
p<’>irel te t<’>ol mo șero. Umblă să-l pună al meu cap.
De la401, dale, ot<’>e pale Dă-o, mamă, acolo îndărăt
t<’>ai mang ol love pale. și cere bani îndărăt.

(gheorghe Dumitru din satul ghighiu,

Jud. prahova)

393
Var. cu metateză, balval.
394
em., pașai
395
Cf. dikh-ta
396
Cf. mahrimé
397
Var., tutùno
398
silnikea cu metateză sinlikea, pronunțat și sinlitea; v. nota 475
399
Cf. areslom
400
em., andare {{?}}
401
em., de-la
402
em., unde
403
em., cere ei

52
§ 49
ghilí lăiașisko Cântec <lăieșesc>

patrin zeleno t<h>ai će͜ár Frunză verde și iarbă

huli404, p<h>hene, ande koi har Coboară, soră, în acea vale,
te na mai405 dikhel to p<h>ral să nu te mai vadă al tău frate
ou dik<h>ăla el o vedea
ou p<h>arola406. el o crăpa.
patrin zeleno će͜are͜áya Frunză verde cu iarbă
muk<h>lean ma407, phene, yagóya. m-ai lăsat, soro, cu foc.
patrinorî ș-o lalea, Frunzuliță ș-o lalea,
phene, na mai ja, ta solaha soro, nu te <mai> duce să juri
Kă inklisli ki harkoma Că ți-a ieșit arama ta,
na mai ja, ta solaha nu te mai duce să juri
Kă dikhle-tu408 me yak<h>á<.> Că te-a<u> văzut ochii mei.

(sandu Cobzaru din târgul potlogi,

Jud. Dâmbovița)

404
{{uleau, huli, ulislem, ulindos, hulindo}}
405
em., namai
406
{{Parăvau, parălem, parǒ, parăndos, parado. parivau ‘mă îngreunez’, parilem, paréo,
pareorindos, pareardo}}
407
em., muklean-ma
408
Cf. dikhle(n) tu(t)

53
§ 50409

Rugos410, nane, t<h>ai mohoros411 Rugul, nene, și mohorul

șukerel412 o Del to doros Uscați-ar Dumnezeu al tău dor.
ela413, bre, nane, k<h>ere, Vino, nene, acasă
pherdile414 te șou kurké s-a împlinit ale tale șase săptămâni
thei415 merel ti p<h>en k<h>ere. și moare a ta soră acasă.
o khamoró ǵal<,> perel416 soarele merge, cade,
o ć<h>e͜aoró ni m’ avel Băiețașul nu mai vine
Kaná <’>vesas unklistó417 Când veneai călare
But dik<h>eosas balamo mult te vedeai negustor
p-o418 bićoya p-o419 dumó. Cu biciul pe umăr.
De, Devla, ek blaval420 Dă, Doamne, un vânt
te arakhau la421 ande ke katuna să o găsesc într-al ei cort
mosa karing k-e422 beli. Cu gura către furca cortului
náne, náne, ć<h>aoró nene, nene, băiețel
Bilavelas to ilo topi-ți-ar inima ta
sar hurdé mać<h>eskoro<.> Ca măruntul de pește.

(ivancea Dumitru din târgul potlogi,

Jud. Dâmbovița)

409
{{m.}}. probabil miklosich. v. § 266
410
Var., rùgo
411
Var., mohòro
412
{{șukearau, șukeardém, șukear, șukearindós, șukeardó}}
413
{{Ela (?), avau ‘vin’, avilem, av, avindós, aviló}}
414
{{pherau, pherdom, pher, pherindós, pherdó – pherdivau ‘mă umplu’ pherdilem, pherdó,
pherdindós, pherdó}}
415
Var., thai; v. nota 354
416
{{perau ‘cad’, pelem, per, perindós, peló}}
417
Var., inklisto
418
em., po
419
em., po
420
Var., balval
421
em., arakhau-la
422
em., ke

54
§ 51
ghilí rićinearitiko <Cântec ursăresc>

abe, nane, ć<h>eaoró a, bre, nene, băiețele

sostar siyan deniló De ce ești nebun
ta p<’>irel opral o423 beleaváte să umbli după belea
sar o otáos ol kurteate Ca un vătaf de curte
Zău, nane, nana, p<’>irdeom Zău, nene, n-am umblat
Kă pîrîl odovk<’>á rom, Că pârăște acel țigan
But si los424 ou deniló mult este el nebun
ol brîșindestar425 mardó De ploaie bătut
me kam jau te solahau o să mă duc să mărturisesc
odolk<’>e romesa te naná426 mai zborizau Cu acest țigan să nu mai vorbesc.
ma ja, nane, ke denileos nu merge, nene, că înnebunești
t<’>ai teyara sine ‘k bărș și mâine este un an
aghes427 sines dui kurke astăzi sunt două săptămâni
De kan-avilean ot<’>e. De când ai venit aici.

(Dumitru Deorde (gheorghe) din orașul

Ruși de Vede, {{Jud. teleorman}})

423
em., o-pralo
424
em., silos
425
{{?}}
426
em., na-na
427
em., a ghes

55
§ 52
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

ita li428 koi șei bari iată-o acea fată mare

But si mîndro t<h>ai parni mult e mândră și albă
sostar, Devla, nai mîrî De ce, Doamne, nu-i a mea
te șau la429 koi molorî să o pui la cârciumă
te bikinel ițalo să vândă rachiu
te iubi-la ’k430 rai baro să o iubească un boier mare
t<h>ai sáoro themoró și toată țărișoara
Ve-l rai anda-u431 divanó. și boierul436 din divan.
somnala, Devlorăya sfinte Dumnezeișorule,
sostar ći mundares ma432 De ce nu mă omori?
Kă me ći mai lau la sea433 Că eu nu mai iau pe fata
Kodole romeskăre͜a434 acelui țigan.
Kă me așundem andar la435 Că am auzit pentru ea
Kă mothodeas mangă e lumea Că mi-a spus mie lumea
inklisteas laki harkoma<.> i-a ieșit ei arama437.

(Voicu al babei ilincăi din Berceni,

sat în Jud. ilfov)

428
em., ita-li
429
em., șau-la, Var., ćhav, thav
430
em., iubila-k, cf. iubi(l) la(n)
431
em., andau
432
em., mundares-ma
433
{{?}} cf. šea, čheja
434
{{?}} cf. romeskiri
435
em., andu la {{?}}
436
em., boierii; posibil, la nivelul acestor texte, rai și formă de n. pl. v. §3,13.
437
{{‘arama’ înseamnă ponoase.}}

56
§ 53
ghilí rićinearitiko438 Cântec ursăresc

a nanike, mihalo a neică, mihale

hal e phen to muyoró mâncați-ar sora a ta guriță
Kai dik<h>ela mamuha Unde s-or vedea porumbii
anda kol bare hladea. Între acei mari mărăcini
Del o somnal Deloro să dea sfântul Dumnezeu
te merel to dadoro să moară al tău tătișor
te aćheos manghi korkoro să rămâi mie singur
te lau tu439 manghe éftino să mi te iau mie ieftin
Bi do440 paralengoro<.> Fără două parale.

(porumbiță gheorghe din satul Rudu,

Jud. prahova, lângă ploiești)

438
{{Cu notițe despre nuntă}}
439
em., lau-tu
440
Cf. duj

57
§ 54
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

prasta, ruva, hleau ti bah441 aleargă, lupule, cacă-ți norocul

Kă dine haita ’ndo-l grast Că a dat haita în cai.
nanai aita442 ol ruvența nu e haită de lupi
ta si ol443 ruva ol ć<h>e͜áyența. Ci sunt lupii cu băieții.
Rugos444, nane, t<h>ai mohoros445 Rugul, nene, și mohorul
șukearel446 o Del to doros. Uscați-ar Dumnezeu al tău dor.
Ćirikli marel p<h>akasa Vrabia bate cu aripa
o ć<h>e͜áoro ć<h>el447 yak<h>asa; Băiețelul face (pune) cu ochiul.
Ćirikli telál o yazos Vrabia pe sub iaz
o ć<h>e͜áoro kerel marazos448 Băiețelul face necaz.
patrinorî mamuha Frunzuliță porumbe
t<h>ai kam ać<h>es ayakha și o să rămâi așa
sar pataó449 ka-i450 vatra Ca o obială la vatră;
Înćerkătura și451 adaykha. Încercătura453 este aceasta.
aide, nane, mai ke har. aide, nene, mai pe vale
te na dik<h>e tu452 mo p<h>ral. să nu te mai vadă al meu frate.

(Dumitru Vasile din satul ghighiu,

Jud. prahova)

441
Cf. baht
442
[[h]]aita
443
[ol] [[o]]
444
Var., rùgo
445
Var., mohòro
446
{{șukearau, șukeardém, șukear, șukearindós, șukeardó}}
447
Var., čhol, thol
448
Var., marazo
449
paláo, v. patavo, patave ‛ciorapi’; v. nota 1245.
450
em., kai
451
sic! si
452
em., dike-tu
453
Cf. cercătura s.f. (înv.) ‘control exercitat de stăpânire asupra strângerii birurilor prin
concesionari’ (DaR)

58
§ 55
ghilí kăldărarisko Cântec căldărăresc

patrinori drak<h>orî Frunzuliță de strugure

hal e phen ki yak<h>orî
Ìta, kukoya-i kali
parkă454 si somnakuni.
patrinorî sah455 parno
hal e phen ko muyoro,
t<h>ai vi ko kolinoro
Kă but san mîndro t<h>ai parno,
parkă456 san ek rai baro
Kukotar anda-u457 foro
Judekis ka-u458 divano.
mâncați-ar sora ai tăi ochi.
iată, aceea neagră
parcă este de aur.
Frunzuliță, varză albă459
mâncați-ar sora a ta guriță
și al tău pieptișor,
Că mult ești mândru și frumos
parcă ești un boier mare
De aici din târg
Judeci la divan.

(nicolae Dan din București)

454
em., par-că
455
Cf. šah
456
em., par-că
457
em., andau
458
em., ka-u
459
em., lemn alb

59
§ 56460
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

ghes paraștineákoro461 Zi de vineri

t<’>abeol, p<’>ekeol mo ilo arde, se frige a mea inimă
sar hurdé mać<h>eskoro. Ca mărunt de pește
marel e blaval462 șudrí Bate vântul rece,
Înflorizel e hladi; Înflorește mărăcinele
marel e blaval463 șudri Bate vântul rece,
șukili464 gheri hladi s-a uscat bietul mărăcine
Jal to rom ol ćokanența, se duce al tău bărbat cu ciocanele,
tu aćhe͜os ol burlaćența. tu rămâi cu burlacii.
Kana avel to rom k<’>ere Când vine al tău bărbat acasă
tu keres-tut holeame465; tu te faci tristă;
Kana jal to rom k<’>eral Când se duce al tău bărbat de acasă
tu mîndrozes to mașkar; tu împodobești (mândrești) al tău mijloc;
Jal to rom ol466 kangheoranța467 se duce al tău bărbat cu pieptenii,
tu ać<h>es ol flekeența<.> tu rămâi cu flăcăii.

(ștefan Dumitru din satul Feleștoaca,

pl. sabasa, Jud. Vlașca)

460
{{m.}}. probabil miklosich. v. § 266.
461
Var., paraštimeakoro
462
Var., balval
463
Var., balval
464
{{?}} var., šutil-
465
Var., holeardó, -í
466
[[le]]
467
Var., kangli-

60
§ 57
ghilí lăiașísko Cântec lăiășesc

patrinori kaș468 parnó Frunzuliță lemn alb

D’ ek bărș p<h>irau p-o469 dromoro D-un an umblu pe drumuleț
te arakhau d’ ek anroro să găsesc un oușor
te ’mpakiu ek șaoró să împac un băiețel
muyorăya guloro Cu gurișoară dulcișoară
Fesorăya loloró Cu fesișorul roșu
gîrbaćeya p-o470 p<h>ikó Cu gârbaciul pe umăr
Kăr les471, Devla, dă muro. Fă-l, Doamne, al meu!
Bikin, dade, la khurea Vinde, tată<,> mânza
ta le mangă kola șea472. și-mi ia mie acea fată.

(marin gheorghe din satul Dragomirești,

Jud. Dâmbovița)

468
Var., kašt
469
em., po
470
em., po
471
em., kăr-les
472
Var., čheja

61
§ 58

a, dale, a, mama,
adaikha romni parni această nevastă albă
t<h>odeas mi veața sari mi-a pus a mea viață toată
so kerdeom so na kerdeom Ce-am făcut, ce n-am făcut
Korkoro hohavdilem. singur m-am înșelat
me gogheasa ol lać<h>easa eu cu mintea cea bună
nana-s473, nàne, te mulo nu a fost, nene, să fi murit
t<h>’ adaikha te n’aresló, și aceasta să nu fi ajuns
Vardindos opre tele Uitându-mă sus<->jos
Kalile me buk<h>ore mi s-a înnegrit ai mei ficăței474
Ke-i lipa, ke-i bandi la teiul acel strâmb
inkaláu me mi holi scot eu al meu necaz
opral kei romni parni<.> pe acea nevastă albă.

(Ursache ion din Râpile, pl. târgu ocnei,

Jud. Bacău)

473
em., nan-as
474
em., ficați

62
§ 59
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

Deba, Devla, brîșinda Dă, Doamne, ploi

te bareon ol luludea să crească florile
te lon peskă ol ć<h>eayorea să-și pună fetele
ol ć<h>eya ol mai tiknea Fetele cele mai mici
K-ol barea si denilea Că cele mari sunt nebune
t<h>-ol flekeya sinlikea475 și flăcăii silnici.
o khamo jal, perel soarele merge, cade
o ć<h>aoro na-m’ avel Băiețelul nu mai vine
sari lumea476 jal t<h>’avel toată lumea478 merge și vine
toko ou na ma477 avel. tocmai (numai) el nu mai vine.

(Dumitru Buzăveanu din satul Bănești,

pl. plaiului, Jud. prahova)

475
V. supra sinlitea, cu metateză, cf. Ro. silnic; v. nota 398
476
em., sar-i lumea
477
em., nama
478
em., Cum e lumea

63
§ 60
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

le la479, le la480 pașa ma ia-o, ia-o de lângă mine

la juvle͜á la șukare͜a pe nevasta cea frumoasă
Kă dau e șuri ande la, Că dau cu cuțitu-ntr-însa
t<h>a ći del pikatura De nu dă picătură
Ve anda la481 ve anda ma482. nici dintr-însa, nici din mine.
șukar sanas, phene, mande Frumoasă erai, soro, la mine
mărgenoya la korate Cu mărgeanul la gât
o mărgean-o rupuno mărgeanul de argint
o bobo t<h>-o483 gálbeno Bobul și galbenul
t<h>ai p<h>enes ka’s ǵungaló. și zici că este rău.

(leanca mihai din Buciumeni

< plasa snagovul, Jud. ilfov/ plasa
negoești, Jud. ilfov>)

479
em., le-la
480
em., le-la
481
em., andala
482
em., anda-ma
483
em., toa

64
§ 61
Dili rićinearitiko <Cântec ursăresc>

t<’>ai p<’>irdeom din gau în gau și am umblat din sat în sat

te lau mange, dade, să iau mie, tată,
te lau leskere ć<h>e͜ayá să iau a lui fată
ma ker manghe, nane, marazi484 nu-mi fă, nene, necaz
Ke ać<h>e͜os dezdiya vatráki485 Că rămâi dajdie de vadră488
t<’>ai na ći486 manghe yak<’>endar și nu-mi pune din ochi
Ke ać<h>es dezdiya vatrendar Că rămâi dajdie de la vedre489
Ker manghe tuya487 ol vastesa Fă-mi mie tu490 cu mâna
te avau me sarore gheasa să vin cu toată inima.
te avesa șukar keresa De-i veni, bine-i face
Kă duma manța na desa. Că cu mine n-ai vorbi.

(ștefan ilie din satul Bărcănești,

Jud. prahova)

484
Var., maràzo,-urea
485
probabil corupt din Ro. dajdie de vadră, o formă de bir. expresia este veche și probabil
necunoscută. În cele 4 instanțe (§61, 5, 7; §158,6,7), BC traduce ciorapi de vatră (?). sensul este
„să rămâi nemăritată, ca o povară în casa părinților tăi”.
486
Cf. čhu! (imp.) čhav
487
În acest dialect tuya = tu ‘tu’; V. nota 1864; v. tuya ‛et toi’ cf. meya (paspati 1870)
488
em., ciorapi de vatră
489
em., ciorapi de la vetre
490
{{?}} em., fă-mă cu tine

65
§ 62491
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrinorî kaștoró Frunzuliță lemnișor

Vătașe, Kăline<,> mo
so kerdean ći si mișto
Ko zapćívo si dilo
t<’>ai p<’>aravel492 ko șăro
sar ek zavćívo baro
t<’>ai si los493 vi kam diló
<—> Kadea si, Radule, mo.
ta sar te kărau me
K-aște494 na mai495 jau leste
<—> ita, kăr tu496 nasfaló497
t<’>ai bișe͜al498 kă san mulo.
— te kara-ma nasfaló?
t-apoi ći jal mo șăró?
Vătrașe, Căline, mă.
Ce-ai făcut, nu e bine
Că zapciul este nebun
și sparge al tău cap
Ca un zapciu mare
și este și cam nebun
<—> așa este, Radule, mă.
Dar cum să fac eu
Ca să nu mă mai duc la el.
<—> iată, fă-te bolnav
și trimite că ești mort.
— să mă fac eu bolnav?—
Da apoi nu se duce al meu cap?

(ion din satul golești, Jud. muscel,

aproape de pitești)

491
= XlVii, C’78
492
Var., pharivel
493
em., silos
494
em., kaște
495
em., namai
496
em., kăr-tu
497
Var., nasvaló
498
Var., bičhaval, bičhalal

66
§ 63499
Dili rićinearitiko Cântec ursăresc

mundaraba la500, Devla, omoară, Doamne

okolk<h>a le501 denile͜a pe acea nebună
te lau manghe kolavrea502 să-mi iau mie pe cealaltă
le kale balengherea Cu părul negru.
máraba, Devla, blaval503 Bate, Doamne, vântul
ai maraba la504 opral505 și bate-l pe sus
te șilavel506 o droma507 să măture drumurile
te p<h>eravel508 ol barea să dărâme gardurile
te ać<h>en tokos ol kile să rămână numai parii
te pusaven-pe509 ol p<h>ure să se-nțepe bătrânii
Kai p<h>iren te han șăré510 Care umblă să mănânce capete512.
ita șăré511 murșané. iată capete513 voinice
sar kerdeom, sar na kerdeom Cum am făcut, cum n-am făcut
Korkoro hohavdileom singur m-am înșelat
ai dineomas te vatrendar și dădusem din ale tale vetre
arak<h>leomas te balendar. găsisem din ai tăi peri.

(iancu Cazacu din satul Boghicea,

Jud. Roman)

499
= lXXV C’78
500
em., mundarabala
501
Cf. ol C’78
502
em., kol-avrea
503
Var., balval
504
em., maraba-la
505
em., o pral
506
{{șilavau ‘mătur’ }}
507
sic! ol droma, cf. o drom, ‘drumul’ C’78
508
Cf. peravél C’78
509
em., pusaven-pe
510
Cf. șeré C’78
511
Cf. șeré C’78
512
capete[[le]]
513
capete[[le]]

67
§ 64
Dili rićinearitiko <Cântec ursăresc>

a<,> nane<,> le <,> nanoro o <,> nene, mă <,> nenișor

Kai hale͜ánas mo șeró Unde mâncaseși capul
and-o514 posto ko baro. În postul cel mare
ela, nane, ma trașa Vino, nene, nu-ți fie frică
Kă so-vela dikhasa Că ce-o fi, oi vedea
K-o515 balol516 ko drezalo la porcul cel zdrențos
marelas to șero Îți bătuse capul522.
o veșoro de ’l517 patrea păduricea de frunze
le marinos na-s partea marin nu avuse parte
te kerel pi518 lumea sea să-și facă lumea toată a sa.523
e hladorí șutilí519 mărăcinașul s-a uscat
e Katinka durili Catinca s-a depărtat
gheli, nane, nana520 li521. s-a dus, nene, n-a mai stat.524

(mantu Costin din satul Boghicea,

Jud. Roman)

514
em., ando
515
em., ko
516
Var.?, balo; v. nota 937
517
em., del
518
Var., pe, pes (pron./adj. pos. iii sg.)
519
Var., šutó, šukó
520
{{?}} nana[[a]]{{e}}
521
Var., ačhili!
522
em., Unde-ți bătea al tău cap
523
em., să facă lumea toată
524
em., s-a dus, nene, nene mă.

68
§ 65
Dili rićinearítiko <Cântec ursăresc>

abe, Devla, Devloró a, bre, Doamne, Dumnezeu

Kai muk<h>lan ma525 kórkoro Unde m-ai lăsat singur.
o khamoró jal, perel soarele merge, cade
mo p<h>raloro na mo526 avel al meu frățior nu mai vine.
patrinorî sukoro527 Foicică de capacin
mo dadoró na m-alo528. al meu tătișor nu mai vine.

(Vasile Costache din orașul iași)

525
em., muklan-ma
526
em., namo
527
? sukoro? ‛capacin’; ambele lecțiuni sunt dificile.
528
em., na-m-alo

69
§ 66529
ghilí kăldararisko Cântec căldărăresc

ale, dade, dade<,> le na, tată, tată<,> mă

pala530 kaște531 le-ma532 me? După cine m-am luat eu?
pala-i kurva marime După curva cea spurcată
saorendar533 p<h>iradi. De toți umblată
ale, nane, nane<,> le na, nene, nene<,> mă
nane, nane, Vasilea nene, nene, Vasile
mai poraba ke yakhá534 mai cască-ți ochii.
opre har ko-i535 salćiya pe vale la salcie
te536 mai takeon537 ol538 paya să mai încălzească548 apele
t<h>ai huk<h>ilás539 ol rovlea540 și a sărit peste băț549
t<h>ai p<h>aglas541 ol542 musaveá și a sfărâmat genunchele
t<h>ai ’kalas543 vi544 măduha și a scos și măduva
t<h>ai mak<h>asa-l545 pișota. să ungem foile.
ale546, nane, nane<,> le na, nene, nene<,> mă
amaro p<h>ral kou baro Fratele nostru cel mare
gălo le kîrćumate s-a dus la cârciumă
thai stardea-pe547 la gaǵendar și s-a legat de româncă

529
= lXXii, 1-13 C’78
530
Cf. pala-i C’78
531
locativ, cf. kaste
532
Cf. le(m) ma(n)
533
Cf. saorindar C’78
534
C’78, em., ke le aka {{?}}
535
{{?}}, em., koi
536
C’78, em., tai
537
Var., tatjon
538
Cf. ăl
539
Var., hukhlas (perf.)< hutjav, cf. hučhav ‛a sări’, cf. huteamní ‛săritoarea, i.e. ‛broasca’;
cf. hokhlé C’78
540
Cf. ăl rovlența C’78
541
Cf. phaglé C’78
542
Cf. ko C’78
543
Cf. ’nkaldó C’78
544
Cf. ki ‛a ta’ C’78
545
imp.i.pl. makhasa(s); cf. makhán pe pișota ‘au uns ale lor foi’ C’78
546
ale, nane, nane, le … șukeardas mo iloro. om. C’78
547
em., stardeape, cf. stardea(s) pe(s)
548
C’78, em., încrețească
549
em., cu bețele, cf. cu toiegele C’78

70
pringhearau leske thaná
akutk<h>a dol mamuha
Kai p<h>aglas550 leske ćeanga
t<h>ai țîrdas le angrustea
ale, nane, nane le
ale, nane, o k<h>iroro551
Pintonogo ka-u552 punro
ai si los553 kam harnoro
șukeardas mo iloro <.>
Cunosc ale lui locuri
aci acele porumbe
Unde și-a fărâmat al lui genunchi
și a tras inelele.
na, nene, nene<,> mă
na, nene, mânzișorul
pintenog la picior
și este cam scurtișor
a secat a mea inimioară.

(Vasile Căldăraru din iași)

550
Cf. phaglé C’78
551
Var., khuroro
552
em., kau
553
em., silos

71
§ 67
Dili rićinearítiko Cântec ursăresc

aidi, nane, dur tele aide, nene, departe pe jos559

Ke maren tut554 ol gaǵé Că te omoară românii;
Kă te avauoa murșoro Că de-oi fi eu voinicel
inkalava to șero. ți-oi scoate al tău cap
patrin șahăski parno Foaie de varză albă
mo p<’>raloró na m-alo555. Frățiorul <meu> nu a mai venit.
patrinorî și-o lalea, Frunzuliță ș-o lalea
mundar, Devla, le juvle͜a Bate, Doamne, pe nevasta (femeia)
le juvlea le mîndronea, pe femeia cea mândră
Kai na nai la556 simțirea Care560 nu are simțiri
and-o șero glagorea, În cap minte
p<’>en manghe o draboró Zi-mi leacul561
na nai557 baht and-o558 șeró<.> nu e noroc în cap.

(Costache ioan din satul Boghicea,

Jud. Roman)

554
em., maren-tut
555
em., nam-alo
556
em., nanai-la
557
em., nanai
558
em., ando
559
em., jos
560
em., unde
561
em., Zi-mi burioară. o draboro ‘leacul, buruiana’ ac., nu Voc.

72
§ 68
Dili rićinearitiko562 Cântec ursăresc

De ma563, bibo, kola șe͜a564 Dă-mi, mătușe, pe acea fată

Kol șeaya565 le mai tikneá acea fată mai mică
ol kalé balengherea; Cu perii negri
K’ ol566 barea si denilea. Că cele mari sunt nebune.
o ć<h>e͜aoró567 melahnó Băiatul oacheș
t<h>odea brișka t<h>ai gheló a pus brișca și s-a dus
andar-o568 veș o hurdó În pădurea cea mică
Katar gheló na m’aló569. De unde572 s-a dus nu mai a venit
akăta-lo570 kai avel iacătă-l că573 vine.
ta n’avela, sar gheló Dar n-o veni574 cum s-a dus
ta avela inklistó Dar o veni575 călare
opro571 ko sivo khuró pe acel siv576 cârlan
t<h>ai fesosa k-o șero și cu fesul la cap
t<h>ai bićosa k-o p<h>iko<.> și cu biciul la umăr.

(Dumitrache iordan din satul Boghicea,

Jud. Roman)

562
= lXXiV C’78
563
em., de-ma
564
Var., čheja
565
sic! șeya
566
em., kol
567
Cf. șaoró C’78
568
em. andalo
569
em., nam-aló
570
em., iakătălo, v. C’78
571
sic! opre
572
em., pe unde
573
em., unde
574
em., nu vine
575
em., vine
576
‘sur’ (DlR)

73
§ 69
Dili rićinearitiko Cântec ursăresc

Deba, Devla, d’ ek brîșind Dă, Doamne, o ploaie

tĕ arakhau la577 ka-i578 haning să o găsesc la puț
mosa karing e beli Cu gura către furcă
Kai hal t<h>ud and-e579 pirí Unde mănâncă lapte din oală
Kana dine-l580 brîșinda Când dădură ploile
Barile dol luluge͜á Crescură florile
ai k<h>ide le581 dol ć<h>e͜aya și le-au strâns585 fetele
ai le-ol582 terne romne͜are͜á. și le-au luat tinerele femei586
Kana țîrdes le varkosa Când tragi cu arcul
anes o bok<h> le gonesa aduci foamea cu sacul
Ja ’nd-e583 kîrșma584, pi rakíya mergi la cârciumă, bea rachiu
ai k<h>ere si sărăćíya <.> și acasă sărăcie.

(Vasile Chiriac din satul Boghicea,

Jud. Roman, 1878, ian<uarie>)

577
em., arakhan-la
578
em., kai
579
{{?}} em., ande
580
Cf. dine(n) îl/ol
581
Cf. khide(n) le(n)
582
Cf. le(n) ol
583
em. ’nde
584
sic! metateză, krîșma cf. Ro crâșmă
585
em., le-a strâns
586
em., și cele tinere femei

74
§ 70587
Dili rićinearitiko Cântec ursăresc

a nanike ionoró a neică, ionel

inkli, nane, o playoro Urcă, nene, delușorul
le tașkosa te menate Cu tașca la al tău gât
le ma588, nane, te angalate, ia-mă, nene, la al tău braț.
trin papukea ć<h>inghearde trei papuci rupți
De ma589, nane, li telé Dă-mă, nene, și jos.
Uști, mamă, de armane͜á scoală, mamă, de blestemă,
Kon lineas me angrustea Cine mi-a luat ale mele inele
ha<’>590 arak<h>la-le591 e marka. și le-a găsit marca.
abe, dade, dadoro, a bre, tată, tătișor,
Kai muk<h>lean ma592 korkoro Unde m-ai lăsat singur
pișotența ’nd-o593 gono, Cu foile în sac
el pișotă ć<h>ingheardé Foile rupte
Kai hale-len594 ol balé. Care595 le-au mâncat596 porcii.

(gheorghe saotin din satul Boghicea,

Jud. Roman, 1878, ian<uarie>)

587
= lXXiii C’78
588
em., le-ma
589
em., de-ma
590
Cf. hai C’78
591
Cf. arakla(s) le(n)
592
em., muklean-ma
593
em., ’ndo
594
Cf. hale(n) len
595
em., unde, sic! pe care
596
em., le-a mâncat

75
§ 71
Dili rićinearitiko Cântec ursăresc

me nanike kam meráu eu neică o să mor

te dorostar ći janáu
aghes597 rano kam merau.
astár598 ć<h>e͜aé-i momeli
K-aște599 inkleau pe prispa avri;
te lungí-ma600, te meráu<.>
<—> Númai túkă me motháu
avéstar601 me ći janáu.
Del o somnál Deloró
te ná merés, p<h>rála, mó
Ka san vatáfo baró<.>
De dorul tău nu știu
astăzi dimineață602 o să mor.
aprinde, fată, lumânarea
Ca să ies pe prispă afară,
să mă lungesc, să mor,
<—> numai ție eu îți spun
De altul eu nu știu.
să dea Domnul Dumnezeu
să nu mori, frate, mă
Că ești vătaf mare.

(iancu stoica din târgul potlogi,

Jud. Dâmbovița)

597
em., a ghes
598
{{Astarau ‘aprinz, prinz’}}
599
em., kaște
600
Cf. lungi(v) ma(n)
601
em., arvestar
602
em., seară

76
§ 72
Dilí rićinearitiko Cântec ursăresc

abe, nane, ć<h>e͜aoro, a bre, nene, băiețel

muk<’> o udár p<’>irando,
K-aște603 avel o ć<h>e͜aoró,
te ćumidel mui parnó
el’ akaná604, nane, li k<’>eré
Kă p<’>erdilé te șou kurké
ta na ovela, sar gheló
t ’avel, nane, unklistó605
Semenizel rai baró
Ćoró bi marfákoro<.>
lasă ușa să umble
Ca să vină băiețelul
să sărute gură albă.
Vino, acuma, nene, și acasă
Că s-a-mplinit ale tale șase săptămâni
Dar nu o veni cum s-a dus
Dar vine, nene, călare
seamănă boier mare
sărac fără marfă.

(ion Vasile din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița, 1867)

603
em., kaște
604
cf. ela akana
605
Var., inklisto

77
§ 73
ghili lăiașisko Cântec lăiășesc

aoleo, kame meráu aoleo, o să mor

t<h>ai nái ma606 káskă motháu și nu am cui să spun.
Îl șaorăskă607 dukháu mi-e dor de băiețaș
Kukoleskă ol parneskă De acela alb.613
p<h>uș-ta608, sar si ke609 dadeskă Întreabă cum este la al tău tată614
te avela leskă mișto. De i-o fi lui bine.
inkli pe kou grastoro. Încalecă pe acel călușel
thai muk<h> les610 t<h>ai au k<h>ăré și lasă-l și vino acasă
te na maren tut gaje să nu te bată românii;
Ja ko611 drom, t<h>ai ać<h> ke moya Du-te-ți drumul și taci din gură
Ka dau tu612 and-el yak<h>a ăl gunoya <.> Că-ți dau în ochi cu gunoi.

(ștefan Dumitru din București, 1878, iunie)

606
em., nái-ma
607
Var., čhavorosko
608
em., pușta; var. pučh-ta
609
Var., te
610
em., mukles
611
Var., to
612
em., dau-tu
613
em., Băiețașului doresc/ acelui alb.
614
i.e. cum îi merge tatălui tău

78
§ 74
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

Devla, na mai mundar ma615 Doamne, nu mă omorî

t’ unkala ma616 pă-l617 će͜are͜áte
pă-l će͜are͜ate-l zeleneáte
K-aște618 peau kola moleáte.
t<’>ai te dik<’>au mîrî dade
me p<’>eaya kola korate
pe͜áu mol anda duruvleate,
ai te pe͜áu te makiváu
panǵ șăré te p<’>aravau,
Beleaváte me te dau
Dau lové k-aște619 astráu.
Dar mă scoate pe iarbă
pe iarba cea verde,
Ca să beau la acea cârciumă
și să mă uit la a mea mamă
Cu soru-mea după <acel> gât
Beau vin din bute.
și beau să mă îmbăt
Cinci capete să sparg
De belea eu să dau,
Dau bani, ca să scap.

(Dumitru Voicu din satul Radovan,

Jud. ilfov)

615
em., mundar-ma
616
em., unkala-ma
617
{{?}}em., păl
618
em., kaște
619
em., kaște

79
§ 75
ghili lăiașisko Cântec lăiășesc

Kam meráu o să mor

Kam p<’>arîváu o să crap
ai túya dúma ći dau. și cu tine nu mai vorbesc.
Kam meres t<’>ai kam p<’>aros, o să mori și o să crăpi
ai manța duma ći des și cu mine nu o să vorbești
Kam jau t<’>ai kam solaháu o să mă duc și o să mărturisesc
Duma tuya te na dau. Cu tine nu o să vorbesc,
Kă san bari Că ești mare
Denili nebună,
Kerden butengă holi. ai făcut la mulți necaz.

(ivan stan din Frunzinești, sat în Jud. ilfov)

80
§ 76
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrinorî kaștoró Frunzuliță lemnișor

o iono balamo,
an les620, Devla, p<’>andadó
Kă ou șutas621 mo săró622,
Ka-u623 pelalo o baró.
trin ghes beșlem p<’>andadó
t ’ankalda-man624 dadoro,
Ka semas lesko șeaó
Kerdo anda lesko ilo,
and-o posto ko baró.
ion negustorul
adu-l, Doamne, închis,
Că el mi-a pus capul meu,
la zapciul625 cel mare.
trei zile am stat închis
De m-a scos tătișorul
Că am fost copilul lui
Făcut din a lui inimă
În postul cel mare.

(sandu Vărgatu din satul Crevedia,

Jud. ilfov)

620
em., an-les
621
Var., ćhutas
622
sic ! șăro
623
em., kau
624
Cf. ankalda(s) man
625
pelalo, lit. ‛coiosul’

81
§ 77
ghili romani Cântec țigănesc627

Devlorîya somnala, Dumnezeișorule sfinte,

Devla, na mai mundár ma626 Doamne, nu mă mai omorî
Kă me sem manuș lać<h>ó Că eu sunt om bun
Gîndív avrénghe miștó gândesc altora bine
ai rughi-ma i reat o ghes și mă rog noaptea, ziua
Dușmanos te mundares Dușmanul să-l omori
ai kolén te linke͜arés și pe aceștia să-i ții
ai man te na mundares și pe mine să nu mă omori
le moleáte mativáu la cârciumă mă îmbăt
K<’>eré aváu ai sováu mă duc acasă și dorm
me kanikas ni maráu<.> eu pe nimeni nu bat.

(stanca marin din satul Crețulești,

Jud. ilfov, 1878)

626
em., mundár-ma
627
Cu creion roșu, alt.man. {{Caracteristic}}

82
§ 78
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

la moleate hau ai pe͜au la cârciumă mănânc și beau

mîra p<h>ea ći mai mukháu pe sora mea nu o mai las
Kă mîrî p<h>ei șei628 bari Că sora mea fată mare
pe͜au mol laya ’nda-i629 pirí. Beau vin cu ea din oală.
leski p<h>ei p<’>endeas kadeá sora lui a zis așa:
Devlorîya somnalá, Dumnezeișorule sfinte
mai linkear man630 de lumeá mai lasă-mă în lume,
te mai peau dui duruvleá să mai beau două buți
te maráu mîrî romneá să bat a mea nevastă
te rovél e lúmea se͜á să plângă lumea toată
Ku će͜are͜á<,> ku lulughe͜á Cu iarbă<,> cu flori
ai saorî kîmpureá. și toate câmpurile.

(iorgu Vasile din satul Bolintinul din Deal,

Jud. ilfov)

628
Var., čhej
629
em., laya- ’nda-i
630
em., linkeas-man

83
§ 79
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

ita, nane, marino iată<,> nene<,> marin

le bićosa p-o631 phiko
Parkă632 si los633 balamó
inklistó p’ek grast parnó634
Parkă635 si lućeaforo.
ita lesko grastoro
ita o marino amaro
Ka-i636 kîrćuma matilo
Kîndo dikhleas o dilo
ita p-o637 grast inklistó
ande-aver them ou găló
t<h>ai othé ou hasailo,
ilesko p<h>ral p<h>ariló
ita ’nda lesko dóro<.>
Cu biciul pe umăr
parcă este negustor
Încălecat pe un cal alb
parcă este luceafăr
iată al lui călușel
iată<,> marin al nostru
la cârciumă s-a-mbătat.
Când l-a văzut nebunul
iată<,> pe cal a încălecat
Într-altă țară el s-a dus
și acolo el s-a pierdut,
al lui frate a crăpat
iată<,> pentru al lui dor.

(ioniță Urban din Copăceni, sat în

Jud. ilfov)

631
em., po
632
em., par-că
633
em., silos
634
gras{{t}} alt.man.
635
em., par-că
636
em., kai
637
em., po

84
§ 80
ghilí romaní Cântec țigănesc

ita, Devla, i p<’>abalin iată, Doamne, mărul

ita-i koi prunilin638
Kerel lan639 o Del mînrî
ande kai640 avlin mîrî
Kăráu avréngă holi
ita<,> avréngă dușmanengă641
te p<’>aral leski romni
t<’>ai oi leski șeaorî642.
ita mîrî piramni
Parkă643 si lis644 balamni
t<’>ai si lis645 ćorî bari
Kă si lis646 barikani<.>
iată și acel prun
Făcea-l-ar Dumnezeu al meu
Într-această curte a mea
Fac altora necaz
iată <,> la alții<,> la dușmani
să crape a lui soție
și a lui fetișoară
iată a mea ibovnică
parcă este negustoreasă
și este săracă mare
Că este fudulă.

(Rădoiu Feraru din București)

638
Var., prunin
639
em., kerel-lan
640
Cf. kai(a), kadaja
641
em., dușmaengă
642
Var., čhaori
643
em., par-că
644
em., silis
645
em., silis
646
em., silis

85
§ 81
ghilí lăeșesko Cântec lăeșesc

telau647 văș o zéleno pe sub pădurea cea verde

o abeau o romano.
patrin verdo și-o lalea
Da bule648 de rom kea649 da
sar kerdean ăi beleaua
ta dinean ku grast ku sea
ta vi me an650 holinate
tile͜ardem lan651 la moleate
t<’>ai pilem panǵ okale mol
te kinau le roibulo
te kam peau deș bradea652
tă p<’>oraváu e broaska.
nunta țigănească.
Foaie verde și-o lalea
Futu-ți pe mă-ta de țigan
Cum ai făcut acea belea
De ai dat cu cal cu tot
și eu în necaz
am plecat<-o> la cârciumă
și am băut cinci oca de vin
să cumpăr pe roibu
să mai beau zece doniți
să sparg broasca.

(Roncea matei din satul strâmba,

Jud. gorj)

647
Var., telá-o
648
em., dabule
649
cf. tea ‘pe a ta’
650
{{?}}
651
em., tile͜ardem-lan, cf. teleardem
652
Var., bragea

86
§ 82
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

teleardem te jau k<h>are am plecat să mă duc acasă

hai kurva t<h>ol ma653 tălă
te t<h>abarel o654 Del de gau
Kă so rodau ći arak<h>au
Kă rodau d’ ek anroró
te ’mpakis d’ ek șe͜aoro655<.>
și curva mă pune656 jos
arză-te Dumnezeu de sat
Că ce caut nu găsesc
Că caut un oușor
să împăcăm un băiețel.

(Roncea matei din satul strâmba,

pl. Jiului, Jud. gorj, 1878)

653
em., tol-ma
654
em., te-abearel-l-o
655
Var., čhaoro
656
em., m-a pus

87
§ 83657
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

Di-ta658, Devla, kou șe͜aó659 Uite, Doamne, acel băiat

le fesosa loloró Cu fesul roșu
le bićosa p-o dumo660 Cu biciul pe umăr
sostar, Devla, nai661 munró? De ce, Doamne, nu-i al meu?
so kărdem, so lașe͜ardém662 Ce am făcut, ce am dres,
pilém but ai matilém<.> am băut mult și m-am îmbătat.

(Roncea matei din satul strâmba,

Jud. gorj)

657
numărătoare greșită în manuscris.
658
em., dita
659
Var., čhao, čhavo
660
Dumó ‘spinare, spate’și ‘umăr’. În toate cele 10 instanțe BC traduce ‘umăr’.
661
em., na-i
662
Var., laćheardem

88
§ 84
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

p<’>erdileas ke-o bîrșoró ți s-a-mplinit al tău anișor

De kînd beșes p<’>andadó De când șezi închis
le șastrensa ko-u663 punró. Cu fiare la picior.
Devla, na mai mundăr ma664 Doamne, nu mă mai omorî
te inkala-ma665 pă-l ćare͜a De mă scoate pe iarbă
pă-l ćereate-l șukareate. pe iarba cea frumoasă.
la moleáte teleardem la cârciumă am plecat
me dadéya pala mande Cu tată-meu după mine
ai me daya pala mande și cu mama mea după mine
la romne͜ása pașa mande Cu nevasta după mine
hurdorența angaleate Cu copiii în brațe.
la mole͜áte tele͜ardém la cârciumă am plecat
efta-okale mol pilem șapte oca de vin am băut
me mol ni na666 će͜aililém. eu de vin nu m-am săturat
ai mai peau me fo667 biș și mai beau eu vreo douăzeci
te mundarau mîrî truș. să omor (sting) a mea sete.

(Radu ioniță din satul Roșu, pl. snagov,

Jud. ilfov)

663
em., kou
664
em., mundăr-ma
665
Cf. inkala(l) ma(n)
666
em., nina
667
Var., fo-k

89
§ 85
ghilí lăiașísko Cântec lăiășesc

Jau p-o668 drom thai gîndi-ma669 mă duc pe drum și mă gândesc

Kasa kă mai iubi-ma670 Cu cine să mă mai iubesc?
Îl dileanța pa-i lumea Cu nebunele din lume
Kai p<’>iravén îl kokurea Care674 poartă cocuri.
araki671 ka makimáste aseară la o beție
But mișeliya kărdém multă mișelie am făcut
efta ruble me pilem șapte ruble eu am băut
mîrî romní ći janel. a mea nevastă nu știe.
la moleate rai baro la cârciumă boier mare
ai k<’>ăré baró ćoró și acasă mare sărac.
ăl bićoya p-o672 p<’>ikó Cu biciul pe umăr
holovența-nd-o673 punró Cu obielele-n picior
ăl fesoya loloró Cu fesul roșior675
sar pelo, sar p<’>arîló Cum a căzut, cum a crăpat
Kă ou sas i kam diló. Că el a fost și cam nebun.

(Radu ioniță din satul Roșu, pl. snagov,

Jud. ilfov)

668
em., po
669
Cf. gîndi(v) ma(n)
670
Cf. iubi(v) ma(n)
671
em., a raki
672
em., po
673
em., holovența- ’ ndo; cf. holeva (spoit.) s.m.pl. ‘pantaloni’; BC traduce diferit holova (pl.):
‛obiele’ (§85,12) sau ‛tuzluci’ (§181,4) și ‛nădragi’ (§189,3)
674
em., unde
675
em., roșu

90
§ 86
ghilí lăiașisko/zlătarisko Cântec lăiășesc/zlătăresc

Devlorîya somnala, Dumnezeișorule sfinte,

Devla, na mai mundar ma676 Doamne, nu mă mai omorî.
Kă me siyom rom lać<h>ó Că eu sunt om bun,
Kărau buténgă miștó Fac multora bine.
Ći karáu ći ek nasul nu fac niciun rău
Des ma677 yag ande kol bur678. Îmi dai683 foc în acele buruieni.
Devlorîya somnala, Dumnezeișorule sfinte,
mai link<’>ăr ma679 pă-i lume͜a mă mai ține pe lume
Ći janáu hohaimós680 nu știu necaz
K-aște681 des ma682 merimós. Ca să-mi dai moarte.

(Costache sandu, din București)

676
em., mundar-ma
677
{{? Des ma}}
678
neatestat în dicționarele uzuale. Cf. bus/pus, -a (paspati) ‘paille’; bus ‛spear, pike [bust]’
(CeCh & heinsChinK)
679
em., linkăr-ma
680
Var., holajmos
681
em., kaște
682
em., des-ma
683
{{?}} să dai

91
§ 87
ghilí zlătarisko <Cântec zlătăresc>

me phenau, Devla, kadea eu zic688, Doamne, așa

te mundares kol romnea să omori pe acea muiere
Kă but si oi dile͜ardí Că mult este ea înnebunită
halas t<h>ud anda-i pirí a mâncat lapte din oală
muk<h> la684, p<h>rala, de la685 înke͜al las-o, frate, dă-o încolo
Ka mai p<h>abare la686 o kham Că o mai arde soarele
K-aște687 dikhal lako p<h>ral. Ca să o vadă al ei frate.

(Costache Zlătaru din București)

684
em., muk-ta
685
em., de-la
686
em., phabare la, cf. phabare(l) la; cf. thabav-, tharav-
687
em., kaște
688
[[îți]]

92
§ 88
Dili rićinearitiko Cântec ursăresc

a nane le Rădukane, a măi nene, Răducane,

De kînd jelean ku ćokane,
e siniya nana ć<h>uteom tu689 devreame
Ku ’l690 gîndoya me sa tute.
p<’>aravde͜ás mo p<’>ral dui bute
p<’>aravde͜ás t<’>ai pokinde͜ás
t<h>ai duma leya na das.
De când te-ai dus cu ciocane
masă nu ți-am pus691 devreme
Cu gândul eu tot la tine.
a spart frate-meu două buți
a spart și a plătit
și cu el nu a vorbit.

(Dumitru păuna din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

689
em., ćuteom la; ćhuteom var., čhutem, čhutinem, čhitem, čhitinem
690
em., ka- ’l
691
em., masa nu am pus-o

93
§ 89
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

K<’>ăr baro somnakuó Casă mare de aur

Kărel les692 o Del muro să o facă Dumnezeu a mea
K-aste693͜ aváu me rai baro Ca să fiu eu boer mare
t<’>ai vi muro rakloró și încă al meu copilaș.
Das694 les mango Deloro l-a dat mie Dumnezeu
Katar po695 suflețelo De la al lui suflețel
Kă si sar ek lulughi Că este ca o floare
Kai bareol and-e696 piri Care699 crește în oală
Parkă697 si somnakui698 parcă este de aur
Bi drosináko mardi<.> Fără rouă bătută.

(savu Cobzaru din București)

692
em., kărel-les
693
em., kaste, cf. k-aște
694
{{? Das}}
695
Var., pe, pi ‘al său, a sa, ai săi, ale sale etc’
696
em., ande
697
em., par-că
698
Cf. somnakuni
699
em., unde

94
§ 90700
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

pe koi har tele opre pe acea vale jos sus

But katune poladé multe corturi708 întinse
ai-i701 țăra anda-u702 mașkar iar cortul709 din mijloc
But si mîndro t<h>ai șukar mult e mândru și frumos
patrinorî kaș703 parnó Frunzuliță lemn alb
aoleo će704 șeaoro705 aoleo, ce băiețaș
sostar, Devla, nai muro706 De ce, Doamne, nu-i al meu
Zabunoya kejano707 Cu zăbunul de mătase
Fesorăya melalo<.> Cu fesul murdar.

(Borănescu petre din satul Viișoara mare,

Jud. Romanați)

700
= lXVii C’78
701
em., {{? aj}}, cf. tha-i C’78
702
em., andau
703
Var., kašt
704
Cf. so C’78
705
Var., čhavoro
706
Cf. munro C’78
707
Cf. kejlanó C’78
708
[[cătune]]
709
{{? Cortul}} em., Cortul

95
§ 91
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

aoleo, kă kam meráu aoleo, că o să mor

nai ma710 mui te ćumidau nu am gură să sărut.
na ćumide, nan<’> dăndál nu săruta, nu mușca
Kă dikhăl ma711 muro p<’>ral Că mă vede frate-meu
t<’>ai șinel712 ma713 la șureasa și mă taie cu cuțitul
Bikinel ma714 la t<’>ole͜ása și mă vinde cu cântarul.
and-o ges la patragheáko În ziua de paște
si lo715 abeav la tute͜áko este ziua tutei
Kăr tu716, tute, nasfali Fă-te, tută, bolnavă
andă kou pato înzardi pe acel pat întinsă
te anau tukă mol guli să-ți aduc ție vin dulce
ande koi stikla bari. În acea sticlă mare.

(Borănescu petre din satul Viișoara mare,

Jud. Romanați)

710
em., nai-ma
711
em., dikăl-ma
712
Var., čhinel
713
em., șinel-ma
714
em., bikinel-ma
715
em., silo
716
em., {{? Kăr-do?}}

96
§ 92
ghilí lăiașisko Cântec lăeșesc

o khamoro jal, perel soarele se duce, cade,

o dad717 ni mai avel. tata nu mai vine
ta kai si ke o dadoro Dar unde este al tău tătișor
Ke t<h>emeste horahanó Că la țara turcească
Ke ćordeas ek grastoró Că a furat un călușel
t<h>ai beșel p<h>andadoró și a stat închis.
<—> mă, ita, n<e>ika, kă avel — mă, iată, neică, că vine.
<—> mo aș718, neika, će avel. — mă taci, neică, că nu vine.
Di-ta719, Devla, di-ta720 mo Vezi, Doamne, vezi mă
ita, Devla, kăl721 dileá iată acele nebune
Kai beșel and-el722 dromá Care724 șed pe drumuri
t<h>ai marel-pe pa-l723 yak<h>ă. și se bate pe725 ochi.

(Borănescu petre din satul Viișoara mare,

Jud. Romanați)

717
em., dade͜a {{? o dadeja ?}}
718
Var., ačh
719
em., dita
720
em., dita
721
{{?}}, cf. kol, kola
722
em., ande-l
723
{{?}}, em., merel-pe pa-; var., pă, pe, po
724
em., că
725
{{?}}

97
§ 93
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

ita, Devla, kai726 juvli iată, Doamne, această femeie

Kai juvli kai marimé
Kai p<’>irel te hal șăré
sa șăré murșikané
— —
De kînd grasten ni ćordém
la moleáte ći pilem
ai gălém ko-u727 plai baro
t<’>ai ćordém ek grastoró
ohto galbeni bikindem
efta okale mol pilém
Kola moleate nevi
Kă si la728 sa mol guli.
această femeie blestemată
Care729 umblă să mănânce capete
tot capete voinicești.
De când cai nu am furat
la cârciumă nu am băut
și m-am dus la dealul mare
și am furat un călușor
opt galbeni l-am vândut
șapte oca de vin am băut
la acea cârciumă nouă
Că are tot vin dulce.

(ion Dumitru din cătunul Crângu,

pl. mostiștea, Jud. ilfov)

726
Cf. kai(a), kadaja
727
em., kou
728
em., lesel
729
em., unde

98
§ 94730
Dili rićinearitiko Cântec ursăresc

e romneorî e ući nevestica cea înaltă

sar e lipa e șuti
pale-i romni731 mai harní
sar kileavin732 ladavdí
t<h>ai gheleomas733 te t<h>anendar734
t<h>’arak<h>leomas735 te balendar736
sar kalo kej dugheanendar737
thai p<h>ende͜ánas ayak<h>a738
te mundarau739 me daya740
t<h>ai pe urmă me dades741
t<h>ai pe urmă me phene͜á
me phene͜á le mai bare͜á<.>
Ca teiul cel uscat
Da nevasta mai scurtă
Ca prunul încărcat.
și mă dusesem de la ale tale742 locuri
și găsisem dintr-ai tăi743 peri
Ca neagra mătase de la dugheană
și ziseseși așa
să omor pe mumă mea
și pe urmă pe al meu tată
și pe urmă pe a mea soră
pe a mea soră cea mai mare.

(macior petre din cătunul petriș,

com. Dolhești, Jud. Fălciu, pl. Crasnei)

730
= XliV C’78
731
C’78, em., romnei {{?}}
732
Cf. kileavín C’78
733
Cf. gheleómas C’78
734
Cf. thanéndar C’78
735
Cf. arakhleómas C’78
736
Cf. baléndar C’78
737
Cf. dugheanéndar C’78
738
Cf. ayakhá C’78
739
Cf. mundaráu C’78
740
Cf. dayá C’78
741
Cf. dadés C’78
742
em., la ale tale
743
em., de ai tăi

99
§ 95
ghilí lăiașisko
Devla, na mai mundar ma744
t’ ankala ma pă koi će͜ar
pă koi harorî șukar
But țărurea si anzardé
Numai koi țăr mașkaral
But si anzardi șukar
pala late kon beșel<?>
(gheorghe țiganu din satul misil)
744
em., mundar-ma
100
Cântec lăiășesc
Doamne, nu mai mă omorî
De mă scoate pe acea iarbă.
pe acea vâlcică frumoasă
multe corturi sunt întinse
numai acel cort din mijloc
mult este întins frumos
După dânsul cine șade<?>
§ 96
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

la moleate kă gălem la cârciumă că m-am dus

panǵ okale mol pilem Cinci oca de vin am băut
t<’>ai me mol ni ćeaililem și eu de vin nu m-am săturat
Kam mai peau i aver biș o să mai beau și încă douăzeci
te mundarau mîrî truș<.> să sting a mea sete<.>

101
§ 97
ghilí tismanarisko Cântec tismănăresc

Kăr ma745, taikă-k sindealó746 Fă-mă, taică, un cuțit

te șinau747 muro buk<’>o, să-mi scot fierea
Ko kalo748 ko kaloró Cea negră, cea negrișoară.756
na ćumide m-and-o749 drom nu mă săruta în drum
mundarel tu750 muro rom te omoară al meu bărbat
t<’>ai șinel tu751 la șure͜asa, și te taie cu cuțitul
Bikinel tu752 la t<’>ole͜asa. te vinde cu cântarul
șude753-i luludi p-o754 yazo aruncă floarea pe iaz
na sa kăr mangă755 năkazo; nu îmi mai tot fă necaz.
o năkazo ta kăreăl necazul de-l face
Gîndil kă ći pokinel<.> gândește, că nu plătește <.>

(ion pavel din satul Fântâna Domnească,

pl. ocolul, Jud. mehedinți)

745
em., kăr-ma
746
sic!, șindealo, ćhindealso
747
Var., čhinav
748
em., kokalo
749
em., ćǐumide-m-ando
750
em., mundarel-tu
751
em., șinel-tu
752
em., bikinel-tu
753
Var., imperativ < thav/ćhav; cf. tho!
754
em., po
755
em., kăr-mangă
756
em., să tai ficatul meu/ Cel negru, cel negrișor. Bukho kalo lit. ‘ficat negru, i.e. fiere, bilă’

102
§ 98
Dilí romani Cântec țigănesc

abe, dade, kai kerdeon ma757
soske na mundardeon ma758?
Kam janlo ek sar adaya.
na sas, dade, te mulo
t ’ayak<h>a te n ’aresló,
Ćoró, bidayakoro759
streíno sarendar
Kon uștel, lel man760 baléndar.
ai, tu, dale, kai kerdeon ma761
soskere nana mundardeon ma762
Kana tu telean kamni
h ’aviló vremea kai kerdeon man763
mai miștó kă kerdeon man764
hai tu, dale, bareordeon man765
soskere ne mundardeon ma766
te n’ arésló ka nimile opre phu.
— —
patrin zeleno d’ abanos
a, Devla, o p<h>raloró
sas, Devla, te mulo
t ’ayak<h>a te n ’areslo.
Deba, Devla, i brîșind
t ’arakhau i haning767<.>
a, bre, tată, care768 m-ai făcut
De ce nu m-ai omorât?
să fi știut una ca asta.
n-a fost, tată, să fi murit
și așa să fi ajuns
sărman fără mumă
străin de toți
Cine să scoală, mă ia de păr.
și tu, mamă, care769 m-ai făcut
De ce nu m-ai omorât?
Când tu te-ai dus însărcinată
și a venit vremea, când770 să mă faci
mai bine, că m-ai făcut.
și tu, mamă, că m-ai crescut
De ce nu m-ai omorât
să nu ajung ca nimeni pe pământ
Frunză verde de abanos
a, Doamne, frățiorul,
a fost, Doamne, să fi murit
și așa să nu fi ajuns
Dă, Doamne, ploaia
să găsesc puțul <.>

(Vasile Dragomir)

757
em., kerdeon-ma
758
em., mundardeon-ma
759
em., bi dayakoro
760
em., lel-man
761
em., kerdeon-ma
762
em., mundardeon-ma
763
em., kerdeon-man
764
em., kerdeon-man
765
em., bareordeon-ma
766
em., mundardeon-ma
767
em., kaning
768
em., unde
769
em., de ce
770
em., unde

103
§ 99
ghilí lăiașisko Cântec lăeșesc

aoleo bre șeaoró771 aoleo, bre, băiețaș

tu șuteanas mo șăró
Kă ćordean ek grast parnó
t<’>ai astardeas tu772 o gajó
t<’>ai p<’>angleas tu ăl șăleya
t<’>ai mardea-tu ăl kiléya
tu maladean te roves
t<’>ai man te pîrîsăres.
Kadea si bre șeaoró773
Kadea si, unkyule, mo.
tu puseși al meu cap
Că ai furat un cal alb
și te-a prins românul
și te-a legat cu funia
și te-a bătut cu parul
tu ai început să plângi
și să mă pârăști.
așa este, bre, băiețaș
așa este, unchiule, bă.

(ștefan mantu din satul Chirnogi,

Jud. ilfov)

771
Var., čhavoro
772
em., astardeas-tu
773
Var., čhavoro

104
§ 100
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

t<’>ai jalé, nane, jălé și s-a dus, nene, s-a dus

tokam aćhileom palé, tocmai am rămas înapoi.
te jas li ame luniné să ne ducem și noi luni
it ’andere diz kot<’>é iată, în oraș, aci
te kinás kébe ćhindé să cumpărăm ghebe rupte
Kă ne aresen ol lové Că nu ajung banii
te ureavas ame ame. să ne îmbrăcăm noi.
mai șukar nana mai jau mai bine nu mă mai duc
Kă si ma774 so p<’>iravau Că am ce purta
si ma775 baboya bari am șubă (zăbun) mare
t<’>ai vi kușma bakraní. și căciulă de oaie
li me, nane, nana jau și eu, nene, nu mă duc
Kă si li man776 so te hau Că am ce să mănânc
Kam beșau li mai nango o să șed și mai gol
muk<’> te avau sasteesto777 lasă să fiu sănătos
it ’ande mo k<’>eroró<.> iată, în a mea căscioară <.>

(stoica ion, umblător)

774
em., sima
775
em., sima
776
em., sili-man
777
Var. sincopată: cf. sastevesto

105
§ 101
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

Kakarasko pe tufate Cioară pe tufă

so-s telal te zavelkate? Ce e pe jos la a ta zevelcă784
Jokos t<h>ai bajokoros. Joc și batjocură.
marel ki vlahtúra778. Bate a ta strepelniță785
Kai dik<h>esa ćiurarés Unde-i vedea ciurar786
Ke kana del le krostésa779 Că când da cu maiul
Ć<h>orel780 o rup le gonésa. toarnă argintul cu sacul
Kai dikhesa ćiurarés Unde-i vedea ciurar787
ande lésko drom te ’nklés În drumul lui să ieși
(trivar te ć<h>ungardes les781) (De trei ori să-l scuipi.)
Kai dikhesa ferarés Unde-i vedea fierar
trívar te ćumides les782 De trei ori să-l săruți
Ke kana del le sivrésa783 Că când dă cu ciocanul
Ć<h>orél somnakái gonésa <.> Varsă aurul cu sacul<.>

(Răducanu Feraru din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

778
neatestat. Cf. Ro vraftură, vraftoriță, praftură ‘pămătuf pentru fierărie’
779
neatestat în dicționarele uzuale.
780
Cf. thorel
781
em., ćǐungardes-les
782
em., ćǐumides-les
783
Var., sivreasa, svireasa
784
Zăvelcă ‘fotă’ (DlR)
785
{{?}}, stropelniță, stropelnițe s.f. (înv.) ‘stropelnic de fierărie, prafture’
786
em., ciurari
787
em., ciurari

106
§ 102788
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

mundar789, Devla790, le juvleá791 omoară, Doamne, pe femeia

le juvleá792 le mîndrone͜á793 pe femeia cea mândră
Ka-e794 juvli795 e mîndro Că femeia cea mândră
sar e ratiya796-i skumpo Ca rachiul cel scump
Kana pes t<h>ai make͜ovés Când bei și te îmbeți
thos to șero797 t<h>ai sovés pui al tău cap și dormi.
pale-i juvli798 e bandí iar femeia cea strâmbă
sar e grasni799 i kori800 Ca iapa cea oarbă
Jal p-o801 drom, t<h>ai ni dikhel802 se duce pe drum și nu vede
ande kol huvéa803 kam del În acele găuri o să dea
mire804 ghe kam harnearel805<.> ale mele zile o să se scurteze.

(macior petre din cătunul petriș,

com. Dolhești, Jud. Fălciu, pl. Crasnei)

788
= XlV C’78
789
Cf. mundár C’78
790
Cf. dévla C’78
791
Cf. la juvleà C’78
792
Cf. juvleà C’78
793
Cf. mândroneà C’78
794
Cf. kă e C’78
795
Cf. juvlí C’78
796
Cf. ratíya C’78, Var., rakìja
797
Cf. șeró C’78
798
Cf. juvlí C’78
799
Cf. grasní C’78, cf. grastni
800
Cf. e korí C’78
801
em., po
802
Cf. dikhél C’78
803
Cf. huveà C’78
804
Cf. miré C’78
805
Cf. harnearél C’78

107
§ 103
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrineorî și-o lalea Frunzuliță și-o lalea

Înflorisar rugona Înflorește, rugule,
te bareon ke patreora să crească ale tale frunzișoare
te kerdeon dol lulughea să se facă de-ale flori
te k<h>iden le806 dăl ć<h>eaya să le strângă de-ale fete.
Devla, na mai mundar ma807 Doamne, nu mă mai omorî
te del dăi primavara să dea acea primăvară
te mai peau me le moleate să mai beau eu la cârciumă
le romneasa pala mande Cu nevasta după mine
le dasa pala korate Cu mama după gât
t<h>a ’l808 șeavența d’ angalate. și cu copii din brațe<.>

(nu este pus spuitorul. ? Vasile lăcătușu

din Rumânești, <Jud. Dâmbovița>)

806
em., kiden-le
807
em., mundar-ma
808
em., ta-’l

108
§ 104
ghilí lăiașisko Cântec lăeșesc

mar les809, Devla, te aves mardó Bate-l, Doamne, să fie bătut

o ćoró barikanó săracul fudul
ande sóste p<’>ukiló În ce s-a umflat
and-o810 gad o șingheardó În cămașa cea ruptă
nić kodová nai811 leskó nici aceea nu-i a lui
t<’>ai si mînrî p<’>ralésko. Ci a fratelui meu.

({{?}} Vasile lăcătușu din Rumânești,

<Jud. Dâmbovița>)

809
em., mar-les
810
em., ando
811
em., na-i

109
§ 105812
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

luludi parni bari Floare mare albă

Drago mande813 koi gaji
t<’>a mai drago koi romní
Kă nai sar e gaji.
Di-ta814, Devla, kou șe͜aó
le gadeya melaló,
sostar, Devla, nai munro
te dav les815 aver t<’>odó816
But si șukar ai tărno.
Dragă mie acea româncă
Dar mai dragă acea țigancă,
Că nu e ca o româncă.
iată, Doamne, acel băiat
Cu cămașa murdară
De ce, Doamne, nu-i al meu
să-i dau alta spălată
mult e frumos și tânăr.

(neamțu ioniță din turnu severin)

812
= lii C’78
813
Cf. mandi C’78
814
em., dita
815
em., dav-les
816
Cf. thodó C’78

110
§ 106
Dili817 rićinearítiko Cântec ursăresc

ma mai818 mundar ma819, Devla820, nu mai mă omorî, Doamne!

Ji but ji ’n primavara; până mult, până în primăvară.
te bareon me pheneorea să crească ale mele surioare.
te lau lenghe papukeá să le iau papuci,
t<h>ai pe urmă li ćene͜á și pe urmă și cercei
te dik<h>en ol flekéya. să le vadă flăcăii
of, Devlike, mi romni oh, Doamne, a mea nevastă
mi romneorî e mîndro a mea nevestică mândră.
te mai arapk<h>au821 lasa epkar822. să mă mai găsesc cu dânsa odată.

(manole Ciobanu din cătunul petriș,

com. Dolhești, Jud. Fălciu)

817
{{tot ca cântecul no. 5.}}. Versurile 1-5 ≈ § 5
818
em., mamai
819
em., mundar-ma
820
em., Dev ’la
821
{{arak<h>au ‘găsesc’, arak<h>adivau ‘mă găsesc’}}. Var., arakhau, araphau, rakhau
822
sic! epkar< *eb/v +kar< ekvar

111
§ 107823
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

Vai, dadike, mi romni Vai, tătiță, a mea nevastă

Ć<h>eai bulibașastiri824
ai dineomas deș-u-dui
te ćumidau parno mui
t<’>ai si le dau biș-t<’>ai-ștar
te p<’>agau sano mașkar.
patrinorî hurdimates
p<’>utilé ol ćorimátes.
Dik<’>-ta, Devla, so si at<’>e825
sa-l ćoré k<’>idinea-le826.
Fată de bulibașă
și dedusem douăsprezece
să sărut albă gură
și am să-i dau douăzeci și patru
să frâng subțire mijloc.
Frunzuliță mărunțișuri
s-au umflat827 sărăciile
să vezi, Doamne, ce e aci
toți săracii s-au adunat.

(macior petre din cătunul petriș,

com. Dolhești, Jud. Fălciu, pl. Crasnei)

823
{{m}}, probabil miklosich
824
Var., bulibašakiri
825
Var., gadathe, khate, khote
826
Cf. khindinea(n) len
827
{{mândrit}} alt.man.

112
§ 108
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

pă koi će͜ar ăi zeleno pe acea iarbă verde

K<’>ălel abe͜áu romanó
Javtar i me te k<’>ălau
ni mai jau kă ći janáu,
Jau p-o828 malo le payesko
Dă doro mîră dadésko
Ʒau p-o malo la gîrlako
andă doro mîro dako<.>
Joacă nuntă țigănească
mă duc și eu să joc
nu mă mai duc că nu știu
mă duc pe malul apei
De dorul tatălui829 meu
mă duc pe malul gârlei
De dorul mamei mele.

(Voicu scarlat din satul Băleni,

Jud. Dâmbovița)

828
em., po
829
em., fratelui

113
§ 109
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

si ma-k830 kleșto t<’>a-k ćokano am clește și ciocan

t<’>ai sa bușau831 kapitáno
te n’ avel ma832 dui parale
si ma833 haźo, lukru mare
na dik<’> ma834 kă sem kalo
Kă săm neamósko baró
Bikin, tate, kol k<’>ures
t<’>ai le mangă kol șeavés835
Kol șeaves ŏl șukares.
și tot mă numesc căpitan
să nu am două parale
am haz, lucru mare
nu mă privi că sunt negru
Că sunt de neam mare.
Vinde, tată, pe acel mânz
și ia-mi mie pe acel băiat
pe băiețelul cel frumos.

(Voicu scarlat din satul Băleni,

Jud. Dâmbovița)

830
em., sima
831
Var., bućhav
832
em., n ’ avel-ma
833
em., si-ma
834
em., dik-ma
835
Var., čhaves

114
§ 110
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

so hana me șeaoră836 Ce-or mânca ai mei copilași?

hana făsuia lolo or mânca fasole roșie
pena payoró șudró or bea apșoară rece
t<’>ai smabea-le837-o iló De se strică la stomac840
t<’>ai p<’>irdem t<’>ai lișeardem838 și am umblat și am fărâmat
tuya duma ći mai dem și cu tine nu am vorbit
so kam karau lișearau839 Ce-o să fac, să dreg
tuya duma te mai dau. Cu tine să mai vorbesc?

(Voicu scarlat din satul Băleni,

Jud. Dâmbovița)

836
Var., čhavore
837
smabea(n) le(n). neatestat în dicționarele uzuale.
838
Var., {{likeardem}}
839
Var., likiarav
840
em., De-i lovește inima. (ursăresc) ilo ‘stomac’. Îi mulțumesc lui Cristian pădure pentru această
explicație.

115
§ 111
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

ita, Devla so kerdăm841 iată, Doamne, ce-am făcut

pilem but t<h>ai matilem
gălăm k<h>ăre la romneatar
t<h>ai manglăm hamásko latar
ai p<h>endă: kă nai ma842 mo.
me thodem o vast p-o843 t<h>over
t<h>ai dinăm la844 la sărestă845.
ai dadă, kola moleată.
e Dika k<h>an dine846
la molată847 kai găle.
am băut mult și m-am îmbătat
m-am dus acasă de la nevastă
și am cerut de mâncare de la dânsa
și a zis că nu mai e, mă.
eu am pus mâna pe topor
și i-am dat în cap.
ai, tată, la acea cârciumă
Dica a ascultat
la cârciumă unde s-a dus.

(neamțu ioniță din turnu severin)

841
em., ita, Devla, kerdăm
842
em., nai-ma
843
em., p-o
844
em., dinăm-la
845
sic! šereste
846
em., kandine
847
sic!, v. supra moleată

116
§ 112
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

ande koi poiana șukar În acea poiană frumoasă

sî-k katuna mașkaral este un cort în mijloc
sî-k șei848 mîndro t<h>ai șukar. este o fată mândră și frumoasă
Kăr tu849, neikă, nasfalí Fă-te, neică, bolnavă
le-i braghi t<h>ai ja peéste850 ia donița și te du la apă
te arakhau tu l851-aseavéste să te găsesc la moară
t<h>o852 gono ai t<h>o duméste pune sacul și pune la umăr
Kă t<h>abol muro ilo853 Că arde860 a mea inimă
Pînă dea854 ko muyoro. până vei da a ta guriță
Potoliu munro ilo potolesc a mea inimă
Ka t<h>abol muro gheoro. Că arde a mea inimioară
inzar keo855 șoro856 pă-i bar Întinde-ți al tău cap de gard
te dăndalau tukă ăi k<h>an să-ți mușc urechea
te ninkărau857 trin ghes mas and-i858 thar. să țin trei zile carne în măsea
te janes kă lem to859 k<h>an. să știi că <ți->am luat urechea.

(goța păun din satul Călinești,

Jud. muscel)

848
Var., čhej
849
em., kăr-tu
850
Var., paieste
851
em., arakhau-tu-l
852
{{imperativ cu formă rară de la thau ‘pun’ (lăieșește). Zavragește este ćhau.}}
853
{{Ilo ‘inimă’ (lăieșește). Ursarii și zavragii zic mai mult ghi}}
854
Cf. desa
855
em., ke-o; keo pron. posesiv, ii sg.m.
856
sic! šero
857
{{ninkearau ‘țin ’, lăieșește în loc de linkearau}}
858
em., andi
859
em., lemn{{lemn este curioasă punerea lui n}}
860
em., mă arde

117
§ 113
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

lulugheorá pașa-i len861 Floricele pe lângă gârlă

marel tut862 o del de phen. să te bată Dumnezeu, de soră,
lulugheora pașa-u863 yazo; Floricele pe lângă iaz
na mai kăr mangă nekazo. nu-mi mai fă necaz
armenkuto, mui gulo armencuță gură dulce
De ma864-k țîra muyoro. Dă-mi o țâră gurișoară.
— naș865 k<h>otar, ćorá baró — Fugi de aci, hoțule mare
na ćumide ma866-nd-o drom nu mă săruta în drum
Kă dik<h>ăl ma867 munro rom Că te vede al meu bărbat
ai p<h>agăl mînrî ćeangá și rupe ale mele picioare
șinel ma868 la șindealea869 și mă taie cu cuțitul
Bikinel ma870 la țîrdea871. mă vinde cu cântarul872.

(goța păun din satul Călinești,

Jud. muscel)

861
{{e len, îl lena ‘gârlă’ (tism<ănărește> și ursărește). Zavragii și lăieșii zic o paș}}
862
em., marel-tut
863
em., pașau
864
em., de-ma
865
{{nașau ‘fug’, nașlem, naș, nașindos, nașlo= nașaldo.}}
866
em., ćǐumide-ma
867
em., dikăl-ma
868
em., șinel-ma, var., ćhin-
869
{{șindea? lea ?}} čhindealesa> čhindealea; čhindealo ‛cuțit’ v. nota 746
870
em., bikinel-ma
871
{{?}} cîrdesa> cîrdea; cîrdo ‛tras’
872
lit. ‛cu cea trasă’ i.e. ‛cu balanța’

118
§ 114
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

ita-nde873 kai874 bar barí iată în această grădină mare

p<’>irael-pe-k ć<h>ei barí se plimbă o fată mare
But si șukar ai parni mult e frumoasă și albă
Kăre-lan875 o Del mîrî să o facă Dumnezeu a mea.
pe koi ćear876o zeleno pe acea iarbă verde
te ćumidau mui parno să sărut gură albă
Kă sem manuș korkoro Că sunt om singur
D’ ek bărș p<’>irau streino<.> De un an umblu străin.

(simion stoica din târgul Balș,

Jud. Romanați)

873
em., ita-’nde
874
Cf. kadaja
875
em., kărelan; haplologie, kerela lan
876
{{e će͜ar, îl će͜area ‘iarbă’}}

119
§ 115877
ghilí tismănearisko Cântec tismănăresc

na ćumide pașa-u878 drom nu mă săruta pe lângă drum

Kă dik<’>ăl ma muro rom Că mă vede al meu bărbat
t<’>ai șinel ma879 la șureasa și mă taie cu cuțitul
Bikinel ma880 la t<’>oleasa mă vinde cu cântarul
t<’>ai kărăl ma kotora881 și mă face bucățele
pă saoră dromorá pe toate drumurile,
t<’>ai hal ma882 îl gurungá883. și mă mănâncă ciorile
na ćumide, na dăndal nu săruta, nu mușca
Kă dik<’>ăn ma de k<’>ăral<.> Că mă884 văd de-acasă.

(ioniță marin din târgul Balș,

Jud. Romanați)

877
= lXVi C’78
878
em., pașau
879
em., șinel-ma, var. čhinel
880
em., bikinel-ma
881
{{e kotor ‘bucată și petec’, pl. îl kotorá}}
882
em., hal-ma, cf. han-ma C’78 cu acordul iii.pl.
883
{{O gurung ‘cioară’, îl gurungá}}
884
em., ne

120
§ 116
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

Ǵal e rața p-o885 paní se duce rața pe apă

mek<h> te jal kă-i melali
melali ai bokhali.
șude886, șude, pala-i bar
ta de mango la887 ćoral.
— —
șude, șude, na dara
Ka mai si ma888 dui gada
V-ek părekea sostená889
malau890 će891 udará
Vi kădé892 će893 kotorá.
lasă să se ducă că-i murdară
murdară și flămândă.
aruncă, aruncă după gard
De dă-mi-o pe furiș.
aruncă, aruncă, nu te teme
Că mai am două cămăși
și-o pereche de izmene
lovesc ale tale uși
și adun<i> ale tale bucățele.

(ioniță marin venit din tismana în Balș,

târg în Jud. Romanați)

885
em., po
886
Var., čhude-, čhide-
887
em., mangola
888
em., si-ma
889
Var., sosti, -ea
890
sic!, Cf. marav
891
palatalizarea adj. posesiv ke> će
892
Var., kide(s)
893
Var. ke, te

121
§ 117
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

patrinorî pelinița Foicică peliniță

pe kou plai pe koi lunkița
nak<h>ăl ek aravlerița894
t<h>ai mai sî lă895 v’ ek mîndruța
t<h>ai sî la896 ăk grast țunoró897
K<h>anoranța baroră
t<h>-ănd-o898 p<h>iko loleardănța
nak<h>ăn vășăndă bare899.
K-aște900 dăl pa pe-o dadoro
nak<h>ăla and-ă901 vășănda tarnă
Pînă lăskă kalăndă sokri,
t<h>ai mai jala kuzum902 jala
t<h>’ anda-u903 mui pală mai p<h>ănela
oh, p<h>enă, boriă<,> de kata lim tu904
ăk ghi ći mot<h>adean mangă
E905 mot<h>ola -k ghileorî telă906 kai907 plaiorî
mai p<h>ende ve-i bororî: ći mothau ghileorî
tă mothau anda muyoro.
pe acel deal pe acea <luncuță>
trece o catană
și mai este și o mândruță
și este un cal mititel
Cu urechiușele908 mari
și pe spinare cu înroșite909
trece la păduri mari
Ca să dea peste al lui tătișor
o trece la pădurile tinere
până la ai lui negri socrii
și o mai merge cât o merge
și din gură iar o mai zice
oh, soră, noră910, de când te-am luat
o inimă nu ai spus mie
Vei spune911 și un cântecel sub acel musticel
a mai zis și norișoara: nu spun cântecel
Dar să spun din gurișoară

894
neatestat în dicționarele uzuale.
895
em., sîlă
896
em., sîlă
897
Var., cîknoro, tiknoro
898
em., ăndo
899
em., baró
900
em., kaște
901
em., andă
902
Var., kazom, kozom
903
em., andau
904
em., lim-tu
905
E ‘ei, vei ’ este un românism, viitorul de tip volio. E mothola este un viito dublu marcat.
906
em., tenă
907
Cf. kaj(a)
908
em., urechile
909
em., roșii
910
em., soră
911
em., e spune

122
asutnel ma912 o ćoralo
t<h>ai ninkărel913 ćio914 dromoro.
aoleo, so kai kărau
tusa duma te na dau
t<h>ai naștis te ninkărau
nić k<h>ără nić and-o915 gau<.>
mă aude hoțișorul
și ține al tău drumuleț
aoleo, ce să fac
Cu tine să nu vorbesc
și nu pot să trăiesc (cu tine)916
nici acasă, nici în sat.

(ioan Radu Buznearu din satul tismana,

Jud. gorj)

912
em., asutnel-ma
913
Var., ningerel, ingerel ‘a ține’
914
Cf. tio, kio
915
em., ando
916
em., și nu poți să țin

123
§ 118
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

tela-u plai ko zelino sub dealul cel verde

Karăl-pe abeav romano se face nuntă țigănească
ak<h>arăl ma917 tă k<h>ălau mă cheamă să joc
me ći jau<,> kă ći janau eu nu mă duc că nu știu
sar kai kărau te istráu918 Cum o să fac să scap
Kate puika na mai jau. pe la puica nu mă mai duc.
De ma919, muikă, k<h>iloro Dă-mi, mamă, untișor,
te makhau920 ko921 prasao922 să ung acea costiță
Kai phaglo923 o malado pe care a rupt-o nebunul925
K’avilo raći924 mató Că a venit aseară beat
ne pilălă bok<h>alo<.> nebăut flămând<.>

(george iuga din satul tismana, Jud. gorj)

917
em., akarăl-ma
918
{{istrau, istraem}}, var. hastrav, astrav
919
em., de-ma
920
em., mai hau
921
Cf. ka(v)o> ka’o> ko
922
Cf. praš, prašava
923
em., te paghel
924
{{a raći= a raki}} ‘aseară’
925
em., să bată (frângă) nebunul

124
§ 119
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

aolo, merau, merau aoleo, mor, mor

nai ma926 mui te ćumidau
ală manroro ta927 ha
t<’>ai hanrî pani ta928 pi
Dinăm barea beleavate
tăleardem tă929 jau ekăte930<.>
nu am gură să sărut
na pâinișoară de mănâncă
și puțină apă de bea.
am dat de mare belea
am plecat să mă duc la una<.>

(țemen Cârstea din satul tismana,

Jud. gorj)

926
em., nai-ma
927
Cf. te ‘să’
928
Cf. te ‘să’
929
Cf. te ‘să’
930
em., e kăte {{?}}

125
§ 120
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrinorî kaștoro Frunzuliță lemnișor

Katinkuța mui parno Catincuța gură albă
Ai manța p-o931 dromoro hai cu mine pe drumuleț941
Ka sem, phee932, korkoro Că sunt, soro, singurel942
aolo, bre, șaoro933 aoleo, bre băiețele
aćh934 ke moya, n-av dilo935 taci cu gura-ți, nu fii nebun
K’așunel mo dadoró Că te aude tătișorul meu
t<’>ai șinel936 mo baloro937 și-mi taie perișorul
t<’>ai p<’>agăl mo kokalo și-mi rupe oasele943.
na dara, Katinko, șe938 nu te teme, Catincă, fată
nak<’>- ta939 beș manța tălé treci să șezi944 cu mine jos
— Karing te jau tuya<,> bré — Unde să mă duc cu tine, bre?
— te beșas ame tălé să ședem noi jos
ita, șe, kutk<h>a, kadea iată, fă, colea așa
Ka-i salciya oi bangheardi la salcia cea pletoasă945
te des ma940 ćući parni<.> să-mi dai țâță albă.

(Constantin petre din satul Cocoșul,

Jud. Dâmbovița)

931
em., po
932
Cf. phene
933
Var., čhavoro
934
{{aćhau ‘tac și rămân’, aćhilem, ać, aćindos, aćeado}}
935
em., av-dilo
936
Var., čhinel
937
{{o bal ‘părul din cap’, îl bal; o balo ‘porcul’, îl bale. O baloro ‘perișor și porcușor’. În
însemnarea (sic! sensul) din urmă se zice și balićǐó.}}
938
Var., čhe, Voc. de la čhej
939
em., nak ta
940
em., des-ma
941
em., drum
942
em., singur
943
lit. ‘osul’
944
lit. treci! șezi!
945
lit. ‘aplecată’

126
§ 121
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

șe, luțo, so kerdinean Fă, luță, ce ai făcut

mansa će arak<’>adilean
K-aște946 jas manța and-o947 foro
t<’>ai te ’nkleas vi-and-o948 oboro
K-aște949 kináu tukă țolo
te beșas manța and-o950 foro
t<’>ai te keras ek abeau
te așunel saoro gau
Kă me tut kă kame lau
t<’>ai so avela pokinau
te kerau muro abeau
te-ajutol tukă o Del
me kamau te aves mo rom.
Cu mine nu te-ai găsit
Ca să mergi cu mine în târg
și să ieșim și în obor
să-ți cumpăr ție țol
să șezi cu mine în târg
și să faci o nuntă
să audă tot satul
Că eu pe tine o să te iau
și ce o fi, plătesc
să fac nunta mea.
să-ți ajute Dumnezeu
eu vreau să fii al meu bărbat.

(ioniță marin din București)

946
em., kaște
947
em., ando
948
em., ando
949
em., kaște
950
em., ando

127
§ 122
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

patogos mardo-nd-o951 ruk<’> Batog bătut în copac960

sígo, nane, lem ti duk<’>
Dau tu952, nane, armanea
K-aște953 na ma954 les avre͜á
Panglika marde-and-o955 drom
Res956, nanike, ke p<’>areom957
Kana semas tiknori
seomas, nane, denili
akanak me barilem
But sem, nane, gogheaver
Ulí, nane, mai ke har
ti dik<’>el to p<’>ral k ’alean958
akă, nane, ulislem
Dik<’> ma959, nane, kă ailem<.>
iute, nene, am luat al tău dor.
Îți dau, nene, blesteme.
Ca să nu mai iei pe alta.
panglică bătută în drum
ajunge, neicuță, că am leșinat961.
Când eram mititică
eram, nene, nebună
acum m-am făcut mare
mult sunt, nene, cu minte.
Coboară, nene, mai pe acea vale
să vadă al tău frate, că ai venit
iată, nene, că am coborât
Vezi-mă, nene, că am venit.

(Vasile Văduva din Rumânești, un sat din

județul Dâmbovița)

951
em., -ndo
952
em., dau-tu
953
em., kaște
954
em., na-ma
955
em., ando
956
{{?}} cf. ares-, cu afereză
957
{{?}} phareom (perf.) < pharuleom ‛am leșinat’
958
sic! ailean<avilean
959
em., dik-ma
960
em., rug
961
em., crap

128
§ 123
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

Deba, Devla, brîșindá Dă, Doamne, ploi

te bareon ol lulugheá
te ćhon962 peske dol ć<h>eayá
Dol ć<h>eayá dol tiknore͜á
Kă-l baré si denileá.
Ćiriclí marel p<h>akasa
na ker pheneake yak<h>asa
Kă dau tu963 le dumuk<h>asa964<.>
să crească florile
să-și pună fetele
Fetele cele mici
Că cele mari sunt nebune
Vrabia bate din aripă
nu face sorei cu ochiul
Că-ți dau cu pumnul.

(Baba păuna din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

962
Var., thon
963
em., dau-tu; cf. dav tuke
964
Var., dukhum-

129
§ 124
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

na ǵa, nane, dur tele nu te duce, nene, departe pe jos968

Kă merel to p<’>ral k<’>eré Că moare al tău frate acasă
Del o drago Deloro să dea dragul Dumnezeu
te merel to dadoro să moară al tău tătișor
te-ać<h>él to gad mulanó să rămână a ta cămașă de mort969
te rovel o gau saró să plângă satul întreg
Ka san sar ek balamó Că ești <ca un> mare negustor
Ć<h>e͜ao munteneáskoro Copil de muntean
Vrejo fasuléskoro. Vrej de fasole.
a nanike, nanoro, a neicuță nenișor,
p<’>uć<h>en-ta le965 so-s kalo966 Întrebați-l ce e negru.
ita o gaǵó deniló iată, românul nebun
Kai p<’>aradeas po șeró Care970 i-a971 spart capul
and-o967 posto ko baro În postul cel mare
ghes paraștineakoro. Zi de vineri.

(Dumitru ioan din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

965
em., pućhenta-le; pućhen ta, formă rară de imperativ, ii, pl.
966
or sosk-alo,v. nota 976
967
em., ando
968
em., jos, tele cu sensul de telal ‘pe jos’, vs. opral ‘pe sus, i.e. călare’.
969
i.e. de doliu. V. supra nota 319
970
em., unde
971
em., a

130
§ 125
ghilí rićinearisko Cântec ursăresc

abe, bibo, pauno a bre, mătușă păuna

De ame972, bibo, kol ć<h>eayá Dă-ne, mătușă pe acea fată
le ć<h>e͜ayá le mai tiknea pe fata cea mai mică
Kă șe-i973 bari denili Că fata cea mare nebună
malael974 îl bordéya lovește bordeele
ta hal bare kotora. să mănânce mari codruri976.
abe, nane, ć<h>aoro a bre, nene, băiețel
But san mîndro ai parnó mult ești mândru și alb
anglal dik<’>e͜ós balamo Înainte te vezi negustor
ai palal ćoro baró. și înapoi sărac mare.
muk<’> o udar p<’>inravdó975 lasă ușa mișcătoare (umblătoare)
te ćumidau mui parnó să sărut gură albă977
Kă but ćumidem kaló Că mult am sărutat neagră.
Del o brîșind șudroró Dă o ploaie recișoară
a o ć<h>ĕaoro na m’aló<.> și băiețașul nu a mai venit<.>

(ion stoica din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

972
em., de-ame
973
haplologie čhej i bari > čhe-i bari ?
974
Var., maravel, marel
975
Var. cu –n- epentetic.
976
În sensul de ‘bucăți’.
977
em., dulce

131
§ 126
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

patrin zèleno ćeareasa Frunză verde cu iarbă

muk<’>lean ma, nane, yagasa
K-e978 kîrșma979 andar-o980 văș
Kerdi opre trine belende
K-e981 feleastra andar-o982 oboro
marel o k<’>uro pinresa
te avau șukar te lau ezen
te lav la983 pohalea984 te jau
Kai si mo doro
K-e985 ć<h>e͜ai opral andar kou
privdoro986<.>987
m-ai lăsat, nene, cu foc.
la988 cârciuma din989 pădure
Făcută pe trei furci
la990 fereastra din obor.
Bate mânzul cu piciorul
să fiu bun să iau șaua991
să o pun încet992 să mă duc
Unde este al meu dor
la fata993 de sus din acel pridvor.

(Răducanu Feraru din satul Rumânești,

Jud. Dâmbovița)

978
em., ke
979
kîrșma , v. și krîșma cf. Ro. ‘crâșmă’.
980
em., andaro
981
em., ke
982
em., andaro
983
em., lav-la
984
em., în cal. Cf. pohale ‘încet’
985
em., ke
986
sic! metateză
987
{{Akătalem ‘iacătă-mă !’ Akatalan ‘iacătă-te !’ Akătalo ‘iacătă-l !’ Akătalom ‘iacătă-mă !’
Akăta- len ‘iacătă-vă !’ Akăta-le ‘iacătă-i !’}}
988
em., ca
989
em., în
990
em., ca
991
em., să iau seama; ezen, cf. izen ‘șa’
992
em., în cal
993
em., acea fată

132
§ 127
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

aoleo<,> kame merau aoleo o să mor

thai nai ma994 kaskă mothau
Kă kaskă sas te mothau
gălo thai ći m’ avilo
p<h>erdileas o bărșoró
De kînd vou ći m’ avilo
man muk<h>leas ma995 korkoro996
Kărdeas bezeah baro997
Del o somnal Deloro
K-aște998 jal lesko șăro
ita ande gadau posto.
și n-am cui să spun
Că cui a fost să spun
s-a dus și nu a mai venit
s-a împlinit anișorul
De când nu a mai venit
pe mine m-a lăsat singur
a făcut păcat mare999.
să dea sfântul Dumnezeu
să se ducă capul lui
iată în acest post.

(Vasile ion sat în Jud. Vlașca)

994
em., nai-ma
995
em., mukleas-ma
996
{{korkoro (m. și f.) ‛singur’}}
997
{{?}} em. bezeaha baro
998
em., kaște
999
em., păcate multe

133
§ 128
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrinorî bangheardi Foicică strâmbă

t<h>ai kam tho-ma1000 sumaghi1001 și o să pun zălog
Kola moleate nevi la acea cârciumă nouă
te peau hanțî mol gulí să beau puțin vin dulce
te dikhau koi kor parni să văz acel gât alb
Kă dăstul dikhlem kalí Că destul am văzut negru
Dă trin bărș thai mai mișto De trei ani și mai bine
Dă kîn dikhau sa kaló De când văd tot negru
akanak ći mai dikhau kali acum nu mai văd negru
Kă linem aver parni Că am luat altul alb
te mai java ji kutk<h>a și m-oi duce până acolo
Kam dau and-e1002 beleava o să dau de belea
ita kola romneaya iată cu acea femeie
Kai bușo-la1003 smaranda<.> Care1004 se cheamă smaranda<.>

(iordache ștefan din satul Buciumeni,

Jud. ilfov)

1000
Cf. tho(v) man(n)
1001
Cf. zumagi
1002
em., ande
1003
em., bușola; diat.refl. cf. bušo(l) la(n)
1004
em., unde

134
§ 129
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

Bre, iane, bre, șaó1005 Bre, iane, bre, băiete,

p<’>erdileas ko bărșoró
De kînd beșas korkoro
p-o1006 malo-l Dunăreako
so keres tu, p<’>rala, mo?
hal oi p<’>ei ko muyoro
Kă san, p<’>rala, streino
asal tutar o gajo.
De les1007, nane, ek kilo
te p<’>arau lesko șăro
t<’>ai de fugo, t<’>ai av k<’>ăre,
Kă ći m’astarel tu1008<,> bre.
s-a-mplinit al tău anișor
De când șezi singur
pe malul Dunării
Ce faci tu, frate, mă?
mâncați-ar sora a ta guriță
Că ești frate străin,
Râde de tine românul.
Dă-i, nene, un par
să sparg al lui cap
și dă fugă și vino acasă
Că nu te prinde<,> bre.

(iordache ioan din satul Ciocănești,

Jud. ilfov)

1005
Var., čhao
1006
em., po
1007
em., de-les
1008
em., astarel-tu

135
§ 130
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

abe, nane, Rădukane a, bre, nene, Răducane,

el1009- akana1010 li k<h>eré Vino acum și acasă
p<h>erdile te șou kurké s-au împlinit ale tale șase săptămâni
De kînd ghelean na m’alean De când te-ai dus, nu ai mai venit
mai baro bezeah kerde͜án. mai mare păcat ai făcut.
iubisardean t<h>ai mukhlean ai iubit și ai lăsat
t<h>ai ko doro na linean și al tău dor nu ai luat
t<h>a na-s1011, nane, te mulo Dar nu era, nene, să fi murit
t<h>’aidaikha te na dikhlo. și aceasta să nu fi văzut.

(Dumitru lăcătușu din Rumânești,

sat din județul Dâmbovița)

1009
el[[a]]
1010
akana[[k]]
1011
em., nas. BC folosește în general ortografia na-s ‘nu a avut’. V. § 64, 1; § 222, 2; § 225, 7

136
§ 131
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrinorî kașt parno Frunzuliță de lemn alb

Delas o drago Deloro
te p<h>aral o baroro
te anklel munro p<h>raloró
Ka but beșilo1012 p<h>undadó1013
le sastrența and-o1014 punro
ăl șudreya1015 p-o1016 phiko
sar si tristo ai kaló
Beșlo, maikă, p<h>andadó.
pe kou plai o zelino
K<h>ălel abeau romanó
ak<h>ărel ma1017 te k<h>ĕláu
t<h>ai me ći kamau te ǵau,
Kă dik<h>ăl ma muro p<h>ral
thai șinel1018 o firo anglal.
o firo t<h>-o1019 galbeno<.>
o da dragul Dumnezeu
să se spargă pietricica
să iasă al meu frățior
Că mult a șezut închis
Cu fiarele la picioare
Cu lanțul pe umăr
Cum e trist și negru
a șezut, maică, închis.
pe acel deal verde
se joacă nuntă țigănească
mă cheamă să joc
Dar eu nu vreau să mă duc
Că mă vede al meu frate
și-mi taie firul din-nainte
Firul și galbenul.

(marin gheorghe din satul Dragomirești,

Jud. Dâmbovița)

1012
Cu epenteză vocalică, cf. beșlo
1013
Var., phandalo
1014
em., ando
1015
s.adjectival< šudro ‘rece’
1016
em., po
1017
em., akărel-ma
1018
Var., čhinel
1019
em., to͜a

137
§ 132
ghilí romani Cântec țigănesc

patrinorî dui sire͜á Frunzuliță doi usturoi

p<h>abaras1020 lenghe k<h>erá
Kon rumal1021 mi dragostea
t ’ać<h>ilem ćoró gadea
nai ma1022 gad nai ma1023 sostea
p<h>irindos pala-i1024 Kala
ai dikhau kă line-la
Kerdé baré bezeaha.
arde-ar ale lor case
Cine-mi strică dragostea
De am rămas sărac așa
n-am cămașă, n-am izmene
mergând după Cala
și văd că a luat-o
a făcut mare păcate.

(gogocean șerban din satul Boldu,

Jud. ilfov)

1020
{{?}} var., thabar- ‘a arde’
1021
Var., rimal
1022
em., nai-ma
1023
em., nai-ma
1024
em., palai

138
§ 133
ghilí lăiașisko Cântec lăiășesc

patrinorî ek anglika Frunzuliță o anglică1033

Ker ma1025, Devla, so keres ma1026 Fă-mă, Doamne, ce mă faci
Ker ma1027, Devla, ek rîndunika Fă-mă, Doamne, o rândunică
numai te na mundares ma1028 numai să nu mă omori
Kă me sem ek rom lać<h>ó Că eu sunt un om bun
Butenghe kerdem mișto multora am făcut bine.
linker ma1029<,> na mundăr ma1030 ține-mă, nu mă omorî
te-arakhau ol dromora. să găsesc drumurile.
ita, Devla, somnala, iată, Doamne sfinte,
te șinau1031 me kol raya, să tai pe acea cocoană1034
ita-l t<h>agaréskare͜a iată, de împărat
Ka înțepisardeas me da Că a pus în țeapă pe a mea mamă
ita, kadea de ivea1032. iată așa degeaba.

(ștefan din satul Boteni, ilfov)

1025
em., ker-ma
1026
em., keres-ma
1027
em., ker-ma
1028
em., mundares-ma
1029
em., linker-ma
1030
em., mundăr-ma
1031
Var., čhinav
1032
Ivea ‘degeaba’, de este redundant, calchiat după Ro.
1033
Cf. angelică/anghelică s.f. (pop.) ‘buruiană cu flori alb verzui și cu frunzele mari’. (DaR)
1034
[[doamnă]]

139
§ 134
ghili romaní Cântec țigănesc

pe koi har e tangori pe acea vale strâmtă

hasardem e angrusti. am pierdut inelul.
Rode, mama, dui trin ghes Caută, mamă, două-trei zile
mînrî angrusti te arak<h>es. al meu inel să găsești.
Kai te rodau, maiko, ć<h>e Unde să caut, maică, fată,
Kă ni arakhau la1035 me Că nu-l găsesc eu
Kă line-la-l flăkoya Că l-a luat flăcăii1038
t<h>ai ov garadine1036-la. și ei l-au ascuns.
nai kai te m-arak<h>es la1037 nu este unde să-l mai găsești
te sa des ve arîmáya să tot dai și blesteme
trin ghesa ai trin rake͜á. trei zile și trei nopți.
— mișto, mamă, muk<h>-la înkea. — Bine, mamă, lasă-l încolo.

(mocică din satul Boteni, ilfov)

1035
em., arakhau-la
1036
Cf. garavdi-
1037
em., arakes-la
1038
sic! line(n) la-l flăkoya ‛l-au luat flăcăii’

140
§ 135
ghili lăiașisko Cântec lăeșesc

le la1039, le la1040 pașa ma1041 ia-o, ia-o, de lângă mine,

la romnea, la șukar͜ea. pe nevasta cea frumoasă
patrinorî bangheardi Frunzuliță strâmbă
t<h>ai kam la-ma sumaghi și o să mă pun zălog
te kărau mangă love să-mi fac mie bani
K-aște1042 mundarau la1043 me Ca să o omor eu.
te kam dau e șuri1044 ande la și o să dau cu cuțitul într-însa
te na del pikătura să nu dea picătura
Ći anda-la t<h>ai ći anda-ma. nici dintr-însa și nici din mine
patrinorî sahoro Frunzuliță verzișoară
șei1045 dikl<h>eya1046 kam kaló Fată cu basmaua cam neagră
Voi si sar o postavo. ea este ca postavul.

(Constandin din satul Boteni, {{ilfov}})

1039
em., le-la
1040
em., le-la
1041
em., pașa-ma
1042
em., kaște
1043
em., mundarau-la
1044
Var., čhuri
1045
Var., čhej
1046
{{O dikhlo ‘basmaua’, îl dikklé.}}

141
§ 136
ghili rićinearitiko Cântec ursăresc

patrinorî armi parni Frunzuliță varză albă

Reat paraștineakiri
t<’>ardean, peklean mo gheori
ghes paraștineakoro
t<’>ardean, peklean mo ilo
sar hurde mać<h>easkoro,
Kai nana hal-pes1047 mać<h>o.
ghes paraștineakoro
ni londo ni prospoto
Ka mai halin͜eás ek hurdoro
t<’>ai sar haleas sar muló.
noapte de Vineri
ai înșelat, ai ars a mea inimioară
Zi de Vineri
ai înșelat, ai ars a mea inimă
precum măruntul de pește,
Când1048 nu se mănâncă pește
Zi de Vineri
nici sărat nici proaspăt
Că a mai mâncat un copilaș
și cum a mâncat, a și murit.

(ion stoica din satul sf. Filoteia,

Jud. prahova)

1047
em., halpes
1048
em., unde

142
§ 137
ghili rićinearitiko Cântec ursăresc

patrin zeleno ć͜ear͜easa Frunză verde cu iarbă

muk<’>lean ma1049, nane, yagasa
opre har kei tangori
hahardeom1050 mi angrusti.
Uști, dale, dé-armanea1051
Ko arak<’>leas mi angrustea.
ma-mai, maike, ke-s bezea1052
K’ arak<’>lea la1053 dol flekeya
ol flekeya angarenghe
t<’>’ol cheya si p<’>endeahenghe.
abe, dado, ć<h>eaoro
șukeardeanas mo ilo
ghes paraștineakoro.
m-ai lăsat, nene, cu foc
pe valea cea strâmtă
am pierdut inelul meu
scoală, mamă, blestemă
Cine a găsit al meu inel
nu mai, maică, că-i păcat
Că l-a găsit flăcăii
Flăcăii de cărbuni
și fetele sunt de alune.
a bre, doică, băiețel
Uscaseși a mea inimă
Zi de Vineri.

(Dumitru stoica din satul Rumunești,

Jud. Dâmbovița)

1049
em., muklean-ma
1050
Var., hasardeom (perf.)< hasarav
1051
em., de͜ armanea
1052
Bezea[h]
1053
em., araklea-la

143
§ 138
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

K<’>ăre, soskă jas mo p<’>ral? acasă de ce te duci, al meu frate?

Kă nai tu1054 romni șukar. Că nu ai nevasta frumoasă?
— muk<’>, kă kadea ćeailol-man1055, lasă, că așa îmi place,
muk<’>, te avel vi mai kali lasă, să fie și mai neagră
Ka kodoya si lać<h>i. Că aceasta este bună
na sar kukoya-i parni nu ca cea albă
Dik<’>e͜ol sar grani1056 korî. se vede ca iapa chioară.
Kana jal p-o1057 drom kadea Când merge pe drum așa
Voi del ande kol huvea ea dă în acele gropi
t’ asal saorî lumea. Că râde toată lumea.

(oprea din Jilava, {{ilfov}})

1054
em., nai-tu
1055
ćeailol-man ‘îmi place’ perf. ć͜eaililas-man, pas. ć͜eailó, ger. ć͜eailindós. ć͜eailivau ‘mă satur’.
1056
Cf. grasni,
1057
em., po

144
§ 1391058
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

p<’>urde la1059 sar kukola sufl-o ca pe aceea

lulughi ande koi piri Floare în acea oală
Drago mangă koi romni Dragă mi-e acea nevastă
lulughi ande koi feleastra Floare în acea fereastră
Drago mangă koi nevastă. Dragă mi-e acea nevastă
pă kou plai o zăleno pe acel deal verde
K<’>ălel abeau romano Joacă nuntă țigănească
t’ ak<’>arel ma1060 kou abeau și mă cheamă la nuntă
t<’>ai me ći kamau te ǵeau și eu nu vreau să mă duc
Kă nai man1061 pandokea1062 te dau. Că nu am bani să dau.

(Florea iordache din satul mojicești,

teleorman1063 și Florea ion din Ciocănești,
<Jud. ilfov>)

1058
{{este tot 166 (numerotare greșită în ms.)}}
1059
em., purde-la
1060
em., akarel-ma
1061
em., nai-man
1062
Cf. panduk-
1063
[Ciocănești, Jud. ilfov]

145
§ 140
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Kaná dikhlem t<h>ai dikhlem Când am văzut și am văzut

o vast pe rovlí șulem1064.
panǵ șeré kai p<h>aradem
pușkariate gălem
Kăldărar kă sîkilem
pe kîkavende lové but kărdem
t<h>ai dem ta me astrailem.
Dem lové1065 somnakue la burnikasa
t<h>ai ăl parné la pogheasa.
mâna pe toiag am pus
Cinci capete unde am spart
la pușcărie m-am dus
Căldărar că m-am învățat
pe căldărari bani mulți am făcut
și am dat de am scăpat
am dat bani de aur cu pumnul
și albi cu poala.

(ioniță marin din ștefănești, Jud. ilfov)

1064
Var., čhutem, thodem
1065
em., love

146
§ 1411066
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

o khamoro jal, perel soarele se duce, cade

o ć<h>aoro ajukerel
sa ’nd-o1067 dromoro dikhel
ma ja, nane, dur tele
Ke merel ti dai k<h>ere
t<h>arel tut1068 o Del de věș
Ke barilean and-ek1069 berș
t<h>ai kerde ol gaǵé ande tute
Krîsma1070 bari ol ćeorénghi
K-o pelino1071 e1072 p<h>andado
andar o1073 drom ko baro<.>
Băiețelul așteaptă
tot în drumuleț se uită
nu te du, nene, departe pe jos1074
Că moare a ta mama acasă
arză-te, Dumnezeu de pădure
Că ai crescut într-un an
și au făcut românii în tine
Cârciumă mare de hoți
la pelin cel închis
in drumul cel mare.

(george Călin din pitești)

1066
= lXV C’78
1067
em., ’ndo
1068
em., tarel-tut
1069
em., ande-k
1070
sic! krîșma
1071
Cf. polino C’78
1072
[pandad]
1073
andaro
1074
em., jos

147
§ 142
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî ș-o lalea Frunzuliță și-o lalea

le la1075, le la1076 pașa ma ia-o, ia-o de lângă mine
Kola șea1077 la sukarea1078 pe acea fată frumoasă
Ka del o beng ande la1079 Că dă dracul într-însa
t<’>ai șineau1080 la1081 me kadea și o tai eu așa
K-aște1082 jal e pomenea Că se duce pomina
Kă șindem1083 me kola șea Că am tăiat eu pe acea fată
hal1084 șea ăl vătafoskarea acea fată a vătafului
Kai bușo-la1085 Katrina pe care1089 o cheamă Catrina
muk<’> la1086, p<’>rala, de la1087 înkea las-o frate dă-o încolo
Kă șol to-and-e1088 beleava. Că te-o pune1090 în belea <.>

(nu a vrut să spună numele)

1075
em., le-la
1076
em., le-la
1077
Var., čheja
1078
sic! šukarea
1079
em., ande-la
1080
Var., čhinav
1081
em., șineau-la
1082
em., kaște
1083
Var., čhidem
1084
sic! ăl
1085
em., bușola, cf. bušo(l) la(n)
1086
em., muk-la
1087
em., de-la
1088
em., to-ande
1089
em., unde. Kai are și valoarea pron.rel.pers.iii sg.
1090
em., te-oi pune

148
§ 143
Dili rićinearitiko <Cântec ursăresc>

Iubiskerdean t<h>ai mukhlean ai iubit și ai lăsat

mai baro bezea1091 kerdean mai mare păcat ai făcut
Iubiskerdean ć<h>eai bari ai iubit o fată mare
t<h>ai lindean romni pivli1092 și ai luat o muiere văduvă
sostar kerdinean denilimós De ce ai făcut nebunie?
marel tut1093 okuka1094 ghes Bată-te-ar acea zi
so kerdeom so na kerdeom Ce am făcut, ce n-am făcut
Korkoro hohavdilem1095 singur m-am înșelat
te ć<h>inau me li mi men să tai eu și al meu gât
e ć<h>eayori nana mai kamel Fetișoara nu mai vrea
Ke kerdeom denilimos<.> Că am făcut nebunie.

(Buzaveanu Constantin, Bunești,

Jud. prahova)

1091
Var., bezeah
1092
Pivlo ‘văduv’; pivlimos ‘pivlipe’; pivlivan ‘văduvesc’, pivlilem, pivleo, pivlindos, pivlilo.
1093
em., marel-tut
1094
Var., okolkha, okoika
1095
Var., v. supra hohadilem

149
§ 144

patrinorî kanroro Frunzuliță ghimpe1105

Del o drago deloro
K-aste1096-avel1097 mo p<’>raloro
inklisto p’ ek1098 gras1099 parno
hav lesko mui o guglo
But și1100 șukar ai parno
Parkă1101 si1102 ek rai baro,
șukar sanas p<’>rala mo
Del o drago deloro
te trail ko ć<h>eaoro,
Kă ankaldan mo șoro1103
Kă semas ćoro baro
le bićosa p-o1104 dumo.
să dea dragul Dumnezeu
să vină frățiorul meu
Încălecat pe un cal alb
mânca-i-aș a lui gură dulce
mult este frumos și alb
parcă este un boier mare
Frumos ai fost, frate, mă
să dea dragul Dumnezeu
să trăiască al tău băiețaș
Că a scos al meu cap
Că eram mare sărac
Cu biciul pe umăr.

(palina din București)

1096
em., k-aste, sic! kaște
1097
Kaste-avel
1098
em., p-’ek
1099
Var., grast
1100
sic! si
1101
par-că
1102
[[și]], v. supra
1103
Var. šero, šăro etc
1104
em., po
1105
em., mărăcine

150
§ 1451106

Beșlem trin kurke p<h>anglo1107 am șezut trei săptămâni legat

pașa-k1108 țîra mui parno
p<h>uș les1109, mamă, so kerdas?
— na mai p<h>uș ma1110 p<h>raloro
Kă me semas p<h>andalo
Ker, leski, mamă, te hal
ai de lesko drom te geal<.>
— —
ai, dade, ka-i1111 Kîmpina
Să ćiordim1112 pe galbina
De cînd grasni ni ćordem
nić molorî nić pilem1113
ai, dade, ka-i1114 Kîmpina
te ćoras le ć<h>eya le șukarea1115
Kai beșel palal barea<.>
pe lângă1116 puțină gură alba
Întreabă-l, mama, ce a făcut <?>
— nu mă mai întreba, frățioare,
Că am fost închis.
— Fă-i, mamă, să mănânce
și dă-i drumul să se ducă <.>
hai, tată, la Câmpina
să furăm pe galbena
De când iapă nu am furat
nici vinișor nu am băut
hai, tată, la Câmpina
să furăm pe fata cea frumoasă
Care1117 stă după gard<uri>.

(gheorghe sultan din Brăila)

1106
= lXiV C’78
1107
Cf. pangló C’78
1108
Cf. anda-k C’78
1109
em., puș-les, var., pućh-
1110
em., puș-ma, var. pućh-
1111
em., kai
1112
sic! românism după vb. Rom. ćorel
1113
să ćiordim ... nić pilem, om. C’78
1114
em., kai
1115
Cf. te cioras la șukareá C’78
1116
Cf. pentru C’78
1117
em., unde

151
§ 146
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

hai maren tu1118-l kangăr͜ea și te bat bisericile

hai saorî trușula și toate crucile
tu andal ma1119 pă kol t<h>ena tu m-ai adus pe aceste locuri
te han ma1120 le ćiriklea să mă mănânce vrăbiile
te bașen ma1121 le vulturea<.> să mă țipe (latre) vulturii
— —
nai1122 ćumide ma1123’nd-o1124 drom nu mă săruta în drum
Kă dik<h>ăl ma muro rom Că mă vede al meu bărbat
hai șinel ma1125 le t<h>overesa și mă taie cu toporul
Bikinel ma1126 klidinesa. și mă vinde cu cântarul
— —
nene, ande kou plai baro nene, în acel deal mare
But urdona romané multe căruțe țigănești
le katunența anzardé. Cu corturile întinse
nene, kol șeyá1127 baré nene, acele fete mari
le pogh͜eanța vaziné Cu poalele ridicate
le poreanța andine, Cu coadele aduse
la zulufența șindé. Cu zulufii tăiați.
— —
patrinorî sir peki Frunzișoară usturoi copt
ni san tu sar sî kio1128 ghi. nu ești tu cum este a ta inimă

1118
em., maren-tu
1119
em., andal-ma, cf. Ro. andăla, eu andălesc (reg.) ‘a pleca, a umbla fără rost, a vagabonda’
1120
em., han-ma
1121
em., bașen-ma, bașe[[l]]
1122
sic!, na
1123
em., ćǐumide-ma
1124
em., ndo
1125
em., șinel-ma, var., čhinel
1126
em., bikinel-ma
1127
Var., čheja
1128
em., kio, var. tio, to

152
patrinorî hurdimata
Kai kăres kal1129 barimata
and-o1130 gad le bumbakosko
thai ismenea fuiorosko
telerel o rom k<h>ăral
tu lașeres1131 o mașkar.
Ka n’ avel o rom k<h>ăre
tu mek<h>es le uș tele
telerel o rom le ćokanența
tu beșes le primarența.
Frunză verde mărunțișuri
Unde faci acele fudulii
in cămașa de bumbac
și izmene de fuior
pleacă bărbatul de acasă
tu dregi mijlocul
Când vine bărbatul acasă
tu lași buzele în jos
pleacă bărbatul cu ciocanele
tu rămâi cu primarii<.>

1129
em., ka-l, formă sincopată kala
1130
em., ando
1131
Var., lačheres

153
§ 147

Del o Del o Deloro Dare-ar Domnul Dumnezeu

te-arak<h>au tu1132 muloró
te roel tu1133 șei1134 bari
șei bari, romni tărni.
aoleo, margene, mo
parkă1135 sanas balamo
pe ko grastoro parno
le fesosa and-o1136 șăró.
Del o Del o Deloro
te arakhau tu1137 muloro
pă ko grastoro parno.
să te găsesc mortișor
să te plângă fată mare
Fată mare, nevastă tânără.
aoleo, mărgene, mă
parcă erai negustor
pe acel călușel alb
Cu fesul pe cap.
Dare-ar Domnul Dumnezeu
să te găsesc mortișor
pe acel călușel alb.

(Un țigan din Vărbila, Jud. prahova)

1132
em., te’-arakau-tu
1133
em., roel-tu, var. rodel
1134
Var., čhej
1135
em., par-că
1136
em., ando
1137
em., te-arakau-tu

154
§ 148
ghilí lăeșesko Cântec lăieșesc

la moleate kai gălem la cârciuma unde m-am dus

Deș okale mol pilem
munro dasa pala mande
la romneasa pașa mande.
pala-i țăra1138 p-o1139 kanro
săi balamoro ćoro
Bikinel keș1140 lolo.
t<h>abarel tu-i1141 yag de gau
so rodau ni arakhau
Kă rodau ek anroro
te ’mpakiu ek ć<h>aoro.
Kutk<h>a pala-i katuna
Kai kardon le bezaha
prinǵardon le ćangá.
p-o1142 drom jau p-o1143 drom avau
patrin zeleno p<h>agau
nene, pala ko plai zăleno
Kărdeol abeau romano.
ak<h>arel ma1144 te k<h>ălau
naș katar kă nić avau.
— —
telearau te jau k<h>aré
thai ćorni thol ma1145 telé
p<h>ralorîe, so kărdean?
Zece ocale de vin am băut
Cu muma mea după mine
Cu nevasta lângă mine.
După cort pe ghimpe1146
este negustoraș sărac
Vinde mătase roșie.
arză-te focul de sat
Ce caut nu găsesc
Că caut un oușor
să împac un băiețaș
aici după cort
Unde ai făcut păcate
ai cunoscut1147 genunchele
pe drum mă duc, pe drum vin
Frunză verde frâng.
nene, pe acel deal verde
se face nuntă țigănească
mă cheamă să joc
Fugi de aici, că nu vin.
plec să mă duc acasă
și curva mă pune jos
Frățioare, ce-ai făcut?

1138
Cf. țahra
1139
em., po
1140
Cf. kež
1141
em., tui
1142
em., po
1143
em., po
1144
em., akarel-ma
1145
em., tol-ma
1146
em., mărăcine
1147
em., să cunosc

155
șutean ma1148 de beleavate m-ai pus în belea.
so kam kărau te skapiu? Ce o să fac să scap?
p<h>ralorîe, so kărdean? Frățioare, ce-ai făcut?
telearau te jau k<h>ăré plec să mă duc acasă
hai ćorni t<h>ol ma1149 telé. și curva mă pune jos
Frunză verde ș-o lalea Frunză verde și-o lalea
so kărdem ni mai kărau Ce-am făcut nu mai fac.
mundar ma1150, Devla, and-o1151 drom omoară-mă, Doamne-n drum
Ka so kărdem ni mai kărau Că ce am făcut nu mai fac.
Frunză verde kașt parno Frunză verde lemn alb
marel-tu1152 te meres lovi-te-ar să mori
t<h>abarel-tu1153 yagorî. arză-te focșorul.

(Un țigan din Vărbila, <Jud.> {{prahova}})

1148
em., șuteal-ma, var., čhutean
1149
em., tol-ma
1150
em., mundar-ma
1151
em., ando
1152
em., malael-tu, cf. marel(as) tu
1153
cf. thabarel(as) tu.

156
§ 149
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî biș-t<’>ai-ștar Foicică douăzeci și patru

Vasilikă cârciumar Vasilică cârciumare
Ia schimbă-mi d-un icoșar1154 ia schimbă-mi d-un icoșar
Și dă-mi zahăr de cinci bani și dă-mi zahăr de cinci bani
te dau la borea te hal să dau norei să mănânce
Ka del o brîșind pe-i bar Că dă ploaie prin grădină
t<’>ai leski duma-n zadar. și vorba lui în zadar.

(Dumitru stoica din Craiova)

1154
Ro. icoșar ‛Veche monedă turcească de argint în valoare de 20 de piaștri’ (DaR).

157
§ 150
ghilí tismanárisko Cântec tismănăresc

patrinorî zeleno Foicică verde

morau rom ćea1155 da Frec, țigane, a ta mumă
sar dinem koi beleava Cum am dat de acea belea
ta gălé vi gras1156 vi sea De s-au dus și cai și tot
ta gălí vi katuna și s-a dus și cortul1158
Vi ku beranda ku sea și cu coardele cu tot.
Kana dikhlem t<h>ai dikhlem Când am văzut și am văzut
la moleate teleardem la cârciumă am plecat
panǵ vedre mol pokindem Cinci vedre de vin am plătit
and-e1157 hîndeali beșlem in pușcărie am șezut
munro termeno kărdem al meu termen am făcut
t<h>ai vi k<h>ăré k ’avilem. și acasă că am venit.

(ion preda din turnu severin)

1155
Cf. ti> t’i> ći
1156
Cf. grast
1157
em., ande
1158
em., De s-a dus și cal și tot/ și s-a dus și corturile

158
§ 151
ghilí tismanárisko
angelino mui gulo
le koi bradi dumeste
ai astar kol Doneaveste
an amengă pai te peas
Vi pe ’ol bale te șoras
e angelina așundas
e bradi and-o1159 vas lineas
Doneaveste teleardas.
(ion preda din turnu severin)
1159
em., ando
159
Cântec tismănăresc
angelino gură dulce
ia acea doniță la spinare
și apucă la acea Dunăre
adu-ne nouă apă să bem
și pe porci să turnăm.
angelina a auzit
Donița în mână a luat
la Dunăre a plecat.
§ 152
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

aoleo kă kam merau aoleo că o să mor

nai ma1160 mui te ćumidau nu am gură să sărut
na ćumide m’and-o1161 drom nu mă săruta în drum
Kă dik<’>ăl ma1162 munro rom Că mă vede al meu bărbat
ai șinel ma1163 and-o1164 drom și mă taie în drum
șinel ma1165 la șureasa mă taie cu cuțitul
Bikinel ma1166 la toleasa mă vinde cu cântarul
Vi i1167 țîrdi t<’>ai vi i parní și trasă și albă
K-aște1168 ujal latar Ca să se curățe de dânsa
Kou1169 șeaoro1170 țunoro acel băiețel mititel
sostar, Devla, nai munro? De ce, Doamne, nu-i al meu?
Zabunoya melalo, Cu zăbunul murdau
Fesoroya melalo. Cu fesul murdar.
pă koi har tăle opre pe acea vale jos<,> sus
But katuna polaglé multe corturi întinse.
t<’>ai katuna ’nda-u mașkar și cortul în mijloc
But si mîndro t<’>ai șukar. mult e mândru și frumos
Kărdo, tute, nasfali Fă-te, tuto, bolnavă
andă kou pato ’nzardi pe acel pat întins
te-anau tukă mol guli să-ți aduc ție vin dulce
and-o1171 ghe la patragheako În ziua de paște
si lo1172 abeau la tutako este nunta tutei
t<’>ai ak<’>arél ma1173 tă k<’>ăláu și mă cheamă să joc
me ći jau, kă ći janau Dar nu mă duc, că nu știu
lau lake-angrusti anda-u1174 nai. Îi iau inelul din deget.

(petre Borănescu din satul Viișoara,

Jud. Romanați)
1160
em., nai-ma
1161
em., ćumide-m’ando
1162
em., dikăl-ma
1163
em., șinel-ma, var., čhinel
1164
em., ando
1165
em., șinel-ma
1166
em., bikinel-ma
1167
em., vi-i
1168
em., caște
1169
Cf. kova
1170
Var., čhaoro
1171
em., ando
1172
em., silo
1173
em., akarél-ma
1174
em., andau

160
§ 153
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

manghina tu șeaoro1175 păcat de tine, băiețaș1180

halea ko t<’>ud anda-u1176 ćaró a mâncat al tău lapte din sahan1181
Bezăh lestar găro păcat de dânsul, săracul
gălotar k<’>ăral găro s-a dus de acasă, săracul
Ći mai dik<’>ilo nu s-a mai văzut
Adastisardem te avel. am adăstat să vină
avilo t<’>ai pal<’> gălo; a venit și iar s-a dus
akanak na mai mangă doro. acum nu-mi mai e dor
Kă kame avel pale Că o să vină iarăși
Kana avela sastevesto Când o veni sănătos
Kă mandar si nedik<’>lo Că de mine este nevăzut
Kă dori-les adiki de but1177 Că îi e dor atât de mult
anda-i dragostea kai sasa me1178 După dragostea pe care am avut-o1182
Ji kai dik<’>as-ame si ek ćeaso până ne vedem<,> este un ceas
sar ek bărș. Ca un an.

(Florea iordache din Cârcinov,

Jud. argeș)1179

1175
Var., čhaoro
1176
em., an{{d}}au
1177
em., Kă doriles adiki de but; dori-les, reflexiv, calchiat după Ro. ‘îi e dor’; adiki de but,
calchiere după Ro. ‘atât de mult’.
1178
em., sasame
1179
{{Ol mot<’>ame ‘ vorbe’}}
1180
tu=tuke; em., păcat tu, băiețaș
1181
Sahan, sahane s.n. (înv. și reg.) ‘vas metalic de diverse forme și dimensiuni, în care se gătește,
încălzește ori servește mâncarea’ (DaR)
1182
em., Că dorește atât de mult/ În dragostea unde am fost.

161
§ 154
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Bikin1183, dade1184, ăl grastes1185 Vinde, tată, calul

t<h>a1186 le mangă1187 kol șeaves1188
al șeaves1189 ăl1190 șeaorăs1191.
Ko șavo1192 ko șukaro1193
Kai si lesko1194 mui parno1195.
telearau1196 p-o1197 drom te jau
Khanikas1198 ći mai dikhau1199
sas te jau andă ek1200 gau
Khanikas1201 ći arakhau1202
și ia-mi mie pe acea fată
pe acea fată fetișoară
acel băiat frumos
Care1203 are gură alba
plec pe drum să mă duc
pe nimeni să nu mai văd
a fost să mă duc într-un sat
pe nimeni să nu mai găsesc.

1183
XlVi C’78; Cf. bikín C’78
1184
Cf. dáde C’78
1185
Cf. grastés C’78
1186
Cf. thai C’78
1187
Cf. mángă C’78,
1188
Cf. șeavés C’78, var., čheaves
1189
Cf. ăl șeavés C’78
1190
Cf. al C’78
1191
Var., čhaores
1192
Cf. șavó C’78
1193
Cf. șukaró C’78
1194
Cf. lésko C’78
1195
Cf. parnó C’78
1196
Cf. telearáu C’78
1197
em., po
1198
Cf. khanikás C’78
1199
Cf. dikháu C’78
1200
Cf. and ’ek C’78
1201
Cf. khanikás C’78
1202
Cf. arakhkáu C’78
1203
em., unde

162
Plimbosailem1204 (p<h>iradem) andă-i1205 bar m-am plimbat în grădină
maladem-ma1206 ekha1207 șeasa1208 m-am întâlnit cu o fată
t<h>ai p<h>aglem1209 lako1210 mașkar1211 și i-am frânt al ei mijloc.
thai mukhlém la1212 la yagása.1213 și am lăsat-o cu foc.1214

(nicolae ioan din satul Ciomăgești,

Jud. olt)

1204
Cf. plimbosáilem C’78
1205
Cf. ande-i C’78
1206
{{malavau-ma ‘mă întâlnesc’, maladilem, malau, malaindos, malado}}, cf. maladém-ma C’78
1207
Cf. ekhă C’78
1208
Var., čhejasa; cf. șeása C’78
1209
Cf. phaglém C’78
1210
Cf. láko C’78
1211
Cf. mașkár C’78
1212
em., mukhlém-la
1213
C’78; em., {{?}} mendem (em., magadem?) lakă tudoreasa.
1214
C’78, em., {{?}}<am pețit-o împreună cu tudor.>

163
§ 1551215
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

o khamoro jal, perel sorișorul se duce, cade

mo dadoro na mai avel. al meu tătișor nu mai vine.
patrinorî șahoro Frunzuliță verzișoară
Rovel man1216 mo dadoro. mă plânge al meu tătișor
ela mi phen ke p<h>arau Vino a mea soră că crăp
șau1217-ma tele t<h>ai rovau. mă pun jos și plâng.
nana-s, nane, te mulo nu a fost, nene, să nu fi murit
t<h>ai daikha1218 te n’areslo. și aceasta să nu fi ajuns
opr-o1219 plai ko zeleno pe acel deal verde
Kerdol o biau1220 romano. se face nuntă țigănească.
Bikin, dade, li o sivri Vinde, tată, și ciocanul
t<h>ai de ma1221 kai si mo idi1222. și dă-mi, unde este a mea inimă.
Deba, dade, so mai desa Dă, tată, ce mi-ai da
Ka-i1223 haning e mulani la puțul cel părăsit
Dineas e grasni e jungali a dat iapa cea rea
t<h>ai p<h>agleas ki skafidi și a sfărâmat a ta căpestere1225
an e skoba th’o1224 sivri. adu scoaba și ciocanul
te p<h>andau ti skafidi. să leg a ta căpestere.

(Ursache ioan din satul Râpile,

pl. târgu ocnei, Jud. Bacău)

1215
= lVii C’78
1216
em., rovel-man
1217
Var., čhav, thov
1218
afereză, cf. adaikha
1219
em., opro, cf. opre-o C’78
1220
afereză, cf. abiav, cf. obiav C’78
1221
em., de-ma
1222
Cf. ilo,-a; uilo, -a (m.), cf. di C’78
1223
em., kai
1224
em., t-oa, cf. tha-o C’78
1225
Căpistere, căpisteri, s.f. (reg.) ‘albie sau covată mică în care se cerne făina sau mălaiul și se
frământă păinea.’

164
§ 1561226
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

a, dala, daikă1227, parni ć͜eaí1228 a, mamă, această fată albă

thodeas mi veața sari. mi-a pus viața toată
so kerdeom so na kerdeom Ce-am făcut, ce n-am făcut
Korkoro hohavdileom1229. singur m-am înșelat
K-e lipa kei1230 drezali1231 la teiul cel stufos
te kălau1232 me mi holi să scot eu al meu necaz
opral ke parni romni pe cea albă femeie
e jutni t<h>au1233 desuvtni1234. pe evreică pun înzecit1236
mundar, Devla, le juvl͜ea omoară, Doamne, pe femeia
le juvl͜eá le denil͜eá.1235 pe femeia cea frumoasă.

(Ursache ioan din satul Râpile,

pl. târgu ocnei, Jud. Bacău)

1226
≈ lVi C’78
1227
Cf. adaikha C’78
1228
Cf. a dale, adaikha romní parní C’78
1229
Cf. hohadilem C’78, v. supra § 3, 2
1230
em., ke-i
1231
neatestat în dicționarele uzuale; v. §64,5; 251,3; 259,3. Cf. drez, ~a, s.f. stog-uri; căpiț/ă, -e.
1232
Var., inkalau, ankalau
1233
BC interpretează greșit tau ca dublă conjuncție, tha și u
1234
{{?}} deś/deśuvni/desuvtni
1235
{{Adalk<h>a si ol dilea o romane— acestea (sic!, acelea) sunt cântecele țigănești.}}
1236
em., mânia și de astăzi.

165
§ 157
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

K-e haning ke mulani la puțul părăsit

Dine-k grasni jungali a dat o iapă rea
t<’>ai p<’>ogherdeas ki skafidi. și a sfărâmat a ta căpestere1240
an e skoba t<’>-o sivri adu scoaba și ciocanul
te p<’>andau ti skafidi. să leg a ta căpestere.
Bikin, dade, le grasnea Vinde, tată, iapa
t<’>ai le manghe le ć<h>eaya și-mi ia mie pe fata
le ć<h>aya le mai tiknea. pe fata cea mică
ma ker manghe badoro1237 marazi. nu-mi face mie mare necaz.
Ja tu1238, nane, mai k-e har Du-te, nene, mai pe vale
te na dik<’>el tut1239 ki dai să nu te vadă a ta mumă
Ke li te dik<h>ela Că <și dacă te va vedea,>
oi p<’>areol. Crapă.

(Ursache ioan din satul Râpile,

pl. târgu ocnei, Jud. Bacău)

1237
Cf. baroro.
1238
em., ja-tu
1239
em., dikel-tut
1240
V. supra nota 1225. skafidi ‘albie’, în acest context probabil ‘jgheab’, v. σĸαφη

166
§ 158
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

t<’>hai p<’>irdeom din bar in bar și am umblat din grădină în grădină

K-aște1241 k<’>idau luludea Ca să culeg flori
të dik<’>e͜on ma1242 dol ć<h>eaya să mă vadă fetele
te p<’>agau lenghere koćea. să frâng ale lor genunchi
ma ker manghe, nane, marazi, nu-mi mai fă, mie, nene, necaz
Ke ać<h>eos dezdiya vatraki Că rămâi dajdie de vadră
Dezdiya kol kalendar Dajdie de aceea de la calici.1246
Kai nana dik<’>el mo di1243 Unde nu vede a mea inimă
ma ći1244 manghe, nane, andere yak<’>ate nu-mi pune, nene, din ochi
Kame ać<h>eos patau1245 vatraki. Că o să rămâi obială de vatră.

(Ursache ioan din satul Râpile,

pl. târgu ocnei, Jud. Bacău)

1241
em., kaște
1242
em., dike͜on-ma
1243
Var., ghi etc
1244
Cf. čhu, imp. < čhav ‘a pune’
1245
patavo, patave ‛ciorapi’; cf. pata (paspati 1870: 416) ‛wollen cloth’; BC: obială (sec.) ‛cârpă,
zdreanță’ (DaR)
1246
Că rămâi ciorapi de vatră/ Ciorapi de cei negri. Kalendar este probabil confundat cu Ro.
calendroiu (s.m., secundar) ‛calic, vagabond’ (DaR). V. nota 485 pentru expresia dezdiya vatraki.

167
§ 1591247
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

lulughi ande koi felastra1248 Floare la acea fereastră

Drago mangă koi nevasta
lulughi ande koi piri,
Drago mangă koi romni.
pe kou plai ko zeleno
K<h>ălel1249 abeau romano
t<h>ai1250 ak<h>arel ma1251 te jau
Vi me k-aște1252 k<h>ălau
nai ma1253 pandukea te dau
K-aște1254 jau k-aște1255 k<h>ălau
Vi me lumea te dik<h>au.
mîrî1256 dei p<h>endeas kadea:
na1257 mai jaba, maiko1258 mo
Kă san șaoro1259 țikno.
Dragă mie acea nevastă.
Floare în acea oală
Dragă mie acea nevastă.
pe acel deal verde
Joacă nuntă țigănească
și mă cheamă să mă duc
și eu ca să joc
nu am bani să dau
Ca să mă duc ca să joc
și eu lumea să văd.
a mea mumă a zis așa:
nu te mai duce, maica mea
Că ești băiețel mic.

(petrache negoiță din satul Bozieni,

Jud. neamț)

1247
= lXiii C’78
1248
Cf. feléstra C’78
1249
Cf. kărel C’78
1250
Cf. tai C’78
1251
em., akarel-ma
1252
em., kaște
1253
em., nai-ma
1254
em., kaște
1255
em., kaște
1256
Cf. mânrî C’78
1257
Cf. ne C’78
1258
em., maico
1259
Var., čhaoro

168
§ 160
ghilí netoțisko Cântec netotesc

ni halem t<h>ai ni pilem n-am mâncat și n-am băut

halimatar me ruvem1260 De necaz eu am plâns
e duduka e bari Duduca cea mare
e șei1261 le bulibașaski Fata bulibașei,
Voi kărdea ma1262 bihalo ea m-a făcut nemâncat
ta sem ve-aghes1263 bokhalo să fiu și astăzi flămând
șav1264 o vas1265 p-o1266 rikono1267 pun mâna pe cățel
t<h>ai kam dau tu1268 and-o1269 șăro și o să-ți dau în cap
le tu1270 khotar na av dilo ia-ți de-aici, nu fii nebun
Kă san șeao1271 neamțosko Că ești băiat de neamț.
naș netotona k<h>otar Fugi, netotule, de-aici
Ka dau tu1272 ek pala-u1273 k<h>an. Că-ți dau una după ureche.

(martin tilea, țigan nemțesc netot)

1260
Var., rovav, perf. ruiem.
1261
Var., čhej
1262
em., kărdea-ma
1263
em., ve-a ghes
1264
Var. thav-, ćhav-
1265
Cf. vast
1266
em., po
1267
{{și ursarii zic tot așa. la fel și bătrânii dintre zavragii; pe când de comun este întrebuințat
cuvântul ģukel}}
1268
em., dau-tu
1269
em., ando
1270
em., le-tu
1271
Var., čhao
1272
em., dau-tu
1273
em., palau

169
§ 161
ghilí netotisko Cântec netotesc

nić1274 haleam k<h>anć aghes1275 nici nu a<m> mâncat nimic astăzi

Dor so-k1276 țîra bokoli Decât puțină turtă
Bilondi1277 bilașeardi1278. nesărată <și> nedreasă.
De-ma-k1279 țîra mașioro1280 Dă-mi puțin peștișor
te longhearau1281 mo ilo să-mi sărez a mea inimă
K-aște1282 dau tu1283 o galbeno Ca să-ți dau galbenul
Balamestar ćordano De la negustor furat
Brailatar si o balamo. De la Brăila este negustorul.
astarde-ame1284 t<h>ai marde-ame1285 ne-a prins și ne-a bătut
t<h>ai and-e groapa șutine-ame1286 și în groapă ne-a pus
ot<h>ar amen kaladeas1287 De acolo pe noi ne-a scos
t<h>’ amaro drom k<h>ăré deas. și al nostru drum acasă a dat.

(tuțea nedea, țigan nemțesc găsit în

ploiești)

1274
= lViii C’78; Cf. ni halémas ‛nu mâncasem’ C’78
1275
em., a ghes; cf. a-ghes C’78
1276
em., sok
1277
em., bi londi
1278
em., bi lașeardi
1279
em., de-ma-k
1280
Var., mačhioro, cf. mașoro C’78
1281
{{longhearau, de la lou ‘sărez’}}
1282
em., kaște
1283
em., dau-tu
1284
Cf. astarde(n) ame(n)
1285
em., mardea-me. Cf. marde(n) ame(n)
1286
Var., čhutinea(n) ame(n)
1287
Var., inkal-, ankal-, cf. ankaladeas C’78

170
§ 162
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

a nanike nanoro a neică, nenișor

a nanike ianoro a neică, ionel
De kînd ghelo na m-alo De când s-a dus, nu a mai venit
mînro mândro dromoro1288. al meu mândru bărbățel.
De kînd ghelo ćokanența De când s-a dus cu ciocanele
p<h>agardeom mire vastența am fărâmat dintre ale mele mâini
t<h>ai kam jau k-aște p<h>irau și o să mă duc, ca să umblu
sar odovkha te arakhau. Ca acela să găsesc.
na mai ja Katrino șe1289 nu te mai du, Catrino, fă
Ke roven te hurdore Că plâng ai tăi copilași
muk<h> kam1290 avel ou k<h>ré lasă că o să vină el acasă
Kam p<h>agau leske pinré. o să sfărâm ale lui picioare.

(Baicu ilie din Cuțitari, umblători)

1288
Cf. traducerii, ‘bărbățel’, romoro< rom, cu r alveolar notat dr, nu dromoro< drom.
1289
Var., čhe
1290
em., ka m’

171
§ 163
ghilí netoțisko Cântec netotesc

pe koi ćear dăi zăleno pe acea iarbă verde

But katune d’ anzarde multe corturi întinse
Koi katuna ’da-u1291 mașkar acel cort în mijloc
But și1292 mîndro t<h>ai șukar mult e mândru și frumos
t<h>’ande late kon beșăl și într-însul cine șade?
o vătafo ol romengo Vătaful țiganilor.
and-o mașkar ăl katunengo În mijlocul corturilor
Ćeakalența1293 rupune Cu furcile de argint
Beranda somnakune Cu coardele de aur
saorî rom pe katunența toți țiganii cu ale lor corturi
o vătafos pe ćeledasa Vătaful cu cuprinsul1295 lui
pe ć<h>eayența pe romneasa Cu ai lui copii<,> cu a lui nevastă
Vurdonența ’l1294 katunasa. Cu căruțe1296 cu cort.

(nedea ion din transilvania)

1291
em., ’ndau
1292
sic! si
1293
la nivelul acestor cântece cortul (cïra/ca(h)ra sau katuna (f.)) se compune din rovli (f.) ‛pilonul
central’; belea (f. pl.) sau čakale (f. pl.) ‛furci, pari, coverci’ și beranda/belenda (§126,3) ‛coarde’,
toate legate între ele cu kilodorea (f.pl., §199,4 ; §237,6) ‘frânghii, târsâne’.
1294
em., vurdonența-l
1295
În sensul de ‘avut’. Varianta în Rom. ćeledasa, un instr., este un românism, cf. celed, celeduri
s.n. (reg., înv.) (cu înțeles colectiv) ‘servitorimea dintr-o casă; familie, copii; gloată, liotă’. (DaR)
1296
em., căruța

172
§ 164
ghilí lăiașisko
a, Zarkule, Zarkule, mo
so kărdean d’ ek bîrșoro
or sanas tu p<h>andadó
Kă modeas1297 mangă ek șao1298
Ka mundardean ek gajo
t<h>a beșlean tu p<h>andado
ek bărș t<h>ai vi mai mișto.
— na pak͜ea, unkyule, mo
hohavel kodov ć<h>͜éaó
me ći beșlem p<h>andadó.
(ștefan Drăghici, Jilava, Jud. ilfov)
1297
Formă contrasă< mothovdeas
1298
Var., čhao
173
Cântec lăieșesc
a, Zarcule, Zarcule, mă
Ce-ai făcut de un anișor
sau ai fost închis
Că mi-a spus mie un băiat
Că ai omorât un român
De ai șezut tu închis
Un an și mai bine.
— nu crede, unchiule, mă
minte acel băiat
eu nu am stat închis.
§ 1651299
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî ș-o lalea Frunzuliță și-o lalea

ita, Devla, kukola
Kol romnea kola p<h>urea
sî la trin șeya1300 barea
t<h>ai kam dav kol toveresa
te p<h>agáu lakă ć͜eangá
te ankalavau măduva
te mak<h>ău kol pișota
„p<h>urde la1301 sar kukola.”
ek p<h>endeas leskă kadea
nana p<h>ag leskă ć͜eangá
Kă șinel tu1302 lako p<h>ral
t<h>ai marel tu1303 lako dad.
iată, Doamne, aceea
acea femeie bătrână
are trei fete mari
și o să dau cu acel topor
să-i sfarâm ei genunchele
să scot măduva
să ung acele foi.
„sufl-o ca și pe aceea.”
Una îi zise așa.
nu-i mai frânge ei genunchele
Că te taie al ei frate
și te bate al ei tată.

(Florea iordache din satul mojiceni,

Jud. teleorman)

1299
= lV C’78
1300
Var., čheja
1301
em., purde-la
1302
em., șinel-tu, var., čhinel
1303
em., marel-tu

174
§ 166
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

„p<h>urde la1304 sar kukola.” „sufl-o ca și pe aceea.”

Drago mangă kol romnea.
lulughi andă-i1305 piri
Drago mangă koi romni
lulughi ande kou zghiabo
munro rom si mangă drago.
muro kak karel ab͜eáu
ak<h>arăl ma1306 te k<h>ălau
nai ma1307 pantofea te jau
Del ma1308 o ghi te k<h>ălau.
Dragi mie acele neveste.
Floare în oală
Dragă mie acea nevastă
Floare în acel jgheab
al meu bărbat mi-este drag
al meu unchi face nuntă
mă face să joc
nu am pantofi să mă duc
Îmi dă inima să joc.

(Florea iordache din satul moziceni,

Jud. teleorman)

1304
em., purde-la
1305
em., andăi
1306
em., akarăl-ma
1307
em., nai-ma
1308
em., del-ma

175
§ 167
ghilí kăldărarisko Cântec căldărăresc

patrinorî șah parno Frunzuliță varză albă

Dumitro mui p<h>urado Dumitre gura căscată
sostar beșlan umblado De ce ai stat spânzurat
and-o1309 posto ko baro În postul cel mare?
motho ka-u1310 dipotato spune deputatului
K-aște1311 șol tu1312 vătafo Ca să te pună vătaf
pe amaro1313 kudarlîko1314 pe a noastră1315 țigănie (cadârlâc)
Ka san tu ek ćor baro Că ești un hoț mare
Kai ćordan tu ek ǵoró Că ai furat tu un catâr
Katar ek lipoveano De la un lipovean
ai beșlan tu p<h>andado și ai șezut tu închis
okot<h>e and-o Rîmniko. acolo la Râmnic.

(Costache ștefan din satul Frunzinești,

Jud. ilfov)

1309
em., ando
1310
em., kau
1311
em., kaște
1312
em., șol-tu, ch. thol tu
1313
em., pe-amaro
1314
em., voastră
1315
Cf. Ro. cadalâc, cadalâcuri (înv.) ‛district, județ’ (DaR)

176
§ 168

patrinorî șahoro Frunzuliță verzișoară

o ćoró barikăno săracul fudul
ande soste phukiló În ce s-a umflat
si les1316 beng and-o șăro are pe dracul în cap
godolaske phukiló De aceea s-a umflat
me d<h>ikău kă si ćoró eu văd că este sărac
sostar si barikano? De ce este fudul?
ou hulael po șoro1317 el piaptănă al lui cap
ai p<h>irel sa bokhalo și umblă tot flămând
sar ek<h> ǵukel turbato. Ca un câine turbat
gadea si, p<h>ralika mo așa e frățică, mă
— ni hoheas, p<h>rala, mo. nu minți, frate, mă.

(ștefan ion din Bobeni, Jud. ilfov)

1316
em., siles
1317
Var., šero

177
§ 169
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

Kana1318 tuha ći traiz Când cu tine nu trăiesc

nić and-o1319 di ći gîndiz nici în inimă nu gândesc.
patrinorî bar șuklo Frunzuliță piatră acră
na nin<h>kăr tu1320 phukeardó nu te ține umflată
o ćiubuko kât kolă Ciubucul cât colo
thol tu1321, taika, vătafo te pune taica vătaf
lau ko1322 kărea loloră Îți iau cizme roșioare
Finkă san sa vătafo Fiindcă ești tot vătaf
Kai san vi tu tărnoro Ce ești și tu tinerel
sar mîro șaoro1323 Ca al meu băiețaș
ou tărno i1324 bori șukar el tânăr și nora frumoasă
Ći jana soi1325 te karau nu știu ce să fac
nić po drom karing te jau. nici pe drum unde să mă duc.

(matei mitică din târgu Jiu, Jud. gorj)

1318
em., kata
1319
em., ando
1320
em., ninkăr-tu
1321
thol-tu
1322
lau-ko
1323
Var., čhaoro
1324
em., tărno-i
1325
sic! so

178
§ 1701326
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

t<h>odîlăm vătafo opră m-am pus vătaf sus

le bićoha p-o1327 dumó
and-e1328 plasa telearau
Romni șukar te arak<h>ău
șukar parni te arak<h>ău
Kă ni avrea ći mai lau
Kăći plasa ușteadem
șukar sar tu ći arak<h>lăm
mai dik<h>lăm ekha1329 harată
pal nai1330 șukar1331 la dumate
te avel șukar1332 la dumate
Fînka jaoa1333 nangă lată
so kărdăm so lașeardăm1334
lată naști mai gălem.
Cu biciul pe umăr
În plasă plec
nevasta frumoasă să găsesc
albă, frumoasă să găsesc
Că pe alta nu mai iau
Căci plasa am călcat
Frumoasă ca tine nu am găsit
am mai văzut una la vale
Dar nu e frumoasă la vorbă
să fie frumoasă la vorbă
Fiindcă îi merge gol la dânsa
Ce am făcut, ce am dres
la dânsa nu am putut să mai merg.

(matei mitică din târgu Jiu, Jud. gorj)

1326
= lXXi C’78
1327
em., po
1328
em., ande
1329
C’78, em., ek la
1330
C’78, em., mai
1331
C’78, em., șukar nai
1332
C’78, em., mai șukar
1333
{{?}} cf. džava
1334
Var., lačhiardem

179
§ 171
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

găli i1335 rața p-o1336 pani se duse rața pe apă

mek<h> te jal ka-i1337 piramni lasă să se ducă la iubita1347
Ka-i1338 mîrî romni tărni. la nevasta mea cea tânără.
aoleo so kam kărau aoleo ce o să fac
tuha duma ći mai dau Cu tine nu mai vorbesc
nić katuna ći kărau nici cort nu fac.
Kala1339 sanas mai p<h>uri Când erai mai bătrână
t<h>ai me semas mai tărno și eu eram mai tânăr
nić o sgado1340 ći rodine-le1341 nici gadul1348 nu s-a căutat.
nić de treaba nić san. nici de treabă nu ești
tuha so ka mai kărau Cu tine ce o să <mai> fac
p<h>irau ăi lumea i1342 parni Umblu în lumea albă
arak<h>au sa-k denili găsesc tot o nebună
te arak<h>au1343 ek mai șukar să găsesc una mai frumoasă
t<h>ai godoya și aceea
te kara-ma1344 i mă k<h>ăr să-mi fac și eu casă
te traizî-me1345 mișto să trăesc eu bine
sar o manro ko lașeo1346 Ca pâinea aceea bună
muro traio ko nasul al meu trai cel rău
sa fal kă dăl man brîșînd. tot îmi pare că <îmi> plouă1349.

(matei paraladi din târgu Jiu, <Jud. gorj>)

1335
em., găli-i
1336
em., po.
1337
em., kai
1338
em., kai
1339
Forma contrasă< kadala. probabil, confuzie cu kana, ‘când’. pentru kaloi, kala cu sensul de
kaj ‘unde’, v. § 207, 10.
1340
em., [s]gado, cf. gad (s.m. sg. reg.) ‛pureci, păduchi’ sau zgoadă (s.f. reg.) ‛nimereală, moment
potrivit’ (DaR).
1341
em., roneal
1342
em., lumea-i
1343
em., te-arakau
1344
em., karama, cf. kara(v) ma(n)
1345
cf. traiziv me ‛eu trăiesc’; var., traizav, traiv
1346
Var., lačhio
1347
em., că e umblată
1348
em., sgadul, v. nota 1340. ‛purecimea’.
1349
em., că plouă

180
§ 172

patrin zălino Frunză verde

Dik<h> Devla kou șeaoró Vezi, Doamne, acel băiețel
lă zabunósa șindó Cu zăbunul rupt
Gârbaćiosa p-o1350 dumó Cu gârbaciul pe umăr
Dăvla, sostar nai munro Doamne, de ce nu-i al meu.
anda plai o zălino În plaiul cel verde
isî abeáu romanó este nuntă țigănească
saoră rom kă gălé toți țiganii că s-au dus
t<h>ai mekhleáme1351 amen khără și ne-au lăsat pe noi acasă
aída, șe, romíe, șe aide, fă, nevastă, fă
ai vi ame1352 kolá moleáte aide și noi la acea cârciumă
thás ăl love sumaghé să punem banii zălog
t<h>ai te pe͜as e mol guli. și să bem vin dulce
— na mai ja, róma, mo — nu te mai duce, bărbate, mă
te thăs lové sumaghi să pui bani zălog
te pes ăi mol ăi guli să bei1354 vinul dulce
Kai nai so thăs sumaghi Că nu avem ce să punem <zălog>
te lăs tukă prașani1352. să-ți iei ție tescovină1355.

(nicolae parladi din târgu Jiu,

<Jud. gorj>)

1350
em., po
1351
em., mekhleá-me, cf. mekhleame(n)
1352
em., vi-a me
1353
neatestat. cf. Ro. prăștină, prăștini (s.f. reg.) ‛tescovină, boștină, comină’ (DaR)
1354
em., De ai bea
1355
em., căldare

181
§ 173
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

tălardăm tă jau ekháte am plecat să mă duc la una

thol ma i1356 phivli la bareáte mă leagă curva la gard
so kărdém so lașeardém1357 Ce am făcut, ce am dres
lové baré hasardém Bani mulți am pierdut
thai phirav te mai kăráu și mai umblu să mai fac
Ći janáu kot<h>e te jau nu știu unde să mă duc
muro phral isî ćoró al meu frate este sărman
Kă na-i lă1358 nić ek leó Că nu are niciun leu
șo ma1359 lăstă k<h>andinó pune-mă la el puturos1361
lă nai lă1360 nić ek leó. el nu are niciun ban.

(nicolae parladi, din târgu Jiu, Jud. gorj)

1356
em., thol-ma-i
1357
Var., lačhiardem
1358
em., nai-lă
1359
em., șo-ma, cf. tho (imp.), thav ‘a pune’
1360
em., nai-lă
1361
em., mă pun la dânsul ajutor

182
§ 174
ghilí tismanárisko Cântec tismănăresc

Aida, romnie, k<h>ără haide, nevastă, acasă

Kă maren ame<’>l1362 gajă Că ne bat românii
na dăré, dau les1363 bulé nu te teme, futu-i-aș
Kă i ame1364 sam zuralé Că și noi suntem tari
p<h>agau e rovli andă<’>l1365 dand Rup toiagul în dinți
t<h>ai malavau leski ćeang. și-i nimeresc lui genunchiul
an, luță, luța<,> șe1366 adu, luța, luță, fă
sare romoré gălé toți țigănușii s-au dus
t<h>ai mekhleas ame1367 k<h>ăre și ne-a lăsat acasă
te jas vi ame luine. să mergem și noi luni
K-aște1368 t<h>a me1369 pramaki Ca să mă pun zălog
K-aște1370 peas e mol guli. Ca să bem vin dulce.

(matei gruia din târgu Jiu, <Jud. gorj>)

1362
em., maren-ame-l
1363
em., dau-les
1364
em., i-ame
1365
em., andă-l
1366
Var., čhe
1367
em., mekhleas-ame
1368
em., kaște
1369
em., ta-me; cf. tha(v), me/ma/man
1370
em., kaște

183
§ 175
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

pala-u1371 veș o zeleno pe sub pădurea cea verde

Kărdeal abeau romano se face nuntă țigănească
ak<h>arăl ma1372 te k<h>ălau mă cheamă să joc
me phenau kă ći janau. eu spun că nu știu
Kăr ma1373, Devla, so kără ma1374 Fă-mă, Doamne, ce m-ai face
Kăr ma1375 șukar momeli Fă-mă o frumoasă lumânare
o karingal o pani Dincolo de apă
pe ulița tangorî pe ulița strâmtă1377
Ke lă1376 mănră piramni. pe la a mea ibovnică.

(Constantin tontul din satul sănătești,

Jud. gorj)

1371
em., palau
1372
em., akarăl-ma
1373
em., kăr-ma
1374
em., kără-ma; cf. kere(s) ma(n)
1375
em., kăr-ma
1376
em., kîlă; ke le
1377
em., strâmbă

184
§ 176
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

ita, dee, kou șeao1378 iată, mamă, acel băiat

akhărăl ma1379 te k<h>ălau mă cheamă să joc
me phenau kă ći janau eu spun că nu știu
lă gadesa melalo Cu cămașa murdară
t<h>ai țîrdea mîră grustea și a tras ale mele inele
t<h>ai p<h>agleas mîră naya și a sfărâmat ale mele degete
Ji <’>nd-e1380 har kalo gajo până în vale, român negru
ai pi mol ai ha mașó1381 și bea vin și mănâncă pește
so kărdem so lașeardem1382 Ce am făcut, ce am dres
Pol pilem t<h>ai matilem am baut de un pol și m-am îmbătat
luludi and-o1383 prilazo Floare în pârleaz
na mai kăr mangă necazo nu-mi mai face necaz
Ko necazo la kărălă acela îi va face necaz
p<h>ene, kă ći pokinele. soro, fiindcă nu va plăti.1384

(niculae Burdulea din târgu Jiu, Jud. gorj)

1378
Var., čhao
1379
em., akhărăl-ma
1380
em., jinde
1381
Var., mačho
1382
Var., lačhiardem
1383
em., ando
1384
em., acela necaz i-a făcut ei/soro, că nu a plătit.

185
§ 177
ghilí tismanárisko Cântec tismănăresc

ena, roma, roma, mo Vino, bărbatule, bărbate, mă

Ja, dă pai kolă k<h>ură Du-te dă apă acelui cârlan
t<h>abilă leskă bukă. a ars al lui ficat
ena, șe1385, romnie, șe Vino, fă, nevastă, fă
Ja, dă pai kola k<h>urea Du-te dă apă la acea cârlană
t<h>abilă lakă pora. i-a ars mațele.
‒ ‒
patrinorî luludi Frunzuliță floare
iubisardem șei1386 bari am iubit fată mare
iubisărdem t<h>ai mek<h>lăm am iubit și am lăsat
Bară bezaha kărdem mare păcat am făcut
șude1387, șude anda-u1388 papuko aruncă, aruncă din papuci
sar o neika anda-u1389 tuzluko. Ca neica din tuzluc.

(niță Cioran din târgu Jiu, <Jud. gorj>)

1385
Var., čhe
1386
Var., čhej
1387
Var., čhude, čhide
1388
em., andau
1389
em., andau

186
§ 178
ghilí tismanárisko Cântec tismănăresc

patrin zeleno bar șuklo Frunză verde piatră acră

ina, roma, roma, mo
sare romore gălé
t<h>-ame1390 așileam1391 k<h>ăré
t<h>ai găli ve i1392 țînorî
te pel kol mol guleorî
ai ve ame1393 romnie șe1394
te lăs iși1395 sumaghi
te peas hanrî mol guli
Ći mothadem tukă marie
te las tu ćio1396 părnoro1397
te kără la1398 luludi
te del ma1399 vi man o di.
Vino, bărbate, bărbate, mă
toți țigănușii s-au dus
și noi am rămas acasă
și s-a dus și cea mititică
să bea acel vin dulcișor
și încă și noi, nevastă, fă
să punem ceva zălog
să bem puțin vin dulce
nu ți-am spus ție, mario
să speli tu ața albișoară1400
să o faci floare
să-mi dea și mie inima.

(din târgu Jiu <Jud. gorj>)

1390
em., ta me
1391
Var., ačhileam
1392
em., ve-i
1393
em., ve-a me
1394
Var., čhe
1395
sic! isi (adj.nehot.)
1396
Var., thav,-a (m.)
1397
{{?}}, dim. parno
1398
em., kărăla, cf. kără(s) la
1399
em., del-ma
1400
{{?}} em., suveică

187
§ 179
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

muro neika nasfalo al meu neică bolnav

Kărdeoa1401 patulo tango Își face1406 patul strâmt
na ćumide tala-i1402 salka nu mă săruta pe sub salcie
Kă dik<h>ăl tu1403 mîrî soakra Că te vede a mea soacră
na ćumide, na dăndal nu săruta, nu mușca
Kă dik<h>ăl tu1404 muro p<h>ral Că te vede al meu frate
sa patrin t<h>ai felurin tot frunză și tei1407
Dik<h>ă-ma1405 pe ko kolin. Vedea-m-aș pe al tău gât.

(Bălașa matei din satul tismana, Jud. gorj)

1401
Kărdive(l)>kărdiue(l)>kărdeoa(l) ‛își face’
1402
em., talai
1403
em., dikăl-tu
1404
em., dikăl-tu
1405
Cf. dikha(v) ma(n)
1406
em., a făcut
1407
em., tot felurimi

188
§ 180
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

avilo neika la pârleazestă a venit neica la pârleaz

Kăr ma1408, Devla, so kăre ma1409 Fă-mă, Doamne, ce m-ai face
Kăr ma1410 momeli parni Fă-mă o lumânare albă
o karingal o pani Dincolo peste apă
pașa mîrî piramni lângă a mea ibovnică
Di-ta, Devla, koi nevasta Uite, Doamne, acea nevastă
luludeasa and-e1411 fereastra. Cu floarea la fereastră.

(Bălașa matei din satul tismana, Jud. gorj)

1408
em., kăr-ma
1409
em., kăre-ma
1410
em., kăr-ma
1411
em., ande

189
§ 181
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

teleardăm te jau k<h>ăre am plecat să mă duc acasă

ai kurva t<h>ol ma1412 tăle
p<h>anlă ma1413 la bareate
putărda mîră hotona
t<h>ai pușel1414 so i1415 kadala
Kărdan ma1416 te dem gloaba
Ve o1417 urdon ve <’>l1418 beranda
t<h>ai halem mîră sostenea.
și curva m-a pus jos
m-a legat la gard
mi-a dezlegat ai mei nădragi
și întreabă ce este aceasta?
m-a făcut de am dat gloabă
și căruță și coardele
și am mâncat ale mele izmene.

(tudor tantan din satul tismana, Jud. gorj)

1412
em., tol-ma
1413
em., panlă-ma
1414
Var., pučhel
1415
em., so-i
1416
em., kărdan-ma
1417
em., ve-o
1418
em., ve-l

190
§ 182
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

avel benghesko1419 de gau Fire-al al dracului de sat

so rodau ći arak<h>au
Rodinem ek anroro
te împakis1420 d’ek șaoro1421
avilo o raći mato
lă le1422 lindrí bok<h>ăló
t<h>ai suto t<h>ai uștilo
t<h>ai le anrăstar pușlo1423
te aves p-o pato tehă<’>
te dau tu1424 anră pekă.
Ce caut nu găsesc
am căutat un oușor
să împăcăm un băiețaș
a venit aseară beat
l-a luat somnul flămând
și a dormit și s-a sculat
și de ouă a întrebat
să vii pe pat mâine
să-ți dau ouă coapte.

(ion nica Ciulei din satul tismana,

Jud. gorj)

1419
lXX C’78
1420
Cf. te ’mpakiu ‘să împac’ C’78
1421
Var., čhaoro
1422
em., lă-le
1423
Var., pučhlo
1424
em., dau-tu

191
§ 1831425
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

motho mangă, nițo, șe1426 spune-mi, mie, nițo, fă

Kai sala1427 pala-u kanró Unde ai fost după ghimpe1438
hol șavesa1428 ko kalo Cu băiețelul cel negru
Dulbaćeya1429 p-o dumo Cu biciul pe umăr
ol1430 gadeya melalo. Cu cămașa murdară?
Dik<’>-ta, dade koi bori1431 Vezi, tată, acea noră
ilas1432 mînrî luludi. a luat acea floare
Bikin taika la grasnea Vinde, taică, iapa
t<h>ai lă1433 ma1434 kola borea și-mi ia pe acea noră
t<h>ai bikin vi la parnea și vinde și pe alba
t<h>ail lă mangă kol avrea și ia mie pe cealaltă
te avel kali sar o angar să fie neagră ca cărbunele
Plaćeal-ma1435 lako mașkar Îmi place al ei mijloc
te avel kali sar ăi ć<h>ik1436 să fie neagră ca noroiul
Plaćeal-ma laki kuști1437. Îmi place al ei brâu.

(ion Floricică din satul tismana, Jud. gorj)

1425
= lXiX C’78
1426
Var., čhe
1427
{{sala}}; sanas de la sem ‛sunt’ C’78
1428
Var., čhavesa, cf. șeavésa C’78
1429
Cf. durbacéya C’78
1430
C’78, em., hol
1431
{{Bori ‘noră’, poate să zică un bătrân la orice fată sau femeie tânără}}
1432
C’78, em., ile
1433
Var., le
1434
em., lă-ma
1435
cf. plačal ma(nge)
1436
{{e ćik ‘noroi’ îl ćika}}
1437
Var., kuštik, v. C’78
1438
em., mărăcine; sau pudendum virile (v. paspati 1870: 409) BC: kanralo ‛mărăcinosul’ și
biboldo ‛nebotezatul’ sunt denumirile secrete pentru evrei. C’78.

192
§ 1841439
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

Di-ta, Devla, koi bori iată, Doamne, acea noră

Del o Del te avel mîrî.
luludi and-e1440 feleastra
ita, Devla, koi nevasta
Del o Del te avel mîrî.
teleardăm te jau ek<h>ate
Dinem bare beleavate
thai1441 p<h>anlă ma1442 la bareate.
tălardăm te jau k<h>ără
ai kurva t<h>ol ma1443 tălă.
Dea, Dumnezeu, să fie a mea
Floare în fereastră
iată, Doamne, acea nevastă
Dea Dumnezeu să fie a mea.
am plecat să mă duc la una
am dat de o mare belea
și m-a legat la gard.
am plecat să mă duc acasă
și curva m-a pus jos.

(simion mangher, din satul tismana,

Jud. gorj)

1439
= lXViii C’78
1440
em., ande
1441
t{{h}}ai
1442
em., panlă-ma; cf. phanle(s) ma(n)
1443
em., tol-ma

193
§ 185
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

patrinorî kast1444 parno Frunzuliță lemn alb

tala-u plasa ko zălino pe sub plaiul cel verde
sî ăk abeau romano este o nuntă țigănească
t<h>ai ak<’>arăl ma1445, dee, mo și mă cheamă, mamă, mă
— na mai ja mîro șaó1446 — nu te mai duce, al meu băiat
tileardăm te jau yakate am plecat să mă duc la una
Beșlem p<’>ando la bareate. am stat legat la gard.
De ma1447, dee, țîra k<’>il Dă-mi, mamă, puțin unt
te makhău kau1448 prașao să ung această coastă
Ka p<h>agle lă1449 ko gajó Că a sfărâmat-o <acel> român
isa e juvli tărni a fost nevasta tânără
t<h>a o gajo kam navrango și bărbatul cam nebun
p<’>aradea mîro șaró. a spart al meu cap.

(mitică parladi din târgu Jiu, Jud. gorj)

1444
sic! kašt
1445
em., akarăl-ma
1446
Var., čhao
1447
em., de-ma
1448
Cf. kav(a), kadava
1449
em., pagle-lă, cf. phagle(s) lan

194
§ 186
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

pe kou plai baro înzardo pe acel deal întins

Kărdol abeau romano
t<’>ai dik<’>ăl kou p<’>raloro
t<’>ai șinel1450 ko baloro
o firo t<’>a-o1451 galbeno.
Jau p-o1452 drom t<’>ai gîndi-ma1453
Kasa te mai iubi-ma1454
Jal e rața p-o1455 pani
muk<’> te jal ka-i trușali.
se face nuntă țigănească
și vede acel frățior
și taie acel perișor.
Firul și galbenul.
mă duc pe drum și mă gândesc
Cu cine să mă mai iubesc
se duce rața pe apă
lasă să se ducă, că este setoasă.

(neacșu Floarea din satul Drăgănești,

Jud. Vâlcea)

1450
Var., čhinel
1451
em., to ͜ a
1452
em., po
1453
Cf. gîndi(v) ma(n)
1454
Cf. iubi(v) ma(n)
1455
em., po

195
§ 1871456
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî kaștoro Frunzuliță lemnișor

pă kou plai baró ’nzardó1457 pe acel deal mare întins
Beșăl muro p<h>raloro șade al meu frățior
t<h>ai pel tutuno zuralo și bea tutun tare
muro dad p<h>enel kadea: al meu tată zice așa:
șavéya1458, na kăr kadea — Băiete, nu face așa
Uști t<h>ai1459 av pala1460 ma scoală-te și vino lângă mine.
te mothău tukă-k vorba. să-ți spun ție o vorbă.
— Ba kă ći mai avaua — Ba, că n-oi mai veni
Kă des man de beleaua. Că mă dai de belea
— Kana će aves na mai av1461. — Dacă nu vii, nu mai veni.

(neacșu Floarea din satul Drăgănești,

Jud. Vâlcea)

1456
= lVii C’78
1457
C’78, em., baro înzardo
1458
C’78, em., șeaveya {{?}}, Var., čhaveja, čhavesa
1459
Cf. ta C’78
1460
em., pala-ma
1461
C’78, em., ava

196
§ 188
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

pe o plai ko zeleno pe dealul cel verde

Kărdeol abeau romano
t<’>ai ak<’>ărăl ma1462 tă k<’>ălau
me ći jau kă ći janáu
na ćiumide, ná dandal,
mundarel tu1463 muro p<’>ral.
na ćiumide ma’nd-o1464 drom
mundarel tu1465 muro rom
t<’>ai șinel1466 tut la șureasa
Bikinel tu1467 la toleasa.
se face nuntă țigănească
și mă cheamă să joc
Dar nu mă duc, că nu știu.
nu mă săruta, nu mă mușca
te omoară al meu frate.
nu mă săruta în drum
te omoară al meu bărbat
și te taie cu cuțitul
și te vinde cu cântarul.

(ion pavel din satul Fântâna Domnească,

Jud. mehedinți)

1462
em., akărăl-ma
1463
em., mundarel-tu
1464
em., ćiumide-ma’ndo
1465
em., mundarel-tu
1466
Var., čhinel
1467
em., bikinel-tu

197
§ 189
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

șude1468, șude, na dara aruncă, aruncă, nu te teme

Kă mai si ma1469 trin gada Că mai am trei cămăși
Ve ’k părăkea1470 hotova. și o pereche de tuzluci.
Ka-i1471 katuna mașkaral la cortul din mijloc
sî ’k1472 șei1473 mîndro t<’>ai șukar. este o fată mândră și frumoasă.
Kăr ma1474, dade ’k1475 șindealo1476 Fă-mi1478, tată, un cuțit tăios
te șineau1477 muro b<’>uko să-mi scot fierea
Ko kalo ko kaloro. Cea negră, cel negrișoară.1479

(ion pavel din satul Fântâna Domnească,

Jud. mehedinți)

1468
Var., čhude
1469
em., sima
1470
em., părăchea
1471
em., kai
1472
em., sî-k
1473
Var., čhej
1474
em., kăr-ma
1475
em., dade-k
1476
Var., čhindealo
1477
Var., čhinav
1478
em., fă-mă
1479
em., să tai ficatul meu/ Cel negru, cel negrișor. Bukho kalo lit. ‘ficat negru, i.e. fiere, bilă’

198
§ 190
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

na ćumide ma ’nd-o1480 drom nu mă săruta în drum

Kă dik<’>ăl ma1481 muro rom Că mă vede-al meu bărbat
t<’>ai șinel1482 ma la șureya și mă taie cu cuțitul
t<’>ai t<’>olel ma1483 la toleya. și mă cântărește cu cântarul.
ankalăl lă măduva scoate măduva
t<’>ai mak<’>ăl lă pișota. și unge foile.

(maceluică Constantin din satul soholești,

Jud. mehedinți)

1480
em., ćiumide-ma’ndo
1481
em., dikăl-ma
1482
Var., čhinel
1483
em., tolel-ma

199
§ 1911484
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

Jau p-o drom t<h>ai gîndi-ma mă duc pe drum și mă gândesc

Kasa mai dava1485 duma. Cu cine o să mai vorbesc.
tala-u1486 plai o zăleno pe sub dealul cel verde
Kărel-pe beau romano. se face nuntă țigănească
ak<h>arel ma1487 te k<h>ălau mă cheamă să joc,
me ći jau kă ći janau eu nu mă duc, că nu știu
muro pînro ko parno al meu picior cel alb
But si lo1488de duk<h>ădo mult este el dureros.
Kăr ma1489, dadă, șindealo1490, Fă-mi1499, tată, un cuțit1500
te dava muro buk<h>o. De voi da al meu ficat.
Kăr ma1491, dee, bokoli1492 Fă-mi1501, mamă, o turtă1502
te bolau pala-i piri să înting după oală.
Dar1493 nak<h>ăla kai1494 holi Dar o trece acest necaz
t ’avel ma1495 hanțî bori să am puțină noră
te del ma1496 k<h>as ai pani să-mi dea fân și apă
te kărel ma1497 yagori să-mi facă focșor
te kărel ma1498 bokoli să-mi facă turtă.

1484
= liii C’78
1485
em., da-ma; cf. da-ma ‛să vorbesc’ C’78
1486
em., talau
1487
em., akarel-ma
1488
em., silo
1489
em., kăr-ma
1490
Var., čhindealo
1491
em., kăr-ma
1492
em., bokholi
1493
Cf. dor C’78
1494
{{?}} cf. kaj(a), kodoja
1495
em., avel-ma
1496
em., del-ma
1497
em., kărel-ma
1498
em., kărel-ma
1499
em., fă-mă
1500
em., cuțit
1501
em., fă-mă
1502
em., turtă

200
șun ta1503, Devla, kou șeaó1504 auzi, Doamne, acel băiat
But si los1505 de p<h>ukeardo mult este de umflat
Gîrbaćesa p-o p<h>iko Cu gârbaciul pe umăr
Del o1506 Del te avel1507 muro să dea Dumnezeu să fie al meu
le gadeasa melalo Cu cămașa murdară
na ninkăr tu1508 puk<h>eardo nu te ține umflat
Ka1509 janau kaskoi1510 san Că știu al cui ești
Jaba, borie barie1511 Du-te, noră mare
ande late nai kai. Într-însa nu este unde.

(mihai marinescu, din turnu severin,

<Jud. mehedinți>)

1503
em., șunta, var. ašun-
1504
Var., čhao
1505
em., bu-dilo ?, Cf. but-silos C’78
1506
em., Del-o
1507
em., te-avel
1508
em., ninkăr-tu, v. C’78
1509
Cf. kă C’78
1510
C’78, em. karkoi {{= kaskoi}}
1511
C’78, em., barili bori

201
§ 192
ghilí tismănárisko Cântec tismănăresc

De kîn grasna ni ćordan, De când iepe nu ai furat

nić mole<a>te ći pilean;
De kîn grasnea me ćordem
me moleate me pilem
and-e1512 hîndeali beșlem
ai șov berș termeno kărdem.
nici la cârciumă nu ai băut1513
De când iepe eu am furat
eu la cârciumă am băut
În pușcărie am stat
și șase ani termen am făcut.

(mihai marinescu, din turnu severin,

<Jud. mehedinți>)

1512
em., and-e
1513
em., am băut

202
§ 193
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Zău te janau Zău de știu

me so hau eu ce mănânc
Kă so hau Că ce mănânc
Ći ćeailivau1514 nu mă satur
mas pe mandi ći astarau Carne pe mine nu prind
Miri-ma so te kărau mă mir ce să fac.
t<h>ai kam jau și-o să mă duc
te solahau să mărturisesc
Kadea te na mai kerau așa să nu mai fac
Kă si los1515 bezeah baro Că este păcat mare
anda-u hamos amaro pentru mâncarea noastră
Das lové t<h>ai kinas mas Dăm bani și cumpărăm carne
habe lać<h>eó ame1516 keras mâncare bună noi facem
t<h>ai has ji kai p<h>arivas și mâncăm până crăpăm
t<h>ai sa ći mai t<h>ulivas. și tot nu ne îngrășăm
Das ăl lové dă ivea1517 Dăm bani în zadar
mai mișto beșeas kade͜á. mai bine să ședem așa.

(nu a vrut să spună numele. În Balș)

1514
{{?}} čajlivav ‛mă satur’ cf. čaljavav (CeCh & heinsChinK)
1515
em., silos
1516
em., a me
1517
em., inea

203
§ 1941518
Dilí rićinearitiko Cântec ursăresc

ela, nane, na trașa Vino, nane, nu te teme

so avela me țîrdava1519 Ce o fi, eu oi trage
muk<h> to lulas1520 o p<h>anlo lasă a ta lulea legată
te potoliu mo ilo. să potolesc a mea inimă.
a nanike, nanoro, a neică, nenișor
al tutuno zuralo na tutun tare
ta thă1521 and-o1522 lulasoro <De> pune în luleluță
t<h>ai te des kou1523 marino și să-i dai lui marin
te pel vi ov tutuno. să bea și el tutun.

(mihai petre din staul Ulești, Jud. Vâlcea)

1518
= lXi C’78
1519
em., țî[r]dava
1520
{{?}}
1521
Cf. thu C’78
1522
em., and-o
1523
em., ko-u

204
§ 195
ghilí rićinearitiko Cântec ursăresc

abe, nane, so kerdean a nene, ce-ai făcut

Korkoro hohavdilean singur te-ai înșelat
and-o1524 posto ko baró În postul cel mare
trivar beșlinean phandaló De trei ori ai stat legat
akaná te mai beșesa acum de vei mai sta
and-e1525 fireate na mai avésa În firea ta nu vei mai veni
te beșláva beșló aváva <—> De voi mai sta, stat voi fi
Ke janáu ke na mai1526 inkleáva Că știu că nu voi mai ieși
Beș, nane, te hurdorénța șezi, nene, cu ai tăi copii
Kă-s bele͜áva dandénța Că e belea cu dinții
Beș náne ke romne͜oreása șezi, nene, cu a ta nevestică
Kă-s beleava merimasa Că e belea cu moarte
ayakhá ou kovlileás așa el s-a muiat
Beleavate na mai das. De belea nu a mai dat.

(ion stoica din satul Filotea, Jud. prahova)

1524
em., ando
1525
em., ande
1526
em., bmanó

205
§ 196
ghilí rićinearisko Cântec ursăresc

o khamoró jal, perel sorișorul merge, apune1535

o ćhaoró ajukerel Băiețelul așteaptă
t<h>arel tut1527 o Del de veș arză-te Dumnezeu de pădure
Ke barilean raro Că ai crescut rară
sa ’nd-o dromoro dikhel1528 se vede tot din drumușor1536
thai ma1529 ja tu dur tele și nu te duce departe, pe jos1537
Ke p<h>areol1530 ti phen kheré Că crapă a ta soră acasă
andar-o1531 veș gonisarde-ma1532 În pădure m-au gonit
ol kuștikókere1533 ćiukurența phanle-ma1534 Cu ai brâului ciucuri m-au legat
K-o pelino phandadó la pelinul cel închis
andar o drom ko baró. În drumul cel mare.

(george Dumitru Cantaragiu din satul

Filotéa, Jud. prahova)

1527
em., tarel-tut {{?}}, formă sincopată< ta(ba)rel
1528
{{?}}
1529
em., mai
1530
{{??}} v. nota 957
1531
em., andaro
1532
Cf. gonisarde(n) ma
1533
em., kuști kókese {{?}} Var., kuštikoke (g. sg.)
1534
Cf. phanle(n) ma
1535
{{piere}}
1536
em., tot în drumușor se uită
1537
em., și mai du-te departe, jos

206
§ 197
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

telearáu te jau khăré plec să mă duc acasă

thai paghí1538 thol ma1539 telé. și oloaga mă pune jos
ná ćumíde m’ánd-o1540 drom nu mă săruta în drum
ná ćumíde ná dăndál nu mă săruta, nu mușca
Kă dikhăl tu1541 muró phral Că te vede al meu frate
thai șinel1542 kol bal anglal și taie acel păr dinnainte
muró bal somnakuó al meu păr de aur
o fino o galbeno Finul și galbenul
Kă seráu1543 les1544 vi muló Că-l țin minte chiar și1546 mort
mukh kă sem vi juvindó lasă că sunt și viu
te kaméla o somnal Del De o vrea sfântul Dumnezeu
Kame lau tu1545 mángă rom. o să mi te iau1547 de bărbat.

(grigore Radu din târgul Vălenii de munte,

Jud. prahova)

1538
{{pagó (sic!) ‘olog’ fem. paghí; paghiváu ‘mă frâng, ologesc’; <cf.> lang ‘șchiop’ fem. <langí?,
formă neatestată>; lángau ‘șchiopătez’, languém, langá, langaidós, langadó.}}
1539
em., thol-ma
1540
em., ćumide-m’ando
1541
em., dikhăl-tu
1542
Var., čhinel
1543
{{seráu ‘țin minte’, vorbă veche}}
1544
em., seráu-les
1545
em., lau-tu
1546
em., și cei {{?}}; i.e. ‛îl țin minte pe păr și tăiat (mort)’
1547
em., a să mi-l iau

207
§ 198
ghilí rićinearisko Cântec ursăresc

marel e blavál șudrí Bate vântul rece

pașa-i terní romneorí. pe lângă tânăra nevestică
e hladeorí șutilí mărăcinașul s-a uscat
e romneorí phurilí1548. nevestica a îmbătrânit1558
abe, nane, ć<h>e koikhá a, nene, fă, aceea
sikavába te ć<h>eayá Învață pe a ta fată
Kai phirel le1549 ulița Care umblă pe uliță
thai sikavel pe ćućeá și <își> arată țâțele
th’ol1550 flekéya sinlikeá1551 și flăcăii silnici
thai de le1552 and-e1553 globa și-i dă de gloabă
tumare grast1554 th’ amare ai voștri cai și ai noștri
Ceardilé ekhé thané au păscut într-un loc
tumare kudunénța1555 ai voștri cu clopoței
th’amaré ǵandinénța și ai noștri cu zale
han len1556 ol ruv ol ǵuklénța mânca-i-ar lupii cu câinii
prasta, ć<h>eai, dau ti baht aleargă, fată, da-ți-aș norocul
Ke dinea grast and-o1557 khas. Că a dat caii în fân,
a, naníke, gogoró a, nenișor, gogule
Deba mo lulásoro Dă-mi a mea luleluță
opre har kei tangorí pe valea aceea strâmtă
arakhlem ek<h> ćheayorí. am găsit o fetișoară.

(stoica gogu din satul Filotéa,

Jud. prahova)

1548
p{{h}}urilí; phurivav (perf.) phurilem ‛îmbătrânesc’; phurili (part. f. sg.)
1549
p{{h}}irel ? {{l}}e ?
1550
em., t {{h’}}ol
1551
sic! metateză, silnikea
1552
em., de-le
1553
em., ande
1554
sic! grasta, v. infra versul 17.
1555
cf. i džandir (f) ‛chaîne’ (paspati 1870: 223)
1556
em., han-len
1557
em., andeo
1558
em., s-a fudulit/umflat

208
§ 199
ghilí zlatarisko
pe koi poyana barí
But țarilé înzardé
ăl belea somnakuné
Kilodoreá rupuné.
Jau khăré thai gândi-ma1559
Kasa ka mai dau duma?
Kasa sas te dau duma
telearde thai mukhle ma1560.
gadea gândo so kărdem
la moleate teleardém
thai pilem ji kai mulem.
(gheorghe păuna din Craiova)
1559
Cf. gândi(v) ma(n)
1560
em., mukhle-ma
209
Cântec zlătăresc
pe acea poiană mare
multe cortulețe-ntinse
Furcile de aur
târsânele de argint
mă duc acasă și mă gândesc
Cu cine să mai vorbesc?
Cu cine a fost să vorbesc
a plecat și m-a lăsat
așa gând ce am făcut
la cârciumă am plecat
și-am băut pân-am murit.
§ 200
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

săm, Dévla, d’ek<’> șaoro1561 sunt, Doamne, d’un băiețaș

Străino thai kórkoro
p-o1562 malo-l1563 Dunăreáko
si las1564 thagar romanó
t1565’and-o1566 paní tasiló
Faraóno bușliló.
Kă ou sas thagár baró
t’ akana esî and-o1567 paní
hal le mașenghí1568 porí.
străin și singur
pe malul Dunării
este un împărat țigănesc
Dar în apă s-a-nnecat
Faraon s-a chemat.
Că el a fost împărat mare
Dar acum este în apă
mănâncă coadă de pești.

(goța ivan, din Craiova)

1561
Var., čhaoro
1562
em., po
1563
em., mal-ol
1564
em., si-las
1565
em., t[[h]]
1566
em., andó, (sic!)
1567
em., ando
1568
Var., mašengi

210
§ 201
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

Devlorăya, Dăvla, mo Dumnezeișorule, Doamne, mă

sói kărdăm ta-i1569 nasfaló Ce-am făcut de sunt bolnav
Kă dukhăl-ma o punró Că mă doare piciorul
ak ăvăl1570 ek kurkoró iată vine o săptămânioară
De kân sîmas phandadó De când am fost legat
Kă ćordă ăk gras1571 parnó Că am furat un cal alb
pentalúnța1572 sastrunó Cu potcoave de fier
lă sărăya1573 kam baró Cu capul cam mare
sî gras plainákoro este un cal de munte
Ćordinem ekă gajéstar. l-am furat de la un român.

(petru stan din Craiova)

1569
em., só i kărdăm, t-ai, i= (i)sim
1570
em., ak-ăvăl
1571
Var., grast
1572
Cf. pétalo
1573
sic ! šărăya

211
§ 202
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

patrinorî de modem1574 Frunzuliță de madém

iubisardém thai mekhlém am iubit și am lăsat
mai baró bezeah kerdém. mai mare păcat am făcut
na ćumide ma’nd-o1575 drom nu mă săruta în drum
Kă dikhăl ma1576 munro rom. Că mă vede al meu bărbat
na ćumide ma’nd-o1577 gau nu mă săruta în sat
Kă dikhăl ma munro phral Că mă vede al meu frate
thai șinel1578 kou1579 bal șukár și taie acel păr frumos
munró bal somnakaló al meu păr de aur
o finó t<h>a-o1580 gálbeno. Finul și galbenul.

(nicu stemata din Craiova)

1574
em., madém. modem, modémuri (arhaism) ‘aliaj din alamă și nichel, care imită argintul,
pacfon’. (DaR)
1575
em., ćumide-m’ando
1576
em., dikhăl-ma
1577
em., ando
1578
Var., čhinel
1579
Cf. ko(v)a
1580
em., to-a

212
§ 203
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

Jávas túya ji kutkhá m-aș duce cu tine până aci

te motháu tukă-k dumá
mîrî dúma si kadeá
te tehe1581 te lé mama1582
te jas maa1583 kutk<h>a gau
hanrî meleá me te láu.
să-ți spun ție o vorbă
a mea vorbă este așa
Că mâine să mă iei și pe mine
să mergi cu mine în acest sat
puțin mălai eu să iau.

(matei Cristea din Craiova)

1581
{{?}}, cf. tehara
1582
{{?}}, cf. man
1583
{{?}}, instr.sg.., cf. manca

213
§ 204

Ćiriklí parní <Vrabie albă

me ći mothodém eu nu am pârât
Kă boldinoró t<h>e1584 ma1585 tălă Că botezatul mă pune jos
pașa-u1586 dromoró pe lângă drumuleț
Kă-l gaje nak<h>ă ma1587 ć<h>é Că românii mă calcă, fă
Ciriklă tălă. Vrabie pe jos.>

(matei Cristea din Craiova)

1584
Cf. čhel, čhol
1585
em., na
1586
em., pașau
1587
em., nakă-ma

214
§ 205
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

Ai p-o1588 plai p-o1589 playoró hai pe deal pe deluleț

te ćoras ek khuroró să furăm un mânzișor
thai pe plai pe slatina și pe deal la slatina
te ćora la galbena să furăm pe galbena
Ka raki sî doldora. Că deseară este (punga) doldora.

(ion Floricel din Craiova)

1588
em., po
1589
em., po

215
§ 206
ghilí tismănarisko Cântec tismănăresc

so kărdem so lașeardăm1590 Ce-am făcut<, ce am dres>

pal1591 pilem, thai matilem
thai khără ći mai gălém
ăl dromorá bistărdém
and-o1592 văș me hasáilăm
le gajénța duma dăm
thai khără me avilăm.
iar am băut și m-am îmbătat
și acasă nu m-am dus
Drumurile le-am uitat
În pădure m-am pierdut
Cu românii am vorbit
și acasă am venit.

(tudor ene din Craiova)1593

1590
Var., lačhiardem
1591
Cf. pala
1592
em., ando
1593
{{pavin ‘ploscă’}}

216
§ 207

ai, téte, lă gomeșneáya Vino, tată, cu iapa

Kăras mengă bordéya să ne facem bordei
te beșen mîră șéya1594 să șeadă ale mele surori
Bikín, téte, îl gomeșneá Vinde, tată, iapa
ta le mango kolă șeá1595 De-mi ia mie acea fată
le múya parnoró Cu gura albă
le gadéya melaló Cu cămașa murdară
lașeorî1596 sî-l mașkareste ! Duminică e la mijloc
thai p<h>anglî sî lă șărăște și legată e la cap
Kălo1597 jas tu mără șe1598 Unde te duci, a mea fată?
Kă phenáu te aváu vi me, Că zic să vin și eu.
Jaba, phene i te m’avei1599 Du-te soră, să mai vii
Kă nai khăró makovei, Că nu e acasă macovei
si los1600 mîkă foróste este, maică, la târg
ou diyás mă șăreste. el mi-a dat în cap.1601

(Dumitru Vâlcu din Craiova)

1594
Var., čheja
1595
Var., čheja
1596
Var., lačhiori
1597
{{kăloi, kălo= kai ‘unde’}}
1598
Var., čhe
1599
{{?}} avesa > aveha > avea > aveia
1600
em., silos
1601
em., el a dat de al meu cap {{motho leskă duma mó. ta soi te mothau. mothau leskă soi janesa.
mothó leskă vi tu me. Ći janau soi te mothau lăskă. aș te motháu lăskă mă.}}

217
§ 208
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

pala koi bar1602 zăleno După acel gard verde

Khălel abeáu romanó Joacă nuntă țigănească
ăkhărăl ma1603 te k<h>ălau mă cheamă să joc
me ći jau kă ći janáu Dar eu nu mă duc, că nu știu
Aidiba, nane, khăré aide, nene, acasă
na mai jaba odolkhé nu te mai duce acolo
Ke maren tu-l abeavá Că te bat nunțile
t ’asan tutar ăl romnea. De râd de tine muierile.

(ilie marin din Craiova)

1602
{{bar ‘curte, grădină, piatră’}}
1603
em., ăkhărăl-ma

218
§ 209
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Del o somnal Deloro să dea sfântul Dumnezeișor

te aćhel to kher mulanó
te asal o gau saroro
mandar handákoro mó
te phires tu1604 so phiresa
mandar skapimé n-an’ avésa1605
Ke me kam pandizau tu1606
Makar ghes, makar ranó
De ranó kam astaráu tu1607
thai li kame maráu tu1608
maribé, nane, la fel
te na farizel tu1609 rău
so kerdeanas so thodeanas
ta pîrăskerdeánas
le ćheavén le mai lać<h>en
Ke kame ć<h>inén ti men.
să rămână casa ta pustie
să râdă satul întreg
De mine, al lui handac1610, mă
De-i umbla ce-i umbla
De mine scăpată nu vei fi
Că eu o să te pândesc
măcar astăzi, măcar deseară
Deseară o să te prind
și o să te bat.
Bătaie, nene, la fel
să nu-ți pară rău
Ce făcuseși, ce spălaseși
De pârăseși
pe băieții cei mai buni
Că o să-ți taie al tău gât.

(Constantin ion din Rumânești)

1604
em., phires-tu
1605
em., nan’avésa
1606
em., pandizau-tu
1607
em., astarau-tu
1608
em., maráu-tu
1609
em., farizel-tu
1610
em., handac

219
§ 210
Dilí ursarítiko Cântec ursăresc

Kána jal to rom kherál Când se duce al tău bărbat de acasă

tu mozlózes1611 to mașkár
Kan’avel to rom kheré
tu mukhes te uș telé
Jása, nane, ćokanénța
thai naná kerdeam miștó
Jása, nane, galațende
thai tinasa1612 ćokanénde.
tu <dregi>1613 al tău mijloc
Când vine al tău bărbat acasă
tu lași ale tale buze în jos
te-ai duce, nene, cu ciocanele
și nu am făcut bine.
De te-i duce, nene, la galați
și am cumpăra la ciocane.

(Dumitru stoica din Rumânești)

1611
Cf. smazlozes § 41, 2
1612
em., cf. kinasa
1613
{{?}} v. § 41, 2

220
§ 211
ghilí rićinearítiko1614 Cântec ursăresc

Kána jal to rom kherál Când se duce al tău bărbat de acasă

tu mozlózes1615 to mașkár tu <dregi>1618 al tău mijloc
Kan’avel to rom kheré Când vine al tău bărbat acasă
tu mukhes te uș telé tu lași ale tale buze în jos
Jaba, nane, Devlesa Du-te, nene, cu Dumnezeu
Ke to phral și1616 kheré Că al tău frate este acasă
na, nanike, ke ghelean nu, nene, nenișor, că te-ai dus
thai na m’alean și nu ai mai venit
thai to anáu sa phirel și al tău nume tot umblă.
Jása, nane, ćokanénța am merge, nene, cu ciocanele
ma ja, nane, du1617 telé nu te duce, nene, departe în jos
Ke merél ti phen kheré Că moare a ta soră acasă
te merela muli ovela De-o muri, moartă o fi
Bănueala naná avela. Bănuială nu o mai fi.

(Dumitru stoica din Rumânești)

1614
{{naná trebuizel ma nișito. ma le le gheorghițas militari. Ke del le vaseasa ande phuu. thai
inklel o kăntari kerdó. thei kaglí prefaćimé.}}
1615
Cf. smazlozes § 41, 2
1616
sic ! si
1617
Cf. dur
1618
{{?}}v. § 41, 2

221
§ 212
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Ker man1619, Devla, ćirikló Fă-mă, Doamne, vrăbioi

opr’o kher ko mihaló
mamuha and-e1620 skafideate
e Verenka m’angaleate
Jasa, jasa, th’arakhas
Kána jal to rom kherál
tu kerés tut1621 nasfalí
opre prispa zînzardí
thai kera ma1622 nasfalí
and-e kapa ke neví.
pe casa lui mihale
porumbe în căpistere1623
Vereanca la al meu braț
om merge, om merge și om găsi
Când se duce al tău bărbat de acasă
tu te faci bolnavă
pe prispa întinsă
și mă fac bolnavă
În pătura cea nouă.

(mihai nicolai din Cojasca)

1619
em., ker-man
1620
em., ande
1621
em., kerés-tut
1622
em., kera-ma
1623
V. supra, nota 1225

222
§ 213
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

e hladorí florimé mărăcinașul înflorit

e marița horimé marița rătăcită
th’ o1624 iordanes dorimé și iordan dorit
Kei ćișmeaua ke mîndro la cișmeaua cea mândră
ali e pauna ol kofența a venit păuna cu cofele
th’ o1625 iordanes ol grastența și iordan cu caii
Keren dragostea ol benghența Fac dragoste cu dracii
th’ o1626 urîtos ol berșénța și urâtul cu anii
Padina1627 barí hladența padina mare cu mărăcini
o iordanes le ćheaența iordan cu fetele
thai pauna le phurența și pauna cu bâtrânii
maren dui tile and-e phuv Bat doi țăruși în pământ
te kerena benghimates De o<r> face drăcii
thai te len pes1628 sar dui phral și să se ia ca doi frați
te traizen sar si mai șukár. să trăiască cum o fi mai bine.

(Răducanu Ruva de la târgoviște)

1624
em., tho
1625
em., th-o
1626
em., th-o
1627
{{padină, ‛heleșteu, lac printre păduri’}}
1628
em., lenpes

223
§ 214
ghilí rićinearítiko
abe, nane, Rădukane
De kând ghelean ma m’alean.
mai baró bezea terdean1629
Ke mukhlán te hurdoren
ta gheló ek andre len
thai tu ghelinean ćokanența
tu kórkoro te pinrența
aide, nanikuță, bre
Ke jukeren1630 tot hudé
Ke-s nanghé thei pinranghé
thai li sarendar mardé
thai bokhátar keznimé.
(stoica Dumitru din Rumânești)
1629
[ker]terdean; var. kerdean
1630
Var., ajuker-
224
Cântec ursăresc
a bre, nene, Răducane,
De când te-ai dus, nu ai mai venit
mai mare păcat ai făcut
Că ai lăsat pe ai tăi copii
De s-a dus unul în gârlă
și tu te-ai dus cu ciocanele
tu singur, cu alte tale picioare.
aide, neiculiță, bre
Că te așteaptă copiii
Că sunt goi și desculți
și chiar de toți bătuți
și de foame căzniți.
§ 215
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

a, nanike, nanoró a neică, nenișor

sostar naná san lać<h>eó De ce nu ești bun
K-aște inkles p-o1631 playoró Că să te urci pe deluleț
Dau tu1632 zalag draboró Îți dau puțină buruiană
Vătămăturákoro1633. De vătămătură.
si los1634, nane, prea lać<h>io este, nene, prea bună
anda-u hurdoró o tiknó pentru copilașul cel mic
Ba si lo1635 li anda-o baró. Ba este și pentru cel mare
akă, mama jau iată, nene, nu mă mai duc.
nić draboró ma k<h>idáu. nici buruiană nu mai strâng
ita okoukhá o mai tiknó iată, acela cel mai mic
phendineás: a zis:
Jautar me naníke mo mă duc eu, neică, mă
K-aște1636 k<h>idau draboró. Ca să culeg buruiană
Ja, naníke, ćheaoró Du-te, neică, băiețel
thai teleardineás, nane, mo. și a plecat, nene, mă.

(Vasile gheorghe din Rumânești)

1631
em., po
1632
em., dau-tu
1633
Ro. vătămătură ‘numele mai lutor afecțiuni abdominale, mai ales ale stomacului, manifestate
prin dureri acute’. Remediul este ‘iarba de vătămătură’, denumită și ‘ghimpariță’ (Anthyllis
vulneraria). (DlR)
1634
em., silao
1635
em., silo
1636
em., k-aște

225
§ 216
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

patrinorî șutleahá Frunzuliță măcriș

marel o Del te le yakha
sostar phires e liniea
ta meren tu1637 ol flekéya
te mai jasa le1638-akanak
Kam ć<h>inel to dad to nakh
naná mai jau, mama, ć<h>é
K’ asan mandar ol ć<h>eave
ol kurci thai ve-ol bale.
— ayakhá ker ć<h>eaye ć<h>é
te oves li tu ćistimé.
Bată-i Dumnezeu ai tăi ochi
De ce umbli linia
De te bat flăcăii
De te-oi mai duce și acum
o să-ți taie al tău tată al tău nas
nu mă mai duc, mamă, fă
Că râd de mine băieții
Curcile și chiar porcii.
— așa fă, fată, fă
să fii și cinstită.

(stoica Dumitru din satul Bărbulești,

plasa ialomița)

1637
em., meren-tu
1638
Cf. li ‘și’.

226
§ 217
ghilí lăeșisko Cântec lăieșesc

patrinorî kaș parnó Frunzuliță de lemn alb

Del o drago Deloró să dea dragul Dumnezeu
te p<h>arol o baroró să se spargă pietricica
te-anklel muró phraloró să iasă al meu frățior
Kă but beșló phandadó Că mult a stat legat
ăl sastrența and-o1639 punró Cu fiarele la picior
sa si trísto ai kaló tot este trist și negru
Beșló, maikă, phandadó a stat, maică, legat.
‒ ‒
pă kou plai ko zeleno pe acel deal verde
K<h>ălel abeáu romanó se joacă nuntă țigănească
akharel ma1640 te khălau mă cheamă să joc
thai me ći kamau te jau. și eu nu voiesc să mă duc.

(gheorghe iordache din satul Dragomirești,

pl. Dâmbovița, Jud. Dâmbovița)

1639
em., ando
1640
em., akharel-ma

227
§ 218
ghilí lăeșisko Cântec lăieșesc

patrinorî ș-o lalea Frunzuliță și-o lalea

Da bule1641 de rom kea1642 dá
iubisardem thai mekhlém
me mînra romneá mukhlem
la vorbatar la lașatar1643
thai manrăstar ăl gulestar.
Jaba kă mai jau kharé.
ăl kireate1644 nai lové
Ka-i1645 koi cîrćiuma gălem
panǵ okale mol pilem
thai me mol ći ćeaililem
Kă mai peau i aver biș
te mundaráu mîră truș
Kána dikhlém thai dikhlém
o vast pă-i rovlí thodem
panǵ șăré kă phuradém
Puskariáte gălém
Kaldărár kă sikilém.
Futu-ți de țigan a ta mumă
am iubit și am lăsat
eu pe a mea nevastă am lăsat
De vorba cea bună
și de pîinea cea dulce.
Degeaba că mă mai duc acasă
În pungă nu sunt bani.
la acea cârciumă m-am dus
Cinci ocale de vin am băut
și eu de vin nu m-am săturat
Că mai beau și alte douăzeci
să omor a mea sete.
Când am văzut și am văzut
mâna pe băț am pus
Cinci capete am spart
la pușcărie m-am dus
Căldărar că m-am învățat.

(Badea soare din satul Drăgănești de țară,

pl. giurgiu, Jud. Câlniștea)

1641
em., dabule
1642
cf. tea ‘pe a ta’
1643
Var., lačhiatar
1644
Cf. kiši, -a ‘pungă’
1645
em., kai

228
§ 219
ghilí tismanarísko Cântec tismănăresc

pă koi har tălă opră pe acea vale jos sus

But katună poladă multe corturi întinse
thai katuna anda-u1646 mașkar și cortul din mijloc
But si mîndro thăi șukár mult e mândru și frumos
Kărdo tută nasfală se face tuta bolnavă
andă kou pato înzardă Într-acel pat întins
t’ anáu tukă mol gulă să-ți aduc vin dulce
and-o ghe le patragheáko În ziua de paști
sî lo1647 abeáu la tutako este nunta tutei
tu kărăl ma1648 ta khălau De mă face să joc
me ni jau kă ni janau. eu nu mă duc, că nu știu.

(ilie Zotea din com. slobozia, Jud. Vlașca)

1646
em., andau
1647
em., sîlo
1648
em., kărăl-ma

229
§ 220
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

me jau p-o1649 drom o baró mă duc pe drumul cel mare

Gîndi-ma kou șaoró1650 mă gândesc la băiețelul
so kărela korkoró Ce o face el singur
Bihaló1651 thai bokhaló nemâncat și flămând
Bithodó1652 biureadó1653 nespălat, neîmbrăcat
Parkă si ćoró baró parcă este sărac mare
o manuș bisurime1654 omul neînsurat
sar o kaș1655 biflorimé1656 Ca lemnul neînflorit
Kai ći kărel vou patreá Ce nu face el frunze
thai ći kărel lulugheá și nu face flori
soro1657 milai și șukó toată vara este uscat
sar si los1658 ek bar baró Cum este o piatră mare
pále-o manuș susime Dar omul însurat
sar o kaș1659 înflorimé Ca lemnul/copacul înflorit
Kai kărel patreá Care face frunze
thai vi lulugheá și chiar/încă flori
ta le1660 le1661 ăl șeaorá1662 și le ia fetele
thai vi-ăl flăkăya. și chiar/încă flăcăii.

(ștefan oprea, Jud. Vlașca)

1649
em., po
1650
Var., čhaoro
1651
em., bi haló
1652
em., bi thodó
1653
em., bi ureadó?
1654
em., bi surime
1655
Var., kašt
1656
em., bi florimé
1657
Formă contrasă < saoro
1658
em., silos
1659
Var., kašt
1660
{{?}} apocopă, len, ind. prez., iii.pl.< lel, ‘a lua’
1661
{{?}} apocopă, len, pron. pers, iii.pl. ac, ‘pe ele’
1662
Var., čhavora

230
§ 221
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

sar kărdean kai1663 prićina Cum ai făcut această pricină

ta halem vi grast vi sea1664 De am mâncat și cal și tot
ai katuna ai ăl beránda și cort și coarda
așilém1665 la beleasa am rămas cu furca
la beleasa la t<h>uleasa. Cu furca cea groasă.
iubisardem thai mukhlem am iubit și am lăsat
me mură romneá mukhlem eu pe a mea nevastă am lăsat
la vorbatar la lașeatar1666 Din vorba cea bună
thai ăl morăstar ăl gulestar și de pâinea cea dulce
Devla, na mai mundar ma1667 Doamne, nu mă mai omorî
th’ ankhala ma1668 pă koi ćear și mă scoate pe acea iarbă
la pheasa pala korate Cu sora după gât
la romneasa pala ma Cu nevasta după/lângă mine
șaorănța1669 t ’angla ma. Cu copiii înaintea mea.
la moleáte kă gălém la cârciumă că m-am dus
panǵ1670 okale mol pilem Cinci oca de vin am băut
thai me mol ći ćeaililem și eu de vin nu m-am săturat
Kána dikhlém thai dikhlém Când am văzut și am văzut
o vast pe rovlí șutem1671 mâna pe băț am pus
panǵ șeré kai pharadem Cinci capete că am spart
Pușkăriate gălem la pușcărie m-am dus
Kăldarar kă sikilém Căldărar că am învățat
lové but me kărdiném Bani mulți eu am făcut
thai dinem thai astrailem și am dat și am scăpat
Beleavatar ujîlem. De belea m-am curățat.

(Badea soare din satul Drăgănești de țară,

pl. giurgiu, Jud. Câlniștea)

1663
Cf. kaj(a), kadaja
1664
Cf. sa, formă contrasă < sa-o< saro< saoro< savoro.
1665
Var., ačhilem
1666
Var., lačhiatar
1667
em., mundar-ma
1668
em., ankhala-ma
1669
Var., čhaorenca
1670
{{?}} em., paǵ
1671
Var., čhud-

231
§ 222
ghilí netoțisko Cântec nentoțesc

mareol o Del gadou ćeáso Bată-l Dumnezeu acel ceas

Kai na-s lać<h>eo Că n-a fost bun
Kána manzale1672 kerdan Când pe mine <ungur> m-ai făcut
sóstar man nić mundardan De ce pe mine nu m-ai omorât
Ǵavas mánghe ǵavas mánghe mi m-aș duce, mi m-aș duce
le butența Cu multe
Gândonența gânduri
le barența’l1673 dromorănța Cu cele mari drumulețuri
ai man geanen prinǵaren și mă știu și mă cunosc
But gaǵoră opre pe mand mulți românași sus pe mine
pháre, phue te1674 ǵău andră Crapă, pământule, să intru în tine
oșa1675, oșa zelenona pădure, pădure verde
mișto ać<h>el tuke patreasa Bine îți șade cu foaie
sar manghe ćeledosa1676. precum mie cu al meu cuprins1677.

(Vasile lui nicolae pison din letca. În 1877

i-a spus lui gașpar basme)

1672
cf. mandžar, madžar ‛ungur’
1673
em., barența-l
1674
em., phuete
1675
Var., veš, văš
1676
Cf. Ro celed, celeduri. V. supra nota 1295
1677
‘Cu a mea familie’, v. supra nota 1295

232
§ 223
ghilí lăeșísko Cântec lăieșesc

la moleate hav thai peav la cârciumă mănânc și beau

me munkate ći kărav eu la muncă nu fac
thai lové me sa kărav și bani eu tot fac
pe soste1678 me ći janav pe ce, eu nu știu
Kă grasneá kána ćorav Că iepe când fur
me atunć la moleate peav eu atunci la cârciumă beau
Kána grasneá ći ćorav Când iepe nu fur
me le moleate ći peav eu la cârciumă nu beau
Kadeá kărdém dui trin bărș astfel am făcut doi-trei ani
t’ astardeas ma and ’ăk văș De m-a prins într-o pădure
phangleas ma1679 thai mardeas ma1680 m-a legat și m-a bătut
Pușkariate das ma1681. la pușcărie m-a dat.

(nicolae Dumitru din Ciocănești,

Jud. ilfov)

1678
{{?}} prepoziția pe este redundantă.
1679
em., phangleas-ma
1680
em., mardeas-ma
1681
em., das-ma

233
§ 224
ghilí lăiașisko
me meráva, me traíva
tusa duma ći mai dava
Ka san prea baró diló
sóro ghes phires muló
t ’asal o gau sáoro
tutar, Dumitrikă, mo
mukh tu na mai p<h>ir1682 mató
Ka si, nane, mai miștó
— ta sostar te na phiráu
Kă biró ći pokináu
thai ći klaka ći mai dau
mukh te hau
ai mukh te peau
Kă so avela me dikháu.
(ioan Dumitru din Crețulești)
1682
em., piri
1683
lit. ‘mort’
234
Cântec lăieșesc
eu voi muri, eu voi trăi
Cu tine eu nu voi mai vorbi
Că ești prea mare nebun
toată ziua umbli beat1683
De râde satul întreg
De tine, Dumitrică, mă
lasă-te, nu mai umbla beat
Că e, nene, mai bine
Dar de ce să nu umblu
Că bir nu plătesc
și nici clacă nu mai dau
lasă să mănânc
și lasă să beau
Că ce-o fi, eu văd.
§ 225
ghilí lăiașísko
a be, nane, Radukane,
ale nane i kheré
pherdilé ke șou kurké
De kân gălean n ’avilean
mai baró bezeah kărdean
thai ko dóro ći linean
ta na-s, nane, te muló
Kadayá te ná dikhló.
(ion gheorghe din Jilava)
235
Cântec lăieșesc
a, bre, nene, Răducane,
aide, nene, și acasă
s-au împlinit ale tale șase săptămâni
De când te-ai dus, n-ai venit
mai mare păcat ai făcut
și al tău dor nu l-ai luat
De nu era, nene, să fi murit
așa să nu fi văzut.
§ 226
ghilí tismanarísko Cântec tismănăresc

Dadă, lă, dadă, lă tată, mă, tată, mă

pala kastă le-ma1684 mă?
lă-ma1685 pala-i denilí
Kai ćordeas mi șukarní
t’ać<h>ilí kaklí1686 phaǵi
ta rovel mi șeori1687
ală, dadă, șeorí
soi kărei ta royarní.
După cine m-am luat eu?
m-am luat după nebuna
Care a furat al meu fuior
De a rămas fusul fără mai1688
De plânge a mea fetișoară
na, tată, fetișoara
Ce faci de plângi?

(Zamfir Feraru din Budești, Jud. ilfov)

1684
Cf. le(m) ma(n)
1685
Cf. le(m) ma(n)
1686
Var., katli
1687
Var., čhejori
1688
lit. ‘spart ’

236
§ 227
ghilí romaní Cântec țigănesc

patrinorî ćear barí Frunzuliță iarbă mare

Ker ma1689, Devla, lulughí
ande koi har e barí
te den ma1690 del brîșîndá
te kíden ma1691 dăl ć<h>eyá
te ćhion ma1692 ko-l koliná
te miril-pe-i lumea sea
ita o Del gîndisardás
ai man lulughí kerdás
ita ande koi bari bar
ta sugheal ma1693 ve-o thagar
ai sugheán ma ’l1694 rayorá
te miril-pe-i lumea sea.
Fă-mă, Doamne, floare
În acea vale mare
să-mi dea cele ploi
să mă culeagă acele fete
să mă puie la piepturi
să se mire lumea toată
iată Dumnezeu s-a gândit1695
și pe mine floare m-a făcut
iată, în acea mare grădină
De mă miroase și împăratul
și mă miros și cocoanele
De se miră lumea toată.

(gheorghe gheorghe Zidaru din Budești,

Jud. ilfov)

1689
em., ker-ma
1690
em., den-ma
1691
em., kíden-ma
1692
em., ćhion-ma
1693
em., sugheal-ma
1694
em., sughean-ma-l
1695
em., în gând

237
§ 228
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

aoleo, kă kam merau aoleo, că o să mor

na-i ma mui te ćumidau
na ćumide ma1696 and-o1697 drom
Kă dikhăl ma muró rom
thai șinél1698 ma1699 and-o1700 drom
thai șinél ma1701 la șureása1702
Bikinél ma1703 la toleása
Vi-i țîrdí thai ve-i parní
K-aște ujol latar.
Kou șeaoró1704 țunoró
sostar, Devla, nai muró?
Zabunóya kejlanó
ăl fesóya melaló.
n-am gură să sărut.
nu mă săruta în drum
Că mă vede al meu bărbat
și mă taie în drum
și mă taie cu cuțitul
mă cântărește cu cântarul
și trasă și încă albă
Ca să se curețe de dânsa
acel băiețel mititel
De ce, Doamne, nu-i al meu
Cu zăbunul de mătase
Cu fesul murdar.

(ștefan Cristache din București)

1696
em., ćiumide-ma
1697
em., ando
1698
Var., čhinel
1699
em., șinel-ma
1700
em., and-o
1701
em., șinel-ma
1702
Var., čhuresa
1703
em., bikinél-ma
1704
Var., čhaoro

238
§ 229
ghilí romaní
e banghí le țîgareasa
o tanasi luluvasa
o Koița le diblasa
ai o Kodreano lautása
o pande<le> le bastonósa
ai o ghița kokalánța
ai o moćika banițénța
panǵ okane mol pile
ai ov mol ći ćeaililé
le cîrćumate ghelé
othe mol ov ćeaililé
Kheré mate ailé
ai o abeáu vazdiné
le mandako ’l iovanósa
K<’>elel e banghí le tanasesa
ai o ghița ’l Kodranosa
ai o pande<le ’>l Koițosa.
(gogocean șerban din satul Boldul,
Jud. ilfov)
239
Cântec țigănesc
strâmba cu țigara
tănase cu luleaua
Coiță cu cobza
și Codreanu cu vioara
pande<le> cu bastonul
și ghiță cu oase
și mocică cu banițe
Cinci ocale de vin au băut
și ei de vin nu s-au săturat
la cârciumă s-au dus
acolo de vin s-au săturat
acasă beți au venit
și nunta au ridicat (început)
a mandei cu ivan
Joacă strâmba cu tănase
și ghiță cu Codreanu
și pandele cu Coiță.
§ 230
ghilí lăiașisko/zlătarisko Cântec lăieșesc/zlătăresc

Muntenate plainosa la munte cu deal1709

mukhlém me dáya yagasa am lăsat pe mama cu foc
me dades bare jăleasa pe tatăl cu mare jale
thai me phralorăs honinósa și pe al meu frățior cu necaz
thai me phene͜á roimása. și pe a mea soră cu plâns.
thai me kana teleardém și eu când am plecat
me lengă kadea phendém: eu lor 1710 astfel le-am zis:
ita, me sem militari iată, eu sunt militar
sar ek viteazo tatari Ca un viteaz tătar
me mara-ma orsaésa1705 eu mă bat cu oricine
sar ek viteazo vastesa Ca un viteaz cu mâna
peravau gurúv șînghența Dărâm boul1711 cu coarne
ăl oștirea ăl pînrănța. oștirea cu picioarele
Ja șeavéya1706 ăl Devléya Du-te, băiete, cu Dumnezeu
Ka man ći mai arakhéya1707. Că pe mine nu mă vei mai găsi.

(ștefan, ferar și zlătar – face inele,

cercei1708–, din satul Călăreși, Jud. ilfov)

1705
Cf. ovsaésa/ orsaveça ‘cu oricare’, Var., vareso
1706
em., pheravav {{?}}
1707
Var., čhaveja, čhavesa
1708
arakhesa> arakhe(h)a > arakhea > arakheia
1709
{{zlaga ‘cercei’}}
1710
em., cu munte
1711
em., boi

240
§ 231
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

aole, merau, merau aoleo, mor, mor

thai nai ma kaskă motháu
ita anda-u dóro kiró
șukileás muró iló.
aoleó so șeaoró1712
Parkă1713 si las1714 rai baró
la moleate hal thai pel
leski dei khăré rovél
oi gîndil kă ’s1715 hasardé
ov phirel sar rai baró
le vastésa ’nd-o1716 șoldó
thai gheténța and-o1717 pânró.
și nu am cui să spun
iată, de dorul tău
s-a uscat a mea inimă.
aoleo, ce băiețel,
parcă este boier mare
la cârciumă mănâncă și bea
a lui mumă acasă plânge
ea gândește că e pierdut
el se plimbă ca boier mare
Cu mâna în șold
și cu ghete în picioare.

(stan Căldăraru din suburbia tichilești,

orașul București)

1712
Var., čhaoro
1713
em., par-kă
1714
em., silas
1715
em., kă-s
1716
em., ’ndo
1717
em., ando

241
§ 232
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Dau kea1718 da, da bule dă rom <o dau pe mă-ta, futu-te de țigan
șilean ma1719 ’nd-e1720 beleavate. m-ai pus în belea.
ankhal ma1721, phrala, ’nd-e1722 late. scoate-mă, frate, din ea.
marél e valvál telál Vântul bate pe jos
o Vasile-avel opral Vasile vine pe sus
Înkastó p’ ăk grast parnó Călare pe un cal alb
Parkă1723 si las1724 balamó. parcă e un negustor
marél e valvál opral Bate vântul pe sus
e tincuța avel tălal tincuța vine pe jos
Parkă1725 sî li1726 balamní parcă e o negustoreasă
ăl balénța pîtardí1727 Cu părul desfăcut
ăl balénța p’ ăl p<’>ikă Cu părul pe umeri
ta mirin pe1728 seaoră. De se miră toată lumea.>

(moș Constandin din satul Domnești,

Jud. ilfov, de peste 78 de ani)

1718
cf. tea ‘pe a ta’
1719
em., șilean-ma, var. čhiten, čhutem< čhav ‘a pune’
1720
em., ’nde
1721
em., ankhal-ma
1722
em., ’nde
1723
em., par-kă
1724
em., silas
1725
em., par-kă
1726
em., sîli
1727
Var., putardi
1728
em., mirin-pe

242
§ 233
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

la moleate hau thai peau la cârciumă mănânc și beau

Khăré nai ma1729 so kăráu
nić grasténța ći phirau
me moleate sa kam peau
ni munćiu, lové kăráu
Ci janau katár sa lau
mukh-tu, ione, makimástar
thai astár-tu la munkatar
Kă si tu1730 șeavé1731 baré
thai trabun însurimé
mukh-ta1732, phene, te jan ov
te kăren bukí and-o1733 them.
acasă nu am ce să fac
nici cu caii nu umblu
eu la cârciumă tot o să beau
nu muncesc, bani fac
nu știu de unde tot iau.
lasă-te, ioane, de beție
și apucă-te de muncă
Că tu ai băieți mari
și trebuie însurați
lasă, soro, să meargă ei
să facă lucru în țară.

(Vasile ștefan din satul Ulmeni,

plasa oltenița)

1729
em., nai-ma
1730
em., si-tu
1731
Var., čhave
1732
em., mukhta
1733
em., ando

243
§ 234
ghilí lăieșisko Cântec lăieșesc

patrinorî de madim Frunzuliță de modem1743

mar ma1734, Devla, so kărdém omoară-mă, Doamne, ce am făcut
iubisărdém thai muklém am iubit și am lăsat
iubisărdém șei1735 barí am iubit o fată mare
liném ek romni phurí am luat o nevastă bătrână
thabarél tu1736 e yag de gau arză-te focul de sat
Kă so rodáu, ći arakháu, Că ce caut nu găsesc;
Rodau d’ ek anró loló Caut un ou roșu
te împakiu kol seaoră să împac pe acel băiețel
avel mánd<’> kórkoro. Vine la mine singur
aolikă, be, kuko1737. aolică, be acel
na ćumide ma1738 ’nd-o1739 drom nu mă săruta în drum
Kă dikhăl ma1740 muro rom Că mă vede al meu bărbat
thai dăl ma1741 ăl toeresa1742. și mă dă cu toporul.

(ștefan Urâtu din Ciocănești, Jud. ilfov)

1734
em., mar-ma
1735
Var., čhej
1736
em., thabarél-tu
1737
{{?}}. Kuko< kukola
1738
em., ćiumide-ma
1739
em., ando
1740
em., dikhăl-ma
1741
em., dăl-ma
1742
toer< tover.
1743
em., madem. modem, modémuri (arhaism) ‘aliaj din alamă și nichel, care imită argintul,
pacfon’. (DaR)

244
§ 235
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

la moleate rai baró la cârciumă boier mare

ionika, mo; ionică, mă;
ai khăré ćoró baró și acasă sărac mare
ionika, mo; ionică, mă;
Del o somnal Deloró, să de sfântu Dumnezeu
ionika, mo; ionică, mă;
te ćorel pes1744 ko granó1745 să se fure al tău cal
ionika, mo; ionică, mă;
sar phardea mo săró Cum a spart al meu cap
ionika, mo; ionică, mă;
n-as tukă bezeahoró nu-ți era păcat (mic)
ionika, mo; ionică, mă;
marel t<’>o1746 posto baró să te bată postul cel mare
ionika, mo; ionică, mă;
thai ve-o somnal Deloró și sfântul Dumnezeu
ionika, mo. ionică, mă.

(Dumitru al Voichii din Ciocănești,

<Jud. ilfov>)

1744
em., ćorel-pes
1745
{{?}}, formă contrasă< grastno
1746
em., t-o ?; tut o> tu o> t o

245
§ 236
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Deba, Devla, so mai déya1747 Dă Doamne ce ai mai da

ta maraba le kiléya De bate cu parul
ta pharáv do baroró De sparg pietricica
te inklel mo phraloró să iasă al meu frățior
le bićóya p-o1748 phikó Cu biciul pe umăr
K-aște1749 măál kă-s balamó. Ca să semene că e neguțător
trin drom1750 le bićoya das De trei ori cu biciul a dat
la pușkariya dikhleás pușcăria1753 a văzut
thai ou kána astráyas și el când a scăpat
Buté manușán șindeás1751 mulți oameni a tăiat.
akanák me rugi-ma acum eu mă rog
astrá les1752, Devla, de sea scapă-l, Doamne, de tot
Kadeá o Del așundeás așa Dumnezeu a auzit
léskă phrales astrayás. pe al lui frate l-a scăpat.

(ștefan Voicu Feraru din Vizurești; cinci

familii de țigani, încolo rudari.)

1747
cf. desa ‛vei da’>dea>deia
1748
em., po
1749
em., kaște
1750
{{drom ‘ori’, numai în dui, trin drom ‘de două, de trei ori’, în loc de duivar, trivar etc.}}
1751
Var., čhindeas
1752
em., astrá-les
1753
em., la pușcărie

246
§ 237
ghilí lăiașisko
patrinorî kaștoró
me sem vătafo baró
p-ek șălé romorănde
Kai beșăn ka-l katune
tha-l katúne inzardé
Kilodoreá rupuné
Beranda somnakuné
Ćakalé harkomákă
ita meal kol khărénga
me sar vătafo baró
le bićoya p-o1754 phikó
me baró ai phukeardó
Kerávas ek mui baró
sar léngo împarató
mandar ăl rom se͜á daran
Ke me sem léngo thagar.
(sandu ion din Vizurești)
1754
em., po
247
Cântec lăieșesc
Frunzuliță lemnișor
eu sunt vătaf mare
pe o sută de țigănuși
Care șed la corturi
și corturile întinse
târsânele de argint
Coardele de aur
parii de aramă
iată, seamănă cu acele case
eu ca vătaf mare
Cu biciul pe umăr
eu mare și umflat
Făceam o gură mare
Ca al lor împărat
De mine țiganii toți se tem
Că eu sunt al lor împărat.
§ 238
ghilí mireasaki romani <Cântecul țigănesc al miresei>

aș1755, tărnie, na mai rou taci mireasă nu mai plânge

Ka kam șau1756 tu1757 pala-u boú
Ji aghes1758 sanas ăl șăyánța1759
t’akana san ăl romeánța.
marél e valval anda-l munți
anel mángă dóro katar ăl părinți
marel e valvál anda-i kláya
anel mángă dóro katar ăl flăkăya.
marel e valval anda-l lulughea
anel mángă dóro katár mîră péya1760
marel e valval katar anda-k brad
anel mángă dóro katar muro dad
e mila le streinóski
sar e ućheal ol kanrăski
pale-i mila katar o rom,
sar dukusmáya palá-i kor.
pale-i mila katar ăl părinți
ni ǵanés kána kame bistres la.
Că o să te pun după cuptor
până astăzi ai fost cu fetele
Dar acum ești cu muierile
Bate vântul din munți
mi-aduce dor de la părinți
Bate vântul din claie,
mi-aduce dor de la flăcăi
Bate vântul din flori
mi-aduce dor de la ale mele surori
Bate vântul dintr-un brad
mi-aduce dor de la al meu tată
mila străinului
Ca umbra mărăcinelui
Dar mila de la bărbat
tot cu pumnul după gât
Dar mila de la părinți
nu ști când o vei uita.1761

(Dumitru lăutaru din dealul spirei,

București)

1755
Var., ačh
1756
Var., čhav, thav
1757
em., șau-tu
1758
em., ji-aghes
1759
Var., čhajenca
1760
{{?}}, cf. phenja
1761
em., nu știu când să o uiți.

248
§ 239
ghilí zlătarisko Cântec zlătăresc

so kărdém, ći kărdém miștó Ce am făcut, nu am făcut bine

Ka athardém1762 ek gajó Că am înșelat <un român>
ta lem lestar ek parnó De am luat de la dânsul un alb
Deșudo1763 leinéngo De doisprezece lei
thai kamé dél ma1764 rîmáya și o să dea blesteme
Kă liném léski tigáya Că am a lui tigaie
léski gajorî rovél Femeia lui plânge
thai del rîmáya and-o1765 khăr. și dă blesteme în casă
léski raklí e barí, a lui fată mare
Rovélas pe prisp ’avrí. plângea pe prispă afară
lésko rakló o țîknó al lui băiat mic
Rovel p-o1766 grast inklistó plânge pe cal călare
andá-u doro ăl tigayáko. De dorul tigăii.

(Radu Dan din suburbia precupeții Vechi,

București)

1762
{{atharáu ‘înșel’, athardem, athar, atharindós, athardó, atharitori ‘înșelător’, atharimós
‘înșelăciune’}}
1763
Cf. deșudui
1764
em., dél-ma
1765
em., ando
1766
em., po

249
§ 240
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Kăr ma1767, Devla, so kără-ma1768, Fă-mă, Doamne, ce m-ai face

Kăr ma1769, Devla, busioko
thai șudé1770 ma1771 and-el1772 romnea
te-așunáu lénghi dumá
sar fermekin pe romes
len phuu katar o muló
ai șol1773 léngă ka-u1774 șăró
K-aște1775 uștel dileardó
te na mai șol de kiró1776
Kă iubil d ’ăk romoró.
thai lel phuu anda-o mormînto
thai șol léskă and-o1777 așternuto
te uștel kașukó1778 thai múto.
Fă-mă, Doamne, busuioc
și mă aruncă între femei
să aud a lor vorbă
Cum își farmecă pe bărbat.
iau pământ de la mort
și le pune la cap
Ca să se scoale înnebunit
să nu mai bage de seamă
Că iubește un țigănaș/omușor
și ia pământ din mormânt
și îl1779 pune-n așternut
să se scoale surd și mut.

1767
em., kăr-ma
1768
Cf. kără(l) man
1769
em., kăr-ma
1770
Var., čhude
1771
em., șudé-ma
1772
em., ande-l
1773
Var., čhol, thol
1774
em., kau
1775
em., kaște
1776
{{kiró ‘al tău’; de kiró ‘de seamă’}}
1777
em., ando
1778
Cf. kušukó
1779
em., îl

250
§ 241
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

Dau kea1780 da bule dă rom, Futu-ți mama ta de țigan

șitean1781 m<’>’nd-e1782 beleaváte m-ai pus în belea.
ankalá ma, phrála, anda láte ! scoate-mă, frate, dintr-însa
marel e valvál telál Bate vântul pe jos
o Vasile avel opral Vasile vine pe sus
inkastó (sic!) pă-k grast parnó Încălecat pe-un cal alb
Parkă1783 sî lo1784 balamó. parcă este negustor.
marel e valvál opral Bate vântul pe sus
e tincuț ’avel telal tincuța vine pe jos
parkă1785 sî li1786 balamní. parcă e negustoreasă
ăl balénța pă-l p<’>ikă. Cu părul pe spate.

(Florea matei ștefan din satul ștefănești,

Jud. ilfov, plasa pantelimon)

1780
cf. tea ‘pe a ta’
1781
Var., čhitean
1782
em., ’nde
1783
em., par-kă
1784
em., sîlo
1785
em., par-kă
1786
em., sîli

251
§ 242
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

aoleo, marine, mo aoleo, mărine, mă

tu haleanas mo ilo tu mâncaseși a mea inimă,
pherdileas o bărșoró s-a-mplinit anișorul
De kîn hau mo amaro. De când mănânc al meu amar
ita, mo amaro hau le1787 túya iată, al meu amar îl mănânc cu tine.
Ći halém les1788 mé avréya nu-l mănânc cu altul.
aș-ta1789, leale, tinko, șé1790! ia taci, tinco, lele, fă!
K ’așunén tut1791 ăl gajé. Că te-aud1794 românii
merena ke dui seyá1792! murire-ar al tale două fete
te mai phenesa kadea. De-i mai zice așa.
Kă me sem șaó1793 baró Că eu sunt băiat mare
thai si mángă lajaó. și-mi este rușine.

(ilinca Voicu din satul Buciumeni, de lângă

Buftea)

1787
em., hau-le
1788
em., halém-les
1789
em., așta, var., ačh
1790
Var., čhe
1791
em., așunén-tut
1792
Cf. šeja, čheja
1793
Var., čhao
1794
em., te aude

252
§ 243
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî dă undelem Frunzuliță de untdelemn

so kărdém so ći kărdem
me mîră romés mukhlém
léya duma ći mai dém;
te mereau, te pharîvau
léya duma ći mai dau.
Jal la moleate thai pel
thai meliya ći anel
mai sî ma1795 dui trin șeavé1796
soro1797 ghes sî bokhalí.
Ce-am făcut, ce n-am făcut
eu pe al meu bărbat l-am lăsat
Cu dânsul nu am mai vorbit
să mor, să crăp
Cu dânsul nu mai vorbesc
se duce la cârciumă și bea
și <mămăliga>1798 nu aduce.
mai am doi, trei copii
toată ziua sunt flămânzi.

(ilinca Voicu din satul Buciumeni, femeie

de 50 de ani)

1795
em., sî-ma
1796
Var., čhiave
1797
Formă contrasă, < saoro
1798
{{?}}

253
§ 244
ghilí zlătarísko Cântec zlătăresc

patrinorî ș-o laleá Frunzuliță și-o lalea

șude1799, șude, na dará
Ka so avela, țîrdavá.
thai mai sî ma1800 dui gadá,
tha ’k perekea sostene͜á.
Kam motháu ka-l primarea,
te na mai lén bírurea
Kă kam dau le1801 and-e1802 gloabă
Vi les vi leskă romneá
K-aște1803 jal e pomena
ande saorî lumea.
and-o1804 gáu kai1805 sî los1806 țîknó,
sî primari varvaló1807
thai kai sî o gau mai baró
si o primari vi mai barvaló.
aruncă, aruncă, nu te teme
Că ce-o fi, oi trage
și mai am două cămăși
și-o pereche de izmene.
o să spun primarilor
să nu mai ia biruri
Că o să-l dau de gloabă
și pe el și pe nevasta lui
Ca să se ducă pomina
În toată lumea.
În satul care este mic,
este primar bogat.
În satul care este mare,
este primar și mai bogat.

(ioniță Căldăraru din satul ileana, plasa

oltenița, Jud. ilfov)

1799
Var., čhude
1800
em., sî-ma
1801
em., dau-le
1802
em., and-e
1803
em., kaște
1804
em., ando
1805
Cf. kaj(a)
1806
em., sîlos
1807
Cf. barvaló

254
§ 245
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

aoleo, marițo, șe1808 aoleo, mariță fă,

so kărdean ći sî miștó
halean șoró1809 murșkanó
and-o1810 posto ko baró
o posto ăl patragheáko.
Ći daras tu mandar, șé1811,
Kă kam șinau tu1812 khăré.
— sostar te șinés ma1813, bre
Ka me ći săm doșalí
K-aște1814 pakeás ma1815 tu aghes
au, de ma1816 te solahan
le la tu ek piri neví
thai șu1817 ande late kurmí
lingăr ma1818 ka-i1819 khangărí
te avela, kărdém iși1820.
(ilie Fundăreanu din satul Vasilați,
Jud. ilfov)
Ce-ai făcut, nu e bine
ai mâncat cap de voinic
În postul cel mare
postul paștelui.
nu te temi tu de mine, fă,
Că o să te tai acasă?
— De ce să mă tai bre
Că nu sunt vinovată
Ca să mă crezi tu astăzi
Vino, dă-mi să jur
iată-ți o oală nouă
și pune-ți într-însa mei.
Du-mă la biserică
Va veni, (i.e. va ieși la suprafață),
dacă oi fi făcut ceva.

1808
Var., čhe
1809
Var., šero
1810
em., ando
1811
Var., čhe
1812
em., șinau-tu, var., čhinav
1813
em., șinés-ma, var., čhines
1814
em., kaște
1815
em., pakeás-ma
1816
em., de-ma
1817
Var., čhu
1818
em., lingăr-ma
1819
em., kai
1820
Var., isi

255
§ 246
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

thai kam jau te solaháu și m-oi duce să jur

túya te na mai maládilivau Cu tine să nu mă mai întâlnesc.
Ka tu san ek marimé Că tu ești o spurcată
halean buténgă săré ai mâncat capetele multora
mangăs te has vi munró Ceri să mănânci și pe-al meu
Kam hal o Del ko șăró o mânca Dumnezeu pe-al tău cap
sar haleán ăl gogósko Cum ai mâncat pe al lui gogu
and-o șăró ăl vășăsko În capul pădurii
othe peleás muro grast acolo a căzut al meu cal
ta halea le1821 o ruv o paș. De l-a mâncat lupul jumătate.

(sandu ștefan din satul Vizurești, Jud. ilfov,

plasa ialomița)

1821
em., halea-le

256
§ 247
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî dă ak<h>or Frunzuliță de nuc

Kăr ma1822, Devla, d’ăk tover Fă-mă, Doamne, de un topor
te ćináu ăl kaș1823 pa-u khăr să tai lemnul de pe casă
te dikhăl mi piramní să vadă a mea ibovnică
Kă sî sar ek șeaorî1824 Că este ca o fetișoară
Numai triné ghesénghi. numai de trei zile.
thai mánța duma ći deas și cu mine nu a vorbit
Kam șinav1825 vi láko vas o să tai a ei mână,
e holi kai1826 sî ma1827 aghes1828 necazul ce am astăzi
șinau vi mîră șeavés1829 tai și al meu copil
Kă ći sî holí lași1830 Că nu este un necaz bun
anda mîrî phiramní1831. pentru a mea ibovnică
— Beș, te na kăres kadeá — stai, să nu faci așa
Kă maren t-ol1832 primareá. Că te bat primarii.

(ilie ștefan din satul Vizurești, Jud. ilfov,

plasa ialomița)

1822
em., kăr-ma
1823
Var., kašt
1824
Var., čhaori
1825
Var., čhinav
1826
Cf. kaj(a)
1827
em., sî-ma
1828
em., a ghes
1829
Var., čhiaves
1830
Var., lačhi
1831
sic! piromni, v. supra
1832
em., tol

257
§ 248
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

patrinorî luludí Foicică floare

Ceayoríe tiknorí Fetișoară mititică,
le-i kofa t<h>a an paní ia cofa și adu apă
K-aște1833 ćhorás pe ǵorní1834 Ca să turnăm pe catâroaică
te ovel lan over o dí să-i vie altă inimă
Ke dikháu ke kam merel Că văd că o să moară.
mo hurdoró sa rovel al meu băiețel tot plânge
thai rovel li mi romní și plânge și a mea nevastă
ita ’dn-u1835 mirí ǵorní iată, pentru a mea catâroaică
sineás léndar bareardí a fost de dânsa crescută
thai li me, nane, kam meráu și încă și eu, nene, o să mor
Ǵorní sar adaikhá nana mai1836 arakháu Catâroaică ca aceea nu mai1837 găsesc.

(ion Vasile din satul Rudu, Jud. prahova)

1833
em., kaște
1834
{{o ǵǐoro ‘catârul’; o hăr ‘stăpânul’, fem. e hărtni}}, cf. hulaj, -a.
1835
em., ’ndu
1836
nana [[na]] mai
1837
em., ca aceea, nene, nu mai

258
§ 249
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî de bujóro Frunzuliță de bujor

te jasa, phrala, and-o1838 foro De te-ai duce, frate, la târg
me merau anda ko dóro eu mor de dorul tău
na mer, phene, na mer, șe1839 nu muri, soro, nu muri, fă
Kă mánța beșăs khăré Că cu mine stai acasă
D ’aghesara ji kurké De astăzi până duminică.
‒ othar kam tele͜arés bré, ‒ De acolo o să pleci, bre
‒ ni tele͜aráu, le͜ánko, șe1840 ‒ nu plec, leanco, fă.
sa túya beșáu khăré tot cu tine șed acasă
thabarel ăi yag kau1841 ghes arză focul această zi1842
Ći lemas ăl marinos? nu luasem1843 pe marin
te beșau léya ek bărș. să stau cu dânsul un an.

(Constantin mitran din Domnești, un sat în

Jud. ilfov)

1838
em., ando
1839
Var., čhe
1840
Var., čhe
1841
{{?}} cf. kav(a), kadava, adj.dem.m.sg.
1842
em., aceste zile
1843
em., nu luăm

259
§ 250
ghilí zlătarisko Cântec zlătăresc

patrinorî de arino Frunzuliță de arin

Ka-i1844 kîrćuma ko-u1845 marino la cârciumă la marin
Kai beșăl thai pel tutuno Care șede și bea tutun
ai ek okava pelino și o oca de pelin
ita o rom o pauno iată, țiganul păun
Parkă1846 si rom biboldó parcă este țigan nebotezat
Kă ov kerel mui baró Că el face gură mare
Parkă1847 si, phrála, mató parcă este, frate, beat
or kă1848 kame-avél diló ori că o fi nebun.
me ǵanáu so beng mai si eu știu ce drac mai este
Kă ov pel sa mol guli Că el bea tot vin dulce
De anda-u1849 ghes ge1850-and-e1851 raki. Din zi până-n noapte.

(Vatafu marin, cu locuința nestatornică,

umblă de la Botoșani și până la
turnu severin)

1844
em., kai
1845
em., k-ou
1846
em., park-ă
1847
em., park-ă
1848
em., or-kă
1849
em., andau
1850
Var., ji
1851
em., -ande

260
§ 251
Dilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Dik<h> -ta1852 kasa jau kheré Uite cu cine mă duc acasă

te aves, nane, ji rati1853 să vii, nene, până deseară
te podi1854 kai1855 drezalí1856 să încalț astă opincă
te dau tu ćućí parní să-ți dau țâță albă
and-e1857 roi kei phirduní1858. În lingura cea umblată.

(gheorghe mazarate din satul Filotea,

jud. prahova)

1852
em., dikta
1853
Var., rači (adv.) ‘ieri și seara, noaptea’. Cf. riat, -ia (s.f.)
1854
{{?}} podiu ‛eu încalț’, cf. podisarau
1855
Cf. kaj(s)
1856
neatestat. V. §259,3; v. nota 1231; cf. drezalo ‛zdrențos’ (§64), drezali ‛stufoasă’ (§156)
1857
em., ande
1858
Derivat de la phiravav.

261
§ 252
Dilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Deba, Devla, brîșindá Dă, Doamne, ploi

te bareol e praova să crească prahova
te na nak<h>el1859 e sokra să nu treacă a mea soacră
te dikhel mi dragostea. să vadă a mea dragoste
a be, nane, ionoró a, nene, ionică
Kán’-avesas inklistó Când veneai călare
opre grast ko zeleno pe calul cel verde
Ko1860 mustaki1861 boldinó1862 a ta mustață răsucită
But șuteardean1863 mo ilo. mult ai secat a mea inimă
Ker, pîrleazo mai baró Fă pârleaza mai mare
te nakhel li o ionoró să treacă și ionel
elaba túya1864 kheré Vino tu1865 acasă
tu, nanike, ionoró tu, neică, ionel
phendilé te șou kurké s-au împlinit ale tale șase săptămâni
De kána nai san kheré. De când nu ești acasă.

1859
{{?}}
1860
Var., to, tio, kio
1861
{{e mustaki, îl mustake ‘mustățile’}}
1862
{{boldau ‘mă întorc, mă sucesc’, boldém, bólde, boldindo, boldó, boldinó. Riu ‘întorc pe altul’,
risardém, risar, risarindos, risardó}}
1863
{{șukearáu ‘usuc’}}
1864
{{tuya (ursăresc) ‘tu’}}
1865
[[Vino cu tine]]

262
§ 253
ghilí rićnearítiko Cântec ursăresc

sarere rom dur tele toți țiganii departe pe jos1867

tok-amaré si kheré numai ai noștri sunt acasă
Jasa li amé tatradiné am merge și noi miercuri
te keras lové nevé să facem bani noi
K’ol phurané nai lać<h>é. Că cei vechi nu sunt buni.
Kana jal to rom kheral Când pleacă al tău bărbat de acasă
tu mazlozes to mașkár tu ungi1868 al tău mijloc
thai kana avel to rom kheré și când vine al tău bărbat acasă
tu mukhés te uș telé tu lași ale tale buze în jos
thai keres tu1866 nasfalí și te faci bolnavă
Zinzardí pe prisp’-avrí Întinsă pe prispă afară
manghés ratíya lać<h>í. Ceri rachiu bun.

(ion stoica, din țiganii vătafului piperea)

1866
em., keres-tu
1867
em., jos
1868
{{?}}

263
§ 254
ghilí rićinearítiko
patrin zeleno ćeareasa
aidi náne ke-i1869 Băneasa
te dikh drágostea jaleasa
Jal to rom le pistolența
tu aćheos le burlaćența
Kân ’avel to rom kheral
tu kerés tu holeamé
Jal to rom ol kanglearénța
tu aćheos ol flekeyénța.
marel e valval tatí
șukeol e gherí hladí.
marel e blaval șudrí
Înflorizel e hladí.
ghes paraștineákoro
thardean pekhlean mo iló
sar hurdé mać<h>éskoro.
(Dumitru Buznăvescu, satul Bănești,
pl. plaiul, Jud. prahova)
1869
em., kei
264
Cântec ursăresc
Foaie verde cu iarba
aide, nene, la Băneasa
De vezi dragostea cu jale.
pleacă al tău bărbat cu pistoalele
tu rămâi cu burlacii.
Când vine al tău bărbat pe acasă
tu te faci tristă.
pleacă al tău bărbat cu piepteni
tu rămâi cu flăcăii
Bate vântul cald
se usucă bietul mărăcine
Bate vântul rece,
Înflorește mărăcinele
Zi de Vineri
ai înșelat, ai fript a mea inimă
Ca măruntul de pește.
§ 255
ghilí rićinearítiko

sarere rom dur telé acest cântec este întocmai ca cel de la 264
(= 253).
(ion stoica de lângă ploiești, sf. Filotea)

§ 256
Dilí rićinearítiko Cântec ursăresc

opre har kei tangorí pe valea cea strâmtă

nașavde͜óm mi angrustí. am pierdut al meu inel
Uștí, dale, de͜-ármane͜á scoală, mamă, dă blesteme
Kon lileás me angrusteá? Cine a luat ale mele inele?
patrinorí dui sireá Frunzuliță doi usturoi
tharel o Del tumaré kherá aprindere-ar Dumnezeu ale voastre case
te na dena me angrustea De nu veți da ale mele inele
Kă si mai bare bezea. Că este mai mare păcat.
‒ ‒
patrinorî dui ćeareá Frunzuliță două ierburi
Bolde, tinko, ol grasneá Întoarce, tinco, iepele
Ke kam den ande-l divá1870 Că o să dea în grâne
th ’ol primarea si bengá și primarii sunt draci
len amenghi but gloabá. ne ia multă gloabă.
Uști, mo phral, ja k-o1871 gau scoală, al meu frate, du-te la acel sat
thai de orba mai anglal. și dă vorba mai-nainte
thai ker sar si mai șukár. și fă cum este mai bine

(gheorghe Dumitru din <satul sf.Filotea,

aproape de> ploiești)

1870
{{diva= ghivá ‘grâne’}}
1871
em., ko

265
§ 257
ghilí rićinearítiko <Cântec ursăresc>

patrinorí dui p<h>abá Frunzuliță două mere

marél o Del te dayá
Rumuskerde͜ás mi dragostea
te kamela o somnal Del
Kam pîndizau ol dromá
te aflízau le vrajmașka
K-aște1872 răstignizau le1873
te parasizel ol dromá
K-aște1874 namai rumuzel mi dragostea.
te kamela o somnal Del
Kam dobânzízau ek drágostea mai zuralí.
Bată Dumnezeu pe mă-ta
a stricat a mea dragoste
De o vrea sfântul Dumnezeu
o să pândesc drumurile
să aflu pe vrășmașa
Ca să o răstignesc
să părăsească drumurile
Ca să nu mai strice a mea dragoste
De o vrea sfântul Dumnezeu
Voi dobândi o dragoste mai tare.

(gheorghe Dumitru din satul sf.Filotea,

aproape de ploiești)

1872
em., kaște
1873
em., răstignizau-le
1874
em., kaște

266
§ 258
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

opr-ó1875 plai ko zeleno pe dealul cel verde

K<h>elel beau romano, Joacă nuntă țigănească
a, nanike, ionoró a, neică, ionel.
hal e phen to muyoró mânca-ți-ar leica a ta guriță
De kîn o iones gheló De când ion a plecat
li o tutunis si kerkó și tutunul este amar
th ’o paní si turburo și apa este tulbure.
De kînd o iones aló De când ion a venit
li o tutunis gudló și tutunul e dulce
th ’o paní si límpedo și apa este limpede
thai so hau si mai șukar și ce mănânc este mai bine
e lindra1876 si mai gudlí somnul este mai dulce.
sovle͜arel ma1877 ka-i1878ćući. mă adoarme la țâță.
patrinorî șukle͜ahá Frunzuliță măcriș
marel o Del te yakhá Bată Dumnezeu ai tăi ochi
mai baré bezea kerdea mai mare păcat a făcut
iubiskerdea thai mukhlea. a iubit și a lăsat.

(stoica gogu din satul sf.Filotea,

Jud. prahova)

1875
em., opró
1876
{{e lindrí ‘somnul’; lindre͜aváu ‘dormitez’, numai în acest timp}}
1877
em., sovle͜arel-ma
1878
em., kai

267
§ 2591879
Dilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Dikh-ta kasa jau kheré Uite cu cine mă duc acasă

te oves, nane, ji ratí
te podiu kai1880 drezalí
te dau tu1881 ćiući parní
and-e roi kei p<h>irduní
Dau tu1882 zalag mui ratí
te faizel tu1883 ratíya guglí
sar l-ek ćheayáki barí
nana sar kolk<h>e1884 hurdí
Kai dineas andere len
ta ć<h>indeas péskin men.
să vii, nene, până seară
să încalț această opincă
să-ți dau țîță albă
În lingura cea umblată
Își dau puțină gură deseară
să ți se pară rachiu dulce
Ca de o fată mare
nu ca aceea mică
Care a dat în gârlă
De și-a tăiat al său gât.

(george mazarate din satul sf.Filotea,

<aproape de ploiești>)

1879
Versurile 1-5 sunt la fel cu § 251.
1880
Cf. kaj(a)
1881
em., dau-tu
1882
em., dau-tu
1883
em., faizel-tu
1884
Var., kulkhe

268
§ 260
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

marel e blaval șudrí Bate vântul rece

pașa-i mîndro romneorí pe lângă mândra nevestică
Kai dikheol, nane, luludí Care se vede, nene, floare
Kam biknáu1885 ti ghete o să vând ale tale ghete
te roven ol ćheayá să plângă fetele
Kam biknáu ti palaríya <o> să vând a ta pălărie
te kerau ti pomanirea să fac a ta pomenire.
el-amende toraipane1886 Vin la noi, toroipane,
te del tut mo dad k-o1887 khan. să-ți dea al meu tată la ureche.
patrín zeleno thai ćear Frunză verde și iarbă
Ulí, marule, ka-i1888 har Coboară, marule, pe vale
te na dik<h>e-tut1889 o phral să nu te vadă fratele
te dikhela ou na lela De o vedea el nu o lua
te dikheía ou ć<h>inela ol toeresa. De o vedea, o să o taie cu toporul.

(stoica gherghișan de la sf.Filotea,

de lângă ploiești)

1885
Var., bikinav
1886
Ro toroipan (reg. și fam.) ‘ciomag mare, măciucă noduroasă’ (DaR).
1887
em., ko
1888
em., kai
1889
Var., dikhe(s) tut

269
§ 261
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

abe, nane, ćhaoró a, nene, băiețel

sar ghelineas, thai mukhlean ma1890
Kana jal to rom kheral
tut failzel1891 tuke șukar.
ma ćumide m1892 ’and-o1893 drom
Ke dikhel ma1894 muro rom
thai ć<h>inel ma1895 ol toeresa
thai țidel ma1896 ol kantaresa.
a, naníke, cheaoro
hau okovkha muyoró
te aves, nane, ji tanrí
te dau tu1897 skoika pekí
Da bule1898 te laiore͜á1899
te na ć<h>inava te ćeangá
iubiskerdean me romneá.
Cum te-ai dus și m-ai lăsat
Când pleacă al tău bărbat de acasă
ție îți pare bine.
nu mă săruta în drum
Că te vede al meu bărbat
și mă taie cu toporul
și mă trage cu cântarul.
a, neică, băiețel
mănânc acea guriță
să vii, nene, până-n seară,
să-ți dau scoică friptă
Futu-ți a ta mumă
De nu ți-oi tăia ai tăi genunchi
ai iubit a mea nevastă.

(stoica Răducan din satul sf. Filotea,

< aproape de ploiești>)

1890
mukhlean-ma
1891
Cf. tuke fal tuke
1892
em., ćǐumide-m ’
1893
em., ando
1894
em., dikhel-ma
1895
em., ćinel-ma
1896
em., țidel-ma
1897
em., dau-tu
1898
em., dabule
1899
{{?}} cl. Ro. lele

270
§ 262
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

Dade, miro dad tată, al meu tată

De kînd ghelean De când te-ai dus
so k<h>anilipé1900 kerdean Ce răutate ai făcut
Ke de kînd ghelean Că de când te-ai dus
K-e avres1901 nana mái așundeom Despre alta1906 n-am mai auzit1907
Kai vitizes andar o1902 playá Unde mergi prin dealuri
thai andar el1903 hareá și prin văi
ol izmatar1904 ć<h>ingheardeán izmenele le-ai rupt
or îl p<h>arádes1905 isprăiskerdeán. ori banii i-ai isprăvit?
ela, dade, mandes Vino, tată, la mine
thai ći to vast ta le p<h>arades și pune pâna de ia parale
thai ker to plano și fă al tău plan
Ko aver ćhaó nanai ma Că alt băiat nu mai am
Ke so traizava Că ce voi trăi
tuke kam munćizau ție o să-ți muncesc
au vreaniko ta ha thai pei Fii vrednic de mănâncă și bea
Ke p<h>arades si but. Că parale sunt multe.

(gheorghe Dumitru din ploiești)

1900
Var., khandilipen
1901
em., ko verso
1902
em., andaro, sic! andar ol
1903
em., andarel
1904
{{?}}
1905
< pharivav, ‘a sparge, a crăpa ’, lit. ‘sparte, crăpate’, ‘monede’, cf. mardo, -e, ‘bătut’, ‘monedă’.
1906
Avres ac.sg.m. se acordă cu khanilipé din versul 3.
1907
em., al tău vers nu l-am mai auzit

271
§ 263
ghilí rićinearítiko <Cântec ursăresc>

a, naniké, nanoró a neică, nenișor

De kînd gheló na m’aló
ita koukha hurdoró
Kai bućhol-les Dumitro
Ćhaó lakatușésko
ol gheorghesko ol barésko
andar o1908 gav ol Rumîneșteango
othe si li1909 mi bibí
e Dumitra e parní
ol Kostandinóskiri
Kai mulineasas lákiri grasní
ol oboróste phandadí.
De când s-a dus, n-a mai venit
iată acel copilaș
Care se cheamă Dumitru
Băiat de lăcătuș
al lui gheorghe cel mare
În satul Româneștilor
acolo este și a mea1910 mătușă
Dumitra cea albă
a lui Constantin
Uite, murise a lui iapă
În obor închisă.

(Vasile ion din satul sf.Filotea,

Jud. prahova)

1908
em., andaro
1909
em., si li
1910
em., a mea

272
§ 264
ghilí rićinearítiko1911 Cântec ursăresc

patrinorî furuvleákiri Frunzuliță de tei

șukar si e yakh kol ćheayákiri Frumos e ochiul acelei copile
o kolkhaki ol Frusinaki acelei, al Frusinei
tha-ma rigate zalag mă pun la o parte puțin
te ćumidau me ki1912 yakh să sărut eu al tău ochi
Ke but si kali șukar Că mult este negru frumos
thabarel mo di andral arde înăuntru a mea inimă
De ma1913 zalag yakh lać<h>i Dă-mi puțin ochi bun
te potolízau mo di să potolesc a mea inimă.
abe, nane, na mai mer na, nene, nu mai muri
Ke dau tu1914 túke-and-o1915 kher Că ți-l dau în casă
aidi, ć<h>aé, li-ak<h>ana aide, fată, și acum
te mazlózau me porá să dreg ale mele mațe
ayakhá ghelé andré astfel s-au dus înăuntru
Ćumiden-pe1916 sar ol ćiriklé. s-au sărutat ca vrăbiile.

(gheorghe niculai din satul Fântânele, de

lângă Cojasca, <Jud. Dâmbovița>)

1911
{{e láli le ghileáki ‘versul cântecului’}}
1912
Var., ti
1913
em., de-ma
1914
em., dau-tu
1915
em., ando
1916
em., ćǐumidenpe

273
§ 265
ghilí zlătárisko <Cântec zlătăresc>

patrinorî șou luláe Frunzuliță șase lulele

me sem rom, kĕrau kîkáe1917 eu sunt țigan, fac căldări
Kîkáe thai vi tigáe Căldări și tigăi
Balamengă thai gajengă pentru negustori și români1920
thai vi1918 amare romengă și chiar și pentru țiganii noștri1921
mai ćući thai mai eftino mai scump și mai ieftin
sar sî vi-o mușterío Cum este și mușteriul.
lau lové, tháu me tașkate iau bani, pun în a mea tașcă
thai jau me la cîrćumate și mă duc eu la cârciumă
thai peáu ji kai makiváu1919 și beau până mă îmbăt
aváu khăré thai sováu mă duc acasă și dorm
muró biró pokináu al meu bir plătesc
Khanikástar ći daráu. De nimeni nu mă tem.

(ilie Căldăraru, găsit în București; nu a vrut

să spună unde locuiește)

1917
Var., kakave
1918
{{?}} dublă conjuncție copulativă, cu sens cumulativ
1919
Var., mativav
1920
em., De negustori și de români
1921
em., și chiar al lor noștri țigani

274
§ 266
ghilí1922 {{?}}

abe, devlorîya be a bre, Dumnezeișorule, bre

Katár olemas me De unde venisem eu
te kăráu khăr gadate. să fac casă aici
K ’o primári avuló Că primarul a venit
pherado1923 mo khăroró a dărâmat căsuța
te si le mango ćoró De mi-am rămas sărac
asal mandar o gajó Râde de mine românul
Kakava nanai muró aceasta nu e a mea1926
ta si mîră tikásko Dar este a tată-meu1927
thai kă kam del man avrí și că o să mă dea afară
K-aște1924 merel mi romní Ca să moară a mea nevastă
șîlorătar ka-s-avrí De frig, ce este afară
Bokhalí thai trușalí Flămândă și setoasă
le asfeánța lavdiní Cu lacrămi curgătoare
Ji pă-i1925 kuștik peravdí până la brâu căzute
ta pherdilé-i balaní. De s-a umplut albia.

(ioana martin din Craiova)

1922
{{miklosich}}
1923
em., pheradau, cf. pharado ‛gespalten, tranchiert (tiere), gezogen (teig); split, carved’ (CeCh
& heinsChinK)
1924
em., kaște
1925
em., păi
1926
em., acesta {{casa?}} nu e al meu
1927
em., al tată-meu. V. supra

275
§ 2671928
ghilí rićinearítiko1929 Cântec ursăresc

patrinorî dui sireá Frunzuliță doi usturoi

De ame1930, linko, ke ćheayá1931 Dă-ne, ilinco, pe a ta fată
okholka1932 ol șukarea1933 pe aceea frumoasă
Kai bućheol la1934 păuna Care se numește păuna
te ghináu tuke p<h>oleá1935 să-ți număr polii
panǵ șălá1936 thai peinda Cinci sute și cinci zeci
thai li biș periárea1937 și douăzeci de perieri
thai de amen1938 ol pauna și dă-ne pe păuna
‒ naná1939 dau la1940 tuke1941 mo ‒ nu ți-o dau ție, mă,
si mo ćheaó1942 flăkăó. este al meu băiat flăcău.

(gheorghe iordache din satul Rudu,

Jud. prahova)

1928
= XXXVi C’78
1929
{{mikl.}}. probabil miklosich. v. § 266
1930
Cf. dé-ame C’78
1931
Cf. ceyá C’78
1932
{{?}}, cf. okolkhá C’78
1933
Cf. șukareá C’78
1934
em., bućheol-la, cf. bućeol-la C’78
1935
{{?}} v. C’78
1936
Cf. șelá C’78
1937
C’78, em., periereá
1938
em., de-amen, cf. dé-amen C’78
1939
C’78, em., nána
1940
em., dau-la
1941
Cf. túke C’78
1942
Cf. ceaó C’78

276
§ 2681943
ghilí rićinearítiko Cântec ursăresc

patrinorî kaș baró Frunzuliță lemn mare

and-o1944 posto1945 ko baró În postul cel mare
ghes paraștineákoro1946 Zi de Vineri
thardeán, pekhlean1947 mo ilo1948 ai înșelat, ai fript a mea inimă
thai mo buk<h>o1949 o kaló și a mea fiere1958
sar hurdé mać<h>éskoro Ca măruntul de pește
Kerdinean1950 bezeah1951 baró. ai făcut păcat mare.
De, Zmarándo, ol ćheayá1952 Dă, Zmarando, fata
okolkha1953 ol mai tiknea pe aceea mai mică
Ke1954 si lis1955 șukar1956 mîndra Că este frumoasă mândră
Mirizel1957-pe-i lumea sea. se miră lumea toată.

(ștefan ianache din sf.Filotea, sat în

Jud. prahova)

1943
=XXXiV C’78
1944
em., ando; cf. andó C’78
1945
Cf. pósto C’78
1946
Cf. parastineákoro C’78
1947
{{?}}, cf, pekhleán C’78
1948
Cf. iló C’78
1949
Cf. bukhó C’78
1950
Cf. kerdineán C’78
1951
Cf. bezeáh C’78
1952
c{{h}}eayá; Cf. ceyá C’78
1953
Cf. okolkhá C’78
1954
Cf. kă C’78
1955
em., silis
1956
Cf. șukár C’78
1957
Cf. mirízel C’78
1958
em., și al meu ficat cel negru

277
§ 269
ghicitoare

te șai ghîćisár: De poți, ghicește:

so si e duruvlí, ǵal ai îl rai pen?
„ita si<:> e balí ǵal ai îl balićé pen
la1959.”
te șai ghićisár:
opre kher, tele meseli, le șăreste
kar, le buleate jar
„ita si: huteamní țestoasa.”
Butea merge și boierii beau?
iată este: scroafa merge și purcei o
sug.
De poți, ghicește:
sus casă, jos masă, la cap pulă, la
coadă sulă?
iată este: broasca țestoasă.

(un țigan din București)

1959
em., pen-la

278
§ 2701960
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

le sivréya me maráu Cu ciocanul eu bat

ai ăl sastrăs sanearáu și fierul subțiez
ai me bleáurea1961 kăráu și fac bleavuri
thai me-l vurdoná phandau și eu căruțe leg
ta keráu len1962 zuralé De le fac tari
ta linghearen1963 but kilé De duc multe kile
ai makhăn anda1964-l ć<h>iká și trec prin noroaie
Ći p<h>agheol1965 e osiya1966 nu se rupe osia
ai me sem o ivanćea1967 și eu sunt ivancea
Keráu saore1968 bukeá Fac toate lucrurile
ta miril-pe-i1969 lumea sea1970. De se miră lumea-ntreagă.

(ioniță ivancea din Budești, sat în

Jud. ilfov)

1960
= XXViii C’78
1961
Cf. bleáhurea C’78
1962
em., kerau-len
1963
Cf. linghearén C’78
1964
Cf. andá C’78
1965
Cf. phagheol C’78
1966
Cf. ósia C’78
1967
Cf. iváncea C’78
1968
Cf. sáorî C’78
1969
Cf. miril pe-i C’78
1970
Cf. seá C’78

279
§ 2711971
ghilí lăiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî de bujóro Frunzuliță de bujor

ita, phene, and-o1972 ko dóro
me inkleáu and-o1973 pridvóro
Kă săm1974, phene1975, pherdo1976 dóro
tu sóstar ći mai gîndis1977
ai man k-aște1978 mai iubis1979
tu beșăs1980 sa garadí
me phabáu sar momelí.
Ínkli, phene1981, mai avrí
te dikháu koi kor parní
Ka ni mai sováu rakí.
iată, soro, de dorul tău
mă sui în pridvor,
Că sunt, soro, plin de dor.
tu de ce nu mai gândești
și pe mine ca să <mă> mai iubești?
tu stai tot ascunsă
eu ard ca lumânarea.
ieși, soro, mai afară
să văd acel gât alb
Ca să nu mai dorm deseară.

(ion neagu Feraru din București,

suburbia precupeții Vechi)

1971
= XXXV C’78
1972
em., ando, cf. phéne-andá C’78
1973
em., ando, cf. andó C’78
1974
Cf. sem C’78
1975
Cf. phéne C’78
1976
Cf. pherdó C’78
1977
Cf. gîndís C’78
1978
em., kaște, cf. káște C’78
1979
Cf. iubís C’78
1980
Cf. beșés C’78
1981
Cf. phéne C’78

280
§ 2721982
ghilí lăiașisko, kîkavearísko1983 Cântec lăieșesc, <căldărăresc>

patrinorî de șilau1984 Frunzuliță de mătură

Drago1985 mangă1986 te asáu Drag mi-e să râd
orkasa1987 maládivau1988 Cu oricine mă găsesc
ai kasa1989 maládivau și cu cine mă găsesc
te asáu ai te k<h>eláu1990 să râd și să joc
ai lesa1991 duma te dau și cu dânsul să vorbesc
te lau1992 les1993 me vastéstar să-l iau eu de mână
te țîrdau1994 les1995 khanéstar să-l trag de urechi
te ǵau1996 léya ka-i1997 koi1998 mol să mă duc cu dânsul la acea cârciumă
thai te peáu léya ek phol și să beau cu dânsul un galben
Ji kai1999 ćeailiváua mol până să mă satur de vin
K-aște2000 pherau2001 me mo păr. Ca să umplu eu al meu pântece.

(ion Căldăraru, cu locuința nestatornică)

1982
= XXXii C’78
1983
Cf. kîkaverísko C’78
1984
Cf. șiláu C’78
1985
Cf. drágo C’78
1986
Cf. mángă C’78
1987
em., or kasa, cf. kása C’78
1988
Cf. maládiváu C’78
1989
Cf. kása C’78
1990
V. C’78
1991
Cf. léya C’78
1992
Cf. láu C’78
1993
em., lau-les
1994
Cf. țîrdáu C’78
1995
em., țîrdau-les
1996
Cf. gǐáu C’78
1997
em., kai
1998
Cf. kói C’78
1999
em., ji-kai
2000
em., kaste, v. C’78
2001
Cf. pheráu C’78

281
§ 2732002
ghilí laiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî kaș baró Frunzuliță lemn mare

Devlarăya2003, Devla2004, mo
Ći mai sováu me rakí
gîndóya ka-i2005 șeaorî2006
Kai buć<h>ol-la2007 marița
ai iubil lan2008 o ghița
Kă dikhlem la2009 me șukar2010
sar ek lulugheá -’nda-i2011 bar
thai vi laki2012 kororî
sar ek2013 lulughi lolí
Ći lel ma2014-i líndri rakí
Kai dikháu koi kor parní.
Dumnezeișorule, Doamne, mă
nu mai dorm eu deseară
Cu gândul la fetișoară
Care se cheamă marița
și o iubește ghiță
Că eu o văzui frumoasă
Ca o floare în grădină
și încă al ei gâtișor
Ca o floare roșie.
nu mă ia somnul de seară
Când2015 văd acel gât alb.

(ștefan Florea din Boteni, Jud. ilfov)

2002
= XXiX C’78
2003
Cf. devlarîya
2004
dévla
2005
em., kai
2006
Cf. șeorî C’78
2007
Cf. bușol-la C’78
2008
em., iubil-lan
2009
em., dikhlem-la
2010
Cf. șukár C’78
2011
C’78; em., lulughe-anda-i
2012
láki C’78
2013
Cf. e C’78
2014
em., lel-ma
2015
em., unde

282
§ 2742016
ghilí romaní <Cântec țigănesc>

patrinorî kaș parnó Frunzuliță lemn alb

mo Dumitre mo șeaó2017 mă, Dumitre, al meu băiețel2035
sostar2018 san tu melaló De ce ești tu murdar
na-i tu2019 kon thoel tu2020 mo? nu ai să te spele?
Uști, av ta le ma2021 man scoală, vino, de mă ia pe mine
te thováu tu2022 vi ka-l khan să te spăl și la ureche,
te keráu tu2023 mai șukar2024 să te fac mai frumos
Kă san kaló sar umblál. Că ești negru ca tăciunele
le ma2025, phene2026, le ma2027 ć<h>e ia-mi, soro, ia-mă, fă
linghear ma2028 tute2029 kheré Du-mă la tine acasă
‒ thou mînră2030 khan sar kiré2031 spală ale mele urechi ca ale tale
‒ akă aváu, lenkuțo2032, će ‒ iată, vin, lencuțo, fă
‒ mișto2033, ionikă2034, bre. ‒ Bine, ionică, bre

(mândiță Zidaru din satul Boldu, Jud. ilfov)

2016
= XXXi C’78
2017
Cf. ceaó C’78
2018
Cf. sóstar C’78
2019
em., nas-tu, cf. nai tu C’78
2020
em., thoel-tu, cf. thoél-tu C’78
2021
em., le-ma, cf. lé-ma C’78
2022
em., thováu-tu, cf. thoáu-tu C’78
2023
em., keráu tu
2024
Cf. șukár C’78
2025
em., le-ma
2026
Cf. phéne C’78
2027
em., le-ma, cf. lé-ma C’78
2028
em., linghear-ma, cf. linghár-ma C’78
2029
Cf. tùte C’78
2030
Cf. mînrî C’78
2031
Var., tire; cf. kire C’78
2032
Cf. leankúțo C’78
2033
Cf. miștó C’78
2034
Cf. ioníka C’78
2035
em., bine

283
§ 2752036
ghilí kăldararísko2037 Cântec căldărăresc

patrinorî șteaviyáki Frunzuliță de ștevie

tu san sar bul kîkaveaki2038. tu ești ca dosul căldării
‒ sostar, șe, phenes2039 kadea2040? De ce, fată, zici așa?
săm șukar2041 sar kukoya2042 sunt frumoasă ca aceea
Kai sî2043 ol2044 lulugheaya2045 Care este cu floare
thai bușeol-la2046 Zamfira. și se cheamă Zamfira.
‒ De2047 la2048, phrála, mai înkeá Dă-o, frate, mai încolo
Kă2049 ći sî șukar2050 kadea.2051 Că nu este frumoasă așa.
patrinorî kaș parnó Frunzuliță, lemn alb.
Kîkaveari2052 sánas mo Căldărar eram, mă
Ći janglem2053 me je2054-akana2055 nu am știut eu până acum
Kă tu san, phrala2056, kadeá. Că tu ești, frate, așa.

(ioniță Căldăraru, cu locuința nestatornică)

2036
= XXX, C’78
2037
Cf. kîkavearísko C’78
2038
Cf. kîkaveáki C’78
2039
Cf. phenés C’78
2040
Cf. kadeá C’78
2041
Cf. șukár C’78
2042
Cf. kukoyá C’78
2043
Cf. si C’78
2044
Cf. ăl C’78
2045
Cf. luluhgeása C’78
2046
Var., bućhǐol, cf. bușol-la C’78
2047
Cf. dé C’78
2048
em., de-la
2049
Cf. ka C’78
2050
Cf. șukár C’78
2051
Cf. kadeá?
2052
Cf. kîkaveári C’78
2053
Cf. janglém C’78
2054
Var., dži
2055
Cf. –acaná (sic!) C’78
2056
Cf. phrála C’78

284
§ 276
ghilí timănearísko <Cântec tismănăresc>

pala-u2057 veș o zéleno După pădurea cea verde

Kărdeol abeáu romanó
ak<h>ărăl ma2058 te k<h>ălau.
me phenau, kă ći janau.
Kăr ma2059, Devla, so kără-ma
Kăr ma2060 șukar momelí
okorigal o paní
pe ulița tangorî
Kîtă mînră piramní.
‒ ‒
ita, dee, kou șeaó
akharăl ma2061 tă k<h>ălău
me phenau kă ći janau,
lă gadesa melaló
thai țîrdea mîră grusteá
thai p<h>agleas mîră nayá.
se face nuntă țigănească
mă cheamă să joc
eu zic că nu știu
Fă-mă Doamne ce m-ai face
Fă-mă Doamne o lumânare
Dincolo de râu2062
pe ulița cea strâmbă
pe la a mea ibovnică.
iată, mamă, acel băiat
mă cheamă să joc
eu spun că nu știu
Cu cămașa murdară
și a tras ale mele inele
și a sfărâmat ale mele degete.

(Constantin tontu, satul sănătești,

pl. Vulcanu, Jud. gorj)

2057
em., palau
2058
em., akărăl-ma
2059
em., kăr-ma
2060
em., kăr-ma
2061
em., akharăl-ma
2062
{{apă}}

285
§ 277
ghilí timănearísko <Cântec tismănăresc>

Ji’nd-e2063 har kai o gajó până-n vale la român

ai pi mol ai ha mașó și bea vin și mănâncă pește
so kărdem so lașardem Ce-am făcut, ce-am dres
pal pilem t<’>ai lașardem. iarăși am băut și m-am îmbătat.
luludí and-ó2064 prilázo Floare în pârleaz
na mai kăr mangă nekázo nu mai îmi face necaz
Kă nekázo ta kărăla Că necaz dacă va face
phene, kă ći pokinele2065. soro, fiindcă nu va plăti.2066

(nicolae Burdule din orașul târgu-Jiu)

2063
em., nde
2064
em., andó
2065
{{?}} pokinela; v. §176,14
2066
em., Că necaz de mi-ai face/soro, că nu plătești.

286
§ 2782066
<ghilí lăiașisko> Cântec lăieșesc

muk<h> o udár p<h>iradó2068 lasă ușa deschisă

te jal o șeaoro2069 andră
te ćumídel mui2070 parnó.
Bikin, dáde, le grasnea2071
le grasnea2072 kolá parneá
ta lă mángă2073 kola2074 șe͜á
Kola2075 șe͜a2076 le2077 armeánka.
Bikín, dade2078, le khures2079
thai lă mangă kol ć<h>eaves2080
le bićosa2081 pe p<h>ikó
Zabunosa2082 kejlanó
șukeardea2083 muró iló.
să meargă băiețelul înăuntru
să sărute gură albă.
Vinde, tată, iapa
iapa cea albă
De-mi ia pe acea fată
pe acea fată, pe armeanca.
Vinde, tată, mânzul
și-mi ia acel băiat 2084
Cu biciul pe umăr
Cu zăbunul de mătase
a uscat a mea inimă.

(marin Voicu din Buftea)

2067
= XXXVii C’78
2068
Cf. phiravdó C’78
2069
șeaoró C’78
2070
Cf. múi C’78
2071
Cf. la grasneá C’78
2072
Cf. la grasneá C’78
2073
Cf. mangă C’78
2074
Cf. kóla C’78
2075
Cf. kóla C’78
2076
Cf. șeá C’78
2077
Cf. la C’78
2078
Cf. dáde C’78
2079
Cf. khurés C’78
2080
Cf. șeavés C’78
2081
Cf. bicǐósa C’78
2082
Cf. zabunósa C’78
2083
Cf. șukeardeá C’78
2084
{{acea fată?}}

287
§ 279
ghilí romaní Cântec țigănesc

mar la2085, Devla, la dilea Bate-o, Doamne, pe nebuna

Kă dau le șuri ande lá2086 Că dau cu cuțitu-ntr-însa
Kon anda la2087 pala ma2088 ? Cine a adus-o după mine?
Jatar, phene, pala ma Du-te, soro2093, după mine
Kă dau e șuri ande la2089 Că dau cu cuțitu-ntr-însa

Jatar, phene, pala ma Du-te, soro2094, după mine

Kă și2090 ko rom vășari. Că este al tău bărbat pădurar.
Kána inklé la kîrćumate Când iese din cârciumă
thol o vast p-o2091 kilo pune mâna pe par
thai del tu leya’nd-o2092 șăro. și dă cu dânsul în cap.

(Dinică ion lăutaru din satul Buftea)

2085
em., mar-la
2086
em., ande-lá
2087
em., anda-la ?
2088
em., pala-ma
2089
em., ande-la
2090
sic! si
2091
em., po
2092
em., -’ndo
2093
em., frate
2094
em., frate

288
§ 280
ghilí romaní Cântec țigănesc

patrinorî furuvlí Frunzuliță de tei

o nika si zidari nică este zidar
ai linkeardol phukeardó și se ține fudul
Kă beșeal and-o2095 Boldo Că șade în Boldu.
o milai si rai baró Vara este boier mare
tho’ a2096 ivend ćoró muló și iarna este <sărac> mort.
Kă gadea si sikadó Că așa este învățat.
ni geanel sar si miștó nu știe cum este bine
Kă ou si barikanó Că el este fudul
phirel and-o2097 bastóno. Umblă în baston.

(Bănică Busuioc din satul Boldu,

Jud. ilfov)

2095
em., ando
2096
em., thoa< thai o
2097
em., ando

289
§ 281
ghilí laiașisko Cântec lăieșesc

patrinorî kașt parnó Frunzuliță lemn alb

Di-ta2098, Devla, kou șeaó
Kai bușeo-les2099 Dumitro
thai lésko dad Filipó;
on sî le2100 rom barvale
thai inkeardon phukeardé
thai ame sam mai ćoră
nić linkărdivas bare
lésko șaó sî baró
Ći șeol ame dă kiró
lavas les2101 mangă de rom
thai vou dikhau ći kamel.
Vezi, Doamne, acel băiat
Care se cheamă Dumitru
și al său tată Filip
ei sunt oameni bogați
și se țin fuduli
și noi suntem mai săraci
nu ne ținem mari.
al lui băiat este mare
nu ne pune de seamă
mi l-aș lua de bărbat
și eu văd, el nu vrea.

(Dumitru iancu din satul Frunzinești,

Jud. ilfov)

2098
em., dita
2099
em., bușeoles
2100
em., sîle
2101
em., lavasles

290
§ 282
ghilí laiașisko <Cântec lăieșesc>

patrinorî vișiná Frunzuliță de vișină

Drago mangă kol seyá Dragi îmi sunt2107 acele fete2108
Kukolá îl mai țîknea acele mai mici
Kai sa k<h>iden lulughea Care tot culeg flori
thai den len2102 kol flăkăya și le dă la flăcăi
K-aște2103 kerén drágostea. Ca să facă dragoste.
már len2104, Devla, kă-s dileá, Bată-le, Doamne, că sunt nebune
sostar kăren on kadea? De ce fac ele așa?
mukh len2105, phrala, de le2106 inkeá lasă-le, frate, dă-le încolo!
ni dikhés kă si dilea. nu vezi că sunt nebune?

(ioniță Feraru din satul obedeni,

pl. sabasa)

2102
em., den-len
2103
em., kaște
2104
em., már-len
2105
em., mukh-len
2106
em., de-la
2107
em., dragă mi-e. Drago, la nivelul acestor texte, este indeclinabil. V. § 33, și 4.
2108
{{?}} șeya, var. čheja ‛fete’

291
gypsy songs
 § 12109
laiesi song

leaflet on the rain-soaked dale2110

masho2111 is a lad
and armenian is a maiden
they eat milk in the pot
and they keep on saying:
holly little god
give us our share
to make horse, tent,
Cart and beams
so to be as the other people
Who wonder by the villages.

(marin ilie Căldăraru from Bucharest)

2109
the songs come in the order found in the manuscript. a higher redaction cannot be thought
until we have the entire folklore collection edited from the remaining manuscripts. however, an
exception to this rule was made for the first three songs which were found as nos. 157, 161 and
163, respectively, and which were put here in a sequence, because they form one piece, precisely
one ballad, probably the first Romani ballad discovered in the Romanian quarters. armeanka in
verse 3 is not an ethnic name, but a proper name for women, met among the Roms as far as the
XVith century. (haŞDeU 1983: 241), v. in this volume and also DRh B, iii 211/1535 and armanca
Vi 110/1568. For mașo/macio as a proper male name v. among the respondents in the present
volume (macior) and macea in DRh, B, ii 240/1525.
2110
Rom. areo (?), Ro. oreu (?), probably oreav, oreave s.n. (obsolete) ‘River flowing only when
it rains, dale’ (DaR)
2111
mačho ‘fish’

295
 §2
german gypsy song

little dark chap

praiseworthy tent where you’d do
With silver beams
With golden strings
When the boyars would see it
they would jail him
six weeks where he would lay
What’s gonna do his wife?
she’d go to the tailors
she’d get done beautiful clothes
she’d go to the jail
you, boyars and big shots,
i go to my husband
and with him to reconcile2112
For that i heard
that tomorrow you’re gonna hang him
and she changed herself into him2113
he took his masho (i.e. fish) and went
he reached the Danube
he stretched the tent
he made enough coal for gunpowder
and he said from his mouth:
Dokitza, lad, Dokitza, what are you doing?
take this bucket in your hand.

(Duka, german gypsy)

2112
Rom. prosti-ma cf. Ro. a se prosti (reflexiv, obsolete and rare) ‘to reconcile with’
2113
this ballad is difficult to understand without the puzzling clause T<h>ai leste kai șuta-pe lit.
‘and she put herself in/at him’. the blueprints of the ballad are as follows: the man makes a
beautiful tent and, out of jealousy, the boyars jail him. the wife gets stitched at the tailors manly
cloth. she goes to the jail and ask the boyars to let her in, for she wants to reconcile with him
before he’s being hung, next day. once inside the jail, she put on the manly cloth and she dressed
up like her husband. From this point, the epic is unclear. her husband called mașo (‘fish’) went to
the Danube’s bank wherein he made a fire to get some coal which was necessary for making
gunpowder. the ballad is incomplete, but we have a part of it in the next song, which describes
the episode of the wife’s escape. there one learns that the wife remained in jail and next day when
she was to be hung, she shown her breast to the boyars, compelling them to set her free.

296
§3
german gypsy song

on the green valley

he threw out his clothes
and he changed back into himself
she remained jailed
and when he was to go out
and they pulled her out
to hang her:
“listen, you boyars!
since six weeks i’m jailed.
and you want to hang a woman’s head?”
and she took out her boob.
and showed it to the boyars.
When the boyars saw it
they set her free to go home.

(Duka, german gypsy)

297
 § 42114
laiesi song

oh my! What have i done?

What i’ve done, what i haven’t done
i alone deceived myself.
When i was to go here
the mare died beneath me;
all the gypsies laughed at me.
the wives and the children alike.
i wonder, what to do?
Which way to take?

(1878, June 18th, moș ion luță from letca Veche,

County Vlașca, 105 years old)

2114
= Xlii C’78

298
 § 52115
Ursari song

Don’t you ever kill me, o lord!

till far, until spring.
so that my sisters grow up.
so that i take them shoes,
and then flowers
so that i give them to the lads.
alas! daddy, my wife
Bulibasha’s girl.
and i had given twelve
to kiss haughty mouth.
and i had given twenty four.
to cuddle slim waist.

(Ciobanu manole from Dolhești,

County Fălciu)

2115
= Xliii C’78

299
§6
laiesi song

take her away, take her away from me

the beautiful woman
For i stab a knife inside her.
not even a drop will gush
neither out of her, neither out of me.
sister with black kerchief,
i let her choose for herself
to choose for herself from one thousand
yet she won’t find (another) like me.
the silvery coral
the grain and (the) golden coin
and she makes it evil
she says that it’s not good.

(leanca mihai from Buciumeni,

County Dâmbovița)

300
§7
laiesi song

twisted leaflet
and i’ll pledge myself
at that new pub
to love a fair neck
Because the evil one ate me
since three years and more
since the evil eats me.
now she’s no more eating me
For god made me wise.
if i’ll go until here
i’ll get into trouble
lo! with that wife.

(ștefan Florea from Buciumeni,

County Dâmbovița)

301
§8
laiesi song

to whom i committed myself?

to the soiled woman
Who eats men’s heads.
[Dumitra’s girls]
Kill, o lord, the woman
the beautiful woman
Because that woman when she gets drunk
she lays her head and sleeps
she doesn’t say to anybody.
When she gets up
she lays her hand and sweeps.

(sandu matei from Ciocănești,

County ilfov)

302
 §9
Kalderash song

get me, o lord, on the grass

to drink at that pub
With wife by my side
With children by my side.
‒
let me go home
the whore lays me down2116.

2116
i.e. ‘makes love to me’.

303
 § 102117

leaflet and a tulip,

Fuck your mother, gypsy!
how did you do this matter
and you got me into trouble
and i ate horses and all that
the tent and the beams
you left me with the pillar
When i saw and i saw
i went down to the pub
i drank five oka2118 of wine.
and i still didn’t get satiated with wine
and i’m gonna drink another twenty
to quench my thirst.
and i’m gonna drink another eight
to go home boozy.
at the pub, a big lord
and at home, a big poor
i’ve got no place to lay my head on.
When i saw and i saw,
Five hills that i crushed
three houses that i broke in
What was it, and i made money
and when i returned back home
my heart remained in its place.

(ion ilinca, widow from Craiova)

2117
= XlViii C’78
2118
Ro. oca ‘liter’

304
§ 11
laiesi song

you did it to me at Blacks

me, i’ll do it to you at Whites.
you did (it) to me while drunk
i’ll do (it) to you while sober.
i’m gonna die, i’m gonna burst
i don’t have mouth to kiss.
oh my!, i’m gonna die
Because i don’t find what i’m looking for
i’m looking for a chap
to be my brother.

(Baba maria from Buciumeni,

County Dâmbovița )

305
§ 12
gypsy song

i’m gonna kill the gypsy

i’m gonna make the small children poor
and i’m gonna take your wife.
i went to the pub
and i drank, and i got drunk
and i did a fighting
i killed pandele
and i took his wife
i made the small children poor
i’ve done a great sin.

306
§ 13
gypsy song

heigh! Constantin, yo!

Why were you loudmouthed
For the Romanian heard you.
here! on that little hill
Where he watches alone
on the green hill
melons, pumpkins
Beans and cucumbers.
Does he expect any horse
to put it on the hay?
the hay is green
and it belongs to the leaseholder.

(Busuioc ștefan from Boldu, County ilfov)

307
§ 14
tismani song

Don’t kiss me on the road

For my husband sees me
and he stabs me with the knife
and he weighs me with the scale
and he takes out the marrow
and he anoints the bellows.

(măceluica Constandin from soholești village,

County mehedinți, District motrul de Jos)

308
§ 15
laiesi song

spear thistle leaflet

oh my, what a cute chap!
his sweet mouth
and he’s also dressed up,
he’s looking great
Because he has the whip on the shoulder
and he goes on the main road
as a haughty merchant.
look! that first borne girl
as if she is like a flower
may god make her mine!

(Zamfir gheorghe from Bucharest)

309
§ 16
gypsy song

Cabbage leaflet
sister, for your longing
i laid sick for three days
But since you came
i felt great release
and i saw your beautiful eyes
three times i went to the king
to escape, to come, to pick you up,
to make you my wife.

(petre Ciungu from Bucharest)

310
§ 17
gypsy song

see with whom i go home

may god hit you, to be rubbed.
Why are you still bloated
For i see that you’re poor.
so is it, stephan, yo!
For, behold! there’s one week
since i don’t eat bread
here’s how i said:
‒ not really, stephen, heigh!
‒ Really, Dimitri.

(Costache Badea from Boldul village,

County ilfov)

311
§ 18
gypsy song

may the holy god give

that which i think of to become mine
this haughty cute chap
Which is like a rose
to take him by the neck
and to go to the pub
to drink wine from the jug
and brandy from the pot
to scare the village off
and Filipake, too.

(a gypsy from Boldu, County ilfov)

312
§ 19
gypsy song

Come with me, lass, up to here

to tell you a word.
and if you’ll go also in the forest
i’ll tell you ten.
if you’ll go also to the pub
i’ll say to you inside it
What she did, what she mended
stop talking with her
that she is a soiled slut
she ate heads to many.

(stoica Cobzaru from Bucharest)

313
§ 20
gypsy song

pandelika dear bailiff,

you jailed me for a radish.
may god give me to come out,
i’ll see what to do?
to find to do like a lark
and to shriek.
and then i walked,
i didn’t find a thief like me.
When i saw and i saw
i went out in the meadow
i found a thief like me.
i woke up pandele,
What did i say from my mouth?
Dear bailiff pandelika
you should know, you should be aware,
you sould come to my house
For i’ll kill you
and i’ll take your wife.

(Dumitru stan turcitu from letca Veche village,

District Câlniștea, County Vlașca)

314
§ 21
Kalderash song

White cabbage leaflet,

it’s one great year,
since i am jailed.
get me out, o lord,
on the green grass
on the grass, on the dear grass
to drink again at that pub
With my sister next to me
With my mother in front of me.

(ion ilinca, widow from Craiova)

315
 § 22
Ursari song

in that narrow valley

i lost my ring.
get up, mother, curse!
two garlics leaflet
may god burn down your house
if they won’t give me my rings
For it’s the greatest sin2119.

(stoica sin stoica from ploiești)

2119
Cf. Ro. ‘mai mare păcat.’, lit. ‘greater sin’.

316
§ 23
laiesi song

give me, o lord, what i ask for

a cute mouth to kiss
For i leave tomorrow.
give me also one penny
to take some sugar
to give the wife to eat
so that she makes a nice face.
i go on the road
on the road i come
at the pub i keep on drinking
i wonder, from where i still take coin.

(ghiță alexandru from Câmpina city,

County prahova)

317
 § 24
Ursari song

green leaf with grass

Come on, uncle, at Baneasa
and see love with pine
We should bring them2120 an armful.
give, o lord, rains
the flowers to grow
the lasses to put them on
the lasses
the smaller ones
For those big ones
they’re mad
and the lads
alike.
the little sun goes and falls
the little chap is no more coming
all the people come and go
only mine is no more coming.

(Buzăveanu Dumitru from Bănești village,

County prahova)

2120
= i.e. love and pine

318
§ 25
laiesi song

White wood leaflet

there’s one year since
i walk on the little road
to find a little egg
to reconcile a little chap
With red fez
the whip on the shoulder
make him, o lord, mine.

(maria iordache from Dragomirești village,

County Dâmbovița)

319
§ 26
Ursari song

log baptized in oil

turn out, tinko, the horses
For they’ll get into the grain
and the mayors are devils
they takes us a lot of levy
get up, my brother, go to the village
and spread the word that i come
and do how it’s better
For even your brother laughs at you
Because you made yourself like coal
Because you’re bigger,
Bailiff of the gypsies.

(ion gheorghe from Rumânești,

County Dâmbovița)

320
§ 27
Netot song

i haven’t eaten anything today

But little cake
Uncooked and unsalted
and some little crayfish.
o Johnny, take your horse
and lay your hand and hit it!
hit it and go to the forest
and take also your horse.
thus, what did Johnny do?
he laid his hand on the stick
and this one time he hit
and he got in the forest.

(mihai anton, at work in the village Filastake, County ilfov.

the Netots hail from the austro-hungarian empire.)

321
§ 28
laiesi song

oh my, Dimitri, yo!

at the pub, big lord
and at home big poor.
you don’t have wood, you don’t have corn.
and your mice squeak
here!, out of hunger, thus:
squeak, squeak, squeak and ouch
We’re gonna die, Dimitri, yo!
squeak, squeak, squeak and squeaky
We’ll eat your hat.
however there isn’t what to eat tonight.

(Valdea gruia from Crețulești village, County ilfov)

322
 § 292121
laiesi song

leaflet and also wood

maritziko from iassy
i should put you to sleep on this arm
and also on an armful of hay
so we may bargain,
For i know who you are
and when you want now
We do the wedding
the whole village to dance
and we also to dance
Until we marry.

(oprea stoica from lipia village, County Buzău)

2121
= liV C’78

323
§ 30
gypsy song

oh my, i’m gonna die,

For the word that i hear
Because i see you as you are
like a flower in the garden
that even the king smells
and you are, my sister, too beautiful
you are beautiful and too good
and your mind is <short>
sit and go and learn more
Come with me, buddy, yo!

(ioniță stan from Boldu, County ilfov)

324
§ 31
tismani song

oh my!, lena, lass,

you were a haughty girl
you’re gonna come over to me here
and i’ll see your waist
that is slim and good
and is dear to me
and i see you, at your head,
With the flower on it
you made pain in my heart
may god and saint peter
Bring a great flood
so you should lose your necklace.

(mitrake Filea from hotaru, County ilfov)

325
 § 322122
tismani song

green leaf of nickel silvers

i loved and left
i loved a maiden
gifted with three children2123.
Why do you kiss me on the road
For my man sees me
and cuts that beautiful hair
my golden hair
even the strand of hair and even the golden one.
i loved and left
and my pining i didn’t take.
greatest sin i did.

(Zamfir Bolovan from Craiova)

2122
= l C’78
2123
lit. ‘made with three children’

326
§ 33
tismani song

Flowers on the window

Dear to me is that wife
Flower in the pot
Dear to me is that daughter in law
may all churches hit her
and all crosses
that she maddened me too.

(Zamfir Bolovan from Craiova)

327
 § 34
tismani song

leaflet of little flower

pity for my mare
it got itself laid2124 up the peak.
pity for that cute lass,
Why, o lord, she isn’t mine.
and the lass thus sung:
pity for that cute chap
Why, o lord, he isn’t mine
With silk pelisse
With redden fez
Whip on the shoulder
Why, o lord, he isn’t mine.

(Zamfir Bolovan from Craiova)

2124
Thol pes, cf. thol tele lit. ‘to put down’ means also ‘to have sexual intercourse’.

328
§ 35
laiesi song

i went, mom, up to here

and i got into trouble
and i ate the horse and all that
and the cart and the tent.
i remained with the beam
and one yoke pole
thus all people are aware
Because of this trouble.

(tudor iordache from Jilava village, County ilfov)

329
 § 36
Ursari song

Folks!, o dad!, cute chap

may your sister eat your cute mouth,
you scorched my heart
on Friday
When fish isn’t eaten
nor salty, nor fresh
may the holy god give
to remain your shirt for mourning2125
the whole village to laugh
that you’re put to shame
as the soiled Netot
From the german country
Why, uncle, you curse me
For your brother will also die.

(gheorghe lăcătușu from ghighiu, near ploiești)

gad mulano lit. ‘shirt for the deceased’. i.e. to keep the morning shirt for other deaths in the
2125

family.

330
§ 37
Ursari song

green leaf with grass

you left me, uncle, in fire
in the narrow valley
i lost my ring;
in the valley, on that little meadow
i lost my ringlet
get up, mom, curse!
Who took my rings?
hold on, mom!, for it’s a sin
the lads found it
the lads are of coal
and the lassies are of nut.

(ion stoica from Rumânești, County Dâmbovița,

District Bolintin)

331
§ 38
Ursari song

heigh!, dad, cute chap,

may god hit you.
you loved and left
greatest sin you did.
We’ll also go away on foot.
to make new coins
For the old ones were eaten
C’mon, uncle, cute chap
you’re too haughty and fair
and your head, full of nits.

(stoica Dumitru from Rumânești,

County Dâmbovița)

332
 § 39
laiesi song

three times i saddled a horse

Climbing again and again on a hill
the horseshoe as an ikuşar2126
Climbing the hill to Dina
the chap comes, but he’s not the chap
i know that he’s not the chap
From the horse’s trotting
From the whip’s crackling
may the fire burn the Jiu river
three times i bypassed you
and what i looked for
i didn’t find
and i looked for a little fish
to give that little chap to eat
Whip on his shoulder
Resembling a merchant
and i looked for earrings also
to reconcile with that lassie.

(Vătafu marin from Ciocănești,

District snagov, County ilfov)

2126
(obsolete) ‘turkish silver coin or (rarely) gold, circulated once also in the Rumanian
provinces’. (DlR)

333
§ 40
laiesi song

Dill leaflet
Fuck you, stallion!
you got me to the court
i had trial for one year
and i didn’t get not even three coins
neither three coins, nor one penny
to give my wife.
if the Danube would freeze
to pass over by my brown horse
in the turkish country
to take rubles in a sack
i eat the rubles from the sack
For a cute fair mouth
For it’s one little year
since i do not eat fair mouth.

(simion Butuc from Ciocănești,

County ilfov)

334
§ 41
Ursari song

ah, Jonny buddy,

how did you go
and you didn’t came back
Don’t go, uncle, far on foot
For your sister’s dying home
the suspicion
Will no longer be.
take, uncle, the thistles
and put them in the ditches
so we too should come earlier in the morning
so the Romanians shouldn’t take them.

(Dumitru stoica from Românești,

County Dâmbovița)

335
§ 42
Ursari song

When your man leaves home

you mend your waist
When your man comes home
you lay your lips down.
george, good craftsman
he hit with the hammer, he went out
a scale he made.
Don’t go, uncle, far on foot
For your brother’s dying home
if he’ll die
he’ll be dead
the suspicion
Will no longer be.

(Dumitru stoica from Rumânești, County Dâmbovița)

336
 § 43
laiesi song

see the soiled whore

i get to go home
she comes out, she puts me down2127
Fuck the gypsy’s mother
she made me to pay the fine
Five hundred and fifty
i ate the cart and all that
and horses and tent
i remained with the beam.

(ion stoica, german gypsy, wonderer)

2127
i.e. ‘she makes love to me’

337
 § 44
Ursari song

Don’t go, uncle, far on foot

For your brother’s dying home
if he’ll die
he’ll be dead
the suspicion
Will no longer be.
may the dear god give
that your daddy may die
to remain your shirt for mourning2128
highlander boy
ask him what is black2129
grain of bean
and you broke that raft2130
With the fez on the head.

(Vasile gheorghe leta from potlogi, Dâmbovița)

2128
For gad mulano v. supra note 2124. it means to keep the mourning shirt for other deaths in the
family, i.e. a curse to have more deaths in the family.
2129
P<’>uć<h>e͜on-ta les so-s kaló; or, according to the second reading: P<’>uć<h>e͜on tale
sosk-aló ‘ask him why he came?’
2130
or, according to the second reading: T<’>ai p<’>aravde͜ ánd-o beró ‘and broken
ones/muliebris pudenda (v. paspati 1870: 490 for this sense) in the raft.’

338
§ 45
laiesi song

ah, buddy, cute chap

Fuck the gypsy’s mother
he made me to pay the fine
Five hundred and fifty
and the filly as profit.

339
 § 46
Ursari song

look at him where he came

highlander boy
he sat up the stall
he drinks cut off tobacco
ask him what is black2131
that it breaks the village.

(Ciulin Răducan from Rumânești,

County Dâmbovița)

2131
see notes 376, 377, 2129 and 2130 for the double entendre: ‘ask him why he came’

340
§ 47
Ursari song

Cute brother, cute chap

let the holy god
give a sprinkle
those flowers to grow
and the corn
those lasses to put them on
those lasses that are bigger
that swell their boobs
and walk amid the huts
the lads kiss them.

341
§ 48
Ursari song

the cold wind blows

the thistle bloomed
next to that young wife.
look, mother! the soiled whore
Who goes around to eat heads.
teach, mother, your girl
Where the road passes by
and ask tobacco for her
those lads are difficult
that break of her knee.
Behold, o lord, what have i become!
Because of the soiled whore.
she goes around to put up my head.
push her back, mom, there
and ask for money back.

342
 § 49
laiesi song

green leaf and grass

get down, sister, in that valley,
so your brother may not see you again
he’ll see
he’ll burst.
green leaf with grass
you left me, sister, in fire.
leaflet and a tulip
sister, don’t go again to swear
For your brass went out2132
Don’t go again to swear
For my eyes saw you.

(sandu Cobzaru from potlogi,

County Dâmbovița)

2132
i.e. ‘you revealed your bad character’

343
§ 50

the bush, uncle, and the foxtail

may god dry up your sorrow
Come home, boy,
it’s been your six weeks
and your sister’s dying home.
the little sun goes, falls,
the cute chap is no more coming
When you came on horseback
you looked like a merchant
Whip on your shoulder.
give, o lord, one wind
to find her in her tent
With her mouth towards the tent beam
Uncle, uncle, cute chap
may your heart melt
like the shredded fish.

(ivancea Dumitru from potlogi,

County Dâmbovița)

344
§ 51
Ursari song

ah, Folks, uncle, cute chap

Why are you mad
to go after trouble
as a court bailiff
Really, uncle, i didn’t stroll
For that gypsy finks on
he is very crazy
hit by the rain
i’ll go to confess
that with this gypsy i’m no more talking.
Don’t go, uncle, for you go crazy
tomorrow is one year
today there’re two weeks
since you got here.

(Dumitru Deorde (gheorghe) from the city Ruși de Vede,

County teleorman)

345
 § 52
laiesi song

here’s that maiden

she is very haughty and fair
Why, o lord, she isn’t mine
to put her in the pub
to sell brandy
a big lord to love her
and all the dear country
and the boyar from the royal council.
holy dear god,
Why don’t you kill me?
Because i’m no longer taking the girl
of that gypsy.
Because i heard about her
Because people told me
that her brass2133 came out.

(Voicu of ilinca Baba from Berceni,

a village in the County ilfov)

2133
BC: ‘brass’ means ‘troubles’.

346
§ 53
Ursari song

ah, buddy michael,

may your sister eat your cute mouth
Where the corn will be seen
amid those great thistles
may the holy god give
your daddy to die
to remain only mine
to take you cheap for me
Without two dimes.

(porumbiță gheorghe from Rudu,

County prahova, near ploiești)

347
 § 54
Ursari song

Run, wolf, shit your luck

For the hounds run into horses.
there isn’t hounds of wolves
But there’re the wolves with the chaps.
Bush, uncle, and foxtail
may god dry up your yearning.
the sparrow flaps with wing
the cute chap winks.
sparrow beneath the pond
the cute chap makes trouble.
sloes leaflet
and you’ll thus remain
like a drunken girl on the hearth;
this is the authority2134.
C’mon, uncle, in the valley
that my brother shouldn’t see you.

(Dumitru Vasile from ghighiu, County prahova)

2134
Inćerkătura, Cf. Ro cercătura s.f. (obsolete) ‘control exercised by the state over the tax raising
through the concessionaires’ (DaR)

348
§ 55
Kalderash song

grape leaflet
may the sister eat your eyes.
here!, that dark girl
she’s like gold.
leaflet, white cabbage
may the sister eat your cute mouth
and also your cute neck,
that you’re very haughty and beautiful
you’re like a big boyar
From here, from the town
you judge in the royal council.

(nicolae Dan from Bucharest)

349
§ 56
Ursari song

Friday
my heart burns, fries
like the shredded fish
the cold wind blows,
the thistle blooms
the cold wind blows,
the poor thistle dried up
your husband goes with the hammers,
you remain with the bachelors.
When your husband comes home
you become sad;
When your husband leaves home
you adorn your waist;
your husband goes out with the combs,
you remain with the lads.

(ștefan Dumitru from Feleștoaca village,

District sabasa, County Vlașca)

350
§ 57
laiesi song

White wood leaflet

since one year i walk on the little road
to find a little egg
to reconcile a little chap
With sweet little mouth
With pretty red little fez
With the whip on the shoulder
make him, o lord, mine!
sell, father, the filly
and take me that girl.

(marin gheorghe from Dragomirești, County Dâmbovița)

351
§ 58

ah, mother,
this fair wife
put up my whole life
What have i done, what i haven’t done
i deceived myself.
me, with the good mind
there wasn’t uncle, that i died
and that one not to arrive
looking up and down
my little livers blackened
at that crooked lime
i take out my trouble
on that fair wife.

(Ursache ion from Râpile,

District târgu ocnei, County Bacău)

352
§ 59
Ursari song

give, o lord, rains

the flowers to grow
the lasses to put them on
the lasses, the smaller ones
For those big ones are mad
and the lads difficult.
the sun goes, falls
the cute chap is no more coming
all the people come and go
only him is no more coming.

(Dumitru Buzăveanu from Bănești village,

District plaiului, County prahova)

353
§ 60
laiesi song

take her away, take her away from me

the beautiful woman
that i stab a knife inside her.
not even a drop will gush
neither out of her, neither out of me.
Beautiful were you, sister, at my home
With ruby around the neck
the silvery coral
the grain and the golden coin
and you say that it’s evil.

(leanca mihai from Buciumeni plasa snagovul,

County ilfov/plasa negoești, County ilfov)

354
§ 61
Ursari song

and i wandered from village to village

to take for me, o dad,
to take his girl
Don’t make me, uncle, trouble
For you remain a tribute
and don’t wink at me
For you remain a tribute
Waive your hand to me
For i may come with all my heart.
if you’ll come, you’ll do good
For you’ll never talk to me.

(ștefan ilie from Bărcănești, County prahova)

355
 § 622135
laiesi song

Cute wood leaflet

Vatrash, Calin, heigh!
What you did it isn’t good
that the tax collector is crazy
and he break your head
as a great tax collector
and he’s also kind of crazy
‒ Right!, Radu, heigh!
But how should i do
so not to go again to him.
‒ lo!, pretend you’re sick
and send word that you’re dead.
‒ to pretend i’m sick? -
and then, there it goes my head?

(ion from golești, County muscel, near pitești)

2135
=XlVii C’78

356
 § 63
Ursari song

Kill, o lord,
that crazy one
so to take for me the other one
With dark hair.
Blow up2136, o lord, the wind!
and blow it on top
to sweep the roads
to tear down the fences
to remain only the poles
to poke the elders
Who walk around to eat the heads.
lo! stout heads
how have i done, how i haven’t done
i deceived myself.
and i had given from your hearths
i had found some of your hairs.

2136
lit. maraba ‘beat up!’ cf. Ro. ‘vântul bate’.

357
§ 64
Ursari song

ah, uncle, buddy,

Where you had eaten my head
During the lent
C’mon, uncle, don’t be afraid
that whatever will be, i’ll see
at the ragged pig
Where you hit your head.
leafy grove
marin had had no share
to make the whole world his.
the little thistle dried up
Katinka went away
she went, uncle, she didn’t stay.

(mantu Costin from Boghicea, County Roman)

358
§ 65
Ursari song

Folks!, o lord, o dear lord

Where did you leave me alone?
the sun goes, falls
my dear brother’s no more coming.
leaflet of capacin
my daddy’s no more coming.

(Vasile Costache from iassy city)

359
 § 662137
Kalderash song

Deuce!, father, father, heigh !

to whom i commended myself?
to the soiled whore
Visited by all
Deuce!, uncle, uncle, heigh !
Uncle, uncle, Vasile
open wider your eyes.
at the willow in the valley
the waters should be more heated
and he jumped over the pole
and he broke his knee
and he also took out the marrow
let us anoint the bellows.
Deuce!, uncle, uncle, heigh !
our eldest brother
went to the pub
and he harassed the Romanian woman
i know his dwellings
here, those sloes
Where he broke his knee
and he pulled out the rings.
Deuce!, uncle, uncle, heigh !
Deuce!, uncle, the little foal
With white spots at the foot.
and it’s somehow short
it dried out my dear heart.

(Vasile Căldăraru from iassy)

2137
= lXXii C’78

360
§ 67
Ursari song

C’mon, uncle, far on foot

For the Romanians may kill you;
if i may be pretty stout
i’ll dig out your head
White cabbage leaf
my dear brother never came.
leaflet and a tulip
Beat, o lord, the woman
the haughty woman
Who has no feelings
Brains in the head
tell me the remedy
there isn’t luck inside the head.

(Costache ioan from Boghicea, County Roman)

361
§ 68
Ursari song

give me, aunty, that girl

that smaller girl
With dark hairs
For the big ones are mad.
the swarthy cute chap
he put the penknife and he went
in the small forest
he didn’t come back from where he went
see that he comes.
But he wouldn’t come as he went
But he would come on the horseback
on that grey yearling
and with a fez on the head
and with a whip on the shoulder.

(Dumitrache iordan from Boghicea, County Roman)

362
§ 69
Ursari song

give, o lord, a rain

to find her at the well
With the mouth to the beam
Where she drinks milk from the pot
When the rains poured
the flowers grew up
and the girls picked them
and the young wives took (them)
When you shoot the arrow
you bring the hunger with the sack
go to the pub, drink brandy
and at home it’s poverty.

(Vasile Chiriac from Boghicea,

County Roman, January, 1878)

363
 § 702138
Ursari song

ah buddy, Jonny
get up, uncle, the little hill
With the bag around your neck
take me, uncle, at your arm.
three worn-out slippers
get me down also2139, uncle!
get up, mother, curse!
Who took away my rings
and marka found them.
heigh, father, daddy,
Where did you leave me alone
With the bellows in the bag
torn bellows
Because the pigs ate them.

(gheorghe saotin from Boghicea,

County Roman, January 1878)

2138
= lXXiii C’78
2139
i.e. ‘make love to me!’

364
§ 71
Ursari song

i’m gonna die, buddy

i don’t know anything from your longing
today morning i’ll die.
light the candle, o lass,
to get outside on the veranda,
i lie down, to die,
‒ i say only to you
i don’t know another.
may the holy god give
not to die, buddy, heigh!
For you’re great bailiff.

(iancu stoica, from potlogi, County Dâmbovița)

365
§ 72
Ursari song

Folks!, uncle, cute chap

leave the door open
so the cute chap may come
to kiss fair mouth.
C’mon now, uncle, even home
For there’re your six weeks
But he wouldn’t come as he went
But he comes, uncle, on horseback
he looks like a great lord
poor man with no merchandises.

(ion Vasile from Rumânești, County Dâmbovița, 1867)

366
§ 73
laiesi song

oh my, i’m gonna die

and there’s none whom to tell.
i miss the cute chap
the fair one.
ask how is your father
Whether he’s well.
get on that little horse
and leave the horse and come home
For the Romanians shouldn’t beat you
go your way and shut up your mouth
For i throw with garbage in your eyes.

(ștefan Dumitru from Bucharest, June 1878)

367
§ 74
laiesi song

Don’t you ever kill me, o lord!

But get me out on the grass
on the green grass,
to drink at that pub
and to look at my mother
With my sister round the neck
i drink wine from the barrel.
and i drink to get drunk
Five heads to break
into trouble to get,
i give money to escape.

(Dumitru Voicu din satul Radovan, County ilfov)

368
§ 75
laiesi song

i’m gonna die

i’m gonna burst
and i don’t talk to you.
you’ll die and you’ll burst
and with me you won’t talk
i’ll go and witness
i’m no more talking to you.
For you’re a big
crazy
you made misery to many.

(ivan stan from Frunzinești, a village in County ilfov)

369
 § 76
laiesi song

Cute wood leaflet

John the merchant
Bring him tied, o lord,
For he got my head,
to the great tax collector.2140
i spent three days jailed
But my daddy got me out
Because i was his child
made from his heart
During the lent.

(sandu Vărgatu from Crevedia, County ilfov)

2140
Pelalo, (lit.) ‛the one with balls’

370
§ 77
gypsy song

holy little god

Don’t you ever kill me, o lord!
Because i’m a good man
i think well about others
and i pray night and day
that you kill the enemy
and that you save these ones
and that you don’t kill me
i’m getting drunk at the pub
i go home and sleep
i don’t hit anyone.

(stanca marin from Crețulești, County ilfov, 1878)

371
§ 78
laiesi song

at the pub i eat and drink

i no longer leave my sister
For my sister (is) a maiden,
i drink wine with her from the pot.
his sister thus said:
holy little god
save me more in the world,
so to drink two more barrels
to hit my wife
so the whole world to cry
With grass, with flowers
and with all the fields.

(iorgu Vasile from Bolintinul din Deal,

County ilfov)

372
§ 79
laiesi song

here, uncle marin

Whip on the shoulder
he’s like a merchant
Riding on a white horse
as if a morning star
here’s his little horse
here’s our marin
at the pub he got drunk
When the fool saw him
look! riding on the horse
in another country he went
and there he was lost,
his brother burst
lo! because of his longing.

(ioniță Urban from Copăceni, County ilfov)

373
§ 80
gypsy song

here’s, o lord, the apple

here’s that plum
may the god make it mine
in this courtyard of mine
i make trouble to others
look, to others, to the enemies
may his wife crack
and his little girl
here’s my lover
as if a tradeswoman
and she’s big poor
For she’s conceited.

(Rădoiu Feraru from Bucharest)

374
§ 81
laiesi song

Under the green forest

gypsy wedding.
green leaf and a tulip
Fuck your mother, you, gypsy!
how did you do that trouble
that you gave the horse and all
and me also, into trouble
i hit it to the pub
and i drank five litres of wine
to buy the alezan horse
to drink ten more buckets
to break the lock.

(Roncea matei din satul strâmba, County gorj)

375
§ 82
tismani song

i got to go home
and the whore puts me down
may god burn you down, o village!
For i don’t i find what i’m looking for
For i’m looking for a little egg
to reconcile a little chap.

(Roncea matei from strâmba,

District Jiului, County gorj, 1878)

376
§ 83
tismani song

look, o lord, that chap

With pretty red fez
With the whip on the shoulder
Why, o lord, he isn’t mine?
What i did, what i mended,
i drank a lot and i got drunk.

(Roncea matei from strâmba,

District Jiului, County gorj)

377
§ 84
laiesi song

it’s been your little year

since you lie shackled
With leg cuffs at your foot.
Don’t you ever kill me, o lord!
you should get me out on the grass
on the beautiful grass.
i went to the pub
With my father after me
and my mother after me
With my wife next to me
With children in my arms.
i went to the pub
seven litres of wine i drank
i didn’t get satiated with wine
and i’m drinking some twenty more
to quench my thirst.

(Radu ioniță from Roșu,

District snagov, County ilfov)

378
§ 85
laiesi song

i go on the road and think

With whom to make love?
With the world’s crazy ones
Wearing loops of hair.
last night in a drunkenness
i did a lot of folly
i drank seven roubles
my wife doesn’t know.
at the pub, great lord
and at home, great poor.
With the whip on the shoulder
With putties on foot
With pretty red fez
as he has fallen, thus he has burst
and he was a little crazy.

(Radu ioniță from Roșu,

District snagov, County ilfov)

379
§ 86
laiesi/Zlatari song

holy dear god

Don’t you ever kill me, o lord!
For i’m a good man,
i do well to many.
i don’t do any harm
you set me on fire in those weeds.
holy dear god
Keep me more in the world
i don’t know of trouble
so that you give me death.

(Costache sandu from Bucharest)

380
§ 87
Zlatari song

i say thus, o lord,

that you kill that woman
that she’s much madden
she ate milk from the pot
Forget her, buddy, get her away
that the sun’s still burning her
so that her brother may see her.

(Costache sandu from Bucharest)

381
§ 88
Ursari song

hey, uncle, Raducan

since you went away with hammers
i didn’t set the table for you early
With my mind yet set on you.
my brother broke two barrels
he broke and paid
and with him he didn’t speak.

(Dumitru păuna from Rumânești,

County Dâmbovița)

382
§ 89
laiesi song

golden big house

may god make it mine
so to be a great boyar
and also my little son
god gave it to me
From his little soul
so it’s like a flower
growing in a pot
it’s like made of gold
not harmed by the dew.

(savu Cobzaru from Bucharest)

383
 § 902141
laiesi song

in that valley up and down

many stretched tents
and the tent in the middle
is very praiseworthy and nice
White wood leaflet
oh my! what a cute chap
Why, o lord, he isn’t mine
With the pelisse made of silk
With the dirty fez.

(Borănescu petre from Viișoara mare,

County Romanați)

2141
= lXVii C’78

384
§ 91
laiesi song

oh my! i’m gonna die

i don’t have a mouth to kiss.
Don’t kiss, don’t bite
For my brother may see me
and he stubs me with the knife
and he sells me by the scale.
on easter day
it’s that foolish girl’s day
make yourself sick, you foolish girl,
laying on that bed
let me bring you sweet wine
in that big bottle.

(Borănescu petre from Viișoara mare,

County Romanați)

385
§ 92
laiesi song

little sun goes, falls,

Dad is no more coming
But where is your daddy?
in the turkish country
he stole a horse
and he laid tangled, poor one!
‒ Behold!, buddy, that he comes.
‒ you shut up, buddy, that he isn’t coming.
see, o lord, see, heigh!
here, those crazy ones
that sit on the road
and they hit themselves on their eyes.

(Borănescu petre from Viișoara mare,

County Romanați)

386
§ 93
laiesi song

Behold! o lord, this woman

this soiled woman
Who walks around to eat heads
only manly heads.
‒
since i didn’t steal horses
i didn’t drink at the pub
and i went to the high hill
and i stole one little horse
i sold it for eight golden coins
i drank seven litres of wine
at that new pub
For it has only sweet wine.

(ion Dumitru, from Crângu,

District mostiștea, County ilfov)

387
 § 942142
Ursari song

the dear wife that is tall,

as the dry lime
But the wife that is shorter,
as the overloaded plum.
and i had gone from your dwellings
and i had found from your hairs
as the black silk from the stall
and you thus had said
that i should kill my mother
and then my father
and then my sister
my elder sister.

(macior petre from petriș, Dolhești,

County Fălciu, District Crasnei)

2142
= XliV C’78

388
§ 95
laiesi song

Don’t you ever kill me, o lord!

you should get me out on that grass.
in that beautiful little valley
many tents are stretched
only that tent in the middle
is very nicely stretched
Who sits behind it?

(gheorghe țiganu, from misil village)

389
§ 96
tismani song

to the pub that i went

i drank five litres of wine
and i didn’t get satiated with wine
i’m gonna still drink another twenty
to quench my thirst.

390
 § 97
tismani song

make me, dad, a little knife

to stub my bile2143
the black, the blackish one.
Don’t kiss me on the road
my man kills you
and he stubs you with the knife
and he sells you by the scale.
throw the flower on the pond
Don’t keep making me trouble.
if he would make trouble
he thinks that he doesn’t pay (for it).

(ion pavel from Fântâna Domnească,

District ocolul, County mehedinți)

2143
Bukho ko kalo (lit.) ‘black liver’

391
§ 98
gypsy song

ah, heigh, father that you made me

Why didn’t you kill me?
have i known that.
it wasn’t, father, that i died
and thus to remain
poor without mother
a stranger to all
Whosoever gets up, pulls me by the hair.
and you, mother that you made me
Why didn’t you kill me?
When you went away, being pregnant
and the time has come to give birth to me
Better that you made me.
and you, mother that you raised me
Why didn’t you kill me?
so i shouldn’t remain as nobody on the earth.
‒
ebony green leaf
ah, o god, o little buddy,
it happened, o lord, that he died
and thus he hasn’t reached
give, o lord, a rain
so that i find the well.

(Vasile Dragomir)

392
§ 99
laiesi song

oh my, heigh!, cute chap

you had put up my head
Because you stole one white horse
and the Romanian caught you
and he tied you with the rope
and he beat you with the rod
you started to cry
and to fink on me.
Really, heigh!, cute chap
Really, uncle, man!

(ștefan mantu from Chirnogi, County ilfov)

393
§ 100
Ursari song

and he went, uncle, he went

i just stayed back.
We shall also go on monday
Behold! here, in the town,
to buy broken honey mushroom
Because we don’t have enough money
to get dressed up.
Better i don’t go
that i have what to wear on
i have a big coat
and a fur cap of sheep
and me, uncle, i don’t go
Because i have what to eat
i’m gonna sit somehow naked
leave it! only to be healthy
here, in my little house.

(stoica ion, vagant)

394
§ 101
Ursari song

Crow on the bush

What’s down on your skirt
game and mockery.
shake your whisk
Where you’ll see a sieve maker
For when he hits with the mallet
he pours silver with the bag
Where you’ll see a sieve maker
you should come in his way
(you should spit three times.)
Where you’ll see a blacksmith
you should kiss him three times
For when he hits with the hammer
he pours gold with the bag.

(Răducanu Feraru from Rumânești,

County Dâmbovița)

395
 § 1022144
Ursari song

Kill, o lord, the woman

the haughty woman
For the haughty woman
like the expensive brandy
When you drink and get drunk
you lay your head and sleep on.
But the crooked woman
like the blind mare
she goes on the road and doesn’t see
she’ll get into those holes
my days are gonna be shortened.

(macior petre from petriș, Dolhești,

County Fălciu, District Crasnei)

2144
= XlV C’78

396
§ 103
laiesi song

leaflet and a tulip

Bloom, o brier!
your little foliage to grow up
the flowers to grow up
those lasses to pick them.
Don’t you ever kill me, o lord!
let that spring come
let me still drink at the pub
With my wife after me
With my mother around my neck
and with children in my arms.

(the informant is not said. probably Vasile lăcătușu

from Rumânești, County Dâmbovița)

397
§ 104
laiesi song

hit it, lord, to be hit

the conceited poor man
in what has he bloated
in the torn shirt
not even that isn’t his
But it’s my brother’s.

(probably Vasile lăcătușu from Rumânești,

County Dâmbovița)

398
§ 105
tismani song

Big white flower

Dear to me is that Romanian girl
But dearer that gypsy,
For she isn’t like the Romanian one.
see, o lord, that chap
With dirty shirt
Why, o lord, he isn’t mine
to give him another one, washed
he is very handsome and young.

(neamțu ioniță from turnu severin)

399
 § 106
Ursari song

Don’t you ever kill me, o lord!

till far, until spring.
so my sisters may grow up.
to take them shoes,
and then even earrings
so the lads may see
oh, little god, my wife
my haughty cute wife.
let me meet her2145 one time.

(manole Ciobanu from petriș,

Dolhești, County Fălciu)

2145
lit. ‘let me find myself with her’, cf. Ro ‘să mă văd cu ea’

400
§ 107
Ursari song

alas, daddy, my wife

Bulibasha’s girl
and i had gave twelve
to kiss fair mouth
and i’ll give her twenty-four
to cuddle slim waist.
leaflet little stuff
the poverties bloated
see, o lord, what’s here
all the poor men gathered.

(macior petre, petriș, Dolhești,

County Fălciu, District Crasnei)

401
§ 108
laiesi song

on that green grass

gypsy wedding is danced
me too i go to dance
i don’t longer go for i don’t know
i go by the river’s bank
longing for my father
i go by the rivulet’s bank
longing for my mother.

(Voicu scarlat from Băleni, County Dâmbovița)

402
§ 109
laiesi song

i have tongs and one hammer

and i’m still called chief
may i not have two dimes
i have humour, big stuff!
Don’t look at me that i’m dark
For i’m from a big family.
sell on, father, that foal
and get me that chap
that handsome little chap.

(Voicu scarlat from Băleni, County Dâmbovița)

403
§ 110
laiesi song

What my babies would eat?

they would eat red beans
they would drink pretty cold water
and they would have pain in the stomach
and i went and i cracked
and i haven’t spoken to you
What i’m gonna do, what i’m gonna mend
to talk with you?

(Voicu scarlat from Băleni, County Dâmbovița)

404
§ 111
tismani song

lo! o lord, what have i done

i drank a lot and i got drunk
i went home to my wife
and i asked food from her
and she said: i don’t have, yo!
i grabbed the axe
and i hit her in the head.
alas !, Dad, at that pub
Dika heard
at the pub where she went.

(neamțu ioniță from turnu severin)

405
§ 112
laiesi song

on that beautiful meadow

there’s a tent in the middle
there’s a haughty and beautiful lass
pretend to be sick, sister,
Fetch the bucket and go to river
so i should find you at the mill
put the bag on and put (it) on the shoulder
For my heart is in fire
By the time you’ll give your cute mouth
i quench my heart
For my little heart is in fire
stretch your head on the fence
so i bite your ear
to keep for three days meat in (my) jaws
so you should know that i took (you) ear.

(goța păun from Călinești, County muscel)

406
§ 113
tismani song

Cute flowers by the rivulet

may the god beat you up, sister,
Cute flowers by the pond
Don’t make me trouble any longer
little armeanka, sweet mouth
give me your cute mouth
‒ get off, big thief
Don’t kiss me on the road
For my husband sees me
and he breaks my knee
and he stabs me with a knife
he sells me by the scale.

(goța păun from Călinești, County muscel)

407
§ 114
laiesi song

lo! in this big garden

a maiden walks
she’s very beautiful and fair
may god make her mine.
on that green grass
to kiss fair mouth
For i’m a lonely man
since one year i walk like a stranger.

(simion stoica from Balș city, County Romanați)

408
 § 1152146
tismani song

Don’t kiss me on the road

For my husband sees me
and he stabs me with a knife
he sells me by the scale
and he turns me to pieces
on all the little roads
and the crows eat me
Don’t kiss, don’t bite
For they see me from home.

(ioniță marin from Balș city, County Romanați)

2146
=lXVi C’78

409
§ 116
tismani song

the duck goes on the water

let it go for it’s dirty
Dirty and hungry.
throw (it), throw (it) over the fence
and stealthily give it to me.
‒
throw, throw, fear not
For i still have two shirts
and a pair of drawers
i hit your doors
and you pick your bits.

(ioniță marin hailing from tismana,

living in Balș city, County Romanați)

410
 § 117
tismani song

little absinthe leaflet

on that hill, on that little meadow
one soldier passes by
and there’s also one cute mistress
and there’s also one little horse
long-eared one
and on the hind with redden ones (?)
he passes by to the large forests
to find his daddy
he passes by to the young forests
Up to his dark in-laws
and he’ll go as far as he’ll go
and again from his mouth he’ll say
alas! sister! bride! since i’ve got you
you didn’t speak out your heart to me2148
you’ll sing2149 one song under that little hill
the cute bride also said: i don’t sing any song
For if i sing from my mouth
the cute thief hears me
and gets in your way
oh my! what to do
i don’t speak with you
and i can’t live in with you
neither at home nor in the village.

(ioan Radu Buznearu from tismana, County gorj)

2147
lit. ‘you didn’t speak out one heart to me’
2148
lit. ‘say’

411
§ 118
tismani song

Under the green hill

gypsy wedding is done
they call me to dance
i don’t go for i don’t know
how should i do to get rid of it
i no longer go over to pullet
give me, mom, little butter,
to smear that rib
Which the mad man broke
For he came last night stoned
Without to drink, hungry.

(george iuga from tismana, County gorj)

412
§ 119
tismani song

ouch, i’m dying, i’m dying

i don’t have mouth to kiss
take some little bread to eat
and some water to drink.
i ran into big trouble
i got to go to a woman.

(țemen Cârstea from tismana, County gorj)

413
§ 120
laiesi song

little wood leaflet

Katinka fair mouth
Come with me on the little road
For i am, sister, quite alone
oh my, heigh!, cute chap
shut your mouth, don’t be mad
For my daddy hears me
and cuts my cute hair
and breaks my bones.
Fear not, Katinka, lass!
get on, sit down with me
‒ Where to go with you, yo?
‒ to sit down together
Behold!, lass, here, thus
at the weeping willow
to give me fair boob.

(Constantin petre from Cocoșul,

County Dâmbovița)

414
§ 121
laiesi song

oh, lutza, lass!, what have you done

you didn’t catch up with me
to go with me to the fair
and to go out to the market also
to buy you cloth
to live with me in the fair
and to do the wedding
the whole village to hear (it)
For i’ll take you
and what will be, i’ll pay the bill
to do my wedding.
‒ thus may god help you
i want you to be my man.

(ioniță marin from Bucharest)

415
§ 122
Ursari song

stock fish crushed in the tree

Quick, uncle, i took your longing.
i curse you, uncle!
not to take another one.
Ribbon beaten on the path
enough, little buddy, that i faint.
When i was little
i was, uncle, pretty crazy
now i grew big
i’m, uncle, very wise.
get down, uncle, a while, in that valley
so your brother should see that you came
here, uncle, i got down
see me, uncle, i came!

(Vasile Văduva from Rumânești,

a village in the County Dâmbovița)

416
§ 123
Ursari song

give, o god, rains

the flowers to grow
the lasses to put them on
the lasses
the smaller ones
For those big ones are mad
the sparrow flaps with the wing
Don’t wink to (your) sister
For i give you a fist.

(Baba păuna from Rumânești,

County Dâmbovița)

417
 § 124
Ursari song

Don’t go, uncle, far on foot

that your brother dies at home
may dear little god give
that your daddy would die
to remain your shirt for mourning2149
the whole village to cry
that you’re like a merchant
highlander boy
Beanstalk.
oh, buddy, little buddy,
ask him what it’s black.2150
Behold!, the crazy Romanian
Who broke his head
During the lent
good Friday.
(Dumitru ioan from Rumânești,
County Dâmbovița)

2149
For gad mulano v. supra note 2124.
2150
V. notes 376, 377, 2129 and 2130. also, ‛ask him why he came?’

418
§ 125
Ursari song

heigh!, aunt pauna

give us, aunty, that girl
the smallest daughter
For the crazy eldest daughter
hits the huts
to eat big shares.
heigh!, uncle, cute lad
you’re very haughty and fair
From the face you seem a merchant
and from behind big poor man.
leave the door open
to kiss fair mouth
For i kissed a lot dark one.
a coldish rain pours down
and the cute chap never came.

(ion stoica from Rumânești,

County Dâmbovița)

419
§ 126
Ursari song

green leaf with grass

you left me, uncle, in fire.
at the pub in the wood
Built on three beams
at the window in the market
the foal trots by foot
so i should be good to take the saddle
to put it gently, to go
Where my longing is
at the girl who’s up, by that porch.

(Răducanu Feraru from Rumânești,

County Dâmbovița)

420
§ 127
Ursari song

oh my, i’m gonna die

and i don’t have to whom to say
For that whom i was to say
he went and never came
it’s been one little year since
he never came
he left me alone
he made great sin.
may the holy god make
off to go his head
here, during this fast.

(Vasile ion from a village,

County Vlașca)

421
§ 128
laiesi song

twisted leaflet
and i’ll pledge myself
at that new pub
to drink a little sweet wine
to see that fair neck
For i saw enough dark one
since three years and more
since i keep seeing dark
now i don’t see dark (neck)
Because i took another fair one
so i’ll go until there
i’ll get into trouble
lo! with that woman
that is called smaranda.

(iordache ștefan from Buciumeni,

County ilfov)

422
§ 129
laiesi song

heigh, iane, heigh, chap

it’s been one little year for you
since you sit alone
on the Danube’s bank
What are you doing, brother, yo?
may your sister eat your cute mouth
For you’re, brother, a stranger
the Romanian laughs at you.
give him, buddy, a rod
so i break his head
and do flee! and do come home!
For he doesn’t catch you, heigh!

(iordache ioan from Ciocănești,

County ilfov)

423
§ 130
Ursari song

ah, heigh, uncle, Raducan

Come now home as well
it’s been six weeks for you
since you went, you didn’t came back
greatest sin you did.
you loved and left
and your longing you didn’t take
But it wasn’t, uncle, that you had died
and that one not to had seen.

(Dumitru lăcătușu from Rumânești,

County Dâmbovița)

424
§ 131
laiesi song

White wood leaflet

Dear god will give
to break the pebble
my little brother to get out
For he sat a lot shackled
With leg cuffs at his foot
With chain on the shoulder
how sad and dark he is
he sat, mother, shackled.
on that green hill
gypsy wedding is danced
they call me to dance
But i don’t wanna go
For my brother sees me
and he cuts the hair lock in front
the hair lock and the golden one.

(marin gheorghe from Dragomirești,

County Dâmbovița)

425
§ 132
gypsy song

two garlics leaflet

may the houses burn of those
Who ruin my love
For i remained so poor
i don’t have shirt, i don’t have drawers
going after Kala
and i saw that he got her
he did great sins.

(gogocean șerban from Boldu,

County ilfov)

426
 § 133
laiesi song

Anglika2151 leaflet
make me, o lord, whatever you make me
make me, o lord, a swallow
Just don’t kill me
For i’m a good man
i did good to many.
save me, don’t kill me
to find the little roads.
lo !, o holly lord,
to stab that lady
lo!, the king’s (lady)
For she impaled my mother
lo!, just like this, for nothing.

(ștefan from Boteni, ilfov)

Cf. Ro. angelică/anghelică s.f. (pop.) ‘Weed with greenish white flowers and large leaves’.
2151

(DaR)

427
§ 134
gypsy song

in that narrow valley

i lost the ring.
search, mom, two-three days
to find my ring.
Where to look, mom, girl,
For i don’t find it
For the lads took it
and they hid it.
there’s nowhere i can find it
even if you keep cursing
For three days and three nights.
‒ okay, mom, leave it!

(mocică from Boteni, ilfov)

428
§ 135
laiesi song

take her away, take her away from me,

the beautiful wife
twisted leaflet
and i’ll pledge myself
to make me money
to kill her.
and i’ll stab the knife inside her
so not to get a drop
neither out of her, nor out of me
little cabbage leaflet
lass with the kerchief somehow dark
she’s like baize.

(Constandin from Boteni, ilfov)

429
§ 136
Ursari song

White cabbage leaflet

Friday night
you cheated, you burned my little heart
Friday
you cheated, you burned my little heart
like the shredded fish
When fish isn’t eaten
Friday
neither salty nor fresh
For one baby ate
and as soon as it ate, it died.

(ion stoica from sf. Filoteia,

County prahova)

430
§ 137
Ursari song

green leaf with grass

you left me, uncle, in fire
in the narrow valley
i lost my ring
get up, mom, curse
Who found my ring
stop, mom, for it’s a sin
For the lads found it
the lads are of coal
and the lasses are of nut.
heigh !, o nurse, little chap
you had dried up my heart
Friday.

(Dumitru stoica from Rumunești,

County Dâmbovița)

431
§ 138
laiesi song

Why you go home, my brother?

For you don’t have a beautiful wife
leave her, because i like her anyway,
leave her, she may be even darker
For such woman is good
not like that who’s fair
Who’s seen like a blind mare.
When she thus goes on the road
she gets into those pits
so everyone laughs.

(oprea, from Jilava, ilfov)

432
§ 139
laiesi song

Blow her like that

Flower in that pot
that wife is dear to me
Flower in that window
that wife is dear to me
on that green hill
gypsy wedding is danced
and i’m summoned to that wedding
and i don’t wanna go
For i haven’t money to give.

(Florea iordache from mojicești, teleorman and

Florea ion from Ciocănești, County ilfov)

433
§ 140
laiesi song

When i saw and i saw

i laid my hand on the rod
Five heads that i broke
i went to jail
tinsmith that i learned to be
i made much money on the tinsmiths
and i gave away, so i escaped
i gave golden money with the fist
and silver ones, with the lap.

(ioniță marin from ștefănești,

County ilfov)

434
 § 1412152
Ursari song

the little sun goes, sets

the little chap awaits
still in the little road he looks
Don’t go, uncle, far on foot
For your mother’s dying home
may the lord burn you, forest,
For you’ve grown in a year
and the Romanians made inside you
a great pub of thieves
at the tighten wormwood
on the main road.

(george Călin from pitești)

2152
= lXV C’78

435
§ 142
laiesi song

leaflet and a tulip

take her away, take her away from me
that beautiful girl
that the devil runs into her
and so i stab her
so the word would spread
that i stabbed that girl
that girl of the bailiff
Who’s called Katrina
leave her, brother, get her away
For she gets you into trouble.

(the informant didn’t say his/her name.)

436
§ 143
Ursari song

you loved and left

greatest sin you did
you loved a maiden
and you got a widow
Why you did such madness?
may that day beat you up
What i’ve done, what i haven’t done
i alone deceived myself.
should i even stab my neck
the lassie still doesn’t want
Because i did such madness.

(Buzaveanu Constantin from Bunești,

County prahova)

437
§ 144

spear thistle leaflet

may the dear little god give
my little brother to come
Ridding on a white horse
i’d eat his sweet mouth
he’s beautiful and fair
like a big lord
you were beautiful, brother, yo!
may the dear little god give
your cute chap to live
For he got out my head
For i was a big poor
Whip on the shoulder.

(palina from Bucharest)

438
 § 1452153

For three weeks i laid shackled

Because of some little fair mouth
ask him, mother, what he did?
‒ Don’t ask me, little brother,
For i was jailed.
‒ give him, mom, to eat
and let him to go.
‒
C’mon, dad, to Campina
to steal the yellow one
since i didn’t steal a mare
i didn’t drink the dear wine
C’mon, dad, to Campina
to steal the beautiful girl
standing by the fence.

(gheorghe sultan from Brăila)

2153
= lXiV C’78

439
§ 146
laiesi song

and the churches beat you up

and all the crosses
you got me in these places
so the sparrows to eat me
so the eagles to scream at me
‒
Don’t kiss me on the road
For my husband may see me
and he stabs me with the axe
and he sells me by the scale.
‒
Uncle, on that big hill
many gypsy carts
With the stretched tents
Uncle, those big girls
With the hems raised
With the tails put up
With the forelocks cut.
‒
Baked garlic leaflet
you aren’t as your heart is
green leaf little stuff
Where do you do those arrogances
in the cotton shirt
and the flax drawers,
the husband leaves home
you mend your waist
When the husband comes home
you let down your lips
the husband goes with the hammers
you remain with the mayors.

440
§ 147

let the lord, the little lord give me

to find you pretty dead
so the maiden would cry over you
maiden, young wife.
oh my, margene, yo!
you were like a merchant
on that white little horse
With the fez on your head.
let the lord, the little lord, give me
to find you pretty dead
on that white little horse.

(a gypsy from Vărbila,

County prahova)

441
§ 148
laiesi song

at the pub where i went

ten litres of wine i drank
With my mother behind me
With my wife beside me.
Behind the tent, on the spear thistle
there’s a poor little merchant
he sells red silk.
may the fire burn you down, o village,
What i’m looking for, i don’t find
i’m looking for a little egg
to reconcile a little chap
here, behind the tent
Where you did the sin
you got acquainted with the knee
on the road i go, on the road i come
i break the green leaf.
Uncle, on that green hill
gypsy wedding is done
they call me to dance
get out of here, for i don’t come.
‒

i get to go home
and the whore puts me down
Dude, what did you do?
you put me into trouble.
What should i do to escape?
Dude, what did you do?
i get to go home
and the whore puts me down
green leaf and a tulip
What i did i’ll never do.
Kill me, o god, on the road
What i did i’ll never do.
green leaf white wood
may it hit you so to die
may the fire burn you down.

(a gypsy from Vărbila, County prahova)

442
§ 149
laiesi song

leaflet twenty-four
Vasilică innkeeper
please change me an icoşar
and give me sugar for five cents
to give the daughter in law to eat
For the rain pours in the garden
and his word is in vain.

(Dumitru stoica from Craiova)

443
§ 150
laiesi song

green leaflet
i fuck your mother, o gypsy!
how i got into that trouble
so it went away horses and all
and the tents also went away
and their strings, and all.
When i saw and i saw
i went to the pub
i paid five gallons of wine
i laid in jail
i completed my term
and moreover, i came home.

(ion preda from turnu severin)

444
§ 151
tismani song

angelina, sweet mouth

take that bucket on your back
and get to that Danube
Bring us water to drink
and to pour on the pigs.
angelina heard
she took the bucket in the hand
she left to the Danube.

(ion preda from turnu severin)

445
§ 152
laiesi song

oh my!, i’m gonna die

i don’t have mouth to kiss
Don’t kiss me on the road
For my husband sees me
and stabs me on the road
he stabs me with the knife
he sells me by the scale
even though i’m thin and fair
to cleanse from her
that tiny little chap
Why, o lord, he isn’t mine?
With the pelisse dirty
With the fez dirty.
in that valley down, up
many tents are stretched.
and the tent in the middle
is praiseworthy and nice
make yourself sick, you foolish lass!
on that spread bed
let me bring you sweet wine.
on easter
is that foolish lass’ wedding
and they call me to dance
But i don’t go, for i don’t know
i take her ring from the finger.

(petre Borănescu fromViișoara,

County Romanați)

446
§ 153
tismani song

pity for you, cute chap

he ate your milk from the vessel
pity for him, poor one
he went home, poor one
he wasn’t seen
i awaited for him to come
he came and he again went;
now i don’t miss (him)
For he’ll come again
When he’ll come healthy
For he wasn’t seen by me
that he yearns so much
For the love that i had
there’s one hour until we see each other.

(Florea iordache from Cârcinov,

County argeș)

447
§ 154
laiesi song

sell, father, the horse

and take me that girl
that beautiful girl
that handsome boy
Whose mouth is fair
i get on the road to go
i don’t see anyone
it was that i should go to a village
i don’t find anyone.
i walked in the garden
i met a girl
and i cuddled her waist.
and i left her in fire.

(nicolae ioan from Ciomăgești,

County olt)

448
 § 1552154
Ursari song

little sun goes, falls

my daddy’s never coming.
little cabbage leaflet
my daddy cries over me
C’mon, my sister, for i crush
i lay down and cry.
there wasn’t, uncle, me to die
and that one not to come over.
on that green hill
gypsy wedding is done.
sell, father, even the hammer
and give me, (that) to whom my heart is.
give (me), dad, whatever you’d give
at the deserted well
the evil mare broke in
and brake your trough
Bring the clamp and the hammer
so i should fix your trough.

(Ursache ioan from Râpile, District târgu ocnei,

County Bacău)

2154
= lVii C’78

449
§ 156
Ursari song

ah, mother, this fair lass

she lessen all my life
What have i done, what i haven’t done
i deceived myself alone
at the bushy linden
i’ll take out my angst
on that fair woman
on the Jewess i get tenfold
Kill, o lord, the woman
the beautiful woman.

(Ursache ioan from Râpile,

District târgu ocnei, County Bacău)

450
§ 157
Ursari song

at the deserted well

the evil mare broke in
and brake your trough
Bring the clamp and the hammer
so i should fix your trough.
sell, o father, the mare
and take me the girl
the youngest girl.
Don’t get me great angst.
go, you, uncle, deeper in the valley
so your mother won’t see you
For if she’d see you
she crushes.

(Ursache ioan from Râpile,

District târgu ocnei, County Bacău)

451
 § 158
laiesi song

and i walked from garden to garden

to pick flowers
the girls to see me
to brake their knees
Don’t get me into trouble, uncle
For you remain a tribute
a tribute from the poors.
Where my heart doesn’t see me
Don’t wink at me
you’ll remain putties by the hearth2155.

(Ursache ioan from Râpile,

District târgu ocnei, County Bacău)

2155
i.e. ‘at home, i.e. with parents, unmarried’?, v. note 2145

452
 § 1592156
laiesi song

Flower by that window

Dear to me is that wife
Flower in that pot
Dear to me is that gypsy woman
on that green hill
gypsy wedding is danced
they call me to come
me also to dance
i don’t have money to give
to go and dance
me also to see the people.
my mother thus says:
Don’t go, my mom!
For you’re a little boy.

(petrache negoiță from Bozieni,

County neamț)

2156
= lXiii C’78

453
§ 160
Netot song

i didn’t eat and didn’t drink

i cried out of hunger
the great lady
Bulibasha’s daughter
she made me to be without food
so i’m hungry today
i lay my hand on the dog
and i’ll hit your head
get it from here, don’t be mad
For i’m a german chap
get out from here, you Netot!
For i’ll hit you behind your ear.

(martin tilea, Netot, german gypsy)

454
§ 161
Netot song

i didn’t eat anything today

least for a little cake
not salty, nor baked
give me some little fish
to salt my heart
to give you one golden coin
stolen from the merchant
the merchant is from Braila
he caught us and he hit us
and in the pit he put us
From there he got us out
ad he left us go home.

(tuțea nedea, german gypsy found in ploiesti)

455
§ 162
Ursari song

oh, uncle, cute uncle

oh, uncle Jonny
since he went, he didn’t come back
my cute haughty husband
since he left with the hammers
i mended with my own hands
and i’ll go to wander
to find (one) like that
Don’t go, Katrino, lass!
For your babies cry
leave it, for he’s gonna come home
i’m gonna break his feet.

(Baicu ilie from Cuțitari, wonderers)

456
§ 163
Netot song

on that green grass

many stretched tents
that tent in the middle
is very praiseworthy and nice
and who seats in it?
the bailiff of the gypsies
in the middle of the tents
With silver beams
With golden stripes
all the gypsies with their tents
the bailiff with his family
With his kids, with his wife
With carts, with tent.

(nedea ion from transylvania)

457
§ 164
laiesi song

ah, Zarku, Zarku, heigh!

What did you do for one year?
or were you jailed?
For a chap told me
that you killed a Romanian
and you laid shackled
one year and even more.
‒ Don’t believe this, uncle, yo!
that chap lies
i didn’t lay shackled.

(ștefan Drăghici from Jilava,

County ilfov)

458
 § 1652157
laiesi song

leaflet and a tulip

lo!, o lord, that
that old woman
she has three big girls
and i’ll hit with that axe
to break her knee
to take out the marrow
to anoint those bellows.
“Blow this one2158 like that one!”
one of them thus said:
Don’t you ever break her knee
For her brother stabs you
and her father beats you.

(Florea iordache from mojiceni,

County teleorman)

2157
= lV C’78
2158
it refers to one out of the two bellows blown by the blacksmith.

459
§ 166
laiesi song

“Blow this one like that one!”

Dear to me those women
Flower in the pot
Dear to me that wife
Flower in the trough
Dear to me is my husband.
my uncle makes a wedding
he calls me to dance
i don’t have shoes to go
my heart pushes me to dance.

(Florea iordache from mojiceni,

County teleorman)

460
 § 167
Kalderash song

White cabbage leaflet

Dimitri, open mouth,
Why were you hang
During the lent?
tell the deputy
to make you a bailiff
over our gypsy tribe
For you’re a great thief
For you stole a mule
From one lippovan2159
and you laid jailed
there, in Râmnic.

(Costache ștefan Frunzinești,

County ilfov)

2159
Russian ethnics living around the Danube Delta, Romania.

461
§ 168

little cabbage leaflet

the arrogant poor man
in what he bloated himself
he’s got evil inside his head
that’s why he bloated
i see that he’s poor
Why is he arrogant?
he combs his hair
and he goes around still hungry
as a rabid dog
Really, fella, yo!
‒ Don’t lie, brother, yo!

(ștefan ion from Bobeni,

County ilfov)

462
 § 169
tismani song

When i don’t live with you

i don’t have thoughts in my heart
sour stone2160 leaflet
Don’t keep yourself bloated
the ciubuk2161 as big as that
the daddy makes you a bailiff
i take you red boots
Because you’re still a bailiff
that you’re also pretty young
as my cute son
he, young, and the daughter in law, beautiful
i don’t know what to do
neither which way to take.

(matei mitică from târgu Jiu,

County gorj)

2160
White salt used for cleansing water and as a medicine.
2161
From turkish, ‘pipe’ or ‘illicit profit’

463
 § 1702162
tismani song

i made myself a bailiff, riding2163

Whit the whip on the shoulder
i go to the district
to find a beautiful wife
Beautiful and fair one to find
For another one i don’t take
Because i crossed the district
Beautiful like you i didn’t find
i saw one downhill
But she doesn’t have nice words
she should have nice words
Because i’ll go to her naked
What i did, what i mended
to her i couldn’t go any longer.

(matei mitică from târgu Jiu,

County gorj)

2162
= lXXi C’78
2163
lit. up opre ‘up’ or ‘on top. i.e., on the horse’

464
 § 171
tismani song

the duck went on the river

let it go, to my lover
to my young wife.
oh my, what i’m gonna do
i don’t speak to you
nor do i build tent with you.
When you were elder
and i was younger
not even the fleas didn’t sought each other.
you’re not even nice
What i’m gonna do with you?
i walk in the large2164 world,
i find another crazy one
i should find one who’s more beautiful
and with that
to build myself the house
to live nicely
like that good bread
my bad life
it seems that it keeps on raining over me.

(matei paraladi from târgu Jiu,

County gorj)

2164
lit. ‘white world’, after Ro. ‘lumea albă’

465
 § 172

green leaf
see, o lord, that little chap
With the worn-out pelisse
With the whip on the shoulder
god, why he isn’t mine.
on the green meadow
gypsy wedding is done
all the gypsies would have gone
and they left us at home
C’mon, lass, wife, lass
let us also go to that pub
let us pledge money
and drink sweet wine
‒ Don’t go, man, yo!
to pledge money
to drink sweet wine
that we don’t have what to pledge
so that to take yourself a marc.2165

(matei paraladi from târgu Jiu,

County gorj)

2165
a draff, the dreggs remaining from winemaking.

466
§ 173
tismani song

i got to go to one woman

the whore ties me to the fence
What i did, what i mended
i lost a lot of money
and i’m still walking to get more
i don’t know where to go
my brother is poor
For he has not even one penny
make me a lazybones in his house
he has not even one penny.

(nicolae parladi from târgu Jiu,

County gorj)

467
§ 174
tismani song

C’mon home, wife!

For the Romanians beat us
Fear not, fuck them!
For we too are strong
i break the club in his teeth
and i hit his knee
Bring, o lutza, lutza, lass,
all the little gypsies went
and they left us home
let us also go on monday
to pledge myself
to drink sweet wine.

(matei gruia from târgu Jiu,

County gorj)

468
§ 175
tismani song

Below the green forest

gypsy wedding is done
he calls me to dance
i say that i don’t know
make me, o lord, whatever you make me
make me a beautiful candle
across the river
on the narrow path
By my mistress.

(Constantin Foolish from sănătești,

County gorj)

469
§ 176

Behold, mom, that chap

he calls me to dance
i don’t go for i don’t know
With the dirty shirt
and he pulled my rings
and he broke my fingers
Up to the valley, the dark Romanian
and he drinks wine and he eats fish
What i did, what i mended
i drank one napoleon and i got drunk
Flower on the stile
Don’t do trouble to me
that one will trouble her
sister, for he won’t pay.

(niculae Burdulea from târgu Jiu,

County gorj)
§ 177
tismani song

Come, husband, husband, yo!

go, get some water to that yearling
its liver was burnt
Come, lass, wife, lass
go, give some water to that she-yearling
its guts were burnt.
‒
Flower leaflet
i loved a maiden
i loved and left
i did the biggest sin.
throw out, throw out of the shoes
as the brother (throws) out of the gaiter.

(niță Cioran from târgu Jiu,

County gorj)
 § 178
tismani song

stone sour green leaf

C’mon, man, man, yo!
all the little gypsies went away
and we remained home
and the little one went also
to drink that sweetish wine
and yet we, wife, lass,
let’s pledge something
to drink some sweet wine
i haven’t told you, mary,
to wash the little white thread
to make it a flower
so i would also have guts2166.

(from târgu Jiu, County gorj)

2166
lit. ‘so that my heart also gets myself to me’, cf. Ro. ‘îmi dă și mie inima’.

472
§ 179
tismani song

my sick dude
makes his bed tight
Don’t kiss me under the willow
For my mother in law sees you
Don’t kiss, don’t bite
For my brother sees you
yet, leaf and lime
i’d see myself at your neck.

(Bălașa matei from tismana,

County gorj)

473
§ 180
tismani song

the brother came to the stile

make me, o lord, whatever you make me
make me a white candle
across the river
near to my mistress
Behold, o lord, that wife
With the flower in the window.

(Bălașa matei from tismana,

County gorj)

474
§ 181
tismani song

i got to go home
and the whore gets me down
she tied me on the fence
she untied my pants
and she asks what is this?
she made me to pay the fine
even the cart, even the stripes
and i ate my drawers.

(tudor tantan from tismana,

County gorj)

475
§ 182
tismani song

Damn the village

What i look for, i don’t find
i looked for a little egg
to reconcile a little chap
he came last night pretty drunk
he fell asleep hungry
and he slept and he woke up
and he asked for the eggs
you should come in the bed tomorrow
so that i give you boiled eggs.

(ion nica Ciulei from tismana,

County gorj)

476
 § 1832167
tismani song

tell me, nitza, lass,

Why were you behind the spear thistle
With the dark chap
With whip on the shoulder
With dirty shirt?
see, dad, that daughter in law
she took that flower
sell, father, the mare
and take me that daughter in law
and sell also the white one
and take me the other one
let her be as dark as the coal
i like her waist
let her be as dark as the mud
i love her girdle.

(ion Floricică from tismana,

County gorj)

2167
= lXiX C’78

477
 § 1842168
tismani song

Behold, o lord, that daughter in law

let god, make her mine
Flower in the window
Behold, o lord, that wife
let god, make her mine
i got to go to one woman
i ran into a lot of trouble
and she tied me to the fence.
i got to go home
and the whore got me down.

(simion mangher from tismana,

County gorj)

2168
= lXViii C’78

478
§ 185
tismani song

White wood leaflet

Below the green hill
there’s a gypsy wedding
and i’m called, mom, yo!
— Don’t go, my boy
i got to go to one woman
i laid tied to the fence.
give me, mother, a little butter
to anoint this coast
that the Romanian broke
the wife was young
and the husband somehow crazy
he broke my head.

(mitică parladi from târgu Jiu,

County gorj)

479
§ 186
laiesi song

on that broad hill

gypsy wedding is done
and that little brother sees
and he cuts that cute hair.
the strand of hair and the golden one
i go on the road and think
With whom i should make love
the duck swims on the river
let it go, that it’s thirsty.

(neacșu Floarea from Drăgănești,

County Vâlcea)

480
 § 1872169
laiesi song

little wood leaflet

on that big, broad hill
my little brother sits
and he smokes strong tobacco
my father thus says:
— Boy, don’t do so
get up and come by my side.
let me tell you a word.
— no, i’m not gonna come
For you put me into trouble
—‒ if you don’t come, don’t you ever come.

(neacșu Floarea from Drăgănești,

County Vâlcea)

2169
= lVii C’78

481
§ 188
tismani song

on the green hill

gypsy wedding is done
and i’m called to dance
i don’t go, for i don’t know.
Don’t kiss, don’t bite
my brother kills you
Don’t kiss me on the road
my husband kills you
and he stabs you with the knife
and he sells you by the scales.

(ion pavel from Fântâna Domnească,

County mehedinți)

482
 § 189
tismani song

throw away, throw away, fear not

For i still have three shirts
and a pair of gaiters.
in the tent in the middle
there’s a haughty and beautiful lass.
make me, father, a sharp knife
to stab my bile2170
the darkish one.

(ion pavel, from Fântâna Domnească,

County mehedinți)

2170
Bukho ko kalo (lit.) ‘black liver’

483
§ 190
tismani song

Don’t kiss me on the road

For my husband sees me
and he stabs me with the knife
and he weighs me with the scales.
he takes out the marrow
and anoints the bellows.

(maceluică Constantin from soholești,

County mehedinți)

484
 § 1912171
tismani song

i go on the road and think

With whom to speak.
Below the green hill
gypsy wedding is done
i’m called to dance
i don’t go, for i don’t know
my fair leg
it’s very painful.
make me, father, a knife
For i’ll give my liver.
make me, mother, a cake
to dip in the pot.
But this trouble will get over
so i should have some daughter in law
Who may give me hay and water
to kindle a little fire for me
to bake a cake for me.
hear, o lord, that chap
he is very bloated
With the whip on the shoulder
let the god give to be mine
With the dirty shirt
Don’t keep yourself bloated
For i know whose you are
go, great daughter in law,
to her, who doesn’t have (a chap).

(mihai marinescu from turnu severin,

County mehedinți)

2171
= liii C’78

485
§ 192
tismani song

since you didn’t steal mares

you even didn’t drink at the pub
since i stole mares
i drank at the pub
i laid in the jail
and i did a six years term.

(mihai marinescu from turnu severin,

County mehedinți)

486
 § 193
laiesi song

Really, i don’t know

What i eat
For what i eat
i don’t get satiated
i don’t put on me2172
i wonder what to do.
and i’m gonna go
to confess
not to ever again do so
For it’s a great sin
For our food
We give money and buy meat
We make good food
and we eat until we crush
and we still don’t become fat
We give money for nothing
it’s better to stay so.

(he didn’t want to say his name. in Balș)

2172
lit. ‘i don’t put meat on me’

487
 § 1942173
Ursari song

C’mon, fella, fear not

What will happen, i’ll pay the bill
leave your joint pipe
to quench my heart.
ah, brother, fella,
take strong tobacco
and put in the little pipe
and you should give to marin
so he should also smoke tobacco.

(mihai petre from Ulești,

County Vâlcea)

2173
= lXi C’78

488
§ 195
Ursari song

ah, fella, what have you done

you deceived yourself alone
During the lent
three times you laid shackled
now if you’ll stay again
you won’t be yourself
if you’ll stay, you’ll remain seated
For i know that you won’t get out
sit, fella, with your babies
For there’s trouble with the teeth
sit, fella, with your cute wife
For there’s trouble with death
thus he was dejected
he hasn’t got into any trouble.

(ion stoica from Filotea,

County prahova)

489
§ 196
Ursari song

little sun goes, sets

little chap’s waiting
may god burn you down, o forest
For you grew with rare trees
everything can be seen from the little road
and don’t go far on foot
For your sister crushes at home
in the woods they chased me
With the tassels of girdle they tied me
at the tighten wormwood
on the main road.

(george Dumitru Cantaragiu from Filotéa,

County prahova)

490
 § 197
laiesi song

i get to go home
and the cripple gets me down
Don’t kiss me on the road
Don’t kiss, don’t bite
For my brother sees you
and cuts that hair in front
my golden hair
Delicate and yellow
that i think of even when it is gone2174
leave it, because as for me2175, i’m alive
if the holy god wishes
i’ll get you my husband.

(grigore Radu from Vălenii de munte,

County prahova)

2174
lit. ‘dead’
2175
Vi lit. ‘even, also’, ‘as for me’

491
 § 198
Ursari song

the cold wind blows

Beside the young wife
the little thistle dried up
the little wife got old
ah, uncle, lass, that one
you teache your girl
Who walks by the path
and shows her boobs
and the lads <are> difficult
and she gives them2176 as levy
your horses and our horses
they graze in one place
yours, with bells
and ours with metal loops
let the wolves with the dogs eat them
Run, lass, i’d give your luck
For the horses got into the hay,
ah, little fella, gogu
give me my little pipe
in that narrow valley
i found a little girl.

(stoica gogu from Filotéa,

County prahova)

2176
it refers to ‛boobs’ from verse 8.

492
§ 199
Zlatari song

on that broad glade

many stretched tents
With golden beams
With silver transversal beams
i go home and think
With whom to talk?
For that with whom i was to talk
she’s gone and left me
so thus i thought
i went to the pub
and i drank until i got stoned.

(gheorghe păuna from Craiova)

493
§ 200
tismani song

o lord, i’m a little boy

Foreign and lonely
on the Danube’s bank
there’s a gypsy king
But in the river he drowned
pharaoh was his name.
For he was a great king
But now he’s under the water
he eats fish tail.

(goța ivan from Craiova)

494
§ 201
tismani song

little god, o lord, yo!

What i did that i am sick
For my leg hurts me
here comes a little week
since i was jailed
Because i stole one white horse
With iron horseshoes
With the head too big
it’s a mountain horse
i stole it from one Romanian.

(petru stan din Craiova)

495
§ 202
tismani song

leaflet of nickel silvers

i loved and left
greatest sin i did.
Don’t kiss me on the road
For my husband sees me
Don’t kiss me in the village
For my brother sees me
and cuts that beautiful hair
my golden hair,
Delicate and yellow.

(nicu stemata from Craiova)

496
§ 203
tismani song

i’d go with you until here

let me tell you a word
my word is thus
tomorrow you should take me also
you should go with me to this village
For i should take a little cornmeal.

(matei Cristea from Craiova)

497
 § 204

White sparrow
i didn’t fink on
For the Christian puts me down2177
By the little path
the Romanians fuck me, lass!
sparrow below.

(matei Cristea from Craiova)

2177
i.e. ‘has sexual intercourse with me’

498
§ 205
tismani song

C’mon on the hill, on the little hill

to steal a little yearling
and on the hill at slatina
to steal the yellow one
so tonight the (bag) is bulging.

(ion Floricel, from Craiova)

499
§ 206
tismani song

What i did, what i mended

again i drank, and i got drunk
and home i didn’t reach
i lost the roads
i lost myself in the wood
i asked the Romanians
and i reached home.

(tudor ene from Craiova)

500
 § 207

C’mon, dad, with the mare

to make us a hut
my girls to live
sell, father, the mare
to take me that girl
With fair little mouth
With dirty shirt
sunday is in the middle
and it’s tied2178 at its head
Where are you going, my girl?
For i say i’d also come.
go sister, and come again
Because macovei isn’t at home
he’s, mother, at the fair
he stroke my head.

(Dumitru Vâlcu from Craiova)

2178
it refers to ‘sunday’.

501
§ 208
laiesi song

Beyond that green garden

gypsy wedding is danced
i’m called to dance
But i don’t go, for i don’t know
C’mon home, uncle,
Don’t go there
For the weddings beat you
and the wives laugh at you.

(ilie marin from Craiova)

502
§ 209
Ursari song

give the holy little god

to remain your home empty
the whole village to laugh
at me, the son of handac, yo!
you’d wander as much as you can
you won’t get rid of me
For i’ll stalk you
at least today, at least tonight
tonight i’ll catch
and i’ll beat you.
such a beating, uncle,
so you won’t be sorry
What you had done, what you had washed
For you had finked on
the best boys
For they’ll cut your neck.

(Constantin ion from Rumânești)

503
§ 210
Ursari song

When your husband leaves home

you mend your waist
When your husband comes home
you leave your lips down
you’d go, uncle, with the hammers
and i didn’t do right.
you’d go, uncle, to galați
and we’ll buy hammers.

(Dumitru stoica from Rumânești)

504
§ 211
Ursari song

When your husband leaves home

you mend your waist
When your husband comes home
you leave your lips down
go with god, uncle,
For your brother’s at home
no, uncle, little fella, for you went away
and you didn’t came back
and your name’s still alive.
We’d go, uncle, with the hammer
Don’t go, uncle, far on foot
For your sister’s dying at home
if she’ll die, she’ll be dead
any hunch won’t be.

(Dumitru stoica from Rumânești)

505
§ 212
Ursari song

make me, o lord, cock sparrow

on michael’s house
Corn in the trough
Vereanka at my arm
We’d go, we’d go and we’d find
When your man leaves home
you pretend to be ill
on the wide porch
and i pretend to be ill
in the new blanket.

(mihai nicolai from Cojasca)

506
§ 213
Ursari song

Blooming the little thistle

strayed maritza
and Jordan awaited
at the lovely spring
pauna came with the buckets
and Jordan with the horses
they make wild love
and the ugly one with the years
the large tableland with thistles
Jordan, with the cute lassies
and pauna, with the old folks
they plant two stakes in the ground
they’d do evils
and they’d commend to each other like siblings
to live as it should be better.

(Răducanu Ruva from târgoviște)

507
§ 214
Ursari song

ah, heigh!, uncle, Raducan

since you went, you didn’t came back
greatest sin you did
For you left your children
so one drawn in the rivulet
and you went with the hammers
you, alone, by your feet.
C’mon, little fella, heigh!
For you children are waiting
For they’re naked and barefoot
and even beaten by everybody
and haunted by hunger.

(stoica Dumitru from Rumânești)

508
§ 215
Ursari song

a brother, little fella

Why aren’t you good
to get on the little hill
to give you some herb
For stomach-ache.
it’s, brother, too good
For the little baby
But it’s also for the big one
lo!, uncle, i don’t go
to pick any herb
lo!, the youngest one
said:
i go, brother, yo!
to pick the herb.
go, brother, little chap
and he went, uncle, yo!

(Vasile gheorghe from Rumânești)

509
§ 216
Ursari song

sorrel leaflet
may god beat your eyes
Why you walk up the line
For the lads may beat you up
if you’ll go even now
your father will cut your nose
i don’t go, mom, lass,
For the lads laugh at me,
the turkeys and even the pigs.
‒ you do so, girl, lass,
you should also be proper.

(stoica Dumitru from Bărbulești, plasa ialomița)

510
§ 217
laiesi song

White wood leaflet

may the god give
the pebble to split up
so my little brother to get out
For he laid shackled
With irons at his foot
everything is sad and black
he laid shackled, mom.
‒
on that green hill
gypsy wedding is danced
i’m called to dance
and i don’t wanna go.

(gheorghe iordache from Dragomirești,

District Dâmbovița, County Dâmbovița)

511
§ 218
laiesi song

leaflet and a tulip

Fuck your mother, gypsy!
i loved and left
i left my own wife
Because of the right talking
and because of the sweet bread.
in vain i’d go home
no money in the bag.
at the pub i went
i drank five litres wine
and i didn’t get satiated with wine
For i’ll drink another twenty
to quench my thirst.
When i saw and i saw
i laid my hand on a rod
Five heads that i broke
i went to jail
tinsmith that i learned to be.

(Badea soare from Drăgănești de țară,

District giurgiu, County Câlniștea)

512
§ 219
on that valley down up
many stretched tents
and the tent in the middle
is very haughty and nice
that foolish girl pretends to be sick
lying on that bed
i should bring you sweet wine
on easter
is that foolish girl’s wedding
it makes me to dance
i don’t go, for i don’t know.

(ilie Zotea din com. slobozia, Jud. Vlașca)

513
§ 220
laiesi song

i go by the main road

i think of the little boy
What does he do alone
Without food and hungry
Unwashed and undressed
as if a big poor
the unmarried man
as the tree without flowers
Which doesn’t have leaves
and doesn’t have flowers
all the summer it’s dry
as if a huge stone
But the married man
as the blooming tree
Which has leaves
and even flowers
and the girls take them
and even the lads.

(ștefan oprea County Vlașca)

514
§ 221
laiesi song

how did you do this trouble

so i ate the horse and all that
and the tent and the beam
i remained with the pillar
With the thickest pillar.
i loved and left
i left my own wife
Because of the right talking
and because of the sweet bread.
god, don’t you ever kill me
and get me out on that grass
With my sister round the neck
With my wife behind me
and with my children in front of me.
i went to the pub
i drank five litres of wine
and i didn’t get satiated with wine
When i saw and i saw
i laid my hand on a rod
Five heads that i broke
i went to jail
tinsmith that i learned to be
i made a lot of money
and i gave away and i escaped
i cleansed myself from the trouble.

(Badea soare from Drăgănești de țară, District giurgiu,

County Câlniștea)

515
§ 222
Netot song

may god beat that hour

For it wasn’t good
When you made me a hungarian
Why didn’t you kill me
i’d go, i’d go
With many
thoughts
on large little paths
and i know myself and i recognise
many little Romanians upon me
split up, o earth, so i get inside you
Forest, green forest!
you look great with leaves
like me with my family.

(Vasile of nicolae pison from letca.

in 1877 he told stories to gașpar.)

516
§ 223
laiesi song

i eat and drink at the pub

i don’t work
and i still make money
how i do it, i don’t know
For when i steal mares
then i drink at the pub
When i don’t steal mares
i don’t drink at the pub
thus i did two or three years
so one caught me in a forest
he tied me up and beat me up
he got me in jail.

(nicolae Dumitru from Ciocănești, County ilfov)

517
§ 224
laiesi song

even if i’m gonna die or i’m gonna live

With you i’m not gonna talk
For you’re too much crazy
all day you walk around stoned
so the whole village laughs
at you, little Dimitri, yo!
give up, don’t ever walk around drunk
For it’s better, uncle,
But why shouldn’t i walk around
Because i don’t pay levy
and i don’t ever give any corvee
let me eat
and let me drink
For whatever will be, i’ll see.

(ioan Dumitru from Crețulești)

518
 § 225
laiesi song

ah, heigh, uncle, Raducan

C’mon home, uncle,
it’s been your six weeks
since you went, you didn’t come back
greatest sin you did
and you didn’t take along your longing
For it wasn’t, uncle, that i should die2179
and such thing i shouldn’t see2180.

(ion gheorghe from Jilava)

2179
lit. ‘that i died’
2180
lit. ‘that i didn’t see’

519
§ 226
tismani song

Daddy, yo!, daddy, yo!

to whom i commended myself?
i commended to the mad one
Who stole my distaff
and so the spindle remained dismantled
so my little girl cries
take, daddy, little girl
What do you do to cry?

(Zamfir Feraru from Budești, County ilfov)

520
§ 227
gypsy song

long grass leaflet

make me, o lord, a flower
in that large valley
the rains to get on me
those girls to pick me
at their bosom to put me
the whole world to wonder
lo! god thought of it
and he me made a flower
here, in that large garden
so that even the king to smell me
and the dames to smell me
so the whole world to wonder.

(gheorghe gheorghe Zidaru from Budești,

County ilfov)

521
§ 228
laiesi song

oh my, i’m gonna die

i don’t have mouth to kiss.
Don’t kiss me on the road
For my husband sees me
and he stabs me on the road
and he stabs me with the knife
and he sells me by the scales
even though i’m slim and fair
so to cleanse from her.
that cute chap,
Why, o lord, he isn’t mine
With the pelisse made of silk
With the dirty fez.

(ștefan Cristache from Bucharest)

522
§ 229
gypsy song

Cock-eyed-girl with the cigarette

tanase with the pipe
little-Balls with the kobza
and Woody with the violin
pandele with the wand
and georgy with the bones
and snotty with bushels
they drank five litres of wine
and they didn’t get satiated with wine
they went to the pub
there they got satiated with wine
they came home drunk
and they begun the wedding
of that foolish girl with ivan
Cock-eyed-girl dances with tanase
and georgy with Woody
pandele with little-Balls.

(gogocean șerban from Boldul,

County ilfov)

523
§ 230
laiesi/Zlatari song

in the mountains with hills

i left my mother in fire
my father with great mourning
and my little brother with trouble
and my sister crying.
and when i left
thus i told them:
Behold! i’m a soldier
as a brave tatar
i’ll fight with anyone
as a brave one, bare-handed
i get down horned ox;
the army, with the feet
may you go with god, boy,
For you’ll never find me again.

(ștefan, blacksmith and zlatar – he makes rings, earrings –,

from the village Călăraşi, County ilfov)

524
§ 231
laiesi song

oh my, i’m dying, i’m dying

and i don’t have to whom to say
lo! for your longing
my heart dried up.
oh my, what a cute chap,
as if a big boyar
at the pub he eats and drinks
at home his mother cries
she thinks he’s lost
he walks as a big boyar
With his hand akimbo
and with boots in his feet.

(stan Căldăraru from the suburb tichilești, Bucharest)

525
 § 232
laiesi song2181

i give it to your mom, fuck you, gypsy

you got me into trouble.
get me out of it, brother!
the wind blows from below
Vasile comes on top
Riding a white horse
he’s like a merchant
the wind blows from up
tincuţa comes on foot
she’s like a merchantwoman
With her open hair
With her hair on her shoulders
so everyone wonders.

(moș Constandin din satul Domnești,

County ilfov, over 78 yers old)

2181
this song was left untranslated by BC.

526
§ 233
song

i eat and drink at the pub

i have nothing to do at home
i don’t even go to graze the horses
i’ll keep drinking at the pub
i don’t work, i make money
i don’t know from where i still get (money).
get rid, John, of your drunkenness
and start working
Because you have big sons
and they have to be married
let them, sister, to go
to work around the country.

(Vasile ștefan from Ulmeni,

District oltenița)

527
§ 234
laiesi song

leaflet of nickel silvers

Kill me, lord, what have i done
i loved and left
i loved a maiden
i took an old wife
may you burn down, village!
For i don’t find what i’m looking for;
i’m looking for a red egg
to reconcile that little chap
he comes to me alone
oh my, heigh!, that one!
Don’t kiss me on the road
For my husband sees me
and he hits me with the axe.

(ștefan the Ugly from Ciocănești,

County ilfov)

528
§ 235
laiesi song

at the pub big boyar

Jonny, yo!;
and at home big poor
Jonny, yo!;
let the holly little god
Jonny, yo!;
your horse to be stolen
Jonny, yo!;
how he broke my head
Jonny, yo!;
there wasn’t your little sin
Jonny, yo!;
may the lent beat you up
Jonny, yo!;
and the holy little god
Jonny, yo!

(Dumitru of Voicha from Ciocănești,

County ilfov)

529
§ 236
laiesi song

give, o god, whatever you may give

please hit with the rod
so that i break the little pebble
so my little brother should get out
With the whip on the shoulder
so he should look as if a merchant
three times with the whip he stroke
he saw the jail
and when he escaped
many people he stabbed.
now i pray
Deliver him, o lord, from all
thus god heard
he delivered his brother.

(stefan Voicu Feraru of Vizureşti;

[there are] five gypsy families, and apart from these, Rudary)

530
§ 237
laiesi song

little wood leaflet

i’m a big bailiff
over one hundred little gypsies
that live in tents
and the tents are stretched
the beams of silver
the stripes of gold
the poles of bronze
lo! they look like those houses
me, like a big bailiff,
With the whip on my shoulder
i’m big and bloated
i made a big mouth
as their king
all gypsies fear me
For i’m their king.

(sandu ion from Vizurești)

531
§ 238
the Bride’s gypsy song

shut up, bride, stop crying

For i’ll put you behind the oven
till now you were with the girls
But now you’re with the wives
the wind blows from the mountains
it brings me longing from my parents
the wind blows from the haystack,
it brings me longing from the lads
the wind blows from the flowers
it brings me longing from my sisters
the wind blows from one fir tree
it brings me longing from my father
the compassion from the strangers
as the shadow of the spear thistle
But the compassion from the husband
as if with his fist on the neck
But the compassion from the parents
none knows when you’re gonna forget it.

(Dumitru lăutaru from the hill spirea, Bucharest)

532
§ 239
Zlatari song

What i did, i haven’t done well

i cheated <a Romanian>
For i took from him a white one
For twelve pennies
and he’ll curse me
For i took his pan
his woman weeps
and she curses me inside her house
his big girl
Wept on the porch, outside
his little boy
mourns riding on the horse
longing for the pan.

(Radu Dan from the suburb precupeții Vechi, Bucharest)

533
§ 240
laiesi song

make me, lord, whatever you make me

make me, lord, a basil
and throw me among women
to hear them talking
how they do charms to their husbands.
they take some earth from the dead
and put it at the head
so he gets up madden
Without being aware
that she loves a cute man
and she takes some earth from the grave
and she puts it inside the bed sheets
so he gets up deaf and dumb.

534
§ 241
laiesi song

Fuck your mother, gypsy!

you put me into trouble.
get me out of it, fella!
the wind blows down
Vasile comes on top
Riding on a white horse
as if a merchant.
the wind blows on top
tincutza comes on foot
as if a tradeswoman
With her hair on the shoulders.

(Florea matei ștefan from ștefănești, County ilfov,

plasa pantelimon)

535
§ 242
laiesi song

oh my, marin, yo!

you’d eaten my heart,
it’s been one year
since i eat my bitterness
lo! i eat my bitterness with you.
i don’t eat it with another.
shut up, tinka, lassie, girl!
For the Romanians hear you
may your two girls die
if you’ll longer say so.
For i’m a big boy
and i’m ashamed.

(ilinca Voicu from Buciumeni, near Buftea)

536
§ 243
layas song

leaflet of oil
What i’ve done, what i haven’t done
i left my husband
i don’t speak with him
even if i’d die, i’d crush
With him i won’t speak
he goes to the pub and drinks
and polenta doesn’t bring.
i have two or three children
they are hungry all day long.

(ilinca Voicu from Buciumeni, woman of 50 years)

537
§ 244
Zlatari song

leaflet and a tulip

Drop it, drop it, fear not
For whatever will be, i’ll pay the bill
and i have two more shirts
and a pair of drawers.
i’ll say the mayors
not to rise levies
i’ll give himself as compensation,
himself and his wife,
so that the word would spread
Worldwide.
in the small village,
the mayor is rich.
in the great village,
the mayor is even richer.

(ioniță Căldăraru from ileana, plasa oltenița,

County ilfov)

538
§ 245
laiesi song

oh my, maritza, lass,

What you did, it isn’t good
you ate sturdy head
During the lent
During the fast of the easter.
Don’t you fear me, lass,
that i’ll stab you at home?
‒ Why to stab me, yo!
For i’m not guilty
as you think of me today
C’mon, make me swear
take a new pot
and put in it some millet.
take me to the church
so it will come out, if i did something.

(ilie Fundăreanu from Vasilați, County ilfov)

539
§ 246
laiesi song

and i’ll go to swear

that i shouldn’t meet you ever.
Because you’re a soiled one
you ate heads to many
you ask to eat even mine
god will eat your head
as you eat gogu’s
at the head of the forest
there my horse fell of
so the wolf ate half of it.

(sandu ștefan from Vizurești, County ilfov,

plasa ialomița)

540
§ 247
laiesi song

Walnut leaflet
make me, lord, one axe
to cut timber on the house
to see my mistress
For she’s like a little girl
of only three days.
and she didn’t speak with me
i’ll cut her hand,
the angst that i have today
i stab even my child
For it’s not a good angst
Because of my mistress
‒ Wait, don’t do so
For the mayors will beat you up.

(ilie ștefan from Vizurești, County ilfov,

plasa ialomița)

541
§ 248
Ursari song

Flower leaflet
tiny little girl,
take the bucket and bring water
to pour on the she-mule
so she gets another heart
For i see she’s gonna die.
my little boy keeps crying
and even my wife weeps
lo! for my she-mule
it was raised by her
and even me, fella, i’m gonna die
she-mule like that i don’t find.

(ion Vasile from Rudu, County prahova)

542
§ 249
laiesi song

peony leaflet
if you’d go, brother, at the fair
i’m dying because of your yearning
Don’t die, sister, don’t die, lass!
For you sit with me at home
From today until sunday.
‒ From there you’ll go, yo!
‒ i don’t go, leanka, lass!
i keep sitting with you at home
may the fire burn down this day
i hadn’t taken marin
to stay with him for one year.

(Constantin mitran from Domnești,

a village in the County ilfov)

543
§ 250
Zlatari song

alder leaflet
at marin’s pub
Who sits and smokes tobacco
and one litre of wine seasoned with wormwood?
look! paun the gypsy
like an unbaptized gypsy
he does big mouth
as if he’s drunk, fella!
either that he’s crazy.
i don’t know what evil would be
For he keeps drinking sweet wine
From day to night.

(Vatafu marin, without stable dwelling; he wanders

from Botoșani to turnu severin)

544
§ 251
Ursari song

look with whom i go home

you should come on, uncle, until evening
i should put on this opanak
let me give you fair boob
in the spoon that was kissed by many.

(gheorghe mazarate from Filotea,

County prahova)

545
§ 252
Ursari song

give, o lord, rains

to increase prahova river
so my mother-in-law shouldn’t cross over
to see my love
ah, uncle, Jonny
When you had came ridding
on the green horse
With your handlebar moustache
you dried up a lot my heart
make the stile higher
so that Jonny may cross over
Come home
you, brother, Jonny
it’s been your six weeks
since you’re not home.

546
§ 253
Ursari song

all gypsies far on foot

only ours are at home
We too would go on Wednesday
to make new coins
For the old ones aren’t good.
When your husband leaves home
you anoint your waist
and when your husband comes home
you leave your lips down
and you pretend to be sick
laying on the porch outside
you ask for good brandy.

(ion stoica from the gypsies

belonging to the bailiff piperea)

547
§ 254
Ursari song

green leaf with grass

Come on, uncle, at Baneasa
to see love with pine.
your husband leaves with the pistols
you remain with the bachelors.
When your husband comes home
you get yourself sad.
your husband leaves with the combs
you remain with the lads
the hot wind blows
the poor thistle dries up
the cold wind blows,
the thistle blooms
Friday
you cheated, you fried my heart
as a shredded fish.

(Dumitru Buznăvescu from Bănești village, District plaiul,

County prahova)

548
§ 255
Ursari song

(ion stoica, near ploiesti, st. Filote. this song is just like no. 256).

§ 256
Ursari song

in the narrow valley

i lost my ring
get up, mom, curse!
Who took my rings?
two garlics leaflet
may god burn down your houses
if you won’t give my rings
For it’s the greatest sin.
‒
two herbs leaflet
Keep back the mares, tinka,
For they’ll get into the grain
and the mayors are devils
they take us a lot of levies.
get up, my brother, go to that village
and spread the word before me
and do what’s best.

(gheorghe Dumitru from the village sf. Filotea,

near ploiești)

549
§ 257
Ursari song

two apples leaflet

may god beat up your mother
she ruined my love
if the holy god may wish
i’ll stalk the roads
to find the foe woman
to crucify her
she should leave the roads
so she shouldn’t ever spoil my love
if the holy god may wish
i’ll get a stronger love.

(gheorghe Dumitru from the village sf. Filotea,

near ploiești)

550
§ 258
Ursari song

on the green hill

gypsy wedding’s played
ah, little brother, Jonny,
may your sister eat your little mouth
since Jonny went away
even the tobacco is bitter
and the water is muddy.
since Jonny came back
even the tobacco is sweet
and the water is clear
and what i eat is better
the sleep is sweeter.
he puts me to sleep on his chest.
sorrel leaflet
may god beat up your eyes
greatest sin he did
he loved and left.

(stoica gogu from the village sf. Filotea,

near ploiești)

551
§ 259
Ursari song

look with whom i go home

you should come on, uncle, until evening
i should put on this opanak
let me give you fair boob
in the spoon that was kissed by many.
i give you a little mouth tonight
so it should seem to you to be sweet brandy
as if from a big girl
not like that little one
Who got into the rivulet
and she cut her throat.

(george mazarate from sf. Filotea village,

near ploiești)

552
§ 260
Ursari song

Cold wind blows

By the haughty wife
that looks like a flower, uncle,
i’m gonna sell your boots
so the girls to cry
i’m gonna sell your hat
to do your own alms.
Come to us, Cudgel,
let my father hit your ear.
green leaf and grass
get down, maru, to the valley
so your brother shouldn’t see you
if he’ll see, he won’t take
if he’ll see, he’ll stab with an axe.

(stoica gherghișan from sf. Filotea,

near ploiești)

553
§ 261
Ursari song

ah, uncle, cute chap,

how did you go and left me
When your husband leaves home
you feel good.
Don’t kiss me on the road
For my husband may see me
and he stabs me with the axe
and he pulls me by the scales.
ah, brother, cute chap,
i eat that cute mouth
you should come, uncle, until dusk,
let me give you roasted shell
Fuck your mother
shouldn’t i stab your knee?
you loved my wife.

(stoica Răducan from sf. Filotea,

near ploiești)

554
§ 262
Ursari song

Dad, my dad
since you went away
What evil have you done
For since you went away
about another (evil) i didn’t hear
Where do you go through the hills
and the valleys
you broke your drawers
or you finished the bucks?
Come to me, dad,
and lay your hand on the bucks
and make your plan
Because i don’t have another boy
For as long as i’ll live
i’m gonna work for you
Be worthy of eating and drinking
that the bucks are many.

(gheorghe Dumitru from ploiești)

555
§ 263
Ursari song

a brother, little brother

since he went, he didn’t came back
lo! that little child
Whose name is Dimitri
son of a locksmith
george’s the elder
in the village Românești
there my aunt too lives
Dumitra the fair one
of Constantin
look! his mare had died
tighten in the market.

(Vasile ion from sf. Filotea, County prahova)

556
§ 264
Ursari song

lime leaflet
nice is that girl’s eye
that one, Frusina’s
i get myself aside for a while
to kiss your eye
For it’s pretty dark
it burns inside my heart
give me some good eye
to quench my heart.
lo! uncle, don’t you ever die
For i give it to you in your house
C’mon, girl, even now
to mend my guts
so they went inside
they necked as sparrows.

(gheorghe niculai from Fântânele,

near Cojasca, County Dâmbovița)

557
§ 265
Zlatari song

six pipes leaflet

i’m a gypsy, i make cauldrons
Cauldrons and pans
For merchants and for Romanians
and even for our gypsies
more expensive and cheaper
as per the client.
i take money, i put it in my bag
and i go to the pub
and i drink to get drunk
i go home and sleep
i pay my levies
i’m not afraid of anybody.

(ilie Căldăraru found in Bucharest.

he did not want to say where he lives.)

558
§ 266
song

ah, heigh!, little god, heigh!

Wherefrom i had come
to make my house here
For the mayor came
he knocked down my little house
so i remained myself poor
the Romanian laughs at me
this one is not mine
But it’s my father’s
and he’ll throw me out
so that my wife to die
From the cold that is outside
hungry and thirsty
Flooded in tears
(tears) fallen up to girdle
that filled up the trough.

(ioana martin from Craiova)

559
 § 2672182
Ursari song

two garlics leaflet

give us your daughter, ilinca,
that beautiful one
Whose name is păuna
i should count you napoleons
Five hundred and fifty
and another twenty bags
and give us păuna
‒ i won’t give her to you, yo!,
For i have a son, a lad.

(gheorghe iordache from Rudu, County prahova)

2182
= XXXVi C’78

560
 § 2682183
Ursari song

Big wood leaflet

During the lent
on Friday
you cheated, you scorched my heart
and my bile2184
as the shredded fish
you did great sin.
smaranda, give the girl
the youngest one
For she’s pretty haughty
all the people wonder at her.

(ștefan ianache from sf. Filotea,

village in the County prahova)

2183
=XXXiV C’78
2184
Bukho ko kalo (lit.) ‘black liver’

561
§ 269
Riddle

1. guess if you can:

What is it? the barrel goes and the boyars drink.
this is: the sow goes and the piglets suck her.
2. guess if you can:
Up house, down table, at the head dick, at the rear prick ?
this is the tortoise.

(a gypsy from Bucharest)

562
 § 2702185
laiesi song

With the hammer i hit

and i make the iron thin
and i do axles
and i mend carts
to make them strong
to carry many kilos
and they pass through mud
the axle doesn’t break
and i’m ivancea
i make all sort of things
so all the people are astonished.

(ioniță ivancea from Budești, County ilfov)

2185
= XXViii C’78.

563
 § 2712186
laiesi song

peony leaflet
look! sister, for your longing
i get out into the porch,
For i’m, sister, full of longing.
Why don’t you reconsider
and make love to me?
you keep laying hidden
i burn like a candle.
Come out, sister, even outer
so to see that fair neck
For i no longer sleep tonight.
(ion neagu Feraru from Bucharest,
suburb precupeții Vechi)

2186
= XXXV C’78

564
 § 2722187
laiesi/Kalderash song

Broom leaflet
i love laughing
With anyone i meet
and with whom i meet
i should laugh and i should dance
and i should talk with him
i should take him by the hand
i should pull him by the ear
i should go with him at the pub
and i should drink with him one napoleon
Until i get satiated with wine
so to fill up my belly.

(ion Căldăraru with unstable dwelling)

2187
= XXXii C’78

565
 § 2732188
laiesi song

Big wood leaflet

little god, lord, heigh!
i don’t sleep any longer tonight
thinking of the little lass
Whose name is maritsa
and ghitsa loves her
it seemed to me beautiful
as a flower in the garden
and yet, her cute neck
as a red flower.
the sleep won’t get me tonight
When i see that fair neck.

(ștefan Florea from Boteni, County ilfov)

2188
= XXiX C’78

566
 § 2742189
gypsy song

White wood leaflet

yo!, Dimitri, my boy
Why are you dirty
Don’t you have anyone to wash you?
get up, c’mon, take me
to wash you and your ear also
to make you more handsome
For you’re dark as the charcoal
take me, sister, take me, lass!
take me to your house
‒ Wash my ears as if yours
‒ here i come, lencutzo, lass!
‒ all right, Jonny, heigh!

(mândiță Zidaru from Boldu, County ilfov)

2189
= XXXi C’78

567
 § 2752190
Kalderash song

monk’s rhubarb leaflet

you are like the bottom of the cauldron
Why, lass, you say thus?
i’m as beautiful as that one
Who’s with a flower
and her name is Zamfira.
leave her away, brother,
For she isn’t so beautiful.
White wood leaflet
i’m a tinsmith, yo!
i didn’t know so far
that you are so, brother!

(ioniță Căldăraru with unstable dwelling)

2190
= XXX C’78

568
§ 276
tismani song

Beyond the green forest

gypsy wedding is done
i’m called to dance
i say that i don’t know
make me, o god, whatever you make me
make me a candle
across the river
on the narrow lane
By my mistress.
‒
Behold! mom, that chap
Calls me to dance
i say that i don’t know
With the dirty shirt
and he pulled out my rings
and he broke my fingers.

(Constantin tontu from sănătești, District Vulcanu,

County gorj)

569
§ 277
tismani song

Up to the valley at the Romanian

and he drinks wine and he eats fish
What have i done, what have i mended
i drank again and got drunk.
Flower on the stile
Don’t get me into trouble
For if he’s gonna do trouble
sister, for he won’t pay the bill.

(nicolae Burdule from târgu-Jiu city)

570
 § 2782191
laiesi song

leave the door open

so the little chap may come inside
to kiss fair mouth.
sell, father, the mare
the white mare
and take me that girl
that girl, armeanka.
sell, father, the foal
and take me that boy
the whip on his shoulder
With silken pelisse
he dried my heart.

(marin Voicu from Buftea)

2191
= XXXVii C’78

571
§ 279
gypsy song

Beat, o lord, the mad one

For i stab the knife inside her
Who brought her to me?
Come, sister, after me
For i stab the knife inside her

Come, sister, after me

For your husband is a ranger.
When he gets out of the pub
he grabs the rod
and hits with it on the head.

(Dinică ion lăutaru from Buftea)

572
§ 280
gyspy song

lime leaflet
nică is bricklayer
and he is proud
that he lives in Boldu.
summer time, he’s a big boyar
and winter time, he’s dead poor.
such he is used to
he doesn’t know what is best
For he’s arrogant
he walks with a walking stick.

(Bănică Busuioc from Boldu, County ilfov)

573
§ 281
laiesi song

White wood leaflet

see, lord, that chap
Whose name is Dimitri
and his father, philip
they are rich people
and they’re proud
and we are poorer
We don’t show off.
his son is big
he doesn’t mind me
i would take him for my husband
and i see, he doesn’t want to.

(Dumitru iancu from Frunzinești, County ilfov)

574
§ 282
laiesi song

sour cherry leaflet

those girls are dear to me
those younger ones
Who keep on picking flowers
and they give them to the lads
to make love.
Beat them, lord, for they’re mad
Why do they do so?
leave them, brother, get them away!
Don’t you see they’re mad ?

(ioniță Feraru from obedeni, District sabasa)

575
 INDEx Al lOCAlITĂȚIlOR RESPONDENȚIlOR2192
(cu date din mDg și hR)

I. Jud. Argeș
Cârcinov— sat în comuna topoloveni, plasa podgoria, Jud. muscel. „În vechime era
stație de poștă. tudor Vladimirescu, în drumul său spre pitești, spânzură mai mulți panduri
pentru furtișaguri. Carol al Xii-lea, Regele suediei, în drumul său spre pitești, la anul
1712, a trecut prin Cârcinov. În zilele de 9 și 25 martie, în Duminica Floriilor, se fac aici,
pe lânga târgul duminical, oboare de vite. la 1831, ivindu-se în țară boli epidemice, la
Cârcinov s-a stabilit carantina.” (mDg ii) Între 1821-1828: localitatea este atestată, fără
număr de locuitori (hR).

Pitești— oraș, plasa pitești, reședința Jud. argeș. 15570 locuitori (la 1899), 8903 bărbați
și 6667 femei. (mDg iV)

II. Jud. Brăila

Brăila— oraș, reședința Jud. Brăila. populația în 1891 era de 46715 suflete, dintre care:
După religie: 35708 ortodocși; 3084 catolici; 6752 mozaici; 384 mahomedani; 338
protestanți; 100 armeni; 341 lipoveni. După naționalități: români 30277; greci 4238;
unguri 1785; bulgari 978; ruși 257; turci 384; austrieci 406; germani 356; italieni 182;
francezi 51; englezi 46; sârbi 56; elvețieni 10; belgieni 1; alte naționalități 7688. După
protecții: românească 30378; austro-ungară 2843; germană 333; elină 4336, sârbă 56;
bulgară 886; rusă 408; franceză 59; italiană 191; belgiană 1; elvețiană 10; engleză 50;
turcă 750; alte protecții 6411. sunt 11847 capi de familie. 17586 știutori de carte și 29129
neștiutori de carte. 6367 contribuabili, 1159 patentați români, 1016 patentați străini și 708
izraeliți. (mDg i)

III. Bucureşti

2192
indexul cuprinde localitățile tuturor respondenților lui BC, menționate în manuscrise și în
culegerile publicate.

577
IV. Jud. Buzău
lipia— comună rurală, plasa sarăței, Jud. Buzău, situată la V. orașului Buzău, la 8, 1/2
km, formată din cătunele: Ciobănoaia, lipia, cu sub-diviziunile: hoizanul și saragelele,
nenciul cu sub-diviziunile: Ceauș-tatu și Valea puțului. suprafața sa e de 2241 ha, dintre
care 1135 arabile, 204 pădure, 16 fâneață, 143 izlaz, 104 livadă, 523 vie și 116 loc sterp.
afară de o mică sfoară de moșie a statului, tot teritoriul este al moșnenilor, despărțit în
trei părți: mircești, nocești și Bălcești. se învecinează cu Buzăul și comunele merei,
gura-sarăței și Valea-teancului, prin drumuri naturale. 2310 locuitori, dintre care 429
contribuabili; 496 case; 696 boi, 219 vaci, 144 viței, 183 cai, 59 iepe, 7 capre, 665 porci,
30 stupi. meseriași: 7 lemnari, 68 butnari, 4 croitori, 6 cizmari, 8 fierari, 2 cojocari. o
școală de băieți cu 66 elevi și una de fete, cu 44 eleve. 4 biserici, cu 3 preoți, 4 cântăreți
și 2 paracliseri. Catedrala are hramul sf. nicolae. 10 cârciumi. „Casele sunt comfortabile
și curate. pe la 1590 comuna era locuită de cetele de moșneni din siliște: Drăgoștești,
mircești, Zmedești și arcanești. În timp de invazie a fost pustiită, dar locuitorii, care se
retrăgeau în pădurile de pe muntele Căpreanu, reveneau îndată ce se stabilea ordinea. De
la 1812, a fost ferită de întâmplări nenorocoase și așa a putut prospera. se vede că
locuitorii de pe aici n-au avut totdeauna bună reputație. Cuvântul „lipian” servă (sic!) în
Jud. Buzău, pentru a închipui pe omul: șiret, mincinos, înșelator, fără scrupule.” (mDg
iV) Între 1821-1828: lipiea (sic!) de jos: 160 de gospodării, cca. 800 locuitori; lipiea de
sus (tufele, merei): 126 gospodării, cca. 630 locuitori (hR). În prezent, sat în comuna
merei, Jud. Buzău (egR).

V. Jud. Dâmboviţa
Băleni— Băleni-Români, comună rurală, plasa ialomița, Jud. Dâmbovița. situată pe
cîmpie. are un lac mare, ce se compune din trei heleșteie, din care se scoate mult pește,
raci și scoici. 1625 locuitori, români (există și satul Băleni sârbi locuit exclusiv de
bulgari), împărțiți pe cinci ulițe: Ulița Bisericii, Ulița Rosetti, Ulița Valter mărăcineanu,
Ulița Carol i și Ulița emancipata. o moară de apă, o mare fabrică de făină și o fabrică de
spirt, care exportă în străinătate. o biserică și o școală mixtă, cu un învățător și 50-55
elevi de ambele sexe dintre cei 69 de băieți și 40 de fete cu vârstă de școlarizare. „localul
este bun, clădit anume pentru școală, de zid, spațios și igienic, și cu primăria la un loc”.
Comuna are un venit de 8090 lei și 370 contribuabili. (mDg i) Între 1821-1828: 101 de
gospodării, cca. 505 locuitori (hR). În prezent, comuna Băleni, cu două sate, Băleni-sârbi
și Băleni-Români, Jud. Dâmbovița (egR).

Bărbulești (în ms. BaR 3924)— Bărbulețul, comună rurală, plasa ialomița, Jud.
Dâmbovița; compusă din mai multe văi, ulițe sau cătune mici: ghemeleul, Valea tisei,
Centrul etc. 1121 locuitori români. În comună sunt 2 lacuri: lacul spătăroiul și lacul
purcelica. pe dealul numit Cetățuia, este un izvor cu apă minerală cu gust de pucioasă. o
biserică întreținută de enoriași și o școală întreținută de stat, înființată în 1884-85, mixtă,

578
cu un învățător și frecventată de 50-61 de elevi și eleve. Ca industrie, este o moară de
apă. (mDg i) Între 1821-1828: Barbureți, 85 de gospodării, cca. 425 locuitori (hR). În
prezent, sat și comună compusă din 10 sate, Jud. Dâmbovița (egR).

Cocoșu— comună rurală, plasa ialomița, Jud. Dâmbovița. Între 1821-1828: 34 de

gospodării, cca. 170 locuitori (hR). nu este consemnată în mDg. În prezent nu mai există.

Cojasca— comună rurală, plasa ialomița, Jud. Dâmbovița, compusă din două cătune:
Cojasca și Fântânelele, cu 2500 locuitori, 600 contribuabili. o biserică și o școală mixtă,
cu 2 învățători și 62-90 elevi de ambe sexe, din 154 copiii cu vârstă de școlarizare. școala
a fost construită în 1885, de zid, cu primaria la un loc. Venitul comunei e de 5000 lei.
(mDg iii) Între 1821-1828: 81 de gospodării, cca. 405 locuitori (hR). În prezent, sat și
comună cu trei sate în Jud. Dâmbovița: Cojasca, Fântânele și iazu (egR).

Dragomireşti— comună rurală, plasa Dealul-Dâmbovița, Jud. Dâmbovița, reședința

subprefecturii, compusă din două cătune tot cu numele de Dragomirești. trei ulițe: Ulița
olarilor, Ulița Ungurenilor și Ulița țigăniei. o biserică și o școală. 980 suflete. „Cea mai
mare parte dintre locuitori se ocupă cu olăria, cu fabricarea coșurilor de răchită, pe care
le valorifică la diferite târguri din țară. solul comunei produce porumb, grâu și ovăz, iar
parte este acoperit cu pădure. În Dragomireşti sunt ruine din marea fabrică a răposatului
Băleanu, unde se fabrica spirt, lumânări de stearină, tăbăcărie și săpun.” (mDg iii) Între
1821-1828: 109 de gospodării, cca. 545 locuitori (hR). În prezent, sat și comună cu șase
sate, Jud. Dâmbovița (egR).

Fântânele— sat în comuna Cojasca, plasa ialomița, Jud. Dâmbovița. (v. supra)

Potlogi— potlogi-Rurali, comună rurală, plasa Bolintinul, Jud. Dâmbovița, compusă din
două cătune: Vlășteni și potlogi-Rural. 2482 locuitori. 2 biserici, una în Vlășteni și cealaltă
în potlogi-Rurali; o școală mixtă; o moară cu aburi. (mDg V) Între 1821-1828: 263 de
gospodării, cca. 1315 locuitori (hR). În prezent, sat și comună cu cinci sate: potlogi,
pitaru, podu Cristinii, Românești, Vlăsceni, în Jud. Dâmbovița (egR).

Potlogi-Urbani— oraș, plasa Bolintinul, Jud. Dâmbovița, învecinându-se cu potlogi-Rurali.

309 locuitori, ocupându-se cu comerțul și industria. trei străzi: Valea-Cojocarul, Visterescul
și măcelarul. aici se află ruinele palatului lui Constantin Brâncoveanu. (mDg V)

Târgoviște— oraș, reședința Jud. Dâmbovița, 7812 locuitori (mDg V) Între 1821-1828:
448 de gospodării, cca. 2240 locuitori (hR).

579
Rumânești— comună rurală, Românești, plasa Bolintinul, Jud. Dâmbovița, pe valea
Răstoacei, formată dintr-un singur sat. 1500 locuitori. o biserică și o școală. (mDg V) În
prezent, sat în comuna potlogi (v. supra), Jud. Dâmbovița (egR).

Vizurești— comună rurală, plasa ialomița, Jud. Dâmbovița, situată pe câmpie, la 8 km

spre s.-e. de gara ghergani (proprietatea prințului ghica). prin centrul comunei curge
pârâul Colentina. se compune din trei cătune: Vizurești, ghimpați și priseaca. 1297
locuitori. Două biserici și o moară de apă. (mDg V) Între 1821-1828: Vâzurești, 25 de
gospodării, cca. 125 locuitori (hR). În prezent, sat în comuna Ciocănești, Jud. Dâmbovița
(egR).

VI. Jud. Dolj

Craiova— oraș, reședința Jud. Dolj. populația la 1898: 39000 locuitori; dintre care 3000
izraeliți și 4000 străini. În 1894: 13412 familii, cu 30081 suflete, dintre care: 15632
bărbați, 14449 femei; 14920 neînsurați: 7893 bărbați, 7027 femei; 13620 însurați: 6810
bărbați, 6810 femei; 1231 văduvi: 491 bărbați, 740 femei; 310 divorțați: 116 bărbați, 184
femei. 14512 știutori de carte: 9902 bărbați, 4610 femei; 15569 neștiutori de carte: 5730
bărbați, 9839 femei. După naționalități: români 24883, austrieci 853, bulgari 678, sârbi
480, unguri 326, greci 280, italieni 80, francezi 74, belgieni 43, prusaci 32, ruși 12, englezi
5, elvețieni 12, polonezi 6, evrei 2305. După ocupații: agricultori 2361, meseriași 2323,
industriași 137, comercianți 1527, cu profesiuni libere 2157, muncitori 2909, servitori
2762. sunt 6760 contribuabili, dintre care: 1350 patentari români, 355 patentari izraeliți
si 597 străini. (mDg i)

VII. Jud. Ilfov

Berceni— sat din comuna rurală Bobești-Bălăceanca, plasa Dâmbovița, Jud. ilfov.
suprafața totală a satului e de 1060 ha, împreună cu Bobești, 820 ha aparținând d-lui
proprietar gr. Bălăceanu, iar locuitorilor 240 ha. 139 vite mari și 170 vite mici. (mDg i)
Între 1821-1828: Bobești, 22 de gospodării, cca. 110 locuitori (hR).

Berceni (Bolintinul-Cotroceni)— sat din comuna rurală Bolintinul-din-Deal, plasa

sabarul, Jud. ilfov, în apropiere de râul Ciorogârla. 599 ha. 570 locuitori. D1. em. Băleanu
și statul au 337 ha, iar locuitorii 262 ha. proprietarii cultivă 22 ha, iar 115 ha sunt cu
pădure. locuitorii cultivă tot terenul, rezervând 2 ha pentru cultura viei. o povarnă. 2
cârciumari și 1 han. 291 vite mari și 469 vite mici. s-au stabilit în sat 29 străini. (mDg i)
Între 1821-1828: 65 de gospodării, cca. 325 locuitori (hR).

Bobeni-Andronache— sat din comuna Bobești- Bălăceanca, plasa Dâmbovița, Jud. ilfov.
276 locuitori. suprafața totală a satului este de 1060 ha arabile, împreună cu Berceni,
dintre care 820 ha aparțin proprietarului gr. Bălăceanu, iar locuitorilor 240 ha. are o

580
biserică cu hramul adormirea maicii Domnului, deservită de un preot și un cântăreț; o
școală frecventată de 17 elevi. (mDg i)

Bobești- Bălăceanca, comună rurală, plasa Dâmbovița, Jud. ilfov. este situată pe malurile
râului Dâmbovița, la 19 km de București. se compune din 8 cătune: Bălăceanca, Bobești,
Berceni, orla-gherman, glina-macri, manolache, potoceanca și șerbănești. 1596 locuitori,
333 contribuabili, în 373 case. 4164 ha: proprietarii au 3270 ha, dintre care cultivă 3108 ha
(5 rămân necultivate, 128 ha izlaz și 30 ha pădure); iar locuitorii cultivă 894 ha, fără să
aibă locuri pentru pășunea vitelor. 3 biserici, cu 3 preoți. o școală de băieți și una de fete,
care funcționează într-un local oferit de eft. Diamandescu, proprietarul moșiei Bălăceanca.
Dintre locuitori, 342 sunt plugari (ocupația de bază e agricultura și creșterea vitelor) și
73 au diferite profesii. 212 pluguri: 172 cu boi și 40 cu cai; 275 care și căruțe:194 cu boi
și 81 cu cai. 8 cârciumi și 2 hanuri. 1141 vite mari (434 cai și iepe, 7 armăsari, 476 boi,
134 vaci, 52 viței, 20 tauri, 17 bivoli și bivolițe) și 2304 vite mici (60 capre, 164 porci și
2080 oi). 140 împroprietăriți și 277 neîmproprietăriți. (mDg i) În prezent, satul
Bălăceanca, în comuna Cernica, Jud. ilfov (egR).

Boldu— sat din comuna ștefănești-lipovățul, plasa Dâmbovița, Jud. ilfov, 25 ha,
proprietatea locuitorilor. 547 locuitori. o biserică mică construită de romi. 2 cârciumi.
9 vite mari și 112 vite mici. (mDg i)

Bolintin Deal— Bolintinul-din-Deal, comună rurală, plasa sabarul, Jud. ilfov, la V. de

București (23 km), în apropiere de Ciorogârla, compusă din satele: Bolintinul-din-Deal
și Berceni.1717 locuitori, 314 contribuabili, în 341 case. 1665 ha: em. Băleanu și statul
au 923 ha, iar locuitorii 742 ha. proprietarii cultivă 768 ha; 40 ha sunt izlaz și 115 ha
pădure. locuitorii cultivă 703 ha, 73 rămân necultivate și 2 sunt ocupate de vie. o biserică
cu hramul sf. nicolae, deservită de un preot și doi cântăreți; o școală mixtă frecventată
de 36 elevi și 2 eleve, cu întreținerea căreia statul și comuna cheltuiesc anual 1684 lei.
localul a fost construit de Județ în anul 1889, pe terenul oferit gratuit de Dl. Băleanu.
1 moară cu aburi, 1 moară de apă, 1 povarnă, 1 zalhana, 4 mașini de treierat cu aburi și
1 pod stabil. 905 vite mari (168 cai și iepe, 272 boi, 387 vaci și viței, 78 tauri) și 929 vite
mici (162 porci și 867 oi). 390 locuitori sunt plugari, iar 13 au diferite profesii. 118 pluguri
(117 cu boi și 1 cu cai); 215 care și căruțe (165 cu boi, 20 cu cai). 234 împroprietăriți și
175 neîmproprietăriți. 4 cârciumi și 2 hanuri. s-au stabilit în comună 43 străini. În satul
Bolintinul-din-Deal (Băleanu-moșteni), în timpul lui matei-Basarab, era o mănăstire de
călugări. (mDg i) Între 1821-1828: 51 de gospodării, cca. 255 locuitori (hR).

Boieni— sat din comuna hagiești-măriuța, plasa mostiștea, Jud. ilfov. 979 ha. 271 locuitori.
D-1 al. popescu are 800 ha, iar locuitorii 179 ha. proprietarii cultivă 400 ha: 100 sunt
necultivate, 50 izlaz și 250 pădure. locuitorii rezervă pentru izlaz 9 ha. o biserică cu

581
hramul „sf. Voievozi”, 1 heleșteu; 1 pod stabil. 1 cârciumă. 425 vite mari și 473 vite mici.
s-au stabilit în sat 3 străini. (mDg i)

Buciumeni— sat, din comuna rurală herăști-Buciumeni, plasa negoești, Jud. ilfov. În
timpul războiului din 1877, divizia iV-a, comandată de generalul manu, a ocupat acest
sat. 1764 ha. 505 locuitori. D1. C. D. maratea deține 1500 ha, iar locuitorii 264 ha. o
biserică cu hramul „adormirea maicii Domnului”, deservită de 1 preot și 1 cântăreț; o
școală mixtă, frecventată de 19 elevi și eleve, cu întreținerea căreia comuna cheltuiește
anual 1360 lei. 2 cârciumi; 1 han. 314 vite mari și 191 vite mici. s-au stabilit în sat
7 străini. (mDg i) Între 1821-1828: 46 de gospodării, cca. 230 locuitori (hR). În prezent,
sat aparținând de orașul Buftea (egR).

Buciumeni— sat, din comuna Bucoveni, plasa snagovul, Jud. ilfov, pe malul stâng al
Colentinei. Calea ferată București-ploiești trece prin mijlocul comunei, iar calea Județeană
București-târgoviște prin partea de e. o biserică cu hramul „Împărații Constantin și
elena”, deservită de 1 preot și 2 cântăreți. 523 suflete. 1130 ha: D1. al. Costescu are 800 ha,
iar locuitorii 330 ha. proprietarul cultivă 380 ha (5 rămân necultivate, 65 izlaz, 350 pădure).
locuitorii cultivă 310 ha (20 rămân necultivate). o moară cu apă, 1 pod stătator și
1 heleșteu. 3 cârciumi și 1 han. 361 vite mari (54 cai și iepe, 2 armăsari,176 boi, 129 vaci
și viței) și 108 vite mici (68 porci și 40 oi). (mDg i)

Budeşti— comună rurală, plasa negoești, Jud. ilfov, situată la s.-e. de București la 39 km,
pe malul stâng al râului argeș, la vărsarea râului Dâmbovița, compusă din satele: negoești,
poșta și Budești. 2094 locuitori, 361 contribuabili, în 383 case și 5 bordeie. 3814 ha, din
care generalul g. manu, p. Chirițescu și gr. Filipescu au 3225 ha, iar locuitorii 589 ha.
proprietarii cultivă 2722 hect, 235 rămân necultivate, 208 izlaz și 60 pădure. locuitorii
cultivă tot terenul, rezervând 100 ha pentru fânețe. Dintre locuitori, 499 sunt plugari, iar
27 au diferite profesii.103 pluguri (54 cu boi și 49 cu cai). 119 care și căruțe (54 cu boi și
65 cu cai). 13 cârciumi și 2 hanuri. 781 vite mari (314 cai și iepe, 202 boi, 185 vaci și
viței, 22 tauri, 58 bivoli și bivolițe) și 1365 vite mici (9 capre, 338 porci și 1018 oi). o
biserică cladită de marele vornic ioan manu; o școală mixtă; o povernă; 2 mașini de
treierat cu aburi și un pod. s-au stabilit în comună 8 străini. majoritatea locuitorilor sunt
romi. (mDg ii) Între 1821-1828: 33 de gospodării, cca. 165 locuitori (hR).

Buftea— sat, din comuna Bucoveni, plasa snagovul, Jud. ilfov, pe malul stâng al râului
Colentina. Calea ferată București-ploiești intersectează drumul național București-
târgoviște între Buciumeni și Buftea. „aici este un frumos castel, cu 3 etaje, într-un stil
elegant; el se află în mijlocul parcului, înconjurat de arbori seculari; mai este o casă de
musafiri, o mare moară de aburi. În mijlocul unei alei umbroase este o cișmea cu apă bună
de băut, care poartă următoarea inscripție: „această cișmea s-a ridicat de dumnealui

582
marele vornic Barbu știrbei și s-a lucrat de hriștea tersaneli, cișmegiul, 1844, iulie.” De
altă parte, cu litere nouă: „Renovat de principele al. B. știrbei, 1888.” În fundul parcului
este o mică capelă, în stil bizantin, sub care se af1ă cripta în care se odihnesc Barbu p.
știrbei, fostul Domn al țării Românești, elisabeta Doamna, născuta Cantacuzino, prințul
alex. Barbu știrbei cu soția sa maria, născută ghica-Comănești și mai mulți copii ai lui
alex. știrbei.” În timpul războiului ruso-turc din 1877, maria alexandru știrbei a înființat
aici un spital pentru oștenii răniți. satul formează împreună cu atârnați și Flămânzeni o
moșie de 3458 ha, dintre care 2350 ha sunt proprietatea principelui al. Barbu știrbei, și
1108 ha sunt ale locuitorilor. proprietarul cultivă 1030 ha, 15 rămân necultivate, 1305 ha
pădure. locuitorii cultivă 1053 ha și restul ramân necultivate. 504 locuitori. o școală de
băieți și una de fete, construite în 1889, frecventate de 27 elevi și 20 eleve, cu întreținerea
căreia statul și comuna cheltuiesc anual 5056 lei. 2 cârciumi; o mare fabrică de făină.
s-au stabilit în sat 13 străini. (mDg ii) Între 1821-1828: Buftea de jos, 37 de gospodării,
cca. 185 locuitori; Buftea de sus, 28 gospodării, cca. 140 locuitori (hR). În prezent, oraș
în Jud. ilfov (egR).

Călăreți (giula)— sat, din comună rurală Cala, plasa negoești, Jud. ilfov. 1221 ha. 313
locuitori. D1. C. atanasiu are 1025 ha, iar locuitorii 196 ha. satul a fost înființat în anul
1843 de polcovnicul odobescu. proprietarul cultivă 740 ha, 85 sunt necultivate, 50 izlaz
și 50 pădure. locultorii cultivă tot terenul, rezervând 5 ha pentru izlaz. o biserică cu
hramul „Cuvioasa-paraschiva”, deservită de 1 preot și 1 cântăreț. În sat este un heleșteu.
2 cârciumi și 1 han. 302 vite mari și 1088 vite mici. o școală frecventată de 20 elevi și
2 eleve, cu întreținerea căreia statul și comuna cheltuiesc anual 150 lei. (mDg ii)

Chirnogi— comună rurală, plasa oltenița, Jud. ilfov, 60 km departe de București. se află
în legatură cu oltenița-Urbană printr-o șosea și un pod stabil peste argeș. este după
comuna lipia-Bojdană, cea mai mare comună din Jud. ilfov. 9440 ha. 4620 locuitori, 691
contribuabili, în 778 case și 8 bordeie. eforia spitalelor Civile din București și d-nii n. și
g. Daniilescu au 7000 ha și locuitorii 2440 ha. proprietarii cultivă 2600 ha (1100 rămân
necultivate, 2150 sunt izlaz, 300 vie și restul pădure). locuitorii cultivă 1952 ha (332
necultivate, 150 izlaz, 6 vie). 3 biserici, deservite de 4 preoți și 6 cântăreți, cu hramurile
„sf. nicolae”, „sf. lazăr” și „adormirea maicii Domnului”; 2 școli (una de băieți și alta
de fete) construite în 1886, frecventate de 128 elevi și 42 eleve, cu întreținerea căreia
statul și comuna cheltuiesc anual 3462 lei. 2 mori cu aburi, 2 mașini de treierat cu aburi,
2 bălți și 2 poduri stătătoare. 2853 vite mari (781 cai și iepe, 4 armăsari, 1251 boi, 743
vaci și viței, 7 tauri, 67 bivoli și bivolițe) și 10,178 vite mici (1594 porci și 8584 oi).
Dintre locuitori, 1036 sunt plugari, 26 industriași, 286 au diferite profesii. 508 pluguri
(446 cu boi, 62 cu cai); 658 care și căruțe (610 cu boi, 48 cu cai). locuitori împroprietăriți:
541 și neîmproprietăriți: 827. 19 cârciumi și 1 han. s-au stabilit în comună 10 străini.
(mDg ii) Între 1821-1828: 189 de gospodării, cca. 945 locuitori (hR).

583
Ciocăneşti— sat și comună rurală, plasa snagovul, Jud. ilfov, situat la n.-V. de București,
pe malul drept al râului Ciorogârla și la e. de pădurea Cerchezoaia. aici Ciorogârla
formează o baltă mare numită Ciocăneşti. 110 ha, proprietatea statului. 1412 locuitori. 2
biserici, cu hramul „adormirea maicii Domnului” și „tăierea Capului sf. ioan”, deservite
de 2 preoți, 3 cântăreți; o școală mixtă, frecventată de 7 elevi și 2 eleve, cu întreținerea
căreia statul și comuna cheltuiesc anual 1810 lei. o moară cu aburi; o mașină de treierat
cu aburi; 2 poduri stătătoare. 884 vite mari și 1621 vite mici. 7 cârciumi. s-au stabilit în
sat 12 străini. (mDg ii) Între 1821-1828: 76 de gospodării, cca. 380 locuitori (hR). În
prezent, sat și comună cu cinci sate: Ciocăneşti, Crețu, Decindea, Urziceanca și Vizurești,
Jud. Dâmbovița (egR).

Codreni— sat, din comuna rurală preasna-nouă, plasa negoești, Jud. ilfov. 1182 ha dintre
care 890 ha cultivate prin arendași (35 necultivate, 75 izlaz, 40 pădure). locuitorii au
142 ha, pe care le cultivă, păstrând 15 ha pentru izlaz și 6 pentru cultura viței. 260
locuitori. Un heleșteu; o biserică cu hramul „schimbarea la față”, deservită de 1 preot și
1 cântăreț. 2 cârciumi. 183 vite mari și 467 vite mici. (mDg ii) Între 1821-1828: 22 de
gospodării, cca. 110 locuitori (hR).

Copăceni— Copăceni-de-Jos (giulești), sat, din comună rurală Copăceni-mogoșești, plasa

sabarul, Jud. ilfov, pe malul stâng al argeșului. „pe aici era trecătoare principala peste râul
argeș. Brâncoveanu, în călătoria sa la adrianopole, a trecut pe aici argeșul, la 6 mai 1703.
la anul 1821, tudor puse aici santinele, spre a împiedica fuga boerilor din București.”
223 ha. 463 locuitori. D1. gr. em. Filipescu are 153 ha, iar locuitorii 70 ha. proprietarul
cultivă 70 ha, restul este pădure. locuitorii cultivă tot terenul, fără să păstreze locuri de
fânețe. o biserică cu hramul „sf. nicolae”, deservită de 2 preoți și 2 cântăreți, o școală
mixtă, frecventată de 41 elevi și 2 eleve, cu întreținerea căreia statul și comuna cheltuiesc
anual 1944 lei. 2 cârciumi. 218 vite mari și 86 vite mici. (mDg ii). Copăceni-de-sus, sat
în comuna rurală Copăceni-Carada, plasa sabarul, Jud. ilfov, la s. de București (la 16 km
depărtare), pe malul stâng al râului argeș. În 1821, turcii sub conducerea lui Chehaia Bei
au trecut prin comună, în drumul lor de la silistra spre București.1240 ha.1312 locuitori,
261 contribuabili, în 268 case și 2 bordeie. D1. g. em. Filipescu are 640 ha și locuitorii
600 ha. proprietarul cultivă 499 ha; 25 necultivate, 6 vie și 110 pădure. locuitorii cultivă
393 ha; 52 necultivate, 152 izlaz, restul vie. o biserică cu hramul „sf. Filoftea”, deservită
de 3 preoți și 2 cântăreți; o școală mixtă construită de localnici, frecventată de 34 elevi și
6 eleve, cu întreținerea căreia statul și comuna cheltuiesc anual 2044 lei. Un heleșteu; o
baltă; un pod stabil. 659 vite mari (195 cai și iepe, 3 armăsari, 195 boi, 204 vaci și viței,
37 tauri, 25 bivoli și bivolițe) și 931 vite mici (130 porci și 801 oi). Dintre locuitori, 294
sunt plugari, 4 meseriași cu diferite profesii. 131 pluguri (73 cu boi, 58 cu cai). locuitorii
au 182 care și căruțe (90 cu boi, 92 cu cai). locuitori împroprietăriți:186 și
neîmproprietăriți: 126. 2 cârciumi și 2 hanuri. (mgD ii) Între 1821-1828: 160 de

584
gospodării, cca. 800 locuitori (hR). În prezent, sat în comuna cu două sate 1 Decembrie,
Jud. ilfov (egR).

Creţuleşti— comună rurală, plasa snagovul, Jud. ilfov, la n. de București (la 26 km

depărtare), pe râul Colentina, compusă din satele: Creţuleşti-Cantacuzino, Creţuleşti-
Fălcoianu, Creţuleşti-mănăstirea, Creţuleşti-samurcași. 981 locuitori, 261 contribuabili,
în 231 case. |Din 3016 ha, D-na luxița Cantacuzino, (astăzi d-nul george gr. Cantacuzino)
maria tefanopolu, epitropia bisericii Creţuleşti din București și D1. i. Zaharescu au
2441 ha, iar locuitorii 575 ha. proprietarii cultivă 1547 ha (88 necultivate, 216 izlaz și
590 pădure). locuitorii cultivă 522 ha (33 necultivate și 20 izlaz). 2 biserici (la Creţuleşti-
Fălcoianu, Creţuleşti-mănăstirea); o școală mixtă; o baltă. 433 vite mari (91 cai și iepe,
10 armăsari, 206 boi, 187 vaci și viței, 25 tauri, 14 bivoli și bivolițe) și 815 vite mici
(25 capre, 215 porci și 575 oi). Dintre locuitori, 149 sunt plugari, 2 meseriași, 43 au
diferite profesiuni. 74 pluguri (66 cu boi și 8 cu cai). 138 care și căruțe (96 cu boi și 42 cu
cai). locuitori împroprietăriți:163 și neîmproprietăriți: 40. 6 cârciumi și 1 han. s-au stabilit
în comună 13 străini. (mgD ii) În prezent, sat în comuna cu șapte sate mătăsaru,
Jud. Dâmbovița (egR).

Crevedia— comună rurală, plasa snagovul, Jud. ilfov, la n. de București (la 27 km

depărtare), compusă din satele: Crevedia-de-sus, Crevedia-de-jos, Cocani și Dârza. 1272
locuitori, dintre care 289 contribuabili, în 324 case. suprafața totală a comunei e de
3182 ha: proprietarii dețin 2478 ha, din care cultivă 926 ha (rezervând 182 ha pentru izlaz,
1380 pădure); locuitorii au 700 ha, din care cultivă 650 ha (54 rămân necultivate). Dintre
locuitori, 198 sunt plugari, iar 20 au diferite profesii. 120 pluguri (105 cu boi și 15 cu
cai); 222 care și căruțe (189 cu boi și 33 cu cai); 863 vite mari (128 cai și iepe, 4 armăsari,
436 boi, 290 vaci și viței, 5 bivolițe) și 1405 vite mici (357 porci și restul oi). locuitori
împroprietăriți:144 și neîmproprietăriți: 156. 8 cârciumi și 1 han. 3 biserici și o școală
mixtă. În ziua de sf. treime se face aici un târg de mărunțișuri și băuturi spirtoase. (mgD
ii) Între 1821-1828: Crevedia de jos și Crevedia de sus (podu Crevedia) 30 de gospodării,
cca. 150 locuitori (hR). În prezent, sat și comună cu cinci sate: Crevedia, Cocani, Dârza,
mănăstriea și samurcași (egR).

Crângu— Crângul-Fundulele, comună rurală, plasa mostiștea, Jud. ilfov, la e. de

București (la 32 km depărtare), compusă din satele Crângul, Fundulele, goștilele. 4970 ha.
D-nul C. stoicescu și statul au 2900 ha și locuitorii au 2070 ha. proprietarii cultivă 2730
ha (205 necultivate, 255 izlaz, 295 pădure, restul vie). locuitorii cultivă 1495 ha (250
necultivate, 275 izlaz și 50 vie). 1160 locuitori, dintre care 266 contribuabili, în 306 case.
3 biserici, deservite de 3 preoți; o școală mixtă; 2 mori cu apă; 1 mașină de treierat;
4 heleșteie; 1369 vite mari (363 cai și iepe, 503 boi, 408 vaci și viței, 7 bivoli, 88 bivolițe),
și 2372 vite mici (20 capre, 251 porci, 2041oi). Dintre locuitori, 261 sunt plugari, 4 au

585
diferite profesii. 264 pluguri (170 cu boi, 94 cu cai); 764 care și căruțe (90 cu boi și 74 cu
cai). locuitori împroprietăriți: 170 și neîmproprietăriți: 701. 4 cârciumi și 2 hanuri. (mgD
ii) Între 1821-1828: localitatea este atestată, fără număr de locuitori (hR).

Crivăţu— Crivețile (sic!), comună rurală, plasa olteniţa, jud. ilfov, situată la s.-e. de
București, între valea Bondocul și malul drept al argeșului, legată de satele Radovanul și
hotarele (v. infra) prin șosele. 755 ha; 1695 locuitori, dintre care 287 contribuabili; 322 case
și 7 bordeie. proprietatea e a locuitorilor, care, din totalul moșiei cultivă 655 ha (37 neculti-
vate, 40 izlaz și restul vie). o biserică cu hramul sf. Împărați, deservită de 2 preoți și
3 cântăreți; o școală mixtă, frecventată de 18 elevi și 3 eleve, cu întreținerea căreia județul
și comuna cheltuiesc anual 1330 lei. localul școlii este în același loc cu primăria. 1163
vite mari: 181 cai și iepe, 5 armăsari, 704 boi, 226 vaci și viței, 9 tauri, 36 bivoli și bivolițe)
și 1620 vite mici: 405 porci și 1215 oi. Dintre locuitori, 590 sunt plugari, 3 au diferite
profesiuni. 256 pluguri: 247 cu boi și 9 cu cai; 254 care și căruțe: 229 cu boi și 25 cu cai.
Un heleșteu. locuitori împroprietăriți: 226 și neîmproprietăriți: 373. 5 cârciumi. s-au
stabilit în comună 3 străini. (mgD ii) Între 1821-1828: Crivățul, 226 de gospodării, cca.
1130 locuitori (hR). În prezent, sat în comuna cu 10 sate Cornești, Jud. Dâmbovița (egR).

Domnești— comună rurală, plasa sabarul, Jud. ilfov, la V. de București (la 15 km depărtare),
compusă din satele: Ciutați, Domnești-de-jos, Domnești-sârbi, Domnești-Călțuna (fostă
proprietate mănăstirească) și olteni. 1805 suflete, dintre care 350 contribuabili, în 365 case
și 3 bordeie. 1351 ha. D-nii g. mavrache, Dr. a. Fotino și D. Frangulea, au 800 ha și
locuitorii 551 ha. proprietarii cultivă 680 ha (15 necultivate și 105 pădure). locuitorii
cultivă 523 ha, restul e vie. 2 biserici (una la Domnești-de-jos și a doua în Domnești-
Călțuna); o școală mixtă; o mașină de treierat; 6 poduri stabile. 760 vite mari (88 cai și
iepe, 553 boi, 70 vaci și viței, 14 tauri, 15 bivolițe), și 2107 vite mici (4 capre, 2007 oi și
96 porci). 248 pluguri cu boi; 237 care și căruțe: 248 cu boi și 9 cu cai. Dintre locuitori,
408 sunt plugari, 21 au diferite profesii. 8 cârciumi (mDg iii). Între 1821-1828:
Domneștioi de sus, 98 de gospodării, cca. 490 locuitori (hR). În prezent, sat și comună
cu două sate, în Jud. ilfov: Domnești și țegheș (egR).

Filastache— sat, face parte din comună rurală, ștubeiul-orăști, plasa Dâmbovița,
Jud. ilfov, situat pe drumul județean București-oltenița. 1031 ha , 419 locuitori. D-1
gr. g. Cantacuzino are 796 ha și locuitorii 235 ha. proprietarul cultivă 584 ha (47
necultivate, 165 pădure). locuitorii cultivă tot terenul. o biserică cu hramul sf. nicolae,
deservită de 1 preot și 1 cântăreț. 3 cârciumi;1 heleșteu; 335 vite mari și 637 vite mici.
(mDg iii)

Flascu— nu există date în mDg sau hR

586
Frunzinești— comună rurală, plasa Dâmbovița, Jud. ilfov, la e. de București , aproape
de locul unde valea pasărea se varsă în râul Dâmbovița, la o distanță de 26 km de
București, compusă din satele: Frunzinești, lilieci, pițigaia și orașca. 468 locuitori, 96
contribuabili, în 110 case. „În vechime se zice că această comună a fost mai înflorită;
astăzi este foarte puțin populată. Cea mai mare parte din locuitorii săi sunt emancipați.”
2094 ha, dintre care n. D. amira are 1850 ha, iar locuitorii 244 ha. proprietarul cultivă
1372 ha (100 necultivate, 35 izlaz, 343 pădure). locuitorii cultivă tot terenul. o biserică
la Frunzinești; o școală mixtă; o moară cu apă; un heleșteu; 3 poduri stătătoare. 409 vite
mari (190 cai și iepe, 95 boi, 116 vaci și viței, 5 tauri, 3 bivolițe) și 656 vite mici (10 capre,
78 porci, 571 oi). Dintre locuitori, 108 sunt plugari, 3 industriași, 2 au diferite profesii.
62 pluguri: 22 cu boi, 40 cu cai; 85 care și căruțe: 25 cu boi, 60 cu cai. o cârciumă, un
han. (mDg iii) Între 1821-1828: Frujinești, 20 de gospodării, cca. 100 locuitori (hR).

Herăstrăul— sat din comuna rurală Băneasa-herăstrăul, plasa Dâmbovița, Jud. ilfov,
situat la s. de Băneasa, pe malul drept al râului Colentina și pe calea națională București-
ploiești. spre s. e lacul herăstrăul, format de râul Colentina. aici este o școală de
agricultură. 244 locuitori. 770 ha: statul are 400 ha , dintre care cultivă prin arendașii săi
300 ha (l00 izlaz). locuitorii au 370 ha și le cultivă integral. o școală rurală mixtă,
frecventată de 17 elevi și 7 eleve, cu întreținerea căreia comuna cheltuiește anual 2200
lei. o moară cu apă și un pod; 4 cârciumi; 235 vite mari și 27 vite mici. (mDg iii) Între
1821-1828: 5 gospodării, cca. 25 locuitori (hR). la 1853: 20 gospodării, cca. 100 locuitori
(hR). În prezent, cartier al Bucureștiului (egR).

Hotara— hotarele, comuna rurală, plasa oltenița, Jud. ilfov, situată la s. de București,
lângă râul argeș, la 39 km de orașul oltenița, compusă din satele hotarele (cu o populație
compusă în majoritate din bulgari) și Zboiul. 3720 locuitori, dintre care 454 contribuabili,
în 508 case și 8 bordeie. 6635 ha: statul și însurățeii au 4579 ha și locuitorii 2056 ha.
statul și însurățeii cultivă 975 ha (2304 necultivate, 125 izlaz, 450 vie, 725 pădure).
locuitorii cultivă 1432 ha (352 necultivate, 182 izlaz, 92 vie). 2 biserici; 2 școli mixte;
2 heleșteie; 1 baltă; 2 mașini de treierat. 1730 vite mari (338 cai și iepe, 15 armăsari,
693 boi, 519 vaci și viței, 11 tauri, 117 bivoli, 37 bivolițe) și 2214 vite mici (306 capre,
359 porci, 1549 oi). Dintre locuitori, 710 sunt plugari; 18 industriași; 122 au diferite
profesii. 551 pluguri: 499 cu boi, 52 cu cai; 564 care și căruțe: 512 cu boi, 52 cu cai.
locuitori împroprietăriți: 596 și neîmproprietăriți: 268. 13 cârciumi și 1 han. (mDg iii)
Între 1821-1828: hotare, 158 de gospodării, cca. 790 locuitori (hR).

Ileana— sat din comună rurală popești-Bicu, plasa sabarul, Jud. ilfov, pe malul drept al
râului Dâmbovița. 602 ha, cu o populatie de 92 locuitori. D. i. apostolescu are 557 ha și
locuitorii 45 ha. proprietarul cultivă 75 ha, 5 sunt necultivate, 10 izlaz, 1 vie și 466 pădure.

587
locuitorii cultivă tot terenul. 63 vite mari și 23 vite mici. (mDg iii) Între 1821-1828:
102 de gospodării, cca. 510 locuitori (hR).

Jilava— sat din comuna Jilava-merlari, plasa sabarul, Jud. ilfov, situat pe un deal la s.
de București, între Filaretul și râul sabarul. prin mijlocul satului trece șoseaua națională
București-giurgiu. aici este reședința primăriei. 2268 ha, cu o populație de 1195 locuitori.
petrovici-armis are 1596 ha și locuitorii 672 ha. proprietarul cultivă 1096 ha (500 ha
pădure). locuitorii cultivă 495 ha (26 necultivate, 151 izlaz). aici se fac anual 2 târguri:
unul în Dumineca mare și altul pe 21 iulie. o biserică cu hramul „sf. impărați”, deservită
de 2 preoți și 2 cântăreți; o școală de băieți și una de fete, frecventate de 23 elevi și eleve
și cu întreținerea cărora statul și comuna cheltuiesc anual 2113 lei. localul școlii a fost
construit de Județ. o moară cu apă și un pod stabil. 5 cârciumi și 2 hanuri. 755 vite mari
și 759 vite mici. majoritatea locuitorilor sunt bulgari și se ocupă în special cu cultura
legumelor. (mDg iV) Între 1821-1828: 105 de gospodării, cca. 525 locuitori (hR). În
prezent, sat cu o comună, Jud. ilfov (egR).

Măriuţa— sat din comuna rurală hagiești-măriuța, plasa mostiștea, Jud. ilfov, la e. de
hagiești, pe valea mostiștea. 2279 ha, cu o populație de 617 locuitori. C. Vernescu,
sp. gazoti și d-na alex. Brezoianu dețin 1882 ha, iar locuitorii 397 ha. proprietarii cultivă.
1440 ha (200 necultivate, 90 izlaz, 152 pădure). locuitorii cultivă 350 ha (15 ha
necultivate, 32 izlaz). o biserică cu hramul sf. gheorghe, deservită de 2 preoți și
2 cântăreți; 2 heleșteie; 2 poduri; 4 cârciumi; 808 vite mari și 1200 vite mici. (mDg iV)
Între 1821-1828: 36 de gospodării, cca. 180 locuitori (hR).

Obedeni— sat din comuna rurală Vărăști-obedeni, plasa sabarul, Jud. ilfov, la s. de
Vărăști, pe malul stâng al râului sabarul. la s. e mărginit de pădure. 955 ha, cu o populație
de 655 locuitori. Frații obedenaru dețin 685 ha, iar locuitorii 270 ha. proprietarii cultivă
610 ha (40 izlaz, 20 vie, 15 pădure). locuitorii cultivă 252 ha (15 necultivate, restul vie).
o biserică cu hramul sf. gheorghe, deservită de 1 preot și 1 cântăreț; o moară cu apă; o
mașină de treierat cu aburi; 2 poduri stabile; 5 cârciumi. (mDg iV) Între 1821-1828:
39 de gospodării, cca. 195 locuitori (hR).

Orașul Oltenița— oraș, plasa oltenița, Jud. ilfov, înființat la 1853 pe moșia prințului
alexandru ghica. 4727 suflete, în 754 case. Dintre locuitori, 125 sunt plugari, 73 cârciu-
mari, 83 industriași și 1298 au diferite profesii. Căsătoriți: 1118, fruntași 250, mijlocași
485, cu mâinile 944; împroprietăriți: 208; neîmproprietăriți: 1471. (mDg iV)

Preasna Nouă— comună rurală, plasa negoești, Jud. ilfov, la e. de București, pe ambele
maluri ale văii mostiștea, la 47 km de București. 1133 suflete, în 233 case și 18 bordeie.
5832 ha: statul și d-na m. Blaremberg au 5309 ha și locuitorii 523 ha. proprietarii cultivă

588
4409 ha (335 necultivate, 375 izlaz, 190 pădure). locuitorii cultivă 477 ha (40 izlaz,
6 vie). 2 biserici; o școală mixtă; o mașină de treierat cu aburi; 3 heleșteie; 603 cai și iepe,
193 boi, 245 vaci și viței, 2 tauri, 13 bivoli, 49 bivolițe, 50 capre, 124 porci, 2730 oi;
91 pluguri: 26 cu boi și 65 cu cai; 114 care; 6 cârciumi și 1 han. locuitori împroprietăriți:
132; neîmproprietăriți: 220. (mDg iV) Între 1821-1828: 50 de gospodării, cca. 250
locuitori (hR).

Roșu— sat din comuna rurală cu același nume, Jud. ilfov, plasa snagovul, la V. de
București, pe malul drept al râului Dâmbovița. 722 ha, cu o populație de 387 locuitori.
i. ionescu are 469 ha, iar locuitorii 253 ha. proprietarul cultivă 370 ha (71 izlaz, 28
pădure). locuitorii cultivă 214 ha (39 izlaz). aici este reședința primăriei. o școală mixtă,
frecventată de 41 copii (1899-900); o biserică cu hramul „izvorul tămăduirii” deservită
de 1 preot și 1 cântăreț; 2 fabrici de cărămidă; 1 moară cu apă; 3 cârciumi; 301 vite mari
și 170 vite mici. (mDg V) Între 1821-1828: 46 de gospodării, cca. 230 locuitori (hR). În
prezent, sat din comuna cu trei sate Chiajna (Chiajna și Dudu), Jud. ilfov (egR).

Ștefănești— comună rurală, Jud. ilfov, plasa Dâmbovița, la n. de București lângă valea
pasărea, la 15 km de București, compusă din satele: Boldul, Crețulești-lipovățul,
ștefăneștii de jos, ștefăneștii de sus, pasărea, cu o populație de 1714 locuitori, „mare
parte țigani de vatră”. 3076 ha; 3 biserici, la Crețulești-lipovățul și la ștefăneștii de sus;
o școală mixtă, 2 heleșteie.124 pluguri: 91 cu boi și 33 cu cai; 172 care și căruțe: 111 cu
boi, 61 cu cai; 270 cai și iepe, 281 boi, 135 vaci și viței, 8 tauri, 85 bivoli și bivolițe,
22 capre, 142 porci și 826 oi. locuitori împroprietăriți:157 și neîmproprietăriți 265.
8 cârciumi. (mDg V) Între 1821-1828: ștefăneștii de jos, 40 de gospodării, cca. 200
locuitori; ștefăneștii de sus, 52 de gospodării, cca. 260 locuitori (hR). În prezent,
ștefăneștii de Jos și ștefăneștii de sus, sate, alături de Crețuleasca, în comuna ștefăneștii
de Jos (egR).

Ulmeni— comună rurală, plasa oltenița, Jud. ilfov, la 69 km spre s.-e. de București,
lângă Valea lui soare, compusă din satele: Ulmeni-pământeni, Ulmeni-Ungureni și
tăușanca. 2578 locuitori, 2 biserici și 1 școală mixtă; 223 pluguri, 300 care și căruțe; 591
cai și iepe, 6 armăsari, 482 boi, 467 vaci și viței, 7 tauri, 120 bivoli și bivolițe, 7770 oi,
1459 porci; 2 mașini de treierat. locuitori împroprietăriți: 202 locuitori. (mDg V) Între
1821-1828: 60 de gospodării, cca. 300 locuitori (hR).

Valea Dragului— comună rurală, plasa negoești, Jud. ilfov, la s. de București, lângă râul
sabarul, la 42 km de București, compusă din satele: Ciocoveni, ghimpați și Valea-Dragului.
1926 locuitori. 3831 ha. 2 biserici, una la ghimpați și a doua la Valea-Dragului; o școală
mixtă; o moară cu apă; o mașină de treierat cu aburi; 1 heleșteu și 2 poduri. 294 pluguri:
238 cu boi, 56 cu cai; 322 care și căruțe: 228 cu boi și 94 cu cai; 323 cai și iepe, 6 armăsari,

589
478 boi și 282 vaci și viței, 59 tauri, 32 bivoli, 78 bivolițe, 272 porci și 2388 oi. (mDg
V) Între 1821-1828: 67 de gospodării, cca. 335 locuitori (hR).

Vasilați— sat, reședința comunei rurale Vasilați-popești, plasa negoești, Jud. ilfov, la s.-e.
de București, pe malul stâng al râului Dâmbovița. 1750 ha, cu o populație de 1041
locuitori. (mDg V) Între 1821-1828: 61 de gospodării, cca. 305 locuitori (hR).

VIII. Jud. gorj

Sănătești— cătun, comuna arcani, plasa Vulcanu, Jud. gorj. 720 ha dintre care 470 de
pădure, livezi de pruni; 66 familii; o biserică de zid făcută la 1853 de proprietarul moșiei,
Drăghiceanu hârgot; 22 pluguri; 22 care cu boi și vaci; 1 căruță cu cai; 223 vite mari
cornute, 16 cai, 120 porci, 292 oi, 41 capre; 40 stupi; 2 mori și 7 pive pe râul Jaleș. (mDg
iV) Între 1821-1828: sinătești, 46 de gospodării, cca. 230 locuitori (hR). În prezent, sat
în comuna cu trei sate arcani, Jud. gorj (egR).

Strâmba— comună rurală, plasa Jiului, Jud. gorj, în partea de n. a comunei gârbovul,
despărțită în două de râul Jiul. este compusă din cătunele: strâmba, strâmba-de-peste-Jiu
și Raci-de-peste-Deal. 3060 ha. 413 familii sau 1070 suflete; o școală înființată în 1833;
o biserică de lemn cu 1 preot și 1 cântăreț; un schit de zid foarte vechi; 1 moară cu aburi
și 2 cârciumi. locuitorii sunt împroprietăriți pe proprietatea statului. 47 pluguri; 124 care
cu boi; 3 căruțe cu cai; 45 stupi; 28 cai, 656 vite mari cornute, 274 porci, 33 capre și 809 oi.
(mDg iV) Între 1821-1828: 93 de gospodării, cca. 465 locuitori (hR). În prezent,
strâmba-Vulcan, Jud. gorj (egR).

Tismana— sat din comuna rurală cu același nume, plaiul Vulcan, Jud. gorj. 680 ha, 232
familii sau 943 suflete; 1 biserică de zid fondată în 1724 și 2 de lemn, fondate una la 1834
și cealaltă la 1835, deservite toate de 1 preot și 3 cântăreți. 29 pluguri; 30 care cu boi;
20 căruțe cu cai; 173 cai, 537 vite mari cornute, 340 porci. (mDg V) Între 1821-1828:
41 de gospodării, cca. 205 locuitori (hR). În prezent, sat și comună cu 11 sate, Jud. gorj
(egR).

Târgu Jiu— oraș, reședința Jud. gorj, compus din două mahalale: Botorogi și Între Jiețe.
la1899: 6634 locuitori: 3898 bărbați și 2736 femei. (mDg V)

Ix. Jud. Mehedinți

Fântâna Domnească— comună rurală, plasa ocolul de sus, Jud. mehedinți, la 20 km
de orașul turnul severin. numele îi vine de la „o fântână ce se vede și astăzi […] care
este făcută de mateiaș Craiul ce îi zicea Basarab, care a avut casă și a stat în această
comună.” 1300 locuitori, dintre care 200 contribuabili, în 252 case. 38 pluguri; 92 care
cu boi; 5 căruțe cu cai; 600 vite mari cornute, 17 cai, 500 oi și 460 porci; 88 stupi;

590
3 biserici, deservite de 2 preoți și 5 cântăreți. (mDg iii) Între 1821-1828: 76 de
gospodării, cca. 380 locuitori (hR). În prezent, sat în comuna cu 15 sate prunișor, Jud.
mehedinți (egR).

Socolești— comună rurală, plasa motrului de Jos, Jud. mehedinți, formată din satul cu
același nume. 810 locuitori. 30 pluguri; 53 care cu boi; 3 căruțe cu cai; 12 cai, 400 vite
mari cornute, 318 porci și 460 oi. o biserică, cu 1 preot și 1 cântăreț. (mDg V) Între
1821-1828: 81 de gospodării, cca. 405 locuitori (hR).

Turnul Severin— oraș, plasa ocolul de sus, reședința Jud. mehedinți. la 1899 avea
18626 locuitori, în 4000 case. (mDg V)

x. Jud. Muscel
Câmpulung— oraș, reședința Jud. muscel. la 1897: 11244 locuitori, dintre care 10954
ortodocși și 290 de alte religii; din aceștia sunt aproape 5000 de contribuabili. (mDg ii)

xI. Jud. Olt

Ciomăgeşti— comună rurală, plasa oltul de sus, Jud. olt, compus din 7 cătune:
Răduțești, Fedeleșoiul, Beculești, Dogari, Bădărăi, păunești și stănuleasa. este situată pe
ambele maluri ale pârâului Cungrea mare. Comuna, de la început, a fost situată pe acest
loc, afară de cătunul stănuleasa, care a fost mai întâi așezat pe Valea sâmburului, dar a
fost mutat pe Valea lăunelui, când s-a construit șoseaua. 4350 ha. 1228 locuitori, dintre
care 7 familii de romi și 300 capi de familie; 259 contribuabili, în 320 case. 3 biserici, la
Fedeleșoiul, Beculești și stănuleasa, deservite de 2 preoți; cea din stănuleasa nu
funcționează. locuitori împroprietăriți la 1864 sunt: 106 pe moșia eforiei, 45 pe moșia
statului, 50 pe moșia d-lui C. trepteanu și 2 pe moșia d-lui i. Zisidis, stăpânind în total
709 ha. 21 cai și iepe, 80 boi, 150 vaci, 30 capre, 600 oi, 50 porci și 50 de stupi. pe râul
Cungrea mare este o moară de măcinat. o școală frecventată de 50 copii, dintre cei 209 cu
vârsta de școlarizare, cu întreținerea căreia statul cheltuiește anual 1080 lei. știutori de
carte: 39 bărbați și 2 femei. 4 cârciumi. (mDg ii)

Slatina— oraș, reședința Jud. olt. la 1900 avea 8028 locuitori. (mDg V)

xII. Jud. Prahova

Bănești— comună rurală, plaiul prahova, Jud. prahova, pe râul Doftana, peste care se
află un pod, ce aparține jumătate acestei comune și jumătate cătunului slobozia. Comuna
a fost fondată de locuitori și se compune din 2 cătune: Urleta și Bănești. in anii 1875 și
76 cuprindea și cătunele Bobolia și slobozia, care astăzi țin de comuna poiana. 2 biserici,
una în Urleta, fondată în 1843-44, cu hramul sf. Voevod, în prezent ruinată, și alta în
Bănești, zidită la 1865-66, cu hramul adormirea maicii Domnului. sunt doi preoți și doi

591
cântăreți. Fiecare locuitor are câte 17 pogoane, date după legea rurală din 1874. În cătunul
Bănești se află o școală mixtă, cu un învățător, înființată la 1859 și întreținută de stat și de
comună, frecventată de 94 băieți și 4 fete. știutori de carte: 30 în Urleta și 40 în Bănești.
1433 suflete, dintre care 376 contribuabili: în Urleta sunt 104 bărbați, 94 femei,
129 neînsurați, 9 văduvi și 113 fete; în cătunul Bănești sunt 209 bărbați, 220 femei,
295 neînsurați, 14 văduvi, 242 fete. După legea rurală din 1864, sunt 218 împroprietăriți.
După legea din 1879, sunt 35 însurăței, precum și 118 cumpărători ai moșiei statului
Bănești-Urleta. În Urleta sunt 150 de case. În Bănești sunt 202 de case. Unele case sunt
de zid, altele de nuiele și paiantă. toate au grădină. 543 boi, 199 vaci, 115 viței, 140 cai,
5 iepe, 657 oi, 20 capre și 23 porci; 40 stupi.1122 ha, dintre care 669 ha pământ arabil,
354 ha fânețe și 99 ha pădure și tufăriș. moșia din comună se numește Urleta-Bănești;
aparținea statului, care a dat-o în loturi locuitorilor. se seamănă grâu, porumb și ovăz.
pădurile au 99 ha, aparțin locuitorilor și se compun din tufă, aluni, plopi și mesteceni;
7 ha vii, care aparțin locuitorilor. se află în comuna câteva velnițe, unde se fabrică rachia
de prune. În Urleta sunt 6 meseriași, iar în Bănești sunt 10. in Urleta sunt 2 cârciumi, iar
în Bănești sunt 3 cârciumi. locuitorii își transportă produsele la ploiești și prin comunele,
în care se țin bâlciuri, cu carele, pe șoseaua națională și pe șosele secundare. (mDg i)
Între 1821-1828: 71 de gospodării, cca. 355 locuitori (hR).

Bărcănești— comună rurală, plasa Crivina, Jud. prahova. moșia este atestată într-un
document semnat de petru-Vodă, nepotul lui mircea-Vodă, din anul 1567. 502 locuitori, 105
capi de familie, 94 contribuabili, în 127 case. o biserică cu hramul adormirea maicii
Domnului, fondată, la anul 1838, de scarlat Bărcănescu, proprietarul moșiei, deservită de
un singur preot. locuitorii se ocupă cu agricultura și parte cu zidăria. 40 cai, 65 vaci, 130 boi,
40 porci și 2 bivoli. 91 locuitori împroprietăriți la 1864. școala înființată la anul 1890.
localul e proprietatea d-lui scarlat Bărcănescu și a fost frecventată în anul școlar 1892-93
de 43 băieți și 2 fete. Cu întreținerea școlii statul cheltuiește anual 1080 lei. 327 ha pamânt
de muncă și izlaz. Vin și țuică nu se fabrică. 2 cârciumi. pe aici trece șoseaua națională
București-ploiești. (mDg i) În prezent, sat și comună cu 5 sate, Jud. prahova (egR).

Câmpina— oraș, plaiul prahova, Jud. prahova, compus din 5 cătune: măcelarul, Broștelul,
slobozia, păcureți și târgul Câmpina. 2716 locuitori: 1363 bărbați, 1353 femei; dintre
aceștia: 16 familii de romi, 15 evrei, 3 bulgari, 17 unguri, 1 francez, 7 germani, 3 italieni
și 3 greci. 644 capi de familie, dintre care 700 contribuabili; în 524 case. (mDg ii)

ghighiu— sat, face parte din comuna rurală Corlătești, plasa Crivina, Jud. prahova.
(mDg iii). Între 1821-1828: Corlătești, 32 de gospodării, cca. 160 locuitori (hR). În
prezent, sat în comuna Bărcănești, Jud. prahova (egR).

592
Mărginenii-de-Jos— comună rurală, plasa Filipești, Jud. prahova, pe râul prahovița.
1113 ha, cu izlaz, loc arabil și pădure. 325 de familii sau 1808 suflete, dintre care 215
contribuabili, în 332 case. o biserică, fondată în 1857 de Dimitrie Dorobanțul, deservită
de un preot; o școală, frecventată de 38 băieși și 2 fete. pe lângă agricultori, mai sunt și
210 lucrători de șosele, 30 albieri (lingurari) și 20 jugari. produsul muncii îl desfac în
ploiești. Împroprietăriți la 1864: 133 locuitori, pe 348 ha. 43 cai și iepe, 137 vaci, 205
boi, 459 oi și 257 porci. 6 cârciumi. (mDg iV) Între 1821-1828: 68 de gospodării, cca.
340 locuitori (hR). În prezent, sat în comuna Filipeștii de târg, Jud. prahova (egR).

Mărginenii-de-Sus— comună rurală, plasa Filipești, Jud. prahova, pe malul stâng al

pârâului prahovița. la început comuna a fost situată pe malul drept, dar în urma inundației
de la 1864, distrugându-se mai multe case, locuitorii s-au strămutat pe malul stâng, pe un
loc mal ridicat. este compusă din 3 cătune: mărginenii-de-sus, Brătășanca-Ungureni și
olari. 799 ha. 187 familii sau 800 de suflete. o biserică fondată la 1861, deservită de un
preot, plătit de stat și de enoriași. o școală frecventată de 44 baieți și 6 fete. locuitorii au
fost împroprietăriți la 1864 și 1879, când li s-au dat 147 ha din moșia statului, acum
vândută în loturi. 78 cai și iepe, 221 boi, 70 vaci, 21 capre, 778 oi și 145 porci. locuitorii,
pe lângă agricultură, se mai ocupă și cu olăria, pe care o desfac la orașele ploești, Câmpina
și târgoviște. se cresc gândaci de mătase. 20 de stupi. În comună sunt mulți pomi
fructiferi. 4 cârciumi. (mDg iV)

Ploiești— ploești, oraș, reședința Jud. prahova. acum 70 de ani, orașul ploești avea
aspectul unui mic orășel și era puțin populat. „Creșterea cea repede a populației în scurt
timp se datorează elementelor străine aglomerate aici și mai ales elementului bulgar, venit
în ploești între 1828-1830, după războiul ruso-turc, element ce s-a contopit mai târziu cu
cel românesc.” orașul ploești avea la 1865, 26468 locuitori; la 1872, 32355 locuitori; la
1879, 31063 locuitori (mai puțin ca în 1872); la 1885, 33000 locuitori, la 1889, 35000
locuitori. (mDg iV)

Rudu— mahala a orașului ploiești, Culoarea Roșie. aici se află penitenciarul orașului și
un cimitir. Între 1821-1828: Ruda, 40 de gospodării, cca. 200 locuitori (hR).

Sf. Filoftea— mahala a orașului ploiești, Culoarea Roșie.

(târgul) Vălenii de Munte— Vălenii de munte, oraș, plaiul teleajenului, Jud. prahova,
compus din 3 cătune: Văleni (târgul-), turburea și Valea gardului, cu reședința în târgul
Văleni și o populație de 3000 locuitori. (mDg V)

Urlaţi— comună rurală, plasa Cricovul, Jud. prahova, pe malul stâng al râului
Cricovul-sărat. „până la anul 1775, s-a numit satul Urlați. De la această dată a purtat

593
numirea de târg, unde după tradițiune se scoborau locuitorii după dealurile vecine spre a
se aduna la urlătoare, adică la târg. pe la 1678, ar fi purtat numele de saac, din Județul
saac și de 4 necșeteasca, după un hrisov al lui Duca-Vodă, prin care se da posesiune
moșia necșeteasca preotesei ana a preotului Dimitrie stancul largiul, zicând: „să le fie
lor ocină și copiilor lor, în Urlați, ce se cheamă necșeteasca.”” Compusă din 14 cătune:
Coteni, mărunțișul, Valea-seman, Valea-Urloiul, Valea-Crângului, Valea-nucetului,
Valea-Bobului, orzoaia, Jarcalăi, Valea-pietrei, arionești-Vechi, arionești-noi, humei și
Cherbea. 4500 locuitori, 9 biserici (una aparținând casei em. pache protopopescu); o
școală; o pepinieră de viță americană a statului; un spital rural; 2 mori și 1 piuă. 4500 ha.
parte din locuitori sunt împroprietăriți, embaticari și foarte puțini moșneni. au fost
împroprietăriți la 1864 101 locuitori pe moșia comunei și așezământului Colțea. 75 cai,
38 iepe, 250 vaci, 7 bivoli, 30 capre, 800 oi și 250 porci. (mDg V) Între 1821-1828:
Urleta, 43 de gospodării, cca. 215 locuitori (hR). În prezent, oraș, Jud. prahova (egR).

Vărbila— sat în com. hârsa, plasa podgoria, Jud. prahova, cu 519 locuitori. aici se află
m-rea Vărbila fondată în 1510 de Radu Voevod Basarab. a fost metoh a m-rii mărgineni.
(mDg V). În prezent, Vărbilău, sat și comună cu 5 sate, Jud. prahova (egR).

xIII. Jud. Râmnicu Sărat

Râmnicu sărat — oraș, reședința Jud. Râmnicu sărat. la 1899 avea 13134 suflete: 68841
bărbați și 6250 femei. (mDg V)

xIV. Romanaţi
Balş— comună rurală, plasa oltețul-oltul-de-sus, Jud. Romanați, pe malul drept al
oltețului. mai de mult se numea Vulpeanca. se compune din satele: Balș (1500 locuitori),
gorgănașul (200 locuitori), spineni (200 locuitori) și măinești (121 locuitori). „Balș este
un târgușor frumos, străbătut de linia ferată și șoseaua națională București-Vârciorova;
are clădiri frumoase, comerțul este viu. sunt 26 stabilimente comerciale. la importanța
acestei comune contribuie și poziția sa favorabilă în valea fertilă a oltețului.” În Balș este:
reședința medicului plășii, reședința une companii din regimentul 19 de dorobanți, care
are cazarma sa; un birou telegraf poștal […], un spital rural; o fabrică de spirt și drojdie
de bere. are o populație de 2021 locuitori, mai toți români, dintre care: 1025 bărbați și
996 femei; 514 capi de familie; 969 căsătoriți; 1047 necăsătoriți; 315 cu știință de carte
și 1706 fără știință de carte; și 439 de contribuabili. 1127 vite mari, 3600 vite mici și
450 porci. o școală primară de fete de gradul i și una de băieți de gradul i; cu câte
3 profesori, frecventată de 86 băieți și 24 fete, din 155 copii (110 băieți și 45 fete).
3 biserici: „sf. Dumitru” (1760-7268), începută din temelie de protopopul R. Căzănescu
și terminant de ștefan trapezunda, vel ban al scaunului Craiovei; „Cuvioasa paraschiva”
(1824) și „sf. Voievozi” (1810), cu 3 preoți și 6 cântăreți. În apropiere de Balș se află

594
casele de pe proprietatea mirila a d-lui g. Chițu din Craiova. (mDg i) Între 1821-1828:
743 de gospodării, cca. 3715 locuitori (hR).

xV. Județul Teleorman

Măgureni— comună rurală, plasa târgului, Jud. teleorman. 2500 ha. au fost
împroprietăriți la 1864 267 locuitori, pe 1018 ha; 1183 ha sunt proprietatea d-lui
n. Butculescu. 432 familii sau 1507 suflete, dintre care 326 contribuabili; 869 vite mari
cornute, 156 cai, 16 măgari, 1808 oi, 15 capre și 353 porci. o școală, cu un local propriu,
frecventată de 24 elevi; o biserică, deservită de 3 preoți și 2 cântăreți. (mDg iV)

Ruși de Vede— sau Roșiori de Vede, oraș, plasa târgului, Jud. teleorman. la 1899: de
8492 locuitori: 4388 bărbați și 4103 femei (mDg V).

xVI. Județul Vâlcea

Drăgăneşti— sat în comună rurală golești, plasa topologul, Jud. argeș, pe apa
simnicului, la 31 km de pitești. golești este compusă din următoarele sate: Drăgănești,
găbărești, golești, poeniți și Vladislava.145 familii sau 585 suflete. 3 biserici (în
Drăgănești, golești și poenița); o școală primară rurală. După o publicație oficială, această
comună numară 147 contribuabili și are un budget de 2554 lei la venituri și de 2360 la
cheltueli. 266 vite mari (247 boi și vaci și 19 cai) și de 335 vite mici (132 oi, 43 capre,
160 porci). În prezent, sat în comuna golești, alături de alte 10 sate: aldeşti, Blidari,
Coasta, gibeşti, giurgiuveni, opăteşti, poeniţa, popeşti, tulei-Câmpeni and Vătăşeşti.

Orlești— comună rurală, plasa oltul de sus, compusă din 3 cătune: Valea-Bisericei,
precupoalele și scăioși; situată pe Valea-oltului, la 41 km de Râmnicu Vâlcea. 2064
locuitori, dintre care 400 contribuabili. 3 biserici, una în fiecare cătun. 600 boi, 12 cai,
200 vaci, 70 capre și 300 oi. au fost împroprietăriți la 1864, 600 locuitori, pe 1496 ha, pe
moșiile d-lor lahovari și procopie Canutz. pe râul olt, în raionul comunei, e o moară
pentru macinat. o școală, frecventată de 17 copii. se fabrică anual până la 1000 decalitri
de țuică. (mDg iV)

xVII. Jud. Vlaşca

Comana— comună rurală, plasa Câlniștea, Jud. Vlașca, compusă din cătunele: Budeni-
Comana, pe râul Câlniștea; Falaștoaca, cătun situat la gura-Câlniștei, la confluența cu
argeșul și Vlad-țepeș sau gurbanul, sat not făcut cu ocazia împroprietăririi țăranilor
însurăței la 1882, situat pe Valea-gurbanului. toate cătunele din care se compune comuna
sunt situate pe proprietatea statului Vatra-mănăstirei-Comana, fostă proprietate a acestei
mănăstiri și care azi se arendează pe prețul de 70100 lei anual. 12500 ha, din care 7000 ha
pădure. la 1886 comuna avea 2574 locuitorii, formând 774 familii, dintre care 464
contribuabili. 4 biserici, deservite de 2 preoți și 8 dascăli; 2 școli mixte, în Falaștoaca și

595
în Comana, frecventată de 22 băieți și 12 fete; la cea din Falaștoaca, 34 băieți și 6 fete, la
cea din Comana. 51 ha de vii. Împroprietăriți: 361 însurăței și 5 școli, o suprafață totală
de 1860 ha. o moară de foc și un atelier de reparații; o fabrică de coniac fabricat din
vinurile de la greaca, din cele din jurul comunei și mai cu seamă din cele de la pruntul-
Belu. sunt mulți străini, mai cu seamă greci și evrei, și puțini sârbi și bulgari. În 1876
arendașul moșiei a început să canalizeze o parte din mlaștinile Câlniștei, strângând apele
într-un șanț de recepție; prin aceasta s-a dat culturii o suprafață de peste 500 pogoane
pământ care până atunci era acoperită cu bălți. (mDg ii) Între 1821-1828: 46 de
gospodării, cca. 230 locuitori (hR).

Comana— cătun din comuna Comana, plasa Câlniștea, Jud. Vlașca, situat pe proprietatea
statului Comana. În 1864 au fost împroprietăriți 186 locuitori cu 468 ha. În cătun se află
stația Comana, pe linia ferată giurgiu-București. aici se află mănăstirea Comana, care
servește de biserică de mir, cu hramul „sf. nicolae”și deservită de un preot și 2 dascăli.
În localul mănăstirii este instalată a școală mixtă, compusă din 4 clase, frecventată în
1888, de 22 băieți și 12 fete. (mDg ii)

Drăgănești de Țară— comună rurală, plasa giurgiu, Jud. Vlașca; proprietatea d-nilor
alex., Jacob și i. lahovari, situată pe valea Câlniștea. 4370 ha, 800 ha pădure de tufă. În
1864 au fost împroprietăriți 500 locuitori cu 950 ha. În 1887 s-au arat și cultivat 3200 ha.
550 familii sau 1815 suflete, dintre care 370 contribuabili. o biserică veche și alta cu
hramul „sf. nicolae”, făcută la 1857 de proprietarul moșiei, n. lahovari, deservite de
3 preoți și 4 cântăreți. o școală mixtă cu 6 clase; localul e de zid în stare bună; este
condusă de un învățător. În 1888 a fost frecventată de 35 băieți și 4 fete, din numărul de
99 băieți și 81 fete. o moară cu aburi; o fabrică de spirt; 620 boi și vaci, 22 bivoli, 500 cai,
1015 oi, 12 capre, 1130 porci și 7 măgari. se fac 3 bâlciuri cu obor și anume: la 25 martie,
la 4 iunie și la 14 octombrie. aici este un han mare, case bune pentru arendași, cu pătule
și magazii îndestulătoare. În josul satului este un heleșteu provenit din apele ce se scurg
din valea Drăgănești. istoria ne spune ca în satul Drăgănești, la 1693, Constantin-Vodă
s-a întâlnit cu generalul rus hausler. (mDg iii) Între 1821-1828: 152 de gospodării,
cca. 760 locuitori (hR).

Feleștroaca (sic!)— Fălăștoaca, cătun în comuna rurală Comana (v. supra), plasa Câlniștea,
Jud. Vlașca. În vechime se numea leota. Împroprietăriți la 1864: 126 locuitori, cu 378 ha.
o biserica zidită la 1874 și deservită de 1 preot și 2 dascăli; o școală mixtă, condusă de un
învățător; în 1888 a fost frecventată de 34 băieți și 6 fete, din 42 baieți și 20 fete cu vârstă
de școlarizare. 21 ha de vie; 256 boi și vaci, 30 bivoli, 70 cai, 720 oi și 340 porci. (mDg
iii) Între 1821-1828: Falaștoaca, 75 de gospodării, cca. 375 locuitori (hR).

596
letca Veche— comună rurală, plasa Câlniștea, Jud. Vlașca, pe malul dreapt al văii
glavaciocul. aparține familiei Filipescu (Vulpache). 3255 ha. În 1864 au fost
împroprietăriți 230 locuitori cu 461 ha. 1268 suflete, dintre care 287 contribuabili. o
biserică cu hramul „sf. Împărați Constantin și elena”, constituind singură o parohie, cu
un preot și 2 dascăli; o școală mixtă, condusă de un învățător și frecventată de 19 copii.
„În această comună sunt mulți țigani care vin iarna acasă, iar vara o petrec în orașe, de
ordinar în București, ca salahori la case sau pe la șosele ca lucrători.” o moară de foc cu
două pietre; case bune și grădină pentru arendaș, pătule bune; un han mare de zid la
marginea satului. (mDg iV) Între 1821-1828: 29 de gospodării, cca. 145 locuitori (hR).

Ruşii lui Asan— comună rurală, plasa neajlovului, Jud. Vlașca, compusă din cătunele:
Ruşii lui asan, satul nou și mahalaua Cunești, pe partea stângă a platoului glavaciocul,
pe valea milcovului. 909 suflete; o biserică cu hramul „adormirea maicii Domnului”,
deservită de 1 preot și 1 dascăl; o școală mixtă, frecventată de 34 băieți și 7 fete
(1899-1900); 4 cârciumi. (mDg V) Între 1821-1828: 47 de gospodării, cca. 235 locuitori
(hR).

Ruşii lui Asan— cătun al comunei Ruşii lui asan, proprietatea d-lui gr. grăjdănescu.
1180 ha, 150 ha de pădure. În 1864 au fost împroprietăriți 160 locuitori, cu 480 ha. arenda
anuală este de 35000 lei. o biserică; o școală; casa comunală; o moară veche cu aburi.
această proprietate era înainte de 1821 a unui pașă turc, care se numea asan. aici se face
bâlci cu obor de vite, de două ori pe an, la 23 aprilie și la 20 iulie. (mDg V)

Slobozia— comună rurală, plasa marginea, Jud. Vlașca, pe Domeniul giurgiu. În 1864
au fost împroprietăriți 260 locuitori, foști clăcași, cu 1098 ha; la 1882, au fost
împroprietăriți 27 însurăței, cu 155 ha. 1753 locuitori; o biserică, construită la 1864 de
fostul arendaș al domeniului giurgiu, sterie galița, cu hramul „sf. gheorghe”, deservită
de un preot și doi dascăli, constituind parohia slobozia; o școală; o moară cu vapori; un
zăvoi de salcie numit Zotarul sau Cama (78 ha) și o pădure, pe deal, de 70 ha. 552 boi și
vaci, 359 bivoli și bivolițe, 171 cai, 6915 oi, 40 măgari și 325 porci. slobozia a fost a lui
Celebi-aga, iar la 1807, august 24, rușii au încheiat în acest sat cu turcii un armistițiu de
pace, neratificat însă de împăratul Rusiei. pe 8 septembrie 1811, turcii au încercat să treacă
Dunărea pe la slobozia, dar atacul a fost respins, iar în același an, pe 2 octombrie, marele
Vizir a fost prins. pe 2 iunie 1828 a fost respins un alt atac al turcilor. pe 7 iulie 1854,
40000 de turci sub comanda lui hassan-hagi-pașa, au ocupat insula Cama. Rușii au fost
înfrânți și au cedat giurgiul. În războiul ruso-turc din 1877, rușii s-au stabilit aici și de
aici au pregătit bombardarea Rusciucului. (mDg V) Între 1821-1828: 100 de gospodării,
cca. 500 locuitori (hR).

597
 BIBlIOgRAFIE

Manuscrise

aniC, Catagrafii, partea i, inv. 501, dos. 75/1838, orașul ploiești.

BaR, a 1057. “Catalogul cărţilor din Biblioteca Barbu Constantinescu.”

BaR, mss. Rom. 3923, an 1878. „Barbu Constantinescu, Ţiganii în România, Vol. i”.

BaR, mss. Rom. 3924, an 1878. „material documentar cu privire la ţiganii din România,
adunat de Barbu Constantinescu”.

BaR, mss. Rom. BaR 3925, an 1878. „material documentar cu privire la ţiganii din
România, adunat de Barbu Constantinescu”.

BaR, mss. Rom. 5048. „procesul verbal de primire a Bibliotecii sfintei mitropoli<i> a
Ungro-Vlahiei, dăruită seminarului Central din București în 1867-1868 și inventarul.”

BaR, mss. Rom. 5056, cca. 1864-1865. „acte istorice scrise de Dr. <Barbu>
Constantinescu pe când era student la lipsca”. <Însemnări în limba română, greacă,
germană cu privire la istoria politică şi bisericească a românilor.>

BaR, mss. Rom. 4973. „Catalogul cel dintîi al cărţilor Bibliotecii seminarului Central
din Bucureşti. manuscris de profesorul Dr. Barbu Constantinescu”.

BaR, mss. Rom. 5064. 1881/1882. „stilistica de d-șoara V. alexandrescu, predată în

asilul elena Doamna, scrisă de ecaterina ioanovici, devenită doamna Barbu
Constantinescu, București 1881-2.”

BaR, mss. Rom. 5062. cca. 1866-1867. „istoria bisericească de Dr. B<arbu>
Constantinescu, profesor la seminarul Central din Bucureşti, scrisă de şcolarul petru
stancu din Clinceni. 1866-7.”

599
„o parte din colecțiunea poesii populare <ale Românilor adunate de V. alecsandri> (cu
note la sfârșitul poesiilor). Fără poartă (i.e. copertă)” menționat în Catalogul general al
cărților, manuscriselor și hărților din Biblioteca „V.A. Urechia”, București, 1890,
supliment nr. 3, nr. 28984, p. 640. Donația Constantinescu-orleanu.

Surse secundare

aleCsanDRi, Vasile. 1866. Poesii populare ale Românilor adunate și întocmite de

Vasile Alecsandri, Bucuresci: tipografia lucrătorilor asociați.

amZăR, D.C. 1943. „studenţii români la Universitatea din leipzig.” Cercetări literare,
publicate de n. Cartojan, Facultatea de litere din Bucureşti, seminarul de istoria
literaturii Române, (epoca Veche), Bucureşti: imprimeria naţională, 21-41.

BălteanU, eniu. 1891. „Dr. Barbu Constantinescu.” Lumina pentru toți, Vii (7):
419- 423.

BlaKe, William phipps şi pettit, henry. 1873. Reports on the Vienna universal
exhibition, 1873, made to the United states Centennial Commission. philadelphia.

BoRetZKy, norbert. 1994. Grammatikdes Kalderaš-Dialekts mit Texten und Glossar,

Balkanologische Veröffentlichungen, Bd. 24, Wiesbaden: harrassowitz.

BUlgăR, gheorge și gheorge ConstantinesCU-DoBRiDoR. 2002. Dicționar de

arhaisme și regionalisme, vol. i și ii, București: saeculum.

Buletinul Societății Geografice Române, București, 1876, 1877, 1882-1892.

CălinesCU, ștefan (econ.) și BoRoianU, D.g. (dr.) 1904. Istoria seminarului central
din București de la început până la instalarea în localul său propriu. iași: tipografia
editoare „Dacia” iliescu, grossu & Comp.

CăRCăleanU. eleonora. 1983. Leopardi în România. București: editura minerva.

CeCh petra și mozes F. heinsChinK. 2002. Wörterbuch Der Romani-Variante der

Österreichischen Lovara. Lovari– Deutsch– Englisch, arbeitsbericht 3a Des Romani-projekts
hrsgg. von Dieter W. halWaChs, Wien: Verein Romano Centro.

ConstantinesCU, Barbu. 1870-72. „Congresul XiX al învăţătorilor germani ţinut în

Viena (27-30 mai).” Societatea pentru învăţătura poporului român. Foaie mensuală.
București: tipografia petrescu-C & Costescu, i, 6 (1870): 20-32; i; 8 (1870): 41-43; ii, 1
(1871): 13-21; ii, 3 (1871): 169-173; ii, 4 (1872): 249-266; ii, 5 (1872): 344-350.

600
————. 1871. „Cultura domnilor fanarioți în secolul XViii.” Columna lui Traian, ii
(38): 150; (46): 165-66.

————. 1872a. „Românul petru movilă ca reprezentant al Bisericii ortodoxe.”

Columna lui Traian iV (3): 38-42.

————. 1872b. Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericii catolice şi apostolice a

Răsăritului. Din nou tradusă şi cu o prefaţă de BC, Bucureşti: tipografia laboratorilor
Români.

————. 1874. „Fragmente din noua carte a înțelepciunii de B. antonin Roques, traduse
de Dr. Barbu Constantinescu.” Federațiunea, Diurnalu politic, literar, comercial și
economic. apare joia și domineca, nr. 22-24, 26-27, 29, anul 1874, Budapesta. editor:
alesandru Romanul (deputat), p. 396-397, 400-1, 404-5, 410-11, 420.

————. 1875a. Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. Partea I pentru

clasa a doua primară. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia.

————. 1875b. Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. Partea a II-a

pentru clasa a treia primară. Bucuresci: edit. librăriei socecu şi C-nia

————. 1877a. „literatura populară a ţiganilor, texturi inedite cu glosar”, de Dr. Barbu
Constantinescu, Columna lui Traian, Revista pentru istorie, lingvistică şi psihologia
poporană. editor B.p. haşdeu.Viii (1877), tom ii, nos. 10-11, octombrie- noiembrie 1877:
605-620, Bucureşti: noua tipografie a laboratorilor români.

————. 1877b. Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericii catolice (soborniceşi) şi

apostolice a Răsăritului. Din nou tradusă de Dr. Barbu Constantinescu. ediţiune aprobată
de exclenţa sa, Înalt-preasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit al Românilor greco-orientali
din Ungaria şi translivania, miron Romanolu, sibiu: tipografia arhiedecesana, 1877.
ediţia a doua.

————. 1877c. Carte de citire prelucrată de o asociație de învățători. pentru școalele

primare de amândouă sexele din țară. partea iii pentru clasa a patra primară. Bucuresci:
edit. librăriei socecu şi C-nia.

————. 1878. Probe de limba şi literatura țiganilor din România. Bucureşti: tipografia
societăţii academice Române (laboratorii Români).

————. 1879. Confesiunea ortodoxă a credinţei bisericii catolice (soborniceşi) şi

apostolice a Răsăritului. Din nou tradusă de Dr. Barbu Constantinescu. ediţiune aprobată
de exclenţa sa, Înalt-preasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit al Românilor greco-orientali
din Ungaria şi translivania, miron Romanolu, București: socec, ediţia a treia.

601
————. 1880. Abecedar românesc prelucrat, de Dr. Barbu Constantinescu. ed. Viii.
Bucureşti, edit. librăriei socec & Comp. (tip. laboratorilor Romani).

————. 1890. Istoria Antică în Biografii. de Dr. Barbu Constantinescu, din iniţiativa
şi cu ajutorarea profesorilor asociaţi Dr. Barbu Constantinescu, Dim. aug. laurian, th.
D. speranţia, george Coşbuc, g.p. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu.
Bucureşti: edit. librăriei socec & C-nie.

————. 1891. Carte de citire de Dr. Barbu Constantinescu şi george Coşbuc. Din
iniţiativa şi prin ajutorarea profesorilor asociaţi: Dr. B. Constantinescu, th. D. speranţia,
george Coşbuc, g. Constantinescu şi archiereul Calistrat orleanu. Destinată pentru
şcoalele primare rurale şi urbane de ambe sexe. partea ii. ed. i. ploieşti: editura
progresului.

ConstantinesCU, Barbu și archiereul Calistrat oRleanU.1890. Istoria Sacră a

Noului Testament. ploeşti: editura progresului.

Cosma, Viorel. 1976. „melodii inedite pe texte din culegerea „poesii populare ale
Românilor de Vasile alecsandri” (1866).” Studii de Muzicologie Xi, București: editura
muzicală, p. 114 ff.

————. 2000. Eminescu în universul muzicii, Bucureşti: libra.

DatCU, iordan. 2006. Dicționarul etnologilor români. ediția a treia, revăzută și mult
adăugită, București: saeculum.

DemetResCU, Dragomir. 1886. Dogmele și misterele religiunei creștine sau

catechismul ortodox. pentru usul școalelor secundare de ambele sexe de Dragomir
Demetrescu, licențiat în teologie și prof. la seminarul socola din iași, Jasy: tipo-
litografia.

———— .1915. Două cuvântări. Proeminența Bisericei Române în sânul ortodoxiei și

Rostul istoriei bisericești în teologie, de Dr. Dragomir Demetrescu, profesor la Facultatea
de teologie și mare nomofilax al sfintei Biserici ortodoxe Române, București: tipografia
Cărții bisericești.

DiaConesCU, traian (ed.). 2001. Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a credinţei

universale şi apostoloce a Bisericii Orientale, Ediţie bilingvă, introducere, text latin,
traducere şi note: traian DiaConesCU, Romania orientalis. iaşi: institutul european.
Bucureşti: minerva.

Dicționarul Limbii Române, tomurile i- XiX, institutul de lingvistică „iorgu iordan”-

„al. Rosseti”, București: editura academiei Române, 2010 (reprint).

602
Documenta Romaniae Historica. B, Țara Românească. academia Republicii socialiste
România. secția de științe istorice; institutul de istorie „n. iorga”; academia de științe
sociale și politice a Republicii socialiste România. secția de istorie și arheologie;
București: editura academiei Republicii socialiste România, 1965-<2013>.

Educatorul. Ziar pedagogic şi literar. Organ al corpului didactic din azilul „Elena
Doamna”. [De la nr. 2 se numeşte:] Educatorul. Ziar pedagogic şi literar. Organ al
corpului didactic din azilul „Elena Doamna” şi „Ateneul Elisabeta”, Bucureşti:
tipografia academiei Române, laboratorii României i (1883), nr. 1-43 şi ii (1884) 1-27.

eminesCU, mihai. 1878. „Dr. Barbu Constantinescu, „probe de limba şi literatura

țiganilor din România”.” Timpul iii (189): 3.

gal, teodor. 1967. Ioan Slavici, despre educație și învățământ. Bucureşti: editura
didactică și pedagogică.

gâRBoViCeanU, petru. 1903. Dare de seamă despre mersul societății, cum și despre
mersul Școalelor ei fröbeliană, primară și normală pe anul 1902-1903, întocmită de petru
gârboviceanu, directorul școalelor, București: tipografia Cărților Bisericești. societatea
pentru învățătura poporului român, Biserica sf. ecaterina.

———— .1906. Societatea pentru învățătura poporului român din București cu școalele
ei. 1866-1906. București: Carol göbl.

———— .1911. Inaugurarea bustului fostului profesor Barbu Constantinescu în ziua de

8 mai 1911. București: Carol göbl.

———— .1916. Seminariile din Țara Românescă. Trei cuvântări inaugurale publicate,
laolaltă. I. extrase din Biserica Ortodoxă Română, București: tipografia Cărților
Bisericești.

————. 1916. Seminariile din Țara Românească. Trei cuvântări inaugurale publicate,
laolaltă. II. extrase din Biserica Ortodoxă Română, București: tipografia Cărților
Bisericești, 16 p.

Ghilușul, revistă folclorică. apare lunar. editor șt.st. tUțesCU, Comuna Balota, Dolj,
anul, i, nr. 1, dec. 1912.

ghinea, Dan. 2002. Enciclopedia geografică a României, ediţia a iii-a revăzută şi

adăugită, Bucureşti: editura enciclopedică.

giUResCU, Constantin C. 1957. Principatele române la începutul secolului al XIX-lea.

Constatări istorice, geografice, economice şi statistice pe temeiul hărţii ruse din 1835,
Bucureşti: editura Ştiinţifică.

603
golemBioVsChi-poRUmBesCU, Ciprian. 1880. Colecțiune de cântece sociale
pentru studenții români, compuse și dedicate Junimei Academice Române, Viena: editura
proprie.

gReCU, emilia. 1944. Azilul Elena Doamna și ajutorul domnesc dat orfanilor, București:
editura Casa școalelor.

de gUBeRnatis, angelo. 1879. Dizionario biografico degli scrittori contemporanei.

Ornato din altri 300 ritratti. Direto di a. de gubernatis, Firenze: Coi tipi dei successori
le monier.

———— . 1891. Dictionnarie Biografique des Contepmporaines. Dictionnaire

International des Ecrivains du jour, Florence: louis nicolai.

haŞDeU, Bogdan-petriceicu. 1877. „Congresul orientaliștilor la Florentia. notiță.”

Columna lui Traian, Revista pentru istorie, lingvistică şi psihologia poporană. editor B.p.
haşdeu, Viii (2): 95-6.

———— .1878. „Congresul orientaliștilor la Florentia.” Românul, 18 noiembrie 1878,

p. 1064/1065.

———— .1982. Bogdan Petriceicu Haşdeu şi contemporanii săi români şi străini, text
stabilit şi note de nicolae meCU, Viorica niŞCoV et alii, Coordonare şi studiu
introductiv: al. sănDUlesCU. vol i-iii, Bucureşti: minerva.

———— .1983. Cuvente den bătrâni. Limba română vorbită între 1550-1600. Studiu
peleografico-lingvistic de B. Petriceicu Hașdeu. Cu observațiuni filologice de Hugo
Schuchardt, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de g. mihăilă, vol. i, București:
editura Didactică și pedagogică.

Învețatorul. Publicat de asociațiunea câtorva învățători din Capitală. (apare la 1 și 15

ale fiecărei luni), București, iii (5), 1 noiembrie 1879; iV (21) 1 iulie, 1881.

KoÓs, Ferencz. 1890. „Romániai czigány népdalok. Dr. BC után közli.” Bukaresti
Magyar Képes Naptár az 1890-ik. Közönséges évre. ed. Veress endre, Brassó: alexi
Könyvnyomdája. 140-[160 p.]: 86-7.

Lumina pentru toți, revistă enciclopedică ilustrată pentru luminaria poporului, lunar,
București, iunie 1885- mai 1895, director eniu Bălteanu. [Din 1890-1891 este condusă
de comitetul: BC. th. speranția, p. Dulfu, a. lupu-antonescu.]

Marele Dicţionar Geografic. Alcătuit şi prelucrat după dicţionarele parţiale pe judeţe de

g.i. lahoVaRi, C.i. BRătianU şi grigore g. toCilesCU. 1898-1902. Vol. i.
[societatea geografică Română]. Bucureşti: socec.

604
măRZesCU, george. 1884. Apărarea Arhiereului Calistrat Orleanu înaintea Înaltei
Curţi de Casaţie şi de Justiţie contra nelegiuirilor sinodale dimpreună cu Şedinţa
Sfântului Sinod, actul de acuzare, raportul d-lui Consilier Al. Degre, memoriul
Procurorului General al Curţii de Casaţiune, deciziunea Înaltei Curţi şi toate actele
relative la această celebră cauză. Bucureşti: tipografia academiei Române (laboratorii
români).

maRCU, alexandru. 1937. „leopardi și generația lui eminescu.” Familia, Închinat

lui Mihai Eminescu, 4 (3-4): 54-56, oradea: institut de arte grafice a. sonnenfeld
soc.an.

matRas, yaron. 2013. “mapping the Romani dialects of Romania.” Romani Studies 5,
Vol. 23, no. 2 (2013), 199–243.

meltZl, hugo von. 1878. Jile romane. Volkslieder der transilvanisch-ungarischen

Zigeuner. Original-texte mit gegenüber stehenden Verdeutschungen. Proben einer
grösseren Sammlung-Inedita. Von Dr. hugó von meltzl. Klausenburg:
Universitätsbuchdruckerei Johann stein, 1878, 41 p. (sonder-abdruck aus den Brassai-
mertzl’schen, Összehasanl. irodalomtörténelmio lapok (Zeitschrift für vergleichende
literatur), Bd. i (1877) u. ii (1878))

miChăilesCU, stef.C. 1873. „o privire asupra esposițiunei universale din Viena.”

Societatea pentru învăţătura poporului român. Foaie mensuală. ii (8): 635.

mititelU, alexandrina. 1935. „giacomo leopardi în Convorbiri literare.”

Convorbiri Literare lXViii (1-2): 54-58.

———— . 1936. „traduceri românești din leopardi.” Studii Italiene București, iii:
151-173.

moisesCU, gheorghe i. (diaconul). 1939. „Catagrafia bisericilor și preoților din ploiești,

la anul 1810”, Cunoașterea Prahovei i, nr. 1 (1939), ploiești: tipografia „Unirea”.

negUlesCU, gh. (pr.) 1934. „Condica hirotoniilor de la 1823-1834.” Număr festiv.

Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ungrovlahiei, 1834-1934. Biserica Ortodoxă Română.
Revista Sf. Sinod lii mai-iunie (5-6): 341-419, București: tipografia cărților bisericești.

negUlesCU, ștefan. 1896. „Dr. Barbu Constatinescu.” Învățământul primar. Revistă

pentru școală și familie, (apare o dată pe lună) an ii, nr. 11, 15 nov. 1896, p. 332-334,

———— . 1896. „Dr. Barbu Constatinescu. scrierile și ideile sale pedagogice”.

Învățământul primar. Revistă pentru școală și familie, (apare o dată pe lună) nr. 12, 15 dec.
1896, p. 364-367, București: tipografia și Fonderia de litere thoma Basilescu.

605
———— .1929. „maestrul și elevii săi‒ amintiri.” În Omagiu lui P. Gârboviceanu după
41 de ani de servire în Școală și Biserică. Oferit la Seminarul Central, cu prilejul sărbă-
torirei sale, de la 30 ianuarie 1929, București: tipografia ion C. Văcărescu, 155-158.

oRleanU, Callistrat. 1896. Istoria sacră a Vechiului Testament, prelucrată în stil biblic
pentru usul seminariilor, gimnasiilor, școli normale și pedagogice. Carte aprobată de
sfântul sinod, prin adresa no. 101, 30 octombre, 1892 și de onor. minister al Cultelor și
instrucțiunei publice, cu adresa no. 1564, noembre 6, acelaș an. ploeșci: stabilimentul
grafic „progresul”

oRtiZ, Ramiro. 1925. Leopardi. Bibliografie. Traduceri. Bibliografie românească.

institutul de Cultură italiană, Călăuze Culturale 1, București: Reforma socială.

papaDima, ovidiu. 1968. „Folclorul în periodicele lui B.p. hașdeu (Traian și Columna
lui Traian).” Studii de istorie a literaturii române de la C.A. Rosetti la G. Călinescu,
institutul de istorie și teorie literară „g. Călinescu”, București: editura academiei
Republicii socialiste România, p. 217-334.

paRtenie. p. (pr.) și popesCU, Bart. 1929. „Curriculum Vitae.” În Omagiu lui

P. Gârboviceanu după 41 de ani de servire în Școală și Biserică. Oferit, la Seminarul
Central, cu prilejul sărbătorirei sale, de la 30 ianuarie 1929, București: tipografia ion
C. Văcărescu, p. 343-370.

paspati, alexandre g. 1870. Études sur les Tchinghianés ou Bohémiens de l'Empire

Ottoman, Constantinople: imprimérie antoine Koroméla.

popesCU, niculae și moisesCU, gheorghe i. (ed.). 1942. Mărturisirea Ortodoxă. Text

grec inedit. Parisinus 1265. Text român ed. Buzău 1691. editată de preotul niculae
m. popescu, profesor universitar, membru al academiei Române și Diac. gheorghe
i. moisescu, asistent la Facultatea de teologie din București, Cu o precuvântare de tit
simedrea, mitropolitul Bucovinei. București : editura mitropoliei Bucovinei. [această
carte s-a tipărit cu cheltuiala mitropoliei Bucovinei pentru pomenirea de 300 de ani a
sinodului de la iași (1642-1942). 20 exemplare pe hârtie chamois și 1000 pe hârtie velină].

popp-ŞeRBoianU, C.J.1930. Les Tsiganes. Histoire, Ethnographie, Linguistique,

Grammaire, Dictionnaire. paris: payot.

poRUmBesCU, iraclie. 1978. Amintiri - ediție îngrijită, prefață, note și glosar de nicolae
oprea, Cluj-napoca : Dacia.

Recursul P.S.S. Arhiereul Calistrat Orleanu Bărlădeanu înaintea Înaltei Curte de Casaţie
şi de Justiţie, Rechizitoriul în virtutea căruia D. Procuror General George Filitti a declinat
competenţa Înaltei Curţi de a judeca acest recurs. Deciziunea Înaltei Curţi prin care se

606
admite declinatoriul de competenţă ridicat de D. Procuror General, Bucureşti: tipografia
Curţii Regale, F. gobl Fii, 1884.

Rosetti, Dim. R. 1897. Dicționarul contimporanilor, București: editura lito-tipografiei

populară.

saRăU, gheorghe. 1992. Mic dicționar rom-român, București: Kriterion.

———— . 2000. Barbu Constantinescu. Probe de limba și literatura Rromilor din

România, Biblioteca Rromă, 6, București: Kriterion.

șăineanU, lazăr. 1978. Basmele române în comparație cu legendele antice clasice și

în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. ediție
îngrijită de Ruxandra niculescu. prefață de ovidiu Bârlea, București: editura minerva.

slaViCi, ion. 1884. „azilul „elena Doamna”, Educatorul. Ziar pedagogic şi literar.
Organ al corpului didactic din azilul „Elena Doamna” şi „Ateneul Elisabeta”, Bucureşti:
tipografia academiei Române, laboratorii României i, ii (2) (preluare după i. slavici,
tribuna).

Societatea pentru învăţătura poporului român. Foaie mensuală. 1870-72. București:

tipografia petrescu-C & Costescu

steFanelli, teodor V. 1983. Amintiri despre Eminescu, iași: Junimea.

steleanU, Constantin. 1847. Hori naţionale româneşti pentru pianoforte. [fără loc și
editură]

theoDoResCU, g. Dem. 1885. Poesii populare române. Culegere, Bucuresci:

tipografia modernă gregorie luis.

tomesCU, Despina. 1972. „Date despre un scriitor franco-român: antonin Roques.”

Revista de istorie şi teorie literară 21 (4): 692-699, București: academia RsR.

WaChmann, Jean andré. 1848-1850. Mélodies valaques pour le piano. 4 vol. Vienna:
h.F. müller.

607
ilustrații
F. 1: Barbu Constantinescu (1839-1891)

611
F. 2: Fratele lui Barbu Constantinescu, arhiereul Calistrat orleanu (1840-1916)

612
F. 3: Filă din Catagrafia din 1838, cu familia lui Barbu Constantinescu

613
F. 4 : Bogdan petriceicu hașdeu (aprox. 1878)

614
F. 5: locuința lui Barbu Constantinescu de pe str. sf. ecaterina, București

615
F. 6: planul lucrării “țiganii în România”

616
F. 7: Cântec în limba romani transcris și tradus de Barbu Constantinescu

617
F. 8: ghicitoare în limba romani culeasă de la simeon Bacri

618
F. 9: Coperta ediției din 1872 a Credinței, cu autograful lui Barbu Constantinescu

619
F. 10: proces verbal de predare-primire întocmit de bibliotecarul Barbu Constantinescu

620
 F. 11: Carte de Citire (prima ediție, 1875)
cu autograful lui Barbu Constantinescu către prințul Dimitrie sturdza

621
 F. 12: azilul „elena Doamna”,
unde Barbu Constantinescu a fost director de studii în primii ani de la înființare

622
 F.13: Completare manuscrisă la volumul V. alecsandri - 1862,
cu note muzicale și text, de Barbu Constantinescu, Calistrat orleanu și iraclie porumbescu

623
F.14: Cântec popular publicat de Ciprian porumbescu -1880

624
 lista ilustrațiilor

F. 1: Barbu Constantinescu (1839-1891) (negUlesCU, ștefan. 1896)

F. 2: Fratele lui Barbu Constantinescu, arhiereul Calistrat orleanu (1840-1916).
(măRZesCU 1884).
F. 3: Filă din Catagrafia din 1838, cu familia lui Barbu Constantinescu (aniC, Catagrafii)
F. 4 : Bogdan petriceicu hașdeu (aprox. 1878) (BaR D982/1950)
F. 5: locuința lui Barbu Constantinescu de pe str. sf. ecaterina, București (clădirea nu
mai există astăzi). (gâRBoViCeanU 1903: CVii).
F. 6: manuscrisul BaR 3923, fila 5r: planul lucrării „țiganii în România”.
F. 7: manuscrisul BaR 3924, fila 138r: Cântec în limba romani transcris de Barbu
Constantinescu și tradus. acest material i-a fost transmis lui F. miklosich, conform notei.
F. 8: manuscrisul BaR 3925, fila 5r: ghicitoare în limba romani culeasă de la simeon
Bacri (ilfov), nedatată.
F. 9: Coperta ediției din 1872 a Credinței ortodoxe, cu autograful lui Barbu Constantinescu
către deputatul liberal anastase stolojan, cel care l-a sprijinit în proiectul de înființare a
primei grădinițe din România.
F. 10: procesul verbal de predare-primire al cărților de la Biblioteca mitropoliei
Ungro-Vlahiei către seminarul Central din București (1867-1868), întocmit de
bibliotecarul Barbu Constantinescu.
F. 11: Carte de Citire (prima ediție, 1875) cu autograful lui Barbu Constantinescu către
prințul Dimitrie sturdza (exemplar BaR ii 386034 donat Bibliotecii academiei de către
D. sturza cu autograful său).
F. 12: azilul „elena Doamna”, unde Barbu Constantinescu a fost director de studii în
primii ani de la înființare (gReCU 1944).
F.13: Completare manuscrisă la volumul V. alecsandri - 1862, cu note muzicale și text,
de Barbu Constantinescu, Calistrat orleanu și iraclie porumbescu (manuscris inedit, apud
Cosma 1976).
F.14: Cântec popular publicat de Ciprian porumbescu -1880 (colecția Viorel Cosma).

625

View publication stats