ANIIL Ili. No. 160. 20 FEBRUARIE 1930.

APARE J01
LEM/TAMA
-

www.digibuc.ro
 :1) 1 , 111. (1,1 r 19.10
tet4gVi
Ki0 OA
CU MUSCA PE CACIULA
oarte amuzante sunt atitudi-
JV nile oamenilor, surprin$i ['-
supra ufli delict.
Pentru disculparea
recurg, ades,-la motive at:It de
bpsite de bun simt, Incât i-ar unni
pe ei, daca n'ar fi In cauz4.
Vinovatul simte o necesitate inex-
ilicahilà sä." mint5 contra.evidentei:
de aceea rAspunde, uluit, tot ce-i
-trázneste prin cap.
.Dac5., din Intdmplare, déranjezi
pe un individ care-si face de lucru
prin poiatà si-1 Intrebi: ce cauti
aici ? îi rdspunde
cronometricrt: Nimic !...
Nu cautä nimic... Ce s5, caute el,
'un strtUn, In poiata d-tale'?... ca
suí te convingil $i mai mull de ac-
tiunea lui desinteresatA. adaogä:
vrut s5, v5d, dacrt grtinile
ou5i.
A silrit gardul, cunite cuvinte.
din simplà curiozitate... ca srt te
serveasc5....
La o $coalä s'au furatde cilteva
m.i haine si c5rti. Portarul, de On-
(15 opri pe un individ suSpect.- la
care s'au gitsit vreo 30 de chei.
Ce sunt cheile astea ?
Talismane...
DeunAzi, a fost arestat la Berlin
un hot In clipa In care Incerca sO
fure niste lucruri clinteun automo-
hil..Pe c5nd comisaTul tI interoR'o,
individul isi muia Intr'una degetul
in c5limaril i lingea cerneala par'-
cil 'or fi fost miere. Avea aerul ad
singura lui plricere In Vint5 e s5
cernea15...
tin autor francez citenz5 cazul u-
nui bandit care a ucis o famine In-
freag5. Dupil ce s'a introdus. prin
efractie, In locuinta victimelor,
fost atacat rIe un cOine, pe care l-n
impuscat. Deasemenea a ucis pe
fiinde5 strigau
dupti alutor.
- -- 44-0*
ót.
,1,\Nr
0°L'C'
lofvfaul'
2
REALITATEA !LUST BATA
rr Sr
Wait NIP k 4I}
mantia in lumina rampei, isbuc-
neau In salri hohote de rds. Direc-
tia se vdzu nevoitá sä renunte la
darul ex-regelui Jambon
Abia acum in tirmä, garderobie-
rul teatrului, care Il uitase $i el pe
Jambor, a scuturat pretioasa rechi-
zitd de naftalind, $i a aruncat-o bar
Negustorul Pagubit s'a gândit, a-
tunci, sd se ascundd In vagonul cu
marfd, in 'speranta deslegdrii mis-
terului. Din ascunzi.sul sdu putu,
deci, sd observe ce se petrece in
vagon.
Deodatd se deschide o ladd de
pian si apidru un indrvid. Individul,
pe umerii regilor lui Shakespeare. prevdzut cu cele necesare, a desli-
IA-MA BI PE MINE... pit toate adresele de pe butoaele cu
La interogaror a theclarat cu con- unt $i a lipit pe ele alte adrese. Pe
vingerea until orn absolut inocent: AUTOMOBILISTII americani au alte butoae, la fel, a lipit InsO adre-
bunul obiceiu stt ofere locuri
Vinovat e càinele, dach nu 15 pietanidor sele de pe butoaele_cu unt. Apoi s'a
tra... pe care-i Add cd se grii- retras in lada lui de pian.
besc sd, ajungd in orai-r In gara la Katowitz, s'a prezen-
MANTIA LUI JAMBOR L Orice obiceiu are, insd, tenditild tat im domn foarte ardtos si a ce-
sä se transforme in drept. rut sri i se elibereze pianul si bu-
Cea mai ,frumoasa piesd de gar- De aceea, pietonii aniericani, care toaele indicate pe chitanta lui de
derobrt a teatrului National au,profitat un timp de bundvointa
tra nspo rt.
din Budapesta este o mantie rega- automobilistilor, au crezut cd au S'a Prezentat $i negustorul care
15 de bermelind i eatifea rosie. dreptul ìi opredscd, masinile ce
Numai regii din tragediile lui astepta untul.
rnerg in aceeasi directlecu dânsii Miracolul se risipi: unde trebuia
Shakespeare au favoarea de a 'se $i sä pretind5 locurile libere. S'a
sd fie unt, s'a gdsit nisip ai uncle
uiïipcitlobi cu aceastk rechizitii bo- Intamplat _chiar ca' astfel de pre--
gat5,. tentii srt fie formulate in mod e- Irebuia sd fie nisip, era unt.
Se vede irnediat cii este un obiect- nergic... Ce-a pâtit instrnmentul muzical
cu exactitate de valoare i c provine din tim- din ladd, se- Intelege dela sine...
Pentru a pune capdt acestubabuz
purile bune, de clinainte de rrizboi. intalerabil, statul american Geor- ADAM SI -EVA
Cu toate acestea, cei mai multi gia, a hotdrit, prin lege, pedepsirea t a halul studentilor din Nancy,
lintre amatorii de teatru nu-si a- persoanelor cari prin strigdte,' sau I.L.4 a aparut fn costumul lui A-
mintesc srt fi vrtzut Inainte aceastil semne cu mâinile, opresc automo-_- dam $i al Evei un student $i o stii-
mantle splendidk care, in plus, nu bidele pe $osea, in scap -de a cdld- dentà.
pare de loc uzatä. tori gratis. - Asistenta, in parte s'a amuzat, in
InveliuI regesc pärea inväluit In- Pentru a nu fi peclepsiti, pietonii parte, s'a indignat.
tr'o taint), misterioasà. Dar la tea- isteti poartrt cu ei cdte o placarild invidia a anuntat politia.
.
tru nu existä taine si nici mistere. pe care e scris: Adam 'si Eva au fost alungati din
$i curiosii aflard istoria rechizitei... VA tiuceti in ora ?" paradisul costumat. Apoi au foci
Acum 60 de ani, trilia la Buda- CrInd trece o masink ei ridicrt Mdecati: exact invers de ceeace
pesta un vestit croitor cu numele placatrdn, s'o.vadrt soferul. $tim din versiunea bibricd. Pedew
ile Jambor. Toti magnatii $i bogrt- Se zice c5, acest true are sueces. sa se deosebeste, deasemenea,
tasii orasului erau clientii lui. Cro- MIRACOLUL DELA KATOWITZ verdictul consejnnat In vechaa cro-
Adam a fast
itorul deveni, In scurt timp, mortar-
_ hul absolut al modei. Succesul II n drum dela Poznan la Katovitz, l00 de franci amendd,condamnat pe când Eva
la
toate,butoaele de unt se trans-
arneti. Jambor incepu srt se poartil format]. regulat In butoare cu nisip. numai la 50.
$i s5, se simtä monarh veritabil. De ce a fost taxath nerusinarea
Acest miracol a ipresionat adânc Evei mai putin gravd, decât a lui
Intr'o zi, expuse In vitrina lui o populatia
mantle regeascO; vechea firmO dis- preferat cadin Katowitz... deft ar fi Adam ?
Oyu si fu Inlocuità cu una noud: me in unt sinisipul s5, se transfor- Intrebare legitimd, la care ni-
nu invers. Negnstorii, meni nu $tie sd
fambor I liege al Ungariel. InsO, nu cred decilt In miracole
rdspundd.
Se amestec5, politia fOrO s5, mai care le aduc profit; In orice caz, pentru acoperirea
astepte rezultatul piebiscitului po- gul-O sunt adevdrate miracole cu pa- amenzei s'a deschis o colectd,
pular firma a fost dat5 jos,si adunat 2000 de. franci.
Roluil politiei fiind sO cerceteze. Semnificativ amagiu, pentru eúl-
tainhor internat Inteo casd de sd-- a cercetat dar n'a gdsit nimic.. tui-a nudului !..
-Mitate. Doi ani de zile a Stat bietul ....
rege sub di's si cand s'a intors a- .. ********** 11"1.10 ..vrtttst*tr.4 ****** ft.. 44-114$1.4141-11+144-44-14.
casd fdrri fumuri, a impachetal
mantia regeascit si a trimis-o Tea- INSECTICIDE IN ORAFURI E KTIZA.-KAT _
t rului National. CONTRA 11111$TELOR,TANTA RUDA, ETC. FC
Dar, oricât de tragictt sO fi fost Trani JAPONEZE 04:0 TIME
t jy,ft TO
scena, din dint in care se ivin
MARCA P\ONDIALN
ULTIMELE CREATIUNI
ARTISTICE SI SERVICII MODERNE
,cD\
r\Q-cD
1,
\-\
t\NO)'
r,\,\
\.° AC»
5\-\
41 CAL VICTOR, E
FURNISORII CURTII REGALE PRE PARA* DE: EXCLUSIV. P. R01.11ANIA-,
FIR MA
,AZUMIEtCo.LTD. HARCISSE H. BALTHAZAR
OSAKA (JAPONIA1 STR.$E L AR I N5I7BUCURE$T I.Z.
www.digibuc.ro
 PALO' kA lLIISTPAT
Cum ne-ar apare lumea dacei am fi altf el construiti
Ce este cmiul? laid intrebarea, la care rdspundem pe larg, in ciclul
urticolelor, pe care le publicam aci. raport direct cu aceastii intre-
bare, reispundem la problema: ce ar utea fi omul", cáci este stabilit.
cd individul uman, este inzestrat intr'adevar, cu facultätt intelectuale
mull mai innalle, deceit ale celorlcdte vietati, fiind in schimb depose-
dal de natura, ascutimea simturilor, remarcatei la anumite animate.
GUTE DE VEACURI de existentä, observatié si rationare, an dat urna-
nitAtii putinta, sd Intrezdreascd o parte din legile ce guverneazd
universul sd le formuleze In mod precis, ceeace ii permite sd inte-
leagd aplicarea lor, când Imprejurdrile sunt aceleasi.
Cele mai multe legi, ne par atât de evidente, incdt le consider:Am
adevdruri absolut invariabile. Spre exernplu, stim c Intrucât gravita-
tea atrage lucrurile spre parriânt, apa va cribori totdeauna spre cet
mai jos nivel; mai stint cà unii corpi mai putini densi deedt apa, plu-
tesc pe suprafata sa, iar cei de o mai mare densitate, se cufunda, etc.
Una din cele mai minunate forme, sub care se prezintd omuletului
nostru, apa, e picdtura de roud.
Mai avem si In alte privinte idei bine stabilite cari odatä demonstrah .
si acceptate ne servesc 'de baià la verificarea,, calcularea si descope-
Hrea unor noui probleme, la stabilirea unor noui legi.
Aceste lucruri fiind intelese, ne vom Inapoia la omul noStru
vom lua toate iPotecile perfectiondri. err care 1-am Inzestarl
(-apitolele precedente, readucandu-1 la normal.
punct de vedere fizic, va fi format, ea oricare din noi si sin
'aoditicare pe care i-o vom aduce, va fi sd-1 rnicsordm, dându-i
4Itr'
Forma celei mai mici dintre insecte, sau a celor mai mari infuzorii.
:nfimele creaturi, ce se gdsesc de obicei -In apele statAtoare.
li aceastà stare,._11 vom lua cu un cleste fin, in timpul somnului.
11 aseza cu grija, pe _frunza unui tufis, in grddind si-1 vorn ldsa
-;e oescurce singur, din a6eastä situatie.
drept vorbind, acest orn infim n'ar -putea exista nid mdcar teo
r cdci redus la aceste proportii, creerul säu, n'ar mai functiona ca
al iostru.
Totus, eu reierva, Cà va fi mai putin inteligent, deeât omul nor-
ni-1 putem inchipui microscopic. Aceasta, nu vine In conflict
Jerientele la care-I vom supune, experiente extrem de interesante
vaIoroase.
,e vorn'inapoia unde I-am fäsat si-1 vorn observa: Tocmai se de-
F,:teaptl.
um e hied noapte, nu-si dà searna de schimbarea ce s'a petrecut
neputându-se compara eu obiectele din jurul sdu. Crede cd tru-
put 'du are vechile dimensiuni. Trebue sd aceastd impresie, In-
:r-cdt 1ntre membrele sale, s'a pdstrat proportia.
r.urând 1nsd, soarele rdsare si cum Incepe sd se lumineze, omuletui
nostril rid din surprizA In surprizd.
Nu se simte micsorat. E de fapt convins, ed are mdsura normald.
dar nu recunoaste obiectele din, jurul
Terenul pe care calcd e o cindatd snprafald, formatà din enorme
sesuri verzi, strAbdtute de canale, prin care curge un torent de lichid,
din cauza gropilor si tepilor isi croeste cu mare greutate drurnul.
Nimic din toate acestea, nu-i reaminteste aparenta frunzei, asa cum
stia el.
Curând, un alt spectacol, mat extraordinar, Ii atrage atentiunea.
Toernai in fata lui, vede o enormd sferd transparentä, strdlucind iii
razele soarelui
singur soarele-si-a pdstrat pentru el proportia.
Trebue sa vd spunenr cá ceeace vede el, e o picdturd de mud. Dar
rnuletul n'o recunoaste, cäei acest glob li pare In raport cu corpul säu.
innalt .de 164 picioare. Se apropie
unde apasd, cedeazd atingerii sale, de
el si Inceared sd-1 atingd. Punctul
ca invelisul unei mingi elastice.
Accentuând apdsarea, sfera isi schimbd forma, se intinde ca o
trompd, absorbind pe imprudentul
omulet; 11 poartä pe suprafata strä-
lueitorului glob, intr'un ametitor vârtej,
dar il mai tine hied fixat, ce se linisteste In cele din urrnd.
Inteo parte a sferii, in timp ce el se sbate
www.digibuc.ro
Pebraurie t!cfn
disperat, eland din maini si din picioare, färd a putea sd scape.
Cum e dotat cu simt i ratiune, inceared sä-si explice fenomenul
si dupd câteva reflectii face urmAtoarele observatii:
Am ceizut intr'o lame necunoscutei, unde legile fizice ale ptimein-
Mai; surd cu desdveirsire schimbate.
Pe aceastä nouei planetei, exista un carp, pe care-1 voiu numi apet,
nestiind ce name ii dau locuitorii tinutului, materie care n'areinsa
tumic comun, cu apa de pe peimeint.
In loc sd se intindet conform vechiului principia al stabilirii
ia o forma sferica.
Aceastd substantei nu e au lichid, un solid sau un coloid si evi-
dent, cam nu e nici gaz, trebue sd fie o a cincea forma a materiei, ne-
canoscutti pe pennant.
Pe ceind apa e incompresibilei, aceasta substantd pe care ma aftu,
e de o remarcabild elasticitale. Met simt in ea, ca intr'un cortfortctbil
haniac. Altei ciudeitenie constä in faptul cá aceastä apd nu umezeste;
stint absolut uscat". _
Totus surprizele nu s'au terminat pentru omuletul nostru.
. La un moment dat, simte un frig grozav, näpädindu-1 treptat, desi
soarele-- se inaltd pe cer si (Id tot mai multd cdtdurd. In acelas timp,
ii pare cd globul cristalin ce-1 legdna, descreste treptat. Se simle de-ase-
meni, animat de o stranie fortd interioard, ce-i Inaltä.rnoleculele. Nu.
Intelege, cd aceste fenornene, sunt cauzate de evaporarea pieäturei de
roud.
Legile evapordrii, cdrora ea om normal, le-a dat o prea mica In-
seinnätate, sunt acum de o capitalà importantä. .
La un moment dat, se simte tarit intr'o teribild eädere; o sgudui-
turd violentd, ca aceea a unei explozii, 11 strdbate.
Se gäseste pe pdmant ached', pe frunza ce-1 poartd. Bagd de seamil,.
cd mingea transparentä a dispdrut cu totul.
Asta inseanind ea" s'a-indltat sub forma de vapori, formd sub care
ocupd un volum de 1700 de ori mai mare, dealt atunci când era li-
chidä. Teribila putere de expansiune, a pic5turei de mud, a cauzat ca-
lastrofa.
Ornuletul nostru, se simte cu desdvârsire inghetat si Intruck e Ii
her, .primul sdu gland e sd aprindd un foe. Materialul pentru aeeasta, nu
i-ar lipsi.
Tot felullde substante animate, vegetate, minerale plutesc in
fragmente, prin aer.
Terenul însu, care In unele locuri pare uscat, furnizeazd ex
celente combustibile. Cdutând putin in juru-i, gdseste curand
acest sfäramdturi, acumulate de vânt, buedtele 'de fier si cremene, car:
frecate una de alta, produe scaptei.
' Omuletul clddeste un vraf mai Mare decât el Inceared apoi
dea foc. Dupd o ord de sfortdri disperate, isi dà seama, cd niciodatä
nu va reusi. Si conchide:
Pe lumea in care am cazut, oamenii nu uzeazei si nu cunosc focal,
tici legile fizice ale acestei planete, nu permit aprinderea lui".
Miriade de grdunte de praf, care noud ne par neinsemnate, ar fi pe-
ricole reale, pentru micul om. Aceastä ilustratie, reprezintd cdteva din
cele mai comune tipuri din firele de praf ce aspirdm, vdaute la
microscop constituite din pdrticele minerale i organice
Noi care stim eà micul nostru erou, e hied pe pdmânt, gândim cil
ceiace spune el e o nebunie. Totus, .din punctul ski d,e vedere are drep-
tate.
Sau spre a fi mai deslusit, atâta timp cât va incerca sd aprindd un
roc, prin mijloace fizice, ca frecarea sau lovirea a cloud bucäti minu-
scule de materie, sau prin concentrarea razelor de luminä, eu ajutorul
imei sticle máritoare, nu va reusi.
Dece? FiindcA suprafata materiei, asupra cdreia actioneazd, nu e
destul de intinsd si in acest caz, cdIdura ce radiazd, se rdspândeste ime-
diat ce s'a produs, inainte de a fi atins punctul de aprindere.
In éele din urmd sfortdrile Monte 1-au incalzit putin.
Incepe sd umble. Dupd multe greutdti, ajunge inteun loc, care se
3
 o town rir f 93n
prezinta ochilor sal, sub cel mai extraordinar aspect. Ei o regfune a-
coperita cu bruma. Cum sa recunoasca insa' omuletul nostru acest fe-
nomen atk de comun in spectacolul de necrezut ce se desfasurà ochi
lor sai?
Se gaseste de fapt, in mijlocul unei feerice architecturi, printre
colonade scânteietoare de cristal. Soarele jucându-se printre ele, pro-
duce coloratiile curcubenlui, formeaza parapete de safir, baricade de
smarald, palisade de rabin, fortificatii de ametist, topaz 5i opal.
E o viziune fantastica, orbitoare, pe 'care n'ar fi Indráznit s'o ima-
gineze, nici In cel mai extravagant din visurile sale. In cele din urma,
crede ca nu e deck un vis miraculos CI-lei la un moment dat palatele dc.
flacara §i lumina se näruesc, se topesc si se transforma In milioane de
balonase cristaline, ce dispar In aer. Bruma s'a topit la ckdura soare-
lui si picaturile de apa cristalizate, ce o formau, s'au reIntors in atmos-
feed, sub forma de vapori.
Omuletul nostru se freaca la ochi si se ciupeste, spre a se con-
vinge ca inteadevar e treaz, Mirarea sa e cu atk mai Indreptatita cu
-cat noui accidente vin s'o ntareasca. Unul din globuri, 1-a prim In tre-
Spre marea lui mirare, onral microscopic, vede plutind pe suprafala
apei un ac, care pentru el e o enormA barfi de old. In jurul lui, apa
formeaa o cavitate, datoritfi capilariajii care produce remarcabile
i?P41,11%4DPA iLl .0.11ADA
Fara Indoiala daca omuletul nostru ar fi reflectat putin, si-ar fi
reamintit legile atractiunii capilare, a puterei de expansiune a ga-
zelor, a radiatiei càldurii care-i erau cunoscute si si-ar fi dat seama rá
ele opereaza in mod firesc pe planeta unde se afla.
Dar pe când era un om normal, accidentele produse de aceste legi
nu aveau importanta In viala sa cotidiana.
Dacà mergern mai departe, imaginând un Intreg popor de oameni
microscopici, -Intern fi siguri ca aceasta lume §i-ar face cu totul alta
ideie de natura, iar cartile lor 4e fizica, mecanica si foarte probabil de
filozofie 5i morala, n'ar -semana câtusi de pulin cu ale noastre. N'ar
rationa dupd principiile noastre si in multe cazuri, ar crede tocmai
contrariul.
Aceleasi deosebiri de judecata §i aprecdere ar surveni, daca In loc
sa fie mici ca grauntele de Mina,» oamenii nostri ar fi mari ca muntii.
Vom lua un exemplu spre a demonstra acest Tapt:
Cativa copli de uriasi se fugaresc pe drum intorcându-se deLi
scoala.
Copiii nostri normali nu pot produce prin asta deck nouri de
colb ce plictisesc pe drumet.
Intre acesti titani însá, consecintele au alte proportii. Sub Inck-
tämintea lor, stânci, arbori, construclii de fier si piatra sunt daborite
asa cum am clarkna noi un cuib de furnici, din nelidgare de seama.
Stancile reactioneazd sub aceasta teribila frecare cu extrema vio-
lenta 5i se incalzesc atât de tare lincât izbucnesc In flacari.
Aci e cazul unui foc aprins prin simpla atingere, 5i-de unde omul
microscopic nu putea obtine foc din nici o substantá, cele mai multe
din materiile raspândite pe pämânt ca granitul, nisipul, metalele si ve-
getalele, au pentru acesti giganti proprietatile acelor corpi rari ce se
aprind la cea mai ward atingere.
In acest caz iarasi, chimia si fizica unor fiinte ca acestea s'ar baza
pe prinCipii cu totul diferite de ale noastre.
Si acum o and Intrebare:
Este §llinta de care suntem atk de mândri 5i care se bazeaza pe
mii de ani de observalie, de rationare si calculatii, numai o limitata
interpretare proprie actualei specii de oameni al carei Inteles depinde
de fizicul lor 5i de posibilitkile de percepere ale organelor lor?
Se pare ca e inteadevar asa, mai ales daca ne amintim ceeace am
rnai spus cu privire la imperfecta -functionare a acestor organe.
Asta nu Inseamna Insa-ca ceiace am aflat cu atâta trudd In dome-
niul stiintei e fais si inutil, ci ca ceiace stim e doar o mica parte din
adevar. Si departe de a fi descurajali in sfortarile noastre de a afla ade-
värul In intreaga sa splendoare, acest gand ne indeamna sa studiern
natura tof mai mult 5i sa Incercana sa-i smulgem câte un nou secret en
fiecare efort,
*-1-64444-.4444-11-4-11-04-11 4-11-11-04411+04-1444
-4Sitit4.44444..

efecte de luminA
târându-1 cu sine si a disparut apoi, lasandu-1 o
time, ce-i pare teribila. Dar In lire sa se loviascä, ajunge usor la pa-
mânt, cu alte milioane de obiecte, ce plutesc in aer, in acela§ timp cu
el. Incepe din nou sa mearga si ajunge inaintea a {loud intinderi stra-
lucitoare, ce-i par dona oceane, desi diferà mult una de alta: prima
are marginile bombate, pe când cealalta formeaza o cavitate.
Observarn ca ceiace-i apare sub forma unui ocean convex, e o in-
fimä cantitate de apä, cazuta pe o suprafatä neabsorbanta, cum ar fi
o foaie de varza, iar cealaltá, o cantitate de apa dazutà pe pamânt.
In Virtutea legii atractiei capilare, adeziunea la materia inconju-
ratoare, depinde de natura corpului, in contact cu apa.
Gasind un vas proportional cu sine, omuletul nostru incearca sa
ia_putina aria. and se apropie, apa se repede spre el, cum se mai In-
tâmplase si cu globul, si incearca Inghitä. Se retrage si vede cu
groaza, ca In acest straniu tinut, legea inertiei materiei, nu actioneaza
ca pe pamânt. Aci, In unele imprejurari, materia pare dotata cu gândire
si putere de actiune, caci sare asupra obiectelor ce-i vin in apropiere,
ca un animal asupra prazii.
In timp ce face aceste reflectii, vasul s'a umplut cu apa, dar el nu
stie cum. Fiind prea plin, incearca sa verse putin din continut si-I
Inclina. Apa nu curge. Il Intoarce cu gura In jos, apa ramâne In vas.
Omuletul nostru e stupefiat i descopera o noua lege fizica: aceea
ca apa e o substanta semifluida, care adera la vasul In care se *gaseste
si nu se deslipeste de el, sub actiunea gravitkii, in orice pozitie
s'ar gasi.
Aceastä observalie desteapta In el dorinta de a studia fondul a-
cestei substante, cu proprietAti atat de curioase si neindraznind sa se
aventureze in apropierea-i, incepe sa arunce diverse obiecte in ea.
Un bloc enorm de fier se gäseste langa el in realitate e un
graunte de fier. Il rostodoleste §i-1 arunca in apa. Pierul pluteste ime-
diat. Reincepe experienra, aruncând pietre si diferite alte obiecte. Cele
mai multe plutesc; altele sfarsesc prin a se cufunda, când s'au imbibat
cli lichid. Dar acestea sunt exceptii.
La un moment dat, vede la o oarecare ,distanta o giganticä barà
de otel.
Comparând dimensiunile ei cu propriul sau corp socoteste ca tre-
bue sa cântareasca -cel putin ckeva tone. In realitate e un ac, de mii
de ori mai mare deck el.
Printr'o inteligenta manopera, brazdând pamantul sub el, reu§e5te
sa NCO aceasta gigantica mask sa lunece usor spre suprafala oceanului,
unde ojunge printeo imperceptibila coborlre, dupa ce s'a gresat pu-
tin, in contact cu pamântul unsuros.
In aceasta stare, bara de lier ramâne la suprafata apei si formeaza
o albie proprie in care pluteste linistita.
Am putea da la infinit exemple, In aparenta, contradictorii cu le-
gile naturii asa cum le cunoastem, dar cele citate ne par saficiente_spre
a trage o concluzie.

www.digibuc.ro
REALIT ATEA ILUSTBAT.I 20 Febraarie 1930

Actualitäti
Celebrul clown Grock
isi scrie mernoriile earl
Vor apeírea curdnd in-
tr'o mare edilurd ger-
wand. Perdru ele pri-
meste modesta sumci de
100.000 meírci plus
tantieme, adiceí pesle
/1.000.000 lei.

Stg. jos: ultimo folo-

grafie a Regelui Mihai,
luatei la innapoierea Su
Canítald.

M. S. Regina Marioara a Jugoslaviei, a sosit pentru cedeva

zile, la Bucuresti

2:13,z

La Roma, Mussolini si cancelarul austriac Schober, ur-

memd cant! funebru al decedatului ministru al muncii, E.
Bianchi.
t-111.!)- rofogralin noaslrei reprezintä un transport de
peste 1500 de detimiti cu destinatia Guyana, celebra
Insulli a dracului". Printre ei se alld si Joseph Klemo,
fostill adjutant al lui Abd-El-Krim a ceirui sentinta la
moarte a fost comulatii in muneti silnicü pe vialei.

www.digibuc.ro
 20 Februarie 1930
REAL1TATEA LLUSTRATI

in* trudnici a piticului

dela Mosi
Un taxi ne duce spre eartierul Mo5i1or.
Berman, reporterul nostru fotografic, in fata eäruia chiar
Regentii pästreazA un minut de reculegere, cand ies dela solem-
nitäti, are Intâlnire cu cel mai mic orn din Romania. Iscoadä
de curiozitdti, reporterul nostru fotografic a aflat, prin nu stiu
ce tainA a profesiunei sale, adresa- fenomenului :
Colentina, 5.
Descindem la un colt de stradä.
---- MA rog, aci stA pitieul dela Mo§i ?
0 cra1§rnäritA ne indrumeazA :
In fund.
In fundul curtii se aflA un fel de easä-bordeiu, inaltä de doi
metri. 0 casa pentru pitici, pe jumAtate afundatA in pAmant.
Ca sa* nu bath' vantul prin pAreti, i s'au fAcut din mormane de
cArAmizi nesudate intre ele, ziduri exterioare, o cAptualA peste
zidurile ei de lut.
Dar piticul nu mai stA aci! Spre dezolarea noastrA aflarn cA
s'a mutat.
Unde s'a mutat ?
Prima stradA la stanga, in strada Eliade RAdulescu-Moi,
13.
Piticul dela Aloi schimbA cartierul, ea 55 fie mai a-
proape de balciul care-I hrAneste. Ganditi-vä : pentru el dis-
tanfele sunt triple....
PRICHINDELUL CC CAP DE SHAW
La No. 13, in dreapta, se aflä o cAsutA galbenS. In fata ei, un

ehio§c de lemn: e locuinta unei fernei sArmane. Doi sal-

câmi uscati. Ghereta scundä a cainelui. In fund, altA cA-
sutil, cu prispä Pe prispä, o oae cafenie. Trei cAtei ne la-
tea; unul e raios are albeatA la ochiu Altul alearga pe
balustrada prispei. Nu cumva e un Caine de circ?
Larma cainilor a scos pe prispä un cap de om. Da, nu-
mai un cap; frupul omului e ascuns dupd balustrada scun-
dà a prispei, i ai impresia eä acest cap umbla §i el, ea
cdtelul, pe balustradä, lipsit de trup §i de membre.
SA fie piticul, sau un om care, ca sà se ascundA dupa
prispA, s'a that pe vine? E un cap de orn frumos, cu o
barbd lungS, ingrijitä. Trebue sd fie tânAr: barba e casta-
nie, privirile omului sunt drepte, pärul bogat, eu frezd".
Da, un bArbat frumos, un cap de expresie, un cap de fune-
tionar, de diplomat poate, eu barba asiriand, expresiv §i
bland c a un Tristan Bernard. Dar deee omul acesta serios,
se arnuzA mergänd, dupä balustradA, pe vine ?
Balustrada s'a 'sfar§it : in up prispe1, apare o viziune a-
tAt de originalA, Malt, simpla ei priveli4e, te-ar vindeca
de blazarea c4unata de monotonia creaturilor umane, pe
care le lntalne§ti zilnic pe strAzi. Ei bine, capul acela se-
ver, bdrbos, ca de Bernard Shaw, nu mare, ci normal, e
a5ezat pe un trup de copil de 2-3 ani. Am impresia ea*
privesc capul omului cu ochii liberi, iar restul trupului sàu
printr'un binoclu 1ntors.
Piticul este Inteo cArnä§utA eenu§ie, pantaloni cu bre-
tele de pdpw, cu picioarele goale, picioare eu laba par-
eA retezatA. ea la ehinezoaice.
Ne prezintdm. Pitioul Imi intinde o inAn'A grasutA, care
incape liana la cot intr'a mea :
-- Ion Dobrogeanu, se prezintA el. Poftiti In casA
vä. rog...
Intrdm. D. Dobrogeanu locue*te o odSitä, In dreapta. In
fund, douà paturi, falS In fatA; intre ele o rna.35 cu foto-
grafii, mici oglinjoare de buzunar, suveniruri dela Mo§i...
Pe pat, almanahuri, ziare... D. Dobrogeanu citeste regulat
ziarul Dimineata, dupd care se poate ascunde, ca dupd un
paravan. In odae se mai af15 o masinA de OM cu plitA,
al cSrui burlan e scos pe fereastrA, o polità verde, pentru
veselA, un dulap... Te-ai astepta ca mobilierul sA fie ade-
- . _ cuat staturei gazdei, dar are proportiuni normale. Un sin-
gur obiect e fAcut pe dirnensiunile d-lui Dobrogeanu: Mu-
5

www.digibuc.ro
 hr_ILIPArti 11) Pebruarie 1930
cregeut detot, nut mult de suferit... A avut insa i mâneterea
constantä,-de a simli totdeauna can, dragostea pärintilor siii. A-
cestia 1-au limit multii vreme acasfi, ocrotindu-I. Ionel se Meuse
mare, instincte noui facurd sufletul sà tresard Inteo primdvard,
si se lnsurd In 1924 cu o fatä nu tocmai scuncid.
Ion Dohrogeanu, desi mic, a fost un, bun bArbat i pn buri
gospodar : a avut cu solia sa pe mica Lenuta, care azi are sapte
anisori.
Dar pdrintii lui Dobrogeanu murird, avutul se nimici, o vie fu
vândutd si familia piticului se risipi.
De patru ani, Dobrogeanu si fetita cea Thdruntä i fragild, bat
ca1ea,pril5egiei si a mizeriei, pierduti în vârtejul Capitalei.
Ei au azut aci pe mâna unor patroni spedulanti, cari i-au ex-
pus la Mosi In bardci, plätindu-le o mie de lei pe tuna, and numai
chiria odàilei In care locuesc, este de 800 lei. Mereu dator la jupârt,
Dobrogeanu fu exploatat cu nerusinare.
N'ai gäsit un angajament mai bun ?... Poate la vre-un
Dar eu n'arn nici un nurndr", ca allii de talia med.
Bietul Dobrogeanu, fiu de rnici agricultori, nu stie nici un
exerciliu din cele ce fac liliputanii dela circ.
El ar putea Insd deveni un bun artist de cinema, si vreau sal
recomand regisorilor. In pins, este foarte fotogenic, dupd cum se
poate vedea din fotografiile noastre.
FEMEEA-PAIAJEN E RANITA
D. Dobrogeanu a dus deci, In ultimul timp, viala truditá a ar,
tistilor de Md.
Inehis In baraca de pânzd zugedvitd,- considerat de patroni ca
un animal curios, bun de tinut In cuscä, lângd cimpanzeul grotesc
sarpele boa din lada cu plapomi, piticul se gândeste la satul sau
din arida Dobrage. Se strädueste, pentru fetilà, sd-si amelforeze
traiul si se chinueste sà Inv* bicicleta, pânäce ajunse un bun
ciclist.
In atmosfefa plind de larmä, in mijlocul trudei lor desfdtdrii
altora, Dôbrogeanu leagâ prietenie cu tot felul de iluzionisti i fe-
noniene, dela Mosi.
Alâturi de cortul In care este expus, se aflA baraca femeei-pA-
iajen. Acolo a cunoscut pe Marioara, fatd de statura normald, care
ingrijeste acum de Lenuta.

gd dulap, e sprijinità o bicicletä ca de copil, cu rotile

at cloud rarfurii obicinuite.
Marioaro, dd-mi vesta...
Marioara e a fatd de staturä normalâ, care surfide
blajin, mângâind o fetild foarte mica, cc nu priveste
cu ochii plini de vioiciune curiozitate...
Vino la tata, Lenulo.
Lenuta, fetita cea mica, e flica d-lui Dabrogeanu. In-
telegem indatd, nùfrà o strAngere de inimA, ed acest
copil cu figura desehisd si frumoasá, e mult prea
scund, pentru vdrsta sa...
Fetila piticului e pitied...
INTR'UN SAT, DIN AR1DA DOBROGE...
Lenuta se aseazd pe pat. Iângd tatäl sdu. Aprindem
ate o ligare. Fumul tigiirii d-lui Dobrogeanu tachi-
neazä pe ducluia cea infiruntd, care râde J,1 imprästie
cu manute de päpuse.
Vorbim. Oarnenii a-
cestia sunt blânzi, prie-
tenosi, sociabili. D. Dc4
brogeanu vorbeste calm,
cu sir si cu multd in-
telepciune. A trecut
prin multe si are o via-
truditä; nu lipsità de
neprevázute drame. Din
vorbd in vorbd, Incepe
sd ne povesteasa via-
sa.
E roman; s'a näs-
cut In judetul Tulcea,
comuna Kataloi, o loca-
litate pe linia feratd
Tulcea-Babadag, la Es-
tul areia se intind
mlastinile Dunärii, iar
la West spinarea dealu-
lui Nicultce. Regiunea e
o campie micä, unde,
pirintii piticului, mici
agricultari dobrogenr,
hicrau pämântul.
Ion, copilul care n'n

www.digibuc.ro ,ve
5..\,1441114.404.4"
 20 Februarie 1920
1MALI1'ATEA ILIISTBATA
Pitictir povesteste, iar Marioara Inteleg ea pdpusica aceasta fragila,
surade invariabil. O Intreb, cãu- poate si ea sa sufere, omeneste, si Vreau soarele, mama Vreau postale, cu portretul ski si al Le-
tAndu-i tara de fenomen al naturii: soarele !... nutii.
Si d-ta te expui la Mosi ? sa-i placa jocul, ca lor... Soarele nu-I veti putea da, mien-
In adevar, lânga bieicleta-breloe Intra apoi prin berárii, uncle ga-
lei. Ea e sortita sa se ascunda toa- seste uneori eameni mai darnici, la
Da, eu sunt femeea-päiajen. si scaunasul de o patina, se afla un
o privesc uimit, caci trupul ei pätue de 10 centimetri, cu o papu- ta viata, In vizuinea lor de umbra petrecere. Trebue sa umble
n'are nimic de pdiajen. se de portelan lnauntru. Lenuta mai umezeala, din eartierul bâlciului. WAWA' noaptea, tarziu, ea sa strangli
Am fost angajatil la Iluziune", Dar o rochita de vara, de o palma, 30-60 de lei,
imi explica fata. Faceam pe fe- are si o vacula de cauciuc, a carei nu-i vei face cadou, cititoare pe suflete din strada hrana celor trei
Eliade Radules-
meea-pdiajen, intre oglinzi... O i- muzieutä din pântec s'a stricat. Ea care te amuza aci viala trudnlea
profita de vizita noastra, ca sa iasä eu-Mosi, 13.
luziune fizica"... Am fost la multe In curte, sa se joace cu vacuta de piticului dela Mosi ?... Uneori, sunt nopti de ger, si vi-
bâlciuri, la Iluziuni".... Da nu se cauciuc i cu oaia veritabilä, de pe forul doboara pe omul cel mic, in-
casticià mai nimic. Ne da pana la 'CAND AM REGRUTAT"... gramadindu-1 inteun colt. Se in-
150elei pe luna, fara mask i stam prispá.
In soare, Lenuta are ochi albas- Marioara ne pofteste la cafea. toarce acasa, in odáita din fundul
toata ziva i toata noaptea la iluzie.
Marioara are la Tirana o taeturä tri, viol; fetita, foarte comunicati- Pe pat, cu picioarele atarnând Oborului, rapus, umilit poate de
groaznica, cicatrizata In vânat. VA, vorbeste cu oaia, eu noi repor- grasute, d. Dobrogeanu i fiica sa. are ranchiunli. pentru
glumele celor
V'am
cari Insa nu
spus ca d. Do-
Dar la mânä ce ai.? terii, cu vacuta de cauciuc... Sporovaim din gurd, ea la ca- brogeanu e o fire sociabila
Inteleg dela primele ei vorbe, ea fea.... si op-
M'a Mat barbatul meu, la un o nond tragedie se schileaza In sir- timista, pe laugh' care gluma alune-
chef. Se imbatase... Ara:1i tânar, domnule Dobro- ca. Si are bucuria, când se intoar-
In adevar, o drama s'a petrecut fletul acestei fetite, ce ne-a primit geanu cati ani ai?
cu atata veselie. De pe acum, se a- 36. Am recrutat In 1916.
ce obosit acasa, cà poate sa aducti
la Mosi. Piticul cu figura serioasä dânceste o trasatura ciudata In fi- fetitei o bom.boanä, sau o bucalica
blândd, vorbind cuminte i cu rea ei: e cocheta, iubeste rochiile Ai recrutat ?... Cum asa ?... de socolata...
rost, atrage spontan simpatia, in Da... Asa e legea : toti româ-
special a firilor blânde. Intre cel frumoase, li place sa se gateasca. nii trebue sa recruteze, cand le vi- UN VIS SPORTIV...
mai mic out din lume" si temeea- Maine, cand se va face mai mare, ne termenul. In 1916, m'am prezen-
paiajen", trudita ca si el in fundul va voi sa fie frurnoasa, sá placa... tat In fala consiliului de recrutare. Da, e un om euragios, care a su-
unei panorame, visand un orizont M'au masurat si au gäsit ca. am 1 ferit mult, dar are incredere In,
mai larg, mai deschis, s'a nascut o metru si 7 Inallime. viata.
simpatie fireasca. Sotul e brutal, Si te-au reformat, desigur... Imi Incredinteaza un proect care
Nu... Ii e scump:
chefueste... Inteo zi o raneste pe Vreau sa fac circultul Roma-
Marioara, i o alungä. Femeea, cu Cum : nu ?...
inâna In sange, fuge... E singura, M'au adus Inca de trei ori, niei Mari, pe bicicleta...
nu are ce mânca. Piticul o adapos- fiindea spuneau ca cine stie In adevar, d. Dobrogeanu inten-
teste la el acasa, in odaita Ingustä, poate sa anal. cresc... In al doilea tioneaza sa plece intr'un vast tur-
ca dinadins croitá pentru pitici.... an, iar m'au adus de vreo trei ori. neu ciclist.
Dar eu tot de 1 metru si 7 am ra- Vei rezista?
M1CUL SULTAN mas, pârfá azi... Am antrenament.
Piticul cu barn' e foarte asemeni Ali fi crezut asa ceva ?... In co- Si ce vei mânca?...
acelor pitici de portelan, risipiti misia de recrutare exista un me- Voi vinde carti postale ilus-
prin iarba grädinilor bogate. dic, un orn de stiinta deci. Piticul trate, in orasele In care ma voi
Fiind mereu expus In fata publi- a fost purtat de nenumärate ori la opri...
cului, a dot:pandit un aer solemn, o comisiile de recrutare, ca sa se 1-e dor de duca. Vrea sa sparga
tinota frumoasa, cu capul In sus, vada daca... nu mai creste !... Dar orizontul ingust de bald. Il chi-
oarecum martial, mândru. Lui Ber- d. Dobrogeanu nu e suparat, de a- nueste nostalgia spatiului, a câm-
man, reporterul nostru fotografic, cest fapt, care, pe mine, marturi- piel, In care s'a nascut...
in fata acestui portret extraordinar, sesc, ma revoltá. Bine, li spun, dar fetita?...
Ii sclipesc ochii, la fel cu obiecti- Mi-as fi facut datoria, cum ar 0 iau pe ea?...
vul aparatului sau. Piticul pozeazä. Dobrogeanu cu bicicleta fi hotarat ei... spune firesc piticul Va fi cu putinta?...
Asa trebue sa stea si In fala publi- Intelegeti ce drama se pregäteste ?.. care a recrutat de sase ori !... Intr'un atas, la bicieletd.
cului, pe estrada Invälita cu chem- Lenuta e dragalase, are o figura latà ce vrea sa faca acest our tru-
brica rosie, dela Mosi. Pare un mic frumoasa, expresiva. Dar e un COPILA FARA BRATE dit: sail procure o bicieleta cu a-
pasa din poveste.... pumn de fatd !... Ce se va intâmpla Sorbiin cafelele, furnam... tas, sa ia minimum de hagaje,
Un moment, NI rog, ne spune maine, când, acum, la sapte anisori, Da-mi nitica apa, daeä nu te sa porneasca in circuitul Rornâniei
Mari! E un miraj? Va isbuti cel
d. Dobrogeanu; Marioaro, aranja- ea se priveste indelung In oglin- superi, cere Lenuta Marioarei.
zä-rni nitel párul. joara rotunda, de buzunar, de pe Domnisoara Lenuta e bine cres- mai mic orn din Romania", In a-
E un orn ingrilit. Se piaptana eumasa, pe care abia o poate ajunge cuta delicata. Berman Imi sopte- cest record?... Ce-1 determina la a-
grijä ; îi arcueste indelung mustä- pe dibuite. Inaltându-se pe seliunas? ste, fixand-o cu ochii lui galbeni ceasta Incercare?... Dernonul spor-
tile; Marioara se-bin-1H rochita feti-
Ce se va intampla cand, intr'o N am shut ca are o fetita, ca tiv, groaza de bâlei, nostalgia de
tei, care rade de bucurie ca va fi va simti, ea si tatäl sau odinioara, has fi adus jucarii... SOL_ si eu am s.patiu, disperarea de a nu lasa pe
fotografiatä. fiorul necunoseut al celui mai ome- copii... mica Lenuta In mizeria de azi, ne-
Una, douä, trei... Gata! nesc dintre sentimente ?... Ea de pe Dar asta ce e ? intreb pe d. cesitatea
la soare?-.
aprigä s'o scoata la aer,
D. Dobrogeanu se (la j6s din pat acurn se priveste Indelung In oglin- Dobrogeanu, aratand spre o foto-
cum te-ai da d-ta jos de pe dulap. da, isi surâde, potrivindu-si párul grafie din parete... Un obstacol sta insa in calea a-
Un scaunas de o patina, lânga bi- rebel, i, la urmil, parca o umbra E Niculina, prietena Lenutii... cestui curagios WA. Nu are bani,
cicleta minuscula, e tronul acestui usoarä, ca b Indoiala, ii trece prin In adevär, sub fotografie e scHs: cu ce sa-si ampere o bicicleta cu
mic sultan, dinteun basm pentru oehii albastrii... Niculina". E o carte postala atas. Evident, nu ar trebui mult,
oameni mari. Copil inteligent... Ar fi paca,t prost imprimata, din cele ce ofera dar bunul pitic dela Mosi, nu-si
FETITA PITICULUI sa nu invete carte... publicului artistii dela panorame, poate procura fondul de echipare
N'am s'o pot da la scoala, rezistenta. Patronii de barace II
cand vin cu cbeta. Ea reprezinta o speculeaza
Nu-mi pot lua ochii dela fetita. o priveste tatal sau... Stiti, copili fetita de 5--6 ani, fara brate, ase- zarea de earti neomeneste, iar din van-
E mititica, pläpanda, si totus foarte stint rai... Ar fi un chin pentrn ea... zatil pe un soclu, ca un bust de nici mdcar n postale, nu castiga
vesela, foarte vioaie. A mostenit nu Dar am s'o invat acasa... inarrnura. De pe soclu atarna doull pentru copil. hrana substantialä
nurnai. dirnensiunile de päpuse, dar Lenuta cuprinde cu- manutele pidioruse, cari, In raport cu trupul
copilei, sunt mici cat doua deget. truCe am putea face, eititori, pen-
.
si optimismul tatalui sau, care este gâtul tatalui sau...
atat de curagios, in fala asprei E fata fdra brate", ne lamu- gios?acest pitic simpatic i cura-
vi eh. SOARE !... SOARE !!! reste d. Dobrogeanu. S'a nascut ra- daca nuPoate ca-i yeti da o idee,
incurajarea voastra mate-
D. Dobrogeanu ne snit te induio- m brate i cu picioarele foarte
sarea in fata fetitei, i ne spune : dulLenuta tréee firesc pe sub trepie-
aparatului fotografie, farä sa-t Unul nrci nu are degete. Cela- rialá,Si de care ar avea atata nevoe.
E palicla... Nu iese nicioclata atinga. lalt, mai lung, ji serveste ca sa ma- mi-ar trami o autorizatie...
din Casa.- Marloara, In curte, a suit-O Omul e hotarit.
pe bicicleta paterna, si o plimba. t-lance cu el si sa apuce lucrurile.. Lenuta bate din palmute:
Dar dece? Soarele i-ar face bl- Am intrebat-o ce i-ar place mai Niculina are fala ovalä, draguta... Taticule, ma iei si pe mine!...
ue... DuPd cum väd, izar place sa mult sa aiba. Eram prieteni, cu ai ei, la Plecam!... Plecam!...
se joace, la aer, cu copiii... o rochita de vara.... Mosi, he spune d. Dobrogeanu...
o domnule, sopteste sarmanul -- Dar acum e Fetita fard brate", prietena Le- Are nostalgia soarelui, papusa a-
tata, copii rad de ea, se strâng In nutii.... ceasta vie... SANDU VORNEA
Rochila de vara e mai fru-
jurul ei când o väd; o batjocoresc rnoasa.... Cu flori... Mi-a dat o data VIATA NOCTURNA A PITICULUI
cu glumele lor, si o fac s planga... tanti o rochita... Si ciorapei...
Biata Lenuta, uneori se duce in Se da jos de pe bicicleta si in-
colt, la báeänie, sa-si cumpere born- cepe sä alerge prin curte, eu pasii Dar acum, când targul Mosi- D-rul N. DURAND
boane. E veselä, cum o vedeti, si se aceia de japonezä-copil. Striga : lor e inehis, ce faci d-ta ?...
Piticul dela Mosi sta toata ziva In Medic al }Miler Tekirghiol,
bucura grozav ca-si va lua born- Soare !... Soare !... casa, iar pela 6 seara, când tutu- Boll de Femei, Chiruigicale,
boane. Dar, pe strada, ineep copiii -Nu va. mint. E strigatul ei, in nericul se lasd, iese In oras pe bi- Venerice, liatermie.
sa 'Ida de ea, si fetita se intoarce ziva aceea frumoasa
din drum, Mra sali mai eumpere gândesc la acea piesade de
iarna. Ma
Ibsen, In
cicleta.
La eolturi, lumea se strange in Stradela Sft. Nicofae S.; ari Nr. 9
horn bo a n e.... care Ion Manolescu, (prin Lipscani)
SI ce mult ar vrea Lenuta sa se ereditatii, vietima a jurul Sari, d. Dobrogeanu se ex-
joRee cu copiii '... Dar copiii nu ros : striga atât de dure- pund" cu aerul sail de pasä- din Consult. 10-12, 5-7 Tel. 34018
basm, si vinde celor de fata carti

www.digibuc.ro
 i.IKALITArEA ILUSTRATA
o Februorie

Unelte care au slujit

la ucideri
VA catil cu teanid la primul säii fiu: Cain era fiul marelui
pAcat originar, pacatul ce atrAsese mânia lui Dumnezeu.
.1r( Fratele lui cel mic, Abel, era pazitor de oi ; Cain
'lucra pamântul cu un silex.
A adus Cain; din rodurile pâmântului jertfa lui Dumnezeu. $i
adus si Abel dintre cei dintAi miei nascuti
cätat Dumnezeu spre Abel si spre darurile lui....din oile sale. $i a
Atunci,, Cain s'a mAhnit si a zis aspru fratelui säu:-
SA esim la câmp. ,

De-parte de pestera parinteasca si ancestralA, sosirA pe ogorui

unde silexul necioplit astepta mâna primului plugar, ca sä are scor-
monind tarAna.
Cain prinse In mAnA piatra. Abel privia.
Atunci, ochii lui Cain se InflAcarara.
beregata, iar bratul cu capat de bolovan, Cu o mânä ii cuprinse
cazu ca o maciuca,,
leasta fratelui
Sangele lAsni. Din rana se ivira, tAndari de oase craniane si
creeri galbui.
,,5i-a zis Domnul Dumnezeu cdtre Cain:
Uncle este Abel, fratele tau?
Iar cinicul Cain a zis:
Nu stiu!... Doar nu sunt paznicul lui!..."
Urmasii lui Cain legara silexul de bAla si apoi silexul fu in-
lucuit cu metal: secura despica de atunci trunchiuri de lemn
teste de orn.

Dona pumnale, care au servit.la crime. Sus: fotografia unui crimir.al

in trei pozitiL ..los:-instrumente con todente.
:S.1,..xul a fost legal ---de
l n tânar se strecoara in ilcovul eu uinn r5 -a I b 5 str i e. Feineea eare a in-
ceput de mult sa imhàtrâneasca il atrage sprc ea, pentru o miingâere pdtime.
Ce cher Georges a .

1 scos un ciocan pe care-1

tinea fixat cle bretele.
0 cumplitä lovitura,
sparge craniul emeii ;
ul atins se scurge,
in sânge, din orbita vâ-
acesta de al-
coy furd apoi hancno-
tele si scoate benzina,
ea sa dea foc casei ce-
lei care-1 intretinea.
Corpuri delicte, la stranguläri. Soneria suna... Grie-
Un Barba Albasträ modern târa-
tan fugi....
ste de par o femee, in cubnia ***
cu dale de faiantä, ca o macelä-
rie de lux. Femeea lesinata fu in- Urmasii lui Cain as-
tinsA pe un trunchiu. O curnplitä cutira silexul... De a-
lovitura cu securea, deslArli tuned, de câte ori un
calm) de trup. Brutus, n'a.'ridicat pum-
Focul arde violent in cuptor. nalul asupra tatälui
Omul cu barba i obrajii= stropiti .sau?
de sAnge, arunca in flacari capul. Hamburg. In orasul
El tae apoi cu securea cadavrul vechi, din vale, rebutul
in bucati i focul le mistue. uman al portului, col-
Lichidul rosu de pe dalele de cäe In noroiu. Ziduri
falantA, reflectä figure, cu rictus negre,- fatade medieva-
dement, a lui Landru, iluminata le cu balcoane, Invese-
de flaarile In care sfaraie gräsi- lite sinistru de fic4ii
woe urnank. ro0i, fragezi, in fpaI-
ver.e.

www.digibuc.ro
 Pebruarie 19:10 RPALItiotA sthAtA
Cana le in stil venetian tae ulitele putrede.
Aglomerare de hamali, de evrei cu pàlàrii tari, sparte in fund,
de fernei fardate din taverne, de -mulatrii fochisti de pe cargoba-
turi, de vierlandeze" eu spentére negre, brodate cu panglici
verzi, purtlind sorturi albastre i bijuterii de araind.
Un 0 femee gravidd a cdzut n mijlocul multimii. Are
o rand adâncd In pántece, Un cutit zace aldturi, in lacul de sânge,
in care femeea se svarcoleste, In chinurile facerii si ale mortii.
Jack Spinteckorul se furiseazd pe sub zidurile negre, inträ in
umbra care-I ascunde, complice....
***
Inteo noapte, când fetele pândeau din umbra ulucilor Inegrite
pe trecãtori, (vezi procesul-verbal din archivá Circumscriptiei de
politie 23), sub felinarul din coltul stradei apdru o matahald de
orn, care-si dosia pe laugh' ziduri statura vânjoasä. Fata lui nerasa
era slArlità, cu tepi, iar capul Ii pdrea un arici rotund si roscat.
In umbra sprincenelor stufoase, mocnia o strälucire rece, un re-
flex de cruzime batjocoritoare.
Fetele nu cutezard sä4 Imbie; sd-1 momeascá. Intrard cu tea-
ma In curte. Numai o minord avu curajul sa se apropie de el.
Se uitá sasie la fata tepoasá
Andrei!
Omul tresdri:
Tu esti Chioaro? N'ai criipat?
In fata lui se afla o fatd oachese, foarte slat* care rklea pro-
steste, cu o mârâiald de tuse rägusità, bolnavd, In gât.
Unde e Otrava"? o intrebd Andrei.
In mintea subredd a Chioarei, se desfdsurd atunci drama ce
infricosase acum un an intregul cartier, i râsul ei amuti.
Andrei iubise pe Violeta, pe care o numia scum eu dispret
Otrava", i pentru ea injunghiase pe un atlet, poreclit Maciste".
Dar Otrava a denuntat pe Andrei. la sectie.
Unde e Otrava", n'auzi? se rdsti Andrei la Chioara.
In casd, se Mini fata.
Andrei evadase si venia sd se rdsbune pe Violeta. Intrd In
curte, sui scara de team luminatd de felinarul rosu.
Fetele se traserd In umbrd. Adrei disparu In casd.
Clind se ivi din nou In prag, peste o jumdtate de ord, toati
mahalaua se strânsese In curte. Gardistul tocmai sosia. Andrei,
täindu-si cu coatele drum prin multime, apdru plin de sânge ca

culege ierburi, apoi pândeste la gura

unei pesteri umede. Un cap de sar-
pe s'a iyit, cu limba licdrind, des-
picatd. Abu váneazd cu mdciuca rep-
tila Infiordtoare. Apoi, salbatecul o
El fierbe In taind sucul ierburi-
lor i veninul sarpelui. Lichidul cle-
ios si verde, fumegd miros puhav.
Abu moaie varful ságetilor in o-
trava lividd...
Apoi, din oazil, pandeste...
Ce mândru de mansetele sale se
plimbd Ugo...
Frunzisul su-
erd. Ug cu-
noaste a
erat. St In
lfituri, ct o pan
terd tre7 din
SOrrin, tiar e
prea târziu. Sá-
geata lui Abu i
s'a infipt in
piept.
un casap si intinse mdinile, ca sà i le lege gardistul. Ugo, omul ca de so- Un fir de
Se transportarä" cu tot alaiul, cu gardistul si Andrei in colatd, cu pdrul cret 5i sânge negru.
frunte, la fata locului", in odaia Violetei. aspru ca sârma de fre- Un- raga. -0
Otrava", spdnzuratd de par, atârna ca o otreapd rosie de bel- cat parchete, Impo- svârcolire de:
ciugui lampii din tavan, cii obrajii umflati de palme, boxati, cu dobit picioareIe cu brä- mentd...
ochii scursi de plesniri, cu nasul, urechile i buzele Mate cu bri- tdri scrobite: el poarta Un strigrit de
c eagul. izbändd rris-
la glesne manseteIe pa- punde din bos-
Era Wind' de sus pAnd jos de sAnge; figura bulbucatd fusese ni- storului misionar, pe chet.
velatd de proerninente si capul frumos al femeei nu mai era deck care 1-a mâncat. Cainul de-
o tumoare rogaticd, un fruct monstruos si flescdit, o carne ce Abu ii priveste po- sertului e a-
'Area vie incä, din cauza picurilor de lichide cerebrate, ce fãceau propie, li in
-sa palpite coaja skrgelui inchegat, pe sub care se prelingeau. doabele lueioase si-i
laà gura apd, prin mansetele, se
Un ligan CAM cu briceagul pdrul Violetei, cu care era legatá gAteste eu ele
de belciugul lämpii, i cadavrul ciuruit de Injunghieri, se prabusi asociatie de idei. fuge, mt-
pe podete cu sgomot sec. De acee-a, Abu s'a re- rosul stingelui
ee bine i-ar fi stat tunsk! se induiosa Cbloara. fugiat in pidure, unde
lo

www.digibuc.ro
 BEALITATEA ILUSTRATA Februarie 1930
cald atrage leopardul, dela 10 leghe. La Morga din Bueuresti am vä- Dece? sunt femei perverse a- Nu. Aci e gresala istorlogra-
*** zut una din victimele asasinatului colo? intreba altul. filor. Voiau numai sä provoace un
0 mând se iveste din umbra u- In mask prin alcool metilic. Nu... femeile sunt ca niste oi. scandal, pe baza caruia s5 ceara
nei draperii rosii. Pe doud mese de marmurd, douà Dar e altceva acolo... abdicarea regelui.
In lumina lunii distilata prin vi- cadavre asteptau disectia. Unul, e Cutia lui Ralph" e o taverna, Dar...
tralii, inelul din degetul mâinii o fatd hidropicd, cu abdomenul In port, cu o estradd In loc de sce- Ei da, când ofiterii patrunse-
sclipeste. Din piatra fictiva a ine- umflat, rotund ca un balon din nd, pe care defileazd artistii aces- ra In alcovul ce täinuia adulterul
lului, ca dintr'o microscopica fio- cele cu care se joacd chefliii, In tui varieteu de ultima spetã. regal, gasira pe rege In pat cu Dra-
rd*, câteva picaturi cad, In cupa re- barurile de pe filme. Asistenta nu aplaudd niciodatä. ga. Mäinile lor cautau instinetiv
gala. Al doilea era un tânar vânat. Pe Dar când artista e urâta, cow- tocul revolverului. Masivele arme
Succesiunea la tron s'a deschis... coapsa, cu cerneald violetà, purta boy-i o alunga de pe scena, nu cu militare se descarcara ea dela si-
Regele a murit!... Trdiased un numár matricol, cum poartd oua stricate, ci cu focuri de revol- ne. 0 salva de gloante mai marl
Regele!... mieii jupuiti de Pasti. vere Colt, cu gloante dum-dom. decal aluna, ciuruira capul suvera-
In coruptia regalitatii franceze, Cadavrul prirea vopsit in viola- ,Era odatd o dansatoare pe sär- nului si sänii favoritei. Fiecare re-
apare otravitoarea Voisin. E o fe- ceu, cu pete galbene ca de chihli- ma, pe care, In momentul când a
mee vulgard, dar luxos impodobi- bar. Ochii deschisi, ayeau pubilele ajuns la mijlocul sarmei, cow-boy-II volver, Intr'o
descarca toate sase focurile.
clipa, patul fu transformat
tä. E vrajitoarea care primeste vi- arse, ca acoperite de o apa nea- s'au prefacut c'o tintese. Femeea intr'o cloaca de sänge, In care za-
zite, ca sa ghiceasca de dragoste grä; am mai vazut aceasta la o fe- si-a pierdut echilibrul, un glont i-a eeau cloud' cadavre, cu carnea
sa faea farmece. mee batrâna, oarlia din cauza ex- atins umarul, si dansatoarea s'a sdrentuita...
Intreaga aristocratie femininä cesului de beladond, cu care-si ma- prdbusit , fracturându-si baza cra- ***
de la Curte o consultä. rea pupilele. niului"...
.

0 careta cu patru lachei In ma- 0 singurä data am vazut o fizio- Eram pe atunci judecator de in- Bulevard, noapte, pustiu... 0
tase rosie si albà s'a oprit la poar- nomie crispata, exprirnând atâta structie. Politia prinsese pe fai- umbra se furiseazd pe sub ziduri.
tä. 0 doamna voalatd infra la pre- durere, cum exprima figura meti- moasa spargatoare Luiza Moretti, S'a apropiat. Se uitä In jurul ski:
zichtoarea Voisin. Când femeile rä- lizatului: capul unui cal, In timpul care operase in cele mai elegante pustm.
män singure, doamna Isi ridica räsboiului, cazut In sant cu crupa hoteluri cosmopolite. La perChizi- A disparut printr'o spartura de
voalul: e marchiza de Brinvilliers. smulsa de un obuz; animalul Intor- tie, gäsisem in geanta ei de argint, gard. 0 curte de besna. El stie Insä
La Voisin face o ampld reve- sese capul si-si privia rana, prin un mie pince-monseigneur din cele eil trebuie sa. faca sapte pasi dela
rentd: care intestinele ii curgeau in no- deschid orice usi, cu mailer colt. A &rasa semnul: un mie tarus
Marehizal... roi, si avea cea mai umana dintre ce de sidef, un minuscul flacon cu do- lafipt In pamânt. Acolo, scoate o
Marchiza Ii cere un sfat. Marchi- expresiile de durere si groazd. roform, un ruj de buze si un re- piatra din zid. A fost de cu vreme
za e tânära, iubeste si e iubita de La disectie, bisturiul scoase din volver-breloc, o bijuterie de armd fäcuta o spartura.
un cavaler. Dar sotul e gelos si cadavrul metilizat un plamân ne- bondoaca si automata, cu teava Umbra pipae o cutie neagra, ve-
crud. gru, plin de sânge inchegat, ca un cat tubul de ruj. rifiea resorturi, sopteste :
Si voiti marchiza, sä-1 vedeti bulgare de cocs. Trei fix...
bland ca un miel? intreba. La Voi- Printr'o despicatura, In lungul ei Faceamfurt, la
reconstituirea ultimului
hotelul Firenze. Apoi, depune in spartura zidului
sin, cu un surâs echivoc. beregatei, apäru laringele uscat, Hoata se strecurd pe coridor, cu un mic pachet negru si dispare In
Marchiza, obtinu pentru sotul negru, ca o bucata de furtun de acel pince-monseigneur, delicat ca noapte.
su un praf alb. cauciuc. o crosetd de incheiat nasturii de la zidului, A doua zi, de partea cealalta a
A vrea sa-1 väd pe inbitul Iar inima, cand i se scoase, pa-- ghete. Adunarea tine sedinta. Un
meu, sa ma pot intalni cu el, sa rea o tumoare violetà ce sângera Ai uitat revolverul, i-am zis orator vorbeste despre ordinea so-
ma iubease5.... urmeaza marchiza. un lichici purulent, vändt; un can- eu.- cialä.
0 adresa, fu rdspunsul. eer umflat, sau un fetus munstruos. 0 nu, d-le judecator, imi ras- Ceasornicul din parete bate ora
Marchiza de Brinvilliers a tur- * * * punse Luiza Moretti. Niciodata, 3. Fu ca o comandd. 0 bubuiturä
nat praful alb de farmec", in vi- Revulverul inspirä impulsia de a cand operez, nu iau revolverul cu groaznicä umplu sala de panica si
nul sotului. Iar noaptea, se duse trarfe.
singurd, la adresa ee i-a dat Voi- In Praterul vienez, are multä ea- mine. Revolverni le indeumnd sei 'UM.
ucizi. Daca as fi avut revolver la dranul Trei cadavre zac In sänge. Ca-
sin. utare o baraca, in care sunt expu- mine, când m'ati prins, as fi tras, masinei infernale care a sa-
$i in timp ce marchizul de Brin- se pe rafturi si agatate cu sfori de "i aeum, In loc de o pedeapsa rit In aer, poarta un mic indice, o-
villiers horcäia, In spasmul mortii, tavan, tot felul de strachini si de câteva luni inchisoare, m'ar as- prit la ora 3. 0 rotitä dintata de
Sofia sa fu descoperitd intr'o sub- oale. ceasornic sa infipt ca o schijä,
terana, unde, La Voisin oficia Ma- Pentru cativa groseni, vienezul tepta Numai
streangul.
prezenta revolverului In in fruntea uneia din victime, un
gia Neagra: pe un mar- obtine zece mingi pline, cu care buzunar, e de ajuns uneori, ea sä inalt prelat In sutana...
chiia era intinsd intre patru lumd- isi satisface instinctul de distru- sunti o adevarata impulme spre * *
nari, iar iubitul ei In odajdii de gere : cu o placere deliranta, el a- crirna. Transee. Semnalul de gaze. Pu-
preot, executa sugestiile erotice ale much' cu mingi in oale, ca sd le Am auzit, astfel, o ciudatä versi- nerea m'ktilor.
otrdvitoarei. sparga. une asupra atentatului impotriva Dar mastile sunt inutile! Soldatii
Un rug, lângd Paris. La Voisin Trei americani preferara s5 se regelui Petru al Serbiei. Rudnik se sufoca prin ele: simt gazul ine-
e legata de stâlp. Multimea freamä- posteze in fata acestei expozitii de Brancovici, atasatul de legatie ju- cacios. Panica:
tä. 0 limba uriase de foc cuprinde ceramicä, sä scoatä revolverele si, goslav, obicinuia sä spuna: Yperita!
rugul. desfigurati de pldeere, sä impuste - ...Un grup de ofiteri, au con- Desordine, fugä.
Vrajitoarea e neagrä, urla... strächinile. spirat... Ei hotarlser5 sa prinda pe Apoi, mäinile pe care cazu
Fumul negru se involbureaza in As vrea O. fiu acorn in ta- rege in flagrant delict de adulter, burnitarea diabolica, se umflara.
jurul ei: ai zice, doua aripi negre, verna lui Ralf din Jersey, zise u- cu iubita lui, faimoasa Draga... Ochii inflorira in sange, carnea se
ce fälfae monstruoase... nul din cei trei americani. $i au vrut sa-1 omoare? (Continuare In pag. 18)
44---1+-11-11-114-14-1---+-1-11-11-FG --1144-4- I, t- *4 -44-1- 4-044-8-044.-04-1-1-1144-0-1-0441-----441-111-114- -- 111-f -- t 14 -t *1, ---- t'- t *-1-0-14+---
EAU DE UN APARAT FOTOGRAFIC
;COLOGNE BUN SI EFTIIT VI-L PUTETI
PROCURA LA NOUL MAGAZIN

Universal-Foto
N. SPIRESCU & Co.
BUCURESTI, Str. Academiei 26
(colt Str. Regald)
asortat cu tol felui de aparate $i
accesorii fotografice, binocluri,
etc., din cele mai renumite fabrici
germane $i am_ricane. Laborater
pentru developat, ccpiat si márit
PRETURI SUB CONCURENTA

www.digibuc.ro
 Februarie 1939 PEAL!TATE4 ILUSTRATA

MARELE CIRC CEZAR

Memoriile Laimosului clown international Mik.Mak"
Rdzbunarea unui monstru omenesc, sau Insectele mlnimale"
HAMBURG. Punct final al mare- ea anormalii. Disparilia rinui purl- reste, dansatoarea s'ar fi putut fe- ne! ripostä Maruan Cloche, ince-
lo linii transatlantice, Hamburg ce determina o catastrof5. Pägubi- ri. S'ar fi putut dacd n'ar fi intd1- pAnd-sä devie agresivä.
avea, pe lângä infätisarea specificä td de un exemplar din colectie, nit ochii monstrului. Ace$ti ochi Martian Cloche, ai facia iar
tuturor marilor porturi si aceea Maman Cloche" devenia o Harr', holbafi peste mdsurei streiluceau in- vre-o Mutate.
caracteristica celei mai mari cetáti mai grozavä decât tigroaica No- lens. Par'cd o flacdre se inveirtiit Swolska rea. aruncat
a comertului colonial german. De- no" a dresorului Warnich, un cell en o iuteald fantastica, in orbitele piii mei. .

sigur, acest din urma aspect s'a re- de o Inältime apreciabilä, o forld duse la fund& capului. Swolska in
dus cu mult, prin lipsirea Germa- herculeanä, Insä de o bundtate cu zadar cata
niei de coloniile sale. Pe atunci totul napotrivitä meseriei sale. In vraja, dresoarei. Incet, figura ei cii-
1110 povestim de acum douäzeci aceastä postur5, ,,Alaman Cloche" pata o pahditate de cearà, märmle
de ani cetatea era In plinä 'n- cotrobdia rain toate fdrgoanele, ii tremurau. prinse Inteun spasm
florire, trimetând produsele unei rânjia la toatà lumea, mormäia si se rosbagoli peste spate ,cazänd
industrii formidabile, In lumea in- dracu stie ce si nu se lása pänä nu pe Pämänt.
treagä si aducând din colonii ma- dibuia alt animal, pe care-I canto-.
teriale prime casi produsele exo- ra co foarte multa... arta.
tice pe cari le räspändea In intrea-
ga Europà. Cetatea comertului era
cetatea bogátiei.
Marele Circ Cezar", inteun o-
ras In care existo permanent una
din cele mai mari" menagerii din
lume, a lui Hagenbeck, fail a im-
presiona prea mult pe hambur-
gezll, deprinsi on exhibiliunile de
acest gen a fost totus bine pri-
mit, poate prin cele cfiteva numere
de fortä pe care le avea. Si desi, cum
am spus, menajeria noasträ nu. pu-
tea suferi comparatie ca märime
variatie cu parent lui Hagenbeck,
totus, avea o Serie de dresuri cu to-
tul neabisnuite. Aceste dresuri in-
cepeau dela dresura unor... purici
si se termina cu productiunile unei
familii de hipopotami.
VA vkl zâmbind. Purici dresati.
VA asigur c i-am vAzut, cä i-am
plimbat prin câteva orase din Eu-
ropa si cà foarte adesea imi bä-
team capul de toatà isprava, ca sä'
nu dispar5 vreun exemplar pentru
a se rätäci dunksile trupei
MAMAN CLOCHE"
Maman Cloche", realizare aevea
dupä chipul celei care trebue sà fi
fost bätrâna Frochard, din Cele
douà orfeline", era dresoarea
proprietara trupei de pu,rici dre-
sati. Inchisä intr'un compartiment
de furgon, cu cutiutele cuprinZând
animalculele, Maman Cloche" nu
vorbea niciodatà decât strictul ne-
cesar. N'am vAzut niciodatä vreo
fiinta mai refractard la uzul grain-
lui. Uitându-se chioräs la toatä lu-
mea, era par'c'à apucatä de furii,
când trebuia sä räspundá unui
barbat.
Se spunea despre Marnan Cloche
0 era o biata bkrânä care, din pri-
cina unor deziluzii sentimentale, se
inchisese inkintrul unui vietiN a-
normale. Se mai vorbia despre a-
numite betesuguri, cari o fäceau
0 nu fi fost niciodata femee. Dar,
cum nu variatia lipseste unei tru-
pe de circ mondial, dupä ce cUrio-
zitatea de-o clipä a trecut, Ma-
man Cloche" a fost läsatä cu puri-
cii ei, a cäror evolutie... in manej
nu putea fi urmgritä, dead cu hi-
noclul!
Intrucât ma priveste, cred eä
niai putin interesa pe spectatori
exhibitia puriceascä. care consta in
plimbarea puricilor pe un carton,
pe bete de chibrituri etc., pe cari
executau balansul, deck chiar fe-
meia, Wei indoialet cea mai mon-
struoaset creatie a rasei ornene$ti.
OCHII MONSTRULUI
Asa dar Maman Cloche nu vor
bia. Mai cu seamã unui bäitat. In
cabina ei din furgon, nu pätrun-
dea niciodatä nimeni. E drept cä
nu pkrundea si de frica micilor
dobitoace cari se hucurau de prie-
tenia oribilei femei, 0 prietenie si
6
Ce -copii? E$1i nebund Manaut
scoatä priyirea, din Cloche!
Copiii mei! runcal catie cii
corm!
Si läsându-si prada pe plat-for-
ma furgonului Maman Cloche"
mä fácu s intru lit cabina unde-
Maman Cloche cobori si ea trep- mi arätä disparitia animalelorP!
tele. Privi o clipà corpul Intins a- Maman Cloche, trei getsi. alte
Inteo zi obi5nuita furie a dre- poi, brusc,,se aple0 i, ridicându-I ,animale". Voi pane sd Ii ,se ada-
ne. Stii bine cei price nemullumire
a until artist trebue comunicald di-
rectorului. Pentru ce reclamal?
Ce voiai set faci cn SWolska?.
-- En vreau omor Swolska. Ell
lázzürà frumoasei, bale joc la mine,
care fOst- framoastil
Maman Cloche, frumoasä! Iatä o
afirmatie nesprijinitä nici de cea
mai aproximativ5 reminiscentä.
Insä In tonul dresoarei se strecura
ceva sinistro. Imi fu teamä i räs-
punsei:
Mamas Cloche intrd imedial
in cabinet. Swolsku, reimeme in in-
grijirea mea. Vom discuta medne.
--- Aldine nu vorn tiled discuta
Dacei Swolska reinzeine lu .
tine, nr- dine rim! Reza! Eu- fost fra-
rnoasii Mik-Mak! Eu spun Nadia,
ivolska reanas la line!
Apucai baba de brat, li -fAcui
vânt In cabink i chemai un om de
la grajd, pe care-I asezai planton
la usä cu porunca 0 nu lase pe 4(
nimeni nici sà intre nici sii iasä.
Apoi Swolska fu &IA pe brate
in furgonul trupei. Doctoral circa-
lui imi spuse cd Swolska doarnie .
inteun somn hipnotic i cd se pa
de$tepla in curemd. In ,adefär, pes-
te o jumAtate de orä, Swolska des-
chise ochii, ii plimba o. clipä In-
groziti apoi se ridicrt drept in pi-
Hoare !
Maman Cloche met onward!
Haman Cloche met ornoaret!
Cu multa_greutate Swolska se Ii-
dupà ce adormi, de astä-
data luatä de un somn .intremator,
ma intorsei la furgonul dresoarei
de purici.
Spre stupefactia mea In cabinä
nu zärii deck bäiatul dela grajd
si Maman Cloche" dispäruse.
IN GURA TIGRULUI
Inteo secundá eram in biroul di-
rectorului. In clipa urmatoare, In-
si inainte de a-i fi putut cornu-
nica ceva auzirkn urlete de fiarä
si trigäte omenesti. Dresorul War-
ca pe o panä, se intoOrse sure fur- nich, ingrozit curn nu fusese nici
soarei de purici a trecut mäsura. odatä. In fate vreunui accident In
0 afurisitä' de drilcoaicä Mae din gon.
manej se repezi In birou:
trupa de balet malorusä, nu gasise SOMN UL I-HPNOTIC Iranian Cloche a deschis m-
nimic mai bun de Mcut de cat sà Tocmai mä Intorceam din biroul eta liii Nono $i artmcat Me:antra
patrundà pe ascrins in cabina dre- directorului cu care pregätisem se- Swolska!
soarei i sä-i arunc`e ahimMele pe
fereastra fUrgontilui de unde, fire- ria de numere noui, trimise de a-
gentiile -din Berlin. Era nevoie de
Ce?!
Clopotul de alarma suna in la-
ste, menajeria s'a gräbit reca- o schhnbare de program; fiind0 gär. Din toate furgoanele esean
pete libertatea. Nenorocirea a fost stagiunea pe sfärsite, cam obosise speriati.
cä, In clIpa când Swolska päräsea populatia Hamburgului.'. Deodata un strigat isbucni:
radioasä cabina, tocmai intra Ma- Ajungänd 'in dreptul furgonului, Nono! Nono a sceipat!
man Cloche". 0 privire in coltul, am inteles -0 se petrece ceya neo- In adevär, tigrul, Incfi nedume-
unde trebuie 0 fie cutia, a fost su- bisnuit. Dinteo sdriturà aol fost rit de faptul 0 se gäseste In liber-
ficientä. Intorcându-se brusc, Ma- lântä Maman Cloche: tate, esia din cortul unde era in-
man Cloche" s'a repezit ou o furie Ce faci? Unde duci fata? stalatà menajeria. In dinti linea
asupra plapAndei dansatoare care Swolska bolnavd, r5spunse rochia dansatoarei, care atârna i-
tOemai se impiedecase de scara d resoarea. nerta. Speriat de multimea de oa-
furgonului. Cu figura sgärcitä, ca Dacd e bolnavd pentru ce o meni care-1 privia, Nono deschise
ochii in flâcâri, oribila femee re- duci in cabina ta si nu chemi to- gura, urlä späimântätor apoi puse
pezi mäinile aduse In cleste In ju- vareqii ei de furgon? halm pe trupul copilei.
rul gâtului drägälasei En areal due SWolska la frni- (Va arma)

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILL !STRATA
NU sunt nici medic, nici filo-
sof. Realitatea" nu m'a cer-
cetat,când cu anchetaasu-
pra viselor. Dar sun( obrasnic, yi rds
pund neintrebat, mai ales cei tut
mei impac cu nici unul dintre a-
ceia care, dintr'un lucru Wed de
frumos, vor set facei o stranie teo-
rie stiinlificet si sei incorseteze, in
formate seci, superba evadare din
tnizeria colidianet.
Visul nu este altceva de cAt 9-
ceastd posibilitate de a fugi din lu-
me; efortul pe care 11 face sufletul
pentru a te despArli complet de
realitate. PO dormi fárd sd visezi,
ceea ce Inseanind cd esti burghez
sadea; dar sunt si oameni cart vi-
seazd fard sd doarrnd ,si acestia
sunt poefii. Intre vis si viald este
o präpastie, de-asupra Cdreia uita-
rea a svArlit un podel de trecere.
$1 In vreme ce visul nu poate fi
nici odatd viaId, foarte rar via-1a
poate fi un vis.
Cartea cu explicatia viselor, pli-
net de simboluri yi parabole, imi
face impresia unei poeme. 0 pre-
fer teoriei care ne invalä cet pistil
este in legeiturii cu digestia si cd
visezi urea, dacei te culci cu stoma-
cal inceircat. Cartea viselor trebuie
set fi fost raiscocitil 'de un discipol
al lui Dante.
* o pisicä inseamnd inseaMnd
Faimosul Freud pane in teat-thi-
rd visul err -arzumite evenimente
din cursul zilei yi analizeazá Iran-
sformärile unui eveniment petal
la aparifia lui in formei de vis.Mai
adaoget cd nu e absolut necesar ca
evenimentul sti fie recent. Arninti-- Teoriile savantilor, asupra vise-
rea lui existd in subconytientul lor, surd exact ca acelea asupra
nostril si apare când en gândul nu mortii. Nu met consoleazat
geindeyti.
tra perspectivd, nici meicar
0 fenzeie viseazd cd asistei la multamesc pentru moment. nuCred
moartea until nepofel. Motivul vi- in nemurirea sufletului si in me-
H4.444 *-6-0-1-1-10144-114-11-64+114-11114+fii 1-1144+1114
tft ffi-lrff III WI-tf4 OM." itarer. 7,
de la ninison
BUCAREST fDeer:, CalNictoriel96
Coiffeur et fburnisseur de /a cou-r-loyole
44-111+0440-04-14-1144444 4- 4411,11,4 4
4444-114444444-11-14-1144444-11-1-11-1114+4-1114144+14/444-44+0+11-44-14H-H-11-1+.41-14 +++++ +HI/
NUeumpfirati aparate fota.
grafiee i aecesorii On&
11
ee nu vizitati expozitia de la
FOTOGLOB
Bulovardul ACADEMIEI
unde gäsiti CEL MAI MARE STOC.
peste 500 modele din ceie mai renu-
mite fabrici, cu pre-turi de concurentä
PLACI, FILME i HARTIE
din renumitele Uzine Mir ,osa".Dresda
-a-Ut=itzu=ntrattularttum
sului ria e cd ar dori
11
pilului surorei sale, darmourtea co-
odatei,
imprejurdri identice, se indrcigos-
tise de nzedicul, care yedea la
pdtdiul micului bolnav. Azi, cd-
atcita vreme, Il viseazd pe dupd
omul de
atunci ji ar urea sd-I revadei.
prejurärile de-atunci li revin Im-
minte yi procesul mintal e explica- in
bil. Femeia nu este o matusä
rea,
el o simplä indragostitd.
Explicajjjle profesorului
sunt totdeauna simpatice, maivienez
cd ele se bazeazd pe un erotism ales
care place, dar dupei ce le accepfi
nu-fi convin, pentrucei nu te-au
tisfäcut pe deplin: Motivele viselor sa-
sunt destule. Met intereseazei, iris&
intepretarea lor.
intorc, fie la earteaatunci ,ind re-
despre care
pomeniam mai sus, care imi spune
cd a visa un copil
boalet,"-
prieten, muycedura fettarnicia unui
unui &line in-
seamnd loviturn unui dusman, fie
la obiyrtuinfa cu care eu insumI
explic visul dupd o indelunga-
practicd.
de sinis-
Ind
141-14-11
11-1-1-04-14+6-1- 1-144-0414441444-14444-044-#41-H-44
C. BEER
COMM 1 FORNISOR AL 011111 RLGALE
Ca0 fondate la 1881 Telefon 305-34
BUCURESTL Calea Vietorlei 96
FM'S Sucursale In Capitals
Invitá distinsa dientela a-1 onora cu
vizita sa. Unde se executA in cele mai
perfecte conditiuni. Ondulatiuni Per
manente incomparabile, care in ulti-
mele Expozitiuni din StrainState au
rost 'ncoronate de un succes desIvArsit
* i4-04-11-4-44-14-14+1-1-11-4-114+441-1-1-1-14441444441144-14144-1144-1 +I+.44 114-114-1144-1-1 I
No. 3
20 Februarze 1930
CRONICILE MELE Vreau sti visez. Visul este singura
noastrei consolare, când e frumos,
,si singura noastrd pedeapsd cánd e
urcit. Ceind, dupà o zi de trudd, Imi
culc capul pe perind, chiem visul
s ca pe o supremei mulfumire. Vise:
yi ytiu cei visez. Grija mea e sei-1
prelungesc si la trezire nu am ne-
vote de doctoral Freud ca
explice fanteziile somnului meu.
Fiecare dintre noi tretim in vis
tempsicozei, ca set o lume aparte i ne-o explicdm
prepar pen- po-
tru momentul suprem al linistei e- trivit temperamentului yi° sensibili-
terne. E rnai mull o parigorie ce teitii noastre, nu dupei temperamen-
ne-o facent, ca sd ne minlim pe tul j sensibilitatea altora.
noi Insine, dar nimeni nu ne-a dal
Visul e leageinul in care omit! o-
vre-o certitudine despre ceea ce se basil isi odihneste mirztea si suf le-
petrece dincolo de viola. Cred si tul. Visul frumos este räsplata pen-
aceasta e teoria mea personald
tru faptele Mine; visul urea este
cá dincolo de vialdi trebuie sti fie pedeapsa perztru cele Nici un
foarte bine, de oarece nimeni nu condanmat la moarte n'a visat fru-
s'a ma! intors. mos in noaptea ce-a precedat exe-
Ma bucur. Met bucur si pentructi cafia; nici un logodnic n'a visat u-
voi mai tred odatet. Dupei reit in ajuruil cdsiitoriei sale.
cunt am credinfa cei inainte de a Credinfa poporului e cä copilul
met nayte trebuie sà fi trail intr'o zeimbind in somn rdspunde unui
lume nzai rea, am neclintila spe-
zeimbel al Sfintei Fecioare. Cei in
rarztii cet murizzd azi, mä voi nayte veirsta, avem proba-
maine intre oameni mai cum se bit aceea, P. Nu ne expli-
Cade. Ce ne-am face bieli murztorz, Mtn cum, au. consolare.
lovili zilnic ea vretjmeiyie, dacd sd ni se lase v<,ul. Set ni-1 expli-
n'am purta in noi midejdea in zile celm aya corn rie ingaduie pricepe-
mai Mine, chiar dacei acele zile ne
zeimbesc abia dincolo de-mormânt. aura fericire pe care o mai rea fiecdruia. E, Wei indoialei, sin-
pose-
Aya e co visele. Set nu ni se dean. Victfa ni s'ar pdrea si mai
mai dea explicat,ii asupra cauzelor searbädd, _aged m aci se amestecei
yi consecintelor. Surd relative, si invätatii
, cu teoriile lor.
diferet dupd temperamentele auto- Ldsali-ne visul rteatins, mai ales
rilor. Nu vreau sá stiu de stomacul acelora cari viseim si cu ochii des-
inciircat, când met culc, nici de e- chisi.
vertimentele reale care trdesc in $i iertata sd-mi fie indreizneala
subconstient sg licdreSc ca ochii d. dacei, propuraindu-mi sd inldtur
lup In noaptea sufei.infeleir mele. teoriile, am fäcut i eu una...
Nu vreau set §tiu de ce visez cuta- A. de HERZ
re lucru asteizi si contrariu medne.
114444,1444444-14-04+1-04-11
C IT IT I
t
IN VEDEREA
ALMANACHUL CONCURSULU
de trumusete
11
REALITATEA ILUSTRATA
o adeväratä encialopedia. Frames
Dusted ;I brumes tipärit pe anul 1930
101 artisti de cinema, cu adresele lor ; recomandam tuturor cantIi
toate candidatele la concursul de fru.
musete al Realitatil Ilustrate ; grow datelor, preparatele
fologle, cum se ghiceste in palmIL ;
cum se glilceste in &Lill; m1 tratat PUDRA qI CREW
de cosmetick ; cum sit ne ingrasttm
pi Cum sit alabhn ; buciti humoristice
gi líterare ; jocurt intelectuale, etc. ANTINEA"
1.0
Paris K. -1+4-1-0-114+14-1-04-N114-14
legrlatTlra.
ZBARC ITURRE
de pe tap dispar in 5 minule co
noua descooerire vienezd cos-
nt ticul Liehid , DIM"
Se gaseste la farmacii, dro-
guerii, parfumerii coafoti i la
Farmacia TAtnáuceanu Crivitel
81, Drougeria Arsenescu Victo-
riei 122, Depozitol oficial Dro-
guistilor Pr ncipatele Unite 14.
BucureSti
UN FLACON 100 LEI, Plus
35 lei porto. Se expediaza acolo
uncle nose Olseste.
444114-11-0:04+1.4-11444+ir+11+11-H-11-ft+.1-.44 144-4-4414-0444-:: 114 441-G+++14+++++44444-11-11444+44441441444-1-0-1844-1144
COP III VOSTRI Secretul frumusetu lor
SA citeasa CARTEA PRUMOASA De uncle atettea femei yic
POVESTEA CU La Sinaia yi Majestic
Te 'ntrebi, veizeindu-le, Land(
CEI 3 FRATI IMPARATI 5i'n fafa lor eyti uluit.
Amicii mei, e un secret,
MINUNAT ILUSTRATA IN CU. Eu la urechi vi-1 spun incet:
LORI DE PICTORUL DEMIAM. Azi frumuselea tuturora,
A doamnei les, Igrec sau Zet,
PRETUL 20 LEI E... !lama!, pudra, crema FLORA"!
www.digibuc.ro
 20 Pebruarie 1930
REALITATEA ILUSTEATA

jurii ese din Ora

Stânga 4-ra Ti-
na SteB 1 rTh a-
leascl a

Dreapta: Miss
Vaslui", d-ra Glee
Mavrodin.

JURIUL JUD. FALCIU

JURIUL JUD. VASLUI

:a Murioara Telemun- (Miss.nleiu"); stânga :

)coia dreapta: d-ra Eugenia Nestian (1H)

D-ra Elena Crdciunesen

(rnentiune, Doti)

Stânga: d-ru Iledwigu Cul tzky Miss Ldpusna",

dreapta:d-ra SarwCazanskaia Weasel a II-a.
Dreapta: D-ra Steluta Laetiliu
Jaen, aleasei a treia iii jud. Severin.

Dela stanga la areapia: d-rele Gonstuntu Sta-

mate (II), Stella Papagheorghiu (Miss Bred la")
si Ada Muller (III).

jud, Sjerin : d-rele Grettu Beek, k stanaa

i Gulp (dreapta).

Fri inotnentul ccind inci),eern acest nurniir, are too Sinata,

concursul pentru alegerea MISS ROMANIEI". Numeirul viitor,
.va fi inchinat -concursulat e frurnusete.

D-ra Anisoura Safteseu D-ra Netty iauúsescu (II) JURIUL JUD. DOLJ
JURIUL JUD. BRAILA Miss Dal)"

www.digibuc.ro
 Februarie 49,9O
:SI" Te.
Université de Beauté
"CEDI B" 33ZENITH"
PARIS, Filiala, Bucureati
Bolevardul Carol No. 21
Tratamente noi pentru in-
tretinerea tenului
Specialitaii originale ale ea-
sel, in Depozit.
REALITATEA ILUSTRATA
Stanga: 4I-ra Sandiria Rfirsnn Miss Iasi". JURIUL JUD. IA4I
...01-11411 114
4--1 04-1-1- 4- I 1111
i Tflit
D-ra Marietta Nedewsky, aleasei
D-ra Getta Theodoru, aleasa a doua a trela.
4444-11144-0,14.
liii.M.11111111111111111111111111M11111111111111111101111141T
VIZITATI EXPOZITIA §i Magazinul FABRICILOR
ft $tefSnescu Grivita
Strada Lipseani, 87 (vis-a-vis de Lupoaica)
Conserve de Legume Compoturi Marmalade
Ciocolatá Bomboane si Patiserie finfi.
f+114-0444-Fiti 4-11444-441444-11-114.441+.4 /44.11-1144
...m........r..4111L411111161114111111.11ft
f+4,t4+11HP4+1+444+44444-414÷1.
Ochelarl NOTE MUZICALL
PENTRU TOATE
mil bone is giseso h I NSTRUMENTELE
Atelierul American de ARTA
si VOPSITORIE MODERNA NARAMIUL 80CIETAill DE BINEFACERE
ORBILOR"
Mare Asortlment
Omni la
MORAVETZ
POST IN STR. Medic specialist dà consul. ot Cash' de Muzkil
Actualtnente Cal. Victoria/ 156 tatii la eel ce au novae. Timiqoara
Mink facem expe-
Este primul In lard I singurul PASAGIUL IMOBILIAR died pretutindeni
care revopse§te garantat, prin aer
oomprimat, genii, pantofi, mobile Intrarsa prin Calaa Vittoria!, 411
Maa.vb do Term Otatalefana
I .........
II haine de pieta, etc., eto. ii Wet], gratis un catalog
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILLSTRATA o rebruarie 1930

Concursul de frumusete in tari Pentru a fi Regine... Crema Siamoise

JUD. TURDA este suveraná...
declara D-ra Yvette Labrousse Miss France 1930
Cdteva minute dupä alegerea sa, la dacä ele nu-s scoase in eviden-
deahe-a putut fi apropiatil îrieñn- tá .de o carnatiune fragedä si'cati-
täluarea Miss France 1930. Inca e- felatd.
mo.timMtä subcesul ei, ea s'a M'am supus deci unui tratament
gräbit sa-St exprime bucuria dato- de frumusete, ale cärui efecte au
ritä acestui triumf ce-i va da pu- entuziasmat anturajul ineu si m'au
tinta_ sä concureze pen tru hotärät s inä "pun In rândurile ce-
de Miss Europa si Miss Univers. lor mai frumoase femei din Franta.
Ge motive v'au hotärät sä in- Care este tratamentul care v'a
fruntati acest concurs? adus la .un aSa de mare succes?
Este "vorba de celebra metodä
le frumusete a Cremei Siamoise de
zi si de noapte care däruieste te-
nului maximum de frägezime i o
catifelare dintre .cele mai ideale.
Päräsind pe .&ra Yvette Labro-
usse, fiecare Admira In ce masur5
aceste produse minunate pot ,sä
däruiasca atäta farmec i seducti-
une femeilor care le Intrebuin-
teazA.
CREMA SIAMOSE eSte un pro-
dus veritabil francez i preparat
de JEAN DE PAMS, Paris, 35 bd.
H i LISSM a nn.
NOTA. Crema SIAMOISE se
gäseste la Parfumerii, Farmacii
Drogherii. Borcarrul de märime o-
In mijloc: d-ra Thomas Ada D-ra Elena .1 lexm/drescu a fast bisnuità costä" lei 80. Borcanul du-
aleasd prialre cele dou0sorezece
(Miss Turda); la stânga: d-ra frumbase- blu, continând indoita cantitate a
Pattie Ana, a II-a; la dreapta: d-ra din BacuresIi. celor obisnuite costä lei 120. Unde
Felezan Suzann, a nu se gäseste trimiteti costul prin
mandat postal la REPRESENTAN-
JUD. SATU-MARE JUD. SOROCA TA PENTRU ROMANIA a CREMEI
Eu stint tänäril i se spune SIAMOISE din Bucuresti IV, stra-
ca-s frumoasä, dar frumusetea na-- da Labirint No. 24 A. si vti primi
turalä a träsäturilor nu-i suficien- franco cele ce yeti comanda.
4444-1-444 a 04 t n. 41 sit if 414 44 444444" I 4444 44 4 ,44 t- 444444 444-4-44 444 444444-4444444-11-444444-444144*

PRODUSE ORIGIMALE E WHIRR

CEL MAI BUN ALIMENT cNA DE5Eq PORT IF ICA $1

NT RU COPII PEON FARA RIVA ALIMENTEAZA
VALESCENTI ANEMICJ COPO D

(CASA NESTLE rSTILDIONISIE 36*BUCURESTI

4-44044-1444444-44444.444-4-4444.44444-444-44444144-0444, 4444444 4+44444444.444-444+44.44-444-44444-4444/4

I, Ella Ghelie Ta liana Graucencu (Miss Soroca).

I 4444+4444 1444-444-144-444 14444
+Lt4I-++I-4**I4I4I$tt$ffI 44-14-4444-44444444-444444-4-1144 4 44444 444
r404 am, ...m...411441114 4101.41114 411,4 am. Amu .41111.

MAR CA MOND1ALA MARTMA RE

Gel ma: bogat asor- DIM NORVEGIP
timent ultimele TARA IERJNE I

nouttiti In aur, ar-

gint, double la
ELEGANTI.EFTIM
WAITER IA
ELITEI
r.rxinn
4 44444-14-441444-444-4 44 #44-44 4-44444 444444 4411 I -444$44-44404-444-4++++++.444
-4444444144444+444444444-44444444+

Cal. Victoriei, 14 (vis à vis de Socec)

Institut Cosmetic Medical Dr. JEAN SEGAL
(Institut de Intrumnsetare) SPECIALIZ.,..T LA t A RIS
Prefuri foarte couvenabile StirbelVoclit No. 34, Telef. 311/44
Ceasornice, Bijuterii, cadouri DR. F. KOVACS Bon de Femei0biamo*
pentru toate ocazille Specializat la Viena Tratamentui radical al inflamali-
Bolt de piele i coameticd. Diatermie, unilor prin Electrotherapie.
CONTRA TUSEI 4444444-44-444÷. Raze Ultraviolete, Fizioterapie.
Ingrillrea fetei. Distrugerea radicall a STRADA LAHOVARI Nr. 12
CERETI
Bomboane , EGGER"
irt.--ambala¡e- Originate
la farmacii si drogherii
. .
1. 9titoetti1r
-1
NILI AVETI BANI?
CERETI CATALOGUL bilATIRT

BUCURE5TI 4,CAt'\RASILOR,89.
pirului de prisos, sbarcituri, negi, co-
surf, pistrui, semne de nastere. Trata-
inent de intinerire. Curl de sllbire
local1l ener11. Varice.,
Vinzarea produselor proprif.
(Consullatii 3-6 &Mina leonei) Tel 228 22

CititiLECTURA
4444444444.1444444444-04444 (4444444444-044440+44444

www.digibuc.ro
 Februarie 1930
REAL1TATEA 1LUSTRATA
1001 ,crime Nrmare din pag 11)
invineti. Fasii de carne le cdzura
ca la leprosi. Altii cdzusera de
mutt, sufocati, cu fala violacee,
PROFITATI DE OCAZIE!
crispata. Apa nu stinse setea piep- Ultimate stiptiimâni de desf acere
turilor arse. a transportului de aparate
Ragete, horcdeli; soldatii Inca
vii, aleargä pe camp, dementi, In
fata mitralierelor, ca sa-si curme
Luxor" o Telefunken" dore$te lingerie fru-
iriai repede chinul. Complect cu Haut-parleur, l3aterie, moasa de matas e,
*** Acumulator $i material de antena Lei 4. 750 per de I e, cuverturi
Perspectiva Newski" din Petro- STR. SF, GHEORGHE HOG, 5 Garantärn Functionarea ireprosabilL de pat $i de masbi
grad e neagra de lume. Deodatd, In
lungul perspectivei, Incepu sd la- 44114-444444-440444144 444+44444-414-04
tre cateaua, care scuipd foc", M- .1111/.1111111Th 411 totul luerat de 'liana
cand goluri haotice, In rândurile cu preturi extrem
compacte de oameni. Magazine! CARMEN SYLVA Str. lipscani 80 de avantagioase,sa se
Revolutia nu mai are rabdare sí adreseze la
Rica exercitii individuale, cu ghi- eel mal mare ell meal bins asortat au
lolina. Automobilele si asasinatele
se fac In serie. Mitraliera a luat lo-
cul ghilotinei, tragand o sutd de ROCHITE COSTUMASE 41 PALTONASE CASA GRUNBERG
benzi de car:use pe ora, In massa FRUMOASE PENTRU COPII
v*.e, care cere mai multa clreptate... Vote penfru Manfonri, Cafifele, MAtAanri nenfra STRADA LABIRINT No. 40
***
Geneva. Conferintd pacifica.
In Barul diplomatilor", micul
Santos, secretarul delegatului Bra-
ta . 111 .
Rodin 11 TrIcotage
/M. .4Mo. . a
TELEFON 79/79
BIIIIIMMINIESSIEMMEEMEMEg
ziliei, clelireazil beat-mort, intr'un
cerc de demimondene i ziaristi Bazarul BilKARA" 116-410-01.-410-114-4.-. 111, 4f1t, 46-0-4110-0-416-0-111, -41-41,-4111-1111-4PAPAIllto

cosmopoliti: VARTAN BARAGHIAN

Plictisitoare conferintal... Arn
nostalgia vanatoarei de bisoni,' din
pampas... Conferintele astea vege- Vinde Covoare veritablle garan
DOUA Loterie a Sinistratilor
tative si sentimentale, iti trezesc tate 1800 inetrul. Expozitia per
cele mai crude instincte !... Bine ca manenti de Covoare Orientate zile maisuntpfinfi la
se Inchide maine conferinta.... Nationale
Maine? De unde sti? Ca Victiorlef 44
a doua tragere din 1 Martie 1930
Expertii ttrnericani vor sil Ne
intoarca la New-York, ca sI pri n- (Paaagiul Majestic Comedic) gräbiti cumpdrarea biletelor al cdror cost este de:
(FA' electrocutitn ea lui Sacko.
E asa de coltishly? ll's so di- Lei 25. pentru '/ bilet si
tractive?
Aho, yes!. . E o legenda ca in-
Lei 50. un bilet intreg
dividul de pe sc innul electric moa-
re instantaneu. rand ce gardienii
reusesc sa-I aseze pe fotoliul mor-
EDUCATIA MICA' 3i1etelele cumpdrate pan& la 1 Martie 1930 sunt
valabile si la ultima tragere din N Mai 1930.
tii, nefericitul se sbate ca o fiara, Listeie oficiale cu reztutatele primei trageri din 1 Nov.
umple inchisoarea de racnete, pa-
rut Ii albeste, apoi Incepe sa rada
OBRAZULUI 5 Dec. 1929, se pot procura dela Com-tetele noastre jude-
fioros: e dement inainte de a fi e- dupà metoda doamnei tene sau municipale (prefecturi si primdrii) iar in capitald,
lectrocutat... dela sediul Comitetului Central pentru Ajax-area sinistra-
Se poate numi aceasta o moarte tilor str. Bateriilor No, 22.
instantanee"? Dr. N. G. Payot-Paris
Si, uneori, câteva momente du- 'keel cari au nevoe de diverse relajiuni dela Comi-
pa curentare, mortul" clipeste din etul Central, sunt rugati sA anzxeze cererile lor $i
pleoape si continua sa zambeasca,
intr'un rictus satanic"... 0 timbrele necesare pertru rAspuns.
**
Maine. Un savant a scos la fe- 0-0-0-4)-0-40-4re-
reasta laboratorului o cutiuta, ca 44-F4444
un mic aparat de radio. Face o ex-
perienta. Un om trece pe camp.
La o simpld apasare de buton, o ALOANIELIS CALISA 1110411LOR, so
raza a tasnit din mictI proector.
$i omul de pe camp dispare, ca la
un gest de scamator, instantaneu,
fard nici o urma. Dispare total si
S is Confer: is dems
(flail Bra:Una Sf. Ghaorsha)
lormasi oblactul generate
(Ale In Madura* barbs lor cad NNW
definitiv. Atomii lui disociati
raza materia i se
pierde larri in eterul invizibil.
FIECARE FEMEE
poate sa impiedice aparitia
JEAN (rattan) al Peat pax de atracits al
lama !minim siagttraa qpi de xpahr
Savantul Indreapta proectorul 34eNNN:.0.0 4t t114414.6N144. 4-1 4
spre un copac. Arborele dispare. ridelor prin mijloace simple,
Dispar palatele, muntii...
Cel din urma Cain, singur In U-
fAcând SINGURA educatia CEP 'Li PRE 1 UTINDE Ni
nivers, rnangâe mien] ski emitator BIU*CHILuR FETEI
de unde mortale...
Pentra metodd, tratament $i produse
apcx)®® Str. Vas le Lascar, 9
DIN MELASA DE 1ReSTIE DE ZAI-1AR
Versul MARTI$ORULUi Paoptis' AL ragg. D; A Viet AliU.S A.
444.44,4441444.4w-,4444444..44- --- - .44- 4 N 1 ... ... 444444 54441 N 4444-4444441144- 44 PO IN If 4-4 I 44 44-4 411 4.444

Vitrina Cronos" vä vestege

ca 'ntâi Martie sosWe CEA MAI CLARA fl CEA MAI MATURALA AUDITIE A POSTULUI BUCUREISTI
Ori care dintre martipare
va surâ, fe ca o floare. 14';*

CRUM
Strada Aoademiel, 9
@ ,OCOC),CDQA116 4.0 OCXXXDO
34 CALEA VICTORIEI BUCURESTI
SP At'INSTALATil LA DOMICILIU

www.digibuc.ro
 REALITAPEA ILI..'Si'RAT A ,br i!)36

Jocurile Reali Ilustrate"

Joc de cuvinte incruciate (10 puncte)
Castelul enigmatic
de Louise Ionescu. Loco
bili He'd i Zozo" MN Mill INN
(10 puncte) de Rebus 11111

a
a:gel/Ls k3
sk
'OW11111111111111

01
,

ENV* IÑÂ I
II II
R a WO II_

0..gti
w.,11111111111111111
IN --
41.411
,4 ......
\\*\2*,
ATE.,
&V

1 it
I 6.5.11,M11111111111111 T711111111111111IV....."

ilp,r)Es6 URIIIIRrell I
1 tall1.--/
eimme
r/ la/ASA= \\\yiiIra'
7I 1\.(1\\\I "M TiiiTiliFji{
ems am
Gdsiti cheia gratie careia yeti ob tine doud versuri, dintr'o poezie de
me
,
-.49,4'
t\ '' d,;;:ii:;,¡,,,, 1; I
ma Ns
1

Eminescu.
Deslegärile se primesc pand la 16
Mart/le 1930. Fiecare joc acordd
MAGAZINUL deslegfitorilor un numär oarecare
de puncte. Cel care obtine numärul
Mätäsäria Francezi cel mai mare de puncte prin des-
legarea celui mai mare numar de
jocuri din numerele 157, 158, 153 si 160
din Sir. Lipscani No. 30 : va primi un premiu de 1.000
lei. Premiul al doilea 500 lei. Pre-
miul al treilea 300 lei. Urmato-
ORIZONTAL: 1) Unde veclem pa- sa. 89) Odd sacra. 90) Munti in Cre- Mirfuri fine-noui si cu rii sapte deslegátori primese ate
iate? 5) In afard. 7) Arbust. 9) Se-
ta. 91) Personaj biblic. 92) Cal. (pri- un volum din operile autorilor re-
col. 11) Curat. 12) Fluviu in Eu- vitor la culoare). 94) Mersul calu- PRETURRE Deasemenea vom publica
ropa. 14) Iriventator. 18) Patriarh. lui. 95) Dans6z. 96) Pronrime. numele tuturor deslegatorilor. Pre-
9) Neliniste. 22) Palavra (mold). VERTICAL: 1) Prepozitie. 2) Ali- cele mal reduse miile se vor distribui la 20 Martie
1930.
4) Grup de soldati. 26) Fata. 27) fie. 3) Zbarciturd. 4) Cadavru. 5)
Dam mal Jos catova din . N. R. In numeirul viitor vom pu-
;alutare. (lat.) 28) L:a prins cu ma- Vesnic. 6) 0 gasiti dimineata pe blica rezultatul definitiv al concur-
a in... 29) Chemare (pop.) 30) Cum iarbd 8) Brunet. 10) Violentd. 13) presturile noastro e sului pentru sampionatul cuvinte-
unt copilasii de mai sus? 32) Res- Independent. 15) Pronume. 16) Nu- lor incrucisate".
-)ect. 34) Numeral. 35) Produs dat meral. 17) Pretios (fig.) 20) Cou- Stofe tp0:11V7A111;. 400-450 REDACTIA I ADMINISTRATIA
de albine. 36) Oras in Egipt. 37) junctie. 21) General teban. 23) Ne- Bucurestl, str. Const. Mille 7, Etg.
Wasurd. 38) Trei litere din tril. 39) vinovdtie. 25) Plasa. 28) A da cu Catifele ilcalf.a,71:::::! 280
'Ianta. 40) Umede. 41) Animal. var. 31) Relativà la blazon. 33) Sem- TELEFON 306167
i.2) Opera. 43) Da-mi! 45) Mosneag. nul puterii supreme. 31) Ce nu poa- Rochii Director redacfonal:
16) Rtiu in Oltenia. 47) Scriitoare te fi micutul Zozo, in privinta sta- p,
'rancezd. 49) Maniere de a se im- turii lui? 35) Varfuri de inunti. 37) cal. superloarà 120-200 NIC. CONSTANTIN
)rdca. 50) Gratie. 52) Unguent. 53) Ce fac dupd ce inchid ochii? 40) PRETUL ABONAMENTULUI
Dulceatd de poame. 54) Necesar a- Imaginatie comica. 42) Curier. 44) Catifele Imorimate Pe un an . . Lei 356
paratului de radio. 56) Valizd. 58) Acord. 46) Poema. 48) Pasäre. 49) cal. suparioarA 115-120
Prost. 64) Privitor la vechii Ateni- Bezea. 51) Negatie. 55) Femei raz- Pe sase luni 1811

65)- Culoare in picturä. 66) A- boinici. 57) Crustaceu. 58) Hanul Crepe Satin, mytt,7* 480 Pe trei lunl 11 35
lunitä. 68) Zeita. 69) Temp lu la po- tdtarilor. 59) Cumpdtati. 60) Insu- Pentru strainatate . 4811
poarele pagane. 70) Se späla pe la In Turcia. 61) Mdsura de capa- Crpe de Chine - 1-44-1 ...... ,- -4------114-444-1-14-14-1,11444-.44.
cap. 71) Litera greceasca. 72) Divi-
nitate nuptiald la vechii slavi. 73)
citate. 62) Nota muzicalä. 63) Erou
grec. 65) Ziar romahesc. 67 Ce a
p, Rochll, mitase purl 280-350 Cupon pentru jocuri
Scriitor roman. 74) Cucernic. 75) Ingitit?.. 71) Existent. 75) Specie de Matase de planumi 290 No. 160
Adverb (mold.) 76) Nome de femee. papagal. 77) Toand. 79) Acrobat. 80)
78, Istoric austriac. 80) Fictiune ma- Dupd, ce este ahtiat micutul Zozo? Oubluri Bil:g1,1,1 68120 Hemels si pronumele
te natica. 81) Personaj dintr'o ope- 84) Lege. (lat.) 86) Ce a Mcut Na-
rd de Caragiale. 82) Articol. 83) Ca poleon in 1814? 87) Virtuos. 88) In Opal Elyetian dulbaltu 65
la 82. 85) Interjectie, 87) Pentru lus- corpul animalelor. 93) Zeu,
trilit unghiile. 88) Piatrd pretioa- Adrasa

www.digibuc.ro
 20 i,'ebruarie 036 RRALI'PATEA ILI.I.TBAT A

rel,(37. QL
n fior de frig ma sdgetä. si Am inceput deci sd' execut citte- glo-japoneze, in chestiunea pactu- avut un moment de ezitare, zican-
tresdrirea aceasta m'a tre- va mi*cari gimnastice, riclicâncl lui anti-sovietic, pentru care sosise du-mi in gand:'
zit din somn. Adormisem mainile paralel in sus $i indoin- in Anglia plenipotentiarul japonez Rudy, iti dai seama cd e cel
fara, In ceata rece a Lon- du-ma apoi din mijloc, La A, a- Kaomi. plecasem cu avionul la putin indiscret ceeace faci ?
drei. In jurul meu, nu ve- ting cu clegetele varturilor pantofi- Londra. Aci, m'am prezintat Exce- In definitiv insa, nu savarsiarn
deam decat involburarea frt$iilor lor de lac. Am repetat miscarea lentei Sale Osikara, rriinistrul Ja: o efractiune, iar frigul umed de a-
de abur; deparfe, jos, in stradá, un ce-am simtit cit sangele 1ncepe poniei in capitala Marei Britanii, fara m'a determinat sd ma. hottl-
felinar ardea inca, $i lumina lui sa-mi circule mai intens prin vine mi-am declinat titlul de trimis spe- rdsc foarte repede: am intrat in sa-
palidä se zäria ca printr'un gearn $i-am incercat sa-mi aduc aminte cial al ziarului american New- lona$ul albastru al ambasadei japo-
mat. momentul precis in care adormi- York Herald, $i 1-am intrebat ce neze si-am incercat sit. inchid usa,
Ah ! Ce aventurd stupida am sem pe balconul ambasadei japone- mai e nou cu pactul anglo-japonbz in.urma mea. Dar broasca u$ii era
dat indata seama c aclormisem pe ze. Da... 1mi amintesc... E*isem pe si. dacd sotia sa poarA pärul tuns stricata !...
balconul ambasadei japoneze, un- balcon, ca sa aprind o tigare... Era sau coafurd japoneza: Drept, (trice Inauntru,- in salonas era besnd.
de avusese loc, in seara aceea o o seara senina, ca o oglincld conca- raspuns, ministrul japonez ma in- Stam lipit de perete si nu *tiam ce
receptie oficiald! Desigur crt toti in va de onix prinsä de cer cu miile vita seara la faimoasa receptie de fac. Sâ strig pe cineva. Sd In-
vitatii Excelentei Sale Osikara, mi- de tinte ce erau stelele. Eram ame- la legatie, ca sä ma prezinte ple- care alte 11.0 ? SA md culc pe o ca-
nistrul Japoniei la Londra, pleca- tit de eleganta femeilor, de parfu- nipctentiarului Kaomi. napea, Oita mdine dirnineata?
sera de mutt, cdci Intreaga fatada mul lor, de samapnia spumoasa., de la timpul receptiei, asteptasern Daca voi fi descciperit aci, voi fi
a legatiei era cufundatä in tutu- muzica suava $i mai ales de gratia momentul potrivit sa-1 Intreb din arestat, Ce ridiculd ,aven-
neric. exoticd a frageclei Lady Victoria nou ce mai e cu pactul lui Kaomi turd L.,
Dumnezeule, nu cumva sunt sor- Nelson, un tip rar de englezoaica: cu pärul doamnei Osikara, dar... Dupa cateva clipe de gandire,
tit sa rarnan panti maine diminea- brunä si rumend. actormisem pe balcon.... am luat o decizie care mi se parea
ta, pe acest fotoliu ascuns, intre Simtiam nevoia sd respir adânc foarte inteligenta: m'arn culcat pe
florile de pe balconul ambasadei, aerul curat al serii parfumate. E- 7.;!1 ia`a-mrt acum, in toiul noptii, canapea. Eram hotarlt srt-rni petrec
la trei etaje inältime deasupra so- sisem pe acest balcon blestemat stngur, inghetat pe balconul acesta, astfel restul noptii, iar a doua zi,
lului ? Si daca m'ar surprinde ci- impreund cu Lady Victoria, ma in- sufocat de parfumurile tari ale flo- in zori, cancl: servitorii vor veni sa
neva aici, nu m'ar lua oare drept tinsesem apoi in fotoliul de barn- rilor exotice, certandu-ma in gand deretice, th voi ascunde undeva,
hot sau spion ? bus, umplându-mi plamânii cu pár- Rudy, iar ai Mcut o poznd de uncle voi pândi mornentul potri-
SA strig un policeman ? fumul florilor exotice,- din jurul te vad baete cum ai sa'esi din vit, ca sä mrt strecor afard din pa-
Ce scandal a$ starni, daca. rneu. Apoi, am aprins o tigare si capcaria.aceasta, cu aerul otravit... latul ambasadei.
striga! Maine, toate ziarele euro- nu stiu ce s'a mai intamplat. Poa- Ce misteriosi tipi sunt, $i japone-
pene vor rade de mine, de repor- te cà mirosul acestor mimoze $i al Atipisem, când un sgomot ciuda t
zn!... facu sä sar In picioare. Sgomot
terul american, care a adormit pe a estor plante necurioscute avea Dintii incepuserd sa-mi clantrt- de pa$i... De pasi multi, ca o pro-
balconul ambasadel japoneze". un elect narcotic $i ma aclormise, neascd.'Trebuia neaparat sa gasesc cesiune Se apropiau.... Marunti,
Pipaindu-md, am constatat ca sau poate oboseala voiajului aerian 6 estre din penibila situatie, in ca-
smokingul imi era ud de ceatd, si farti escala, dela Roma la Londia, re ma aflam. Fara nici o speranta, Si, in tacerea adanca a palatului
aceasta umiditate Inecacioasa md ma rdpusese. Caci de indata ce pri- apasai pe clanta u$ii de sticla, ce pustiu, ecoul ac-elor pao se ampli-
patrunesese pang in macluva oase- misern telegrama lui Sir Astor despdrtia balconul, de salonul al- fica, in vasta saià de receptii de a-
lor. Ce puteam face altceva, dectlt Carringtcn 1), patronul meu, srt a- hastru al ambasadei. läturi, ca in cutia de resonantii
putinrt gimnastica suedeza, ca flu in ce stadiu sunt tratativele an- Usa nu era incuitä
sa-mi desmorteascri inembrele iner- unui megaton.
Azi e noaptea surprizelor, in ade- Nbia de-am
te, in care furnicau nesuferiti car- 1) Vezi Umbra cafe ucide, publi- var, ciudat c u$a aceasta nu fuse- ascund dupa oavut vreme sa mut
draperie albastrd.
cei ? cata In Realitatea. se incuiatd. Am deschis-o. Dar am Se auzi o use deschizandu-se. Um-
4144-114444444-11444-11414+++1444414444444-0444+04144441144-044-044-11,11.14#4114+#444

Ingrijirea fetei
--411----------------44-----84-- ------11441-41-H-0- ----+
i a mâinilor
exeeutfi o specialist& a
CASEI HELLENE PESSEL WIENA
är1i4oare SURSA CEA MAI EFTINA
SUPERBE

la Frizeria lacob Beer, Mo4ilor, 53 La Bijuteria ELLROS

el STR. CAROL 7
(Langa Drougeria Cionga
444-6-a----s-t----------*------44-.44------ -1-----444-4-4-444-04-144-1---4-*-14-14-11444-044.- -44---- - ........ t-e-m
1.-41,-4141!-110-0-0-0-40-4110-41kM
REPREZENTANTA GENERALA Anuntä onorata elientelfil ea I.a
A UZINELOR SOSIT un MARE TRANSPORT de

Bucureptil Calea Victoriei No. 79

PLAC1
CU ULTIMELE NOUTATI
JAZZ-uri AMER %CI A eNeEn seaxeercaut et a teer edhee scter lee.

! TAINGO-url aert age netrinehe ecsâtrnetastie leenoireceheesutrveelretuBrilantcaon,taCiasniea.ruor,i

eGaradnetie,
roin
ULTIMELE SUCCESE MONDIALE LE GASITI NUMAI PE PLACI

Reprezentanta Generalà a Uzinelor ODEON"

BUCURESTI, Calea Vietoriel, 7.
, DE N"
iSUCU R SA LEI BUCURE,TI, Bul. Elisabeta, 1 1A$1, Strada Cuza.Vodii, 83.
11.4.,====. Memorandultai 16 - SIBIU, Str. Regina CLUJ. Str.
Maria 42 . SILISTRIA, Str. Carol 24 his

www.digibuc.ro
 11441.11:ATEA ILIISTRATA ,Pebruarie 198-6
bre_mute se strecurara in vasta sa- simteam cd-genunchii mi se ta e: pe masa. Avul o comotie puternica: patru barbati sa tresara; fetede lor
de receptie, care, deodata, se lu- A furat Acicumentul ?
recunoscusem In falsul Ta-Ki--Kara, se Indreptara bruse spre salonasul
mina. Cineva a patruns aci sa u a iä pe faimosul spion sovietic Igor- in care ma ailam.
Prin iflja deschish, un triunghiu mas' dupa receptie, ascuns, urrna khan, pe care-I cunoscusem in I'm- Kaomi inainta spre usa salonasu-
de lumina se statornici pe parche kaomi. M'a vazut, in timpul zilei, prejurarile descrise sub titlul Vam- lui In timp ce cu.rierii ramasera sa
tul salonasului albaStru, in care inchizand acest sertar un plic, pirul din castelul Zapolski 1). Asa pazeasca plicurile.
ma aflam, dar restul salonului ii- si' a crezut de sigur 'ca, este pactul dar, spionul se substituise unuia Am scos revolverul. Ministrul in-
wäsese ill intuneric. Din ascunza- anglo-japonez, pe care a incercat dintre curierii legatiei japoneze ! t rd. ma zari, facându-mi semn cu
toarea mea puteam sa urmaresc, sti-1 fure. Falsul Ta-Ki-Kara lua al doilea
farti teama de a fi vazut, toate Dar nu pusesern aci pactul, ci plic. degetul pe buze, clar inclata isi in-
miscarile din sala de receptie, In era o scrisoare pentru familia mea coarse fata, si, zambind curierilor,
Ta-Ki-Kara, zise Kaomi, d-ta le spuse :
care am constatat, nu fara Ui- dela Tokio. Voi cerceta aceasta esti curierul aviator trimis de la
Nu e nimic ! 0 fereastra des-
mire, ca se strecurase insusi mi- chestiune indatä. Sä terminam 1110, Tokio pentru acest document ? chisä. 0 ciipä, v. rog; ad nu ple-
nistrul plenipotentiar Kaomi, tri- cu misiunea d-voastra, domnilor. Da, Excelenta. cati.
misul Japoniel, la tratativele de la Excelenta japoneza scoase din Foarte bine. Vei duce plicul pe Inchise usa i ramaseram fata in
Londra, cu o servieta neagra la sub servieta trei plicuri lungi. calea aerului; iti vei siege singur fata.
suoara, urmarit de trei domni In Sunt aci trei plicuri identice. U- itinerarul. ExceleTltä, Ii opti cu febrili-
smoking. nul singur, contine documentul se- Indrazneala spionului rna uimi- late, al doilea curier e un spion;
*** cret. Celelalte cloud contin câte o Trebuia cu mice chip sit impie- Ta-Ki-Kara e spionul soyietic, Igor
Ministrul trecu in dosul unei coala de hârtie alba. Voi pune la dic plecarea spionului Igor Khan. khan; nu trebue sa-i incredintati
mese de lac; in fata sa se aflau in- rand, pe masa, aceste plicuri. Fie- Daca oare documentul se afla toc- documentul
sirati cei trei domni, cari pareau a care yeti lua unul, pe care doriti. mai in plicul lui ?-Trebuia st scap Dar Kaomi apäsase pe un buton
fi japonezi. Si aseza plicurile pe masa, la pe aliatii nostri, din cursa aceasta secret de pe o masuta; patru servi-
Domnilor, zise plenipotentia-
rand. Apoi zise : ce-i ameninta, si pe care Sovietèle tori japonezi se ivieá ea din pa-
Kong-Yu ! le-o intinsese, cu atata abilitate.
rul japonez, in englezeste, clipa ma- Unul din japonezi Mar un pas pamânt, m imobilizara, imi astu-
relui act de curaj a sosit. Sunteti unainte, spre masa si lua unul din Wan-Tse, chema ministrul pe pari gura cu un calus si inteo cli-
hotarâti ? al treilea curier. Vei lùa ruta Lon- pa ma legara.
plicuri. dra Marsilia Alexandria Suez-
.

Ministrul se duse in Sala de ala-

Toti trei se inclinará adânc, muti, Kong-Yu, urma ministrul Kao- Aden-Columbia-Singapor-Tokio.
,ca inteo solemna prosternare. turi si zi%e curierilor:
Domnilor, urma ministrul,
rni, vei duce acest plic Impäratu- .* * * Va cer scuze, clomnilor. Ple-
lui, pe ruta Londra-New-York-San- Vaaand cä ministrul era pe punc- cati spre Patrie, chiar in noaptea
stiti despre ce este vorba... Ati fnst Francisco-Tokio. tul de a concedia pe cei trei curieri,
anuntati din vreme, ca vä, pu- aceasta. Inca odata, va recomand
Vei trebui sa 'desfasori toata di- mi-am luat inima In .dinti, m'am
teti pregati pentru marea citlato- bacia si curajul tau', caci spionii strecurat prin intunericul, din sa- incordarea intregei iscusinte si in-
rie... Dar, strip, deodata Excelenta dusmanului vor face totul cu pu- lonas dupa use si-am lasat dina- ciraznelii; dusmanul va pandeste.
Sa, ce e asta ?.... Cineva a patruns tinta, ca sä-ti smulgal acest plic. Pierderea acestui document, ar In-
aci si a fortat sertarul acestei dins sa-mi cada tabachera pe par- semna pierderea Tarii noastre.
mese !
Kong-Yu se Inolinä, adânc, mut... chet. Ciocnirea, rasunand ca o bom- Zeii sit va aibe in paza.
Ta-Ki-Kara, zise ministrul. bä, In tacerea noptii, fact: pe cei In acea clipit, strâns legat pana
Kaomi deschisese Intre timp ser- Al doilea japonez fact' un pas la sufocare, imi pierdui cunos-
tarul mesei de lac. Ceilalti trei, inainte, spre plic. Atunci, figura lui
tresarira. Unul intreba, In timp ce intra sub razele lmpii. electrice de tile1)ViVezi de asemeni Ferma cu rep-
Crimele omului mecanic.
tinta...
(Va urma)

Pétrole Hahn
7-04-04-144 4+.0-0-11+40-0-0-fi+r1-0-0-H-FF04-04 44-1÷04+04-0-044-11-1 *-0-0-1-0-04.04-0-0-04+041-1-
04+4++++0+++.0++0-100-04-04-0+41-0144----
111111111111111111=11111111111111111111111111111111111

IAcesta este adeváratui ANTICOR PARFAIT

contra cdderel cu renume mondial

pdtruluil contra Icare stârpqte definitiv

indtretel si a Bätäturile
tuturor afectiu-
9
Fiecare tub are inscriptia : Fabricant HENRY COHRS
1
=nor pfiruluie 11111111111201=111111111111111114111111111111111111111111
**44441-11+04+.44-114-11-14-#41+1144-1-W4
540-4-14-44 4 I 114 044+04444 04-044 4 01 1/14-0-0-0

Prescris de cAtre
corpul edical.
De viinzare la toate Iarmacille
partumerille,
saloianele de eoatuurii, etc. . .
.414444 4-40-4-04.04-0 4-0-044 4-04-14,144-04 OH+ 0444- 04444 0+444 fi00-0-0-044444-04,14444.444444+ 44-044+0.4-0-11444

emanagomm fiEDICUL Stii drags

Dvoastra va va da, cu placere cxpli, iau numai
catiuni si elucidari despre importanta
vitaminelor in hrana omeneascd Tablete de Aspírínii
ARNEA
alimèntul nutritiv
dad) sunt räcitä ? Mi-ajutä
tntotdeauna imediat.Cumpärä-
le i tu, ia insä bine seama
cu un continut bogat de vitamLie i
foarte gustos, care se poate lua fdra s6 ti se dea ambalajul ori-
pi eparatie speciald, formeazd singe,
exeità pofta de mincare, calmeazd ginal cu crucea lui
nervii, fortified oasele.
Brosura gratuita trimite
Gea-Grayer" Timisoara 13 Atunci ai garainfia cit table-
tele sunt veritabile i butte.

21

www.digibuc.ro
 Pebruotte IO ntALiTA A au:MAtA

Un spectacol
intre culise
E-AM obicinuit sa mergern la teatru, si ne tolanim co-
mod In fotolii de plus si sa privim un Spectacol. Aplau-
dam sau strambam din nas, radem, ne emotionam de
jocul actorilor, cari din rnomentul In care au pornit
dintre eulisele de carton, devin a1i oameni, nu mai sunt. ei",
cei de adineaori.
Dar in yreme ce pe scena, aetorii joacd o viaja
traesc pentru un personagiu care nu este al lor, in dosul seenei
In penumbra refleetoarelor si a requisitei rostogolite lenes, pal-
pita ft viata puternica.
Viata de eulise. Câte nu ascunde dansa in sanul ei. Canca-
nuri, barfeli, glume, rasete, iubiri. Toate se infiripa pentru o
elipa, doua, sau trei, pentru a dispare apoi si a se eufunda In
complexitatea de nepatruns. a unni -suflet de actor.

D-na Zamora in cabinA

inagazinului de mode.
Dou'd girlsuri", una mai drdeoasa i mai vopsita decât cea-
ialtd, se iau la cearta.
Mie mi-a trimis flori 5i tie nu!"
Da, dar.. pe mine m'a condus cu masina acasr.
In fond este un seârbos!".
Si urat".
Ce-om fi gasit noi la el, draga?".
Eu am gäsit? Tu mori dupä el".
Si concluzia este eä girlsurile" se iau din nou la cearta.
Domnule director, domnule director!"

Pe scenA, inainte de ridicarea .cortinei

Zilele trecute indiscretia profesionala ne-a mânat Intre .culisele corn-.
paniei Mogador". Se reprezinta Obligado", opereta care a obtinut succese
triumfale, In toate capitalele Europei.
Teatrul Liric". Directorul trupei, In veci neobositul Sergiu Milorian,
ne primeste surâzator. I-am spus despre ce este vorba. Vrem sa stain intre
culise, intreo spectacolul, sä fotógrafiem, sá mitäru i apoi sa publicam.
Da,dar sa nu fiti indiscreti!"
L-am asigurat ea nu vom fi indiscreti. .Nici dânsul nu ne-a erezut.
Mai este o juinatate de ora pana la Ineeperea spectacolului. In scena o
liniste relativa si intuneeata. Paravane de carton, se unesc rapid, conduse
de maini de rnasinisti si devin In curând un elettant salon de. mode. 0 fe-
mee bdirfina si sgribult,d, aranjeaza manechinele.bTenorul,
doninul Den'.:,Irrscu de Slya astazi seara gata mai
(Pe vrenie ca niciodata, isi aranjeaza ciorapii,- jinand pi- D. Ladislau Grcf In
ciorul pe unul dintre fotolide elegante 5i sornptuoase, ale catriuA

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 20 Pebruarie 1930
tin domn face scandal la
usä. Vrea sä intre cu cinci per-
soane i n'are bilet.
Si directorul vecinic jovial si
surâzAtor, trebue sä multumeascii
neintärziat pe toatà lumea
acelas limp sà imparte biletele de
favoare sä solutioneze problema
tocului rupt dela pantof, a scan-
dalagiulai dela, casd, i sà mai dea
ui un pol de tramvai, artistului cu
buzunarele goale.
*
Ne Indreptdm spre cabine.
Peste cAteva minute, va incepe
spectacolul. Cabina doamnei Ele-
na Zarno7a. 0 elegantä si discre-
tie feinininä pluteste in atmosfe-
rd. Puffi, doarme lenesä pe di-
van, In vreme ce delicioasa sa
stäpâni e maquilleazd. O masi
de toaleta, cu creioane, oglinzi,
pufuri i cutiute. Sunt uneltele
ajutorul carora, actorii reusesc
sä nu mai fie ei. Un pic de rosa,
o liniutà neagrd, putin albastru,
si... gata.
Regisorul (IA intrarea in scenA
d-rel CocorAscu

Aplaudatele Mogador Girls" ale d-lui Sergiu Milorian

Domnul Milorian vine gräbit.
Domnule director, eu apar In prima scena si Tantzi ml
ciafuleste".
Directorut, reuseste sa le impace, cu un suräs amar si au-
toritar.
Un masinist, ratura ultimele resturi ale spectacolului de
eri. Dintre culise räsund un glas puternic. Tenorul Incearca daa
eSte In vece.
Directorul, este peste tot. La intrare, la casa de bilete, pe
seend, intre culise, In cabine, In birou... Este chemat de cel pu-
tin zece indivizi deodatá.
Domnule director, vä rog cloud' locuri, pentru mäine
seará".
,Domnule, Milorian, domnule Milorian, la telefon".
0 baletistä vine repede i precipitat.
Domnule director, mi s'a rupt tocul de la pantof".
Soprana gräeste, sentimentalà i bozumflatà.
Ascultà dragä, sà tli ca. dac5, Ila" nu md lasd sa-m i
sfârsesc replica, eu nu mai joc,"
Altul:
Domnule director, vä rog
dati-mi un pol, ca sä am de tram-
vai disearà...
Un usier vine färà räsuflare.

D-nii Ladislau
Grof i Nicolae
Stroe, repetând in
cabinA una din
cele maL de efect
scene ale specta-
colului

Creioanele sunt mfinuite cu o elegan-

tà pafumatä, de mäinile delicate ale
maestrei. Puffi, s'a plictisit stând pe ca-
napea. Dintr'o singurà sdritura, a ajuns
In bratele artistei.
Colegul Berman, gäseste momenta]
prielnic si fotografiazà. Trecem mai
departe.
Cabina domnului Graf. Parfumul de
adineauri, s'a transformat In rigiditate
masculinä. Pe cuer, o palarie tare, o
haind roasa, un baston, i o crisante-
ma mare si artificialà. Accesorii in,dis-

www.digibuc.ro
 20 Februarie 1930 BEALITATEA ILUSTRATA
pensabile, unui comic de operetä.
Domnul Grof, repeta In cabind una viciu
Observatia pompierului de ser-
orn simplu credem ca
in soaptd si se sdrutd discret. Pun
la cale intrigi, plänuesc atacuri, si
isi fac confidente reciproce si min-
Un copil mum
dintre scenele de erect ale specta- este edificatoare. Ea confine in- hi dupet amiaza zilei de 23 Fe-
colului. Partener demn, Ii este tr'ânsa, filosofia vietii de actor. cinoase... bruarie, va twea loc in palatal Ate-
domnul N. Stroe. Regisorul se agitd continuu: $i spectacolul confirm:6. un concert de harpei, dat de
Uncle sunt baletistele?" Pe scend, viata artificiald, aplau- Dorina-Nora Milzedlesca, hr etate de
*** datä de spectatori pretentiosi. In- 7 ani.
Intr'un colt intunecat, intre pa- tre culise, viala adevdratd, neaplau
Spectacolul incepe. Orchestra .1- ravane, surprind un fleurt de cinci (lath' si necunoscutd de nimeni. Ac-
tacd uvertura. Pe scend agitatie dc minute... torul a râs pe scend. In momentul
ultimd secundd. Nurriai pe tine te iubesc cu In care a esit din raza reflectoru-
Sus cortina!". adevdrat!... lui, rasul i se inclesteazd subit, fa-
Rampa, ndvaleste In scena, cu lu- Cat de banal vorbesti... ta redevine serioasd si adevdratd.
mind orbitoare. Maquillaje-ul ca- Banalitktile spuse de o arti- Iti face impresia, cd este o jucärie
pätd relief. Nu se mai vdd linii ne- std, nu sunt banalitäti... de dopil, a cdrei masindrie s'a de-
gre, rosii sau albastre. Lumina re- Da, e drept, pentrueä sunt fectat brusc.
flectoarelor le-a unificat pe toate. minciuni... Cortina s'a läsat deasupra ulti-
Cele patru gratii ale trupei, devin Orice femee minte.., -mului act. Aetori, soliti, baletiste,
abia cum frumoase. Doud zâmbete, un sdrut... se retrag in cabine. Eleganta de a-
Regisorul, se agità, cu cartea in $i apoi regisorul: _dineaori se transformä In Imbrd-
:nand. Dornnule Brund, in scend!... cäminte modestd. Jobenul, toalete
Domnisoard Sandra! Mereu (Domnul Brund este amorezul strdlucitoare, sunt atârnate In cui.
Intârzii... Acurn!". trupei). Se vor odihiil pânti mâine seard,
Berman, a reusit sà prindd $i a- 0 gratie ghiceste in palmä unui când comedia va fi reluatd.
cest moment. Este färd indoiald un coleg. Intr'un colt, cele doudspre- Pe scena.
artist, al meseriei sale. zece Mogador Girls ale d-lui Ser- In said.
Pe scend, se cântd romante, se giu Milorian, tin intrunire. La bu- Intre culise. ION GOLEA
fac giumbuslucuri. fet, tenorul bea un sprit fumea- 4---liii-H1 t-0000-0
.-4444-11-11-01-0-114 0-11-11-011-0-0-01

In said se aplaudd.
Intre culise, pompierul se plim-
zd o tigard.
D-ra Cocordscu si d-nul Brund
Vopsire de p6IL
ies din wend, In hohbte de râs. Ju- KOMOL", existä in 18 nuante naturale.
bd. agitat... Cu aceasta puteti vopsi prul carunt, ins4,
Fumatul este oprit... caserd tocmai o scend tragicd. cu cea mai mare siguranta, in 15 minute,
Actorul se face cä n'aude, si nu Dabitocule, de ce m'ai Mein in culoarea orig nalä. Cereti
stinge tigara. sd râcl?... KOMOL"-UL LA COAFORUL D-STRA
MA apropii de pompier. Cei doi protagonisti sunt in pra- Se trimite la cerere tranco prospect gratis,
Ia spune-mi, camarade, ce gul unei glumete incderdri. Regi- adresandu-vd la Reprezent.nta GeneralA:
se intâmpld pe aici.pe scend?... sorul disperat vrea sd-i despartd. ORADEA MARE, Str. Delavrancea, 28. 1
Ce sd se intâmple domle? A Inghitit vre-o doi pumni si pa- numai ren mica
Nu vezi cd nimeni nu ascultd? Spa- tru palme.
Actul intai s'a sfârsit. Salonul
CERET1 i dellcloasa
ne i matal... Aci e fumatul oprq,
dumnealui fumeazd!... de mode s'a transformat subit, in
Bine, bine, asta vdd i eu, zece paravane de carton, aruncate
dar alteeva n'ai observat, de când unul peste altul. In locul salonului,
Cafea EL1TA" PI
te plimbi pe aci?... de mode, masinistii construesc o CEAIURI, CACAOURI
Ba dal... Artistii Astia, se sd- elegantd camerd de primire. 0 RAHATURI, etc. ® In lumea muzicalá, tetraira concer-
rutd pe scenä, se sdrutd aid, se sd- panzd pictatä, reprezintd vederea tistä este consideratät Ca tin copil-
rutd Bine; pe scend mai spre pare. Lacul, pornii, terasa, INCERCATI SPRE CONVINCERE minune.
inteleg i eu... Aia trebue... Asa sunt pe acelas plan. Concertul dirt 23 Februarie, care
scrie acolo... Dar aid?... Sunt me-
reu veseli, si se valid intr'una cd oase
Dona artiste in toalete somptu-
urmele seratei din scenä M. OHANIAN cuprinde un admirabil program,
este dat sub inaltul patronaj al A.
n'au parale"... se plimbd ImbrAtisate. Vorbesc Str. Carol 55 Tel. 38 67 S. B. Principesa Ileana.
441444-0-11-444§444+011-11-0-14-1-0-11-044-11-0-0+04-14+1-01-04-0-11144-0-0400-0 0-04-11-04-0-0-0-11-114-04-0-044-04144-0-1-0-4-11-11-4-11-0-0-0-41-0-000-0-0-0-0-0, -0-0-0-0-1-0-0-0.00-4-00-0-04-04-0-04++44

EAU DE
COLOGNE

ILA
GRANDE
4IAROUE
FRAIKAUSIE
SOitVAKS.-

ROGER E GALLETSUCCESSEURS DE:JEA;VMARIE-FARINA

PARFUMEURS
..: PARIS
174B1L4 EAU DE COLOGNE JEAN-MARIE -FARMA SE VINDE
NIIMAI IN FLACOAITE ORIGIN:ALL'
24

www.digibuc.ro
REALITATEA ILOSTRATA 21) Vebruarie 19:-to

Moda, doamnci!
TAILLEUR-UL. Primewara care se iveste, ne gräbeste de a rze
debarasa de mantourile si bleinurile, pe cari ni le-a aruncat iarna pe
umeri.
&tare le nu ne sureide facet la fereastret si jata cei incepem sei ne gein-
dim de-a schimba imbreicdmintea, de-a ne investmeinta cu ceva nou.
latd limpid Orice bucuresteancei are cel putin una in
dulap. Serios dar sic. Bine croit, dintr'o stofát sobrät si fewer inflorituri,
este absolut rzecesar ca set ne adreseim unui maestri!, ca sei fie reusit.
Ferrel indoiald, croitoresele surd niste zeine. Ele stiu sei Iransforme in
rniracol, un mic petec de crêpe de Chine. Insd ele nu datnnesc decal
peste rochii. Pentru clasic" ne este necesard stiinfa, dibeicia, craiolo
unui technician.
Pentru primeivard, tailleur-ul a si apeirut. Se face din postav sari
din stofei englezeascd. In general in colori inchise, negre sau bleu-marin
sau in tonuri amestecate de beige si cenusiu. Pentru voiaj, convin sin
fele in torzuri combinate; pentru stradd, in uni".
Se fac unele tailleur-uri, cu o borduret in acelas ton.
Tailleur-ul e drept sau pulin scobit, gulerul si reverurile ingusle,
sobré, masculine.
Fusta nu e nici scurtel, nici ingustud; ea e foarfe simplei, fdrei cute.

feud
0 bluzei, fie de satin fie de crêpe de chine,
intrei in jupet. Alb& beige, bleu-lavande, rozd
au orange. Un mic guleras din aceeas materie
sau din dantelei. Bluza se incheie, clinainte, CII
neisturei de cristal.
Un corsaj la modei comportd intotdeauno
meineci lungi, cu o micei mansetei, incheialei en
nästurei identici.
PENTRU UMERI, 0 VULPE. Pentru
completa un tailleur, nimic nu e mai sic decal
o mane pusei pe umeri. Ea e pretextul a tot soil!!
de gesturi. 0 apropii cu o miner rece de geitul alb,
o depeirtezi sau o Iasi set lunece pe brat. Blana ei te
irroilzeste. Toatei dibeicia si suplefea vulpei trec in
corpul si iii spiritul persoanei care-i poartei blana.
Ea ii devine lITI tovards pretios.
(Urmare in ¡Jag. 27)

www.digibuc.ro
 Pebruarie
itkALITATEA ILIISTRATA

Nu vet pretuiti arta, cum se cuvine...

ne spune d. MARTIN BERGER, eunoseutul regisor geintan
Am prima o vizitä la redactie.
0 vizitä, lot atât de Invior5toare, se! Dar am observat Ceva original.
Majoritatea romaaecelor, au nasal
Apoi, teirteira care a jucat rolnl rul nostru fotografic, fixeazA pe re-
'ca i ziva primävärateca de afarä, puternic, pronuntut, apraape barb& Keithei,
cat n'arn
este delicioasd. Meirturisesc,
avut hied o interpreld, care
gisorul german, pe douá pläci. Sunt
la inceputul lui Februarie. Un o- tesc. Am vetzut insd si bärbati fro- sät exteriorizeze cunoscuti. vechi, cAci toate fotogra-
mulet s:mpatic, cu fata congestio- mosi si mai ea seam(' talente. cu ateda arid, hu- fine Uinematografice ale filmului
natà i pärul incdrnntit intr'o cu- moral, drama, si pleinsal, un plans Venia o moard pe Siret", parte
Nu ad pretuiti arta, cum se ca- wen de artistic, &tit de frumos si na-
loare gälbuie, din cauza lucrului, nine, domnul meu. Aveti spre exem- publicate si In REALITATEA I-
tural, cum n'am mai veizut niciodatei. LUSTRATA", au fost luate de el.
in atelierele de filmat. Vine le de pe pla o orchestrd filarmonicd, a- Un cOle-g propune regisorulut, sä Prin urmare,
frunte, Stint In permanentä umflate, ceea care ceintei la Operei,
ceeace tradeazA o neintrerupt5 ac- tat sunt matte in Europa. Am (Iseul-
cum filineze Näpasta", eunoscuta dra- film, va fi vorbitor i primul 'dv.
sonor. Dar
tivitate eerebralà. Ind a 'lui Caragiale. I se povesteste va fi jucat in intregime aci?
t& si un concert, Duminicet. Ma- subiectul, dar i se si atrage aten- Cred cd da. Si mai cu searnd,
Burzei ziva", dar un bun5 gistral!! Apoi coral Operei, este tot tia, cá a fost de-acum filmatd, de o voia atiliza in acest film, mu±ica
ziva" areoiu, cu un accent sträin Ce mi-a fost dat sei ciscult mai fru- companie româneascä. Maestrul nationalei rorneineascii, de a ceirei
pronunIat. Cei mai multi dintre rnos, materia aceasta. Attila le- este entuziasmat.
noi, ne-am gräbit a-i -räspunde In gälturii intre executanti, corvi Wed
cea mai neaosä româneascii, adi- de bine studiate si execuhe ateit de Filmatd? Nu joacd rol la frumusete si colorit original, se pa-
re cd nu vä dati searna. 0 voiu cu-
cA... bonjour"... mine. Subiectul este extraorc1inar ! lege chiar dela sursei, din instru-
precisei, n'am auzif nici la noi, in Dati-mi Näpasto" si o filmez irne- mentele lantarilor, cari poartd
Domnu director?"...
VA' rog sá poftiti dincolo si aceastO muzied in seinge. Md
sà-1 asteptati putin. V'ne 'ndatä"... mirei cd in toate localurile dv. cen-
Aci, interveni in .1oCul Hale; se dei preferintd muzieei cla-
tei intâmplari d. Obler insolitorul site sau moderne, neglijandu-se cea
vizitatorului nostru. nationalei. Am amblat toatei tara, ca
Jrni dati voe, domnilor, dom- sd-mi gäsesc decorurile naturale si
mil Berger abia invatd romtineste. interioarele, lo originea Tor, in
mai mare regret, dar n'a corlea si casa teiranului. Si in pro-
!es nirnic din ceeace spas". vintie, domnilor. am gäsit un ce
$i atunci mi-am amintit de onni- supärdtor-la ciilme. Pretutindeni,
letul care vara trecutä, gesticula, se amid muzicet Modern(' de darts.
la Bäneasa, inconjurat de un intreg Dar in ce mod! 0, Doamne, e pur
stat-major de operatori, artisti,'jan- si simplu oribil".
darmi i curiosi, la turnarea unor Ali fost de-aeum la Sinaia?"
scene (lin Venia o moar5 pe Si- Desigur! Sprit acolo pozihi
ret". natarale superbe, on decor mina-
stiain deci cu eine aveam de-a- nat, pentru orice film. Un concurs
face si ea sà pot formUla, mai si- de frumusete, desfásurat In aces!.
guroarecari intrebäri, am deschis tinut si in mdsura organizatd de,
un anuar al cinematografului mon- dv., e tot ce poate fi mai aträgeilor.
dial si iatd ce-am aflat: Stint sigur, voiu geisi acolo,
Martin Berger, s'a ndscut la 2 interprete ideate, pentru proectéle
»die 1871,, in Batibor (Silezia su- mele einematografice".
perioard). A jucat teah-u 10 (mi. Ce pärere aveti, in privinta
doneizeci de ani este regi.tor, cu luptei ce se &A, intre filmul mut
rename mondial. 0 .serie nesfarsi- sonor? Care e situatia in Germania,
tet de filme produse, din acest punct de vedere?"
tionam doar cateva, care au fost ja- Nu numai, in Germania, dar
cate si la noi: Cruciada femeilor"; iii toatd lumen, film& sonor, prinde
ea Conrad Veidt, Kraus, Alaly Del- din ce ut ce mai malt teren. Mai
schaft si Harry Liedtke: Bask- stint doar ceiteva studio-uri, care
tin" ; Fierarii", K ism et", Ven ia se ocupd aclualmente de film&
o moarä pe Siret" ci cel mai bun mat, dar vor trebui set cedeze, in
film al seta, Fiul ucigasului", ea fala realitcitii, care inched filmul
Hans Stütve, Maly Delschaft si sonor, ca suveran al cinematogra-
Werner Krauss." fiei viitoare".
Carei imprejur5ri, datorim Raporturile dintre filmumil so-
vizita dv., domnule 13crger? nor si teatru?"
,Turnez la primeivard, runt Vezi d-ta, clued pand acum,
film 'in Romania; de data aceasta teatrul era superior cinematografo-
insd, voiu utiliza numai elemente ra- lui, din punct de vedere al in-
meinesti, din teatru si din afarei de lerpretdrii, care pe scend, cere
leatru. Va fi un film vorbitor si so- mull mai mullet artd, deceit la
nor, pentru care. ciduc to'ate insta- studio,. apoi acorn se poate
¡aline dela Berlin, din studio-usi-
le mele proprii. Am aflat Cd aveli la
15 Februarie, concursol de frumn-
( vorbi de o egalitate, cu tendin-
te de suprematie a cinemalografa-
lui vorbitor. Nu cd acesta ar ucide
sete la. Sinaia si arena sei profit de leatrui, ci din contra, i-ar face un
acazia ce mi se prezintd, pentru serviciu imens, concurenta intre
a-mi alege o parte din artistii si a cele cloud' manifesteiri teatrale, si-
parte din figuratia, de care voiu a- lind scena sei reprezinte numai pie-
yea nevoie. Cdci in general, cant pe se co succesul scontat si cu inter-
hinge, talent Si frumusetea, care da- preti de prima /Mind, astfel cá pc.
ed mat este consacrald, e cu Wawa artd, or cerstiga si publicul,
mai pretuitd". care pentru banii sea, ar ave-a oca-
Ei explic d-lui Berger, intregul Germania, unde anent corori leatra- dial. Dati door traducerea in (ba- zia sei admire adevärate regale ar-
angrenaj al concursului nostru. le, de peste (loud sute de persoane, ba germand, ceici scenariul mi-1 fat listice. Nu -mai mentionez, cd in
care a fost organizat in toate judc- si personal de conducere, dra- singur. Aso procedez in totdeauna. probabilitatea aceasta, ar disptirea
tele. gà Doamne, diplomat. Chiar ceind mi se prezintei un sce- din teatru elementele incapabile,
Das ist aber kolossal!!! Lo Apoi, artistii! Nu le cunosc nu- al unui consacrat", dapii ce care 'ncureei lumea de pomand, ire-.
noi, in Germania, se procedeazd mele tuturor, dar umil din ei, Jean nario, a 'net-wilt pe mina mea, nu si-1 mai ctind la profesiuni mai productive,
Inca pe scurf. De-aceia, nici rum ies Athanasiu, ceintei dumnezeeste. recunoaste. Si lumea, spurte cd-i ated pentru ei, cat si penfro socie-
la iveald, adevOratele frumuseh ale Am venal la Teatrol 84ational, mai bine asa. Prin ormare, la ce- tate.
OHL Ceici este ineontestabil, cd a- Heidelberg& de altät datd". Ei ati mai avea dv. . beitae de cap, cu Dovada celor de mai sus, este cei
aem si noi frumusetile noastre". bine, am rämas inceintat, co toate aceastd lucrare area?" o mare majoritate a autorilor dra-
0 serie Intreagd de lotografii de- ed n'am inteles o iotä, dirt lot ce Domnul Maximilian Obler,
ale candiaatelor la Concurs, se pe- se varbia pe scend. Cu alai mai vorba de domnul cu galoi, fulare matici din Germania si dirt intrea-
rindá prin fata ochlor maestrulni, molt inset, am putut apreCia, ca si ochelari respectabili, insotitorul ga lume, si-au ocupat locuri de cin-
care le scruteaz6 de-aproape, sea- regisor cinematografic, pe artistul maestrului, care este directorul de ste, in studio-urile filmelor sonore,
unde se specializeazei in arta scena-:
land din când in când, exclamatii care a ;meat rolul Jüttner. productie al filmelor românesti, ce Humid. La fel s'a inamplat cu multi
de admiratie. Operatia examinärii, Un taleat extraordinar, ceva cum vor fi turnate de d. Berger, imi
dureazá un sfert de orá. n'am întôlnil 'treat, in toald cariera d5 o serie de amänunte technice, compozitori rutinati, cari lucreazá
la partituri originale, pentru filme
Hotfirit, aveti femei frurnaa- mea. Pe acesta-1 kw!! in limp ce colegul Berman, reporte- en muzied special sincronizatei.
26

www.digibuc.ro
 ILLALItATEA I LL ST RAT A
Artiytii, vorbesc de cei bun, ----
n'au-deceit de edytigat, ceici in orice
caz, einematngraful vorbitor, le ren
teozei mai bine deceit teutrul, le a--
duce celebritatea si ceva mai mull
nu- sun! obligall set peirdseased sce-
na".
Ce mai proectati, pentru Ger-
inania?"
Mulle, donmule, da nenoro-
eirea este, cei avem prea mulle ge-
nii interpride, dar prea pulini oa-
meni ea bani. Si aunt n'ai Nail,
foci pachet din toate ideile geniale
Dela dreapta la stanga: d-nii Martin Berger; clirectorul ,,Realitat
Dustrate" §i Maximilian Obler, fotografiati in biroul directiei
le dai drumul pe Spreea, sthu dicina. E o glumei veche, dar in
aci la Bucuresti, pe- Dämbovitza".
Dar pentru România?".
De-ocamdatei, 'V'am spas de-
stul. Dar ce vo urma, va fi o reve-
lafie pentru toald lumea. 0 surpri-
zd, la care nu se geindeste nimeni".
-- Dar despre interpretii dv., ce
Werner Fültererllarcela Albuid,
Marion Gerth, Eliza La Porta yi
o primesc regulat. Dela ei, am
lost yi eu informal de cdneursul dv.
de frurnusete. Ili voiu spune inset,
care din rolurile interprefilor mei,
mt-a fost mat nepläcut:
.Harrh Liedtke, lam rolul until
doctor, in Cruciada femeilor'", o-
leituri de Conrad Veldt yi Werner
Krauss. Ei bine, era un medic aft»
de mizerabil, inced am felicitat o-
menirea, care i-ar fi format clien-
Ida, in cazul ceind or fi urinal 10"
i cupay itS glace of honor iu my
ca-
zul fate', iyi geiseyte aplicarea."
Maestrul ne-a päräsit Cu un zAm- FRANCEZA
bet amabil, dupd ce si-a prima in-
vitatia la concursul dIn Sinaia. lar doamne.
shnpaticul domn, cu galosi; fular artiste, 'se(Dapà
ochelari respectabili,
tot de d. Maximilian Obler,
Febroorie Mil)
Cum putem obtine autografe
dela actorii de cinematograf
Drun mai jos, n scinsoare tip, In din pnrantezà, in loud celui din-
limbile : germand, englezä si fran- naintea sa, iarlitera din parantezil
prin care, cinefilii pc)! se va addoga cuvântului ce o pre-
cere autografe, actarilor de cine- cedeazd).
matograf. Monsieur (Madame) et Vénére(e)
GERMANA
Hochverehi.ter Künstle (uttui EXaucez la prière d'un grand ad-
artist) . mtrateur de votre Art, et failes-lui
Hochverehrle Kiinstlerin! (unei le plaisir infini de bien vouloir
artiste). signer la phatograhie ci-jointe.
Sie würden einem Yrossen Be- Soyez aSsuré(e) que votre mho-
wanderer. lhrer Kunst eine beson- gramme occupera une place d'hon-
dere,"Freude bereiten, wenn , Sie pear darts sa collection.
mitfolgendes Bild roil Ihrem Na- Avec tous mes ' remerciemenk
menszuge versehen würden. Seien anticipès.croyez, Monsieur (Mada-
Sie geWiss, doss Ihr Autogramm me)
stets einen Ehrenplatz in 'twiner !non adndration .sincère
Sammlung, einnehrnen wird. 0 domnisoard, unui domn sau ti-
Für Ihre Liebenswürdigkeit don- lei doamne.
ke ich Men im voraus bestens und Exaucez la prière d'une gramle
verbleibe in aufriehliger Verehrung admiratrice de votre Art, et foites-
Ihr (ihre) lui le plaisir infini de bien vonloir
(D;pcd solicitantul este o domni- signer la photographie cf-jointe.
wawa va semna Ihre....) BineInte- Soyez assuré-- (e) que votre auto-
les, cá la-scrisoare, se va atasa gramme occupera une place d'hou-
fotografie. neur dans sa collection.
Avec. huts mes remerciements- an-
ENGLEZA tiripès croyez, Monsieur (Madame)
Dear Sir, (unui artist), &won admiratiop sincère
Dear Madam, (unei artiste),
.A very humble admirer of you MODA, DOAMNA !
art would feel very mach honored. (Continuare din pag. 25)
if you would hane the kindness to Sa mullumim vulpilor, luturor
'sign the enclosed photo; I assure vulpilor, celor care se pliMbd pe
you, that your autograph will oc-
driunul fabulei, ea sd ne dea lava-
collection. ldturi morale, celor iefline pe eari
Thanking you in advance for le cumpäreim, pentru ed nu Went
you? amahility I remain pläti Moi nault, celor din depdrtata
in sincerest admiration Canada, orgolioase yi argintate. Da-
('â eel ,putin acestea din urma (1.1'
putea- Sd ne cpmunice secretul tor
Uit domn, anui damn suu one! si sei ne spund curn sa deventm yi
se adreseazd line! noi argintii", dela un caped al a-
va Intrebuinla cuvântul
e vorba ........ - .......... -- .......... .. maul la caul!.
-4-0401.ft.-- Itlit
MICHELLE
.... ...... ......
mi-a
SO

pärere aveti? promis formal, läinurirea misteru- C ARE

Tii cu orice pre!, sat mei 6141-- lui", din promisiunile pentru vb- CUTIE MARE
Inez? Sau-poate crezi cei revista dv. tor, ale d-lui Martin -Berger. CONTINE UN
nu e cililà in Germania? Cel putin LIVIU AHRON
- -- ...... 0.1 -- - 64-0 - S -W-114-444-444-11-0-0-**4-41-1.-14-11--- FLAtOPIA4
DE PARFUM

Stomacul cAnd ti se 'ntAreste,

Tabletele tu le Oseste,
'nvatii din Abecedai,
OA doer KOPR3LU-I salutag,

KOPROL
urgataw .d.aat
de ciocolatc:
ueuvut""uturnrurueur====u?.a=t- Ii
1.4444-4-4141414-14141- - Itti-Avurn
--- SPECIALITATI ALE ACELEIASI CASE
EAU DE COLOGNE
Cititi RADIO si RADIOFONIA TOUTES LES FLEURS
CHER AMOUR
Xpare iii fiecare -arribiltä TAI FUN

www.digibuc.ro
 CELE PATRU ALESE BUCURESTENE: De la stanga la dreapta d-rele: Elena Coman, I.illian Mi ilas i Dorina Gonstantinesou, la
milloe Jos d-ra Zizi Teodoresen.
4telierele Adevgrul", S. 4.
www.digibuc.ro