n*ichdt ?

evaeo
Seria Fiul lui Lagardere
Seria Aventurile lui Ragastens
SergentulBelle Epee
Eonson o/u Cerrnl
Borgia
Ducele de Nevers
Regele Cersetorilor - Tribulet \h
Regele Cersetorilor - Curtea Miracolelor
Printesa Rayon d'Or -,6,\$ffi=u'-,,1
Doamna in alb, doamna in negru
trugene Sue
Seria Royal de Beurevers Misterele Parisului vol 1
Noshadamus, regele intunericului Misterele Parisului vol 2
Frumoasa Fiorinda Cavalerii de Malta
Flamuri Negre
Seria Marchiza de Pompadour Salamandra
Marchiza de Pompadour Marchizul
Rivalul*regelui StAnca diavolului
Secretul lui Martin vol 1
ffiwsGHGt
Secretul lui Martin Vol 2
Seria Roland Candiano
Puntea suspinelor
AmantiiVenetiei

Seiia Buridan, eroul de la Fonson du Terrail

fficsf cmm
Turnul Nesle Regele liganilor
Regina Blestemat6 Regina Jiganilor
Elixirul dragostei volumul 1
Myrtille Seria Rocambole
Turnul Nesle
1-Mogtenirea misterioasd vol 1
2-Mogtenirea misterioasi vol 2
-,2,,,{tk&=3/ 3-Clubul valelilor de cupd vol 1
4-Clubul valelilor de cupd vol 2
Faul Feval
Seria Gocogatul
Cocogtul vol 1 -Tinere{ea
-#e-$*rJ
Cocogatul vol 2 - Lagardere
Cocogatul vol 3 - Cavalcadele lui
Jules de ftrandpr6
Lagardere Cartouche regele hofilor vol 1

Cocogatul vol 4 - Mariquita-

Cocogatul vol 5 - Triumful dragostei
 Fartea I
Spadasinii de la Operd.
Capitolul I
Atacul la drumul mare

intr-o searl din luna ianuarie a anului 1836, o diligenfd trasd

tlc patru caizdravetimergea pe unul din drumurile din sudul ltaliei,
rh'urn tdiat printre povdrnigurile neregulate qi repezi de-a lungul

Autor: Ponson du Terrail ;roalelor Abruzzllor.

Un servitor qedea agd[at de scara ffdsurii, iar un altul m6na caii
Titlu: Parisul Misterios vol 1
Titlu original: Le Paris mystdrieux vol 7- Les spadassins de I'Opdra t:u rnulti repeziciune, nu in trap d la Daumont, aqa precum se fac
Editor Dexon Office, Bucure5ti tlc obicei cdlStoriile cu pogta.
Edifie completatd 9i revizuiti a ediliei in trdsura a cdrei capoti era ldsati pe spate, un bdrbat qi o femeie
apdrutd la editura Eminescu SA (1928) liiniird gedeau mdnd in mdnd qi respirau cu deliciu adierea serii, imbi-
@ by Dexon Office,2O!7 birlir de parfumurile rdcoroase gi pdtrunzdtoare ale munfilor.
Toate drepturile pentru aceastd versiune aparlin Dexon Office
l]Srbatul putea sd aibd intre dou6zeci qi qase qi douizeci gi qapte
lnformalii, comenzi ramburs
tlc ani; era de staturd potrivitA, blond, nervos, cu o infdfigare plind
Email dexonoffice@gmail.com
www.aldopress.ro rle cnergie gi totodatd de bl0ndefe. Strdlucirea ochilor lui albagtri
virrlca un curaj de leu, iar linia dreaptd a nasului o voin{e nestrd-
ISBN :978-973 -707-554-9 rrrrrtatd gi multd rdbdare.
lir:meia care-l insofea avea o infd,tiqare cu totul deosebiti. Pdrul
rrt'p,ru qi lucios, buzele-i rogii umbrite de un puf ce abia se zdrea,
rrr:lrii-i negri gi scdnteietori ardtau limpede originea ei meridiona-
l:i. lira inalt6, zveltd, qi mdinile-i erau de-o fine,te adorabil[. Surdsul
lrrrrbatului era visdtor, aproape contemplativ, pe c6nd cel al insofi-
I r ri rc i sale, dimpotrivd, avea acea pecete de ironie ascuns5, care trd-
r

rlcrrzl la femeie furlunile unei viefi zbuciumate prea de timpuriu.

S-ar fi ghicit, vdzdnd-o, cd weme indelungatd sperase, suferise,
pliirrsose, cd nu mai spera nimic de-acum, ci se impdcase cu viala
 Eorcon du eerrazl
a$a cum ii fusese hdrdzitd gi cd, obositd de-atot fi victimd,
ferase in cele din urmi rolul acelei a care chinuiegte in locul
care se lasd a fi chinuit.
De altminteri, pe fruntea aceea lati qi brdzdatd, de cdteva cu
wemelnice se oglindea inteligena sau poate chiar geniul... pe t
le acelea increfite la colguri gi inarmate cu un surAs pururea
jocoritor, un psiholog ar fi citittoropeala aceea ce vine de pe
excesului prea multor suferinfe, scepticismul acela cumplit
face tdria femeii qi deznddejdea bdrbatului.
Trdsura alerga pe o pantd repede, prin fundul unei trec[tori
cdrei infbliqare sdlbaticd reamintea cele mai posomordte opere a
lui Salvator Rosa.
Doud lanfuri de munfi stdvileau o vale addncl in mijlocul
ia se rostogolea cu zgomot un rdu. Mun{ii aceeardpoqi, aproa
perpendiculari, erau acoperili de o vegeta{ie pipernicitd, cu fru
ziqul de un verde intunecat, in mijlocul cdreiardsdrea ici-colo c6
o stincd cenugie, rdmdgifele unei clddiri feudale, zidurj in rui
sau vreun turn ddr0mat.
Uneori se zdrea printre spa{iul a dou[ creste de munfi un
zont indepdrtat qi albastru, mdrginit de marea strdlucind de vdpai
soarelui ce asfinfea.
Leona, gopti la un moment dat cdldtorul, strAngdnd in m6i
nile- sale mdna tinerei femei, nu crezi ca gi mine cd splendoril
cele mai sdlbatice ale naturii formeazd, iubirii un cadru minuna
Ba'da, ficu ea cu un semn din cap de o infinitd drdgdldgenie
- Scumpa mea, el, e atit de dulce iubirea c6nd cil
- $i viafa aceasta urmd
regti! in doi, prin lume, aceasti izolarea doud ini
in centrul universului, pe drumurile populate de necunoscufi, nu-
oare cea mai minunatd, cea mai fericitd ce s-ar putea visa?
Tdndra femeie nu rispunse. Gdndul ei poate zbura intr
parte... sau poate cd gi pe ea o absorbise cu totul priveliqtea im
ndtoare a linuturilor pe care le strdbdtea.
Ah! scumpa
- de bucurii fdrdmea
viafd
Leona, urmd cdldtorul cu infldcdrare, c
sfirqit qi fericiri nebinuite pini acum mi-
dezvdluit iubirea ta! Mai inainte ca intdmplarea sd mi fi pus
urma paqilor tdi eram un om neocupat gi trist; inima mea pust
lFsrisu[ mt*trrbr 7
ea rc lrudea zadamic sd se avdnte spre necunoscut, imaginalia mea
visir idealul. Astdzi am g[sit qi pe unul si pe altul. Anul acesta de
t'rililorie, care se va implini in curdnd, a trecut pentru mine ca un
vrs. oir un vis fericit. Sufereai inziuarind te-am intilnit; posomordtd
;r irrcovoiatd ca statuia dejnddejdii, fipdreaimoartd mai dinainte pen-
Irtr viafd, pentru iubire, pentru speran!6 gi dezamdgirea-ntipdrise
1rr' liumosul tdu chip pecetea-i fatald.
Taci, Gontran, taci! il intrerupse tdndra femeie.
Fie, murmurd el, nu te-amintrebat niciodati ceva in privinJa
rrcclui trecut misterios pe care mi-l ascundeai cu ati.la griji. Erai
Ir.rrrrroasd, inteligenti gi sufereai; vdzdndu-te, te-am gi iubit. Atunbi,
rrlr, ingerul meu! Tinsrelea e totdeauna vdnturatici qi setoasd de
lrrpto uriage qi am voit sd lupt qi eu cu durerea, cu descurajarea,
t'rr deznddejdea, cu tot ceea ce-!i rodea sufletul intr-ascuns. Am
rntlriznit sd cred ci inima ta infrAntd gi obositd mai avea o ulti-
rrrii fibrd crulatd gi gata sd vibreze la cea dintdi atingere. Eu !i-am
rr:tlat o viald nou6, lie, care voiai sd mori. Am sperat cd mi vei
irrbi qi acum qtiu cd md iubeqti. De un an de c6nd am plecat din
lrrln[a. egti fericitd.
F'rumoasa cdldtoare strdnse in tdcere mdna insofitorului ei.
- Dar, sffirqi el, acum mi-e teamd.
de ce? fbcu ea.
- Teamd
De intoarcerea noastrd apropiatd, murmurd el.
- Ce copildrie!
- Ah! dragd prietend, dacd ai gti ce vdnt de nestatornicie, de
-
scopticism qi de dezamdgire se abate in fiece clipd pe deasupra
rrcolui ora$ grozav, ce se cheamd Paris. Dacd, ai qti Cdfi din aceia
crrrc iubesc suferd acolo de un rdu necunoscut gi frrd nume.
FdrI nume? intrebd ea.
- Ba ingel; are nume.
- Caremde r5ul acela?
- Gelozia, murmurd cdldtorul cu o voce inibuqitd.
-
Un z0mbet fluturd pe buzele tinerei femei. insolitorul ei il lud
tllcpt un zdmbetde iubire, dar un observator dezinteresat ar fi ghi-
c:it ci el era expresia sincerd gi naivd a unei compltimiri pu{in cam
lrat jocoritoare.
 Poruon du Cerrn/
continud Gontran, cdnd cineva iubegte ca mine, e ge
-Ah!
pe o umbri, gelos pe soarele care pdtrunde in budoarul aceleia
:ur" o adord, gelos pentru privirile de admirafie ale mulgimii.
la drept vorbind, cine gtie? Poate vei inceta in curdnd sd mi iu
Sunt atAfia bdrbali tineri qi frumogi la paris!
Ea cldtind uqor din cap. Gontran se simli fericit de gestul
Egti un inger! ii zise el.
-Pe cdnd se cufundau amOndoi in aceasti convorbire sen
mentnld,,locul pe care-l strdbdteau devenise qi mai sdlbatic gi
pustiu capdnd, atunci. Orizontul indepdrtat dispiruse,
pe unde se strecurd kisura se ingustase iar vegetala pipernicit[
munfilor frcuse loc pe nesimfite unei pdduri de juni stufogi, ?
tri[atd' ici qi colo cu blocuri uriage de stdnci prdvdlite din indlti
mea culmilor. Deodatd surugiul se intoarse:
Domnule marchiz,-zise el intr-o franfuzeascd stricatd,
- gi drumul e cdt se poate
innoptat de primejdios. Sdptdmdna
cutd, banditul Giuseppe, cu banda lui, a oprit chiar aici doi en
Avefi arme cu dv?
Tindrul tresdri, apoi intinse mina spre unul din buzunarele
surii gi scoase o pereche de pistoale. Servitorul agd[atpe scard a
un altul.
Acum dd bice cailor gi pornegte in goana mare!! stri
strigd
chizul.
La numele de Giuseppe,tdndrafemeie frcuse o migcare b
cI 9i o paloare neagteptati gi se intipdri pe fafd. Cdldtorul so
cd schimbarea aceasta se datora emofiei ce neapdrat trebuia
pricinuiascd unei femei vestea unui atac probabil al acestor
dili care au bdntuit totdeauna drumurile Italiei.
Leona, zise el cu dragoste, nu-!i fie team6 de nimic,
-
s-ar ?ntdmpla o nenorocire, asta ar fr cd" eu ag muri apirAndu_
pe tine.
Tdndra femeie cldtind, din cap cu un aer de incredere, pe c6
trdsura continua si.alerge in goana mare.
Noaptea se apropia, soarele apusese dupd cregtetul mun{ilc
intunericul se cobora in vale gi crepusculul, acest vestitor al iv
lFerisul mi*ftnor e
ii stelelor, incepea s[ dea fiec5rui obiect, apropiat sau depdrtat,
lirrmi nehotdr6td si ciudat6.
Marchizul Gontran de Lacy (acesta era numele s5u) incdrcase
lc doud pistoale, apoi iqi aqezd in fat[ qi la indem6nd un pum-
I cu lama triunghiulard, pe care-l adusese din Indii'
Omul acesta era de un curaj frrd seamdn. El i-ar fi jucat viaa
o singurl carte qi intdmpldrile pline de peripefii ce nasc din
trcprevdzutul cildtoriilor ii pldceau la nebunie. Totugi, acum simfi
rt oarecare teamd. Aruncase o cdutlturd furigd spre Leona.
I)eodati se vdzu o lumind la doudzeci de paqi, intr-un desiq de
prr rnarginea drumului. Un glonte guierd qi unul din cei patru cai
irrhirmali la trdsurd se privSli la pimdnt, atins de moarte. Atunci,
ln lbcul armei, marchizul igi regdsi toatd energia, tot a$a cum miro-
nrrl prafului de pugcd qi sunetul fiompetei ad"d 9i fac pe cai sd neche-
rc in toiul unei lupte.
- Culcd-te in fundul trdsurii, zise el Leonei, gloanlele nu te
vur putea atinge acolo.
lil siri jos cu iuJeala sprintend a unui tigru, cu pumnalul in dinfi,
rrrr pistol in fiecare mdnd, intovir[qit de servitor, un fost soldat ce
shrjise sub ordinele lui. in aceeaqi clipd, doi oameni iegird dintr-un
trrl'ig. Unul sta gata sdtragd, pe cdnd celdlalt li avea incd arma fume-
p,,rndd la umdr.
Domnule strdin, strigl acesta din urmd, vd rog sd nu tra-
- pentru cd a dori sd vorbesc ceva cu dumneavoasffd.
F1cli,
- Ce vrei? se rdsti Gontran.
Banditul se apropie la o distand respectuoasd gi salutd cu o poli-
tt'1c desdvArgitd.
- Domnule, zise el, md numesc Giuseppe gi cred cd numele
nrr:Lr nu vi e necunoscut.
- Te ingeli.
-Atunci, fiindcd senioria voastrd nu md cunoagte, am sd-i dau
t'iilova ldmuriri.
Te ascult, vorbegte.
- Domnule, continud banditul, sunt napolitan de origine, ban-
rlir cle profesie, artist de pldcere gi poet din capriciu" imi plac ope-
rrrlc de la San Carlo qi Scala, compun in momentele de rdgazver-
 l0 Eonson du Corrnl
suri foarte frumo"ase, pe care apoi le c6nt acompaniindu-md
gur. Restul timpului opresc qi jefuiesc cdldtorii la drumul
Domnule
cred- ci qi cu minebandit, rispunse cu riceali Gontran de Lacy,
se va intdmpla acelagi lucru, adicd nu m-ai or
ca sd-mi recifi versuri gi si-mi ceri noutdfi despre o pri
oarecarg.
Negregit nu, Excelenfd.
- Atunci, cecddoregti?
- Punga dumneavoastri, monseniore, dacd ave[ibundtatea
-
mi-o dafi.
$i dacd mi-o apdr?
- Viafa
-Banditul dumneavoastrd, seniore.
fluierd intr-un chip cu totul particular gi deodatd,
tufigurile vecine, din fiecare bloc de stdncd, din trunchiul fit
rui copac, iegird bandifii inarma[i, care venird sd se ingire
pectuoqi in jurul qefului 1or.
Vedefi, Excelenfd, zise banditul, compania e cam n
-Daci Gontran ar fi fost singur, s-ar fi apdrat cu invergun
re, dar se g6ndea c6, odatd mort, Leona ar rimine in mdini
bandililor.
Cat ili trebuie? intrebd el pe Giuseppe.
-in momentul acesta, frumoasa c[ldtoare igi scoase capul pri
perdelele trdsurii. Giuseppe nu putu s6-i stdpineascd un it igdt.
murmurd el.
-Marchiza!
La strigdtul qi numele acesta, Gontran tresdri.
Ce inseamnd asta? exclamd el cu m6ndrie.
- Iertafi-md, Excelenfd! Credeam cd am pldcerea...
- 4hl
Dumneata cunoqti pe doamna?
- Hei, qi incd foarte intim!
-Leona cobori din trdsurd qi merse spre Gontran.
Omul acesta e un mincinos neruginat , zise eaardtAnd cu
tul -pe Giuseppe, eu nu l-amvdzatniciodatd.
_ - Ierta,ti-md, doamnd,replicd,banditul. Nu md disprefuia{i
fel, pe wemea cdnd locuiafi in Florenfa.
Gontran se ingdlbeni la aceastd destdinuire gi privi pe Leor
cu groazd, dar aceastapdstra o linigte disprefuitoare gi iuperbd
lpsrigul mi$terind 11
Domnule bandit, zise ea zimbind,, memoria dumitale te
d qi eqti victima unei greqeli nostime. Eu n-am locuit nicio-
rI in Florenf a,n-am fost niciodatdmarchizd qi acum te vdd pen-
prima oard in viaa mea.
lji zicdnd acestea, ea-l fixd pe bandit cu o privire mai mult decdt
pun6toare.
Atunci m-am inqelat, zise acesta, redevenind iarSgi respec-
-
rros qi plin de politele; vd cer mii de scuze, doamnd.
l,eona aruncd spre Gontran o privire triumfbtoare gi acesta res-
Acum, prietene, zise ea cu un ton rgce, d6-1i aurul omului
ta si sd ne urmdm drumul.
- Avefi putini rdbdare, doamn6, cdci nu va ft atdt de lesne.
Vi inchipui{i oare cd eu md voi mulgumi cu cdteva sute de napo-
letrni, mai ales acum, cdnd e vorba de rdscumpdrarea dumnea-
vrrirstrd, de rdscumpdrarea unei femei ce seamdnd atdt de bine cu
'cir dintdi iubire ame4 cdci eu v-am luat drept ddnsa?
( iontran se infiord qi ridicd pistolul la inilfimea frunlii ban-
lirului.
- Domnule, ii zise Giuseppe, dacd md vei omori, tot ifr vor
rfirrrAne treizeci de potrivnici care, ca gi mine, vor gdsi pe doam-
rrrr lirarte frumoasd.
Marchizul pdli qi pistolul ii scdp6 din mdnd.
- Sd vedem, ii zise el, sunt la dispozifia dumitale. Ce sumd
t'rr t'i'/
- Un bdrbat, care cdldtoregte cu diligen{a in tovdrdqia unei femei
lrrrrnoase, trebuie sd fie bogat. Numele dumneavoastrd, vd rog!
Marchizul de Lacy.
-
- De origine vandeianS, nu-i aga?
- Micunoqti, agadar?
- Domnule, rdspunse curtenitor Giuseppe, eu imi fac aface-
r ilc cu multd gnjd qi fdrd sd cru! ceva. Am un corespondent la Paris.
('rrnd un om de seamd pleacd din Franfa,spre Italia, eu primesc
rrrrrnaidec6t un duplicat al paqaportului sdu gi un dosar confindnd
r rrtl icafii exacte asupra dispozifiei sale, asupr a caracterului, .rela-
liilor de familie qi cifra averii.
 t2 Wu*)o du Carnl lFurifiI uidteinn t3
Dupi cu rd,ceald, marchizal.
- Dumneavoastrdziseavea[iaproape
aceea? md va costa o sutd de mii de franci, dar nu-i nimic,
- un an. Azi nu vd mai rdmdn dec6ttreizecide
acum
mii de liwe
dou[zeci de mii. A]i
ii fac fericirea.
cl - Taci, mizerabile! strigi Gontran, galben de m6nie. Furd-md,
tuit pu{in cam nebunegte o sumi rotundd de doui sute de mii nu insulta femeia pe care o iubesc. Iti voi da cei o suti de mii
franci, ca s5 satisfacefi capriciile doamnei.
fianci.
Zicdnd aceste cuvinte, Giuseppe se ?nclind addnein fafa I
De altminteri, - Foarte frumos, murmurd banditul. Dacd ag fi femeie qi un
- mirturisesc cd addugd
toare,
el cu o curtenie pu{in cam batj
doamna meritd acest sacrificiu gi chiar
ar face un asemenea sacrificiu, cred cd l-aq iubi.
$i Giuseppe aruncd o privire gireatd spre Leona, al cdrei chip
mult. C0t despre mine, care nu sunt dec6t un bandit, a cum nepdsdtor. Gontran deLacy se hotdrdse intr-o clipd. El
bucuros cu o suti de mii de franci inima unei femei ca d0nsa.
ruina, dar salva pe Leona, qi iubirea acesteia nu era oare feri-
Gontran se cutremurd.
lui suprem5? Banditul ii intinse o hdrtie, zicdndu-i:
sfhrgi banditul, eu sunt, la unna urmelor, un om de *Iatd, domnule, o polild in alb a casei Massei & Co., ban-
-Dar,
gi
bd am sd vd las s5 alegefi. Cedafi-mi mie doamna sau imi
i din Neapole, asupra firmei Rotschild din Paris. Vd rog s-o
nafi un cec de o sutd de mii de franci.
iti.
- Pentru dece?mii de franci! exclamd tindrul, pdlind. Egti
O sutd
Gontran semnd, dupd ce sciisese foarte citequna sutd miifranci'
- Dar inseamnd, afunci, cd imi ceri toatd averea. -Acum, ExcelenS, addugi banditul, nu-mi mai rdm0ne decdt
- vd mullumesc gi sd v[ rog avdurca in trdsurd.
Vd mai rdmdn inci o suti de mii de franci. (iiuseppe oferi cu galanterie mAna Leonei, care-gi reocupd locul
-Nicidecum!
dar e deajuns c0nd iubegti. Vd vei cumpira la doudz
: Ti.l,
de. leghe de Paris o cdsufd, unde vei gdzduipe doamna. Cunoag
diligenfd. Tindra femeie se inclin6 pe jumdtate gi gopti la ure-
lrca banditului:
arla:
- La Paris, peste opt zile.
- Voi fi acolo, rdspunse el din privire.
O cdsuyd Si inima ta
Gontran nu vdzuse gi nu auzise nimic, dar simlea cd inima it
Mi-s de-ajuns... gheafd. Trdsurapomi in galop, ldsdnd calul mort in mijlocul dru-
rrlui.
Marchintlturba de mdnie qi privea cdnd pe bandit, care sta nr - Leona, zise atunci marchizul, cu o tristele aproape solem-
sdtor, cdnd pe Leona, incremenitd de cuvintele lui Giuseppe.
rfl. tc iubesc.
era de fEcut? O clipd ii fulgerE ideea de a ucide pe t6ndra_i
Oh! qtiu, rdspunse oa. Dumneata egti nobil gi bun, Gontran.
litoare qi de a se apdra in cele din urmd cu dispeiar e, atdt ii ' imi juri insd cd omul acela a minlit qi cd nu l-ai mai vdnrt
de ruqinos sd se lase jefuit in felul acesta. Dai Leona uiat iodatS?
frumoasd! "ru - i1i 3ur, r6spunse ea netulburatd.
urrna urmelor, zise Giuseppe curmAndu_qi reflexiile lii femeia aceasta min{ea!
-La
grdbit si ajrlngd la o concluzie, daciug uu.u un sfat sd vd dau,
fi ca sd-mi ldsafi mie pe doamna. vei regdsi la paris un alt idol
eu ag fi, la rdndu-mi, cel mai fericit bandit din lume, cici
na seamdnd de minune cumarchiza cunoscuti de mine. Fan