GEORGE RR MARTIN

SAGA CANTEC DF GHEATA $ OC . CARTFA 4

FESTII\TIJL
CIORILOR
 Seria GANTEC DE GHEATA gI Foc:

Urzeala tronurilor
incle;tarea regilor
Iuregut sdbiilor
Festinul ciorilor
Dansul dragonilor

GEORGE RR MARTIN
GroRcs R.R. MnmN s-a nescut Jersey 5i a qbsolvit jurnalismul
in 1948 la New
FESTII.{IJL
cu summa cum laude la Northwestern University. lllinois. ln anii '70 a scris o
serie de nuvele, printre care 5i Regii nisipurilor (1979), pentru care i-au fost
decernate premiile Hugo 5i Nebula, apoi a continuat cu romane SF, fantasy
CIORILOR
pi horror. in anii '80 a fost producdtor pi scenarist de televiziune, editor al
seriei Twilight Zone la CBS Television pi producbtor al filmului Frumoasa Si
Besfib. Una dintre nuvelele sale a fost ecranizatd cu titlul Zburatorii nopfii.ln
1996. Martin a inceput sd scrie seria fantasy CANTEC DE GHEATA 5l FoC,
Traducere din limba englezd
alcituitd din gapte'romane, dintre care cinci au 5i fost publicate (Urzeala
Launa BocaNctos
tronurilor, 1995 - Editura Nemira, 2A07, 2011, 2013; incleStarea regilor,
Snvlu Grr.rescu
1999 - Editura Nemira, 2008,2011,2013; lureSul sdbiilor, 2000 - Editura
.Nemira, 2009,2U1,2013; Festinul ciorilor,2005 - Editura Nemira. 2009,
Edilia a fV-a, revizuitd
2011 ,7013; Dansul dragonilor, 2011 Editura Nemira, 2011 ,2012), iar doui
-
se aflS incd in stadiul de proiect (The Winds of Winter 5i A Dream of Spring).
Saga CANTEC DE GHEATA $l FOC este consideratd o capodoperi a genului,
alSturi de trilogia Stdp1nul inelelor de J.R.R. Tolkien, fiind pdna in prezent
tradusb in peste treizeci de limbi, cu peste 2 200 000 de exemplare v6ndute
numai in Statele Unite. Drepturile cinematografice au fost achizilionate de
HBO, care a difuzat deja primele trei sezoane ale serialului. Primul volum al
seriei, lJrzeala tronurilor, a oblinut Premiul Locus in 1997, a fost finalist al
premiilor Nebula pi World Fantasy, iar nuvela S1ngele dragonului, care face
parte din roman, a oblinut Premiul Hugo in 1997. Romanul lncleStarea
regilor a c6gtigat, de asemenea, Premiul Locus in 1999 pi a fost finalist al
Premiului Nebula, in timp ce lure5ul sdbiilor a fost recompensat cu premiile
Locus gi Geffen in 2001, respectiv 2002, fiind finalist al premiilor Hugo pi
Nebul'a. Al patrulea volum al seriei, Festrnu I ciorilor, a fost finalist al premiilor
Hugo pi Locus. Dansul Dragonilor a fost recompensat cu Premiul Locus in
2012, fiind finalist al Premiului Hugo in 2012. NAUTILUS

PROFETUL
Profetul ineca oameni la Marele\(yk cAnd veniri si-i spuni cd
regele e mort.
Era o dimineati mohoriti qi rece, iar marea era plYmburie, ase-
menea cerului. Primii trei oameni ii oferiseri Zeului inecat vieqile
lor dar cel de-al patrulea avea credinga gubredl gi, cu
fd,,re teamd,,
plemlnii rAvnind dupi aer, incepu sd se zvArcoleasc5. StAnd in valuri
pbrnS,labrlu, Aeron il inheqa de umeri 9i ii cufunda capul inapoi in
apd, in timp ce baiatul gol incerca si fure o gurr de aer.
- Fii curajos! spuse el. Din mare am venit qi in mare trebuie si
ne intoarcem. Deschide gura gi soarbe adAnc din binecuvAntarea
zeului! Umple-ii plamlnii cu api, ca si poli muri 9i renagte! N-are
niciun rost si te impotriveqti.
Fie biiatul nu-l putea auzi cu capul sub apd, fie credinia il pdrdsise
cu totul. tn..pu si dea din picioare gi si se smuceasci atit de silbatic,
incAt Aeron fu nevoit si strige dupi ajutor. Patru dintre oamenii sii
inecagi se avlntari in valuri, si-l ingface pe nenorocit gi snJ lnn sub apd.
- StipAne care te-ai inecat pentru noi, se rugi preotul, cu glasul
adlnc ca marea,fie ca Emmond, slujitorul tiu, si renascl din mare,
asemenea 1ie. DI-i binecuvAntarea slrii, da-i binecuvintatea pietrei'
de-i binecuv intarca oqelului!
ir, ..le din urmi, totul se isprtrvi. Din gura baiatului nu se mai
ridicau bule de aer qi membrele ii rlmaserdfirdvlagl. Emmond
plutea, cu fala in jos, la malul mtrrii, palid, rece gi linigtit!
in moment, Par Umed igi dadu seama ci trei cildreti se alitu-
"cel
raserl oamenilor sii inecapi, pe prundigul malului. Aeron il cunogtea
pe Sparr, un batrAn taslafald, cu ochii umezi, al crrui glas tremurat
I I s r tN ur- croRrloR I'l
errr lege in aceastl parte a Vechiului Vyk. Era insolit de fiul stru
StclTarion gi de un alt t|nar a cIrui mantie rogie, tivitl cu blani, era
lrlinstr pe umlr cu o broqi somptuoasi infefgAnd cornul de rdzboi,
ncgru cu auriu, al Casei Goodbrother. Unul dintre fi.ii lwi Gorold,
Itotlri pe dati preotul. Trei fii inalgi niscuse sogia lui Goodbrother la
b.ltrlneqe, dupi o muljime de fiice, qi se spunea ci nimeni nu-i putea
.lcosebi. Preotui nu avea timp sd cugete daci acesta era Greydon sau
( irlrmond sau Gran.
Mormdi un ordin ristit $iloarnenii sii inecaqi il inhatare de mAini
1i de picioare pe beiatul mort, pentnr a-l duce la mal. Preotul ii urmI,
,lcspuiat, doar cu o pieie de foci acoperindu-i p[4ile ruginoase. Cu
piclea zgribuliti, picurAnd, se apropie de girm, improqcAnd in jur,
pili;ind pe nisipul ud qi rece si pe pietrigul spilat de ape. Unul dintre
,rrrmenii sii tnecali ii intinse o robi grea din pinzl.asprd, marmoratd,
vopsitl in nuanle de verde, albastru;i gri, cuiorile mirii qi ale Zeului
lnecat. Aeron iqi imbricl roba gi iqi scuturl plrul. Negru qi ud, pirui
slu nu mai fusese atins de nicio laml de cind Aeron se ridicase din
,nor". ti acoperea umerii ca o mantie zdrer4uitd, scimogatl, revlr-
sAndu-i-se pAni mai jos de brAu. Aeron igi lesuse quvige de alge prin
piir qi prin barba-i incllciti, netunsi.
Oamenii lui inecapi formari un cerc in jurul biiatului mort, ru-
gAndu-se. Norjen ii miqca mXinile, in timp ce Rus ingenunchease
ctrlare peste el, pompAndu-i pieptul, dar cu tolii se dndure la o parte
pentru Aeron. Acesta despd4i cu degetele buzele reci ale b;iatului
li ii dadu lui Emmond sirutul viegii, iarigi $i iarisi, pAnn cAnd marea
lAgni din gura sa. Beiatul incepu sd tuqeascd gi si scuipe, iar ochii i se
deschiseri, ciipind, plini de spaimi.
inc,i unwl reintors. Sespunea cI era un semn al ingdduintrei Zeului
irr".*t. Tot al doilea preot pie.rdea cAte un om, din cAnd in cAnd,
chiar ;i Tarle Cel-de-Trei-Ori-inecat: care fusese clndva considerat
atAt de sfAnt incAt fusese ales si tncoroneze un rege. Dar niciodati
Aeron Greyjoy. El era Pdr Umed, cel care vizuse castelele scufun-
date ale zeului gi se intorsese si povesteasci despre ele.
- Ridici-te, ii spuse biiatului care scuipa api, iovinduJ peste spatele
gol. Te-ai inecat gi te-ai intors la noi. Ce-i mort nu poate muri niciodattr.
- ...Ci se ridicl. Biiatul tugi violent, tmprogcAnd api. Renagtc.
Fiecare cuvAnt rostit era un supliciu. Renagte. Emmond se ritlicil,
clitinAndu-se, in picioare. Mai tare. $i mai puternic.

28 GEORGE R'R' MARTIN
- Acum ti apa4ii zeului, tl ingtiinle Aeron. Ceilalli oameni ine-
cafi strinseri in jurul lui 9i fiecare ii dedu un Pumn ;i un- sirut,
se
priminduJ in rAndul friqiei. Unul il ajurd sI tmbrace o robe din
p?nz1raspri, in nuanle de albastru, verde qi gri. Un altul ii inmind
t maciuce din lemn adus la mal de valuri. Acum egti al mirii, iar
marea te-a tnarmat, continui Aeron. Ne rugim sd mAnuieqti mdciuca
firi crulare impotriva tuturor vrijmagilor zeului nostru. Abia apoi
se intoarse preotul ctrtre cei trei celdregi, care priveau din 9a: A1i
venit str fili inecali, lorzii mei?
Sparr tugi:
- Eu am fost inecat pe clnd eram copil, spuse el' Iar fiul meu'
cind a f<rst botezat.
Aeron pufni: Nu avea nicio indoiala ci Steffarion Sparr fusese
dat Zeului inecat curind dupi nagtere. Cuno$tea qi obiceiul, o cu-
fundare iute intr-o cadl cu api de mare, care abia dacd uda capul
pruncului. Nu era de mirare ci oamenii de fier fuseseri invingi, ei
care odinioari stiplneau oriunde se f1cea auzit sunetul valurilor.
- Ast" ,tr, . .tn inec adevdrat, le spuse cdhregilor' Cel care nu
moare cu adevirat nu Poate spera sd se ridice din mo4i' De ce a1i
venit, daci nu ca si vi dovedili credinga?
- Fiul Lordului Gorold a venit la tine cu ve9ti. Sparr flcu semn
citre tAnlrul in mantie rogie.
Baiatul nu pdrea si aibx mai mult de gaisprezece ani'
- Da, qi care dintre ei egti tu? vru sd gtie Aeron.
- Gormond. Gormond Goodbrother, cu voia tar stipAne'
- Voia Zeul,arirr"rrt trebuie s-o implinim noi. Ai fost inecat,
Gormond Goodbrother?
- tn zirr" botezului, Pir Umed. Tatrl meu m-a trimis si te caut
gi si te duc la el. Trebuie sd te vadI.
-Iatil-mdaici! Lordul Gorold Poate se vind si-$i desfete ochii'
Aeron lul din mAna lui Rus o plosci de piele, abia umplutd cu
apl din mare. Preotul scoase dopul 9i lui o inghiiiturd.
- Trebuie si te duc la fotrdreald, insistl tAnlrul Gormond, de
pe cal.
Se tenTe sd descalece, ca sd nu'1i ud'e cizmele,
- Trebuie si implinesc misiunea zeului.
Aeron Greyjoy era un profet. Nu suporta sI primeasci ordine
de la lorzii mirunli, ca un rob oarecare'
lrr:st rNuL croRrloR lt)
- La Gorold a venit o pasire, interveni Sparr.
- Corbul unui maester, de la Pyke, confirml apoi Gormond.
Aripi intunecate, vorbe tntunecate.
- Peserile zboafi, peste sare qi piatr[. Daci sunt vegti care mtr
privesc, spune-le acum!
- Vegtile pe care le aducem sunt doar pentru urechile tale, Pir
Umed, spuse Sparr. Nu sunt lucruri pe care si le pot rosti aici, de
fajl cu ceilalli.
sunt oamenii mei inecali, slujitorii zeului, intocmai
- Acegti ceikl,ti
ca mine. N-am secrete fagi de ei, nici faji de zeul nostru, a cirui mare
sfAnti se afli llngl mine.
Cdlnrefi schimbard priviri.
- Spune-i, hotiri Sparr, qi tAnlrul in mantie rogie igi lui inima-n
dinqi.
firi ocoliguri. Trei cuvinte simple, dar
Regele e mort, spuse el,
-
marea inslgi se cutremuri cAnd le rosti.
Fatru regi erau ln Westeros, dar Aeron nu trebui si lntrebe des-
pre care dintre ei era vorba. Balon Greyj oy era cel care domnea peste
Insulele de Fier, nimeni altul. Regele e mort. Cwm e cu putin{d? Aeron
igi vizuse fratele mai mare cu mai pulin de o luni ln urm5, cAnd se
intorsese la Insulele de Fier, dupi atacul asupra Jirmului StAncos.
Perul sur al lui Balon incirungise pe jumitate cit timp preotul fusese
plecat, iar urnerii ii erau mai incovoia$ decAt atunci cAnd corabia
pornise in larg, totugi, una peste alta, regele nu piruse bolnav.
Aeron Grey)oy iqi cledise viajape doi piloni puternici. Acele trei
cuvinte simple doborAseri unul dintre ei. Nu-mi mai rdmdne decit
Zeul fnecat. Fie ca el sd mdfacd puternic Si neobosit ca rnarea.
- fpune-mi cum a murit fratele meu.
- Inellimea Sa traversa un pod la Pyke, cAnd a cizut gi s-a izbit
cle stincile de dedesubt.
Cetatea Casei Greyjoy se inilja pe un promontoriu abrupt, cu
lortirelele gi turnurile construite pe mormane masive de piatrtr care
jlgneau din mare. Cetatea Pyke era strtrbituti de poduri arcuite, din
piatrn cioplita, 9i de corzi unduitoare din funie de cAneptr 9i scAnduri
de lemn.
- Era furtuni cAnd a cdzut? ii intrebe Aeron.
- Da, rtrspunse tlnirul, era.
- Zeul Furtunii l-a doborAt, decreti preotul.
30 GEORGE R.R. MARTIN
Mii gi mii de ani, marea qi cerul fuseseri in rlzboi. Din mare se
niscuserl oamenii de fier 9i peqtii care le erau sprijin chiar 9i in toiul
iernii, dar furtunile aduceau numai chin gi jale.
- Fratele meu Balon ne-a redat mlrejia, continui Aeron, ceea ce
a atras minia Zeulwi Furtunii. Acum petrece in castelele scufundate
aleZeu\uiirr..rt, cu sirenele care-i implinesc orice doringtr. Noi, care
am rtrmas in urma lui in aceasti vale stearpi gi mohorAta, suntem cei
care trebuie sI isprdveascd mdreala lui lucrare. Astupi plosca la loc.
Voi sta de vorbe cu nobilul td:u tatil. CAt avem de mers pind,la
Hammerhorn?
-Treizeci de kilometri. Poli cdlari pe acelagi cal cu mine.
- Un singur om ciliregte mai repede ca doi. Dn-mi calul tiu, gi
Zeullnecat te va binecuvlnta.
- Ia calul meu, Pir Umed, se oferi Steffarion Sparr.
- Nu, al lui e mai puternic. Calul tiu, biiete!
Biiatul govii prep de o clipi, apoi descilece qi ii intinse hllurile
lui Per Umed. Aeron igi azvArli piciorul gol, ars de soare, in scari qi
selti in qa. Nu-i pliceau caii - erau fiinqe din linuturile verzi gi ii
feceau pe oameni mai slabi -, dar nevoia il impingea si cilireasci.
Aripi tntwnecate, aorbe tntwnecate. Se pregitea o fuftuni, o auzealn
valuri, iar furtunile nu aduceau decit nenorocire.
- Ne intAlnim la Pebbleton, lAngi turnul Lordului Merlyn, le
spuse oamenilor stri inecali, in timp ce intorcea capul calului.
Drumul era bolovinos, pe dealuri, prin piduri 9i defileuri stin-
coase, de-a lungul unei cdriri tnguste care adesea pdrea cidispare sub
copitele calului. Marele \ffyk era cea mai intinsi dintre Insulele de
Fier, atAt de vasti, incAt unii dintre lorzii sii aveau pimAnturi care
nu se mirgineau cu marea sfintd. Gorold Goodbrother era unul
dintre ace$tia. Fortireaga lui era pe StAncile de Cremene, mai departe
de terAmi Zeuluiirr"."t decAt oricare alt loc de pe insule. Oamenii
lui Gorold trudeau in minele lui, in bezna de piatra din miruntaiele
pdmlntului. Unii traiau gi mureau fare sa vade apa sdratd," Nu e de
mirare cd asemenea oameni sunt rnorocdnoSi Si nebuni.
ln timp ce cdltrrea, gAndurile i se indreptau citre fragii sIi.
Noul fii se zlmisliseri din trupul lui Quellon Greyjoy, Lordul
Insulelor de Fier. Flarlon, Quenton gi Donel fuseserd nlscugi de
prima solie a lui Quellon, o femeie din Casa Stonetree. Balon,
Euron, Victarion, Urrigon gi Aeron erau fiii celei de-a doua, o Sunderly
I r r, r rN ur- croRILoR ll
rlc la Saltcliffe. A treia oard Quellon igi luase ca solie o fatl din 1inu.
trrrile verzi, care ii deruise un bliat bolndvicios, debil, pe nume
l(obin, fratele pe care era cel mai bine siJ uite. Preotul nu jinea mintc
rrirnic despre Quenton sau Donel, care murisern in fagi. Pe Hadon
pi-l amintea doar vag, stAnd livid gi neclintit in camera fdre ferestre
rlin turn gi vorbind cu glas goptit, tot mai slab cu fiecare zi, pe misurtr
cc vlrsatul-cenugiu ii transforma in piatrl limba gi buzele. Int-o zi ne
,wtm ospdta cu pette in castelele scufundate ale Zeului inecat, to{i patru,
hnprewnd cw Urri.
Noun fii se zimisliseri din trupul lui Quellon Greyjoy, insi doar
patru triiseri si devini barbagi. Aga era ursita in aceasti lume rece,
unde barbagii pescuiau in mare, munceau pimAntul gi mureau, in timp
ce femeile aduceau pe lume, in paturi de sAnge gi suferinjl, copii cu
zilele numirate. Aeron fusese ultimul gi cel mai neinsemnat dintre cei
patru krakeni, Balon, cel dintAi gi cel mai viteaz, un bliat aprig qi ne-
infricat, care triise doar ca si le redea oamenilor de fier strivechea lor
glorie. Lazece ani, urcase StAncile de Cremene citre turnul blntuit al
Lordului Orb. La treisprezece, gtia si tragl vlslele unei coribii lungi qi
si danseze dansul degetelor la fel de bine ca orice barbat al insulelor.
La cincisprezece, navigase impreunl cu Dagmer Cleftjaw citre Treptele
de Piatri qi panicipase o vari intreagl-la jaluri. Acolo omorAse primul
om qi igi luase primele doui neveste de sare. La gaptesprezece ani, Balon
era cipitan al propriei coribii. Era tot ceea ce trebuia si fie un frate mai
mare, degi nu-i aritase vreodati lui Aeron altceva decAt dispreg . Eram
slab;i pdcdtos, iar dispre,tul era ntai muh dec,it meriam. Mai bine s,ifii
disprepuit de Balon Viteazul decht iubit de Euron Ochi-de-Cioard. $i dacd
vArsta qi suferinga il aspriseri pe Balon mai mult cu fiecare an, il fecu-
serl, in acelagi timp, mai dirz ca orice om de pe pnmAnt. S-a ndscwtfi.u
de lord ;i a murit rege, ucis de un zeu gelos, gindi Aeron, inr acum se
apropie fwrtuna, o fwrtund cunx nu aw mai cunoscut aceste insule.
Se intunecase de mult cAnd preotul zdri zidurile crenelate ale
Hammerhornului indl$ndu-se citre semiluna de pe cer. Fartdreala
lui Gorold era masivl qi impunltoare, construitl din bucdgi mari de
piatri smulse din stlncile care se conturau in spatele ei. La poalelc
zidurilor, intrerile peqterilor gi ale vechilor mine se cdscau ca niqte guri
negre, gtirbe. Po4ile de fier ale Hammerhornului fuseserl inchisc pi
zdvoritepentnr noapte. Aeron izbi tn ele cu o piatrl pinl cind ztlrtrrr.
ginitul trezi strijerul.
32 GEORGE R.R. MARTIN
TAnrrul care il lesi sa intre era copia fidele a lui Gormond, al
cirui cal il luase.
- Tu care esti? il intrebd Aeron.
- Gran. T"iel m.r, te agteaptr iniuntru.
Castelul era umed gi rece, bAntuit de umbre. Una dintre fiicele
lui Gorold ii oferi preotului un corn cu bere. O alta scormonea un
foc mohorA:- care rlspAndea mai mult fum decAt crlduri. Gorold
Goodbrother insugi vorbea in goaptd cu un brrbat sublire, in veg-
minte gri, alese, purtlnd la gAt un colan din multe metale, care il
recomanda drept maesterul Citadelei.
- Unde e Gormond? intreba Gorold cAnd tl vdzupe Aeron.
- Se intoarce pe jos. Cere-le femeilor tale si iasd, lordul meu. $i
maesterului.
Lui Aeron nu-i pleceau maesterii. Corbii lor erau fepturi ale
ZeuluiFurtunii qi nu avea tncredere in leacurile lor, de cAnd cu Urri.
Niciun bArbat adevdrat nu ar alege o viapd de robie, nici nu Si-arfduri
un colan al sclaaiei pe care sdJ poarte Ia gdt.
- Gysella, Gwin, lesali-ne singuri, zise scurt Goodbrother. $i tu,
Gran! Marele Maester Murenmure va rlmAne.
- Va pleca, insisti Aeron.
- Acesta e castelul meu, Pir Umed. Nu egti tu cel care hotirlgte
cine trebuie sd plece qi cine si rimAni. Maesterul rimAne.
Omwl dsta trdie;te prea departe de mare, igi spuse Aeron.
- Atunci voi pleca eu, ii spuse el lui Goodbrother.
Paiele uscate fogniri sub picioarele lui negre gi goale cAnd se in-
toarse gi porni cu pagi mari. Se pare c5, fecuse tot drumul degeaba.
Aeron eraaproape lAngi uqn cAnd maesterul igi drese glasul gi spuse:
- Euron Ochi-de-Cioard stI pe StAnca Mnrii.
Pir Umed se intoarse. Sala deveni dintr-odati mai rece.
Ochi-de-Cioard e la capdtwl lwmii. Balon l-a alungat acum doi ani si a
jurat cd, dacd se tntoarce, ad pldti cu viapa.
- Poveste$te, zise el cu glas rtrgugit.
- A sosit la Lordsport a doua zi dupd moartea regelui gi a revendi-
cat castelul qi coroana, in calitate de frate mai mare al lui Balon, spuse
Gorold Goodbrother. Acum trimite corbi, chemAnd in Pyke cipitanii
gi regii din toate insulele, si plece genunchiul gi si i se inchine, ca rege
al lor.
Irsrrr.rur-croRlloR ll
* Nu. Aeron Pir Umed nu-gi misura cuvintele. Doar un om crc.
rlincios poate si stea pe StAnca Mnrii. Ochi-de-Cioari nu-gi veneredt!
tlccAt propria mAndrie.
- Ai fost la Pyke nu de mult qi te-ai intnlnit cu regele, spusc
(
!i-a spus Balon ceva despre succesorul lui?
)<rodbrother.
Da. Yorbiserd in Turnul MIrii, cu vAntul guierAnd in spatele
lcrestrelor gi marea fremitAnd dedesubt. Balon clitinase din cap cu
tlisperare cAnd auzise ce ayea de spus Aeron despre ultimul siu fiu
in via1i.
- Lupii au fecut din el un nevolnic, aga cum mr temeam, spu-
scse regele. Md rog zeului si-l fi omorit, ca sd. nu se poate pune in
calea Ashei.
Aceea era sldbiciunea lui Balon: se regisea in fiica lui silbatici
pi inderatnicl gi credea ci-i poate urma la tron. Se ingela, iar Aeron
lncercase se-i deschidn ochii.
- Nicio femeie nu va reuqi vreodatl si stipAneascl oamenii de
[ier, nici mdcar o femeie ca Asha, ii explicase el, dar Balon era surd
la lucrurile pe care nu voia sd le audi.
tnainte ca preotul sd apuce si-i rispundi lui Gorold Goodbrother,
gura maesterului se deschise din nou.
- De drept, StAnca Mlrii le apa4ine lui Theon sau Ashei, daci
pringul e mort. Aga e rAnduiala.
- RAnduiala linuturilor verzi, zise Aeron cu dispreg. Ce ne pastr
noud? Noi suntem oameni de fier, fiii mnrii, alegi de Zetl inecat.
Nicio femeie nu poate domni peste noi, niciun barbat necredincios.
- Dar Victarion? intrebi Gorold Goodbrother. El are Flota de
Fier. Crezi ci Victarion va ridica pretenfii, Par Umed?
- Euron este fratele cel mai mare... incepu timid maesterul.
Aeron il reduse la ticere cu o privire. in micile orage de pescari
9i in marile cetlgi de piatri deopotrivd, o asemenea privire din partea
lui Per Umed fF'cea fecioarele sd legine 9i copiii sd alerge iipAnd la
mamele lor gi era mai mult decAt destul ca siJ potoleasci pe robul
cu colan la git.
- Euron e mai in vArstd, spuse preotul, dar Victarion e lnli
credincios.
- Seva ajunge la rdzboi intre ei? intrebe maesterul.
- Oamenii de fier n-au voie si verse sAngele oamenilor tlc fier',
34 GEORGE R.R. MARTIN
- IJn sentiment pios, Pir Umed, spuse Goodbrother, dar fratele
tiu nu-l implrtigegte. A poruncit sd fie inecat Sawane Botley pentru
ci a spus ci StAnca Mrrii ii aparfine de drept lui Theon.
- Daci a fost inecat inseamnl ci nu s-a virsat sAnge, rispunse Aeron.
Maesterul gi lordul schimbari o privire.
- Trebuie sI trimit vorbe la Pyke, qi asta curAnd, spuse Gorold
Goodbrother. Pir Umed, am nevoie de sfatul tiu. Ce sd fie, loialitate
sau sfidare?
Aeron igi mAngAie barba, gAndind: Am vdzutfwrtwna;i nwrnele ei
este Euron Ochi-de-Cioard.
- Deocamdati, trimite-i doar ticere, ii spuse lordului. Trebuie si
mi rog pentnr a afla rispunsul.
- Roagl-te cit poftegti, spuse maesterul. Asta nu schimbe rAndu-
iala cu nimic. Theon e mogtenitorul de drept 9i Asha dupi el.
- Tdcere! ricni Aeron. Prea mult te-au ascultat oamenii de fier,
maester, trincinind despre ginuturile verzi qi legile lor. E timpul sr
dam din nou ascultare mdrii. E timpul si ascultdm glasul zeului.
Glasul lui Aeron risuna in sala plinn de fum, atlt de inclrcat de
putere incAt nici Gorold Goodbrother, nici maesterul siu nu in-
drdznirit sI-i rlspundS,. Zeul frtrot este ca rnine, gindi Aeron. Mi-a
ardtat calea.
Goodbrother ii propuse si innopteze in tihnd la castel, insi pre-
otul refuzd,. Arareori dormea sub acoperigul unui castel gi niciodatl
atAt de departe de mare.
- Tihna mi-o voi gnsi in adAncul mdrii, in castelele scufundate ale
Zeului Inecat. Ne-am niscut pentru suferingi, pentru ca suferinga
noastri si ne intlreasci. N-am nevoie decit de un cal odihnit care
si mi duci la Pebbleton.
Goodbrother i-l oferi bucuros. il trimise cu el pe fiul siu Greydon
ca sd-i arate preotului cea mai scurtl cale printre mun[i, cdtre mare.
Mai era o ord pinil si se crape de ziud. cAnd porniri la drum, dar caii
lor erau vAnjogi 9i sprinteni gi inaintau repede, in ciuda intunericului.
Aeron inchise ochii gi rosti in gAnd o rugiciune, iar dupr o vreme
incepu sI mojdie in ga.
Sunetul veni domol, un sci4Ait de balamale ruginite.
- urri, murmuri el gi se trezi speriat.
Nu e nicio balama aici, nicio u;d, niciun Urri. Un topor teiase in
zbor jumiltate din mAna lui Urri la paisprezece ani, in timp ce juca
I r ,,
r rNrrr. otoRILoR t1
,hnsul degetelor, pe clnd tatll qi fraqii lui mai mari erau plecali lrl
r.tzboi. Cea de-a treia solie a Lordului Quellon fusese din Casa Piper
,lc la Castelul Pinkmaiden, o {atd, cu snni mari gi moi qi ochi de cd-
prioari. tn loc sal tlmiduiascl pe Urri dupi Vechea RAnduiali, cu
lrx'9i api de mare, l-a dat pe mlna maesterului ei din flnuturileverzi,
r';rrc a jurat cI poate si-i coasi la loc degetele lipsn. A ficut-o qi, mai
t i rz,iu, a folosit po{iuni gi alifii qi ierburi, dar mAna a ptrrezit 9i Urri
.r l'rlcut febri. CAnd maesterul i-a tdiat bralul, era deja prea tirzht.
Lordul Quellon nu s-a mai intors niciodati din ultima cdlitorie.
/,cul Inecat, in mdrinimia liri, i-a oferit o moarte pe mare. S-a tntors,
irr schimb, Lordul Balon, cu fragii sii Euron gi Victarion. CAnd a
,ruzit de cele intAmplate cu lJrri, Balon i-a tiiat maesterului trei degete
cu un satar gi a trimis-o pe sotia tatilui siu si i le coasi la loc. Alifiile
5i poqiunile l-au lecuit pe maester la fel de bine ca pe Urrigon. A mu-
rir, delirAnd, iar cea de-a treia nevasta a Lordului Quellon l-a urmat
curAnd dupd aceea, cAnd moaga i-a scos un prunc niscut mort din
pAntece. Aeron se bucurase. Securea lui fusese cea care retezase mAna
lui Urri, pe cind dansau impreuni dansul degetelor, ca niqte prieteni
qi frali ce erau.
$i acum se simlea ruginat amintindu-gi anii care urmaseri dupi
moartea lui Llrri. La gaisprezece ani igi ziceabirbat, dar de fapt era
un butoi de vin cu picioare. Clnta, dansa (dar nu dansul degetelor,
asta niciodati), glumea, pdldvrdgea qi igi bitea joc. CAnta la fluier,
ficea.ionglerii, cihrea gi era in stare si bea mai mult decAt topi cei
din Casele \Wynch gi Botley 9i chiar decAt jumitate din Casa Harlaw.
Zeul inecat hdrdzea pe fiecare cu un dar, chiar gi pe el: nimeni nu
urina mai mult gi mai departe decAt Aeron Greyjoy, dupd cum o
dovedea lafiecare osp51. Odati, fdcuse prinsoare pe noua sa corabie
contra unei turme de capre ci poate si stingi un foc doar cu mddu-
larul lui. Aeron se ospitase cu carne de capri un an intreg gi botezase
corabia Potopul Auriu, dar Balon l-a ameninlat ci-l spAnzurd de ca-
tarq clnd a auzit ce fel de berbec avea de gAnd sn aqezela prord.
In cele din urmi, Potopul Aurirz s-a scufundat la Insula Frumoasil
in timpul primei rebeliuni a lui Balon, spintecati in doui de falnica
galerd de rl'zboi numitd Fwria, cind Stannis taratheon l-a prirts p.'
Victarion in cursi gi a zdrobit Flota de Fier. insi zeul nu ispr,lvisr'
cu Aeron gi l-a purtat la mal. Nigte pescari l-au luat ostatic ;ii l-irrr rlrrr
in languri la Lannisport, iar restul rizboiului l-a l)('lt.('( ut itt
36 GEORGE R.R. MARTIN
m5runtaiele pdmAntului, la Casterly Rock, dovedind cd krakenii pot
si urineze mai mult qi mai departe decAt leii, rnistrelii sau giinile.
Ontul acela e mort. Aeron se inecase gi reniscuse din mare, ca
profet al zeului. Niciun muritor nu-l inspiiminta, aqa cum nu-l
inspiimXntau nici intunericul... nici arnintirile, oasele sufletului.
Swnetul unei ugi descbizdndu-se, {ipdtul balamalelor rwginite de fi'er.
Earon s-a tntars. N-avea importangl. El era preotul Per Umed, iubit
de zeu.
- la rizboi? tntrebi Greydon Goodbrother, cind
Se va ajunge
soareie lumina dealurile. lJn rdzboi al fratelui impotriva fratelui?
-Daciasta e voia Zeuluiirr".*t, da. Niciun om necredincios nu
poate sta pe StAnca Mrrii.
Ochi-de-Cioard oa lupta, asta e sigur. Nicio femeie nuJ putea in-
fr|nge, nici mdcar Asha. Femeile erau ficute si-qi poarte bataliile pe
patul de na$tere. Iar Theon, dacil era in viagi, era la fel de lipsit de
speranfl, un beiat cu ifose 9i capricii. La Vinterfell igi dovedise va-
loarea, atita cit| era, dar Ochi-de-Cioari nu era un copil infirm.
Punlile corlbiilor lui Euron erau pictate tn rogu, ca sd ascundd sin-
gele de care erau imbibate. Virtarion. Rege trebuie sd fie Victarion,
ahfelfurtuna ne zta nimici pe toli.
Greydon il pnrnsi cAnd soarele era sus, ca si duci vestea rno4ii
lui Balon verilor sii, in turnurile lor de la Downdelving, Pana Ciorii
gi Lacul Leqului. Aeron igi vizu singur de drum, urcAnd dealuri qi
cobodnd vli de-a lungul unei cirlri pietroase care devenea tot mai
largl gi mai umblati pe misuri ce se apropia de mare. Poposea ca sd
propovlduiasce in fiecare sat gi in curgile lorzilor mrrungi.
- Din mare suntem niscuqi gi in mare ne vom intoarce cu togii, le
spu$ea. Glasui siu era adAnc ca marea qi rtrsuna ca valurile. Zeul
Fununii, in mAnia lui, l-a smuls pe Balon din castelul siu gi l-a dobornt,
iar acum el se desfati in castelele de apdale Zeului trr"."t. Ridica mii-
nile Balon a ntwrit! Regele a mwritlDar un rege se va ridica din nou!
CIci ce e mort nu moare niciodattr, ci renagte, lrr:.;ri.tare qi mai puternic!
Un rege se aa ri.dica!
Unii dintre cei care il auzeau igi aruncau sapa ;i tArnicopul pen-
tru a-l urma, astfel ci, atunci cAnd ajunse, in cele din urmI, si audl
vuietul valurilor, o mAnl de oameni veneau ln urma lui, inrAurigi de
zeu qi dornici sn fie inecali.
I rs rrNur- croRILoR ll
Pebbletonul gilzduiamai multe mii de pescari, ale ctrror colibe ra
irrgrtrmddeau la poalele unui bastion cu cAte un turnule[ in fiec*re
t'.If. Patruzeci dintre oamenii inecali ai lui Aeron il agteptau acolo,
,r$czali de-a lungul unei plaje cenugii de nisip, in corturi din piele dc
lircl 9i colibe din lemn. Aveau miinile aspre de sare, zgAriate dc
nilvoade qi parAme, bdtetorite de visle, tArnicoape gi securi, dar acum
.rr:elemAini lineau rniciuci din lemn plutitor, tari ca fierul, clci zeul
lc ddduse arme din arsenalul s5u din adlncul mirii.
Construiseri un adepost pentru preotul lor, dincolo de linia valu-
rilor. Aeron se vlri bucuros tn el, dupi ce igi inecase cei mai noi adepli.
/.ewl meu, se rugi el, oorbegte-mi cw vai.etul aalurilor Si spune-rni ce sd
lac! C,ipitanii ;i regii atteaptd cwpi.ntul rdw. Cine sd f,e regele nostru tn
locul lwi Bal.on? Cintd-mi in lirnba leaiaanwlui, ca sd-i pot afla nwmele.
Spwne-mi, o, Stdpdne d,e swb ape, cine are paterea sd tnfrunte furtuna ce
se abate peste \,ke?
Degi drumul la Hammerhorn il ostenise, Aeron Pir Umed nu-gi
gtrsea odihna in coliba sa de lemn acoperitd cu ierburi negre din mare.
Norii se ingrimideau, acoperind ca o manta luna qi stelele, iar intu-
rrericul se a$ternea gros peste mare gi peste sufletulsdtt. Balon o prefera
pe Asba, trup din trupul sdw, dar o femei.e nu poa.te dornni peste oamenii
rle fi.er. Trebuie s,i fie Victarion. Noui fii se niscuseri din trupul lui
Quellon Greyjoy gi Victarion era cel mai puternic dintre ei, un taur
de berbat, neinfricat qi respectuos . Iar aici se ascunde pericolwl nostru.
Un frate mai mic e dator si.-i dea ascultare celui mai mare, iar
Victarion nu era omul care si se impotriveasci tradiliei. Dar nu-l mai
iwbe;te pe Euron, de cA.nd a mwritfemeia.
Aiard, peste sforiiturile oamenilor sli inecagi 9i peste bocetul
vAntului, Aeron auzea bubuitul valurilor, ciocanul zeului chemAnd
la lupti. Aeron se furigi din micul siu adipost, atarl,, in rdcoarea
noptii. Rimase gol, palid, sfrijit ;i inalt, qi gol pigi ln marea neagrtr
de sare. Apa era rece ca gheaga, dar ntr se retrase din fala mAngAierii
zeului sIu. Un val il izbi in piept, fecAnduJ si se clatine. IJrmdtorul
se sparse deasupra capului siu. Simlea gustul sirii pe buze gi prezenla
zeului in preajma-i, iar in urechi ii risuna slava cAntecului s{u. Mrrt,l
fi.i s-au ndscut din uupul lui Quellon Grqtjoy, iar eu am fost cel nai
netnsernnat, slab si speriat ca o fatd. Dar s-a isprAait. Omul at't'lt s ,t
inecat, iar zewl m-afdcut puternic. Marea rece gi stratl il int:,rnitrrl, il
irnbrigiga, pitrundea prin carnea-i slabe, de om, qi-i :rtingc;r o{relr,

38 GEoRcE R.R, MARTIN
Oase, gindi eI. Oasele sufletului. Oasele lui Balon ;i ale lui Urri.
Adeodrul se afld tn oasele noA.stre, cdci camea putrezefte, iar oasele ddi-
nuie. Iar pe dealul Naggdi, oasele Castelului Regelui Cenupiu...
$i astfel, slab, palid gi tremurAnd, Aeron Pir Umed se intoarse la
1irm, luptAndu-se cu valurile, mai inlelept decAt atunci cind pusese
piciorul in mare. Cdci gisise rispunsul in oasele sale, iar calea se
deschidea limpede tn faga lui. Noaptea era atit de rece, incAt trupul
siu parcd scotea aburi in timp ce se tnrorcea, cletinAndu-se, la coliba
lui, dar in cimin ardea focul gi somnul veni ugor de data asta, netul-
burat de lipntul balamalelor de fier.
CAnd se trezi, era o zi senini gi vAntoasi. Aeron mAnci supi de
scoici gi alge, fiarti deasupra unui foc de lemne plutitoare. De indatl
ce termini, Merlyn cobori din bastion cu cAjiva strijeri, casd-lviziteze.
- Regele a murit, ii spuse Pir Umed.
- Da. A venit o pasire. $i acum o alta. Merlyn era un berbat plequv,
rotofei gi cdrnos care igi zicea,Lord", dupi obiceiul ginuturilorverzi,
qi se imbrica in blanuri gi catifele. Un corb m-a chemar la Pyke, cela-
laltlaZece Turnuri. Voi, krakenii, aveli prea multe braqe, sfArtecali
omul in buc{i. Ce zici, preotule? Unde si-mi trimit corebiile?
Aeron se incruntd.
Turnuri, zici? Care kraken te cheami acolo?
- Zece
ZeceTwrnuri era regedinp Lordului de Harlaw.
- Prinqesa Asha. A ridicat pinzele gi se indreapti spre casi.
Cititorul trimite corbi, chemAndu-i pe rogi prietenii ei la Harlaw.
Spune ci Balon voia ca ea si stea pe StAnca Mnrii.
- Zeul Inecat va hotiri cine sti pe StAnca Mirii, decreti preotul.
tngenunchea zd,, ca sil-gidau binecu* ntareallordul Merlyn irrg.rr.rrr-
che, iar Aeron destupi plosca qi turni un quvoi de apl de mare pe
qeasta lui pleguv5. StipAne, carete-aiinecar pentru noi, fie
ca Meldred,
slujitorul tiu, si renasci din mare. Di-i binecuvintarea mdrii, dI-i
binecuvAntarea pietrei, di-i binecuvintareaolelului. Apa se prelinse
pe obrajii dolofani ai lui Merlyn, udAndu-i barba gi mantia din blann
de vulpe. Ce e mort nu moare niciodati, incheie Aeron, ci renagte,
mai tare qi mai puternic. Dar cAnd Merlyn se ridicl, ii spuse: Stai gi
asculti, ca str pogi rtrspAndi cuvAntul zeului.
La un metru deasupra apei, valurile se spirgeau in jurul unui
bolovan de granit. Acolo stitea Aeron Per Umed, ca rofi discipolii
sii snl poatd vedea ;i si poati auzi cuvintele pe care le rostegte.
l r \ rNl;r. oroRrloR lrt
- Din in mare ne vom intoarce, inccllu el,
mare ne-am nlscut gi
,rlx cum mai ficuse dezecide ori. Zeul Furtunii, in mAnia sa, l-a sntulr
1rc llalon din castelul sdu gi l-a doborAt, iar acum el se desfatl in adln-
, rrl mIrii. Ridice mAinile: Regele defi.er a muit!Dar un alt rege se vit
litlica din nou. Cici ce e mort nu moare niciodatl, ci renagte, mai
t.rre gi mai puternic!
- (Jn rege se aa ridica! strigard oamenii inecaqi.
- Aqa va fi. Trebuie. Dar cine? Pir Umed asculti o clipi, instr
rl<-,ar valurile ii rispunseri. Cine va fi. regele nostru?
Oamenii inecagi incepuri se-gi loveasci ciomegele unele.de altele.
- P,ir Umedlstrigari ei. PAr Umed Rege! Aeron Rege! Il arem. pe
l'dr Umed!
Aeron clltina din cap.
- Dacd un tati are doi fii 9i unuia ii di o secure, iar altuia un
ntrvod, pe care dintre ei vrea sdl vadi ajuns rizboinic?
- Securea e pentru rdzboinic, ii rispunse Rus, nivodul pentru
pescarul mirilor.
- Da, incuviingi Aeron. Zeul m-adus in adAncul mirii gi a inecat
omul nevrednic care eram. CAnd m-a aruncat ld mal, mi-a dat ochi
si vid, urechi si aud gi glas ca si-i rispAndesc cuvAntul, ca sI pot fi
profetul siu gi si aduc invigdtura lui celor care au uitat. N-am fost
fecut si stau pe StAnca Mirii... a$a cum n-a fost facut nici Euron
Ochi-de-Cioard. Cdciamauzit glasul zeului, care spune: Niciun om
necredincios nu poate sta Pe tronul meu, Sthnca Mdrii,
Merlyn iqi incruciqd bragele peste piept.
- Atunci si fie Asha? Sau si fie Victarion? Spune-ne, preotule!
- Zeulin.."t vi va spune, dar nu aici. Aeron intinse mAna citre
fala rotundr gi palide a lui Merlyn. Nu ciuta la mine, nici la legile
oamenilor, ci la mare. Ridicr pinzele gi intinde vislele, lordul meu,
gi du-te in Vechiul \7yk. Tu, impreuni cu tofi cipitanii 9i regii. Nu
viducegi la Pyke, si vi inchinagiin faga celor necredinciogi, nici l,r
Harla*, si vlinsolili cu femeile uneltitoare. tndreptagi p^rora ctrtrc
Vechiul \(ryk, unde s-a indlgat Castelul Regelui Cenugiu. In nurnc'lc
Zeului inecat, vi chem. Vd cbem pe topi!Ldsagi-vi palatele 9i hortlc
iele, castelele gi cetilile qi tntoarceli-vi pe dealul Nagg1i str faccli rrrr
plebiscit!
Merlyn il privi cu gura cdscatl.
- Un plebiscit? N-a mai avut loc un plebiscit atlcvilr;tl rle...
40 GEORGE R.R. MARTIN

- tirnp!strigi Aeron in agonie' tnse la inceputul

...dc prea rnub
,rremurilor, oamenii de fier igi alegeau propriii regi, ridiclndu-i pe
cei mai destoinici dintre ei. E timpul si ne intoarcem la Vechea
RAnduiala, cici numai astfel ne vom ridica din nou. Printr-un ple-
biscit a fost ales urras Picior-de-Fier ca Mare Rege 9i i s-a asezat o
coroand de lemn pe frunte. Sylas Flatnose, Harrag Hoare, BitrAnul
Kraken... plebiscitul ia ridicat pe ro!i. Iar din acestplebiscit se va ivi
un om ."i. ',r" isprivi lucrarea inceputl de Regele Balon 9i ne va
redobAndi libertatea. VI repet: nu od dacepila Pyke, nici |a Cele Zece
Turnuri din Harlaw, ci la Vechiul \[yk. Ciutali dealul Naggni qi
CAPITANUL GARZILOR
rimlgiqele Castelului Regelui Cenugiu, cici in acel loc sacru, unde
luna s-a inecat gi s-a ridicat' ne vom gisi un rege demn, ln rege cre-
d.incios. Aeron iti inilt5 din nou mAinile osoase spre cer. Ascuftapi! - Portocalele roqii sunt rdscoapte, remarcdprinlul, cu glas obosit,
Ascultali valurile! Ascultali glasul zeului! Ne vorbegte qi spune: clnd iepitanul il scoase pe terasi.
Nwmai printr'un plebiscit ne ootn afla regele!
DupI aceea, nu mai vorbi ore in qir.
Eri adevdrrat CAteva portocale cdzuserd, desfecAndu-se pe mar-
un vuiet se tnalga la aceste cuvinte gi oamenii tnecali igi lovirl
ciomegele unul de altul.
rnura rozalie. Mirosul lor dulceag, inqepitor, umplea ndrile lui
Hotah de fiecare dati cAnd trdgeaaer in piept. Fdrn indoiali, prinlul
- ilebiscitl strigau ei. Plebiscit, plebiscit. Rege doar prin plebiscit!
simlea gi el mirosul, stand la umbra copacilor, in scaunul rulant pe
$i tumultul lor risuna atAt de puternic, incAt, cu siguranli,
care i-l fecuse Maesrer Caleotte, cu pernele din puf de gAsc5 9i rolile
ochi-de-cio ard atzeastrigitele tocmai din Pyke, iat zeul Furtunii
din castelul sau dintre nori. Iar Aeron Par Umed gtia ci izbutise. huruitoare din abanos 9i fier.
vreme indelungati, nu se auzi decat b;laceala copiilor in iazuri
gi izvoare, iar o da7d, un molcom fleo;c, cdnd o alta portocald' cdzu
impregtiindu-se pe terasl. Pe urmi, din celdlalt capdt al palatului,
cepitanul desluqi bocdnitul indeplrtat al cizmelot pe marmurl'
Obara. ii .,rnoqt., pasul: intins, gribit, furios' In grajdurile de
lanqi po4i, calul ei era, probabil, inspumat gi insangerat din pricina
p it" r. tnt otdeauna c Lldrea ar mlsari 9i fusese atzitd' felindu-se ctr
i"i. n

poate step|ni oricare cal din Dorne... 9i oricare barbat. Cdpitanul

qiili pagi, cei iu1i, tArqAili, ai Maesterului Caleotte, gonind in
^urr
urma ei.
obara Sand mergea intotdeauna prea repede. Aleargd dupd cetta
ce nu poate prinde iciodar./, ii spusese c1ndva prinpl
fiicei lui, in
cdpitanului.
'prezenta
CAnd igi fe.n aparilia sub arcul triplu, toporul lui Areo Hotah
1A9niintr-o parte, alinAndu-i calea. Capul toporului-era prins pe un
*4r., din frasin de munte, lung de doi metri, astfel ctr obara tltt
putea sI-l ocoleasci.