P'
ANUL. II -No 414
ROMAN
ABONAMENTUL:
In Capitals: i an 24 lei, 6 luni 12 lei, 3 lunil lei.
In District's: t an 30 lei, 6 luni ts lei, 3 luni 8 lei.
In Strainetate: t an 40 lei, 6 luni zo lei, 3 luni told
Director : D. AUG. LAURIAN.
STIR! TELEIIK AF1Ct.
= do prin Marsh streine -
Constantinopol, 13 0.1obre. - Situatinnea este
forte eerioask A mbasadoril ad trimis inaintea
eagilor, earl venead spre Constantinopol, pe se-
oretarii lor, ea acestia sA se informeze in per-
005nä de sosirea lor.
Totleben a dat ordin, s se ia on forts
toate seek locurT, pe earl Tamil nu le 'roes('
al le degerte de bung-Toe. Intre cabinetele cele
marl s'a deschis in aceastti privinta o corespon-
dentii telegrafiA foarte vie. , nu va corespunde nieT de aim sperantelor, care targi, in ultimele lull! ale esistentit sale sag; modificap cabinetul, introducnd ele-
Dresda, 13 Octobre. - Congresul eel de al
doilea al lnerätorilor anti-soeialisei a fast foarte
bine ceraetat de laoriitori. ET gal aleserl un
preeedinte gi dol vice-preeedintT al congresultil.
In eedinta genera% de azT social-democratii ad
cititat s turbure ordinea prin sgomote ai flue-
rittirT, ad food insb pug la ordine intr'un mod
foarte energic de atre prerdintele congreenlei.
Londra, 14 Oatobre.-sOffice Reuter, anuntA
din Constantinopol :
Poarta a fost incunosointatA, a Rue& #1-ad
incept miaarile lor din not contra Adriano-
poleT ; ataaatiT militari al tuturor ambasadori-
lor ad plecat, pentru ca sa se convingI despre
adevgrul i.cesteT f
Principele Labanof va pleca mAne la Adria-
nopol. Local Eke Baba evacriat de Rug, a fobt
ocupat de 'Turd. Arnim ins comandantal taro
al garnizoanei din Eski-Baba fu provoaat de a-
tre Totleben el libereze local, la din contra va
fi dat afarA on forts. La atieasta Saint paga a
dat ordin pentrn evacuarea loeuluT, care fa o-
onpat din nod de Rug.
Tuna' ad aaezat tunnel pe linia d3 apgrare a
ConstantinopoleT. (Daily News, anuntl, ca con-
tele civalof se va reintoarce in zilele acestea la
Londra, pentrn leg reineepe luaritrile sale fie ai
pentrn cat-va timp.
Copenhaga, 14 Oatobre. - In nrma land te-
legrame a gavernulal de la Sainte-Croix adre-
sal guvernuluT, ad fost omcnitT peste 100 de
insurgentl negri, mal departe plantatorul Fen-
taine gi duoi soldatT.
New- Yore, 13 Oatobre. - Departamen'tul a-
grioultnrei pretnesce recolta de bumble pla
scum la 5 gi un sfert pang la 5 vi jumgtate
mihoane teanourT - o recoltä tie se pare a
fi cea mat mare din ate se scie pang. scum.
Frignrile galbene ineep a dispare.
Petersburg, 14 Octobre. - De la LivAdia s'a
trimii tatutor ambasadorilor f i trimiailor rug
de prin streingtate o telegrama ciroularl, are
se f i alit deja in miinele lor fi in care se esprimil
de repetite orT dorinta de a ejunge la o stare
de haul' definitia on Timis pe baza tratatn-
ha' de Berlin. Pasul acesta se motiveazi prin
mal multe grentäti, provocate chiar de neptitinta
in care a ajans. grivernal turc in tara luT pro-
prie. Cu deosebire se atrage atentinnea asupra
aaelei imprejaari, s s'ad intgmplat cruzimi a-
supra crestinilor prin sole loaurT, de pe made
RugiT all inceput sit se retragl. MaT departe se
atrage atentinnea gi asnpra wield fapt, Cil dripl
pleoarea Rugilor, ad inceput gi locuitoril Sil emi-
greze, (sees ce a cauzat gefilor militari cea maT
mare bltae de cap, de oare-ce ordinele de retra-
gere abia se pot ezeouta sub niste ast-fel de in-
. pre)uari. Depela circularit tintegoe la o conln-
oran conituil a tutor puterilor ce a luat parte
la tratatal de Berlin spre a se indrepta lucru-
rile.
Viena, 15 Odobre. - Se afirmA, ei acuin, cA
Depretis va fi insarcinat au combinatiunea until
minister nod, tot* se asigna, c d. De Pretis
ar pane mare pond pe alma, ca contele Mans-
feld s primeascA in nonl cabinet pregedintia
ministeriuld. In ultimele zile a fost De Pretis
foarte activ, pentru a alege in mod corespunoli-
tor persoane pentru fie care portofolit. Forma-
rea cabinetuluT pare in nrma acostor ciliate a
fie iruinent4.
Ieri clupl amiaz s'a maI tirint un ciousilid de
ininigtri la principele Anersperg. Ceva mai tar-
zit e adunarl apol sub prefedinta impgratulnI
la ministrul de resboid,
contele Bylandt, in cabs-
Uhl Carta impArAteatI. ALI mai lust parte mi-
nistrul coman de finante baron Hofmann
#i ba-
ron De Pretis. Consilia dull de la 1-4 ore d. a.
Praga, 14 Octobre.-Se orede pe aioT, a MR..
10 BANI EXEMPLUM VINERI 6 OCTOBRE 1878
APARE IN TOATE ZILELE
,J
Pentru' Abonamente, Anunciur i Reclame, a se adresa: ANUNCIURILE:
Linia mica pe pagina IV-a 35 bani
In Rominia : La Administratie, strada Lipscani, No. i t, Typographia Mihaileseu . -In Francis : la Social
Reclame pe pag. HI, i leu; pe pag. II, 2 lei; pe pag. I, 31.
Playas Laffil & 0". , 8, place de la Bourse, Paris.- In Austria : Abonarnente, Anunciuri
Epistole nefrancate se refusa. - Articolii nepublicati nu
si Reclame la d. B. G. Poppovits, furnisorul Curtei Romine, Stadt, Fleischmarkt, 15, Vitna. - Pentru anunciuri, venind
din Germania, nu se primesc- de cat prin miilocirea espeditiunei de anuncturi: .Adolf Steiner , in Hamburg. se inapoiaza. - Pentru rubrica :
Insertiuni si Reclame, Redactiunea nu e responsabilw
regalul canpestro Filipoviel in luna viitoare se i Sturza, ma-
Iepureanu, Sendrea, Voino`V bunt prieteul in vremarile de nevol, 'not,
va reintoaree la postal sg5 reservat. nifestind, unit cu asprime, alp indirect, ne- cart v'am sprijinit, din tot Sufletul nostru,
Petersburg, 14 0Aobre.-411Frold »01 de Peters-
multun3irea tAril pentru acest guvern, usat ca sA scApap tare din prApastia in care era
burg zice , el Rusia 'wen sil introdua gi ea de evenimente si fern energia administra- sA cede, - astAzt, cAnd primejdia este tre-
m anopolul tutu nul ui. tivg. entA, 'cAnd tare este setoasA de o admini-
In camera deputatilor, pe care,
' pang mat stratiune einstitA si harnicit, venim sA ve
Pesta, 14 Ootobre.-Se asigua, ea luT Colo- ierT, se rezima puternic cabinetul, schisma spunem cu cuget curet, di age cum mer-
man Szell e'a oferit la retragerea la din mi- partidulut liberal este si mal manitestg, asa
nisterin..demnitatea de consilier secret. El insii gep, nu mat merge.
a respuns prin refus la aceastA distinetiune. Da ea situatiunea parlamentara a ministeriulut, Reconstituip partidul- national-liberal, re-
iaT s'a coachis prin cercurile politice , oil Szzli este aproape identica cu a cabinetulut Ca- aducnd iubirea si bunA credinta in Muni
le-a pus in el Tisza, in privinta atitudinel 1 IT constitutionale. 0 mare parte dintre libe- mente capabile, oneste si active, cad ace-
ulterioare din parlament. -
rall s'atl desfAcut de minunchiul credincio- stea sunt insu§irile, prin earl trebue sa se
Londra, 14 Oatobre. - Gay arnal indio a co- silor fetisistl, si due o viat g. independenta impunA, in statul nostru, democrat* si a-
inunicat ministrelul de resboid , al in India e de cabinet, ca fraqiunea moldoveneascii, sett poi presintati-v unit( inaintea alegtorilor,
o absolati necesitate de a se maT inmulti ba- stint grupap imprejurul unul steag, in res- pentru camerile de revieuire. Dui nu vest
teriile de (Amp. In urine acesteia s'a pi ordonat bout cu ministerul, ca cel din constelatiunea face ast-fel, conservatoril vor triumfa in a-
in aeest sens. Verneseu.
legerile senatorial!, i vor avea o insem-
Aceasta srhisma din partidul liberal s'a nata minoritate in camera depatatilor.
Triest. 14 Oitobre. - AzT dimineata li 5 ei
jumgtate ore a isbucnit nu foe mare in spitalul vOut bine, cu prilejul insemnatelor desba- Nu uitap, cA, diva at! tiiumfat in lupta
militar d'aici. Sufilnd na vgnt puternic, foetal tent din urml. Cine a sustinat , in aceste contra cabinetulul Catargi, triumful se da-
se intinse peste intregul coperie. Plug, la 9 ore grele imprejarArl, gaveraul ? - Numal d. toresce, in cea ma! mare parte, acelel fru-
spitalul nu maT era de at rriine. La 11 ore se P. GrAdisteanu. Scoetep pa GrAdisteanu , moase intranirt a tutulor elementelor libe-
stinse local cu total. In spital ad fast numai leva si pe altt dot-tret, §i vedep cu ce ca-
147 de anitT gi bolnavT, de oare-ce 150 earn ral!. Midi voitl, cu sinceritate, s. triumfap
trimis ieri la Leibach, iar alti 150 ce avead si paeitatt mat rmane maioritatea. vottitoare §i- astitzt in contra multelor rele, de earl
limas* n'ad putut intra in port din came Uitap-v in cAmpul advers, si yeti intilni sufere tara, sA dati Romaniel fortele spre
vintului. TotT suftrinziT ad fost mäntuiti de tim- mat multA valoare intelectaala ; o fort& in a pgsi inainte, sA organiz it! cum se cede
purid. Un orn de iniml oferi vita In! ca loo de contra cAreia d' abia resistA rAndurile dese
Dobrogia; intruniti-v din nog intru ideea
loanintl pentrn 100 de bolnavi. S'ad ars toate ale plutonelor ministerial!, conduse eu mult fericirit tar& De nu yeti face aceasta, in
lacrurile, preoum gi montnrile gi armele rAniti-
lor. Nenorocirl nu s'ad intkaplat, numal un devotament de et praril partidulul. mind yeti Wee sub lovqurile propriel
singer grett bolnav, muri in timpal transpor- Gavernal este nstenit, sllbit, fail peel* voastre nepriceperl, pricinuind un not sir de
talut Uri autoritate. El nu mat represinta marele rele peste aceasti. malt nefericitt tad.
partid liberal, al carat stet-major se afla ,
-111F
acum cap- va anl, la Mazar-paso, ci numat
Serviciul telegrafic al .Romäniei libere* o fractiune a acestul partid, fractiunea cea CRONICA Z [LEI
-- 16 Octobra. - 4 ore seam. - .
mat numeroasi, dar i cea mat putin preP
giltit la intelegerea statulul, fractiune care,
Nu ounoasoem in donjans, cam di cestinnea
loanitorilor din comuna Berzunt, judetul Blatl,
Raguza, 16 Oatobre. - AlbanaiT at consim- neinfAtistind niel destule garantii materiale,
niel motivele pentrn earl administratia wield
tit a ceda Muntenegrenilor districtul Gunissi ei niet garantii intelectuale, a caçlut ca lams-
judet, clupl .ordinile antoritittei centrale, urml-
Serbiel acela al VrangeT. tele pe bugetul ministeriulul de interne ,
resole en puterea armatI deposedarea numitilor
pe care, de la primaral uneT comune rurale loonitori de pgmiutarile stiipAnite ei munaite
Cherburg, 16 Oatobre.-Fregata cnirasatl rasa,
si pang, la directorul ministerulul , tot! l de et ping scum ; dar suntem indignat'l - dug
Pincipele Pojarsky, stationatil in apele noastre,
pleaci on destinatiune in Pired. toad cu o lAcomiA de blunt!. trebue sA credem pe (Carieral de Baoad, - de
.
.Viena, 16 Octobre - ,Nene freue Presses
Adevratil membri al partidulut un anume fapt sevireit in aceastA afacere.
gi Fremdenblatt" anuntl, e. rgspnnsul gayer- la cart fac adese-ort apel satisfAcutit de a- Administratia läsAnd 12 dorobantl, spre a o-
stag, deplAng situatiunea cabinetulul si'l fac pri pe lomitori de a strange reeoltele primiatu-
nuluT austriac la plAngerile prezintate de C Ira-
teodori page, va fi in onand inmänat Porte'. resputidtor de schisma produsit in marele rilor din cad aunt scoff afarl, Grigorag, anal
Citatele ziare adaogg, ca 'west rispans nu va partid , in care tara ia pus, la 1875 a- dintre locuitori, landu-se . la,cearta on croroban-
on:Triads amenintgrI contra TurcieT ; dar cA to-
Wee sperm* , din nenorocire nerealisate tiT, fu btnt, i peste cloud zile, mnri.
tug va fi conceputl in termen hotAritT ai cate-
incl. . Faptul se afll in cercetarea parchetultiT local,
Aceasta schisma denotA o stare maladivA care aredem oil go va face datoria in constiintg.
gorici.
Impgratul a insiireinat ierI pe d. Pretis, ea a partidulut liberal... Cause acestet star!, In aaelag timp, ruglin pe d. ministru de in-
sA formeze oabinetul. este in dispositiunile egoiste ale celora, car! terne, si adna la cunoatints administratiel de
; (HaSis)
ail deturnat alb.* de la Mez ir-pasa, in Baad, cil ar pates intrebuinta mijloaee maT o-
folosul fractiunif, asa numite rosie, i earl menesai .in urmitrirea sarcineT ae i e'a incre-
printeaceasta manoperA, de o abilitate ne-
A se radon animals ItirI in pagina III2 dintat.
recomandabile, ag instrAinat o multime de
elamente sAnAtoase din partid
i ag decis Pentru marea serbare de la 8 Oatobra, trapele
uctiRsscl, 5 pC-riogRE pe niste barbap, ca Sturza, Iepureanu, Ver- sinew necontenit ; parte din ele se dad in car-
Venirea camerilor de revizuire se 'impune nescu, Ghica si Ionescu sa le repudieze po- tired. Ieri pe la 3 '12 a intrat in capitalA, pe
din ce in ce mat malt, pentru unul care litica. .
calea Tirgovistei, regimental al 5-lea.
cugetit, desbrAcat de egoism, la interesele Guvernul este in disolutiune. Liberalif cu
Romaniel.
energiA i cu vederl mal deptirtate, stint da-
Pe langa cestiunea evreilor, pe care tre- tort sA impiediee disolutiunea , prin desfin- Conaursul agricol din judetul Neamtu, s'a ti-
bue s ne grabim a o resolve, i pe langit tarea schismet, care va duce guvernul BrA- nut la 26 Septembre, dupe cam ne spnne ,Cor.
necesitatea stabiliril unlit guvernAm1nt leg Li tianu, acolo unde schisma Boerescu a dus Provs.
in Dobrogia, (liar situatiunea internA a ca- cabinetul- Catargi. Guvernnl a dat 9 premii, 3 medalii de argint,
binetulul trebue 1impetiL gi 6 de bronz, earl' ad fast meritate de mali
Trebuese reunite elementele partidulut li
Guvernul nu° mal are destula autoritate beral-national i modificarea cabinetulul ast- multi proprietari, 'arendayi gi doi Want
in partidul liberal, si aceastt lips& .de au- felt in et.t sA ofere mat multe garantii de Jadetul a impIrtit i el ea premid same de
toritate se vNa bine in desbaterile parla- seriositate, de capacitate si de energ A. Da- 305 lei 50 b. diferitilor plugarT carT ad coa-
mentare relative la ,tratatul din Berlin. Nu ct rat :
cA, pana acuma nu s'a facut mat nimic
ne uittim la combat erea facutA de conser- pentru administratiunea tArif, putep invoca DapA impärtirea premielor, s'a intins pluga-
vator!, cad s'ar putea pretinde - poate pe scuza resboiuluf si cA atentiunea voastrA era rilor o meal, pregAtitti de comitetul perma-
nedrept-ca acestia condemned politica gu- indreptatA cAtre cestiunt mat grele. AstAzt, nent.
vernulul din sistemg ne vom intreba insa, lint, resbelul incetAnd, i bine-factoarea
cine din liberali sustinuteati guvernul, cu a- pace intorendu-se la vetrele noastre, sun- S'a acordat medalia ,Virtutea militarls d-luT
maior G. Popovid, din regimental al 4-lea de
cea soleronA oaasiume, si cine combitutu- tet! datort; clomp! de la gavern, sl vinde- dorobantl.
ran ? cap ranele patrie1, si reformat! administra-
Dac deschidem procesele verbali ale se-e tiunea, sA organisap Dobrogia. SareinA prea
Consilinl general al jud. Prahova, a ofrrit pen-
natulul, nu intalnim,: de cAt pe d. Bosianu, grea pe subreçlit vostri umer! !.. De aceea v trn cumpararea de arme 12,000 lei.
vorbind in sensul guvernamental, iar pe dd. atragem lusrea aminte. Not, cart v'am fost
www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LIBElt.h.

. _ Ieri noapte s'a arestat la oomisia colorii de cesA, eat cea din Paris cAt si din provin- cipat de toe la resbel, niel nu ad esercitat vre-o - Spre a face en neputinti o atare even.
Albastru un individ, dE nuntat ed a &claret, ed cie. i poate nu WA cuvnt. re8istent6, ad font duel in Austria, ji stint tra- tualitate si spre a discredita Pe birbs.
el cnnosee pe banditnl Sirdaru, ei e adesta se Toate partidele liberate de orl-ce nuantA tati aeolo ca prisonieri de rested... Spitalul mi- tul in cestiune, Jage3posti din ',Grata, fa,
eflä, in BuoureseT. resping in mod categoric invinovit¡irea can- litar a fost desertat cu forp, iar ranitit nnstri cu zilele trecute niste grave invinovak
celarulut, c clfeasele sat guvernul esit din aruncaft pe strada... De oare ce aceste eruzimi se ministrulul Auersperg, cart dupti ce aa fost
Fatd au sgomotul, ed Rueil ar parted capitala sinul lor, ar fi stat cAnd-va sal ar sta as- comit in prima linie contra musulmanilor, din contestate in mod ofieios, provocartt zi; arul
in Iannarid viitor, un corespondent din Galati t5z1 in legaturA cu redactorul aziarulut de cause celeste
aceasta popnlatinnea mahometand din a-
locnri
din Gratz lua urmatoarea caracteristicA de.
se vede ameniatatA de o estirpare
al ziarului ,1'Orient4 pretinde a sti, c statul Frankfurt', deputatul Sonnemann. Dad a- generala. clarare : .
maior rue, nu va pdrdsi -Bneareseil-inainte de ceastA insinuare ' a cancelarulul este ar £
.

Nol suntem de convingere, ea cabinetul vie- 4 Tagespost,cVn Gratz deolard categoric ea men.
primdvard, ei ea dovadd pentrn aceasta, educe bitrar i fictivA, zic ziarele francese, a-
nez nu are onnostintd de aseste cruzimi, f i ed tine din envint in ouvlat desvAluirile prineipa
ordinal ce a primit aoel stat, de a inchiria lo- tuna apelul sea cite totl bArbatit inbitort la Attersperg, relative la sume oferite peesel
cninte inca pentru 6 heal. de patrie al Germaniel, spre a se infrAti in virtutea simtirointnlui de umanitate care 61 spre a _talea §i la cumpararea de votuK in ea
contra primejdiel iminente, nu este de cAt insufl tens, dinsal va fi eel de antra care va
merit. Espresinnile prineipelui ad fost wise in.
o ameuintare la adresa Franciet, care se a- pane capt acteet4 situatinnT. E adeverat, ed in-
data .dupd andientd la 18 August dupii memo..
cuzA de a conspira contra sigurantet Ger- twee trupelor austrisee in Bosnia ei Hertego- ria a lor doi martorT.
Ieri, 4 Octobre , s'a inehis iaisinnea estraordt- maniet; numal spre a fi cu atAt mat twill vina, care s'a Mint inaintea inclieereT cony, n
,nara a oorprrilor leginitoare. .4Tagesposte declati : Publicarea acelor espo.
de poporul nemtesc, numal ca urele contra tinneT prescrire prin art. XXV a tratatulul de
D-1 ministru al afacerilor sträine, la senat, it e si devie mat fauatice. Berlin, nu a avut alt rezultat, de oat de a e- nerT ale prineipeluT Anersperg a nrmat din mo.
d. ministru al oultelor ei inetrnetinnei- publics , duce o nenoroeire nemasuratA asnpra aeestor tiye politice ei in interes parlamentar , ea ell
Temps, organul ministeriulul de esterne, eum-va in fruntea noulni cabinet sa Ofesel
la camera, ad dat eitire, in numele M. S. Dom- provoacti _Nis intent' articol al sail de fond provineii, in loe ed oontribue la restabilirea or-
nitortaul, urnfatoredui mesagid de inehidere : iar un barbat de prinoipiele ha Auersperg li
pe reichsagul german, cu deosebire insA pe dineT i linistel. Sperdm, ad cabinetta vienez
dueman al parlamentarismulta.
Domnilor senatok,j . Bismark, de a lua aminte, ca obiceiul de migeat prin simiimîntiil s6d de umanitate, va a
a i t
a vorbi cu atIta libertate despre rl, cu Ina buenros redsurile trebuincioase spre a Fine
Domnilor deputari, capgt acestei star' do luerurT, i ed va avea,bu-
care trAesc in pace, nu are local sett in par -
V'am chemat in sesiune, estraordieard , spre a ndtatea de a ne da in emits imprejurari o Ilona Criza ministerialä abstilica
lamente.* Moniteur tipAri toate acele lo-
va rosti in privinta eituatinnel fatentd RominieT curl din discursul lui Bismark, cart privesc dovada despre arnieitia sa atAt de scunipd, o- In cesCunea catinetulul vienez avem a
de marile puterl europene intrnnite in congres. Francis, Cu initiate. prind pentrn moment inaintarea mai departe a inregistra astizt o nod. stire.
- .D-voastrA, innd seamä de grelele imprejn- CAt pentru legea contra sociälistilor, toate trnpelor austriace, spre a se evita o vrsare de Cu formarea noulul cabinet ar fi sA se
earl in earl se efld Oriental in general ei tara ziarele liberate, (-hiar i acelea cart ail fost Flange i mai mare. insarcineze d. de Pretis , care a mal luat
noastri in deosebk ati primit ,eointa eoleetiva a conduse de mal marl preocupArI fatA de am- Cum am mal zis, nota eirculara din care parte Ana in ministeriul Auersperg. Acest
Europel. al , nestia comunistilor, toate inteun ton criticA
f '
face parte acest pasagiti nu a avut Ind un bArbat a declarat insA, el nu.va primi per-
Ast-fel, positinnea Romania in ,fattiefen ma- cu cea mat mare ironie proiectul de lege supus rezultat. Concertul puterilor europene s'a tofoliul i formarea nodal minister inainte
rile puterl este regulatd ; ast-fel Romania intra de Bismark, desvalind adev6ratele intentiunt vit mal tare de cAt stAeca, indatI ce s'a de ce nu ya primi esplicatiuut suficiette
in -familia statelor de sine stritdroaree cart se ascund dupA formularea cum s'a dat
Europa, am ferma convietinne , ne va tine astAzt leget. In discutiunite de aceastA cate-
seamd de etterificiele co am rant in interesnl gorie, mat hotitrit si mat lamurit procede
pce lumei, gi natinnea v va fi recunosedtoare Republirie Francais.
Anglia se zice chiar, cA s'ar fi maniat
pe Turcia pentru aceastA aobriiznicies .
r
tratat de a face dreptate Turciel. Despre asupra celor ce cugetti a face Audrassy ea
Bosnia. In fata acestet cererT, formarea ca-
binetulut de Pretis nu ne pare ma si-
Zicem cA se trata de a face dreptate gurA.
pentrn patrictiemul lnminat gi prndenta politied Organul lut Gambetta constati, el cance- Turcier, pentru cA cruzimele semnalate de Ceea-ce apare din ce in ce mat hotArit
ee ati arAtat, spre a,feri t,ornstinia de noel corn-. larul s'a intors toemat la ideile amicilor set ministrul el de esterne in nota in cestiune, e insA, cA fostul prim - ministru , principele
plicatinnt ) .11 celor ma? vecht, a reactionarilor de la
-
nu sunt o fictiune, o stratagemA de cele o- Auersperg, nu va mat face parte in vide-
Nedespartindu-M6ain z aid un cas de intere- 1848-5 . Ziarul frances compatimesce pen- dioase, de cart sI permit a face une ort rul cabinet. Scandalui cu ziarul din Gratz
sale Ova, E y'am manifestat de la eonvocarea tru aceasta' pe Bismark. guvernele spre a inegri vrAjmasul lor, ci a discreditat mult pe actualul ministru pro-
d-voastra toatä increderea Mea in d-voastra , ei t sunt o realitato, cel putin in cAt privesee visor. Priucipele Auersperg ar fi desemnat
v'am zis ea hotilrirea d-voastra va fi ei a Mea, i .)
trecutul. Ne mat aducem incA aminte &Sat de presediute al cur01 de compturt.
175 multumese dar , d- lor mei , de hotai irea Cruzimeie AustVo-urigarilor in Bosnia.
de modul curios si ironic, in care enumra
data, pe care guvernul Med va, esecuta'o en lea- Sub acest titlu credem cA este mal po- cruzimele din Seraievo, proprie modul lor
litate pe eaten eonetitutionalä , atat in deafard Anglia Afganistanul
trivit a fmpArtAsi urmAtorul pasagig din de esecutare , oficiosul sFremden
vienez i
eat ei in intru. nota circularA, pe care cabinetul de Con- Blatt"; dad stia oficio ul cum putea sA nu In conflictul a fgano-englez, a Whitehall
La cm indd revedere, d-lor, gi Dumnezed ,'s5 stantinopol o trimisese ultimele zile ma- stie cel ce 61 plAtesc ? Asemenea in zilele a- Rewiew", ne impArtitsesce urmAtoarele ine !

v6 ail:a in a sa santa, paza.
Sesiunea estraordinarli este, inchisa.
CAROL)
Urnlezza semnaturile ministrilor.
DIN AFARA
ai 'T
Presa .francesa i Bismark.
Libertatea i modul putin politicos cu care
principele Bismark vorbi despre Francia in
ultimul sea discurs din reie hstag, and con-
stata anume esistenta unor relatiunt ascunse
intre guvernul frances, i unit din deputa tit
socialistY, a ficut rt Barge in presa frau-
rilor puterl in cestiunea bosniacit; notä, care
precum se putea prevedea, a rAmas fArA
cel mal mic rezultat. Pasagiul este reprodus
din Köln. Ztg ; in el se zice :
Din raporturile lul Hafiz-paea ei din cele tri-
mise de autoritdtile oivile i militare, precum gi
din o telegrama a delegatilor nostri din Bosnia,
earl toate vorbeso despre evenimentele din Bou-,
'Lax
nia, rezulta c armata austriacii a comis in o-
7
ragele Seraievo i Banjaluca oruzimY, i ca con-
tinua a Comae. Illacelarirea de femel si copii,
despoierea caselor i maqaiilor, uciderea pasto-
rilor f3 Oranilor la tetra, sunt netele care jse b-
numera in mole raporturi i relegrame. ' Auersperg ; tot de-odatit am semnalat insA
Deosebitel stiri, earl' vi s'ed transmis prin
un eerier, anunta cii soldati earl nu ad parti-
cestea numal, N. fr. Presses a fost
de-
nuntatA formal de un alt oficios, pentru cA.
inregistrase ca fapt real niste atart cruzimi,
raportate nu din isvor turccsc, ei pe cale
privatA austro-ungureascA.
In zadar. Ce le pad puterilor europene
dad sunt masacratt niste pacinicl i nepu-
tincio§i locuitorl turd !.
Primul ministru austriaO, Auersperg
Am impArtAsit de . repetite ort retragerea
cabinetulul vienez , presidat de principele
si posibilitatea formArel mat tiirzit a uaul
not minister, ,tot sub -acel presidia.
.portante infoimatiuni, earl ne pot da o i-
dee deslusitA asupra evenimentelor ce se vor
desfAsura cAt mat curind in cestiunea men-
tionatulul conflict:
Cu toate stirile fi iropdadeirile contradieto-
ra, ziee organul englez, suntem in positie di a
declare in modal cel ma' hotAi it, eä cabinetul
englez a adas in eedinta ea de Sdmbdt'a o deci-
sinne definitivA asupra cestinnel Afganistann117.
Din eel mai inalt isvor eficios afidna, ei m.
nistrii maiestitel sale s'ail eonvins de neeesita-
tea ulna consist militar; ei spera insd, ea meat
conflict nu va Ina de oat mid diniensiuni. Mi
nistriT nu se Oxides() incA a deposeda pe erai-
rul ir Ali, ei deli in shut eabinetulta nu lip-
sue deosebiri de vederi asnpra cestiunilor de a-

FOITA R011.201.1E1 LIBERE
SCRISOIRI- DE LA TARA
SCRISOAREA III
.1 11 Miseria unei bunice
(
f; Iuntvz
5 " 'dyer,
B
pf is s'en slier, eat
le sort de la femme v.H
Snferd, gustd cate-va orb de ferieire , e'apoi
se duce! Cine ? Feneeea, floarea ereatinneT, cum
i-ad zis uniT, fiinta de donA-spre-zece ori impu-
rd, cum ad nnmit-o altiV
Vel stadia femeea in toate treptele earl' com-
pun scara vietei , veT inceee auk stadia atri-
gator dar dureros pentrn tine, o inimi simtitoare,
de la dama mare, care ea o simpla migeare de
mama, 61I-satieface nebunele-T dorinte, i Tel &sea
en tgrana , fiinta simpla dar plin'a ;ale inim6.
Vel vedea in inaltele rangurT de undo Yea Ina
eirul stndiulnl tag, nemultdmirea predomnind in
toate orele pentrn dame mare. hîtul, desgustul
gi de multe orl pasinni violente le, ehinuese
inima ei e fas ell invidieze soarta veseleI pas-
torite de prin valcele. Vel gdsi in aceastä treapta
émotiuni inima femei din primal grad social.
AT v6ifiut cum roes se intristeaza f i perde vese-
lag coloare, &and' 61 dal umbra i apa poste ma
sara ? Ast-frl i inima fennel de care vorbim,
e ofilita, trista, intunecoasA. Daea a gnstat (sate-
I I va ore de fericire odatd, semnul ei s'a liters sub
yintul durerilor oe a urmat pe nrina mult ji
I
indelnn g. ' .1
Soaffrir,
Coboara-tr; -mai jos. kid ce ineinereed. Vita pe
burghesd, pe negustorita ?
Ah ! veI zice, poate cA aveai dreptate on da-
me inaltd, en aceea care are spiritul eultivat, sea
at poate diseerne total ce i se presinta inainte
ji elaseazd fie-care kern dupa cam merita ; ne-
gustorita .nu : va fi multumita tot-d'a-una en
soarta el ; nieT o datä nu va aeusa destinul fi
blastema fatelitatea, own fac adeseorT marile
dame.
Te ineeli. Femeea, vi la virfur srei sociale
ei la bast ei, e tot femee, fiinta numal nervi .
numal inaaginatinne , numaT inimd ! Vel gdsi
printre anomie, foarte de multe ori, aviaturi de
inimd malt ma' sublime, pasiuni mutt mg vie-
lente, de cat printre damele marl. VeI vedea fapte
earl te vor face BA r6mdi malt in rairare fatd
ea stiinta i abilitatea on earl ad fost s'AvArgite.
socialli, de oare tie al ei e strigItul pornit din treand pe ldngd mine, Anil atlas's aminte ed un
inima, aya cum natura, nu arta i l'a dietat ; e Oran mT vorbise de dimineatA de mizeria unel
inaltat la cernri nu _en spelala eivilisatiuneT, ei biete buniee, care n'are un petic de pdmint ti
nd dar pur. eireia 4 nepoti-cel mai mare de 7 ani--g
- Oh ! ce tie:A asuralitor, zieea o dama tare prang la u§g. huT spusese uncle §sade , treeeen
eivilisata eatre arnica sa, intr'o camera mortu- pe langd nea el. Eram sigur ea veselia 6mI Ya
era uncle o mama prangea pe cadaval fiulul egg, sbura, daca void Ai prag el aeelei case nude
ae Op.& asuNitor ; aT crude ea e un si bemol
nefericirea trona in toard a el putere , dar cu-
Ca inimä trebue sA fi avnt twee femee pen- riositatea ei mila mA atraserA ma! melt i ir-
tru a pronunti acele nebne ei sacrilege euvin- trai..,..
te, atunci &and majestatea mortri ei-a durerel Oh ! era sfieietor tabeltd oe mi se presintil
materne trebnia rid o ample de fried vi de la- inaintea el hilor, and dedd bung seara I AI fi
erirra ! Trebnia ea mama sA fi stndiat stri- stors 1 terimI izoiwti celel mal tarT, oeld mal de
gdtele, pentrn a nu eerie ureehea darnel' eivili- piatra. Iznprejurul foculul care abia enlace o
sate en acea notA disoordatd ! Nu Tel gdai in i- slabli lumina,- de oare-ce numal doug lemne ZT
nima fennel* pe cares nature a oresent-o ai a in- deg viatg-erag 4 finte galbene, friguroase, bol-
valet o... nave ; maT inoolo in intuneree, oggreitg §i tre-
Ah ! dragnl met amie, ei th trebue sa te fi murind de boalg, o biatg bgtrgng , eu oapul lo-
impacientat ei umbra posomoritd a b6trunului cum in mainl i tresg rind din eánd in and de
Horatid, en al sari «seiner ad eventum festina s. puterea suspinilor. OhiT, trAlueinill de friguri
trebne sd m blasto nee. Ed 'am intitulat seri- al copiilor se intorcead and la bAtrAnA , and
soarea mea "miseria rind bkrAne bunice, gi inlet foe nude era o mica egldgrujg on mama-
iatd-rr 6 cA vorbese despre femee in general, des- ga gnat neresturnatg. 0 segndurg era pug
pre inima femeT, enigma inca nedeslegatd, la- mal d( parte pe pgroint vi pe ea 4 cepe pi doug
birint din care nu veT ei - deed Tel paten pg- buclitele de Rare ; o (Ala pling ca apa completi,
trunde, (that is the question, - nieT odatd regalul ()spat al aeelor 5 fiinte , ce poate n '

femel earl' 60' blastema soarta ei aunt pline de
nrii contra semenilor lor. Nu vel &fie nierierl i-
nimi maT reel, i mai desgnstate, de en a-
colo uncle bunnrile vietei , neinteleasa fericire,
ad fost de odata gestate, uncle dorintele ad fost
la minnt implinite. Niel odatd acea poftA viä,
acea sperantA de a avea dupe un timp oare-eare
lneral ee dorina n'ad flout s tresard de dad
Femeen mare, femeea burgheed, femeea tdra-
nd !... femeea perdutd, vor scoate tot acelae stri-
gdt fatd en amoral, ca inbirea maternä, en dn-
rerile la carT stint condamnate. Niel odatil nu
vel gAsi maI multd poesid in elannrile inbirel
materne in dams instruitd, de ed in femeea ta-
rand. Ba nieT ed Tel ggsi maT ergeietor striga-
tul ce va indite la cer m lima din ultima treapta
c'un bun resnItat.. mdneaseril din 7itta treentA. E iiorAtor eeea-
Iata-ma dar I ce Ali spun, nu e sea ? Poste ea e incredibilk
Alalta-ieri m6 intoreeam seara de la camp , E realitatea msA, e purul adev6r ! .
undo petreensem minunat en cositorT. Eram ye- ' (Va urine).
sel ei plin de voiogie. Mergeam ineet pe poteea
de pe marginea goseleT , privind fetele cum se
sbegniad la put ei. oitele cum se intoreead de la
iarbä. Eram aproape de casa, and o liétrand f ,

www.dacoromanica.ro
 aseemeasee,Fa...
ROMANIA Man
regnant, OU toate acestea, tot).* ministri aunt de nul r Arian, zice Rominul", va da o noua vele founeaza intre ale debar! particulars , de jinit on putere elauzele privitoare la egaIitatea

.
aeord lamina neeesitätel de a oenpa in mod per- &yedl despre aceste eminente calitAtI, cand Ate 5, 6 persoane. oultnrilor , pe egad oenparii austriace , data
manent toate pasurile de munte de la Qcettah va trece in Romania trans-danabiana. n'an patut sa feet a i se opnne un vot nnanim
pang la Karakoran. Miscarea pop Ilatiunel orasului Sucuresel , de aa formulat cereri, &wend de, scop de a etabir
Cuprinderea permanenta a Kandaharulni nu e Timpulzice, ca valoarea activitatel orne- la 24 Liana la 30 Septemare. Nageeri : Copii le- ma! bine caracterul oonpatianei.
ina deeisa, ci entail de la eventualitati, a tea- uescl atArnA, nu de la ce face omul, ci de gitimi, 35 baetl, 37 fete, suma 72 Copil ilegi- Ministrul termina diseursnl sea , afirmand cil
rer antieipare nu e nid Cri putiuta, Did de do- la cum face. Multe idel rele, multe hatari! I tier!, 22 "baetT, 12 fete , same 34. Total 57 Italia vrea sa fie in prietenie perfecta en toate
: rit. In tot catul lordul Lyton (guvernornl In- gresife a:avut guvernul, cad in nedibicia gi baetT, 49 fete suma 106. Decese : De sex bar- puterile, i prin armare ea vrea 8. urmeze in
die.° ei consiliul FM nu trebuese ea se tesma ea nestatornicia sa, le-a pus si mal ril in prac- b'alese 67, de sex femees6'61, slime 128 , din afarg o politica lipsita de ori-ce veleitatl teme-
Tor fi tacit! de Anglia, de pi guvernnl acesteia tica. Judecand cu analogie asupra ocuparel
earl' in elate pang' la 1 an 28, de la 1 piing la ram
este acnzat de &titre veehi i espertil oficeri in- Dobrogier, organul conservator se teme ca, 5 ani 30, de la 5 pana la 20 aril' 21, de la 20
, 4(i 44 (Davao).

dienT, de a trata intreaga cestiunea en o. prea cu toate promisiunile guvernulul, aceasta. pang la 30 an! 12, de la 30 ¡Ana la 40 aril' 5, s

mare precautinne.
Tot .mentionatul ziar se ma simte in stare
. a anunta en siguritate, cä atacul asupra ca-
pitalel AfganistanuluI va urmarindata ce in-
terdenta militara va fi luat din partel toate
msurile neeesere. Ideia de mal nainte, ca
- actiunea sa se amAne pan& la primavara, s'a
parilsit cu totul. Cu toate asprimea gi
greutatile iernel sunt in Afganistan foarte
marl, Eeglezil nu voi sovM un minut in
intreprinderea lor de a pedepsi i ecapacital
pe braznicul» emir.
provincie va deveni prada lipAerilor si van-
denier, _carl bantuesc sera romaneascit.
Pressa se unesce cu propunerile Roma-
nuluts , de a se trimete in Dobrogia o ad- sla pnlnionara 14, enterita
ministratie civil.
i militarä
tot ce e mal bun si mal vrednic intre func
tionaril nostri.
In al doilea rand, constatA cum camera
gi senatul, discompletandu-ses'a inchis
, de moravorT, Rusia i cuceririle el", studia istoric, mai
in realitate, fall a se face macar un res
puns la discursul trouule.
de la 40 panh la 60 ani 21, de la 60 pang la
80 an! 8, de la 80 ani in sus 3. Total 128.
Carmelo principali ale deceselor , pneumonia ,
pleuropneumonia 28 , febre tipheide 15 , phthi-
13 , meningita 3 ,
angina diphtherieg 3, dysenteria 1, febre pner-
compusA din
perale 1, scarlatina .1, variola 1.
41.
MOMENTE DE DISTRACTIE
Ra'sptins la o provocare 1 t duel :
Domnnle, met gata a mg bate on d-ta, dat
LIBRARIA. GREGORIE LUIS 41
Strada LipscanY, Hanul Serban-Voclit, No 18, 19 si 20
Anunta ea a egit de sub tiller urmatoarele trei
ealendare pe anal 1879 :
CALENDARUL PENTRU TOTI
1 vol. in 89 mare, pe hArtie veliuä, copriwilnd pe !toga
toate necesariele mud Calendar, Posta si Telegraful, ex-
tract din legea timbruhd, toate bilciurile, etc. etc. iar in
partea literarl, nuvels originali. Duol frati'' episod din
a4 resbelul romano-turc, de D. Popescu, Cricianul", stadia
multe poesil, cinturT patriotice, anecdote, etc.-Pe langa
acest calendar, se da ca premia gratis framosul tab* :
, ,

t 1Lu
.

trebne ca eansele ea fie egale in au4ndoOtpar- Romtima liber

Legea Sooialistilor
In desbaterea proiectulul de lege socia-
list, ajungnd la §-ful 5, deputatul progre-
sist Bane! propuse reichstaguluI, ca dispo-
In Prnsia.
tile. litogaf1t it2 ulna din cele maT bane stabilimeute din
Viena.,- Pretul/ impreuna en tabloid, e nurnal de 2 leT.
Snnt vadnv gi am"o fiica de 14 ant, care are
YARIETATI
" trebninti de mine, ne (sand d-ta esti celibatar.
Aga dar, iath ultimatul met : asteapth s fil
It

zitiile acestul punci, prin care se reguleoza
supravegherea politieneasca, sit nu se poata
intinde i asupra alegerilor la reich3tag. A-
cesta ins& la votarea nominal& respinse
propunerea progresistulul cu 200 de voturl
contra 167.
Principele Bismarck nu se poate de cat
felicita. Alegerile viitoruluI reichstag vor 8-
vea loc in urma acestel hotarirl sub privi-
ghere politienaascl. Cancelarul va putea im-
pedeca dar cu mal mare inlesnire alegerea
vrajmasilor sl ; nu vor fi insit óre atuncl nu.
mratl intre acestia, pe langA socialist! si na-
ionalil liberal! ?
III vor vedea. Triumful :'aCtual, Bismark
conservatoril numal lor aü sel multi-
ei
meascA.
,
Desbaterile privitoare la legea socialisti- nil un gologan din bugetril etatultel ? - esti
lor se vor sfirsi la captul acestel septa- edger c te fad ministrn.
maul. Se crede clt guvernul va inchide a-
tune! numal de cat reichstagul.
Daeh voeso Si inure)! a &idea la invoialg nu
Roma pi a impaca pe epiecopiT indhrjiti, fag ert
te dud la Canosa ilia! la Kissiugera s extrr-
mini pe social*); fara' legi exeeptionahe sr, put
pe totT nemtil sub ; singura boneta, i A* dal
socoteala de cele oinei miliarde, fara 8 ne cone-
promiti, i a ne sili &í martnrisim ea nu irate-
legem aid pie de economia politich - amid'
pate ea mat e mijloo de a ne pateá intelege.
In Austria :
- Pot!' gasi bent pentru octipatiune ?
- Nu !
- Atunci dote de te plimbg.
La noT, s'ar pntea rice :
Poti s esecuti clausele tratatuld de Berlin,
fara s dT Basarabia .Mnscalilor gi drepturi po-
litiee jidanilor ? Potl sa fad posele, poduri peste
Dnnare pi tot felul de imbunatatiri, frirg e ceri
r 1
Colegii de feme! in Anglia, - Universitatea
'
de la Cambridge, de la 1870, a infintat colegie
vgclue, s a o fati de 14 anT, care sa aibi tre-
bninta de d-ta gi stint al d-tale. In czul and
nremi vet primi legitimele mele conditinni, n
voia crede dispensat de a ineruciea soda ea Jan
ora ce voesee a mg asasina.
a1.
* * * . i
Spiritele marl cauta tot in sus, cabs mid tot
in jos.
a *
- 0 refirxiune' ak bun simt :
Cineva din cunsoupi ti, doresee sa te visi-
tote
i tn al oare-eare banuiala, ca vine ere se apeze
la tine, en tot calabalioul, .pentru vre-o zece ani.
Trimeti feciornl sä-I spire ta. nu esti aeasg.
Prietennl este oare in drept, din cause acaasta,
si te provoaee la duel ?
beg en toate aste a se fac Englezil au Afga-
nistanul, pentru ca le-a reepins misinnea !
* * *
Intre doni pungapi, pe bnlevard,
- Nu gade bine el umbli eu mainile 'in bu-
11 Calendarul amusant
coprinznd o materie foarte amusanti i varieta : nuvele,
poesli, crtntece, ghicitorl cugeterT, anecdote, etc., ilustrat
cu 18 gravurki, unioristice i sociale. - Pretul 1 lea 50.
Calendarul Halimalei saü 1001 de nopli
coprinzend mat' multe din frumoasele i instructivele po-
vesti arabe, estrase din 1001 de nopti, intr'uu stil popu-
lar, ilustrat in text cu 15 gravuri, lucrate la Paris. -
Pretul 2 lei
Aceste caleudare care se publica acum de un sir inde-
lungat . de anl sub direcVmnea d-lui H. Wartha, 41 are
deja renumele aria de bine format, in cat ne abtinem de
la orl-ce recomandatiune ; ne permitem numal a atrage
atentiunea onor. public asupra unor compozitcrl ca-
re voindii a profita de renumele dobAndita de calen-
darele noastre , nu s'ail sfiit a imita titlurile noastre,
sperind ast-fel a duce publicul in eroare. Rrgäm dar pe
public a observe bine titlurile noastre, earl stint cele de
mal sus si a se feri de imitatiutd.
A se edresa la sub-semnatul, de la care revanztorif
vor primi un rabat insemnat.
Gr. Luis.
I
intore andu-se in eapitala a
B. M. Piliss reincepnt profesinnea sa 'de
advocat. Orele de consultatinne, in toate zilele, de
la 8 - 11 dim., pi de la 6-8 seara , in veehia lo-
cuintä, eaka Craiovii, No. 34. 426,
I
"OMMON10111

Sitúaliunea in Rusia
.Köln. Ztg. descrie actual& stare de la-
Crud din Rusia in niste color! dintre cele
mal intunecate. Dad. am da ereqamnt es-
punerilor sale, earl merita fArA niel o in-
doia lit aceastl consideratiune, am trebui sa
credem, a imperiul tarulul e cuprins de o
desorganisare dintre cele mal infricosate.
Sub presedinta marelul duce mostenitor,
o comisiune se ocupa ce e drept cu prelu-
crarea unul fel de constitutiunt Dovada ,
ca oamenil nu asteapta insit prea mult
de la lucrarile el, e cl mintriI Miljutin de
Timasev, membri in acea comisiune , aunt universitätile germene.
amenintatl pe fata de a pap son.rta lul Me-
zentzof. Tarul insusl ar deveni din ce in ce elevelor 'farina prin nrmare intre 18 gi 30 ant
mal impopular, .cu cAt se departeaza Mal
de fume, Ladies colleges, uncle elevele stint sub
supraveghiarea lend directoare, care se numesee
Lady principal. Ast-fel la 1873 s'a desehis cole-
ginl Girton gi in 1875 colegial Newnhaue, acest
din urma foarte aproape de ore§ , eel-l'alt mal
departe ce- va. Curs arile in aceste colegie se fee
de catre prolesorii nni versitatii.
La Ntwaham sunt 94 de eleve, earl urmeaza
aoeste cursari ; la Girton 66, Din cele 94 de e-
leve 68, se pare, aa treent esamenele stabilite
de universitatea din Cambridge in favoarea edu-
catiunii superioare a femeilor, i ma! pot fi tre-
cute in deosebite orage a le Anglia Din aced
nuns& 11 ad obtinut gradul eel ma! inalt, aeela
esempin, care corespunde titlului de doctor in
Etatea admiterii la esamen e 18 ani. Etatea
sumare, zicea unul.
case mea Construith din inti in
- Aga umblu cil Dumineca, respnnse cel- Pelt, De vinOare annl 1875-76 cake Craiovti No
cii destul toath septämäna stria au miiinile in 110, aproape de d. Boziann. Doritoril aunt indrept
busnnarele altora. a se aaresa direct , afire instemi la proprietatea
Li. a mea Deparati din judetu i plasa cu aceiall nu-
mire Telleorman.
Anton Vetra. '
Servidiu telegratio al .Romaniel libere" Gramatica limbo! romänesc. - Partea i. -
- 16 Ortobre - 8 ore seara - Etimologia, de Irimia Circa, profesor in pcoalele
superioare a le haute! Mate! Basarab. -A a-
Viena, 16, Octobre.- ((Medal). Pacifieare-g di- - parnt de nab tipar, i se afla de inalare cu pre-
strictulni Krajna e aproape terminati, resisten- tul de 2 1, n, - Editura librariel Socec et ,Comp
ta ce aq opus insnrgentii fiind zdrobitg. a
Mini fort Medea (a iuconjurat de trupele La Rumania, Inno, et traduzione del canto
austriace. la gente latina di B. Alexandri,. M. A. Canini.
Se speert ó brigandagiul ea fi starpit en de-
savirgire in ate lad. Smärdanul si Vidinul, poema de de Vasile Rush.-
neaten, foet grefier la consilitil de resbel, divizia 2-a
- 17 Ootobre. 1- 9 ore dim. - activa. ---7 Pretul 50 ban!. .e'

Pranzerile se fae in comun, intr'o ealO deco- Paris, 16 Oetobre.-Banca Francis! a ridicat
mult de seriositatea positiunel sale si se o- nth, en gust. Dupe' mash elevele e intrunese CURSUL BUCURESCI
cup cu nimicurl private.* pretul soomptuld la trei la sut i pretul into-
epre a oonversa sea a cant& Doug sale stint re-
Gland s'a proces la ocuparea postulul de eervate pentru acest seop ; -Linear!' pi danteaig. resulur pentru avansuri, la patru /a suta. Prima casä de schimb la Bursa"
'§ef a sectiunel a treia (devenit vacant prin Biblioteca , bine inzestrata, ea carp', euprinde Londra, 16 Oetobi.e.--4Timee, crede a sti, eg No. 68 Strada Lipscant No,. 68
moattea lei Mezentzol), dintre cele zece per- asemenea ziare fi reviste. re spans ul co n`elui Andrassy catre Poartg, a fost a 5 Oetobre 1878.
soane cart aü fost imbiate cu aceasta mare Pe liinga acestea, so free deprinderi girenastice, telegtafiat ie ri la Constantinopol. :q CIIRSUL DE LA 12 OM
ouoare, nou n refusat sa o primeasca. joenri in aer liber i. une-on deprinderi de e-
. Vied
Generalul Albedinski, guvernorul general qaitatinne. ' Viena, 16 Octobre.-tWien(;r Abendpost, Pa- 10 la sut5 Oblig. rurale . . . . LI 103 h 104
ettie la sorti 981, 99
din Wilna, declarase ca va primi acel post, blieg respn nsul eontelui Andrassy, on data de 8 la sag
»
, domeniale f. c.
. . . .
99 , 99'1,
:

Pentru oursuri, damele merg in orag la uni- 14 Octobra la depepa es i-a adresat... Poarta. I t
. . . . I

dar numal sub conditiunea de a lua con- versitate,, nude aunt resta vete eselusiv pentru ele
esite la suet'
ofr..10
97
174
97
178
ducerea politiceI esterne comitele Savalof. 8 ale aceleeagt lu.ut, 7 la sAli sc-
riisuri Cleasefurnpceinasre. 3rOurOaiel. df..
fuuciare rurale f. e. 91'1 92
am fiteatre epatioase. Iestructiunea particularg ,
Despre comitele Suvalof se vorbesce, cit In east respuns, minietrul anstriac:trespiege 7 la anti » » urbane . 84'1, 85
fernoilor ee d in o salg intoemita pentra aeest au indignai e, acuzgrile de atrocitati, ce ar fi 8 la sari anpruinutul municipal Brit cum. 9431., 9514
ar voi sa se retraga din servicia, de oare- soup in cele doug colegie. Elevele pregalcse lee- cu pr. OncureseI (bil 20 1). 23 '1, _24'4 I

ce numal vrea sa lucreze sub Gorciacof. setirpit tru pele de ocupetiune, i demonsträ into- Acti,ep
unT Yee ,190 I

tinnile i studiaza in camerele lor. legerea lul. Safvtt paert en instigatora...desordi- , 41tormln".a, 73 , 7
Dad, toate acestea sunt lucrurl carl se Cupoane rnrale exigibile r');
petrec in Rusia in realitate, nu ne putt m 0 dating chstul de rara fa introdnsa de in nilor co a a avut loc in Bosnia. El adaoga, ea , domenlale exigibile 2
1:-14
21,
presinta situatiunea ,mareluf imperia, cum 'beg elevele. Meste aunt! deabaterile oratorice in- ocupatiun ea a'a fricut in cenformitate cu spiri- scrisuri exigibile
Argint contra our
. .
les
am mal zis, de cat inteo lumioa dintre cele tre persoanele'din colcgii. Deebaterilé se flee in tut mend atniul, ee a incrediatat Europa Aug-
se1[2

Rubla Imrtie . , 2 -19 .250

anumite zile, determinate en 15..zile inainte, Su- trio! in ;hoed) irile cox gamin)... Florinu . . , . . . . , 2 15 2 16
ma! triste. .

bieetul desbaterilor se ah ge tot atunel ; se pre- Cursul din Viena

A*, sentä sub forma do motiune gi se inseamni per- 16 0.tombre

ARENA ZIARELOR
Roma,. 16 -Or tobre. - Inteun diseurs ee a
soanele , earl vreaa sa vorbeasell in contra , pi pronnntat lit Pavia domnn Cairoli , vorbind
aeele car! vreati ea vorbeasca pentrn. La zina de polities; esterna a invederat , c timpuI
Napoleonnl
Duratul .

Cursul de Perk
. . ,,,,,,, 9 46'1, Florint
5 62

'.Romeinul , anuntand peste! cate-va ' zile determinata, dupä dircursurile oratoarelor , din a indrepti tt ma! relate cl s
grepeli. Opininnea pu- 15 De ombra
solemna defilare a vitejilor nostri ostasl , earl nna nu poate tinea mai malt de o jamb"- blica din Italia, trebue s. aprebe partarea deft- Obligatinnile Oiler ferate romane . . 81 20 Mara.
aratA causele pentru earl aceasta mareata t ate ora, se desehide o dvsbatere pabliea, la gatilor ita lien! trirniel la, congresul de Berlin , Actinnile , D . . . 51 20
PrioritAti 3. 11 D . , . 84 'Hi
serbittoare nu s'a facut Ana de mid nain- care orit-ce eleva poste Ina parte. In aceste de- cart marsinindu-em en serupulozitate , intr'un Oppenheim fara cnpon.
te. Apo! profit& de ocazie , spre a descrie prinderi formele parlamentare aunt observate en rol de coneiliare, s'aa silit sa facg a prevala in Ruble lartie
frumoasele i minunatele calitAtI ale solda- ri goare. La sfireitul detbaterilor se voteaza, gi Cursul din Parì 1

marginile posibill ant i ma! en seama pentru 15 Octombre

tulul roman. Bland, dulce cu top §i pretu- resultatul voturilor arata, cad aunt ideile dom- Romania ad Greei a, principiile cart sant baza in- Renta mewl 64
'2
tindenea, modest chiar dupe victorii, ostea- nitoare. Pe länga acetate reuninni generale, de- bi esistant4 nationale in Italia ; el aa spri-
FArA Provisinni lilac M. Leos/

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LIBERA

.1.

IYIARELE BAZAR DE ROMANIA" (Bucuresci, strada $elari No, 7)

(
ESPOSITIBE DE HAI
Fabricatiunea noastrA proprie de Moire §i haine confectionate pentru bAr- - AnuntAm despre aceasta pe onorabila si numeroasa noastrA clientelA si in ace.
lE
bile. -
bap §i copil oferA d-lor cump6rAtort avantagiee cele mai considera-
Deja am primit primele transporturi de imbrAcAminte nouveauté.
las timp i pe top comitentii nostri din provincie. - Tot odatä facem ruuoReut
cä primim i comande in orl-ce timp.
398-9
. : ,;" . 11'..14. ititt.467/AZA.41.18aM. oto
''''.P;?.!!';'...-.5,--ti*TtiOrli.,-;:;;;;'
irkf,o .?t!Oe'
.
.

rP ELIXIR DIGESTIF6 DE PEPSIfii m. 1

Moartea pripita De GRIMACILT & C", pharmacists la Paris

Pepsins' possedi proprietatea d'a inlocui in stomach"'

In Magasintil de haine
pentru barbarl copii, la .
1

suculü gastricii care if li peeve pentru operarea mistuirei

sat' o vèrsth sdravfinA al imentelorù. Intrebuintat subtÁ forma d'unit lixirii
placutil la gusta, ea ourariseece sad previne : Mihain Viteazu
;
Renumitli cap d'op,rA origina1 4 : »Der lugends-
Digestions rolls, Imflarea atoniasitekt.
piegel* ( oglinda tinerf FT) e te .nar- a_ a 6v_rat Galata i ravenirils pea gilt, I Kip ena, Strada efiariY,. No. 13'
folosItoare, Junimea, b bt
mea gi lAtrnaetes, totT DLitt tole.
Crampele da stomaahtl,
eastralcille,
Maladiile 4e float*. a sosit un bogat asortiment de
ar trebui s'o cit.sso4. Uvragiul contine observqiunl El0 combatte virsaturile la feme Ile Insardnate, i tortilla bitriniT
:

utile despre conservare , slibiciune gi desaervatiune a plirtilor ti convaleseenpt, IniesnlndCi dlgestlunea 2i nutriVunes. COSTUME
genital. pentra ac.lea car.; all a auferi conaeeintele injositoare a Deposita in principaiele Pharmacif.
onamieT gi a altor desfrAnki - AlmonitinnT energice i povrte PARDESIUR1 §i PALTOANE
' siteere earl eontine , all segpat pe Se-care an mil de oamenT de
_a
Ilal*IMIMMI1111.110101m1
eonfectnnate din Motels cele maT modem, dupli ultimul
i. moarte sigarg gi condue pe ace' earl n'ali putt:it gi sij tir pe
male& nemeritA. A comanda pantru 2 miird intenn envert frar co
PARFUMERIE ORIZA jarnal, au pretarT foarte moderate.
la W. Bernhardi in Berl'n S. W. am Tempelhofer Ufer No. 8. L. LEGRAND Fratii Spliger
Parfumorti, Furnisora a mar mut-
-OMNI ford Cur(strine
111=11111111111111111101
207, rue St-Ilonoré Paris .

0R1Z4 OIL ESS-OlitIZAL. - Profume

Cast:we ware ilni ea 16te buche- nota la modi cu tôte buchetelecaril . Pr J. v.. isimiuo
C/M Casa de schimb;ce am avut'o situatalin str Zara-
tele spa-a face pruld leoiooú §i aft optima, me.laliele de Maria, la
mine Ca mdtasea opri -Pa esposiOunile d;n Paris de la t887, De arendat , viitor de la st George
1879 mo- EN 'GROS
ad. a N. iona la was. elite mete Cipelnita i Trestient din
..=
i
filor No. i 3, am mutat'o in fats aceleT strade pe Eau Tonique quinine L. Legraud et Pommade Prahova, 1 orA i juzná. departA de
Libraria
E Strada Lipseani, 57
au Itaume de Tannin.
Pentr a euriii capula si peril s'a-1 face se creased in ferte puein
Ploeset. Dr. N. TURNES CU.
Bucuresci , c alea Moeitor No. 55.
(Suceosil sieurfl.) - Aceste producte se gäsesc la prin-
cipalir vimPlorr de parfumeria la coafor. 1111111111110111110
418. Fralii
in fosta prvilie de Marchitanie a d-lui Petre Sto- .
ce) wiercl ianovicl , i ne ocupam cu aceleasl operaliuni cu "g?
. . ..
-%.,stk
Strada Lipseanii, No. 7 1i 27.
Annuli Bosirea until mare issorti-
CD
'X=
>CIS
C,)
care ne am ocupat páu. acum de cumparitri gi
vin¡Iiirl de efecte de stet, pecum: obligaiunl rurale,
domeniale , comunale , pensiunl, obligatiunT esite
la sort!, scrisurI fundare rurale si urbane, cupoa- FERULU DOCTORULUI GIRARD
Virtutea menti de REGISTRE DE COMPTA-
BILITATE din Fabrice : Francese gi
Germane, 1Miate in t6te formatele ce-
rate. Recomandian co deosebire comer-
ccs
C.3
ne, mandate , bonurT de tesaur, bancnote i orT-ce
fel de efecte de stat , asemenea i cu schimb de
Academia de inedeetnt din Parts
a constatatb, printeun exposs alO Lucrtrilor et din 1872 cä
Ferrules dociorultif Girard era aineurula care distrugea en totula
militará
poesit de Sava Soimescu.
tul 60 b.
- Pre-
eianjilor din provincil ci le oferim ea
ocaoa, en prejni eel mai moderat. A-
semones recomandIm marole nostril
1
monede aur i argint. ssortiment de chilli* tic saris, de
< CI3 px.q Adaveratul curs al zileT se poate afla la noT in Chiorosa,
constipahiunea eurarissea in pond timpO.
Perderea fortelortii, e orisorl, phenol vi de Upar, en pre-
toate zilele de la 7 ore de dimineelit, !Dana la 8 Anemia, Hysteria, Prescurtare Or! moderate. Snntern in posijiane de
CD ."

Irregularitkile Men- e satiefaco ori-ce =ere in Me Mono

C= ore seara.
Corespondin2T din districte, se pot adresa prin
InsAricirea Sangelui,
Durerile de stomach
strualiunei,
Trinene.
din
Istoria Romanilora
ie ciall scalars, sto., la care reducers
'el alai mare rabat.
telegrame numaI COHEN, NACHMIAS Elia tortilla convat eat:en VI 21 persOn ete &line temperamentO debild. pentra scglele primare, de N. Sour-
DeThsiIrs in princiralele Pharrnaed. tescu, carte aprobati de onor. con-
silig al instrucliunel publiCe.- De
EN DETAIL
vénzare la librAria Gr. Luis.-Pre-
tul 50 b.

rs'eu oanligcaejui atn dPeaa-

Un profesor ris, se angsjiazi de a
i
dirges edncatinnea instructinnea a dol
It° II ilk IV it 171i; W.'
copil streid, de o Oral de 9-18 ant. Car- et
'.
sul de Hceg. Prejul moderat , a se adresa 6UA PIANUR1
din (el( mat remiroite fabric!, aunt
la d. BAUDONIN , profesor la liceul de
Vanves, MO Paris.

Ce vimlare
ii;ioutoitaclas
!a" W. Staadecker I ...
s.!
de vimilare cu pre f6rte moderat.-
Doritoril se vor adresa, atr. Viadi-
mirescu No. I, in dosul hotel Lon-
dra. r. 393 -9-3s.
seafieuincuplarlen
lor ei grAdini situate la inceputul str. 1 F. BUCUDESCI NOUL MAGAZiNIDE PANZARE
CUM No. 3, amhele cu dot"' fete, compese
una din 6 camera , pimniti i magazie, No. 8 , -;-- Strada German - No. 8 strada Bariltid, No. 3
doua din 3 camere cu bncAtAriile bor. Do-
ritoril Elise adreseze la d. Carl Elating' r,
str. Luterani, No. 9. r. 397.-8-2z. ".. . . . :.SitecurstFai5rsiNeerdii;F:-.
La Ancora de Aur
De inchiriat
casele mete din atr.
Posta-Veche, No. 3,
in dosul grAdinei Episeopiel,compuse din
c ncl camere pentru sapid, pivnijA, cuh-
Sub-sernnatulii. recomanda depoulii s :
Se vinde en pretnrT foarte mode-
rate diferite Onze, Madapolam, A-
meri0 a1bit, Mexicang, Percalini,
nie, odae pentru servitor!, amatoril se vor
adresa la:d-na Sofia Ionescu, strada Scan-
Pietre de moara Triori Oxford, diferite o5m5gI albe i colo-,
nele, No. 67, sub. Batistea. 427 frantuzeed si unguresci in toate mArimele rato, ciorapl, batiste gi alte articole

Cc) vitglare, Cusa en local el moil-

teneac din g rada Pro- MORI Mayer , pentru cur4itulú grineloril de
neghini i misarica etc.
de manufacturA.

case Drosn strada He-

De inchiriat restreu
419

fasoil, No. 4, la Ppd le comisii de Albastrn ei

in apropiere de c-va pail de pap, contine
patrn camere, bnclitirie, odae de servitor1, ma-
gasie, pimoiä, graji, rpron, grIdini ei ne te-
ren liber pe care se mal poate face ei a'te ell-
dirt - Amatoril se pot a rasa in str. Lipsuni,
la Libriria Luis in toate zilele de la 12 ore
pini la 5, prelnl eate foarte rani
Batoaze de micinat cu cite dotal Si trd pertchi
de pietre. Pluguri No. 73, intre.
gal etagig de sus , compns de 5 camere ei
de porumb, sistem cel mal nog (Ho ffberr) Vidats Numerile 1, 3 ei 4 un salon mare, osebit j os 2 camere de so-
hag( rie, una camera' de servitor!, una'cuh-
W. STAADECKER nib. si pivniti. - Doritoril a se adresa, la
No. 8, Strada Germane', No. 8.
sindicatul falim : N. CHRISTI!, hanu en
. A thel No. 7, dunineata de la orele 8-10.

T1POGRAFIA STEFAN MIHALESOU

11, STRADA LIPSCANI, 13 ,

Se angagiazA cu confectionarea registrelor pentru autoritfitT judetene i co7 Greaci, Polonk Ungarii qi Bulgarä : CArtr didactice . de sciintA st literaturA,
munale, de comptabilitate, pentru moi, padurl i alte industrif. - Compturi - ¡Aare quotidiane in ori-ce mitrime.
comerciale, memorande, bilet6 de baptism, de logodnä, de cununie i demse.-
CArtI de vizitä, de adrese i diferite etiqnete. A4e i Anunciurf in diferite mirimf i Wort
In acest stabiliment se ezecuti in limba ItomAnit, Francezi, rusk German, Se gAsesc de vinzare : bilete de lucru pentru mosif, bilete de inchiriat, *etc..
,
Tip. St Ifihilescu Strad& Lipseani, 11-13. CI 5155

www.dacoromanica.ro