HONORE

DE BALZAC

Mog Goriot
--=Fry

Tladucere gi note de
dnuann Clauoru BnAtlrlNu

tfr
 XXII. CAnd vocea constiinlei ;i ambifa
nu se impaci de1oc............. ...........202
XXIII. Poligia secreti intri pe fi r.'..'.....'......,....'........'.. 2I I

XXIV Propunerea lui moq Goriot...'.'.... .......'...'..'...'...222

XXV Norocul dd, uneori, peste tine cAnd dormi..........230
XXVL O zi cu totul speciali din istoria
pensiunii Vauquer....... .................2+2
XXV[. Picileqte-Moartea nu poate pdcili polipa.'....252
XXVIII. Trdd;torii nu sunt niciodati iettat;.......'..'....262
XXIX. Noul apartament al lui Eugdne...'.................... 269
XXX. Ghinioanele se fn lang.'... ........'....279
XXXI. Gustul fericirii Iasi urme..... ........284
I. Pensiunea'de familie....... ...........:..............5 XXXII. Aparenlele ascund suferinfe adAnci........'.....'. 2 gO
II. Clien1iipensiunii...... ........,.....,...............13 XXXIII. Moq Goriot este grav bolnav....'.......'............. 3 1 I
IIL Trei locatari mai speciali.. ...,................20 XXXIV Dragostea de tati.."...... '......-....315
fV Moq Goriot.......... .............25 XXXV Lacrimi gi suferinli la balul
V CAnd te ingeli in a|aceri..............................................30 doamnei de Beaus6ant'.....'........'.' ........' -....'.'.'323
XXXVI. Trebuie si ajungi pe moarte ca
VII. Eugdne de Rastignac ..........................43 si-1i dai seama ce fel de copii ai......'-......'..'..333
VIII. Pasiuni bine tiinuite. .........................52
IX.^Cum igi bat joc mesenii de mog Goriot....................68
X. In lumea bund se intri greu.....................:.... ................74
XI...CAI de mult sunt pervertite femeile gi cAt de
picitoasi este vanitatea birbagilor...........................86
XIL O sdreu;uc!....... ...:.............................108
XIII. Cine este domnul Goriot?......... ......114
XIY. Drumuile intnrtocheate nu duc la n'imi.c bun.................120
XV Ambigia nu este dati oricui sau ,,Din povefele
lui Vautrin citre Rastign ac" ................................... I 3'1
XVI. Schimbarea ii priqte tAnirului Eugdne............... I 5 I
XVII. Intrigile se fac ;i se desfac (gi) la teatru...............160
XVIII. Inceputul unei prietenii ................168
XIX. Rmeile sunt in stare de orice sacrificiu...............179
XX. Norocul le surAde incepitorilor. .......187
XXL Logica lui Vautrin.... .......................196
 HONORE DE BALZAC
Iz Ptre Goriot

O RAO Distribufe 2018

Pentru versiunea in limba romAni
Toate drePturile rezervate
I
llustragia copertei
O Induno Domenico, Tista di ttecchio popokno
Pensiunea de familie
(secolul al XIXJea)

Doamna Vauquer, pe numele ei de domn\oari

20 lB
Conflans, este o bitrAnici ce gine la Paris, de vreo
ISBN 978-606-006-101-4 patruzeci de arri, o pensiune de familie pe strada Neuve-
.
RAO Distribulie Sainte-Genevidve, intre Cartierul Latin ;i mahalaua Saint-
Str. BArgiului nr. 9-1 1, sector 1, Bucuresti, RomAnia Marceau. Pensiunea, cunoscutd ;i sub numele de Casa
wr.trai.raobooks.com
Vauquer, gizduieqte, deopotrivd, femei ;i birbali, tineri
$'!!rw.rao.ro
;i bitrAni, {Eri si se fi auzit weodati o barlX legati de
bunele mora\,'uri ale aqezdmtntului. Dar este drept cd, de
weo treizeci de ani, nu i-a trecut pragul nicio tAndri, iar
dacd r,reun holtei ajunge si locuiasci aici, inseamni cd
prime;te de acasi prea putini bnnugi ca si-gi poati duce
traiul in conditii normale. $i totqi, in anul l8l9, cAnd
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei are loc drama ce vrmeazd. a fi relatati, triia la pensiune o
BAJ-ZAC.,HONOR6DE biati domniqoare. Oricat de mult ar cddeain desuetudjne
Mo; Goriot / }Jonot6 de Balzzc ; trad. din lb. francezS:
cuvannrl drwni, plirn folosirea lui, in rtemurile noastre, la
Eduard Claudiu Brii.leanu. - Bucureqti : RAO Distribu;ie' 2018
ISBN 978-606-006-101 -4 orice pas ;i in tot felul de situapi nepotrivite prin ci4i de
duzini, faptul cdJ qtilizim in acest context este perlect
I. Briileanu, Eduard Claudiu (trad.)
.iustifical nu pentu ci povestea ar fi tragici in adevdratul
821.133.I sens al cuvAntului, ci pentru ci, la finalul lecturii, vor
 HONORE DE BALZAC
curge poate cAteva lacrimi intramuros qr ex,tramarost . Va fi ea
oare inleleasd de cei ce triiesc in afara Parisului? Dati-mi
voie si am unele rezervq cici firele nevizute ale poveqtii
pline de tAlcuri ;i de culoare localS nu pot fi apreciate
decAt intre colinele din Montmartre gi dealurile de Ia
Montrouge, in valea bine cunoscuti a magherniplor gata
si cadi;i a uliplor desfundate. O vale plini de suferinfe
reale, de bucurii adesea amigitoare ;i atAt de frimAntati,
incAt nu ;tiu care lucru de mirare s-ar mai putea petrece
pentru a da o impresie de oarecare stabilitate. Dar ici si
colo se int6:lnesc dureri pe care vicii ;i virtuli nenumirate
le fac mirele ;i solemne. in fala loq sentimentele egoiste si
propriile interese pilesc, iar senzagia pe care o lasi rimAne
doar cAt ai inghigi pe nerisuflate un firrct saluros Carul
civilizatiei, asemdnXtor cu cel al idolului de laJaggernatz,
trecAnd peste o inimi care nu se lasi atAt de u;or striviti
;i in care i s-a impiedicat roat% abia dac1. iqi incetinqte
o clipi mersul, o striveste qi i;i continui drumul glorios.
Asa ci, ;i domniile voastre, cei ce stati comod in fotoliu
acum, care fnAnd cartea aceasta in m6ini vd veli spune:
,,Poate cd o sd mi binedispuni putin povestea asta!" $i
dupi ce vef fi citit chinurile tainice ale lui Mo; Goriot, vi
veti infirleca cina, punAnd insensibilitatea dumneavoastri
pe seama autorului, acuz6nduJ de exagerare, de fantezie.
Dar... s-o ;ti1i de la mine: drama aceasta nu este nici
plismuire ;i nici un roman. Totul este real, intr-atAt de
I
lnduntrut ;i tn qfara ceadli (lat.). in text, cu sensul de in interiorul si
in afara Parisului.
2.Jaggernat localitate in India, unde se deslEsoard anual o
procesiune hindusd, in cursul cireia statuia zeului cetdtii, Krishna,
estc plimbati intr-un car uria;, printre pelerini. Se spune ci in
timpul sirbitorii religioase pelerinii neatenp, afla1i in fata carului,
erau cilcati in picioare.
Moy Goriot
real, incAt fiecare poate reglsi unele elemente din poveste
in propria via!5 sau poate chiar in inima lui.
Casa care addposte;te pensiunea ;i care aparline
doamnei Vauquer este asezatd in josul sfizii Neuve-
Sainte-Genevidve, acolo unde drumul coboari citre
strada Arbaldte, pe o panti atAt de abrupti ;i de
grea, incAt caii o urci sau o coboari foarte rar. De
aceea, o lini;te cople;itoare domnegte pe stridulele
inguste dintre domul Val-de-GrAce qi Panteon, doui
monumente ce schimbd culorile cerului, aruncA,nd
in vizduh tonuri giibui sau intunecAnd pimAntul
prin umbrele mohorite ale cupolelor uria;e. Aici,
caldarAmul e mereu uscat, cici pAraiele nu au nici apd.
si nici mAl, ;i iarba creqte pe lAngd ziduri. PAni gi cel
mai nepisitor om devine la fel de trist ca toli ceilalf
cAnd trece prin zoni. Aparilia unei trdsuri ajunge si
fie un eveniment, casele sunt cenusii, iar zidurile au iz
de inchisoare. Un parizian ritlcit prin partea locului
n-ar da decAt peste pensiuni de familie sau aseziminte
aseminitoare, mizerie persistenti sau plictiseali,
b;trAni agonizAnd ;i tineri sprinlari, muncind in sild.
Niciun alt cartier al Parisului nu este mai infioritor ;i
nici, trebuie s-o recunoastem, mai putin cunoscut. in
special strada Neuve-Sainte-Genevidve este ca o rami
de bronz, singura potriviti pentru a incadra drama ce
urnteazd., care nu poate fi pe deplin inleleasi daci nu
prezentdm dinainte tu;ele-i cenusii, precum si miezul
si.u grav. Tot a;a, treapti cu treaptS, scade ;i lumina, iar
glasul cilluzei devine cavernos, pe misuri ce cil5torul
<:oboari in catacombe. Comparalia este just5, cici cine
ar putea spune cu certitudine ce-i mai inspiimAntitor
dc vizut: inimi impietrite sau leste goale?
 HONORE DE BALZAC
Falada pensiunii d5. spre o gridinilX, casa fiind
perpendiculari pe strada Neuve-Sainte-Genevidve, de
unde poate fi admirati in toati splendoarea. De-a lungul
fatadei, intre casi si micuta grddinX din {b15, se afli o
cirare cu prundis, in formi de jgheab, lati cam de un
stAnjen, din care porneste o alee de nisip, mirginiti de
muscate, de leandri si de rodii, plantate in ghivece mari
din faianti albastri gi albn. Pe alee pogi ajunge printr-o
portigS, deasupra cireia sti scris: CASA VAUQUER, iar
dedesubf Puuiune de familie pmhu ambele sexe ;i pmtru al1ii.
In timpul zilei, printre zibrelele portigei, previzuti cu
un clopotel cu un sunet foarte strident, se intrezS.reste ia
capitul pavajului, pe zidul din fala strdzii, o arcadd,pictati
de un artist din cartier cu un model de marmuri verde.
tn falsa firidd pictatX, se ridici o statuie reprezentAndu-l
pe Amor. Si, vizAnd cAt este de scorojiti spoiala care
o acopcri., dutdtorii de simboluri ar descoperi, poate,
un mit al iubirii pariziene, de a cirui iluzie vor scdpa la
cAtiva 1la;i rnai incolo. Sub soclu, o inscripgie pe jumitate
gtearsir <lc Irtxurrea timpului, aducAnd aminte de vechimea
monurrrcnlrrltri prin entuziasmul pe careJ mirturiseste
fafi dt: Vrlt:rir<r, ajurrs in capitali in anul 1777, spune asa:
Orici.ne-ai /i, acesta ti-e stdpdnul:
'!i-u./it.rl,,ili este sau tli uaf.
La cd"derea noptii, poart:r cu zS.brele este dublati. de
un oblon masiv. Gridinita, lared atat cat fine clidirea,
este mirginiti de zidul dinspre stradd si de cel al casei
vecine, de-a lungul ciruia sti agdlatX o perdea de
iederd ce il mascheazi complet si atrage privirea tre-
citorilor printr-un efect pitoresc in Paris. Fiecare din
cele doud ziduri este acoperit de spaliere si vip-de-vie
Mo; Goriot
cu boabe stafidite ;i brumate ce dau bitdi de cap
doamnei Vauquer in fiecare an, fiind adesea subiect de
disculii pentru locatarii pensiunii. De-a lungul fiecirui
zid, se afli o alee ingusti, ce duce Ia umbrarul de tei,
cuvAnt pe care doamna Vauquer, ca orice femeie din
familia Conflans, il roste;te cu incipdgAnare tiei, in
ciuda tuturor remarcilor legate de pronuntie ficute
de oaspetii casei. tntre cele doui alei laterale, strijuite
de pomi fructiferi toaletali cu grij5, se afli o parceli
pitratS, sem;nat; cu anghinare, iar pe margini cu
micri;, ldptuci ;i pitrunjel. Sub umbrarul de tei este
pusd o masi rotundi, vopsiti in verde ;i inconjurati
de scaune. in zilele prea cilduroase, oaspetii pensiunii,
anume cei suficient de bogali si-;i permiti luxul unei
cafele, vin aici si o savureze, sub o cildurd de clocit
oudle. Fafada, de trei etaje plus mansard;, este ziditi din
piatri ;i viruiti in acel galben care d; un aer sirS.cicios
aproape tuturor caselor pariziene. Cele cinci ferestre ale
fiecdrui etaj, prevXzute cu mici perwazuri pitrate sunt
dotate cu .jaluzele, dar niciuna nu seamln; cu o alta,
parci anume ficute astfel de un mester nepriceput.
Zidul de la stradi are numai cAte doui ferestre, iar
cele de la parter au zibrele. in spatele casei se afli o
curte, cam de douizeci de pa;i, unde triiesc in buni
pace porci, giini ;iiepuri ;i in fundul cireia se ridici o
magazie de lemne. Intre magazie ;i fereastra bucitiriei,
sti agigat un dulap de pistrat proviziile, iar pe sub el
trece jgheabul pentru lSturi. Ograda aceasti di spre
strada Neuve-Sainte-Genevidve printr-o poartd ingusti
pe unde bucitireasa arunce gunoaiele casei, curitind
t:loaca aceasta cu multi api, de teama molimelor.
Destinat anume nevoilor unei pensiuni, parterul
sc compune dintr-o cameri luminati prin cele doud
 HONORE DE BALZAC
ferestre de la stradX si in care intri printr-o uEi cu
vitraliu. Acest salon di intr-o sufragerie, separati de
bucitlrie printr-o scarl cu trepte pitrate din lemn,
vopsite si bine spilate. Nmic nu este mai trist ca acest
salon mobilat cu fotolii si scaune tapigate cu stofX din
pir de cal, cu dungi mate ;i lucioase. in mijloc, se afli
o mas5. rotundi., cu o placi de marmuri Sainte-Anna
deasupra, decorati cu obisnuitul serviciu pentru ceai,
din portelan alb, cu ornamente aurii aproape sterse de
vreme, un model cum gS.sesti oriunde ast5.zi. tnciperea,
cu podeaua destul de veche, are lambriuri din lemn cam
de jumitatea inilfmii unui om, iar deasupra, perelii
sunt acoperiti cu tapet lucios, reprezentAnd principalele
scene din 'hlemact, cu personajele sale viu colorate.
intre cele doui ferestre cu grilaj, se afl5 infitisat tabloul
festinului dat de Callpso in cinstea fiului rS.ti.citorului
Ulise. De patruzeci de ani, pictura aceasta este prilej
de picanterii nostime pentru oaspelii mai tineri, ce se
cred mai presus decAt sunt daci iau peste picior cina
sdr5.c5"cioas5. la care-i impinge nevoia. Semineul din
piatrS, cu vatra mereu curati, ceea ce aratd. cd. aici
nu se face focul decAt la ocazli foarte insemnate, este
impodobit cu doui vaze pline de flori artificiale, vechi ;i
prS"fuite, alituri de o penduli din marmuri albd.struie,
de cel mai prost gust. Aceasti primi incepere emani
un miros particular, diferit de miresmele cunoscute,
ceva ce s-ar putea nurni mirosul pensiunii. Un amestec de
st5.tut, de rAnced;i de mucegai ce te infioari, umed gi
pdtrunzS.tor, care i1i aminteste o sufragerie unde abia
I picioare, rimiqile de rogojini de papuri sldrAmicioasd,
Roman mitologic de FranEois F6nelon (165 1- 1715), in care sunt
povestite aventurile lui Telemac, fiul lui Ulise, plecat si-si caute
tatil.
l0
Mo; Goriot
s-a Iuat masa: duhneste a vase nesp;late, a bucitirie, a
spital, toate Ia un loc. Duhoarea ar putea fi descrisd mai
bine numai dacl s-ar inventa un procedeu de misurare
a tuturor lucrurilor gretoase stArnite de rAgAielile
zgomotoase ale clienfilor, fie ei tineri sau bitrAni. Ei
bine, in ciuda mirosurilor scArboase, daci ar fi si il
comparali cu sufrageria in care dd., a9i gisi ci salonul
este elegant si par{umat ca alcovul unei domnile.
Sufrageria, acoperitd in intregime cu lambriuri din
lemn, a fost pe vremuri zugriviti intr-o culoare greu
de ghicit astizi ;i pe care mizeria s-a adunat in straturi,
desenAnd figuri ciudate. De-a lungul perelilor stau
agdgate polite slinoase, pline cu carafe ciobite qi mituite
de vreme, inele de metal pentru sulul ;ervetelor, stive
de farfurii din porlelan, cu margini albastre, fabricate
la Tournai. intr-un col!, este asezat un dulap cu
despirlituri numerotate, in care se pistreazi qervelelele
locatarilor, pitate ;i ele de sosuri ori de vin. Sunt apoi
tot felul de piese de mobilie4 demodate de multl vreme
si aruncate de prin toate casele, dar agezate aici ca
ultimele vestigii ale civilizaliei. Puteli vedea de pildi
un barometru cu un cilugir capucin ieqind din chilia
lui cAnd plou6, gravuri oribile ce taie oricui pofta de
mAncare, toate in rame din lemn negru lustruit ;i cu
dungi aurite, o pendulS. incadrati in solzi de arami,
<i sobi veche, ldmpi Argand pline de praf gi imbAcsite
clc ulei, o masi lungd acoperiti cu o musama atAt de
soioasi, ci un client pus pe gotii si-ar fi putut scrie
numele folosindu-si degetul drept condei, scaune fird
rlcsirAndu-se la cea mai mici atingere ;i niste amlrAte
rlc sobite, cu vopseaua siriti la interior, cu u;ile stricate
11
 HONORE DE BALZAC
qi cu mAnerele de lemn complet arse. Ca si ardtd.m
vechimea mobilierului, demodat, descleiat, mAncat de
molii, olog, chior si schilod, cldtinAndu-se la fiecare
miscare gi gata sd. se pribuqeasci in orice clipd, ar trebui
si. facem o descriere prea aminunliti, ce ar lungi prea
mult povestea noastri, lucru pe care cititorii grdbigi nu
ni l-ar ierta. tn sfhrgit, aici domneste s5.ri.cia, firi nici
cea mai mici preocupare de a o ascunde: una dat5. de
o zgArcenie apisdtoare ;i zdrenluroasd. $i dacd mizeia
nu o acoperi, cu totul inci, urmele ei sunt peste tot; u
daci nu-i ciuruiti de giuri si peticele nu sunt la fiecare Clientii pensiunii
pas, curAnd va cddea pradi. putregaiului.

Camera poate fi vdzutd in toatd splendoarea ei pe

Ia ora ;apte dimineafa, cAnd pisica doamnei Vauquer
se strecoard inaintea stdpAnei, sare de pe un bufet pe
altul, iqi linge mustilile dupi laptele din cele cAteva
strichini acoperite cu farfurii ;i incepe a toarce dis-de-
dimineagi. Apare imediat ;i viduva, cu boneta ei de
pdnzd,, de sub care iese o ;uvi96 din me;a prost prinsd.
Merge tArgAindu-si papucii sc6lciagi. Chipul btdzdat
qi durduliu, din mijlocul ciruia fAqne;te nasul ca un
cioc de papagal, mAinile mici ;i grisufe, mutra ei de
evlavioasi, sAnii prea mari, billnginindu-se la orice
pas, toate sunt in perfectd armonie cu sala unde mizeria
gi igrasia se impletesc pe fiecare perete, unde s-a cuibirit
duhoarea. Doamna Vauquer respira, deci, aerul acesta
indcrit ;i infect, firi sd pari cd-i pasi. Figura sa rece
ca prima brumi de toamnd, ochii inconjuragi de riduri
adAnci, cu o expresie ce trece de la zAmbetul fleqciit al
dansatoarei la incruntarga morocinoasi a cimitarului,
in sfArqit, intreaga ei fiinp i1i aratd' de la inceput
starea pensiunii, dupd cum localul ttl"deazd' intreaga

I2 13
 HONORE DE BALZAC
personalitate a stipAnei. La fel cum inelul nu poate fi
despirtit de un anume deget, nici chipul ei nu poate fi
inchipuit firi imaginea pensiunii. Fata umflati. si palidi
a femeii scunde este produsul acestei viep, dupi cum
tifosul se transmite prin inhalarea aerului dintr-un spital.
Juponul ei de lAnd tricotati, mai lung decAt fusta, croitS.
si ea dintr-o alti rochie mai veche, qi ale cirui scame
cad prin giurile stofei, redi fidel imaginea salonului,
a sufrageriei, a gridinitei, apoi spune ceva si despre
bucdti.rie clientii pensiunii. Tabloul este complet
;i
cAnd se a{ld. si eain casi.. Doamna Vauquer, in vArsti
de vreo cincizeci de ani, seamdni cu toate femeile
trecute prin necazuri. Are ochii sticlo;i, aerul inocent al
unei codoase care respinge mai intAi tArgul doar pentru
a te stoarce si mai mult de bani, gata s5.-i trideze pe
Georges sau pe Pichegrul, daci cei doi nu au fost incd
tridati. Totu;i, locatarii cred despre ea c5. n-a ar,'ut
noroc si ci este siraci lipitl pimAntului, ca ei. ,,Este
o femeie de treabd in felul ei", o ciineazd.. Dar ce-o fi
fost domnul Vauquer? Nu a pomenit niciodati de ell
Cum si-a pierdut averea? ,,Prin tot felul de nenorociri"-
rispundea ea. Zicea cd fa,td" de ea s-a purtat rdu, cd.
nu i-a l5sat mostenire decAt lacrimile, casa pentru a-si
duce traiul si dreptul de a nu mai avea parte de nicio
nenorocire pentru ci, spunea ea, indurase tot ce poate
suferi un om. Auzindu-si stdpAna venind cu pasii mici
;i repezi, bucitdreasa Sylvie cea grS.sand se grdbea s-o
I Georges Cadoudal si Charles Pichegru (general francez)
au
conspirat impotriva lui Bonaparte. Expresia a,i trdda pe Georges ;i
Pichegru arati un spirit mai oportunist si mai josnic decAt al
ambilor birbati.
t4
Mo; Goriot
;teargi din preajmi, fbcAndu-se ci duce micul dejun
locatarilor din pensiune.
tn general, vizitalonidin afari nu-si ficeau abonament
decAt la masa de seari, care costa treizeci de lranci pe
luni. La wemea cAnd incepe povestea de fap, locatarii
interni erau in num;r de ;apte. La primul etaj erau cele
mai bune apaftamente ale casei. Doamna Vauquer locuia
intr-unul, cel mai modest, iar in celSlalt st;tea doamna
Couture, viduva unui comisar-ordonator al Republicii.
Cu ea locuia o t2ndrd domnisoarS, Victorine Taillefer,
cireia ii era ca o mami. Chiria pentru cele doui persoane
se ridica la o mie opt sute de franci pe luni. Celelalte
doui apartamente de la etajul al doilea erau ocupate de
un bitrAnel pe nume Poiret gi, respectiv, de un birbat
la vreo patr-uzeci de ani, care purta peruci neagrd, isi
vopsea favorilii, se didea drept fost negustor si se numea
Vautrin. Al treilea etaj se compunea din patm camere'
clin care doui erau inchiriate: una de citre o domniEoari
bitrAni, Michonneau, cealalti de un fost fabricant de
paste fiinoase qi de scrobeaii, cc rispunde la numele de
(]oriot. Celelalte doui camere rimase libere erau pentru
studenti siraci care, Ia fel ca mo;
;r1a-zisele pdsdri cdktnma
Ooriot gi domnloara Michonneau, nu-si permiteau si
plziteasci mai mult de patruzeci si cinci de franci pe luni
lxrntru masd qi casi. Numai ci doamna Vauquer nu
prea
ii suporta gi nu-i accepta decAt cAnd nu gisea ce-va mai
lrun, fiindci mAncau prea multi pAine. Una din cele doud
( rrmere era ocupati acum de un tAnir venit la Paris de
lrrin preajma ora;ului Angouldme, pentru a studia dreptul,
lrrovenit dintr-o familie numeroasi, care frcea sacrificii
rntri ca si-i trimiti lui o mie doui sute de franci pe an.
l'lrgdne de Rastignac, cici asa se numea el, era unul dintre
15