Vlad Musatescu de A Puia Gaia

))
Vlad Muşatescu De-a Puia Gaia Editura LiterNet
Redactor: Iulia Cojocariu
Copert : © 2005 Iulia Cojocariu

((
Corectur şi control calitate: Geta Rossier grossier@liternet.ro EXTRAVAGANTUL CONAN DOI
Imagini: © 2005 Rafael Holguin
Text: © 2005 Parascheva Muşetescu
Toate drepturile rezervate moştenitorilor legali.
© 2005 Editura LiterNet pentru versiunea .pdf Acrobat Reader.

Este permis desc rcarea liber , cu titlu personal, a volumului în VLAD MUŞATESCU
acest format. Distribuirea gratuit a c r ii prin intermediul altor
situri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni f r
acordul prealabil, în scris, al Editurii LiterNet sînt interzise şi se
pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile
conexe, în vigoare. DE-A PUIA GAIA
ISBN: 9 7 3 - 7 8 9 3 - 3 8 - 7
Editura LiterNet
http://editura.liternet.ro ))
office@liternet.ro
2 Extravagantul CONAN DOI

Cuprins
1. FIŞ SIGNALITIC DETECTIVUL AL CONAN DOI ..................... 5 19. A 7-A ART (CU SUBSOL)................................................. 83
2. TANTI RALI A, PE POST DE DOCTOR WATSON ...................... 9 20. NU-I FRUMOS S TRAGI CU URECHEA, DAR... CE S MAI
VORBIM! ................................................................................ 95
((
3.DEMARAJUL... SPRE NECUNOSCUT ....................................... 14
21. BIGAN ŞI MOGAM NU-ŞI ASUM RISCUL!......................... 102
4. JOCURI DE HAZARD ........................................................... 20
22. DOSARE DE CADRE – MAI MULT SAU MAI PU IN IMAGINARE
5. LUCKY-LUCKY ................................................................... 23
........................................................................................... 109
6. ISAIIA FINICHI .................................................................... 25
23. HANNIBAL ANTE PORTAS, SAU ŞI MAI R U...................... 122
7. HANIBAL CERTEGA............................................................. 27
24. ALA BALA PORTOCALA, CIOC BOC, TRECI LA LOC!... ....... 139
8. MOGAM ŞI BIGAM .............................................................. 29
25. „CURRICULUM VITAE” APOCRIF....................................... 142
9. SIEGFRIED GATEREK........................................................... 31
26. C LUŞEII NU MOR ÎMPUŞCA I, CI MÎNCA I DE CARII........ 148
10. NOAPTEA INSOMNIACILOR ............................................... 34
27. B T LIA PENTRU G INA CU OU DE AUR ....................... 154
11. RONDUL DE NOAPTE........................................................ 37
28. „NOAPTEA” JUDEC II DE APOI....................................... 158
12. „COUNT DOWN” SOMNIFER .............................................. 41
29. APOCALIPSA SFÎNTULUI... CONAN! ................................. 165
13. „UNDE E SPERAN ELE MELE, PE CARE LE-AM PIERDUT!...” .. 42
30. INTERMISSION ............................................................... 175
14. PRÎNZUL DE GAL ............................................................ 46
31. AUTORECVIEM PENTRU VOCE SOLO... F R COR,
15. AMABILIT I DE SALON ................................................... 58 ORCHESTR ŞI PREA MULT TAM-TAM!.................................. 177
16. „EINE KLEINE NACHT (POP) MUSIK” SAU „MICA SERENAD 32. „SFIDARE LA ADRESA CITITORULUI” ................................ 182
POP”...................................................................................... 62
17. ZOO-ALBUM, ÎN ALB ŞI NEGRU ......................................... 70
33. DUP DOU ZECI DE ANI... ............................................. 183
))
34. IMPOSIBILUL EPILOG (CARE TOTUŞI SE POATE) ................ 196
18. „INTERMISSION” – CA-N FILME ......................................... 81

((
grupate, într-o versiune revăzută şi adăugită, cele patru

N. A. – Sub titlul „Extravagantul Conan Doi”, se află
cărţi din seria „Jocurile detectivului Conan”: „De-a
şi „De-a bîza”.
puia-gaia”, „De-a baba-oarba”, „De-a v-aţi ascunselea”
))

1. FIŞĂ SIGNALITICĂ DETECTIVUL AL CONAN DOI tentativ autohton de dep şire a ştachetei.
Numai aşa îmi explic eşecul multiplelor mele str danii de-a
E bine (şi-o s vede i de ce), s şti i de la bun început cu cine trezi interesul unor redactori ataraxici. Şifonierul din dormitor
ave i de-a face. M isc lesc Al Conan Doi. De profesie ziarist şi, e burduşit cu manuscrisele mele (în cîte şase exemplare)
((
în timpul liber, scriitor. 50 de ani. 1,68 m pe înalt, 0,77 pe lat. returnate de casele de editur bucureştene şi din provincie.
Iar pe cîntar, 102 (şi ceva) kile (adic 40% peste minimele
stasuri în vigoare la Institutul de Endocrinologie, al c rui vechi Noroc c n-am fost niciodat un individ uşor de c lcat în
client am onoarea a fi, de peste dou zeci şi cinci de ani). picioare. În primul rînd, din motive de gabarit.
Nevast : una şi bun . Semne particulare: f r . În afara celor În clipa de fa , dup îndelungi şi sîcîitoare tratative, am
indicate mai sus, bineîn eles. ob inut de la redactorul meu şef, care şi el citeşte (în secret)
Înc din fraged tinere e – şi ce mult e de atunci – m-a mistuit romane poli iste, un concediu de crea ie. F r plat . Patru luni,
patima „lectur rii” romanelor poli iste. Dup p rerea mea, la pîn în octombrie. De data aceasta sînt convins c voi învinge
care in, încadrarea romanului de aventuri în genul „poli ist” cerbicia conspira iei din edituri. Mai ales c , n d jduiesc din
este o greşit şi minimalizatoare în elegere a unei mari toat inima, îmi voi crea cele mai ideale condi ii de lucru.
literaturi.
Penke, nevast -mea, „bulg roaica”, dup cum o alint eu, şi
Pentru a demonstra şi sus ine, cu brio, temeinicia acestei exist aici o apreciabil doz de adev r, deoarece e chiar
convingeri, în ultimii ani am scris vreo şase romane de bulg roaic autentic , se înc p îneaz s nu cread în şansele
aventuri. Le consider, împreun cu prietenii mei (autentici), de literaturii pe care o profesez cu îndîrjire.
excep ional valoare.
Nop ile mele de veghe, cînd stau aplecat deasupra maşinii de
Pîn ast zi, n-am reuşit s tip resc nici unul! scris (în realitate am dou , un „Remington Smith-Premier” şi o
Editorii noştri dragi, indispuşi de marele succes la public al „Erika”) n-au reuşit s-o fac mai receptiv . În schimb i-au
unor scriitori ca Dashiell Hammett, Raymond Chandler sau provocat o astenie, cu tulbur ri neuro-vegetative, ilustrate prin
James Hadley Chase, ca s nu mai vorbim de clasici (Agatha
Christie, Simenon, Steeman), încearc probabil s în buşe orice
insomnii rebele. Iar eu am c p tat un s n tos complex de
vinov ie, care îmi reduce la minim pu inele ore de somn.
))

Şi, deoarece in foarte mai rapid decît s-ar cuveni ( conform celor mai elementare
mult la nevast -mea, principii ale gravita iei) plin de cucuie şi cu hainele ferfeni ,
mi-am c utat un refugiu dar uneori mi s-a întîmplat s ridic în picioare toat casa.
în podul casei, unde
Aşa cum am p it ultima dat , cînd am aterizat în beci, f r s ((
mi-am înjghebat un
mai utilizez corespunz tor treptele sc rii, ci survolîndu-le
cabinet de crea ie, din cele
într-un zbor planat, la firul ierbii. Drept pentru care am nimerit
mai rudimentare.
direct în l zile cu praf de c rbune, r mase acolo de pe vremea
Vara, curg apele de pe cînd nu ni se introduseser gaze.
mine, de parc aş fi un
Seismul dezl n uit, cel pu in de gradul 4 (pe scara locuin ei
izvor termal; iarna, nici
noastre, nu Richter) a reuşit s trezeasc din somn toate cele
atunci nu-i mai bine. Bat
zece familii cu care împart cl direa de pe Calea Moşilor.
cuie (şi bat şi la maşin ,
bineîn eles) înfofolit în cîte În timp ce orbec iam printre resturile de c rbune, realizînd şi
trei, patru pleduri. performan a de-a r sturna majoritatea l zilor, mi-a fost dat
Mai greu îmi vine cînd se s -l aud r cnind, ca un autentic Tarzan, pe vecinul Mihai, zis şi
defecteaz lumina (ceea ce „Sfîntul”, de cînd îl b tuse m r pe-un g inar care-l amenin ase
se întîmpl destul de des, c -l face „îngeraş de toamn ”.
întrucît locuiesc pe Calea
Moşilor, unde transforma- - Banditul e-n beci, fra ilor! Dom’le Iliescu, s-a zis cu el, om îl
torul nu-i chiar dintre cele fac! Mai ales dac -i ho ul care mi-a furat pijamaua de la naşu...
mai faimoase) şi sînt Meştere Conov ( era vorba de locatarul de la mansard , fost
nevoit s cobor, înv luit atlet de talie european , actualmente local ), pune mâna pe
de bezn , cele 114 trepte ale sc rii.
lopat şi stai de paz la ieşire!... Ceilal i s vin dup mine!...
Nu îndr znesc s v-ascund tot ce p timesc. De multe ori, ))
Dac „ceilal i” erau oameni din cas , trebuiau s fie pe pu in
datorit beznei celei mai cumplite, întîmpin necazuri de-a
dreptul insurmontabile. N-ar fi nimic c-ajung în pivni mult vreo cincisprezece inşi. Inclusiv femeile de la parter, din care

cîteva so ii abandonate, avînd deci motive întemeiate de-a se Dac -i acolo, e-al nostru! Pilaf îl fac! – îl linişteşte vecinul
bate cu oricine şi oricum. Mihai, în timp ce mie reuşeşte s -mi transmit o stare de
nelinişte.
Duruitul paşilor celor care coborau tropotind scara m-a
îndemnat s nu mai z bovesc mult pe gînduri, ci s aleg
Supozi ia lui întruneşte adeziunea colectivului, drept pentru ((
care toat lumea porneşte s escaladeze (aşa-zisa) scar de
varianta optim . Adic s urc cît mai urgent pe cea de a doua
incendiu. Cu excep ia lui Conov , pe care conduc torul
scar care avea acces în subsolul casei. I se zicea scar de
expedi iei îl mobilizase rapid, somîndu-l autoritar:
incendiu, deşi nici acum nu în eleg ce c uta în pivni . Cu atît
mai mult cu cît, atunci cînd am ajuns la cel lalt cap t al ei, am - Fugi la mili ie şi cere-le s cheme echipa de interven ii de la
constatat c sînt pe acoperişul cl dirii, la cea mai înalt cot . Capital ... S vin şi ci cîinii ia detectivi!...
Chiar lîng antena TV, recent montat de b trînul Laioş-baci,
Antena d evidente semne de sl bire, deoarece începe s se
mecanic excep ional, îns de calorifere. De aceea se b l b nea
îndoaie lejer. În disperare de cauz , renun la orice inten ie
atît de anxios, în special cînd încercam s m sprijin de
de-a r mîne incognito, şi decid s m las identificat de scumpii
catargul ancorat de coş.
mei colocatari. Cînd soseşte şi echipa de la circa de mili ie,
Hoarda vecinilor, r spîndit acum în mai toate punctele compus din doi adolescen i, pesemne afla i la practic , tentez
strategice ale cîmpului de b taie, de la beci, curte, strad şi o demonstra ie a complexit ii situa iei.
pîn la garajul subsemnatului, îşi comunic rezultatul
investiga iilor, strigînd ca indienii lui Winettou. Pîn una alta, dînşii opteaz pentru o invita ie la circ , unde ar
urma s furnizez nişte l muriri suplimentare. Zadarnic apelez
- Nea Mihai, „Sfîntule”!... – r cnea careva dintre urm ritori.
la memoria vizual a vecinilor mei.
- Ce-i? – se interesa „îngeraşul de toamn ”.
- Nu m mai cunoaşte i? Dar sînt Conan Doi, de la parter...
- Nu-i nic ieri! Nici în untru, nici în afar ... Dac nu-i Detectivul... Ei?... Locuiesc aici de peste dou decenii...
înmormîntat sub c rbuni, înseamn c-a fugit, a evadat ca „el
Conov , mai tare de cap decît de ureche, recep ioneaz eronat
Figitivo”!...
Acum recunosc glasul şi inteligen a atletului Conov .

şi-mi ofer o exemplar lec ie de logic , o logic de fier ))
(forjat):
- Nu se poa’ , dom’le! C n-avea pe unde... Decît pe acoperiş! - N-avem aşa ceva în casa noastr . Noi sîntem oameni cinsti i.

Ce s caute detectivii la noi? Şi înc masca i! Nici Kojak nu se încurajare, m-au poreclit „detectivul”. Asta dup ce, vreme de
camufla, chit c era ras chilug pe cap... Nu l-am vizionat ani la rînd, to i colegii mi-au citit romanele de aventuri, în
niciodat mînjit cu c rbune... diversele lor faze de lucru. Şi n-a fost nevoie s insist,
Totu-i clar! Praful de c rbune, care-mi acoperea figura şi

deoarece sînt b ie i buni şi sub iri, cunosc tori şi dezgust tori ((
aviza i de proz de calitate.
hainele, m f cuse de nerecunoscut, în pofida volumului meu.
Deşi mai exista o ipotez , şi anume s fi sl bit, din pricina Mai trebuie s v dezv lui un secret. Nu m cheam chiar
eforturilor din noaptea asta blestemat , pîn la transformarea Conan. Acesta este, de fapt, pseudonimul pe care mi l-am ales
total . Cam greu de crezut... pentru semnarea prozei mele beletristice. Am recurs la el, întru
Sesizînd unele inten ii de linşaj din partea incomprehensivilor amintirea şi omagierea marelui meu coleg şi profesor, sir
mei colocatari, cei doi tineri mili ieni au considerat c -i mai util Arthur Conan Doyle, n scocitorul lui Sherlock Holmes şi al
(mie) s m transporte, plini de afabilitate, la sediul circei romanului deductiv (fi i linişti i, nu-i greşeal de tipar: vine de
noastre. la deduc ie).
Dup ce m-am sp lat de praful de c rbune, am trecut la Pe taic -meu, vecinii to i îl strigau peste gard: „Comane, vin
opera ia urm toare, de completare a unor formulare. s -l vezi pe fi-tu c rat la mine-n cireş, fir-ar s fie de
Neposedînd asupra mea nici un act de identitate, a trebuit s încroşnat!”. Iar pe mine, la şcoal , cînd m scoteau la tabl şi
declar în scris, şi pe propria mea r spundere, numele, cine sînt t ceam mîlc (din timiditate, bineîn eles), m stimulau
şi unde lucrez. Apoi am tras un somn de zile mari, dormind spunîndu-mi pe nume:
buştean între cî iva huligani ( de mic anvergur ), în „sala de
- Coman E. Alexandru, ai un doi cît tine de mare. Dac nu te
aşteptare”.
pui cu burta pe carte, te-apuc stagiul militar într-a patra
Diminea a, cînd a sosit comandantul circei, acesta m-a elementar !
recunoscut imediat, fiind unul din cititorii pasiona i ai
Pe vremea aceea eram atît de slab, c -mi plîngeai de mil . Dar
reportajelor mele. Comp timind al turi de mine, m-a tratat
prevestirea domnului apu, iubitul nostru înv tor, tot nu s-a
cu-o cafea fierbinte şi reconfortant . Şi fac acolo tovar şii nişte
cafele fantastice. Mai ceva ca la „Inter-Continental”.
adeverit. Înc n-apucasem s devin mai trupeş, dar de ))
înv tur m luasem. Stagiul l-am f cut la Regimentul 1,
La redac ie, unde g sesc cea mai deplin comprehensiune şi artilerie grea, cu bacalaureatul luat. Al doilea pe list . Nu-mi

amintesc prea bine dac m aflam la începutul sau la sfîrşitul ceaşca de cafea şi r spund îfnos:
acesteia. În fiecare s pt mîn aproape, eram pedepsit s fac de
- Aloo! Da... Biroul de voiaj... Acceleratul de Suceava? Nu mai
jurn la buc t rie. Mi-am terminat armata cu gradul de soldat
circul ... L-am desfiin at!...
neinstruit. Nu mi-au mai dat livret. Ci un certificat de inapt
Cet eanul de la cel lalt cap t al firului nu-şi crede urechilor.
((
pentru serviciul militar. În doi ani de armat , şi de buc t rie, mi
se schimbase metabolismul. Avem cu 18 kile mai mult decît la Insist :
încorporare. - Dar parc mai era un accelerat sau rapid?...
Cînd mi-am ispr vit de dactilografiat primul roman de aventuri, Îmi vine s plîng. Începe s m cam lase nervii:
l-am semnat „Al Conan Doi”. Ca s m apropii cît mai mult de
- Le-am suprimat pe toate!... De ce? Foarte simplu... M
vulnerabilul maestru. Totuşi, acest „Doi”, care vroia s sugereze
incomodau!...
prea ostentativ numele lui sir Arthur, nu mi-a fost (pîn acum)
de bun augur. Trîntesc receptorul şi mai bat o jum tate de rînd la maşin .
Zadarnic. Iluzii pierdute. Pentru c iar şi sun unealta
Dar pentru dumneavoastr am r mas şi sînt Al Conan Doi. Şi
infernului. Îmi vine s torn restul de za în receptor, deşi ar fi
n-am s m sup r dac o s -mi spune i „detectivul” Conan Doi.
de preferat în sonerie.
Pentru c am reale calit i investigatorice, ca scriitor de romane
de aventuri. Ceea ce se va observa, cu prisosin , în - Aloo! Da! Tot eu... Dac -s nebun? Sînt, domnule, şi înc
urm toarele capitole ale c r ii de fa , a c rei scriere a fost zdrav n de tot!
întov r şit de cele mai incredibile evenimente. Trebuie s r spund la ce or pleac din Gara de Nord
acceleratul de Braşov, ce întîrziere are rapidul de Constan a, ce
se-aude cu Balt-Orient-Expresul.
2. TANTI RALIŢA, PE POST DE DOCTOR WATSON
Şi toate astea din pricina unei diferen e de-o cifr . O singur şi
nefast cifr , care desparte num rul meu de telefon de cel al
În fiecare diminea , de cînd m aflu în plin concediu de „Agen iei de Voiaj C.F.R.” din Calea Grivi ei.
crea ie, primesc, cel pu in, zece sau cincisprezece telefoane. ))
Acum încep s m dumiresc c surmenajul nevesti-mi s-ar
O abandonez pe „Erika”, renun la ultimul strop de za din putea s -şi aib r d cinile şi-n aceast nefericit şi malefic

cifr . Cînd m aflam dimine ile la redac ie sau eram plecat în Imediat decelez unele indicii care m fac s devin suspicios:
ar , pe teren, pesemne c s rmana era silit s r spund la
- Moare, moare sau e iar şi beat cui? Nu s-a-ntors ieri de la
toate aceste apeluri.
cura lui de dezintoxicare, mam Anu o?
În cele şase zile de cînd stau acas , cu ochii zgîi i la fila de
B trînica, ceva mai atent la afirma iile ei, înceteaz din plîns.
((
hîrtie în epenit în carul maşinii de scris, incapabil s bat
m car zece cuvinte ca lumea, am înv at pe dinafar plec rile şi - Aşa-i, cum s nu. Ieri a venit... Dar az’noapte s-a pus pe
sosirile cîtorva accelerate şi rapide. Degeaba. Nu-i de ajuns. b ut... Acuma trage s moar ! Nu i-a picat bine tratamentul
Sîntem în anotimpul vacan elor şi-al concediilor. Vor s ştie la... Hai vin , domnu’, f - i poman cu Gheorghe!...
totul. Trenuri personale, suplimentare, speciale. Pîn la ce Cînd p trund în odaia so ilor Anu a şi Gheorghe, nici urm de
vîrst pot c l tori copiii f r bilet. muribund. La un semn al femeii, care-mi indic patul, m plec
Am t iat, în disperare de cauz , firul telefonului. Zadarnic. Cei şi privesc sub el. În cel mai îndep rtat col al spa iului de sub
de la central m-au amendat şi m-au amenin at c -mi taie pat, nea Gheorghe converseaz cu-o sticl de Tur .
abonamentul. M las în patru labe, la acest nivel cu nea Gheorghe, şi-l solicit:
În fiecare dup -amiaz , bate cineva la uş sau la fereastr . - Vino pîn afar , nea Gheorghe!
Bate, deoarece am t iat firul de la sonerie. Aici n-are cine s
m amendeze. Am montat-o chiar eu. Şi (uneori) func ioneaz V dit indispus, v zîndu-se tulburat de la ocupa iile sale,
satisf c tor. întreab :
Şi nu-s doar doi sau trei nepofti i. Ci cu duiumul. - Care eşti acela?
Ca, de pild , acum. Bate cineva la uş , atît de violent, de parc Mama Anu a, care s-a l sat pe ciuci lîng mine, îi d
s-ar fi anun at la radio sfîrşitul P mîntului. Cînd deschid uşa, explica iile de rigoare:
dau în prag peste madam Anu a, vecina mea de la parter. - M i Gheorghe, m i, p i s nu-l cunoşti, matale, pe domnu’
M uit la dînsa înciudat. Nu se las impresionat , ci-mi Conan al nostru? i-a adus ceva bun...
comunic plîngînd smiorc it: Cet eanul devine brusc interesat şi m pofteşte indirect,
))
- Domnu’, vin iute pîn’ la noi, c moare Gheorghe... adresîndu-se Anu ei:

- Atunci s intre! S vin sub pat, c de-aici nu m mai nu-l mai împuşc şi gangsterii ia, s se termine o dat şi cu
scoate i. Ce? Iar şi vre i s m duce i la glume i? Nu se mai el, aşa cum şi-au dat duhul „Sfîntul”, „Baronul”, „R zbun torii”,
prinde... „Invaid rşii”, „Incoruptibilii” sau doctorul acela p gubos, c-am
Dînd ascultare privirilor înc rcate de rug min i ale mamei

uitat cum îl cheam ; m rog, ştiu c era „una victima inocenta ((
de la justicia”.
Anu a, m vîr şi eu sub patul lui nea Gheorghe. Dau mîna cu el,
apoi, inîndu-l eap n de bra , încerc s -l extrag în odaie. Dac ar veni numai sîmbetele!... Dar se înfiin eaz şi lunea, la
N-am mai avut ocazia s -i ofer o demonstra ie de lupte „Revista literar-artistic TV”, vine şi mar ea, c -i teatru, şi
greco-romane în asemenea condi ii ingrate, îns , la un miercurea, la „Telecinematec ”, şi uite-aşa, c nu-i zi l sat de
moment dat, cu ajutorul nepre uit al nevesti-si, reuşesc s -l bunul Dumnezeu f r ca tanti Rali a s nu-şi ocupe, autoritar ,
aduc pe nea Gheorghe la sentimente mai umane. fotoliul ( singurul din cas ), şi s nu cear cu glas pref cut şi
dogit:
Mai tras de picioare, mai tras de cap, nea Gheorghe se afl
acuma în patul conjugal. Bineîn eles, nu-i de acord s nu - Al, iubi elule, ofer -mi şi mie un pahar cu ap rece, dar vezi
cinstesc şi eu o gur de palinc . Cu condi ia îns , s m urc s nu fie de vişine, c baloneaz !
lîng el. Şi nu numai eu, ci şi nevast -sa.
Şi, în timp ce d sunetul la maxim, deoarece îi cam tare de-o
Abia dup ce i-am adormit pe-amîndoi, aduşi la acelaşi nivel ureche, sporov ieşte întruna, la concuren cu televizorul. Iar
de alcoolizare, deoarece şi mama Anu a poseda, în folosin eu fierb ca un cazan sub presiune, rumegînd cele mai atroce
personal , o sticl de palinc , abia atunci am putut p r si modalit i de a-mi lichida rubedeniile. Barem de-aş şti care-i
înc perea. Miroseam atît de puternic a uic de Tur , încît urechea deteriorat ...
ame eau şi muştele din preajma mea.
Unica deosebire dintre Agatha Christie şi mine – bineîn eles ca
Alteori se prezint Tavi Moga, s -i tragem nişte partide de
tehnic de lucru - e faptul c venerabila doamn a romanului
table, în pofida celor cincisprezece lei pe care mi-i datoreaz
enigmistic îşi pl smuia crimele, cele din c r i, în vreme ce sp la
de anul trecut.
vasele, iar eu întreprind aceeaşi opera iune mental în fa a
Ba, pe la opt seara, se înfiin eaz şi tanti Rali a, s se micului ecran, lîng tanti Rali a. Tortura, la care m supune ))
pro peasc în fa a televizorului, pîn la unsprezece şi m tuş -mea, mi se pare mult mai subtil şi cumplit .
jum tate noaptea, urm rindu-l cu gura c scat pe Mannix, c

Aşadar, diminea a nu se poate lucra, v-a i dat seama, şi nici şi ipoteze asupra faptelor respective.
dup amiaza. Iar seara, mort de oboseal (fizic şi nervoas ),
Tanti Rali a are în proprietate personal cea mai formidabil
sînt victima sigur a lui tanti Rali a, care m mobilizeaz f r
bibliotec de romane de aventuri. În podul casei din Vergului,
pic de mil :
unde locuieşte din moşi str moşi, am petrecut cele mai pl cute ((
- Al! Fii atent!... Ce dracu!... Aoleu!... Acu, uite-acu... Hai, c -l clipe din via a mea, ceasuri de-a rîndul, vacan e întregi, citind
ia la trei p zeşte!... Ce faci, dom’le, dormi?... Nu vezi c -l calc cu nesa „Tarzan”, „Vulturul din Carpa i”, „Winettou”,
în picioare?... „Aventurile submarinului Dox”, „Cei trei cercetaşi”, „Prin
deşertul Saharei”, „De pe tron, la eşafod”, şi nu mai ştiu cîte mii
Tanti Rali a trebuie s aib vreo 70 şi ceva de ani (asta din
de fascicole editate de un faimos promotor al literaturii de
1970, de cînd a pornit s -şi numere prim verile în
aventuri, din anii premerg tori celui de-al doilea r zboi
„count-down”, ca la Houston).
mondial.
Bea zece cafele babane pe zi (în nici un caz Ness, ci turceşte,
În zilele cînd se prezint cu faimoasele ei bloc-notesuri, în care
groase şi tari). În 24 de ore, trage în piept trei pachete de
consemneaz evenimentele deosebite ale cartierului, m ine
„M r şeşti” f r filtru. Doarme doar trei ceasuri pe noapte,
citind pîn se crap de ziu . Umbl numai pe jos, venind din în epenit la biroul de lucru ceasuri întregi. Abia dup ce mi le
Vergului pîn în Calea Moşilor, la televizor, la nepotu-s u, în citeşte în totalitate, asezonîndu-le cu comentarii copioase, îmi
mai pu in de-o or . îng duie cîte o scurt recrea ie. Şi-atunci, numai pentru a-i
prepara o cafea amar , mare şi groas . Dup care, continu m
În fiecare an, îşi împrosp teaz vocabularul cu ultimele achizi ii
şedin a.
ale tinerilor din cartier, uluindu-m prin prospe imea şi
cruditatea lexicului dobîndit. - Material documentar de mîna-ntîia, b iete. Stai şi-ascult , c
om te fac!
Mi-a devorat toate romanele (în manuscris) de cîte trei ori,
fiind o pasionat cititoare (în exclusivitate) de romane O ascult, de voie, de nevoie, urm rindu-i igara pe care o
detective. Este, pîn la ora actual , cea mai fidel admiratoare a consum pîn la cap t, cînd e gata-gata s -i frig degetele
scrisului meu, şi ambi ioneaz s colaboreze cu mine. Nu se îng lbenite. În odaie pluteşte un „smog” de nep truns, pe lîng ))
petrece nimic în perimetrul cuprins între Calea Moşilor, care cele londoneze sînt un fleac. Nici gînd s po i aerisi. Tanti
Mîntuleasa, C l raşi şi Vergului, f r s nu-mi prezinte noti e Rali a nu suport curentul. Şi nici curentul de opinie, c ci

insist : În ultima vreme, a devenit un duşman înverşunat al motoarelor

în patru timpi. Cînt cele mai melodioase osanale
- S bagi chestiile astea în roman, m-auzi? Cînd e s - i apar
„Trabant”-ului. C n-are radiator, c n-are pomp de ulei, c
cartea, ai s -mi dai 20%! Nu in s m semnezi. Vreau doar
s-adun ceva parale, s-am de ig ri, de cafea şi de c r i. Dac te
n-are decît dou bujii, şi aşa mai departe. Asta n-o împiedic ((
îns s -mi mai regleze, din cînd în cînd, ralantiul. Niciodat
pui serios pe lucru, o s -mi iau şi-un „Trabant” de ocazie.
nu-i place cum merge motorul.
- P i cînd s lucrez! – încerc eu s ripostez.
- N-auzi, maic , se bîlbîie!...
- Nop ile, c-atunci lucreaz marii scriitori. Cînd oi porni cu
Cred şi eu c se bîlbîie. Dup fiecare reglaj de ralanti, efectuat
„Trabant”-ul prin ar , adun material pentru zece romane. S
de neastîmp rata tanti Rali a, pl tesc 19 lei la „Ciclop”, pentru
vezi ce mai c r i o s scriem noi amîndoi. „Bombi a” ta, dup
ameliorarea respira iei astmatice a carburatorului. Dar
cîte îmi dau seama, nu prea te ajut ...
nu-ndr znesc s -i spun o vorb . Ar fi în stare s dea jos
Îşi rîde de „Fiat”-ul meu 600. Fiindc se pricepe şi la maşini. motorul, pentru depistarea cine ştie c rui defect inexistent.
La vreo dou luni dup ce mi-am cump rat „Bombi a”, a înv at Înc nu şi-a cump rat „Trabant”. Aşteapt s -mi apar
s -mi demonteze carburatorul, s -mi regleze aprinderea, romanul. Dar am observat c -n biblioteca ei s-a ivit un
tache ii, frînele. Iar cînd s-a apucat s umble şi pe la bujii, departament nou: manuale practice despre tehnica
schimbînd şi încurcînd fişele la Delco, am stat cu maşina la automobilului. Ba şi mai mult, în dosul c r oaielor, am
„Ciclop”, în Drumul Taberei, aproape o s pt mîn . Motorul descoperit o trus de chei (de la 8 pîn la 24) şi un set de lere.
mergea numai în trei cilindri, nu puteam dep şi 35 de km pe Am luat m surile de rigoare. Îmi in „Bombi a” numai în garaj.
or , şi frînam numai pe-o roat (slav Domnului, nu cea de S-ar putea ca tanti Rali a, într-o bun zi, s ajung un mecanic
rezerv !). de excep ie. Cu înd r tnicia ei, e capabil . Dar n-aş vrea s se
Tanti Rali a s-a sup rat foc. Cum de mi-am îng duit s n-o califice pe pielea mea.
chem pentru remedierea unor fleacuri? Şi, ca s m înve e Mi-am f cut iluzii. Tanti Rali a a trecut la represalii. Şi-a mai
minte, mi-a pitit o castan în capacele ro ilor. Fusesem cît pe cump rat înc vreo şase nout i, ap rute la Editura Tehnic . Iar
ce s demontez toat maşina, din pricina duruitului pe care-l de vreo trei zile, „Bombi a” gîfîie din greu, la fiecare urcuş.
))
auzeam la cel mai mic drum.
Ce-o mai fi f cut?

3.DEMARAJUL... SPRE NECUNOSCUT Stop Posada Vila Nachtigal Stop”.
Privesc intrigat la nevast -mea. Degeaba. E încîntat c-am s

lucrez într-o cas ca lumea, izolat şi liniştit. Mai mult ca sigur
Examinez indispus break-fast-ul
zîmbitoare permanent , m încurajeaz :
din fa a mea. Penke,
c mi-a scris un caie el întreg cu indica iile de regim. ((
- Ia şi m nînc , m iestric , ai s te îmboln veşti cu-atîtea - N-are nici un rost s mai z boveşti. i-am înc rcat toate cele
gînduri negre. Hai, pare-se c lucrurile se aranjeaz . Ai s pleci necesare în maşin . Cu mine s nu- i faci griji, am s m
la munte, într-un loc de basm, unde n-o s mai aib cine s te descurc şi singur .
deranjeze... Dr gu a de ea. Este capabil s m-aştepte şi un an, numai s
Sîntem în buc t rie. La mini dejunul de diminea . Ceai de m vad fericit, cu romanul terminat.
sun toare, amestecat cu muşe el, tei şi chimen, plus brînz de - Atunci uite ce-i, Penki o scump , s nu mai pierdem timpul.
„veci”, pîine hipocaloric şi hipoglucidic (40 grame), o tomat Plec. Î i s rut mîinile pentru break-fast. A fost formidabil.
subdimensionat , sare f r sodiu şi multe alte preparate
Ca-ntr-un roman poli ist cu Philip Marlowe. E drept c
dietetice (scobitori sterilizate, tablete de „Mexaform” şi
maestrul Marlowe servea ochiuri pe costi pr jit , cafea şi
„Cotazym”, ulei de parafin , zaharin şi şerve ele de hîrtie).
whisky, dar n-are a face, al t u a fost mult mai s n tos. Am
Dup ce gust din brînza cu parfum de burete de baie, o rog pe
s - i scriu la fiecare trei zile, poate dau şi-un telefon, dac
bulg roaica de nevast -mea:
exist aşa ceva, voi ine regim, am s iau toate prafurile la
- Mai arat -mi telegrama aia. C tot nu în eleg nimic... Cine
vreme şi-aşa mai departe.
s-o fi ocupat de mine, Dumnezeule!
- Cine vrei şi cine nu vrei! C i-ai înnebunit pe to i cu condi iile

tale de crea ie. Prieteni, neamuri, colegi. Au prospectat toat Pe la 10 (chiar 10.00), ieşeam din Bucureşti.
ara s - i g seasc ie o „oaz de linişte”...
Bombi a toarce m runt, cu 70 pe or , viteza mea de croazier ,
Descifrez pentru a zecea oar telegrama: „Al Conan Bucureşti
Moşilor 172 Stop Vi s-a rezervat camera Stop Pensiune Stop
iar tranzistorul „Mamaia”, ag at lîng parbriz, se înc p îneaz
s -mi transmit o stare de spirit adecvat („Trecea fanafara
))
Şoseaua Bucureşti – Braşov km 120 (aici nu se prea distinge) militar !”).

Cînd ajung în dreptul Tînc beştiului, îmi d prin gînd s m parchez în dosul motelului şi m prezint responsabilului.
abat pentru cîteva clipe pe la romancierul George Costache, din Prieten vechi şi de n dejde. Niciodat nu mi se întîmpl s trec
Snagov, prieten drag şi dezlegat la vorb , cu o nemaipomenit spre Braşov, f r s nu m abat şi pe la el.
capacitate de fabula ie. Niciodat nu ştii ce-i adev r şi fic iune
Întrucît m cunoaşte mult prea bine şi ştie c stimez arta pe ((
în braşoavele lui.
care-o ilustreaz , pentru început îmi d s pigulesc nişte
Îl g sesc acas . Dormea. Îl scol şi-i ardem o partid de table, cîrn ciori olteneşti, prepara i anume pentru sufletul lui (115
aşa la botul calului (Bombi a mea are 32 de cai, trecu i pe kg). La drum, îndeobşte, suspend regimul de sl bire, deoarece
talon). Între un zar şi altul, m pune la curent cu ultimele volanul cere avînt şi energie. Apoi îmi înf işeaz cinci mititei
evenimente din Snagov, îmi povesteşte cele mai recente ispr vi sfîrîind, pe un blid de lemn, pe care îi condamn la grabnic
ale lui Anatolie, un alt prozator pe plan local, scriitor şi biciclist dispari ie. Dup care, pentru a-mi estompa „apetitul”, mi-l
de excep ie. Împreun cu Costic , au f cut turul României pe potoleşte cu o strachin de ciorb de burt , deas şi bine
nişte „Carpa i” f r frîne. La întoarcerea faimoşilor veloturişti, fiart , iu it cu hrean ras. Coasta alb de porc -pe care-l
dup şase mii de kilometri, conform spuselor lui Costache, care b nuiesc decedat în plin tinere e-, fript pe c rbuni din
trebuiesc luate sub beneficiu de inventar, bicicletele s-au curpeni de vi -de-vie, se dovedeşte neîndestul toare. Aşa c
mai comand una. S fie! Apoi, cu dou cafele negre, mari şi
desf cut în buc i, mai mari sau mai mici.
tari, de- i fîlfîie cordul, consider c mi-am f cut plinul şi c -i
Am cam întîrziat la taclale. Dar, dup ce-mi torn o sticl de ap vremea s trag în piept şi-un „Snagov”, igar îndesat şi
curat de fîntîn în radiator, m urc la volan şi demarez ca mirositoare a kumarin , dar din tutun autentic. Îmi iau r mas
Fangio la Le Mans. Peste trei sferturi de ceas, m aflu pe bun de la prevenitorul amfitrion... şi, pe cai!
şoseaua Ploieşti-Cîmpina.
Formidabile chiftelu e mai meştereşte şi coana Sofioara, mama

personal a romancierului snagovean. Le simt c r scolesc în Am senza ia c motorul meu personal func ioneaz la fel de
mine nişte procese metabolice cu totul neobişnuite. Atît de bine şi de rotund ca şi cei patru cilindri ai Bombi ei. Nu-i
euforie postprandial , ci realitate incontestabil . Dovad c
ciudate, încît m p leşte o foame cumplit .
încep s fredonez (slav Domnului c -s singur!) „Trecea
))
Noroc c m apropii de „Paralela 45”. Soarele spînzur
fanafara militar !”.
deasupra capului, deci este şi ora prînzului. H mesit de foame,

La Breaza, c ci am luat-o pe drumul vechi, nu pe variant , radiatorul!

poposesc cîteva minute la nea Nicu Şandru, un înverşunat
Nu se observ nici o mişcare. Nu se aude o suflare de om.
partener de table, din anii trecu i. Vreau s -l întreb dac o
cunoaşte pe doamna Nachtigal. N-a auzit în via a lui de aceast Mi se n zare c scîr îie uşa. Un vînticel, dulce şi parfumat cu
ozon, adie încetişor. Uşa de la intrare se mişc abia v zut.
((
cucoan .
Casa doamnei Nachtigal nu-i pe şosea. Mai înainte de-a ajunge - Allo! – lansez eu o chemare, cu ochii zgîi i la cl tinarea uşii.
la podul cel mare de la Posada, pe dreapta se face un drumeag Dar nu-mi r spunde nimeni. Urc cele patru trepte ce duc spre
ce urc pe coast -un drum prost şi plin de hîrtoape-, iar pe el, verand . Abia acum sînt în stare s conchid c uşa a fost l sat
în sus (dup cum îmi explic un b ştinaş) mai trebuiesc c lca i întredeschis , iar adierea vîntului îi imprim acea mişcare de
înc vreo doi kilometri. du-te-vino.
Bombi a rezolv cu succes dificultuosul traseu. Drumeagul se De pe veranda spa ioas , îmi arunc privirile împrejur. Nu z resc
propteşte (şi se termin în acelaşi timp) într-o poian altceva decît priveliştea înnebunitor de frumoas a
înconjurat de br de , pini, molizi şi alte conifere necunoscute panoramicului Posadei. V ile şi v ioagele sc ldate de lumina
mie. Dincolo de un pîlc de specii lemnoase asem n toare, se crud a soarelui supraîncins îmi dau onorul cu miile de suli e
piteşte şi casa cu pricina. ale brazilor.
Acoperişul roşu, parc dat cu boia, este învelit cu igle noi, Prind curaj şi împing c tinel uşa. Dau într-o înc pere uriaş . Aş
sp late recent de ultima bur de ploaie. Construc ia are şi un putea s m -ncumet a zice c -i un fel de „living-room” (sau
fel de etaj. Nu se poate spune c -i o vil , din cele care se „liverpool”, cum zice prietenaşul meu, Nae-Nicolae, cel mai
mare „trombonist” al secolului, unul din cei mai înzestra i
întîlnesc la Sinaia, ci-i o cas ca toate casele, cu singura
povestitori în via , din p cate numai oral, fiind prea leneş a-şi
deosebire c se afl izolat în mijlocul p durii. Asta m face s
aşterne pe hîrtie fantasticile sale ispr vi). Înc perea e cît un
clocotesc de cele mai entuziasmante speran e.
hambar, plin de mese şi de scaune tapisate cu es turi
Dup ce ajung cu chiu cu vai în fa a casei, opresc motorul. Nu na ionale. Pere ii sînt acoperi i de blide, c ni şi alte produse ale
exist nici un fel de împrejmuire. Numai p durea care fream t ceramiştilor locali. Pretutindeni se l f iesc fel şi chip de
))
încînt tor. La un moment dat, fream tul creşte în intensitate. ştergare, n frame, carpete policrome. Dou bufete înalte, cu
Ca un ceainic electric, care începe s fiarb . Îmi fierbe, de fapt, etaj, ca pe vremea lui Pazvante, îmi atrag aten ia. Sînt pline cu

pahare şi p h rele, ceşti şi ceşcu e, clondire şi garafe, ulcioare În gr dinu a din spatele casei, sub o salcie pletoas (aici, la
şi ploşti, ou încondeiate, c r i de joc şi de citit (mai pu ine), munte?), pe-un fotoliu de nuiele împletite, cu spatele la mine,
precum şi cîteva sticle purtînd etichetele domnului „Johnnie zace o mogîldea . Cu o m su în fa , iar pe m su ... o cutie
Walker”. Spre mirarea mea, sînt absolut goale. de table şi-un motan. ((
Peste tot, o cur enie ca-ntr-o biseric de ar . Linişte ca în Momîia din fotoliu pare atît de absorbit de lupta pe care o
vechile beciuri cu vinuri bune şi cocîrjate de ani. În fund, pe poart împotriva invizibilului adversar, încît nici nu m
peretele din dreapta, se distinge o uş . O deschid precaut. D învredniceşte cu-o privire, cît de sumar ar fi ea. D mai
spre un soi de vestiar. Cuiere cu haine. O lavi pe care zace un departe cu zarul.
mald r de covoare şi, alinia i lîng zid, cinci cai... de lemn.
M apropii şi emit pe ultrascurte:
R mîn cu gura c scat . Sînt cai de lemn, ca la Moşi, sclipind în
- Hm! Ghm!
fel şi fel de culori. Constat, dup o sumar examinare, c sînt
chiar c lu i de bîlci, pe care cineva – vrînd s manifeste umor - - F -te-ncoace, dom’le Conan. Un picu de r bdare, c-am
îi foloseşte drept cuiere. F r s vreau, ating un c lu , iar ispr vit numaidecît…
acesta porneşte s -şi clatine capul pe care se afl o p l rie de
R spund politicos invita iei, p şind în direc ia glasului din
dam , din acelea cu pene şi zarzavaturi, cum purta bunic -mea
fotoliu. Cam r guşit, cam dogit, dar destul de agreabil.
în ’77, cînd l-a aiurit pe tata Petre, bunicu-meu, de-a dat
naştere numeroasei familii a Comanilor. O singur dat mai zuruie cu zarurile. Apoi mogîldea a începe
s se ridice din fotoliu. Se ridic şi nu se mai termin .
M retrag numaidecît din straniul depozit de vechituri.
Cred c are vreun metru şi optzeci, peste o sut de kile, şi-n
Ies pe verand , cobor treptele şi decid s dau ocol cl dirii.
jur de şaizeci de ani (cu-o toleran de cinci, bineîn eles în
Trebuie s fie cineva la buc t rie, c n-or fi abandonat casa.
plus). Femeia care se uit la mine intrigat – şi nu ştiu ce-o
Cum fac col ul zidului, aud un zgomot ciudat. Parc zuruie mir atît - seam n uluitor cu portretele Agathei Christie,
cineva nişte pietricele într-o cutie de rezonan . Încremenesc publicate în presa ilustrat . Trupeş zdrav n, p rul
locului. Întind capul. Dar îl bag la loc, deoarece m aud alb-argintiu, f lcoas , sprîncenat , continu s m examineze ))
interpelat: en gros şi en détail, cînt rindu-m din priviri. S-o deranjeze
- Poftim, poftim, domnule Conan! De-o s pt mîn te aştept! cumva concuren a?

- Al Conan! Doamna... Nachtigal, dac nu greşesc? Nu?... - Cu chei, sau f r chei, hai s mergem s - i ar t odaia de
crea ie. Mi se pare c t lic eşti un fel de scriitor, nu-i aşa?
- În parte, domnule Conan, în parte. Mi-s doamn , recunosc,
dar nu Nachtigal pur şi simplu, ci Mari a Nachtigal, ceea ce-i Cînd o aud c m ia cu „t lic ”, îmi vine inima (şi bra ul) la loc.
altceva... Iar matale nu mai aveai nevoie s te recomanzi. Erai
De unde mai întîi m speriasem, datorit enigmelor pe care mi
((
aşteptat. Deci, s recapitul m: Mari a Nachtigal...
le propusese vizitarea (par ial , ce-i drept) a locuin ei şi
- M rog, cum dori i dumneavoastr ... înf işarea neobişnuit a propriet resei, acum m simt mai
bine, mai deconectat.
- Nu cum doresc eu, ci aşa cum m-a procopsit soarta,
lipindu-mi numele sta, dup b rbatu-meu, nu i-ar fi rîna Îmi place cucoana asta, b rb toas şi autoritar .
uşoar !
Ne deplas m spre intrarea din fa a cl dirii, urm ri i de
- Atunci renun s v mai exprim condolean ele mele. Tudori -nene.
- Nici nu era nevoie, domnule Conan. Mi-s mai liniştit f r Cînd îmi vede „Bombi a” (şti i şi dumneavoastr cum se
mîndre ea mea de b rbat. prezint un „Fiat”-600) şi se mai uit o dat la mine (n-ave i de
unde s şti i cum ar t, dar ar t foarte bine, in s v asigur),
- Ierta i-m , dar...
doamna Mari a Nachtigal emite un sunet dificil de redat în
- Nu te iert, dom’le, ce s te iert! De-o s pt mîn te aştept, iar scris, dar uşor de interpretat. Era clar c nu-n elegea cum de
dumneata nu dai nici un semn de via . putusem înc pea în minusculul meu bolid.
Ca s -mi anihileze nedumerirea, din care se pare c -s Pîn s -şi revin , în drumul spre verand , i-am expus
incapabil s m extrag, îmi ia mîna şi începe s mi-o scuture: minimalele preten ii ale unui scriitor ajuns în pragul
- Aşadar, s fim cunoscu i: Mari a Nachtigal... Şi numai aşa neurasteniz rii.
s -mi zici, c-altminteri m superi... Iar dînsul e Tudori -nene, - Dom’le Conan, n-are nici un rost s - i mai faci griji. Aici ai s
motanul meu personal. te sim i ca la mama-acas . Po i s -mi spui şi pe nume: Mari a
Cu falangele zdrobite şi bra ul dislocat, m trezesc numaidecît m cheam . ))
din starea de prostra ie: Nu m prea încînt perspectiva oferit de madam Nachitgal,
- O Key, coan Mari o! E bine?... c ci n-are de unde s ştie cum m sim isem eu la maic -mea.

Coana Mari a surprinde ezitarea mea şi completeaz : care stau la mine şi cîte-o var întreag ...
- Te rog s -mi acorzi toat încrederea. Cînd zice Mari a Simt c -mi înghea spinarea, în ciuda celor 25 de grade
Nachtigal una, aşa o s fie. Am dispozi ii s m ocup de de-afar .
dumneata... şi n-am putin a s m dau înd r t.
- Cum? Mai ave i chiriaşi?
((
Imediat mi se aprinde becul de control:
- P i, de ce nu? Din ce s tr iesc? Dar nu- i face griji, dom’le
- Cine mi-a re inut camera, coan Mari o? Ba i-a mai dat şi Conan, odaia dumitale e ferit de zgomot.
indica ii...
Peste cîteva minute, m conving c spune adev rul. Cel pu in
Doamna Nachtigal m priveşte pe sub sprîncene. Rumeg ceva deocamdat . Odaia e înc p toare. La etaj. Dup spusele ei, e
în gînd, tace cîteva clipe, apoi m l mureşte: singura b tut de soare în tot timpul zilei. Pe culoarul etajului,
mai sînt dou uşi. Îns la o distan care m îndrituieşte s
- Iart -m , dom’le Conan, dar nu pot s spun, aşa c
cred c nu voi fi deranjat de eventualele zgomote dinl untrul
descurc -te singur. Pare-mi-se c scrii romane de- lea
înc perilor aflate în spatele lor.
poli iste, deci ai s dezlegi misterul f r ajutorul meu.
M deranjeaz totuşi chestia cu persoana enigmatic – atît de
- Coan Mari o, s - i intre bine în cap, eu nu scriu romane
enigmatic şi capabil de-a inspira team , încît coana Mari a
poli iste, ci c r i de aventuri, şi-astea-s alt mîncare de peşte.
nu se-ncumet s -i dezv luie identitatea - care se ocup de la
Şi nu-mi plac nici enigmele...
distan de condi iile mele de crea ie.
- Treaba dumitale, dom’le Conan, dar nu vreau s pierd
Nu-mi r mîne decît s m supun. C ci totul e soart şi destin,
încrederea de care m bucur înaintea persoanei respective. Mai
iar restul fatalitate (dup celebra afirma ie a unui cunoscut şi
ales c semn tura-i indescifrabil . Am r mas v duv , f r nici
titanic dramaturg cîmpulungean).
o posibilitate de cîştig. Ce mai scot şi eu cu închirierea de
camere, pe vreme de var . Hahalera de Nachtigal a fost un
vagabond, m-a l sat f r sfan , nu s-a învrednicit şi el s
munceasc pentru o leaf , ca tot omul, s am şi eu o
pensioar , cît de mic . Nu prea vine lume mult la mine, c -i
))
departe şi cam la fereal , dar sînt cî iva bucureşteni credincioşi,

4. JOCURI DE HAZARD - Chiar table juca i în gr dini , sub salcie?... C n-am v zut
aşa ceva, s joace cineva table singur!... Sau o fi vreun alt joc
pe care nu-l cunosc?
Am ispr vit cu desc rcatul „Bombi ei”.
- Chiar table, dom’le Conan! Cu ele m-am ales, dup atî ia ani ((
Nu ştiu ce m-aş fi f cut f r ajutorul (deosebit de eficient) al
tr i i cu nefericitul la de Nachtigal, cel mai mare tablagiu pe
doamnei Mari a Nachtigal. Dac stau şi cuget mai adînc, cred
care l-am întîlnit vreodat . M b tea de m snopea. Dup ce
c era în stare s care de una singur şi „Fiat”-ul 600, cu tot ce
s-a pr p dit, nu m mai bate nimeni, pe toat Valea Prahovei.
era în untru.
Nu se mai încumet s joace cu mine nici contabilul fabricii de
Maşina de scris m aşteapt pe mas . O mas mare, cît toate ciment de la Comarnic. Şi- sta a fost om la via a lui, care a
zilele. Hîrtia, un top de-o mie de file, st de paz lîng ea.
studiat tablele la cafeneaua lui Kiriazi, de pe Şelari.
Gumele, „cariocele”, creioanele au primit reparti ie într-un blid
colorat. C r ile (cîteva „Série Noire” şi vreo cinci sau şase Parc aud undeva, în mine, un declic. Simt un curent (electric)
„Masque”) şi-au g sit ad post la capul patului. Şi, spre norocul care îmi str bate toate tranzistoarele. Gata! Ia s vedem şi noi
meu, este un pat pe dimensiunile mele. ce ştie şi ce-nvîrteşte madam Nachtigal, cu zarurile ei... Barem
o partid , dou . Dup aia, m pun pe scris.
Totul era gata. Gata de pornit pe drumul spinos al crea iei.
Dar mi se pare prea devreme s m apuc numaidecît de lucru. - Nemaipomenit! Iar ai dat şase-şase, coan Mari o?
Nu m simt „în mîn ”. - Ce-s eu de vin , dom’le Conan! Aşa-i jocul. Dai cu osul şi
Şi-apoi, chiar din clipa cînd am auzit-o pe madam Nachtigal joci dup cum î i porunceşte. Os din genunchi de lele...
jucînd table în gr din , de una singur , m tot fr mînt un - N-am mai v zut aşa noroc... Ia mai uit -te, coan Mari o, pe
gînd, un soi de zgînd real alergic , stîrnit de zuruitul
hîrtie. Cum st m?
zarurilor.
Deoarece coana Mari a se preg teşte s p r seasc odaia, pe

- P i st m bine. T lic ai trei partide, şi- lea luate la musta , ))
iar eu şapteşpe.
care mi-a dat-o în primire, m pune dracul s-o întreb.
- Şi cu asta or s fie optsprezece, dac mai dai o purcea de

şase-şase... doamnei Nachtigal, ne tot înverşun m s d m cu zarul. Nu zic

c joac prost, coana Mari a, dar prea e b ftoas .
- De data asta norocu-i de partea dumitale. Ai dou linii şi eu
tot dou . Hai, ia zarurile şi bubuie-le... Totul atîrn de Madam Nachtigal povesteşte întruna, turuie f r încetare, ca o
priceperea matale şi de voin a celui de sus... meli ... ((
- Care cel de sus, coan Mari o, c m-ai înnebunit! Ce, joac şi - Şi uite-aşa, hahalera de Nachtigal a-ntins-o pe lumea ailalt
el table? Cînd îl ştie toat lumea c se ocup cu minuni! şi m-a l sat singur , s m descurc cum oi şti... Asta, dup ce
şi-a b ut banii cu feti ele, de şi-a vîndut şi instala ia de c luşei.
Îmi aprind iar şi o igar . Cred c -i ultima din cel de-al doilea
C dintr-asta tr ise o via întreag . Rotea c luşeii pe la toate
pachet. Arunc zarurile într-un pahar, le scutur de le ame esc, le
bîlciurile şi iarmaroacele din ar . Se-ntorcea acas dup trei
zvîrl şi:
sau patru luni de h l duial pe cine ştie ce coclauri. De cum
- Trei-trei... fir-ar ale dracului de zaruri... C nu putea s ias sosea, îmi tr gea un toc de b taie – noroc c nu-mi puneam
un cinci-cinci! D şi matale, coan Mari o, poate- i cade vreo mintea cu el, c n-avea nici cincizeci de kile, cu haine cu tot,
dubl , şi-atunci s ştii c sparg cutia de table... ba şi cu palton -, dup care se punea pe b utur şi pe table.
Madam Nachtigal nu se las rugat . Privesc n uc şi urlu: i-am mai spus c de la el am înv at s dau cu osul leli ei...
- Şase-şase! Asta-i culmea!... S dai a doua oar şase-şase, s - Şi din ce pricin s-a pr p dit, coan Mari o?
ai toate pulurile la cinci şi s le sco i ca din oal ! V d c lucrezi - P i tot de la domnişoarele lui i s-a tras şi moartea... Se
mîn în mîn cu cel de sus... Gata! Ai luat-o şi pe-asta! Trece încurcase cu o feti de la Azuga, gestionar la un bufet de
şi-a optsprezecea partid , madam Nachtigal, pilaf m-ai f cut! şosea.
Coana Mari a zîmbeşte pe sub musta , c are şi aşa ceva, nişte - L-a otr vit sau ce i-a f cut? – o întreb, gîndindu-m la nişte
must i de husar, albicioase, pesemne decolorate cu „Perogen”, posibilit i de roman poli ist.
dup care porneşte s aşeze la loc piesele, pentru partida
- Aiurea! Cu ce s -l otr veasc ? Cu bere?
urm toare.
- Atunci nu-n eleg, cum a putut s -l dea gata! ))
- Dac stai numai cu nasul în c r i! Nachtigal a fost b rbat la
De la patru dup -amiaz , de cînd am sosit la domiciliul via a lui. Din zorii zilei, cînd se scula, d dea fuga la ea, la prînz

venea înd r t, s m nînce, ca s nu-i fac leia pagub , f r s mai fie nevoit a bate drumurile Azug i.
dup -amiaza alerga iar şi la ea, seara se-ntorcea s cineze la
Pesemne c madam Nachtigal regret totuşi dispari ia
mine, iar noaptea gonea din nou la Azuga şi-abia dup miezul
prematur a c luşarului, c ci îşi continu spusele cu privirea
nop ii venea cu-o ocazie la Posada, s se culce. Şi, iac-aşa, a
înnegurat de amintiri: ((
inut-o în chipul sta pîn l-a doborît oboseala. Cînd şi-a dat
duhul, vl guit de puteri, sl bise ca un îr, abia de-şi mai inea - Dracu m-a pus s -mi iau om în cas , cules de prin bîlciuri.
pielea pe oase. Nici înainte vreme nu fusese prea zdrav n, c Acum s-a dus, fir-ar el s fie, parc -l v d cum îşi roteşte
nu d deai nici dou parale pe el, de pirpiriu ce era. Dar avea pe iepşoarele prin crîngurile şi toloacele raiului... c-or fi avînd şi
dracul în sînge. B rbat, nu glum . ele un rai al lor.
- Bine, dar cînd l-ai luat, nu ştiai cîte parale îi face pielea? - Iart -l acum. Nu-l mai blestema. Şi-a purtat şi el crucea, cum
i-a fost dat. Nici cu mata nu i-o fi venit prea uşor.
- P i cum s nu! Tocmai de-aia l-am şi dus înaintea popii, de
l-am trecut la ortodoxism. L-am cunoscut la dr gaica Buz ului. - Iaca-na! Tronc Mari o! O ziseşi! D-ap i cum aşa? C l-am
Chiuia şi juca n zdr van, ca apucat. Î i venea s -l m nînci din inut numai în puf. Şi bani i-am dat, şi b utur , şi-i g team
ochi. Mi-a pl cut de el. I-a pl cut şi lui de mine, c nu eram de numai gîşte îndopate.
aruncat. Şi mi-a mîncat tinere ile. - Ce s -i faci, coan Mari o, mai înnebuneşte omul la
- Las , coan Mari o, c nici acum n-ai ispr vit cu ele. V d c b trîne e!...
eşti în puteri... - Care b trîne e? În ziua cînd l-am înmormîntat, peste pu in se
- Ce tot m -ncîn i, dom’le Conan, min i şi t lic de parc -ai fi vor împlini nou luni, trebuia s -şi serbeze ziua de naştere...
scriitor... Am s rit de şaizeci, gata, acum sînt bun de dat în Pornea pe 47 de ani!...
primire... S m fi v zut cu cî iva ani în urm , te l sai de Madam Nachtigal schi eaz un fel de smiorc it, se şterge la
romane... col ul ochilor cu batista, şi se preg teşte s dea din nou cu
La gîndul pe care mi-l sugereaz madam Nachtigal, simt c m zarul.
trece un fior prin şira spin rii. Încerc s mi-o imaginez la 45 de Aştept încordat, s v d ce rezult dup o pauz atît de ))
ani. Trebuie s fi fost tanc de asalt. Norocul c luşarului c -şi melodramatic , saturat de amintirea b rbatului disp rut în
f cea veacul mai mult prin ar . C-altminteri îşi d dea duhul, condi ii mai mult decît tragice. Mai ales c era mai tîn r cu vreo

treisprezece ani. lîng picioarele m su ei. Mutantul, c ci ce altceva ar putea fi,

dac nu un mutant de pe alt planet , declar în gura mare:
Coana Mari a îmi anun satisf cut :
- Lucky-Lucky! Sper c-a i auzit de numele sta.
- Na!... Din nou dubl ... doi-doi!
Dumneavoastr nu mai ave i nevoie s v recomanda i, c ci am
((
Se vede c nu m-am enervat îndeajuns. De-aia nici nu-mi
ascultat de sus cum v cheam . Cînd am aflat cine sînte i,
merge zarul. Nu face nimic. Am rezisten şi... finiş!
m-am gr bit s cobor. M-am împiedicat, şi-am sosit dup cum
Mi-a venit rîndul. Dau şi eu. a i v zut... Mare noroc s v cunosc. V-am citit şi v ador.
„Buldogul din Bascketville” m-a l sat u ! Ce s mai spun de
Dar nu mai apuc s v d ce-a ieşit. Cl direa se cutremur din
„Ochii doctorului King-Kong” sau de „Asasinul cînt la
temelii. Am senza ia c se pr buşeşte peste noi etajul. În
magnetofon”! Literatura anglo-saxofon este pasiunea mea.
living-room-ul unde joc table cu madam Nachtigal, se
Edgar Wallax, coni a Aglaia Cristis, maestrul Şerlac, ce s mai
pr v leşte un bolid, stîrnind o avalanş de praf, de nu se mai
vorbim... şerifi, dom’le Conan, şerifi!
vede om cu om. Mai curînd aş zice c -i o rachet sol-aer-sol,
sc pat de sub controlul teleghidajului. M su a se r stoarn cu - Îmi pare bine...
picioarele în sus, iar tablele se r spîndesc peste tot, ca nişte
De fapt, înc nu mi-am revenit suficient ca s -mi dau seama
schije.
dac -mi pare sau nu-mi pare chiar atît de bine. Dar ce-aş fi
putut spune altceva?
5. LUCKY-LUCKY Se pare, îns , c pe individ nu-l intereseaz umoarea mea. C ci
bubuie în continuare, cu glasul s u de violoncel dogit:
Coana Mari a, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat, st mai - Lucky-Lucky, baroane, c-am v zut c semna i cu Sir, este şi
departe în scaunul ei, l sînd praful s se aşeze, pentru a putea el un nume. Cap de afiş. Solist vocal şi cînt re de muzic pop.
Atestat gradul II, de la Aria.
privi în tihn la dezastrul ce ne c zuse p cap. Îmi iau mîinile
de la ochi şi m „Urlatorele” arat formidabil.
uit la ea îngrozit. Dar madam Nachtigal,
neclintit , nemaipomenit de calm , aşteapt cu zarurile în
))
Este atît de înalt, încît b nuiesc c trece de 1,90 m. Ori e b lai
mîn . Iar eu privesc îngrozit la namila ce se ridic de jos, de de la maica natur , ori îşi oxigeneaz p rul (asta nu mai

conteaz ), fapt e c mald rul de paie pe care-l poart pe cap Madam Nachtigal, sim ind ce m nelinişteşte şi temîndu-se s
seam n a peruc de la o poşt . Ml diu şi lat în spate, cu nişte nu-şi piard un chiriaş de marc , se gr beşte s m
n dragi dintr- ia practici, de li se zice şi „blugi”, cînt re ul potoleasc :
arat ca venit de pe alt lume. C maşa portocalie, descheiat la
- Nu- i face griji. Z rghitul sta o s l l ie numai atunci cînd ((
to i nasturii – dac îi are -, îi dezv luie pieptul floc nos şi
am s -i dau eu voie, pentru c aici numai eu cînt. Şi fereasc -l
buricul. Am mai v zut „b ie i” din aceştia pe bulevard, dar ca
Dumnezeu s -i cînt eu una de-alea, de-ale noastre.
Lucky-Lucky rar mi s-a întîmplat.
Soarele îşi propune s apun dinspre Comarnic. Picteaz
Îşi scutur praful de pe blugi, r spîndind un nor poluant, apoi
sîngeriu norii de ciment care plutesc deasupra v ii şi pudreaz
se uit chiondorîş la madam Nachtigal care continu s tac
gros acoperişurile com rnicenilor. M uit pe furiş la ceas.
mîlc. F r s mai scoat o vorb , dispare în tromb , tot atît de
Aproape de şapte (19.00h).
inopinat precum a venit.
- Ai zarul, coan Mari o, haide, nu mai trage de timp!...
- Şezi blînd, dom’le Conan! – m intuieşte locului coana
Mari a, neîng duindu-mi s ridic m su a. Îi fac muzic de camer , încerc pu in agita ie, poate-poate
şi-o ieşi din balamale.
O pune dînsa pe picioare, aşezînd singur tablele la loc. M
priveşte înciudat , dup care rosteşte penetrant: Madam Nachtigal zuruie zarurile în pahar. Dar le azvîrle cu
mîn de lemn.
- Îi vecinul matale de la etaj. B iat de treab , n-am ce zice, dar
cam s rit de pe şine. Pare n tîntol sau face pe n tîntolul, asta - Formidabil, domnule! – exclam eu, deşi e ditamai cucoana. Iar
n-o mai ştiu, r mîne de v zut. Brezaia îşi spune Lucky-Lucky, ai dat cu şase-şase...
dar la Mili ie l-am declarat dup buletin, Lucic St n rîng ... - P i asta-i dubla care-mi trebuie mie?... Nu vezi c -i gherl ?
Nu ştiu ce soi de cînt re o fi, dar mai mult cînt la patefonul
- Cum s nu v d! Şi ce-i r u într-asta?
la de-i zice „mag”...
Madam Nachtigal depune eforturi vizibile s -şi p streze
Parc m-a lovit cu o cros în moalele capului. Demoralizarea
calmul. O v d c -i trage un picior lui Tudori -nene (motanul
începe s m macine. Îndr znesc s -i înfrunt privirile şi-i
ei personal), apoi trage de sertarul mesu ei şi scoate din untru
))
declar ritos:
o igar . De foi. Asta-i bun ! Abia dup ce-şi aprinde trabucul,
- Şi ce m fac, dac o s cînte toat ziua la magnetofon?

îmi dau seama de ce instalatorii fumeaz puturoşenii - Isaiia Finichi! Da i-mi voie s m recomand o dat ! Vechea
dintr-astea la lucru. dumneavoastr cunoştin . Imposibil s nu v reaminti i de
mine...
- Pîn-acu m-am st pînit, dar nu mai poci! Nu-mi dau voie s
fumez ia de la dispensar. Ce-o s fie? C şi ei trag din ig ri, Mai lucreaz de cîteva ori la mîna mea, în care timp (destul de ((
ca turcii... îndelung), încep s disting o fa rotund şi l t rea , turtit ca
un taler, asezonat cu nişte la e pline de rumeguş, cum se
poart de cît va vreme printre clien ii café-barurilor de pe
Pe la opt şi jum tate – între timp se întunecase de-a binelea şi marile bulevarde.
aprinsesem luminile -, cîştigasem şase partide. Numai din
Chipul înverşunatului mi se pare cunoscut. Isaiia Finichi? Parc
mar uri. Madam Nachtigal tr gea din ce în ce mai rapid din
am mai auzit undeva numele acesta. Individul este bondoc,
trabucul la poluant, de parc ar fi avut în piept un aspirator
poart şi el nişte blugi, întocmai ca Lucky-Lucky, numai c -s
„Record” şi nu pl mîni. Cu cît pierdea, cu atît îşi înte ea tirajul.
ceva mai slinoşi şi roşi; numeroasele curele şi cureluşe îi
Puf ia şi gîfîia ca o locomotiv „Pacific”, de dinainte de r zboi.
vrîsteaz vindiacul sub ire, prev zut cu multiple şi inutile
Cînd pornesc la cea de-a dou zeci şi opta partid , chiar în clipa fermoare. De curele atîrn cîteva aparate fotografice, vreo trei
cînd dau un şase-unu (poart d rîm toare!), m orbeşte o sau patru, un mega-flash japonez, nişte exponometre, precum
explozie de lumin . şi alte ustensile moderne din dota ia unui fotoreporter
N-am ce zice, liniştit oaz de crea ie mi-a g sit binef c torul contemporan.
meu din umbr . Duşmani îmi închipui c n-am, aşa c Ne-a fotografiat prin surprindere. Înc mai are aparatul în mîna
nu-n eleg seria de fenomene ce vor s m scoat din priz . stîng . Se uit prelung la mine, contrariat c nu-l recunosc.
- P i, n-a i colaborat la noi, la „Actualitatea”, cu reportajul la

6. ISAIIA FINICHI de la Sibiu?... Crima din strada Haller!...
În sfîrşit mi se aprinde dioda. Cum s nu mi-l amintesc? E unul
Pîn s -mi recap t vederea, m pomenesc luat de mîn şi

din cei mai aiuri i fotoreporteri ai „Actualit ii”. Omul care ))
fotografiaz orice şi oriunde. Dar cu la ele care-i curg de-o
cineva începe s pompeze cu ea, gata s mi-o dejghineze din
parte şi de alta a capului, nu mai seam n deloc cu persoana
um r.

pe care o v zusem la redac ie. Numele, ce-i drept, i-l uitasem, mere coricove. Mereu se ine de tîmpenii dintr-astea. Nici
deşi nu-i un nume obişnuit. nu-mi dau seama ce-o tot fi învîrtind cu aparatele alea. Ce
fotografiaz ?...
- Ce mai faci, dom’le Finichi? Ce meştereşti pe-aici?
- Vacan ier, dom’le Conan, vacan ier. Aici îmi petrec totdeauna
Începe s m chinuiasc foamea. Sîntem la a treizeci şi treia ((
partid . Bineîn eles, cîştig în continuare. Am deschis fereastra,
concediul. La madam Nachtigal... de ani de zile...
s nu murim asfixia i de trîmbele de fum pe care le azvîrle pe
- Şi-n fiecare an, îmi r mîne dator cu cîteva sute de lei... n ri coana Mari a. R coarea nop ii montane – trebuie s fie cel
Coana Mari a îi mai reteaz din entuziasm, furnizînd aceast pu in ora zece - r zbate în living-room şi ne înv luie pl cut.
informa ie ce nu pare s -l bucure din cale-afar . Acum mi-e foame de-a binelea. Pe neaşteptate, îmi amintesc
- Vai de mine, venerabil doamn , dar pîn la urm nu vi le-am c n-am vorbit nimic cu madam Nachtigal în privin a mînc rii.
achitat? De fapt, nici în privin a preten iilor materiale pentru odaie.
- Sigur c nu! Şi mai sl beşte-m cu venerabil , c tot nu- i Atac direct:

reduc din datorie. De fiecare dat m aiureşti... ba c-ai ispr vit - Coan Mari o, pîn s -ncepem partida urm toare, ar fi cazul
banii, ba c mi-i trimi i prin poşt , c -mi vei face fotografii s discut m ni el despre costul g zduirii şi-al hranei... Eu in
pentru ei, de parc aş avea nevoie de fotografiile matale acum, regim, aşa c n-o s ai prea mult b taie de cap...
la vîrsta mea. De ce nu m-ai tras în poz cînd aveam şaptezeci
- Vai de mine şi n-ai luat nimic în gur de cînd ai venit! Ne-am
de kile şi treizeci de ani?... Ştii ce, dom’le Sic , te-aşteapt
l sat fura i de afurisitele astea de table. S - i dau s guşti
cineva afar ... nu vezi c sîntem ocupa i?...
ceva?
Madam Nachtigal se poart cu el cam aspru, dar sever (dup
- Nu v-aş refuza! Mi-e o foame atît de cumplit , încît aş înc lca
cum obişnuieşte s zic tanti Rali a). În doi timpi şi trei mişc ri,
bucuros regimul de sl bire...
îl evacueaz din living-room. Şi în r stimp ce Isaiia Finichi se
plaseaz pe-o orbit mai îndep rtat , coana Mari a îmi F r s -mi mai comunice ceva în privin a problemelor
dicteaz autoritar: materiale, madam Nachtigal d fuga spre
living-room-ului. Cu toat trupeşia, coana Mari a se mişc ca o
fundul ))
- Hai, dom’le Conan, mut - i şase-unu la pe care l-ai dat, c
zvîrlug . Pesemne c s-a îndreptat spre buc t rie. Dar peste
ne-apuc noaptea... Las -l pe Sic . M-am s turat de el ca de

cîteva secunde, se întoarce cu mîinile goale. - Cu mînc rurile pe care i le-am enumerat, trebuie s sl besc.
Cum am f cut de m-am îngr şat, asta-i alt poveste... Dar în
O privesc nedumerit.
clipa de fa , sînt în stare s ron i şi fier-beton de 0,5...
- Pu intic r bdare, c vine cît ai zice peşte!... La urma urmei,
ce-ai voie s m nînci, dom’le Conan? Zici c ii regim, dar ar i
Regimul îl începem de mîine! ((
Între timp, madam Nachtigal d duse la o parte tablele şi
cam voinic, eşti destul de împlinit, ca s spun aşa... Cu odaia, o
întinsese o fa de mas , pe care aranjeaz grijulie dou
s ne împ c m noi la pre , cu un pol şi jum tate pe zi te-ai
tacîmuri şi nişte farfurii. La vederea opera iunilor, încep s m
pl tit... Dar cu mîncarea, trebuie s v d mai întîi ce pofteşti...
treac sudorile. E clar, fac o criz de hipoglicemie. M uit în
- Coan Mari o, dac ai la îndemîn o oaie, e bine s-o tunzi, nu dreapta şi-n stînga, dar nu observ nimic care s -mi combat
s-o jupoi! Cum s - i dau 30 de lei pe zi? Ce, eşti hotel de lux? simptomele.
Ai telefon, portar, regie, bar de zi şi bar de noapte? Hai s fim
Pîn şi coana Mari a începe s dea semne de nervozitate:
serioşi! Mai mult de-un pol nu se merit ...
- Ce moşmondeşti acolo, Bil ? Nu mai vii o dat ?
- Stai blînd, dom’le Conan, ne-nvoim şi cu un pol, mai ales
dac o s r mîi mai mult vreme... Şi ce rîvneşti s m nînci?
- Mai nimica toat , madam Nachtigal! Diminea a, un ceai de 7. HANIBAL CERTEGA

sun toare, amestecat cu muşe el, tei şi trandafiri, pe care i-l
dau eu, gata mixat, apoi nişte brînz de „veci” (c-aşa îi spun
R cnise atît de însp imînt tor în direc ia buc t riei, încît
eu), la prînz, o sup de zarzavat, strecurat , o buc ic de
înf işarea noului venit, care soseşte cu tava, nu m mai sperie.
carne fiart sau fript la gr tar, ceva fructe, iar seara, la fel ca
diminea a. Mezeluri şi toc turi nu folosesc, cafea mi-am adus Strania apari ie este într-un trening albastru, din cele pentru
în geamantan, pîine n-am voie decît 100 de grame pe zi, aşa gimnastica de stadion. Ochelarii sînt cei mai formidabili pe care
c , vezi, nu-i cine ştie ce... mi-a fost dat s -i v d vreodat . Au o ram atît de groas , încît
nu i se mai distinge jum tate din fa . Aşa cum este ras pe cap,
- Şi cu regimul sta reuşeşti s te men ii la nivelul actual? S
nu-mi spui c -i aşa, c te şi cred! Mari mincinoşi sînt şi graşii
îmi sugereaz un Yul Brynner la şaizeci de ani. De altfel, chiar ))
atît pare s aib . P şeşte şui, anchilozat de cine ştie ce
ştia, dom’le Conan. Şi f r s fie scriitori. Barem eu m nînc pe
str vechi reumatisme. Iar şor ul de buc t rie, pe care şi l-a
fa , nu spun c m îngraş din pricina regimului dietetic...

înf şurat deasupra treningului, îi confer un aer Fasole b tut ! Cu ceap pr jit , înotînd într-un ulei purpuriu,
ştiin ifico-fantastic, de mar ian r t cit într-o Sahara montan . de cît boia fusese pres rat deasupra. Plus gogoşari! Mari cît
Dup ce pune tava pe mas , îl v d c se şterge pe mîini cu un nişte pepenuşi. Şi castraveciori! Mititei şi brobona i,
şervet scos din buzunarul şor ului şi-mi întinde dreapta: sc ldîndu-se printre m rarul şi c eii de usturoi din moarea ((
pişc toare la nas.
- Îmi permite i, doctor Hannibal Certega, vecinul
dumneavoastr de pensiune şi vechi amic al doamnei Pornesc s m jeluiesc. Bineîn eles pentru a m împ ca singur
Nachtigal... Am aflat c sînte i scriitor, m bucur nespus, cu cu conştiin a mea de pacient ascult tor.
atît mai mult cu cît n-am citit nimic de dumneavoastr .
- Coan Mari o, s-a dus dracului regimul de sl bire... Cum s
Doctorul „Bil ” Certega r mîne în picioare. Coana Mari a tace. m nînci din minun iile stea, f r pîine? Ce-o s zic ficatul
Nu d nici un semn c-ar avea de gînd s -l invite la masa meu? Dar colita?...
noastr . Continu s tac şi se uit la el ni el cam lung, tot aşa
- C multe boli mai ai şi t lic , dom’le Conan! – se mir
cum privise şi la cînt re ul de muzic „pop”.
pref cut madam Nachtigal.
- Las tava aici şi du-te la buc t rie, vezi s nu dea ceva în
Priveşte intrigat în jur, dup care explodeaz :
foc!...
- Cum? N-a adus pîinea? Bil , ce-i cu tine, nu i-e bine? Unde-i
Doctorul Hannibal Certega arat ca un cîine b tut. Buza de jos
pîinea?...
îi tremur de parc ar vrea s îng ime ceva. Se vede cît îi este
de greu s -şi st pîneasc revolta. Dar renun . Se mai uit o Pesemne c între coana Mari a şi doctorul Hannibal exist un
dat la mine, aşteptînd s scot vreo vorb . Dar n-am ce s -i sistem interior de telecomunica ii, c ci, chiar în clipa aceea, Bil
spun. Atunci, p şind la fel de şui, pleac înd r t spre tenebrele soseşte cu-o alt tav , acoperit c-un ştergar de cînep .
din fundul living-room-ului, acolo unde b nuiesc c se afl Uitîndu-se urît la silueta dejghinat a doctorului ce piere iar şi
buc t ria. spre buc t rie, madam Nachtigal dezveleşte tava, dînd la o
Madam Nachtigal, nep s toare, f r s dea vreo aten ie plec rii parte ştergarul înflorat.
doctorului Hannibal, pune pe mas cele aduse de „Bil ”. Lipie! Şi înc aburind . ))
Doamne Dumnezeule, ce m fac?... - Pe la noi se mai face, din cînd în cînd, şi pîine de cas . Bil

s-a n scut la Galiciuica, prin p r ile Calafatului, şi-o coace la Apoi îmi dau seama c s-a ridicat de pe scaunul ei. Se-aude un
est... E neîntrecut într-ale buc t riei. miorl it înfior tor. Tudori -nene trebuie s fie extraplat. Peste
o secund , r sun dou împuşc turi de revolver. Cam
Dup cea de-a treia por ie de fasole b tut , şterg farfuria atît
de conştiincios, încît mi-e team c doctorul Hannibal n-o s
estompate, de parc ar fi avut amortizor fixat pe eav . Apoi se ((
înal un r cnet însp imînt tor:
mai aib ce sp la. Gogoşarii şi castraveciorii s-au topit.
Aşijderea şi lipia.
8. MOGAM ŞI BIGAM
Parc m-am mai întremat ni el.
Coana Mari a face liber m su a şi întinde iar şi tablele.

- Pune- i la loc siguran a, c v snopesc în b taie,
- Îi d m înainte, dom’le Conan, doar n-ai s te culci cu
vagabonzilor!...
stomahul plin... nici nu se recomand ...
E glasul coanei Mari a.
- P i, cine mai poate dormi dup atîta fasole? – o aprob eu
cuprins de-un entuziasm absolut sincer, sim ind cum m Peste cîteva clipe, se aprinde şi lumina.
zgîrm zarurile în palm . Madam Nachtigal se afl în mijlocul înc perii. Sub piciorul
- Cine d ?... drept, coada motanului. Dinspre uş , doi indivizi se apropie de
ea, cu capul plecat, ni el cam speria i.
Cum îi are la îndemîn , vajnica mea propriet reas îi apuc de

Pe la 23.30 h, în clipa în care pornim o nou partid , aud afar
ceaf şi-i pocneşte cap în cap. Tudori -nene, viclean, profit
o maşin . Dup tura ia motorului, îmi dau seama c -i un IMS.
şi-o zbugheşte din odaie.
Bubuie o uş trîntit ... Paşi pe verand . Parc sînt mai multe
persoane. Se stinge lumina. În living-room a intrat cineva... - Acum v-a i g sit s v-apuca i de n zbîtii, nenoroci ilor? Cînd
s dau şi eu cu zarul?
- Sus mîinile! Nu face i nici o mişcare!
Şi porneşte s -i zgîl îie şi s -i scuture, de curge praful din ei
Brav femeie şi coana Mari a asta. Îmi şuşoteşte:
ca din nişte covoare date la b tut. Apoi îi îmbrînceşte spre ))
- Stai blînd, dom’le Conan! mine şi-mi l mureşte fişa necunoscu ilor:

- Chiriaşii mei... vecinii dumitale. Fii pe pace, dom’le Conan, nu Abia acum îmi dau seama ce-au fost cele dou împuşc turi
sînt la acelaşi etaj. Bineîn eles, v-a i dat seama dup bancurile care r sunaser în bezn . Se v d foarte bine întip rite pe
lor c vor s -şi dea aere de bulevardişti de Capital . obrajii fra ilor cu nume atît de neobişnuite. Sînt
Prezenta i-v la domnu’, tolomacilor, s -mi cunoasc şi dînsul nemaipomenitele scatoalce tr znite de coana Mari a. ((
pramatiile pe care le ad postesc în casa mea... Haida, haida, nu
Bigam şi Mogam au în epenit unul lîng altul. Se privesc pe
v mai codi i!...
furiş, ascultînd sp şi i avalanşa de vorbe slobozite de madam
- Flintaş. Mogam Flintaş... care v roag s -i ierta i gluma de Nachtigal. Le cresc, v zînd cu ochii, dou cucuie de toat
prost-gust... frumuse ea, de parc s-ar transforma în rinoceri. Mi se face
- Flintaş. Bigam Flintaş... mil . M decid s intervin:
Între cei doi fra i exist o diferen de cel pu in 30 de - Aud c sînte i bucureşteni, îmi pare bine de cunoştin , dar
centimetri. Pe înalt, bineîn eles. Sînt îmbr ca i destul de pute i s -mi spune i ce-nvîrti i pe-acolo? Barem înv a i ceva?
cur el. Şi, ceea ce m mir cel mai mult, sînt tunşi ca lumea, R spund amîndoi deodat , pe dou voci. Mogam e mai
f r la ele slinoase care s le atîrne pe grumaz, cum zic unii pi ig iat.
c-ar fi ultima mod de tonsur . Amîndoi poart blugi albi şi
- Electrotehnic , la profesional ...
c m şi cadrilate, de cow-boy. Seam n uluitor. Se uit la mine
Baritonul lui Bigam, cel mai scundac dintre fra i, se detaşeaz
oarecum stînjeni i şi întreb tori.
de la distan .
- Uite, dom’le Conan, cu de-alde astea se ocup dumnealor
Datorit vîrstei, îmi permit s -i chestionez:
toat ziulica. Numai de bîzdîg nii se in. Se vede cît de colo
c -s fra i gemeni. De fapt, îmi vin un fel de neamuri mai - De unde v-a i ales cu numele stea tr znite?
îndep rtate, dup o verişoar de-a doua. Pe vremea vacan elor - Tatanaşu, fir-ar s fie de nebun, c el ne-a pocit, pe via ...
de var îi iau la mine, în gazd . M-a rugat biata var -mea s
Mogam completeaz :
stau cu ochii pe ei, s n-ajung nişte haimanale.
Este mai mult decît limpede c madam Nachtigal vorbeşte

- Deşi era poc it, dintr- ia care nu fumeaz şi nu beau, ))
avusese totuşi dou neveste deodat , pricin pentru care l-au
pentru ei, şi nu pentru mine.
b gat şi la pîrnaie... de-aia l-a botezat pe frate-miu Bigam, ca

s se r zbune... Abia pe la unu din noapte am izbutit s scap din ghearele

neostoitei tablagioaice. Ispr visem meciul ca înving tor. Cu o
Interesant. Dar de unde l-o fi scos pe Mogam. Nedumerirea se
diferen de nou partide. Dac nu se pierdea unul din zaruri,
citeşte atît de limpede pe chipul meu, încît scundacul îmi
satisface numaidecît curiozitatea.
trebuia s stau pe baricade pîn diminea a. ((
În zadar s-a vîrît madam Nachtigal pe sub m su , pe dup
- Tatanaşu citea foarte mult. Îi pl cuser mai ales c r ile unui
canapeaua de lîng fereastr . Degeaba a umblat pe sub covor,
englez, unul care scrisese „Luna şi doi bani jumate”. Cred c -l
parcurgîndu-l pe sub toat întinderea (6 metri pe 4). Zarul,
cunoaşte i. Ca s -şi r scumpere greşeala f cut cu mine, l-a
nic ieri!
pocit şi pe frate-miu şi i-a zis Mogam. Iar func ionarul de la
starea civil n-a ştiut cum se ortografiaz ... aşa c l-a trecut în - Parc l-a luat dracu’, fir-ar s fie de os!...
actul de naştere dup ureche.
- Las , madam Nachtigal, cump r eu mîine cinci perechi de
zaruri.
N struşnica pereche fu expediat fulger la culcare. Madam Şi-mi dau cuvîntul, cu mîna dreapt pe piept.
Nachtigal, care, dup cum se vedea foarte bine pe obrajii lor,
Cu cea stîng , ascuns în buzunarul de la pantaloni, fr mînt
se ocupa îndeaproape de educa ia gemenilor, chiar foarte
zarul disp rut.
accentuat, m informeaz în continuare, spunîndu-mi c sînt
totuşi b ie i muncitori, cam tr zni i, dar strîng tori. Cu banii
aduna i din repararea televizoarelor, fiarelor de c lcat şi a 9. SIEGFRIED GATEREK
aparatelor de radio, îşi cump raser un IMS vechi şi tamponat.
Deoarece se pricepeau şi la mecanic , îl puseser pe picioare,
f cîndu-l chiar s şi mearg . Mai cu gaz, mai cu benzin ... Cu toate c madam Nachtigal se ofer s m conduc pîn la
odaia pe care mi-o repartizase la sosire şi în care m ajutase,
Necazul cel mare al doamnei Nachtigal era c se ineau numai
cu suspect bun voin , s -mi car bagajele, urc singur la etaj,
de pocinoage, încît o f cuser de rîs în toat Posada.
de cine ştie ce prelungiri la taclale, c
- Şi-acum, dom’le Conan, s -i d m b taie, c r mînem de
temîndu-m
slav Domnului, îi merge de minune.
meli a,
))
c ru ...
Coridorul este foarte slab luminat. Cred c becul, care spînzur

la intrare, n-are mai mult de 5 wa i. pe masa de lucru.
Dup ce vîr cheia în broasc şi încerc s-o r sucesc, îmi dau Orbit de lumin , închid numaidecît ochii. Cînd îi deschid, caut
seama c m ostenesc în zadar. Uşa este deschis . din priviri pe politicosul musafir nepoftit care-mi urase „bun
Nu în eleg nimic. Doar o încuiasem cu mîna mea, cînd

seara”, la ora unu şi jum tate din noapte. ((
coborîsem în living-room. În fotoliul pe care-l tr sese de lîng fereastr şi-n care
adormise (conform propriilor sale declara ii), zace un fel de
Bîjbîi pe perete. Unde-o fi întrerup torul? Oricît m str dui s
fantom . C ci nu v d ce altceva ar putea fi. Poart un halat de
dau de el, tot nu-l g sesc. P şind prin întuneric ca un orb, m
cas , din catifea verde-închis; capul îi este înfundat, pîn peste
îndrept grijuliu spre masa de lucru, unde îmi l sasem lanterna.
urechi, într-o scuf de lîn , iar gîtul îl are ascuns în faldurile
Cotrob iesc cu mîna prin bezn , ca un somnambul. Dau peste unui fular de mohair. Botoşeii de iarn , monstruos de mari
un fotoliu. De fapt, unicul fotoliu din odaie. Dar ce caut în (cred c -s m sura 48), fac ca picioarele s arate aidoma unor
mijlocul camerei? Parc st tea lîng fereastr . Încerc s -l labe de elefant. De ce s-o fi mascat în halul sta? Mai ales c
împing la o parte. Cu neputin . E greu ca un dulap. Pip i încet, noaptea de var este deosebit de cald . În spa iul dintre scuf
cu b gare de seam , s nu-mi betegesc degetele. Şi, deodat , şi fular nu pot desluşi decît o pereche de ochi iscoditori, verzi
mi se scald fruntea de sudoare. E cineva în fotoliul meu. S fie şi fosforescen i ca nişte l mpi de control pîlpîitoare, aşa cum se
mort? C ci nu se aude nici o suflare. Sar înd r t şi r storn pot vedea la unele aparate de radio, pentru selectarea optim a
taburetul de lîng mas . Nu mai sînt în stare s strig. M postului.
sugrum spaima. Fug spre uş . Pîn s ajung în dreptul ei, m
Oricît încerc s descifrez ceva din chipul vizitatorului, îmi este
intuieşte locului un glas hîrîit. Paralizez f r s mai fiu capabil
imposibil.
s fac vreo mişcare.
În disperare de cauz , îngaim şi eu:
- Bun seara, domnule Conan! De la ora opt v aştept. Se pare
c-am a ipit între timp. Se vede c sînte i un pasionat tablagiu, - Bun seara!
c ci nu-mi pot imagina c v-ar pasiona doamna Nachtigal... Altceva n-am fost în stare s g sesc.
Hai c -i bine! A înviat mortul din fotoliu, de vreme ce vorbeşte. - Pentru un scriitor de romane de aventuri, p re i destul de
))
În aceeaşi clip se aprinde şi lumina. Este lampa de birou, de blajin, domnule Conan! M aşteptam s reac iona i mai violent.

Mai dinamic. c nind din tocuri:
- P i, ce-a i fi vrut s întreprind? S -mi scot revolverul? N-am! - Îmi da i şi mie voie, Al...
Pot doar s -mi scot bricheta şi s -mi aprind o igar . În felul
acesta m mai liniştesc... C m-a i speriat, z u aşa!
- Conan, ştiu... – îmi taie el efectul pe care scontam foarte
mult.
((
- Îmi pare r u şi v cer cuvenitele scuze. Dar ineam foarte
De fapt, trebuia s ştiu... c ştie. Doar îmi rostise numele. Dar
mult s v cunosc. Înc de azi dup -amiaz am aflat c-a i
sînt atît de n ucit, încît am reac ii de întîrziat mintal. Şi, ca s
sosit. N-am vrut s v întîlnesc în prezen a unor persoane
nu m dezmint, mai comit gaf :
str ine... Aşa c mi-am permis s m instalez în odaia
dumneavoastr şi s v aştept. R bd tor cum sînt de felul meu, - Şi cu ce v pot fi de folos la aceast or ? Nu crede i c -i tîrziu
ce mai conteaz cîteva ceasuri de aşteptare în bezn ?... pentru formalit ile de prezentare?
Ce s -i r spund? Îmi aprind igara, m îndrept spre taburetul Inginerul Gaterek (tare ciudat nume!) porneşte s umble prin
r sturnat, îl ridic, m aşez şi declar pe un ton ca şi cum mi-aş odaie, de parc ar fi la el acas , se mai uit de cîteva ori la
fi cerut iertare de deranj... mine, cînt rindu-m din cap pîn în picioare, d oarecum
nemul umit din cap şi nu-mi r spunde nimic. Abia dup ce-mi
- Regret c v-am f cut s m aştepta i, domnule...
face un semn s m reaşez pe taburet, m învredniceşte cu un
- Inginer Siegfried Gaterek. Doctor în ştiin e tehnice şi chimie. r spuns:
Studii la Gand. Pensionar de vreo cî iva ani.
- Nu mi-a trecut prin cap, sub nici un motiv, c ve i z bovi la
În clipa cînd se prezint , se scoal ceremonios din fotoliu. Abia jocul la ordinar de table pîn dup miezul nop ii.
acum îmi dau seama cît este de deşirat. M dep şeşte cu cel
- Nu v d în ce m sur v poate deranja pasiunea mea pentru
pu in 20 de centimetri. Cînd îşi rosteşte ciudatul s u nume,
table şi, mai cu seam , în ce m sur trebuie s m simt în
Siegfried Gaterek, bate de dou ori din c lcîie, ca Erich von
culp fa de dumneavoastr , domnule inginer.
Stroheim în rolul mareşalului Rommel, din filmul „Vulpea
deşertului”. - S l s m la o parte acest aspect, domnule Conan! Este
M simt obligat – nu ştiu ce dracu m împinge - s m

penibil! Altceva m intereseaz : pentru ce v-a adus la Posada ))
doamna Nachtigal? Ce mai urm reşte? Nu-i este de ajuns c
recomand în acelaşi chip, ridicîndu-m de pe taburet şi
şi-a umplut casa numai cu lep d turi şi iscoade? Mai avea

nevoie şi de un literat?... und decît inginerul.
R mîn interzis. Gaterek trece în clipa asta pe lîng mine, de parc aş fi

invizibil. Îşi leag fularul la loc, din mers. Priveşte în gol.
- Cum adic ? S
nici n-o cunoşteam!...
m aduc madam Nachtigal? Dar pîn ast zi
P şeşte drept şi b os. Apoi dispare fantomatic, pe uş . Nu mai ((
înainte de a-mi ura:
Între timp se apropiase de mine. Dintr-o mişcare smucit îşi
- Noapte bun , domnule Conan. V doresc noapte bun ... dac
desface fularul, îşi dezv luie fa a şi... simt o nevoie cumplit s
va fi cu putin aşa ceva!...
sar de pe taburet. De la o ureche la alta, o cicatrice
înfior toare, roşie de parc ar fi fost preparat în bulion, îi
traverseaz gîtul zbîrcit şi cartilaginos. 10. NOAPTEA INSOMNIACILOR
M bîlbîi, totalmente blegit:
- Domnule inginer... domnule Gaterek... domnule... Înc sunt buim cit de întîlnirea cu inginerul Siegfried Gaterek.
Siegfried Gaterek îşi mîngîie nep s tor linia care-i decupeaz Dar consider c -i timpul s m culc, totuşi. Este trecut de unu
leg tura dintre cap şi trunchi. Pare adîncit în gînduri. M şi jum tate.
priveşte neîncrez tor. Apoi îngîn dubitativ: Cele dou serviete – gata s plezneasc de burduşite ce sînt -
- S fi i oare o victim a întîmpl rii? Posibil. Bine, fie şi-aşa! se odihnesc l b r ate pe masa de lucru, lîng maşina de scris.
Dar s nu uita i o clip c exist şi eu în casa asta de Ştiu precis c într-una din ele am vîrît – ce-i drept, la mare
schizofreni, c sînt mereu prin preajma dumneavoastr ... Fi i repezeal - cartea pe care o citeam. Din p cate, în graba
atent la tot ce v -nconjoar . N-am ce s v spun mai mult. Dar plec rii, luasem alt carte: „Nu le citi i noaptea”. O culegere de
ine i minte ce v-am ar tat. Asta-i tot. Deocamdat ... povestiri redactate şi selectate de Alfred Hitchcock. „Série
Noire”-urile şi „Masque”-urile de pe noptier nu m ispitesc.
- Bine... dar eu, eu... ce s fac... ce leg tur am eu cu toate
Sînt romane de curs lung (circa 256 pagini).
lucrurile astea?...
Degeaba m silesc s îns ilez o propozi ie coerent , nu-mi

Sting lumina l mpii de pe birou, aprind veioza, potrivesc ))
pernele şi m urc în pat. M uit cîteva clipe în tavan, încercînd
reuşeşte. Pesemne c emit şi recep ionez pe alt lungime de
s-adorm conform unei tehnici zen. Dar sînt prea tensionat.

Îns am şi eu metoda mea. Citesc o carte pîn adorm. Aşa c Ispr vesc „Noaptea insomniacilor”. 36 de pagini, cu liter mic .
iau cartea contraindicat de Hitchcock şi r sfoiesc la Dar somnul tot nu se prinde de mine.
întîmplare. Povestirea peste care nimeresc mi se pare
Înciudat, zvîrl cartea lîng pat. Sting veioza, decis s-adorm cu
interesant . Judecînd dup titlu, bineîn eles. Se cheam :
autoservire. Adic prin autosugestie, dup binecunoscuta ((
„Noaptea insomniacilor”!
metod a lui Coué. S num r şi s num r, spunîndu-mi tot
timpul c trebuie s adorm şi s num r mereu, pîn în clipa
cînd se va declanşa, de la sine, releul mult aşteptatului somn.
Nu-mi amintesc prea bine dac sta-i chiar procedeul
recomandat de Coué, dar n-are nici o importan . Principalul e
s dea rezultate.
Pe fereastr , constela iile m privesc intrigate.
Le întorc spatele. Şi încep s num r.
Am ajuns la 576. Dar tot n-am receptat vreo senza ie de somn.
Pe la 678, aud paşi pe coridor. Nu se mai aude nimic. T cere.
Dar îmi fac iluzii deşarte. La 702, se aud din nou paşi. Apoi,
iar şi linişte.
Nici n-apuc s-ajung la 713, cînd îmi dau seama c se încearc

la uş . Clan a se mişc încetişor. Apoi r mîne eap n .
Deşi sînt curajos de felul meu (în ciuda faptului c -s scriitor de

romane de aventuri), aprind veioza şi înh lanterna. Dar sînt
nevoit s renun la beneficele ei servicii. Orice lantern , şi înc
De obicei, la asemenea ore mici, adorm dup primele trei de tip proiector, nu poate func iona f r baterii. Sar numaidecît ))
pagini. De data asta nu-mi reuşeşte pasien a. Ştie Hitchcock ce din pat şi g sesc (uimitor de repede) cutia cu chibrituri. Scap r
spune. un b . Pauz . Nu se aprinde. Iau trei be e deodat . Se aprind,

îns explodînd şi frigîndu-mi degetele. De usturime, îmi scap in în mîna stîng ...
o expresie nu tocmai academic . Datorit crudit ii ei, cel pu in
Dar se pare c nu mai e nevoie s -mi luminez drumul cu
aşa îmi închipui, acel cineva o ia la fug din fa a uşii.
chibrituri. C ci iar şi apare luna dintre nori. Îşi picur razele
M reped în direc ia uşii. M împiedic de taburetul uitat în galbene-verzui prin geamurile dinspre verand . ((
mijlocul od ii şi m întind, cît sînt de lung, pe duşumea. De Living-room-ul este sc ldat de-o cea fosforescent ca şi cum
fapt, eu nu-s chiar atît de lung, ci mai curînd lat-rotund, dar ar fi un imens ecran de televizor defect.
aşa-i vorba din popor.
Numai fotoliul cel mare, cu sp tar înalt de jil domnesc, st
Ca o replic la manifest rile mele nocturne, jos, la parter, cred îndreptat spre verand . Parc -i cineva în fotoliu.
c la buc t rie, se declanşeaz o h rm laie nemaipomenit . Se
Şi totuşi, simt o prezen în living-room. Bineîn eles, alta decît
pr buşesc stive întregi de crati e, oale şi tingiri.
a mea.
Se produce îns o reac ie în lan , c ci peste o secund porneşte
Scap r un chibrit. Culmea. Se aprinde! Dar chibritul îmi frige
s tuşeasc motorul IMS-ului. Motorul str nut , d cîteva
buricul degetelor. ip...
rateuri, apoi se opreşte. Urmeaz o bubuitur de nedescris.
N-a fost o explozie, ci portiera maşinii. Peste bubuitul portierii, - Ajunge, nu mai aprinde i altul. C tot o s v frige i. Este
se mai adaug şi z ng nitul geamurilor de la uşa din fa a şi-aşa prea mult lumin !
cl dirii. Mişcare mare în casa asta! - Ce face i aici, domnule inginer? În toiul nop ii?
Nu-mi mai r mîne altceva de f cut decît s -mi iau inima în - Deşi cred c -i o problem personal , totuşi, am s v
din i. Deschid încetişor uşa. Scîr îie ca nişte ghete de r spund. Gîndesc. Dezleg enigme şi rebusuri, în gînd. Sînt un
pensionar. vechi şi consecvent insomniac. Luna m linişteşte. C ci am de
Coridoru-i pustiu. ce s fiu tulburat, domnule Conan...
Dar în aceeaşi clip , mi se pare c aud paşi în living-room. M - De ce nu lua i vreun sedativ, vreun soporific...
îndrept spre scar . - Nu accept s m droghez, domnul meu... Dac m-aş deda
Noroc c scara nu scîr îie. În schimb, e cufundat în bezn . tranchilizantelor şi somniferelor, mi s-ar sminti ra iunea. Iar
))
Caut cutia de chibrituri. Nu-i nic ieri. E şi normal, deoarece o somnul ra iunii naşte monştri... Şi nu mai simt nevoia altora,

c ci forfotesc destui în jurul nostru... Mai ales noaptea, cînd capete o turnur întrucîtva bizar . Şi faptul acesta nu m îmbie
începe s mişte totul. De-altminteri, v d c nici dumneavoastr la îngurgitarea de tranchilizante.
nu v g si i somnul. Şi v-am prezis lucrul acesta.
Mai bine s reiau num r toarea. O fi sau n-o fi chiar sistemul
- Scuza i-m . V las s asculta i mai departe şi s gîndi i. M lui Coué, asta nu mai are nici o importan . ((
duc la mine în odaie, poate izbutesc s-adorm.
Dar n-ajung s num r nici pîn la zece, c iar şi se trîntesc uşi,
- Sincer s v spun, m cam îndoiesc... Totuşi, v doresc, înc iar şi umbl cineva pe coridor, ba chiar mi se pare c disting o
o dat , noapte bun , deşi nu mai e mult pîn la ziu ... conversa ie undeva, la parter.
Întrerup num r toarea. Cred c sistemul a fost n scocit mai

11. RONDUL DE NOAPTE curînd pentru oameni s n toşi, f r nervi.
Se impune un rond de noapte prin casa doamnei Nachtigal. În

chipul acesta voi repara greşeala de-a m fi ocupat de table, în
Urc iar şi la mine în odaie, nedumerit de pînda la clarul lunii a
loc s fi cercetat dispozi ia locurilor.
inginerului Siegfried Gaterek.
Demontez bateriile de la tranzistor, le vîr în lanterna proiector
Parc l sasem lumina aprins . Constat c mi-a umblat cineva
şi-s gata de pornit în marea inspec ie. Nu mai încui uşa cu
prin lucruri. Cartea lui Hitchcock se afl pe noptier . Or eu o
cheia. N-are nici un rost, de vreme ce Gaterek a intrat ca la el
azvîrlisem pe jos. Şi-aveam şi motive. Din cele mai întemeiate.
acas . Lipesc îns o benti de leucoplast. Cel pu in s -mi dau
Servietele de pe masa de lucru sînt acum la picioarele patului.
seama dac sînt vizitat în lips .
Pe cine l-a apucat, oare, dragostea de cur enie? Cine îmi
deretic odaia acum, dup miezul nop ii? Care miez de noapte, Nu mai intru în living-room, c ci Gaterek trebuie s mai fie
c -i trecut de ceasurile dou (02.00h)! acolo, cu ochii zgîi i la lun şi urechile ciulite la zgomotele
ascunse ale cl dirii. De îndat ce cobor scara, o fac la dreapta
Al turi de „Nu le citi i noaptea” (volumul cu pricina), g sesc pe
şi m îndrept spre buc t rie. S vedem ce-a fost cu
noptier un tub de „Oblivon” şi un pahar cu ap . Ce, şi-au pus
zdr ng nitul acela de vase pr buşite.
în gînd s m adoarm cu orice pre ?
Din clipa în care p trund pe coridor, m tr zneşte un miros
))
Numai c , vorba lui Gaterek, de ce s m droghez? Nu m-ating,
ciudat. Parc e parfum de migdale. Pe sub uşa buc t riei, aflat
deci, nici de ap , dar nici de „Oblivon”. Lucrurile încep s

la cap tul oficiului de trecere, se strecoar o şuvi de lumin . - Domnule doctor, v rog s nu v sup ra i, dar pe mine nu m
mai mir nimic. Ce vre i, deforma ie profesional . Un singur
Bat la uş , ca orice om politicos. T cere; la maximum!
lucru m nedumereşte, totuşi. De ce nu doarme nimeni în casa
Ap s pe clan . Se mişc şi uşa. Nici m car nu scîr îie ca uşa de
la odaia mea. Deschid încetişor. Deoarece îmi vine cam greu s
asta? ((
Doctorul Bil tace. În schimb, îşi arat chipul. Scoate din şor ul
m strecor, aşa cum s-ar cuveni în asemenea situa ii, din
de nailon o cîrp şi-şi şterge ochelarii aburi i. Apoi începe s
motive binecunoscute renun şi m v d nevoit s dau uşa de
m examineze pe îndelete. Nu ştiu ce vede atît de hazliu, dar îl
perete.
v d c rînjeşte:
- Pofti i, domnule Conan, pofti i!...
- Or s v mai lase nedumerit şi-o mul ime de alte chestii...
Doctorul Hannibal Certega, în acelaşi deghizament de azi Dar acum, s m ierta i, nu-mi v d capul de treburi. Nu m pot
dup -amiaz , adic mai precis de ieri, c sîntem spre ziu , ocupa de dumneavoastr . Deşi îmi pare r u... O s ne vedem
treb luieşte deasupra maşinii de g tit. Supravegheaz o oal în mîine şi-atunci o s t inuim cît vom pofti...
care clocoteşte ceva. Ceva care abureşte şi eman un
Se simte cît de colo c doctorul Bil ine s m vad plecînd.
p trunz tor miros de migdale.
Dar tot singur pot s -mi dau seama c nu se îndeletniceşte, şi
M intrig un lucru. De unde a avut cunoştin c -s eu, din
înc în plin noapte de var , cu prepararea dulce urilor pentru
moment ce st cu spatele la mine?
iarn .
- Pofti i, nu v jena i... m-aşteptam s veni i!
Deci, trag concluziile de rigoare. M retrag discret, tot aşa de
- Şi de ce m-aştepta i, m rog, dac nu v e cu sup rare? discret cum am venit. M urm reşte îns , cu persisten ,
Îmi r spunde numaidecît. Tot f r s se întoarc spre mine. parfumul ciudat de migdale amare.
- P i, fiindc mi se p rea normal! Ce fel de scriitor a i fi, dac S vedem şi ce-i pe afar .
nu v-ar intriga nimic în „stabilimentul” coanei Mari a. Cum ar fi Dînd ocol cl dirii, nu observ nimic notabil. Cu-o singur
posibil s nu v intereseze persoana mea, doctor în medicin ,
cînd m-a i v zut f cînd pe buc tarul şi pe osp tarul doamnei
excep ie, destul de bizar . Dar la care m aşteptam. Dispari ia
IMS-ului!
))
Nachtigal?
Reintru printr-o uşi dosnic . Spre surprinderea mea, o g sesc

dat la perete. Şi iat -m , iar şi, într-un coridor. De ast dat Se ridic de la m su , mai cînt reşte o dat în mîn valiza şi se
mi se pare mai lung decît cel care duce spre buc t rie. De fapt, îndreapt spre uş , urmat de motanul ei personal.
trebuie s fie prelungirea aceluiaşi. Numai c-a fost desp r it
Cu toat greutatea mea, sar de la locul de observa ie ca o
ulterior, ridicîndu-se un zid înjghebat în prip .
veveri . M reped la prima uş din stînga. Deschid la iu eal . ((
De-a dreapta şi de-a stînga, patru uşi mari, vopsite în cafeniu. Intru. O las întredeschis , cît un fir de p r, s pot supraveghea
Trebuie c se deschid spre camerele celorlal i locatari. mai departe manevrele doamnei Nachtigal.
În fund, pe stînga, disting iar şi o uş . O întredeschid. Bag de Coana Mari a iese înt rîtat din camer . P şeşte pe coridor ca
seam c d spre living-room. Atunci o închid numaidecît la un elefant, nemai inînd seama de faptul c mersul ei face s
loc. Dezorientat, m gîndesc c-ar fi timpul s urc iar şi la etaj. duduie duşumeaua. Apoi trînteşte înfuriat , destul de
Dar, un zgomot neobişnuit m priponeşte locului. Parc se r sun tor, uşa din dos.
joac cineva cu nişte pietricele într-o cutiu de lemn.
Atît de însp imînt tor bubuie uşa, încît m sperii şi dau
Ciulesc urechile. Localizez rapid sursa. A doua uş din stînga. înd r t. M poticnesc de ceva moale şi m întind şi eu lîng
Şi-atunci, f r nici o ruşine, încalc o regul elementar de bun materia invizibil . Bineîn eles, pe jos. Înc nu ştiu ce poate
purtare şi – cu toate c mama m-a muştruluit de mic copil, reprezenta obiectul ce-a determinat c derea mea, c ci nu se
înv îndu-m c nu-i frumos s fac aşa ceva - m uit pe gaura vede nimic în bezna din odaie. Dar ştiu cum poate s arate
cheii. Îmi vine destul de anevoie s stau aplecat. acum, sub ap sarea kilogramelor mele. Materia nu se poate
vedea, dar se aude. Ba chiar mişc . Face şi „hîc!”. Mi se ridic
Doamna Nachtigal, îmbr cat de zi, st la o m su din
p rul pe cap, deşi m port tuns foarte scurt (8 milimetri).
mijlocul od ii. Sub m su , Tudori -nene. Gazda meştereşte
la o cutie din lemn negricios şi lustruit, ascultînd încordat la Dintr-un salt, sînt iar şi pe picioare. De groaz , aprind
zgomotul produs de con inutul cutiei. Este clar c nu ştie ce-i instinctiv lanterna. Şi se face lumin ...
în untru. Se îndîrjeşte îns , s determine natura zgomotului.
„Mii de pipe!” ar fi zis eroul unui bun roman foileton. Dar eu
Se vede cît de colo c -i nec jit de neputin a de-a deschide nu-s în stare s rostesc o singur vorbuli . C ci pe podea,
cutia. În cele din urm , renun . Dup ce-a tras de capac în fel unul peste altul, zac Bigam şi Mogam! ))
şi chip, o surprind sco înd de sub m su o valiz din piele de
În afara acelui terifiant „hîc!” pe care-l emiseser acum cîteva
crocodil şi, f r s mai stea pe gînduri, vîr în untru cutia.
clipe, nu mai urmeaz nimic. R mîn amîndoi în aceeaşi stare de

catalepsie. Nu-i lucru curat! S te laşi luminat la rece şi s nu Nemaipomenit! E fotoreporterul. Doar în slip. Cu un aparat
reac ionezi decît cu un „hîc!” oareşcare. Prea-i de tot. „Linhoff” într-o mîn şi cu mega-flashul pe um r. sat-i nebun
de-a binelea.
Dup ce m aplec (cu greu) asupra lui Bigam, s -l miros dac
nu cumva duhneşte a b utur , realizez c nu poate fi vorba de Începe s fotografieze cu blitz-ul. ((
aşa ceva. În afar de-o arom tr znitoare de usturoi amestecat
Ba-l mai aud şi c îngîn o melodie. Recunosc o variant a
cu ceap , nu depistez nimic suspect. Deci, f r nici o
celebrei melodii populare „Cînd eram pe Ialomi a”. Mai bine
dificultate, se poate deduce c-au fost droga i.
r mînea acolo.
Pe coridor se-aude un lip it de paşi.
Slav Domnului c -şi cunoaşte meseria. Termin în doi timpi şi
Cineva bate la uş . Încetişor. Apoi mai t ricel. trei mişc ri Dup care pleac , tot atît de nep s tor, precum a
venit. Chiar are grij s sting şi lumina.
- Big ! Mog ! M i, tr zni ilor!...
Era şi timpul. Greoiul pat din stejar masiv m cocoşase. M
Deoarece nu pot s r spund pe post de Big şi Mog deodat ,
extrag, cu destule dificult i, de sub el şi, în clipa cînd îmi
sting lanterna. Nu g sesc alt loc unde s m ascund, decît sub
reuşeşte performan a, se cutremur p mîntul. De fapt, se
pat. Ce idee! S faci mobil din stejar masiv! Spa iul dintre
pr buşeşte somiera. Clintit de la locul ei de subsemnatul, nu
duşumea şi fundul patului se dovedeşte cam neînc p tor. M
mai rezistase.
chinuiesc şi eu cît pot, mai salt ni el în spinare hurdubaia de
pat şi m resemnez s-aştept desf şurarea ulterioar a Dup cum era de aşteptat, nici acest cataclism nu izbuteşte
evenimentelor. s -i trezeasc pe Bigam şi Mogam.
Uşa se deschide. Intrusul aprinde şi lumina, f r s se Adînc zguduit, la propriu şi la figurat, de tot ce se petrece în
sinchiseasc , de parc ar fi în casa lui taic -s u. demen iala pensiune a doamnei Nachtigal nu mai am de
întreprins decît un singur lucru.
De sub pat, nu z resc decît nişte picioare descul e şi p roase.
Nu prea curate. Se apropie. Îmi in r suflarea. Patul se las şi S m duc la culcare!
mai greu peste mine.
Ajuns la etaj, deschid uşa od ii. Nu m mai mir de dispari ia ))
Îmi ies ochii din cap. Pîn într-acolo, încît z resc persoana. leucoplastului. Camera este luminat ca aeroportul
interna ional Otopeni.

În fotoliul în care-l g sisem pe inginerul Gaterek, m v d silit magnetofon. Pe mîine, maestre Conan!
s -l recunosc pe Isaiia Finichi, fotoreporterul. Tot în slip.
Pesemne c sufer de vreo termodereglare acut . Îns nu mai
are pe el harnaşamentul din camera fra ilor Bigam şi Mogam.
12. „COU N T DOWN ” SOMNIFER
((
- Ce zice i, maestre! Develop m în noaptea asta? Sau l s m pe
mîine? Avem nişte poze de expozi ie! Ia imagina i-v . Izb vit, în sfîrşit, de f ptura omniprezentului Sic Finichi, îmi
Dumneavoastr sub pat. Maestrul Conan sub patul od ii în care organizez un somn bine meritat.
zac cadavrele fra ilor Flintaş! E tare? E bine?
Sînt atît de istovit, încît simt cum mi se învîrt în cap cîteva
Şi, f r s -şi mai deranjeze f ptura nud (aproape) din fotoliu, escadrile de bondari. Asta n-ar fi nimic, dac n-ar purcede la
extrage cu din ii o igare din pachetul meu de „Snagov”. Îl avea cele mai senza ionale acroba ii. Şi înc în forma ie de lupt .
la îndemîn , pe masa de lucru.
Înainte de a-mi tol ni capul pe pern , apuc s -mi arunc ochii
Se vede cît de colo c se simte ca la el acas . la ceas. 04.35!
- Ce vrei de la sufletul meu, domnule Finichi? Sting veioza. Ascult forfota tainic a casei. Parc -i un cazan de
rufe ce fierbe mocnit. Închid pleoapele. Şi pornesc s aştept
- S participa i la completarea albumului meu de imagini
somnul.
fotografice. Am şi un titlu. Formidabil. Cam ciupit dup un film,
dar merge. „Pensiunea nebunilor”! Ce zice i? Rîşni a electric de m cinat cafea – prezen activ şi
permanent în bietul meu (fost) cap - începe s -şi reduc din
- Eşti diliu!
tura ie. Şi, pe neaşteptate, îmi revine în minte „Noaptea
Asta-i tot ce pot s spun. insomniacilor”, citit cu cîteva ore în urm . Ap de ploaie!
- Sînt! Nu v contrazic! Acum v las în bra ele lui Orfeu, s Cîntec de leag n pentru adormit adul ii veacului nostru plouat
face i nani! Cred c sim i i o îrişic de somn, nu? de zgomot. Un fleac pe lîng întîmpl rile din noaptea aceasta.
- Vrei s zici, în bra ele lui Morfeu... Şi, în loc s m apuc s num r, dup metoda ineficientului
Coué, încep s -mi reamintesc, numerotîndu-le (asta-i
))
- Nu, nu! Orfeu! Pentru c lîng odaia dumneavoastr locuieşte
culmea!), evenimentele din ultimele 24 de ceasuri.
cel mai zgomotos reprezentant al s u. N-are lir , dar posed

Evenimentele ca evenimentele. Dar fauna mi se pare mult mai Gaterek, unu, gata, IMS-ul pleac şi nu mai r mîne nimic, deci
interesant . zero, zero absolut, zer... ze... zzzz...
Lucky-Lucky – il urlatore de la città - autoperfec ionîndu-şi

vocea şi stilul la „Grundig TK 61”. 13. „UNDE E SPERANŢELE MELE, PE CARE LE-AM
((
Coana Mari a Nachtigal, v duv , tablagioaic de curs lung , PIERDUT!...”
zdr ng nind cu pietricelele alea din cutia neagr .
Fotoreporterul frenetic, Isaiia Finichi, care m trage în poz , Reactoarele bubuie asurzitor. Timpanele, nemaisuportînd
m rturisindu-mi f iş c m va exploata într-un album. dep şirea cotei maxime de decibeli, sînt gata s plezneasc .
Distinsul buc tar de la Galiciuica, de lîng Calafat, doctorul Rampa de lansare se cutremur sub tropotul celor 235.000 de
Hannibal Certega fierbîndu-şi elixirul cu parfum de migdale cai (putere) ai rachetei. Comenzile, amplificate de megafoane,
amare. r sun apocaliptic. Şi, în sfîrşit, dup cum era şi de aşteptat,
suprastructurile, supuse unor solicit ri neprev zute, cedeaz .
Bigam şi Mogam (auzi nume!) amatorii stupizi de farse idioate,
Totul se pr buşeşte, chiar în clipa cînd „count-down”-ul ajunge
dormind ca nişte mor i pe duşumea.
la zero. Zgomotul catastrofei îmi pecetluieşte în urechi o iluzie
Obsedatul şi neliniştitul inginer, Siegfried Gaterek, insomniacul acustic , stranie. Uruie, ambalat la inconştien , motorul unui
nr. 1 al menajeriei de la Posada. automobil înn molit.
Dispari ia misterioas a IMS-ului. E timpul s m salvez. În ultima secund . Declanşez
Fantoma care-mi pune „Oblivon” pe noptier şi care-mi catapultarea din cazemata de control. Mecanismul func ioneaz
deretic prin camer , dup miezul nop ii, nejenîndu-se s -mi perfect. M trezesc catapultat... pe duşumea.
cotrob iasc prin lucruri. Îmi fric ionez teritoriile afectate. În odaie, întuneric bezn .
Va s zic , ia s num r m de-a-ndoaselea. „Count-down”, cum Pesemne c închisese cineva obloanele, în vreme ce dormeam.
se zice la Houston. Mari a, şase la mîn , Lucky, cinci, tot la Aprind veioza. 12.30. Atît arat deştept torul. Sper c nu
mîn , Sic Finichi, patru, Hannibal „Bil ”, trei, Bigam şi Mogam, 24.30. Îns urletul acela, de motor suprasaturat, continu . Deci ))
doi, de ce doi cînd sînt doi, asta nu mai re in, Siegfried n-am visat...

Sar din pat şi m reped la fereastr . Deschid obloanele şi asist argintul trompetei lui Armstrong şi din r guşeala unui claxon
indiferent la încerc rile disperate ale unui Volkswagen 1600 TL, de „Roman-Diesel”!
care, patinînd pe iarb , depune eforturi zadarnice pentru a se
- Agita i-v , mişca i mai rapid!...
desprinde din capcana şan ului de scurgere din fa a pensiunii
Chiar de i-ar fi aşezat pe un radiator electric, înroşit pîn la alb
((
doamnei Nachtigal.
şi tot n-ar fi reuşit s reac ioneze atît de prompt, aşa cum îi
Soarele îmi frige ochii. E ziu . Chiar foarte ziu ! Pe terasa
v d acum. Dau n val cu to ii. Merit s -i vezi. Coana Mari a în
verandei se afl mobilizat toat menajeria. Coana Mari a,
frunte, f cînd nişte paşi de-o poşt ... Pe urmele dînsei
inginerul, Lucky-Lucky, flancat de cei doi proprietari ai
sprinteaz inginerul Gaterek. Dup el, în monom indian, cei trei
IMS-ului, Bigam şi Mogam, Isaiia Finichi filmînd incidentul,
m g dani (Lucky, Bigam şi Mogam) plus doctorul „Bil ”, care
doctorul „Bil ”, cu acelaşi deghizament, b tînd înverşunat cu
pierduse startul, nehot rîndu-se dac s abandoneze sau nu
telul într-o crati de aluminiu. Privesc curioşi. Şi nici unul
telul şi crati a.
dintre ei nu manifest vreo inten ie de-a s ri în ajutor.
Luminara apari ie a fetei – doar atît cît avusese nevoie pentru
Reputatul motor, excedat de-atîta accelera ie inutil , începe s
a-şi lansa mobilizatoarea chemare - fusese de-ajuns pentru a
scoat fum. Una din ferestrele maşinii începe s coboare
le stîrni energiile latente.
încetişor. Şi, în cadrul portierei, se iveşte o claie de p r, un nor
de fl c ri reverberante, de un roşu Tizian consistent, sub care - E Gilly! E Gilly! – r cneşte distorsionat madam Nachtigal.
se indigneaz o figur neobişnuit . În loc de ochi, Gioconda de Lua i de avalanş , ceilal i pornesc şi ei s urle ca indienii
la fereastr are lasere, o întreag instala ie. În loc de gur , o Winettou:
c pşun . Sprîncenele sînt desenate fin, cu tuş (precis nelavabil).
- E Gilly!... E Giiillyyy!...
Slav Domnului c începe s -i func ioneze guri a, c-altminteri
puteam crede c tr iesc în plin visare: Cvintetul vocal sun dezacordat, dar p trunz tor. Chiar m
mir posibilit ile de amplitudine ale celor cinci glasuri, fiecare
- Hello! Ce-mi sta i acolo, ca nişte momîi? Da i o mîn de
pe tonul s u. Nu-i chiar atît de lesne s strigi pe cinci voci!
ajutor, cretinilor!...
Glasul îi r sun melodios. În schimb, e penetrant ca un îvloi.

Nu-mi r mîne decît s zic şi eu – pe-o singur voce ))
bineîn eles, şi aceea interioar : Cine-o mai fi şi „f ptura”?
Îmbinarea mi se pare dintre cele mai insolite. Are ceva din

Şi cînd se propteşte coana Mari a, cu şalele de spatele maşinii, „Mamari o!”. Deci se cunosc de mult. Hai c -i bine!
ceilal i mi se par cu totul de prisos. A fost de-ajuns s -i dea un
- Mi-ai scris, sigur c mi-ai scris. Dar nu mi-ai spus c vii cu
brînci, pentru ca reputatul Volkswagen s -şi g seasc naşul.
maşina...
Iese din şan , f r s mai patineze. Atît de zvîcnit, încît
Coana Mari a o întoarce ca la Ploieşti. Dar d şi mai mult de
((
nimereşte cu botul... drept în piciorul sc rii de piatr a terasei.
b nuit.
De la volan coboar precipitat un individ rotofei, în olit numai
din pachet (pantofi mocasini, ciorapi bicolori, vindiac „Trevira”, - P i nu era s vin cu avionul... Înc nu se primesc la CEC
c maş cu gulerul rulat, „malet ”, cum i se mai zice, de parc -i înscrieri pentru avion proprietate personal ... Bubi, Bubi! Vino
zgard ). Porneşte s examineze înciudat isprava. D din mîn s te prezin i lu’ Mamari a!... El e cu maşina, a adus-o de peste
enervat, apoi se îndreapt spre portiera din dreapta a maşinii, hotare. E arhitect, dar mai mult se învîrteşte prin str in t uri,
o deschide smucit şi-o invit s coboare pe aşa numita Gilly. cu fel şi fel de delega ii şi expozi ii. Altminteri nu-i b iat prost.
Ştie meserie. De-aia şi cîştig pi ule frumoase.
Nu se mai ocup nimeni de stric ciunile Volkswagen-ului.
Nimeni nu mai catadicseşte s -l bage în seam pe am rîtul Bubi este înf işat întregii menajerii, pus s fac frumos în fa a
posesor, ci to i o înconjoar pe Gilly. O îmbr işeaz , îi strîng coanei Mari a. Zîmbeşte ca într-o reclam de past de din i,
mîna, o pip ie, o mîngîie, o bat pe umeri. ar tîndu-şi o protez sclipitoare. Se înclin , se ridic , iar mai
pompeaz o mîn , iar îşi expune manechinul. Noroc c
- Gilly dulce şi scump – vocalizeaz coana Mari a -, ce bucurie
intervine, salvator, inginerul Siegfried Gaterek care potoleşte
s te v d dup atî ia ani. Ce frumoas te-ai f cut... domnişoar
frenezia expozitiv . Vorbeşte în numele adun rii:
în toat firea! Cine şi-ar fi închipuit c-ai s vii chiar azi?
- Fii bine venit , domnişoar ! Nici nu ştii cît eram de curioşi s
Pup za protesteaz , evident contrariat :
te cunoaştem.
- P i bine, Mamari o, nu i-am scris acum o s pt mîn ?...
Cu un gest vampos, imaginea multicolor îşi d la o parte
Madam Nachtigal se face c plou . Ciudat. De cine se ascunde? coama roşcovan , se uit pe sub sprîncenele prea înc rcate de
substan e cosmetice la coana Mari a şi declar :
În ltu , sub ire ca o trestie de bambus, îmbr cat ca o vitrin
de la magazinul comer ului exterior, f tu a se alint în mijlocul - Dealtfel, eu v cunosc mai de mult. Din scrisorile Mamari ei,
))
entuziasmului general. Aud c -i zice doamnei Nachtigal bineîn eles. Dumneata eşti domnul inginer Gaterek, iar dînsul,

domnul doctor „Bil ”, pardon, Hannibal Certega... Iar pe solistul înr i i, care au b nuiala c st pînul se teme de ei.
Lucky-Lucky...
- Despre el nu i-am scris niciodat !...
Madam Nachtigal pare surprins , auzind amplele informa ii

În r stimp, v zîndu-se neglijat de asisten , impulsionat de-un
semn discret al „persoanei”, numitul Bubi începe s descarce
((
de inute de domnişoara Gilly. maşina şi s care bagajele în living-room. Nu-l mai bag
nimeni în seam , satisf cu i intim de faptul c hamalul se
- Cum aşa? Nu mi-ai scris c st la matale? Atunci înseamn c
dovedeşte de-o înalt calificare în... branş .
l-am recunoscut dup fotografiile din reviste... Îns pe dînşii
nu-i ştiu... Lucky-Lucky, v dit încîntat de aprecierile acestei necunoscute
admiratoare, se vîr mereu în sufletul ei.
Ar tînd cu degetul la Bigam, Mogam şi Finichi cu-o mişcare
plin de gra ie suburban , domnişoara Gilly îşi manifest Coana Mari a o cuprinde pe dup umeri pe Gilly, o mai pup o
interesul. dat zgomotos, ca o ventuz de cauciuc smuls cu for a de pe
un geam, apoi o îmboldeşte duios în direc ia terasei. Atît de
- Vai de mine – se scuz madam Nachtigal -, p i s i-i
duios, încît musafira e gata s se poticnesc .
prezint. Fra ii Flintaş, Bigam şi Mogam, domnul Finchi, Sic
Finichi, fotograful diavolului, care lucreaz la o mare revist . Menajeria se orînduieşte în spatele lor, urc ceremonios
treptele sc rii şi aşteapt momentul intr rii triumfale în
- Îmi pare bine de cunoştin ! Şi ce pl cere s -l cunosc şi s -l
living-room.
întîlnesc, aici, pe domnul Finichi. I-am admirat întotdeauna
coper ile de la „Actualitatea”, se pricepe s -şi aleag femeile... Madam Nachtigal şi scumpa ei protejat , pe care o ine de bra ,
p cat c multe-s cam trecute de vîrsta primei dragoste, ca s dau s intre pe uş , dar sînt silite s realizeze o coliziune
zic aşa, mai pe ocolite... - destul de violent - cu domnul Bubi care venea în goan
s -şi duc la cap t ingrata misiune.
Se simte cît de colo c Gilly întreprinde o ac iune de „flatulare”
a fotoreporterului, dar nu-s în stare s determin scopul. Îns , Isaiia Finichi, mai înainte de intrarea în cas a gazdei şi-a
numaidecît mi se aprinde lampa de control şi-mi dau seama
c-ar da mult s devin şi ea o copert .
oaspetelui de onoare, îi mai trage o dat
p trunde şi el în living-room.
în poz . Apoi ))
Bigam şi Mogam i se gudur prin fa , ca nişte dul i vicleni şi Pe teras au mai r mas doar Bigam şi Mogam. Par preocupa i.

De la fereastra mea, de unde am urm rit întreg bîlciul, îi aud: trebuie s fiu şi hr nit. Pu in îmi pas de musafirii coanei
Mari a. Nu-s oaspe ii mei, aşa c-o priveşte personal. Mie s -mi
- Ce zici m i, fratele meu, ea s fie? Parc s-a schimbat! Am
dea por ia mea.
v zut-o de atîtea ori la Buftea şi tot nu-mi vine s cred c -i ea!
Glasul pi ig iat al lui Mogam r spunde îngîndurat:

Cînd deschid uşa, m lovesc nas în nas cu madam Nachtigal. ((
- Ce-i cu dumneata, dom’le Conan, aşa vrei s sl beşti,
- Dac -i ea, de ce se face c nu l-a recunoscut pe url tor decît
dormind pîn la prînz? Hai la mas , c azi nu mai ii regim. Am
din pozele ap rute în reviste? Ce, i-a ap rut vreodat poza la
o mare bucurie şi vreau s ne împ rt şim cu to ii din ea. Eşti
ziar?
invitatul meu şi te încadrez şi pe t lic la masa comun . Şi-o s
- Ştii c nu eşti prost? Uite, la asta nu m-am gîndit! vezi ce mas comun avem...
- Nu m mir ! Pentru aşa ceva este nevoie de un organ Politicos cum sînt din fire, nu pot da înd r t.
specializat!
Cînd m gîndesc c de ast zi vroiam s încep lucrul la roman!
Bigam se uit trifazic la Mog , renun la replic şi-i şuşoteşte Dumnezeule, vorba cîntecului pe care-l tot îngîn tanti Rali a:
ceva la ureche. În zadar m aplec pe fereastr . Nu disting „Unde e iluziile mele, pe care le-am pierdut!”.
nimic. Noroc c m retrag la timp. C-altminteri c deam de la
S-a dus romanul. S-a dus şi regimul.
etaj şi praful se alegea de terasa doamnei Nachtigal.
De mîine îns , trec sigur pe brînz de „veci”!
M sp l accelerat. M îmbrac cu harnaşamentul estival, adic
un pantalon de doc – cam decolorat, ce-i drept, dar în care m
simt foarte bine -, o c maş antijeg, cu guler r sfrînt şi 14. PRÎNZUL DE GALĂ
sandale.
Deci, gata îmbr cat, dezinfectat cu nişte lavand , m preg tesc

Deşi madam Nachtigal declarase fa de toat lumea c n-o
s cobor şi eu în living-room. M chinuie o pîrdalnic de
aştepta chiar ast zi pe Gilly, dac stau s apreciez la justa
foame, atît de insistent, încît îmi închipui, f r nici o
living-room-ul
posibilitate de eroare, c-a sosit şi vremea prînzului.
valoare masa întins în transformat
sufragerie, este clar c a încercat s ne duc . Dac nu pe to i,
în
))
De vreme ce mi s-a rezervat nu numai o odaie, ci şi pensiune, în orice caz pe mine şi pe înc vreo doi sau trei naivi din

menajerie. - M cunoaşte i? Pe mine?...
De unde o fi scos masa asta de dou sprezece persoane? Ce - Ce v mira i, domnule Conan? Mai citim şi noi, artiştii! V-am
mas ! Acoperit c-un damasc alb ca om tul, cu flori şi crengi lecturat toate romanele...
de brad pe lîng farfurii, cu tacîmuri de argint (probabil
- Nu se poate! M copleşi i!...
((
serviciul primit în dar la nunta cu r posatul c luşar), cu fel şi
chip de platouri care gem, supraînc rcate cu nenum rate - Nu mai face i pe modestul, c nu v prinde, domnule Conan.
genuri şi subgenuri de sandvişuri, cu sumedenie de garafe Scrie i în genul care m înnebuneşte. Mor dup romane
obeze, pline ochi cu lichide pe care le recunosc de la o poşt , poli iste... Am toate c r ile din colec iile „Aventura” şi „Enigma”.
dup culoare, str lucire şi densitate. Mi-aduc perfect aminte, pe-acolo v-am întîlnit numele.
Gata! S-a zis cu mine. Precis m procopsesc c-o indigestie. - Nu se poate! – repet eu afirma ia de acum cîteva clipe, ştiind
Barem s -mi fi luat flaconul de „Carbicol”. prea bine ce spun.
- L sa i!... Nu-ncerca i s m am gi i. Cine n-a citit aventurile

tovar şului Şerlac Holms! Ca s nu mai pomenesc de „Moartea
Menajeria aşteapt începerea osp ului. Sînt to i de fa . Chiar
vine pe placa de gramofon”... Am mai citit şi „Abonament
şi Tudoric -nene. Ba nu. Lipseşte doctorul Hannibal Certega.
pentru tramvaiul infernal”. Tot de dumneavoastr , nu-i aşa?...
Dar m liniştesc numaidecît. Îşi are locul lui. La buc t rie.
- M aflu într-o situa ie jenant , cum s v spun...
Coana Mari a m conduce (mai mult împingîndu-m ) înaintea
proaspetei sosite: - Nu mai spune i nimic, domnule Conan! Nu v aranjeaz
modestia, z u aşa...
- Dînsu-i scriitorul despre care i-am vorbit adineauri. Domnul
Conan. A venit la mine s -şi termine un roman de aventuri. Privesc chiondorîş la asisten . Îmi dau seama c inginerul
Siegfried Gaterek zîmbeşte pe sub musta .
M înclin respectuos, pu in tulburat. Multicolora jun îşi face o
micro-autobiografie „blitz”: Tot coana Mari a m salveaz , cînd anun festiv:
- Gilly Izverna, actri de film, de la studiourile Buftea. Încîntat - Masa e servit . Pofti i la locurile dumneavoastr ... ))
s v întîlnesc. Dealtfel, v cunosc foarte bine... Ne aşez m dup plac. Încerc s ocup un loc lîng Finichi. Dar
inginerul m invit lîng el. Al turi, în stînga lui, ia loc Gilly

Izverna (actri a studiourilor de la Buftea). dup p h rel – mai cu m sline, mai cu ridichi -, în curînd va
atinge cifra de opt p h rele. Le-am num rat personal, din
Coana Mari a prezideaz .
curiozitate profesional . Pe pu in, vreo 300 grame. Ceea ce,
Atacul porneşte. Şi întrucît nu vreau s
nepoliticos, f cînd parad
fiu considerat
de regimul meu dietetic, stimez şi
pentru un tîn r cadru din cinematografie, mi se pare exagerat. ((
La un moment dat, datorit pesemne şi energiei acumulate
apreciez concret fiecare tip de sandviş. Slav Domnului, c -s
astfel, îşi ia avînt şi întreab :
din toate neamurile!... Cu salam de Sibiu, cu „filé” de
muşchiule , cu icre de Manciuria, cu icre de caras (mare - Mamari o, în materie de uic m-am documentat. Altceva nu
raritate!), cu sardele Robert, cu batog... Nu le mai pomenesc, c mai ai?
iar şi mi se face foame.
Madam Nachtigal se întunec pentru o clip , apoi arat la
B nuind c trebuie s urmeze şi alte surprize, nu m l comesc. garafe:
Servesc doar cîte dou -trei din fiecare.
- Ce- i închipui c -i în ele? Numai uic ?
În vreme ce mesenii trudesc zdrav n din f lci, coana Mari a
Gilly amorseaz :
ordon lui „Bil ” s toarne din sticle şi garafe.
- P i, ce-ar mai putea fi?... „Black and White”? „Haig”? „Johnnie
Orice încercare de-a explica antialcoolismul meu înveterat este
Walker”?... Nu s-ar zice!
sortit eşecului.
- L sa i matale, Gilly scump , c nu m-oi fi n scut şi crescut
- Dom’le Conan, fii mai serios! Înseamn c nu m iubeşti... S
printre engleji. Ce-i în clondire a fost turnat pentru sufletul
nu guşti din t riile mele? Asta ar fi culmea! Nici Tudori -nene
meu. Rachiu de caise de la Voila, pr ştin de la Telega, comin
nu m refuz ...
dat de dou ori la cazan, adus de Bil de la Galiciuica, frunte
Doctorul Hannibal, care şi-a p strat un loc „peste drum” de de drojdie, „spum ” de pere, afinat , cireşat , tot ce vrei... s
Gilly, o cînt reşte mereu din priviri, se uit pe furiş la inginerul bagi sub mas un regiment de sco ieni... şi nu-s trase din
Gaterek, dup care iscodeşte la madam Nachtigal, toate astea motorin , ca vizichiul lor, ci numai din poame culese cu mîna.
f r a înceta s -şi lubrefieze gîtlejul cu uica de Provi a, din
care se afl impresionante cantit i pe mas .
Gust şi-ai s te minunezi! ))
- Atunci s ne minun m, Mamari o! – sughi entuziasmat
Bag seama c nici actri a nu dispre uieşte alcoolurile. P h rel actri a.

Exemplul „actri ei” este urmat frenetic de majoritatea euforic şi porneşte s chi ie sp şit , pe o melodie popular :
comesenilor mei. Numai eu m ab in.
- Uite-l, uite-l, uite-l c vine, vine pe şine, şi-n mîn ine
Gaterek simte nevoia s intervin educativ: castronul cu... castronul cu... cu...
- Domnişoara Gilly, fii atent , pune temelie! În criz de inspira ie spontan , abandoneaz ultimul vers şi,
((
neg sind altceva mai bun de f cut, mai goleşte un p h rel de
- Ce s -n eleg prin temelie, nene inginerule? – rosteşte aprins
pr ştin . Lucky îi mai toarn unul. Ca şi cum ar vrea s se
pup za, alunecînd vizibil pe panta familiarismului.
asigure de t cerea ei.
- Mîncarea! Asta-i temelia b uturii. Altminteri nu mai dau doi
De fapt, chestia cu castronul nu era chiar un mod de-a abate
bani pe echilibrul dumitale, nici la propriu, nici la figurat. Mai
discu ia. Pretextul îi fusese oferit de doctorul Bil care, în
ales c nu-mi închipui s ai cine ştie ce antrenament.
aplauzele generale, aşeaz pe mas un castron uriaş din care
Hlizindu-se la el, Gilly ezit o clip , apoi fenteaz : abureşte ceva nemaipomenit de apetisant.
- Nu prea arunci matale cu banii nici aşa, de-aia nu dai o Madam Nachtigal se ridic de la locul ei, înşfac un polonic şi-l
le caie pe echilibrul meu. Pesemne c -i stîngi la ciorap. Ai? îndreapt spre noi ca un baston de mareşal care ordon asaltul
Gaterek o priveşte cîteva momente, cu mult luare aminte. Apoi ultimei redute. De fapt, vrea s ne prezinte con inutul
dizolv dou tablete de zaharin în glas şi-o sf tuieşte precaut: castronului:
- Cine nu m nînc zdrav n, nu trebuie s bea! Ascult -l pe - Drag Gilly, dragii mei, g ina b trîn face zeama bun ! Ave i
b trînul Siegfried, c ştie ce spune! prilejul s v încredin a i de adev rul unor vorbe din popor.
Sup de g in cu g luşti ca la mama acas , c ea m-a înv at
Nu ştiu de ce, dar cînd o aude pe actri pomenind de bani,
s g tesc, fie-i rîna uşoar .
„urlatorele” încremeneşte cu sticla în mîn . Parc se preg teşte
s sloboade un do diez, de sus, dar îi r mîne nota în gît. Dup ce sorb prima lingur de sup , consimt la chestia cu
rîna, ba chiar supralicitez, pentru c licoarea care-mi desfat
Actri a pare s observe şi ea „blocajul” solistului. Plus uit tura
limba este ceva dumnezeiesc. P cat c doamna Nachtigal n-are
aceea asasin , care-i execut pe loc o encefalogram
farfurii mai adînci.
))
complet .
Ca s schimbe subiectul, simuleaz (destul de prost) un nou val

Bigam şi Mogam fac „conversa ie”. Nu pot auzi ce-şi tot de letargie. C ci este, într-adev r, un eveniment.
şopoc iesc, dar e clar c sînt fr mînta i de nişte nelinişti
Dac în living-room-ul coanei Mari a ar fi r sunat marşul
extra-culinare. O examineaz pe actri , o cînt resc din priviri,
triumfal din „Yellow Submarine” (şi înc interpretat de
de parc ar fi un exponat la cine ştie ce prezentare a
Filarmonica Din Philadelphia, cu Ormandy la pupitru) şi tot ((
realiz rilor zootehnice, apoi îşi mut obiectivul asupra
n-aş fi fost emo ionat artistic ca la vederea cortegiului care-şi
solistului. De data aceasta, disting în r ceala privirii lor o
face apari ia.
apreciabil doz de stricnin .
Doctorul Bil , ajutat în munc de Bigam şi Mogam, care
Pesemne c nu-i mai rabd inima, deoarece îi aud:
fuseser expedia i pe urmele lui de coana Mari a, p şeşte ca la
- Domnişoar Gilly, domnişoar ... parad , purtînd pe-un fel de scut (de fapt o tav uriaş ) un
recipient nichelat, acoperit c-un capac tot atît de str lucitor.
- Ce v doreşte sufletul, fra ii mei?...
Big şi Mog sus in laturile scutului cu o mîn . În cealalt ,
- Ce film mai face i acu? C ast prim var parc d dea i
fiecare transport un „damijon” (cum spune tanti Rali a) bondoc
probe... Dac nu ne-nşel m, era şi Lucky-Lucky pe-acolo!...
şi pîntecos.
Actri a încearc s -şi aduc aminte:
Comandatul suprem (mare regizor ar mai fi ieşit şi din coana
- Z u? Da, da, aşa-i, m recomandase un prieten, dar nu s-a Mari a asta) ne d am nunte despre scena în lucru:
f cut nimic...
- Dragii mei, lu m în discu ie urm toarea: s rm lu e în foi de
„Urlatorele” intervine razant, cu inten ia v dit de-a destr ma vi ! Nu-s s rm lu e obişnuite. Potrivit îndrum rilor mele,
iscoditoarele chestion ri ale fra ilor Flintaş: doctorul Bil a tocat cu satîrul şi nicidecum la maşin , piept de
- Vede i-v de treab , cum era s m aflu la Buftea? Eram în g in , o pulp de berbecu , ceaf de purcel şi sfîrcuri de
turneu. Sînt eu omul care s dea probe? muşchi de v cu . Farşul a fost fr mîntat cu cimbru, piper alb
m cinat, piper negru boabe, cinci ou de curc , apoi a fost
P cat c Lucky-Lucky rupsese firul spuselor actri ei. Parc
înf şurat în frunze de vi s lbatic , fierte în vin roşu de Valea
începea s se-n eleag ceva din activitatea ei cinematografic .
C lug reasc . Totul a sc zut numai la cuptor, fierbînd mocnit ))
Pe tema asta, m adîncesc în fel şi fel de gînduri. Numai într-un amestec de unt proasp t, de cas , cu seu fraged de
evenimentul care urmeaz izbuteşte s m trezeasc din starea batal. C ci aşa se g teşte pe la noi...

Întreaga adunare pare str b tut de-un fior neobişnuit. De Ceptura.

unde reiese c nu numai graşii sînt gurmanzi.
Se vede îns c -l asimileaz prea repede.
Iar Sic Finichi, pe care pîn acum nu l-am auzit sco înd o
vorbuli , sare literalmente de pe scaun şi întreab aproape
Spre uluirea mea, care înc n-am terminat studierea ((
am nun it a s rm lu elor, îl v d c se ridic de pe scaun, se
bîlbîindu-se:
sprijin cu palmele de marginea mesei şi se adreseaz coanei
- Şi... şi... şi-n clondirele lea... ce-i în clondirele lea?... Mari a:
- Cinstea cuvenit s rm lu elor! – r spunde solemn madam - Va s zic aşa, coan mare, dumneata mi-ai dat îndrum ri!...
Nachtigal. – Aligoté de Ceptura, recolta 1967, cînd i-a b tut Mie? C singur n-aş fi ştiut ce-am de f cut, nu?... Bun! P i, ai
seceta! c lcat, matale, vreodat prin buc t rie? Poate-n tinere e, cînd
- Dar sifon? î i hr neai c luşarii şi arm sarii...
- Cine-ntreab de sifon? – se o r şte coana Mari a. - Bil !...
Domnul Bubi, el era nefericitul. R cnetul doamnei Nachtigal dep şeşte 110 decibeli. Mare
- Domnule, nu te cunosc, nu m cunoşti, dar, dac n-ai fi minune c n-au cr pat paharele de pe mas .
adus-o pe scumpa mea Gilly, te-aş pofti s mergi la crîşm . În - De ce Bil ? De ce nu „domnule doctor Hannibal Certega”? De
casa asta nu se bea sifon! Cine se-ncumet s spurce ce? Fiindc acum nu mai sînt bun decît de sp lat vasele şi de
Aligoté-ul de Ceptura? Bine c tr ii s-o auz şi pe-asta!... g tit?
De cîte ori încerc s num r s rm lu ele ce mi se topesc în gur , Inginerul se bag şi el în vorb ca musca în lapte:
de tot atîtea ori dau greş. Deci renun la aceast neinspirat
- Ce v-a apucat? A i înnebunit? Potoli i-v , oameni buni!...
idee şi-i dau înainte, f r fric .
Coana Mari a învine eşte. Inginerul îng lbeneşte.
Doctorul Hannibal Certega îşi mistuie în tihn , şi pe meritate,
triumful neasemuitei sale m iestrii. Noroc c intervine Gilly:
))
Pentru a-şi înlesni digestia amorului propriu, o ajut cu - Nene doctore, nene doctore, se poate s te superi aşa, din
nenum rate pahare din lichidul acela miraculos, importat de la senin?

- Dumneata s m sl beşti cu „nene”, nu-s cine crezi, pesemne - Ce-ai auzit! Se arde friptura!...
c m confunzi cu-altcineva de la masa asta...
Doctorul se astîmp r instantaneu, de parc l-ar fi scos din
„Urlatorele” p leşte şi începe s -şi demonstreze posibilit ile priz . Urmat de Big şi Mog , se repede ca apucat spre
vocale: buc t rie. ((
- Domnule doctor, dac nu te-astîmperi, s ştii c m sup r Coana Mari a ofteaz uşurat .
şi-o s ai unele necazuri...
Noi, cei r maşi în jurul mesei, nu prea avem curajul s ne uit m
Bil se-ntoarce spre el ca ars: unii la al ii. Şi-atunci, pîn la apari ia celor absen i,
întreprindem mai pe îndelete degustarea licoarei de la Ceptura.
- Ce- i veni s te bagi în discu ie? De dumneata era vorba?...
Mare secet trebuie s fi bîntuit în anul acela de pomin .
Lucky-Lucky r mîne f r glas. I s-a mai întîmplat aşa ceva, în
Pentru c vinul este excep ional. Sec şi înalt în grade. Mai întîi
plin concert, şi lui Gilbert Bécaud.
î i las pe limb un gust de miez de nuc şi-abia dup aceea
Hannibal Certega exult ca şi cum ar fi tras din borcan lozul cel explodeaz în n ri, cu salve mirositoare a smirn . Iar dup
mare. cîteva secunde, îl sim i cum sprinteaz prin vine, cum î i
- S vezi şi s nu crezi! Aşa-i Zighi? P i, s ştii c -i chiar aşa, înfierbînteaz urechile, f cînd s - i trozneasc timpanul.
dac asta te fr mînt !... Pesemne c trebuie s mai produc şi alte efecte, deoarece
M intrig , din ce în ce mai mult, familiarismul ce începe s Gilly, pe nepus mas , se apuc s -l interogheze pe inginerul
domneasc între membrii acestei bizare menajerii. Pîn acum Gaterek:
cîteva clipe nu-şi vorbiser decît în limitele lui „dumneata” şi - Ia spune, nene inginerule ce se mai aude cu casa?
„t lic ”. Şi iat c , dup doar cîteva pahare de aligoté, încep
Zighi devine policrom. Dar, pe rînd. Mai întîi se înroşeşte, apoi
s -şi spun pe numele mic. Ceva nu este în regul !
îng lbeneşte ca ceara, pentru ca abia dup aceea s
La un semn al doamnei Nachtigal, Bigam şi Mogam se apropie învine easc la chip, precum un ficat bine fezandat. Cînd îşi
de doctorul Bil . recap t darul vorbirii, glasul îi sun hîrîit şi în buşit. ))
- Hai, nene, cu noi la buc t rie, c se arde friptura! - Care cas ? – reuşeşte s îngaime.
- Cum? Ce-a i zis?... Nu v e bine?

- Ce, te faci c nu ştii? Aia din Bucureşti! Ai vîndut-o? Cred c-ai s lb ticiuni.
c p tat b nu i frumoşi, nu-i aşa?
Pe neobservate, atmosfera se mai însenineaz . Plou ce-i
Peste chipurile mesenilor se aşterne o cea ciudat , un v l de drept, dar plou s n tos, des şi m runt, cu vin de Ceptura. Şi
negur , pîclos şi dens ca smogul. Ceea ce vrea s -nsemne, iar şi se declanşeaz discu iile. ((
dup cîte îmi dau seama, c nimeni n-a v zut, nimeni n-a Cînd mi-e lumea mai drag , îl aud hîrîind şi explodînd pe
auzit. Cu excep ia mea, bineîn eles. inginerul Siegfried Gaterek:
Dar mai am un partener, Lucky-Lucky. Pe chipul îngrozit al - Ia spune, domnişoar Gilly, de unde ai aflat m t lu despre
acestuia, galopeaz telegarii panicii. Interogatoriul actri ei pare vînzarea casei de la Bucureşti?
s -l însp imînte.
Actri a amu eşte.
Izb virea ne vine dinspre buc t rie.
Coana Mari a se uit ceva mai lung la doctorul Hannibal. Acesta
Bil p şeşte iar şi purtând o tav cît toate zilele. Ca şi cum recepteaz mesajul optic, cu-o rapiditate uluitoare, c ci
n-ar fi avut nimic de împ r it cu doamna Nachtigal, se duce la intervine:
ea şi-i înf işeaz trofeul.
- Vezi- i de treab , Zighi, ce i-a mai c şunat?
Încercînd s reediteze figura cu s rm lu ele, coana Mari a se
Dar inginerul nu-i dus de multe ori la biseric .
ridic şi anun pompos:
- S - i fie ruşine! Acum faci şi pe megafonul Mari ei! Nu-i de
- Spinare de c prioar , cu smîntîn şi hribi! E bine? ajuns c-ai ajuns buc tarul de pomin al pensiunii de la
Numai c , de ast dat , nu mai are morga de adineauri şi nici Posada?... De ce te-ai amestecat şi tu în treaba asta murdar ?
nu mai ob ine acelaşi succes. Reflexele adun rii sînt lîncede. Cu ce te are la mîn patroana, de te pretezi la asemenea
Pîn şi motanul personal, Tudori -nene, toarce somnolînd. josnicie? Spune, dac ai curajul, jigodie, hai spune!... Şi voi,
ceilal i, şi dumneata, domnule Lucic St n rîng , cînt re la
Totuşi, dup cîteva momente de adîncire a problemei, lipsurile
magnetofon, şi dumneata, domnule Sic Finichi, care m
de regie ce-i puteau fi imputate coanei Mari a sînt uitate.
fotografiezi prin gaura cheii, şi voi, Big şi Mog , şi dumneata, ))
Toat lumea, inclusiv subsemnatul, organizeaz un asalt domnişoar Gilly, haide, vorbi i, ce v -ndeamn s-o slug ri i
concentric asupra r m şi elor neînsufle ite ale r posatei pe Mari a, s -i face i jocul, dup cum v cînt ? Dumneata,

Gilly, nu te sup ra, dar m aşteptam s fii altfel... nu s te nimic. Dar mi se pare extrem de spectaculos.
al turi adun turii steia de minuşi...
În afar de asta, mai constat c doamna Nachtigal îi spune
Scaunele se mişc zgomotos, m rturisind sonor acumul rile de inginerului „Zighi”, de parc s-ar cunoaşte de cînd lumea.
tensiune (b nuiesc c paroxistic ) ale asisten ei.
În afar de mine, numai Gilly pare s -şi p streze calmul,
((
Madam Nachtigal se decide s intervin . deoarece o v d c -şi lubrifiaz gîtul în permanen . Toarn
paharele de vin, unul dup altul. Entuziasmul de care pare
- Zighi! Nu- i îng dui s -mi jigneşti oaspe ii! Ce, ai înnebunit?
cuprins se exprim şi în gura mare:
De unde-ai scornit toate n zbîtiile astea?
- Mamari o, e formidabil! Mamari o, e nemaipomenit!... Ca la
- Tu? S -mi interzici mie? Tu?
filmare... Parc -s cascadori!...
Amplitudinea glasului lui Gaterek se îndreapt vertiginos spre
Îns madam Nachtigal îşi manifest iar şi calit ile
fortissimo.
organizatorice.
Lucky-Lucky sare de pe scaun. Se repede la inginer, gesticulînd
- Gilly, mai tac - i cloan a! Bil , ridic -te de jos! Iar tu, Zighi,
dezarticulat. Dar n-apuc s ajung pîn la Gaterek, deoarece
nu uita c sîntem prieteni vechi şi nu se cade s ne b l c rim
Bigam şi Mogam, ascultînd pesemne de porunca nerostit a
astfel înaintea unor str ini de marc .
doamnei Nachtigal, se arunc la picioarele „urlatorelui”. Îl
placheaz ca la rugbi. Se pr v lesc tustrei la podea. Dac -i vorba de marc , eu trebuie s fiu str inul.
Isaiia Finichi fuge la cuier s -şi ia „Linnhoff”-ul. Dar coana Apoi continu , nemaiaşteptînd executarea comenzilor lansate.
Mari a, de pe scaunul ei, care se înscria pe orbita Pesemne, nici o clip nu-i trece prin gînd c n-or s fie
fotoreporterului, îi pune o piedic prin simpla întindere a îndeplinite.
piciorului. Şi se adaug şi el mormanului care se zvîrcoleşte pe
- Doctore, fugi la buc t rie şi îngrijeşte-te de desert!...
jos.
Spre surprinderea mea, totul se potoleşte din senin. Ca într-un
Siegfried Gaterek url isteric:
stop-cadru. Dup care, derularea continuînd normal, fiecare îşi
- Viper nenorocit ! Uite unde-am ajuns!... reocup locul. Ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat.
))
Asist înm rmurit la desf şurarea evenimentelor. Nu în eleg Siegfried Gaterek, inginerul contestatar, tace şi-şi taie minu ios

ultima buc ic de carne. O întinge în sosul de smîntîn , o duce Amabilitatea amfitrioanei dep şeşte orice aşteptare. Mai ales
nep s tor la gur , masticînd-o preocupat. Gilly îşi mai toarn prin m surile de prevedere, atît de mişc toare.
un pahar de aligoté. Nu ştiu al cîtelea. Bigam şi Mogam se
- Ştiam c suferi i de boala asta nenorocit . Crema a fost
înverşuneaz s dea gata cel de-al doilea borcan cu hribi
preparat cu zaharin ! De altfel şi domnul inginer Gaterek ((
mura i. Finichi şi-a dus la cuier aparatul de fotografiat, dup
„serveşte” numai produse preg tite conform celor mai severe
ce-a verificat dac n-a suferit vreo avarie. Pentru ca, apoi, s -l
prescrip ii medicale. S fim serioşi, c ci Bil e doctor, nu?
v d c-a mai f cut rost de nişte s rm lu e în foi de vi . În orice
caz, o enigm din cele mai stranii. Îns doctorul porneşte s ipe:
Iar doctorul Hannibal Certega, reluîndu-şi rolul de „Bil ”, se - Coan Mari o, stai c nu-i aşa! Crema a fost preparat cu
îndep rteaz agale în direc ia buc t riei. zah r. Numai pentru Zighi am o por ie preg tit cu zaharin ...
Doar dumneata mi-ai spus aşa! Ai uitat?
Imensa roat ar mie ce se l f ie pe mas , sc ldat în siropul cu
reflexe ciocolatii, e demn s figureze, cu cinste, în cele mai Madam Nachtigal linişteşte agitatul spirit al doctorului:
apetisante reclame colorate. - Nu-i nimic, Bil ! Î i spun eu, n-avea nici o grij , domnul
Nu-mi vine s cred c o crem -caramel posed calit i inginer o s renun e bucuros la crema-caramel! E şi el tot un
tranchilizante, îns este vizibil c tensiunea de acum cîteva fel de gazd !...
momente se estompeaz , încetul cu încetul, barometrul Gaterek încuviin eaz , suspect de gr bit:
bioreac iilor pornind s se îndrepte rapid spre indica ia „timp
- Cu cea mai mare pl cere! Chiar sînt încîntat s -l v d pe
frumos”.
domnul Conan apreciind arta de cofetar a doctorului nostru...
- Bil , î i acord privilegiul de-a servi pe distinsul oaspete...
Hannibal Certega, nu ştiu de ce, tremur din toate m dularele.
Cu toat aten ia, ostentativ m gulitoare, pe care mi-o rezerv Abia reuşeşte s bîlbîie:
coana Mari a, sînt nevoit s iau cuvîntul:
- Imposibil! Nu se poate! M fac de rîs înaintea domnului
- Scump coan Mari o, iart -m , te rog, dar sînt un vechi şi Conan!...
consecvent diabetic: nu pot aprecia crema-caramel, realizat
))
Inginerul simuleaz o evident nedumerire:
cu atîta m iestrie de doctorul Certega, decît numai vizual...
- De ce, drag doctore? Nu-n eleg!

- Pentru c-am preparat-o numai pentru tine, Zighi! Şi nu-i Prea tîrziu. N-a mai r mas nimic din crem . Acum linge ultimii
chiar atît de reuşit ... stropi de sirop.
Noroc c inginerul îl consoleaz cu o infim doz , aproape Invidios şi demoralizat, privesc la delectarea lui Tudori -nene.
homeopatic , de sod caustic în dulcea a glasului: Dar nu-s singurul. Privesc la el şi inginerul, şi doctorul Bil . ((
Parc aşteapt ceva. Eu, din p cate, nu mai am ce s aştept.
- Mai las modestia, stimabile doctor, c nu te prinde şi nici
nu- i este în fire!... Peste cîteva clipe - fantastic cît de repede trece timpul –,
Tudori -nene începe s se zvîrcoleasc pe podea. O spum
Coana Mari a încearc şi dînsa s -l îmblînzeasc pe Bil . Dar,
roşiatic îi îşneşte printre din i. Mai miaun de cîteva ori, apoi
f r efect. C ci Hannibal Certega l-a luat în bra e pe:
se încovrigheaz hidos şi... r mîne perfect eap n.
„Imposibil! Nu se poate! Nu-i reuşit !”.
- Tudori -nene! Tudori -nene! – r cneşte disperat madam
- Nimic nu-i imposibil, cînd poruncesc eu! – i-o reteaz
Nachtigal.
madam Nachtigal.
Bineîn eles, dup cum era de aşteptat, Tudori refuz s -i
În cele din urm , excedat, doctorul d fuga la buc t rie. Se
r spund .
întoarce de-acolo, purtînd o farfurioar de dimensiuni
acceptabile. Sincer s fiu, consimt din toat inima la ini iativa Inginerul se hlizeşte amuzat la Bil . Apoi, zîmbind sub ire,
doamnei Nachtigal şi la amabila şi rapida renun are a lanseaz provocarea pe care, pesemne, o preg tise mai de
inginerului. mult:
Crema-caramel tremur ca o piftie. Tremur şi mîna - Am impresia c-ai dozat greşit zaharina, drag doctore! Dac
doctorului. Atît de violent, încît scap farfurioara. Şi apetisanta nu cumva vei fi schimbat, f r s vrei, flaconul obişnuit.
crem se l b r eaz pe duşumea, r spîndindu-şi pretutindeni
- Ce, eşti nebun? Zaharina mi-a dat-o chiar coana Mari a. A
sosul ar miu.
luat flaconul de la tine din camer . Era pe noptier !...
P cat! Dar asta-i piesa! Nu mai are nici un rost s -mi fac iluzii,
- Atunci e-n regul , Bil . Numai c -n flacon nu se afla
c ci motanul doamnei Nachtigal, t cutul şi
Tudori -nene, se serveşte singur, f r s se mai lase invitat.
enigmaticul
zaharin , ci altceva. Un produs str in, pentru liniştirea nervilor ))
mei zdruncina i.
Hannibal Certega se repede spre mî , încercînd s -l alunge.

Madam Nachtigal încearc s schi eze un protest vehement, ars şi a vanilie. Nici urm de parfum de migdale. Atunci, f r
îns Siegfried Gaterek o potoleşte numaidecît: nici o ezitare, pornesc s apreciez concret darurile culinare ale
extravagantului doctor Hannibal.
- Las , Mari o, nu mai are nici un rost s joci teatru! Doar ştii
prea bine c -mi port zaharina cu mine, în cutiu a din vest . Numai bietul Tudori -nene, enigmaticul şi invizibilul motan
((
Bine c n-a i pus zaharina voastr şi-n crema celorlal i invita i. personal al doamnei Nachtigal, zace pe duşumea, nemaiavînd
Am fi avut ocazia s ne distr m! Pe noptier p strez doar cum s -şi manifeste încîntarea.
flaconul cu tablete de stricnin . Doza pe care mi-a prescris-o
- Parc -i mai bun f r zaharin , nu?
medicul este riguros calculat . Nu-mi d uneaz . M-am
obişnuit cu ea, ca Mitridate. Dar doctorul Bil ştia, şi înc de Inginerul Gaterek vrea s par mali ios. Dar nu se atinge de
mult vreme, c folosesc stricnin . O fi el doctor de femei, îns crem . Se vede c are glicemie mult mai crescut decît a mea.
nu-i de conceput s nu recunoasc o tablet de stricnin ... În vreme ce lumea îşi consum t cut desertul, examinez cu
Totuşi, curios din fire, m aplec şi iau pe deget o pic tur de mult aten ie pe fiecare în parte. Parc -s to i de lemn. Nimeni
sirop, de pe un ciob al farfuriei. Miros precaut. Are un parfum nu m rturiseşte vreo urm de emo ie. Iar doctorul Bil ,
extrem de ciudat. Acelaşi miros de migdale amare care m schimbînd pe furiş o privire cu coana Mari a, îl solicit pe
izbise peste noapte, cînd îl vizitasem pe Bil în buc t ria lui. Gaterek:
P strez pentru mine observa ia şi, spre surprinderea tuturor,
- De ce nu eşti curios s guşti din crem , Zighi drag ?
cer s mi se ofere şi mie o por ie din atît l udata
crem -caramel. - Nu mi-au pl cut niciodat pr jiturile de cas ... mai ales cînd
sînt îndulcite cu stricnin !
- D -l încolo de diabet, n-o s fie moarte de om, dac o s
gust şi eu o linguri ... Hannibal Certega se autocatapulteaz de pe scaun şi începe s
urle:
Pîn în clipa aceasta, nimeni nu îndr znise s se ating de
desert. - Infamie! Este o infamie ceea ce spui! i-am preparat crema
Bucuros, doctorul Hannibal se gr beşte s -mi serveasc o cu zaharina pe care mi-a dat-o Mari a!...
))
por ie cît toate zilele. Apoi îi invit şi pe ceilal i s -şi întind Madam Nachtigal, deloc jenat c i se spune pe nume, de parc
farfuriile. Iau cu linguri a pu in sirop. Miroase normal, a zah r ar fi mîncat cu amîndoi din acelaşi blid, scrîşneşte din din i,

f r s clipeasc : 15. AMABILITĂŢI DE SALON
- Min i, Bil ! Ca întotdeauna!... Ce-ai pus în crema lui Zighi?
- Exact ce mi-ai dat, Mari o! Cînd am auzit-o pe coana Mari a c ne pofteşte la o cafelu
teras , îmi dau surprins seama c -i prima mea cafea din ziua
pe
((
Am vrut s intervin şi s -i comunic doctorului Hannibal c
asta. Care, s nu mîniem pe bunul Dumnezeu, nu fusese o zi
stricnina n-are miros de migdale. Dar m re in. Şi bine fac!...
tocmai obişnuit .
C ci madam Nachtigal, nep s toare, ca şi cînd nici n-ar fi auzit
Nu-mi place s -mi dau ifose de scriitor ce se alimenteaz în
cele discutate mai înainte, se ridic de la mas .
permanen cu alcooluri de import sau care îşi excit
Cu un gest plin de gra ie, de-o amabilitate chiar exagerat , ne carbura ia cu zeci şi zeci de „Ness”-uri.
invit pe teras , unde urmeaz s ni se serveasc finalul
În ceea ce m priveşte, m mul umesc cu şase sau şapte c ni
banchetului.
(nu ceşti) de cafea turceasc (de preferin din cea columbian ,
- N d jduiesc s nu refuza i o cafelu neagr . Mai ales dup fiind mai vertebrat ). Mi-o prepar singur, dup re eta mea
atîtea emo ii! Se mai întîmpl . Mai greşeşte omul, n-ai ce-i proprie, cu dou linguri e („cocoşate”) de boabe bine pr jite,
face! m cinate la o str veche rîşni de mîn .
Ce mi se pare de neîn eles, ba chiar foarte bizar, e faptul c Tanti Rali a, scumpa mea m tuş , se f lea c-o cump rase la
nimeni nu pare afectat de gravele acuza ii pe care şi le-au Constantinopol. Pe rîşni a de alam înverzit , chiar în clipa cînd
aruncat cu atîta dezinvoltur inginerul Siegfried Gaterek, mi-o d ruise, la cea de-a 40-a aniversare (a mea, nu a dînsei),
doctorul Hannibal şi coana Mari a. descoperisem ştan at: „Made in England – M geanu et
Co./Gabroveni 17”.
Extraordinar cît de repede se domolesc spiritele în casa asta.
Chit c m tuş -mea n-apucase s-ajung la locurile sfinte,
Cu inima-ntristat , m al tur coloanei care se deplaseaz pe
oprindu-se s viziteze c lug rii de la muntele Athos, toat
teras , urmînd-o pe madam Nachtigal, la degustarea ceştii de
mahalaua o saluta cu deosebit respect, spunîndu-i
cafea cu care avea s ia sfîrşit acest excelent şi fantastic prînz
de gal .
„hagi a-Rali a”. De fapt, rîşni a era singura amintire adus din ))
hagialîcul m tuş -mi. Nu îndr znesc s cred c-a achizi ionat-o
Sper s nu fie îndulcit cu „zaharina” doctorului Bil ! chiar la Bucureşti. Ar fi prea de tot. Îns Istambulul a fost

totdeauna în bune rela ii comerciale cu meseriaşii bucureşteni. Ca o culme, madam Nachtigal mai incit la suplimente:
Nu m-am n r vit la cafea şi la tutun decît în clipa cînd mi-am - Cine mai doreşte? Spune i deschis, nu v jena i! Cafetiera e
identificat voca ia şi m-am apucat de scris. Oare Balzac nu plin !...
b use 12.000 de cafele, pîn s -şi des vîrşeasc omeneasca
Sînt laşi. To i. Cer în cor, cu gurile pocite, de parc ar fi mîncat
((
lui comedie?
mere corivove, s li se mai toarne o por ie din dilu ia aceea de
Sorbind, plin de zîmbete recunosc toare (şi false) din infecta crem de ghete.
zeam c reia doctorul Hannibal îi zice cafea (aici sînt nevoit s
Numai eu r mîn demn. Şi refuz categoric.
deschid o parantez şi s -mi exprim nedumerirea c un
maestru al artei culinare, de talia lui Bil Certega, se dovedeşte Dar coana Mari a m în elege greşit şi strig la Bil :
- în acest domeniu, al prepar rii cafelei – un analfabet penibil), - Doctore, fii mai atent! Ad o ceaşc mare. Nu ştii c scriitorii
privesc înciudat la atmosfera de încîntare în care se petrece nu beau cafeaua ca noi, muritorii de rînd? Ce Dumnezeu? Nici
degustarea odioasei şi infamei scursuri. atîta lucru nu cunoşti? Serveşte-l cum se cuvine pe domnul
- Ce arom ! – se „pameaz ” Gilly. Conan. C poate ne bag şi pe noi în vreun roman.
„Arom de piele nedat la dubal ”, îmi zic eu (în sinea mea, se De ce s m-ascund dup „degete”, ideea coanei Mari a nu-i
în elege), blestemînd pref c toria actri ei. lipsit de interes.
- Ce t rie! Ce bine potrivit la zah r! – o sus ine domnul Bubi, Pîn s-apuc a m gîndi mai pe îndelete la personajele de fa ,
c ruia faptul c posed un Volkswagen 1600 TL n-ar trebui apte s -mi completeze menajeria mea imaginar , m
s -i dea dreptul la emanarea unor asemenea imbecilit i. pomenesc în fa cu-o imens can de cafea. Doctorul
Hannibal mi-o serveşte zîmbind for at. Este evident, şi pentru
În ceea ce priveşte t ria – pot s declar cu mîna pe cord -,
el, c preparatul s u n-are cum s fie pe gustul meu. Cu atît
lichidul din fragilele ceşcu e (cît nişte g oace de ou) din zestrea
mai mult, zîmbetul acesta inexplicabil.
coanei Mari a poate fi prescris f r team , ca somnifer şi
sedativ. Iar în privin a doz rii zah rului, solu ia apoas , de - Mersi, domnule doctor!... – încerc eu s r mîn în limitele
culoarea vopselei de p r „Tonal-4”, mult diluat , aduce de bunei-cuviin e. ))
departe cu dulcele fad şi leşios al unei zemi de prune afumate. - Ve i avea pentru ce! Sînt convins, chiar foarte convins!

Gust o sorbitur . R mîn cu gura c scat . Abia acum în eleg

zîmbetul terorizatului doctor. C ci licoarea de culoarea cafelei,
cam vreo sut şi cincizeci de grame, pare a fi un coniac de
mare clas . Dup arom şi t rie, mai mult ca sigur un ((
„Hennessy”. Şi înc decorat cu multe stele.
Va s zic , doctorul nu-i chiar aşa de imbecil. Îşi d duse seama

c nu-i de mine poşirca pe care-o preparase în vederea
oaspe ilor. Şi-atunci, pentru a se reabilita în fa a ochilor mei,
îmi ofer un carburant pe care ştie c -l voi pre ui.
Madam Nachtigal observ str daniile mele de a-mi ascunde

surpriza şi m întreab în gura mare:
- Nu-i bun , dom’le Conan? Nu-i destul de tare?
E-n regul , scump coan Mari o! Dac mai ave i, aş mai bea o
can .
Coana Mari a patroneaz zîmbitoare instaurarea unei

atmosfere de pl cut digestie postprandial . Pare mul umit de
starea actual a lucrurilor. Deşi, pe cît o ştiu de inteligent , m
îndoiesc s se-ncread în caiafele de pe teras .
Inginerul, posomorît, strangulat de înaltul guler care-i ascunde
))

fioroasa cicatrice, pare adîncit în gînduri. Pesemne c -l intervine prompt madam Nachtigal:
obsedeaz leşul lui Tudori din living-room. Putea s fie el pe
- Vai de mine, domnule Bubi, c numele cel lalt nu mi l-ai
post de Tudori -nene. Cu toate acestea, nu-mi vine s cred în
spus, cum se poate aşa ceva? Nu r mîi cu noi, la cin ?
tentativa de asasinare a inginerului. Cel mult, este posibil ca
Invita ia r sun atît de fals, încît s-ar zice c , mai curînd, ar fi o
((
totul s fi fost astfel organizat, încît s i se ofere o perspectiv
mai îndep rtat sau mai apropiat a unui eventual deces aluzie la cît mai oportuna şi grabnica dispari ie a arhitectului.
similar.
Bil încearc s zîmbeasc . Eforturile sale se dovedesc Ne lu m r mas bun. Îns r mînem pe teras . Pentru a nu
zadarnice. Inginerul pare atras de exerci iile de micromimic stingheri o idilic desp r ire. Desp r irea dintre actri a
facial ale actri ei. Aceasta depune eforturi vizibile s par studiourilor noastre şi omul-cu-maşin -proprietate-personal .
vampoas şi inteligent .
Discre ia noastr se dovedeşte inspirat . Gilly se potoleşte
Între Lucky-Lucky şi cei doi fra i Flintaş, Mogam şi Bigam, s-ar instantaneu, în clipa cînd domnul Bubi îi strecoar un plic de
zice c se înfirip un soi de „conversa ie”. Deşi stau şi m dimensiuni impresionante. Probabil c -i proiectul de scenariu
întreb, destul de justificat, ce fel de idei ar putea vehicula între despre care ne pomenise...
ei.
În momentul cînd uruitul de rîşni electric (atît de
Finichi, posedat în permanen de demonul fotografierii, trage caracteristic motoarelor de Volkswagen) se pierde în v ile
poz dup poz , de parc ar vrea s imortalizeze o reuniune de Posadei, începe s m semnalizeze mult aşteptata criz de
însemn tate epocal . indigestie.
Proprietarul Volkswagen-ului, sinistratul domn Bubi, d semne Înconjurat de compasiunea general – mai mult sau mai pu in
de impacientare. Gilly încearc s -l domoleasc prin cîteva sincer -, sînt condus de doctorul Hannibal Certega la odaia
ghionturi bine sim ite şi discrete, dar nu dobîndeşte nici un mea de la etaj.
rezultat. Pentru c domnul Bubi se ridic şi anun ritos:
- Drag domnule doctor, nu v face i griji, iau numaidecît nişte
- Plec! „Lizadon”! Şi-o s fie bine! ))
Bravo lui. Vrea s par b rbat. Dîndu-şi seama c toate privirile - Nu pentru asta am inut s v înso esc, domnule Conan –
se întorc spre el, îşi pierde aplombul şi se fleşc ieşte. Atunci

mi-o întoarce el -, dar doream s v încredin ez c totul a fost departe întreb rile interioare, fiindc simt nevoia inexorabil s
preparat cu cea mai des vîrşit acurate . Numai alimente din m trîntesc la pat.
cele mai proaspete. Nu-n eleg ce-i cu indigestia asta...
Majoritatea animalelor care fuseser sacrificate pentru
- Parc Tudori -nene mai în elege ceva? Greşeala îmi apar ine, confec ionarea festinului încep s rag , s mug , s beh ie şi ((
nu trebuia s înfulec ca spartul. În orice caz, in s v s cotcod ceasc . Şi n-au g sit alt loc, decît în celulele mele
mul umesc în chip deosebit pentru cana de cafea... hepatice, organizînd un concert de muzic absolut concret ,
Excep ional ! Mai ave i? Nu mi-ar face r u înc vreo sut de judecînd dup instrumentele de percu ie care-mi zgîl îie
grame. E vasodilatant . Se recomand şi-n infec ii! Cred c ficatul.
sînte i de acord, nu-i aşa?
Nu mai trag obloanele, deoarece terasa s-a golit de musafiri.
Chestia cu Tudori -nene nu i-a c zut prea bine. S-au retras cu to ii în living-room. N d jduiesc s nu continuie
acolo s rb torirea actri ei. C ci, în cazul acesta, doctorul
- Trec mai tîrziu pe la dumneavoastr , s v d cum v sim i i...
Hannibal va avea de f cut mai multe vizite nocturne.
Deşi nu-s prea încîntat de vizita anun at , întrucît ficatul
Înghit precipitat un pumn de tablete de „Lizadon” şi m întind
începe s aib o violent discu ie (în contradictoriu) cu
la orizontal .
s rm lu ele în foi de vi şi cu celelalte feluri de mîncare, atît
de antipatice lui, accept totuşi, gîndindu-m c-ar putea fi Bineîn eles, nu poate fi vorba s-adorm. Nu m las nici ficatul,
nevoie de aceast întrevedere. nici pancreasul, dar nici gîndurile. Simt c mi se umfl capul de
atîtea gînduri.
- Domnule Certega, v mul umesc foarte mult...
Şi, slav Domnului, am la ce gîndi.
- N-ave i pentru ce! Deocamdat ...
Suferin a ce-mi macin (pe meritate) m runtaiele nu se poate
asemui cu chinul cuget rilor ce-mi n v lesc în minte.
16. „EI N E K LEI N E N ACH T (POP) M U SI K ” SAU „MICA
SERENADĂ POP” În living-room-ul care se afl tocmai sub odaia mea, nu prea
domneşte liniştea cea mai des vîrşit . Se aud fel şi fel de
mişc ri, de parc s-ar muta din loc întreg mobilierul. La un
))
Ce-o fi vrut s spun doctorul Bil ? N-apuc îns s -mi duc mai moment dat, r sun şi-o pereche de palme. Amintindu-mi de

explozia scatoalcelor trase de madam Nachtigal lui Bigam şi Se vede c Lucky-Lucky fusese cel pe care-l p lmuise coana
Mogam, am toate motivele s cred c tot dînsa-i sursa sigur a Mari a, c ci numai aşa îmi pot explica furia cu care-şi
acestui zgomot, devenit un fel de specialitate a casei. masacreaz reputa ia de solist vocal contemporan. Noroc c
Dup vreo jum tate de ceas, colica începe s se astîmpere.

trece la Presley. Tot cu înregistrare veche: „Rock around the ((
clock”.
Dac nu greşesc, parc m cuprinde şi-un fel de toropeal .
Şi-n vreme ce Elvis num r sacadat: „one, two, three, four...”,
m hot r sc s recapitulez evenimentele zilei şi s întreprind o
N-aş putea preciza cît am mai stat a ipit. Poate o or , poate analiz sumar a celor întîmplate.
trei.
Sosirea funambulesc a divei mi-o reamintesc pe fondul sonor
Dar, în camera ce se afl peste drum de-a mea, începe s al unui alt rock (mai lent) interpretat de Elvis: „The train”.
r cneasc , apucat de-o criz cumplit de violen , Chubby
Pentru decesul parfumat cu migdale al motanului
Checker. Url incontinent, fioros şi înt rîtat: „Twist again! Twist
Tudori -nene, Lucky-Lucky n-are la dispozi ie o melodie
again!”.
adecvat . În orice caz, marşul funebru al lui Chopin, transcris
Dîndu-mi seama c nu visez, m trezesc imediat. Este de „Single Singers” sau în versiunea lui Ray Conniff, ar fi fost
magnetofonul lui Lucky-Lucky, despre care îmi pomenise mult mai bine venit.
madam Nachtigal. Un „Grundig TK 61”, dup cum m
Va s zic , ia s vedem ce-i putred în Danemarca şi ce scîr îie
informase Finichi.
la pensiunea doamnei Nachtigal. C ci, e limpede, se impune o
Asta-i culmea nesim irii! Ştie c mi-i r u şi se apuc de anchet !
muzic , dînd poten iometrul la maximum.
Şi, întrucît tot l-a apucat pe cînt re o criz acut de
Aştept ca Chubby Checker s -şi termine „Twist-again”-ul, magnetofonit , iar pe mine una de ficat, care criz m-a l sat,
r stimp în care m ridic în capul oaselor. Formidabil! „Colebilul” iar pe el abia începe s -l martirizeze, îmi iau inima în din i şi
şi-a f cut efectul. Nu m mai doare ficatul. decid s -mi încep ancheta cu Lucky-Lucky. Tot îl am la
În schimb, m dor urechile. C ci o nenorocire nu vine niciodat îndemîn , pe acelaşi coridor cu mine. ))
singur . - Cioc! Cioc! – bat zadarnic la uşa „urlatorelui”.

În plin euforie acustic , n-are cum s -mi aud semnalul. Deşi nu-mi prea convine s r spund, îmi dezv lui totuşi
Atunci, îmi iau din nou inima în din i, har Domnului c am o adev rata identitate:
dantur destul de zdrav n (înc ), şi:
- Eu sînt, Al Conan! F , te rog, pu in lumin !
- Bum! Bum! – r sun pumnul meu în uşa impasibil a
Lustra din tavan se aprinde imediat, de parc ei m-aş fi
((
solistului.
adresat.
Degeaba.
Ca într-un film de Hitchcock, dup clipele de suspens, totul se
E clar c trebuie s aştept un moment de pauz , cînd îşi va clarific . Acum stau de-a buşilea, bot în bot cu Lucky. Care, şi
întoarce banda pe cealalt pist . el, se afl culcat pe covor, de cealalt parte a mag-ului r mas
între noi şi care continu s cînte „Mother”. Lucky zace printre
Dup un sfert de ceas se iveşte prilejul:
zeci de benzi înv lm şite şi r v şite, tol nit într-o rîn . Atunci,
- Toc! Toc! – de ast dat , cu falanga de la degetul mijlociu. îmi pun cea mai fireasc întrebare: cine a aprins lumina?
Cu toate c de cealalt parte a uşii se aşternuse o linişte - Fi i bine venit, domnule Conan! Dar nu sta i aşa. Face i-v
mormîntal , nu-mi r spunde nimeni. comod!
Atunci, iar şi îmi iau cordul în din i şi deschid, f r s mai E glasul actri ei. O identific pe Gilly lîng întreruptor.
aştept vreo invita ie.
Realizez, destul de stînjenit, c deranjez o şedin de audi ie în
Doamne Dumnezeule! Dar e-ntuneric bezn ! De unde r sunase doi. M adun de pe jos (destul de greu) şi-mi cer iertare pentru
atunci recitalul zgomotos al mag-ului? cele întîmplate.
Fac un pas. Şi m poticnesc de ceva dur şi înfierbîntat. Cad în Lucky-Lucky trage un pumn mag-ului. „Mother” r mîne
brînci peste un obiect metalic care începe s urle „Mother!”. neterminat. Urlatorele îmi întrerupe şuvoiul scuzelor, se ridic
Adic „Aoleu, mam !”. Abia acum mi se limpezesc lucrurile. E şi-o pofteşte pe Gilly s ias afar din odaie.
John Lennon. Beatle-maniacul sta de Lucky obişnuieşte s -şi
Acum am r mas numai noi doi.
asculte mag-ul pe întuneric. M convinge şi duioasa interpelare
care-mi mîngîie timpanul: M priveşte bovin şi întreb tor. Stimulat de enigmatica amu ire
))
a solistului, pornesc la atac:
- Care eşti, tontule? Dac mi-ai turtit mag-ul, te sfîşii!...

- Frumoas voce mai are agregatul dumitale, domnule Lucky! ochii mei.
- P i, cum s n-aib , dac l-am pl tit cu cîteva miare? „Grindig - Dar, v rog, domnule Conan şi maestre, lua i loc... m bucur
TK 61”, regele mag-urilor! s t inuiesc cu matale...
Pare încîntat de aprecierea mea. Schi eaz ceva, din muşchii Şi solistul d la o parte rolele de magnetofon, slobozeşte
((
obrazului, pe care sînt nevoit s -l interpretez (cu pu in efort) covorul, împingînd „Grundig”-ul sub pat şi-mi face semn s m
drept zîmbet. aşez.
Dau ocol camerei, c utînd noi pretexte de cîntat osanale. - Pe jos?

Barem de-aş reuşi s -l plasez pe orbita p l vr gelii pline de
- Nu in scaune în odaie, maestre. Nu-mi plac, stric decorul,
îngîmfare, atunci cînd omul spune tot ce ştie despre
îmi r pesc din perspectiv .
autobiografia lui.
- N-aş putea lua loc pe pat? Pe jos, mi-e cam greu. Şi-apoi, am
- Frumoas odaie! Adev rat cabinet de lucru pentru un artist.
mai stat pe duşumea!
Lucky-Lucky începe s demareze. Cam încet, dar sigur.
- Vai de mine, maestre, cum s nu! Ca la dumneavoastr acas !
- P i, cum s nu fie frumoas , dac-am îmbl nit-o numai cu
Nu-i mai spun c la mine acas am un fotoliu în care îmi place
poze din „Bravo”, pl tite cu pi ule grele. Pe pere ii mei sînt to i
s m l f i. Bineîn eles, cînd nu mi-l confisc tanti Rali a.
regii „pop”-ului.
„Urlatorele” se înfierbînt şi se autocînt din ce în ce mai vizibil.

Şi uite aşa, el pe covor, iar eu pe marginea patului, începem s
Într-adev r, odaia e tapetat , de sus în jos, numai cu chipurile
ne împrietenim. Adic eu s -l trag de limb pe solist, iar
(în „Eastmancolor”) ale vedetelor muzicii uşoare. Doar tavanul a
solistul s m descoas pe mine.
sc pat neîntinat de pop. Paul McCartney, John Lennon,
Harrison, Ringo Star (pletoşi, ca în prima lor perioad ), toat Abia peste jum tate de ceas reuşesc s aflu c -l cheam Lucic
forma ia Creedence Clearwater Revivals, Halliday, Presley, Ricky St n rîng (ceea ce ştiam, de la coana Mari a), c -i de pe
Nelson, Jimi Hendrix, taraful Bee Gees, Joan Baez, Bob Dylan, undeva din Oltenia, de lîng Galiciuica (deci vecin cu doctorul ))
Led Zeppelin şi – spre uimirea şi încîntarea mea – F rîmi Hannibal), c muzica pop este pasiunea vie ii lui şi c ,
Lambru! Lucian St n rîng creşte numaidecît şi vertiginos în deocamdat , n-are angajament. Forma ia acompaniatoare s-a

l sat temporar de pop, plecînd cu to ii la practic , pe şantiere, dup muzic uşoar . Un turneu la Bila-de-Jos, mai un altul la
fiind studen i la politehnic . El abandonase studiile înc din Troceşti, înc unul la Cocor ştii-Caplii şi, adunînd cu cele de la
clasa a VIII-a, dedicîndu-se în exclusivitate artei. Iar pentru Comana, de la Giurgeni, Alexandria şi alte centre populare
pîinea cea de toate zilele, cînta iarna pe la nun i şi botezuri. ahtiate dup „pop”, c-aşa-i moda, gata, solistul Lucky-Lucky, ((
vedet bucureştean , strînge bani albi pentru zile negre.
Cam pu in pentru treizeci de minute. Dezolant situa ie. Nu-mi
r mîne decît s trec la tehnica întreb rilor ajut toare, aşa cum - Şi cum se cheam forma ia voastr ?
procedeaz orice anchetator care se respect .
- „The Electronic Boys”! Ghitare electrice. Au scris despre noi şi
- Şi nu mai ai de gînd s te apuci de înv tur ? la revist . Ne-au cam criticat. Dar las` c prinde bine. S nu fi
auzit matale de „Electronic Boys”?...
- Fereasc Dumnezeu! Am terminat cu ea. Mi-ajunge!...
Cunosc eu cîteva forma ii mai acat rii. Am auzit de „Sfinx”, de
- Este posibil s nu te tenteze conservatorul? Mai ales c - i
„Mondial”, de „Roşu şi negru”, dar de „The Electronic Boys”, z u
închini tot timpul muzicii?
c nu. Drept e, nu prea m omor cu muzica pop, ci mai mult cu
- Vezi- i de treab , maestre! Unde v zuşi, matale, solist de muzica b trînului Johann Sebastian (Bach).
muzic pop, absolvent al conservatorului? Aici, în meseria mea,
trebuie s studiezi şi ziua şi noaptea. Îns , acas , unde ai
linişte! - M-ar interesa tare mult ceva am nunte despre via a unui
solist vocal din zilele noastre. M refer la unul de muzic
- Dar nu mai au vecinii! Aşa i-ai luat atestatul la ARIA?
uşoar . L-aş b ga într-un roman. Cred c-ai fi un model ideal.
- Chiar aşa. M-am prezentat la examen şi i-am n ucit. Le-am
- Via a-i grea în muzica uşoar ! Se munceşte zdrav n. Nop i
luat maul cînd mi-au auzit vocea. C nu-i de ici, de colo! Am
nedormite. Mai ales la nun i. Vai de mine, odat erau s ne
fost şi la comisia pentru restaurante. La început, a mers greu.
cafteasc r u. Ziceau c s le cînt m pîn luni, la prînz. Şi-o
N-aveam pile. Pîn la urm , s-a aranjat. Am g sit pe-unul cu
porniser m de sîmb t seara. Parc -l aud pe naşu-mare:
ureche!
„Schimba i varza la l utari, c s-a r cit!”. Şi-apoi cîte drumuri
- Şi-asta se cheam c -i pîinea dumitale cea de toate zilele? am b tut prin ar . ))
- Cozonac, maestre, cozonac cu stafide! Lumea se d în vînt - Şi-n vara asta, pîn -şi termin b ie ii din forma ie practica,

ce-ai de gînd s faci? de acas pe Lucic . Nu se împ ca deloc cu încet enirea lui Jimi
Hendrix sau a lui Celentano în satul lor liniştit, de olteni iste i
- Zac la Posada. M odihnesc şi-mi dreg pl mînul. S -l am
pentru la iarn . şi muncitori. Dac b iatul lui b rbatu-s u se deteriorase la cap,
- Dar cum de-ai nimerit tocmai la doamna Nachtigal?

n-avea decît s -şi ia ambalul la electric şi s-o-ntind . ((
- Şi nu te mai vezi cu p rin ii?
- Prin cunoştin e. Şi-apoi, auzisem vorbindu-se despre dînsa.
- Cum s nu! Acum se l murir şi ei c -s om întreg, c am şi
- E-atît de cunoscut ?
eu un nume mai ac t rii. Au citit şi-n ziar. De cîte ori îl verific
- Cine n-o ştie pe Valea Prahovei? E cunoscut ca un cal breaz. pe b trîn la magazia cu gr un e, nevast -sa fuge la mine.
- V d c i-ai şi completat dosarul! Petrece cîte-o s pt mîn , dou , ca s fac praf banii din
surplusurile de cîntar, pentru a sc pa de ilicit. S-o vezi ce mai
- Parc n-a i fi de pe lumea asta, maestre Conan! P i, ia s ne
bate twist-ul la ceaiurile dansante.
gîndim şi s le lu m pe rînd. B rbatul şi l-a îngropat. Cu caii a
r mas, deşi i-a f cut cuiere. Banii de pe urma c luşarului, cînd - Trebuie s - i fie greu cu ea pe cap. Mai ales dup ce te-a
alungat din casa în care te-ai n scut.
i-a vîndut instala ia, i-a pus la teşcherea. Mai cu chiriaşii veni i
la aer, s se-nt reasc , mai cu sezonierii de la Breaza sau - Nn ! N-ai nimerit-o, maestre Conan! S-au schimbat lucrurile.
Sinaia, iaca şi-a f cut un nume! Progres m! Acum îmi d şi ea o mîn de ajutor, cînd merge
prost bişni ul.
Mai dintr-una, mai dintr-alta, aflu o mul ime de am nunte
despre autobiografia (cam roman at ) a m g danului. M uit la - Parc spuneai c „bişni ul” dumitale e cozonac.
el cum st tol nit pe covor, cu n dragii ia soioşi, cu trei - Şi cozonacul mai muceg ieşte, din cînd în cînd.
etichete cîrpite pe fund, şi mai c nu-mi vine s cred c se
poate tr i şi-aşa, f r s faci nimic altceva decît s zdr ng ni la
Pornesc mai departe, întinzîndu-mi şi mai mult antenele:
ghitar şi la mag.
- Dar de inginerul sta, Gaterek, ce zici de el?
Maic -sa se pr p dise acum cî iva ani. O b tuse b trînul
- Ce-ai vrea s zic? Te intereseaz în chip special?
))
St n rîng (Lucky-Lucky senior) de-o b gase în spital. Apoi îşi
luase nevast proast şi tîn r care, în primul rînd, îl alungase - Da`de unde! Uite-aşa, din curiozitate profesional . Mi se

pare un tip foarte pitoresc şi interesant. pere i.
- Z u? Ai aflat şi matale c -i plin de biştari? Gata! „Grundig”-ul îşi dovedeşte posibilit ile, bubuind.
Forma ia Rolling Stone intr în competi ie cu forma ia de
- Habar n-am avut de-aşa ceva. Chiar se scald în bani?
turboreactoare a difuzoarelor instalate pe la col urile od ii. M ((
- Domnule Conan, maestre, p i matale eşti un dulce copil! sta mir faptul c imaginile de pe ziduri mai stau la locul lor.
a fost om la via a lui. Ştii ce-i aia antreprenor de drumuri şi Normal ar fi fost s se dezlipeasc , din pricina vibra iilor.
şosele? A avut o cas în Bucureşti, de r mîneai precis cu gura
„Urlatorele” se trage mai aproape de aparatul pe care abia îl
c scat . Am auzit c -n prim vara asta a vîndut-o unui
scosese de sub pat. Potriveşte poten iometrul şi mai tare, ca şi
gestionar. Cic ar fi luat vreo trei sute de miare pe ea. Bani
cum n-ar fi fost de-ajuns. Nivelul decibelilor dep şeşte limita
grei, domnule! Unde dracu-i ine? C nu-i fraier s -i pun la
de alarm . Iar Lucky îmi face semn s m apropii de maşina
CEC.
infernal şi s m concentrez. De parc ar fi posibil.
- De ce nu i-ar depune?
Examinez în continuare înc perea, încercînd s depistez ceva
- sta a învîrtit, toat via a, numai afaceri de milioane. din urmele l sate de trecerea actri ei. Şi totuşi fusese aici, cu
Şi-acum, îl vezi matale strîngînd bani la ciorap sau la CEC, f r artistul nostru vocal; pe întuneric! S fi ascultat muzic ? Nu-mi
s -i pun la ouat, s scoat şi pui? Ce p rere ai? vine s cred. Prea îi f cuse vînt. Şi nu tocmai politicos. Deci
trebuie s existe între ei nişte rela ii mai mult decît muzicale.
În cele din urm , parc dîndu-şi seama c binevoieşte s
vorbeasc prea mult, Lucky m pofteşte la o audi ie de muzic Îmi vine s -mi trag singur palme! Fiindc descop r, chiar sub
„pop”. nasul meu, la cî iva centimetri, plicul lui Gilly, cel pe care i-l
l sase Bubi, la plecarea sa atît de precipitat . Plicul este
Nu m entuziasmeaz invita ia, ap rîndu-mi mai mult ca un fel
întredeschis. De sub pleoapa nelipit a spatelui, r sar cîteva
de obstruc ie la setea mea de informa ii. Dar n-am încotro.
bancnote alb strui.
Dac vreau s mai aflu cîte ceva, trebuie s ascult. Chiar şi
muzic „pop”. Pe noptier , la capul patului, printre alte flacoane, bag de
Şi-n vreme ce Lucky-Lucky meştereşte pe la butoanele

seam prezen a unui „Johnnie Walker”. Mai mult ca sigur c ))
nu-i folosit pentru lipirea benzilor. Şi, pe neaşteptate, simt
„Grundig”-ului, privesc pe sub sprîncene la mutrele celor de pe cum m apuc o nevoie inexplicabil (nefiind b utor) şi

cumplit , s probez din con inutul flaconului. parc retezate, se culc alene pe buzele vazei.
Din clasele primare, cînd ne luam la întrecere, care din copii - De unde ai whisky-ul? – îl întreb îngrozit pe Lucky.
consum mai mult pelikanol cu borc nelul, cîştig torul primind
un premiu de trei lei, de-atunci am r mas cu o traum
- În nici un caz de la „Alimentara”! Nu-s b utor şi nici nu-mi
place porc ria asta! Stric la voce. Dar mi l-a d ruit inginerul
((
gustativ .
Gaterek şi n-am putut s -l refuz.
M urm reşte peste tot, orice aş pune pe limb , gustul acela de
- Şi cum l-a apucat, aşa deodat , dragostea pentru dumneata?
parfum de migdale, de sîmbure de piersic , sau de cais , pe
care-l avea pelikanolul (acuma îi zice „Pesc ruş”). - Habar n-am. Mi-a spus c l-a primit şi el cadou de la
doctorul Bil . N-a vrut s -l mîhneasc . Aşa c i-a acceptat
Cînd duc la gur p h relul de „Johnnie Walker” oferit de
aten ia. Mai ales c se cam certaser . Îns mi-a m rturisit c
Lucky-Lucky, simt imediat parfumul de migdale. Acelaşi pe
nu-i amator de whisky-uri. Îl ard la gît. Are în untru o bub
care-l sim isem şi la decesul neprev zut şi tragic al lui
care îl chinuie cumplit cînd bea chimicale de soiul stora.
Tudori -nene, cînd se înfruptase ilicit din crema-caramel a
doctorului Hannibal. Nu-mi este deloc clar aceast problem , cu repetatele aten ii
ale doctorului Hannibal Certega fa de inginer. Mai întîi fusese
Domnul Lucky-Lucky (alias Lucic St n rîng ) nu inten ioneaz
chestia cu crema-caramel şi-acum, sticla de „Johnnie Walker”.
s foloseasc pe „plan local” b utura din care m îmbie s -mi
Şi toate mirosind a migdale!
astîmp r setea.
- Noroc! – îngîn eu, subit îngîndurat, f r s sorb din ambrozia

sco ienilor. S mai fac o încercare, s aflu care-i adev rul în privin a
rela iilor dintre „urlatore” şi actri :
C utînd s nu m observe solistul, torn con inutul p h relului
într-o vaz cu cîteva fire de garoafe, de pe noptier . - Şi ce-i cîntai lui Gilly, pe întuneric?
N-am ştiut, şi-abia acum aflu, spre stupoarea mea, despre - Aş! Crezi c -mi pierd vremea s-o vr jesc pe una ca asta?
slaba rezisten la alcool a garoafelor. C ci, imediat dup
le-am servit p h relul de whisky, v d c
ce
se fleşc iesc, se
Venise s m roage s
domnul Bubi, la cu maşina.
citesc un scenariu pe care i-l adusese
))
decoloreaz , virînd spre alburiu, de parc li se f cuse r u. Apoi,
- Aveai de gînd s -l citeşti cu infraroşii, în bezn ?

- Glumezi, domnule Conan? prima faz a campaniei mele de investiga ii. Cele cîteva
observa ii – nu chiar lipsite de valoare -, plicul cu „scenariul”,
- Z u c nu! Dar cînd am intrat în odaia dumitale, domnea
sticla de „Johnnie Walker”, ameliorat cu parfum de migdale,
întunericul cel mai des vîrşit.
Solistul are nervii tari. Nu-şi pierde cump tul.

plus prezen a actri ei în odaia cufundat în bezn , nu-mi ofer ((
prea mult. Decît o şi mai sup r toare senza ie de plutire în
- Aşa fac eu cînd ascult muzic . Sting lumina. S-o pot în elege necunoscut.
mai adînc. Nici n-am apucat s m uit la scenariu. Abia mi-l La cap tul coridorului, pe sub uşa od ii lui Gaterek, îşnesc
adusese... Mi-ar face pl cere s -i dau o mîn de ajutor lui intermitent lumini. Judecînd dup intervalele la care apar şi
Gilly, mai cunosc şi eu pe cîte cineva la studiouri... dispar sclipirile, sînt îndrituit s cred c inginerul se joac la
Ce pl cere o s fie pe solist, cînd o s dea de scenariu şi-o s întrerup tor.
înceap s -i numere filele! La un moment dat, dar numai pentru o clip , îmi trece prin
Face pe prostul. Şi nici nu-şi d seama c este. Parc n-aş fi minte c transmite semnale cuiva din afara locuin ei. Deşi am
observat şi înregistrat ocheadele din timpul prînzului de gal . unele vagi cunoştin e de Morse, nu izbutesc s identific nici
Parc n-am asistat la extrem de rapida ieşire a actri ei din m car o singur liter din alfabet.
odaia lui Lucky. Dar este foarte posibil s nu se simt bine şi-ncearc , în felul
Mi-am întip rit în minte, pentru veşnicie. Fişa signalitetic acesta, s atrag aten ia. Doamne fereşte! Totu-i cu putin , la
Lucic St n rîng . vîrsta lui.
sta-i Lucky-Lucky, marele solist de muzic „pop”. Ajuns în fa a uşii, chibzuiesc c-ar fi mai bine s bat.
Cioc nesc încetişor. Lumina se stinge definitiv.
17. ZOO-ALBUM, ÎN ALB ŞI NEGRU Mai bat o dat . Iar se aprinde.
Dar tot nu-mi r spunde nimeni. M sperii cumplit. Se întîmpl
Dup ce p r sesc „studioul de audi ii nocturne” al solistului,

ceva grav. ))
am impresia c m aflu în posesia a tot atîtea date Împing brusc uşa, uitînd c putea fi şi încuiat (dar, din fericire,
informa ionale cîte avusesem mai înainte de-a fi declanşat nu-i) şi se aude o bufnitur seac , de lemn ciocnindu-se c-un

corp dur. foarte important...
Iluzii acustice. - De ce nu la mine? Doar locuiesc la cî iva paşi de-aici...
C ci, de dup uş , apare Sic Finichi. - Ceea ce am de povestit trebuie v zut. În alb şi negru!
((
Îşi apas înverşunat, cu palma, bosa din dreapta frun ii. Mi se Camera lui Finichi se afl la parter, imediat dup uşa din dos a
creeaz convingerea c , peste cîteva minute, acolo va lua cl dirii. Este o înc pere suficient de confortabil . Are un studio
naştere un monticul suplimentar de toat frumuse ea. cu noptier , dou fotolii tapisate, un şifonier dublu, o mas de
dimensiuni medii, o etajer cu c r i, iar în col ul od ii, lîng
- Cum da i buzna aşa, ca t tarii! Putea i s -mi cr pa i c p îna!
fereastra acoperit c-o perdea de catifea groas , o chiuvet . În
- Dar dumneata ce-nvîrteşti prin camera inginerului? apropierea acesteia se mai afl o m su cu t blie de marmur ,
Acum nu mai umbl în slip. A evoluat. La pijama bicolor : pe care se l f ie o sumedenie de t vi şi t vi e, un aparat de
pantaloni cu dungi albastre pe lung, iar haina rozalie, v rgat m rit şi de copiat, o instala ie de developaj, plus alta de uscat
pe lat. Ceva în cel mai pur stil „pop-art”. Ca efect decorativ, filmele, m rog, un mic laborator fotografic.
destul de frapant. Dup ce-şi extrage trupul din hamurile care-l închingau,
Bineîn eles, este înh mat cu tot harnaşamentul profesional. Finichi îşi orînduieşte grijuliu aparatur pe m su a de lîng
Dou aparate fotografice în bandulier (un „Leika” şi-un chiuvet . Apoi se îndreapt spre noptier , cotrob ieşte
„Linnhoff”), un mega-flash japonez, plus o trus de obiecte. înfrigurat în sectorul interior şi... scoate o sticl de „Johnnie
Walker”. Îl privesc stupefiat. El m priveşte invers. Dar încîntat.
- Face bine la digestie! V-am auzit plîngîndu-v c-a i mîncat

Repet întrebarea, dar acum pe un ton de soma ie: prea mult. B uturica asta topeşte gr simile pe loc, de-aia n-au
- Nu mi-ai r spuns. Te-a rugat domnul Gaterek s -l englejii arteroscleroz .
fotografiezi în halat şi-n papuci? - Exist ceva în spusele dumitale, domnule Sic , dar mie îmi
Sic Finichi, trecînd pragul, iese de-a binelea din camer . este interzis alcoolul, cu cea mai absolut severitate. Mi se
Închide uşa dintr-o bufnitur , apoi îmi transmite şoptit: permit doar 50 de grame pe zi. Dar s fie coniac, de cea mai
))
bun calitate.
- S mergem jos, în odaia mea, trebuie s v comunic ceva

- Ura! E-n regul ! Whisky-ul este coniacul englejilor! Precis! cauciuc ars.
- Dac -i aşa, atunci hai s ne-ngrijim s n tatea! Numai o Încredin at c totu-i în regul , dup ce gust primul p h rel,
lacrim . Un picu . Respectînd prescrip iile. Dar mai întîi s -mi mai fac o verificare de control şi-l sorb şi pe-al doilea. Apoi îl
spui de unde ai f cut rost de whisky-ul sta. întreb pe Sic sta, care-mi devine din ce în ce mai simpatic: ((
- Cum de unde? De la pr v lie... Am luat o lad întreag , cînd - Ce s-a întîmplat? Spuneai c vrei s -mi comunici ceva extrem
am plecat din Bucureşti. I-am cedat şi doctorului Hannibal o de important. Hai, d -i drumul!
sticl . Avea neap rat nevoie, pentru a face fa unei obliga ii.
- Nu s-a întîmplat nimic!
- De unde ştie c foloseşti ca tratament „Johnnie Walker”?
- Ce, nu i-e bine? Atunci, de ce m-ai chemat?
- Ei, asta-i bun ! P i, nu vine-n fiecare sear la mine, s
- Nu s-a întîmplat nimic înc ! Dar o s se-ntîmple! Aici e baiul!
dizolv m în colectiv ateromatoamele şi colesterolul? Mai st m
C-o s se-ntîmple!
de vorb , mai analiz m situa ia din pensiunea doamnei
Nachtigal. C , slav Domnului, pe tema aceasta avem ce
tr nc ni. Mai cu seam , pe socoteala balenei... De vreo cî iva ani, fotoreporterul vine în fiecare var s -şi
- Care balen ? petreac vacan a la pensiunea doamnei Nachtigal. Locul este
minunat, aerul formidabil, mîncarea „mormîntal ”, camera
- Madam Nachtigal. Aşa a poreclit-o doctorul Bil .
confort I sporit; într-un cuvînt, are cele mai ideale condi ii
- Toarn -mi repede un p h rel de „asclerol”, c nu v v d bine. pentru refacerea celulelor nervoase. Nu-i meserie uşoar s fii
Şi s - i intre în cap, domnule Finichi, eu nu ştiu nimic despre fotoreporter la un „hebdromader” (formularea îi apar ine lui
chestia cu „balena”. N-am v zut, n-am auzit! Hai, toarn -mi Finichi!).
mai repede. Dar s fie f r sifon!
În tot acest timp, n-au absentat niciodat inginerul Siegfried
- Sifon n-am, ci numai ap mineral . Pot s vi-l servesc f r Gaterek şi nici doctorul Hannibal Certega. De vreo trei ani
borviz? încoace, s-au ivit şi fra ii Flintaş, Bigam şi Mogam. Iar din vara
Primul gest pe care-l fac este s duc p h relul la nas. Nici gînd
asta, s-a prezentat şi Lucic St n rîng (alias Lucky-Lucky). ))
s miroas a migdale. Miroase ca orice whisky de calitate. A Pîn în sezonul actual, nu s-a întîmplat nimic deosebit. Nimic

care s -l împing pe Sic la crize de anxietate. Dar, de-o „OZN”-ul pe ştat de figurant. Dac p esc ceva cu el, îl repar
s pt mîn încoace, de cînd Finichi a sosit la Posada, cu arme şi pe socoteala studiourilor. Îl vopsesc din nou, îi mai pun vreun
bagaje, se petrece ceva ciudat, ceva care nu-i mai îng duie nici arc sau vreun amortizor, îi mai schimb şi pistoanele, dac nu,
o clip de tihn sufleteasc . chiar motorul în întregime şi, pîn la urm , se aleg cu droaga ((
reprofilat integral. Ce-i drept, se mai dau şi ei peste cap, se
- Dar ce te îndeamn s crezi c se va întîmpla ceva r u?
mai pomenesc cu cîte-o coast fisurat .
- P i şi ast zi s-a putut observa. În primul rînd, sosirea actri ei.
- Mda! Mi se pare interesant. Eşti convins c Lucky şi cu Gilly
N-a i v zut ce primire triumfal i s-a organizat? Pîn acum,
sînt bune cunoştin e, iar pe noi încearc s ne fac s credem
n-am auzit-o niciodat pe coana Mari a pomenind de existen a
invers? Nu? Asta i-a trezit b nuielile?
acestei Gilly.
- Ba da. Precum şi toate celelalte aspecte despre care am
- Dac pup za îi spune „Mamari o”, înseamn c se cunosc mai
vorbit. Pe scurt, se petrece, se „coace” ceva şi nu pot descoperi
demult.
anume ce. Şi mai e ceva care m sîcîie. Prezen a simultan a
- Tocmai! Apoi, chestia cu moartea lui Tudori -nene. tuturor acestor proaspe i chiriaşi de var ai coanei Mari a. De
- Mda! Şi-aici e ceva neclar! ce, tocmai în vara asta, s-au suprapus sosirile actri ei, a fra ilor
Bigam şi Mogam şi, mai ales, a cl n ului la?
- Şi Lucky-Lucky sta. P i, îl cunosc de la Bucureşti. L-am
- Care cl n u?
întîlnit adeseori la Buftea. Mai face şi el cîte-o figura ie. Este o
pramatie de mîna-ntîi. Ce caut aici? De ce se preface c n-o - Cînt re ul Lucky-Lucky!
cunoaşte pe actri ? Doar i-am z rit împreun , pe platouri. De - Atunci, cine crezi c manevreaz organizarea acestui
altfel, tot acolo i-am întîlnit şi pe fra ii Fintaş. simpozion estival? Nu cumva doamna Nachtigal? Şi, dac este
- Dar ştia ce învîrteau la studiouri? „creierul” acestei ciudate convoc ri, ce se ascunde atunci în
dosul zîmbetelor ei? Dar dac nu-i coana Mari a! Cine ar putea
- Figura ie, cu „OZN”-ul! Aşa-i spun ei „IMS”-ului lor, droaga
fi altcineva? Dac mi-ai trezit în halul acesta curiozitatea,
aia pe patru ro i, plus una de rezerv . Dac se-ntîmpl
nevoie în vreun film de-o maşin , atunci îi angajeaz pe Bigam
s fie
barem nu m l sa în „pom”. Spune-mi ce c utai în camera ))
inginerului?
şi Mogam cu „OZN” cu tot. Şi-i pl tesc pe post de cascadori, iar

- Îmi fac meseria, domnule Conan! De trei zile încoace, dintre inginer şi „urlatore”. De fra ii Flintaş nici nu mai
fotografiez camera în fiecare sear . vorbesc...
- Eşti nebun? Î i arde de glume, s risipeşti atîta pelicul . Nu Şi, întrucît Finichi mi se pare serios documentat, îl iscodesc:
era de ajuns s fotografiezi doar o dat ? - Dar cu doctorul Hannibal Certega? Zici c -l viziteaz noaptea.
((
- O s rîde i, dar nu e de ajuns! C ci, în fiecare zi, se produce o Discut şi cu el?
nou schimbare în aşezarea mobilelor. Nici c r ile nu le mai - Ba bine c nu. De multe ori s-a întîmplat s dea peste el
las la locul lor. Mereu le mut în alt parte. Şi cine se cotrob indu-i prin camer , inspectîndu-i efectele personale. În
îndeletniceşte, cu atîta rîvn , de treaba asta? Posibil, inginerul. loc s -l ia la pumni şi s -l dea pe uş afar , închide uşa liniştit
Dar poate c şi al ii. şi se aştern la poveşti. Nu se-aude nici o gîlceav sau m car
- Care al ii? cîteva cuvinte rostite pe-un ton mai ridicat. Într-o noapte, au
stat de vorb pîn la cinci diminea a. La plecare, Gaterek l-a
- Mul i-s, Doamne, şi necunoscu i! Madam Nachtigal, doctorul
condus pe Bil pîn pe teras . Au mai z bovit şi-acolo vreo
Hannibal, Bigam şi Mogam, cl n ul... C pe to i i-a apucat
jum tate de ceas. Apoi s-au dus împreun la buc t rie, s -şi
dragostea fa de Gaterek. Nu-i ziulic de la Dumnezeu, în care
continue conversa ia. Ce-or fi avînd atîtea de împ r it?
s nu-l viziteze fiecare, cel pu in de dou ori. Indiferent dac -i
în odaie sau dac se afl pe teras . Cel pu in doctorul Bil , - Nu i se pare c Madam Nachtigal îl cunoaşte mai de mult pe
care-i cel mai activ, îl viziteaz şi noaptea. inginer?
- M rog, coana Mari a ar avea o justificare. Este datoare s -i - S-ar putea s-ave i dreptate, maestre! E ceva şi-aici. Îşi
deretice prin camer . Dar Bigam, Mogam, Lucky? Ce rost au, vorbesc totdeauna amabil. Mai ales cînd sînt singuri. Dealtfel,
toat ziua, bun ziua, pe capul inginerului? Converseaz cu el? se arat mult mai prietenoas cu inginerul, decît cu Bil .
- Da, da! Şi ce-i mai ciudat e c inginerul accept s se întind - Pare-se c şi pe doctor îl cunoaşte de foarte mult vreme.
la palavre cu ei. El care face pe taciturnul. Oricît ar fi de inginer, - Da. Sînt de acord. Dar de ce-l trateaz ca pe-un argat, în
e totuşi un om cultivat. Umbl cu-o întreag bibliotec dup el.
Ce anume ar putea discuta cu cretinii ştia?
timp ce pe Gaterek îl cru ? ))
- Trebuie s fie şi-aici o chichi . Deşi, nici pe inginer nu s-ar
Fotoreporterul are dreptate. Cel mai mult m mir rela iile spune c -l alint .

Dar îmi st pe limb s -l chestionez în continuare pe Finichi, în - Nu prea sun conving tor deduc ia ta, drag Sic . Dar s-ar
privin a fotografierii od ii lui Gaterek. M zgînd r serios putea s fie şi-un dram de adev r în ea.
problema mut rii cotidiene a mobilierului.
- Nu un dram, ci un camion!
- Ai fotografiile?
- Unde-i acum inginerul?
((
- Cum s nu! Ba le-am şi m rit. De cîteva zeci de ori. Ca-n
- În living-room. St în fotoliu şi casc ochii la lun .
„Blow-up”.
- Singur?
- B nuiai c-ai s g seşti un cadavru?
- N d jduiesc!
- Pe dracu! Ce cadavru? Vroiam doar s identific diferen ele de
aşezare, de la o zi la alta. Şi mai ales, s -mi dau seama dac se - Ce vrei s spui prin „n d jduiesc”?
urm reşte o anumit dispozi ie a mobilelor. Singurul lucru pe - O îrişic de r bdare, c spun tot! În vreme ce-mi f ceam
care am reuşit s -l observ destul de clar, dup efectuarea unei meseria, am descoperit în camera lui ceva extraordinar. Mult
serii de m riri, este faptul c , de fiecare dat , se schimb mai de pre decît toate schimb rile din bibliotec şi din
ordinea c r ilor. aşezarea mobilelor. Ia privi i!
- Şi care-i deosebirea între schimbarea aşez rii mobilelor şi Din buzunarul pijamalei extrage o poşetu plat , din lac
cea a c r ilor? Ce poate s însemne? negru. Mi-o înmîneaz triumf tor.
- Foarte mult. Opera iile nu sînt îndeplinite de aceeaşi - Şi ce-i cu asta? – îl întreb nedumerit.
persoan .
- Cum? N-o recunoaşte i? Dar e poşeta lui Gilly! Se afla pe
- Nu mai spune! De unde ai dedus şi n zbîtia asta? noptiera inginerului. Înseamn c şi Gilly l-a vizitat în seara
- Cine mut mobilele din loc, urm reşte un anumit scop. Pe asta. De-abia s-a înfiin at la Posada şi-a şi luat leg tura cu el.
care vrea s -l ating prin deplasarea lor. Dac l-ar interesa Cu el sau cu apartamentele lui, ca s zic aşa. C ci Gaterek n-a
c r ile, n-ar mai avea nevoie s împing , de colo pîn colo, p r sit o clip living-room-ul şi terasa, dup prînzul de gal .
ditamai dulapurile. S-ar mul umi doar cu schimbarea volumelor - Trebuie dus neap rat înapoi! ))
din raft.
- Total de acord cu antevorbitorul. Dar, mai întîi, s vedem ce-i

prin ea. pentru un neprofesionist, poate fi foarte lesne confundat . Mai

ales dac nu-i ager de ochi.
Ceea ce şi pornim s facem, deşi nu-i frumos. Con inutul se
dovedeşte nesemnificativ. Cîteva fleacuri cuconeşti – ruj (Max - Domnule Sic , nu cumva s-a consumat prea mult „asclerol”?
Factor), o pudrier (c reia nu-i identific marca), o cheie Yale,
- Las -m -n pace, domnule Conan. Asta-i b utura mea
((
dou ace de siguran , alte dou de p r. Asta-i tot. Cu excep ia
natural . Apa m baloneaz . Dumneata nu te pricepi, nu-i ea şi
unei minuscule oglinzi.
gata, am terminat!
Dar care-i femeia f r oglind la ea? Privesc oglinjoara. Din
Nu-mi place ieşirea fotoreporterului. Merit mai mult
apele ei, se uit la mine o mutr deteriorat , aprins la fa ,
condescenden . Acum m ia cu persoana a doua. În interesul
îmbujorat de abuzul alcoolurilor tari. Seam n uimitor cu
cauzei, renun s protestez. M rog, sta-i omul, asta fum m!
mine.
În schimb, m simt extrem de deconcertat. S -mi fie privirea
Întorc înciudat oglinda pe dos. Dar alt figur m priveşte int .
atît de nesigur ? M uit mai bine la fotografie. Finichi trebuie
Nu mai sînt eu. De fapt, nu-i chiar o figur , ci o fotografie lipit
s fie beat cri ! Goliciunea superb a actri ei ar putea da
pe spatele buc ii de sticl . Cam îng lbenit de vreme (sau de
naştere unui fulg de ezitare, dar, dac-o îmbraci, cu ochii min ii,
transpira ie?!) şi prost copiat . În imagine... Gilly! Îmbr cat
este tot Gilly.
într-un splendid costum, compus numai din dou piese. O
brichet şi-o eşarf ... Restul, aşa cum o f cuse maic -sa! - Haidem la culcare, domnule Sic ! Discut m mîine. Cînd vom fi
Nud ... mai „relaxa i”.
Nu roşesc. Deşi s-ar fi cuvenit. Roşeşte în schimb Finichi. Finichi sare ca ars. Jignit la culme, umple dou p h rele. Le
Tocmai el, care v zuse multe la via a lui, mai ales în via a lui de r stoarn , pe-amîndou , pe gîtul s u propriu. F r s -mi mai
fotograf!... Dar se dovedeşte c alta-i pricina schimb rii la fa . cear încuviin area de-a folosi şi p h relul meu. Dup aceasta,
mai umple o dat p h relele şi, în sfîrşit, îmi întinde şi mie
- Formidabil! Seam n uluitor!
unul. Generos!
- Cum adic seam n ? Cu cine ai fi vrut s semene, de vreme
ce-i domnişoara noastr Gilly?
- Be i f r fric . Sînt la zi cu analizele! Şi-apoi, Johnnie
dezinfectant. Discut m acum ce-avem de discutat. Nu putem
sta-i ))
- Nu-i ea, maestre, nu-i ea! Îmi dau şi capul c nu-i ea. Îns , l sa pe mîine. N-am terminat examinarea tuturor problemelor.

S ne uit m şi la album. Şi-n afar de asta, nu-mi mai spune i func ioneaz mintea selectiv a fotoreporterului Isaiia Finichi.
mie, Finichi întîiul, c mi-s beat. P i, maestrule, eu sînt imun la
- Pot s le privesc?
tot ce-i potabil, exceptînd apa.
- Care album? – îl interoghez eu, stînjenit de intimit ile pe care

- Nu!
((
şi le îng duie Sic . - De ce? N-ai spus c-o s le privim împreun ?
- Albumul menajeriei! – r spunde a î at Isaiia Finichi. - Împreun , da! Fiindc trebuie s vi le înf işez într-o anumit
ordine şi s v furnizez şi explica iile corespunz toare.
- Sl beşte-m , domnule, cu albume dintr-astea. Am şi eu
acas . De cînd eram corijent la zoologie...
- Meştere, nu- i fie cu b nat, dar eu nu te pot sl bi! Prima fotografie pe care o extrage din dosarul de deasupra
poate fi considerat un autentic document de epoc . O scen
Finichi d la o parte un şir întreg de volume, face loc şi, din
de bîlci. Pe c luşei, c lare, zîmbesc în epeni i trei indivizi. În
spatele lor, scoate un mald r de dosare burduh noase. Cu
spatele lor, se mai distinge o figur ...
bra ele înc rcate, nemaiv zînd ca lumea pe unde calc , e gata
s se-mpiedice şi le r stoarn pe m su a la care oficiaser m, Finichi îşi pune degetul chiar pe ea:
pîn atunci, degustarea scotch-ului. - Ai s rîzi, maestrule, sta-i domnul Nachtigal, în persoan ...
Se revars o puzderie de imagini. Mai mari şi mai mici, - Ia- i mîna de pe el! Cum vrei s m uit, dac l-ai îngropat sub
executate pe fel şi fel de hîrtii fotografice. Lucioase (cu „glanz”), ar t torul matale...
mate şi semi-mate.
- Las , c l-a îngropat mai zdrav n coana Mari a!
Dar Finichi se gr beşte s le-adune, vîrîndu-le precipitat la loc.
De fapt, cel mai mult m intereseaz cei trei c l re i şi nu
Dup ce sfîrşeşte cu reaşezarea lor, se uit înving tor la mine: c luşarul. Dup aprecierea mea, aşa cum m pricep, fotografia
- sta-i albumul! Aici, în dosarele astea! Imaginile sînt aranjate trebuie s fi fost f cut acum vreo dou decenii. Femeia arat
dup anumite criterii. ca o amazoan din stampele anilor 1830, aşa cum înf işau, pe
vajnicele centauri e ale Americii de Sud, revistele ilustrate ale ))
Trebuie s m rturisesc – oricît ar fi de ruşinos pentru calmul
timpului. Chipul ei aprig, de-o frumuse e magnetic şi
meu proverbial – c ard de ner bdare s v d şi eu pe ce criterii
s lbatic , cu p rul învolburat şi tr s turile fruste, polarizeaz

privirile celor doi centauri de lîng ea. - S vi-i numesc eu, atunci. Amazoana de pe poz este coana
Mari a de ast zi, bineîn eles la vîrsta epocii. Cavalerul din fa ,
Tr snit idee, s c l reşti un cal de lemn, sprijinindu-te în
inginerul Siegfried Gaterek, iar pe postul de c l re adjunct, mai
baston. Dar aşa în elege ecvita ia g liganul cel elegant care
galopeaz în fa a amazoanei. Arat splendid ca mascul.
la urm , nimeni altul decît doctorul în medicin Hannibal ((
Certega. Locul şi data fotografiei: dr gaica de la Buz u, din vara
T ietura nasului, de-o virilitate agresiv , întip reşte pe figura
anului 1949. Originalul l-am g sit pitit într-un sertar al
lui un aer de împ rat aztec.
bufetului cu etaj din living-room.
Mai am rît mi se pare c l re ul din spatele femeii. Cam gr su .
Urmeaz apoi examinarea celorlalte piese din ciudatul album al
Cu tr s turi molatice, flasce. Priveşte hipnotizat la ochii aprinşi
fotoreporterului.
ai electrizantei tr paşe. Trezeşte impresia unui berbec buimac,
iradiat de uit tura feroce a unui boa. Ni mi s-a întîmplat s Iat -l, bun oar , pe Lucky-Lucky p trunzînd pe furiş într-o
z resc pe chipul cuiva, întip rit cu atîta pregnan , dorin a odaie. Se simte de la o poşt c habar n-are c -i tras în poz .
de-a deveni so ul sacrificat al unei şerpoaice. Cam obscen
- Cl n ul îl viziteaz destul de des pe inginer. Mai ales în lips .
zîmbetul ce i se ascunde în comisura gurii, dar nespus de
Camera în care se strecoar apar ine inginerului Gaterek.
gr itor.
Apoi Bil , fantasticul buc tar al pensiunii, într-o fotografie mai
C l re ul din fa , în schimb, cu alura unui play-boy de acum
veche. S aib şi-aceasta vreo cincisprezece ani. Îmbr cat
trei sau patru decenii, îşi ine capul întors cu maiestate,
într-un halat de doctor, iar pe cap cu tichia aceea, atît de drag
neezitînd s priveasc ironic la amazoan şi la nefericita ei
marilor specialişti c rora le place nespus s se deghizeze în
prad .
pontifi ai misteriosului ritual scornit de Aesculap.
- Zici c tipul din fundal ar fi Nachtigal? De unde ai aflat?
- Asta-i de pe vremea cînd înc mai f cea parte din corpul
El este. Precis. Seam n cu fotografia pe care i-a spînzurat-o sanitar. Interesant, nu?
coana Mari a pe peretele din dormitorul ei. Nu aici este
- Cînd l-au exclus? Şi de ce?
problema. Mai spinoas -i tripla întov r şire a celor de pe c lu ii
de lemn. Nu-i recunoaşte i? - R mîne de aflat. Singurul care ştie precis despre ce-i vorba,
tot el trebuie s fie. Dar, în privin a asta, nu-i prea vorb re !
))
- De la bun început mi s-a p rut c -i cunosc de undeva, dar
totuşi nu reuşesc s -i identific. Într-o serie de alte fotografii, o reg sesc iar şi pe coana Mari a.

Una din ele o înf işeaz într-o barc – cred c -n Cişmigiu, pe - În living-room, s urm reasc fazele lunii.
lac -, cu-o feti care s aib vreo şase ani. La vîsle: inginerul
- Nu inginerul, domnule! Cutia!
Gaterek. Cu p l rie, hain la dou rînduri, baston. Apari ie cu
totul nefireasc într-o luntre de agrement. Copila s-a ghemuit - A! P i, cutia nu mai exist . A disp rut! Am c utat-o în odaia
inginerului de-am înnebunit. Nu-i şi pace! B nuiesc c i-au
((
lîng madam Nachtigal care o înv luie cu bra ele, parc
protejînd-o de uit tura scrut toare a barcagiului în oale de bal. furat-o. Mai ales c -l v d oarecum tulburat. O inea pe
bibliotec , în dosul celor trei volume de „Opere” – Rebreanu.
Într-o alt fotografie, madam Nachtigal „se pozeaz ” la volanul
Ciudat e c-au disp rut şi cele trei c r oaie!
unui Wartburg de prin anul 1959. Lîng ea, pe „locul mortului”,
privind-o fascinat... doctorul Hannibal Certega. - Cînd i-ai dat seama de absen a celor trei volume?
- Pe-asta am cules-o chiar din noptiera automobilistului. - Cînd am developat şi-am f cut m ririle. Ieri! În clipa cînd am
Începuse s simt gustul wartburghejilor. Dup cum se vede, lui fotografiat biblioteca, n-am observat dispari ia lor. Eram şi
Bil porniser s -i mearg treburile. gr bit, dealtfel, s nu m prind inginerul în exerci iul
func iunii.
Într-o fotografie „tras ” pesemne f r ştirea subiec ilor, Big şi
Mog privesc ului i la inginerul Gaterek care le înf işeaz o În cel din urm dosar, m g sesc şi pe mine. Ascuns sub patul
cutie din lemn negru lustruit. fra ilor Flintaş. Nu-s prea bine luminat, dar m recunosc cu
uşurin .
Formidabil! Este chiar cutia cu care se juca madam Nachtigal.
- Nu-mi d ruieşti mie fotografia asta, domnule Finichi? S am şi
Obiectivul aparatului l-a surprins pe inginer tocmai în clipa cînd
eu o amintire din perioada cînd m aflam în concediul de
se preg teşte s deschid dispozitivul cutiei. Fra ilor Flintaş
crea ie. M-ar interesa, mai ales, şi negativul!
le-au ieşit ochii din cap.
- Asta-i mai greu, maestrule! Mai am şi alte imagini pe acelaşi
- Ai apucat barem s vezi ce le ar ta inginerul?
film. Uita i, de pild , tocmai fotografia asta...
- Nu s-a mai putut. D duse buzna în odaie doctorul Bil , iar
Simt c înlemnesc!
Gaterek s-a gr bit numaidecît s -şi piteasc însp imîntat cutia.
Bigam şi Mogam, sprijinindu-l pe inginerul Gaterek de sub iori,
))
- Şi unde-i acum?
îl urc grijuliu în „OZN”.

- Se sim ea r u? Nachtigal nu-şi d seama ce-nvîrtesc eu cu aparatele prin casa

ei?
- Aiurea! O s rîde i, dar cred c era beat cri . Duhnea de la o
poşt a b utur . Şi-mi înf işeaz şi ultima fotografie.
- Imposibil! Gaterek nu se d în vînt dup alcooluri. Madam Nachtigal în odaia lui Isaiia Finichi. St aplecat
((
deasupra noptierei. Arat ca şi cum ar fi terminat de scotocit
- Domnule Conan! Nu v l sa i am git de declara iile celor din
prin str fundurile departamentului cu „Johnnie Walker”. Pe pat,
pensiunea Nachtigal. În casa asta bea toat lumea. Beau to i, de
la îndemîna ei, z resc dosarele cu fotografii. Celebrul album
parc i-a lovit strechea. Parc vor s uite ceva. Uite, aşa mi-a
finichian.
intrat mie în capul meu prost de fotograf. Şi Mari a. Bea de
stinge. Are amestecul ei preferat. uic de prun , de la Provi a, - Hait! i-a depistat albumul!
numai de-acolo o cump r , combinat cu rachiu de cireşe
- Nix! Nu ine, Maestrule, c nu-s prost! Mai am un album.
amare. Bea şi cu inginerul Gaterek, bea şi cu doctorul Bil , ba
Pentru intoxicarea curioşilor. Dar acolo-s numai fotografii
chiar şi cu guristul la de Lucky-Lucky. Uite-o, aici, în
ap rute în „Actualitatea”. Copertele din ultimii cinci ani. S se
fotografiile astea, ciocnind cu mai sus-pomeni ii.
distreze şi coana Mari a. Sau al i amatori s -şi vîre nasul în
- Ce-or fi vrînd s înece în atîta alcool? dosarele mele.
- Domnule Conan, ascult la b trînul Finichi, c ştie ce spune. - Domnule Sic , s ştii c nu eşti prost!
Vor s se ame easc unul pe altul. Vor s -şi trag reciproc
Isaiia Finichi primeşte complimentul flegmatic:
clapa, ca s m exprim mai pe şleau. Aici se joac o carte mare,
maestrule! Cu miz serioas ! Banii inginerului Siegfried Gaterek! - O s rîde i, ştiu!
- Hai c -i bun ! Pe-asta de unde-ai mai scos-o?
- Domnule maestru, ştiu c i se spune „detectivul”, dar acum ai S-a f cut tîrziu. N-am „Omega” la mine, dar pe noptiera
încurcat-o. Pentru c aici, la pensiunea Nachtigal, situa ia-i fotoreporterului tic ie un ceasornic burduh nos, din acelea
„Roskopf-Patent”. Sînt convins c merge prost şi r mîne în
albastr . S nu crezi matale c -s nebuni. E şi mai r u. Fac pe
nebunii. To i. Şi culmea-i c vor s se trag pe sfoar între ei, urm (în loc s-o ia înainte, cum procedeaz deştept toarele de
))
dar vor s ne duc şi pe noi. Oare v -nchipui i c madam calitate), dar arat ceasurile trei şi jum tate (adic 03.30h).

Cînd trîntim cu fundul p h relelor pe mas , luîndu-ne r mas 18. „I N T ERM I SSI ON ” – CA-N FILME
bun de la ele, aceasta r sun sec şi întristat. Îns minunea se
produce, f r s se lase aşteptat . Lemnul mai r sun o dat ,
chit c n-am mai ridicat p h relele. Ce-i drept, cu alt ton.
Finichi se fîstîceşte. Eu, dimpotriv , m dezmeticesc brusc.
((
Ar tarea la fa a actri ei m surprinde. Dup cum e şi normal.
E îns lemnul uşii.
Dar îmi şi confirm anumite b nuieli.
- Cioc! Cioc!
- M ierta i c v deranjez la ora asta – gungureşte Gilly -, dar
Ne uit m, surprinşi, unul la altul! sînt disperat ...
Ne ridic m. Destul de greu. Din p cate, nu ne prea putem ine La asta m aşteptam. Nu la disperarea ei, pe care-o simuleaz
pe picioare. Orice tratament medical, la început, d reac ii din destul de anemic, cît la faptul c-o nelinişteşte conversa ia mea
cele mai neprev zute. Chiar şi cu „asclerol”! cu fotoreporterul.
- Domnul Finichi! Dup ce st tusem îndelung de vorb cu „urlatorele”, iat -m în
- Cine-i acolo? – întreab cu glas nesigur şi cleios Sic . Nu atît vizit nocturn la Sic Finichi.
din pricina cantit ii de „asclerol” – destul de apreciabil , dup Pentru actri , asta trebuie s însemneze c exist ceva care nu
p rerea mea de nepriceput în de-alde astea -, cît din cauza decurge normal. Şi-atunci, se decide s porneasc într-o
surprizei. expedi ie de recunoaştere. Eram mai mult decît încredin at c
- Eu sînt, Gilly Izverna. Pot s intru? aşa se vor desf şura evenimentele ulterioare întîlnirii mele cu
Lucky-Lucky. De aceea m simt extrem de încîntat de atestarea
La trei şi jum tate din noapte, actri a se prezint în vizit ?
facult ilor mele deductive.
- Pofti i, v rog!
O întreb degajat, manifestînd o indiferen enervant :
Pup za îşi face apari ia într-un halat de noapte. Atît de
- De ce disperat , domnişoar Gilly? Nu cumva exagera i?
transparent, încît i se desluşeşte de minune arhitectura pe care
în zadar încearc s-o ascund . - Domnule Conan, dar s-a petrecut ceva îngrozitor! Mi-am
pierdut poşeta. Mi-e team s nu-mi fi fost furat ! Am
))
înnebunit, c utînd-o. Am r scolit toat casa.

- A i cercetat în toate od ile? - Mul umesc, mul umesc din inim ! Aşa-s to i scriitorii?
- Bineîn eles. Pretutindeni. Numai la dumneavoastr şi la - În special cei gr su i. Gîndi i-v la maestrul Balzac. Avea chiar
domnul Finichi n-am apucat s întreb. şi diabet.
- Dar la inginerul Gaterek? A i fost s -l întreba i şi pe dînsul? Plecînd cu actri a, îi şoptesc lui Sic :
((
- Mda... – îmi r spunde actri a bîigîindu-se. N-am g sit-o nici - Inginerul trebuie s fie pe teras sau în living-room. Du
acolo. boccelu a f tu ei la loc. Dar f o copie dup imaginea lipit pe
spatele oglinzii!
- V aştepta i s fie la dînsul în odaie?
Urc m în t cere la etaj.
- Nu, dar s vede i, oriunde se putea r t ci. Sînt o z p cit ce
nu s-a pomenit. Îmi uit lucrurile pe unde nu gîndeşti... Diva se preface cufundat în gînduri. Fapt ce mi se pare a fi de
domeniul „science-fiction”-ului. Mai curînd aş zice c -i
- Fi i liniştit ! V asigur c , pîn la urm , o s-o g si i! Nu v
neliniştit . Iar asta-i cu totul altceva. În definitiv, are şi de ce
face i atîtea griji.
s -şi fac griji! Ştie prea bine acest lucru. Şi-l ştiu şi eu. Din
Privirea actri ei alunec pe lîng poşeta care se afla pe noptier . p cate, într-o mai mic m sur .
Se face c n-o bag în seam . Dup care bate (strategic) în
Abia cînd ajungem în fa a od ii ei, Gilly se hot r şte s
retragere:
ciripeasc :
- Îmi pare r u c v-am deranjat. V cer scuze. Acum v las s
- Domnule Conan, tare mult aş dori s fac şi eu o şedin de
pune i ara la cale, în continuare. Pesemne c mai ave i multe
conversa ie cu dumneavoastr . Tot aşa cum a i conversat şi cu
de discutat!
domnul Finichi.
Intervin la vreme, oferindu-i prilejul unei plec ri onorabile:
- Cu mult pl cere! Dar n d jduiesc s-o l s m pe mîine!
- Convorbirea, extrem de pl cut şi instructiv (aici subliniez)
- Auzisem c dumneavoastr , romancierii, lucra i mai mult
pe care am avut-o cu domnul Finichi, s-a terminat. A inut cam
noaptea.
mult. Dar merita. În curînd se crap de ziu , aşa c merg şi eu ))
la culcare. Pot s v conduc? Mi se pare c-ave i odaia lîng - Zvonuri şi bîrfe! Uneori, se mai întîmpl , dar numai cînd
mine, nu? r mînem singuri, în fa a maşinii de scris.

- Regret. Nu prea mi-era somn. - Stimat domnişoar , nu crede i c -i riscant s servim

breakfast-ul în odaia dumneavoastr ? N-aş vrea s compromit
- Cu mine se întîmpl absolut invers. Îmi este un somn, de-mi
pe nimeni...
vine s adorm pe mine. Dar mîine sînt la dispozi ia dumitale. E
bine? - Fi i liniştit! Dumneavoastr nu prezenta i un pericol. Şi-apoi, ((
nu exist nici un risc. N-o s v m nînce gaia.
- M rog. S zicem c -i bine.
M-a jignit de moarte. Şi-asta, numai pentru c sînt oleac mai
- Atunci ne vedem jos, în living-room.
trupeş decît c eluşul la de Bubi.
- Nici s n-aud aşa ceva! Sînte i invitatul meu, la breakfast. Am
R zbunarea va fi crunt . Îndulcindu-mi mînia ce m roade c-un
un ceai formidabil.
pic de zaharin , îi spun printre din i:
- Încîntat. Îmi place ceaiul la nebunie, deşi îmi este interzis de
- Atunci am s vin, domnişoar Gilly. Dar mîine renun la
doctori. Zaharina o aduc eu...
regim!...
- Are şi Mamari a!
- O prefer pe-a mea!

19. A 7-A ARTĂ (CU SUBSOL)
Ne lu m r mas bun, pompîndu-ne mîinile viguros. Apoi m
înşurubez în odaia mea.
Pickhammer-ul care s-a apucat s -mi perforeze uşa m
Nici n-apuc s -mi descal pantofii, c se aud b t i în uş . trezeşte pe la 10 (şi ceva). Bubuitul neîncetat al ciocanului
- Domnule Conan, eu sînt, Gilly, nu v speria i! Am vrut s pneumatic izbuteşte s m extrag cu greu dintr-un coşmar de
precizez c voi servi ceaiul în odaia mea. M ocup personal de factur pur psihedelic .
organizarea breakfast-ului. Aşa l-am obişnuit şi pe Bubi. Se f cea c înot, al turi de Sic Finichi, într-o sticl uriaş de
Cînd auzisem cioc niturile la uş , nu m speriasem cîtuşi de „Johnnie Walker”. Pentru a seca lichidul spirtos în care ne era
pu in. De-abia acum, îns , simt c m cuprinde un val de dat s murim, îl beam pe ner suflate. Lichidul sc dea
spaim . Un ceai, dac -i englezesc, „pur sînge”! vertiginos, v zînd cu ochii. Îns un demon nev zut avea grij s ))
umple din nou sticla şi iar şi o luam de la cap t. Chestia cu
Mai întreprind o ultim încercare de salvare:
mitul lui Sisif, binecunoscutul performer din mitologie, era un

fleac pe lîng ceea ce sufeream noi. ajutat de Lucky-Lucky. Imediat d şi apa în fiert.
- E zece, domnule Conan! Se-aude? Peste o jum tate de ceas v - Dar nu v gr bi i. Eu sînt cel vinovat. N-am ştiut c -i atît de
aştept la ceai! tîrziu.
Pesemne c actri a b tea mai de mult la uş . Numai aşa îmi pot - Dimpotriv , vina-i a mea! N-am precizat ora. Face i-v
((
explica interven ia pickhammer-ului din vis. comod, domnule Conan. S v mai dau o pern ?
- Vin numaidecît, domnişoar ! Po i s sistezi opera ia de - M r sf a i, domnişoar Gilly!

demolare a cl dirii. În dou zeci de minute sînt la dumneata!
- Merita i mult mai mult, maestre.
M b rbieresc precipitat şi... încrucişat. Mai întîi cu maşina de
Hait! M ia şi diva cu „maestre”! Sînt pomicol!
ras electric . Dar, în plin ac iune, se arde bobina motoraşului.
Uitasem c la Posada au curent de 220. La noi, pe Calea - Cum prefera i „bacon”-ul? Mai fraged sau crocant?
Moşilor, avem numai 110 vol i. Decît s -l dau la cooperativ , - Care „bacon”?
pentru repara ie, mai bine îl arunc. Ceea ce şi fac. Dup aceea
- Vai de mine! Se poate? Un scriitor de romane criminale care s
recurg la clasicul aparat de ras. Nici acesta nu func ioneaz
nu serveasc la breakfast „eggs and bacon”, „jam” de portocale,
prea satisf c tor. Abia cînd îl sp l, constat c montasem dou
ceai „Queen Mary” şi whisky „Johnnie Walker? Şi f r dou sau
lame deodat . Nenorocit sistem, s -mi p strez rezervele în
trei ceşti de cafea zdrav n ? Am pus la pr jit nişte costi
aparat!
afumat , formidabil , de cas , pe care mi-a dat-o Mamari a.
În timp ce m îmbrac la repezeal , îmi formulez în gînd o scuz Mi-a mai f cut rost şi de cinci ou , de la g inile ei, imediat le
cît mai verosimil (şi literar ) pentru a mi se face iertat azvîrl şi pe dînsele în tig i , peste costi , pîinea se pr jeşte la
întîrzierea la breakfast. „grill”, cafeaua v aşteapt fierbinte, la termos, preparat
Dar actri a m copleşeşte, înc de la intrare, sub n vala unor americ neşte, dup cum am citit în „Paris-Match”, aşa c totu-i
polite uri atît de bizantine, încît uit întors tura de fraz – şi ce în regul şi „okei”. Numai „Johnnie Walker” nu se mai g seşte în
frumoas era – pe care o cizelasem îndelung pe coridor. casa asta. Se pare c s-a terminat ast -noapte! Abia am g sit o
- V-am preg tit un fotoliu, domnule Conan. Chiar lîng m su .

sticlu pitit , de „Black and White”. La cine crede i? La bietul ))
doctor Bil !
E cel mai zdrav n şi mai comod din toat casa. L-am c rat aici

- Doamne Dumnezeule! Dar m omorî i cu-atîtea aten ii!... dup lichidarea unei jum t i de flacon „Black and White”, simt
c , literalmente, plesnesc.
- D- ap i ce sîntem noi, artiştii, domnule Conan, intelec i sau
vagabonzi? Muncesc de patru ani în cinematografie. Am mai În r stimpul cît actri a elibereaz m su a de r m şi ele
înv at şi eu cîte ceva. V-a i închipuit, oare, c n-am absolvit breakfast-ului (r m şi e!? – asta-i un fel de a spune, pentru c ((
şcoala vie ii? P i, eu citesc de le rup, domnule Conan! Nu-i lun n-au mai r mas decît farfuriile şi tacîmurile), c rînd totul în
în care s nu lecturez un roman poli ist! kicinet , fumez tacticos, ca un paş , plimbîndu-mi privirea prin
înc perea rezervat marii noastre artiste de film.
Judecînd dup aspectul od ii, dragostea Mamari ei fa de Gilly

Frecventarea clasicilor romanului negru îşi arat roadele. De
pare s nu cunoasc margini. Elegan a perdelelor de tul,
unde, se poate deduce c exist posibilit i majore şi pentru
studioul din lemn de nuc, intarsat cu trandafir, prev zut cu
ob inerea unei educa ii de autodidact.
dou noptiere (c , dac avea una, tuşea), m su a la care
Constatînd c şi-a dat atîta osteneal pentru organizarea şi devorasem breakfast-ul, scaunele tapisate, moderne şi joase,
prepararea acestui breakfast literar, demn de cele mai reuşite dulapurile ascunse în perete, persianul de pe duşumea, faptul
pagini de James Hadley Chase, renun s -i mai comunic c una c exist şi o kicinet pentru prepararea diverselor cola iuni de
m nînc eroii din romane şi alta, autorii lor. Şi, pentru a salva mai mic dimensiune, apoi şi baia personal spre care d o uş
onoarea breslei, m sacrific pe altarul artei şi încerc s fac fa , mascat în tapetul camerei, toate acestea dovedesc c actri ei i
cu cinste, acestei grele clipe. Mai ales c urm resc un scop! se acord un privilegiu deosebit. Şi care, în orice caz, indiferent
Adunarea de informa ii personale... ce-ar spune coana Mari a, fusese mai demult şi îndelung
preg tit. Din toate punctele de vedere.
Deasupra greoiului bufet de stejar masiv, înrudit de-aproape cu

Dup îngurgitarea rapid a celor cinci ochiuri pe costi pr jit
acela din living-room, se zgîiesc la mine dou fotografii
(„eggs and bacon”), bine rumenit , r spîndind un parfum
înr mate. Deodat , m prinde curiozitatea s m zgîiesc şi eu la
ucig tor de afum tur , dup trei ceşti de ceai („Queen Mary
ele.
Tea”, pe care nu-n eleg de ce l-a adus domnul Bubi Volkswagen
Se afl acolo şi imaginea cu madam Nachtigal, inginerul Gaterek
))
de la Londra, din moment ce se g seşte şi la noi), dup dou
c ni de ness atît de tare, încît putea s trezeasc şi-un mort, şi feti a plimbîndu-se în barc . Apoi, într-o singur ram , dou

chipuri ale pupezei – capete de studiu, de-un prost-gust Cişmigiului.

revolt tor – o înf işeaz pe Gilly în nişte roluri de mâna a
Ceva nu func ioneaz normal! Dar nedumerirea mi-o re in
cincisprezecea, deghizat în indian (imitînd-o pe cea din
numai pentru uz propriu. Cu toate acestea, demonul curiozit ii
„Awaramu”) şi în gospodin (pesemne pentru vreun film
nedîndu-mi pace, simt nevoia ca, pentru completarea ((
publicitar dedicat aspiratorului „Record”).
documenta iei de care am atîta nevoie, mai ales acum, cînd v d
- Şti i cine-i feti a din barc ? O recunoaşte i? c se încurc lucrurile, s -i mai pun o întrebare actri ei:
Gilly se apropie de mine pe nesim ite. Acum privim împreun la - Nenea Zighi este domnul inginer Gaterek, nu? Înseamn c -i o
fotografia pe care, dealtfel, o cunosc foarte bine. veche cunoştin . Şi-a dumitale, şi-a coanei Mari a! Sau m
înşel?
- N-a i vrea s zice i c sînte i dumneavoastr ?
- Ba nu v -nşela i deloc! Numai c trebuie s l muresc situa ia.
Mirarea mea este sincer . Feti a arat cam smolit la fa şi
Acum n-ar mai avea nici un rost s m-ascund de
destul de neagr la p r. Gilly poart o coam de-un roşu
dumneavoastr . Îmi inspira i o deosebit încredere. C r ile
agresiv. Bineîn eles, nu-i exclus ca aici s fi intervenit decisiv şi
dumneavoastr m-au ajutat dintotdeauna. Sînte i singurul om
„Tonal”-ul.
c ruia-i pot dezv lui adev rul.
- Ba eu. Eu şi numai eu! Cred c-aveam vreo patru anişori!
- M simt onorat, domnişoar Gilly – pornesc şi eu s mint (în
Gilly se înşeal . Înc din fotografia pe care o v zusem la Finichi, interesul cauzei) -, dar nu pot aprecia dac am s fiu în stare
apreciasem vîrsta feti ei la vreo şase-şapte ani. de-a r spl ti, la adev rata valoare, pre uirea dumitale.
- Iar Mamari a arat mai frumoas ca oricînd. Era şi dînsa la Actri a înghite în sec şi-mi serveşte în continuare urmarea
vîrsta cea mai drag , cînd umblau b rba ii înnebuni i dup ea. discursului (pe care b nuiesc c -l avea preg tit mai de mult şi
Ce zi de neuitat! Pe lac, la Floreasca, cu Mamari a şi cu nea pe îndelete):
Zighi. To i în haine de duminic .
- S ne-ntoarcem la oile noastre, adic la mine şi la Mamari a.
În splendida şi emo ionanta ei afirma ie, exist dou lucruri Nenea Zighi, trebuie s v m rturisesc, a avut şi mai are înc un
tulburi. Primo: la sosirea triumfal , declarase c -i cunoaşte pe rol foarte însemnat în cariera mea!
))
Gaterek şi Bil numai din coresponden a cu Mamari a. Bun. Dar
- Chiar de la patru anişori ai început s lucra i în
ce ne facem cu secundo: naviga ia celor trei avea loc pe apele

cinematografie? Însp imîntat de tîmpenia „aforismului” comis cu-atîta grab şi

uşurin , aştept îngrijorat replica actri ei.
- V ine i de caraga e, maestre Conan! Vai, ierta i-m , m-a
luat gura pe dinainte, dar mi-a f cut impresia c face i mişto de - Mare vorb a i spus. Aşa scriitor mai zic şi eu! Mai tare ca-n
mine. De-abia aştept s v povestesc via a mea, greut ile „Vicontele de Monte-Capri”!
((
nemaipomenite prin care am trecut, pîn s ajung şi eu cineva,
Ar fi stupid s -mi uzez neuronii, str duindu-m s identific
un nume în lumea filmului. Am suferit o via întreag şi v d c
dac -i o aluzie la Dumas-tat l sau la Axel Munthe. Lecturile
mi-i dat s m chinuiesc şi mai departe...
actri ei sînt atît de vaste, încît sînt posibile şi referiri duble.
Şi simuleaz un suspin în buşit, un plînset interiorizat, sec, f r
- Fac şi eu ce pot, domnişoar Gilly!
cuvenitele şiroaie de lacrimi. Îşi duce batistu a la pleoape,
izbutind doar s -şi mai întind rimelul. Apoi toarn un p h rel - Nu v lua i în derîdere, scumpe maestre. Chestia cu „orice
de „Black and Wihte” pe care-l soarbe demolat sufleteşte. via e-un roman şi orice roman e-o via ” e ceva de- i st
mintea. Chiar aşa. C ci şi via a mea este un adev rat roman.
Îmi repugn maniera actri ei de-a consuma alcool la asemenea
Vorbi i ca din maximalele şi aforismele pe care le-am citit eu
ore şi, pentru a-i servi o lec ie, declam educativ:
într-un dic ionar de clasici moderni.
- Mie s nu-mi mai turna i, domnişoar . De felul meu sînt un
Emo ionat , poate din pricin c-a reuşit s nu-şi uite textul,
temperat!
actri a stinge chiştocul ig rii în scrumier .
- Nici n-aveam de gînd, maestre! Deşi nu s-ar zice c sînte i
temperat în permanen . C , la domnul Finichi, ast -noapte, - Sînt un copil din flori naturale, domnule Conan! Nu din
n-o i fi consumat Pesi Cola – avînt şi energie! plastic... Nu mi-am cunoscut nici mama, nici tat l. P rin i
incul i, maestre. Noroc c m-a cules de pe strad , sau de pe
Încerc s readuc discu ia pe un f gaş mai pu in periculos:
bulevard, c ci nici adresa nu mi-o ştiu, Mamari a. S-a îngrijit de
- Nici o clip nu mi-a trecut prin gînd s v tachinez, ci, mine, ca o mam de copilul ei legal. La vîrsta aceea n-aveam
dimpotriv , sînt nespus de curios s v-ascult povestea. Sînt minte... adic inere de minte... vreau s zic c nu-mi mai
realmente emo ionat. Da i-i drumul. Vorbi i deconectat . Sînt
numai ochi şi urechi: Orice via e-un roman şi-orice roman
amintesc nimic din anii aceia. Mamari a spune c m-a dat la o
doic de ocazie din Provi a, un sat de prin împrejurimile astea,
))
e-o via ! la nişte oameni de treab , pe care i-a pl tit din gros. Acolo am

crescut pîn venise vremea, vorba cîntecului, s -nv la şcoala altul? Curat tragicomedie, nu-i aşa?
elementar . Atunci m-au transportat la Bucureşti, unde nenea
- Cum adic , ai r mas de capul dumitale la zece ani?
Zighi s-a îngrijit de cultura mea primordial . Am locuit la o
gazd , undeva prin bariera Vergului. Din cînd în cînd, la o lun , - Nici chiar aşa s n-o lu m. Se ocupa de mine gazda angajat
de nenea Zighi. Dar pîn acum, pîn la sosirea mea la Posada,
((
venea la Bucureşti şi Mamari a.
n-am avut prilejul s -i întîlnesc. Nici pe Mamari a, nici pe
Bineîn eles, actri a nu insist asupra anilor de dup absolvirea
nenea inginerul. Şi ce dureroas reîntîlnire! Mi se par îmb trîni i
şcolii elementare.
şi schimba i. Nici n-am avut timp s schimb vreo vorb cu
- De pe la zece ani, n-am mai v zut-o pe Mamari a. Avea mari dînşii, s aflu ce s-a întîmplat în aceşti ani, de nu s-au mai
necazuri cu via a ei în proprietate personal . C luşarul la ar tat la fa . Dealtfel, mi-i team s nu-i jignesc, punîndu-le
nemernic, muieraticul de Nachtigal, îi f cea mizerii. Se inea ca asemenea întreb ri. Am impresia c nenea Zighi e cam suferind.
scaiul de ea, învinuind-o c umbl dup al i b rba i. De la o De-aia a şi devenit atît de scump la vorb . Şi-apoi, de unde s-o
vreme la alta, mai primeam cîte-o scrisoare. fi procopsit cu t ietura aia de la gît?
Povestea începe s devin tulbure, dar interesant în acelaşi Toat poliloghia divei miroase de la o poşt a fabricat. Ieftin şi
timp. de serie. Episoadele expuse cu atîta tragism de Gilly, nu se
încheag defel, iar cronologia este respectat destul de precar.
- Bine, dar îl aveai ca sprijin pe domnul inginer Gaterek.
Ceea ce aş vrea neap rat s aflu, ar fi scopul pe care-l
Gilly p leşte, încearc s recupereze şi-mi declam
urm reşte actri a, prin inabila ei încercare de-a m emo iona cu
melodramatic:
orice pre .
- Nici de dînsul n-am avut parte. Era foarte ocupat. Lucra la
Consider c -i cazul s insist, aşa c mai lansez o întrebare:
drumuri şi şosele. Mereu plecat prin ar . Pîn la urm , s-a
m rginit s trimit banii pentru între inerea mea. Şi iat , în - Am impresia c -l cunoşti şi pe domnul doctor Hannibal
chipul sta, am r mas pentru a doua oar orfan . Ce soart Certega, tot de pe vremea aceea, nu-i aşa?
amar ! Numai pe drumuri! P rin ii, pe care nici ast zi nu am
aflat cine sînt, m-au p r sit la margine de drum. Iar cei care m
Nu m-aşteptam la rezultatul pe care-l ob in: ))
adoptaser au fost nevoi i, datorit vitregiilor vie ii, s m lase - Pe caiafa de Bil , pe individul sta ordinar? Sigur c -l cunosc!
s -mi v d singur de drum. Care-i diferen a, de la un drum la Cine era tot timpul pe lîng nenea Zighi? Cine-i d dea tîrcoale

Mamari ei, dac nu libidinosul de Bil ? De cîte ori Mamari a şi elementare – sper c de şapte ani – şi pîn la vîrsta debutului pe
cu nenea Zighi veneau la Bucureşti s m vad , mai totdeauna ecran?
se vîra şi el. Ap rea ca din senin, cu droaga lui de Wartburg, ne
- Cum adic ? P i, ce era s fac? M-am preg tit pentru actorie.
invita pe la restaurante, cel mai adesea la „Carul cu bere”, la
Apoi m-am prezentat la fiecare solicitare de figuran i, am luat ((
şosea, la teatrul de revist .
lec ii particulare de dans, de mişcare scenic , de mimic , de
- Domnişoara Gilly, îndr znesc s te rog ceva – îi curm eu dic iune. Şi, uite-aşa, au trecut anii. Filmam cîte-o s pt mîn ,
insinu rile ei calomniatoare -, dac nu te superi, tare aş mai apoi iar şi îmi reluam studiile de specialitate...
dori o cafea, mai ales c te pricepi s-o prepari... lichidul din
- Şi de ce nu i-ai continuat înv tura? De ce nu te-ai înscris la
termos v d c s-a terminat...
liceu sau m car la şcoal de art ?
- Cu cea mai mare pl cere! Îmi pare r u c nu mi-a i spus pîn
- Cu ce? F r o par chioar ?
acum. Se poate s v jena i fa de mine? P i, pentru
dumneavoastr aş face orice, darmite o cafea. - Dar lec iile particulare cu ce i le-ai pl tit?
- Dac aşa stau lucrurile, atunci f -mi una dubl , f r zah r, - Cine-a zis c le-am pl tit? Am avut noroc orb. Am fost
tare şi groas . Dar s nu fie „Ness”, c m înt rît la nervi... descoperit de un om de art , un adev rat meceneu, în orice
caz un tip dezinteresat, dornic s m admire şi-n filme. Avea
Sorb în tihn din cafeaua servit de Gilly. Şi trebuie s recunosc
rela ii, avea bani, avea maşin . M-a preg tit personal. Zi de zi şi
c -i delicioas (cafeaua). Gilly, în schimb, e generoas . A
ceas de ceas. M-a înv at s dansez, m ducea aproape în
umplut termosul din nou.
fiecare sear la „Melody-bar”. M-a înv at s recit. S ştiu ce-i
Continui totuşi s fiu foarte atent la procesul de fabrica ie al aia un breakfast, un whisky, un gin-fizz, m rog, tot ce i se cere
unei false autobiografii, pe care diva se str duieşte s -l unui actor de film modern. Patru ani de-a rîndul ocupat de
improvizeze cît mai „ad-hoc”. mine.
- Am r zbit tare greu în lumea filmului – declam plîng re Gilly „Actri a” continu s m aiureasc :
-, nu ştiu ce m-aş fi f cut, dac n-aş fi avut şi eu, ca orişice
om, cîteva pile, acolo unde se cere...
- Avea prieteni pe la studiouri cu duiumul. Mai un regizoraş,
mai un maşinist. Cunoştea şi cî iva din ia care angajeaz
))
- Bine, bine, dar ce-ai meşterit, de la absolvirea şcolii figura ia...

O întrerup, curios s ştiu care-i situa ia actual a „mecenei”: Curios s aflu ce mai fermenteaz în capul unei dive, m
încumet s-o interoghez în continuare:
- Şi, ast zi, tot el se ocup de dumneata?
- Totuşi, dac Mamari a dumitale şi cu inginerul Gaterek î i sînt
- P i, se-n elege, cine altcineva? Asist la fiecare filmare. M
ca nişte p rin i adoptivi, de ce nu te consul i cu ei? De ce ii ((
îndrumeaz . M duce cu maşina. M pov uieşte cum s cultiv
neap rat s te sf tuieşti cu mine?
rela iile. Cum s primesc o invita ie la mas , la dans, la o
audi ie de jazz, la o vizionare de stampe. M rog, arta de-a - Dar v-am spus c nu i-am v zut de vreo zece ani. Ce ştiu ei
între ine atmosfera artistic . despre problemele mele de crea ie artistic ?
- Da! Mda! V d c-ai trecut prin toat filiera. Şi cine-i „mecena” - Bine, dar domnul inginer Gaterek te-a ajutat tot timpul. Cel
sta al dumitale? pu in aşa mi-ai comunicat.
- P i, l-a i şi cunoscut! Bubi, arhitectul care m-a adus cu - M-a ajutat, dac ajutor se pot numi firimiturile pe care mi
maşina. le-a azvîrlit de la ospe ele lui. P i, ştii dumneata, domnule

Conan, cine-mi este nenea Zighi?
- Dumneata eşti singura lui descoperire?
- N-aş putea zice! În orice caz, judecînd dup spusele dumitale,
- Sigur c da. O dat în via dai peste o asemenea ocazie, ca i-a fost ca un tat !
Gilly! Şi-apoi, s -l fereasc Dumnezeu s umble şi dup alte
- Aiurea! O bestie! Ca şi doctorul Bil , ca şi draga mea
pupeze, c -l fac pensionar gradul unu, cu înso itor.
Mamari . S-au îndopat, au huzurit, s-au sc ldat în bani. Mie ce
- Lucrezi mult, domnişoar Gilly? mi-au dat? Nimic! S-au ascuns. Au fugit de mine. De ce m-am
- Nu prea! Sînt nemaipomenit de gelozit . Nu-mi dau decît invitat singur aici, la Posada? Asta nu s-a întrebat nimeni. Dar
roluri mici. Şi-alea, mai mult în filme publicitare. Pe cî i nu i-a dumitale pot s i-o spun. Anume am venit, s le cer socoteal !
dus Bubi, s -i conving de valoarea mea, la „Mon Jardin”, la cî i S -i întreb de ce m-au p r sit vreme de zece ani. De ce m-au
nu m-a trimis cu scrisori de recomanda ie. Cîte probe n-am dat l sat pe mîna meceneului de Bubi, de ce n-au mai dat nici un
semn de via atîta timp? Pentru asta am venit. Acum cred c
la studiou, în od i neînc p toare sau chiar la domiciliu, c
n-aveau liber platoul. li-i fric de mine. N-a i v zut ce primire mi-au f cut?
))
- Dar ce i-a determinat s te fac pierdut şi uitat ?

- Asta m-am întrebat şi eu mereu, ce învîrteşte nenea Zighi? Ce - V-am mai spus c -mi inspira i o încredere nem rginit . Deci
lucreaz ? Pe unde-i umbl paşii? În ultimii ani, l-am rugat şi pe am s v transpir şi eu ce-am auzit de la nişte persoane de
Bubi s afle ceva. încredere. Adic de la Lucky-Lucky.
- Şi? A reuşit? - Parc nu-l cunoşteai! ((

- Bubi a r scolit pretutindeni, a-ntrebat o mul ime de lume. - Aici e-aici! Din p cate, îl cunosc. Şi înc de mult. Dar n-am
To i spun c din matrapazlîcuri ar fi adunat o groaz de parale; vrut s afle Bubi. Lucky-Lucky e-un b iat de treab , fifti-fifti.
zice-se c -s peste o jum tate de milion. Unde-s marafe ii? M iubeşte şi-l iubesc. V spun sincer, o iubire ca-n „Traviata”.
T cere, t cere, t cere! Mai tare ca-n „Hamlet”, filmul la poli ist Odat şi-odat , tot va trebui s m descotorosesc de Bubi. Dar
pe care l-am vizionat la televizor!... nu pot chiar imediat. La urma-urmei, m ajut material şi n-am
de unde s -i înapoiez împrumuturile. S mai aştepte. Deşi cred
c meritam s -mi asigure între inerea, fiindc am înv at pe
Începe s devin mai interesant. Diva întoarce placa. brînci, iar studiile mele de art actoriceasc i-au folosit mai
mult decît mie.
- Nu te sup ra, dar aş vrea s mai întreb ceva. Ai pomenit, în
timpul prînzului de gal , despre vînzarea casei din Bucureşti a - Dar Lucky se împac atît de lesne cu rela iile pe care le între ii
inginerului Gaterek. Adineauri ai afirmat c n-ai reuşit niciodat cu domnul Bubi? Cu rela iile dumitale artistice?
s -i afli adresa. De unde ştii c-ar fi avut vreo cas a lui şi de
- Maestre, pe ce lume tr ieşti? Aşa-i via a artiştilor, plin de
unde ai auzit de vînzarea ei?
sacrificii. Iar Lucky-Lucky e şi el artist şi m în elege.
Gilly pune o frîn brusc tonomatului de confiden e. V d de
departe c nu prea pare dispus s monteze discul cu adev rul.
Evolu ia rela iilor dintre scriitorul Al Conan şi actri a Gilly
Continui:
Izverna începe s m îngrijoreze. De la pronumele de reveren
- De vreme ce inten ionezi s -mi ceri o mîn de ajutor, trebuie „dumneavoastr ”, care-mi convenea, trecerea la „maestre” şi la
s -mi dezv lui tot ce-ai aflat. Nu ştiu de ce, dar am impresia c profilarea unei persoane a doua (plus „pe ce lume tr ieşti”) îmi
nu- i prea d ghes inima s -mi m rturiseşti sursa informa iei declanşeaz semnalul de alarm . Aşa c iau m surile de ))
referitoare la vînzarea casei. rigoare:
Pân la urm , actri a se hot r şte:

- Uite ce-i, domnişoar , trebuie s - i declar, sus şi tare, c am - Numaidecît ai s -n elegi! Doctorul, mumia asta hodorogit ,
alt concep ie despre via . Dac solistul se-mpac atît de lesne s-a ocupat toat via a numai cu învîrteli. De-aia l-au şi b gat la
cu financiarul carierei matale, înseamn c -n afara corzilor pîrnaie. Bun! Dar cînd i-am spus c şi eu b nuiesc c nenea
vocale nu mai dispune şi de vreo cîteva morale. Zighi ascunde ceva, ce crezi c mi-a cerut? S aflu cu orice pre , ((
unde şi-a ascuns nenea Zighi banii.
- Ei, nu mai spune, m estric ! Va s zic te şifoneaz concep ia
mea despre via ? P i, ce-mi eşti t lic , atunci? Oi fi vreun - Care bani?
zmeu? Ce, dumneata nu te-nvîr i prin lumea asta „artistic ”? La
- Banii de pe cas . Cel pu in vreo trei sau patru sute de mii de
început, finan area carierei mele de c tre domnul Bubi nu te-a
lei. E bine? Dac nu aflu unde şi-a pitit inginerul mago ii, o s
prea deranjat. Dar te şifoneaz faptul c m iubesc cu Lucky.
fie vai de capul meu...
Da? Asta te zgînd r ? Nu vezi nimic din ce se petrece în jurul
matale, maestre? Şi mai zici c eşti scriitor? Halal de-aşa - Şi de cînd l-a încadrat Mamari a dumitale pe post de
scriitor! Inginerul Gaterek poate s -şi îng duie s fure ca-n buc tar-şef?
codrul Vl siei, doctorul Hannibal Certega poate s fie dat afar - Nu ştiu precis. Dar se pare c imediat dup ce-a ieşit de la
din medicin pentru avorturi ratate, Mamari a poate s -l duc internat. De-atunci n-a mai plecat de-aici. Atît am izbutit s
de nas pe c luşarul ei, numai eu n-am voie s fiu fericit cu aflu.
Lucky. De ce?
- De la cine?
Perora ia actri ei m las rece. Sînt obişnuit cu teatrul. Mai ales
- De la Lucky!
cu cel ieftin, de duzin . Ca s -i domolesc falsa revolt , îi declar
t ios: Acum chiar c nu mai în eleg nimic. Actri a joac teatru. Toat
lumea goneşte înnebunit dup banii inginerului. Este mai mult
- Am v zut altele şi mai şi. Nimic din ce-i omenesc nu-mi este
decît clar c se încurc i ele.
str in. Dar nu m -nvoiesc cu mişelia, spurc ciunea şi jegul
sufletesc. Tot ce-mi spui matale este posibil. Dar e urît! Şi nu se Tr gînd însetat din „Snagov”-ul pe care l-am aprins din numai
mai poart . Mai bine astîmp r - i nervii şi explic -mi mai patru chibrituri, sorbind însetat din cafea, degustînd cump tat
limpede ce urm reşti cu toate astea? Ce-i cu doctorul Bil ? din lichidul de ambr , încerc s pun ordine în situa ia intern de ))
N-am prea în eles. la pensiunea Nachtigal. Şi, cum sînt meticulos, numerotez
chestiunile la ordinea zilei.

Primo: actri a se prezint la Posada, la cererea ei. Ceea ce nu reuşesc s definesc clar este rolul fra ilor Flintaş,
caraghioşii de Bigam şi Mogam.
Secundo: i se organizeaz o primire mai mult decît c lduroas .
Care, dup toate semnele, pare s fi fost îndelung şi în secret Pe neaşteptate, mi se aprinde o diod :
preg tit .
- Domnişoar Gilly, acum c ne-am mai liniştit, aş vrea s m
((
Ter io: Lucky-Lucky o cunoaşte pe Gilly. În r stimpul perioadei l mureşti în privin a nepo ilor doamnei Nachtigal. Îi cunoşti, au
de odihn de la Posada, unde s-a prezentat înaintea actri ei, st ba?
cu ochii pe inginer, pe Mamari a, pe Bil şi pe ceilal i pensionari
- Asta-i bun ! P i, cum s nu ne ştim? Bigam şi Mogam sînt
ai menajeriei, pentru a putea furniza informa ii la zi ultimei
foarte cunoscu i pe platourile de la Buftea. Colaboratori externi.
sosite. Deci, o prim concluzie: cei doi artişti, cînt re ul „pop” şi
Cascadori cu „OZN”-ul lor, pe care-l mulg ca pe-o vac de
actri a de filme particulare, clocesc ceva, în coproduc ie.
trac iune. Scot şi untul din el. ştia au f cut ceva parale la via a
Quatro: doctorul Hannibal Certega rîvneşte cu patim la lor. Dar se mai îndeletnicesc şi cu altele. Cinematografia-i doar
paralele bunului şi vechiului s u tovar ş. o chestie întîmpl toare. Transporturile sînt temelia comer ului
lor. Cum vine vremea bizonului, pe la începutul lui iunie, nu mai
Mai departe nu mai numerotez. Prea sînt multe probleme. Deci,
ştiu ce-i aia zi şi nici noapte.
renun . Şi bine fac. N-are nici un rost. Pentru c totul este atît
de încîlcit – şi numai în capul meu -, încît se cere imperios - Bizoni? La noi?
continuarea cercet rilor, pentru a afla cît mai mult.
- Nu, domnule, c parc-ai fi de pe alt planet . Bizon se
Coana Mari a, pitoreasca mea gazd , unelteşte şi ea ceva. cheam roşiile alea timpurii. Nu exist sat sau c tun din
Bun oar , enigmatica zuruire a pietricelelor din cutie. preajma Bucureştilor unde s nu fie cunoscu i ca nişte cai breji.
24 de ceasuri din 24, Bigam şi Mogam alearg mai dihai ca
Moartea lui Tudori . Are, precis, şi ea un tîlc ascuns. Iar
şoferii iadului. F r cinci sutici nu se întorc acas . Pe zi!
veghea, de fiecare noapte, a inginerului denot c st la pînd .
C aşteapt s se petreac un eveniment despre care pare s fie - Atunci, de ce n-au dezv luit faptul c te cunosc?
avizat.
Nici Finichi nu mi se pare a fi uş de biseric . Prea adun

- Personal, n-am avut niciodat de-a face cu ei. Dar n-ar fi
exclus s se fereasc de mine, pentru c ştiu prea multe despre
))
documenta ie. activitatea lor de tîrgove i. M-a mirat îns , foarte mult, s -i

g sesc aici. Ştiam de la Lucky c vin în fiecare var la Mamari a, - Atunci, înseamn c nu m-am înşelat în privin a
dar acum ar fi trebuit s se ocupe de transporturile lor de roşii, dumneavoastr . Doar un adînc cunosc tor al sufletului
doar sîntem în plin sezon. omenesc, numai el putea s observe c înc nu mi-am exprimat
Gîndesc - ceea ce mi se întîmpl destul de des, fiind o

dorin a care a dat naştere acestui breakfast. Care sper c v-a ((
pl cut, nu?
caracteristic a profesiei mele de scriitor – c Finichi n-a
remarcat apari ia prematur a „OZN”-ului şi-a tinerilor s i - Mai încape vreo îndoial ? Nu vreau s v flatez, dar a fost
proprietari. Or, îi cunoaşte la fel de bine ca şi Lucky, doar s-a ca-n visele mele cele mai frumoase, ca atunci cînd m culc
întîlnit cu ei în fiecare vacan . fl mând, dup o zi de regim sever...
De fapt, şi eu m întreb ce-ar putea s însemne apari ia tuturor - Cred şi eu. Cinci ou şi un sfert de kil de bacon pr jit, o sticl
neamurilor şi cunoştin elor coanei Mari a, tocmai acum, în de whisky, plus firimiturile celelalte.
preajma solsti iului de var . Nu cred s fie vreo dovad de
- Şi ce facem acum? – întreb eu ner bd tor.
pasiune astronomic , ci cu totul altceva.
- Bem o cafea stropit cu whisky! Iar eu am s v rog ceva.
Sînte i în branş , v pricepe i la pres , aşa c pute i s -mi da i
- Drag maestre, b nuiesc c i-ai dat seama c mai avem o mîn de ajutor. Sînte i bun prieten cu domnul Finichi. Domnul
multe s ne povestim! Sic este fotoreporter la „Actualitatea”. Iar în „Actualitatea” apar
fel şi fel de fotografii. Mai ales pe copert . Actri e şi actori, din
Actri a arboreaz un zîmbet nedefinit, ceva între grimasa pe
ar şi din str in tate. Mai toate-s f cute de el. Pune i o vorb
care-o schi eaz cineva care a muşcat dintr-un m r p dure şi
bun şi pentru mine!...
contrac ia unei stridii peste care ai stors o jum tate de l mîie
verde. - De ce nu l-ai rugat pe domnul Bubi?
F r s mai studiez aprofundat zîmbetul de r spuns, îmi rînjesc - Meceneul meu s-a specializat numai în cinema! N-are pile în
şi eu resturile frumoasei mele danturi şi-i dau cuvenita replic : presa ilustrat !...
- De mult m gîndeam la asta, drag domnişoar . C ci nu mi-ai

spus ce serviciu trebuie s - i aduc. Doar asta doreai s m rogi,
- Am s vorbesc cu domnul Finichi. S vedem ce se poate face.
Am s pledez în favoarea dumitale, domnişoar Gilly.
))
nu?
- Vreau s v mai rog ceva. Spune i-i domnului Finichi, ruga i-l

din partea mea, s -mi arate şi mie albumul cu menajeria de la De obicei îmi respect promisiunile. Chiar atunci cînd m pripesc
Posada. Nu de altceva, dar vreau s -mi dau seama dac -i un şi nu cump nesc îndeajuns urm rile. Dar, în cazul de fa , mai
fotograf atît de mare pe cît se zvoneşte. cu seam dup ultimele cafele şi, în special, dup ultimele dou
- Albumul! Care album?

(dac nu chiar trei) p h rele din blestemata aia de b utur cu ((
miros de cauciuc ars, nu ştiu dac nu m-am l sat tras pe
- Hai s l s m bancurile, maestre! Şti i dumneavoastr care! sfoar . Am f g duit un lucru care nu depinde de mine.
- S zicem c-aş şti! Dar dumneata de unde ai auzit de el? Oricît de cumsecade şi de binevoitor ar fi Finichi, nu sper s
- De la dumneavoastr ! priveasc cu ochi buni traficul de influen pe care am de gînd
s -l încerc. Cu atît mai mult, cu cît are şi el p rerile lui – nu în
- De la mine? Imposibil!
privin a copertelor, pe-astea ştiu cum le rezolv , s nu mai
- Ba-i foarte posibil. V-am auzit vorbind cu domnul Finichi. pomenim -, ci în materie de componen a menajeriei de la
- Poate ascultînd la uş , c-altminteri nu în eleg cum. Posada.
- A i ghicit. V-am spus eu c sînte i un mare scriitor! Rumegînd în minte cele mai negre presim iri, stau întins pe pat
şi privesc în tavan. Nu-mi spune nimic. Nu are, aşa cum se
întîmpl în unele romane, pete sau cr p turi în stare s
20. NU-I FRUMOS SĂ TRAGI CU URECHEA, DAR... CE
schimbe cursul gîndurilor, inspirînd cine ştie ce asocia ii de
SĂ MAI VORBIM!
idei. În lipsa unui tavan adecvat, întind mîna spre noptier şi
dau de volumul lui Hitchcock, cel care-mi distrusese noaptea
N-aş putea declara, cu mîna pe cord, c mi-a c zut prost trecut .
breakfast-ul oferit cu-atîta dezinteresare de div .
Deschid cartea la întîmplare. Dar m gr besc s-o închid la loc.
Dar, dac stau s m gîndesc bine, nici prea str lucitor n-o N-am citit decît titlul povestirii şi-mi este de ajuns. Nu puteam
s -mi fie. Şi nu din pricina obişnuitelor dezagremente digestive g si unul mai nimerit: „Via a-i un teatru interpretat de criminali
ce-mi apar dup asemenea destr b l ri alimentare, ci datorit amatori”! O fi b trînul Alfie specializat în branşa prozelor de
sup r torului angajament pe care mi l-am asumat fa de groaz , dar s fie s n tos, eu m-am s turat de-atîtea ))
domnişoara Gilly. suspense. Mai ales cînd inten ionez s scriu în linişte un roman.
Şi înc , detectiv.

Capul îmi clocoteşte. Stomacul îmi apas diafragmul. Cordul R suflu adînc, r suflu uşurat! Asta-i culmea! S fug din
fîlfîie. Aşa-mi trebuie! S m -nv minte. Cinci ou , whisky, Bucureşti, pentru a-mi g si liniştea creatoare în aceast bizar
cafele peste cafele, plus bacon pr jit. Pr jeala-i de vin ! Mi-a şi afurisit pensiune, tocmai în camera de baie.
spus Doru-doctoru s nu m mai ating de alimente preparate în
Numai c -i cineva acolo, jos, care nu m iubeşte! C ci se aude ((
gr simi încinse.
o gîlceav în toat regula.
M apropii curios de fereastr şi, f r s m las v zut de cei de

Trebuie s întreprind ceva pentru a-mi linişti nervii. M îndrept jos, trag precaut cu ochiul şi, mai ales, cu urechea. Ştiu c nu-i
spre baie. La etajul unde se afl odaia mea, avem o camer de frumos s-ascul i pe furiş la discu iile altora, dar de mic copil am
baie care deserveşte întreg palierul. Exceptînd, bineîn eles, baia manifestat o curiozitate maladiv fa de tot ce se întîmpl în
personal a actri ei. Nu m-aşteptam s g sesc la Posada, în juru-mi.
creierii mun ilor, o asemenea instala ie sanitar . Mozaic pe jos,
Fereastra b ii d spre curtea din dos a pensiunii doamnei
faian alb struie pe pere i, tavan dat în ulei.
Nachtigal, chiar în gr dini a unde o g sisem pe coana Mari a
Las duşul s -mi inunde capul înfierbîntat. Reuşesc, într-o jucînd table de una singur , în aşteptarea subsemnatului.
oarecare m sur , s m r coresc. Apoi opresc apa. M privesc
Pe-o banc mare şi curbat , de tipul acelora pe care le întîlnim
în oglind . Sincer s fiu, nu-mi place mutra celui care se
în parcurile publice, grupul scandalagiilor şi-a coborît cu dou
zgîieşte la mine. Ochii sînt vitroşi, un facies cianotic, de alcoolic
trepte volumul glasurilor. Dar spre norocul meu, fereastra fiind
cu stagiu, iar p rul, leoarc de ap , zbîrlit ca la viezuri. Dup
exact deasupra lor, îi v d şi-i aud destul de bine, f r ca ei s
cîteva secunde de ezitare, reuşesc s recunosc persoana. Atunci
poat realiza acelaşi lucru.
decid s desf şor cîteva opera ii de renovare. M piept n ( sta-i
un fel de-a vorbi, deoarece m tund foarte scurt), m „frotez” Deşi îi disting dintr-un unghi întrucîtva dificil, recunosc cu
cu prosopul pe obraji, pîn ce cap t un pic de culoare natural , uşurin sc fîrliile lui Bigam şi Mogam. Iar între ei doi... coama
dup care îmi periez înverşunat dantura, s -mi dispar gustul „auburn” apar inînd lui Gilly!
de cauciuc.
Deschid fereastra s v d ce se întîmpl cu vestitul ozon de

))
Posada. Aerul curat şi rece n v leşte în baie.

- Vreau s lucr m împreun . S ne avem ca fra ii, nu s ne

ciond nim toat ziua bun ziua. E bine?
- O. Key! – r spund pe dou voci, în ter , Bigam şi Mogam. Dar

s vedem pe ce! C nu te-o fi apucat, aşa, tam-nesam,
((
dragostea de noi.
- Atunci s ne întoarcem la oile noastre. Cred c nu v-a dat prin

cap s m mulge i de parale!...
- Drept cine ne iei, Miss Bubi?
- Mi se n z rise mie o b nuial , m rog! Dar hai s trecem mai

Abia acum în eleg de ce nu-i poate înghi i. Pentru c Big , cu departe...
glasul lui pi ig iat, de îvloi, face munc de l murire cu actri a.
- De acordeon! Dar f r s ne-nvinuieşti de lucruri scîrboase,
- Bine, bine, lady-madona, dar ce iese din bişni ul sta? C nu
aşa cum ai zis! N-avem voci de cînt re i, dar sîntem b ie i
sîntem la Popeşti-Leordeni, s ne joci tu pe deşte!
cura i la suflet...
- Lady-madona s -i spui m -ti, nu mie, m garule!
- E-n regul şi ol rit! Am eu pe altul care se îndeletniceşte cu
Mogam, pesemne şi datorit numelui s u de origin m run işurile astea. Şi-o şti i prea bine! M-am s turat şi de el,
„anglo-saxon ”, dup cum se pronun Lucky-Lucky, o şi de alte anexe. Avem ocazia s ne umplem de marafe i, hai
potoleşte într-o britanic pur : s-o facem împreun ! Fiindc am g sit vaca de muls!...
- Tekitizi! Ştii ce-i asta? Adic las-o moale, c - i demol m - Care-i aia? Ca s nu murim proşti!
fa ada! Aşa se spune în filmele lea cu caft, c doar eşti în
branş ! Nu ine s te r oieşti la noi, Miss Bubi! - Inginerul!
Din p cate, nu se poate reda în scris exclama ia de stupoare a

Actri a se domin . Nu-i vine uşor, dar n-are alt solu ie pe plan
local. Pesemne c exist şi alte motive, deoarece îşi continu celor doi Flintaşi. Deci, transcriu pe scurt:
))
expunerea: -!?!

Tradi ional, adic în proza de comportament, se spune c-au - Acum s v spun despre ce-i vorba – decide actri a. Dup
r mas cu gurile c scate. Dar nu-i tocmai aşa. Bigam şi Mogam, cum v-am mai spus şi dup cum şi b nui i, trebuie s -l ajut pe
în realitate, şi-au muşcat limba, deoarece îşi încrunt mutrele cînt re ul Lucky, şi înc din banii agonisi i cu sudoarea frun ii,
de parc ar fi înghi it m tr gun . pe care mi-i aduce Bubi de la studiou. ((
Efortul pe care-l depun amîndoi, cu for e reunite, ca s - Mda! – confirm recep ia cei doi Flintaşi.
realizeze şi s trag imediat toate concluziile de rigoare din
- Trebuie s pun cap t jafului. Gata! A-n rcat b laia! Nu mai
„bomba” comunicat de actri , le aşterne pe chip o
am r bdare şi nici nu m simt în stare s m descurc de una
expresie-robot de-o rar frumuse e. Arat ca doi buldogi ieşi i
singur .
la pensie, pe motive medicale, pentru lips de fler şi
agresivitate canin . - N-am ce zice! – se-ncumet Mogam s lanseze o apreciere
destul de aproape de realitate.
- Glumezi? – o întreb Bigam neîncrez tor.
- F r ! Las -te de goange! Ce-a mers cu voi, nu se prinde cu
- Pe mormîntul maic -mi, c -i aşa!
Lucky. la-i cît malul. Nu m pot lupta cu el. Voi sînte i doi, cu
- Şi cine-i maic -ta? mine trei, dac mai punem şi ceva minte, cred c -i venim de
R spunsul actri ei pare s fie mai mult decît satisf c tor. Nici hac. Şi lui, şi inginerului! E bine?
una, nici dou , îi apuc pe dup gît pe cei doi fra i, se opinteşte - Zi mai departe!
ni el şi, f r vreun efort vizibil, îi ciocneşte cap în cap, de li se
- Bun. Va s zic îl scoatem pe Lucky din competi ie. C ci şi el
aud trosnind frontalele. Întocmai cum procedase şi coana
ştie de marafe ii inginerului. Nu ştiu cum o fi f cut, de-a aflat
Mari a. Deh, cas cu tradi ie! Dac ar fi fost vorba de alte
de ei, mai ales c mi-a pomenit şi de totalul sumei încasat de
capete, ar fi trebuit chemat „Salvarea”. Dar, în afar de
Gaterek pe cas ; peste trei sute de miare!
zgomotul înfundat şi scurt, nu se întîmpl nimic important.
Bigam şi Mogam îşi fric ioneaz de mama focului cucuiele pe - Care cas ! – se mir , pe dou voci, bişni arii.
cale de formare. Dar se m rginesc numai la aceast opera ie de
autoliniştire. M aşteptam la o reac ie pe m sura insolen elor
- Inginerul a avut o cas
vîndut-o.
la Bucureşti. În prim vara asta ar fi
))
proferate fa de actri acum cîteva clipe. Îns instinctul de
conservare ac ioneaz . Deci, se ab in de la vot! - Şi unde-s paralele?

- Asta aş vrea s aflu şi eu. Dar, împreun , le d m noi de urm . sutare? Planul meu e mai rentabil. Împ r im în trei, nu nişte
Numai c nu vreau s se-nfrupte şi cînt re ul meu din ele. biete hîrtii de-o sut , ci-o gr mad întreag de bancnote. Peste
Lucky nu trebuie s ştie c-a i intrat şi voi pe fir. Dac prinde de trei sute de mii! Numai s v intre bine la c p în , eu m ocup
veste, m face beefteak-tartar! de organizarea muncii! ((
- Ce-i aia? – se pi ig ieşte Bigam. - Aiurezi, Lady-Madona? Trei sute de mii?
- Carne tocat , cu p trunjel, ceap şi piper. Se m nînc crud ! - Întocmai!
- Nu folosim aşa ceva!
- Se vede. Ceea ce nu în eleg, şi sînt sigur c nici Bigam şi Mogam nu-s

capabili s -n eleag , este de fapt chichi a cea mai important .
- Iar te iei de noi?
Pe ce se bizuie actri a, cînd afirm c d ea de paralele
- Vede i-v de treab . Ce-am eu cu voi? Sîntem intra i în inginerului? Sper c nu-şi face iluzii c-o s -i spun , de bun
coproduc ie, hai s lucr m! Repede şi cu spor. Trebuie s fi i cu voie şi nesilit de nimeni, nen-su Zighi. Atunci va trebui s -mi
ochii pe Lucky, s -l ine i sub observa ie pe inginer, c nu ştiu schimb şi bruma de impresii despre posibilit ile cerebrale ale
ce tot sporov ieşte, de ieri încoace, cu doctorul Bil , s fi i divei, şi-aşa destul de costelive. C -i incult , asta se mai poate
aten i şi la Mamari a, c şi ea... în elege. Dar s fie şi cretin , nu-mi mai vine s cred!
- Dar ce i-a c şunat pe coana Mari a? - Mîine v repezi i pîn la Bucureşti. V duce i la notariatul
- Pe ce lume tr i i, blegilor? Uite, aşa-i cu inginerul... sectorului 3 şi v interesa i de actul de vînzare al casei lui
Gaterek. E clar? Apoi, imediat ce-ave i toate datele, v -ntoarce i
Şi actri a le explic , f r cuvinte, frecîndu-şi între ele
cît mai degrab . Restul organizez eu!
ar t toarele. Bineîn eles, fra ii pricep numaidecît. Le este mai la
îndemîn . Metodele vizuale au dat totdeauna rezultate Bineîn eles c desp r irea celor trei nu se petrece ca-n
superioare celor audio. romanele de cap şi spad , unde eroii îşi iau r mas bun
b tîndu-se pe umeri şi îmbr işîndu-se muşchet reşte. Nimic
- De la mine n-ave i cum s scoate i pi ule. Nu ine figura care
din aceste procedee romantice şi perimate. Mai întâi pleac
))
v-a trecut prin cap, cu şantajul. Pu in îmi pas de Bubi. Ce-o s
fra ii Flintaş. F r s -şi ia nici un r mas bun. F r s se mai uite
cîştiga i dac o s -i dezv lui i c m am bine cu Lucky? Cîteva
înd r t la actri .

Deşi ar fi f cut foarte bine dac ar mai fi privit o dat în urma uş , dar tot am prins cîte-o vorb .
lor, c ci l-ar fi v zut ap rînd, de dup col ul casei, pe Pe chipul cînt re ului se aşterne o expresie destul de ciudat .
Lucky-Lucky. Cu o oarecare bun voin , s-ar crede c gîndeşte. Dar mie,
„Urlatorele” zîmbeşte canin. Gilly se uit la el ca la un unul, aşa ceva mi se pare o imposibilitate. Nu mi-l imaginez pe
((
Dumnezeu. Lucky plezneşte de fudulie. Simte cît este de iubit. „urlatore” decît cîntînd, şi înc la mag, nicidecum gîndind. C
nu e om s poat gîndi cu corzile vocale!
Dur şi mascul, o interogheaz pe Gilly:
- E-n regul ? N-am izbutit s-aud mai nimic! Ştiau ceva de Dup ce constat z d rnicia efortului care-l chinuie, d a
mango ii lui Zighi? lehamite din mîn , în semn de supunere fa de inteligen a

actri ei. „Îşi face iluzii, s racul” – îmi zic eu. Dup care, solistul
- Habar n-aveau. Dar îşi puseser în cap s m şantajeze pe
se decide s plece. Se mai uit o dat la Gilly. Cam lung. Prea
mine. C-au şi g sit pe cine!
lung pentru unul care ar fi trebuit s dea impresia c-a înghi it
- Şi cum ai aranjat? Elibereaz terenul? momeala. Dispare dup col ul casei. Tot aşa cum a venit.
- Îi expediez la Bucureşti. La notariat. S vad ce-i cu actul de Actri a a r mas singur . Se întinde pe sp tarul b ncii. Ofteaz
vînzare. Cred c-am g sit un pretext fantastic, nu-i aşa? uşurat şi zîmbitoare.
- S zicem. Şi mai departe? Pe mine, simt c m apuc toate n b dîile. Ceea ce se petrece,
- Profitînd de absen a lor – în definitiv sînt doi mai pu ini la dep şeşte orice limit . Uite, dom`le, unde-am picat! În ce
Posada, poate aranj m ceva şi cu fazanii ilal i; pe scriitorul cel viespar!
gr su l-am aiurit -, pornesc s r scolesc peste tot, pîn dau de Gilly priveşte spre orizontul Comarnicului. Trîmbele de praf de
comoara lui nenea Zighi. Dac o s ob inem rezultate serioase ciment se înal alene spre ceruri. Nu ştiu ce i-or fi dezv luind,
de pe urma cobz relii grasului, poate reuşesc s -mi arunc o dar spre surprinderea mea o aud cîntînd în gura mare:
privire în albumul fotografului, despre care şopoc iau ei
- Ura! Ura! Tr iasc nea Marin, tr iasc nea Marin! C are
noaptea trecut . S-ar putea s g sim, în pozele nebunului,
cheia care s ne dezv luie tîlcul mut rii c r ilor şi-a mobilelor.
submarin, c are submarin! ))
Cred c-aici se-ascunde ceva. Cel pu in aşa am în eles din Unde sînte i voi, Beatles, domnilor, s-o auzi i pe div cîntînd şi
conversa ia grasului şi-a fotografului. Se auzea cam greu prin s-o trage i în eap ! Cînt fals şi scîr îit. Strident şi

neconving tor. Dar, ceea ce se intoneaz , este un şlag r Îns , textul compus de dînsul mi se pare înc rcat de
mondial: „Yellow submarine”. Şi înc pe text propriu. semnifica ii mult mai la obiect. C ci refrenul sun obsedant:
- Ura! Ura! Nu trage i în Siegfried! Nu trage i în Siegfried! C
Mai c -mi vine s m închin, auzind şi bazaconia asta. Dar un

n-are un ban lichid! C n-are un ban lichid! ((
zgomot, de fereastr care se închide, m trezeşte la realitate. Şi Rezultatele de pîn acum, ale anchetei mele personale, mi se
m determin s m aplec pu in în afar , s v d despre care par totuşi insuficiente.
fereastr e vorba. În stînga camerei de baie se afl odaia
Dac stau s adun cele aflate de la Sic Finichi, de la Lucky, plus
inginerului Gaterek. Fereastra n-are perdele. Aşa c desluşesc
confiden ele (false) ale actri ei, başca organizarea unei ac iuni
silueta b trînului Zighi. Sper c -i el. Deşi ar fi mai nimerit s fie
de jaf, şi înc ingeniat şi condus de-o pseudoactri , totalul,
altcineva. C ci, f r îndoial , dac a auzit toat conversa ia
care îmi rezult , arat cu totul neconcludent. sta-i adev rul.
vesel dintre cei convoca i la şedin , sub fereastra od ii lui,
Trist şi deconcertant!
numai bine nu i-a picat.
În clipa cînd m hot r sc s p r sesc insolita camer de
N-aş fi crezut c pere ii desp r itori, dintre baie şi odaia
gîndire, atît de pu in recomandabil în condi ii normale, cineva
domnului inginer Gaterek, sînt atît de insuficient izola i fonic.
încearc s -mi violeze spa iul vital.
C ci – şi-aici sînt nevoit s m rturisesc, f r a m ruşina –
- Ocupat! – strig eu, intrînd în panic .
r mîn literalmente cu gura c scat ! Îl aud cîntînd pe inginer!
Dumnezeule! Ce virus transmite Lucky, de se apuc to i de Şi, pentru a fi şi mai conving tor, trag lan ul recipientului pe
performan e vocale? care st gravat „Torrent”.
Deşi peretele estompeaz întrucîtva glasul hîrîit al inginerului, Apoi, încredin at c mi-am interpretat de minune rolul, deschid
disting totuşi, destul de limpede, linia melodic a faimosului uşor uşa.
„Yellow submarine”. - M-aş fi mirat s n-ave i dificult i, dup cele îngurgitate la
Numai c , de data asta, inginerul Siegfried Gaterek manifest breakfast-ul domnişoarei Gilly!
serioase înclina ii pentru meseria de textier al şlag relor la Inginerul Gaterek m priveşte surîzînd diabolic. Apoi înainteaz
))
mod . în direc ia mea.

- Sper c -mi permite i s folosesc şi eu baia. Nu în aceleaşi Inginerul Gaterek intr tacticos în camera de baie. Iar eu, la fel
scopuri ca dumneavoastr . Datorit pozi iei privilegiate a od ii de tacticos, ba şi flegmatic pe deasupra, m preg tesc s
mele, am putut asculta totul. Exact totul. La fel ca şi p trund în odaia lui.
dumneavoastr , maestre Conan. Numai c pe mine, realmente,
Numai c un tropot de paşi, de parc ar da n val to i taurii de ((
m-a apucat o colic insuportabil . Trebuie s recunoaşte i c ,
la sta ia comunal , face s se cutremure scara.
dup cele auzite, este ceva absolut firesc. Nu-i aşa?
Pensiunea doamnei Nachtigal este zgîl îit zdrav n, din toate
Nici eu nu reuşesc s desluşesc ceea ce bîlbîi în chip de
încheieturile. Duşumeaua trozneşte. Pere ii intr în trepida ie.
r spuns.
Iar eu intru în panic . De-ar fi iarn , aş zice c s-a pr v lit
M îngrozeşte gîndul c inginerul a auzit ce se pune la cale. asupra noastr o avalanş în stare s acopere toat Posada,
plus teritoriile învecinate.
- Domnule Gaterek! Ce se întîmpl aici? L muri i-m şi pe
mine, c-altminteri simt c -nnebunesc! Cînd îi v d îns pe cei doi fra i, Bigam şi Mogam, urcînd
treptele, îmi vine inima la loc. Cu toate c nu prea am motive s
- Domnule scriitor de romane de aventuri, p stra i-v
m autoliniştesc, deoarece nu reuşesc s -mi explic rostul
cump tul. Aşa-i via a! Dar. Pîn la urm , se vor limpezi toate.
acestei n prasnice cavalcade pedestre, îi ascult îndemnîndu-se:
Îng dui i-mi s ejectez fierea provocat de uneltirile ce se
urzesc împotriva mea. Pîn atunci, v poftesc s intra i la mine - D -i b taie, Big !
în camer . Aştepta i-m doar cîteva minute.
- Bag gaz! – supraliciteaz sus-pomenitul.
- Dar nu-n eleg! Ce s fac la dumneavoastr în odaie?
Un r cnet victorios l mureşte numaidecît pricina vertiginoasei
- Tocmai pentru ca s în elege i! De aceea v şi invit. Numai c ascensiuni întreprins de fra ii Flintaş:
n-am ce s v servesc. Produsele ce se vehiculeaz prin casa
- Iac -l, e-aici!
asta nu-mi inspir nici o încredere. Cred c v-a i dat şi
dumneavoastr seama. Vin numaidecît! Conform deprinderii lor de-a se exprima economic, exclama ia
r sun pe dou voci, frecven ele înalte îmbinîndu-se atît de
armonios cu cele joase, încît zbîrnîie geamurile. ))
21. BIGAN ŞI MOGAM NU-ŞI ASUMĂ RISCUL!
Ajunşi pe palier, frîneaz brusc, glisînd pîn în apropierea mea.

Dac nu m tr geam fulger tor înd r t, puteam deveni victima Sistemul lor de informa ii func ioneaz perfect.
unui groaznic accident de circula ie, datorit vitezei excesive a
Eliminînd prealabila consultare ocular reciproc , m înha
n r vaşilor pietoni.
amîndoi de subsuori, de parc ar fi fost mai dinainte în eleşi, şi
F r s -şi mai potoleasc suflarea, m interpeleaz agresiv: m ridic pe sus, tîrîndu-m în direc ia sc rii. ((
- Pe unde ne umbli, dom’le Conan? Te c ut m înnebuni i peste Numai c , pe cît sînt de trupeş, pe-atît sînt de slab.
tot şi matale, nic ieri! Unde erai pitit? Împotrivirea mea îi las reci şi nep s tori. Acum coboar scara.
Mai lent decît o urcaser . Motivele sînt lesne de în eles. M
Le r spund calm:
poart între ei, ca pe-un container de transporturi
- În baie! interna ionale. Ce-i drept, cam gîfîie. Şi înc , zdrav n. Dar nu
Respira ia lor, de compresor solicitat la maximum, şi-a preluat se dau b tu i. Pîn la urm , reuşesc s m deplaseze for at pîn
ralantiul. M privesc oarecum încurca i, neştiind cum s în camera lor de la parter.
înceap . De mil , accept s -i ajut: - M i b ie i, a i înnebunit? Ce v-a apucat? Ne vede lumea.
- Ce s-a întîmplat, de m c uta i atît de dispera i? Ce-or s cread cînd ne-or vedea aşa, ca-n filmele cu
gangsteri?
- Musai s st m de vorb cu t lic , nene maestrule!
- Las-o aşa, nene maestrule! Cînd o s auzi i, t lic , despre ce
Inginerul Siegfried Gaterek trebuie s ias dintr-o clip în alta
bub -i vorba, are s i se blocheze organul vorbirii!
din baie. Eram invitatul lui. Aşa c n-am de gînd s fac
conversa ie cu vi eluşii aceştia n struşnici. De fapt, acum sînt foarte curios s v d ce va mai urma.
- Îmi pare r u, dar deocamdat sînt ocupat. S-o l s m pentru Aştept cu ner bdare palpitantele (b nuiesc) declara ii ale fra ilor
dup amiaz . Flintaş. Neap rat trebuie s aib ceva important de spus, de
vreme ce-au îndr znit s recurg la o r pire de persoan ,
- Nu ine, m iestric ! E belea mare la mijloc!
infrac iune condamnat sever de legile noastre.
- Regret, dar n-am ce face!
- Las`c-aranj m noi. Inginerul mai poate s-aştepte. C pe el îl

Dup ce m depun, ni el cam brusc, pe marginea patului de
stejar masiv, atît de binecunoscut mie, acesta (oricît de masiv ar
))
ave i la ordinea de zi, nu? fi el) porneşte s geam şi s trosneasc îngrijor tor.

Se-aşeaz şi ei, de-a dreapta şi de-a stînga mea, r suflînd Amîndoi se vîr sub pat, cotrob iesc pe undeva, tocmai în fund,
şuier tor ca nişte pompe absorbante de ecarisaj, ajunse în şi reapar la suprafa cu-o sticl de lichid alb, transparent.
stadiul de-a fi date la casare.
- N-avem vizichi, nene maestrule, dar asta face mai multe
Aşa c , profitînd de epuizarea lor fizic , preiau ini iativa: parale! ((
- Dac-am ajuns pîn aici, încît s m r pi i, barem spune i-mi - M-a i în eles greşit, fra ilor-cumna ilor, s nu mai aud de
mai repede ce v-a determinat s-o face i! Ce se întîmpl ? Haide, spirt! Ap vreau. Ap curat , de la cişmea!
da i-i drumul, c m sup r. Şi n-o s fie bine pentru unii dintre
- P cat. Aveam aici o frunte de Provi a, mormîntal !
noi!
- Fugi i de-aici, satanelor! F r t rii! Ap ! Altminteri nu v
În cele din urm , Mogam se hot r şte s -şi dea drumul la gur :
ascult! Aduce i o can de ap , face i-mi o cafea şi-atunci
- Nene Conan, iart -ne, dar n-aveam alt cale. Vroiam neap rat ne-mp c m! Se poate aşa?
s-o lu m înaintea inginerului. Trebuie s ne dai o mîn de
- Ba bine c nu, maestre! Avem o cutie întreag de Ness.
ajutor, v rug m din inim s ne scuzi, s nu fii t lic al
dracului, dar credem c eşti singurul om zdrav n la pl mîn - Nu se prea potriveşte Ness-ul cu mine, dar dac n-ave i
(şi-mi arat capul) din balamucul de-aici. Se întîmpl ceva altceva, ne profil m şi pe cafea solubil .
nemaipomenit. Cineva vrea s ne vîre într-un bucluc mai tare În doi timpi şi trei mişc ri, extrem de diligen i, fra ii îmi prepar
ca-n „Coruptibilii”. Nu ştim ce s facem. Nu sîntem chiar aşa un borcan de Ness. Unul în care fusese nişte iaurt, dup gustul
cum i-oi fi închipuit t lic , nişte vagabonzi sau g inari de trei pe care-l simt pe limb . Chestia asta m indispune profund, dar
parale... n-am ce face. Enervat, ridic tonul:
- Linişti i-v – le spun eu, m gulit de încrederea general pe - Ei, da i-i drumul, fra ilor-cumna ilor!
care constat c-o inspir locatarilor acestei pensiuni de pomin -,
nu-s cîtuşi de pu in sup rat. S lu m lucrurile de la cap t, s
analiz m pe îndelete situa ia. Dar mai întîi, da i-mi o gur de N-are nici un rost s transcriu pe larg „conversa ia” pe care am
ap , c-am b ut nişte porc rie dintr-aia, cu gust de vecie, şi m fost silit s-o între in cu cei doi fra i. Şi nu din pricina ))
arde pe beregat . Şi-apoi, am trecut prin destule emo ii. dificult ilor, nenum rate, ivite pe parcurs – care ar fi putut da
naştere unor penibile referiri, destul de concrete, la falsa teorie
- Parc noi, nu?

a incomunicabilit ii, dac n-aş fi un îndîrjit vr jmaş al acesteia transmit partea de moştenire înc de pe acum. Pentru asta-i
-, ci din cauza evidentei lor indisponibilit i de a se înscrie pe nevoie s se descotoroseasc de Lucky, apoi s -i îndep rteze şi
aceeaşi orbit cu mine, în privin a orizontului de idei. pe ceilal i vîn tori ai comorii inginerului. Ba şi mai mult, se
Cu chiu cu vai, izbutesc s descop r ce anume îi fr mînt .

teme s nu-i fac de petrecanie Bil , cu pr jiturile lui. Pentru ((
a-şi îndeplini planul, are nevoie de nişte b ie i iste i şi de
Adev rate probleme de conştiin . Care îi chinuie vîrtos. Ceea
isprav , ca de-alde noi, care s -i dea o mîn de ajutor. Cum
ce m bucur . Pentru ei. Înseamn c nu-s chiar pierdu i pentru
zice ea, s fim un fel de parteneri în coproduc ia „Gaterek”. Ce
omenire.
zice i de-asta?
Din clipa în care au z rit-o sosind la Posada pe Gilly, ca şi în
- Cînd a i discutat cu domnişoara Gilly?
timpul triumfalei primiri, şi-apoi şi la prînzul de gal , oferit de
coana Mari a, şi-au dat seama c actri a se fereşte s dea - În dou rînduri! Azi-diminea , pe la şase, şi-a doua oar ,
de-n eles c -i cunoaşte, ca şi cum s-ar fi ruşinat s afle lumea acum cîteva minute.
c frecventeaz asemenea elemente dubioase. Vorba lor: „Parc Abia acum îmi explic bog ia de informa ii aflate în posesia
eram trata i cu „verde de Paris”, aşa ne ocolea!”. Şi, ca s-o fra ilor Flintaş. Mai avuseser o scurt întrevedere cu
înve e minte, s-au gîndit s organizeze un mic şantaj, dîndu-i multitalentata actri . Lucreaz rapid domnişoara Gilly.
de veste c sînt la curent cu rela iile „biblice” dintre ea şi Pesemne c -şi d duse seama c nu-i convinsese întru totul de
„urlatore”, speran a unic a „pop”-ului na ional. la bun început. Le mai ad ugase şi ni eluş adev r, ca s -i
cîştige definitiv pentru cauza ei.
Numai c actri a le-a r sturnat toate planurile, mai înainte de a
fi apucat s -şi formuleze preten iile mai concret. Îns nu se aştepta la reac ia de-acum a b ie ilor.
- S vezi, nene maestrule – îmi spuneau ei terifia i -, actri a - Nene maestrule, om fi noi spurca i la rele mai m runte, poate
vrea s pun mîna pe p r lu ele inginerului. Gilly se socoteşte şi la altele mai m ricele, dar s şti i c la dintr-astea n-avem de
un fel de moştenitoare a domnului Gaterek. Zice c el a gînd s ne b g m. Ce, vrei s-ajungem la pîrnaie?
crescut-o. Pe post de tat . C -i plin de pi ule şi c toat
- Tot e bine c v-a i gîndit şi la respectul fa de lege.
gr mada de bani, pe care a c p tat-o din vînzarea casei de la
- P i, nene Conane, ne-ajunge cît am tremurat, de ne-au
))
Bucureşti, cas boiereasc , i se cuvine ei. N-are de gînd s mai
aştepte pîn o s -şi dea gagiul duhul, ci vrea s -l sileasc s -i cl n nit m selele în gur , cî iva ani în şir. C ne-ndemnase

dracul şi ne puseser m pe transporturi „di granda” cu „OZN”-ul M mica lor s-a urcat într-o bun zi în cabina unui camion.
nostru. S mai ias ceva marafe i. Eram nedormi i, goneam Camionul avea 90 de cai putere şi-un şofer care era b iat
nop ile, mereu cu frica-n sîn şi cu ochii cît cepele, s nu d m în frumos. Şi-avea şi ceva parale. Au inut-o numai în ciolhanuri,
vreun pom sau peste specialiştii de la circula ie. Nu mai era vreo cîteva s pt mîni. Într-o zi, cînd era mai cu chef şi cu vinul ((
via , ci patimile lui Christos! Aşa c -n vara asta ne-am zis s în nas, şoferul şi-a virat camionul la stînga, într-o pr pastie, pe
ne l s m de g in rii. la Gura-Beliei, în loc s vireze la dreapta, pe serpentina unde se
g sea şoseaua. Camionul şi şoferul au fost da i la casare.
- Poate era şi timpul! – îmi exprim eu satisfac ia.
Înso itoarea, mama lor cea n zdr van , a fost transportat la
- Dar nu vezi matale, c nu ne las diavolul nici acum în pace? spitalul din Cîmpina. Cînd a ieşit de-acolo, s-a angajat ca
Şi-a vîrît codi a în mintea domnişoarei Gilly, s ne fac femeie de serviciu la familia Nachtigal. C luşarul, care n-avea
gangsteri. Dar nu ine, nene, nu ine, maestrule! De-aia te-am astîmp r, o mai lua cu el în deplas rile sale pe la bîlciuri,
ridicat pe t lic . S ne pov uieşti ce-avem de f cut. C f tu a unde-l ajuta la rotirea arm sarilor din lemn vopsit. Într-o alt
nu-i zdrav n la minte. Ajut -ne, nu ne l sa, spune-ne bun zi, femeia a fugit c-un geambaş de cai. De data asta, de
ce-avem de f cut, c-altminteri chiar d m de dracu`! cai adev ra i. Şi dus a fost. Din cele cîteva lucruri, legate într-o
- M i, b ie i! Hai s descurc m i ele mai pe îndelete. Mai întîi boccelu , care-i r m seser în odaia sa de la Posada, n-au fost
l muri i-m într-o privin . Cine-mi sînte i voi, de unde v-a i în stare s afle mai nimic despre rosturile ei pe lumea asta.
adunat şi cine v-a adus aici? Doar un petic de hîrtie, cu-o adres . Adresa casei pe care şi-o
p r sise. Cînd madam Nachtigal a avut un drum la Bucureşti, a
- Cum adic ? Iar şi s ne facem autobiografia? – scheaun
trecut pe la locuin a r t citei, s predea celor în drept boarfele
Bigam.
acesteia.
- Nici chiar aşa. Dar aş vrea s ştiu ce ave i de gînd s face i în
A nimerit tocmai la înmormîntarea lui Flintaş, b rbatul înşelat şi
via . Ce-a i f cut pîn acum şi, mai ales, ce-nvîrti i în clipa de
abandonat. De inim amar , îşi înecase durerea în hîrdaie de
fa , aici la Posada?
tr sc u – opera ie cu care se îndeletnicea şi mai înainte de
Povestea Fra ilor Flintaş nu-i chiar atît de simpl . Pe la vreo evadarea so iei necredincioase, dar cu totul din alte pricini - şi
cincisprezece ani, s-au pomenit deodat şi f r tat şi f r se urcase şi el, întocmai ca şi dînsa, tot într-un camion. Îns
))
mam . Întocmai ca diva. De parc am tr i într-o lume de orfani! f r şofer, c ci era dotat cu un singur cal putere, şi acela „hipo”.

Şi-o virase de-a dreptul spre cimitirul P trunjelu. Accident Pentru banii pe care îi împrumutaser de la madam Nachtigal,
şi-acesta. Dar ireversibil. trebuiau s robeasc din greu, punînd la contribu ie cei 45 de
cai ai „OZN”-ului. Nu se g sea carne la Comarnic, d deau b ie ii
Cei doi Flintaşi juniori au fost crescu i dup aceea de-o m tuş
care , în var , se deplasa la Posada, la pensiunea doamnei
o goan pîn la Braşov. Era tîrg mare la Nistoreni, unde veneau ((
ciobanii cu brînzeturi şi ardelenii cu afum turi, b ie ii se sculau
Nachtigal, unde lucra ca femeie la toate, în cele cîteva luni cît
cu noaptea în cap şi se înfiin au primii, s ia caimacul bîlciului.
dura sezonul „bucureştenilor” veni i la aer şi la odihn . În restul
Pîinea o aduceau de la Ploieşti, roşiile, de la Izvorani, cartofii, de
anului, sp la pe la diferite case din mahala, îi mai sp la şi pe cei
la Lungule u.
doi g ligani, îi hr nea, îi expedia la şcoal , îi mai muştruluia, s
n-ajung vagabonzi, şi-a inut-o tot aşa, pîn s-a dus şi dînsa Îşi mai scoteau pîrleala – dar şi asta cu pre ul liniştii lor -,
s spele rufe la etajul III, acolo unde începe cerul. Pesemne c înc lcînd legalitatea în lunile de trufandale, mai şi iunie, înainte
era mai bine acolo, deoarece nu s-a mai întors! de deschiderea sezonului de la Posada, cînd c rau pe toat
Valea Prahovei roşiile timpurii ale celor de la Izvorani, ig neşti
B ie ii n-au murit de foame. Îşi vedeau mai departe de şcoal ,
şi Tînc beşti.
apoi au intrat la profesional (electrotehnic ). Tr iau din
desc rcatul lemnelor, la centrul unde lucra vecinul care-l Iar restul anului, prim vara şi toamna tîrziu, îşi exploatau
transportase pe r posatul Flintaş, mai salahoreau la Obor „OZN”-ul la maximum, prestînd cu el cascadorie la film rile care
(specializîndu-se în cartofi), mai t iau şi sp rgeau lemne prin solicitau o anumit cot de risc.
cartier, mai c rau mobile. Verile se duceau la madam Nachtigal,
Presim ind totuşi – pe temeiul binecunoscutului proverb
la Posada, unde se îndeletniceau cu mai toate treburile
popular c : ulciorul nu merge de multe ori la ap -, anul acesta
pensiunii. Aduceau alimente de la pia a din Comarnic, se
se l saser de transporturi. Pîn în iunie lucraser la Buftea,
îngrijeau de cur enia cur ii, frecau duşumelele, mai reparau
într-un film de aventuri, o coproduc ie
cîte-o fereastr , înlocuiau siguran ele arse, schimbau şi sp lau
italo-germano-iugoslavo-spaniol , hurduc indu-şi oasele şi
aşternuturile din od ile chiriaşilor, cîştigîndu-şi astfel pîinea
caroseria „OZN”-ului pe toate coclaurile. Acum, c -şi
cea de toate zilele.
terminaser cu bine şi şcoala, şi film rile, veniser la Posada,
Mai din bacşişuri, mai din ciupelile realizate la cump r turile s -şi poarte crucea mai departe. ))
din pia , strînseser ceva parale şi contribuind substan ial şi
Şi, ca o culme, le mai c zuse pe cap şi Gilly, cu ideea ei
coana Mari a, îşi cump raser de ocazie faimosul „OZN”.

bezmetic de a-l moşteni mai rapid pe nen-su Zighi. - Nu eu v-am silit! Aşa c s -mi fi i s n toşi!
Evenimentul pica tocmai la timp, pentru a le scoate pentru - Dracu ne-a îndemnat! C el şi-a vîrît coada! – îngîn printre
totdeauna din cap gîndurile de c p tuial . buze Mogam. Ce s mai vorbim, nene maestrule, hai s plec m
de-aici, c nu mai avem ce ne spune. ((
- O s rîde i, am s v spun eu cîteva vorbe. Iar voi va trebui
Apar primele semne de epuizare. Broboane de sudoare le
s -mi spune i şi mai multe. Şi-o s vede i c avem ce ne
perleaz frun ile.
dest inui. M-a i confiscat, m-a i r pit. Acum suporta i
- P i, nene scriitorule, ştia sîntem! – ofteaz din adîncul consecin ele!
sufletului Mogam. Hala de-aşa autobiografie! Nu?
Bigam ine s -l completeze pe m g dan, cu glasul s u pi ig iat:

Pornesc s m plimb prin odaie, cu mîinile la spate, m surînd
- Ce te faci, maestrule? Mai prege i s te ocupi de noi? distan ele de la un perete la altul. Camera celor doi fra i se
cutremur ca un vagon de clasa a II-a, pe o linie secundar .
Acum a sosit şi clipa cea grea. Niciodat nu mi-au pl cut lec iile
Cînd m opresc, dup parcurgerea a vreo dou sute de metri în
moralizatoare, dar e cazul s l muresc lucrurile:
circuit închis, încetarea brusc a trepida iei îi determin pe
- N-am afirmat nici o clip c-am s m ocup de voi! Dac n-o Bigam şi Mogam s -şi revin din starea de n uceal .
s v astîmp ra i, dac nu mai ave i conştiin , or s se
- Aş dori s v ajut! Dar nu în felul în care v ve i fi închipuit
îndeletniceasc al ii cu problemele dumneavoastr . Şi înc ,
voi, dragii mei. Mai înainte de toate, vreau s m dumiresc în
nişte oameni de ... specialitate. Cu vechime în branş .
anumite privin e.
- L sa i matale, maestrule, ştim şi noi ce-nseamn s mai
Fra ii izbucnesc pe dou voci, pline de entuziasm vi elin:
umbli pe la conştiin , c n-om fi de la Popeşti-Leordeni! Dar
dac aşa se profileaz treburile, c nu mai sîntem vrednici de - Nene maestrule, al nostru eşti! Ai lu` t lic sîntem! Spunem
încrederea lu` t lic , atunci o s l murim singuri situa ia. tot. Numai întreab -ne... Întreab -ne chiar de dou ori, dac
Iart -ne, c te-am c rat pîn-aici. Te ducem înd r t. Tot pe sus,
dac vrei s ne osîndeşti atît de amarnic pentru p catele
vezi c nu-n elegem prea bine! Ne-a sl bit mintea, de-atîtea
probleme cîte s-au adunat în capul nostru!
))
noastre.

22. DOSARE DE CADRE – MAI MULT SAU MAI PUŢIN - N-are, maestrule, n-are, z u aşa! Geaba îşi bate gura pup za,
IMAGINARE spunîndu-ne c nu-şi doreşte nimic mai mult, pe lumea asta,
decît s -i fac vînt guristului. Aiurea, cine st s-o cread ? sta
Pornesc la interogatoriul fra ilor Flintaş, bizuindu-m numai pe

nu-i b rbat de l sat. Şi nici guristul n-are motive s-o scape din ((
mîn . Mai ales acuşica, de cînd cu paralele pe casa inginerului.
datele ce mi se întip riser haotic în neuronii îns rcina i cu
Aşa c se amestec . Şi înc vîrtos! Şi-au f cut împreun planul
inerea de minte. Trecînd rapid în revist problemele mai
s pun mîna pe marafe ii lui Gaterek şi-apoi s -i dea cu tifla
însemnate, eliminîndu-le pe cele rezolvate par ial, atac frontal:
arhitectului. Dup p rerea noastr , cam aşa stau treburile:
- Pe Gilly mi-a i încondeiat-o! A i relatat, cu destul fiere, de actri a, mai iute la minte decît bouleanul de gurist, pune la cale
unde o cunoaşte i, ce-nvîrte şi ce are gînd s comit . Despre planul, iar Lucky-Lucky se ocup de executarea lui şi de
coana Mari a, am cules de la voi o seam de am nunte pitoreşti vr jeala fazanilor...
şi inedite, ştiu acum care-s „mişcula iile” ei, ca s folosesc
- Ce „vr jeal ”?...
vorba voastr . Dar ceea ce m intereseaz în clipa de fa , mai
presus de orice, este rolul real al lui Lucky-Lucky. Ce caut el în Mogam şi Bigam m privesc neîncrez tori.
toat daravera asta? Are vreun amestec? - S-ar zice c n-a i priceput, ai? Vr jeal curat , z u aşa! E
Un arc, bine întors, îi pune în mişcare pe cei doi Flintaşi. Îi v d limpede ca bun ziua. El face pe prostul. Asta-i sarcina pe care
c abia aşteapt s -i poceasc portretul moral „uraltorelui”. i-a trasat-o actri a. Iar noi s credem, s lu m plas . Dar n-a
nimerit-o, nu se prinde! E bine? Nici proşti nu sîntem, asta se
Primul se avînt scundul de Big :
vede, nu-i aşa? Şi nici prea duşi la biseric . Dac or s pun
- Iaca-na! Cum s nu aib ? P i, nu-l între ine actri a – cas şi mîna pe biştari, chiar şi f r sprijinul nostru, praful se alege de
mas – pe firfiricii arhitectului Bubi? ei. C -i pap guristul, pîn la unul. O fi avînd domnişoara Gilly
- Şi-atunci, n-ar avea toate motivele s se descotoroseasc de planurile ei, dar şi prietenaşul are ceva în c p în . E şi mai
el? viclean, şi mai lacom decît actri a. De-aia am zis c se ocup de

vr jeala fazanilor... pentru aiurirea lorlal i...
- Uite c n-are! – intervine prompt Mogam.
- Care ilal i? – îmi manifest iar şi nepotolita mea curiozitate.
))
La nedumerirea mea, pe care mi-o descifreaz lesne pe fa ,
lunganul completeaz urgent: - D-ap i cum! Haita care alearg dup comoara inginerului. C

n-or fi numai actri a şi cu guristul! de ani de zile pe domnul inginer Gaterek, ce zice i, este posibil
oare s nu-şi dea seama de ceea ce se unelteşte împotriva lui?
Parc ar fi cîte ceva în spusele fra ilor Flintaş. Încep chiar s
Nu simte c i-au pus gînd r u banilor s i? Ce-i cu el? Doarme?
pricep.
- Atunci înseamn c nu-i idiot!

Bigam şi Mogam arboreaz nişte mutre pline de compasiune, ca ((
şi cum le-ar fi mil de naivitatea mea. Pi igoiul lui Mog ,
- Sigur c nu! Lucky, din p cate, e numai prost, şi-asta-i strident ca un îvloi, se îndur s m pun în tem :
altceva decît idiot. Dar s te fereasc Dumnezeu de prostul care
- Va s zic , v-a dus şi pe matale, maestre, cu moaca lui de
şi-a pus în cap s fac pe deşteptul. Nenorocire mare,
maestrule... poc it adormit? Nu v-a i prins c -i teatru? C face pe mo itul,
ca s poat privi mai adînc în sufletele strîmbe ale bunilor s i
Privesc la mine bovin, aşteptînd cine ştie ce minune. De parc
vecini? Cum de v-a trecut prin cap aşa ceva? Inginerul s n-aib
mi-ar sta în putin s le-o depun pe Gilly în bra e şi s le-o
habar c -l pîndesc hienele! P i, sta-i mai şmecher decît toat
dau s-o înfulece, cu bani cu tot, ca pe-un şni el pané. Dar uite
liota de zmei din pensiunea coanei Mari a. E uns cu toate
c , în ciuda aparen elor am gitoare, au sim it înscenarea
alifiile...
regizat de cei doi alia i ai întunericului, actri a şi „urlatorele”.
- Bine, dar e un om în vîrst şi boln vicios. Nu vede i ce am rît
F r s le dau prilejul de-a-şi lua nasul la purtare, le transmit
arat ? Mereu înfofolit în şaluri, în halat de cas şi cu botoşei de
un soi de felicitare estompat , cu jum tate de gur :
iarn . Şi-a pierdut şi somnul, nu mai doarme şi el, ca to i
- Bravo vou , fra ilor-cumna ilor, cu guristul m-a i l murit cum oamenii, în patul lui... L-am g sit de vreo dou ori, în toiul
nu se poate mai bine. Înc o dat : bravo! nop ii, mototolit în fotoliul din living-room.
- Slav Domnului c v-a picat fisa! - Aiurea! Asta-i sanchi! – îmi explic Mogam.
Nu m aşteptam la aceast insolent r splat . - Cum?
Renun s -i reped şi s le atrag aten ia c nu merit şi nici nu-mi
- Cum am zis! Uite-aşa, foarte simplu. M mir c t lic nu
place s mi se vorbeasc gol neşte. Prefer s -mi continui
aşa-zisul interogatoriu:
piguleşti mişcula ia. Nu doarme de fric . I-a pierit somnul ))
fiindc se teme. De cei din preajma lui. Şi-atunci se fereşte
- Voi, care sînte i de-atîta vreme în casa asta, care-l cunoaşte i s-adoarm la el în odaie, unde ar fi singur şi unde n-ar putea

face nimic împotriva prietenaşilor care ar da n vala s -i vin de a fi la curent cu investiga iile pe cont propriu ale
hac, la ad post de privirile unor martori nepofti i. O mare, fotoreporterului. Totuşi, r spunsul nu mi se pare prea limpede.
b trînul. Mai degrab cred c doarme ziua, cînd ceilal i se Cunosc de la Finichi rostul întocmirii faimoaselor „albume”, aşa
supravegheaz unii pe al ii. c suspiciunile Flintaşilor nu-mi demonstreaz cîtuşi de pu in ((
Dep şind faza de agita ie motrice, în circuit închis, care m eventuala lui participare la cursa celor trei sute de mii de lei.
silise s parcurg, pe pu in, doi kilometri prin odaie, efectuez o Încerc s -i dezmeticesc:
rapid analiz a datelor culese pîn în clipa de fa . Apoi, risc
- M i, fra ilor-cumna ilor, ce leg tur s aib omul sta cu
s emit o nou remarc :
deocheatele afaceri ale inginerului, actri ei şi „urlatore”-lui? De
- Haida de, fra ilor-cumna ilor, c n-o i fi vrînd s m face i s unde s fi aflat despre banii lui Gaterek? Şi, la urma urmei, ce-i
cred într-un cross demen ial al tuturor pensionarilor doamnei pas lui de soarta averii domnului Zighi?
Nachtigal, gonind ca apuca ii dup presupusa comoar a
Bigam se revolt :
inginerului.
- Cum s nu-i pese, nene maestrule! Ce, trei sute de mii sînt de
- Sigur c da! Despre ea e vorba.
ici de colo? Ş-apoi, mai este o chestie tulbure şi încurcat r u
- Bun. Dac -i aşa, atunci s -mi spune i ce caut aici de tot, cu agoniseala domnului Gaterek...
fotoreporterul. De unde şi pîn unde l-a i vîrît în maşina ia asta
- Dragule, ai dreptate, este o problem tulbure, încîlcit şi înc
şi pe Sic Finichi?
avînd multe necunoscute. Dar explic -mi şi mie, de unde ai
Flintaşii se învioreaz . Le convine c le dau ap la moar . aflat atîtea din secretele finan elor lui Gaterek? Pe ce te bazezi,
cînd afirmi c-a încasat trei sute de mii de lei pe casa vîndut ?
- Maestre, parc nu l-ai cunoaşte! P i, sta-i omul dracului.
Nu-i lucru curat ce se petrece cu el! Îşi bag nasul pretutindeni. Mog îl consult din priviri pe bondocul de Bigam, acesta îi d
Scormoneşte prin cas , prin fiecare odaie, de parc-ar fi moşia liber şi vl jganul îmi r spunde pe loc:
lu` tac-su. Vede tot, ştie tot. Fotografiaz tot ce-ntîlneşte în
- Maestrule, nu ştiu ce ve i fi crezînd t lic despre noi, poate ne
cale. Ce caut ? S nu-mi spune i matale c , subiecte pentru
coper ile lui de la „Actualitatea”! C ci îndoi-m-aş...
iei drept nişte s raci cu duhul, dar s ştii c greşeşti r u de tot, ))
asculta i-m pe mine! Nu ne judeca dup ce-i pe dinafar , dup
Din cele replicate de Mogam, se dovedeşte c „duo” Flintaş pare suprastructur , c aia s-ar putea s nu fac nici o par chioar .

În capetele stea, ale noastre, avem şi noi ceva material goang la sc fîrlie, asta da, se mai poate. Îns nu-i acelaşi lucru
cenuşiu. Nu le purt m de poman , doar ca s-avem pe ce pune c ar fi s rit de pe şine. Nene maestrule, fii atent! Mai înve i şi
p l riile. Am tr it printre oameni. Am v zut multe, multe. Am şi t lic unele chestii de via ! Domnul fotograf, sta, joac tare.
înv at multe lucruri. Mai de la coana Mari a, mai de la unul, Vîrtos al dracului! Se întîlneşte pe-ascunselea cu inginerul. De ((
mai de la altul, am aflat de toate învîrtelile inginerului. Şi nu ce? Fa de noi, ştelal ii, pas mite prostovanii, se preface c -l
numai despre ale lui. Cîte ştim noi despre scumpii noştri vecini fotografiaz pe inginer în secret, f r de ştirea babalîcului, ca şi
de pensiune... Mai bine n-am fi apucat s -i cunoaştem!... cum s-ar da de ceasul mor ii s -l prind în ofsaid cu cine ştie
ce chestie. Sau poate vrea s ne fac s -l credem c-alearg şi el
N-am suficiente disponibilit i pentru a m l sa înduioşat de
dup magno ii piti i de Gaterek. Ajurea! Şi înc cu „je”! Asta-i
melodrama pe care mi-o ese Mogam (din gî e multicolore), ci
numai de ochii fraierilor...
îmi reiau cu înc p înare interogatoriul:
Bigam continu s -şi deruleze banda:
- Bun! Dar tot nu mi-a reieşit prea limpede rolul lui Finichi...
- ... fiindc altul se cheam c -i adev rul, dup cum v mai
- Nu i-o reieşi matale, c sînte i om de salon. Nou îns ,
spuser m matale. Doar l-am prins noaptea, stînd ceasuri de-a
c rora nu ne st scris „înger” pe frunte, nou ne reiese. Şi înc
rîndul la palavre cu domnul Gaterek. Pun ei ceva la cale, nu se
foarte limpede! Atît de limpede, încît, pîn la urm , tot noi îl
poate! Şi-atunci, st m şi ne-ntreb m: ce tot învîrtesc împreun ?
traser m în poz pe domnul fotograf. Oricît o fi de şmecher
De unde şi pîn unde se înfirip între ei atîta prietenie? C ci,
Finichi, tertipurile şi scornelile lui ne las reci.
de-ar fi pe bune, fotograful ar avea toate temeiurile s -i trag
G liganul de Mogam abia se ine s nu pufneasc în rîs. Dar, se în piept domnului inginer...
pare, îi sînt simpatic, de vreme ce-l îmboldeşte cu cotul pe
- Stai, domnule, o clip ! Sari de la una la alta, f r noim . Ce-i
Bigam, spunîndu-i:
cu goanga asta, a lui Sic ? De unde ai mai scornit şi chestia cu
- Hai s turn m maestrului tot ce ştim. S nu-l l s m în întîlnirile de noapte? De unde şti i de ele? Şi-apoi, ce-nseamn
v zduh! s -i trag în piept?
Scundacul, milostiv, accept .
- P i, s vede i matale care-i chestia cu nefericitul sta de Sic .

Scundacul nu se pierde cu firea:
))
- Haide i, s-o lu m pe puncte. Mai întîi, goanga lui Sic . P i,
Lumea bîrfeşte c-ar fi cam nebun. Dar nu-i aşa! C-ar avea o cum s n-aib şi el, dr gu elul, goang la sc fîrlic , dac unii

din neamul lui îşi petrec vacan ele numai la „Central”? Eu - Bun! S spunem c -i aşa. Dar ce-i cu chestia cu trasul în
b nuiesc c de la goang i se trage lui Finichi patima piept?
fotografiatului. C-altminterelea se-alegea şi el cu-o meserie
Bigam reac ioneaz prompt şi conştiincios, ni el cam bosumflat:
mai serioas . Întrebar i matale ce-i cu întîlnirile lor de noapte. ((
P i, am da mult s ştim şi noi. Apoi ziser i c de unde ştim de - Pentru povestea cu unchiu-s u. Se pare c unchieşul lui
întîlnirile lor pe furiş. Iete-na, mare scofal ! De cînd ne-am Finichi era cît pe ce s intre la pîrnaie. Din vina inginerului.
priceput c prea se nimeriser to i la Posada, deodat şi - Aşa, de florile m rului?
laolalt , de-atunci am stat numai la pînd , cu ochii pe ei. Pe
- Ajurea!... Unchiu-s u lucrase ani de zile ca diriginte de
inginer, pe doctorul Bil , ba chiar şi pe coana Mari a. Fiindc
şantier, la repara iile de drumuri şi şosele. Iar şef peste toate
nici unul nu se mai purta ca-nainte. Iac , taman asta ne-a
şantierele, cine crede i c era? D-ap i cine altul, dac nu
b gat la idee! Şi, de atunci, i-am urm rit pe to i, f r osebire de
rang şi de simpatii. C nu numai inginerul şi cu fotograful se domnul inginer Gaterek. O fi dînsul doctor în chimie, dup cum
întîlneau pe ascuns, ci şi ceilal i. Coana Mari a t if suia în tain se laud , dar toat via a a lucrat ca inginer, ocupîndu-se numai
cu doctorul Hannibal. Actri a studia muzica, pe întuneric, cu de drumuri şi şosele. Înc din 1944, cînd se construise şoseaua
guristul. Chiar ieri noapte. Pîn şi t lic discutaşi camuflat, cu cea nou , de la Milcoveni, înc de pe atunci erau cît pe ce s
fiecare din ei în parte. Hai c ştim tot, l sa i matale! dea de bucluc. Amîndoi. Şi inginerul, şi nenea lu` Finichi. Zeci
de mii de vagoane de balastru, pe care nimeni nu-l v zuse
- Bravo vou , fra ilor-cumna ilor! M-a i luat şi pe mine în
vreodat .
eviden . Sînt şi eu suspect?
- L-au condamnat şi pe inginerul Gaterek?
Mogam nu-i mai îng duie lui Big s r spund , ci se
intercaleaz urgent în discu ie: - Iete-na! O ziseşi, maestrule! P i ce, parc pe nenea unchiul îl
condamnar ? Ehei, ce vremuri, maestrule! Nu se inventaser
- Maestrule, nu ne jigni! C ne sup r m! P i, se poa` s spui
masele plastice. Pe-atunci se lucra cu muşamaua. Şi-au inut-o
aşa ceva? S te b nuim tocmai noi? P i, noi v iubim sincer,
tot aşa, pîn ce, într-o bun zi, li s-a rupt c ru a-n drum.
nene maestrule! Dac am luat aminte la vizitele pe care la f cuşi
g inarilor, era din pricin c vroiam s fim informa i ce se
Taman pe şoseaua Cîmpinei. C ci acolo lucrau. Numai c acilea ))
nu mai g sir cimitire cu r posa ii semna i indescifrabil.
petrece cu ei, nu cu t lic !
Oamenii muriser în urgia bombardamentelor de la Ploieşti. Şi

neamurile le ridicaser cruci de piatr , cu nume s pate adînc. maestru! Balastru greu. Şi mult. Pîn în clipa cînd îl l s
Aici o traser în bar inginerul şi cu nenea unchiu'. C ci to i unchiu-s u în pom. Atîrnat în v zduh! Cînd suferi din pricina
zilierii lor de pe ştate c rau acum balastrul pentru Sîn-Petru, în cuiva, nu-i normal s -i pui cu prima ocazie o piedic , de s nu
rai, deoarece zburaser spre ceruri o dat cu avioanele. Şi to i vaz ? Dumneata n-ai face la fel? ((
îşi d duser duhul în p strare, în aceeaşi zi şi-n acelaşi ceas. - Sigur c nu!
Iar unul din revizorii contabili, care verificau ştatele, c zu pe
gînduri – ceva mai mult decît era nevoie -, cînd îşi g si - P i da, oi fi şi t lic vreun lord!
rubedeniile la casierie, în loc s stea la coad pentru a semna Mogam consider c -i cazul s intervin :
condica de prezen laolalt cu îngerii. Mam -mam ! Ce mai
- Cred c inginerul Gaterek lucreaz întocmai ca şeful fostului
dandana a ieşit! La proces, Gaterek, mînca-l-ar tata, d du vina
imperiu austro-ungar, ştii matale care, Fran -Ioşka. sta-şi
pe dirigintele şantierului, punîndu-i în cîrc tot muntele de
avea peste tot, ca s nu scape frîiele din mîn , numai spioni.
balastru furat. Dirigintele, v zînd c -i lat r u şi c
Sau Sic este angajatul lui Gaterek, care vrea s -i aiureasc pe
proteguitorul s u îl sloboad din bra e, f cu pe nebunul şi ceru
scumpii noştri vecini sau este manevrat de inginer, f r s -şi
transferul la „Central”. Gaterek, cu toate c se alesese cu-o
dea seama.
groaz de biştari, se mai alese, de data asta, şi c-un costum
nou, de haine v rgate. - Cu ce scop?
- Ziceai c-a sc pat de condamnare! - Prea bine nu ştiu nici eu. Dar b nuiesc c Gaterek vrea s
adune material împotriva celor care-l h ituiesc. Dar mai este un
- Prima oar , cînd cu panamaua de la Milcoveni. Îns acuma,
bai!
nu-i mai merse figura cu muşamaua. Se schimbaser lucrurile
în ara asta... - Ce- i mai trece prin cap?
- Şi? Mai departe? De vreme ce inginerul şi unchiul şi-au primit - O fi sau n-o fi Sic în tamş cu inginerul, i-o fi sau nu i-o fi
cele cuvenite, ce mai caut aici şi Finichi? duşman, asta r mîne de v zut. Îns baiul cel mare e altul. Dac
ştia se fac c alearg dup banii inginerului numai de sanchi?
- P i, acuşica vine chestia cu trasul în piept. Finichi ajunsese pe
drojdie. Şi înc zdrav n! Pîn atunci tr ise ca-n sînul lui Avram. - Ei şi? Cum adic ?
))
Nen-su îl înfiase, neavînd copii. Via pe picior mare, domnule
- Dac se ascunde altceva în spatele goanei dup comoar ? Nu

cumva or fi avînd de gînd s -i fac de petrecanie inginerului? - Opri i-v ! Pîn la urm o s m amesteca i şi pe mine în toat
harababura asta!
Finichi, ce-i drept, porneşte s capete alte dimensiuni,
candidînd serios la postul de suspect. Ce-l îmboldeşte oare, s - E o idee!
se zbat ca un disperat, pentru adunarea insolitei document ri
- Ave i un dosar de cadre şi pentru domnul doctor Hannibal
((
vizuale? S fie chiar numai o ini iativ proprie? Sau o face pe
Certega?
contul lui Gaterek? Iar dac ceilal i, şi nu prea v d care din ei,
au de gînd s -l cure e pe inginer, atunci care-i mobilul? Trebuie - Ba bine c nu! C n-o fi scutit de la prim rie! Dac -l ştim atît
ca inginerul s le fi f cut un r u cumplit, de se simt obliga i s -l de bine pe inginer, cum s nu-l cunoaştem şi pe Bil ?
ucid . - Ce-are una cu alta?
Flintaşii asist r bd tori la fr mînt rile mele. Şi, ca s m - P i, are! Fiindc unde-i Zighi, se-nvîrte şi Bil .
aiureasc total, îmi mai toarn o bomb . De ast dat Mogam:
Dac Gaterek, dup spusele Flintaşilor, şi-a desf şurat
- Ar trebui s l murim şi care-i situa ia dintre fotograf şi gurist. activitatea în aer liber, construind şosele şi drumuri, doctorul
Pentru c , pe vremea cînd lucram ast prim var la Buftea, erau Bil a activat într-un cerc mai închis. Ginecolog cu renume, pîn
prieteni la toart , De ce n-ar fi şi aici? la desfiin area cabinetelor apucase s strîng o avere frumuşic .
- Nu-i obligatoriu! Prieteniile se mai destram , se mai r cesc. Numai c se alesese praful de ea, domnul doctor avînd patima
nespus de costisitoare: femeile. Fapt e c , în momentul cînd
- Sau se înc lzesc la loc, dac exist un combustibil de calitate.
medicii au pornit s lucreze în cadrul organismelor sanitare de
Chiar c m scot din s rite, nebunii de Flintaşi. stat, Bil a fost nevoit s -şi restrîng , la dimensiuni mai
acceptabile, cheltuielile sentimentale. Dar, neîmp cîndu-se cu
- Asculta i, m i fra ilor-cumna ilor, nu vi se pare c -s prea
soarta, s-a ocupat s profeseze clandestin... Ceea ce a
mul i antrena i în aceast ac iune? Şi înc avînd dou obiective:
determinat încadrarea dînsului, pentru o oarecare perioad de
jaful şi crima. Trebuie s mai simplific m lucrurile.
timp, la o institu ie nesanitar : V c reşti.
- Nu ine, maestrule! Dimpotriv , se încurc şi mai abitir. Pentru
c n-am pomenit nimic despre doctorul Bil . Dar ce ne facem
Dup eliberare, n-a mai vrut s lucreze în meserie. Şi-atunci
s-a petrecut una din cele mai bizare întîmpl ri din via a lui: s-a
))
cu coana Mari a? Crede i, nene maestrule, c dînsa nu-i vîrît
abandonat total în mîinile coanei Mari a! Ce nu puteau s -mi
cu nasul în ciorb ?

spun Flintaşii era ra iunea acestei enigmatice decizii.
Filantropia coanei Mari a este totuşi exagerat . Iar Bil , care Formidabil! Chiar în aceeaşi secund , mi se declanşeaz
accepta împ carea cu soarta, atît de lesne, preferînd s fac pe
buc tarul pensiunii, decît s -şi reia meseria, mi se pare cu totul
sistemul olfactiv. Vechea mea traum
puternic , de flori de migdale, îmi tr sneşte n rile.
psihic . O arom
((
de neîn eles.
Geniul meu investigatoric nu-mi d pace. Fac semn fra ilor
Ce-l leag de madam Nachtigal? Dragoste veche, ce nu se poate Flintaş s nu mişte. Tiptil, m îndrept spre uş . M plec cu
stinge nici la b trîne e? Cu ce-i este obligat, de-o ascult ca pe ochiul la gura cheii. Privesc mijit, c-un singur ochi.
Dumnezeu, în ciuda ararelor r bufniri de revolt ? Încremenesc. C ci v d... tot un ochi. Deschid brusc uşa.
Întreb rile mi se oglindesc atît de limpede pe fa , încît Bigam Doctorul Hannibal Certega a r mas în epenit în pozi ia în care
se simte obligat s -mi complice şi mai mult problemele: se angajase. Plecat de şale, la nivelul broaştei.
- Şi dac Bil -i cleştele cu care madam Nachtigal vrea s -i Pentru a-l scoate din penibila situa ie, îl invit:
scoat inginerului banii, aşa cum sco i nişte m sele de aur.
- Pofti i în untru, domnule doctor, tocmai discutam despre
- Nu se poate! dumneavoastr !
- Ba se poate! Şi, fereasc Dumnezeu, avînd în vedere c -i Certega se îndreapt anevoie, pesemne c -l chinuiesc şi pe el
doctor, s nu pofteasc coana Mari a, cumva, s -l vindece pe artrozele, şi p şeşte peste pragul uşii.
inginer!
- F r s vreau, am auzit pomenindu-se numele meu. Tocmai
- De ce boal ? inten ionasem s bat la uş şi s v cer îng duin a de-a
- De boala aia care se cheam via ? Dac -i vîri cuiva pe guri , participa la discu ie.
de trei ori pe zi, diminea a, la prînz şi seara, cîte-o linguri de - Cu ce-avea i de gînd s bate i la uş ? Cu capul?
crem -caramel, se vindec numaidecît. Într-o clipit ! Şi-atunci
- Domnule Conan – îl aud gr ind pe sinistrul personaj deghizat
se face bine! Nu mai aude, nu mai vorbeşte, nu mai mişc . Deci,
nu se mai chinuie. Ce fel de nas ave i matale, nene Conane, de
în aceeaşi costuma ie de selenaut -, ironia dumneavoastr este
gratuit şi m jigneşte...
))
nu miroseşti deloc parfumul sta de migdale, care-mpute toat
pensiunea? - Domnule doctor, in s v comunic, fa de martori, c acesta

era şi scopul întreb rii! Atîta timp cît v surprind pîndind şi în ajutor:
ascultînd la uş , da i-mi voie s v r spund cu-aceeaşi
- Nene doctore, nu ine, z u c nu ine! Tromboane dintr-astea
moned .
am mai auzit şi de la al ii. T lic eşti om cu carte, nu se face s
- Nu este de-ajuns c se profereaz la adresa mea cele mai ne iei la mişto! Nu- i dai matale seama c , pe unde treci, mor şi ((
infame insinu ri, acuma considera i c trebuie s şi lovi i în cel muştele în jur, din pricina miasmei care te înso eşte? Spune-ne
c zut? drept, ce fierbi t lic , toat ziua bun ziua, în laboratorul
matale din buc t rie?
Doctorul ne examineaz pe rînd, cerîndu-ne în elegere.
Doctorul Hannibal Certega ne ascult cuprins de disperare. Îşi
- Erau nişte simple constat ri, domnule doctor! Nicidecum
fr mînt în mîini şervetul pe care-l folosise ca batist , îl duce la
insinu ri. Iar pentru a stabili dac sînt infamante sau nu, r mîne
gur , apoi îl vîr urgent la loc. Miroase şi acesta a migdale.
ca dumneavoastr s ne explica i provenien a acestui enigmatic
şi persistent miros de migdale. - Şi voi v da i la mine? Neruşina ilor! Nu-s doctor în chimie, ca
s fabric esen e parfumate.
Bil îşi scoate un şervet din şor ul s u de buc tar şi-şi şterge
fruntea de n duşeala care-o brobonise. Apoi caut din ochi un - Şi ce vrei s zici cu asta, nene doctore? – se enerveaz
scaun. Îi este r u sau se preface. Bigam îi ofer un loc pe pat. Mogam. Te gîndeşti la domnul inginer Gaterek? Bag bine la
Aşezîndu-se, doctorul Certega ofteaz din greu, apoi porneşte sc fîrlie, domle Bil , nu- i şade frumos s-arunci m g oaia pe
s debiteze, cu-o vitez de necrezut: al ii! Nu inginerul miroase a „verde de Paris”, ci matale!
- Domnule Conan, drag Bigam şi drag Mogam, sînt o victim . Doctorul se trage un pic înd r t, apoi porneşte s urle:
Nu ştiu ce se petrece. Habar n-am de unde provine mirosul
- S nu strigi la mine, scîrn vie, c -s om b trîn şi bolnav! Cum
acesta. M uluieşte şi pe mine, la fel ca pe voi. Am ajuns s -l
î i permi i aşa ceva? To i inten iona i s -mi pune i în cîrc
simt şi noaptea, în vis...
blestematul sta de parfum. Şi voi, şi domnul Conan. V-am mai
- De ce în vis? Cînd v-am vizitat noaptea trecut , la spus şi v-o repet, n-am nici o leg tur cu el. Muncesc ca un
dumneavoastr în buc t rie, fiertura, care clocotea în oala de cîine. Şi de pretutindeni m împresoar mirosul de migdale.
pe maşina de g tit, duhnea de la 30 de metri a migdale amare. N-apuc s pun o ap la înc lzit, c începe s se r spîndeasc
))
parfumul afurisitelor de migdale. Ce vre i s insinua i, c g tesc
Bigam şi Mogam, vrînd s -şi onoreze tratatul de alian , îmi sar
cu acid prusic? Cineva încearc s arunce asupra mea o

b nuial îngrozitoare. Cum c aş fi un otr vitor! Dar este o Se fabric singur?

prostie! Cianura de potasiu nu se ob ine în condi ii de
Hannibal nu-i mai suport şi-şi iese din fire:
buc t rie. S v intre bine în cap. Se înva şi-n clasa a şasea
elementar ! M-auzi? M-auzi i, domnule Conan? - Orice cretin îşi poate da seama c este imposibil de ob inut
cianura de potasiu în afara unui laborator specializat. Iar
((
Interpelat direct, r spund aproape f r vrerea mea:
manipularea ei presupune cunoştin e deosebite. Numai un
- Evident! Mai ales c Tudori a murit prezentînd simptome de profesionist şi-ar permite s se plimbe prin pensiune cu
otr vire cu stricnin ... flaconul de otrav şi înc , în buzunarul de la vest .
- Şi ce v face s fi i atît de sigur, în stabilirea acestui Bigam se c zneşte s ricaneze:

diagnostic?
- Iete-na! C n-om fi noi profesioniştii!?
- Spuma pe care am z rit-o ap rînd pe botul bietului motan.
- Sigur c nu! – îl repede doctorul. Nici n-a i fi capabili!
Dar s-ar putea ca mirosul s fi fost ad ugat, pentru a contribui
la inducerea în eroare a unui eventual investigator. Fra ii Flintaş înghit în sec. Amîndoi. Probabil dintr-un sentiment
de solidaritate.
- Investigator? – rînjeşte şi se mir doctorul Hannibal. Un
imbecil, nu un investigator! Nici un om de meserie n-ar accepta - Mersi, nene Bil , mersi! Atunci, cine? Coana Mari a? – se
o tentativ de otr vire cu stricnin , mascat sub arome de intereseaz parşiv Mog .
cianur . - Nici gînd.
Nu ştiu dac trebuie s m consider „aluzionat”, îns sînt nevoit - Poate c fotograful? – pune o întrebare ajut toare Bigam,
s -i dau dreptate doctorului Hannibal Certega. zîmbind doar c-un singur col al gurii.
Fra ii Flintaş, v dit nu prea încînta i de etichetele cu care-i - Unde s elaboreze substan a? În laboratorul lui nenorocit?
catalogase Bil , pesemne c sînt şi ei fr mînta i de aceeaşi Crezi c metabisulfitul sau alte din chimicalele lui pot da
întrebare. Îns – cred c mai curînd dintr-un dor de r zbunare cianur ?
-, îi apuc o criz de isterie „suspicionist ”. Pentru a-i pl ti
poli a doctorului Certega, îl chestioneaz mieros:
Bigam tace ofuscat. În schimb, intervine Mog , pus pe rele: ))
- Dar dac o fi Gilly?
- Şi-atunci, care-i situa ia, nene doctore, cu acidul la, prusian?

- Imposibil! Mirosul exista şi înainte de sosirea ei. Lucrurile cap t o turnur nepl cut . Nu-mi plac violen ele. Şi
nu-s de acord ca doi h ndr l i de dou zeci de ani s -şi bat
- Şi cine-a mai r mas?
joc de-un om în vîrst , tutuindu-l şi brutalizîndu-l. Şi înc , fa
- Nu ştiu! de mine. ((
- Ajurea! i-e fric s -i mai spui o dat pe nume. Adic domul - Domnule doctor, fra ilor-cumna ilor – intervin eu în discu ie
inginer Zighi, care-i şi doctor în chimie, el n-ar putea s ne -, v rog, astîmp ra i-v ! Nu l murim astfel problema
parfumeze cu acidul sta prusac, cum îi zici matale? parfumului de migdale. De ce st rui i s -l acuza i pe domnul
- Voi a i spus! Eu nu i-am pronun at numele. inginer Gaterek? Nu-i frumos. Nu-i corect. Mai ales în lipsa
dînsului. Domnul Gaterek nu-i de fa şi n-are cum s se
apere...
Amîndoi fra ii se reped ca apuca i la doctorul Hannibal Certega, - Ba sînt aici, domnule Conan!...
gata s -l sfîşie, nu altceva. Din sperietur , Bil se trage înd r t,
Uşa se deschide dintr-o îmbrîncitur . Atît de violent, încît m
se împiedic de piciorul meu şi se întinde pe covor. Ochelarii îi
împinge în spate, îmbiindu-m s -l iau în bra e pe doctor.
cad de pe nas şi-abia atunci îmi dau seama c ochii doctorului
n-au culoare. Adic , mai corect spus, se apropie, ca nuan , de Hannibal Certega m sus ine, m ajut s -mi recap t echilibrul
culoarea sticlelor de sifon. Ceva mai sp l cit . Te ui i la ei şi nu şi se uit , cu ochii holba i, la uş .
z reşti nimic, ci dou g uri cu ap st tut , verzuie, f r fund.
Inginerul Gaterek st în prag. Ne priveşte mînios. Scrut tor.
Bigam şi Mogam îl salt de sub iori şi-l pun pe picioare. F r
- Pot s pledez în ap rarea mea, scumpii mei domni. Nici
ochelari, doctorul Certega arat ca un crap rasol, cu ochii albi i
nu-n eleg de ce nu m-a i poftit la aceast judecat în lips , cu
de fiertur . Flintaşii ridic ochelarii de jos şi-i aşaz pe nasul
uşile închise! Acum, pentru c am auzit tot ce s-a discutat în
îmbrobonat de sudoare al doctorului Bil . Cînd îl scutur mai
aceast camer , şi in s subliniez c am ascultat la uş , ceea
zdrav n. Aceştia coboar pe locul ocupat mai înainte. Fra ii
ce, bineîn eles, nu prea e frumos, dar se dovedeşte c -i extrem
continu s -l scuture, r cnind la el:
de s n tos, sînt la dispozi ia dumneavoastr , gata s r spund la
- Vrei s ne bagi în belea, doctore? Încerci s pui pe seama orice întrebare.
))
noastr învinuirea adus inginerului?
Dorind, pesemne, s ne scoat din impasul în care ne aflam şi

din care nu izbuteam s g sim o ieşire, cît de cît onorabil , - Formidabil! Ca-n româneşte, nene inginerule! Va s zic , nu
inginerul Siegfried Gaterek întreprinde o tentativ de izb vire a po i fabrica acidul prusian de care pomenea domnul doctor
celor prezen i. Bil ?
- Stima ii mei domni, întrucît am sentimentul c sînte i poseda i - Nu! ((

de-o inexplicabil sfial , totalmente diferit fa de limbu ia
T cere! Sau cum zicea F rîmi Lambru: „Silan ”. Bil îşi şterge
care v cuprinsese înainte de ivirea mea, permite i-mi, v rog,
ochelarii cu prosopul din şor . Bigam se uit fix la frate-s u.
s comunic c renun la întreb rile pe care le aşteptam din
Mogam, invers.
partea onoratei instan e...
- Îmi dau seama c lucrurile s-au l murit neaşteptat de rapid –
Ne ia peste picior. Se simte de la o poşt .
morm ie, mali ios, f ptura camuflat în dosul ochelarilor de
- Deoarece am ascultat cele dezb tute aici, am în eles c v soare -, înseamn deci c putem trece la scopul prezen ei mele
preocup posibilit ile mele profesionale de-a fabrica pe loc, la aici. Drag domnule Conan, îmi îng dui s reînnoiesc invita ia.
pensiunea doamnei Nachtigal, o cantitate oarecare de acid Pofti i, s mergem în odaia mea. Acolo, vom putea discuta
cianhidric. linişti i, cu îng duin a stima ilor noştri prieteni, problemele pe
care le ştim prea bine. Pofti i, c se apropie şi prînzul, mai avem
Bigam, pe care nu-l d afar din cas aptitudinea de-a percepe
abia o or la dispozi ie. Dac nu cumva, din motive lesne de
rapid orice, oriunde şi oricum, sare ca prostul din baie:
scuzat, domnul doctor Hannibal Certega nu va avea oarecari
- Asta-i chestiunea, vorba lui nea Hamlet, dom`le inginer! deficien e în munc . S nu-ntîrziem, c şi-aşa v-am aşteptat cu
Pute i sau nu pute i! Sau, pe limba principelui danemarcian: tu destul r bdare.
bi sau nu tu bi! E clar?
Inginerul, înfofolit în acelaşi halat de cas pe care-l avea şi-n

Schi ez un gest de plecare, f cînd o jum tate de pas spre uş .
clipa cînd intrase în baie, mai înainte de kidnaparea mea de
În pragul acesteia, inginerul, care nu se clintise din locul ocupat
c tre fra ii Flintaş, cu botoşei în picioare, cu gîtul înf şurat în
de la bun început, v deşte un început de inten ie pentru a-mi
şalul cel floconos, r spunde cu glasul cel mai hîrîit pe care-l
avea atunci la dispozi ie:
elibera spa iul necesar. ))
Dar n-apuc s -mi duc la bun sfîrşit pasul întreprins, c m
- Impasib l! Asta ca s - i r spund tot în limba marelui Will.
pomenesc smuls de bra , tras brutal înd r t şi întors cu spatele

la inginer. dîndu-şi jos ochelarii de soare, şi porneşte s cate lung şi
În fa a-mi se afl acum doctorul Hannibal Certega, tr gînd insistent la Bil . Apoi pune în func iune rîşni a aceea de cafea
care ar vrea s sune a glas omenesc:
zdrav n de bra ul meu care penduleaz în chip îngrijor tor.
- Ascult , Bil ! Termin inep iile! Cum î i permi i s impui ((
- Sta i locului, domnule Conan! Rîndul meu, de-a vorbi cu
domnului Conan supliciul unei conversa ii stupide... cum
dumneavoastr , se afl înaintea lui Zighi! Problemele inginerului
îndr zneşti? Tu n-ai probleme, aşa c n-ai ce discuta cu
nu m intereseaz , ale mele mi se par mult mai importante! Şi
domnul Conan! S fie clar. Chiar te avertizez s - i ii gura!
n-ar fi exclus ca, dup dramul nostru de conversa ie, s
renun a i la pl cerea, destul de suspect dealtfel, de a mai - Aha! P i, asta nu- i convine! Vezi? – d o replic , apt s -mi
asculta şi alte personalit i prezente în aceast pensiune. trezeasc b nuielile cele mai neaşteptate, doctorul Certega.
Cu chiu cu vai, îmi eliberez bra ul. Încerc s intervin. Zadarnic. Siegfried Gaterek ridic tura ia
- Domnule doctor, vreau s -n elege i c n-am acordat bilete de rîşni ei, care, acum, devine sup r toare la ureche.
ordine, ca la frizer, celor care-şi manifest dorin a de-a sta de - Du-te la buc t rie! Vezi- i de treburile tale. Altminteri o s
vorb cu mine. Asta-i una la mîn . Iar în al doilea rînd, am s v afle şi Mari a...
rog s -mi permite i a respecta o promisiune f cut . Şi-apoi,
- Ei şi?
asta în al treilea rînd, in s v asigur c n-aş vrea s pierd,
ceea ce m-ar face s suf r adînc, un excelent prînz preparat de - Nu m -nnebuni! Chiar i-ar fi indiferent s ştie Mari a c vrei
dumneavoastr . Cred c doamna Nachtigal v-a pus la curent cu s te aşterni la poveşti cu domnul Conan? Ia mai spune o dat !
prescrip iile dietetice c rora trebuie s m supun... Doctorul Hannibal nu cedeaz .
În r stimpul prelungitei mele munci de l murire cu doctorul - Hai s fim serioşi, Zighi! A venit vremea s spunem lucrurilor
Bil , inginerul Gaterek trece pragul în odaie şi trînteşte uşa în pe nume. Las -m s discut cu domnul Conan, c de nu, ai
spatele s u. Uşa bubuie atît de tare, încît fra ii Flintaş sar de pe s - i muşti pumnii! E clar? Mari a nu m mai sperie. Crede-m ,
pat ca electrocuta i. z u aşa! Şi, fereasc Dumnezeu, s nu vorbesc mai mult decît ))
Privesc uimit la domnul inginer. Se apropie agale de doctor, i-ar conveni. Fii atent! Sper s fiu iertat c -i r pesc maestrului
tîrîndu-şi botoşeii cu talp de pîsl , îşi decamufleaz ochii, posibilitatea de a-şi respecta promisiunea, dar n-am alt cale.

Trebuie s m suporte. Barem, o jum tate de ceas. C n-o fi - Nu ştiu nimic sigur, drag Zighi. Tocmai asta vreau s vorbesc
moarte de om! Sau, dimpotriv , s-ar putea s fie moarte de om! cu maestrul Conan. C nu degeaba i se spune detectivul Al
E bine?... Conan Doi!
Doctorul îşi întrerupe o clip perora ia, pentru a-şi şterge ((

n duşeala de pe frunte. 23. HANNIBAL ANTE PORTAS, SAU ŞI MAI RĂU
- Domnule Conan – se adreseaz el, de ast dat direct mie -,
nu v face i griji în privin a prînzului. Ve i fi hr nit la timp şi
Dup ce-a z vorît uşa buc t riei, tr gînd z vorul, doctorul
cum se cuvine. Conform celor mai severe şi ştiin ifice principii
Certega m pofteşte s iau loc. Întrucît nu se afl acolo decît
dietetice.
dou taburete slinoase şi hodorogite, îl întreb:
- Nu admit! – url inginerul Gaterek.
- M pot aşeza pe vreunul din ele?
Şi, f r s mai aştepte, porneşte s m trag de bra ,
Doctorul rosteşte blajin:
tîrîndu-m spre uş .
- Altele n-am, dup cum se vede! Totuşi, încerca i. Exist o
Bigam şi Mogam, trezindu-se din reveria în care-i cufundase
şans . Şi-anume s nu se demonteze de la prima prob !...
rostirea celor cîteva amenin ri ale doctorului Hannibal Certega,
îmi sar în ajutor. Era şi vremea. Peste cîteva clipe, riscam s Frumoas primire, n-am ce zice. Autosugestionîndu-m , m las
r mîn invalid. Fiecare din ei îl apuc de-un bra pe doctor şi pe cu duhul blînde ii pe taburetul din partea uşii. Mai mult ca s
inginer. pot supraveghea intrarea.
Dac-ar fi intrat cineva în odaie, ar fi jurat c dans m o cong . Taburetul geme îngrijor tor, str nutînd din toate încheieturile.
Îns rezist b rb teşte. Balansul pe care i-l imprim
Desprinzîndu-se din încleştarea lui Big , doctorul priponeşte
personalitatea subsemnatului nu pare s -i creeze st ri
locului şiragul dansatorilor, printr-o replic de final de act:
anxioase.
- Dac nu mi-l ceda i de bun voie pe domnul Conan, în seara
asta va muri cineva!
Doctorul Bil , asigurîndu-se
iremediabil, porneşte s
c nu s-a produs
elibereze masa de buc t rie de
nimic ))
- Cine? – întreab , înfricoşat şi curios, inginerul. reziduurile specifice meseriei. Vraful de farfurii este mai mult

azvîrlit, decît aşezat, în chiuveta pentru sp latul vaselor. Exist şi un complex de chiuvete. Trei la num r.
Cu itele, lingurile, furculi ele şi linguri ele zboar , zdr ng nind
Maşina de g tit este uluitoare. B nuiesc c -i o comand
asurzitor, spre aceeaşi destina ie. Firimiturile de pîine, cojile de
special . Aragaz cu şase ochiuri n-am întîlnit decît în
cartofi, cele cîteva p st i de fasole, resturile de morcovi şi elin
produc iile de la Buftea. ((
sînt m turate cu mîna pe jos. Doctorul Hannibal pare cuprins
de-o adev rat furie purificatrice. Peste cîteva clipe, masa a Ceea ce m uimeşte – dat fiind c ne apropiem de ora prînzului
r mas liber de orice sarcini. -, e faptul c nimic, dar absolut nimic nu fierbe pe
extraordinarul agregat culinar al lui Bil . Şi, totuşi, în înc pere,
- Mai rapid ca la Capşa, domnule detectiv, nu-i aşa?
de cînd am intrat, continu s persiste un iz de fum acriu.
- Mai rapid, domnule Certega! – îi r spund politicos, nevrînd
Doctorul Hannibal trebuie s fie cumplit de tulburat, de vreme
s -l dezam gesc. Numai c acolo pot risca s m mişc pe
ce-a hot rît s suprime hrana de amiaz a locatarilor pensiunii
scaun. Pe cînd la dumneata, nu ştiu ce s-ar alege din bietul
Nachtigal. Singurul scutit de aceast ac iune arbitrar par s fiu
taburet, dac aş cuteza s m ridic ceva mai smucit...
eu. Pentru c Certega aşterne pe mas o serie de alimente
- Nici o grij , domnule Conan! Este taburetul preferat al Mari ei. scoase din frigiderul ascuns în dulapul din peretele de lîng
Şi nu se poate afirma c -i o femeie uşoar . uş .
Ispr vindu-şi treburile, doctorul Hannibal se aşaz în fa a mea,

Privesc intrigat la înf işarea înc perii. Cînd îl vizitasem întîia pe cel lalt taburet.
oar pe doctor – cam pe nepus mas , ce-i drept -, - S lu m şi s mînc m, domnule Conan. Dup indigestul
n-apucasem s examinez ca lumea acest interior, de breakfast pe care l-a i îngurgitat la domnişoara Gilly, cred c
neconceput la Posada. În afara celor dou taburete slinoase şi bucatele mele v vor prinde bine!...
hodorogite, din care unul plînge şi suspin sub importan a mea,
Ce s -mi pice bine? Pe farfurii se afl (în por ii infime, ca s nu
totul, în aceast buc t rie (de film publicitar pentru
zic inefabile) brînz de „veci”, urd (probabil dulce), şunc de
demonstrarea calit ilor mobilierului „Apetit”), este nou şi
Praga, pîine pr jit , ridichi, roşii, salat verde şi alte produse
str lucitor. Dulapurile, care ocup doi din pere i, rafturile sînt
vopsite cu „Duco”, cum era, pe timpuri, „Fiat”-ul meu, cînd
similare (cvasinecomestibile, dup p rerea mea). Plus dou
))
borc nele de iaurt (f r dat ).
sticlea şi sclipea de te l sa cu leziuni oculare.

- Domnule doctor, totu-i ca la carte! V mul umesc, dar nu mai Pesemne c-am vorbit destul de mult, deoarece Certega a
mi-e foame. E de-ajuns s v d ce-i pe mas şi m-apuc o poft ispr vit de mîncat tot ce era pe mas . Se şterge la gur cu
nebun s sl besc. prosopul din buzunarul şor ului de buc t rie. Apoi îşi d jos
ochelarii. Şi observ, îngrozit, c m priveşte. ((
- V-aş r spunde cu-o întrebare, domnule detectiv.
Doctorul m dezam geşte şi m umileşte cumplit, pornind s
lichideze merindele de pe mas . Asist indispus. Ironia soartei. - Servi i!
Marele maestru al artei culinare ine regim în locul meu.
- Cine v-a recomandat Posada? Cine v-a spus c-aici o s g si i
L sîndu-l s masticheze liniştit, m decid s -i fac pu in liniştea necesar pentru scrierea c r ii? Dac nu-s indiscret,
conversa ie, aşa, ca de la om la om, poate c -i st brînza de bineîn eles!
„veci” în gît:
Nu m sup r indiscre ia doctorului. Nu. M nec jeşte faptul c
- Drag doctore, m-ai c rat aici s -mi comunici nişte informa ii nu-i pot r spunde. Fiindc nici eu nu ştiu cine mi-a f cut
de însemn tate capital . Ai pomenit de cîteva ori cuvîntul pustiul sta de bine, expediindu-m în stabilimentul doamnei
„moarte”. Pe cine vrei s însp imîn i? Nu te gr bi s -mi Nachtigal.
r spunzi. M nînc liniştit. Dac po i. În r stimp, am s formulez
- N-are importan , drag doctore. Cineva...
cîteva întreb ri. Şi-n vreme ce-ai s dai gata aceste inofensive
alimente, gîndeşte-te bine la r spunsurile pe care ai s le - Şi care, dup cum îmi dau seama, n-are nume!
furnizezi. În primul rînd, in s ştiu ce-i cu afirma ia dumitale - S zicem...
c -n seara asta va muri cineva? Apoi, va trebui s m l mureşti,
- Bun! R mîne pentru alt dat . Într-adev r, nu-i chiar atît de
cît mai pe îndelete, dac -i posibil, în privin a tuturor
important. V intrig , aşa cum rezult din prima dumneavoastr
fenomenelor neobişnuite ce se petrec în pensiunea asta
chestionare, de unde ştiu c -n seara aceasta va muri cineva,
blestemat . Am venit aici s lucrez liniştit. Am de terminat o
nu-i aşa?
carte. N-am apucat s scriu un singur rînd. Colocatarii mei mi
- Chiar aşa...
se par extrem de tensiona i. Noaptea, nu-şi g seşte nimeni
somnul. Fiecare pare posedat de-un demon. Care-i demonul,
))
- Foarte simplu, domnule detectiv, Deşi-s doctor, adic om de
domnule doctor? Cum se cheam ? ştiin , sînt adeseori cuprins de crize misticoidale. Fantasticul,

ira ionalul m domin , îmi dicteaz cele mai idioate prevestiri. extraordinar. Totul este nespus de firesc şi explicabil. Iar
Din diminea a asta, mereu îmi şopteşte cineva c va fi moarte tensiunea pe care a i remarcat-o la membrii colectivit ii este şi
de om... Cine? O b nuial m fr mînt . Dar nu-ndr znesc s ea la fel de omeneasc . Pentru c demonul, care-i posed , nu
rostesc numele viitorului r posat. Mi-e team s nu se este de domeniul supranaturalului. Ba dimpotriv . Apar ine ((
împlineasc presim irea mea. Mi-e groaz . Pentru c , acela care acestei lumi. Tocmai de aceea-i bîntuie atît de violent. Demonul
va urma s treac dincolo, mi-e foarte apropiat. E sînge din are şi-un nume, se cheam ...
sîngele meu. Mi-e frate. - Ei?
- Drag doctore, te sim i bine?
- Are un nume care se scrie în cifre! Cu cinci zerouri! 300.000!
- Excelent! Nici brînza de vaci, nici roşiile n-aveau parfumul Poate, chiar 400.000!
acela oripilant de migdale. Deci, totul e cît se poate de bine!
- 300.000! De lei?
- Domnule Certega, nu m l sa s -mi pierd min ile. Cine-i
- Vezi c ştii, domnule Doi! – remarc pe-un ton intimist
fratele dumitale? Şi tocmai aici, la Posada, în pensiunea
doctorul Bil .
doamnei Nachtigal!
- Banii lui Gaterek?
Bil zîmbeşte amar, de parc ar fi sf rîmat între din i o pilul de
„Carbicol” (con ine „fel tauri”, adic fiere de vit ): - Întocmai, domnule Conan!
- Ce fel de detectiv sînte i dumneavoastr , domnule Conan Doi? - Banii rezulta i din vînzarea casei de la Bucureşti?
Prefer s nu-i r spund. N-ar crede afirma ia mea. Şi-anume - Eşti totuşi detectiv, domnule Al Conan Doi! N scut, iar nu
c -s un mare detectiv. f cut! Vr jitorule!
- S ştii, domnule Certega, eu nu m dezumflu atît de lesne, Din nou m nelinişteşte absen a parfumului de flori de migdal.
oricît ai încerca s m demoralizezi! Mai bine expliciteaz -te. În schimb, m zad r iar şi, m pişc la nas fumul acela, acriu.
Ce-i cu fratele dumitale? Adulmec atent. Dar nu depistez provenien a.
- Propun s rezerv m pentru sfîrşitul convorbirii noastre A sosit timpul s trecem la lucruri serioase. Dac doctorul ))
aceast problem . Deocamdat s v liniştesc în privin a Hannibal vrea s amîn m solu ionarea problemei enigmaticului
fenomenelor ce se petrec în pensiunea noastr . Nu-i nimic s u frate, atunci s afl m ce-i cu scumpii mei colocatari.

- Domnule doctor – întreb eu arogant (dar nu cine ştie ce) -, Nu vezi cum fotografiaz fiecare mişcare de-a noastr ?
n d jduiesc c persoana subsemnatului nu face parte, în lista
- De ce?
neagr stabilit de matale, printre vîn torii poseda i de patima
banilor şi înc , a unor bani ce nu mi se cuvin? - Ca s -şi creeze un alibi. B nuiesc c posed toate imaginile în
stare s -l scoat din cauz .
((
- Oarecum! De ce s te mint, domnule Conan, atîta timp cît
nu-mi dezv lui numele celui care i-a recomandat Posada, - Dar Gilly? Actri a de-abia a venit.
trebuie s te consider printre vîn tori, aşa cum te-ai exprimat - Ei bine, tocmai asta m face s-o consider a fi în capul
atît de plastic. r ut ilor. Mai ales c are şi alia i; nu i-i numesc nici pe
- Mul umesc, doctore. Mi-ai luat o piatr de pe inim . S aceştia, deoarece mi-a spus o p s ric s nu cred în întreb rile
trecem la urm torul. Solistul Lucky-Lucky î i inspir ceva? aparent nevinovate. Sînt sigur c -i cunoşti!
Bil grimaseaz : - Deci, Gilly, actri a, dup p rerea dumitale, e cap de pluton?
- Ba bine c nu! sta ar vinde-o şi pe maic -sa, pentru un - Exact. Şi bine încadrat . Singurul lucru, pe care-l iubeşte pe
pumn de sutare! De vreme ce-i în stare s tr iasc din banii lumea asta, e banul! Mai ales la plural!
unei femei, nu vreau s rostesc nume, este capabil şi de alte
groz vii.
Sîntem întrerup i de cîteva violente şi zgomotoase b t i în uş .
- S mergem mai departe. Lucky r mîne pe lista neagr .
- Nene doctore! Nene doctore! R spunde-mi, nu mai face pe
- Bineîn eles. Printre primii. surdul. Ştiu c te afli aici.
- Dar Finichi? Cu el ce inten ii ai? Este glasul actri ei.
- Amestecate! - Ce doreşti, domnişoar ? Sînt aici. Şi nu m ascund de nimeni.
- Adic ? Mai ales de dumneata.
- Cum am spus. Amestecate. Ar avea toate motivele s -l - Nu ne serveşti prînzul? Mi-e foame... De ce te-ai z vorît în
buc t rie?
))
uşureze pe Zighi de suferin ele pricinuite de bani. Dar, în
acelaşi timp, e laş, fricos, lingav, muieratic, curios ca o bab . - M priveşte. Iar ast zi, n-am poft s g tesc. Mînca i şi voi ce

g si i prin bufet. competi ie.
- R mîne de v zut. N-a i mai pomenit simulan i de furturi?
Gilly nu mai insist . I se aud paşii pe coridor. Doctorul îmi face

semn s nu m las înşelat de aparen e, dîndu-mi de în eles c
- Nici aşa s n-o lu m.
((
- Provizoriu.
actri a a ascultat la uş şi c se va reîntoarce tiptil s -şi reia
ocupa ia de pîn acum. Totodat , d din mîn a lehamite, - Şi ce facem cu coana Mari a?
exprimîndu-şi lipsa de interes fa de ac iunile de spionaj ale
pupezei.
Cînd rostesc numele mic al doamnei Nachtigal, se produce un
- V d c nu te intereseaz deloc p rerea mea despre Bigam şi fenomen neobişnuit. În dulapul cel mare, aflat în peretele de
Mogam! – reîncepe Bil . lîng uş , chiar în spatele meu, se pr buşeşte toat v s ria
- Ba da! Sînt chiar foarte curios s ştiu unde îi încadrezi. din untru. S rim electrocuta i de pe taburete. Al meu se
r stoarn . I se desfac toate încheieturile, împr ştiindu-se care
- Am s te dezam gesc. I-am eliminat. G inarii nu-s capabili
încotro.
nici de-o lovitur spectacular , nici de crim . N-au aptitudinile
necesare. Nu-s proşti, ca s -şi petreac restul zilelor în saline. În dulap, continu cataclismul. Se aud zgomote în buşite, ca
Oricît de modernizate ar fi! înaintea unui cutremur, rafturile interioare trosnesc, se rup, cad
(probabil) unul peste altul, stîrnind o reac ie în lan , deoarece
deflagra ia sporeşte neîncetat. Intr în rezonan întreaga
Miroase din ce în ce mai tare a fum pişc cios. Privesc neliniştit instala ie de tip „Apetit”.
în juru-mi. Zadarnic. Nu arde nimic. Şi totuşi, fumul acesta mi
În cele din urm , spre spaima noastr , uşile dulapului sar din
se pare cunoscut.
balamale, se dau la o parte. Din untru se rostogoleşte un balot
Reiau conversa ia: imens. Lung de vreo doi-trei metri. Gros (s zicem) cît mine.
Poate mai pu in, ca s nu exagerez. Dup o clip de ezitare,
- Cine mai r mîne, atunci, doctore?
r mîne nemişcat pe duşumea. ))
- Gaterek şi Mari a!
O dîr de fum se ridic alene dintr-o latur a balonului. Abia
- Inginerul urmeaz s fie cel pr dat, deci îl scoatem din

acum reuşesc s determin şi s identific mirosul pişc cios care - Ce-i facem acuma, doctore?
m deranjase tot timpul. Mirosul specific al trabucului. igara
În clipa cînd se preg teşte s -mi r spund , r sun un cioc nit
de foi scoate o şuvi firav , de fum aburiu. Arde singur .
discret la uşa buc t riei. S rim ca arşi.
Balotul se întoarce, de la sine, pe spate. Se aude un sfor it
- Nene doctore!
((
monstru, urmat de un sughi .
Nu-i un balot, cum crezusem la început. C ci are mîini şi Slav Domnului! Nu-i Gilly. Bigam şi Mogam, pe dou voci, ale
picioare. Şi r spîndeşte o duhneal de tescovin , tr snitoare. Ne c ror frecven e, joase şi înalte, ne sînt prea bine cunoscute, se
apropiem înfricoşa i. D m la o parte şalul care acoper afl de cealalt parte a uşii.
presupusul balot... De data aceasta, doctorul se repede imediat s deschid .
Coana Mari a, beat moart , sfor ie în pace şi onor. Iar în mîna Flintaşii p trund în buc t rie, strecurîndu-se unul dup altul.
dreapt , un trabuc pe sfîrşite îşi d duhul fîsîind şi fumegînd. Încremenesc cu gurile c scate. Priveliştea neaşteptat le-a
suprimat uzul corzilor vocale. Dar şi ale ra iunii. C ci tac
- Sîntem în pericol, domnule detectiv! – şopteşte, însp imîntat,
îndobitoci i.
doctorul Bil . Mai cu seam dac-a ascultat conversa ia noastr ,
înainte de-a adormi din pricina alcoolului. Formidabil idee, s Abia dup ce le explic m pe îndelete cele întîmplate, dup ce
se piteasc în dulapul cu farfurii. Cum dracului o fi înc put? sîntem nevoi i s repet m anumite am nunte, chiar de dou ori,
Pesemne s sub rafturile de jos. abia atunci îşi recap t glasul şi puterea de discern mînt.
Înc nu reuşesc s -mi revin. Îngaim penibil: - Nene maestrule – întreab , disperat, Bigam, scobindu-se
preocupat în nas -, ce facem cu cadavrul? Îl îngrop m în
- Înseamn c ştia despre inten iile dumitale, de-a m aduce
gr dini şi anun m Mili ia, f r z bav , c-a disp rut coana
aici, la o discu ie între patru ochi.
Mari a, sau îl l s m aici, în p strarea doctorului?
- Pe cuvîntul meu de onoare, domnule Conan, c nu aveam nici
- Care cadavru? Ai înnebunit? Unde ai mai pomenit cadavru care
m car posibilitatea s-o anun ! Î i jur! Precis c-a tras cu urechea,
s sfor ie atît de activ? – îl aduc la realitate pe reprezentantul
trebuie s se fi aflat pe coridor, în fa a uşii, cînd m certam cu
Zighi pentru confiscarea dumitale. Altminteri nu-i posibil! Este
frac iunii deficitare a clanului Flintaşilor. ))
singura explica ie plauzibil . Consultîndu-m rapid, numai din priviri, cu doctorul Hannibal,
îi solicit pe fra ii Flintaş s ne dea o mîn de ajutor. Doamna

Nachtigal trebuie transportat în odaia ei. Dar chinurile nu s-au terminat. A r mas cea mai dificil sarcin .
Urcarea în pat a coanei Mari a. Dar, dup st ruin e demne de
Mogam o apuc de picioare, doctorul Certega şi cu Bigam, de
cauze mai nobile, bun oar ridicarea unei piramide, izbutim
cîte un bra , iar eu, de ceaf , petrecîndu-i ambele mîini pe dup
grumaz.
s-o culc m de-a curmezişul patului. ((
Altfel nu s-a putut. Eram tuspatru la cap tul puterilor.
Ne opintim zdrav n. Inutil. Imposibil s-o clintim din loc.
Invers m sarcinile. Doctorul trece la cap, eu, la picioare, iar Bigam schi eaz un bilan al ispravei noastre:
fra ii Flintaş, în stînga şi-n dreapta, încercînd s -şi petreac
- Mai dihai ca-n muncile lui Hercule, maestrule!
mîinile sub mijlocul ei.
Dau comanda:
Constatînd c ne-am revenit, doctorul Hannibal Certega
- Hei rup!
propune:
Victorie. Coana Mari a se las dus . Dar numai par ial. Pentru
- Haide i s-o culc m ca lumea. Da i plapuma la o parte,
c , eroare cumplit , reuşesc s-o scot doar din pantofi (care, de
întoarce i-o pe Mari a de-a lungul, aranja i pernele. Ar fi
fapt, sînt nişte ghete din pînz ), dînsa r mîne pe loc, iar eu m
necuviincios s-o l s m aşa.
proptesc cu fruntea în t blia uşii, unde sînt nevoit s m
opresc. Uşa se cutremur dureros, iar creierii mei url sfîşietor. Nu s-ar putea spune c doctorul n-are dreptate. Aşa c pornim
Cînd întorc ceea ce-a mai r mas din fostul meu cap, îi v d pe din nou la munca de jos. O împingem c tinel pe madam
Flintaşi şi pe doctorul Bil r sturna i peste balotul cu trabuc. Nachtigal, imprimîndu-i o mişcare giratorie. Doar, doar o
plas m pe orbit .
Mogam încearc s -şi scoat dintr-o nar muştiucul trabucului,
iar doctorul îşi caut ochelarii, cu gesturi stîngace, prin ciorapii Numai c Bigam se gr beşte şi, dintr-un exces de zel, depune
coanei Mari a. un efort prost calculat. Madam Nachtigal p r seşte patul,
aterizînd zgomotos pe duşumea. Pensiunea se clatin din
În sfîrşit, dup ce relu m secven a de vreo cîteva ori, reuşim
temelii. Lustra penduleaz amenin tor. Tencuiala, în vreo dou
s-o tîrîm, sc lda i de sudori, pîn la ea în odaie.
locuri, se desprinde de pe pere i. ))
Coana Mari a sfor ie în continuare.

Cu chiu cu vai, o urc m iar şi în pat. Dar am uitat s d m la o pr buşeşte al turi de Mari a, pe duşumea.
parte plapuma. Din nou o împingem pe madam Nachtigal la Doctorul Bil şi Bigam, cu valiza desf cut în mîini, lupt s -şi
marginea patului. Numai c , de data asta, stau de straj .
descleşteze degetele de pe mînerul ei. Înl n ui i, dau ocol
Cele o sut şi ceva de ocale ale coanei Mari a se sprijin de patului, virînd în aceeaşi direc ie. Spre cutie. Mogam o împinge.
((
monumentul subsemnatului. Şi nu-i chiar atît de uşor. Doctorul o paseaz spre mine, urlînd:
- Trage i mai repede plapuma, fra ilor! – le strig, la cap tul - Ia-o, dom`le Conan! Ia-o, nu mai sta! În ea se afl demonul.
puterilor, celor trei alia i. Nu garantez c pot suporta mai mult Precis!
de 30 de secunde!
Deoarece acum mi-este la îndemîn cutia, apropiindu-se
Opera iunea decurge mult mai rapid decît îmi închipuiam. Îns , zuruind de mine, m aplec şi vreau s-o înh . O scap. Lunec
de sub plapum , lîng perne, se iveşte un obiect bine cunoscut spre coana Mari a. M reped într-acolo. Iar şi încerc s-o apuc.
mie. Valiza cea neagr . Dac -i cea pe care o ştiu, în untru
Un urlet înfricoş tor ne perforeaz timpanele:
trebuie s fie caseta cu pietricelele. Dar nu sînt singurul ei
cunoscut, deoarece un r cnet victorios izbucneşte din piepturile - Nemernicilor! Bandi ilor! Ce c uta i în camera mea?
tustrei confra ilor:
Coana Mari a, pe care, pîn în clipa aceasta, o crezusem
- Uite-o! Uite-o unde era! pierdut în neagra veşnicie a valurilor de tescovin , r cneşte ca
- Nu mai sta, Big ! – url Mogam. Umfl-o! scoas din min i.
Îns doctorul s-a şi repezit asupra valizei. Bigam o apuc de Z reşte în mîna mea cutia. Priveşte la Bigam care se zbate
mîner. Trag amîndoi de ea, ca dispera ii. Valiza se desface de la încrîncenat în bra ele doctorului, zbenguindu-se amîndoi peste
sine. Cînd v d ap rînd caseta, rostogolindu-se din pat lîng trupul celui care a fost Mogam.
mine, îmi p r sesc postul şi m aplec dup ea. - ine caseta, dom’le Conan! N-o l sa din mîn ! – îmi strig
În acelaşi timp îşi p r seşte locul şi coana Mari a. Iar şi madam Nachtigal ridicîndu-se.
aterizeaz pe duşumea.
Dup care, f r nici un efort vizibil, îi salt pe tustrei ))
Mogam zboar peste pat şi peste doctor, într-un salt de combatan ii, dintr-o singur mişcare. Apoi îi bubuie de perete,
cascador, intind spre caset . Calculîndu-şi greşit traiectoria, se de li se aud trosnind oasele. Îi sprijin ni el de-a-n-picioarelea,

atît cît s aib timpul necesar pentru a le tr sni o serie de salve - Ia mai sl beşte-m ! Vrei s m aiureşti? Eram o îrîşic b ut ,
mormîntale. şi-atît! M pitisem în dulap s-ascult ce vrea s unelteasc ,
laolalt cu t lic , bestia de Bil . Dac n-a ipeam, cînd
Reuşesc s num r pîn la opt scatoalce. Opt împuşc turi. Opt
focuri de Colt 38 (judecînd dup tonalitate).
porniser i s vorbi i despre mine, v-ar tam eu vou ce are de ((
gînd s fac Mari a... C asta v interesa, nu?
Bil , Mogam şi Bigam ridic mîinile n uci i, ducîndu-şi-le la
În r stimpul cît îmi ofer explica iile suplimentare, madam
obraji. Schi eaz o mişcare de balans, suficient de incert . Apoi
Nachtigal zdr ng ne întruna, f r încetare, caseta cu
se pr buşesc la picioarele peretelui. Ca mor i.
pietricelele. Ascult încordat zuruitul interior, rînjeşte
Nemaiaşteptînd învierea celor trei executan i, coana Mari a se înciudat şi leap d o înjur tur foarte pu in ortodox .
apropie amenin toare de mine. Dau înd r t. Patul se afl în
spatele meu. Aşa c m împiedic şi cad de-a latul acestuia.
Cutia îmi scap din mîini, zuruind la fel de straniu ca şi în Cei trei lupt tori, c zu i la datorie, încep s dea semne de via .
celelalte ocazii.
Mari a Nachtigal asist la infructuoasele lor st ruin e de-a se
Madam Nachtigal înşfac de jos cutia, o duce la piept şi m plasa pe vertical , apoi se hot r şte brusc, se repede la ei şi,
întreab dispre uitoare şi rece: din trei ghionturi zdravene, îi ridic în picioare.
- Dom`le Conan, ce ca i t lic în albia cu t rî e a stora? C Caseta din dreapta coanei Mari a, folosit drept pumn, r sun şi
nu-mi vine s cred c te-ai înh itat cu m garii de colo, pentru mai ciudat.
a-mi r pi singura n dejde a b trîne elor mele!
Doctorul Hannibal Certega îşi propulseaz persoana spre cutie.
Jignirea mi se pare cumplit de nedreapt . Încerc s m ridic. Neaşteptata sa ini iativ o ia pe nepreg tite pe madam
Imposibil. Sînt, pesemne, prea emo ionat. Dar m ajut coana Nachtigal. Cutia cade pe duşumea. Bigam se arunc dup ea.
Mari a. Re inîndu-mi geam tul ce sta gata s -mi explodeze pe Mogam aşişderea. Numai c doamna Nachtigal, net superioar
buze, o pun la curent cu realitatea: ca preg tire fizic , îi înşfac pe tustrei, din voleu, şi-i buşeşte
de p mînt, al turi de cutie.
- Cum po i s spui aşa ceva, coan Mari o! Dac nu eram eu,
cine te c ra aici, tocmai din buc t rie? C ci z ceai acolo, Cu mîinile întinse spre ea, cînt cu to ii în cor:
))
asfixiat în dulap, de parc erai într-o stare cataleptic .
- Nu-i cutia matale! N-ai dreptul s-o iei! D -ne cutia, c nici

mor i nu i-o l s m. Pesemne c-au nimerit peste doctor, deoarece nu se aude nici
un zgomot.
- Nenoroci ilor! – le replic Mari a -, ce v b ga i voi unde nu v
fierbe oala? De unde şti i ce-i cu cutia sta? Habar n-ave i ce-i V zînd uşa deschis , nu mai aştept urm torul şut. O zbughesc
în untru! Numai cine poate s-o deschid , numai acela are ca din puşc , dîndu-mi abia acum seama de latentele mele ((
dreptul s-o p streze! rezerve interne, în calitate de sprinter. Am o detent incredibil !
Hannibal, care s-a ridicat în patru labe, o întreab curios: Uşa od ii doamnei Nachtigal bubuie asurzitor. Dup care
se-aude cheia r sucindu-se în broasc . Apoi o invita ie,
- Ce, ai deschis-o?
clamat nou , tuturor:
Madam Nachtigal îl aplatizeaz la podea, punîndu-şi piciorul pe
- Dac v pune dracu s rosti i o vorbuli despre cutia care-i la
spinarea lui.
mine, s şti i c v stîlcesc în b t i. Şi pe t lic , dom`le Conan,
- Înc nu! – îi r spunde ea. Dar am s-o deschid! Şi-atunci cît oi fi de mare scriitor.
înseamn c -i a mea!
M pune dracu s intervin:

Ne regrup m for ele. Pe coridor. Oleac demoraliza i, dar plini
- Doamn Nachtigal, nimic nu te îndrituieşte s-o deschizi, de de bun voin . Ne scutur m oalele, ne verific m articula iile,
vreme ce nu- i apar ine! dup care manifest m evidente inten ii de desp r ire.
- Te-a întrebat cineva, ceva, domnule Conan? Iar pe voi cine Stînjeni i, ne privim încrucişat. E şi normal. Sîntem patru.
v-a angajat s -mi şterpeli i caseta? Ai? Se-aude? Neferici ilor!
Doctorul Hannibal îmi face semn s ne lu m valea. Bigam şi
V -ncontra i cu mine, în halul de neputin în care v afla i?
Mogam, iu i la minte cum sînt dînşii, ne-o iau înainte. Îns eu şi
F r s mai z boveasc în aşteptarea r spunsului cuvenit, cu doctorul ne îndrept m spre buc t rie.
Mari a Nachtigal deschide rapid uşa od ii. Dintr-o şutare
- Ce-i în cutie, domnule doctor? – îl întreb pe Bil .
magnific , doctorul Bil este expulzat din camer . Coridorul
- Nu b nuieşti?
r sun în urma impactului ce are loc între capul bietului vraci şi
perete. Al doilea şut, cu efect, îi expediaz , tîrîş pe duşumea,
))
- Bineîn eles c nu!
laolalt cu covorul, pe fra ii Flintaş.
- Cutia i-a disp rut lui Zighi, de ieri. Ce m dep şeşte, e faptul

c nu arat s sufere din pricina pierderii ei. Dac în untru se - Nu-mi vine a crede! Mai întîi, nu-i sigur c-a luat numai
afl ce b nuiesc eu, atunci ar trebui s fie disperat. Cred c în 300.000. Nimeni nu ştie precis cu cît şi-a vîndut casa. S-ar
cutie sînt ascunşi banii c p ta i din vînzarea casei! putea s fie şi mai mult Chiar 400.000. Iar pietricelele astea,
- Imposibil! C n-o fi vîndut-o pe pietricele.

afurisite, îşi schimb valoarea de la o zi la alta. Şi-n afar de ((
asta, Zighi nu-i o minte atît de lucid , cum zici dumneata,
- Ba-i foarte posibil. Sînt pe lumea asta nişte pietricele care se domnule detectiv. În ultima vreme mi se pare s rit zdrav n de
cheam diamante, rubine, safire, briliante... pe şine, Deocamdat îns , cutia-i în mîinile Mari ei! Şi asta nu-i
- Şi dispari ia lor îl las rece? – nu-mi pot st pîni şi eu uimirea. bine. Z u c nu-i bine! Deloc!
- Aici nu-i ceva în regul ! Singurul lucru, care îi poate da Ne afl m din nou în buc t ria-laborator a doctorului Certega.
aceast stare de nep sare, ar fi doar intangibilitatea casetei. În r stimpul cît d m gata dou c ni de cafea, sîntem deranja i
Pîn acum n-a reuşit s-o deschid nici Mari a. Şi, dac n-a în nenum rate rînduri.
izbutit dînsa, care-i as în materie, înseamn c Zighi n-are
Bat la uş , cioc nesc neîncetat fel şi fel de inoportuni. To i cer
temeiuri s se team . E singura explica ie posibil !...
de mîncare. Şi Finichi, şi Gilly, şi Lucky, ba chiar şi Flintaşii. Ori
- Ar mai fi şi altele! – îi zdruncin eu încrederea în for a le este foame ori îi zgînd r faptul c doctorul îmi dest inuie
deduc iilor sale. cine ştie ce groz vii. Numai c Hannibal Certega îi alung pe
- Care? to i, comunicîndu-le c n-are poft de g tit. Resemnarea lor
pare destul de bizar . P r sesc, unul dup altul, cîmpul de
- Nimeni nu şi-ar abandona o avere, c ci e vorba de 300.000
b taie, f r s insiste cîtuşi de pu in. E clar c lucrurile nu
de lei, bazîndu-se numai pe faptul c broasca seifului portabil
decurg normal.
este de nedescuiat. Neîndoios c şi-a mai asigurat o rezerv .
De fapt, aşa obişnuiesc min ile lucide, cerebralii. Totdeauna mai
ai şi-un plan ascuns, pentru orice eventualitate. Sînt decis s -l interoghez ca lumea pe doctor.
Doctorul Hannibal cade pe gînduri. Atît de dureros, încît îl v d - Domnule Hannibal, hai s punem lucrurile la punct. Pîn în
crîmpo indu-şi chipul ascuns în dosul acelor formidabili clipa cînd doamna Nachtigal a ap rut în dulap, în chipul pe
))
ochelari de cosmonaut. C rîndu-se iar şi pe scara iluziilor, care-l cunoaştem, discutasem despre b nuielile dumitale în
Bil îngaim : privin a unei crime iminente, iar în al doilea rînd, despre

satanica patim a colocatarilor noştri, pentru banii inginerului nu va trece mult şi m va lua cu „t lic ”. R u am mai ajuns!
Gaterek. Deci, dou probleme, dou . Primo: asasinarea unui
om. Dup afirma iile sau b nuielile dumitale misticoidale, ar fi
vorba de-un frate misterios, tot al matale, aflat aici, la Posada. Enervat, dar nu cine ştie ce, îl chestionez brutal pe doctorul
Bil :
((
Secundo: un furt. Sau, ca s zicem altfel, intrarea în posesia
unei imense sume, apar inînd lui Zighi... - Şi de ce v-ascunde i de lume? De ce v-a i pocit numele? Şi
- Domnule Al Conan Doi, în ciuda preten iilor dumitale de care-i cel adev rat? De ce v preface i? De ce a i încercat tot
detectiv, sînt nevoit s constat, din nou, c eşti un simplu timpul s -mi crea i impresia c sînte i nişte str ini? Ba chiar c
diletant. De unde ai scos chestia asta, c -i vorba de dou v urî i!...
probleme? - Domnule doi, dac în lecturile dumitale l-ai întîlnit cumva şi
- Din desf şurarea discu iilor. Prin deduc ie! pe b trînul Rudyard Kipling, un biet coleg de breasl de-al
dumitale, i-aş r spunde în felul acesta: „Asta-i alt poveste!”.
- Vax! M scuzi de expresie, domnule Conan, dar mi-a sc pat
f r voie. Continui s m dezam geşti. Problema nu-i decît una - S-o auzim, doctore! Cred c merit, dup ce m-ai fiert atîta
singur . Se încearc uciderea omului care posed trei sute de vreme în suc propriu.
mii. Şi acela e fratele meu.
- Cum? Inginerul Siegfried Gaterek e fratele dumitale? Î i ba i

Doctorul Hannibal îşi înclin capul, de parc l-ar ap sa toate
joc de mine, doctore?
p catele lumii, dup care demareaz „au ralenti”:
- Sigur c nu. Îns Zighi e fratele meu. Chiar şi numele s u,
- Povestea-i trist , domnule Conan Doi! Ne-am n scut amîndoi,
anagrama lui Certega, ar fi trebuit s - i trezeasc aten ia. Dar
şi eu, şi Zighi, în casa unui moşier s rac din Galiciuica. Ultimele
matale zburzi dup cai verzi pe pere i, depistînd mistere
cincizeci de pogoane le-a pierdut la poker, relansîndu-le o dat
inexistente, în vreme ce crima se unelteşte lîng dumneata.
cu nevast -sa, adic mama noastr . Maic -mea, v zîndu-se
Doctorul a p r sit pronumele de reveren . Nu-mi mai mizat şi abandonat , n-a mai putut îndura ocara... şi... am
vorbeşte de mult cu „dumneavoastr ”. Gata. Ne batem pe burt . r mas orfani de mam . Iar cîştig torul potului n-a mai stat mult ))
Profit de faptul c posed articolul respectiv. Acum îmi spune timp pe gînduri şi s-a dus dup pereche. Se pare c o iubise
„matale” şi, f r îndoial , dup cum se obişnuieşte la Posada, într-adev r pe maic -mea, c ci toat bruma de avere, pe care o

mai avea, a l sat-o unei m n stiri, cu obliga ia ca aceasta s nu-i pe bani. Orice om are dreptul s iubeasc pe cine vrea.
aib grij de creşterea orfanilor doamnei Tegarcea. Ai aflat
- Dar nu pe femeia vie ii mele!
astfel şi adev ratul nostru nume. Banii, pe care ni-i înmîna
administra ia m n stirii, ne-a ajutat s termin m cu bine şcoala - Cum adic ? Otreapa era marea dumitale dragoste?
((
primar şi liceul. Apoi, Zighi a plecat la studii superioare, în - De ce nu? Pentru mine, femeia aceasta însemna marea
Belgia, la Gand. A ob inut diplom de inginer, dup care a f cut pasiune. Ne-am certat îngrozitor. Gata s-ajungem la omor. Ea
şi chimia, fapt pentru care s-a mai ales şi cu titlul de doctor în continua s ne-ncurajeze, iubindu-ne pe amîndoi. Ca o culme,
chimie. Eu, mai modest, am c p tat, la Bucureşti, unde am i-a turnat lui Zighi şi-un plod. Atunci am vrut s -l distrug. S -l
urmat Institutul medico-farmaceutic, dreptul de a m numi denun autorit ilor, pentru matrapazlîcurile ce se petreceau pe
ginecolog. Zighi s-a vîrît în afaceri, antreprize de drumuri şi şantierele lui. M-am r zgîndit în ultima clip , considerînd c -i
şosele, în vreme ce eu m îndeletniceam cu stabilizarea mai dureros s -i r pesc femeia. Şi-am fugit cu ea tocmai în
procentului de creştere a popula iei. Pentru a nu purta numele Sighetul-Marma iei. Ne-am pomenit cu Zighi, într-o sear , pe
celui care-l p tase, ruşinîndu-ne de lume, am cerut schimbarea nepus mas . A început s plîng , s urle şi s amenin e.
lui. Exist Monitoarele Oficiale în care s-au publicat anun urile Femeia asista în t cere, smiorc ind uşor. L-am dat afar în
respective. Zighi şi-a ales Gaterek, iar eu, Certega. Amîndou , brînci. Atunci, pe strad , în fa a casei, şi-a t iat beregata cu
nu prea departe de Tegarcea. briciul. Dar n-a ştiut cum s se opereze.
- Cum s-a desf şurat, apoi, povestea voastr , domnule doctor? Pe neaşteptate, începe s -mi func ioneze unul din tranzistorii
- Trist! Din ce în ce mai trist, domnule Conan! Pentru c integra i în organul gîndirii:
frate-meu n-a g sit altceva mai bun de f cut decît s se - Dar inginerul Gaterek mi-a spus c cicatricea o datoreaz
îndr gosteasc nebuneşte de-o nevrednic . Pentru ea şi-a coanei Mari a.
sacrificat totul, şi carier , şi liniştea vie ii. C ci ajunsese cineva.
- Ei şi?
Om cu avere, cu-o meserie care f cea s curg banii ca
robinetul, apa. De ce-a trebuit s nimereasc peste o asemenea - P i, ce leg tur are dînsa cu voi doi?
otreap uman ? - Domnule Conan, s - i dea Dumnezeu s n tate, c minte nu ))
- Dar nu-n eleg, în ce m sur te deranjau pe dumneata mai are cum. Pesemne c n-avea stocuri supranormative în
problemele afective ale inginerului. Frate ca frate, dar dragostea depozit, atunci cînd te-ai n scut. Femeia pe care o iubeam, cu

care se încurcase Zighi, c s torit fiind, se cheam Mari a

Nachtigal.
Pauz . Neuronii, acei dou miliarde şi ceva (aproximativ) pe

care-i posed, pornesc s se conecteze, realizînd fel şi fel de ((
combina ii. Mi se lumineaz capul, începînd s pîlpîie ca o
lamp cu neon. Abia acum îmi explic prezen a celor patru
personaje – Gaterek, Nachtigal, Mari a şi Certega – în fotografia
cu c luşei.
- Doctore, nu te sup ra, dar simt nevoia s mai beau o cafea!
- Într-adev r, ar fi şi cazul. Nici eu nu m-aş da în l turi. Imediat

pun ibricul la fiert.
Din cele relatate în continuare de doctor, aflu c ambii fra i au

cunoscut-o pe vamp (recte coana Mari a) acum vreo treizeci de
ani. La Bucureşti. Fugise provizoriu de la b rbat. Dup
efectuarea unor calcule de rigoare, deduc c nu putea fi vorba
de Nachtigal, c luşarul. Pe vremea aceea, Mari a, deşi trecuse
de prima tinere e, c l torea din oraş în oraş, ca „dizeuz ” de
local.
Şase ani de-a rîndul, pîn ce Mari a nu şi-a epuizat repertoriul,

nici n-a vrut s-aud de Zighi sau de Bil . Dar, pe neaşteptate,
s-a îndr gostit de c luşar, la o dr gaic , dup care s-a şi fusese acceptat doar pe post de contribuitor. Dup un an,
c s torit cu el. Ceea ce, îns , n-a împiedicat ca, totodat , s se Mari a a n scut o feti . Nachtigal se afla de vreo cîteva luni ))
îndr gosteasc lulea şi de inginerul Gaterek. Iar Hannibal, prin ar , cu c luşeii, aşa c , pîn s se întoarc din turneu,
st ruitor în patima lui pentru aceast femeie a nenorocului, feti a fusese încredin at unor str ini care s-o creasc .

Anii, care au urmat, au fost ani de groaz . Munceau cu to ii ca Doctorul Certega amestec în za ul cafelei şi soarbe o
nebunii. Nachtigal, pe la bîlciuri. Zighi, pe şantiere, iar Bil , la înghi itur de lichid gros şi amar. Strîmb din nas, înghite cu
cabinet. Cu banii lor şi-a construit Mari a vila la Posada. noduri, dup care mi se adreseaz :
Cel mai îngrozitor lucru era c , atît Nachtigal cît şi Gaterek cu - Domnule Conan, eu m-am împ cat cu via a. Nu mai aştept ((
Bil , ştiau unul despre altul. Dup încercarea ratat de nimic de la ea. M doare îns , dup cîte am f cut pentru Mari a,
sinucidere a inginerului, încheiaser un fel de „gentlemen’s c se poart cu mine ca şi cum aş fi o vit de povar , în vreme
agreement”, acceptînd tustrei s contribuie din plin la fericirea ce pe Zighi îl cocoleşte. Iar acum îşi concentreaz toate aten iile
material şi sufleteasc a Mari ei... Numai c Nachtigal nu avea asupra parvenitei steia tinere...
habar despre existen a copilei lui Gaterek. Inginerul, b nuind
Tresar. Pricep uimitor de rapid.
c -i şi tat , se sim ea obligat s verse o sum lunar , îndoit .
- C n-oi vrea s spui c Gilly e fata coanei Mari a şi a
Anii treceau. Afacerile mergeau din plin. Fapt care a dus la
inginerului Gaterek?
„încadrarea” inginerului pe un şantier, în calitate de de inut. Bil
a fost condamnat mai tîrziu, pentru practicarea ilegal a unei - P i, cineva altcineva s fie? Sic Finichi?
laturi a medicinei.
Piesele afacerii de la Posada încep s se orînduiasc , întocmai
În vara lui 1965, au fost elibera i amîndoi fra ii. ca un joc de cuburi.
Chiar în prim vara anului urm tor, Zighi şi-a cump rat o cas - Dar de ce-a chemat-o la Posada, abia acum, dup atî ia ani?
în proprietate personal . Bil , îns , lipsit de orice mijloc de trai,
- P i, s -mi spui dumneata, fiindc eşti detectiv, ba înc şi
fiind şi pu in cam anemiat dup anii de pension, a fost adoptat
scriitor de romane cu poli işti. Caut şi dezleag şi celelalte
de madam Nachtigal. Mas , cas şi are curat. Vila avea nevoie
mistere. De ce-mi miroase buc t ria numai a flori de migdali?
de-un om la toate, iar doctorul Hannibal, care tot nu-l mai
De ce vor s -i fure banii lui Zighi? De ce vor s -i vin de hac? Şi
slujea pe maestrul Aesculap, s-a resemnat s activeze în
cine anume?
domeniul artei culinare. Devenise între inutul celei pe care o
între inuse o via întreag . E neap rat nevoie s -i ofer o demonstra ie:
))
În vara aceasta, coana Mari a îl mobilizase şi pe Zighi. Venise la - Domnule doctor, conform celor mai elementare şi clasice legi
Posada definitiv. F r sarcini precise. ale deduc iei, Gilly a fost convocat pentru a participa la

s vîrşirea furtului. Un singur lucru m nedumireşte. De ce altceva de f cut decît s -şi camufleze cutremur toarea emo ie
trebuie s fure nişte bani pe care, oricum, îi va moşteni într-o sub aceast masc de nep sare flegmatic .
bun zi? Şi-apoi, de ce tocmai coana Mari a s fie cea care
Logica mea pare s fie de fier. C ci doctorul Hannibal se
organizeaz , „creierul”? Problema mirosului de flori de migdali,
preg teşte de confesiuni, dup cîte îmi dau seama. Aştept ((
dup p rerea mea, cred c -i o fals problem . Mai mult ca
încordat. Certega mai expectoreaz nişte deşeuri, dup care
sigur, se încearc o aşa numit opera ie de intoxicare. Vor s
declar sp şit:
abat aten ia asupra dumitale. Ştiu c nu- i face nici o bucurie,
dar asta-i situa ia. M mai întrebi de ce vor s fure banii - „Vax-Albina-Cavaler-Pasta!” Aşa se spunea în tinere ea mea
inginerului? Nici aici nu-i cine ştie ce groz vie. Pesemne c nu-i unor asemenea tîmpenii.
apar in. Nu crezi? Iar în privin a asasin rii lui, în ciuda - M jigneşti, doctore! Dac nu inten ionezi s -l ucizi pe Zighi,
presim irilor dumitale misticoidale, am impresia c se doreşte fiind singurul care posed motive serioase, înseamn c nu
eliminarea lui de pe suprafa a p mîntului, din cu totul alte inginerul va fi cel omorît în aceast sear . B nuielile dumitale,
motive. Şi anume, ca s te liniştesc, din dor de r zbunare! Iar mistice, nu fac dou parale. Sau ai încercat s m derutezi,
singurul, care ar avea toate motivele de a-şi pl ti o veche îndreptîndu-mi aten ia asupra unui fals obiectiv sau ştii precis
poli , nu poate fi decît... c altcineva va muri în ast sear .
Doctorul p rea c arde de ner bdare: N-apuc s -mi duc la bun sfîrşit desf şurarea expunerii, c se
- Ei! Cine? aud violente b t i la uş .
- Persoana care a suferit cel mai mult de pe urma lui. Omul - Doctore, domnule doctor, deschide numaidecît!
c ruia i s-a r pit iubita. Cel care, la anii b trîne ii, trudeşte din E glasul lui Isaiia Finichi.
greu în pensiunea fostei iubite a fratelui s u. Ex-doctorul
- Nu vreau! – r spunde doctorul, enervat.
Hannibal Certega! E bine?
- Bil , vino urgent, nu mai z bovi o clip . Gilly e la mine în
În loc s se pr buşeasc la p mînt, doborît de invincibila mea
odaie. Trage s moar !... Nu m l sa, nu te-nc p îna! I-a venit
putere deductiv , Bil îşi scoate prosopul ce-i serveşte drept
batist şi-şi sufl violent nasul.
r u, pe neaşteptate. Acum horc ie! Vino, Bil ! Te rog, aşa cum ))
nu te-am rugat niciodat .
Ireveren ioasa sa reac ie nu m deconcerteaz . C ci n-are

De ast dat , se aude inginerul Siegfried Gaterek, cel care, dup Din untru r zbat nişte strig te însp imînt toare. Doctorul
presim irile lui Bil , trebuia s moar în seara asta. Acum se frîneaz brusc. Nesemnalizînd inten ia de oprire, conform celor
vait , rage ca o vit dus la t iere. mai elementare reguli de circula ie rutier , se produce un tragic
M reped la uş , o deschid şi-l împing pe doctorul Hannibal

telescopaj. ((
afar . Nu s-ar fi petrecut nimic grav, dac m-aş fi aflat eu în fa . Îns
inginerul se propteşte în spatele doctorului, Finichi se lipeşte de
Alerg m gîfîind pe coridor. Din mers, îi suflu doctorului:
Gaterek, iar eu dau peste tustrei, avariindu-i serios. Dup cum
- Quod erat demonstrandum! Adic , deduc iile mele se era şi de aşteptat, Siegfried Gaterek şi Finichi scap uşor,
confirm ! Aşa se pronun a Aristoteles, de cîte ori dezlega o aplatizîndu-se ni el. Cel mai mult sufer doctorul Hannibal.
problem poli ist !
Presat de trupurile celor îndesa i între mine şi el, plus greutatea
- Pitagora, detectivule! – îmi r spunde Bil , insolent. subsemnatului, este nevoit s se reazeme de uş . S se
Degeaba scormonesc prin memorie. Releele nu-mi func ioneaz reazeme e un fel de-a vorbi. Pentru c , de fapt, pocneşte uşa,
normal şi nu izbutesc s -l identific pe autorul real al celebrei şi cu fruntea, cu nasul şi cu pieptul. Impactul d naştere unui
clasicei afirma ii. Ar fi fost de preferat s nu m avînt în zgomot absolut insolit. Sun surd, înfundat. Ca atunci cînd
sloganuri latine. Totdeauna eram corigent la aceast materie. fr mînta şi b tea tanti Rali a coca pentru cozonacii de Cr ciun.
Uşa se deschide de la sine. Iar doctorul Bil , proiectat de masa
24. ALA BALA PORTOCALA, CIOC BOC, TRECI LA celor din spate, se azvîrle ca un disperat în bra ele lui
LOC!... Lucky-Lucky. Neaşteptîndu-se la atîta iubire, solistul de muzic
pop emite un „hîc!”, cu-o octav mai sus decît ar fi normal.
- Mor! Nu m l sa i s mor! – strig în continuare actri a,

Deşi nu în eleg ce vrea s insinueze doctorul Hannibal, citîndu-l zvîrcolindu-se.
pe Pitagora într-o asemenea situa ie, urc sc rile în goan dup
Doctorul Certega izbuteşte s se extrag din s lbatica
el şi dup
alarm .
ceilal i eroi care lansaser disperatul semnal de
îmbr işare a solistului. Mai înainte de-a acorda vreo aten ie ))
muribundei, porneşte s -şi frece frenetic capul, nasul şi
Camera inginerului se afl la etaj, peste drum de a mea. celelalte accesorii, cu-o frecven rar întîlnit .

Împreun cu inginerul şi cu Finichi asist m înm rmuri i la - De ce m laşi s mor, nene Zighi? Nu vezi c -mi dau ultima
exhibi iile doctorului, pe de o parte, şi la baletul pupezei, pe de suflare?
alta. Spectaculoase, şi unele şi celelalte.
Lucky se apropie tem tor, de pat. Schi eaz gestul de a-i oferi
Intensitatea urletelor sporeşte. Cu cît Bil îşi fric ioneaz mai un pahar cu ap , dar actri a, dup ce i-l ia din mîn , i-l azvîrle ((
rapid cucuiele, cu atît actri a r cneşte mai puternic: în fa . Solistul pop se scutur ca un pudel, stropindu-ne pe
to i cei din jur.
- Nene Bil , nu m l sa s mor. Mor, nene Zighi!...
Doctorul se uit la Lucky şi-l întreab curios:
Nu-mi dau seama pe ce se bazeaz actri a lansînd afirma ii atît
de peremptorii, dar m îngrijoreaz ritmul şi amplitudinea - Cum s-a declanşat criza?
mişc rilor pe care le execut sub pled. Orice om normal,
- Care criz , nene doctore? Nu vezi c moare?
întreprinzînd o gam atît de variat şi spasmodic de zvîrcoliri
de bra e, mîini şi picioare, ar risca s repauzeze instantaneu, - Moare pe dracu! Am mai v zut eu istericale dintr-astea!
prin cel mai clasic stop cardiac. Auzind neaşteptatul diagnostic, Gilly porneşte din nou s urle:
Actri a, neîncetînd o clip s urle, s ipe şi s r cneasc , se - Mor, nene Bil . F -mi ceva! Nu m l sa!
zbate, se zvîrle de la un cap t la cel lalt al patului, se d cu
Apoi, interpretînd dup cum se şi cuvenea rezerva doctorului,
capul de pern , sfîşie cu mîinile cearşaful, muşc din pled de-i
schimb adresa vaietelor:
ies toate scamele, bate cu picioarele în t blia patului. M rog,
într-un cuvânt, se poate spune c execut un num r de - Nene Zighi, nene Zighi! Şi se duce averea de rîp . Nu vezi c
acroba ie, la orizontal , din cele mai dificultoase. mor? Cine o s te mai moşteneasc ? Are s - i pape banii
ascunşi Mamari a. Aşa- i trebuie, dac i-ai pitit, de nu-i mai
Nemaiaşteptînd diagnosticul doctorului Hannibal, îl stabilesc
g seşte nici dracul... barem acuma, înaintea mor ii, spune-mi
singur. În ciuda posibilit ilor mele modeste, sînt convins
unde i-ai pus, ca s mor împ cat !
c-asist la o criz de isterie vulgar .
Inginerul Gaterek, care în tipul acesta aşteptase flegmatic
Brusc, strig tele înceteaz . Actri a se potoleşte deodat ,
în epenind ca un buştean. Apoi porneşte s se j luiasc în
sfîrşitul spectacolului, se apropie de Gilly, se uit la ea îndelung ))
şi rosteşte cu glasul hîrîit, sunînd a doag spart :
şoapt , rostind o sumedenie de cuvinte (mai mult sau mai pu in
coerente). - Fii pe pace. Po i s mori liniştit . Banii nu mai exist . I-am

transformat în briliante, în rubine şi alte pietre pre ioase. Iar scuturîndu-l de-i curge m trea a din pletele soioase. Îl zgîl îie,
cutia, în care erau ascunse nestematele, dac vrei s ştii, afl c pîn ce marele solist de muzic pop începe s gîng veasc :
mi-a disp rut. Îns cine mi-a luat-o, s-a înşelat. N-are s-o
- Ce-ai cu mine? Ce te-a apucat, nebuno?
poat deschide niciodat ... Iar chei a o port legat la gît... Aşa
- Nebun e b iatul maic -ti, cretinule! De ce taci din gur ?
((
c , asta-i situa ia. Dac-ai vrut s ştii unde-s banii, i-am spus...
Deci, dac deocamdat n-ai alte planuri mai presante, nu te Spune şi tu ceva. Nu vezi c hodorogul abia aşteapt s dau
chinui chiar în halul sta, f r s te mai zb n ui atît... ortul popii. Cine m-a vîrît în asta? Taci, ai?
Actri a încaseaz r spunsul, provocat inabil, într-un chip cu Cînd îşi descleşteaz ghearele de pe gulerul ferfeni it al fostei
totul neaşteptat. c m şi, solistul se pr buşeşte în genunchi, tremurînd ca o
piftie.
Sare din pat drept în papuci (cred c -s ai inginerului, deoarece
arat a fi, cel pu in, m sura 48), f r s in seama c este doar Dup ce-i cîrpeşte o palm , actri a se întoarce spre restul
într-o c maş de noapte, excesiv de transparent . Cu p rul asisten ei. Ne m soar dispre uitor.
vîlvoi, pocindu-şi gura la fiecare vorb scîrnav pe care o - Şi voi ce v zgîi i la mine? N-a i mai v zut muieri în c maş
sloboade, porneşte s urle indecent: de noapte? V-ar fi pl cut s mor, nu-i aşa?
- Nefericitule! Va s zic aşa... asta vrei, s mor cît mai Doctorul Bil , nefericit inspirat, încearc s-o domoleasc :
degrab ... S r mîi cu banii, s -i papi mai departe cu Mamari a!
- Nu se moare din pricina maladiei pe care o ai, feti o. În cel
S v face i de cap, ariera ilor! Iar doctorul Bil s v îndoape,
mai r u caz, te putem interna la spitalul de glume i...
pîn o s plesni i, cu bucatele cele mai alese. Şi eu, cu
nenorocitul sta de cînt re , s n-am un b nu al meu, s Atît i-a trebuit divei şi se repede spre vaza de flori din cristal
murim de foame şi de mizerie... Ui i c sîntem doi? C Lucky masiv, fapt care îl face pe Bil s aterizeze, benevol, în punctul
trebuie s -şi continue studiile, s -şi cumpere un magnetofon cel mai îndep rtat al camerei.
mai bun, s împing parale în stînga şi-n dreapta ca s poat
Interven ia lui Gaterek mi se pare salutar . Dup ce st tuse
da cîte un concert p gubos?
Nemaiaşteptînd cuvenita replic din partea inginerului, Gilly se

indiferent, ca o baterie desc rcat , ascultînd b l c rerile
talentatei actri e, îl v d c se apropie de ea, şi-o examineaz
))
n pusteşte asupra guristului şi-l înşfac de gulerul c m şii, atent, de sus şi pîn jos, ca şi cum n-ar mai fi v zut în via a lui

o asemenea jivin turbat . Apoi, brusc, ca din puşc , îi trage o de jos, îi salt pe picioare şi-i îndeas , unul într-altul,
pereche de palme tr snitoare. împingîndu-i spre uş .
„Plop!” – „Plop!” - Afar ! Ho i ordinari! Voi v-a i g sit s m jumuli i? Barem
Gilly se pr buşeşte peste Lucky-Lucky. Acesta o zvîrle la o parte

de-ar fi ceva de capul vostru! ((
şi se arunc asupra inginerului. Îl înha de mîneca hainei, Cu toat împotrivirea (cam apatic ) a celor doi alia i, izbuteşte
încearc s -l întoarc cu fa a spre el şi-i r cneşte: s -i mîne pîn în prag. Gilly se str duieşte s -l zgîrie pe fa .
Zadarnic. Inginerul are mîna lung şi-i ine la distan , şi pe
- S nu dai în Gilly! S nu dai... c te pocnesc! M-auzi?
actri , şi pe nefericitul ei acolit. În acelaşi timp manevreaz cu
- Tu? Tu s m pocneşti, macroule? – se r steşte, dispre uitor, piciorul, tr gîndu-le nenum rate îndemnuri de eliberare a
Gaterek. terenului. Zgudui i zdrav n de loviturile încasate, în ritmul de
- Cum ai spus? Nu i-e ruşine? Eu-s cînt re , hodorogule! cinci sau şase pe secund , perechea arat jalnic.
Şi, f r s mai z boveasc , Lucky trage de mîneca hainei cu Milos, decid c -i cazul s intervin. Din p cate, ultimul picior, ce
inten ia s -l culce la p mînt pe inginer. Cicatricea acestuia le era destinat, m otînjeşte în şale. Icnesc înfundat.
cap t o culoare cu totul stranie. Dintr-o smucitur , se scutur Abia acum m observ inginerul Gaterek. Îşi întoarce chipul
de solist, r mîne f r mînec , dup care îi trînteşte şi lui o spre mine şi, dup ce-i buşeşte pe uş , afar , pe ce doi, mi se
pereche de palme. adreseaz :
Solistul, cu detaliul-anex al hainei în mîn , încearc s i-l - Domnule Conan, r mîi aici. Avem de vorbit.
petreac pe dup gît lui Gaterek. Vrea s -l sugrume.
Doctorul Bil , înso it de Finichi, în elegînd c -s de prisos, ies
Sar spre el. Gaterek m îmbrînceşte, îndep rtîndu-m din din odaie. Ce oameni!
drumul lui. Nici Finichi n-are mai mult succes.
Inginerul se descurc şi singur. De minune. Cu mîneca hainei 25. „CURRICULUM VITAE” APOCRIF
petrecut , ca o lavalier , în jurul grumazului, îi pune o piedic
solistului (un soi de figur de judo, cum am mai v zut în
))
„Sfîntul”), îl trînteşte iar şi peste Gilly, apoi îi adun pe amîndoi R mas singur cu inginerul Gaterek, m-aş fi aşteptat ca
atmosfera din odaie s fie mult mai „destins ”, Dar, dimpotriv ,

lucrurile stau invers. În înc perea care fusese teatrul seama.

evenimentelor binecunoscute, simt c exist o sarcin electric
- Nu, domnule inginer. Chiar sînt curios s gust şi din cafeaua
neobişnuit , aşa cum se întîmpl în ceasurile premerg toare
dumitale.
dezl n uirii unei furtuni.
- M bucur sinceritatea. Cu atît mai mult cu cît nu cred în ea.
((
Inginerul s-a retras în spatele unui paravan. Pesemne c se
Dar o s ai o surpriz . Vei depista, în ceaşc , aceeaşi substan
îndeletniceşte cu îndep rtarea ravagiilor. Nici nu-i politicos s
strecurat de Bil pe sub mîn . Pentru c sursa se afl la mine,
stai de vorb cu un oaspete atît de distins (m refer la mine)
domnule Conan.
într-o hain cu-o singur mînec .
M zvîrcolesc nelinştit pe scaun. Acesta preia starea mea de
Ca s m relaxez, studiez detaliile înc perii. Cred c -i cea mai
spirit şi geme suspicios.
modest odaie din pensiunea doamnei Nachtigal. Patul, ca orice
Inginerul îmi azvîrle o privire încîntat , dup care se retrage
pat, o noptier obişnuit , o m su scund , dou scaune
iar şi în dosul perdelei. Halatul de cas , acelaşi din noaptea în
tapisate, vechi şi ponosite, plus cel pe care m-am aşezat
care f cusem cunoştin la mine în odaie, botoşeii din picioare,
(neinvitat), un şifonier cu dou uşi, şi cam atît. Ba nu. Se mai
fularul înf şurat de dou ori în jurul gîtului, totul contribuie la
afl şi o bibliotec . De fapt, nişte simple dulapuri cu c r i. Cele
reconstituirea vechii imagini a inginerului Siegfried Gaterek.
care îşi schimb locul în fiecare zi.
Reapare peste cîteva clipe. Poart o tav cu dou ceşti m re e,
Nu apuc s -mi termin investiga ia, c m şi întrerupe glasul
plus un termos nu mai pu in impresionant. Trage m su a cu
hîrîit al inginerului:
piciorul, aşaz tava, apoi se apleac înaintea noptierei. Cînd o
- Pu intic r bdare, domnule Conan, peste cîteva clipe servesc deschide, întrez resc o întreag colec ie de coniacuri
şi cafeaua. Sînt mare b utor al turcitei licori. Ai v zut ce cafea a („Hennessy”, „Martell”, „Metaxa”, „Napoleon”, „Courvoisier” şi
servit Bil , pe teras , dup dejunul de gal ? Deşi, dac -mi alte cîteva m rci, necunoscute mie). Oricît de rapid închide la
amintesc bine, dumitale i-a dat altceva, nu zeama aia infect , loc uşi a noptierei, reuşesc s citesc pe eticheta unei sticlu e:
pe care ne-a oferit-o nou , muritorilor de rînd. Cel pu in aşa „Arom de migdale”. Îns flaconul depus pe m su poart
m îndrituia s b nuiesc expresia dumitale extatic , dup ce-ai numele de „Hennessy”. ))
sorbit întîia oar din ceaşc . Greşesc cumva?...
Într-adev r cafeaua inginerului Zighi Gaterek este „mormîntal ”.
De ce s -l dezam gesc? C le ştie pe toate, dup cîte îmi dau Iar cînd i se adaug şi „substan a” denumit „Hennessy”, cap t

valen e neaşteptate. Oricît m str duiesc s adulmec nocivul şi Gaterek, pornesc la asalt.
enigmaticul miros de flori de migdal, sînt obligat s constat
- Mai mult de aşteptat, domnule inginer? Acum ar fi cazul, dac
totala lui absen .
nu cer prea mult, s -mi r spunzi şi mie: cine eşti dumneata,
domnule Gaterek? ((
Deocamdat sîntem amîndoi pe scaune, cu cafelele în fa . Gaterek soarbe din cafea, destul de impasibil, dup care
Inginerul îşi completeaz (destul de des) cafeaua din ceaşc . rosteşte alene:
Bineîn eles, cu coniac. Politicos, ca un gentleman, procedez - S cred c n-ai aflat nimic despre mine? Bil s nu- i fi relatat,
aşijderea. cu detalii, romanul zbuciumat al existen ei mele? N-aş prea
Sorbim tacticos din ceşti. Gaterek m priveşte pe sub sprîncene, crede!
iar eu îl privesc întreb tor. - M intereseaz şi versiunea dumitale; cea real , dac -i
- S d m c r ile pe fa , maestre. Cine eşti dumneata, domnule posibil. Cu toate c fiecare avem cele mai greşite şi aleatorii
Conan? p reri despre noi înşine.
- Pardon!? Gaterek se încrunt . Cicatricea vireaz spre stacojiu. Mîrîie

înfundat, ca un buldog, apoi se decide:
- Întocmai cum ai auzit. Cine eşti în realitate, c nu-s atît de
naiv, încît s m iau dup recomandarea Mari ei. Ce-nvîr i - Fiind inginer, n-am s vorbesc prea mult. Deşi p rin ii ne-au
pe-aici? Pentru cine lucrezi? De cînd ai sosit la Posada, nu v duvit de prezen a lor, datorit unor reprobabile n ravuri, eu
te-am auzit folosind nici o clip maşina de scris. Ce fel de şi Bil , despre care sînt sigur c-ai aflat c este fratele meu,
scriitor eşti matale? ne-am descurcat de minune în via . Pîn în clipa cînd, din
pricini pe care n-aş dori s le pomenesc, ne-am trezit amîndoi
Dup aproape o jum tate de ceas de autobiografie oral ,
în nişte institu ii de stat, destinate reeduc rii celor cu defecte
reuşesc s -i povestesc straniului personaj întreaga mea
de etic . Am tr it, am pl tit. Iar acum p timesc. P timesc
poveste.
cumplit. Pentru c am greşit. Şi atunci cînd m-am îndr gostit
Nu-mi dau seama dac am izbutit s -l conving, c ci îl v d de-o femeie nevrednic , dar pe care, şi ast zi, nu mi-o pot
))
pr buşit într-o adînc reverie. Dar, posibilit ile mele de scoate din suflet, şi atunci cînd, vrînd s fac un bine, am crescut
r bdare fiind mult mai reduse decît ale domnului Siegfried o n pîrc . E vorba de Gilly. Ai v zut cîte parale face. Nu-mi vine

s cred c Gilly ac ioneaz numai de capul ei. De aceea te-am fost elaborat împreun cu Bil ? Mobiluri exist . Nu numai
întrebat cine eşti, domnule Conan. banii. Cel pu in pentru Bil . Mari a a fost tot ce şi-a dorit mai
mult pe lume. Dar, cîndva, i-am luat-o. Deci, vrea s -mi
- P i, i-am spus.
- M rog. S-admitem povestea dumitale ca verosimil . Dar de

pl teasc poli a. Firesc, nu? Mobilul Mari ei îns îmi r mîne ((
necunoscut.
ce m-au poftit la Posada? Mai ales cînd s-a aflat c mi-am
- Dar ceilal i? Gilly, Lucky, Bigam şi Mogam, Finichi?
vîndut casa din Bucureşti. Cine a furnizat informa iile? Cine îmi
doreşte moartea, pentru a intra în posesia celor patru sute de - Gilly şi Lucky, ştia lucreaz împreun . Sînt lacomi. Nu
mii de lei? le-ajung banii dobitocului de Bubi. Fra ii Flintaş, dup cum ştii,
sînt nişte g inari de mic anvergur .
Cînd m gîndesc la ceea ce ştiu, la num rul celor care ar da - Dar Sic , fotograful?
mult s pun mîna pe averea lui Gaterek, mi se zbîrleşte p rul, - Deocamdat ac ioneaz pentru mine. Adun dovezi, în
deşi îl port tuns scurt, la opt milimetri. imagini, despre manevrele interesa ilor de mai sus. Nu prea am
M încumet s a î dest inuirile inginerului: încredere în el, deoarece i-am pricinuit, mai demult, nişte
necazuri lui unchiu-s u, pe care l-am avut în subordine, dar,
- Dumneata ai vreo b nuial mai întemeiat ?
pîn una alta, v d c se descurc de minune. Îns nu-i exclus
- Situa ia-i dilematic ! Majoritatea locatarilor Mari ei mi se par s opereze şi pe cont propriu.
suspec i. La început, am b nuit c se ocup de lichidarea mea
- M-am l murit, domnule inginer. To i sînt suspec i. Pîn acum
scumpul meu Bil . Mai ales c detaşarea mea pe şantierul
ai enumerat întreaga menajerie de la Posada.
„special” s-a datorat unui denun anonim, dar care nu putea
proveni decît numai din partea doctorului. Era singurul care - Ba nu! Am omis un personaj. Destul de suspect, totuşi.
cunoştea dedesubtul afacerilor mele. Sau, ca s fiu şi mai - De unde l-a i mai scos şi pe- sta? Cine-i?
sincer, mai era o persoan . Mari a. Dar doamna Nachtigal era
Gaterek m examineaz circumspect:
femeia vie ii mele. Acuma, chiar stau şi m
invita ia pe care mi-a adresat-o, de-a veni s
întreb: nu cumva
locuiesc la - Dumneata, domnule Conan! Povestea dumitale mi se pare
))
Posada, în subsisten a ei personal , mas -cas , nu cumva a destul de tulbure. Cum de nu ştii cine i-a recomandat

pensiunea doamnei Nachtigal? - Totuşi, ai m rturisit c -n via a dumitale a existat şi-o iubire.
Are dreptate. La fel aş ra iona şi eu. - Mda! Poate c -i singura oar cînd m-am folosit de inim . Dar
şi-atunci a ieşit prost. Cred c şi-n clipa de fa am comis o
- Uite ce, domnule Gaterek, singurii bani, care m intereseaz ,
sînt cei pe care i-aş putea cîştiga prin munc cinstit .
prostie gigantic . Mi-am vîndut casa. Banii, dup cum ai auzit, ((
i-am transformat în pietre. Din pietriş i-am dobîndit, în pietre
Dumneata cum i-ai cîştigat? Cu ce i-ai cump rat casa de la
i-am întors. Numai c -s pre ioase. Şi nu m sperie cîtuşi de
Bucureşti?
pu in faptul c mi s-a furat caseta cu mica mea comoar .
Inginerul nu ezit nici o clip . Îmi r spunde pe loc, ba şi cinic Nimeni n-o va putea deschide. Uite, asta-i cheia, o vezi?
pe deasupra:
Îşi desface halatul de cas , în dreptul pieptului. Întrez resc un
- Aş putea spune c , din pietriş. Dar, pentru balastru, am l n işor. La cap tul acestuia se alint vr jita chei , care
isp şit la timpul s u. Anii de pensiune, petrecu i pe şantier, valoreaz patru sute de mii de lei.
m-au ajutat s -mi dau şi singur calificativul de rigoare.
- Şi cine b nuieşti c i-a furat caseta? – fac eu pe prostul,
Afacerist veros! Afaceri, numai afaceri. Necurate, ce-i drept, dar
deoarece se ştie foarte bine c -l cunosc pe posesorul actual al
b noase. Cu ce mi-a mai r mas, am cump rat imobilul din
valoroasei cutii negre. Cine s - i fi furat pietricelele?
Capital . Nena ionalizat, într-un cartier domnesc.
Gaterek îşi acoper la loc pieptul, tr gînd violent de reverele
- Domnule inginer, toat povestea asta sun a roman poli ist, şi
halatului. Apoi îşi toarn înciudat o alt ceaşc de cafea. Dar,
înc unul de calitate dubioas .
din ea, nu se mai scurge decît un infam firişor de za .
- Şi eu nu reprezint un personaj dubios?
Atunci, apuc sticla de „Hennessy” şi umple cu vîrf ceaşca.
- N-aş zice! Nu eşti chiar atît de inabil, încît s r mîi
- S-ar putea s fie fapta iresponsabilului de cînt re . Dar, cum
descoperit. Acest „curriculum vitae”, înf işat de matale, mi se
nu-l prea ajut celulele cenuşii, f r cheie n-o s izbuteasc
pare, într-o bun m sur , cam apocrif. Pare scris de alt mîn .
niciodat s deschid caseta. Doar dac o trece peste cadavrul
Nu sînt convins c l-ai semna cu inim uşoar .
meu.
- Nu posed acest organ, domnule Conan! Inima-mi lipseşte cu ))
des vîrşire. Totdeauna mi s-a p rut inutil .
De data asta m re in. Nu-i spun c ambi ia de a deveni

cadavru e-o chestie inutil şi vanitoas , atîta vreme cît este de v zut-o cît îi poate pielea, s-a înfiin at şi ea la Posada. A
ajuns s -l adoarm cineva cu-o simpl pastil (eventual mai adulmecat mirosul banilor. Sau, cine ştie, poate o fi convocat-o
multe) de „Ciclobarbital”. F r s mai adaug faptul c actualul tot Mari a, s aib un aliat.
proprietar al cutiei este capabil s n scoceasc şi alte modalit i ((
de anihilare a briliantei personalit i a inginerului Gaterek.
- Cu pupila dumitale, am impresia c te-ai cam l murit.
M rog, s -l las leg nat de iluzia c solistul pop este ho ul. De
ce s -i stric pl cerea? Îns m zgînd r o întrebare, - Da. Îns cred c s-a l murit şi ea, în privin a banilor. Acuma
gîdilîndu-mi buzele: ştie precis c n-o s vad un sfan . Şi-a ratat marea scen ...
- De ce-ai vîndut casa, domnule inginer? B trînul joac tare. Îşi imagineaz c sînt în stare s -l cred.
- Ce s fac, singur cuc, într-o locuin de şase od i? Şi-apoi, în - Atunci, mai exist o şans . Ca doamna Nachtigal s fi intrat în
afar de cas , nu posedam nici o alt avere palpabil . Trebuia zodia remuşc rilor.
s-o vînd, ca s fac rost de lichid, adic de bani din care s pot
- Aşa mi-am zis şi eu, domnule Conan. Dar mai am cîte ceva de
tr i. Sînt b trîn, nu mai am putere s lucrez. Am vîndut-o pe
organizat, pentru ca totul s decurg normal. Şansa trebuie
pietre. Multe pietricele. Din cînd în cînd, am s scot la vînzare o
ajutat , nu m pot bizui pe întîmplare...
buc ic de soare, vreun briliant sau vreun smarald, şi-o s am
cu ce tr i un an. - Cum adic ?
Destul de modest domnul inginer. Piatra şi anul. Dup cum - Foarte simplu. Trebuiesc elimina i şacalii. Dac le-au pus gînd
le-am auzit zuruind în caset , apuc precis suta. r u b nu ilor mei, atunci am s -i las s se încaiere între ei.
- P i, adineaori mi-ai spus c doamna Nachtigal i-a oferit

ad post şi mas , complet dezinteresat. Nenea inginerul sta mi se pare duios de naiv. Arteroscleroza
- Domnule Conan, nu m obliga s reconsider gradientul de începe s -şi arate primele simptome.
inteligen ce i-l acordasem. Dumneata nu ai de unde s-o Cum de-şi poate imagina o asemenea neghiobie, c-or s
cunoşti pe Mari a Nachtigal. Mari a nu m-ar fi poftit s tr iesc înceap masacre în mas , c fiarele o s se sfîşie între ele, ca-n
))
la ea, aşa, de florile-m rului. Pesemne i-o fi suflat cineva c jungl ? Uit c tr im într-o lume cibernetic . Uit c exist şi
sînt în posesia a patru sute de mii de lei. Iar Gilly, pe care ai

alte modalit i, mai moderne, pentru ob inerea unor nenoroci i distruge definitiv organul olfactiv.
de bani. Omorul (ca-n filme) nu mai este la mod .
Dup mine, Gaterek este sortit pieirii, şi el şi paralele lui. Am

auzit de la tanti Rali a un soi de proverb turcesc: „De harem au
Abia acum îmi dau seama c Siegfried Gaterek n-a mai apucat
s -şi duc la cap t amenin area, exprimat atît de neliniştitor:
((
fost, de harem s-au dus”. Asta, în leg tur cu procopselile
„Avem de vorbit!”.
ilicite.
De fapt, s-a vorbit ceva. Dar numai palavre.
E clar! Inginerul Siegfried Gaterek a inten ionat s

Adîncile mele cogita ii sînt întrerupte de-un zgomot
experimenteze, asupra mea, o opera ie de intoxicare. Ca în
binecunoscut. Pe coridor se-aude un zuruit de pietricele.
romanele de spionaj. Dar dac m înşel? Mai ales c nu-i pentru
- Domnule Gaterek, am impresia c - i vine şansa. prima oar !
Şi chiar aşa este. Mari a Nachtigal cioc neşte violent la uş .
- Zighi! Deschide, nu face pe mortul. Vreau s i-l r pesc pe 26. CĂLUŞEII NU MOR ÎMPUŞCAŢI, CI MÎNCAŢI DE
domnul Conan, s -l fac o tabl . M plictisesc de moarte. Hai, CARII...
mai repede.
Dup care (iar şi) se aude zuruitul de mai înainte.

Fr mîntat de gîndurile men ionate în finalul capitolului
Gaterek se gr beşte. Deschide uşa. În prag, coana Mari a st precedent, mîn zdrav n dup coana Mari a.
pro pit , cu tablele în mîna stîng . Le agit cu îndîrjire,
Terifianta tablagioaic l rgeşte compasul, f cînd nişte paşi de-o
ostentativ, tentant.
poşt . Dup cîteva secunde, observ primele semne ale unei
Îmi zic în sinea mea: „Conan, b iete, eşti pomicol! Noaptea asta tahicardii de efort.
ai s dormi scurt. Barem de i-ar da şi ceva de mîncare!”.
Coborîm sc rile în tromb , cîte dou trepte deodat . Cl direa se
Mai mult n-apuc s gîndesc, c ci madam Nachtigal m extrage cutremur îngrijor tor, tablele zuruie, iar madam Nachtigal nici ))
din odaia inginerului (ni el cam bruscat). Dup care îi trînteşte nu se sinchiseşte. Pu in îi pas . Şi de soarta vilei, şi de soarta
lui Zighi uşa în nas, f r s gîndeasc o clip c -i poate mea. Gîfîi. În stil compresor.

Surpriz , de dou ori surpriz . Binecunoscuta m su , din grame una, ardei graşi, un hartam de şunc afumat , o lipie
mijlocul od ii patroanei, este aşternut pentru cin . Dou (aproape cît roata „Fiat”-ului meu), salat de vinete şi, spre
tacîmuri, dou . Dou şervete, dou . Dou farfurii, dou . Noi bucuria şi nefericirea mea, o farfurie uriaş cu... fasole b tut ,
doi, deci. C ci nu v d pentru cine altcineva o fi preg tit madam sc ldat în ulei şi boia, peste care navigheaz binecunoscuta ((
Nachtigal masa de sear . Oricît e ea de mînc gioaic , tot n-are ceap pr jit .
nevoie de dou tacîmuri.
Înc de la vederea cocoşului fript, rumen ca o garofi , începe
Privesc înlemnit farfuriile goale. Sper c n-o s fim iar şi servi i s -mi lase gura ap .
de doctorul Bil . Prea ar fi de tot. Dar nici nu v d ce-o s
- Poftim la mas , nene maestrule, s gust rim cîte ceva.
mînc m!
De ast dat , nu-i nevoie s repete invita ia. Am şi luat loc pe
- Ia loc, maestre. Nu te teme, c-avem ce înfuleca. Nu m las eu
scaun.
pe hachi ele lui Bil . De aceea, mi-am instalat în camer un
frigider. Mi se întîmp0l , şi înc de multe ori, s m trezesc Iar în fa a mea, sco înd de sub m su o sticl cu celebrul vin
noaptea de foame. de Ceptura, se aşaz madam Nachtigal. Scaunul emite nişte
proteste discrete, c rora coana Mari a nu le acord nici o
- Dar nu trebuie s te deranjezi, coan Mari o!
aten ie. Cutia cu table a aşezat-o lîng ea, pe covor.
- Aiurea! Asta s-o spui la al ii. Parc nu ştiu c Bil te-a l sat
Mai cerceteaz o dat cele întinse pe mas , dup care comand :
aproape fl mînd? Toate le ştiu, maestrule. Mai dihai ca un cîine
poli ist! Dar, în seara sta, ne r zbun m. Şi cu regimul de - S -i d m drumul, dom’ le Conan! M-a p lit o foame
sl bire, şi cu tablele. N-am poft s afle lumea c m-a b tut un nemaipomenit . Înc de la prînz n-am luat nimic în gur .
ageamiu. Serveşte-te singur, c n-am vreme s m ocup de t lic . La
urma urmei, eşti om de-al casei, dup cum te vînturi prin toate
Pe cît e de m t h loas , pe-atît e de uşoar în „deplasare”. În
înc perile.
doi timpi şi trei mişc ri, coana Mari a scoate din frigiderul ei
miraculos nişte bucate de pomin . Cînd Dumnezeu o fi avut
vreme s le g teasc ? Aşterne pe m su , şi chiar m mir cum Cînd o aud pe doamna Nachtigal rîgîind sonor, îmi dau seama ))
de pot s aib loc un cocoş întreg, fript la cuptor, unt de cas , c -i cazul s ne ridic m de la mas . Chiar încerc s întreprind
urd dulce, roşii de expozi ie, cred c are peste şapte sute de mişcarea de rigoare, de a m mişca de pe scaun. Nu pricep ce

se întîmpl , dar nu sînt capabil s duc la bun sfîrşit inten ia mereu?

avut . Parc sînt lipit de fundul scaunului. Renun .
Madam Nachtigal s-a roşit ca un gogoşar de octombrie. Abia
Madam Nachtigal, care a supravegheat eşecul manevrelor mele, sufl . Parc -i gata s plesneasc . Ceea ce se şi întîmpl .
m linişteşte:
- Ce te vîri în sufletul oamenilor, maestrule? Ce tot iscodeşti? i
((
- Nici mie nu-mi vine s m scol de la mas , darmite s-o mai şi s-a urît cu binele? Care-i, la urma urmei, meseria dumitale? Ce
strîng. L s m tablele pe alt dat . Hai, mai bine s st m o vrei de la noi? De ce-i tragi de limb pe to i?
îrişic de vorb , domnişorule Conan. Avem atîtea lucruri de
- Doamn Nachtigal, greşeşti profund. Asta mi-i profesia.
povestit. Nu-i aşa?
Doar sînt scriitor. M intereseaz tot ce se întîmpl în jurul
Imposibil s-o refuz, aşa cum sînt, imobilizat de greutatea celor meu.
vîrîte în mine.
- S-o spui lu’ mutu, nu lu’ Mari a Nachtigal. De cînd ai venit
- Hai s t if suim, coan Mari o! aici, i-ai luat pe to i la rînd. Ce vrei s afli? Ce nu- i convine?
i-am dat s m nînci cît patru, nu m-am uitat la cheltuieli. Ce
Dup ce sorb din cafea, sînt nevoit s constat c doamna
ai cu noi? Spune o dat , c de nu, î i ofer sticla asta în cap!
Nachtigal trebuie plasat cu mult deasupra celorlal i fabrican i
M-auzi?
de cafele din pensiunea ce cu onoare conduce.
- Scump doamn Nachtigal! Iubit coan Mari o!...
- Şi, va s zic , de- stea mi-eşti, nene Conan! – demareaz
madam Nachtigal. - Mai sl beşte-m cu marghiolelile astea!...
- Ce s fac, coan Mari o! Lacom am fost, lacom r mîn. Nu pot - Uite ce-i, doamn Nachtigal, tot ce se petrece în pensiunea
rezista unei asemenea ispite. in şi eu regimul cît pot... dumitale nu-i lucru curat... De cînd am sosit aici, constat c se
pune la cale o tic loşie, dac nu, şi-o crim . Personajele, pe
- Las , dom’ le Conan. Nu face cu mine pe detectivul! Ştii prea
care le-ai adunat aici, convocîndu-le pe baza unui calcul destul
bine ce-am vrut s spun.
de abil, cred c sînt cele mai ciudate exemplare umane pe care
- Z u c nu! le-am v zut vreodat . Şi nici mata, ca s
nu-mi faci o impresie mai ac t rii...
i-o spun verde în fa , ))
- Nu zi z u, c -i p cat. Te bate bunul Dumnezeu. Crezi c
n-am fost tot timpul cu ochii pe t lic , c nu te-am urm rit

Madam Nachtigal îşi iese din fire (ceea ce, dealtfel, şi Dup ce-mi aplic o ventuz sonor („plop!”), îmi sloboade
urm risem) şi bate cu pumnul în mas . fruntea de pe care-mi şterg discret urmele umede ale afec iunii
doamnei Nachtigal. M pr buşesc în scaun n ucit.
- Pu in îmi pas de impresia pe care i-o fac. Sînt în casa mea şi
fac ce vreau. D - i drumul la gur , maestrule, c te iau în În r stimp, coana Mari a se ine de cuvînt şi-mi face plinul cu ((
pumni... Ce vrei de la mine?... Gr beşte pasul, c m enervez!... vin de Ceptura.
- Vreau s aflu adev rul... Adev rul adev rat... Pentru c fiecare
din clien ii dumitale încearc s m duc de nas... Care-i
Sînt obligat s -mi revin din starea de prostra ie, c ci madam
povestea real , cum s-au întîmplat lucrurile de a i ajuns s v
Nachtigal porneşte s depene în tura ie redus .
pîndi i ca fiarele?...
- Am fost toat via a o biat copil , mereu sedus şi
Brusc, cum nu m aşteptam dealtfel, doamna Nachtigal se
abandonat . Şi-acum, la aproape şaizeci de ani (şi ceva, dar
potoleşte.
ştia nu mai conteaz ), iubesc la fel ca-n tinere e. Numai
- P i, spune aşa, omul lui Dumnezeu! De ce n-ai venit de la bun c-atunci iubeam pe al ii, iar acum pe nenorocitul de Zighi. Am
început la mine? Pentru c numai eu ştiu adev rul... şi nu m fost o mare cînt rea , dom’ le Conan. La cele mai bune baruri
tem s -l dau pe fa . Mie aşa mi-i felul, ce-i în guş , şi-n de noapte din Capital şi din ar . Mi-am p r sit cariera pentru
c puş ... În mai pu in de-o jum tate de ceas, î i spun inginer. Doamne, c frumos mai era! Şi bani avea, şi maşin , şi
autobiografia tuturor celor de-aici. Şi pe-a mea, scumpule, cas , şi educa ie aleas . Dar femeia-i fire p guboas , mereu se
dragul meu tont. C ci acum m-am l murit cîte parale faci... las înşelat în amor. Aşa c m-am iubit, o vreme, nu prea
Credeam c eşti vreun poli ist mascat, dar v d c eşti un mult, şi cu Bil . Era doctor. Bani cu mald rul. Rela ii. Ce mai, era
nefericit de scriitor, alergînd dup cai verzi pe pere i. Hai s mai cît pe ce s m duc dup el. Dar r m sesem c-un copil de la
bem un p h rel. Zighi. S m c s toresc, nu puteam, c m b gau la bigamie. Îl
aveam de b rbat pe c luşarul de Nachtigal. Nici sta nu era de
Madama Nachtigal a revenit la culoarea ei natural . Ba mai mult
lep dat. Nu mi-a fost uşor s port trei b rba i în cîrc . Dar
chiar, dintr-o pornire pe care nu-s în stare s mi-o explic, se
m-am distrat. Şi, uite-aşa, din distrac ie în distrac ie, mi s-a
pleac peste mas , destul de greu, şi m trage de cap, cu
pr p dit via a. M-au chinuit ho ii ştia, şi Zighi, şi Bil , şi
))
amîndou mîinile.
Nachtigal, ca pe Sfînta Filofteia.
- Vino s te pup, nene Conan, c eşti dulce!

Trebui s-o întrerup, c nu mai suport: blagoslovit Dumnezeu? Nici gînd s semene cu vreunul din noi.
Pîn la zece anişori, era un copil cuminte, care f g duia s ias
- Bine, coan Mari o, dar pe care din ei îl iubeai?
om. Şi ce-a ieşit?
- Asta-i bun ! Pe to i...
- Ave i şi voi o parte de vin . De ce nu v-a i ocupat de educa ia ((
- Dar aveai un copil cu Gaterek, de ce nu te-ai m ritat cu el? fetei?
Trebuia s divor ezi de Nachtigal...
- Ce- i ba i gura acolo, dom’ le Conan? Cum s te ocupi de ea?
- Ce vorbeşti t lic ? Pe vremurile lea. P i, în 1952, lui Zighi Nachtigal înc nu murise. Iar Zighi era fie pe un şantier, fie pe
a-nceput s -i mearg prost. El, ce mai cîştiga, d dea pentru altul. Destul c -i trimiteam banii pentru între inere. Şi iat ,
Gilly, s-o creştem ca lumea. Eu, pe de alt parte, adunam dragule, acum tot greul s-a ab tut asupra capului meu. Trebuie
b nu ii la ciorap, p strîndu-i pentru zile mai negre. Cît îmi s -i între in pe to i. B nişorii mi-au fost înh a i de Zighi, pe
d dea Bil , c lui îi mergeau afacerile, ce mai luam de la Bil trebuie s -l hr nesc, iar pe Gilly trebuie s-o scot din mîinile
Nachtigal, ce mai scoteam cu pensiunea, am strîns vreo sut de domnului Bubi. C-altminteri n-o mai ia nici dracu’ de nevast .
mii de lei... Cînd a ieşit Zighi de la puşc rie, i-am dat paralele Dar Zighi a înnebunit. Fata nu-i place. Drept fie spus, nici mie.
s -şi cumpere cas în Bucureşti. Lui îi confiscaser toat Banii i-a f cut pietre. Noroc c-am izbutit s pun mîna pe ele.
averea. Ziceam s-avem o cas pentru b trîne e, s -i l s m Dar, dup cum ai aflat, mai vor s le înha e şi al ii. Cu ce drept,
feti ei ceva dup moartea noastr . Dar ce spui de Zighi? N-au dom’ le Conan?
trecut nici doi ani, şi-a vîndut şi casa. Se pare c-a luat pe ea
aproape patru sute de mii. Cînd a fost eliberat Bil , c şi el
p ise ruşinea, dup ce s-au desfiin at cabinetele, l-am adus la Dumnezeule, minte şi baba de-nghea apele. Inginerul
Posada, s nu moar de foame. Zighi nu vroia s ştie de el. N-a Siegfried Gaterek se jur c banii sînt ai lui. Madam Nachtigal
vrut s de nici un sfan . Spunea c -i p streaz pentru fat . Nici spune c -s ai ei. Ce s cred? Numai un singur lucru: este posibil
el, dar nici eu n-o mai v zusem de peste zece ani. Ştiam c -şi ca banii s nu fie nici ai inginerului, nici ai holodroan ei.
f cuse un rost, c lucreaz ca actri . Niciodat nu socotisem - Coan Mari o, de ce l-ai chemat aici pe Zighi al dumitale?
afle c -i fata mea şi-a lui Zighi. Am l sat-o tot
c -i bine s
timpul s cread c-am înfiat-o, ca s nu r mîn pe drumuri. Şi
- Cum de ce? Foarte simplu. S limpezim problema banilor. ))
uite cu ce ne-am pomenit pe cap! Ai v zut ce pramatie ne-a - Şi pe Gilly, de ce-ai poftit-o şi pe ea?

- Aveam de gînd s -i spunem – o dat şi-o dat tot trebuia – Se-aud urlete de groaz , zdup ituri, pr buşiri de mobile.
c -i fata noastr . S-o îndrum m pe calea cea bun . S -i g sim Seismul creşte în intensitate, pe m sur ce se scurg secundele.
un so de isprav . Numai c ne-am trezit c vine înso it de
Primul gînd, care-mi d prin cap, este s-o şterg cît mai degrab
fazanul de Bubi. Plus c acum mai avem şi b nuiala c -i moart
afar , s nu m prind d rîm turile sub ele. ((
dup gurist.
De unde, acum cîteva minute, nu eram capabil s m mişc de
- Inginerul se-nvoieşte cu planul dumitale?
pe scaun, de ast dat m sperii singur cînd v d de ce sînt în
- Acum, nu! Dar nici banii nu vrea s -i înapoieze. stare. Sprintez spre uş , ca un apucat. Dar n-am inut seam de
interven ia prompt a doamnei Nachtigal. F r s se deplaseze,
- P i, nu i-ai confiscat caseta cu pietricelele?
întinde ni el picioruşul ei de elefant. Iar eu aterizez la sol,
- Şi cine s-o deschid ? Chei a este la el. S -l omor? proptindu-m cu easta în uş . Aşa c , avem un cutremur şi la
- Sigur c nu. Deşi dînsul spune c i-ai pus gînd r u, c vre i parter.
s -l lichida i. - Adun -te de pe jos, domnule detectiv, şi hai dup mine. S
- Hai s fim serioşi, dom’ le Conan! Eu zic c te-am l murit. vedem ce se petrece sus, la etaj.
Bineîn eles, dac î i lucreaz devla. Sfatul meu este s te Deoarece opera ia. De culegere de pe jos a subsemnatului, nu
potoleşti. Mai bine, apuc -te serios de scris. Ce rost are s - i mai decurge cu rapiditatea manifestat în ac iunea anterioar ,
pr p deşti timpul, umblînd dup crime, comploturi şi alte coana Mari a m salt de cureaua pantalonilor. Se aude un pîrîit
n zbîtii. În pensiunea Nachtigal a domnit totdeauna liniştea, aşa groaznic. Ne inînd seama de tragismul situa iei, vajnica
cum domneşte şi acum... patroan m îmboldeşte înaintea ei.
Aflat în dificultate, alerg pe coridor inîndu-mi betelia cu mîna.

Biata coana Mari a! Nici nu dovedeşte s -şi termine apologia T r boiul se înte eşte. Madam Nachtigal gr beşte pasul. Nu mai
pensiunii de la Posada, c , din tavan, porneşte s curg are nici ea r bdare. S-a dus dracului liniştea care trebuia s
molozul. domneasc la pensiunea din Posada. Un nou r cnet. Înfior tor.
Sus, deasupra noastr , probabil în odaia actri ei, are loc un Reuşesc s disting minimum trei voci. Mari a intr în panic . M
))
cutremur de gradul 7. Dac nu, chiar 8! dep şeşte, nereglementar, pe dreapta, şi se avînt la
escaladarea sc rii, urcînd cîte dou trepte deodat .

Pantalonii mei pornesc s coboare. Îi ridic însp imîntat. Alerg decibelilor admişi.
cît m in puterile, pe urmele doamnei Nachtigal.
Coana Mari a m intuieşte, punîndu-şi laba piciorului peste
Cînd ajungem pe palierul etajului, abia îmi mai trag sufletul (şi omonimul meu.
pantalonii). Uşa od ii lui Gilly st deschis .
- Nu te repezi ca musca-n lapte, dom’ le Conan. Aşteapt s
((
- Ajutor! Se omoar ! afl m mai întâi despre ce-i vorba!...
În aceeaşi clip , pe uş îşneşte pup za, doar în c maş de F r s -mi elibereze piciorul, o coboar pe Gilly de sub bra , o
noapte. sprijin de perete, cu cotul, şi-o ia la întreb ri:
Coana Mari a o culege din mers, o ia sub bra şi-o sileşte s - Ia spune tu, lu’ Mamari a, ce-au cu guristul? Şi cine s-a legat
fac drumul înd r t. Actri a se zbate. Url ca din gur de şarpe: de el?
- Îl omoar pe Lucky! Îl omoar pe Lucky! Gilly se uit la madam Nachtigal de parc ar avea
dezintegratoare în ochi, ca-n „Invadatorii”.
Dar madam Nachtigal îi astup gura.
- Netrebnicii ia doi, Bigam şi Mogam, au n v lit peste mine, în
- Ei şi? Pagub -n ciuperci! Ce-i fac? Îl strîng de gît?... Vezi tu,
odaie. F r s bat la uş , f r s m întrebe dac sînt dispus
feti o, asta-i deosebirea: c luşeii nu mor împuşca i, ci mînca i
s -i primesc. Nici una, nici dou , c s m îmbrac şi s m duc
de carii... Pe cînd, bidiviul t u trebuie s dea din copite!
la ei în camer . C n-au nici un gînd r u, c nu-mi vor face
nimic. Pe nepus mas , i-a apucat cumin enia. Şi, ca s -şi
27. BĂTĂLIA PENTRU GĂINA CU OUĂ DE AUR dovedeasc bunele inten ii, au început s m vr jeasc cu tot
soiul de tîmpenii. C vor s m scoat din ghearele cl n ului.
C vor s m izb veasc de ruşinea de-a fi pupila babalîcului
Încremenit locului, la auzul formidabilei maxime emise de
de Bubi. C -i p cat de mine. C or s m ajute s pornesc o
madam Nachtigal, simt c , pesemne din pricina efortului mental
nou via , aşa cum au şi ei de gînd. C i-a prelucrat un mare
de-a descifra enigmatica afirma ie, iar şi sl besc din mîn
om de omenie, nu ştiu cine-o fi dobitocul, şi c vor s se lase
baierele pantalonilor. Recuperez instantaneu, trag în sus de ei,
dup care m preg tesc s sar în ajutorul solistului de muzic
de g in rii...
))
pop. Din odaie se aud nişte buşituri ce dep şesc cota Cînd aud de dobitoc, începe s m doar piciorul şi m avans:

- Coan Mari o, salt -te, te rog, doar o clip ! – o implor pe Bigam şi Mogam au izbutit s -l extrag pe solist de sub pat.
madam Nachtigal. Lucky se aga cu disperare de saltea. Pîn la urm reuşeşte s
şi-o trag peste el.
- Iart -m , dom’le Conan, uitasem de t lic .
Şi, numaidecît, purcede la eliberarea piciorului strivit. Dup care

Flintaşii se arunc deasupra, dar guristul (iste ) se strecoar de ((
sub saltea. Vrea s se repead spre uş . Îns ieşirea este
se adreseaz din nou pupezei:
blocat de madam Nachtigal, subsemnatul şi de Gilly.
- Ia desf şoar -te mai departe, c -i interesant!...
Actri a porneşte s strige isteric:
Gilly continu , str fulgerînd din priviri:
- Nu-i l sa, Lucky! Nu-i l sa! Înva -i minte!...
- Tolomacii nu ştiau cu cine au de-a face. Credeau c-am s m
V zînd c nu-i alt sc pare, decît s -i înve e minte, deşi
las atras în camera lor. Atunci am început s -l strig pe Lucky.
avusese inten ia s abandoneze cursa, face cale întoars şi se
Cînd a auzit, s-a înfiin at imediat. Dragul de el, şi-a dat
n pusteşte spre perdeaua de la fereastr .
numaidecît seama ce se întîmpl . S-a repezit la g inari ca un
leu. Numai c g inarii erau doi, iar el, unul singur. Şi-au pornit Aşijderea şi fra ii Flintaş.
s -l poceasc , bietul de el, ca pe ho ii de cai.
Lucky trage de cordon, Flintaşii din partea opus . Perdeaua cînd
- Aşa b rbat mai zic şi eu! – îşi clameaz admira ia coana se deschide astupînd fereastra, cînd se d la o parte.
Mari a. Ia s vedem şi noi b t lia... Hai, dom’le Conan, c -i Bineîn eles, asta în func ie de cine trage cordonul. Deocamdat
circus mare! fac cu rîndul. În sfîrşit, perdeaua cedeaz . Se pr buşeşte peste
fra ii Flintaş, înv luindu-i.
Lucky a r mas cu cordonul în mîn . Cred c -s vreo şase metri.

Abia aşteptam invita ia. Nu-mi place violen a, dar, cînd v d c
exist totuşi un Dumnezeu care-i pedepseşte pe cei r i (în În elegînd s profite de avantaj, desf şoar cordonul, cu
spe , guristul), simt cum m furnic palmele şi sînt gata s -i inten ia v dit de a-i lega pe Bigam şi Mogam.
dau şi eu o mîn de ajutor.
Pîn s -şi descurce guristul cordonul, Mogam izbuteşte s
Tustrei (coana Mari a în frunte) ne apropiem de prag. Priveliştea apar de sub perdea. Îl înha de picior pe Lucky. Acesta cade,
))
mi se pare încînt toare. producînd un zgomot corespunz tor. Se iveşte şi Bigam. Se

apuc s descurce cordonul. Dar acesta, fiind înf şurat pe mîna ca un titirez. Dar, în acelaşi timp, îmi îng duie s -mi înf şor
lui Lucky, opune rezisten îndîrjit . Mogam îi sare în ajutor lui cordonul în jurul mijlocului. Din şapte r suceli, ajung la cap tul
frate-s u. Tr gînd amîndoi de frînghie, Lucky se rostogoleşte şnurului. Alt via !
ca un mosor. Cu mîna vîn t , prins în colacii cordonului, url
Asigurat în privin a pantalonilor, m reped între cei doi ((
ca apucat, oferindu-ne o splendid demonstra ie a vocii sale.
combatan i, n d jduind s -i despart. Deşarte speran e. Pentru
Gilly strig şi ea, realizînd o ter precar : c , intrat în hor , acum alc tuim un grup statutar din patru
obiecte, mai mult sau mai pu in mobile. Ne str duim amarnic s
- Ajutor! S ri i! Îl omoar . Au s -i frîng mîna. Cum o s mai
ne descleşt m. Dar, ca o culme, ni se adaug şi Bil . Iar peste o
cînte?...
secund , r pindu-ne orice posibilitate de mişcare liber , ne
De la cap tul coridorului, se aude un bubuit de paşi. Parc pomenim în cîrc şi cu fotoreporterul.
n v leşte cireada comunal .
„Bang!”
Spre surprinderea mea, nu-s decît doctorul Hannibal Certega şi
Tigaia doctorului Bil m pocneşte în cap. Noroc c -i de
fotoreporterul Sic Finichi.
aluminiu. Tigaia. Constat asta, judecînd dup cucuiul pe care-l
Bil poart în mîn o tigaie imens , iar Finichi, trepiedul posed în fund. Modelat perfect dup conturul tigvei mele.
„Linhoff”-ului.
„Aoleu!”
Madam Nachtigal îşi întoarce încet capul spre ei. Apoi d
În scris, nu se poate reda efectul sonor, chiar muzical, al
comanda:
expresiei de mai sus. Pentru c este emis pe patru voci.
- Desp r i i-i! Ajunge! Au început s m plictiseasc !
Membrii grupului cantabil: Conan, Bil , Bigam şi Lucky.
Fiind vorba de-o porunc adresat tuturor celor de fa , îmi dau
Sic Finichi ne otînjise peste picioare cu trepiedul. Iar satanica
seama c-a sosit clipa s -mi manifest şi eu posibilit ile.
unealt , spre nefericirea noastr , nu era fabricat tot din
Sprintez spre cordon. Cu-o mîn îmi in de pantalonii, cu aluminiu.
cealalt smulg frînghia de pe mîna solistului. F r s -şi întoarc Cu urloaiele zobite, încropim o b tut sau o „ca la Breaza” , ))
privirea, Bigam îmi administreaz o bleand magistral . vrednic de cel mai mare premiu interjude ean. În ciuda
Vrînd nevrînd, îmi d o fantastic mîn de ajutor. M învîrtesc op ielilor noastre, durerea insist .

Lucky, v zîndu-se omis din competi ie, consider c -i timpul trepiedul fotoreporterului. Tigaia, aluminiu ce s -i faci, cedeaz
s-o întind . Dar uit c -i solist. Şi înc , de muzic pop. Ceea resemnat , devenind extraplat . Îns cu trepiedul e mai greu.
ce-l determin pe doctorul Bil , care sesizeaz inten iile Se înc p îneaz . Deşi i s-au desf cut picioarele, totuşi ine
guristului, s -i ard una în cap, din voleu, cu tigaia care r sun strîns, între ele, c p îna guristului. Bine c şi-a pierdut vocea. ((
sec „pop!”. Cine ştie ce-ar mai fi n scocit în materie de muzic pop.
Solistul se ine cu mîna de cap, emi înd un do diez, de sus, Amu irea lui aduce linişte în odaie.
rarisim. Nu mi s-a întîmplat, de prea multe ori, s-aud un glas Gilly îşi priveşte încremenit idolul. Acesta tace în continuare.
atît de percutant şi obstinat. Şi ce volum are b iatul!
S ltîndu-m uşurel peste doctorul Bil – cu v dit inten ie de
Din dor de r zbunare, se repede cu pumnii întinşi c tre a-l cru a -, privesc minunat la opera ia de ecarisaj pe care o
doctorul Hannibal. Finichi îl intercepteaz . Tot cu trepiedul. întreprinde doamna Nachtigal.
Lucky urc c-o octav . Acuma sun a bocet de jale. De un
„doloroso” perfect interpretat. Ce mai calea-valea, femeie îndemînatic , priceput la toate.
Lucrurile se încurc . Dup ce-mi arunc un zîmbet ştrengar, demonteaz instala ia

fotoreporterului de pe craniul lui Lucky, arunc trepiedul la
Cred c acesta-i motivul care o oblig pe madam Nachtigal
picioarele patului şi-l poart pe solist în bra e, ca pe-un copil,
s -şi asume r spunderea execut rii opera iei „desp r ire” pe
drept la şifonier. Îl închide în untru, f r s mai r suceasc
care ne-o poruncise şi pe care nu fusesem în stare s-o ducem
mînerul. Solistul, bucuros de solu ie, trage dup sine uşile.
la cap t.
Dintr-un picior bine plasat, îl expediaz pe Finichi tocmai sub
Dup ce-i trage o palm zdrav n actri ei, care nu-nceta s
fundul patului, în cel mai îndep rtat punct al orizontului. Dup
urle, lipind-o de perete, p trunde în odaie, cu paşi rari şi len i.
care împinge trepiedul în aceeaşi direc ie. Doar apar inea
Din patru blende, ne risipeşte pe to i în patru puncte cardinale. fotoreporterului.
Împreun cu doctorul Hannibal nimeresc direct în pat. Bigam şi
Dar Bigam şi cu Mogam nu se astîmp r . V zîndu-l pe Lucky la
Mogam aterizeaz lîng şifonier.
ad post, în şifonierul lîng care ajunseser şi ei, se for eaz s ))
Lucky se îmbr işeaz afectuos cu Finichi, dup care se aşaz deschid uşile. Din untru, Lucky întreprinde aceeaşi opera ie,
agale pe tigaia lui Bil , neuitînd s -şi monteze, pe cap, dar invers.

Coana Mari a nu se gr beşte. Zîmbind în continuare, tot corcoleşti pe netrebnicul t u de gurist. D -l afar în brînci, c
ş galnic, m înşfac de br cinari şi-mi desf şoar , rotindu-m sta nu-i b rbat, ci baleg ...
ca pe-o sfîrleaz , cordonul ce-mi asigura suspensia, atît de
Gilly tace. Şi plînge. Halal g in de aur! Uite pentru cine ne-am
precar acum cîtva timp, a pantalonilor.
pus noi, atî ia b rba i, vie ile în primejdie. Ce idee şi pe n rozii ((
Degeaba încerc s m împotrivesc. Nu se poate lupta împotriva de Flintaşi! Nu puteau s g seasc alt schem de reabilitare
naturii. moral ? Dar la ce s te aştep i de la ei... dac atîta îi ajut capul.
Domolind, cu ging şie, printr-o simpl ap sare, neastîmp rul

frenetic la fra ilor Flintaş, îi leag , strîns laolalt , cu cordonul 28. „NOAPTEA” JUDECĂŢII DE APOI
ce-mi apar inuse pîn acum cîteva clipe.
Adînc zdruncinat (atît psihic, cît şi fizic), m îndrept, tremurînd

Satisf cut de rezultatele ob inute atît de rapid, coana Mari a se din toate m dularele şi cu nervii întinşi la uscat pe funie, c tre
întoarce spre noi (adic spre mine şi spre Bil ) şi ne explic odaia mea. Slav Domnului c nu-i departe. Doar vreo şase,
fazele urm toare: şapte metri.
- Duce i-v în od ile voastre, obloji i-v şi încerca i s v M doare groaznic acoperişul capului. Oricît o fi aluminiul de
odihni i. Nu-i de voi o treab ca asta. Iar tu, Bil , ia- i şi tigaia. moale, easta mea (mai mult ca sigur) n-a fost calculat pentru
Alt dat s nu-mi mai vii cu dintr- stea. Tingirea de aram -i impacturi de acest soi. M doare şi stomacul. Din pricina
mult mai sigur . dezm ului culinar, oferit atît de generos de madam Nachtigal.
Dup ce ne d m jos din pat, aştept m ca madam Nachtigal s M dor şi urloaiele, otînjite de afurisitul la de trepied al
p r seasc odaia. Dar amazoana ne îmboldeşte energic: fotoreporterului.
- Haide i, roiul! Totul m doare, inclusiv sufletul. Nu m pot împ ca, cîtuşi de
pu in, cu desf şurarea şuie a evenimentelor de la Posada. Oaz
Trecem pragul, nu mai înainte de-a o auzi pe coana Mari a dînd
ultimele dispozi ii lui Gilly:
de linişte? Hai c -mi vine s rîd. Unde eşti, tanti Rali o, s
consta i ce înseamn a fi scriitor! Vroiai s colabor m. P i, de ce
))
- D -i afar din odaie pe Lucky şi pe Finichi. S nu te prind c -l nu te afli aici, s te bucuri de toate drepturile de autor? Tigaie,

trepied, desconsiderare, înc lcarea regimului alimentar etc., etc. turat, îmi d de-n eles c ventilatoarele naturii au intrat în
ac iune. Deci, total general (pîn acum) fulgere, tr snete, ploaie
Cred c -i trecut de zece (22.00 h). Dup ce m îmb iez rapid,
şi grindin . Ce ne mai lipseşte? Diluviul!
frotîndu-m violent cu buretele de baie, m culc uşurel pe pat.
Uşurel, pentru c exist proteste din anumite p r i. În sfîrşit, Dar uite c avem şi diluviu. Apa începe s p trund în odaie, pe ((
iat şi prima dat , cînd simt dulcea a relaxului, din clipa sub fereastra balconului. M scol precipitat, adun covorul şi-l
nenorocit a debarc rii mele la pensiunea coanei Mari a. îndes lîng perete. Fiind absorbant, este obligat s sug apa.
Iluzii deşarte. Covorul coanei Mari a e din plastic. Deci, în
Sting toate luminile. M dor şi ochii, de cîte am v zut în ultimul
concluzie, nu absoarbe nimic. Decît, cel mult, praful.
timp. Ochii, zice-se, ar fi oglinda sufletului (de la tanti Rali a
citire). Dar, şi în deplina bezn ce s-a aşternut în odaie, tot m Tr sneşte. Chiar lîng vil . Atît de puternic, încît m arunc iute
dor. Sclipiri violete, g lbui, roşietice, alb strui îmi r nesc retina. în pat, aşa cum f ceam pe vremea cînd nu dep şisem şase ani.
Hipertensiunea mea arterial începe s -şi fac de cap. Plus
Cînd tr sneşte a doua oar , m acop r cu plapuma.
c -mi bubuie şi urechile. Tot din pricina tensiunii.
Dar nu-i chiar aşa. Spre binele meu şi-al familiei mele. Sînt
fulgere autentice. Privesc în direc ia ferestrei. Bolta cerului Se dezl n uie o vijelie s lbatic , bezmetic . Vîntul preseaz
începe s ard . Bubuiturile tr snetelor se apropie vertiginos. M asupra ferestrei, gata s-o plieze. Uşa, fereastra, acoperişul,
rog, trebuie s se dezl n uie şi-o furtun , ca s fie spectacolul podeau încep s tremure. Tremur cl direa. Tremur şi eu. Nu
complet. pentru c mi-ar fi fric . Ci din pricina tensiunii nervoase.
Nu trec nici cinci minute şi cineva se apuc s bat darabana în Cred c to i clien ii doamnei Nachtigal se întrec în dîrdîituri.
acoperişul vilei. Începe s plou . B t ile se înte esc, f cînd s Dar, pentru a doua oar , m înşel.
trepideze fiecare igl în parte. Nu-i nevoie s m declar Cineva n-are reac ii omeneşti la declanşarea stihiei de-afar ,
meteorolog, pentru a putea declara c avem de-a face cu-o c ci aud izbucnind, pe undeva pe-aproape, ritmurile unui
grindin . Greloanele, c aşa le-au botezat specialiştii de la rock-and-roll. Precis c nebunul de Lucky, evadat din dulapul
prognoza improbabil a vremii, apreciind dup intensitatea
loviturilor, trebuie s dep şeasc m rimea oului de porumbel.
actri ei, şi-a pornit „Grundig”-ul. ))
Emo iile, como iile şi toate celelalte sînt în stare s genereze
Vîjîitul sinistru şi lugubru, ce r zbate de afar , din ce în ce mai cele mai aiurite idei. De pild , ideea asta dement de-a asculta

muzic în plin furtun . Dealtfel, se ştie c Bach, la fel ca şi predecesorii s i, Vivaldi sau
Corelli, posed neb nuite efecte tranchilizante. Exist chiar
Pe m sur ce urgia de-afar creşte în intensitate, amenin înd s
pensionate pentru „glume i” care ofer audi ii colective (de trei
demoleze mun ii Posadei, s potopeasc v ile şi v ioagele
Prahovei, în aceeaşi m sur guristul m reşte volumul sunetului.
ori pe zi: diminea a, la prînz şi seara, cîte 30 de minute de ((
preclasici), ob inînd rezultate spectaculoase. Dup o cur de
cî iva ani, numai, „glume ii” pot fi trimişi, f r riscuri, în sînul
Nu mai sînt în stare s rabd. M reped pe coridor şi-alerg în familiilor care, îns , sînt consiliate s -şi procure (pentru orice
direc ia od ii lui Lucky-Lucky. eventualitate) un electrofon şi-o discotec adecvat .
Magnetofonul, îns , nu func ioneaz în camera guristului. Am o

ureche muzical , îndeajuns de calificat , pentru a-mi da seama Ap s pe clan a uşii, în speran a c Siegfried Gaterek nu a avut şi
dac un sunet îşi are sursa în stînga sau în dreapta mea. ideea de-a se z vorî în odaie. Mai ales p-o vreme ca asta.
Indiferent cu care din urechi func ionez. Voce n-am, c ci cînt ca
Uşa se deschide lent, ca într-un film de Hitchcock. Nu numai c
un buhai, dar în ce priveşte urechea, in s v asigur c poate fi
era neîncuiat , dar fusese l sat chiar pu in întredeschis , ca şi
asimilat cu-o ureche absolut . Este capabil , adic , s
cum inginerul ar fi aşteptat un oaspete.
identifice orice not din gamele general utilizate. Iar în cazul de
fa , poate stabili cu-o precizie de 1%, în plus sau în minus, c Dovada cea mai limpede a acestei inten ii e faptul c odaia este
persoana insensibil la manifest rile turbate ale naturii nu-i luminat „à giorno”, avînd aprinse toate luminile posibile.
nimeni alta decît inginerul Siegfried Gaterek.
Cu spatele la uş , tol nit în fotoliu, inginerul Gaterek ascult cu
Ce-i drept, am mai avut prilejul s -l aud demonstrîndu-şi capul aplecat pe um r
propensiunea fa de muzic . Dar atunci cînta el (înfior tor de
Îmi anun prezen a, strigînd încet:
fals şi pe de l turi) o variant proprie a cunoscutului şlag r
„Yelow submarine”. Dar pîn acolo, încît s -mprumute - Domnule inginer!...
magnetofonul guristului, cu care nici nu se afl în rela ii prea Mi se r spunde:
bune, nu mi-l pot închipui pe domnul Zighi.
- Nobody hear...
))
La vîrsta lui, ar fi mult mai recomandabil s se resemneze cu
Dar nu-i glasul binecunoscut al lui Gaterek, ci al solistului
Bach.

melodiei cu titlul de mai sus. Care, f r s in cont de sosirea Pe m su . Lîng magnetofon, se afl un bilet. Îl citesc de la
subsemnatului, continu netulburat recitarea textului de baz : distan , ştiind c nu-i permis s m-ating de vreun element din
„Nu-i nimeni aici, nimeni care s te-aştepte, dragul meu, preajma unui om asasinat, C ci, miroase de la o poşt c
nimeni care s - i spun adev rul despre dragostea noastr inginerul, aşa cum se şi temuse, fusese lichidat. Biletul îmi este ((
uitat !...”. adresat.
P şesc în vîrful picioarelor, pentru a nu deranja extazul St scris, cu litere mari, caligrafiate distinct: „Domnule Conan,
ascult torului. dac vrei s nu m dezam geşti, ascult banda pîn la cap t. Ai
cafea fierbinte în termos, iar în noptiera mea, colec ia de
Ajung în fa a fotoliului. Gaterek st cu ochii închişi. De-aia nu
coniacuri. Î i recomand, totuşi, „Hennessy”-ul. Pe curînd, al
mi-a r spuns, fiindc a adormit. Doarme dus. E şi firesc, dup
matale sincer pre uitor, ing. S. Gaterek.”
emo iile unei zile atît de suprasaturat de evenimente
neobişnuite.
Îl bat uşurel pe um r. Zighi, în loc s se trezeasc , se tol neşte Se impun dou concluzii. Inginerul ştia c va fi asasinat. Asta-i
alene, proptindu-se cu capul în butonul de oprire al una la mîn . Iar, dou la mîn , asasinul n-a observat, pesemne
magnetofonului. de emo ie, biletul.
Deodat , se las o t cere cumplit . Numai în odaie, pentru c , O n prasnic rafal de vînt deschide fereastra. Vijelia se
afar , furtuna îşi face de cap. n pusteşte în odaie, m tur totul de pe m su şi noptier ,
flutur disperat perdelele, dup care se retrage tot atît de
Grijuliu, v zînd cît de adînc doarme inginerul, îl ridic şi-l repun
neaşteptat dup cum d duse n val în untru. Nu îns , mai
în drepturile sale. Dar n-am mai v zut pe cineva care s doarm
înainte de-a lua pe aripile ei biletul ce mi-l l sase inginerul.
ner suflînd. În afar de asta, inginerul mi se pare cam rece.
Cam rece şi cam eap n. Se impune, deci, s dau alarma. M reped pe coridor şi încep s
urlu:
Simt c -n epenesc şi eu.
- Doctore! Coan Mari o! Sic ! Bigam! Mogam! Gilly! S ri i!
C ci îmi dau seama, avînd oarecari cunoştin e medicale, c
inginerul Siegfried Gaterek este ni el mort.
Veni i imediat sus!... Nu mai sta i! A murit inginerul!...
))
Deşi uitasem s -l mobilizez, primul care-şi face apari ia este

guristul. Lucky-Lucky. Dup el, incredibil de repede, îşi arat Deodat , ca şi cum n-ar fi auzit strig tele mele de alarm , cu
mutrele to i ceilal i solicita i. care prilej anun asem repauzarea inginerului, pornesc s urle şi
s r cneasc în cor. E un fel de-a zice, în cor. Pentru c nimeni
R mîn cu gura c scat . Toat menajeria e-mbr cat . Înseamn
c nimeni nu dormea la ora aceea. De ce? Pîn şi Gilly, pe care
nu ine s fie în acord (de ter sau chint ). ((
mai înainte o v zusem în c maş de noapte, acum e într-un - Ce s-a întîmplat? De ce ne scoli în toiul nop ii? i-ai pierdut
taior de var . min ile, dom’le Conan? (asta-i Mari a) Ce ca i aici, în fa a od ii
lui nea Zighi? (Gilly) A murit inginerul? (Lucky) Eşti sigur,
Sic Finichi soseşte cu aparatul de fotografiat în bandulier .
maestrule? (fra ii Flintaş) Cine l-a ajutat s moar ? (Finichi,
Doctorul Hannibal, probabil urmînd indica iile de adineaori ale singurul la zi cu problema) Trebuie s -l v d, poate nu-i decît
doamnei Nachtigal, agit în mîna dreapt un satîr de buc t rie. un leşin! (Doctorul Hannibal)
Ceilal i mi se par îmbr ca i normal, dar de zi. Uluit de manifesta ia declanşat prin declara iile mele, nu ştiu
Chiar şi coana Mari a, cu ochii cît cepele, tremurînd toat , are ce s r spund. Prea multe întreb ri, pentru un singur r spuns
pe ea o rochie de rigoare. posibil.
Afar se înte eşte furtuna. Vîntul sufl s lbatic, f cînd s Madam Nachtigal, ca întotdeauna, vrea s preia ini iativa:
vibreze geamurile. Ploaia curge cu g leata, ca şi cum o întreag - S -l vedem! Nu cred c -i mort! Nu se poate! Are chei a la
armat de pompieri ne-ar ataca cu furtunele de incendiu. Din el?...
dou în dou secunde, fulger orbitor. Iar din cînd în cînd,
Gilly se adreseaz guristului:
pentru atmosfer , bubuiesc nişte tr snete de pomin .
- Ce stai de lemn, haidem în untru. Mamari a are dreptate.
Dac m-ar atinge cineva, precis c s-ar produce o desc rcare
Dac i-a şterpelit chei a?
electric de aceeaşi intensitate. Sînt atît de încordat, încît abia
îmi supraveghez inuta. Probabil c ar t atît de îngrozitor, A sosit momentul s ac ionez conform prevederilor legii.
bî îind din toate m dularele, încît observ c sînt privit cu
M pro pesc înaintea uşii inginerului, dup ce am grij s-o
osebit aten ie, ba chiar şi cu suspiciune, de membrii
colectivului de la Posada.
închid. Apoi rostesc clar, ca s fiu bine în eles: ))
- Nimeni n-are voie s intre în camera mortului. Inginerul
Stau aduna i gr mad .

Gaterek n-a murit de moarte natural . A fost asasinat. Iar unde voia i s v duce i?...
asasinul se afl printre noi. Adic , printre voi!...
Gilly, care pare s fi devenit aliata de n dejde a Mamari ei,
To i fac un pas înainte. rosteşte r spicat, adresîndu-se colectivului:
Mari a Nachtigal, în calitate de amfitrioan , doi paşi. - Fra ilor, s nu-nghi im figura scriitorului, nu ine! Are cheia la
((
el. Oricînd poate intra la nea Zighi. Îl aştept m aici, pîn se
- Care noi, nefericitule? P i, nu t lic ai fost în camera bietului
îmbrac !
Zighi?
Bine c-a pomenit de cheia respectiv . Uitasem s-o scot din
Fac un pas înapoi. Drept care, m lipesc de uşa inginerului. Abia
broasc . O iau, o vîr în buzunarul pijamalei şi pornesc, p şind
acum îmi dau seama c-am uitat s r sucesc cheia în broasc ,
demn, spre odaia mea.
c ci uşa e gata s se deschid .
M îmbrac la repezeal , iar peste cîteva secunde sînt iar şi pe
R cnesc autoritar:
coridor.
- Toat lumea s se retrag în living-room. Trebuie s anun m
Nu m-aşteptam s fiu primit cu ova ii. Dar nici cu-atîta evident
organele de Mili ie.
ur . Nu chiar general , deoarece Finichi, Bigam şi Mogam par
Apoi m întorc cu spatele la ei, închid uşa cu cheia şi vreau s ceva mai pu in agresivi.
m îndrept spre odaia mea.
Îi invit cu glas autoritar:
Îns , nimeni nu se mişc din loc.
- S mergem jos, în living-room.
- Sînte i surzi? Nu v-am spus s v-aduna i în living-room?
Cortegiul, tot cu madam Nachtigal în frunte, porneşte spre
Mari a Nachtigal m întreab mieroas : destina ia indicat .
- Dar matale unde te duci, iubi elule? Coborîm sc rile în grup, p şind ca dup mort. Asta în ciuda
- În odaie, la mine. faptului c mortul r mînea de unul singur, în ultimul s u somn.
- De ce? – insist scumpa mea gazd . ))

- Nu vede i c -s singurul în pijama?... Trebuie s m -mbrac şi În living-room, bate vîntul ca-n tundr . Etanşeitatea
eu. Nu se cade s distonez. V d c v-a i îmbr cat de oraş... Sau, geamlîcului las mult de dorit. Mari a aprinde luminile.

Menajeria se înghesuie în jurul mesei, aceeaşi unde servise faimoasele comunicate ale Institutului meteorologic, cînd se
faimosul prînz de gal , şi se aşaz zgomotos pe scaune. anun : „cer variabil, vremea în ameliorare...”.
Deoarece eu sînt cel care conduce opera iile, ocup locul de Izbutesc s disting „OZN”-ul fra ilor Flintaş. Ciudat! N-aş fi
onoare, cel din capul mesei. crezut c -i vehicul-amfibie. Zgîl îit de puhoaie, înoat cufundat ((
Sînt impresionat. Nimeni nu pare s -l plîng pe inginerul în ap pîn deasupra ro ilor. M trece un fior de groaz . Unde-i
Gaterek. Nim nui nu-i l crimeaz ochii. To i se aşteapt s iau bombi a mea? Nu se vede nic ieri. Ba da. Slav Domnului! Iat -i
portbagajul. Restul este... submarin. Noroc c-am parcat-o între
cuvîntul. Ceea ce şi fac:
cei doi brazi, de lîng gardul împrejmuitor. Altminteri trebuia
- Cum proced m ca s anun m organele de Mili ie? Cine se s-o caut pe decindea Prahovei.
duce?
Doctorul Hannibal are dreptate. Sîntem, cel pu in deocamdat ,
Rumoare. sechestra i în vila de la Posada.
Doctorul Hannibal bate cu satîrul în mas . Îmi reocup locul din capul mesei. Probabil c ar t destul de
- Linişte! Ia spune-ne, domnule Conan, crezi c -i posibil, mai preocupat, de vreme ce disting zîmbetele strîmbe pe chipurile
înainte de-a se potoli vijelia şi potopul de-afar , s putem unora dintre membrii menajeriei.
coborî pîn în sat? Dumneata te-ai încumeta? Ei, dac -i aşa, las c v înv eu minte.
- Sigur c nu! C n-oi fi nebun s v las singuri cu inginerul. Mi se ofer posibilitatea, de ast dat pe viu, nu în scris, s -mi
Asta ar mai trebui. Ştiu c v intereseaz chei a!... dovedesc multiplele mele calit i de investigator privat. Am cea
Din nou rumoare. mai bun ocazie de-a m face folositor organelor de anchet ,
pîn la sosirea acestora.
Dar nu indignarea îi determin s vocifereze în surdin . Ci
faptul c le-am demascat inten iile. - Deoarece nu pot îng dui nim nui s se retrag în odaia sa,
fiind obliga i s r mînem aici, împreun , chiar pentru simplul
Aşteptînd s se linişteasc spiritele, m îndrept spre geamlîcul
motiv c ne suspect m reciproc, v propun un joc interesant.
dinspre teras . La lumina fulgerelor, încerc s v d care-i
Garantez c nu ne vom plictisi. Se cheam „de-a puia-gaia”.
))
situa ia de-afar .
Gaia, adic asasinul, iar puii, nevinova ii mei colocatari care vor
Urgia lui Dumnezeu. Plou cu g leata. Tun şi bubuie ca-n reuşi s dovedeasc neparticiparea lor la acest oribil omor. Nu-i

aşa c v pasioneaz ? - Frumos ne-ar sta, cu mortul în cas , s ne punem pe

înfulecat. Ruşine! Mie, unul, mi-ar r mîne mîncarea în gît. Şi, ca
În zadar m str duiesc s disting pe chipul distinşilor mei
s v linişti i, afla i c -n c mar nu se afl nici urm de produs
ascult tori vreun simptom de nelinişte. Arat to i ca nişte
gînditori de piatr .
alimentar. ((
Chipurile participan ilor la şedin se crispeaz . Gînditorii de
M salveaz madam Nachtigal. Se preface încîntat de
piatr sufer . De foame. Pentru c , într-adev r, eu ştiu precis c
propunere, exclamînd:
la prînz n-au avut ce b ga în gur . M rog, nu din vina mea.
- S ne juc m, dom’le Conan. Tot sîntem în noaptea judec ii
Totuşi, cuprins de remuşc ri, îl întreb pe doctorul Bil :
de apoi!
- N-ar fi posibil s prepar m nişte cafele? Dar nu din cele cu
zeam de bai , cum ni s-au servit la prînzul de gal . Nişte
29. APOCALIPSA SFÎNTULUI... CONAN!
cafele cinstite, f r preten ii.
Cînd aude c -l acuz de-a fi fiert cafele cu zeam de bai , Bil

- O fi ea noaptea judec ii de apoi, dup cum spune coana Certega aproape c r cneşte:
Mari a, dar nici aşa s n-o lu m! – porneşte s vorbeasc Sic
- Mari a mi le-a comandat aşa. Mi-a spus s fac „cafele pentru
Finichi. Pîn şi-n biblie, aşa mi se pare, st scris c , înainte de
musafiri”! Nu-i aşa, coan Mari o?
r stignirea lui Christos, s-a servit o cin . Sper c-a i auzit de ea.
„Cina cea de tain ”! Ast zi n-am prînzit. Şi-mi sufl cineva la - Sigur c nu-i aşa! Min i! La urma urmei, ce i-ai fi închipuit?
ureche c n-am fost singurul. Iar de cinat, nici pomeneal . Doar S dau cafea din import mocofanilor, dup cîte bun t uri am
şti i prea bine ce anume ne-a împiedicat. b gat în ei? Ce, m-a i cîştigat la belciuge?
Nu m bag în vorb , deoarece m consider privat de autoritate Încerc s aplanez diferendul:
moral . Mai ales dup cele „gustate” la coana Mari a în odaie. - Domnule doctor, n-are nici un rost, în asemenea momente, s
Aia, mai zic şi eu „Cina de tain ”! Şi cin zdrav n , şi-n mare ne cert m. Îmi cer scuze c-am semnalat calitatea echivoc a
tain ! cafelei de la primirea domnişoarei Gilly. Avem sau n-avem ))
Îns doctorul Hannibal îşi asum riscul s l mureasc penibila cafea?
insinuare a fotoreporterului:

- Avem! Un kilogram, rîşnit , de 10,30 lei suta de grame şi f r semnifica ii.

dou kile, nerîşnit , din cea de 8,30 suta. Dar n-am s m apuc Ceilal i doi observ ping-pong-ul privirilor noastre, drept care
acu s macin cafea. Ast -sear , adic în noaptea asta, o s ne
declanşeaz instantaneu un chinuitor schimb de ochiade.
desf t m cu cafea superioar .
Aproape imposibil de urm rit.
((
Accept propunerea, dar îl opresc din drum pe domnul Bil care
Numai sosirea delega iei, trimis dup aragaz, reuşeşte s
pornise în direc ia buc t riei:
restabileasc echilibrul anterior. Şi coana Mari a, şi actri a, şi
- Doctore drag , n-ai s te superi, dar am s te rog s aduci Lucky, constatînd c se însp imîntaser degeaba, r sufl
aici aragazul. Au s te ajute fra ii Flintaş şi domnul Finichi. Ne uşura i.
vei prepara cafeaua la fa a locului. Ştii, în felul acesta elimin m
Întreb curios:
orice posibilitate de suspiciune. N-am vrea s ne pomenim
mor i, dintr-o intoxicare cu cafea. S-au mai întîmplat asemenea - Nu ave i impresia c-a i z bovit prea mult în buc t rie?
cazuri. Cred c n-ai nimic împotriv , nu-i aşa?
Sup rat, mai mult ca sigur din cauza efortului depus, şi
Dup ce r mîne intuit locului, doctorul Bil se-nvoieşte, nicidecum datorit avalanşei de suspiciuni ce se n pusteşte
printr-un semn f cut cu capul, şi porneşte s-aduc aragazul. Îl asupra lui, doctorul Bil îmi r spunde oarecum agresiv:
înso esc Bigam, Mogam şi Sic Finichi.
- Uite ce-i, domnule Conan, aş vrea s te v d demontînd
butelia, eliberînd maşina de g tit de toate crati ele şi oalele,
Aştept m cu to ii sosirea delega iei. Ce-ar fi s ne fac figura şi c utînd cafeaua prin toate rafturile, c rînd aici întreg
s se duc la inginer în camer , s -i fure chei a? Nu pot crede calabalîcul, şi toate astea în mai pu in de o jum tate de ceas.
aşa ceva. Nu ştiu de ce, dar parc am oleac de încredere în i-este uşor s judeci stînd în fotoliu. De ce n-ai venit cu noi,
fra ii Flintaş. Ba chiar şi-n fotoreporter. Mai ales dup s vezi ce facem?
întîmplarea din camera actri ei, cînd încercau s-o reeduce la
Examinez chipurile membrilor delega iei. Sc ldate de
locul de munc .
n duşeal , m privesc contrariate. Într-adev r, avuseser ceva
Dragii mei colocatari încep s se fr mînte pe scaune. Pesemne de transportat. Uitasem c aragazul, cu cinci sau şase ochiuri, ))
c -i chinuie şi pe ei aceeaşi problem . Mari a se uit la mine, trebuia s cînt reasc peste suta de kile. Plus butelia, ceasul de
cu-o privire plin de semnifica ii. Îi întorc privirea impasibil, reglare, cheia de montat, o g leat cu ap , ibricele, borcanul cu

cafea, plus ceştile (opt la num r). - Tocmai la asta m gîndeam şi eu! – r spund dup o mic
pauz , pentru a înt ri efectul adormitoarei mele declara ii. Cred
Consider îns c nu-i cazul, în asemenea momente de tensiune,
c toat lumea-i de acord s -ncepem! Nu? Doar şti i cum e
s -mi fac autocritic , fie ea chiar şi formal . Autoritatea mea nu
trebuie s sufere cîtuşi de pu in. Altminteri, mi se urc to i în
jocul!... ((
cap. Doctorul Hannibal are rezerve, deoarece îşi manifest o
curiozitate cu totul nepotrivit :
- Atunci, fii amabil şi organizeaz nişte cafele, pe plan local.
- Ar trebui ca, mai întîi, s ne explica i regulile jocului... Eu,
Mari a îmi sare în ajutor:
unul, n-am auzit de bazaconia asta: „de-a puia-gaia”...
- Haide, Bil , nu mai arde gazul de poman . Ne-apuc
Nenorocirea este c nici eu nu-l mai in minte. Dar cum s
diminea a, pîn cînd te hot r şti o dat . Mor dup o cafea şi-o
recunosc, atîta vreme cît inten ionez s conduc aceast anchet
igar . Chiar, te rog, d -mi trabucele din bufet.
camuflat sub numele de joc?
În disperare de cauz , m hot r sc s blufez:

Atmosfera este destul de înc rcat . Şi-afar , unde vijelia
- Drag domnule doctor, binecunoscutele reguli vor fi, într-o
continu s -şi fac de cap, şi-n living-room.
oarecare m sur , uşor modificate... în scopul unei maxime
Sorbim to i cafeaua amar şi tare, tr gînd ca dispera ii din simplific ri. Subsemnatul are s pun o serie de întreb ri,
ig rile jil vite. Trabucul doamnei Nachtigal ne înv luie într-un ac ionînd de partea puilor, iar dumneavoastr ve i binevoi s
smog irespirabil. Ne resemn m s tuşim discret, doar, doar s-o r spunde i...
îndura de noi. Îns coana Mari a intensific tirajul.
- Ac ionînd de partea cui?... A asasinului?...
Maşina de g tit, cu toate ochiurile aprinse, se afl lîng mas , la
Nu-i prost doctorul Bil !
îndemîna doctorului Hannibal. Ibricele, umplute iar şi cu ap ,
aşteapt s dea în clocot. - Nici chiar aşa s n-o lu m! Eu fac pe investigatorul, iar
dumneavoastr face i pe asasinii... învinui i pe nedrept,
- Cînd începem s ne juc m, nene maestrule? – întreab Finichi.
bineîn eles, fapt pentru care, în r spunsurile furnizate, ve i ))
Adîncit în studiul a tot soiul de ipoteze, uitasem de joaca încerca s v ap ra i...
f g duit .

- Şi dac nu exist nici un asasin? M uit insistent la doctorul Hannibal Certega.
- P i, tocmai asta vrem s afl m! Poate c r posatul s-a Dar doctorul îmi ocoleşte privirea. Nu m las dus, aşa c -l
asasinat singur. Deşi nu-mi vine a crede... întreb direct:
Madam Nachtigal se enerveaz , explodînd intempestiv: - La ce or ai fost în camera inginerului, domnule doctor?
((
- D -i drumul o dat , dom’le Conan, şi nu ne mai bate la cap - N-aş putea preciza... Dar am stat la taclale vreo jum tate de
cu ce crezi sau nu crezi t lic ... Ne apuc somnul de atîta ceas. Nu mi-a spus nimic de cafea. M mir c-a rugat-o pe
boscorodeal ! Mari a. Tot aşa cum m mir faptul c dînsa are cunoştin de
vizita mea. Cu atît mai mult cu cît discutasem despre ea. Nu-i
exclus s fi ascultat la uş , dup cum îi st în obicei...
- Atunci, coan Mari o, ca s n-adormi pe scaun, încep cu
matale. Cînd l-ai v zut pe inginer ultima oar ? La ce or ?... Mari a Nachtigal parcurge, într-un timp record, toate culorile
curcubeului. Dac nu se descarc vorbind, am convingerea c
Madam Nachtigal ezit cîteva secunde, apoi declar bîiguind:
va exploda ca un cazan sub presiune. Spre satisfac ia general ,
- Cînd am venit s te iau de la el, din odaie!... îns , vorbeşte:
Ştiu c minte, deoarece, înc de cînd b usem cafeaua servit de - M garule! Ştiam c-o s vorbi i despre mine şi f r s mai fiu
Gaterek, m bîntuise un gînd tulbure. E cazul s -l limpezesc: silit s-ascult pe la uşi. O via întreag m-a i bîrfit... De ce nu
- Domnule doctor, i-ai preparat cafea la termos r posatului i-ai spus c l-ai ciripit la Mili ie? Ai? Doar cunosc denun ul pe
dumitale frate? care l-ai expediat autorit ilor economice, turnîndu- i propriul
frate...
- Sigur c nu!
Doctorul Hannibal amu eşte pentru o clip . Apoi îşi d drumul:
Mari a Nachtigal sare ca ars de pe scaun, apoi se aşaz la loc,
atît de ferm, încît scaunul scrîşneşte din toate m dularele. Dup - Ei, nu mai vorbi! Parc n-am fi ticluit amîndoi textul
care m rturiseşte: memoriului. Doar tu mi-ai spus c trebuie s -l d m în gît pe
- Uitasem de cafea... Eu i-am fiert un ibric de cafea... M

Zighi. Nu-i aşa? ))
rugase, spunîndu-mi c nu vrea s -l deranjeze pe Bil ... Mai Madam Nachtigal se închide într-o t cere r u prevestitoare.
ales c , pîn atunci, st tuser împreun de vorb .

Rapid, conformîndu-m procedeelor mele, îndelung verificate, amator din pensiunea noastr . C , slav Domnului, sînt destui...
decid s atac din flanc. Deci, m adresez fotoreporterului:
Notez în minte destina ia chei ei, dup care îl interoghez pe
- Domnule Sic , dumneata cînd l-ai v zut pe inginer? Bigam, c tot e mai greu la pricepeal :
- Imediat dup înc ierarea din odaia domnişoarei Gilly... - Ce f cea i în camera inginerului?
((
- Te-a chemat dînsul? Bigam se uit întreb tor la Mogam. Mogam îl priveşte
încurajator pe fr tîne-s u. Ceea ce-l determin pe acesta s
- Bineîn eles! Dar a trebuit s aştept cîtva timp, pîn s se
demareze fulger tor:
elibereze terenul. Avea musafiri...
- Nene maestrule, t lic ne ştii cine sîntem şi cîte parale facem.
- Pe cine?
De cînd ne-ai prelucrat, am mai stat pe gînduri. S nu- i
- Fra ii Flintaş. Bigam şi Mogam... închipui c sîntem atît de reduşi, încît s - i lu m de bune toate
- Şi ce-avea s - i comunice inginerul Gaterek? cîte ni le-ai îndrugat. O parte din cele discutate, îns , m-am
învoit cu Mog s-o punem în practic . Ce mai calea-valea,
- Nimic. Mi-a predat chei a pe care o purta la gît. Dealtfel, eram
ne-am hot rît s -i m rturisim domnului inginer, fie-i rîna
omul lui de încredere. Acum pot s m rturisesc...
uşoar , c nu sîntem chiar nişte fiare. La urma urmei, sîntem
Mari a Nachtigal nu se mai poate ab ine: înc tineri şi mai avem vreme s ne încropim şi noi o via mai
- N pîrc !... Ai furat-o!... ac t rii. Aşa c i-am vorbit despre planurile domnişoarei Gilly,
aşa cum bine am f cut c v-am informat şi pe matale. I-am
- Ba dimpotriv , mi-a dat-o ca s nu i-o furi matale. Z u c aşa
dezv luit c-a vrut s ne angajeze pe post de gangsteri, ca-n
mi-a spus... Ba mai mult, m-a rugat ca, în cazul cînd se va
„Incoruptibilii”. L-am pus la curent cu tot ce se mitoceşte pe
întîmpla ceva, s înmînez chei a domnului Conan... N-am socoteala lui şi c noi nu ne l s m am gi i de influen ele
în eles de ce, dar am preferat s tac. Inginerul era tare am rît. cosmopoli iste ale caftangiilor din filme.
N-avea nici un rost s -l mai sup r şi eu.
- Şi ce-a zis inginerul? – îl întreb curios.
- Cum adic ? Ai chei a asupra matale? – îl chestionez, surprins,
- Ne-a inut o întreag conferin ! – intervine Mogam. Spunea
))
pe fotoreporter.
c marile imperii, din trecut şi din prezent, s-au pr buşit şi se
- Nu! Am ascuns-o. De fric s nu mi-o şterpeleasc vreun descomplecteaz datorit parazi ilor intestini, adic dinl untru.

- Bine, dar ce-a spus despre planurile domnişoarei Gilly? Guristul face o criz de mîndrie jignit .
- C le ştie de mult! - Tu m faci... trîntor, actri din mase plastice? Dac mi-ai
împrumutat, ca între colegi, nişte miare, înseamn c -s
Actri a sare în picioare şi se repede la mine:
între inutul t u? Asta s i-o spui lu’ mutu’, c nimeni nu te ((
- Maestre Conan, dumneata, care cunoşti abisurile sufletului crede.
omenesc, care ai citit atîtea romane poli iste, care ai şi maşin
Diva devine verde la chip, ca un praz degerat.
de scris, c de-aia eşti scriitor, nu po i crede în n scocirile
g inarilor ştia. Minciuni sfruntate... bîlm jeli... E drept, am - Actri din mase plastice, va s zic ? Las’ c te-nv eu minte,
trecut pe la nenea Zighi... am vrut s -l încredin ez c n-am nici gurist nenorocit şi f r talent. Ce-ai c utat la nenea Zighi în
un gînd r u cu banii lui, c -i doresc numai binele, c vreau s -l odaie? C doar te-am v zut. Ce c rai acolo?
ap r de ho ii de-aici, care vor s -i pape paralele...
Sesizez din mers afirma ia actri ei. Interesant. Îl întreb pe
Începe s m enerveze. Recit prost, f r dic iune. Fals. guristul r mas cu ochii holba i:
- Domnişoar Gilly, treci. Te rog. La locul dumitale. - Cînd l-ai vizitat pe inginer?
- Matale îmi spui aşa ceva? Mie? Care i-am dat s cr pi - M-a chemat, nene maestrule! Z u aşa! M-a rugat s -i
bun t ile de pe lume?... C de-aia ai ajuns ca o butie... împrumut magnetofonul. M-am întors în odaia mea şi i l-am
dus. Asta-i tot. S fi fost cam dup zece şi-o litr ...
- F r atacuri la persoana, dac se poate. Sînt un glandular.
N-am nici o vin c -s atît de gras, tot aşa cum nici dumneata - Şi ce-a i discutat?
n-ai vreo vin c nu te ajut mintea...
- Mi-a cerut s -i spun de cînd o cunosc pe Gilly...
- Adic , m iei pe ocolite, nu vrei s -mi spui direct c -s
De-afar se aud iar şi cîteva salve de tr snete. Furtuna, care o
neajutorat mintal? Ei bine, m iestric , afl c nu-s dus de
clip p ruse c se domoleşte, porneşte din nou s -şi alerge
multe ori la biseric . O via întreag am muncit din greu, ca s
telegarii.
r zbat în arta cinefil şi s ajung şi eu o vedet . Nu mi-e ruşine
s spun c-am fost ajutat . Dar şi eu am ajutat arta. Nu-l in pe Actri a înnebuneşte brusc. Aproape r cneşte, cînd îl întreab pe ))
trîntorul sta de Lucky? De ce-o fac? Nu de amorul artei? S Lucky:
ajung şi el un cineva în lumea stelelor f r nume şi noroc!... - Şi ce i-ai spus nenorocitule?

- Adev rul! – îi r spunde guristul însp imîntat, cu glasul stins. treziser o apeten neobişnuit pentru informa ii de la cea mai
sigur sorginte, m sus ine c lduros:
- Nefericitule! Ai stricat totul...
- Chiar aşa, puiule, ia spune, t lic , ce-i povesteai bietului
Ceva nu-i în regul . Aşa c -l solicit pe solistul de muzic pop:
Zighi! ((
- Nu ne po i informa şi pe noi, acum, cînd cineva dintre cei
N ucit de atîtea presiuni, solistul îşi reia recitalul:
prezen i l-a lichidat pe inginer, care-i adev rul acesta?
- I-am povestit tot ce ştiam despre Gilly... c -i moart de-acum
Gilly intervine disperat :
trei ani, cînd şi-a dat duhul într-un accident de maşin !...
- S taci, cretinule! Nenea Zighi e mort, nu mai poate ciripi...
F r s insist, îl l muresc pe Lucky:
- Uite ce-i, domnule cînt re , dac vrei s mai interpretezi un

cîntec, indiferent de-i pop sau folk, spune-ne adev rul.
C-altminteri pleci în turneu la s pat sare, purtînd în cîrc
învinuirea de asasinat...
Se pare c nu era nevoie de insinu ri, c ci Lucky, dup ce

arunc o privire obosit tuturor celor aşeza i la mas , porneşte
s depene:
- Adev rul tot trebuia s ias o dat la suprafa , ca

margarina... deasupra apei... Mai bine s -l spun, decît s fiu
luat de criminal. N-am ce face, Gilly, mi-e mai scump pielea
mea, decît tenul t u...
Îl întrerup, pentru c pornise s bat cîmpii: Coana Mari a se ridic în picioare şi se uit foarte atent la
- Dragul meu, treci, te rog, la subiect...

actri a ce se fr mînt pe scaun. Apoi se deplaseaz agale spre
ea, se apleac deasupra mesei şi, pe neaşteptate, sfîşie rochia
))
Madam Nachtigal, c reia ultimele declara ii ale actri ei îi actri ei în dreptul um rului. Cînd aceasta încearc s se apere, o

înşfac de ceaf şi priveşte încremenit la spatele despuiat. cea mai sincer admiratoare a mea. Acum vreo trei ani, ne
întorceam de la Popeşti-Leordeni, unde sus inusem un recital la
- Da! Acuma cred şi eu c -i moart ... De la început am b nuit
nunta unui gr dinar... Ne aducea cu maşina lui Dorel M duv ,
c -i ceva în neregul cu fie-mea...
tehnicianul cu instala ia de amplificare. Cînd s intr m în ((
Îmi ies din pepeni. Indivizii s-au pornit s joace teatru, pentru Bucureşti, a dat peste noi o basculant . Şi atunci s-a petrecut
anihilarea investiga iei mele. accidentul. Gilly, care se afla în fa , lîng Dorel, a murit pe loc.
- Termina i o dat cu imbecilit ile! Cum s fie moart , dac se Prietenul meu a sc pat cu via ...îns , f r maşin . Singurul
afl aici, lîng noi? care n-a p it nimic, am fost eu... adormisem pe bancheta din
spate. Cînd m-am trezit, eram la spital. Pierdusem totul. Şi fata
Madam Nachtigal, care între timp îşi reluase locul,
pe care o iubeam, şi ghitara mea electric . Dorel pretindea s -l
pr buşindu-se îndobitocit pe scaun, completeaz spusele mai
desp gubesc... dar, cu ce? Mi-am revenit cumplit de greu. Am
înainte: început din nou s muncesc, iar şi concerte, din nou nun i şi
- Dom’le Conan, individa asta nu-i Gilly... Fiic -mea avea o botezuri. Aveam nevoie de-o fiin care s m iubeasc ...
aluni pe spate, taman sub um rul stîng... Şi-atunci m-am încurcat cu fata asta, pe care o ştiam mai de
mult. Era cea mai bun prieten a lui Gilly, aşa c am botezat-o
Obosit de moarte, se întoarce spre gurist şi-l mitraliaz cu
tot Gilly. Îns era mereu ocupat cu filmele ei, cu domnul Bubi,
întreb rile:
cu regizorii şi cu probele... L comia a împins-o la gîndul sta
- Spune ce-i cu Gilly, dobitocule! Ce-ai f cut cu fata mea? De nenorocit, s -i ia locul lui Gilly. Ştia c r posata are aici, la
unde ştii c a murit? De ce-ai t cut pîn acum?... Ce-ai vrut s Posada, un fel de mam din flori... Precum şi-un tat
faci, aducînd-o aici pe f ptura asta?... Spune, c-altminteri te denaturalizat... dar ştia şi c exist o moştenire... m rog, ştia
strîng de gît cu mîinile mele... totul din ce-i povestise biata Gilly... Sem na atît de mult cu
r posata, încît, cînd şi-a vopsit p rul, nu mai eram în stare s-o
Dobitocul (botezat astfel de madam Nachtigal, nu de mine)
deosebesc nici eu de fosta mea dragoste. Şi-atunci am iubit-o,
geme încetişor, dup care îşi deruleaz m rturisirea:
chit c era subven ionata lui Bubi...
- Am cunoscut-o, înc din copil rie, pe adev rata Gilly. St team
R cnetul coanei Mari a face s zbîrnîie ferestrele:
))
pe aceeaşi str du ... Tot timpul eram împreun . M înso ea la
toate concertele pe care le d deam la nun i şi la botezuri... Era - Nemernicule! Tic losule! Î i trebuia şi banii şteia, tot aşa cum

p pai şi paralele feti ei mele... - Iar voi doi, cu paralele! – îl completez eu, indignat.
- Nu-i adev rat, coan Mari o! M jur c nu-i adev rat! - Acuma s-au dus dracului!... – îngîn , am rît, solistul.
Adev rata Gilly n-avea un sfan . Tr iam din onorariile mele...
atît de mult ne iubeam. Nici n-o prea ajuta mintea... nu ştiu cu
- Din pricina ta, imbecilule! – strig actri a. Din pricina ta... Cine
te-a pus s - i ba i gura... Imbecilu ai fost de cînd m-am
((
cine o fi sem nat... dar era tare neajutorat . Nu se pricepea la
încurcat cu tine! Imbecilu şi dr gu el. C de-aia te-am luat. Şi
nimic... Iar cu filmele nu f cuse mare brînz ...
pentru una, şi pentru alta. Acum o s se bucure hodoroaga de
- Gilly intervine fulger tor: hîrtii... C nou ne picau r u!... O via întreag s-a bucurat de
tot ce-i mai bun pe lumea asta... Şi ea, şi inginerul. Au furat
- Minte, Mamari o!... El n-o l sa s lucreze!...
ca-n codru... Iar doctorul, ce? Crezi c el a stat degeaba pe
- S nu-mi zici Mamari o, c te omor, travestito! tuş ? To i sînt nişte g inari. Şi fotoreporterul, şi nenoroci ii
- N-are importan , a doua oar ! Gilly era prietena mea cea mai ştia de fra i, afacerişti de sezon... Şi nici scriitorul sta, nici el
bun . Totdeauna spunea c parc am fi surori... De-aia i-am nu-i cine ştie ce uş de biseric ... Acuma ne d lec ii... L-a
spus atît de uşor, f r remuşc ri, Mamari a. De fapt, am vrut apucat dragostea de inginer... Dar ce c ta la el în odaie? Ai?
s - i fiu de ajutor, s nu ştii c-ai r mas ca şi orfan , s nu Încep s m enervez:
suferi. S ai cui s -i laşi averea... Şi mata, şi inginerul...
- În nici un caz ceea ce-ai c utat dumneata!
Totul sun atît de înduioş tor de fals, încît simt nevoia s -i
- Ajurea! Asta s-o spui lu’ mutu!
st vilesc torentul melodramaticelor declara ii:
În aceeaşi clip , afar , tr sneşte cumplit. Ploaia porneşte s
- O s vedem noi, mai tîrziu, cum vine chestia cu moştenirea...
duruie şi mai ac t rii. Pe sub uşa dinspre teras , se scurge o
Deocamdat , las -l pe Lucky s -şi termine povestea. D -i mai
şuvi de ap . Dar se las absorbit de covorul coanei Mari a.
departe, maestre! Treci la refren...
Actri a continu s declame:
Lucky m priveşte chiondorîş, îns mi-ascult sfatul:
- Huzuri i, nu mai pute i de bine! De ce n-am huzuri şi noi? Nu
- Asem narea lor a dat naştere ideii cu înlocuirea. La urma
urmei, nimeni n-avea de pierdut! Madam Nachtigal se-alegea
sîntem şi noi oameni? Atîta timp cît exist asemenea parazi i ca ))
voi. Trîntorul sta de cînt re , cît e el de imbecilu , s-a gîndit
cu fata, inginerul cu moştenitoarea... totuşi bine cînd a pus la cale înlocuirea r posatei cu mine...

- Ai înnebunit? – bîiguie speriat solistul. Ce, eu am organizat examineaz chipurile asisten ei, decide autoritar , aşa cum a
chestia asta?... f cut-o dintotdeauna:
- Dar cine? M ta vitreg , din Oltenia?... Nu tu mi-ai pomenit de - Bil ! Du-te şi deschide uşa dinspre teras . Nu vezi c ne
vînzarea casei inginerului? Gilly ştia de treaba asta! Cine m-a în buşim în fumul sta? ((
îndemnat s -i angajez pe Bigam şi Mogam? Nu tu?
Şi, pentru a ne demonstra gradul de poluare a atmosferei, mai
trage de dou ori, la rînd, din trabuc.
Bubuiturile tr snetelor de afar se îndep rteaz . Şi, deodat , pe Buim cit de cele auzite, nu mai am t ria de-a-l împiedica pe
neaşteptate, ploaia înceteaz . Din cînd în cînd, doar la orizont, doctorul Hannibal s execute porunca doamnei Nachtigal. La
spre Comarnic, cerul mai este sfîrtecat de cîte un scurtcircuit urma urmei, dînsa-i st pîna casei.
electric. Dar, în curînd, dispar şi acestea. Aşa cum se întîmpl la Certega, ca un robot, p şeşte anchilozat în direc ia terasei.
munte, apa începe s curg la vale, scurgîndu-se în torente Deschide uşa. Aerul proasp t, înc rcat de ozon, n v leşte în
zgomotoase. living-room. Doctorul se întoarce, inînd în mîn o buc ic de
hîrtie.
Madam Nachtigal îşi aprinde iar şi trabucul. I se stinsese în
timpul declara iilor actri ei. Normal. To i r m seser m cu gurile - Ia uita i ce-am g sit lipit pe geam!
c scate, f r s mai r sufl m.
Mai înainte de-a apuca s -i cer biletul, coana Mari a i-l smulge
Înv luit de smogul pe care-l eman spontan şi-n propor ie de din mîn . Îl citeşte, apoi m întreab , plin de b nuieli.
mas , coana Mari a ofteaz din greu, dup care rosteşte - Ce-i asta, maestre? Î i este adresat. E scrisul lui Zighi. I-auzi:
am rît : „Domnule Conan, dac vrei s nu m dezam geşti, ascult
- Nenoroci ilor! Pentru un pumn de bani, l-a i omorît pe bietul banda pîn la cap t. Ai cafea fierbinte în termos, iar în noptier ,
Zighi... colec ia mea de coniacuri. Î i recomand, totuşi, „Hennessy”-ul.
Pe curînd, al matale sincer pre uitor, ing. S. Gaterek.”. Ce caut
Actri a şi solistul protesteaz instantaneu:
- Noi? Dumneata, coan Mari o, s - i fie de colo pîn colo...

scrisoarea asta pe geamul uşii? De ce-ai aruncat-o? Înseamn
c-ai g sit-o atunci cînd ai fost în odaia lui Zighi. Ai dat
))
Madam Nachtigal nu se dezvinov eşte. Tace. Nu mult. Dup ce ascultare ultimei sale dorin e?

Înm rmurit, privesc la hîrtiu a din mîna doamnei Nachtigal. Este minciuni cu duiumul, aşa cum mi s-a întîmplat s-aud pe-aici,
biletul pe care mi-l furase vîntul, absorbindu-l pe fereastr . pe la dumneavoastr ... Asta, ca s fim „în clar”...
Dup explica iile de rigoare, adunarea m priveşte încruntat . Murmurul asisten ei m sileşte s privesc la mutrele
Se vede c aşteapt r spunsul solicitat de doamna Nachtigal. S respectivilor. Pîn şi fra ii Flintaş, pe care îi socoteam cîştiga i ((
le dau satisfac ie, c-altminteri intr la b nuieli. de partea drept ii, pîn şi Sic Finichi, cel care mi se al turase,
m privesc chiondorîş, de parc le-aş fi citit dosarele de cadre.
- N-am fost în stare s in seama de rug mintea inginerului!
De ceilal i nu mai pomenesc. To i poart pumnale în ochi.
Ierta i-m , dar cred c -n elege i. Cum era s sorb tihnit din
cafea, ascultînd la magnetofon glasul cadavrului de lîng mine? M ridic de pe scaun. Toat lumea execut , la comand
teleghidat , aceeaşi mişcare.
30. INTERMISSION Uimit de efectul neaşteptat al ini iativei mele nevinovate, m

aşez la loc.
Adunarea ia din nou loc pe scaune. Parc am fi un balet

Se pare c declara ia mea nu se bucur de prea mare trecere.
mecanic. Pentru a preîntîmpina manifest rile de mimetism ale
Madam Nachtigal, f r s lase scrisoarea din mîn , m priveşte menajeriei, r cnesc din adîncul pl mînilor, cu riscul de-a-mi
pe sub sprîncene, de parc ar fi anchetatorul. Dup care, provoca o spargere de vase:
striveşte trabucul în ceaşca de cafea, r sucindu-l şi stîlcindu-l
- Nimeni s nu se mişte de la loc! Gata! Ajunge! Nu m mai joc.
în toate chipurile, pentru ca apoi s zîmbeasc strîmb şi s m
S-a terminat chestia cu „de-a puia-gaia”! Sînt l murit...
întrebe (la fel de oblu):
Încep s m plimb prin living-room, urm rit de laserele în
- Şi, t lic , îi închipui c înghi im asemenea gogoşi
func iune, ale privirilor celor aşeza i în jurul mesei.
scriitoriceşti? Adic vrei s ne faci a crede c n-ai ascultat
banda? Nu ine figura, dom’le Conan! Oi fi mata vreun detectiv, Aruncînd o uit tur fugar , îmi dau seama c furtuna s-a
dar nici noi nu sîntem c zu i în cap... potolit. Afar nu se distinge nimic. Îns , se aude roind apa pe
Amfitrioana m calc pe nervi.

acoperiş, scurgîndu-se şuvoaie pe cimentul din jurul cl dirii. ))
- Ascult , doamn Nachtigal, nu-mi st în obicei s -ndrug

E mai mult de-o jum tate de or , de cînd m învîrt prin imensa vorba s fim b nui i de asasinat, nu putem fi singurii, atîta
odaie. Cred c-am b tut peste doi kilometri. Exact ca-n vreme cît ne ascunzi ce-i cu banda l sat moştenire de Zighi...
prescrip iile medicale ale prietenului meu, Doru-doctoru’.
O reped înciudat:
În r stimpul plimb rii, izbutesc s recapitulez discu iile avute
- Dar cine altcineva, în afar de voi?...
((
cu prilejul jocului n scocit de mintea mea sclipitoare.
- Dar ce, t lic eşti scutit? Doar eşti major şi vaccinat... Nu
Rezultate = nule. To i îl vizitaser pe inginer. Îns ultimul,
avem alt solu ie decît s-ascult m cu to ii magnetofonul...
care-l v zuse, şi înc mort, eram tot eu. S fiu asasinul?
Astfel scapi de b nuiala ce te apas ... Ne şopteşte cineva c ştii
Imposibil. Doar sînt în deplin tatea facult ilor mele mintale.
mai multe în leg tur cu moartea lui Zighi... Vrem s-ascult m
Care nu-s de ici, de colo...
ce-a dorit s - i spun r posatul...
Singura chestie serioas era demascarea impostoarei. Dar nu mi
Corul, dezl n uit de propunerea (dealtfel judicioas ) a coanei
se datora mie, ci spaimei care intrase în sufletul mic al
Mari a, face s zbîrnîie ferestrele.
solistului.
Trec imediat în capul mesei, bat cu pumnul în t blia ei, cerînd
Am obosit. V d c zorile îşi întîrzie apari ia. Privesc la cadranul
linişte des vîrşit :
ceasului...
- Va s zic , nu v inspir încredere? Bine! S nu v par r u,
- Nu mai c ta la ceapa aia, a dumitale, c tot nu merge bine,
scumpii mei... Aducem magnetofonul aici... Priz avem, curent
las’ c - i dau eu ora exact : a trecut de trei şi jum tate, plus
este, aşa c va trebui s func ioneze... Iar cînd va porni s
ceva m run iş...
vorbeasc , v ve i muşca pumnii...
Coana Mari a îşi balanseaz ceasul de buzunar, cred c -i un
- De unde le ştii, t lic , aşa, ca la carte? Ai ascultat cumva?...
„Rosskopf-petent”, antebelic, ag at de-un lan de fier (probabil
inoxidabil). Insolen a doamnei Nachtigal dep şeşte orice limit .
Verific, uitîndu-m încruntat la „Omega” mea. A stat la unu şi - Coan Mari o – i-o trîntesc verde în fa -, eu n-am nevoie
s-ascult ca s ştiu, eu deduc... E bine?
zece. ))
- Uite ce-i, maestre – m l mureşte madam Nachtigal -, hai s - Atunci s deducem aici aparatul! – propune madam Nachtigal.
spunem lucrurilor pe nume... sîntem to i de p rere c , dac -i

31. AUTORECVIEM PENTRU VOCE SOLO... FĂRĂ - E mort, maestre! Mi-a stricat magnetofonul!...
COR, ORCHESTRĂ ŞI PREA MULT TAM-TAM!
N-ar fi exclus şi aceast posibilitate. Inginerul, cînd îl b tusem
prieteneşte pe um r, c zuse cu capul peste tabloul de comenzi.
T r boiul declanşat de transportul magnetofonului („Grundig”!) Actri a ne salveaz , intervenind brusc:
((
din odaia mortuar , înso it de întreaga şleaht a menajeriei de
- Cum vrei s mearg , nenorocitule, dac nu l-ai b gat în
la Posada, nu mai merit a fi descris. Ar fi penibil.
priz ?!
Deplasarea cortegiului nu putea fi asemuit decît cu o
Într-adev r, ştecherul z cea lîng picioarele aragazului. Solistul
înmormîntare bizar , sinistr , în care rudele înso eau la groap
se consider insultat, drept care se r oieşte la Gilly:
nu r m şi ele p mînteşti ale r posatului, ci corpul metalic al
unui agregat acustic, purt tor al glasului celui decedat. - Las-o mai moale, fericito, unde vezi priz la maşina de g tit?
Cu tactul care m caracterizeaz , întreprind o ac iune de

temperare a spiritelor.
Iar şi ne afl m instala i în jurul mesei. Magnetofonul a fost
aşezat de-a dreptul pe maşina de g tit, pentru a fi la îndemîn . În primul rînd, le dau dreptate amîndorura:
În dreapta aparatului l-am plasat pe Lucky, în calitatea lui dubl - Nici o maşin electro-tehnic nu func ioneaz f r curent, iar
de proprietar al „Grundig”-ului şi de specialist în mînuirea aragazele înc n-au fost prev zute cu priz . Astea-s fapte de
acestuia. necontestat! L sa i c aranjez eu lucrurile...
Constatînd prezen a tuturor celor interesa i, m adresez Satisf cut de aforismele emanate cu atîta alegre de spirit, m
solistului: îndrept c tre uriaşul bufet al coanei Mari a.
- Porneşte-l, domnule Lucky! Din timpul celebrului prînz de gal , observasem c -n sertarul
Marele cînt re pop, vedeta atîtor nun i şi botezuri, apas un principal se afl un prelungitor. Vreo cinci metri de fir electric,
buton. Aparatul r mîne nep s tor şi rece. Refuz (cu nici mai mult, nici mai pu in. Îl extrag din cutia de carton
înc p înare) s se supun comenzii. („Pişcoturi pentru şampanie”) în care se g sea ad postit. F r s ))
in seama de bî îiala suspect a ştecherului, îl vîr de-a dreptul
De emo ie, solistul începe s scînceasc :
în priza de lîng uş .

În aceeaşi clip , se produce o scînteie alb struie, simt cum m un soi de Pepsi-Cola, transpus în semnale sonore, distoneaz
scutur cineva, zdrav n şi începe s m zgîl îie cu o frecven destul de nepl cut. Îns , nu pentru toat lumea. Lucky bî îie din
din ce în ce mai sporit . cap, extaziat de frenezia orchestrei. Aşijderea şi falsa Gilly.
Noroc c se stinge lumina, c-altminteri muream electrocutat. Ceea ce m uimeşte, îns , este surpriza întip rit pe chipul ((
Spre bucuria asisten ei din jurul mesei. doctorului Hannibal. La vîrsta lui, ritmurile rock-urilor ar fi
trebuit s -l indispun . Dar, dimpotriv , Bil pare s le aprecieze
Imediat urlu cît mai autoritar:
într-un mod deosebit.
- Nimeni nu se mişc de la locul s u! Imediat înlocuiesc
siguran a. Unde-i tabloul, coan Mari o?
Aştept m cu to ii, nespus de încorda i, s-auzim de ce m-a
- Stai blînd, dom’le Conan! – m sf tuieşte amfitrioana. Ce, vrei
invitat r posatul Siegfried Gaterek s-ascult banda pîn la cap t.
s -mi dai foc casei? Las c m ocup eu. Numai, scoate din
priz prelungitorul la. E defect. Mi-a ars de vreo cinci ori Pîn s se ajung la sfîrşitul benzii, care se deruleaz cu 9,5 cm
siguran ele... pe secund , trece aproape o jum tate de ceas.
Peste treizeci de secunde, avem iar şi lumin . Banda se apropie de sfîrşit. Pe rol , nu cred s fi r mas mai
mult de zece-cincisprezece centimetri. Mai sînt opt... şapte...
Coana Mari a se afl lîng mine. Din aceeaşi cutie („Pişcoturi...”),
şase... Şi, deodat , ca de pe cealalt lume, se aude glasul
scoate un alt prelungitor. F r s ezite cîtuşi de pu in, îl înfige
inginerului:
rapid în priz , porneşte cu cap tul cel lalt spre magnetofon şi-l
împlînt exact la locul indicat. - „Maestre Conan, ambi iile dumitale detective vor fi
satisf cute. Regret c pentru autorecviemul meu n-am g sit o
De unde o fi cunoscînd, oare, sistemul de cuplare la re ea al
muzic mai adecvat – s-ar fi cuvenit nişte Chopin sau Wagner,
„Grundig”-ului? Ciudat, foarte ciudat. Dac nu, şi bizar!
dac nu, chiar Stravinsky -, dar solistul nostru pop nu posed
Întrucît solistul l sase butonul de pornire ap sat, numaidecît se aşa ceva în depozit. Mesajul, pe care i l-am l sat, se afl pe
stîrneşte entuziasmul ritmat al rock-urilor. pista a patra...”
În mijlocul îndurer rii generale, mai mult sau mai pu in Banda s-a terminat. Rola se opreşte automat. Avem de-a face
))
autentic , aceast muzic stenic , plin de avînt şi energie, ca cu un „Grundig”, nu cu un produs de serie.

Privesc nedumerita la asisten . Aceasta se uit la mine în Terminînd opera ia – destul de simpl , dealtfel -, rola porneşte
acelaşi chip. Chiar pu in neîncrez toare. s se deruleze. Nimic. Dup al i dou zeci de centimetri, iar şi
nimic.
Trebuie s apelez la Lucky:
- Care-i pista a patra, meştere? Cum trebuie s procedez?

Lucky-Lucky geme. De parc i-ar fi trecut un buldozer peste ((
corzile vocale.
Lucky îmi r spunde insolent:
- Vai mie... Mi-a şters recitalul lui Hendrix!...
- Ar fi mai bine s m l sa i pe mine. Iar o s arde i
Îns , n-apuc s -şi termine bocetul de jale, c inginerul
siguran ele... „Grundig”-ul sta nu-i maşin de scris...
porneşte s vorbeasc :
Cît incultur ! De unde s ştie nefericitul sta de solist –
- „Domnule Al Conan Doi! Cînd ai s-ascul i aceast band , eu
specializat în petreceri rurale, nun i şi botezuri – c marele
am s m aflu pe alt lume... poate mai bun , poate mai rea...
James Hadley Chase, unul dintre şerifii romanului poli ist negru,
dar, în sfîrşit, o lume în care am sc pat de greut i... Dumneata,
foloseşte un magnetofon pentru dictarea lucr rilor sale? Deşi,
în mijlocul adun turii de g inari din pensiunea Mari ei, de-abia
dac ar fi posedat ceva cunoştin e stilistice, şi-ar fi putut da
le vei cunoaşte... Asta, la început, pentru c , mai tîrziu, va fi şi
foarte uşor seama.
mai cumplit... Dar, inînd seama de adagiul „ars longa, vita
Îns mi-e team c Lucky cloceşte ceva în g m lia de creier pe brevis”, s trecem la problemele noastre...”
care o poart ad postit sub claia de plete. Dac inten ioneaz
Urmeaz o pauz de vreo cîteva zeci de secunde.
s ştearg înregistrarea?
Inginerul începe din nou s -şi depene confesiunea:
- O s cooper m, domnule Lucky! Mai pricep şi eu cîte ceva în
materie de instrumente electro-acustice... - „În moartea mea, care nu va fi deloc întîmpl toare, trebuie s
fie implica i Mari a, Bil , Gilly şi cînt re ul... Rapacitatea,
- S-a v zut... – îmi r spunde guristul, încercînd vizibil s m
îndelung verificat a Mari ei, o plaseaz pe primul loc. Mai mult
compromit în fa a membrilor menajeriei.
ca sigur c Bil îi va servi de complice, aşa cum a fost o via
În interesul cauzei, fiind şi eu curios s-ascult audio-testamentul
inginerului Siegfried Gaterek, îi îng dui solistului – sub stricta
întreag . Nu cred c vor conlucra cu cuplul Gilly-Lucky. Parazi ii
ştia, prea reduşi ca s profite de avantajele unei misiuni în
))
mea supraveghere – s întoarc banda. colectiv, vor încerca s dea lovitura singuri. Ceea ce nu ştiu,

este modalitatea pentru care vor opta. Mobilul, îns , este mai Iar un doctor îşi poate procura, într-un chip sau altul, o infim
simplu de determinat. Banii! Cei patru sute de mii de lei, lua i cantitate, suficient pentru a lichida un mic or şel...”
pe casa din Bucureşti. Mari a, la instiga ia lui Bil , m-a denun at
Acum îmi dau seama de rostul sticlu ei cu esen de arom de
organelor economice. Mi-a isp şit pedeapsa. Eram vinovat,
migdale. Formidabil ini iativ ! Doamne, şi cît m preocupase ((
Bineîn eles, nu m-am l sat nici tras pe sfoar . Internarea lui
mirosul acesta, asasin!
Bil , într-un „pension”, po i s -i şi comunici, se datoreaz
denun ului meu. Merita, dup cîte mi-a f cut, s probeze şi el Banda se deruleaz mai departe, f r s in seama de
din pl cerile recluziunii. Dealtfel, înc de acum cîteva zile, am reflec iile mele intestine:
trimis un memoriu la Mili ia Jude ean , prin care anun - „... s ştii, domnule Conan, c nu m îngrijoreaz prea mult
apropiata mea asasinare. Le-am furnizat pe larg, toate apropiatul meu deces, şi ai s afli mai tîrziu, de ce. Sînt fericit
informa iile necesare. Numele principalilor interesa i, precum şi c fiarele, care şi-au b tut joc de sufletul meu, îşi vor primi
cîte o scurt biografie roman at ...” pedeapsa. Şi mai am un motiv s m simt fericit. Dup cum
Doctorul Hannibal şi madam Nachtigal se privesc însp imînta i. i-am spus, banii de pe cas i-am transformat în pietre
pre ioase. Spre surprinderea mea, care niciodat n-am fost
Banda continu :
înşelat, de ast dat s-a g sit unul mai şmecher. Şi anume,
- „... e ceva în neregul cu Gilly, drag domnule Conan... tare aş misitul care s-a ocupat de procurarea briliantelor, rubinelor
vrea s verific, dac va mai fi posibil, ce f cea acum vreo trei şi-a celorlalte nestemate. Toate-s false. Pietre, şi nimic mai
ani... dup cîte am aflat din ziare, a avut un accident de mult! Nici nu- i închipui ce-o s se bucure Mari a, Bil , fie-mea
automobil, îns nu se observ nimic în comportamentul ei... şi şi cînt re ul la pletos, cînd au s afle adev rata valoare a
nici nu mi-a pomenit nimic despre asta... de altminteri, am pietricelelor din caset . Maximum 350 de lei...”
senza ia c sufer de-o ciudat amnezie par ial , nu cunoaşte o
mul ime de am nunte din propria ei via ... Acum aş vrea s - i
explic sursa unui fenomen ce mi s-a p rut c te-a îngrijorat În clipa aceasta, se clatin întreg living-room-ul. Doamna
foarte mult... m refer la persistentul parfum de migdale, din
pensiunea Mari ei... Eu l-am creat, folosind o nevinovat esen
Nachtigal cade cu scaun cu tot. Leşin . Strig la Lucky:
))
- Opreşte magnetofonul!...
aromatic , pentru a-l vîrî cît mai adînc pe Bil în postura de
criminal... Oricine ştie c acidul cianhidric miroase a migdale... Doctorul Hannibal se repede la Mari a Nachtigal, s -i dea

primul-ajutor. Dar îl v d survolînd masa, îmbrîncit de-o Gaterek. De dincolo de mormînt, ca s m exprim aşa, deşi nu
fantastic bleand a coanei Mari a. Nici gînd s leşine. Pur şi l-am înmormîntat înc , Zighi vorbeşte, vorbeşte, vorbeşte...
simplu, de emo ie, îşi pierduse echilibrul. Acum r cneşte şi url
- „... domnule Conan, trebuie s - i mai spun un lucru... destul
la doctor:
de trist, dar totuşi adev rat... Dac fiarele n-au curajul s m ((
- Tontule! i-am spus s faci rost de chei . Dac cercetam ucid , mi-am luat toate m surile de siguran . Am s m
pietrele, ştiam numaidecît c -s false. Idiotule! Acum s-au dus sinucid. Înc din prim var , mi s-a diagnosticat un cancer al
pe apa sîmbetei p r lu ele mele... Praful s-a ales de tot...şi laringelui Nu-mi r mîne decît s g sesc modalitatea cea mai
numai din vina ta... comod ... Iar moartea mea tot le va fi pus în cîrc ... Îns nu
mai am prea mult timp la îndemîn ... Mereu m gîndesc la via a
Sînt şi eu emo ionat de mesajul post-mortem al inginerului.
mea pr p dit , la Mari a, la frate-meu, la isp şirea pe care le-o
Doctorul Hannibal aterizeaz iar şi în scaunul lui, Mari a se uit sortesc... Acum... acum... acu... a... aaah... a...” Banda continu
cîş la subsemnatul şi-mi porunceşte, aproape urlînd: s se deruleze, dar nu se mai aude nimic.
- Mai pune o dat magnetofonul la... d -l înd r t, de-acolo de St m şi ascult m înm rmuri i. Pîn se termin toat rola.
unde spune bestia de Zighi c pietrele nu fac nici trei sutici...
Singurul zgomot din living-room este boc nitul pe care-l
Lucky, la un semn cu capul, pe care-l comit instantaneu, se produce madam Nachtigal, izbindu-se cu capul de mas .
execut .
Ceilal i, din starea de prostra ie în care se pr buşiser , îşi revin
- „... cînd au s afle adev rata valoare a pietricelelor din caset . unul cîte unul.
Maximum 350 de lei...”
Doctorul Hannibal, înverzit la fa , şterge întruna lentilele
Madam Nachtigal ascult ca îndobitocit . Apoi, pe neaşteptate, ochelarilor s i de scafandru. Prosopul, eterna batist (de
se ia cu mîinile de p r şi porneşte s zbiere ca o vit dimensiuni incredibile), are acum o dubl misiune. Cînd
înjunghiat : absoarbe transpira ia abundent de pe fruntea
- Banii mei, banii mei... agoniseala mea de-o via întreag ... vraciului-buc tar, cînd încearc s redea transparen a (probabil
Se clatin în stînga şi-n dreapta, se loveşte cu fruntea de t blia

precar ) a unor ochelari ce oşi. ))
mesei, f r s in seama de continuarea discursului inginerului Gilly d evidente semne de asfixie.

Lucky priveşte „Grundig”-ul ca magnetizat. Zadarnic îns . Rola Nu mai privesc la cadranul ceasului. Ştiu c-a stat. Dar este clar
s-a oprit automat. c se crap de ziu .
Fra ii Flintaş, mai unici ca nici cînd, se consult în şoapt cu

Sic Finichi. 32. „SFIDARE LA ADRESA CITITORULUI”
((
M uit la ei intrigat, nereuşind s în eleg ce-i preocup .
M l mureşte Mogam, în clipa cînd mi se adreseaz : Ellery Queen, unul din marii maeştri ai romanului poli ist de tip
- Nene maestrule, de ce-a t cut inginerul? enigmatic, avea prostul obicei ca, în majoritatea c r ilor sale,
aproape de final, s -şi înt rîte cititorii, avertizîndu-i c pot
Problema asta m obsedeaz şi pe mine. Îmi iau inima-n din i,
descoperi şi singuri încîlcita tain existent în povestea
fie ce-o fi, şi-i spun ce gîndesc:
fic ionat de dînsul. Toate elementele necesare, pentru
- Cred c-a intervenit ceva... omul pe care-l aşteptat! îndeplinirea acestei dificile opera ii, se aflau pitite pe undeva,
Bigam, mai tare de cap, insist : prin paginile romanului respectiv.
- Cine? Eu, unul, deşi am încercat în nenum rate rînduri s dau de

urma criminalului din romanele sale, apelînd la releele creierului
- Asasinul!
propriu, am fost totdeauna nevoit s le citesc pîn la cap t, ca
Sînt totuşi nedumerit. Corpul inginerului Gaterek nu poart nici s aflu adev rul. Niciodat n-am fost în stare s -l g sesc
o urm de violen . Cînd l-am l sat în odaia lui, cu capul personal. Ar fi trebuit s lecturez din nou întreg romanul. Or, ce
pr buşit pe tabloul de comand al „Grundig”-ului, Zighi nu se s m ascund dup deget, n-aveam suficient r bdare. Aşa c
afla în posesia nici unui cu it împlîntat în inim , nici a vreunui s ream dezinvolt capitolul intitulat „Sfidare la adresa cititorului”
orificiu în tîmpl , produs de cine ştie ce glon de revolver. Iar de şi-l l sam pe domnul Queen s -mi serveasc pe tav rezolvarea
sinucis – aici nu mai exist nici o îndoial -, înc n-apucase s enigmei. La urma urmei, pentru asta îl pl tisem, atunci cînd îi
rezolve aceast posibilitate. Singur m rturisise c studia o cump rasem cartea.
modalitate cît mai comod .
În cazul de fa , m refer la bizara înl n uire de evenimente ))
Geamurile uşii dinspre teras încep s se tulbure. petrecute în pensiunea doamnei Nachtigal, stau şi m întreb
dac n-ar fi mai indicat, ca un lector tenace s g seasc ,

lipsindu-se de ajutorul meu, adev rul în privin a mor ii ab in.

inginerului Siegfried Gaterek.
Mai ales c sînt singur. Iar Ellery Queen, de fapt, sînt doi. Doi
Alt solu ie nu v d. veri primari care, din lips de altceva, s-au apucat s scrie
Spre ruşinea mea, trebuie s recunosc c . În ciuda multiplelor

romane poli iste, sub un unic pseudonim. Cred şi eu c le ((
convenea figura cu sfidarea. Unde-s doi, puterea creşte... Dac
eforturi mintale depuse, am ajuns la concluzia c -i imposibil s
mai ad ug m şi r smiile de cititori, nici nu-n eleg de ce mai
clarific ceva. Regret, dar asta-i situa ia.
scriau şi capitolul final, în care ofereau dezlegarea enigmei.
Pîn acum, n-am f cut altceva decît s povestesc cele p ite la Puteau s renun e. Nici nu-i recomandabil s te pui r u cu
Posada. R mîn, îns , o seam de probleme nesolu ionate. Cine publicul, subestimîndu-l. Z u aşa!
a ucis? Asta ar fi una la mîn . Apoi, urmeaz dou la mîn ,
adic întrebarea cea mai dificultoas . Cu ce arm anume a fost
ajutat inginerul s-o ştearg de pe aceast lume? 33. DUPĂ DOUĂZECI DE ANI...
Nu mobilul lipseşte, ci asasinul. Asasinul şi modalitatea

utilizat . Dumas-tat l, inventatorul celor trei muşchetari, şi-a botezat cu
Abia dup ce-mi rememorez întîmpl rile din ultimele dou zeci titlul de mai sus continuarea aventurilor cvartetului de
şi patru de ore, m izbeşte un am nunt care, acum, mi se pare spadasini. C ci, sta-i lucru ştiut de toat lume, cei trei
dintre cele mai însemnate. r m seser tot patru, chiar şi dup dou zeci de ani.
Dac inginerul a fost ucis chiar în clipa cînd dicta la Îns eu, sechestrat la Posada, unde nu cred s-apuc a mai tr i
magnetofon, cum de-a mai avut r gazul (post-mortem) dou zeci de ani, m simt obligat s dezv lui cît mai degrab
s -ntoarc banda şi s -mi indice, la sfîrşitul altei piste, locul evenimentele petrecute dup ciudata repauzare a inginerului
unde mi-a l sat mesajul pe care mi-l destinase? Gaterek.
Comod solu ia imaginat de domnul Ellery Queen. Îl sfidezi pe N-au trecut decît dou zeci de zile de la tragica întîmplare. Îns
cititor, iar el rezolv problema. dou zeci de zile de groaz .
))
Nu-mi r mîne altceva de f cut, decît s procedez la fel. Aşa c , Nu mai am nici somn, nici odihn . Sînt tot timpul un pachet de
iubi i cititori, încerca i s v descurca i. Eu, pîn una alta, m nervi preambula i. Ancheta efectuat de colectivul organului

judiciar m-a adus în pragul unei invidiabile nevroze astenice. exterioare unui asasinat.
M-am îng duit, la plecarea respectivului colectiv, s -l întreb pe

simpaticul colaborator al Mili iei – cred c avea rang de c pitan
Pe la unsprezece, istovi i de noaptea petrecut
dezbateri investigatorice (ini iate de
în sterile
subsemnatul), ne
-, cîteva am nunte în leg tur cu problemele care m ((
fr mîntau:
preg team s punem capul pe pern , barem pentru cîteva
ceasuri. Dar, atunci, ne-am pomenit cu dou maşini - Domnule c pitan, nu ştiu dac v-a i dat seama c numele
alb-albastre. Am dedus imediat cu cine avem de-a face. meu, sub care sunt cunoscut aici, la pensiunea doamnei
Au urmat cîteva ore de cercet ri, interogatorii etc., etc. Nachtigal, este doar un pseudonim. De fapt m cheam ...
Sosiser , formidabil de prompt, dînd urmare sesiz rii expediate - Nu v mai osteni i, maestre, ştiu totul... Am citit în buletinul
de inginerul Gaterek. de identitate... M bucur c am g sit aici un apreciat ziarist,
care, semnînd Al. Coman, este mult mai cunoscut decît
Dup ce-au luat imediat contact cu subsemnatul scrisorii,
scriitorul Al Conan Doi. Sînt de asemenea încîntat c v
care-i aştepta distant şi rece, sub aspectul unui cadavru perfect
preocup literatura poli ist . Probabil c va veni ziua cînd ve i
conservat, dup ce s-au distrat ascultînd la magnetofon muzic
deveni o celebritate. Deocamdat , îns , v sf tuiesc prieteneşte
de calitate (precum şi mesajul adresat mie), într-un timp
s ne l sa i pe noi a ne ocupa de investiga iile de rigoare.
record, au rezolvat ceea ce nu fusesem capabil s rezolv eu în
Dumneavoastr n-a i reuşit decît s încurca i lucrurile... Dar,
treizeci şi şase de ceasuri.
avînd în vedere c în cazul de la Posada exist un excelent
M rog, profesionişti. Jos p l ria, mi-am zis eu.
material documentar pentru un roman, pe care sper s -l scrie i
Medicul legist, sau cum i-o fi spunînd, diagnosticase, chiar de într-o bun zi, am s v clarific cîteva aspecte care v-au sc pat
la prima examinare, un infarct miocardic. Numai la aşa ceva nu în ancheta pe care a i întreprins-o...
m gîndisem.
- Nu ştiu cum s v mul umesc, domnule c pitan. Chiar vroiam
Acuma chiar stau şi m mir, cum de nu-mi trecuse prin cap şi s v rog, bineîn eles dac nu înc lc m legea, s -mi explica i
aceast posibilitate. Obsedat de ideea crimei, pe care o cum a procedat decedatul, dup ce-a murit de inim , ))
sim eam plutind în atmosfera înc rcat din pensiunea doamnei s -ntoarc la loc banda, trecînd-o pe alt pist ... Asta-i
Nachtigal, uitasem c oamenii mai pot muri şi din pricini problema care m chinuie cel mai mult... Apoi...

C pitanul zîmbeşte pe sub musta , deşi nu poart breton sub zbîrnîiau ferestrele... Numai c inginerul nu-l mai auzea de
nas: multişor... Cînd a putut înregistra, pe ultimii centimetri,
indica ia respectiv ?...
- Un moment! Mai întîi s l murim chestia cu magnetofonul...
Dac a i fi avut r bdare s asculta i banda în întregime, adic - Nu-i greu de dedus – m l mureşte c pitanul -, dup ce-a ((
toate cele patru piste, a i fi aflat şi singur adev rul... Atunci înscris mesajul pe band , a dat rola înd r t, a pornit iar şi s
cînd s-a întrerupt mesajul ce v era destinat, avusese un prim asculte, timp în care v-a scris şi biletul. Abia dup aceea, cel
atac de cord... Pîn ce şi-a revenit, banda se terminase, iar rola pu in aşa îmi închipui, a avut loc ultimul atac... S-a produs
se oprise automat. Atunci, ştiind c nu era exclus posibilitatea infarctul, inima a explodat, dar inginerul a murit fericit, purtat
s mai survin un atac, inginerul a schimbat pista, a pornit pe aripile muzicii...
magnetofonul şi v-a mai l sat un mesaj... Pe-acesta, îns , nu
l-a i ascultat. Se afla la începutul pistei cu muzic rock. Doar
cîteva cuvinte, atît a mai apucat s spun ... Renun s -l mai deranjez cu întreb ri stupide pe atît de
binevoitorul interlocutor. Dac aş insista, ar însemna s -mi
Ard de ner bdare s aflu despre ce-i vorba.
dezv lui lacunele, pe care abia acum le constat, în sistemul meu
Simpaticul c pitan simte aceasta şi-mi satisface pe loc de gîndire investigatoric ... Mai bine s-o las moart .
curiozitatea:
Maşinile au demarat dificultuos, patinînd şi derapînd în n molul
- V transmitea, dup p rerea mea, o informa ie capital : pricinuit de ploaia de peste noapte. Şi duse au fost.
„Domnule Conan, cred c-am rezolvat şi probleme sinuciderii...
Iar eu am r mas în ghearele pensionarilor doamnei Nachtigal.
exist o boal splendid , ce se cheam atac de inim ... primele
Tot timpul cît st tusem de vorb cu c pitanul, m
simptome s-au şi manifestat... la vîrsta mea, vor urma
supravegheaser aten i şi intriga i de la fereastr . Acum eram la
numaidecît şi celelalte... le aştept împ cat...” Doar atît.
dispozi ia lor.
Urmeaz , dup acest mesaj, concertul forma iei Bill Halley. Apoi
a mai avut r gazul, la sfîrşitul pistei, s v indice locul unde se Cine poate şti ce le umbl prin cap. F r îndoial , îşi închipuie
c am „ciripit” (pentru a m exprima pe limba actri ei), fapt
afla înregistrat mesajul principal...
pentru care va trebui s dau socoteal . Cum? Ei bine, asta nu
))
Nu sînt mul umit:
mai sînt capabil s prev d. Cu menajeria doamnei Nachtigal,
- Cînd am intrat în odaia inginerului, magnetofonul cînta de totul este posibil.

Lucru foarte ciudat, dup plecarea celor dou turisme popii, ca bietul Zighi... Cum de-ai fost în stare s dormi în halul
(alb-albastre), deşi b nuiesc c era ora prînzului (15.00 h), acesta?
pentru prima oar în via a mea, renun la dejun. Pic de somn.
Curios. E prima noapte cînd reuşesc s dorm şi eu ca lumea, de
În timp ce membrii menajeriei pun de mas , urc la mine în cînd am sosit la Posada. Oare s fi z cut chiar dou zeci şi patru ((
odaie. N-apuc s -mi dau jos hainele, c m pr buşesc, zobit de de ceasuri?
oboseal , de-a latul patului. Dac am fost în stare s m lipsesc
Privesc înciudat la coana Mari a. Cu trabucul în mîn , fumeg ca
de hrana cea de toate zilele, înseamn c m preocup ceva
un coş de locomotiv , „Pacific”, antebelic . A îmbr cat rochia de
deosebit de important. Chiar aşa şi este. M chinuie st ruitor un
doliu. Dar nu depistez nici un semn de durere. Dimpotriv , am
gînd cumplit. Ce va urma dup toate cele întîmplate? Dar nu
impresia c-a umblat pe la depozitul de „Hennessy”. Ea, care se
izbutesc s m concentrez. Adorm ca un buştean.
laud c nu sufer b uturile str inaşilor.
- Îmbrac -te cuviincios, meştere, şi coboar jos, la mas , s

Cînd m trezesc, datorit unor insistente b t i în uş , constat v rs m o pic tur de vin în amintirea r posatului.
c nu fusesem în stare s dorm nici dou -trei ceasuri. Pe
Întorcîndu-se ca un spîrnel, madam Nachtigal p r seşte
fereastr , se strecoar lumina vie a dup -amiezii. Pesemne c
terenul. F r a uita ca, din mers, s -mi comunice:
nu-i mai mult de ora patru, patru şi jum tate. B t ile se
înte esc. Şi ca volum, şi ca frecven . - Nu te l sa aşteptat, c murim de foame!
- Ce faci, dom’le Conan, nu te mai scoli o dat ?
Este coana Mari a. În ciuda faptului c doctorul Hannibal, chiar în noaptea

- De ce nu m l sa i în pace, s -mi v d de somn? Abia m-am apocalipsei, ne informase c nu mai posed nici urm de
culcat! produse alimentare, în living-room s-a încins un zaiafet în
toat regula.
Madam Nachtigal p trunde în camer , f r s mai aştepte
Parc ar fi un parastas de gal .
invita ia mea:
Deşi pensionarii coanei Mari a arboreaz mutrele
))
- Slav Domnului c eşti s n tos! De ieri tot aşteptam s dai un
semn de via ... Ne temeam s nu fi dat şi dumneata ortul corespunz toare, purtînd (unii dintre ei) şi straie cernite, asta

nu-i incomodeaz s masticheze de zor, înfulecînd ca spar ii. - N-aş crede, nene maestrule! „Fiat”-ul matale zace îngropat,
pîn la port-bagaj, în grohotişul pr v lit peste el... Cînd se va
Observ c mi s-a rezervat şi mie un loc. Chiar lîng madam
repara drumeagul nostru, va fi nevoie s cerem un buldozer, s
Nachtigal. Servesc şi eu cîte ceva, ciugulind de ici, de colo – c
era de unde -, fiind mai mult atent la chipurile îndurera ilor
vedem ce-a mai r mas din maşinu ... N d jduiesc c eşti ((
asigurat...
comeseni.
M reped numaidecît spre fereastr . Are dreptate. Din Bombi
Figurile lor împietrite, îns , nu-mi spun nimic. Atunci renun la
nu se mai vede decît port-bagajul.
studiul fizionomiilor şi încerc s recuperez handicapul. Cînd
Dumnezeu or fi avut vreme s prepare atîtea bun t uri? Dar - Dar unde-i „OZN”-ul Flintaşilor?
coana Mari a îmi întrerupe firul gîndurilor, informîndu-m
Îmi r spunde Mogam, c-un glas p truns de disperare:
suspect de dulceag:
- Maestrule, de azi diminea -l c ut m. Tare ni-e team s
- Drag dom’le Conan, s-a întîmplat o mare nenorocire. Dup
nu-l fi c rat puhoaiele la vale. T lic ai avut noroc... maşina i-a
ce-au plecat tovar şii de la Mili ie, s-a surpat drumul spre
r mas pe loc...
Comarnic. Nu mai avem cum coborî în oraş. Ploile au m cinat
coasta, iar drumeagul nostru nu mai exist . Cine ştie cît vor Îmi aprind îngîndurat un „Snagov”. În t cerea general , care
dura lucr rile de refacere. Deocamdat va trebui s stai printre dureaz o veşnicie, examinez posibilit ile de plecare din
noi... Asta-i situa ia, ce s -i faci! Pe r posat va trebui s -l pensiunea doamnei Nachtigal. Simt c nu-i bine s r mîn aici. E
înmormînt m provizoriu, cu mijloace proprii. ceva în neregul . Cum de s-a pr buşit grohotişul numai peste
bietul meu „Fiat”?
Cînd aud vestea, r mîn cu îmbuc tura în gît.
- Nu v face i griji din pricina mea, doamn Nachtigal. Cu

„Bombi a”, pot s cobor şi pe scurt tur , de-a dreptul prin Glasul mieros al doamnei Nachtigal îmi trezeşte aten ia:
p dure... - Drag domnule Conan, pîn ne face Bil o cafelu
Zîmbetul coanei Mari a creşte în intensitate. Trage adînc din mormidabil , ia spune-ne t lic ce-ai discutat cu dr gu ul acela
trabuc, apoi m informeaz placid, ca şi cum mi-ar fi anun at de c pitan? Nu ştiu de ce, dar mi s-a p rut c te cunoaşte. Sau ))
cine ştie ce veste lipsit de importan : nu-i aşa... Ai?

Aha! Asta era. Sînt preocupa i de subiectul convorbirii mele cu interogatoriu.

simpaticul ofi er de la jude . Dar ce, parc pot s le dezv lui Voiau s ştie, mai ales Mari a, Hannibal, Gilly şi Lucky (ceilal i,
sugestia acestuia de-a folosi evenimentele de la Posada pentru
mai pu in), ce idei îmi sugerase c pitanul în privin a reportajului
ticluirea unui roman?
despre frumuse ile montane ale Posadei.
((
Deşi, între noi fie vorba, acum cînd sînt l murit în ce viespar
Ce mai calea-valea, îi interesa nespus de mult acest gen
m-am vîrît, cînd ştiu cu ce pramatii am de-a face şi cît de util
publicistic. Iar eu nu mai ştiam pe unde s -mi scot c maşa.
ar fi demascarea unor asemenea elemente parazitare, m-am
hot rît s iau în seam propunerea c pitanului şi s particip A doua zi, l-au înmormîntat pe inginerul Gaterek.
direct (şi-n „forcing”) la dezintegrarea acestor apari ii de Fra ii Flintaş, fotoreporterul şi Lucky i-au s pat o groap de
coşmar postprandial. invidiat.
Tirajul trabucului, pe care-l suge coana Mari a, începe s Coana Mari a a oficiat slujba religioas , improvizînd şi recitînd
creasc îngrijor tor. Semn c se enerveaz , aşteptînd r spunsul rug ciuni înduioş tor de pioase.
cerut. Deci, s n-o las s-aştepte, c-altminteri murim asfixia i:
Deoarece era vorba de-o înmormîntare provizorie, pîn la
- Da de unde, coan Mari o! Nici gînd s -l cunosc. Îns a auzit repararea drumului, nu i-au f cut coşciug (nici nu aveau cu ce),
de numele meu, citindu-m prin ziare. Zicea c-ar fi bine s ci l-au ambalat într-o lad folosit cîndva pentru transportul
scriu ceva interesant despre peisajul Posadei, despre
c luşeilor la bîlciuri.
frumuse ile regiunii, despre posibilit ile de dezvoltare ale
turismului... Cuvîntul de adio, deosebit de emo ionat (în prima parte), a fost
rostit tot de madam Nachtigal. Finalul, îns , m-a surprins
- Ce vorbeşti, dom’le! Peisajul, care va s zic !... Ei, nu m
sup r tor:
înnebuni, c te cred!... Şi cum ai s-o-ntorci din condei?
Povesteşte-ne şi nou , s nu murim proşti!... - „S - i fie rîna uşoar ! Pentru durerile pe care ni le-ai
pricinuit, n-ai merita. Na, ia- i şi pietrele stea! Din pietriş ai
Pomenile servite întru amintirea inginerului, care s-au inut

f cut avere, în pietriş s-a pref cut...”
))
lan , nu numai c m-au îngr şat cu cel pu in trei ocale, dar au Şi, f r grab , f r ur prea evident , Mari a Nachtigal azvîrli
fost şi un permanent prilej de-a fi supus unui insistent celebra caset neagr în groap .

Ca o culme, pentru astuparea acesteia, folosir tot pietriş, Lucky pare s se fi împ cat cu dînsa, punînd la cale cine ştie ce
luîndu-l cu lopata din mormanul care-mi acoperea „Fiat”-ul. nou mîrş vie.
Trec zilele în goan , drumul înc nu se repar , iar eu aştept Hannibal a început s -mi micşoreze por iile.
s -mi treac vremea, pîn se va îndura cineva s -şi dea seama
Mari a nu m mai pofteşte la table. Nu-i bine ce se întîmpl !
((
c pensiunea doamnei Nachtigal a r mas rupt de lume.
Numai fra ii Bigam şi Mogam m mai viziteaz din cînd în cînd.
Dar pe ascuns. Se tem şi ei.
Citesc. Notez, pe puncte, evenimentele mai importante. Spre
Fotoreporterul şi-a suspendat activitatea. Nu mai trage în poz
bucuria mea, îmi dau seama c am şi cititori. Cineva, înc nu
pe nimeni. Nici el nu pare s fie agreat. Mai ales, dup ce s-a
ştiu cine, îmi lectureaz însemn rile. Atunci cînd lipsesc din
aflat c era omul lui Gaterek. De cîte ori m întîlneşte, se face
odaie, bineîn eles.
c nu m cunoaşte. Sau poate, mi se pare.
Mari a Nachtigal se poart cu actri a de parc i-ar fi fiic

În ultimul timp, m fr mînt un gînd. Mi-e şi fric s -l notez în de-adev ratelea.
carne elul meu de idei.
Diva, v zînd c i-a intrat pe sub piele, n-o mai scoate din
Nimeni n-a verificat afirma ia inginerului, atît de suspect „Mamari o, drag !”.
sincer , cum c pietrele scumpe, în care îşi vîrîse cei patru sute
Solistul m-a înnebunit cu muzica. De cînd a reintrat în posesia
de mii de lei, sînt false. Chei a zace în sertarul bufetului din
magnetofonului, ascult toat ziua numai rock-uri, jerk-uri şi
living-room. Caseta zace în mormîntul inginerului.
alte chestii de acelaşi soi. Are vreo treizeci de benzi în depozit.
C pitanul se uitase fugar la pietricele, dar, nefiind de branş , Cu patru piste. Îşi închipuie, probabil, c-o s mai dea peste
putea s se înşele. Dac nu erau totuşi false? Neap rat trebuie vreun mesaj de-al inginerului. Numai aşa îmi pot explica
s -i comunic c pitanului supozi iile mele. R mîne de v zut infatigabila lui fervoare.
cînd... Deocamdat sînt sechestrat.
Hannibal a început s g teasc prost. Ultima isprav , în materie
Observ c-am ajuns un fel de oaie rîioas . de art culinar , a izbutit s-o scoat din pepeni pe madam ))
Nachtigal. Afumase fasolea b tut , mîncarea ei preferat . M-am
Gilly se uit la mine ca la un extraterestru.
sacrificat, doar pentru a-l sc pa de represalii. Am consumat-o

singur, cîteva zile la rînd, p strînd-o la rece, între ferestre. Z u pentru o siest corespunz toare, sînt necesare niscaiva calorii.
c era delicioas ! Aşa c , se înşeal . Îl v d de fiecare dat . Actri a, cu toate c se
afl în cele mai bune rela ii cu „Mamari a”, se duce f r dînsa.
Iar orele preferate sînt cele de sear . Lucky-Lucky, prin consort ((
Ast zi se împlinesc dou zeci de zile, care mi s-au p rut ani, de repudiat, d tîrcoale mormîntului mai cu seam cînd se las
la plecarea dintre noi a celui care a fost Siegfried Gaterek. El s-a noaptea. Artistul tot artist r mîne! Numai Bigam şi Mogam vin
dus, noi am r mas. El şi-a rezolvat, m rog, problemele. S-a în timpul zilei. Iar Sic Finichi, acelaşi fotoreporter frenetic,
aranjat. Acolo, unde nu-l mai tulbur nimeni, unde nu-i nici continu s -l viziteze pe inginer cu întreg aparatajul de
plîns, nici durere. Cu aceste distrac ii am r mas eu. Lui pu in îi specialitate. Ceea ce-i mai ciudat, este faptul c şi acum
pas c m-au încadrat pe mine pe postul s u. Acuma, eu sînt fotografiaz incontinent locul cu pricina. Cînd îl v d tr gînd
cel pîndit şi urm rit. Ceas de ceas, clip de clip . Pîn -n pînzele poz dup poz , degeaba stau şi m întreb care o fi rostul. Cu
albe. Şi, slav Domnului, are cine!... atît mai mult cu cît nimic nu se întîmpl la mormîntul lui Zighi.
Exceptînd, bineîn eles, florile.
De la fereastra od ii mele, de-acolo de unde, cîndva, îi
supravegheasem şi eu pe Lucky-Lucky şi pe Gilly, cînd încercau C ci fra ii nu vin cu mîna goal ! Fiecare se prezint , atunci cînd
s -i îmbrobodeasc pe Bigam şi Mogam, stau şi privesc, cît e îi vine rîndul, cu cîte un enorm ghiveci în mîn . De unde le-or fi
ziua de lung , ba uneori şi nop ile, la mormîntul provizoriu al c p tînd, asta-i o alt problem , care deocamdat m
inginerului. dep şeşte. Pîn una lata, mi se pare de domeniul fantasticului.
Nic ieri n-am identificat, în ograda Mari ei Nachtigal, ceva care
Şi n-o fac pentru c-aş fi obligat de gîndurile mele negre. N-am
s aduc (barem) a ser de flori. C vin cu ghivecele, mai
fost în via a mea un melancolic. Ba dimpotriv . Îns m intrig
în eleg. Dar de ce-or mai fi c rînd cu ei şi ditamai cazmalele?
inexplicabila afluen a vizitatorilor. Coana Mari a Nachtigal îl
frecventeaz în zori, cînd îşi închipuie c n-o observ nimeni. Abia cînd gr dinarii amatori se apuc de s pat, plini de
Este clar c nu-l poate uita. Mai ales pe chestia cu pietrele abnega ie, atunci realizez schema. Scormonesc p mîntul cu
pre ioase, dar false. Doctorul Hannibal Certega, deşi prins cu îndîrjire, g urind mormîntul inginerului, de parc ar dori s se
ocupa iile sale cazaniere, se prezint imediat dup ce ne asigure c acesta n-a evadat din l caşul s u de veci. Mereu ))
serveşte prînzul. B nuieşte c pensionarii îşi fac siesta, deşi sap în alt loc. Iar în forajele efectuate, extrem de grijulii,
alimentele s-au redus sensibil. Şi cantitativ, şi calitativ. Ori, s desc con inutul ghivecelor. Dac mai continu mult activitatea

asta stranie, Siegfried Gaterek va fi nevoit s -şi caute alt de capul meu.
domiciliu. Altminteri risc serios s i se piard orice urm a
Formînd un cerc în preajma mormîntului, pensionarii de la
trecerii sale pe acest p mînt, în buşit de parcul de flori ce
Posada asistaser , cine ştie de cînd, la desf şurarea activit ii
începe s ia fiin în dosul casei lui madam Nachtigal.
mele în nocturn . ((
În orice caz, se impune o investiga ie aprofundat , la fa a
Mari a Nachtigal, rînjind sardonic, cu-o lopat de zile mari în
locului.
mîn , aştepta ner bd toare reac ia mea. Bil , cu eternul s u
Trebuie s aflu, cu orice pre , ce se ascunde, în realitate, în şor de buc t rie, purtînd aceeaşi ochelari de soare (deşi ne
spatele acestei dragoste neaşteptate pe care pensionarii de la apropiem de miezul nop ii), se sprijinea într-o furc de înc rcat
Posada o manifest acum, fa de memoria celui disp rut. fînul. Gilly şi Lucky-Lucky, la prima examinare, neînarma i, îşi
ineau mîinile vîrîte în br cinarul blugilor. Iar fra ii Flintaş,
Ieri sear , mi-am realizat planul propus.
Bigam şi Mogam, lîng care se instalase şi Sic Finichi, cu vreo
Pe la nou , dup o cin costeliv , subnutritiv , de regim negru, cîteva aparate de fotografiat, din care unul dotat cu blitz, aveau,
m-am înfiin at la mormîntul r posatului Zighi. fiecare asupra sa, cîte un tîrn cop.
M aştepta. Adic , vreau s spun, nu exista nici un indiciu c-ar Paralizat brusc, priveam la ei şi m întrebam: „Veniser s -l
fi p r sit l caşul s u de veci provizoriu. Deoarece nu ştiusem de deshumeze pe Gaterek sau s -i mai s deasc un supliment de
unde s m c p tuiesc şi eu cu-o lopat sau o cazma, flori?”.
apelasem, în disperare de cauz , la un polonic de buc t rie,
Deoarece nu posedau recipientele cu care m obişnuiser în
sustras din dota ia atelierului culinar al lui Bil Certega.
zilele precedente, nu r mînea ca valabil decît prima ipotez .
În jur de orele zece (şi ceva), scormonisem la baza mai tuturor Cam stranie, totuşi.
florilor s dite de veşnic îndurera ii prieteni ai inginerului. F r
Cînd coana Mari a s-a îndurat, în cele din urm , s ia cuvîntul,
s fi înregistrat vreun rezultat mai notabil. Pe scurt, nu
dîndu-şi seama c personalitatea subsemnatului nu inten iona
izbutisem s descop r nimic insolit. aşa ceva, m sc ldaser toate sudorile iadului. Mai ales c
Cînd s-a ar tat la fa şi luna, o lun cît o uriaş budinc de s pasem zdrav n cu polonicul. ))
ou , am ob inut o vizibilitate mai bun asupra mediului - Te exersezi în meseria de gropar, meştere Conan? Ai? Te
înconjur tor. Şi, astfel, am putut constata c nu fusesem singur, reciclezi? Sau te recalifici? Nu-i de ajuns c muri bietul Zighi, ai

vrea acum s ne d m şi noi duhul şi s ne vîri al turi de dînsul? de-a dreptul siderat . Nu ştiu ce i-o fi impresionat mai abitir.
Hai, spune-ne-o deschis, nu te jena! Sau poate cau i şi t lic Referirile la maestrul Shakespeare? Mai pu in probabil. Mult mai
pietricelele?... degrab , originala mea supozi ie. Înclin s cred c -i chiar aşa,
În cap, mi s-a aprins brusc un bec de 10.000 wa i. Şi, deodat ,

în clipa cînd Gilly, marea actri a studiourilor noastre ((
publicitare, începe s debiteze:
mi s-a luminat mintea. Asta era. To i c utaser pietricelele,
atunci cînd se f ceau c s desc flori. Dar de ce totuşi? Doar - Ia te uit ! Ca s vezi ce i-a trecut grasului prin cap!
ştiau prea bine c sînt false. Interesant, Mamari o, nu-i aşa?... Dac s-or fi schimbat
pietricelele?...
Recuperez urgent energia psihic necesar şi-i r spund
doamnei Nachtigal aşa cum i se cuvenea. Adic incisiv caustic şi Cînd madam Nachtigal reuşeşte s perceap subtextul
mortal: intona iei speciale din „Interesant, Mamari o, nu-ai aşa?”,
- Madam, ai auzit vreodat de unul care se chema Hamlet? Dac se-aude un trosnet înfior tor.
nu, atunci s te informez eu. Era prin danez şi c lca prin Lumea tresare nedumerit . Numai eu r mîn nep s tor şi rece,
gropile altora. Şi ştii ce c uta? A declarat-o singur şi nesilit de fiind singurul care remarcase sursa insolitului zgomot.
nimeni, inînd în mîn hîrca lui Yorik. Adev rul, madam
Mari a Nachtigal, surprins de neaşteptata explozie de
Nachtigal, adev rul şi numai adev rul! A fi sau a nu fi!... Adic ,
inteligen a actri ei, se l sase atît de brusc şi eap n în coada
a fi fraierul pe care-l duce de nas o întreag menajerie sau a nu
lope ii, încît aceasta se frînsese.
fi! El a optat pentru a doua variant ... Nu pietrele false m
intereseaz , ci unde-s ele! Au fost introduse oare, chiar acelea Acuma, pentru a alunga efectul ideii lansate de mine şi care şi
l sate de inginer, în cutia pe care ai azvîrlit-o matale, cu atîta începuse s -şi arate roadele, patroana pensiunii cu c luşei de
dezinvoltur , în groap , sau n-au fost? That is the question, lemn înşfac cel mai dezvoltat retevei ob inut din fosta coad
adic asta-i întrebarea... Pentru c nu mi se pare deloc exclus de lopat şi, rotindu-l ca pe un toroipan, d s se apropie de
posibilitatea s fi fost înlocuite... Bun oar , cu nişte pietricele subsemnatul, urlînd totodat :
culese din mormanul care-mi acoper actualmente „Bombi a”.
Nu-i aşa c este o idee?...
- Va s zic dintr- ştia îmi eşti dom’le Conan! Te-ai dat cu
c pitanul de mili ie şi-acuma încerci s m vîri în gura hienelor
))
La auzul neaşteptatei mele interven ii orale, asisten a r mîne stora! Ni ine, maestrule, nu ine!...

Lucky-Lucky, sedus de performan a cerebral a actri ei, În clipa urm toare, Gilly o ia la goan , în direc ia vilei. Mari a,
sloboad un si bemol de mare intensitate dramatic : b nuind c actuala pupil inten ioneaz s -i perchizi ioneze
- De ce s nu in , tanti? Eu cred c ine şi înc , bine! Ce-ar fi odaia, f r autoriza ie, pentru a depista vreo pietricic , vrea
s c ut m în l di a aia neagr şi s le vedem înc o dat ? False,

s -şi fac vînt dup ea. ((
nefalse, barem s afl m dac -s tot lea!... Mari a, pentru o clip Îns , doctorul Bil , cavaler, apeleaz la furc şi i-o depune la
interzis , îşi schimb direc ia, m abandoneaz şi se îndreapt picioare. Mari a Nachtigal, executînd un plonjon olimpic, se
c tre marele cînt re pop: întinde la p mînt, ca o pl cint . Lucky, în elegînd s profite de
handicapul ei, îşi manifest dorin a de a-i confisca reteveiul.
- Ia ascult , m i limbric, ai înnebunit de-a binelea sau faci pe
Dar b trîna, vajnic , îi arde una peste urloaie, chiar din pozi ia
nebunul? Nici prin gînd s - i treac una ca asta, c am s - i
culcat.
îng dui violarea unui mormînt atît de scump inimii mele!
Pietrele sînt în untru. A i auzit cu to ii cum zuruiau cînd le-am Bigam şi Mogam, cu ajutorul lui Sic Finichi, care se apucase s
aruncat... fotografieze scena la lumina blitzului, încearc s-o ridice de jos
pe madam Nachtigal.
- De auzit, le-am auzit, dar nu le-am v zut! – intervine prompt
şi neaşteptat doctorul Hannibal Certega. Cînd se vede iar şi la vertical , patroana pensiunii se repede
asupra mea, aşa, tam-nisam, comunicîndu-mi condamnarea la
- Aşaaa? Buuun! Atunci, nu ve i ajunge la caset , decît trecînd
moarte:
peste cadavrul meu! V m nînc, tic loşilor! Cu oase, cu tot!
- Acuş te-mpuşc, nefericitule! Te tai, te spintec! Uite ce-ai f cut
Îndr zni i numai s v apropia i de mormînt, c v fac una cu
cu ideile tale bolînde!
p mîntul...
Deşi reteveiul nu-mi pare a fi înc rcat cu gloan e şi nici
Reteveiul se roteşte în mîinile ei ca elicea unui elicopter. Iar cînd
înzestrat cu vreo lam de brici, m trag urgent mai la o parte.
îl otînjeşte lejer, doar în treac t, pe urlatore, acesta încearc
s -şi justifice numele. Rage ca din gur de şarpe: Dac nu mi-a sl bit inerea de minte, ceea ce urmeaz , ar fi
cam a doua sau a treia înc ierare de la pensiunea Nachtigal.
- Ne omoar hoaşca, fra ilor! Cotoroan a vrea s ne asasineze şi
Lucky, înh îndu-mi polonicul, se r oieşte la coana Mari a:
))
pe noi, întocmai cum a f cut-o cu inginerul, cînd i-a provocat
infarctul la miocord... C mai pricepem şi noi ceva la medicin ! - Tanti, ieşi cu pietricelele, c-altminteri fac urît! Unde le-ai

pitit? Cînd le-ai schimbat? Spune-i lu’ t ticu, şi cît mai repede, Big , în mai pu in de-o secund , îl deposedeaz pe doctor de
c m gr besc!... teribila arm . Mogam, mai lent, dar şi mai eficient, îşi ridic
tîrn copul şi le strig celor doi spadasini:
Madam Nachtigal, neabandonîndu-şi fermitatea convingerilor, îi
trage una cu reteveiul peste polonic, transformîndu-l într-o - Opri i m celul! Pietricelele-s la mine! Eu le-am schimbat... ((
lulea suprarealist . Şi-i repet :
- i-am mai spus-o o dat ... N-am înlocuit nici un fel de pietre!
Explica iile fra ilor Flintaş ne-au fost acordate în living-room.
- Şi-atunci, de ce nu te-nvoieşti s le verific m? – obiecteaz Doctorul Bil , deşi demolat sufleteşte, acceptase s ne prepare
urlatorele. nişte cafele reînvigoratoare.
- Pentru c n-admit s fiu controlat de peşti de-alde tine şi Big şi Moga ne informeaz c , în în elegere cu Isaiia Finichi,
nici de detectivul sta aiurit! Acuma, piei din calea mea... care dorise s p streze o amintire concret şi palpabil a
Fereşte!... strînselor rela ii cu inginerul Gaterek, schimbaser con inutul
casetei negre.
În timp ce-şi rosteşte ultimul avertisment serios, madam
Nachtigal se n pusteşte asupra cînt re ului. Observînd tertipul s dirii ghivecelor de flori, se pref cuser şi ei
c umbl dup nestematele false, din mormînt. Asta, mai mult
Peste cîteva clipe, asist m la o spectacular demonstra ie de
pentru a abate b nuielile celor interesa i, de la posibilitatea
scrim . Coana Mari a atac , utilizînd pe post de floret
efectu rii unei opera ii de genul celei pe care o întreprinseser .
reteveiul, iar Lucky fandeaz cu fostul polonic. Deşi acesta
cap t mereu alt înf işare, în func ie de loviturile încasate, Finichi ne prezint şi pietricelele, prea bine cunoscute nou ,
reuşeşte totuşi s pareze acroşurile reteveiului. v rsîndu-ni-le în fa , dintr-unul din nenum ratele sale aparate
fotografice care, în realitate, se dovedeşte a fi doar o cutie
E cazul s intervin.
oareşcare.
Circul a durat prea mult. Cu atît mai urgent se impune
Mari a Nachtigal le examineaz atent , ca o specialist ,
interven ia mea, cu cît îl v d pe Bil aplecîndu-se iar şi la furc .
- Fra ilor-cumna ilor – m adresez eu lui Bigam şi Mogam -,

privindu-le, la lumina unui bec, pe toate fe ele. ))
- Astea-s! Balastru colorat! – conchide dînsa în final. Ca s vezi
nu-i l sa i s se omoare! S ri i şi desp r i i-i!...
pentru ce eram s fac moarte de om!...

Peste noapte, am dormit chinuit, extrem de nelinştit. Mai ales concuren ei. Şi tot atît de devotat!...
unul din coşmaruri, c erau mai multe, un adev rat serial, m-a
Totul mi-era tulbure, înv luit în cea . Deci, un alt prilej pentru
epuizat complet. Se f cea c m trezeşte un pitic, b tîndu-m
noi investiga ii detectivistice. Asta-i soarta. Nu mi-e dat s am
insistent pe um r, şi-mi spune: „Scoal -te, c pleac trenul!”.
şi eu, vreodat , linişte şi pace. Mereu trebuie s gîndesc „in ((
Cînd ajungeam pe un peron cufundat în bezn , piticul m
forcing”. Inteligent, eficient şi profund analitic.
informa: „Acuma, apuc -te şi împinge trenul, c n-avem
Şi-atunci, cum s mai dormi?...
locomotiv ... Şi, neap rat, trebuie s desc rc m balastrul în
gar , la Posada!”. Şi împingeam frenetic, cu abnega ie... Pîn Cînd m trezesc, e ziu -n amiaza mare.
ajungeam jos din pat!
Privesc pe fereastr : timpul arat superb. Aerul transparent.
Aici, aşezat pe duşumea, cît mai comod, porneam s cuget la Ozonul m inund de pretutindeni. Şi totuşi, sufletul mi-e
afirma ia, deloc încurajatoare, emis de madam Nachtigal: îndurerat. Nu corespunde ambian ei paradiziace. Pentru c
„Astea-s! Balastru colorat!”. De ce inuse s accentueze drumul continu s nu se repare.
constatarea, cu atîta patos plin de semnifica ii, de vreme ce, şi
Am ajuns la cap tul r bd rii. Neap rat trebuie s preiau
înainte de înmormîntarea lui Zighi, mai avusese ocazia s le
ini iativa. S întreprind ceva.
examineze?
Dar mai întîi, s servesc breakfast-ul. Mai bine m lipseam.
Mie, unul, mi se p ruse c -s tot aceleaşi. Deşi, parc mai
Represaliile organizate de coana Mari a, cu concursul doctorului
pu ine.
Bil , se dovedesc din ce în ce mai cumplite. S mi se ofere mie,
Şi-apoi, mai era o problem . Ce-l determinase pe fotoreporter
care am f cut atîtea pentru pensiunea de la Posada, ceai de
s le p streze pentru sine?
sun toare, biscui i graham şi brînz topit („pentru copii”)!
Oare chiar numai pentru sine? Dar dac se în elesese cu madam Prea-i de tot...
Nachtigal? Ea s le declare ca fiind aceleaşi, sus şi tare, iar noi
Aşa c , pentru a-mi tempera nervii (dar şi foamea care m
s înghi im g luşca...
mistuie), decid s pornesc într-o plimbare de curs lung ,
Cu atît mai mult, cu cît, pîn la noaptea de pomin , Finichi pentru a verifica starea c ii de acces la pensiune, cu ochii mei ))
fusese unealta devotat a inginerului Gaterek. Nimic nu-l personali. Pîn ast zi, ce-i drept, nu m gîndisem, şi nici nu
împiedica s devin acum, în noile condi ii create, omul fusesem capabil s -mi imaginez aşa ceva, c madam Nachtigal

e-n stare s mint şi-n privin a asta. consecin e nepl cute.
Dac drumeagul o fi bun? Urc ca un bolid sc rile terasei. Toat menajeria, care a auzit şi
ea tîr îiturile motorului, se afl mobilizat acolo.
Nici n-apuc s parcurg vreo cîteva sute de metri. Un bîrîit, uşor
de identificat pentru o ureche fin ca a mea, r zbeşte din vale. Îmi face o pl cere nebun s-o anun pe madam Nachtigal:
((
Spre mine urc , şi chiar m mir c -i posibil, un ... „Trabant”!
- Drumul e bun, coan Mari o! Vine o maşin !
M opresc. Ascult atent. Nu stric o verificare suplimentar .
Patroana pensiunii m priveşte, vizibil indispus , apoi m
Motorul pîrîie din toate detaliile, eava de eşapament face s întreab :
intre în rezonan brazii, ro ile împuşc pietrişul la hop-uri. E
- Tot de la Mili ie?
clar. Spre noi urc un vehicul auto, urc şi înc zdrav n,
judecînd dup vuietul pe care-l stîrneşte.
B nuiala c fusesem înşelat, atunci cînd coana Mari a îmi 34. IMPOSIBILUL EPILOG (CARE TOTUŞI SE POATE)
anun ase pr buşirea drumeagului, se adevereşte.
Dealtfel era şi normal s mi se ascund adev rul. Menajeria

Lumea de pe teras aşteapt încordat apari ia „Trabant”-ului.
sim ea nevoia s afle totul despre cele discutate cu c pitanul de
mili ie de la Comarnic. Iar eu, fire-ncrez toare, m prinsesem. Mai str nutînd, mai tuşind, minuscula gînganie de plastic se
M rog, fie şi-aşa. Nu-s singurul detectiv tras pe sfoar . Au mai apropie vertiginos. Ca o comet , judecînd dup trîmba de fum
p it-o şi al ii. pe care o eman toba de eşapament. E limpede c proprietarul
nu se prea pricepe la reglajul aprinderii şi-al carbura iei. Era şi
Acum, cînd am c p tat convingerea ferm c „Trabant”-ul va
firesc, deoarece, cînd maşina se afl lîng noi, poart pe ambele
izbuti s ia coasta pieptiş, şi-n partea ei final , nu-mi r mîne
parbrize, şi-n fa , şi-n spate, semnele galbene de „fraier”.
decît s pornesc în goan , spre vil . Musai s -mi fac bagajele.
Îns , este nou nou .
Urgent. Nu mai vreau s z bovesc pe aceste locuri nici m car o
clip . Tensiunea vie ii de la Posada mi se pare impropice
dezvolt rii mele creatoare. V d c soarta se-ngrijeşte s -mi
Executînd o garare ca la carte, „Trabant”-ul se imobilizeaz
scara terasei. Motorul mai str nut de vreo dou ori, dup care
la
))
scoat în cale unica posibilitate de evadare, demn şi lipsit de caleaz .

Ne apropiem de bordura terasei. îmi face cu ochiul, apoi îi r spunde coanei Mari a:
Se deschide portiera. În clipa urm toare, simt c -mi vine s - De ce s te anun ? Nu i l-am expediat aici pe nepotu-meu?
leşin.
Şoferul sau conduc torul auto, cum se spune în zilele noastre,

- Care nepot, cucoan ? Şi spune-mi o dat , cine eşti, c
nu-s ghicitoare de bîlci... – începe s se enerveze madam
doar
((
îmbr cat sportiv, cu blugi şi geac , care coboar atent, nu-i Nachtigal.
altcineva, Dumnezeule!, decît tanti Rali a...
- Nepotu-meu, scriitorul... Nu i-am scris s -i re ii o camer ?
Eu-s Rali a de la Piteşti, nu m mai ii minte? Dac nu, înseamn
c te-ai ramolit r u de tot. Nu ne cîntai în fiecare sear , la
Cu excep ia mea, care sînt ca o flac r , ceilal i asist reci şi
tarapanaua lui nea Vic , din bariera gîrlei? C parc erai un fel
suficient de nep s tori la marşul pe care-l execut tanti Rali a
de dizeuz , pe vremea aia... Ei?
asupra terasei.
- Aoleu! – r cneşte impresionat madam Nachtigal. S nu-mi
Lejer nepl cut surprins , m tuş -mea, care se aştepta s fie
pomeneşti de tinere ile mele... Cum s nu te recunosc, drag
întîmpinat cu muzic sau , cum se exprim un eminent coleg
domnişoar Rali a... De unde mi-ai aflat adresa actual , ca
de breasl de-al meu, cu „turle şi sobe”, neavînd de unde
s -mi ceri camer pentru podoaba dumitale de nepot, care-şi
cunoaşte ultimele evenimente petrecute la Posada, i se
mai zice şi detectiv pe deasupra?...
adreseaz coanei Mari a de-a dreptul:
Tanti Rali a, ni el contrariat , o îmbr işeaz fals afectuos pe
- Aşa m primeşti sau te faci c nu m mai cunoşti?
madam Nachtigal, dup care îi comunic :
Madam Nachtigal, mai liniştit (oarecum) de cînd îşi d duse
- Vino s te mai pup o dat , c eşti un dulce copil! P i, cine
seama c nu-i vizitat de organele Mili iei, o examineaz pe
nu- i ştie adresa, mai ales la noi, în Vergului, unde ai dat
noua sosit , de sus şi pîn jos. Apoi declar nedumerit :
concertele alea de spaim , cînd l-au dat afar pe preotul
- Ne-am cunoscut vreodat ? N-aş prea zice, deşi... Mai ştii!... nostru? Ai l sat o amintire de neşters... Toat lumea ştie c ai o
Dar de ce trebuia s te primesc aici, la pensiunea mea?... M-ai pensiune în creierii mun ilor, aici, la Posada, şi c tr ieşti acum
anun at cumva?... din turism particular...
))
Dup ce m identific printre membrii menajeriei, m tuş -mea Coana Mari a, de ast dat calmat definitiv, deşi pare s nu-i

prea convin detaliile biografice, relatate de m tuş -mea, mai - Tanti Rali o, sîntem în pom! Ajut -m s -mi fac bagajele... Nu
ales fa de asisten a adunat pe teras , mai pune o ultim mai st m o clip ... sîntem pîndi i de-o mare primejdie...
întrebare:
- Ce, ai înnebunit? Cum s fim în primejdie? Mari a este o veche
- Bine, soro, fir-ai s fii de z p cit , dar de ce n-ai semnat cunoştin de-a mea... ((
telegrama?
M tuş -mea, indignat , d s se ridice de pe scaunul pe care se
- Uite, asta am sc pat din vedere... Dar nu-i nimic. V d c l-ai aşezase.
îngrijit pe nepotu-meu mai dihai ca la Institutul de
- Stai jos, tanti Rali o, c nu-i chiar aşa... O fi ea veche, sînt de
Endocrinologie... Arat splendid, chiar cred ca s-a mai şi
acord, îns în pensiunea dînsei a murit un om!... Dac în
îngr şat ni el...
Vergului, din pricina activit ilor sale artistice, l-au dat afar pe
Dup ce lanseaz aceast constatare, care pe madam Nachtigal pop , aici l-au dat afar din via pe inginerul Gaterek, care nu
pare s-o încînte, iar pe mine precis m pune într-o situa ie era fiştecine, ci marea ei iubire!... E bine?
penibil , tanti Rali a mi se adreseaz direct:
- Nu-i bine – r spunde m tuş -mea, c zînd pe scaun – şi nici
- Ce faci, dom’le Al? De ce-mi stai ca o momîie? Hai, pune mîna nu-i uman ce se-ntîmpl !... Povesteşte-mi, c m apuc
şi descarc -mi bagajele!... n b d ile!...
Cînd aud vorbind astfel, realizez c m tuş -mea-i aterizat de

În nici zece minute, reuşesc s -i prezint un sinopsis al
pe o alt planet . Total extraterestr . De unde s ştie dînsa
întîmpl rilor de la Posada. În alte zece minute, dac nu cumva
care-s rela iile actuale, dintre mine şi madam Nachtigal.
mai mult, tanti Rali a îmi povesteşte am nunte pasionante
F r s -mi mai pierd timpul, o tîr sc pe tanti Rali a, sub privirile despre trecutul coanei Mari a Nachtigal, care pe atunci se
ucig toare ale colectivului „Mari a, Bil , Gilly and Lucky”, direct numea „Mery Lou – vipera de pe maidan”, mare cînt rea de
la mine în odaie. şantan, cabaret şi alte locante deocheate. La vîrsta aceea, tanti
Rali a mai frecventa localurile cu muzic şi astfel o cunoscuse,
Cînd m trîntesc epuizat pe marginea patului, o invit c-un gest ))
s ia loc şi demarez numaidecît, pentru a-i astîmp ra în cele mai variate ipostaze ale carierei sale, pe „dizeuza” de
curiozitatea întip rit pe chip: mare vog .

Cînd îşi termin expozeul, tanti Rali a se cruceşte şi-mi declar Big , cu glasul s u cel mai dur, or c ieşte la noi:
senten ios:
- Vre i s-o întinde i de-aici, f r s ne spune i o vorbuli şi s
- Mare-i gr dina lui Dumnezeu şi multe-s jivinele sale! Cum ne l sa i pe mîna stora? Frumos, n-am ce zice! Afla i c
aşa, dom’le, s-ajung Mari a în halul sta? N-aş fi crezut. Dar mergem cu voi... ((
acum o aşteapt zile grele, pentru c-a sosit ziua r spl ii, cînd
Nu sînt în min ile lor. Unde s -ncap ?
va trebui s r spund în fa a legii.
Noroc c intervine tanti Rali a:
- Cu vîrf şi îndesat! – o sigur eu pe tanti Rali a. C ci o merit pe
deplin! - Ia asculta i, voi ştia, nemuricilor! Crede i c maşina mea-i
„Roman-Diesel”, pentru transporturi interna ionale? Abia am
cîştigat-o la loz în plic... şi vre i s-o pierd c rîndu-v pe voi?
Peste o jum tate de ceas. Sîntem gata. Lucrurile le-am şi
R cnesc cu to ii în cor:
înc rcat în port-bagaj. Între noi fie vorba, nici nu-mi imaginam
c un „Trabant” poate poseda aşa ceva. - Ia-ne numai bagajele, coan mare! Pîn la şosea. Sîntem
prietenii maestrului Conan.
Dup ce-mi achit obliga iile financiare, iertînd-o pe madam
Nachtigal de compensa iile pe care mi le datora, pentru - S zicem c le lu m – r spunde m tuş -mea -, dar voi ce
suferin ele îndurate, m urc în fa , lîng tanti Rali a. face i, r mîne i aici?
Menajeria asist la plecarea noastr , ca la fuga unor criminali de - Crede i c sîntem dilii? Cum s r mînem aici, printre r posa ii
la locul abominabilei ispr vi. ştia, înc în via ? Nu vrem s fim înmormînta i laolalt cu ei!
Noi o s - i inem priponit „Tr b n elul”, s nu alunece la vale...
Tanti Rali a apas pe pedala ambreiajului. Apoi învîrte cheia
demarorului. Bag în viteza a-ntîia, accelereaz ni el şi...
„Trabant”-ul refuz s se mişte din loc. În vreme ce coborîm pe drumeagul bine cunoscut – în cea mai
Şi totuşi, motorul se învîrte corespunz tor. Ba chiar mi se pare perfect stare, dup cum pot constata -, sînt nevoit s apreciez
uşor ambalat. Nedumerit, dau s cobor din maşin . Portiera c m aflu în posesia unor certe simptome de astenie grav . ))
este blocat . De mîinile lui Bigam, Mogam şi Finichi, care trag Numai aşa îmi pot explica faptul, suficient de bizar, c uitasem
to i de mîner. s-o întreb pe tanti Rali a de unde se procopsise cu

„Trabant”-ul. S -l fi cîştigat, oare, dup cum afirmase, la loz în Sic Finichi, care ne f cuse o poz , pentru a imortaliza
plic?... Totu-i posibil! Dar eu, care joc frecvent la „borcan”, eu desp r irea noastr vremelnic (cel pu in aşa sus inea dînsul),
de ce nu cîştig un autoturism? M car o „Dacie-1301”! C tare aş îmi d ruie unul din nenum ratele sale aparate fotografice:
avea nevoie...
- Ia-l, maestrule, şi s -l st pîneşti s n tos! În untru-s ((
Cînd am ajuns, cu chiu cu vai, la şoseaua na ional , am tras pe pietricelele bietului inginer. i le fac matale cadou. Poate or
acostament, pentru a proceda la desc rcarea bagajelor lui s - i poarte noroc! C lui nu prea i-au purtat!
Bigam, Mogam şi Sic Finichi.
Spre marea noastr surpriz , pe acoperişul maşinii nu se aflau

Dup ce-am demarat în tromb , l sînd în praful declanşat de
decît dou geamantane. Celelalte erau în mîinile înso itorilor
bolidul lui tanti Rali a pe cei trei foşti tovar şi de drum, rul m
noştri, care gîfîiau slei i de puteri.
preocupa i c tre Bucureşti.
- De ce le-a i c rat, m i fra ilor-cumna ilor – îi întreb eu pe
Tanti Rali a, dînd ascultare cine ştie c rui fenomen
Bigam şi Mogam -, n-a i avut încredere în maşina m tuşii-mi?...
parapsihologic, a parcat apoi în ograda campingului de la
- Ba am avut, maestrule, cum s nu, dar nu le-a inut... La „Paralela 45” . Acum st m la o mas şi ne mai întrem m pu in.
fiecare hop, s rea cîte un geamantan! Aşa c , mai bine le-am
La instiga iile responsabilului, vechea mea cunoştin , servim,
transportat noi, s nu r mînem f r ele!...
pentru început, cîte dou ciorbe de burt . Ce va fi dup , o s
Apoi am procedat la formalit ile de r mas bun. Ne-am dat vedem noi. C e de unde...
reciproc adresele şi numerele de telefon, ne-am îmbr işat
La cafele, fiindc am ajuns şi-aici, tanti Rali a m supune unui
c lduros, de vreo cîteva ori la rînd.
interogatoriu din cele mai strînse:
Cu ochii umezi, Bigam îmi declar solemn:
- Cum stai cu romanul, Al, b ie elule?
- Nene maestrule, s ştii c avem pentru ce s - i fim
- Care roman? P i, ce, am avut timp s m apuc de el? N-ai
recunosc tori. Ne-ai sc pat de la mare ananghie. Şi pe mine, şi
auzit ce-am p it?
pe frate-meu. O s te vizit m neap rat, imediat ce-ajungem la
Bucureşti. Ca s ne spui ce-avem de f cut mai departe... Nu mai Aprinzîndu-şi calm o „m r şeasc ”, m tuş -mea m linişteşte:
))
ine figura... Ne punem pe treab şi pe înv tur ... Z u aşa! - Las , nu fi am rît, c -l scriem noi, împreun !

În timp ce-mi sorb ultima pic tur de za , înt rit cu-o lacrim
de coniac vasodilatant, m gîndesc îngrozit c va fi necesar s
m întorc la Posada, s constat ce s-a ales de bietul meu (fost) ((
„Fiat-600”.
Pentru c , dac mai exist unele şanse s g sesc ceva resturi

din „Bombi ”, sînt mai mult decît convins c pensiunea de la
Posada, produs al unui coşmar cvasiscriitoricesc, este sortit
unei definitive şi certe dispari ii.
Abia dup aceea va începe urm toarea repriz a calvarului.
Deoarece va trebui s -mi g sesc o alt oaz de linişte, unde

s -mi scriu romanul atît de mult visat.
Dar, ce s ne mai fr mînt m, vom tr i şi vom vedea!
))

Vlad Musatescu de A Puia Gaia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vlad Musatescu de A Puia Gaia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

))

Vlad Muşatescu De-a Puia Gaia Editura LiterNet

Redactor: Iulia Cojocariu

Copert : © 2005 Iulia Cojocariu

Text: © 2005 Parascheva Muşetescu

Toate drepturile rezervate moştenitorilor legali.

© 2005 Editura LiterNet pentru versiunea .pdf Acrobat Reader.

2 Extravagantul CONAN DOI

3 Extravagantul CONAN DOI

grupate, într-o versiune revăzută şi adăugită, cele patru

cărţi din seria „Jocurile detectivului Conan”: „De-a

4 Extravagantul CONAN DOI

5 Extravagantul CONAN DOI

6 Extravagantul CONAN DOI

Acum recunosc glasul şi inteligen a atletului Conov .

7 Extravagantul CONAN DOI

Totu-i clar! Praful de c rbune, care-mi acoperea figura şi

8 Extravagantul CONAN DOI

9 Extravagantul CONAN DOI

10 Extravagantul CONAN DOI

Dînd ascultare privirilor înc rcate de rug min i ale mamei

11 Extravagantul CONAN DOI

12 Extravagantul CONAN DOI

insist : În ultima vreme, a devenit un duşman înverşunat al motoarelor

13 Extravagantul CONAN DOI

3.DEMARAJUL... SPRE NECUNOSCUT Stop Posada Vila Nachtigal Stop”.

Privesc intrigat la nevast -mea. Degeaba. E încîntat c-am s

- Cine vrei şi cine nu vrei! C i-ai înnebunit pe to i cu condi iile

14 Extravagantul CONAN DOI

Formidabile chiftelu e mai meştereşte şi coana Sofioara, mama

15 Extravagantul CONAN DOI

La Breaza, c ci am luat-o pe drumul vechi, nu pe variant , radiatorul!

16 Extravagantul CONAN DOI

17 Extravagantul CONAN DOI

18 Extravagantul CONAN DOI

19 Extravagantul CONAN DOI

Deoarece coana Mari a se preg teşte s p r seasc odaia, pe

20 Extravagantul CONAN DOI

şase-şase... doamnei Nachtigal, ne tot înverşun m s d m cu zarul. Nu zic

21 Extravagantul CONAN DOI

22 Extravagantul CONAN DOI

treisprezece ani. lîng picioarele m su ei. Mutantul, c ci ce altceva ar putea fi,

23 Extravagantul CONAN DOI

24 Extravagantul CONAN DOI

- P i, n-a i colaborat la noi, la „Actualitatea”, cu reportajul la

În sfîrşit mi se aprinde dioda. Cum s nu mi-l amintesc? E unul

Pîn s -mi recap t vederea, m pomenesc luat de mîn şi

25 Extravagantul CONAN DOI

- Sigur c nu! Şi mai sl beşte-m cu venerabil , c tot nu- i Atac direct:

26 Extravagantul CONAN DOI

- Mai nimica toat , madam Nachtigal! Diminea a, un ceai de 7. HANIBAL CERTEGA

27 Extravagantul CONAN DOI

28 Extravagantul CONAN DOI

Coana Mari a face liber m su a şi întinde iar şi tablele.

Cum îi are la îndemîn , vajnica mea propriet reas îi apuc de

29 Extravagantul CONAN DOI

Este mai mult decît limpede c madam Nachtigal vorbeşte

30 Extravagantul CONAN DOI

s se r zbune... Abia pe la unu din noapte am izbutit s scap din ghearele

31 Extravagantul CONAN DOI

la intrare, n-are mai mult de 5 wa i. pe masa de lucru.

Nu în eleg nimic. Doar o încuiasem cu mîna mea, cînd

32 Extravagantul CONAN DOI