PAUI CARUS

BUDDHA, CARTEA YIETII

DUPA DOCUMENTEI..E DIN YECHIME
di edr,ti sunt
f ftrnsrarie 2018.
r'-lului sau ima-
*ifuzisa gi se va

l;,

lr
il
l

Dinasty tsooks Proedituri gi Tipografie

 d[inuiegtedin-
esteetern gi va continua
eerul gi p[mdntul.
deviruri diferite, caci
timpurile gi in toate

a celor opt drumuri

pe care il g[seEte cu
Fericili cei ce merg: pe CUPRINS

BUDDHA Prefala autorului

FERICIRE!

de piogenie.
II. Samsdra gi nirvana .................14

IIL Adevflrul care izbd,veste .............................17

eei care s-au rdtacit-

nimic n-o opregte.

PRINTUT SIDDHARTHA DEYINE BUDDHA

IY. Naqterea lui Buddha

ri Y. Leg[turile vie!ii.......... 26
sufletelg YI. Cele trei dureri
rerfugiu suprem. VII. Buddha renuntd la lume.....
YIU. Reg:ele Bimbisara
IX. C[ut[rile lui Buddha........... 4l

275
 47
XI. Mara cel r6,u........ 49
XII. Iluminarea.... 52
XIII. Primii conver1iti.............................. 56

INTEMEIEREA IMPARATIEI ADEYARUI..UI

XXIY. Nemullumirea poporului 84

XXYL Predica despre generozitate ....88

XXYIL Tat6l lui 8uddha............ 89

XXIX. Rahula ....94

XXX. Jetavana.

276
 ......47 CONSOI/IDAREA RELIGIEI LUI BUDDHA
49
52 XXXL Jivaka, medicul..... .........103
56 XXXU. Tatal gi mama lui Buddha ating nirvana.......................105
57 XXXIIL ing[duirea femeilor in sang:ha ......................106

XXXIY. Regulile comport5,rii monahilor budiEti

fa![ de femei............. ..................................106
ADEYARULUI XXXY. Yisakh6.. ........................ 108
XXXYI Uposatha gi Patimokkha.................... ll2
XXXYII Schisma....... .ll4
XXXYUL Refacerea armoniei.. .................112

XXXIX. Bhiksu mustrati...

...127

XLIL Z[d[rnicia lumii....... ........................... 130

XLYL Cele zece porunci..... ......135

89
9l PROPOYADUIREA LUI BUDDHA
94
97 XLYIII. Dhammapada................... .........................141

XLIX. Cei doi brahmani ..........14g

p[r!i
L. Respectarea celor gase ..................154

LI. intrebarea lui Simha despre nimicire... ..............156

LII. Orice existen![ este spiritua1a................ ....................162

LIX. Lectii 182
LX. Amitabha 184

PARABOLE $I ISTORIOARE

IXII. Parabole ....193

IXUI. Casa incendiat[ ....193

LXIX. Lumina 1umii............. 201

201

IXXII. Nes[buitul nepi,sltor ....204

IXXUI Ajutor in deqert........... ....205
LXXIY. Buddha sem5,nitorul........ onc
IXXY. Paria
LXXYL Femeia de la fdnt0n[.......................... 210
ztl
LXXYUI Cdinele infometat. ...........................219

278
 LXXU. Despotul.. ......913

t72 LXXX. Y6savadatta...................... ...................................214

m' singur scop............ 174 LXXXL Nunta din Jambunada

LXXXIL in regatul lui Yamarija.................

deva ............................... 180 LXXXIY. Boabele de mugtar .....-................229

189 LXXXY. Sdriputra igi urmeazl inv[![torul pe ap6................226

184 LXXXYL Bhiksu cel bo1nav..........
l9l

ULTIMELE ZILE

LXXXYI. Condilii de prosperitate............... ............-.---..-231

........193 LXXXYUL Purtarea dreaptd.

........193

..............195

.195
.......196 XCil. Ambapali ...............240

197

201 XCY. Fierarul Chunda..... 252

201 XCYI Maitreya ,.................25 5

CONCI.,.UZIE
,.................................209

.............................. 210 XCYIL Cele trei personalit[li ale lui 8uddha............................267

XCIX. Scopul fiin!ei......... ...........27O

.....,.....-2t2 C. Lauda tuturor Buddha..... .............................274

279
 FERICIRE!

I. FERICIRE!

Bucurali-vl de vestea cea bund,! Buddhar,

Domnul nostru, a deseoperit r[d[cina ri"ului.
Ne-a ard"tat calea m6ntuiriiz.
Buddha risipegte iluziile minlii noastre Ei
ne elibereazd"de teroarea morlii.
Buddha, Domnul nostru, aduce uqurare
celui obosit gi coplegit de suferin!fl; d[ruiegte
pacea celor strivili de povara vielii. Dd curaj
celor slabi care sunt gata s[ renunle la inerede-
rea in ei qi la speranld.
Yoi, cei care suportali necazurile vielii, voi,
cei care trebuie s[ luptali gi sd trudili din g:reu,
1 Buddha, Cel Trezit, Cel Luminat, Iluminatuf in!e-
leptul.I se mai spunea gi Sakyamuni (infeleptul tribului
shakya) (n.a.).
e Budigtii, ca toli ceilalli indieni, considerb m&ntuirea
drept eliberarea de metempsihozb sau de transmigralia
eterni a sufletelor, consecinli a fatalei karma (n.a.).

ffi -- FmFi;r
 voi, cei care nbzuili la o via![ de adevflr, bucurali-v[ de
vestea cea bun6!
Iat[ balsam pentru eei rdnili gi pfline pentru cei infome-
ta!i. Iat[ ap[ pentru cei insetali gi iatd speran!6 pentru cei
disperali. Iat[ Iumina pentru cei care sunt in intuneric gi
iat[ o beatitudine nesfflrgiti pentru eei drepli.
Yindecali-v[ r[nile, voi care sunteli rdnili, gi m0ncali
sa vi siturali, voi care sunteli infometali. Odihnili-v[, voi
care sunteli obosili, gi potolili-vd seteq voi care sunteli inse-
ta!i. Ridicali-va ochii spre lumini,, voi care stali in intune-
ric; rec5,p[ta]i curaj, voi care sunteli p[r[si!i.
Aveli incredere in adev[r, cei care iubili adevfl-
rul, c6ci implr[lia adevirului este intemeiat[ pe p[m&nt.
intunerieul gregelii este risipit de lumina adev6,rului.
Putem si ne vedem drumul gi s[ merg:em cu pagi hotarali 9i
sig:uri.
Buddha, Domnul nostru, a ficut cunoscut adev[rul.
Adevflrul ne vindec[ infirmit[lile gi ne salveaz[ de
la pieire; adevflrul ne face tari in viali Ei in moarte' numai
adev[rul poate sd, nimiceasci relele gregelii.
Bucurali-v[ de vestea cea bun[!

II. SAMSARA $I NIRYANA

Privili in jur gi contemplali viala.

Totul este trecitor, nimic nu dureaz6. Nagterea 9i moar-
tea, cregterea gi pieirea, compunerea gi descompunerea.
Gloria lumii este asemenea unei flori; e in plind inflo-
rire dimineala;i pdlegte la cildura zilei.

14

{-[l1 t:F-*'ff.; qE-

 dcrvfir, bucurali-vd de
fiimpentru cei infome-
irEsperanla pentru cei
ue mnt in intuneric si
eidrepfi.
ri'ni!i, gi m6ncali
Odihnili-v6, voi
voi eare sunteli inse-
mfl eare stali in intune-
pf,risi!i.
ci care iubili adevfl-
futemeiata pe p[m&nt.
dE lunina adev5rului.
cu paqi hotardli gi
cunoscut adevErul.
gi ne salveazd de
rirF gi in moarte, numai
gr€-selii.
I|IRYANA
vil*a"
fueaza. Nagterea gi moar-
_si descompunerea.
flori' e in plin[ inflo-
silei.
-ilF
in orice parte ali privi, veli vedea numai grab[ Ei
inghesuial6", goani, avida dup[ pl[ceri, teami de pedeapsa
morlii, bAlciul degert6ciunilor gi flac[ra dorinlelor arzd-
toare. Lumea este plina de schimb[ri si de transform5,ri.
Totul este samsdra!.
Nu exist6" nimic permanent in lume? in universala agi-
talie nu exist6, niciun loc de pace, unde inima noastr[ tulbu-
rat[ s[-gi poatfl glsi tihna? Nu existd nimic veEnic?
Oare temerile nu vor inceta niciodat[? Dorin]ele arzh-
toare nu se vor stinge? CAnd va putea spiritul s[ fie calm gi
liniEtit?
Buddha, Domnul nostru, s-a intristat de suferinlele vielii.
A vd,zut vanitatea fericirii lumii gi a c6,utat m0,ntuirea in
ceva care nici nu se ofilegtg nici nu pierg ci dureaz[ vegnic.
Yoi, cei care n6,zui!i Ia via![, sa gtili ci, nemurirea se
ascunde in calitatea de a fi pieritor. Yoi, cei care dorili feri-
cirea care nu conline s[mdnla dezam[girii gi a regretului,
urmali povelele marelui maestru gi duceli o via![ plin[ de
corectitudine. Yoi, cei care dorili cu infrig:urare bog:[!iile,
venili gi primili singurele comori eterne.
Adevarul e vesnic; el nu cunoagte nici nagterg nici
moarte; nu are nici inceput, nici sf0rgit.Invoeali adevd,rul, o,
muritori!Adevarul si, pun5, stapflnire pe sufletele voastre.
Adev[rul este partea nemuritoare a spiritului.
Delinerea adevdrului inseamna bog[!ie, iar o via![ tr5,it5,
in adevar inseamn[ fericire.
I Sams&ra, vicisitudinile lumii, ale vielii qi ale morlii,lumea oameni-
lor, oceanul nagterii gi morlii, instabilitatea si vremelnicia lucrurilor,
agitalia vielii lumii, agitalia egoismului, vanitatea existenlei (n.a.).
l5
 Agezali adev[rul in spiritul vostrq c5"ci adev[rul este
chipul vegniciei; el zugr[vegte permanenla (este oglindirea ei);
face cunoscut ceea ce dureaz[ ve.snic adevirul le d[ruieste
muritorilor nemurirea.
Buddha este adev[rul; fie ca Buddha s[ silflEluiasc[
in inima voastr6. Alungali din inima voastri orice dorin![
striind de Buddha, gi la sfflrgitul evoluliei voastre spiritu-
ale veli deveni asemenea lui Buddha.
Acea parte a sufletului vostru care nu poate sau nu
vrea si devinfl Buddha trebuie s[ piar[, cd,ci este doar purd
iluzie gi inexistenld,; este cavza gregelilor voastre, a neferi-
cirii voastre.
YA puteli face sufletul nemuritor umpl0ndu-l cu
adevdr. De aceea, devenili asemenea unor vase potrivite si
primeascfl ambrozia cuvintelor Maestrului. Purificali-vfl
de pflcat gi sfinlili-va viala. Nu exist[ alt mijloc de a ajunge
la adev5,r.
inv6!a!i s[ faceli deosebire intre eu gi adevir. Eul
este cauza eg:oismului qi sursa pdcatului; adevdrul nu se
ataEeaz[ de niciun eu; €l este universal gi duce la dreptate
gi echitate.
Personalitatea, care pare si le fie celor ce igi indri,gesc
eul propria fiin![, nu este nici etern6, nici nemuritoare, nici
nepieritoare. Nu cautali personalitatea, ci adevirul.
Dac[ ne eliberflm sufletele de personalit[file lor mes-
chine,daci nu dorim r[ul aproapeluinostru gi devenim puri
ca un diamant limpede care reflect[ lumina adev[rului, ee
tablou radios va ap6,rea in fiinla noastr[, reflect&nd lucru-
rile aga cum sunt, neamesteeate eu dorinlele arzdtoare,
l6
 edci adevirul este
{esteoglindirea ei}
idevfirul le dflruieste
Brildha s[ s[l[gluiasc6
vmstr[ orice dorint[
voastre spiritu-
{urDB nn poate sau nu
ef,ei este doar pur[
voastre, a neferi-
umpl0ndu-l cu
Elr vase potrivite sd
Purifica!i-va
mijles
de a ajunge
eu gi adev6r. Eul
adev5,rul nu se
Ei duce Ia dreptate
elor igi indr[gesc
ee
nieinemuritoare, nici
eiadev[rul. ; III. ADEYARUL CARE IZBAYESTE
prsonalit[lile lor mes- *
I
gidevenimpuri
Iumina adevirului, ce
reflect0nd lucru-
r! dorinlele arzd,toare,
ilF' lfffiF
fara deformarea iluziei ingelitoare, f6r5, agitalia nelinigtii
pline de p[cat!
Cel ce cautl eul trebuie s5, fac[ deosebire intre eul
ingel[tor Ei eul adevirat. Eul s[u gi eg:oismul sau sunt eul
ingeli,tor, iluzii ireale qi alc[tuiri pieritoare. Numai cel
care igi identifica eul cu adevdrul va atinge Nirvdna; gi
cel ce a atins Nirvdna a atins starea de buddha; a dobflndit
cea mai mare dintre fericiri, a devenit ceea ce este veEnic Ei
nepieritor.
Toate componentele trebuie si se dizolve din nou,lumile
se vor frdnge in bue[li ;i individualit[lile noastre se rror
impr[gtia; dar cuvintele lui Buddha vor fi vegnice.
Pieirea eului este mdntuirea' anihilarea eului este con-
dilia iluminflrii; disparilia eului este nirv&na. Fericit este
eel care a incetat s[ mai traiasc[ pentru plicere gi sal[glu-
iegte in adev6,r. in adev6,r,linigtea gi pacea spiritului sunt
cea mai mare fericire.
S[ cflut[m adipost in Buddha, c[ci a g[sit nepieritorul
in pieritor. S[ ciutflm ad[post in ce este permanent in mijlo-
cul schimb[rilor existenlei. S[ cflut[m ad[post in adevdrul
intemeiat de lumina lui Buddha.
Lucrurile lumii gi locuitorii ei sunt supugi schimb[rii;
sunt produsele unor lucruri care au existat inainte; toate
fiinlele vii sunt ce le-au facut faptele lor anterioare, cdci
legea cauzeigi efectului este uniformd" Ei f[r[ exceplii.
 Dar, in lucrurile eare se schimbi fflrd incetare, se

ascunde adev5"rul. Adevirul confer6, lucrurilor realitate'

Adev[rul este imuabil in schimbare.
$i adevdrul doregte s[ se arate; adevirul ndzuieqte s[
devin[ conEtient; adev[rul se strdduiegte si se cunoascfl pe
sine.
Adevbrul exista in piatr5,, cbci piatra existi, cu adev[-
rat, gi nu este putere in lume, divinitate, om sau demon care
sd poatd face ca ea s[ nu existe. Dar piatra nu este congtienti.
Adev[rul existfl in plantfl 9i viala ei poate s[ capete
expansiune, planta cregte, infloreEte 9i face fructe.
Frumuselea ei este minunat[, dar planta nu este congtient[.
Adevdrul existi in animal el se migcd 9i pereepe lucru-
rile din jur; distinge gi inva![ s6 aleag[. Animalul are o
congtiinla, dar inc6 nu e congtiinla adev[rului. Este numai
congtiinla eului.
ConEtiinla eului orbegte ochii minlii 9i aseunde adevfl-
rul. Aceasta este orig:inea gregelii, sursa iluziei, sam&nla
p[catului.
Eul genereazi egoismul. Nu existi riu care s[ nu pro-
vini din eu. Nu existi nedreptate care s[ nu fie produsd de
afirmarea eului.
Eul este principiul urii, nedrept[lii gi calomniei, al inso-
lenlei gi indecenlei, al furtului gi al escrocheriei, al impil[rii
gi al v[rsflrii de sflnge. Eul este Mara, ispita, riuf[ci,torul,
cel ce face r[u.
Eul ademenegte prin pl6ceri. Eul fagdduieqte un para-
dis feeric. Eul este valul lui Mara seduc[torul. Dar place-
rile eului sunt lipsite de realitatg labirintul si,u paradiziac

18

qTFtr
 fir5'
ineetare, se iar frumuselea lui care se ofilegte
este drumul infernului,
luerurilor realitate. aprinde flac[rile dorinlei care nu poate fi satisflcut[
niciodat[.
dc,rnrd nizuiegte s[ Cine ne va elibera de tirania eului? Cine ne va salva de
sE se cunoascd, pe suferinle? Cine ne va aseza intr-o via!6 plina de fericire?
Totul este vicisitudine in lumea peste care domnegte
Fdra exista cu adev[- samsi,ra. vicisitudine gi suferinla. Dar fericirea adev[rului
oln sau demon care este mai mare decdt toate vicisitudinile. Adevlrul d[ru-
nueste conqtientd. iegte pace spiritului agitat, invinge gregeala, stinge fl[ca-
ft{a ei lnate si, capete rile dorinlei gi duce la nirvana!.
gl face fructe. Preafericit este cel ce a g[sit pacea nirvi,nei!Este calm
nu este congtient[. in lupte Ei in framflnt[rile vielii; este la ad[post de orice
prcepe lucru-
.si schimbare; sfideaz[ nagterea gi moartea; rlm0ne indiferent
dcrgfr- Animalul are o la suferinlele vielii.
devtrnlui Este numai Preafericit este cel ce gi-a intrupat adevarul, cici gi-a
atins scopul gi e una cu adevirul. Este invingator fard s[
rir$i gi ascunde adevo- poatd fi ranit; e glorios gi fericit f[ra s[ poata suferi; e puter-
s[nie iluziei, simdnta nic chiar qi cdnd ar cidea strivit sub povara trudei sale; e

t{u care sd, nu pro- I Nirvana, extinclia, adic[ extinclia pasiunilor, dorinlelor, ataga-
mentelor omenegti gi a personant[fi. Nirvana nu este un paradis, un
s[ nu fie produsd de
loc, ci o stare de perfect[ beatitudine la care sf&ntul poate s[ ajung:[,
chiar f[r[ s[ pdrdseasc[ p[m&ntul. Hinaydna o definegte ca,,extinclie
gi ealomniei, al inso- a iluziei", Mahdydna, ca,dob&ndire a adevi,rului". Mahiydna spune c[

aI impil[rii nirvdna inseamnd ,iluminare", stare de spirit in care updddna,,,ataga-

mentul", kles4,,suferin!a", gi trisndL,,,dorinfa" au dispflrut;fericita con-
ispitq r[uflcltoruf
dilie a iluminirii, a pdcii spiritului, a fericirii, a triumfului virtulii
in aceastd viald, gi dincolo de eq odihna vegnica a lui Buddha dupd
f5gnduieqte un para- moarte. Buddha a refuzat s[ spund dacfl nirvana inseamn[ sau nu
mdue[torul. Dar pl[ce- extinelia definitiv[ a personalit[lii. intrebat, el a aritat prin t[cere
c[ aceastd solulie nu este unul dintre subiectele a c5,ror cunoagtere
lrlErintul s6u parad iziac este indispensabili pentru mdntuire (n.a.).

l9

'F-
nemuritor chiar gi cflnd moare. Nemurirea este esenla sufle-
tului s[u.
Binecuv0ntat este cel ce a atins starea sacr6 de buddha,
ci"ci poate s[ infflptuiascdr m0ntuirea fralilor lui.
Adevfirul este o for![ care aclioneazd. ca s[ fac6 bine,
indestructibilA gi invincibilil Cultivali adevflrul in spiri-
tul vostru gi rflspflndili-l in omenire; cici numai adevbrul
salveaz[ de p[cat gi de suferin![. Adev[rul este Buddha Si
Buddha este adevdrul! Binecuv&ntat fie Buddha!

20