UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN

Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,

MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

REFERAT Drept execuțional penal

Scurt istoric al sistemului penitenciar românesc

1380 - se fac primele mențiuni despre Ocna Trotușului, ocnele fiind

exploatări ale minelor subterane de sare, unde forța de muncă o constituiau

„ocnașii" – de regulă cei condamnați pentru tâlhărie, omoruri etc. Tehnica era

simplă, cel condamnat era coborât în ocnă şi nu mai era scos decât când își termina

pedeapsa.

Pentru boieri şi nobili pedeapsa o constituia închiderea în mănăstire. Una

dintre cele mai vechi mănăstiri ce a servit acestui scop este Mănăstirea Snagovului

zidită, în apropierea Bucureștiului, de Vlad Țepeș în secolul al XIV-lea, folosită de

aprigul domnitor pentru adversarii politici.

1788 - În Transilvania, aflată sub cârmuire austro-ungară, se aplicau

prevederile paragrafului 61 al procedurii penale promulgată de împăratul Iosef al II-

lea care menționa că „fiecare temniță să fie curată, uscată, să aibă văzduh şi

_____________________________________________________________________________________
1
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

lumină şi așa alcătuită ca sănătatea robului (deținutului) să nu fie pusă în

primejdie".

Aflate sub stăpânire austro-ungară, orașele din Transilvania – spre deosebire

de cele din Moldova şi Țara Românească – au beneficiat de construcții speciale care

serveau ca închisori, ridicate în bună parte în timpul domniei Mariei Tereza (1740-

1780) şi a lui Iosef al II- lea, fiul ei, care din 1765 i se asociază la tron.

1790 - În Țările Române, Domnitorul Nicolae Mavrogheni (1786-1790)

poruncește ca femeile să nu mai fie închise în comun cu bărbații, specificând că

atunci când, din cauza localului, nu se poate aplica această măsură, să fie închise

la un om de ispravă, căsătorit.

1802 – La începutul secolului al XIX-lea se constată o creștere a interesului acordat

de împuterniciții vremii problemei închisorilor. Se construiesc clădiri noi şi se

amenajează, pe lângă fiecare pușcărie, câte o infirmerie.

Domnitorul Mihail Șuțu care, a domnit concomitent în Țara Românească şi în

Moldova, în perioada 1783-1802, cere să i se raporteze săptămânal, situația celor

închiși, cu arătarea cauzelor pentru care au fost condamnați. De asemenea a hotărât

să folosească deținuții la lucrările publice, în scopul creșterii calității hranei.

1831- Apariția Regulamentelor Organice în Țara Românească şi Moldova,

care conțineau prevederi similare, a însemnat un pas înainte şi în direcția regimului

executării pedepsei menționând faptul că „stăpânirea va avea priveghere ca

_____________________________________________________________________________________
2
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

închisorile să fie nu numai sigure, ci şi curate, întrucât sănătatea celor închiși să nu

se vatăme nici cum, hrana acestora, îmbrăcămintea, luminarea şi lemnele de foc să

vor cumpăra din suma hotărâtă pentru acestea".

1851 - Se redactează regulamentul închisorii din Iași, care conține prima

dispoziție din sistemul românesc de drept prin care se oprește insulta şi bătaia

arestaților.

De asemenea, Anastase Panu, în acea perioadă director al Ministerului

Justiției, redactează regulamentul închisorii din Tg.Ocna. Acesta deschide epoca

legislației moderne în materia executării pedepselor privative de libertate prin

implementarea regimului de detenție „Auburian" şi introducerea primelor

reglementări cu privire la educația morală a deținuților, care urma să se facă pe

calea educației religioase şi prin obligația impusă arestaților de a învăța o meserie.

1874 - Apariția Regulamentul asupra regimului închisorilor, care a guvernat

regimul executării pedepselor până în 1930, a instituit în penitenciare regimul de

izolare celulară noaptea şi lucru în comun ziua, preluând astfel elemente din

regimul detenție „Auburian".

Regulamentul general pentru penitenciarele centrale, din 24 mai 1874

stipulează, „ca elemente ale acțiunii de îndreptare socială, folosirea la muncă fără

excepție, proporțional cu etatea, puterea şi sexul fiecăruia, învățarea unei meserii,

lectura cărților religioase şi învățatul, cititul după abecedar".

_____________________________________________________________________________________
3
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

Ideea vremii, atât la nivel european cât şi la noi, era că asprimea pedepsei

este de natură a determina pe cel pedepsit să nu mai repete fapta.

Acest regulament poate fi comparat cu Legea belgiană din 1870 şi cu Legea

franceză din 1875, prezentând chiar unele avantaje față de acestea.

Potrivit prevederilor legii din 1874, închisorile se împărțeau în închisori de

prevenție şi închisori de osândă care, la rândul lor, erau de mai multe categorii şi

anume: închisori corecționale, de muncă silnică, de recluziune şi de detențiune.

Deși penitenciarele ar fi trebuit să se reorganizeze conform prevederilor legii,

în realitate închisorile au rămas la regimul primitiv al tinerii în comun.

1930 - La 1 ianuarie intră în vigoare legea penitenciarelor şi instituțiilor de

prevenție adoptată în 1929. Legea din 1929 păstrează, în general, prevederile legii

din 1874, îmbunătățindu-le şi instituind sistemul progresiv englez, prin

reglementarea a trei faze în pregătirea condamnatului pentru a fi redat vieții libere şi

anume:

- izolarea individuală, aplicată în raport cu condamnarea, fără a depăși 3 ani

pentru recidiviști;

- faza de ținere în comun pe timpul zilei şi izolare noaptea;

- colonia de muncă, în care condamnații munceau în comun şi erau cazați, pe

timpul nopții, în dormitoare comune.

_____________________________________________________________________________________
4
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

1938 - La 21 aprilie apare Regulamentul asupra regimului de executare a

pedepselor, una din cele mai evoluate reglementări europene în materie din acea

perioadă. Ideea recuperării sociale a condamnaților era puternic conturată şi bine

reglementată într-un titlu separat – „Măsuri de educație".

Având în vedere că acest regulament prelua şi dezvolta prevederile Legii

privind organizarea penitenciarelor din 1929, se poate afirma că, înainte cu un sfert

de secol de apariția Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deținuților

(ONU, 3 august 1955), România dispunea de o legislație în domeniul penitenciar

care conținea prevederi pe linia recuperării sociale la nivelul acestor recomandări

internaționale ulterioare.

1944 - Victoria aliaților a determinat intrarea României în zona de influență a

Rusiei staliniste, fapt ce a constituit punctul de plecare al unei rupturi pe termen

lung de concepțiile moderne referitoare la executarea pedepselor. În

acea perioadă, acest lucru s-a concretizat prin schimbarea personalului de

conducere, compromiterea personalului de specialitate, precum şi într-un regres

vizibil în aplicarea tratamentului penitenciar.

1948 - Articolul „Reeducarea deținuților, una din sarcinile de bază ale

penitenciarelor" publicat în august 1948, în revista „Probleme penitenciare",

menționa că reeducarea nu se poate realiza atât timp „cât deținuții politici, cei mai

odioși dușmani ai clasei muncitoare şi ai Republicii nu vor fi tratați cu acea justă

_____________________________________________________________________________________
5
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

ură de clasă şi atât timp cât adaptarea morală şi pregătirea deținuților de drept

comun, victime ale fostei societăți burghezo - moșierești bazată pe exploatare, va fi

neglijată".

1952 – 1955 – Se redactează Regulamentul pentru aplicarea regimului

penitenciar şi Regulamentul privind primirea, deținerea, paza şi regimul deținuților,

aprobate prin ordinul ministrului de interne, prin care penitenciarului i se rezervase,

atât conceptual cât şi practic, numai misiunea de constrângere şi chiar înlăturare

fizică a unor categorii de persoane.

1962 - Pregătind marea amnistie a deținuților politici din 1964, Regulamentul

privind aplicarea regimului în locurile de deținere, aprobat prin Ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr. 4045/20.11.1962 prevede că, în cadrul regimului de executare

a pedepselor privative de libertate se subscriu: folosirea la muncă, respectarea

disciplinei, acțiunea cultural-educativă, stimularea şi recompensarea.

Prin organizarea acestor activități s-a asigurat readaptarea la pulsul social a

celor care au fost amnistiați în 1964.

1969 - La nivelul Direcției Generale a Penitenciarelor se elaborează

proiectele a două acte normative care, ulterior, vor deveni Legea nr. 23/1969 şi

Regulamentul de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului (HCM nr.

2282/05.12.1969), la care s-au avut în vedere atât experiența românească dinaintea

_____________________________________________________________________________________
6
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

celui de al 2-lea război mondial cât şi recomandările cuprinse în Ansamblul de

reguli minime pentru tratamentul deținuților adoptate la ONU în

1955, cu o singură excepție, asistența morală şi religioasă.

Actele normative au dezvoltat o concepție românească privind resocializarea

deținuților, bazată pe participarea la activități productive, în condiții similare cu

cele din economie, pe completarea studiilor generale şi alfabetizarea neștiutorilor de

carte, pe calificarea într-o meserie, pe diversificarea continuă a gamei de activități

cultural-educative vizând accesul nemijlocit la informația socială şi înlesnirea

legăturilor cu familia, precum şi stimularea şi recompensarea celor care sunt

stăruitori în muncă şi dau dovezi temeinice de îndreptare.

De asemenea, s-a fundamentat şi s-a aplicat în măsura posibilităților,

principiul cunoașterii personalității deținutului şi aplicarea tratamentului penitenciar

potrivit profilului său psihologic iar în desfășurarea tuturor activităților s-a acordat

o atenție deosebită respectării demnității deținutului.

Aceste acte normative au fost la timpul lor reglementari moderne, la nivel

internațional şi au asigurat un cadru corespunzător de desfășurare, în ultimii 25 de

ani, a unei activități de executare a pedepsei comparabile cu cele din alte sisteme

europene.

Trebuie însă subliniat faptul că, până la revoluția din decembrie 1989,

sistemul s-a confruntat cu serioase limite concepționale, impuse chiar de ideologia

_____________________________________________________________________________________
7
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

socialistă oficială, cum ar fi: cerința ca toți deținuții să fie redați societății ca

oameni utili, obligativitatea ca programele de resocializare să cuprindă un procent

însemnat de teme politice etc.

1990 - Ruptura de trecutul comunist a permis ruptura față de modelul de

educație comunistă, cu toate implicațiile sale.

Pentru a asigura continuitatea procesului de socializare, dar şi ancorarea sa în

noua realitate social-economică, s-a acționat concomitent pentru contracararea

tendințelor ca deținuții să-şi asume calitatea de victime politice ale sistemului

comunist, mai ales în perioada anului 1990, organizarea asistenței moral-creștine în

penitenciare prin acordarea accesului în penitenciare nu numai religiilor majoritare,

ci şi cultelor, depolitizarea tuturor activităților cultural-educative.

Legea nr. 21/15.10.1990, aduce o nouă încercare sistemului penitenciar.

Trecerea din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Justiției,

a fost un moment important pentru dezvoltarea ulterioară a sistemului

penitenciar.

1994 - Ratificarea de către România, prin Legea nr. 30/18.05.1994, a Convenției

pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, a impus exigențe

sporite, determinate de necesitatea îmbunătățirii condițiilor de detenție a

persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, în consens cu normele

internaționale în materie.

_____________________________________________________________________________________
8
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

Reforma sistemului penitenciar a început imediat după trecerea Direcției

Generale a Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiției, şi a vizat, în

principal umanizarea regimului de deținere, urmărindu-se respectarea demnității

umane, absoluta imparțialitate, lipsită de orice discriminare bazată pe naționalitate,

cetățenie, opinii politice şi convingere religioasă; îmbunătățirea cantitativă şi

calitativă a normelor de hrănire; suplimentarea drepturilor acordate persoanelor

private de libertate la pachete, vizite, țigări şi cumpărături; accesul neîngrădit la

mijloacele de informare în masă şi asigurarea

transparenței sistemului penitenciar.

2003 - A fost elaborată şi adoptată de către Guvernul României Ordonanța de

Urgenta nr. 56 din 25.06.2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în

executarea pedepselor privative de libertate, prin care se abroga Regulamentul de

executare a unor pedepse şi a măsurii arestării preventive din 1969 şi alinia practica

penitenciară în domeniu la standardele europene.

2004 - La data de 28 septembrie a intrat în vigoare Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor,

act normativ în baza căruia a avut loc demilitarizarea personalului de penitenciare.

La acea dată, aprox. 12.000 cadre militare au fost trecute în rezervă şi au dobândit

calitatea de funcționar public cu statut special.

_____________________________________________________________________________________
9
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” CRAIOVA RAŢĂ ANGHEL ALIN
Facultatea de Științe Juridice, Economice si Administrative Craiova,
MASTERAT AN 1 Științe penale si criminalistică

2006 - A intrat în vigoare legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi

a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care asigură o

dezvoltare modernă, în consens cu recomandările europene, a activității de aplicare

a pedepselor privative de libertate, aliniind astfel practica penitenciară românească

la cea europeană, şi introducând elemente noi, şi anume instituția judecătorului

delegat pentru executarea pedepselor şi personalizarea pedepselor privative de

libertate.

_____________________________________________________________________________________
10