Sfintul Iustin PoPovici

Dogmatica Bisericii Ortodoxe

volumul I
este coordonadide
giDragog Desci

Sfintul Iustin P oP ovici

D ogmatica Bisericii Ortodoxe

onale a Rominiei volumul I

lSfantuI Iustin Popovici ; trad.

kovski. - Bucuregti: Doxologia
Traducere din limba sArbd de
DrAC. Zenrco Memovsxr
658&9

Carte tipdriti cu binecuvAntarea

tnaltpreasfinlitului
TEOFAN
Mitropolitul Moldovei 9i Bucovinei

r$ei,,Sf6ntul Iustin Popovici",

li$a /orr',rarr.rxa llpargca aene

Editura DOXOLOGIA
2017
 Cuprins

Noti asupra edifiei ..-... I

Prefafi ......'....9

Introducere .......... ...........17

1. Conceptul de Dogmatice .............. .........-.17

2. Conceptul de dogmd .-...'....'-.-17

3. insuqirile dogmelor ............. ......................21,

4. Dogmele gi SfAnta Revelalie ............'.......30

Scripturd
a) Dogmele gi SfAnta ................"" 34
b) Dogmele gi SfAnta Tradilie '..'.'....'.'........39
5. Dogmele gi rafiunea .........'... ..............-......47

6. Biserica qi dogmele .............. ..................'..59

7. Sursele Dogmaticii ca gtiinld ...................67

a) Simboluri .............. .............""67

b) HotdrArile Sinoadelor Ecumenice qi locale ...-........'-.7L
Mirturisirile de credin!5 ale Sfinlilor Pirinli
c)
invdlitorilor bisericeqti'......'...... .....'....'.'.'.. -. -.' 73
gi ale
8. Scopul Dogmaticii .............. .---.76

9. Principiul cdlduzitor al Dogmaticii ......'.......'...... -' -7 6 --

10. Aborddrile Dogmaticii ....... .'..........'.....'.80

11. impirfirea Dogmaticii ........ ...'................81

1,2. Istoria Dogmaticii ortodoxe .....................................82

 Partea intAi CapitoluJ
SfAnta'
Capitolul I
22. D o gma Sfintei Treimi
Dumnezeu in Fiinfa Sa

13. Existenfalui Dumnezeu 95

Caracterul tr,
Persoanel'
14. Confinutul, calitatea qi limitele
cunoasterii lui Dumnezeu ....................102
23. tnvdfdtura Sfintei Revt
15. Despre Fiinfa lui Dumnezeu
gi a Sfintei Tradilii ......
gi despre insugirile ei
.........120
24. Dumnezeirea qi deofiir
1 6. impdrfirea insugirilor
divine .............. ................,..
I2S Persoanelor Sfintei Tre
17. insugiri generale ale fiinfei dumnezei eqti ............I27 25. insugirile Persoanelor
a) Aseitatea ............... Preasfintei Treimi
...............I27 ..----.
b) Imuabilitatea .........
..............130 26. Erezile antitrinitare ...
c) Vegnicia .............135
27. Filioque (scurt istoric)
d) Atotprezenfa.......... .............139
.

e) Spiritualitatea 28. Critica inv5tXturii romi

....144
18. Rafiunea lui Dumnezeu
.....150
insu;irile raliunii lui Dumnezeu
a) Atotgtiin{a .............
..............151
Partea
Atotinfelepciunea
b)
...............154
19. Voia lui Dumnezeu ..........
...1S5 Capil
insu;irile voii lui Dumnezeu
Relafia lui Dumn
a) Libertatea ..............
..............156 Dumnezeu ca I
b) Atotputernicia ...15g
c) Sfinfenia
.............160 29. lnceputul lumii
d) Dreptatea ..............
..............764
20. Simfirea lui Dumnezeu 30. InvSldturi eretice desp
......169
insu;irile simlirii lui Dumnezeu 31. Facerealumii duhovn
a) Fericirea .............770 32. Despre duhurile rele .
b) Iubirea
...............170 33. invdfituri greEite desl
21. Unitatea fiinlei lui Dumne zeu .............................. riu
772 9i despre duhurile
 Capitolul al ll-lea
SfAnta Treime

Z2.Dogrna Sfintei Treimi ..'..-.-.179

Car acterul treimic qi deofiinlimen

P erso anelor lui Dumnezeu

23. tnvdldtura Sfintei Revelalii

gi a Sfintei Tradilii ..'.......'.'.' 186
24. Dumnezeirea gi deofiinlimea
Persoanelor Sfintei Treimi '..'....'...........198
25. insuqirile Persoanelor Dumnezeieqti ale
Preasfintei Treimi ......'........'216
26.Erezille antitrinitare."........ ....'..'.-.'...'....257
27. Filioque (scurt istoric) .......'.'275
28. Critica invdldturii romano-catoiice Filioque ...-......278

Partea a doua

Capitolul I
Relafia lui Dumnezeu cu fiPtura -
Dumnezeu ca Ficitor al lumii

29. inceputul lumii .'...'..........'." 303

30. invdldturi eretice despre facerea lumii ................321
31. Facerea lumii duhovniceqti .'........'.. '....323
32. Despre duhurile rele .......... .....".'....'.....339
33. invifituri gregite despre ingeri
gi despre duhurile rdutdlii ...................352
 34. Facerea neamului omenesc ..................353
35. Despre starea primordiald a
omului .............". .....370
36. Pdcatul strdmosesc, cauzele gi
consecinfele lui ......3g5
37. Esenla gi importanfa pdcatului
primordial .........3g9
38. Consecinfele pdcatului primorclial
.........
asupra protopdrin{ilor
................395
39. Mogtenirea pdcatului strdmo$esc
.......406
40. invSlSturi eronate despre pdcatul
strdmoges c ......425
41- Retrospectiva gi critica invitdturilor
romano_
catolice si protestante despre pdcatul
strlmoges c ......42g

Capitolul al Il-lea
Purtarea de grija a lui Dumnezeu
Dogmatica B
42. Despre pronia lui Dumne zeu .......... \rOI
....434
43. Pronia lui Dumnezeu pentru om
inaintea cdderii .........._...... ....................444
44. Pronia lui Dumnezeu pentru om dupi cddere ......445
45. Rela{ia dintre pronia lui Dumnezeu
gi libertatea fiinfelor rafionale gi
riui din lume .....457
46. invdfdturi eretice despre pronia
divind ...............463
47. Sfatul cel din veac al lui Dumnezeu
pentru mAntuirea oamenilor ...............463
48. Pregdtirea neamului omenesc
pentru mAntuire ....466
regdtlrea neamului omenesc
49 . P
de la Adam pAnd la Avraam ...............467
50. Pregdtirea poporului ales al
lui Dumneze u ........46g
51. Pregdtirea pigAnilor pentru
venirea
MAntuitorutui gi mAntuire.
penir., ......479
Indice de referinfe scripturistice
..............483
ur omenesc ............... ...353
:imordiald a omului ...............,.... 270
sc, cauzele gi consecinfele lui ......385
:anfa pdcatuluiprimordiai ......... 3g9
:atului primordial
infilor .......395
Ltului strdmogesc .............. ........... 406
:e despre picatul strdmoges c ......425
critica invdlSturilor romano-
:edespre picatul strdmoEesc ......428

ritolul al Il-lea
gnii a lui Dumnezeu D ogmatica Bisericii Ortodoxe
Li Dumnezeu ............ .................... 434 volumul I
::::: i""::::T 444
:zeu pentru om dupd cidere ......445
onia lui Dumnezeu
:lor raqionale Ei rdul din lume .....451
r despre Pronia divind ...............463
rcai lui Dumnezeu
a oamenilor ............... .................. 462
lui omenesc pentru mAntuire ....466
rlui omenesc
i la Avraam ............. .................... 467
ului ales al lui Dumnezeu ........46g
ilor pentru venirea
pentru mAntuire. ,.....479
ipturistice ................................ 483
 Introducere

l, Coneeptul de D ogmaticd

in insugi termenul ,,dogmaticX" este cuprins subiectul ei.

El insuqi impune definifia sa logic5: Dogmatica este gtiinfa de-
spre dogmele credinlei creqtine. Dar, din cauza mullimii con-
fesiunilor cregtine, dogmele pot inlelege gi tAlcui diferit.
se
ExpunAnd qi tAlcuind dogmele Revelaliei divine in duhul evan-
ghelic, apostolic qi sobornicesc, Biserica Ortodoxd numeqte
Dogmatica sa,,ortodox6"2. Astfel se deosebegte 9i se distan-
feaz6. de infelesurile nescripturistice, neapostolice,
nesobor-
nicegti, neortodoxe ale dogmelor mAntuirii. De aceea, Dogma-
tica ortodoxd este Etiinfa care exPune Ei tAlcuieqte dogmele
credinlei cregtine sistematic Ei in duhul Bisericii Ortodoxe,
celei Una, SfAntd, Soborniceascd 9i Apostolicd'

2. Conceptul de dogmd

Dogmele sunt adevXruri vegnice ale credinfei descoperite

de Dumnezeu, cuprinse in SfAnta Revela{ie, pdzite, explicate

2
,,Ortodox" este traducerea grecescului oq06boEoq, alcituit din doud
cuvinte: oq06c = ,,corect, exact" 9i borc€<o : ,,gAndesc, [iry consider, cted";
de aceea qi cuvAntul ogooboEia inseamnS: ,,dreaptd gAndire, dreapt;' cre-
dinfd, dreaptd sldvire". Contrar ortodoxiei (dreptei sliviri) sta heterodo-
xia: ,,altfel de sldvire, altfel de gAndire, altfel de credinld" (€teqobof,ia,
de la !tfgr^rq botcic.r = ,,altfel gAndesc, altfel cred").

trl
 Introducere

gi transmise ca dreptare ale mantuirii de Bisericd, dumneze- care in acele vremuri erau r

iegti, de viafd ddtdtoare gi neschimbabile. insugi cuvantul poruncile Noului Testamen

boypa este de origine greacd si provine din verbul borceiv (,,a Bisericii lui Hristos. in Fapt
gAndi, a tine, a considera, a crede,,)in forma sa bdboypraL (per_ tolul Pavel Ei Timotei ii invi
soana a 3-a bdboKrar =,,determinat, definit, precizat, stabilit,,), cile date de Apostoli gi pre<
insemnand astfel etimologic un gand definit, intemeiat ca un bdyprata ta rcsrcqrp€va t'ar
adevdr logic, necontestabil in orice domeniu ar lucrxrii ome- putdqc.rv tdrv ev 'Ieqouoar\
neqti: filosofic, religios, juridic3. scriitorii antici, greci gi romani, runcile legii lui Moise qi ad,
folosesc cuvAntul ,,dogmd" in sens fiiosofig etic, juridic, cu tamenf Apostolul Pavel spur
sensul de ,,invdtdttttd", ,,regnld", care, din cauzaadevdrului a desfiinfat legea poruncilor
sdu incontestabii, pentru mulfi a prirnit valoare de ,,adevdr Ar.rv ev boypraoL rcataqyrlc
indispens abil" , logic gi faptic, de ,,porun cd', , <).e ,,lege,' d.e De asemenea, pe aceasl
,
,,ordin"a. tolice, s-a format sensul ecl
in Vechiul Testament, cuvAnful ,,d.ogmd,,desemneazd, pe adevdr al credinfei divine i
de o parte, decrete politice, legi Ei reglementxri ale statuluis, iar riu pentru to[ii2. Marele rAv
pe de altd parte, poruncile din legea lui Moise6, sau dispozi_ date de Dumnezeu, SfAntul
adevirurile fundamentale al
fii care se referi la viala religioasd in generalz.
in Noul Testament, cuv6ntul ,,d.ogmd,,este folosit de cinci sericii din Ierusalim, ,,dogm,
ori cu dubli insemndtate: politicd, referitoare la decretele gi boypatc.lvf"tu, ,,dogme ale c
legile impiriteqtis, Ei religioasi, referitoare la regite lui Moise, iar faptele lucrdtoare ale cre
tuirea, le numeste,,aspecfu
3 La
aceasta se referd Clement Arexandrinul c6nd spune: To
;rev 66ypra
n(oreug to boypratrrcov]"t:
iorLtcara-Ltlrplq trg Aoyu'i [,,Dogma esie o inlelegere ioglce,,1 lStrn*. VIII, 5; a Noului Testament despre
PG 9, col. 581).
Xenofon! Avapaotc,III,3, * Cicero scrie: ,,Sapientia neque de seipsa nezeu [ta neql @eo! boypra
S
- -a
dubitare debe! neque de suis decretis, quae philosophi vocant dogmata,, viali ddtdtoare a acestor dog
(Quaest. scnd.,lib.IV, c. 9). Iar seneca spune: siderd o condilie indisperu
,Nu[a ars conternpratira si^e
decretis suis est, quae Graeci vocant dogmata; nobis decreta docet appe_
llare, vel scita, vel placita" (Epist.95). in acest sens, sfantul Isidor peru-
siotul il numegte pe socrate ,,regiuitorur dogmelor atice" (o ,rc.rv AtrLrcarv
' Col.2,14.
'o Fapte 16, 4.
boypratr-rv) gi considerd ,,dogme" invdfdturile rui platon gi ale stoicilor 11
Ef.2,75.
(Epist.11, PG 78, col.78S; Epist.97, ibiclem, col. 1453). l'?
Cl Sfantul Ignatie Teoforul,
t Dan. 2, 1,3;3,70;6,8-9;
Est. 3, 9. 1, 6; Origen, De princip. I, 7.
6
1e2.20,24.
7 "ta cateh.rv,g.
2Mac.10,8;15,36. lbidem,IY,2.
o
Lc.2,7;Fapte77,7. 15
lbidem,Y,1.0.

r1B
I

ltuirii de Bisericd, dumneze-
:himbabile. lnsugi cuvAntul
rovine din verbul borcelv (,,a
") in forma sa bdboypaL (per-
rat, definit, precizat, stabilit"),
gdnd definit, ftrtemeiat ca un
ice domeniu al lucrdrii ome-
riitorii antict greci gi romani,
ens filosofic, etic, juridic, cu
', cate, din cauza adevirului
a primit valoare de ,,adevdr
[e ,,poruncl", de ,,lege", de
hrl ,,dogmi" desemneazd., pe
reglementiri ale statuluis, iar
:gea lui Moise6, sau dispozi-
ri irr generalT.
,dogmd" este folosit de cinci
c5, referitoare la decretele si
eferitoare la legile lui Moise,
ndrinui cdnd spune: To pcv borypa
roin,telegere logrcd"l (Strom. VIII, 5;
ro rris ,,Sapientia neque de seipsa
quae philosophi vocant dogmata"
une: ,,Nulla ars contemplativa sine
rymata; nobis decreta docet appe-
ln acest sens, SfAntul Isidor Pelu-
I dogmelor atice" (6 tc.lv Arrucr.rv
ititurile lui Platon gi ale stoicilor
Iem, cn.L.7453).
2. Conceptul de dogmd
care in
acele vremuri erau obligatorii pentru orice evreue, si
porunciie Noului Testament, obligatorii pentru tofi membrii
Bisericii lui Hristos. ln Faptele Apostolilor se spune cd Apos-
tolul Pavel gi Timotei ii invdlau pe credinciogi si lind porun-
cile date de Apostoli gi preofii clin Ierusalim [guAaooeLvta
boyprata ta rcercqL;.rdva uno tr^rv anoot6Ac.rv rcai ttrrv nQ€o-
putdqov tcov dv 'Ieqouoaz\4pl'o.FdcAnd diferenfa dintre po-
runcile legii lui Moise gi adev[rurile vegnice ale Noului Tes-
tament, Apostolul Pavel spune cd Domnul Hristos.prin dogme
a desfiinlat legea poruncilor (lui Moise) [tov voprov'rcov dvto-
Acrv ev boypraoL KaraQy4oaqf"tt.
De asemenea, pe aceaste baz6, incd din timpurile apos-
tolice, s-a format sensul eclezial al cuvAntului ,,dogma", ca
adevdr al credinlei divine, incontestabil, absolut gi obligato-
riu pentru tofi12. Marele rAvnitor al Tradiliei apostolice, celei
date de Dumnezeu, SfAntul Chiril al Ierusalimului numegte
adevdrurile fundamentale ale credin{ei, cuprinse in Crezul Bi-
sericii din Ierusalim, ,,dogme indispensabile [tr^rv avayro.i,'ov
t3,,,dogme ale cuviinfei
boypra'rc.rv f" [boypratr'rv euoe p 6v]"'n,
iar faptele lucrdtoare ale credinfei, prin care ne insuEim mAn-
tuirea,le numegte,,aspectul dogmatic ai credinfei Ieiboq tle
"r'torelog "ro boypatrrc6v]"'5. El numegte intreaga inv5!5turd
a Noului Testament despre Dumnezeu,,dogme despre Dum-
nezeu fta neqi" @eou boypata]", iar insugirea personald gi de
viafd ddtdtoare a acestor dogme prin credinli lucrdtoare o con-
sideri o condilie indispensabil5 pentru mAntuire, de aceea
'10Col.2, 1.4.
Fapte 16, 4.
"
1'?
Ef.2,75.
Cl Sfentul Ignatie Teoforul, Ad Magnes.13, 1; SfAntul Barnaba, Epist.
\, 6; Origen, De princip.I,7.
'3 Cateh.lY,3.
'n Ibidem,IY,2.
ts
lbidem,Y,1.0.
tnl
 Introducere

si spune: ,,Cel mai mare cAgtig este studierea dogmelor',16.

3. insusirile dogmelot
EnumerAnd toate adevirurile nou-testamentare despre Dum-
nezelr/ Fiul lui Dumnezeu, Duhul SfAn! bine gi riu, si despre
Ceea ce face ca dogmek
iconomia mAntuirii in general, sfantul Grigorie Teologur ii in-
veqnice sunt insuqirile lor d
deamnd pe cei chemafi sd pund aceste dogme temei bundtdfii,
coperire., caracterul biseric
mAntuirii gi vielii lor celei noi [e nl torjtrp te 0epeAiqo tc..rv
imuabilitatea.
boypatc^rv]1?. SfAntul Grigorie de Nyssa imparte intreaga invX-
a) Descoperirea dumnerei
fXturi cregtini in doud pdrfi: partea morald gi partea dogmatici
face dogmele sd fie dogmq
propriu-zisX [e Lq.ro e0rrc6v lrdQoq rcal t1v trov boyprctr:"oy
dumnezeiasc5. De aceea, dq
a'rcqLpeiav]18. SfAntul Ioan GurI de Aur prin cuvAntul,,dogme,,
credinfei, ci qi adevdruri alr
inlelege invdfdtura de credinld cregtindre, iar Vincenfiu de Lerin
Dumnezeu. Originea lor du
numegte credinfa universald lunia ers alis fides),, dogm5 uni-
contestabile, vegnice, mAntuit
versald lcatholicum dogmal"2]. La Sinoadele Ecumenice cuvAn-
DacI insugi Dumnezeu nu le
tul ,,dogma" este folosit cu sensui de odeadr at tnadldturii de
n-ar fi putut ajunge niciodafti I
cr edinld cregtind2l, PXrinfii sinodali numesc,, dogmi" dispozi-
nirii, nici rafiunea individua
fiile referitoare la credintd, iar toate celelalte hotdrAri, ,,canoane,,
sau ,,reguli". intr-o oarecare misurS, aceasta se reflectd in fapful
mele sunt subiectul credinge:
cd Biserica numegte ,,Dogmatica [boypratLrc6v]" acele cAntdri adevdruri dumnezeieqti mai
1

liturgice care contin invifdturi de credinfd despre preasfanta Bisericd prin faptul ci Simbc
Niscitoare de Dumnezeu, despre itttrrpatea Domnului Hris- ,,cred". intrucAt sunt de orig
tos, despre cele doud firi in Persoana Lui unicd, divino-umand. vdruri revelate de Dumnezeu
Aga, in limbajul bisericesc, in sensul strict al cuvAntului, relalia Sa cu lumea gi cu omul,
Rdscumpdrdtor, Sfinfitor si
,,dogme" se numesc numai acele adeadruri diaine reuelate care |u
se referi Ia credin{d, nu qi adevirurile revelate de Dumnezeu mai Dumnezeu Se cunoagte p
cu caracter moral, liturgic sau canonic, dar in acelasi timp ni- sd Se descopere pe Sine gi
adel
ciodatd nu trebuie pierdut din vedere cd ele toate, in final, Intruparea Fiului Sdu cel Un
formeazd o unitate indivizibild. *,6oroorrpr{BeHocr
.
rrvaJ
[Bogootkrive
,,descoperd, dezviluie',
1n. tr
"' lbidem,IV, 2: MdyLotov rctrlpra tott to tcov boypatarv ;raOqpa.
17
Omilia 40,45,PG 36, col.424 AC; cf.sfantul Vasile cel Marie,ln is,lm. , .'".rlpKggHocr [JArAkvenost] zuh
brsericesc" [n. tr].
n*n.
44,4. On rureo6aBe3Hocr
[ObAgteoba
18
Epist.24. neral"; [obavezan],,oUtigitori",;
[n.
ln Genes., hom. 11, 5.
Huryna.1e [\adu"mne] adj. _
'n *...^^".suprarafional',
Fun€, [n. tr.].
'0 Commonit. prim. n. 18, PL 50, col.664. 22
cf. Mt. 17,27.
'zl Cf, Sinodul VI Ecumenic, canonul 1. 23
In 1, 18.74.

l'o