Ilustrafii: Raluca Gheorghe

CorecturL:Zeca Iulia
Lyman Frank Baum

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Romin iei

BAUM, FRANK
Vriiitorul
Vriiitorul din Oz / Frank L. Baum ; trad. de Mihaela
lstrati. - Ed. a 6-a. - Bucurqti : Steaua Nordului, 2015 din
lsBN 97&60G511-460-9
l. lstrati, Mihaela (trad.) Oz
821 .1 1 1 (7 3)'93 - 3 4 = 13 5.1

@ Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rezervate.

ISBN 978- 606-51 1 -460-9
Pentru comenzi onl i ne: www.steauanordul ui.ro
 cAplTotu L 1 3....,................................... ...... 1 07
Eliberarea
cAPITOtUL 1 4................r....................... ...... 1 12
Maimugele inaripate
INTRODUCER
CAPITOLUL 1 ................. ......6
CAPITOLUL 15 ............................ 120
intilnirea cu Oz cel de temur
Ciclonul
CAPITOLUL 2 ...............1 1
CAPITOLUL 16 ........... 131
Arta magici a marelui garlatan
intAlnirea cu rongeitorii
cAPlTOtULlT .............................................. 1 35
cAPITOLU L 3 ..............................,..................20
Cum a fost lansat balonul
Cum Dorothy a salvat sPerietoarea
cAPITOtUL 19.............................................. 139
CAPITOLUL 3 r.......'...........""""""""""""""'28
ln drum spre sud
Drumul prin pidure
cAPITOLUL 1 g ........,..............,.......... ........... 1 44
cAPrroLUL s ............. 35
Atacul arborilor luptitori
Eliberarea Omului de Tinichea
44 GAPITOIUL 20...... 148
CAPITOLUT
Leul cel fricos Jara de porgelan
cAPITOtU L 2 1 .......................,................. ..... 1 54
CAPITOTUL 7 ...r..................... 50
Leul devine regele animalelor
Cilitoria spre oragul de smarald cAPtTOLVL 22..................
57 158
CAPITOLUL 8
Cimpia macilor malefici ]ara Kouadlingz
cAPITOtU L 23.............................................. 1 63
cAPIToLU L 9...................................................65
Glinda indeplinegte doringa lui Dorothy
Regina toarecilor de cimp
71
CAPITOIUL24........................ ..... 169
CAPITOLUL 1
Din nou acasi
Pizitorul portilor
CAPTTOLUL 11..... 80
Minunatul orag de smarald
CAPITOL VL 12..........................!....... .....""""'94
in ciutarea vrijitoarei ce rea

L70 L71

CAPITOLUL 1 Atunci cAnd mituga Em, proaspit cisitoriti, s-a mutat
Ciclonul
orothy triia in mijlocul intinselor cimpii din Kansas
impreuni cu unchiul Henri - care era fermier - gi cu
mituga Em, so;ia lui. Casa lor era mici, cici lemnul,
indispensabil pentru construcfia acesteia, nu prea se gisea in
regiune gi trebuia adus de la foarte mare distangi cu ciruga.
Locuinga avea patru peregi, o podea gi un acoperig -
ceea ce constituia o cameri - gi in aceast; cameri se gisea
o sobi cam ruginiti, un dulap pentru vase, o masi, trei sau
patru scaune gi doui paturi.
intr-un colg se gisea patul cel mare in care dormeau
unihiul Henri gi mituga Em, iar in celilalt, patul cel mic al
lui Dorothy. Casa nu avea nici pod gi nici pivnigi - in afari
de o groapi sipati la nivelul solului, numiti adipost contra
ciclonului, unde familia se refugia cind veneau aceste rafale
6
de vintinimaginabile a ciror forgi distrugea totul in calea
lor. in adipost se intra printr-o trapi ce se afla in mijlocul
camerei. O scari ducea in groapa strAmti gi intunecoasi.
Atunci cind Dorothy stitea in pragul casei gi privea
de jur imprejurul siu, nu vedea decAt intinsa cimpie
monotoni. Niciun copac, nicio constructie nu se ridica pe
suprafaga acestui peisaj plat care se intindea dincolo decAt
puteai cuprinde cu privirea. Soarele arsese pimintul arat
pini il transforrnase intr-o intindere gri, plini de cripituri
minuscule. Nici iarba nu mai era verde, soarele prijind
capitul firelor lungi gi preschimbindu-le in aceeagi culoare
cenugie. Odati, casa fusese vopsiti, dar soarele scorojise
vopseaua gi ploaia se ocupase de restul. Astizi aceasta era gri
gi mohornti, ca tot ce era in jurul ei.
aici, era tAniri gi drigugi. Soarele gi vintul au transformat-o
gi pe ea. Acestea au inlocuit strilucirea din privirea sa cu o
nuange de gri intunecat. l-au luat roteaga din obraji gi de pe
buze gi i-au dat o nuante palidi. Devenise slabi gi scofilciti gi
nu maizimbea deloc. CXnd Dorothy, care era orfani, a venit
si locuiasci cu ei, Em era total afectati de rAsetele copilului.
La inceput, igi ducea mina la inimi de fiecare dati cind
vocea proaspiti gi veseli a lui Dorothy aiungea la urechile
sale. Chiar gi in prezent, se uita la fati cu mirare, intrebindu-
se ce putea si o faci pe Dorothy si ridi.
Unchiul Henri nu ridea niciodati. Lucra din greu de
dimineaga pini seara gi nu Stia ce inseamni fericirea. $i elera
posac, din barbi gi pini in virful cizmelor lui de om simplu.
Avea un aer serios gi sever, gi vorbea pugin.
Toto era cel care o ficea pe Dor.othy si ridi gi o impiedica
si devini la fel de posomorAti ca tot ce o inconjura. Toto
nu era sumbru, era un ciine mic, negru, cu blana lungi,
 mitisoasi gi cu nigte ochi negri care striluceau vesel de o Vnntul dinspre nord gi cel dinspre sud s-au intilnit
parte gi de cealalti a botului siu mic. Toro igi petrecea timpul exact in locul unde se afla ferma, ducind-o chiar in centrul
jucindu-se. Dorothy se juca ror rimpul cu el gi il iubea nespus ciclonului. in general, in centrul.ciclonului domnegte calmul,
de mult. insi enorma presiune a vintului pe toate fagadele casei a
Totugi, in acea zi, nu se jucau. Unchiul Henri stitea in ridicat-o din ce in ce mai sus pini ce aceasta a atins virful
pragul ugii gi cerceta nelinigtit cerul, care era gi mai intunecat ciclonului. De acolo ea a fost purtat; sute de kilometri, ca 9i
decit de obicei. Dorothy era gi ea in prag cu Toto in brage. cum era ugoari ca o pani.
Examina gi ea cerul. Mituga Em spila vasele. Totul era intunecat gi vintul urla ingrozitor in jurul ei,
in depirtare, spre nord, au auzit vuietul vAntului; unchiul insi Dorothy gi-a dat seama ci lucrurile nu stau chiar a;a de
Henri gi Dorothy au vizur iarba inalti cum era umflati de riu.
furtuni, sub formi de valuri. Apoi, au auzit un guierat ascugit Casa s-a invirtit de mai multe ori. La un moment dat,
dinspre sud gi, intorcindu-gi capul in acea direcgie, au vizut s-a aplecat periculos, dar imediat s-a redresat. Apoi, Dorothy
cum iarba se unduia gi in acea parte. a avut impresia ci este leginati utor ca un bebelug in leagin.
Deodati, unchiul Henri s-a ridicat. Cit despre Toto, el nu a aPreciat deloc situagia' A
- Se apropie ciclonul, Em, i,a spus el sotiei, mi ocup eu misurat frenetic camera in lung gi-n lat, plimbindu-se
de animale. dintr-o parte in alta gi litrAnd zgomotos. Dorothy stitea jos,
Apoi, a alergat spre grajdurile care adiposteau vacile gi destul de linigtiti. Ea agtepta si vadi ce urma si se intimple.
caii. Dintr-odati,
Mituga Em gi-a lisat vasele gi s-a apropiat de uga casei. Toto s-a apropiat
Dintr-o privire gi-a dat seama de pericolul ce se apropia. de trapa rimasi
- Repede, Dorothy, a strigat ea, intri in adipost! deschisi gi a
Toto s-a smuls din bragele lui Dorothy gi s-a ascuns sub dispirut in gol.
pat. Fetita a fugit si-l prindi. Mituga Em, ingroziti, a deschis Fetiga a crezut ci l-a
trapa gi a coborAt scara in groapa ingusti gi intunecati. pierdut, dar la scurt
Dorothy, dupi ce l-a prins pe Toto se pregitea si o urmeze timp dupi aceea
pe mituga sa. Parcursese deja jumitate din distangi cind ea a observat cum
vAntul a scos un zgomot asurzitor. Apoi, casa a inceput si se una dintre urechile
zguduie atAt de puternic incAt Dorothy gi-a pierdut echilibrul sale apar din
gi s-a trezit culcati la pimAnr. gauri. Presiunea
Atunci s-a intimplat un lucru ciudat. vintului il susginea,
Casa s-a invirtit de doui sau trei ori gi s-a ridicat ugor in impiedicAndu-l si
aer. Dorothy a avut impresia ci este intr-un balon. cadi. Dorothy s-a

9
tArit pini la deschizituri, l-a apucat pe Toto de ureche 9i l-a
adus in cameri. Apoi, ea a inchis trapa la loc pentru a evita
un alt accident.
Orele au trecut una dupi alta gi, incetul cu incetul, Dorothy
gi-a invins frica. Dar se simgea singuri gi vintul sufla cu atita
putere in jurul ei ci o asurzea. La inceput, se intreba daci va
dispirea atunci cdnd casa va cobori. Cum orele treceau 9i nimic
periculos nu se intimpla, ea a incetat si se mai ingrijoreze gi a
decis si attepte calm si vadi ce ii va rezerva viitorul. Pe solul
care se balansa, ea a reugit si se tirasci pini la patul siu, unde
s-a intins. Toto a urmat-o gi s-a agezat alituri de ea.
in ciuda casei care se clitina, in ciuda vuietului vintului,
Dorothy a inchis ochii gi s-a cufundat intr-un somn adAnc.
10
CAPITOLUL 2
intilnirea cu rontiitorii
orothy a fost treziti de o lovituri atat de brusci 9i a
atat de violenti incAt, daci nu era intinsi pe patul
siu moale, s-ar fi putut lovi. Rapiditatea loviturii
i-a tiiat risuffarea gi se intreba ce se intimplase; Toto ;i-a
lipit botul rece de faga fetigei, scheunAnd trist. Dorothy s-a
atezatpe pat gi a remarcat ci a lor casi nu se mai migca; totul
nu mai era ata de intunecat cici soarele intra pe fereastri,
inundind camera cu strilucirea sa. A sirit din pat 9i a alergat
la ugi, Toto strecurindu-se printre picioare sale. Fetiga a scos
un strigit de admiraqie gi a privit in jurul ei; ochii ei se mireau
la fiecare minun5gie pe care o descoperea. Ciclonul coborise
casa lin -'neobignuit pentru un ciclon - in mijlocul unui
ginut de o frumusege nemaivizuti. Spagii verzi, incAntitoare
se intindeau sub arbori maiestuogi, ai ciror crengi atarnau
sub greutatea fructelor savuroase. Cridini cu flori superbe
se giseau peste tot gi pislri cu penajul rar 9i sclipitor cintau
gi zburau printre copaci gi tufi;uri. Pugin mai incolo era un
pirAu al ciror ape strilucitoare se involburau intre malurile
acoperite de mugchi; murmurul cristalin al apei era plicut
pentru o fetigi care triise mult timp in cAmpia uscate ti
sumbri!
in timp ce devora din ochi acest spectacol de o
frumusege neobignuiti, a vizut indreptAndu-se spre ea un
grup de fiinge ciudate, cum nu mai vizuse niciodati. Nu
erau la fel de inalgi ca nigte oameni mari cu care ea fusese
obignuiti din totdeauna, dar nu erau nici foarte mici. De
fapt, erau cam de inilgimea lui Dorothy, care era destul de
11
 inalti pentru vArsta ei; pe de alti parte, dupi infigigarea lo6
ei pireau mult mai in virsti. Erau trei birbagi gi o femeie,
toli imbiicagi destut de ciudat. Aveau pilirii rotunde care se
terminau ca un coif, cam la treizeci de centimetri deasupra
capului; borurile erau ornate cu clopotei care risunau la cea
mai mici migcare. Piliriile birbagilor erau albasrre; cea a
femeii era albi, ca gi rochia care cidea in falduri de la umeri
in jos; steluge erau presirate pe stofi gi sclipeau la soare ca
nigte diamante. Birbagii erau imbricagi in albastru, in aceeagi
nuante precum piliriile gi cizmele lor curate, care aveau
ciptugeala de un albastru mai inchis. Dorothy s-a gAndit ci
ar putea avea vArsra unchiului Henry, cici doi dintre ei aveau
barbi. Dar femeia erafiri nicio indoiali mai in virsti, ea avea
faga acoperiti de riduri, pirul siu era aproape alb gi mergea
destul de greu. La cAgiva pagi de pragul unde se afla Dorothy,
aceste persoane mirunte s-au oprit gi au gugotit intre ele ca gi
cum le-ar fi fost frici si inainteze. Apoi, bitrAna doamni s-a
apropiat de Dorothy, a fdcut o reverenti gi cu o voce calmi,
a pronuntat aceste cuvinte:
- figi bineveniti, fiingi fermecati, in lara rontdirorilor!
Vi suntem foarte recunoscitori ci ati omorit-o pe Vriiitoarea
cea Rea din Est gi ci agi
eliberat poporul nostru
de sclavie. inocenti gi inofen-iivi; un ciclon o transportase la sute de
Dorothy a ascultat leghe depirtare de familia sa gi niciodati in viaga sa nu o
acest discurs cu uimire. omorit pe nimeni. in mod evident, bitrina doamni attepta
Ce voia si spuni aceast; de la ea un rispuns; atunci Dorothy a spus, ezitind:
femeie numind-o fiingi - Suntegi foarte amabili, dar cred ci este o gregeali. Nu
fermecati gi afirmind am omorit pe nimeni.
ti ea o omorise pe - Atunci casa dumneavoastri a ficut-o, a replicat
Vrijitoarea cea Rea din bitrAna doamni rizind, gi e cam acelagi lucru. Vedegi, a
Est? Dorothy era o fetigi continuat ea ariiindu-i un colg al casei, inci se mai vid doui

12 13
 degete de la picioare care ies de sub acea bucati groasi de
lemn.
Dorothy a privit gi a scos un gipet de teami. Chiar in
unghiul unde o birni groasi susfinea casa se vedeau doui
picioare incilgate cu pantofi de argint, cu virful ascugit.
- Oh, Doamne Dumnezeule!a !ipat Dorothy consternati
impreunindu-gi mAinile, casa a cizut peste ea. Ce putem face?
- Nu e nimic de ficut, a spus calm femeia.
- Dar cine este? A intrebat Dorothy.
- Vi repet, era Vrijitoarea cea Rea din Est, a rispuns
bitrina cea ciudati. De mai mulgi ani ea ii ginea sclavi pe togi
Rongiitorii care munceau pentru ea zi gi noapte. Vor fi liberi
de acum inainte gi vi sunt recunoscitori pentru binefacerea
pe care le-a;i ficut-o.
_{
- Cine sunt RontAitorii? a intrebat Dorothy. \s--
- Oamenii care triiesc in acest ginut din Est pe unde
bAntuia Vrijitoarea cea Rea.
- Suntegi gi dumneavoastri o Rontiitoare?
-4t\-
* Nu eu vin din tinutul de Nord, dar sunt prietena lor.
Cind Muntchkinzii au vizut ci Vrijitoarea din Esr era moarri,
m-au ingtiinqat rapid printr-un mesager gi am venit de indati.
Eu sunt Vrijitoarea din Nord.
T"=$
- Oh, Doamne! a strigat Dorothy. Suntegi o vrijitoare
adevirati?
_::,,&
vrijitoare in ginutul lui Oz doui triiesc in Nord gi in Sud gi sunt
- Desigur; a replicat femeia. Dar sunt o vrijitoare buni vrijitoarele cele bune. igi pot garanta. Eu sunt una dintre ele gi nu
gi oamenii mi iubesc mult. Am mai pugine puteri decAt
mi ingel. Acelea care locuiau in Est gi in Vest erau intr-adevir nigte
Vrijitoarea cea Rea care domnise aici pentru ci altfel ag fi vrijitoare rele; dar acum, ci agi omorit una, nu mai rimine decit
eliberat acest popor chiar eu.
o singuri vrijitoare rea in ginutul lui Oz - cea care triiegte in Vest.
- Dar credeam ci toate vrijitoarele sunt rele, a spus Dupi ce a reflectat un moment, Dorothy a spus:
fetiga, oarecum nelinigtiti ci se afli in preajma unei vrijitoare
adevirate.
- Mituga Em mi-a spus ci vrijitoarele nu mai existi de
mulgiani.
- Ah, nu, este o gregeali extrem de gravi. Existi in total patru - Cine este mituga Em? a intrebat bitrAna.
T4 $