Sunteți pe pagina 1din 79

Septimius Trif

TREPTELE DE NIVELARE
DIN CARPA II MERIDIONALI

Ediția a II-a

1
2
SEPTIMIUS TRIF

TREPTELE DE NIVELARE
DINăCARPA II MERIDIONALI
EdițiaăaăII-a

BRAŞOV, 2018

3
Coperta I-IV: Stana Alexandru

ISBN 978-973-0-26310-7

4
CUPRINS

Prefa ..................................................................................................................................................... 7

Introducere ............................................................................................................................................. 8

Capitolul I
Concepte clasice cu privire la formarea, evolu iaăşiădescifrareaăvârsteiăsuprafe elorădeă
eroziune,ăstadiiăaleămodel riiăreliefului ............................................................................................... 9
1. Peneplena ............................................................................................................................................. 9
2. Pediplena ............................................................................................................................................ 10
3. Suprafa aădeăabraziuneă....................................................................................................................... 10
4. Metoda depozitelor corelate ............................................................................................................... 11
Modelă(lan )ăevolutiv ........................................................................................................................... 12
►ăEpocaăprecarpatic ă............................................................................................................. 12
►ăEpocaămorfosculptural ăcarpatic ă...................................................................................... 12

Capitolul II
Carpa iiăMeridionaliă– limite,ăevolu ie şiătectogenez ....................................................................... 16
1.ăLimitaăestic ăaăCarpa ilorăMeridionaliă............................................................................................... 16
2.ăEvolu iaăşiătectogenezaăCarpa ilorăMeridionaliă.................................................................................. 21
3. Evolu iaăşiătectogenezaăunit ii Leaota - Bucegi - Piatra Mare .......................................................... 23

Capitolul III
Treptele de nivelare .............................................................................................................................. 28
1. Ansamblulădeăvârfuriăşiăcreste superioareăcaăpozi ieăfa ădeăănivelele Complexului Sculptural
Bor scu .............................................................................................................................................. 28
2. Suprafe eăşiănivele deăeroziuneăînăCarpa ii MeridionaliăşiăvestulăCarpa ilorăCurburii ....................... 29
2.1.ăPediplenaă(sauăpeneplena?)ăcarpatic ...................................................................................... 30
Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelareă................................................ 32
2.1.1.ăCarpa iiăMeridionaliăîntreăCuloarulăTimiş - Cerna - BistraăşiăculoarulăOltuluiă
(în masive reprezentative) ............................................................................................. 32
2.1.2.ăEstulăCarpa ilorăMeridionaliăşiăvestulăCarpa ilorădeăCurbur ă....................................... 33
Discu iiă...................................................................................................................................... 34
2.2. Suprafe eleămediiăcarpatice ....................................................................................................... 36
Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârsta şiăcondi iileădeămodelareă................................................ 38
2.2.1.ăCarpa iiăMeridionaliăîntreăCuloarulăTimiş - Cerna - BistraăşiăculoarulăOltuluiă
(în masive reprezentative) ............................................................................................. 38
2.2.2.ăSpa iulăcircumscrisăestuluiăCarpa ilorăMeridionaliăşiăvestuluiăCarpa iloră
deăCurbur ă..................................................................................................................... 39
Condi iileădeămodelareă.............................................................................................................. 41
2.3. Suprafa aăcarpatic ădeăbordur ................................................................................................ 42
Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelareă................................................ 42
2.3.1.ăCarpa iiăMeridionaliăîntreăCuloarulăTimiş - Cerna - BistraăşiăculoarulăOltuluiă
(în masive reprezentative) ............................................................................................. 42
2.3.2. Spa iulăcircumscrisăestuluiăCarpa ilorăMeridionaliăşiăvestuluiăCarpa ilorăde Curbur .. 43

5
Condi iileădeămodelareă.............................................................................................................. 47
2.4. Nivelele umerilor carpatici ....................................................................................................... 49
Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelareă................................................ 49
a. NiveleleăumerilorădeăvaleăînăCarpa iiăMeridionaliă............................................................. 49
b. Nivelele umerilor de vale în Culoarul transcarpatic Bran - Dragoslavele ......................... 49
2.4.1.ăNivelulăumerilorăsuperiori.ăCondi iileădeămodelareă...................................................... 51
2.4.2.ăNivelulăglacisuluiădeăeroziuneămarginalăşiăalăumerilorădeăvaleăinferiori.ăCondi iiă
de modelare ..................................................................................................................... 54

Anexe. H r iăşiăprofileăgeomorfologiceădinălucr riăconsacrateădeăgeomorfologieăregional ......... 57

Concluzii – sintez ................................................................................................................................ 73


Modele regionaleăaleătreptelorădeănivelareăcarpatic .ăCarpa iiăMeridionaliă.................... 73
Modeleăregionaleăaleătreptelorădeănivelareăcarpatic .ăCarpa iiăCurburii ......................... 75
Treptele de nivelare circumscrise spa iului geografic cuprins între
masivulăPiatraăCraiuluiăşiăMun ii Baiului ....................................................................... 77

Bibliografie............................................................................................................................................. 78

6
Prefaț

Problemaăsuprafețelorădeănivelareăaăreprezentatăoăconstanț ăînăpreocup rileăgeomorfologilorădinăîntreagaălumeă iă


aleăgeologiloră iăgeografilorăromâni,ăînc ădeălaăsfâr itulăsecoluluiăalăXIX-lea.
Explicareaăgenezei,ăsemnificațieiămorfogeneticeă iăimportanțeiălorăaăconstituităoăprovocareăpermanent , indiferent
deăregiuneaăgeografic ăundeăauăfostăidentificateă iădescrise,ădeăcercetareaălorăfiindălegateăoăserieădeănumeăimportanteăaleă
geomorfologieiăprecumăW.ăM.ăDavis,ăW.ăPenk,ăEmm.ădeăMartonne,ăcaăs ăamintim doar pe cei mai reprezentativi.
De explicarea acestor forme se leag numeroaseăstudii,ălucr riădeăspecialitate, lucr riădedicateăfenomenuluiă sau
capitoleă dină lucr riă cuă caracteră general.ă Deă asemenea,ă studiereaă evoluțieiă poligeneticeă aă reliefuluiă aă generată oă bogat ă
terminologieădeăspecialitateăcareăaădevenitădinăceăînăceămaiăunitar ălaănivelămondial.
Suprafețeleădeănivelareăcaracterizeaz ătoateătrepteleădeărelief,ădarăcuăprec dereăspațiileămontane.ăEleăsuntăexpresiaă
evoluțieiăpolicicliceă aăreliefuluiă iăexprim ăstadiulăactualădeăevoluțieăînăcadrulăcicluluiăeroziuniiănormale,ăa aăcumăaăfostă
definită iăexprimatădeăW. M.ăDavisăînc ădinăprimulădeceniuăalăsecoluluiăalăXX-lea.
Înățaraănoastr ,ăprezențaăsuprafețelorădeănivelareăaăfostăremarcat ăpentruăprimaăoar ădeăc treăEmm.ădeăMartonne,ă
careăînc ădină1907ăfaceăoădescriereăaăcelorătreiăniveleăclasiceădinăCarpațiiăMeridionaliă– Bor scu,ăRâuă esă iăGornovița.ăDeă
altfelăgeografuluiăfrancezăîiădator mă iădenumirileăacestora.ăStudiileăulterioare,ărealizateăînăspecialăîn anii 1950 – 1970, au
diversificată iă detaliată informațiileă privitoareă laă complexeleă deă nivelareă caracteristiceă Carpațiloră iă Subcarpaților.ă Înă
prezent, exist ă numeroaseă studiiă asupraă unit țiloră deă reliefă dină România,ă înă cadrulă c roraă suntă alocateă spații generoase
prezent riiă iăexplic riiăgenezeiăreliefuluiăpeăbazaăexistențeiăsuprafețelorădeănivelare.ă
Studiulă deă faț ă reprezint ă oă sintez ă cuprinz toareă cu referire la suprafețele deă nivelareă dină spațiulă montană
românesc,ă aplicat ă laă ceaă maiă important ă iă reprezentativ ă parteă aă acestuiaă – Carpațiiă Meridionali.ă Numeroaseă suntă
motiveleăpentruăcareăaăfostăaleas ăaceast ăramur ăaăCarpațilorădeăpeăteritoriulăRomâniei.ăPutemăenumeraăfaptulăc ăaiciăauă
ceaămaiămareădezvoltareăsuprafețeleădeănivelare,ăc ăsuntăceiămai înalțiă iămasiviămunțiădeăpeăteritoriulăț riiănoastreă iăpentruă
c ăautorulăaăfostăatrasăînămodăspecialădeăace tia,ălucruădemonstratădeănumeroaseleă imaginiăreprezentativeărealizateă de-a
lungulăc l toriilorăsaleăcarpatice.
Carteaă cuprindeă maiă multeă p rțiă care, într-oă în iruireă logic ă iă fireasc ,ă neă poart ă prină universulă evoluțieiă
policicliceă aă Carpațiloră Meridionaliă înă cadrulă mareluiă orogenă carpatic.ă Înă primaă parteă beneficiemă deă l muririă necesare,
referitoare laă terminologiaă folosit ă de-a lungul timpului cu privireă laă evoluțiaă reliefuluiă deă laă orogenă laă
peneplen /pediplen ,ăînăacestăsensăf cându-seăapelălaăoăbogat ăbibliografieădeăspecialitateăromâneasc ă iăinternațional .ăÎnă
aădouaăparteăesteăprezentat ăgenezaă iăevoluțiaăCarpațilorăMeridionaliăînăcadrulăgeosinclinaluluiăcarpatic,ăfiindăinclus ăînă
acestăansambluă iăunitateaăCarpațilorădeăcurbur ,ădeălaăestădeăPrahova.ă
Parteaăaătreia,ăceaămaiăconsistent ăaăc rții,ăneăfaceăoăsintez ăaăcelorămaiăimportanteălucr riăasupraătreptelorădeă
nivelareă dină Carpațiiă Meridionali.ă Nuă esteă oă simpl ă colecțieă deă texteă preluateă dină literaturaă deă specialitate,ă ciă toateă
informațiileă suntă integrateă într-ună demersă coerentă înă careă fiecareă dină celeă treiă mariă complexeă deă denudareă esteă minuțiosă
descris din punct de vedere al vârstei, genezei,ă condițiiloră generaleă deă modelareă iă repartițieiă înă cadrulă unit țiiă montaneă
anunțateăînc ădinătitlu.ăAutorulădovede teăoăfoarteăbun ăcapacitateădeăsintez ă iăcumuleaz ăinformațiaăcuprins ăînăceleă50ă
deă lucr riă tiințificeă consultateă într-o lucrare omogen ă dină careă cititorulă î iă poateă faceă oă imagineă foarteă clar ă asupraă
evoluțieiă ă înă etapeă succesiveă aă Carpațiloră Meridionali.ă Pentruă câtevaă unit țiă muntoase,ă precumă Munțiiă Baiuluiă iă Munțiiă
Piatraă Mare,ă suntă aduseă informațiiă propriiă rezultateă înă urmaă investigațiiloră deă trenă iă înă urmaă cercet riiă materialeloră
cartograficeădeăc treăautorulăacesteiăc rți.ă
Foarteă importantă esteă iă spațiulă alocată anexelor,ă maiă exactă colecțieiă deă h rțiă iă profileă realizateă de-a lungul
timpuluiăcuăprivireălaăsuprafețeleădeănivelareădinăCarpațiiăMeridionali.ăPoateăfiăurm rit ăînăaceast ăsecțiuneămodalitateaădeă
interpretareă iăcartografiereăaănivelelorădeăeroziune,ăîncepândăcuăceleădinăaniiă60ăaiăsecoluluiătrecut,ăpân ăînăprezent.ă
Încheiat ăcuăoăprezentareăsuccint ăaătreptelorădeănivelareăcarpatic ,ărealizat ăpeăbazaăcelorămaiăimportanteăsintezeă
publicateăînăliteraturaăromâneasc ădeăspecialitateăpân ăînăprezent,ăcarteaăseădovede teăaăfiăunăinstrumentănecesarăcelorăcare
voră s ă seă familiarizezeă cuă aceast ă problem ,ă aă trepteloră deă nivelare,ă ună punctă deă pornireă înă viitoareleă cercet riă maiă
detaliateă iăcuămijloaceămoderneăasupraăunorămasiveămontaneădinăaceast ăgrup ăcarpatic .
Esteă deă remarcată bog țiaă iă calitateaă materialuluiă grafică iă cartografic,ă cuă oă mențiuneă deosebit ă asupraă
numeroaseloră fotografiiă iă compozițiiă graficeă realizateă deă autoră peă terenă iă cuă ajutorulă mijloaceloră moderneă avuteă laă
dispoziție.
Înăconcluzie,ăsuntemăînăfațaăuneiălucr riă tiințificeăcare,ăde iăabordeaz ăoăproblem ădificil ă iăcomplex ăreferitoareă
la relieful montană dină țaraă noastr ,ă aduceă ună plusă deă claritateă atâtă pentruă cititorulă avizată câtă pentruă celă maiă puțină
familiarizatăcuătrepteleădeănivelareădinăCarpațiiăMeridionali.

Lect.ăuniv.ădr.ăGeorgeăMur toreanuă
Facultatea deă tiințe Umaniste,ăUniv.ă„Valahia” din Târgovi te

7
INTRODUCERE

DeăceăCarpa iiăMeridionali?
•ăDeoareceăreprezint ălan ulăînăcareăseăîntâlnescăceleămaiăînalteămasiveădinăCarpa iiăRomâneştiă
(F g raş,ă Parâng, Retezat),ă dară cuprindeă şiă masiveă deă în l imeă medieă (Cozia,ă Frun i,ă Ghi u,ă agla,ă
Mun iiăMehedin ului);
•ăPentruăc ,ăal turiădeămun iiăceiămaiăînal i,ăseăg sescăşiăceleămaiăjoaseăculoareăşiăv iătransversaleă
dină Carpa iiă Româneşti:ă Defileulă Oltului,ă Depresiuneaă Ha eguluiă – Defileul Jiului, culoarul Cerna –
Mehadica – Timiş. Avândă al turiă depresiunileă joaseă subcarpaticeă şiă înă interior pe cele intramontane,
prezint ăceaămaiăaccentuat ăadâncimeăaăfragment riiăreliefului;
•ăDeoarece,ăînăceaămaiămareăparte,ăexceptândăcresteleăalpine,ăseăînf işeaz ăsubăform ădeăculmiă
rotunjiteă sauă netezite,ă desp r iteă deă v iă adânci,ă avândă versan iă pronun a iă (înă ceaă maiă mareă parteă
convecşi),ăchiarăabrup iăşiăpr p stioşi,ăîntreăcareăadeseaăseăînchidămeandreăînc tuşateăşiădefileeăîngusteă
şiăaccesibileă(Jiu,ăOlt,ăSebeş,ăCibin,ăLotru,ăLatori a,ăArgeş,ăetc.);
•ă Fiindc ă includă mun iiă cuă cresteleă celeă maiă proeminente,ă celă maiă extinsă şiă maiă caracteristic
reliefăglaciar,ădarăofer ăşiăsuprafe eleădeănivelareăceleămaiăînalteăşi,ătotodat ,ăfoarteăbineăconservate.
De ce treptele de nivelare?
Studiulă trepteloră deă nivelareă şiă aă depoziteloră corelateă lor, constituieă esen aă analizeiă
geomorfologice (morfogenetice)ă deă ansambluă aă spa iiloră montaneă carpaticeă dină România.ă Prezen aă
suprafe eloră deă nivelareă înă toateă masiveleă (celeă trei:ă Bor scu,ă Râuă Şesă şiă Gornovi a,ă dup ă Emm.ă de
Martonne; treiăcomplexeădeăsuprafe e,ăsauăchiarămaiămulteăsuprafe eădup ăalteăp reri)ăesteăoădovad ăaă
unit iiădeăevolu ieăaăacestora,ădarădiferen eleăaltimetriceăaleăsuprafe eloră(crescândădeălaăvestălaăestăsauă
între fa adeleădeănordăşiădeăsud),ăprobeaz ăcertitudinea variabilit iiămişc rilorătectonice.
Înăcuprinsulălucr rii deăfa , cel mai consistentăcapitolăesteădedicatăsuprafe elorăşiănivelelorădeă
eroziuneă dină Carpa iiă Meridionaliă (înă masiveă reprezentativeă pentruă fiecareă grup ă montan ),ă dară şiă
racordulă(tranzi ia)ăacestoraăcuăceleăidentificateădeăgeomorfologiăînăCarpa iiăCurburii.ăAnaliza treptelor
de nivelare include,ădeopotriv :ăocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelare.
Anexele reunesc 16 figuri care includ 15 h r iă şiă 4ă profileă geomorfologiceă dină lucr riă
consacrate,ă deă analiz ă geomorfologic ă regional .ă Celeă 13 h r iă geomorfologice regionale redau clar
ocuren aă peă masiveă reprezentativeă (pentruă grupeleă montaneă apar in toare),ă aă trepteloră deă nivelare.ă
H r ileă suntă inserateă înă ordine,ă dup ă criteriulă direc ională (deă laă vestă spreă est).ă Accesareaă loră esteă
înlesnit ădeătrimiterileămen ionateăînătext (Fig. x).
Concluziile finale sunt prezentate sintetic (schematic). Ele eviden iaz ă modeleă regionaleă aleă
trepteloră deă nivelareă dină Carpa iiă Meridionaliă şiă aiă Curburii,ă cuă privireă focusat ă asupraă spa iuluiă
geografic cuprins între masivulă Piatraă Craiuluiă şiă Mun iiă Baiului,ă spa iuă deă tranzi ieă cuă caractere
complexe,ăatâtădinăpunctădeăvedereăgeologic,ăcâtăşiăgeomorfologicăoriăgeografic.ă
Înc ă dină copil rie,ă dină vitezaă trenului,ă amă z rită versan iiă impun toriă şiă cresteleă somitaleă aleă
Carpa ilorăMeridionali.ăImpulsuluiăsenzorialăini ial,ătranspusăînăexpresiaă,,mutădeăuimire”,ăi-a luat locul,
înă etapaă adolescen ei,ă dorin aă personal ă deă aă asimilaă câtă maiă multeă informa iiă despreă Carpa iiă noştri.ă
Ajunsălaăprimaătinere e,ăamăconvertităinforma iileăasimilateăînăcunoştin eătemeinice,ămaiăalesălegateăde
morfodinamic ăşiămorfogenez .
Uniiădintreăînaintaşiiăşiăcontemporaniiăcercet toriăgeografi,ăgeomorfologiăşiăgeologiăauăreuşităs ă
ne aduc ă luminaă cunoaşteriiă adev rului,ă dină beznaă necunoaşteriiă şiă aă ignoran ei.ă Leă mul umescă peă
aceast ă caleă pentruă d ruire,ă inteligen ă şiă acurate eaă gândiriiă logice,ă pentruă exemplulă deă conduit ,ă
disciplin ăşiăpragmatismăştiin ificăpeăcareăniăle-auăinsuflatăşiăcuăcareăne-au înzestrat.
Mul umescăîn mod deosebit domnilor lect. univ. dr. GeorgeăMur toreanu (Fac. de t. Umaniste,
Univ.ă „Valahia”,ă Târgovi te) i prof. dr. Ciprian-Gabrielă andor (C. N. „Andreiă aguna”,ă Bra ov)
pentru sprijinul oferit în scopul analizeiăşiăstructur riiăriguroase a informa iilorăştiin ificeădin lucrare.

8
Capitolul I

CONCEPTEăăCLASICEăăCUăăPRIVIREăăLAăăFORMAREA,ăăEVOLU IA
ŞIăăDESCIFRAREAăăVÂRSTEIăăSUPRAFE ELORăăDE EROZIUNE, STADII
ALEăăMODEL RII RELIEFULUI

Bogataăliteratur ăgeomorfologic ădedicat ăacesteiăproblemeăaăpusăînăcircula ie,ăînădiferiteăetapeă


istorice,ă termeniă careă reflect ă atâtă concep iaă asupraă no iuniiă deă suprafa ă deă eroziune,ă câtă maiă alesă
asupra rolului pe care autorii respectivi l-au dat proceselorăgeneratoare.ăExist ăast ziăoăserieădeătermeniă
paraleliădarănuăsinonimiăpentruăsuprafa ădeăeroziune:ă peneplen ,ăsuprafa ădeăabraziune,ăgipfelfluhr,ă
piedmonttreppen,ă nivelă deă eroziune,ă nivelă ciclic,ă niveleă geomorfologice,ă pediplene,ă suprafe eă
poligenetice etc., mergându-seă uneoriă pân ă laă aă consideraă înă aceeaşiă categorieă şiă semiplanurileă deă laă
piciorul muntelui (pedimentul, glacisul de eroziune).
Aceştiătermeniăauădeăfaptăunăsingurănumitorăcomun:ăsuprafa aăneted ăsauăaproapeăneted ăcareăareă
o întindereă considerabil .ă Înă leg tur ă cuă formareaă lor,ă auă existată numeroaseă teoriiă careă justific ă
con inutulăacestorăno iuni,ăsubliniindătocmaiădeosebirileădintreăele.

1. Peneplena (panplain),ă esteă folosit ă pentruă primaă dat ,ă cuă maiă multă deă ună secolă înă urm ,ă deă
c treă Powel (1875),ă dară fundamentareaă eiă teoretic ă esteă legat ă deă numeleă luiă Davis (1902, 1909).
Aceeaşiă ideeă apareă şiă laă al iă doiă geologiă contemporaniă luiă Davis,ă laă Dutton (1883)...,, toate regiunile
tindă spreă bazaă deă eroziuneă şiă dac ă timpul va fi suficient de îndelungat, fiecare dintre acestea se vor
apropiaă totă maiă multă deăelă şi,ă înă sfârşit,ă aproapeă îlă voră atinge”...ă caă şiă laă Gilbert (1880),ă undeă g simă
preciz riă analoageă cuă celeă careă l-au condus pe Davis laă teoriaă saă ...ă ,,întrucâtă versan iiă maiă abrup iă
evolueaz ămaiărapidădecâtăceiălini,ătendin aăesteădeăaădistrugeădiferen ierileădeădeclivitateăşiădeăaăcreaăoă
uniformitate.ăAcesteiălegiă îiăesteăopus ădiversitateaăreliefuluiăşiă dac ă aceastaănuăs-ar completa cu alte
legi s-ar ajunge ca toate bazineleăfluvialeăs ăseătransformeăînăcâmpii.ăÎnărealitateăîns ,ăaceast ălegeănuă
poateăduceăniciodat ălaărezultateleădefinitive,ăîntrucâtăeaăarăimplicaăoăuniformitateădeăcondi ii,ăcare,ădeă
fapt,ănuăpotăfiăîntâlniteănic ieri”...
La Davis, peneplenaă esteă elementă ală teorieiă cicluluiă geomorfologic,ă c ciă succesiuneaă logic ă înă
dezvoltareaă formeloră deă reliefă înă decursulă unuiă cicluă reprezint ă ună principiuă multă maiă generală şiă maiă
importantădecâtădezvoltareaăpeneplenei.ăDeăaiciăreieseăc ăpeneplenaănuătrebuieăconfundat ăcuăplatformaă
deăeroziune,ăc ciă eaă esteăpenultimaăfaz ăînă individualizareaăplatformeiădeăeroziune.ăAceastaă apareăcaă
treapt ă deă reliefă fieă înă urmaă uneiă reîn l riă tectonice,ă fieă caă urmareă aă unuiă eustatismă negativă laă scar ă
mare. În aceste noi condi ii,ăparalelăcuăadâncireaărâurilorăînătendin aădeăaăatingeănoulănivelădeăbaz ,ăseă
individualizeaz ă şiă suprafa aă deă nivelareă careă nuă reprezint ă altcevaă decâtă oă peneplen ă suspendat ă
(suprafa aăsuperioar ăcarpatic ădeăvârst ăpaleogen ).
Davis consideraă peneplenaă caă ună stadiuă finală înă dezvoltareaă cicluluiă geomorfologic,ă dară ast ziă
concep iaăsaăaăevoluatăspreădefinireaăpenepleneiăcaăunăămomentăalăevolu ieiăgeneraleăaăreliefului,ăcândă
seă ajungeă laă ună echilibruă dinamică întreă for eleă interneă şiă celeă externe. Rolul principal în formarea
peneplenei îl are sistemul de modelare al climatului temperat umed (Crickmay, 1993), care duce la
formareaă unuiă sistemă deă funduriă deă v iă foarteă evoluateă (aluviate)ă ceă alterneaz ă cuă interfluviiă reduseă
(erodate).
Pecs şiă Szilard (1969)ăarat ,ăînă acestă context,ă c ădevineămaiăfrecvent ăp rereaă c ,ăînă condi iileă
climeiătemperate,ăproceseleădeăeroziuneănuăpotăduceăniciodat ălaăoănivelareătotal .ăÎnăcondi iileăclimeiă

9
temperateăasemeneaăsuprafe eăpotăs ăpersisteăcaăvestigiiăaleăunoraăcreateăînăcondi iileăclimeiătropicale.ă
În schimb, Bauling (1956)ăadmiteăc ăseăpotăformaăpenepleneăşiăînăcondi iiăclimaticeătemperat-umede
(,,humides”)ăca,ădeăexemplu,ăpeăteritoriiăacoperiteăcuăp duri.

2. Pediplena (engl. pediplain, deălaălat.ăpes,ăpedis.ăţăpicior,ăbaz ăşiăplainăţăcâmpie)ăesteăoăno iuneă


careă aă fostă dedus ă dină formareaă pedimentelor.ă Înă secolulă XIXă Mac Gee (1877) a fost primul care a
acordatăoăimporatan ămaiămareăacestuiăproces.ăAtâtăel,ăcâtăşiăJohnson (1931) au pornit deălaăcondi iileă
climaticeă semiarideă existenteă peă teritoriulă Stateloră Unite,ă ar tândă c ă marileă suprafe eă dină vecin tateaă
StâncoşilorăsuntădeăfaptăpedipleneăşiănuăpenepleneăaşaăcumăleăconsideraseăDavis.ăNo iuneaăpropriu-zis ă
aă fostă propus ă deă Maxon şiă Anderson (1935),ă pentruă aă denumiă suprafe eleă deveniteă planeă prină
distrugereaăîn l imilorădinăzoneleăclimaticeăuscateăşiăsemiuscateăşiăcareăauăluatănaştereăprinăcontopireaă
pedimentelor.
Mai recent, King (1962)ă aă extinsă no iuneaă deă pediplen ,ă ar tândă c ă pediplenizareaă esteă modulă
generalăalănivel riiăreliefului.ăAstfel,ăînăloculăcicluluiădeăeroziuneănormal ăaăluiăDavis,ăKingăconsider ă
c ,ăînăformareaăreliefului,ărolulăprincipalărevineăpedipleniz rii,ăformulândăconcep iaăcicluluiăepigenetică
deă eroziuneă şi aă alc tuiriiă analoageă aă formeloră deă reliefă înă oriceă condi iiă structuraleă şiă climatice.ă Cuă
aceasta,ăKingăaăl rgităconsiderabilăariaăşiăcon inutulăno iuniiădeăpediplen ,ăexplicândătoateăsuprafe eleă
deămariăpropor iiădinăAfrica,ăEuropa,ăAsia,ăAmericaăşiăAustralia ca pediplene cu origine din Cretacic.
Cuătimpulăîns ,ăauăap rut,ăcumăeraăşiănormal,ăuneleălimit riăsauăexager riăaleăconcep ieiădespreă
pediplen ,ăcareădeăfaptănumaiărareoriăauăînsemnatămodific riăaleăsensuluiăini ial.ăAstfel,ăspreădeosebire
de King, Derruau (1956)ăadmiteăînăcunoscutulăs uătratatădeăgeomorfologieăgeneral ăc ăpedipleneleăseă
potăformaănumaiăînăcondi iileăclimatuluiătropical,ăiarăCailloux (1955)ălimiteaz ăşiămaiămultăariaăînăcareă
esteă posibil ă formareaă pediplenelor:ă zonaă climei semiaride.ă Pentruă restulă suprafe eloră deă pediplen ă elă
indic ăposibilitateaăexclusiv ăc ăeleăarăapar ineăunorăreliefuriăfosile.
Problemaăpediplenelorănuăesteădelocăepuizat ,ădândănaştereăînăcontinuareălaănumeroaseăsupozi ii,ă
c ciă numeroaseă suprafe eă deă nivelareă actualeă situateă şiă înă alteă zoneă climaticeă decâtă celeă arideă şiă
semiaride pot fi numite pediplene tipice.

3. Suprafa aă deă abraziune esteă oă no iuneă destulă deă veche,ă chiară maiă vecheă decâtă ceaă deă
peneplen ,ăfolosit ăînăspecial de geologii britanici din secolul XIX. Ramsey (1846) a formulat pentru
primaădat ăteoriaăabraziuniiăpentruăformareaăsuprafe elorădeănivelareădinăinsuleleăbritanice.ăDavis, pe de
alt ăparte,ăsus ineaăc ,ădimpotriv ,ăac iuneaămarin ănuăf ceaăaltcevaădecât s ălimitezeăefectulăeroziuniiă
înă compara ieă cuă denuda iaă subaerian ,ă careă poateă ac ionaă asupraă întreguluiă uscat,ă nuă numaiă peă
marginileălui.ăUnulădinăsprijinitoriiăeuropeniăaiăteorieiăabraziuniiăaăfostăşiăRichtofen (1886)ăcareăîns ăaă
sesizatăşiălimiteleăei spa iale.ăJohnson (1916),ăcercetândăcuăaten ieăproceseleălitorale,ăajungeăs ăenun e,ă
dup ă modelulă davisian,ă ună cicluă ală abraziuniiă marineă careă evolueaz ă îndelungată subă nivelulă m rii.ă
Aceastaă areă îns ă maiă multă oă valoareă teoretic ,ă deoareceă formareaă prină abraziune a platourilor de
dimensiuniăcontinentaleănuăesteăconfirmat ădeărealitate.
Cuătoateăacestea,ătrebuieăs ăadmitemăc ăpeă rmurileăactualeăseădesf şoar ăoăplana ieăefectiv ăaă
m riiă careă conduceă laă creareaă unoră fâşiiă planeă maiă îngusteă sauă maiă largi,ă uneoriă etajateă şiă numite,ă
tocmaiă deă aceea,ă teraseă deă abraziune.ă Chiară şiă înă interiorulă uscatuluiă seă potă recunoaşteă teraseă deă
abraziuneăfosile,ădarăaşaăcumăafirmaăşiăPecs (1969),ă,,ăînăaccep iuneaăaceastaătrebuieăs ăneăab inemădeălaă
no iuneaădeăplatou de abraziune, înlocuind-o cu cea de platouădeăabraziuneălitoral ,careădefineşteămaiă
bineăsensulăspa ialăalăno iunii”.
Înăafar ădeăceleăsemnalateămaiăsus,ătransgresiunileămarine,ăchiarădac ăauăoperatăpeăspa iiăîntinse,ă
numai deplasarea liniei de rmă (cuă toateă proceseleă deă abraziuneă specifice)ă nuă aă reuşită s ă creezeă
penepleneă marineă c ciă eaă aă fostă îndeaproapeă urmat ă deă oă sedimentareă activ ă ceă aă limitată şiă înă timpă
abraziunea propriu-zis ,ădeciăchiarăunaădinăcondi iileăesen ialeăaleăform riiăpeneplenei marine.

10
4. Metoda depozitelor corelate.ăChiarădac ăW. Penck (1924)ăesteăconsideratăini iatorulămetodei
depozitelor corelate înă literaturaă geomorfologic ,ă trebuieă s ă recunoaştemă meritulă luiă Emm. de
Martonne.ă Înc ă dină 1906-1907, geografulă franceză aă utilizată înă lucrareaă saă remarcabil ,ă ,,Cercet riă
asupraă evolu ieiă morfologiceă aă Alpiloră Transilvaniă (Carpa iiă Meridionali)”,ă informa iileă privindă
stratigrafiaă bazineloră sedimentareă pentruă aă stabiliă vârstaă suprafe eloră deă nivelare.ă Înă opiniaă noastr ,ă
subtitlurileă plineă deă semnifica ie,ă precumă ,,Vârstaă peneplenei,ă studiuă necesară bazineloră ter iare”,ă
,,Bazinulă Petroşaniă şiă terasaă pliocen ”,ă îlă îndrept escă s ă fieă primulă înă domeniu.ă Oricumă ară trebuiă s ă
admitemă c ă W. Penck aă prezentată aceast ă metod ă într-oă manier ă coerent ,ă ceeaă ceă i-a conferit
durabilitateăştiin ific ăşiămetodologic .ăPrivitorălaăacestăaspect,ăurm toareaăafirma ieăesteăsemnificativ :ă
,,Rezultateleă vizibileă aleă influen eloră endogeneă şiă exogeneă asupraă suprafe eiă terestreă suntă formeă ale
denuda iei,ă peădeăoăparte,ăşiă depoziteăcorelate,ăpeădeă alta,ăcareăseă formeaz ăsimultan.ă Leg turaădintreă
formeleădenuda ieiăşiădepoziteleăcorelateăşiăfor eleăcareăle producăpoateăfiăasemuit ăcuăsuprafa aăt iat ăşiă
talaşulă(rumeguşul)ăcareăseăformeaz ăcândăbuşteanulăesteăt iatădeădrujb .ăModelareaăformelorădeăreliefă
esteăoăfunc ieăaăraportuluiădintreămişc rileăendogeneăşiăintensitateaăeroziunii.”
În România, metodaă depoziteloră corelateă aă fostă utilizat ă pentruă câtevaă ariiă montaneă şiă pentruă
câteva regiuniăsubcarpatice,ădar,ăînăgeneral,ănuăesteăunăconceptădetaliatădatorit ălipseiădeădateăgeologiceă
complexe (stratigrafice, sedimentologice, palinologice, paleobotanice, paleontologice) pentru o astfel
de abordare.

Fig. 1. PediplenaăCarpaticaăînăMunții Godeanu (spre Vârful Godeanu)

Fig. 2. Pediplena Carpatica în Munții Godeanu (spre Vârful Gugu)

11
MODELă(LAN )ăEVOLUTIV

Tectonicaăînal ăoăregiune,ăiarăeroziuneaăatac ăputernic,ăprinăintermediulăproceselorădeăalbieăşiă


prin procese de versant. Pornind deă laă poaleleă versan iloră şiă deă laă talvegurileă v ilor,ă eroziunea,ă careă
atac ă versan ii,ă creaz ă suprafe eă netede,ă uşoră înclinate,ă deă tipulă glacisurilor, pedimentelor sau se pot
contura v iăevazate aleăc rorăversan i seăintersecteaz ăsubănivelul vechilor cumpeneădeăap .
Dac ă în l areaă seă opreşte,ă suprafe eleă amintiteă seă extind,ă înă detrimentulă zoneloră înalteă şiă
realizeaz ăSUPRAFE EăDEăNIVELARE.
Înă condi iileă uneiă stabilit iă extremă deă îndelungate se poate ajunge la PEDIPLENE –
PENEPLENEă,ăînăinteriorulăc roraăseămaiămen inămartoriădeăeroziune: inselberguri sau monadnokuri.
Cândă intervină noiă ridic ri,ă glacisurileă sauă suprafe eleă pedimentelor,ă oriă pediplenaă – peneplena
suntăîn l ateăşiăprocesulădeănivelareăreîncepeădeălaăperiferiaăabruptuluiăşiădeălaăfundulănoilorăv i.ăApară
astfelă (înă munte,ă dealuriă şiă podişuri)ă TREPTEă DEă NIVELARE,ă careă marcheaz ,ă fiecare,ă oă etap ă
principal ăevolutiv ăţăETAP ăMORFOCRONOLOGIC (Tabel 1.).
►ăEPOCAăăPRECARPATIC
Aă supusă eroziuniiă toateă lan urileă muntoaseă maiă vechi decâtă celă hercinic,ă iară înă tranzi ieă (etapaă
kimmeric )ăşiăpeăcelăhercinic,ăaducându-le la stadiul deăPEDIPLEN .ă(Gr.ăPosea,ă2002)
►ăEPOCAăăMORFOSCULPTURAL ăăCARPATIC
Reliefulăcarpaticăreprezint ărezultantaămorfogenetic ăaăinterac iuniiădintreătectonic ăşiămodelareaă
subaerian ăaăepociiărespectiveă(Poseaăşiăcolaboratorii,ă1974).ă
Aceast ăepoc ăseăextindeăaproximativădeălaăsfârşitulăcretacicului,ă adic ădinămomentulăînăcareăaă
începută ă nivelareaă celeiă maiă netede,ă dară aziă şiă ceaă maiă înalt ă suprafa ă dină Carpa iă (peneplena –
pediplenaăcarpatic ) şiăincludeătoateăevenimenteleăcareăauăîn l atăşiăerodatăacestălan ămuntosăşiăunit ileă
dinăjurăpân ăauădevenităceeaăceăsuntăînăprezent.
Celeă5ăetapeăprincipaleădeăevolu ieăaăreliefului carpatic = ETAPE MORFOCRONOLOGICE
sunt:
I. etapa pediplenei – peneplenei carpatice
II. etapaăsuprafe elorăaxateăpeăculmileămediiăcarpatice
III. etapaăsuprafe elorăcarpaticeădeăbordur
IV. etapaănivelelorăcarpaticeădeăvaleă(inclusivăaăpiemonturilorăşiăaăsuprafe elorăcolinare)
V. etapa teraselorăşiăaăreliefuluiăglaciar

I. Sfârşitulăcretaciculuiă– oligocen
Eroziunea nivelatoare domin ă asupraă tectonicii,ă realizându-se, peste blocurile cristalino –
mezozoice,ă caă şiă pesteă sedimentarulă platformeloră dină jur,ă oă întins ă PEDIPLEN ă – PENEPLEN ă
(pediplena – peneplenaăcarpatic ,ăcuăînf ți areaăilustrat ăîn Fig. 1, Fig. 2 iăFig.ă3).
Au rezultat platouri mici sau culmiă alungiteă şiă netede,ă dină careă r sară uneoriă vârfuriă cevaă maiă
înalteă sauă ,,martoă deă eroziune”ă (inselberguriă sauă monadnokuri)ă relativă dificilă deă recunoscut.ă Acesteă
suprafe eăocup ăcumpeneleăcentraleăaleămasivelorămontaneăşiăsuntămaiămultăsauămaiăpu inăorizontale.ă
Este COMPLEXULă SCULPTURALă BOR SCU,ă cuă treiă trepteă posibile.ă Suprafe eleă superioareă apară
ast ziădiscontinui.ăPar ial,ăauăfostădezmembrateă(desfigurate)ădeăeroziuneaăfluviatil ă(reactivat ăînăfazaă
Valah ăaăorogenezei alpine),ăcâtă şiă prinămodelareaăglaciar ăşiă periglaciar ă(favorizat ădeămişc rileăde
în l areădinăfazaăPassaden ).
II. Oligocen – sarma ian
Auă locă mişc riă peă vertical ă cuă sensuriă inverse:ă seă înal ă şiă seă contureaz ă diferen iată ramurileă
carpatice, pe care eroziuneaă sculpteaz ă trepteă deă nivelare, iar masivul Transilvan, masivul Panonic,

12
depresiunileăintramontaneăşiăunit ileăperifericeădeăplatform ăseăscufund ,ăintrând,deăobicei,ăsubăapeleă
m rii.
Apar culmiăuşorăînclinate, care se desprind de sub cele principale, se dispun radiar pe masiv sau
numaiăspreăceiădoiăversan iăprincipaliăcândăeăvorbaădeăunămunteăcuăformatădeăculmeăalungit ,ăcumăesteă
deă exempluă F g raşul.ă Acesteaă suntă Culmileă Mediiă Carpatice,ă înscriseă înă COMPLEXUL
SCULPTURALăRÂUăŞES,ăcuădou ătrepte, celeămaiăextinseăcaăsuprafa .
III. Sarma iană– villafranchian
Areălocăoăîn l areăgeneral ă(cuăintensific riăşiăstagn ri)ăcareăseăextindeătreptatădinăCarpa iă(ajunşiă
numaiă acumă înă stadiuă deă munte)ă c treă toateă unit ileă periferice.ă Eroziuneaă nivelatoareă domin ă acumă
periferiaăCarpa ilor.ăEaăseăextindeăapoiăpesteăceeaăce,ăulterior,ăauădevenitădealuriăşiăpodişuri.
Apare,ăastfel,ăpeăborduraătransilvan ăaămuntelui,ăoăsuprafa ăasem n toareăuneiăăfâşiiăorizontale,
dară foarteă redus ă caă l ime.ă Peă laturaă extern ă apară adeseaă 2-3ă trepteă careă reteaz ă margineaă muntelui.ă
Esteă Complexulă Suprafe eloră deă Bordur ă ţă COMPLEXULă SCULPTURALă GORNOVI A. Acesta
p trundeăadâncăşiăînăinteriorulămuntelui,ăsubăform ădeăumeriălargi, situa iăsubăCulmileăMediiăCarpatice.
IV. Pleistocenulăinferioră(villafranchianăşiăSt.ăPrestien)
Vechile trepte deja ridicate sunt fragmentate, iar peste ele s-au dezvoltat, tot mai mult, reliefuri
cuăcaracterăpetrograficăşiăstructural.
Înăaceast ăperioad ăauăfostăconstruiteălargiăpiemonturi,ăpeăfondulăunuiăclimatăcaldăşiăsecetos,ădară
cuădou ăanotimpuri.
Înă interiorulă munteluiă eroziuneaă seă reduceă laă creareaă unoră v iă largiă (în l ateă şiă eleă ulterioră şiă
r maseăsubăform ădeăumeri).ă
Auărezultatădou ăniveleădeăumeriădeăvale:
✓ N.S.U.V.= nivelul superior al umerilor de vale
✓ N.I.U.V. = nivelul inferior al umerilor de vale
P r ileăceleămaiăîngusteăaleăv ilorăcarpatice,ăcareăauăform ădeăVăascu ităsauădeădefileu, seăg sescă
sub nivelele de umeri.
V. Pleistocen inferior – actual
- eroziuneaăsacadat ăaărâurilorăaăformatăterase
- modelareaăglaciar ă– periglaciar
- modelarea fluvio-toren ial ăşiăcrio-nival ă(Holocen)

Fig. 3. Mun ii Cindrel, suprafa aădeănivelareăBor scu,ă±2100 m

13
Tabel 1. Scara geocronologic ăşiăscaraămorfocronologic ăaăteritoriuluiăRomâniei

Geomorfologia României, Posea Gr., 2002, p. 23

14
Tabel 2. Tipuri zonale de paleovegeta ieăşiăcondi iileăpaleoclimaticeăcorespunz toareăperioadeiăgeologiceăEocenă- Cuaternar
Tipurile zonale Temperatura Precipita iile Perioada Complexe
deăvegeta ie (°C) (mm) geologic morfosculpturale

P dureaătropical ăpluvial 20 - 26 1583 Eocen SUPRAFA Aăăăăăăăă


POSTLARAMIC
P dureaăsubtropical ăpluvial 15 – 19 1947 Rupelian

P dureaătemperat ăcald , 13 – 15,2 1353 Chattian


veşnicăverde
COMPLEXUL
P dureaăsubtropical ăpluvial 15 – 20 1947 Aquitanian SCULPTURAL
BOR SCU
P dureaămixt ,ămezofitic 16,2 1480 Burdigalian
temperat ăcald
P dureaăsubtropical ăpluvial 15 - 20 1947 Badenian (Tortonian)
BOR SCUăIII
P dureaătemperat ăcald 13,8 1413 Sarma ian
şiăumed COMPLEXUL
SCULPTURAL
P dureaătemperat ăcald Meo iană(Pannonian)
şiăumed
13,8 1413
RÂUăŞES
P dureaămixt 13 - 15 1353 Pon ian
temperat ,ăcald ăşiăumed
COMPLEXUL
P dureaămezofitic ămixt 15,6 1361 Dacian SCULPTURAL
P dureaămezofitic ămixt 11,8 - 13 630 Romanian GORNOVI A
deăfag,ăstejarăşiăcarpen

Istoriaăp durilorăfosileădinăTer iarulăTransilvaniei,ăGivulescuăR.,ă1997,ăcuăcomplet ri.


Capitolul II

CARPA IIăăMERIDIONALI.ă
LIMITE,ăăEVOLU IEăăŞIăăTECTOGENEZ

1.ăLimitaăestic ăaăCarpa ilorăMeridionali

ConformăstructuriiăsectorizateăaăcerculuiăCarpa ilorăRomâneştiă(Gr.ăPosea,ă2002,ăp.45),ăCarpa iiă


Meridionaliă suntă cuprinşiă întreă culoarulă tectonică Timişă – Cerna – Bistraă (careă îiă separ ă deă Carpa iiă
Banatului)ă şiă Valea Dâmbovi eiă – Şauaă T maşuluiă (1367 m) – Valea Bârsei – Pasulă Poianaă M ruluiă
(765 m)– ValeaăŞincaă(careăîiădelimiteaz ădeăCarpa iiăCurburii).ăLimitaăestic ăaăCarpa ilorăMeridionaliă
prezint ăurm toareleăargumente:
- argumentulăpozi ie (Fig. 4),ăconformăc ruiaăgrupaăBucegilorăesteălaăfelădeădeplasat ăc treăsud,ă
înăraportăcuăMun iiăF g raş,ăcaăşiărestulăCurburii.ăP r iădinăgrupulămontanăalăCarpa ilorăCurburiiă
s-auădesprinsăşiăauăr masăcaămasiveăjoaseăînăramaăDepresiuniiăBraşovă(Post varu,ăPiatraăMareăşiă
Cl buceteleă Braşovului),ă iară înă parteaă opus ,ă înă sudulă Bucegilor,ă s-a realizat un segment din
Subcarpa iiădeăCurbur ă(Subcarpa iiăIalomi ei);
- argumentul geomorfologic,ă potrivită c ruiaă reliefulă peă conglomerateă şiă calcareă ală Carpa iloră
Curburiiă nuă seam n ă delocă cuă reliefulă dină F g raş,ă dară areă similitudiniă înă Ciucaş,ă Post varu,ă
PiatraăMareăşiăBucegi;
- argumentul morfotectonic:ă Culoarulă Ruc ră – Brană şiă culmeaă Piatraă Craiului,ă dină vestulă s u,ă
apar inăaceleiaşiăstructuriămorfotectoniceăcaăşiăDepresiuneaăBraşovă(reprezint ăcompartimentulă
sudic al zonei cristalino – mezozoiceădinăCarpa iiăOrientali);
- argument geostructural:ă structuraă flişuluiă cretacic-paleogenă şiă aă molaseiă neogeneă (mio-
pliocene)ă dină Carpa iiă Curburiiă seă continu ă pân ă înă bazinulă Dâmbovi eiă dină sudulă Mun iloră
Bucegi, în timp ceă laă vestă deă Dâmbovi aă nuă exist ă ună flişă cretacic-paleogen, iar molasa este
paleogen-mio-pliocen ă(V.ăMutihacăşiăcolab.ă2004).
Cuătoateăargumenteleăprecizateăanterior,ăînăultimeleădecenii,ăauăap rutăopiniiădiferiteăînăceeaăceă
priveşteăapartenen a grupei montane Bucegi-Leaota-Piatra Craiului. Argumentele care se aduc pentru
unaăsauăaltaădintreăp reriă suntădeăordinăstratigraficăşiă tectonic.ăAstfel,ăpozi iaăculoaruluiătranscarpatică
Bran-Ruc r-Dragoslavele (subunitate de relief care face obiectul principală ală studiiloră şiă cercet riloră
noastre),ă dară şiă aă masiveloră învecinateă lui,ă reprezint ă subiectă deă disput ă legată deă încadrareaă loră
geologico-geografic .ă Deă aceea,ă discu iaă şiă analizaă suprafe eloră deă nivelareă dină Carpa iiă Meridionaliă
trebuie, cu necesitate,ăextins ăşiăasupraăCarpa ilorăCurburiiăînscrişiăîntreălimiteleăprecizateădeăGr.ăPosea,ă
2002, p.64.
Înainteaăprezent riiăsuprafe elorăşiănivelelorădeăeroziuneăconsider mănecesar ăoăscurt ăprezentareă
aăevolu ieiăşiătectogenezeiăCarpa ilorăMeridionaliăşiăaăunit iiăstructuraleăBucegi-Leaota-Piatra Mare în
accep iuneaăgeologuluiăV.ăMutihac.

16
Fig. 4. Carpa iiăMeridionaliăşiăCarpa iiăCurburiiă– hartaăhipsografic ăschematic
(Monografiaăgeografic ăaăR.P.R.,ăI,ăGeografiaăfizic ,ăanexe,1960)

17
Fig. 5. Carpa iiăCurburii. Pasuriăşiătrec tori:ă1)ăŞincaă(Şercaia)ă765ăm;ă2)ăVl deniă619ăm;ă3)ăBogataă
692ăm;ă4)ăRacoşă460ăm;ă5)ăMereşti;ă6)ăOzuncaă710ăm;ă7)ăVâlceleă690ăm;ă8)ăAita;ă9)ăBixad;ă10)ăTuria,ă
11)ă Moineşti;ă 12)ă Oituză 866ă m;ă 13)ă Muşată 1170ă m;ă 14) Valeaă Zânelor;ă 15)ă Har agu;ă 16)ă Br detă
(ÎntorsuraăBuz ului)ă838ăm;ă17)ăBoncu aă1078ăm;ă18)ăTablaăBu iiă1237ăm;ă19)ăIv ne u;ă20)ăBratoceaă
1263ăm;ă21)ăPredeluşă1295ăm;ă22)ăPredeală1033ăm;ă23)ăDiham;ă24)ăPârâulăReceă(Cr c nel)ă1095ăm;ă
25)ă P duchiosul;ă 26)ă Brană 1290ă m;ă 27)ă Giuvalaă 1275ă m;ă 28)ă T maşă (Curm turaă Foii)ă 1367ă m;ăăăăăăăăăă
29)ăD lghiu; 30) Rica; 31) Românilor. (Geomorfologia României, Posea Gr., 2002, p. 64)

18
Fig. 6. Grupaămontan ăBucegi – subunit ile de relief
(Unit ileădeăreliefăaleăRomâniei.ăI,ăCarpa iiăMeridionaliăşiăMun iiăBanatului,ăBadeaăL.,ăNiculescuăGh.,ă
Roat ăS.,ăBuzaăM.,ăMariaăSandu,ă2001)

Fig. 7. Grupaămontan ăF g raşă– subunit ile de relief


(Unit ileădeăreliefăaleăRomâniei.ăI,ăCarpa iiăMeridionaliăşiăMun iiăBanatului,ăBadeaăL.,ăNiculescu Gh.,
Roat ăS.,ăBuzaăM.,ăMariaăSandu,ă2001)

19
Fig. 8. Grupa montan ăParâng – subunit ile de relief
(Unit ileădeăreliefăaleăRomâniei.ăI,ăCarpa iiăMeridionaliăşiăMun iiăBanatului, Badea L., Niculescu Gh.,
Roat ăS.,ăBuzaăM.,ăMariaăSandu,ă2001)

Fig. 9. Grupaămontan ăRetezat-Godeanu – subunit ile de relief


(Unit ileădeăreliefăaleăRomâniei.ăI,ăCarpa iiăMeridionaliăşiăMun iiăBanatului,ăBadeaăL.,ăNiculescuăGh.,ă
Roat ăS.,ăBuzaăM.,ăMariaăSandu,ă2001)

20
2.ăEvolu iaăşiătectogenezaăCarpa ilorăMeridionali

A. Laăsfârşitulăcicluluiăhercinic,ămargineaăcontinental ăest-european ,ăcareăaăfostăimplicat ăînă


edificareaălan uluiăcarpatic,ăaveaăoăstructur ăheterogen .ăAstfel,ăpeălâng ăPlatformaăEst-European ăcuă
soclu eoproterozoic, mai includea o zon ă deă structuriă herciniceă (caledonian-hercinice), prelungire a
aceloraădinăMun iiăM cinăşiăstructuriăcaledoniene,ăcareăsuntădeăfaptăoăprelungireăaăaceloraădinăMasivulă
Central-Dobrogean.ăMaiădeparteăspreăvest,ăpân ăînăregiuneaăVardar,ăincludeaăstrcturiăvechi,
precambrieneă şiă paleozoice,ă deă tipulă aceloraă dină domeniulă moesic,ă îns ă remobilizateă înă cicluriă
paleozoice,ămaiăexact,ădeătipulăunit ilorăstructuraleădinăfa aăCarpa ilorăNordici.
B. La începutul ciclului alpin (în triasic), în zona de margine a ariei continentale est-europene a
ap rutăşiăaă evoluatăoăpaleozon ădeăriftă intracontinental ă (paleozonaă deăriftă transilvan ). Acest fapt a
avută dreptă consecin ă detaşareaă dină zonaă deă margineă aă arieiă continentaleă est-europeneă aă uneiă p r i,ă
individualizându-se astfel MICROPLACA TRANSILVANO – PANONIC .ă
Paleozonaă deă riftă transilvan ă aă cunoscut,ă peă deă oă parte,ă oă etap ă deă extensieă pân ă laă sfârşitulă
jurasicului mediu, timp în care s-auăacumulatădepoziteăpelagiceăasociateăcuăforma iuniăofiolitice.
Într-oă etap ă ulterioar ,ă înă neojurasic,ă înă timpă ceă riftulă transilvană începuseă s ă seă restrâng ă
(evoluândă spreă închidereă ţă scurtareaă scoar ei),ă caă urmareă aă inversiuniiă celoră dou ă blocuri,ă maiă spreă
interiorul marginii continentale est-europene,ă aă ap rut cel de-al doilea rift – riftul central-carpatic.
Acestaăaădusălaădesprindereaăşiăindividualizareaăunuiăalădoileaăbloc,ăBLOCUL CENTRAL – CARPATIC,
ceă vaă deveniă înă structuraă Carpa iloră Meridionaliă BLOCUL GETIC. Acesta era separat de marginea
continental ăest-european ăprinăFosaădeăSeverin,ărezultat ădinăexpansiuneaăriftuluiăcentral-carpatic.
Preciz mă c ă pentruă discutareaă originiiă Carpa iloră Meridionali,ă primaă zon ă labil ă deă tipă riftă
intracontinentală (ap rut ă înă triasic) ar putea fi continuarea zoneiă deă riftă transilvan ă implicat ă înă
structogenezaă Carpa iloră Orientali.ă Despreă ceaă de-aă douaă zon ă labil ă (ap rut ă spreă fineleă
mezojurasicului),ăseăpoateăafirmaăcuăcertitudineăc ăesteăaceeaşiăzon ădeăriftă(central-carpatic ),ăcareăaă
fost, de asemenea, implicat ăînăstructogenezaăCarpa ilorăOrientali.
Oă dat ă cuă apari iaă celuiă de-ală doileaă rift,ă celeă dou ă blocuriă (transilvană şiă getic)ă auă c p tată oă
mişcareă convergent ă (deă apropiere),ă astfelă încâtă bloculă transilvan,ă prină zonaă luiă marginal ,ă aă înaintată
pesteăforma iunileădinăzonaădeăriftătransilvan ădinăfa ,ădeclanşândăprocesulădeăscurtareăaăscoar eiădină
zonaălabil ădeărift,ăprinăcutareaăacesteia.ăÎnăfelulăacestaăaăap rutăzonaădeăsolzi.
Spreă sfârşitulă eocretacicului (faza austric ),ă celeă dou ă blocuri au venit în coliziune, blocul
transilvanăînaintândăpesteăcelăgetic,ăîncâtăauăprinsăîntreăeleăforma iunileăzoneiădeăriftă(riftulătransivan),ă
devenit ă zonaă deă solzi.ă Astfelă s-aă ajunsă laă oă suprapunereă par ial ă aă marginiiă bloculuiă transilvană
(deformat ) pesteă bloculă getic,ă constituindă unit ileă suprageticeă (deă exemplu,ă pânzaă deă F g raş,
extins ădeălaăvestădeăValeaăOltuluiăspreăest,ăpân ăînăregiuneaăizvoarelorăDâmbovi ei,ăiarămaiădeparte,ă
spreă nord,ă seă prelungeşteă pân ă înă regiuneaă Holbav-Codlea,ă urmaă şariajului fiind falia Holbav. Solzii
Holbavă şiă M guraă Codleiă auă fostă genera iă deă înc lecareaă cristalinuluiă supragetic.ă Spreă sud,ă Pânzaă deă
F g raşăacoper ăPânzaăGetic ă– V.ăMutihacăşiăcolab.ă2004).
Oă dat ă cuă înaintareaă bloculuiă transilvană pesteă bloculă getic,ă acestaă dină urm ă aă înaintată pesteă
forma iunileă Foseiă deă Severin.ă Procesulă deă închidereă aă Foseiă deă Severină aă continuată înă cretacicul
superior prină înaintareaă bloculuiă getic,ă solidară cuă unit ileă supragetice,ă antrenândă înă baz ă flişulă deă
Severinăşiăfragmenteădeăcrust ăoceanic ă(ofiolite).
În senonianul inferior (faza laramic ) s-aă produsă coliziuneaă cuă margineaă continental ă est-
european ă pesteă careă bloculă getică aă înaintată acoperind-o. În felul acesta , blocul getic acoperitor a
devenit pânza Getic ,ă margineaă continental ă est-european ă acoperit ă deă bloculă getică aă devenită
Autohtonul Danubian,ăiarăforma iunileăFoseiădeăSeverinăprinseăîntreăeleăauădevenităpânza de Severin
(paraautohton).

21
Fig. 10. Schemaăevolu ieiăCarpa ilorăMeridionali (Geologia României,ăMutihacăV.ăşiăcolab.,ă2004)

22
Înă concordan ă cuă modelulă sugerat (Fig. 10),ă înă structuraă actual ă aă Carpa iloră Meridionaliă seă
distingăurm toareleăunit iătectogenetice:
●ă Autohtonul Danubian (cristalină str punsă deă corpuriă magmatice = granitoide prealpine,
acoperite, la rândul lor, de sedimente);
●ă PânzaăGetic
●ă Unit ileăSupragetice
Toate trei au fost generate de implicarea marginii continentale est-europene în tectogenezele alpine
(austric ăşiălaramic ).ăLaăacesteaăseăadaug :
● Pânza de Severin
●ă zona de solzi
rezultateăprinăevolu iaăcelorădou ăzoneălabileă(paleorifturi).
Orogenezaă(tectogeneza)ălaramic ăaădusănuănumaiălaădefinitivareaăstructuriiăgeologiceăînăpânze,ă
ciă şiă laă scufundareaă tectonic ă aă compartimenteloră învecinate:ă Depresiuneaă Getic ă şiă Depresiuneaă
Transilvan .
Înă fazeleă deă evolu ieă urm toare,ă dup ă conturareaă loră spa ial ,ă Carpa iiă Meridionaliă s-au
comportat,ă înă general,ă caă ună blocă rigid,ă exondată şiă expusă eroziunii.ă Caă urmare,ă pânzaă getic ă aă fostă
fragmentat ăpar ialălaăvestădeăvaleaăOlte ului,ăautohtonulăfiindăscosălaăziăpeămariăîntinderi,ăiarălaănivelulă
interfluviilor s-auăformatăîntinseăsuprafe eădeănetezireă(complexulăsculpturalăBor scu).ăÎnăacesteăfaze ei
auăfostăafecta iădeămişc riăoscilatoriiădeăridicareăşiăcoborâreă(bomb riăşiăl s riăaxiale)ăsauădeplas riăînă
lungulă unoră planuriă deă falie.ă Înă acesteă condi iiă s-auă formată şiă s-au conturat mai clar bazinele
posttectoniceă intramontane,ă careă auă func ionat temporară caă golfuriă aleă m riloră şiă lacuriloră
înconjur toareă(Ha eg,ăLoviştea,ăPetroşaniăînăpaleogen,ăBahnaăşiăCaransebeşăînămiocen),ădefinitivându-
seăastfelăstructuraăreliefului.ăMareaătransgresiuneădinătortonianăaăprilejuităinvadareaăacestorăbazineăşiăaă
culoareloră loră deă leg tur ,ă transformândă parteaă deă vestă aă Carpa iloră Meridionaliă într-ună adev rată
arhipelag.ă Mişc rileă orogeniceă dină fazeleă urm toareă (savic ,ă attic ,ă rhodanian ă şiă valah )ă s-au
manifestată înă Carpa iiă Meridionaliă înă principală caă mişc riă epirogenice,ă cuă excep iaă bazineloră înă careă
sedimentele au fost cutate. Ca urmare, relieful a fost modelat policiclic, sculptându-seănoiăsuprafe eădeă
eroziuneă(complexeleădeănetezireăRâuăŞesăşiăGornovi a).
R cireaăclimeiăînăcuaternar,ăconjugat ăcuăampleleămişc riădeăîn l areădeălaăsfârşitulăpliocenuluiăşiă
începutulăcuaternaruluiăauăcondi ionatăapari iaăghe arilorăpeăculmileăînalte,ăcareăauăfostătransformateăpeă
alocuri într-ună reliefă accidentată deă cresteă şiă deă vârfuri.ă Acestă evenimentă nuă aă reuşită îns ă s ă schimbeă
aspectulă majoră ală Carpa iloră Meridionaliă şiă tr s turaă loră morfologic ă ceaă maiă caracteristic :ă ună reliefă
îmb trânităşiănetezităînăparteaăluiăînalt ăînăcontrastăevidentăcuăreliefulăaccidentat,ătân r,ădinăv i,ăformată
caăurmareăaăfazelorădeăîn l are epirogenic ărepetate,ăsuccedateăîntr-un ritm din ce în ce mai precipitat.
Esteăceeaăceăîlăf ceaăpeăEmm.ădeăMartonneă(1907)ăs ăformulezeăconcluziaăsaăfinal ăasupraăCarpa iloră
Meridionali,ăc ă,,ăsuntăunălan ădeămun iămaiăvechiădecâtăs-aăconsiderată mult ăvreme;ăsuntăunăfalsălan ă
alpin”ă(p.ă279).

3.ăEvolu iaăşiătectogenezaăunit ii Leaota – Bucegi – Piatra Mare

Compartimentul sudic al zonei cristalino – mezozoiceă dină Carpa iiă Orientaliă situată laă sudă deă
culoarulăVl deniă(dinăMun iiăPerşani)ăcircumscrieămasivele:ăPiatraăCraiului,ăLeaota,ăBucegi,ăPost varu,ă
Piatra Mare, vestul ClabucetelorăPredealuluiă(bazineleăRâşnoaveiăşiăGhimbavului),ăM guraăCodleiăcuă
munceiiă Poianaă M ruluiă şiă culoarulă Dâmbovicioareiă (culoarulă transcarpatică Dragoslavele – Ruc ră –
Bran,ăînă prelungireaăc ruiaăseă g seşteă golfulăRâşnovului,ă apendiculăsud-vestic al Depresiunii Bârsei).
Dină punctă deă vedereă geostructural,ă aşaă cumă s-aă maiă ar tat,ă acestă grupă montană apar ineă Carpa iloră
Curburii.ă Totuşi,ă înă accep iuneaă geologuluiă V. Mutihac, cristalinul din compartimentul sudic al
Muntilor Perşani,ă situată laă estă deă valeaă Şinca,ă pân ă laă faliaă Holbav,ă apar ineă unita ii structurale
Suprageticeă(PanzaădeăFagaraş).

23
În intervalul TRIASIC – CRETACIC INFERIOR, aria Bucegi – Leaota – Piatra Mare a evoluat
caădomeniuăcuăoăoarecareăstabilitate,ăfiindăsupus ădoarăunorămişc riădeăbasculare.ăÎnăaceast ăsitua ieăaă
cunoscută succesivă şiă alternativă maiă multeă fazeă deă exondareă şiă deă submersie,ă avândă caă rezultată câtevaă
cicluri de sedimentare. Sedimentarul preaustric din unitatea Bucegi – Leaota – Piatra Mare este
localizată înă dou ă sinclinale:ă sinclinalul Piatra Craiului – Dâmbovicioara şiă sinclinalul Bucegi –
Post varuă – Piatra Mare. Aceste sinclinale sunt separate între ele prin ridicarea Leaota. Acest
sedimentarăacoper ăintervalulăTRIASIC – CRETACIC INFERIOR şiăcorespundeălaămaiămulteăcicluriă
deăsedimentareăşiăanume:ăTriasic,ăLiasic,ăDoggeră– Ap ianăşiăAlbian (Fig. 11).
Forma iunileă cicluluiă Doggeră – Ap iană suntă bineă reprezentateă maiă ales de calcarele masive
(calcareleă deă Stramberg,ă deă vârst ă tithonic)ă careă formeaz ă ceaă maiă mareă parteă dină masiveleă Piatraă
Craiului,ăPost varu,ăPiatraăMare,ăfiindăbineăeviden iateăînăvestulămasivuluiăBucegiăşiăjum tateaăsudic ăaă
CuloaruluiăRuc ră– Bran.
Depozitele Barremian – Ap ieneăînăfaciesăurgonian,ăreprezentateăprinămarneăşiăcalcareămasive,ă
organogene,ă prezint ă oă dezvoltareă tipic ă înă bazinulă Dâmbovicioarei,ă oă dat ă cuă acesteaă încheindu-se
ciclul sedimentar Dogger – Ap ian.
Ultimul ciclu de sedimentare din intervalul TRIASIC – CRETACIC INFERIOR îl constituie
celă Albian,ă reprezentată prină ceeaă ceă seă cunoaşteă subă numeleă deă conglomerate de Bucegi. Acestea
formeaz ă umpluturaă sinclinaluluiă Bucegiă – Piatraă Mareă şiă s-au format exclusiv pe seama ariei mai
vesticeăcare,ăînătimpulăAlbianului,ăfunc ionaăcaăoăzon ăemers ,ăsupus ăeroziunii.ăAuăoăgrosimeădeă2.000ă
m,ă prezentândă fieă aspectă masiv,ă fieă stratificat,ă sauă adeseaă avândă factur ă deă fliş.ă Înă elementeleă
conglomerateloră deă Bucegiă seă recunoaşteă întreagaă gam ă deă rociă constituenteă aleă zoneiă cristalino-
mezozoiceă dină vest.ă Suitaă conglomerateloră deă Bucegiă seă încheieă cuă gresiileă şiă conglomerateleă deă
Babele.ăVârstaăalbian ăaăconglomeratelorădeăBucegiăseădeduceădinăfaptulăc ,ăînămodăconstant,ădeasupraă
acestora,ă peă valeaă Dâmbovi ei,ă caă şiă înă împrejurimileă oraşuluiă Predeal,ă seă dispună transgresivă şiă
discordantă depoziteleă (gresiiă şiă conglomerate)ă bogată fosilifereă deă vârst ă Vraconoă – Cenomanian ă
(CRETACIC SUPERIOR).ă Acesteaă dină urm ă constituieă învelişulă sedimentar neocretacic
postparoximal (postaustric), depozitele bogat fosilifere de la Valea lui Ecle, Podu Cheii etc., fiind
considerateă puncteă fosilifereă clasiceă înă culoarulă Dâmbovicioarei.ă Totă înă ariaă învelişuluiă sedimentară
postaustric includem:
- depozitele neocretaciceă deăpeăValeaăBogataă(gresiaădeăBogata),ăceleădină Defileulă Oltuluiă şiă înă
zonaălocalit iiăCom na,ătoateădinăMun iiăPerşani;
- depozitele Turonian-Senoniene, marnocalcaroase cu globotruncane, cum sunt acelea de pe
ValeaăGl j rieiădinăsinclinalulăBucegi – Post varu;
- depoziteleăpaleogeneă(lute ian-priaboniene) reprezentate prin marne, gresii, microconglomerate,
careăaparăînăcomponen aăDealurilorăTohanuluiăşiăsubădepoziteleăcuaternar-pleistocen inferior, în
vestul Piemontului Sohodol;
MIŞC RILEă ă MEZOCRETACICE (fazaă austric )ă auă afectată întreagaă zon ă Bucegiă – Leaota –
PiatraăMare,ăacesteaăfiindădefinitoriiăpentruăaranjamentulăarhitectural.ăMişc rileăauăînceputăpoateăchiară
dinăjurasiculăterminalăşiăauăavutădreptăefectăproducereaăunorădeform riăpreponderent rupturale. În felul
acestaăauăavutălocădenivel riădeătipăgrabeneăşiăhorsturi,ăfavorabileăproduceriiăunorădisloc riăimportanteă
de roci. Acestea au furnizat materialul care s-aă depusă înă zoneleă maiă joase,ă generândă forma iuneaă cuă
blocuri (Barremian – Ap ian,ăwildflişăcuăklippeăcalcaroaseăşiăconglomerate).ăÎnătimp,ămişc rileăauăfostă
cu atât mai intense, cu cât se apropiau de paroxismul austric. Principalul efect al tectogenezei austrice
const ăînăînc lecareaăzoneiăBucegiă– Leaota – Piatra Mare, în ansamblu,ăpesteăflişulăcarpatică(pânzaădeă
Ceahl u).ă Totuşi,ă esteă foarteă greuă deă recunoscută contactulă tectonică majoră (urmaă planuluiă deă şariaj)ă
dintreăceleădou ăunit iătectoniceăamintite.ăDeăaceea,ăideeaăexisten eiăpânzeiăBucegiă – Leaota – Piatra
Mare a fost contestat ă înă uneleă interpret ri,ă autoriiă respectiviă considerândă c ă peă versantulă estică ală
BucegilorăarăfiăoăcontinuitateădeăsedimentareădeălaăForma iuneaădeăSinaiaă(tithonic-neocomian),ăpân ălaă
conglomeratele de Bucegi (albiene).

24
Oă dat ă cuă înc lecarea spre est, unitatea Bucegi – Leaota – Piatraă Mareă aă suferită oă cutareă larg ă
formându-seăceleădou ăstructuriăsinclinale:
- sinclinalul Piatra Craiului – Dâmbovicioara;
- sinclinalul Bucegi – Post varuă– Piatra Mare, separate prin ridicarea Leaota.
Celeă maiă vechiă depoziteă careă acoper ă urmaă planuluiă deă şariajă apar ină CRETACICULUI
SUPERIOR (învelişă sedimentară postaustrică deă vârst ă vraconian-cenomanian ),ă situa ieă evident ă înă
bazinul Dâmbovicioarei. De aici decurge vârsta mezocretacic ă aă înc lec riiă zoneiă Bucegiă – Leaota –
PiatraăMareăşiăindividualizareaăacesteiaăcaăunitateătectonic ,ădevenindăpânzaăBucegiă – Leaota – Piatra
Mare.ăVârstaăînc lec riiă acesteiaă(cretacicămediu)ăesteăună argumentăînă plusăşiă definitoriuăaădeosebiriiă
dintre aceastaă dină urm ă şiă pânzaă Getic ă (definitivat ă înă urmaă tectogenezeiă laramiceă dină senonianulă
târziu).
MIŞC RILEăăLARAMICE (senonianulătârziu)ăauăavutăinfluen eăînăunitateaăBucegiă– Leaota –
PiatraăMare.ăAceast ăinfluen ăseăreflect ăînădeform riăspecifice,ăcaătendin ădeăredresareăaăstructuriloră
dinăzonaădeămargineă(abruptulăprahoveanăşiăbr neanăalăBucegilor,ăabruptulăPietreiăMariădinspreăValeaă
Gârcinului,ă abruptulă Post varuluiă dinspreă Pârâulă Cheiiă – Valeaă Timişului,ă abruptulă Pietreiă Craiuluiă
dinspreă râulă Bârsa)ă şiă adeseaă chiară retroversareaă acestoraă (por iuniă dină creastaă calcaroas ă aă Pietreiă
Craiului),ă inclusivă aă planuluiă deă şariaj,ă faptă evidentă laă vestă deă oraşulă Predeal.ă Laă margineaă vestic ,ă
unitatea Bucegi – Leaota – Piatra Mare a avut de suportată stresulă indusă deă înc lecareaă unit iloră
Carpa iloră Meridionali,ă înă spe ă aă unit iiă deă F g raşă (supragetic )ă şiă aă solziloră dină fa aă acesteiaă
(Holbav,ă M guraă Codlei),ă înă lungulă faliiloră Iezer-P puşaă şiă Holbavă (V.ă Mutihacă şiă colab.ă 2004).ă
Consecin aă aă fostă fracturareaă flanculuiă vestică ală sinclinaluluiă Piatraă Craiului.ă Dup ă Dană Patruliusă
(1968),ăliniaăHolbavăeăoăfalieăcrustal ăgenerat ăprinădiastrofismulăaustro-alpin, dar care, mai la sud, a
fostăreactivat ădup ăpaleogen.

Fig. 11. Sec iuneăgeologic ăîntreăMasivulăPiatraăCraiuluiăşiăValeaăPrahovei


(GeologiaăRomâniei,ăMutihacăV.ăşiăcolab.,ă2004)

25
Fig. 12. Harta tectonic ăaăCarpa ilorăMeridionali (GeologiaăRomâniei,ăMutihacăV.ăşiăcolab.,ă2004)

26
Fig. 13. Schi aătectonic ăaăCarpa ilorăsud-estici (Lower–middle miocene formations in the folded area
ofătheăeastăCarpathians,ăS ndulescu,ăetăal.,1995). LEGENDA: Transilvanide:ă1.ăPânzaătransilvan ;ă
Dacide mediane: 2.ă Pânzaă bucovinic ;ă 3.ă Pânzaă supragetic ă (subbucovinic );ă 4.ă Pânzaă getic ă
(infrabucovinian );ă Dacidele externe:ă 5.ă Pânzaă deă Baraolt;ă 6.ă Pânzaă deă Ceahl u;ă 7.ă Pânza de Bobu;
Moldavidele:ă 8.ă Pânzaă flişuluiă curbicortical;ă 9.ă Pânzaă deă Macla;ă 10.ă Pânzaă deă Audia;ă 11.ă Pânzaă deă
Tarc u;ă 12.ă Pânzaă cuteloră marginale;ă 13.ă Pânzaă subcarpatic ;ă 14. Avantfos ; 15. Cuvertura
posttectonic ă aă Dacidelor; 16. Cuverturaă posttectonic ă aă Moldavidelor; 17. Depresiunea molasei; 18.
Vulcanite neogene;ă19.ăPânz ădeăşariaj;ă20.ăFalieăprofund ;ă21.ăFlexur .

27
Capitolul III

TREPTELE DE NIVELARE

1. ANSAMBLUL DE VÂRFURIăŞIăCRESTEăSUPERIOAREăCAăPOZI IEă


FA ăDEăNIVELELE COMPLEXULUIăSCULPTURALăBOR SCU

Gipfelflur = termen introdus de A. Penk (1919), semnificând un plan ideal în care se înscriu
tangent cele mai înalte creste dintr-ună inutămuntos,ăînăcareăv ileăsuntădistan ateăegal, iar pantele medii
suntăaproximativăaceleaşi.ăEraăconsideratănivelul superior de denudare sau nivelul de creste.
Termenul provine din Alpi, unde planul crestelor a fost denumit gipfel (Fig. 14).
.

Fig. 14. NiveleleăgipfelfluruluiăînăculmeaăprincipalaăşiăpeăversantulănordicăalăMun ilorăF g raş


(sursa: Google Earth, http://www.google.com/earth/)

Rezultatele prezentate la pagina 167, în capitolul Geomorfologie din Monografiaă geografic ă aă


R.P.Române, ap rut ăîn anul 1960,ăprecumăşiăceleăaleăluiăI. Sârcu (1958), confirm ăaltitudineaădeă2000ă
– 2200ămăpentruăplatformaăBor scu,ăcareăpeăversantulănordicăalăF g raşului,ăaăfostătransformatăîntr-un
nivel de creste şiăesteădominat ădeăunăal doilea nivel de creste (creastaăprincipal ăaăF g raşuluiăn.n.),ă
rezultatădinămodelareaăvechilorămartoriădeăeroziuneă(aiăplatformeiăBor scuăn.n.).ăDeci,ăînăaccep iuneaă
luiăSârcu,ăexist ădou ăniveleăaleăgipfelflurului.

28
Totă pentruă Mun iiă F g raş,ă M. Florea (1998),ă precizeaz ,ă deă asemenea,ă dou ă niveleă aleă
gipfelflurului (relief rezidual),ăcareădomin ănivelele Podeanu (2100 - 2300ăm)ăşiăMargineaă(1900ă- 2100
m),ăacesteaădinăurm ăapar inândăComplexuluiăSculpturalăBor scu:
■ă nivelul superior, de vârfuri,ă celă maiă înalt,ă corespunz toră cresteiă principaleă (desf şurat ă peă
aproapeă40ăkm),ăcare,ăîntreăvârfurileăSuruăşiăUrlea,ăinclude 40 de vârfuri la un nivel de 2300 - 2400 m,
inclusiv cele 6 vârfuri de peste 2500 m. A rezultat prin eroziuneaă fluviatil ,ă reactivat ă înă timpulă
în l rilorădinăPLIOCENăSUPERIORă(înăfazaăValah ),ăcândăauăfostădefinitivateătr s turileăactualeăaleă
reliefului din punct de vedere tectono-structuralăprinăîn l areaăcuăpesteă800ămăaăacestuiămasiv.
■ă nivelulă inferior,ă deă cresteă ,,lam ă deă fier str u”, situat sub vârfurile crestei principale,
reprezentat,ăpeăversantulănordic,ădeămuchiiă ascu ite,ăparalele,ăcuăaspectădeăcresteăalpineătipice.ăAăfostă
realizat prin modelareaăglaciar ăşiăperiglaciar ădinăPLEISTOCEN,ăaccentuat ădeămişc rileădeăîn l areă
dinăfazaăPasaden (dintreăRissăşiăWurm).ăPlanulăimaginarăcareăarăuniăcresteleăascu ite,ăparalele,ădeăpeă
clinaă nordic ă aă F g raşului,ă reprezint ,ă înă accep iuneaă luiă I.ă Sârcu,ă platformaă Bor scuă desfigurat ,ă
dezmembrat ădeăeroziuneaăcuaternar ăacerb .
Pentruă Mun iiă Retezat,ă P. Urdea (1992) afirm ă c ă suprafe eleă deă nivelareă aleă Complexuluiă
Sculpturală Bor scuă suntă dominateă deă un ansamblu de creste, un adev rată gipfelflur. Acest gipfelflur
rezult ădinădistrugereaă(maiăalesădatorit ăproceselorăglaciareăşiăperiglaciareădinăPleistocen)ăsuprafe eloră
postlaramice.ă Suprafa aă postlaramic ă aă fostă modelat ă înă perioadaă PALEOCENă – OLIGOCEN
INFERIORăşiăprecede,ăcaăvechime,ăprimuluiănivelăalăComplexuluiăSculpturalăBor scu,ăadic ăsuprafe eiă
Laz rulă (deă vârst ă oligocenă inferioră – chattian superior). În fapt, suprafa aă postlaramic ă (P.ă Urdea,ă
1992)ăesteăechivalentaăpedipleneiăcarpaticeărealizat ăprinăpedimenta ie,ăîn l at ăînămaiămulteărânduriădeă
mişc rileă epigeneticeă (procesă deă întinerire),ă distrus ă ulterior,ă aşaă cumă amă prezentată anterioră şiă careă
apareăast ziăcaăun veritabil gipfelflur.

2. SUPRAFE EăŞIăNIVELEăDEăEROZIUNEăÎNăCARPA II MERIDIONALIăŞIăVESTULă


CARPA ILOR CURBURII

UnaădintreăcaracteristicileăCarpa ilorăRomâneştiăoăreprezint ăprezen aănivelelorăşiăaăsuprafe eloră


deăeroziune,ădovadaăuneiăevolu iiăpolicicliceăaăreliefului,ăeviden iat ădup ăfazeleătectogeneticeăaustric ă
(cretaciculă mediu)ă şiă laramic ă (cretaciculă superior).ă Primulă careă le-aă men ionată aă fostă Emm.deă
Martonneă (1905,ă 1907)ă şiă Sawicki,ă ultimulă raportândă astfelă deă formeă înă Mun iiă Apuseni (,,Mun iiă
Apuseni”, 1912).ă Studiiă ceă acopereauă Carpa iiă Esticiă auă fostă f cuteă deă Martonneă (1924),ă Ficheauxă
(1929)ă şiă deă Nordonă (1931).ă Mul iă geografiă româniă careă s-auă concentrată peă regiuneaă montan ă auă
confirmatăconstat riămaiăvechi,ădarăauăidentificatăşiăalte nivele de eroziune.
Investiga iileă detaliateă auă condusă laă descoperireaă aă 8-9 nivele în loc de 3 cunoscute înainte de
anul 1936. V.ă Mih ilescu (1963) a grupat aceste nivele în 3 complexe de modelare,ă p strândă
denumirile date de Martonne: Bor scu, RâuăŞes şiăGornovi a.ăUniiăautoriăauăreuşităs ădisting ăniveleă
secundare:ă B1ă (Bor scuă 1),ă B2ă (Bor scuă 2)ă etc.ă Oricum,ă ună interesă maiă mareă decâtă num rulă acestoră
niveleăîlăprezint :
●ăaspectulălorăgeomorfologicăprezentă(fizionomia,ăînclinarea);
●ăgradulălorădeăconservare;
●ăariaădeăr spândireă(ocuren a);
●ăvârsta;
●ăsistemeleămorfogeneticeăcareăauăconcuratălaăformareaăşiăevolu iaălor:
- condi iileăpaleoenviromentaleă(paleoclimatul,ăpaleovegeta ia),
- agen iiăşiăproceseleădeămodelare,
- formeleăşiădepoziteleăcorelate.

29
2.1.ăPEDIPLENAă(SAUăPENEPLENA?)ăCARPATIC

Dup ăceleămaiăimportanteămişc riădeăcutareă(cuăşariaje)ădină fazaăaustric ăînăarealulăcircumscrisă


Carpa ilorădeăast zi,ădeăsubăapeleăgeosinclinalelorăauăap rutălaăziăprimeleămasiveăşiăprimeleăculmi.ăAă
urmată apoiă oă pauz ă tectonic ă relativ .ă Aceastaă aă durată pesteă 50ă deă milioaneă deă ani,ă timpă înă careă şiă
condi iileă climatice au fost favorabile unei eroziuni puternice, care a nivelat aproape tot ce fusese
ridicat,ă creîndă oă vast ă pediplen ,ă peă întinderiă ceă dep şescă cuă multă mun iiă deă ast zi.ă Carpa iiă suntă
unitateaă deă reliefă careă p streaz ă celă maiă bine,ă laă zi,ă urmeleă acesteiă pediplene, motiv pentru care este
denumit ăpediplenaăcarpatic (Gr. Posea, 1962) sau suprafa aăpostlaramic ,ăoăveritabil ăpeneplen ă(P.ă
Urdea, 1992).
Suprafe eleădeănivelareă(paleogene)ădeăpân ălaă2400 m altitudine sunt cele mai bine conservate
dintreă toateă niveleleă carpatice.ă Eleă apar ină Complexuluiă deă modelareă Bor scuă ală Carpa iloră Sudiciă
(Meridionali),ă c ruiaă îiă corespundă suprafe eleă Semenică şiă Nerganaă (Mun iiă Banat),ă F rcaş-Cârliga iă
(Mun iiă Apuseni)ă şiă Platformaă Eocen ă Estă Carpatic .ă Emm. de Martonne (1922) a considerat aceste
suprafe eă caă oă peneplen ,ă iară Gh. Niculescu (1998)ă nuă seă decideă clară pentruă unaă sauă cealalt ă dintreă
variante,ăpropunândătermenulăcompusă,,peneplen -pediplen ”ă(cuvinteăcheie).ăI. Sârcu (1958)ăasociaz ă
Complexului SculpturalăBor scuăceleădou ăniveleăaleăgipfelfluruluiăpentruăMun iiăF g raş.ăN. Popescu
(1984),ăanalizândăcaracterulăsuprafe elorădeăracord,ăatribuieăsuprafe eiăsuperioareăpaleogeneăoă genez ă
prinăpedimenta ie.
Numeroaseleă resturiă aleă Suprafe eiă Bor scu dină toateă ramurileă Carpa iloră arat ă c ă nivelareaă
reliefuluiă aă avută locă peă oă suprafa ă multă maiă mareă decâtă ceaă existent ă înă prezent,ă cuprinzândă înă fazaă
ini ial ă deă formareă şiă depresiunileă Panonic ,ă Transilvan ă şiă Getic ,ă chiară şiă unit ileă deă platform ă
extracarpatice (Fig. 26).ă Faptulă c ă înă multeă locuriă acesteă r m şi eă suntă p strateă înă formaă aproapeă
perfect ă aă platformeloră deă nivelare,ă sugereaz ă c ă modelareaă reliefuluiă aă fostă ună procesă foarteă
îndelungat,ă înă condi iileă unuiă calmă tectonică relativ,ă dară cuă mişc riă epigenetice.ă Acesteă condi iiă s-au
formatădup ămişc riăorogenetice puternice, asociate cu certitudineăînăfazeleăaustric ă(cretaciculămediu)ă
şiălaramic ă(cretaciculăsuperior),ăcondi iiăcareăauăduratăpân ălaăsfârşitulăoligocenului,ăadic ăaproximativă
30 de milioane de ani, aproape cât intervalul acvitanian – holocen, când s-au format toate celelalte noi
niveleă deă eroziuneă carpatice.ă Modelareaă glaciar ă şiă periglaciar ă (Rissă - Wurm),ă caă şiă proceseleă
crionivaleă (prezente)ă şi-au pus ultimele amprente asupra morfologieiă suprafe eiă Bor scuă înă Carpa iiă
Meridionaliăşiăînăparteaăvestic ăaăCarpa ilorăCurburii,ărezultândăcaracterul poligenetic al acesteia.
Studiile efectuate pentru descifrarea vârstei şiăaăcondi iilorăpaleoenviromentale corespunz toareă
suprafe eiădeăeroziuneăBor scuădinăcarpa iiăMeridionali,ăMun iiăApuseniăşiăvestulăCarpa ilorăCurburiiăs-
au bazat pe metoda depozitelor corelate,ă sedimentateă peă rmurileă unoră m riă epicontinentale.ă
Concluziileăacestorăstudiiăsuntăurm toarele:
►ăargile,ăşisturiăargiloaseăroşiiăcuăurmeădeăplanteăşiădeădinozaurădeăvârst ădanian ă(paleocen),ăînă
DepresiuneaăHa egă(Gh. Niculescu,ă1965).ă ÎnăCarpa iiă Meridionali,ăformareaăComplexuluiăsculpturală
Bor scuă aă acoperită treiă stadiiă deă pedimenta ieă întrerupteă deă mişc ri epigenetice (au rezultat nivelele
Bor scuă1,ă2,ă3ă)ă.ăNivelareaăCarpa ilorăs-aărealizatăsubăformaăuneiăsuprafa eăuşorăondulate,ădominat ,ă
dină locă înă loc,ă deă martoriă deă eroziuneă şi/sauă inselberguri,ă avândă aspectulă uneiă penepleneă – pediplene
(Gh. Niculescu, 1998); De asemenea (Gh. Niculescu, 1965 b), s-auă adusă preciz riă asupraă vârsteiă
platformeiă Bor scu,ă considerându-seă c ă formareaă eiă aă începută înă daniană (dup ă des vârşireaă şariajuluiă
getic) (Fig. 25 a) şiăaăduratăpân ălaăsfârşitulăoligocenului (Fig. 25 b), cândămişc rileătectoniceădinăfazaă
savic ăauăîn l at-oăşiăauăsupus-o eroziunii unui nou ciclu de eroziune.
►ăargileăstriateădeăvârst ăpaleocen ,ăeocen ămijlocieăşiăoligocen ămedie,ăseparateădeăorizonturiă
de depozite marine, depuse pe marginea nordic ăaăplatformeiăF rcaşă(Mun iiăGil uă – Muntele Mare),
argileă ceă provină dină nestatorniciaă crusteloră lateriticeă deă meteoriza ieă (Gh. Pop,ă 1962).ă Compozi iaă
depozitelorăcorelateăaăfloreiăşiăfauneiăfosileădinăMun iiăApuseniăindic ăunăclimat tropical – subtropical,

30
cuăunăsezonăploiosăşiăaltulăsecetosăşiăconservareaăunorăabrupturiăîntreăniveleleădeăeroziuneă(Bor scuă1,ă
Bor scuă2).ăAcesteaăl-au condus pe Gh. Pop (1962,ă1970)ăs ărefac ăistoriaămorfogenetic ăaăsuprafe eiă
vechiădeăeroziuneăF rcaşă(echivalentulăpentruăBor scuă1ăşiă2ăînăCarpa iiăSudici).ă
►ă P.ă Cote (1973,ă p.117)ă admiteă pentruă genezaă complexuluiă sculpturală Bor scuă oă modelare
ecuatorial (alterareă chimic ,ă eroziuneă fluviatil ),ă peă fondulă mişc riloră eustatice,ă care,ă printr-o
epirogenez ă intens ,ă auă asigurată condi iileă geomorfologiceă optimeă uneiă eroziuniă accentuate.ă Deă
asemenea, modelarea litoral ,ălegat ădeătransgresiuneaăsenonian ,ăseăpareăc ăaăavutăunărolăimportantăînă
definitivareaă acestuiă complexă sculpural.ă Prezen aă recifeloră peă cristalină sau în apropierea cristalinului
(exemplu Leaota-Bucegi)ăindic ărolulălorăînăproceseleălitoraleămarine.ăPrezen aădepozitelorăcuăurmeădeă
lateritizareăînăbazinulăTransilvanieiăindic ămodelareaăîntr-unăclimatăcaldăşiăumed.
►ă Gr. Posea (2002)ă precizeaz , laă rândulă s u,ă condi iileă climaticeă careă auă favorizată formareaă
pedipleneiă carpatice.ă Dup ă urmeleă deă flor ă şiă faun ă descoperite,ă dină analizaă tipuriloră deă sedimenteă
depuse atunci, s-aădedusăc ădomneaăunăclimatătropicală– subtropical, similar cu cel actual din sud-estul
Asiei sau sud-estul Americii de Nord. Regimul pluvial era sezonier, cu un maxim în timpul verii când
atingea valori de 1000 – 1200 mm. Temperaturile medii au fost de 20 – 24°C. În sezonul ploios domina
alterarea rocilor în adâncime, iar în cel secetosăploileărareătoren ialeăsp lauămaterialeleăalterate.ăDatorit ă
secven eloră deă formare,ă aceast ă pediplen ă prezint ă adeseaă uneleă trepteă (dou ,ă chiară treiă uneori),ă sauă
diferen ieriădeălaăoăregiuneălaăalta.ăAcesteaăauărezultatădinăfaptulăc ă,,liniştea”ătectonic ăaăfostăderanjat ă
uneoriă deă anumiteă mişc riă careă aveauă caractereă diferiteă deă laă ună locă laă altul.ă Înă mare,ă auă putută fiă
recostituiteătreiăsecven eăînăcadrulăetapeiărespective.
►ă Suprafa aă postlaramic ă dină Mun iiă Retezată (P. Urdea, 1998) esteă corelat ă cuă forma iuneaă
eocen ă Cimpa-R scoalaă (dină bazinulă Petroşani)ă şiă cuă depoziteleă stratuluiă deă Sânpetruă (dină bazinulă
Ha eg)ă careă apar ină maastrichtianului (Fig. 27).ă Seă consider ă c ă suprafa aă postlaramic ă ă (P. Urdea,
1998),ă perfectat ă pân ă înă fazaă orogenetic ă pirenean ă (oligocenă inferior),ă nuă maiă poateă fiă recunoscut ă
ast ziăînăformaăeiăoriginal ădeoareceăaăfostădistrus ămaiăalesădatorit ăproceselorăglaciareăşiăperiglaciareă
pleistocene,ărezultândăunăveritabilăgipfelflură(ansambluădeăvârfuriăşiăcreste)ăcareădomin ăsuprafe eleădeă
nivelareăaleăComplexuluiă Sculpturală Bor scu.ăAcesteaă(suprafa aă Laz rul,ăsuprafa aă Zlataăşiă suprafa aă
V sielă Dr guşanu)ă suntă corelateă cuă forma iunileă Dâlja-Uricani,ă Loneaă şiă S l trucă (dină bazinulă
Petroşani),ăadic ăcuăoăserieăaădepozitelorăsedimentareădepus ăpân ălaăsfârşitulăbadenianului.ăP. Urdea
(1998),ăanalizândăcondi iileăpaleoenviromentaleă(paleoclimatice,ăpaleobotanice),ăpeăbazaăinforma iiloră
personale, coroborate cu cele ale lui Givulescu (1996) (Tabel. 2),ărelev ăclimatul umed în care au fost
modelate masivele montane Retezat i F g raş.ă Urdea (1998)ă argumenteaz ă c ,ă pentruă întreagaă
perioad ăcuprins ăîntreăeocenăşiăcuaternar,ăînăMun iiăRetezatăerauăspecificeăcondi iileăeroziuniiănormaleă
(Macar,ă 1946)ă şiă rezultantaă aă fostă formareaă suprafe eloră deă PENEPLEN ,ă astfelă c ,ă înă proceseleă deă
peneplana ie,ăprincipaliiăagen iăerozionaliăerauărâurileăşiăapeleăpluviale.
►ăfaciesurileăpaleogeneă(paleogenăinferior-eocenămediu)ădinăpânzaădeăTarc u,ămaiăprecisăgresiileă
deăSiriuăşiăTarc u,ăcareăcuprindăelementeăsilicioaseăcimentate,ăprovenindă dinăerodareaăuscatuluiădeălaă
vest (promontoriul Leaota-Ciucaş).ă Maiă mult,ă caracterulă grosier-psamitic al elementelor gresiei de
Tarc uă arat ă apropiereaă linieiă rmuluiă m riiă eocene,ă situat ă la limitaă vestic ă aă r spândiriiă actualeă aă
acestui facies (Grigoraşă şiă colaboratorii, 1963, citat de M. Ielenicz, 1972). Acest facies detritic
prezint ă şiă intercala iiă argiloaseă deă culoareă cenuşieă şiă roşiatic ,ă ceă seă potă urm riă înă zonaă Mun iloră
Buz uluiă (Penteleu – Podu Calului – Siriu)ă şiă maiă alesă înă Mun iiă Vranceiă (M.ă S ndulescu,ă J.ă
S ndulescu, 1964).
Trebuieă men ionată c ă ceaă maiă vecheă suprafa ă dină Carpa iă areă oă prezen ă discutabil în aria
Post varuă– Piatra Mare – Baiului – Grohotişă– Ciucaş.ăConsiderat ădreptăoăcaracteristic ăexclusiv ăaă
masivelor cristalino-mezozoice carpatice, ea s-aămodelatăîncepândăcuăsfârşitulăcretaciculuiă(danian)ăşiă
s-aă perfectată înă paleogenulă mediuă (eocen),ă dară nivel rileă s-auă prelungită pân ă înă oligocenă şiă chiară înă
tortonianăţăbadeniană(aşaăcumăseăconstat ădinăstudiulăluiăUrdea,ă1998,ăpentruăMun iiăRetezat).ăVestulă

31
Carpa ilorăCurburiiăseăafl ălaăcontactulăcuăramuraăCarpa ilorăMeridionali,ăînă careăacestă reliefănetedăşiă
vechiăesteăoăcaracteristic ăaătuturorămasivelor înalte de peste 1800ăm.ăÎnăacestăspa iuăgeografic,ăînăurmaă
orogenezei laramice se modela subaerian un promontoriu orientat vest–est (Leaota - Ciucaş).ăÎnăaceast ă
etap ,ă Carpa iiă Curburiiă seă reduceauă doară laă zonaă cristalin ă şiă oă parteă dină flişulă cretacic.ă Spreă est
începuseă formareaă ă flişuluiă paleogen,ă înă careă potă fiă c utateă depoziteă corelateă cuă etapaă contemporan ă
model riiăpedipleneiăcarpatice.
Corelareaăacestorăfaciesuriăaleăflişuluiăpaleogenăcuăevolu iaăreliefului,ăpeăbazaăh r ilorăgeologiceă
scara 1:200000ă (1967,ă 1968)ă permiteă constatareaă c ,ă laă vestă deă liniaă intern ă sauă liniaă deă Teleajenă
(Mutihac,ă 1990),ă aveaă locă oă modelareă subaerian .ă Condi iileă morfoclimaticeă erauă apropiateă deă celeă
subecuatoriale,ă deă savan ,ă probabilă cuă uneleă influen eă musoniceă (Pop, 1962, Poseaă şiă colaboratorii,
1974).
În acest context, uscatul (peninsula) Leaota – Ciucaşă cunoşteaă oă modelareă prină retragereaă
versan ilor,ă înă careă pedimenteleă şiă inselbergurileă erauă şlefuiteă prină alter riă cuă formareă deă cuiraseă
lateriticeăroşiatice,ădezagreg riăşiă oăre eaădeăv iă înă generală scurteăşi,ă probabil,ăcuăoădispozi ieăradiar .ă
Principaleleăîn l imi,ădeşiăprezint ăinfluen eălitologiceăşiăstructuraleă(estulăBucegilor,ăPost varu-Piatra
Mare,ăCiucaşul,ăGrohotişul)ăsauăsuntăindependenteădeăstructur ă(Leaota),ăsugereaz ,ăcuătoat ămodelareaă
periglaciar ,ăaspectulădeăcupole.ăAstfelădeăinselberguriădominauăoăsuprafa ărelativăunitar ădeăpodişăsauă
dealuri joase, având culmi adesea asimetrice.
Evenimenteleă tectoniceă ulterioareă şiă maiă ales celeă maiă recenteă în l riă (pliocenă – cuaternar)
al turiădeăformareaăDepresiuniiăBraşov,ăauădusălaăfragmentareaăputernic ăaăacestuiăvechiărelief,ăăăastfelă
încât pediplena s-aătransformatădinăsuprafa ădeăeroziuneăînăniveleădeăeroziuneăcuăpozi iiăaltimetrice ce
oscileaz ăîntreă1600ă– 1700 m înăariaăflişuluiăcretacicăşiă2300ă– 2400ămăpeăconglomerateleăşiăcalcareleă
din Bucegi.
Evolu iaăreliefuluiăîntreăcretaciculăterminalăşiăoligocen,ăaăavutălocăînăcondi iiădeărelativ ăstabilitateă
tectonic .ăDup ăfazaălaramic ăînăcareăs-auăconturatăstructurileămajore,ăauăexistatădoarămiciăoscila iiăpeă
vertical ăceăauăcorespunsăfazeiăpireneene.ăAcesteaăpotăfiăexplicateădeăprezen aăînăfaciesurileăeocenuluiă
mediuădinăflişulăpaleogenă(flişulăgrezos)ălaănivelulăetajuluiălute ianăaăgresiilorăcuănisipuriămaiăgrosiere.ă
Intercala iileăargiloaseăcuănuan eădeăroşu,ăpotăfiăscoar eădeăalterareăremaniate,ătransportateădeăpeăuscatăînă
mareaăeocen ădeăoăre eaădeăv iăaleăc reiădebiteăcreşteauăînăanotimpulăumedăşiăputeauăpreluaăelementele
mobile rezultate din distrugerea crustelor de alterare.
Definitivareaăre eleiădeăv iăînăpliocenăsuperiorăşiăpleistocen-holocen, a dus la distrugerea într-o
perioad ă relativă scurt ,ă aă continuit iiă suprafe eiă ceă nivelaă masiveleă înalte.ă Adâncirea Timişuluiă
(str pungereaă cumpeneiă deăapeăPost varu-Piatraă Mare),ăaăGârcinului,ă Ghimb şeluluiă şiă afluen ilor,ăînă
condi iileă apari ieiă nouluiă nivelă deă baz ă ală Depresiuniiă Braşov,ă aă dusă laă disecareaă vechiuluiă reliefă
paleogenă subă form ă deă culmiă îngusteă şiă prelungi,ă martoriă şiă înşeu riă şiă accentuareaă remarcabil ă aă
tr s turiloră impuseă deă roc ă şiă structur .ă Deă aceea,ă problemaă acestoră suprafe eă înă zonaă Bucegi-Ciucaşă
r mâneădeschis .

Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelare

2.1.1. Carpa iiăMeridionaliăîntreăCuloarulă Timiş-Cerna-Bistraăşiă Culoarulă ăOltului (în masive


reprezentative):
■ă În Masivul Godeanu,ă situată laă mariă distan eă deă întinseleă regiuniă depresionareă şiă ferită deă
eroziuneaă puternic ă exercitat ă spreă periferiaă mun ilor,ă p streaz ă celeă maiă concludenteă doveziă deă
nivelareăgeneral ăaăCarpa ilorăMeridionali.ăAiciăauăfostăidentificateădeăc treăEmm.ădeăMartonneă(1907)ăă
primeleă dou ă suprafe eă deă eroziuneă existenteă şiă înă alteă masiveă dină Carpa i:ă Bor scuă şiă Râuă Şes.
Cercet rileăulterioareă(Gh. Niculescu,ă1959,ă1965)ăauăprecizatăextensiuneaăsuprafe elorădeăeroziuneădină
masiv. Suprafa aăBor scu,ăalc tuit ădinădou ănivele,ăB1ălaă2100 - 2250ămăşiăB2ălaă2000 - 2050 m,

32
niveleaz ăculmeaăprincipal ăşiăculmileănordice,ăundeăseăp streaz ăsubăform ădeăpoduriăîntinseă(Bor scu,ă
Paltina,ăSc rişoara),ăculmiărotunjiteăşiătreiămartoriădeăeroziune (monadnok-uri)ăcareădomin ăplatforma:ă
Vf.ăGugu,ăGodeanuăşiăGalbena.ăAcesteaăreprezint ăultimeleăresturiăaleăunuiăreliefămaiăvechi.ăMunteleă
Murariu,ăprinănetezimeaăluiăreprezint ăplatformaăaflat ălaăceaămaiămareăaltitudineăînăMun iiăGodeanu
(2280 m). Vârsta: danian – sfârşitulăoligocenului.
■ă Înă Masivul Retezat (P. Urdea, 1998) (Fig. 27), suprafe eleă deă nivelareă aleă Complexuluiă
SculpturalăBor scuăsuntădominateădeăunăansambluădeăcresteă(gipfelflur).ăSuprafe eleăsunt:
- suprafa aă Laz rul, situat ă laă pesteă 2200ă m,ă modelat ă înă timpulă calmuluiă tectonică relativă dintreă
fazeleăpirenean ă(oligocenăinferior)ăşiăsavic ă(chattianăsuperioră- acvitanian);
- suprafa aăZlata,ămodelat ăîntreăfazaăsavic ăşiăceaăstiric ăvecheă(helve ianulăsuperioră– badenianul
inferior);
- suprafa aăV sielă– Dr guşanu, care are depozite corelate badeniene;
■ă Înă Mun iiă Vâlcan (Gh. Nimigeanu,ă1972)ăsuprafa aăBor scu,ăsituat ă peăculmeaăprincipal ălaă
numai 1700-1800ă m,ă formeaz ă platoulă dină jurulă Vf.ă Straja,ă culmeaă rotunjit ă dină Arcanuă şiă creştetulă
Pietreiă Boroşteniloră etc.ă Laă ccaă 1400ă m,ă Emm.ă deă Martonneă (1907)ă aă pusă înă eviden ă oă deformareă
accentuat ;
■ă ă Înă spa iulă muntosă dintreă Oltă şiă Șiu (Fig. 29), suprafa aă ceaă maiă vecheă considerat ă caă
reprezentândă resturileă uneiă pedipleneă carpaticeă generale,ă nuă esteă dat ă deă ună singură nivel,ă ciă deă ună
complex în care se individualizeaz ă clară dou ă nivele:ă laă 2000 - 2200ă mă şiă laă 1800 - 1900 m, cu
dedubl riălaă1750 - 1800 m; În Mun iiăParâng (Fig. 28), cercet rileăîntreprinse de Silvia Iancu (1970)
auă adusă preciz riă referitoareă laă extensiuneaă suprafe eiă Bor scu.ă Eleă confirm ă existen aă acesteiaă înă
locurileă men ionateă deă Emm.ă deă Martonneă şiă relev ă prezen aă platformeiă şiă dincoloă deă Petrimanu,ă înă
Mun iiăFratoşteanuăşiăP r ginosu.ăCaăînăMun iiăGodeanuă- arcu,ăşiăaiciăPlatformaăBor scuăconstituieă
unăcomplexăsculpturalăalc tuitădinădou ănivele,ăformatăînăintervalulămaastrichtian-oligocen superior; În
Mun iiă Cindrel (Gh. Niculescu, 1969, 1978) (Fig. 29), platformaă Bor scuă seă continu ă deasupraă
în l imiiădeă2000 m, fiind foarte bine dezvoltat ăîntreăVf.ăŞerbotaă(2136ăm)ăşiăVf.ăCindrelă(2244 m).
Deciăaiciănuăpoateăfiăvorbaădeămartoriădeăeroziuneăcareăs ădomineăplatforma.ăV.ăMih ilescu (1970) nu
ezit ă chiară s ă denumeasc ă platformaă Bor scuă ,,Platformaă Cindrel”ă înă mun iiă cuă acelaşiă nume,ă inândă
seamaădeănetezimeaăremarcabil ădeăaici.

2.1.2. Înă contextulă lipseiă uneiă viziuniă unitareă asupraă ocuren eiă certeă aă suprafe eloră morfologiceă
contemporaneă cuă suprafa aă Bor scuă dină Mun iiă Retezat – Godeanuă (deă Martonne,ă 1907),ă consider mă
necesar ,ă celă pu ină par ial,ă clarificareaă acesteiă problemeă înă spa iulă circumscrisă estuluiă Carpa iloră
MeridionaliăşiăvestuluiăCarpa ilorădeăCurbur . Pentru aceasta am apelat la studiile existente:
■ă Înă estulă Mun iloră F g raş (Fig. 32), existen aă pedipleneiă carpaticeă aă fostă explicat ă
(Sârcu,1958, Popescu, 1984), pe cristalin, relieful ei fiind etajat (nivelul superior, Podeanu ţăBor scuă
1, cu altitudini de 2100 - 2300ămăşiănivelulăinferior, Marginea ţăBor scuă2,ădeă1900 - 2100 m, cu cea
maiă mareă frecven ă laă 1800-1900ă m,ă avândă aspectulă unoră borduriă rotunjiteă laă ,,marginea”ă picioareloră
sudice),ă subă form ă deă culmiă concav-convexe, dominate de vârfuri (inselberguri) formate prin
pedimenta ieă (Popescu, 1984); în aceste culmi s-au modelat nivelele de creste sau gipfelflur (Sârcu,
1958). Cum s-aămaiăprecizat,ăSârcuădistingeăaltimetricădou ăniveleăaleăgipfelflurului:
- nivelul superior,ăcorespunz torăcresteiăprincipale,ăcareăinclude 40 de vârfuri la un nivel de 2300 -
2400 metri;
- nivelul inferior,ă reprezentată deă versantulă deă nordă subă form ă deă cresteă paraleleă deă tipă ,,lam ă deă
fier str u”ă (cresteă periglaciareă deă intersec ie),ă careă potă fiă uniteă imaginară într-un plan recordabil cu
nivelul superior al pediplenei (Podeanu), situat la 2000 - 2200 m (Fig. 14).

33
Cercet rileă luiă E. Nedelcu înă Mun iiă F g raşă auă avută înă aten ieă reparti iaă şiă cartareaă resturiloră
platformeiăBor scu,ăcareăseăsitueaz ăaiciălaăîn l imeaădeă2000 - 2200 m (Gh. Niculescu, E. Nedelcu,
1961).
■ăÎnăMun iiăIezer (E. Nedelcu,1967) (Fig. 33),ăpeăcristalin,ă existen aăacesteiăsuprafe eăeste,ădeă
asemenea,ădovedit ăînă totăspa iulă montanădintreăv ileăRâuşoruluiă şiă Dâmbovi ei,ăîntreă1800 - 2200 m
(E. Nedelcu, 1965) sau 2000 - 2300 m (E. Nedelcu, 1967),ădominat ădeăvârfuriădeă2000 - 2400 m, cu
dou ătrepteăposibileăracordabileăcuăceleădinăF g raş;
■ăÎnăMun iiăPiatraăCraiului (Fig. 34, Fig. 35), cuătotăaspectulădeăcreast ăcalcaroas ăascu it ,ăesteă
descrisă şiă reprezentată (Constantinescu,ă 1994)ă Complexulă Sculpturală Bor scu,ă modelată subă formaă aă
dou ătrepteăprelungiăşiăfoarteăînguste,ălaă±2150ămă(nord)ăţăBor scuă2ăşiă±2000ămă(centru)ăţăBor scuă3.
■ăÎnăMun iiăLeaota ,ăpeăcristalin,ăesteăcartat ă(Sultana, 1982) o suprafa ăsuperioar ădeăeroziuneă
corespunz toareăpedipleneiăcarpatice,ăpeătoat ăculmeaăprincipal ăaămasivului,ăcuădou ănivele,ălaă1700-
1800ămăşiă1850- 2000ăm,ăultimulăfiindăechivalentăcuănivelulăBor scuă2.ăTreaptaăinferioar ăesteămultămaiă
extins ,ăfiindăechivalent ăcuăBor scuă3ăşiăseădirijeaz ,ădeăsubăprima,ăpesteăpatruăculmiăprincipaleăcareă
despart patru bazine hidrografice semnificative.
■ă Înă Mun iiă Bucegi (Fig. 39), pe conglomerate,ă gresiiă şiă calcare,ă laă pesteă 1800 m, s-a pus
problemaăexisten eiăuneiăsuprafe eăînalteădeăeroziuneăceăurc ălaă2300 - 2400ămăşiăînconjoar ,ăasemeniă
uneiăpotcoave,ăbazinulăIalomi eiăsuperioare;ăprimaăplatform ădeăeroziuneă(Vâlsan, 1939)ăesteălegat ădeă
primaăgenera ieădeăv i,ăinstalat ăîncepândăcuăsenonianulăpân ăînăoligocen (Micalevich – Velcea, 1961),
careă aă conturată primeleă tr s turiă structuraleă aleă sinclinaluluiă suspendat.ă Velceaă consider ă ,,platoulă
Bucegilor”ă caă ună reliefă derivată dină platformaă Bor scu,ă readaptată laă structur ;ă cart riă maiă noiă (Posea,
1998)ă arat ă etajarea acesteiă suprafe eă înă dou ă trepteă (1900 - 2100 m, Bor scuă 2ă şiă 2300 - 2400 m,
Bor scuă1),ătreaptaădeă1900 - 2100ămăp rândăaăfiăechivalent ăăcuăceaămaiăînalt ădinăLeaota.ăSeăafirm ăc ă
pe conglomerate pediplena s-aămen inutăuneoriămaiăridicat ădecâtăpeăcristalin. În acest caz, fiind posibil
ceăceleădou ătrepteădinăBucegiăs ăfieătotuşiăechivalenteăcuăceleădou ădinăLeaota.
■ăÎnăMun iiăBaiu-Neam u (Posea, 1998), pediplenaăseăalungeşteănord-sudăpeăcump naăprincipal ,ă
aproximativ 25 km (de la izvoarele Azug iălaăVf.ăGaguăMare),ăfiindăuşorăboltit ăpeăcentru,ăîntreăBaiuă
Mareă(1895ăm)ăşiăNeam uă(1923ăm)ădatorit ămişc rilorăneotectonice.ăSuprafa aăascileaz ăîntreă1600ă -
1900 m, nivelareaăgeneral ăfiindăîntreă1700ă- 1800ăm,ădominat ădeăvîrfuriărotunjiteămaiăînalte.
■ăÎnăMun iiăPost varu (Posea, 1998) (Fig. 38), pediplena este multărestrâns ,ăsituându-se la 1700
– 1760 m, cu o prelungireă scurt ă spreă NV,ă laă 1640 m (Poiana Ruia). Fragmentele se supun liniilor
structuraleă majoreă (Culmeaă Post varuă – Mucheaă Cheii),ă dară şiă influen eloră litologiceă (seă p streaz ă înă
modă deosebită peă calcare,ă dară reteaz ă şiă conglomerate).ă Vârfulă Post varuă (1799 m), având aspect de
cupol ăasimetric ,ăcuăpant ămaiămic ăspreăSVăşiăabruptăspreăNE,ăesteăunăposibilăinselberg.
■ă Înă Mun iiă PiatraăMare (Fig. 38), suprafa aăNeam uluiăşiă Baiuluiă (Posea, 1998)ă,,trece”ăpesteă
cotulă deă izvoră ală Azug iă într-un petic restrîns din Piatra Mare. Altitudinea cea mai mare, aici, se
men ineăpeăconglomeratele de Bucegi (1800 m) în zona Vf. Piatra Mare (1843 m) – ansamblul calcaros
ŞuraădeăPiatr ,ăundeăinfluen eleăstructuraleăsuntăevidente.ăUnănivelămaiăcoborâtăalăpedipleneiăreteaz ăşiă
klippeădeăcalcarăjurasicăpeăculmeaămaiăjoas ăşiămaiălung ,ăcuăcabana,ădirijat ăc treăNE,ăpeăstângaăV iiă
Gârcinului, sectorul Vf.ăPuşcaşă– Vf. Gâtul Chivei (1639 m), având 1600 - 1700 m. Contactul dintre
celeă dou ă niveleă aleă pedipleneiă seă realizeaz ă printr-oă treapt ă deă glacisă situată peă laturaă nordic ă aă
martorului de eroziuneăŞuraădeăPiatr .ăOăserieădeăinfluen eătectoniceăauăimprimatăcoborâreaăsuprafe eiă
înădirec iaăDepresiuniiăBraşov,ăcuăoăpant ădeăccaă7-9°.ăCeleădou ăniveleădinăPiatraăMareăparăechivalenteă
celorădinăLeaotaă(adic ăB2ăşiăB3).ăDeci,ăB2ăesteăechivalent ăsuprafe eiăgeneraleăBaiuă– Neam uă– Piatra
Mare – Post varu,ădeă1700 - 1800 m, iar B3 echivalent ătrepteiăjoaseădeă1600 - 1700 m din Piatra Mare.
■ăÎnăMun iiăPerşani (Cioac , 2002)ăezit ăs ăconcluzioneze, referitorălaăăexisten a unorăsuprafe eă
contemporaneăcuăceleămen ionateădeănoi,ăgeograful acceptând modelarea la 900 - 1000 m, pe cristalin,

34
Fig. 15. Mun iiăIezeră– Suprafa aăB trâna,ă±2250ămă(suprafa aădeănivelareăBor scu)

Fig. 16. Mun iiăF g raş – Suprafa aăPodeanu (Berivoiul), ±2250ămă(suprafa aădeănivelareăBor scu)

Fig. 17. Mun ii Parâng – Suprafa aădeănivelareăBor scu,ă±2000 m

35
conglomerateă şiă gresiiă aă unuiă reliefă neted,ă înă climată umed,ă prină pedimenta ieă sauă abraziuneă (Mun iiă
Poianaă M ruluiă – M guraă Codlei).ă Autorulă atribuie acesteiă suprafe eă vârst ă sarma iană superioră –
sfârşitulămeo ianului.
■ăÎnăMun iiăBaraolt (B c in an, 1999), Mun iiăBaiului (Ielenicz, 1981, Niculescu, 1981), Mun iiă
Grohotiş (Ielenicz, 1982), Mun iiă Întorsurii (Iancu, Ielenicz,ă 1972)ă şiă înă Mun iiă Ciucaşă – Buz u
(Ielenicz,ă 1984)ă nuă auă fostă cartateă şi explicateă suprafe eă şiă niveleă deă eroziuneă echivalenteă pedipleneiă
carpatice,ăceleămaiăvechiăapar inîndăaiciămiocenuluiă(tortonian).ă

Discu ii:
Dinăinforma iileăanterioare,ăseăconstat ăpunereaălaăîndoial ă aăexisten eiăsuprafe eiăsuperioare în
Carpa iiăCurburii,ăfaptăcareăareălaăorigineăoăideeăpornit ăînc ădeălaăEmm.ădeăMartonne,ăcumăc ăspreăestă
deăMun iiăF g raşăsuprafe eleăechivalenteăarătrebuiăs ăfieălaăoăaltitudineămaiămare.ăLaăaceastaăseăadaug ă
şiămultiplicareaănivelurilorădeăeroziuneăcuătrepteăpetrograficeăşiăstructurale,ăcareăconfer ăindividualitateă
Curburii.
În studiul profesorului Posea asupra nivelurilor de eroziune din România (1997), autorul
specific ăprezen a,ăpeăaliniamentulăBucegiă– Baiu,ăaăprimeiătrepteăRâulăŞesăla 1700 - 1900ămă(suprafa aă
Plaiuriloră 1),ă şiă ă aă Râuluiă Şesă 2 (suprafa aă Plaiuriloră 2),ă laă 1300 - 1550 m, având o bombare
transversal .ăUnăanămaiătârziuă(1998),ăîntr-unăarticolăcuăreferireăstrict ălaăansamblulămun ilorăcuprinşiă
întreăPiatraăCraiuluiăşiăBaiu,ăPoseaăreiaăobserva iile,ăsemnalîndăurm toarele:ă,,Dispunereaăşiăorientareaă
tuturorăaliniamentelorădeăculmi,ăcareăp streaz ăpediplenaăcarpatic ,ăesteăSVă– NE, începând din Piatra
Craiului şiăpân ăînăMun iiăGrohotişă– Ciucaş. Aceste aliniamente constituie şiăstructuraămorfologic ădeă
baz ăaăacesteiăp r iămontaneăşiăaăhidrografieiăsale”.
În 1973, în studiul geografului M. Ielenicz ,,Considera iiăprivindăevolu iaăreliefuluiăCarpa ilorădeă
Curbur ”ăsuntăidentificateă5ăniveluriămodelateădinăSenonianăpân ăînăPleistocen.ăAcesteăaspecteăvorăfiă
reluateă înă lucrareaă ,,Mun iiă Ciucaşă – Buz u.ă Studiuă geomorfologic”ă (Ielenicz,ă 1984),ă înă careă autorulă
documenteaz ă peă largă celeă 5ă suprafe eă şiă niveluriă deă eroziune,ă aă c roră vârst ă oă stabileşte,ă deă dataă
aceasta, începând cu Miocenul: suprafa aăChiruşca,ăsuprafa aăPoduăCalului,ănivelulămontanăsuperioră–
nivelulă Buz ului (ală v iloră transversale),ă nivelul montan mediu – nivelulă Întorsuriiă Buz ului,ă nivelulă
montan inferior.
Gh. Niculescu (1961, 1977 i 1981) prezint ă suprafa aă superioar ă dină Mun iiă Baiuluiă –
Grohotişuluiănumind-oăBobuăMare,ăpeăcareăoădetermin ăîns ăcaăfiindădeăvârst ăMiocenă– Pliocen. Ea se
continu ,ă înă estă şiă vest,ă cuă trepteleă similareă dină Ciucaşă (Chiruşca)ă şiă Bucegi.ă Deşiă Nordonă negaseă
existen aă ei în Bucegi (suprafa aă preburdigalian ), Ielenicz oă carteaz ă înă Ciucaşă caă Suprafa aă
Chiruşca, la 1650 - 1700ăm,ădeăvârst ăpretortonian ă(1972,ă1984),ăracordabil ăcuăsuprafa aăPlaiuriloră1ă
(RâulăŞesă1)ălaăPoseaăşiăcolab.(,,ReliefulăRomâniei”,ă1974),ăaăc rei formareăaăînceputădup ăOligocen,ă
finisându-seăoădat ăcuătransgresiuneaătortonian .

2.2.ăSUPRAFE ELEăMEDIIăCARPATICE

Dup ămişc rileăsaviceă(oligocenăsuperior-helve ian),ăunit ileăcarpaticeădeăazi,ăcuăexcep iaăceloră


vestice,ăîncepăs ăseăridice, atingând 500 - 700 m, iar Meridionalii cca 1000 m. Acum se nasc, în sens
morfologic,ăprimiiăCarpa i,ădarăîn l areaăaăimpusăcaărâurileăs ăfragmentezeănoileămasive,ăiarăeroziuneaă
areal ă s ă ataceă puternic,ă maiă ales,ă versan iiă careă seă formau.ă Condi iileă climatice seă schimb ă fa ă deă
trecut, tinzând spre tipul mediteranean:ă înă timpulă veriiă situa iaă eraă similar ă cuă climaă deă aziă dină fâşiaă
nordic ăaăDeşertuluiăSahara;ăiarnaăeraăsimilar ăcuăclimatulătemperat-oceanicădeăazi.ăAceast ăalternareă
de anotimpuri favorizaă dezagregareaă peă versan iă şiă nivelareaă masivelor,ă începândă deă laă baz ă spreă
interior.ăÎnăacesteăcondi iiătectoniceăşiăclimaticeăseădeclanşeaz ădeciăoănou ăetap ădeănivelare,ădarăîntr-

36
unăsensănou:ălaăpoaleleăversan ilorăseăformauăpanteăprelungiădeăglacisuri care progresau spre interiorul
masivelor,ăinclusivăpornindălateralădeălaătalvegulăfiec reiăv i.ăCuătimpul,ăacesteăglacisuriăseăîngem nauă
înăpedimenteăşiăfâşiiătotămaiălate,ceăsem nauăcuăoăcâmpieădeăeroziuneădestulădeăînclinat .ăGlacisurileă–
pedimente se extindeauăînădetrimentulămasivelorăşiăalăvechiiăpediplene.ăTimpulăcâtăaădominatăclimatulă
favorabilăglaciz rii,ăcaăşiălinişteaătectonic ărelativ ănecesar ,ădeşiăauăfostăîndelungateă(13ă– 23 milioane
aniă pentruă primaă secven ă şiă 2ă – 4 milioane ani pentru cea de-aă doua),ă totuşiă nuă s-aă ajunsă pân ă laă
erodareaă complet ă aă masiveloră şiă aă pedipleneiă carpatice.ă Dină pediplen ă auă r mas,ă înă ultim ă instan ,ă
resturi de platouri situate pe cumpenele principale.
Înainteă deă aă indicaă r spândireaă actual ă aă resturiloră acestoră suprafe e,ă trebuieă ar tateă şiă uneleă
diferen ieriă careă auă avută locă datorit ă mişc riloră tectonice,ă caă şiă particularit ileă peă careă leă îmbrac ă înă
unit ileă deă flişă (maiă moi)ă înă raportă cuă masiveleă cristaline.ă Astfel,ă dup ă ceă fazaă savic ă deă mişc riă
declanşeaz ăacestănouăşiămareăcicluădeăeroziuneădeătipămediteranean,ăfazeleăstiric ă(helve ianăsuperior-
badenian),ă moldav ă (badenian-sarma ian)ă şiă attic ă (sarma iană superior)ă introducă diferen ieri,ă careă înă
relief s-au materializat ca trepte, deci prin mai multeă suprafe e,ă dară care,ă caă tip,ă apar ină aceluiaşiă
complex. De obicei, nu s-auă p strată decâtă dou ă trepte,ă uneoriă chiară una,ă deoareceă treaptaă maiă nou ă
distrugeaă completă peă ceaă deă dinainteaă ei.ă Înă ceă priveşteă unit ileă deă fliş,ă eleă auă avută oă mobilitateă
tectonic ămaiămare,ădarăoăduritateămaiămic ăaărocilor;ăcaăurmare,ăerodarea,ădeşiăîncepeăînăfazeăsuccesiveă
deălaăoăunitateălaăaltaă(flişulăcretacic,ăapoiăflişulăpaleogen,ăsauăpeădiviziuniăpozi ionateănordă- sud), aici
seăp streaz ămaiăalesăurmeleăultimeiăsecven eănivelatoareăţăRâuăŞesă2ă(suprafa ărealizat ăînăsarma iană
şiă meo iană situat ă deasupraă suprafe eiă pliocene)ă careă seă extindeă adeseaă şiă peă interfluviileă principaleă
(exemplu:ăMun iiă aglaăetc.).
Aspectul actual ală acestuiă complexă deă suprafe eă aă rezultată nuă numaiă dină formaă ini ial ă deă
glacisuri foarte prelungi,ă cuă înclin riă deă 20 - 30‰,ă situateă subă r m şi eleă masiveloră retezateă deă
pediplenaăcarpatic ,ăciăşiăînăfragmentareaăsaădeăc treăv iăînăurmaăimportantelorăîn l riăceăauăafectatădină
nou arealele carpaticeă înă pliocen.ă Caă urmare,ă celeă maiă multeă resturiă apară aziă subă form ă deă culmiă
montane,ăprelungiăşiăînclinateăcaănişteă plaiuri,ăceăseăextindăc treăextremit ileămasivelorămuntoaseăcaă
interfluviiădeăordinulăII.ăSitua iaăesteătipic ăpentruămasiveleăcristalino-mezozoice,ăadic ăacoloăundeăs-au
p strată bineă şiă resturileă pedipleneiă carpatice.ă Înă bazineleă superioareă aleă râuriloră ceă izvor scă deă subă
abrupturileă careă limiteaz ă vecheaă pediplen ,ă nivelulă culmiloră mediiă carpaticeă seă transform ă înă umeri,
care se dispună înă amfiteatru.ă Aceastaă este,ă deă altfel,ă oă lege,ă înă sensulă c ă niveleleă maiă noiă p trundă înă
interiorulăcelorămaiăvechiăsubăform ădeăumeriădeăvale.
Pesteă unit ileă deă fliş,ă complexulă suprafe eloră mediiă seă p streaz ă maiă multă peă interfluviileă
principaleăşiăareăaspectulăuneiăsuprafe eăondulate.
Studiileă deă am nunt,ă dină careă aă rezultată precizareaă acestoră niveleă pentruă diferiteleă masive sau
unit i,ă auă condusă laă uneleă controverseă şiă laă denumiriă variate.ă Amintimă câteva:ă ,,platformaă M guri-
M rişel”ăşiă,,platformaă riiăMo ilor”ă(pentruăCarpa iiăApuseni);ă,,platformaăCârja-Tomnacica”ă(pentruă
Semenic);ă ,,platformaă Râulă Şes”ă (pentruă Carpa iiă Meridionali);ă ,,suprafa aă Chiruşca”,ă ,,plaiurile”ă ş.a.ă
(pentruăCarpa iiădeăCurbur )ăetc.
Studiileă deă sintez ă (Poseaă şiă colab.,ă 1974)ă auă ajunsă laă concluziaă c ,ă înă cadrulă complexuluiă
respectiv,ăseăp streaz ăbineădou ăsuprafe eădeănivelare:
- prima,ăîncepeăpar ialădup ăoligocenăşiăseăfiniseaz ăoădat ăcuătransgresiuneaăbadenian ,ăccaă13 -
23ămilioaneăaniă(esteăoăsuprafa ătranzitorieăîntreăvecheaăpediplen ăşiănoulăcomplexădeăsuprafe eă
uşorăînclinate);
- a doua,ăîncepeădup ămişc rileăstirice-moldavice, finisându-seăînăsarma ianăşiămeo ian,ăînăccaă2 -
4 milioane ani.
Pentru unificarea denumirilor s-auăpropus,ăpentruăarealulămontanăstudiat,ăurm toareleădenumiri:
●ă,,suprafe eleăRâulăŞesăI,ăRâulăŞesăII”ă(pentruăCarpa iiăMeridionali);
●ă,,suprafe ele Plaiurile I, Plaiurile II”ă,ăechivalentulăcelorădinainte darăpentruăCarpa iiădeăCurbur .

37
Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iile de modelare

2.2.1. Carpa iiăMeridionaliăîntreăCuloarulăTimiş-Cerna-BistraăşiăCuloarulăăOltului (în masive


reprezentative):
■ăCartareaăam nun it ăaăplatformeiăRâulăŞesăînăMun iiăGodeanu, care cuprind ansamblul muntos
dintre Jiu-Timiş-Cerna (Gh. Niculescu, 1965 b i 1971 b), aăpermisăreconstituireaăreliefuluiăapar inândă
cicluluiădeăeroziuneămiocen,ăatâtăînălungulăCernei,ăcâtăşiăînăbazineleăRâuluiăMare,ăRâuluiăŞesăşiăRâuluiă
Rece,ă subă form ă deă umeriă suspenda iă deasupraă talveguluiă şiă înă parteaă sudic ă aă masivului,ă peă toateă
culmileăsecundare.ăReliefulăprezint ăcaractereădeămaturitate,ăplatformaăinsinuându-se printre masivele
înalteă(Godeanu,ăOslea,ăRetezat,ă arcuăşiăMun iiăCernei)ăşiăformândăculoareădepresionare.ăAltitudineaă
maxim ă seă întâlneşteă înă bazinulă superioră ală Râuluiă Şesă şiă Hideguluiă (1700 - 1800 m), de unde scade
treptat spreă axulă v iloră principaleă (ccaă 1300ă m,ă laă confluen aă L puşniculuiă Mareă cuă Râuă Şes,ă şiă subă
1200 m în bazinul mijlociu al Cernei). De asemenea, în Mun iiă arcu platformaă Râulă Şes,ă careă
constituieăînămareăparteăplafonulăgeneralăalăîn l imilor,ăcoboar ădeăla cca.1400 la 1100 - 1200 m spre
Depresiunea Caransebeşă şiă laă 1000 - 1100ă mă înă Culorulă Bistrei.ă Ceaă maiă coborât ă altitudineă seă
întâlneşteă spreă jonc iuneaă celoră dou ă ariiă depresionare,ă undeă coboar ă laă aproapeă 850ă m.ă Deci,ă înă
ansamblu,ă suprafa aă Râulă Şesă esteă alc tuit ,ă înă Mun iiă Godeanu,ă dină celă pu ină dou ă niveleă uşoră
diferen iateă altimetric, înscriindu-se în ecartul 1800 - 1350ă m,ă cuă înclin riă destulă deă mari,ă dară careă
domin ănetăv ile.
Pentru Masivul Retezat (Fig. 27), P. Urdea (1998)ăafirm ăc ăentit ileămorfologiceăcareăformeaz ă
ComplexulăSculpturalăRâuăŞesăsuntăprezenteăînăparteaăcentral ăaăacestorămun i,ădarăasociateămarilorăv iă
sau în domeniul interfluvialăînăregiuneaăperiferic .ăPrimulănivelăRâuăŞesăsauăsuprafa aăG ieruăeste situat
la 1550 - 1700ăm,ăînconjurândăparteaăcentral ăaăRetezatuluiăşiăîncovoindu-se spre regiunile marginale,
cu 4 - 70°.ăAcestănivelămorfologicăaăfostămodelatăîntreăfazaămoldavic ă(sarma ianăinferior)ăşiăfazaăattic ă
(meo iană superior).ă Ală doileaă nivelă Râuă Şesă (suprafa aă Baleia)ă apareă caă termina iiă interfluvialeă
secundareăcareăprotejeaz ăsectorulămedianăalăv ilorămari,ăsauăcaăsuprafe eălargăv luriteădinspreăzoneleă
exterioare ale interfluviilor principale. Nivelul Baleia este situat între 1450 - 1250ă mă cuă oă înclina ieă
general ădeă2ă- 40°.ăCeleădou ăsuprafe eămen ionateăauăfostăcorelateăcuăforma iuniădeăpietrişădinăBazinulă
Petroşaniă şiă cuă depoziteleă sarma ieneă dină Bazinulă Ha eg.ă Reamintim c ă Urdea explic ă apari iaă şiă
formareaă suprafe eloră deă nivelareă dină Mun iiă Retezată prină proceseă specificeă peneplana ieiă (principaliiă
agen iăerozionaliăfiindărâurileăşiăapeleăpluviale),ărezultantaăfiindăformareaăsuprafe elorădeăpeneplen .
■ă Pentru Mun iiă Parâng - Cindrel (Fig. 29), Gh. Niculescu (1965)ă prezint ă celă de-al doilea
complexă deă suprafe eă nivelateă (Râuă Şes),ă maiă dezvoltată şiă maiă bineă p strată înă mun iiă deă laă nordă deă
Lotru.ă Înă bazinulă Lotruluiă şiă peă laturaă sudic ă aă Parânguluiă şiă Mun iloră C p âniiă apareă maiă multă subă
form ădeăculmiăînguste,ăaproapeăîntr-unănivelădeăintersec ieăaăversan ilor,ămaiăevidentăseparat,ăatâtădeă
suprafe eleă superioare,ă câtă şiă deă caleă inferioare.ă Înă schimb,ă înă Mun iiă Cindreluluiă şiă Şureanului (Fig.
29), de la 1600 - 1650ă mă culmileă neteziteă coboar ,ă continuându-se unele din altele, separate de
denivel riă deă câtevaă zeciă deă metri,ă pân ă laă 1200 - 1300ă mă şiă chiară maiă jos,trecândă înă suprafa aă deă
nivelare inferioar ă(Gornovi a),ăsituat ălaă900 - 1100ăm.ăPeăalocuri,ăcaăîntreăv ileăSibieluluiăşiăDobrei,ă
sauăaleăSebeşuluiăşiăCugirului,ăareăoăextindereăatâtădeămareăşiăoănetezireăatâtădeăaccentuat ,ăîncâtăpareăc ă
apar ineămaiămultăunuiăpodişădecâtămun ilorădeăîn l imeămijlocieă(Geografia României I, 1983).
Silvia Iancu (1970)ărecunoaşteăînăMun iiăParâng (Fig. 28) dou ăniveleădeăeroziuneă(laă1400ămăşiă
1500 - 1600ăm),ăpeăcareăleăgrupeaz ăînă,,complexulăsculpturalăRâuăŞes”,ămodelatăînămiocen.
Pentruă mun iiă Cindrel,ă V.ă Mih ilescuă (1970)ă arat ă mareaă extensiuneă aă ,,platformeiă P ltinei”,ă
identic ăcuăRâuăŞesă(1350 - 1650 m). Geografii I. Sârcu şiăV. Sficlea (1956)ădistingădou ăniveleăaleă
platformeiăRâuăŞes,ăînăCindrel,ăpeăcareăleădenumescăT rt r uă(1650ăm)ăşiăJigorulă(1400 - 1500ăm),ăşiă
careăîşiăg sescăcorespondentăînăMun ii Parâng.

38
2.2.2. Spa iulăcircumscris estuluiăCarpa ilorăMeridionaliăşiăvestuluiăCarpa ilorădeăCurbur :
■ăPentruăMun iiăF g raş,ăplatformaăRâuăŞes,ădup ăI. Sârcu (1958), esteăformat ădinădou ăniveleă
(1300 - 1500ămăşiă1800 - 2000 m), deăvârst ătortonian-sarma ianăşiărespectivăacvitanian-burdigalian.
Complexulă sculpturală Râuă Şesă (M. Florea, 1998) (Fig. 31 şiă Fig. 32) cuprindeă suprafe e uşoră
înclinate,ă dezvoltateă laă periferiaă niveluluiă inferioră ală suprafe eiă Bor scu.ă Spreă deosebire de grupele
montaneăaleăParânguluiăşiăRetezat-Godeanu,ăundeăaceast ăsuprafa ăapareăşiăsubăformaăunorăadev rateă
lunciă deă altitudine,ă înă Mun iiă F g raşuluiă esteă prezent ă caă suprafe eă înguste,ă dară prelungi,ă laă nivelulă
culmilor de altitudini medii, mai îngusteăşiăscurteăpeăversantulădeănordăsauămaiăbineăreprezentateăpeăcelă
sudic.ăAici,ăv ileăadânciăsuntădominateădeăprezen aăunoră,,umeriădeăvale”ăbineăconserva iăde-a lungul
Topologului,ăCaprei,ăBudeiăşiăV iiăRele.ăŞiălaănivelulăacestuiăcomplexăsculpturalăseăpotădiferen iaădou ă
trepte:
- treaptaăsuperioar , se înscrie între 1600 - 1800ăm;ăPeăversantulănordicăseăprezint ăsubăform ădeă
miciă interfluviiă plate,ă marcateă deă vegeta ieă subalpin ,ă situat ă imediată subă muchiileă ascu iteă cuă
aspectă deă custur .ă Peă versantul sudică apară caă mun iă deă altitudiniă medii,ă nivela iă şiă ocupa iă deă
pajiştiă secundare,ă rezultată ală defriş riloră legateă deă activitateaă pastoral .ă Umeriiă deă valeă suntă
specificiă sectoareloră deă confluen ă realizateă înă bazineleă superioareă aleă sistemeloră hidrografice
majore din sud: Topolog, Capra, Râul Doamnei.
- treaptaăinferioar ,ăcuăaltitudiniămultădiferen iateăîntreăceleădou ăcline:ăpeăversantulănordicăapareă
caă oă termina ieă relativă orizontal ă aă culmiloră principale,ă laă 1400 - 1600 m. În sud, ar putea fi
definit ca unănivelăală,,poienelor”,ălaă1400 m altitudine.
M. Florea consider ăc ăacestăcomplexăaăfostămodelatăîntr-un climat cuăumiditateăalternant ,ădină
burdigalian-helve ian,ăfazaăorogenetic ăstiric ăexplicândădiferen ierileăaltitudinaleăaleăcelorădou ănivele.
Înclinareaă suprafe eloră deă eroziune,ă prezen aă loră laă altitudiniă diferite,ă situateă laă periferiaă complexuluiă
superiorăleăatest ăorigineaăpoligenetic ă(erozional-acumulativ )ăcuăpronun atăcaracterădeăpedimenta ie.ă
În modelarea lor s-aă ad ugată şiă rolul erozională ală re eleiă hidrografice.ă Caracterulă deă pedimenta ieă ală
acestuiăcomplexăsculpturalădecurgeăşiădinăgradulămaiăaccentuatădeăînclinareăalăprofilelorălongitudinaleăă
sau a prezen eiămartorilorădeăeroziune.
N. Popescu (1972)ăremarc ,ăpentruăsuprafe eleăcomplexuluiăRâuăŞes,ădezvoltareaăeiăinegal ăpeă
celeădou ălaturiăaleăF g raşului.
- înăsud:ăculmiăprelungi,ăcuăaspectăpiemontan,ăceăparăaăseăopriăsubăculmileăGhi uăşiăFrun i;
- înănord:ăculmiăscurte,ăcuăpant ăaccentuat ,ănetădiferen iateăprinăaspectăşiăextindereădeănivelulădeă±1000
mă(Gornovi a).ăDinăcontr ,ăînăMun iiăLotruluiăşiăCibinuluiădesf şurareaăeiăesteădestulădeăuniform .
■ăÎnăăMun iiăIezer platformaăRâuăŞesă(E. Nedelcu, 1965 i 1967) (Fig. 33) esteăbineădezvoltat ă
pe versantul sud-estic,ă laă în l imeaă deă 1400 - 1700 m. De asemenea, ea apare în partea de est a
F g raşuluiă(înăMun iiă aglaăşiăînăCulmeaăT maşului),ăpân ăsubăcreastaăPietreiăCraiului.ăÎnă agla,ă N.
Orghidan (1965) a denumit-oă,,PlatformaăBârselor”.ăV. Velcea (1987) prezint ăsuprafa aăRâuăŞesăcaă
fiindă oă adev rat ă bordur ă înalt ,ă înă lungulă v iloră Râulă Doamnei,ă Dâmbovi ei,ă Oticuluiă şiă careă seă
prelungeşteă pesteă Culmeaă T maşului,ă înă bazinulă Bârsei,ă schi ândă configura iaă unuiă culoară înaltă
(culoarul miocen), de unde se continu ăsubăformaăunorăculmiăfragmentateăînăparteaădeănordăaămasivuluiă
F g raş.ăŞiăpentruăaceast ăsuprafa ăesteărecunoscut ăpedimenta iaă(miocenăşiăpliocenăsuperior),ăcaăună
complexădeăproceseăcareăincludeauăînăprincipalădezagregareaăînăanotimpulăsecetosăşiădenudareaămasiv ă
înătimpulăploilorădinăsezonulăr coros.ăÎnăcadrulăacesteiăsuprafe eăseăremarc ădou ănivele,ăunul superior,
ală culmiloră şiă cel laltă inferior, careă seă insinueaz ă peă v i,ă formândă adev rateă culoareă suspendate:ă ală
Topologului, Râului Doamnei, Oticului,ăDâmbovi ei,ăBârsei.ăDiferen ierileăaltimetriceădintreăceleădou ă
nivele sunt de 100 - 150ă m,ă extindereaă ceaă maiă mareă fiindă peă versan iiă sudici.ă Celeă dou ă niveleă aleă
suprafe eiă Râuă Şesă suntă încadrateă evolu ieiă morfogeneticeă corespunz toareă mişc riloră stiriceă şiă
moldavice (Geografia României I, 1983).

39
■ăÎnăMun iiăPiatraăCraiului (Fig. 35), celeădou ăsuprafe eămediiăcarpaticeă(Gr. Posea, 1998) sunt
înclinateăşiăocup ăoăl imeămai mare în Muntele Pietricica (1780 - 1580ăm).ăAcesteaăseăreg sescăşiăspre
Z rneştiă(înăCruceaădeăpeăCr p tur ,ă1700 - 1760ăm)ăşiăînăM guraăMic ă(1300 - 1370 m).
Mai la sud de Creasta Pietricica, pe laturaă vestă ruc rean (în sud-estulă Mun iloră Iezer),
suprafe eleămediiăcarpaticeăseăreg sescăpeăcump naăRâuşorul-Argeşel.ăAcesteaăcoboar ădeălaă1700ăm,ă
în nord, la 1360ă mă (Pleaşaă C pitanului),ă peă 12ă kmă lungime.ă Esteă posibilă caă şiă grupulă martorilor
calcaroşiădeălaăMateiaşuă(1239ăm),ăsitua iămaiălaăsudăs ăfac ăparteădinăacestănivel.
■ă Înă cadrulă şiă peă ramaă estic ă a Culoarului Bran (Fig. 36), şirulă deă martoriă careă formeaz ă
cump naă stâng ă aă Dâmbovicioareiă (aripaă esticaă aă sinclinalului)ă reprezint ă culmileă medii carpatice
(nivelulăRâuăŞesăII) şiăcoboar ădeălaăDealulăSasuă(1152 m) pe la vest de satulăŞirnea,ăVf.ăGâlmaăPleşiiă
(1471 m),ă pân ă laă M guraă V tarni aă (1320ă m),ă plasat ă înă estulă satuluiă Dâmbovicioara.ă Deă laă sudă deă
satulă Şirneaă (Gâlmaă Pleşii)ă suprafa aă seă abateă spreă sud-est,ă c treă Fundata,ă pesteă medianaă deă m guriă
calcaroase (Râu ŞesăII) ce împarte Culoarul Bran- Ruc răînădou .ăAliniamentulăm gurilorăcalcaroaseă
continu ă pân ă laă Valeaă St ncioiul,ă în Culmea Zacotelor (1599ă mă şiă 1531 m), mergând în sud, peste
Piatra Dragoslave, la Vârtoapele (1434 m). Mai la est de satul Fundata, nivelul trece pe cristalin, în
culmi care urc ăsub BucegiăşiănordulăLeaotei,ălaă1600 - 1700 m. Din arealul Est-Br neanăniveleleămediiă
trec pe la nord de Bucegi (Velicanul Mic, 1319ăm),ăînăCl buceteleăAzugiiă(Orghidan, 1935).
■ăÎnăMun iiăLeaota seăreg sescăceleădou ăniveleăaleăsuprafe ei medii carpatice (1400 - 1500ămăşiă
1600 - 1700ă m).ă Acesteaă ajung,ă înă sudulă Culoaruluiă Ruc ră (vis-a-visă deă Mateiaşu),ă peă stângaă
Dâmbovi ei,ăînăCulmeaăRoşu-Priseaca, la 1360-1706ăm.ăÎnăLeaotaăşiăBucegi,ăpeălaturileăextra-br nene,ă
umeriiă suprafe eloră mediiă carpaticeă urc ă înă bazineleă Br teiuluiă şiă Ialomi eiă pân ă laă 1700 - 1760 m.
Trecereaăsuprafe eiămediiăcarpaticeăînăbazinul Prahovei seăfaceăpeălaănordă(pesteăVelicanulăMic)ăşiăsudă
deăBucegiă(pesteăDichiuăşiăP duchiosu).ăAici,ăacesteăsuprafe eămediiăauăoăextindereăareal ădeosebit ălaă
nordădeăBuşteniă(suprafa aăCl bucetelor),ăundeăformauăună„bazinăintramontan”,ălargădeăpesteă20ăkm.ăÎnă
arealulăMun ilorăP duchiosuă– Gurguiatuăexist ăîns ămartoriăşiăpeădreaptaăv iiă(subăBucegi,ămaiăalesălaă
1300 m).
■ăÎnăMun iiăBaiului (Fig. 19ăşiăFig. 39), laăsudădeăconfluen aăPrahoveiăcuăAzuga,ăsuprafe eleăseă
dezvolt ăaproapeăexclusivăpeăstângaăv iiăPrahovei,ăsubăform ădeăculmiălungiădeă2 - 3ăkm,ăcareăînclin ă
spreărâuă(uneleăavândănumaiănivelulăsuperior,ăalteleăşiăpe cel inferior).ăSuprafa aădeă1450 - 1650 m (I.
Armaş,ă 1999)ă dină Baiuă seă desprindeă subă formaă unoră culmiă secundareă rotunjite,ă înclinândă şiă spreă
Doftana. Se înscrie în Muntele lui Petru (la aproape 1.600 m), Orjogoaia (1447 m), Piciorul
Predeluşuluiă(1658 m), unde eroziuneaăaămodelatăstrateleăflişuluiăneocomian.ăParteaăceaămaiăimportant ă
aăsuprafe eiăr mâneăîns ăînăarealulăbazinuluiăAzuga-Predeal-Dihamă(Suprafa aăCl bucetelorălaăVâlsan,
1939),ăechivalent ăniveluluiăinferiorăalăsuprafe elorămediiăcarpatice,ăCl bucetelor Azugii la Orghidan,
1935.ăDinăcauzaămariiădesf şur riăpeăcareăoăcap t ăînăMunteleăŞe uă(1454ăm)ădinăMun iiăGrohotiş,ăGh.
Niculescu aă extinsă aceast ă denumireă laă ansamblulă nivel riloră (1971),ă peă careă leă reg seşteă înă Mun iiă
Baiu la 1350 - 1550 m, stabilindu-se coresponden aăcuănivelulăPlaiurilorăII.
Unăspecificăală acestorăsuprafe eăînă arealulă Azuga-Predeal-Bran-Ruc răîlăconstituieă numeroasele
m guri careă seă ridic ă pesteă suprafa aă urm toare,ă maiă nou ă (Suprafa aă Br nean ).ă Eleă seă înal ă laă ccaă
1300ă mă înă Culoarulă Ruc r-Bran, unde sunt numite: gâlme,ă m guri,ă chicer ,ă ciocan,ă runc,ă c p ân ,ă
cl bucet. Înă arealulă Predeală altitudinileă m guriloră suntă uneoriă maiă mari,ă dep şindă 1500 m în
Cl buceteleăBaiului,ăTauruluiăşiăAzuga,ăiarădenumireaăfrecvent ăeste cea de cl bucet (aparăşiătermeniă
precum c p ân ,ăgâlm ăsau runc).ăAşadar,ă,,suprafa aăCl bucetelor”ăprecizat ădeă G. Vâlsan (1939),
caăfiindă,,aătreiaăplatform ădeăerosiune”esteădeăfaptănivelulăinferiorăalăsuprafe elorămediiăcarpatice.ăDeă
asemenea, autorul, confirmat de Gr. Posea (1998),ăconsemneaz ăplatformaăRâuăŞesăînălungulăIalomi ei,ă
înăBucegi,ăşiăparalelizeaz ăacest nivel cu cel general de 1400 - 1600ămădinăCarpa iiădeăCurbur .ăEsteă
platforma pe care A. Nordon (1933)ăoăconsemneaz ăsubănumeleădeă,,suprafa aăpon ian ”.ă Gr. Posea
(1997 i 1998)ă indic ă oă generalizareă cuă aspectă deă suprafa ă deă eroziuneă aă ă niveluluiă concretizată prină

40
numeroaseă m guriă ceă domin ă suprafa aă pliocen ,ă atâtă înă Cl buceteleă Predealului,ă cât,ă maiă ales,ă înă
Platforma Branului, pe care îlăechivaleaz ăcuătreaptaăinferioar ăaăculmilorămediiăcarpatice.
Condi iileă deă modelare aleă acesteiă trepteă (,,suprafa aă Cl bucetelor”ă şiă ,,nivelulă gâlmelor”)ă suntă
legateă deă ună climată cuă dou ă anotimpuri,ă subtropical,ă mediteranean.ă Regiuneaă Baiu-Ciucaşă era,ă cuă
siguran ,ă exondat ă înă totalitate,ă laă sfârşitulă paleogenului.ă Mişc rileă saviceă (oligocen)ă înal ă reliefulă
colinar preexistent, fapt ce poate fi explicat prin denivelarea de cca 150 - 200 m, cu aspect, pe alocuri,
de abrupt al acestor nivele în raportăcuăresturileăniveluluiăpedipleneiăcarpatice.ăInfluen eleăstructuraleăseă
vorăcreionaămaiăintensăînăcontextulăînăcareăv ileăaveauăculoareălargi,ădeăordinulăaăcâ ivaăkm,ăaluvionauă
puternicăşiăseăl rgeau prin glacis riălaterale.ăVegeta iaărelativădiscontinu ăpermiteaăinfluen aădirect ăaă
climeiăasupraărociiăşiădepozitelorăceăoăacopereau.ăNisipulăgresiilorăşiăpietrişurileăconglomeratelorăerauă
puternicăsp lateăînăsezonulăumed,ătransportateălaăviiturileădeăiarn ăşiăsedimentateălaămargineaămuntelui,ă
fapt doveditădeăstructuraătoren ial ădinădepoziteăaleămiocenuluiădinăSubcarpa i.
Retragereaă versan iloră înă condi iiă deă stabilitateă tectonic ă areă caă efectă modelareaă unoră panteă deă
echilibruădeătipulăglacisurilorădeăeroziune,ăini ialăfoarteălungi,ădominateădeăreliefuriăstructuraleăşiăvârfuriă
cuăaspectădeăcupole.ăSitua iaăpoateăfiăreconstituit ălaăniveleleăsuperioareăaleăv ilorăprincipaleă(Gârcin-
Azuga,ăTimiş- Prahova, Turcu-Dâmbovi a).ăSuccesiuneaăsezoanelorăpoateăfiăexplicat ăprinăcorelareaăcuă
depozitele de bolov nişuriăşiăpietrişuriăgrosiereă(legateădeăviituri),ărespectiv,ăceleădeănisipuriăspecificeă
perioadelorăuscate.ăDezagregareaăşiăalterareaăpreg teauăînăsezonulăcaldămaterialeleăceăerauădislocateălaă
ploileătoren ialeădinăsezonulăumed.ă
Depozitele corelate corespunz toareă,,suprafe eiăCl bucetelor”ăşiă,,niveluluiăgâlmelor”ăseăafl ăînă
strateleă deă Brebuă dină Subcarpa iă (conglomerateă şiă gresiiă grosiere).ă Acesteaă corespundă unoră resturiă
piemontaneăşiăcuprindăelementeădeăcristalin,ăcalcar,ăgresiiăcalcaroase, provenite din denudarea uscatului
peninsular Leaota-Ciucaşă (Ielenicz, 1972).ă Varia iileă lateraleă deă faciesă dină Subcarpa iă explic ă înă plusă
caracterul subtropical-arid al intervalului burdigalian superior-sarma iană (conglomeratulă deă Ceraşu).ă
Remanierea unorăscoar eădeăalterareăargiloaseădeătipăterraărossa,ălaăestădeăTeleajen,ăaăfost,ădeăasemenea,ă
dovedit .
Vârsta acestuiă paleoreliefă este,ă cuă siguran ,ă miocen ,ă modelareaă fiindă întrerupt ă deă în l rileă
fazeiă atticeă deă laă sfârşitulă sarma ianului. Astfelă seă poateă explicaă aspectulă deă suprafa ă imperfect ,ă
înclinat ă spreă axulă v ilor,ă suspendat ă deasupraă unoră abrupturiă şiă versan iă cuă panteă destulă deă mari.ă
Probabilă c ă modelareaă aă începută înă acvitanian-burdigalian, iar finisarea corespunde badenianului şiă
sarma ianuluiăinferior,ăperioadeăpropiceăform riiălaămargineaăuscatuluiăaăunorăconuriăaluvialeăsuprapuseă
unuiă şelfă continental,ă peă loculă actualiloră Subcarpa iă dintreă Dâmbovi aă şiă Teleajenă (Iancu, Ielenicz,
1973).

Fig. 18. Culoarul transcarpatic Bran-Dragoslavele, nivelul ,,gâlmelor” (Culmea Coja) – RâuăŞesăII,ă
1400 - 1500 m. În prim-plan, nivelul Ciocanu – Moieciuă(Gornovi a,ă1000 - 1200 m)

41
2.3. SUPRAFA AăCARPATIC ăDEăBORDUR

Evolu iaăpliocen ,ăpeăfundalulărelativeiăstabilit iă tectoniceă ceăaăprecedată fazaăvalah ,ăaă avută caă


rezultată apari iaă unuiă nouă reliefă poligenetică cuă oă larg ă dezvoltareă înă Carpa i.ă Suprafe eleă carpaticeă deă
bordur ăsuntăceleămaiătinere,ădarăşiă celeămaiădiversificate,ă avândă1-3 trepte. Pe majoritatea masivelor
cristaline, dar mai ales în nordul Meridionalilor, este vorba de o prisp ă îngust ă orizontal . Aceasta
reteaz ăabruptulăcarpaticălaăccaă1000ămăşiăapoiăseăprelungeşteăînăinteriorulămunteluiăcaăumeri de vale ce
seăaliniaz ăpeăsubăsuprafa aădeăinterfluviiăaăculmilorămedii.ăÎnăflişăîns ,ăşiămaiăalesăînăcelăpaleogenă(estulă
Carpa iloră Curburii),ă rocileă fiindă maiă moi,ă aceast ă suprafa ă s-aă l rgită foarteă mult,ă spreă interiorulă
munteluiă(undeăseătermin ătotăcuăumeriăşiăbazinete),ăuneoriădominândăpeăceleăanterioareăînăceăpriveşte
extinderea;ăÎnăacesteăp r iăareăoăpant ăînclinat ăşiăcuăondul ri.ăDiversitateaăei,ăcaăaltitudineăşiăchiarăcaă
aspect,ăprovine,ăîntreăaltele,ădinăcondi iileănoiăcreateălaăsfârşitulăsarma ianului, când apele marine s-au
restrâns la trei lacuri (Panonic, TransilvanăşiăGetic).ăÎnăfunc ieădeăacesteătreiăniveleădeăbaz ădiferite,ăcaă
şiădeăcondi iileătectoniceăşiăpetrograficeălocale,ăfiecareălatur ămontan ,ăuneoriăşiăfiecareămasiv,ăăputeaăfiă
modelat într-unămodăşiălaăunănivelăspecific.
Caăgenez , marginileătransilvan ăşiăvestic ăauăfostămodelateăpredominantăprinăabraziuneămarin ă
(înă pannonian),ă iară celelalteă prină eroziuneă fluviatil ă şiă areal ă (sheet-flood).ă Pesteă totă îns ,ă complexulă
acestaăaădatăv iămultăl rgiteăînăinteriorulămuntelui,ăuneleăstr pungândăinterfluviile prin înşeu riălargi,
motivăpentruăcareăaămaiăfostădenumit ăşiă,,suprafa aăpasurilorăînalte”(Bran,ăPredeal,ăMerişorăetc.).ă
Trebuieă subliniată c ă înă timpulă finis riiă suprafe eloră deă bordur care a avut loc în pon ian şiă
dacian (cu secven eă ceă potă începeă înă uneleă locuriă deă laă sfârşitulă sarma ianuluiă şiă pân ă înă romanian),ă
Carpa iiă aveauă înc ă ună caracteră deă dealuriă şiă masive (cele cristaline), ce atingeau 500 - 1000 m, în
interiorulăc roraăp trundeauălargiăgolfuriădeăcâmpie,ăglacisuri,ăşiăuneori pedimente, ce le imprima, mai
alesă laă Curbur ,ă caracteră insulară şiă deă discontinuitate.ă L. Badea (1965),ă studiindă borduraă cristalin ă
dintreăBistri aăVâlciiăşiăGilort,ăaăconstatatăprezen aăsuprafe eiăGornovi aălaă750 - 850ăm,ădezvoltat ăpeă
forma iuniă sarma ieneămediiă şiă superioare,ădeducândăvârstaăpost-sarma ian .ăMişc rileătectoniceădeălaă
sfârşitulămiocenuluiă(fazaăattic )ăşiăcondi iileăclimaticeădinăpliocen,ăauăf cutăcaăeroziuneaăfluviatil ăs ă
fieăfoarteăactiv ă(Geografia României III, 1987, p. 269).

Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelare

2.3.1. Carpa iiăMeridionaliăîntreăCuloarulăTimiş-Cerna-BistraăşiăCuloarulăăOltului (în masive


reprezentative):
Pe marginile Meridionalilor, complexul acestor suprafe eăseăaliniaz ălaăccaă800 - 1000 m, urcând
peă culoareă şiă înă depresiunile intramontane la 1200ă mă (Loviştea,ă Titeşti,ă pesteă pasulă Merişor),ă dară
coborândăînăPodişulăMehedin i,ălaă400 - 450ăm.ăCorespunde,ăînămare,ăcuăaşa-zisaăplatform ăGornovi aă
(Emm. de Martonne,ă1905),ăsauăcuăsuprafa aăS lişteaădinăŞureanu-Cindrel (Gr. Posea,1969).
ÎnăsudulăCarpa ilor seăpresupuneăaăfiăfosilizat ădeăpietrişurileădeăCândeştiă(D. Paraschiv, 1965),
dac ănuăşiăsubăforma iunileădacian-levantine.
■ăPentruăgrupulăMun ilorăGodeanu (Gh. Niculescu, 1965 b), cea de-aătreiaăsuprafa ădeănivelareă
constituieăoăprisp ăevident ălaăborduraăsudic ăaămun ilor.ăAceastaăaăfostăantrenat ădeămişc ri,ăîn l ându-
se lentă deă laă estă c treă vestă (Tismana 400 m, poalele Parângului 600 - 700ă m).ă Înă valeaă superioar ă aă
Cernei,ăumeriiăceăaparăpân ălaăîn imeaădeă900ămăşiăceiă careăseăîntâlnescăpeăalocuriăînălungulăRâuluiă
Şes,ăparăs ăreprezinteăvestigiileămaiăpu inăperfecteăaleăcicluluiăGornovi aăînăMun iiăGodeanuăşiăRetezat.ă
P. Urdea (1998)ăarat ăc ,ăînăMun iiăRetezată(Fig. 27) complexulăsculpturalăGornovi aăseădistingeăprină
dou ă nivele:ă nivelulă Şerel,ă situată laă 1050 - 1300ă mă şiă nivelulă Laă Fâna e, 900 - 1200ă m.ă Suprafe eleă
morfologice ale acestui complex sculptural au fost modelate în timpulă aă dou ă epicicluriă deă eroziuneă

42
întrerupteă deă oă lips ă deă echilibruă provocat ă deă mişc rileă rhodaniceă (pon ian-daciană inferior)ă şiă celeă
valahice (romanian-cuaternarăinferior).ăDepoziteleăcorelateăsuntădeăvârst ăpliocen .ă
■ăÎnăMun iiăParâng (Silvia Iancu, 1970) (Fig. 28) se disting trei nivele de eroziune modelate în
pliocenă(subănivelulăinferiorăală,,complexuluiăsculpturalăRâuăŞes”),ăînscriseădeăregul ăînălungulăv iloră
(1000 - 1150 m, 800 - 900 m, 700 - 750 m), care sunt grupate în ,,complexul sculpturalăGornovi a”.ă
Probabil,ă ultimeleă dou ă (celeă maiă joaseă nivele)ă reprezint ă echivalentulă niveluluiă superioră şiă niveluluiă
inferior de umeri de vale (Gr.ăPoseaăşiăcolab., 1974).
■ăLaămargineaăMun ilorăCindrel (Fig. 29), Gr. Posea (1969) distingeăoăprisp ădeă1000 - 1100 m
altitudine,ăcareăp trundeăşiăpeăv iăşiăalc tuieşteă,,platformaăS lişte”,ăpeăcareăoăasimileaz ăGornovi ei.ăElă
arat ă caracterulă deă abraziuneă ală acesteiaă şiă îiă atribuieă vârstaă pon ian .ă Platformaă Gornovi aă maiă esteă
indicat ăşiăpe laturaădeăvestăaăMun ilorăŞureanu,ălaăaceeaşiăaltitudineăundeăI. Conea, M. Kandel (1950)
o denumesc ,,platformaă Luncanilor”. I. Sârcu şiă V.Sficlea (1956)ă consider ă c ă platformaă Gornovi aă
esteăalc tuit ădinădou ănivele:ăLuncaniă(950ăm)ăşiăPrisacaă(1200 m).

2.3.2. Spa iulăcircumscris estuluiăCarpa ilorăMeridionaliăşiăvestuluiăCarpa ilorădeăCurbur :


■ăPentruăMun iiăF g raş, N. Popescu (1972)ădescrieăparteaăsuperioar ăaăăculoaruluiăOltului (Fig.
30), cu caractere de maturitate, care este s pat ă într-ună nivelă general,ă cuă oă planitateă accentuat ,ă ceă
înso eşteăvalea,ăsubăformaăunuiăculoarălat,ădeăpesteă7 - 8 km, laăaltitudiniăceăvariaz ăîntreă1150 - 950 m.
Deă asemenea,ă c treă nordă şiă sud,ă acestă nivelă (Gornovi aă sauă nivelulă carpatică deă bordur ă la Posea) se
deschideă m rginindă laturaă nordic ă aă Mun iloră Cibinuluiă şiă F g raşului,ă precumă şiă aă Mun iloră Cozia-
N ru iu.ă
L. Badea (1987),ă reluândă studiileă peă valeaă Oltului,ă dină vestulă Mun iloră F g raş,ă aă cartată dou ă
nivele echivalente complexului Gornovi a:ănivelul de 900 m (pliocenăinferior)ăşi nivelul de 800 - 850 m
(pliocen superior).
Valeria Velcea (1987)ă distingeă suprafa aă Gornovi aă înă sudulă aliniamentuluiă montană Cozia-
Frun i-Ghi u,ăculmileăprelungiădinăaceştiămun iăfiindăracordabileăcuăunănivelădeămartotiădinăSubcarpa i.ă
Deă asemenea,ă suprafa aă apareă peă culoareleă deă valeă aleă râurilor:ă Topolog,ă Argeş,ă Dâmbovi a,ă Râuşor,ă
Bârsa, ca umeri de vale. În extremitatea nord-estic ăaăMun ilorăF g raş,ăsuprafa aăGornovi aăformeaz ă
umeri racordabiliă cuă ceiă dină aglaă şiă Perşani.ă Înă nordulă masivuluiă apareă caă oă fâşieă îngust ă laă nivelulă
interfluviilor.ă P trundeă peă v i,ă subă form ă deă umeri,ă pân ă laă 1300 - 1350ă m,ă eviden iindă rezisten aă
şisturilorăcristaline.
M. Florea (1998)ă indic ă dou ă trepteă laă parteaă terminal ă aă culmiloră deă peă versantulă nordică
f g r şean:ă treaptaă înalt ,ă situat ă laă parteaă superioar ă aă ultimeloră culmiă principale, la altitudini între
1100 - 1200ămăşiătreaptaăjoas (periferic ),ălaă800 - 1000ăm,ăprezent ămaiăalesăpeăderiva iile culmilor
principale.ă Autorulă subliniaz ă rolulă peă careă l-aă avută plana iaă litoral ă pentruă realuareaă complexuluiă
sculptural inferior situat la periferia cristalinului, la contactul cu sedimentarul neogen.
Rolulă model riiă litoraleă neogeneă aă fostă relevată înă majoritateaă regiuniloră riiă deă G. Munteanu
Murgoci (1908), Cvijic (1911) etc.ă Prezen aă trepteloră litorale ale complexului Gornovi aă (trepteleă
inferioare),ă atâtă înă interiorul,ă câtă şiă înă exteriorulă mun ilor,ă laă altitudiniă variabile,ă indic ă deform rile
tectonice pe care le-a suferit.
■ă Pentruă Culoarulă transcarpatică Ruc r-Bran (Fig. 36), studiileă asupraă suprafe eiă carpaticeă deă
bordur ă(br nean )ăprezint ăconcluziiădiferen iate,ăînăfunc ieădeăautor.
- N. Orghidan (1936), M. Constantinescu (1942), E. Nedelcu şiăŞ.ăDragomirescu (1963) recunosc
ună nivelă general,ă PLIOCEN,ă echivalentă Suprafe eiă GORNOVI A,ă dominată înă zona gâlmelor şiă pe
rama muntoas de un nivel mai înalt, RÂUăŞESă(înăCuloarulăBrană– Ruc ră- Dragoslavele);
- A. Bârsan (1969) distingeătreiăniveleădeăeroziuneăînăcadrulăculoarului,ădinăcareăultimeleădou (cel de
900-1200ă mă şiă celă deă 750 - 850ă m)ă seă reg sescă înă Platformaă Sohodolului,ă iară celă maiă coborât,ă înă
PlatformaăPredelu uluiă(DealurileăTohanilor).

43
- N. Orghidan (1936): Platforma Branului ,ăvariaz ăde la regiune la regiune, între 1300 – 1000ămăşiă
areăoăextensiuneăremarcabil ăîn:
▪ Culoarul Bran – Ruc ră
▪ Masiveleă montaneă dină jurulă Braşovului:ă - platformaă Poianaă Braşov (N. Orghidan, 1929), în
Mun iiăPost varu / PlatformaăPoianaăM rului (N.ăOrghidan,ă1929),ăînăPerşaniiăsudici;
- D.ăPatruliusăşiăMih il (1966):ăstudiaz ădepoziteleăcorelateă(aleănivelelorăCIOCANUăşiăMOIECIU)ă
din Piemontul Sohodol (depozite fluvio – lacustre villafranchian – pleistocen inferioare), care s-au
depus pe o grosime de 700ă mă înă condi iiă deă subsiden ă accentuat ă aă Depresiuniiă Braşovă
(compartimentulăvestic,ăalăBârsei)ălaăsfârşitul pliocenului; În acest sens:
- orizontul mediu, argilos ar putea corespunde fazei de ,, perfectare”ăaănivelului Ciocanu;
-orizontulă superior,ă deă pietrişuri ară indicaă fragmentareaă ulterioar ă aă niveluluiă Ciocanuă şiă
formarea nivelului Moieciu;
- Gh. Niculescu şiăS.ăRoat (1995)ăidentific ăşiăcarteaz ănivelulăsuperiorădinăculoar,ă„Ciocanu”, care
înglobeaz ăceleămaiăvechiăurmeădeănetezireăaăreliefuluiădinăCuloarulăBran-Dragoslaveleăşiăesteăcelămaiă
bine reprezentat de-aălungulăcumpeneiăapelor,ăînăregiuneaăŞirnea-Fundata,ăundeăseăprezint ăsubăform ă
deă platouriă v luriteă şiă culmi aplatizate,ă laă în l imeaă deă 1200 - 1250 m. El are un aspect caracteristic
întreăv ileăŞirneaăşiăDâmbovicioara,ăînărazaăsatuluiăCiocanu,ăundeăv ileăŞendroaiaăşiăCiocanu,ăschi ateă
întreă culmileă netezite,ă prezint ă laă obârşiiă ună evidentă caracteră deă senilitate.ă Laă Fundata, nivelul este
dominată cuă pesteă 100ă mă deă gâlmeleă calcaroaseă ceă flancheaz ă pasulă Giuvala,ă insinuându-se printre
acestea.ăNivelulăsuperiorăp trundeăcaăunăgolfăînălungulăv iiăDâmbovicioarei.ăResturiăbineăp strateădină
acest nivel se mai întâlnesc în partea de nord a culoarului,ălaăvestăşiăsudădeăPeşteraă(1217 - 1141ăm)ăşiă
în bazinul Moieciului (cca 1120ă m),ă schi ândă oă uşoar ă înclinareă spreă axulă depresiunii.ă Înă bazineleă
Dâmbovi aăşiăArgeşel,ănivelulăCiocanuăaăfostăputernicăfragmentat.ăAcestănivel,ăprinălarga sa extindere
înă întregă culoarul,ă unită alt dat ă cuă platformeleă Poianaă M ruluiă şiă Poianaă Braşovă (Orghidan, 1936;
Vâlsan, 1939; Patrulius,ă Mih il ,ă 1966),ă reprezint ă ceaă maiă important ă faz ă deă modelare.ă Înă opiniaă
autorilor Niculescu şi Roat , modelarea a începută laă sfârşitulă Miocenuluiă şiă aă durată pân ă înă
villafranchiană (depoziteleă corelateă suntă celeă plioceneă careă ară trebuiă c utateă înă parteaă sud-estic ă aă
DepresiuniiăF g raş).
Nivelulă Ciocanuă esteă acelaşiă cuă suprafa aă deă eroziuneă deă ±1250ă m,ă deă vârst pliocen inferior,
cartat de M. Ielenicz (1986)ănumaiăînă bazinulăDâmbovi ei,ăpeăcareăîlăidentific ălaănivelulă superiorăală
culmiloră ceă vină dină P puşa,ă Leaotaă şiă înă zonaă Dealulă Sasului-Giuvala, continuat în aval deă Ruc ră caă
nivel de vale, la 1250 - 1200 m, pân ălaăsudădeăDragoslavele,extinzându-seăînăavalădeăaceast ălocalitate,ă
maiă alesă peă stânga,ă aiciă c p tândă desf şurareă şiă caracteră deă suprafa ă deă bordur . De altfel, pentru
bazinulădâmbovi eanăalăculoarului,ăIelenicz includeăînăetapaăpredepresionar ăsculptarea în pliocen atât a
treptei de ±1250ăm,ăcâtăşiăaăceleiădeă±1000 m, ultimul fiind nivelul de la care a început atât sculptarea
celorădou ădepresiuni,ăcâtăşiăt iereaăcheilor.
Laă descifrareaă aspectului,ă genezeiă şiă r spândiriiă suprafe eiă br neneă şi-aă adusă oă important ă
contribu ieăşiăprofesorulăGr. Posea. Acesta,ăînă1998,ăconsider ăc ăspecificulăregiuniiăbr neneăconst ăînă
faptulăc ăsuprafa aădeăbordur ă(Gornovi a)ă aăp trunsăadâncăînă munteănuă atâtăcaăumeri,ăciă maiă alesă caă
suprafa ,ăceeaăceănuăseăîntâmpl ăînăCarpa iiăMeridionali.ăÎnăalădoileaărând,ăeaăs-a interferat puternic cu
nivelulă2ăală suprafe elorămedii, pe care l-a disecat în m guri (pasurileăGiuvalaăşiă Branăsuntăastfelă deă
p trunderi).ăÎnăalătreileaărând,ăs-aăinterferatăşiăcuănivelul superior al umerilor carpatici de vale.ăDup ă
finisareaă suprafe eiă br nene,ă auă avută locă mişc rileă tectoniceă (valahe),ă careă auă declanşată depunereaă
forma iunilorăvillafranchiene.ăAcesteămişc riăau ridicat p r ileămontane,ădeăundeăauăînceputăaăfiăerodateă
pietrişurileă respectiveă (rezultatulă fiindă formareaă niveluluiă superioră ală umeriloră deă vale)ă şiă au coborât
p r ileă undeă eleă seă depuneau,ă înă specială Depresiuneaă Braşovului.ă Por iuniă dină suprafa eleă Poianaă
M rului,ă Poianaă Braşovului,ă platformaă Predealuluiă (Culmeaă C rbunarea),ă aşaă cumă reieseă dină hartaă
geologic ă1:200.000ă suntăpar ială acoperiteăast ziă deăpietrişuri,ă situateăpozi ionalădeasupraăDepresiuniiă
Braşovului,ă adic ăînă munte,ăaspectă ceăneăindic ăoăridicareăpostpiemontan ,ăînă blocăcuăarealulămontană

44
(cauzat ădeămişc rileăneotectoniceădeăajustare).ăDeci,ăînăculoar,ătoateăracord rileănivelelorădeăeroziuneă
seă impună aă fiă f cuteă prină prismaă acesteiă tectonici,ă luândă caă reperă forma iunileă villafranchieneă (dină
PiemontulăSohodol)ăşiăechivalentulălor,ăadic ănivelulăumerilorăcarpatici de vale, ajuns aici în stadiul de
suprafa ă deă eroziune,ă interferat ,ă peă alocuri,ă cuă suprafa aă deă bordur .ă Suprafa aă br nean ă urc ă şiă laă
1300ă mă (peă valeaă Şimonului),ă caă umeri,ă dară înă avale,ă c treă Sohodol,ă coboar ă subă forma iunileă
piemontane, începând cam de la 1000 - 900 m. Concluziileă profesoruluiă Poseaă suntă urm toarele:
Dâmbovicioaraădeveniseăepigenetic ăşiăcurgeaădeălaănordălaăsudăînc ădinătimpulătrepteiă2ăaăsuprafe eloră
mediiă carpatice,ă caă şiă înă timpulă suprafe eiă ziseă deă bordur ă (Gornovi a);ă Deci,ă celă pu ină bazinul
Dâmbovi eiă seă nivelaă c treă Subcarpa i.ă Parteaă br nean ,ă îns ,ă (bazineleă Turcu,ă Moieciuă şiă
Ghimb şelului)ă esteă posibilă aă fiă evoluată c treă arealulă Pasulă Vl deni-Transilvania.ă Aceast ă ultim ă
direc ieăarăindica,ăînămare,ăoăvârst ăpon ian , când bazinul transilvan subsident a fost ocupat de ape (nu
şiăDepresiuneaăBraşov,ăcareănuăîncepuseăaăseăforma),ădeăundeădeducemăc ădepoziteleăcorelateătrebuieă
c utateă înă sud-estulă Depresiuniiă F g raş,ă laă poaleleă vesticeă aleă compartimentuluiă sudică ală Perşaniloră
(Mun iiăPoianaăM rului).
Dinăcercet rileăefectuateăpân ăacumăînăcadrulăculoarului,ăautoriiăimplica iăauădescrisăşiăexplicată
extinderea,ă genezaăşiă vârstaă,,platformeiă Branului”ă(peăcalcare,ă conglomerate,ă gresiiăşiă cristalin)ăşiă auă
sesizat extinderea ei pe mai multe trepte altimetrice,ă caă efectă ală influen eloră tectoniceă şiă structural-
petrografice.
■ă Înă nordulă Leaoteiă şiă estulă Fundatei suprafa aă carpatic ă deă bordur ă p trundeă laă estă deă Podulă
Dâmbovi ei,ă înă bazinul V iiă Cheiaă (Pisculă Stoichii, 1005ă m,ă um rulă deă 1200 m din Zacote etc.).
Coboar ăapoiăpeăstângaăşiădreaptaăDâmbovi ei,ăînăCulmeaăPiatraă(880 - 900ăm)ăşiăînăGroapaăOii,ălaă900
- 950ă mă (dină Subcarpa iiă M ului),ă deasupraă Cheiloră deă laă Cet eni,ă îmbr cândă şiă borduraă sudic ă aă
Leaotei. La nivelulă acesteiă suprafe eă nuă erauă formateă Cheileă Dâmbovi eiă şiă Dâmbovicioarei,ă dară seă
conturaser ăCheileăGhimbavuluiăşiăCrovuluiă(dinăafaraăculoarului).
■ăÎn Masivul Bucegi, niveleleăcorespunz toareăaparălaăpoalele abruptului prahoveanăsubăform de
umeri, la 900-1100ăm,ăşiăauăfostădescriseădeăVâlsan (1939)ăşiăVelcea (1961 i 1965);ăP strateăpeăflişă
cretacic,ăacesteaăpermităreconstituireaăînăavalădeăBuşteniăaăunuiăcursăalăPrahoveiăsimilarăcuăcelăactual.
■ă Laă nordă deă Bucegiă şiă înă bazinulă superior al Prahovei (inclusivă Azuga)ă suprafa aă p streaz ă
specificulăbr nean,ăcuălarg ăextindere.ăÎnărest,ăare,ămaiămult,ăcaracterădeăumeriăsauăculmiăscurte.
■ă Înă Mun iiă Baiului (Gh. Niculescu, 1981; Ielenicz, 1981) (Fig. 19, Fig. 39 şi Fig. 40) sunt
descriseăniveleădeăumeriăceăurm rescăaproapeătotăcursulăAzug iăşiăPrahovei,ăp strateălaă1000 - 1200 m,
peăflişulăcretacicăalăstratelorădeăSinaia,ădeălaăcotulănordicăalăAzug iăşiăpân ălaăcontactulăcuăSubcarpa iiă
(zona Comarnic-Sec ria).
■ă În Mun iiă Post varu (Fig. 38), relieful contemporan pliocenului mediu-superior are cea mai
larg ăextindereălaănivelulă trepteiăMun ilorăPoieniiă Braşovului.ă Cercet rileăluiă Vâlsan (1939), Nordon
(1931), Orghidan (1969) au fost primele ce au indicat un nivel morfologicălargădesf şuratăînăbazinele
Poieniiă(PoianaăMic ,ălaă1000 - 1040ăm)ăşiăSticl rieiă(PoianaăMare,ălaă900 - 960 m). Deasupra acestuia,
MasivulăPost varuăareăcaracterădeămartoriădeăeroziune.ăAceast ătreapt ăcaracterizeaz ătoateăinterfluviileă
principale dinăMun iiăPoianaăBraşovăşiăîmbrac ămaiămulteăforme.
■ăÎnăMun iiăPerşani (sud), Orghidan (1929)ădescrieă,,PlatformaăPoianaăM rului”,ăcuăoănetezimeă
remarcabil ,ămodelat ăpeăcristalinăşiăpeăconglomerate,ăgresiiăşiămarneăcretacice,ădominat ădeă,,cornetul
calcarosă ală M guriiă Codlei”. Aceastaă seă racordeaz ,ă cuă toateă influen eleă tectonice,ă litologiceă şiă
structurale,ăcuăplatformeleădeăeroziuneăaleăBranuluiăşiăPoieniiăBraşovuluiă(altitudiniădeă800 - 1000 m).
De altfel, A.ăCioac (1993)ăcarteaz ăînăMun ii PoianaăM ruluiădou ăsuprafe eădeăeroziune,ădiferiteăcaă
altitudine,ăambeleăechivalenteăcaăvârst ăsuprafa eiăăcarpaticeădeăbordur ăşiăanume:ă
- suprafa aădeăeroziuneădeă900 - 1000 m (sfârşitulăsarma ianuluiă– meo ianăsuperior),
- suprafa aădeăeroziune de ±800 m (pliocen mediu).

45
Fig. 19. ProfileăgeomorfologiceăînăMun iiăBaiului,ăculmeaăBaiulăMare

46
■ă Înă Mun iiă Baraoltă şiă Bodoc,ă suprafa a deă bordur ă urc ă deă laă 800ă laă 1200 - 1300 m. Aceasta
dovedeşteăc ăDepresiuneaăBraşov s-a format ulterior, detaşândăCarpa iiădeăCurbur ădintre cei Orientali
şiăf cândăcaăMun iiăPerşani-Baraolt-Bodoc, dar şiăCl buceteleăBraşovului,ăs ăr mân ămaiăpu inăînal i.

Condi iileădeămodelare
Dezvoltareaă remarcabil ă aă acestuiă reliefă poligenetică înă spa iulă analizat,ă cuă focalizareă peă vestulă
Carpa iloră Curburiiă şiă estulă Carpa iloră Meridionali,ă permiteă conturareaă cadrului paleogeomorfologic
corespunz torăpliocenuluiămediu-pliocenului superior.
Racord rileă peă spa iiă întinseă aleă resturiloră suprafe eloră pliocene,ă esteă maiă simpl ă înă arealeleă
situateă laă distan eă maiă mariă deă axulă în l riloră neotectonice Omu-Neam u- Ciucaş-Penteleu-Goru.
Boltiriăaleăacestorătrepteăpeăaliniamentulăindicatăaăgeneratăşiăcreştereaăpanteiăculmilorăceăleăp streaz ,ăşiă
oă eroziuneă liniar ă accentuat .ă Condi iileă deă modelareă aleă suprafe eiă Predeal-Poianaă Braşov-Poiana
M rului- Bran, au caracterizat etapaă anterioar ă orogenezeiă valahe.ă Caracteristicaă principal ă aă fostă
calmul tectonic relativ, specific mai ales pon ianului,ă uşoră perturbată deă slabeă în l riă înă dacian-
romaniană(efectăalămişc rilorărhodanice).ăClimatic, aceast ăetap ăseăcaracterizeaz ăprinădou ăanotimpuriă
(unulă uscat,ă secetosă şiă altulă umedă şiă ploios)ă deă tipă mediteranean,ă cuă uneleă tendin eă deă r cire,ă spreă
sfârşitulă pliocenului.ă Climatulă aă avută înă pon iană superior-daciană uneleă nuan eă deă continentalism,ă faptă
doveditădeăapari iileănisipoaseădinădepoziteleăcorespunz toareăîntâlniteăînăSubcarpa iă(Hanganu, 1966,
citat ădeăIelenicz, 1972). Vegeta ia era destul de bogat ădup ămeo ian,ăpeălâng ăspeciileămediteraneeneă
moşteniteă dină fazeleă anterioare,ă p trunzândă şiă speciiă noiă deă tipă mezofil.ă Seă presupuneă c ă aceastaă eraă
etajat ălaănivelulăunuiăreliefădeădealuriăînalteăşiămun iăscunzi,ăcuăpanteădeătipulăglacisurilor,ădominate de
martori de eroziune (vechile nivele morfologice).
Procesele de modelare ale reliefului aveau ca nivelădeăbaz ,ăpeădeăoăparteăspa iulăsubcarpatic,ăiară
peădeăaltaăbazinulătransilvan,ăundeăapeleăaveauătendin ăregresiv ăîncepândăcuăpon ianul, fapt ce genera
eroziuneă liniar ă înă amonte.ă Astfelă seă depuneauă conuriă piemontaneă şiă deltaice,ă alc tuiteă dină materialeă
nisipoase.
Re eauaă deă v iă major ă urm reaă înă ansambluă pantaă general ă aă reliefului,ă peă direc iaă NV-SE.
Racordareaăpeăspa iiăextinseăaăumerilor,ănivelelorăşiămartorilorădeăeroziune,ăscoateăînăeviden ăl rgimeaă
mareăaăv ilorătransversaleă(Ielenicz, 1972, 1984). Acestea aveau lunci largi cu materiale fine, meandre,
bra eăp r site,ăpopine,ăînăcareăeroziuneaălateral ăeraăînsemnat ăşiăgeneraăpr buşiriăşiămiciăalunec riălaă
bazaăversan ilorăcareămen ineauăputereaăeroziv ăaăarterelorăhidrografice.ăAlbiileădep şeauăînămedieă2 - 3
kmăl imeăşiăseăl rgeauăprinăplana ieăpeăseamaăglacisurilorăproluvio-coluvialeăalc tuiteădinămaterialăfină
sp lată de peă panteă acoperiteă deă vegeta ieă maiă pu ină consistent .ă Înă acestă complexă morfodinamică seă
înscriauă principaleleă v iă transversaleă dină Carpa iiă Curburiiă (culoareleă Timiş-Prahova, Gârcin-Azuga,
DoftanaăArdelean -Doftana, Târlung-Teleajen etc.).
Între acesteă v iă largi,ă masiveleă montaneă ini ialeă (Post varu,ă Piatraă Mare,ă Bucegi,ă Baiu)ă aveauă
aspectulă unoră martoriă proeminen i,ă relativă împ duri i,ă cuă aspectă deă cupoleă asimetriceă (influen eă
structurale),ă cuă abrupturiă înă treimeaă superioar ă aă versan iloră (datorit ă eroziuniiă şiă influen eloră
litologice).ăContacteleăstructuraleăerauăsubliniateădeăv i.
Dacianulă mijlociuă (fazaă rhodanic ) întrerupe într-oă anumit ă m sur ă nivelareaă reliefului.ă
În l rileăslabe genereaz ădepoziteădeănisipuriăceăaparăînă continuitateaă celorăargiloaseădină Subcarpa i.ă
Intensificareaămişc rilorăduceălaăexondareaăpar ial ăaăSubcarpa ilorăinterniăşiălaădepuneriădeăconuriăcuă
nisipuriăşiă pietrişuriă grosiereălaămargineaămun ilor.ăMişc rileăseăoprescălaăsfârşitulăpliocenuluiăşiă suntă
urmate deătransgresiuneaăromanian .
Situa iaăpaleogeografic ăeraăcuătotulădiferit ăpeălaturaănord-vestic ăşiănordic ăaăPost varuluiăşiăaă
Pietreiă Mari.ă Culmeaă Post varuluiă constituia,ă împreun ă cuă Piatraă Mare,ă oă cump n ă deă apeă întreă
tributarii bazinelor Getică şiă Transilvan.ă Spreă nordă deă aceast ă cump n ,ă ceă aă func ionată pân ă laă
scufundareaă înă romaniană aă Depresiuniiă Braşov,ă reliefulă evoluaă înă func ieă deă nivelulă laculuiă dină
DepresiuneaăTransilvaniei.ăMun iiăPerşani,ăexonda iăînăfazaăstiric ăerauăcircumscrişi unui relief jos, de

47
peneplen ,ă uneiă suprafe eă ceă înclinaă dinspreă estă şiă sud-est,ă c treă vestă şiă nord-vest (Iancu, Pauliuc,
1971, Ielenicz,ă1973).ăÎnăacestăcontext,ăînăcondi iiăclimaticeămediteraneene,ăre eauaădeăv iădeăpeăaceast ă
latur ătransportaăpeăpante relativăreduseănisipuriăşiăpietrişuriăpeăcareăleădepuneaăînăspa iulăactualăalăsud-
estuluiă Depresiuniiă F g raş.ă Acesteă depuneriă detriticeă aveauă aspectă deă conuriă aluvialeă largi,ă ceă seă
suprapuneau sub forma unei câmpii piemontan-litorale, în prelungirea platformeiă Poianaă M ruluiă (I.
Mac, 1972).
Uscatulălarg,ădeăpeăcareăv ileăcuălunciăşiăglacisuriălateraleătransportauăacesteămaterialeăgrosiere,ă
corespunde,ădeăfapt,ăplatformelorăcareăast ziăaparăizolate, la altitudini de 900 - 1100ămă(PoianaăBraşov,ă
Bran,ă Poianaă M rului).ă Peneplenaă eraă dominat ă deă martoriă rotuinji i,ă cuă aspectă deă cupoleă prelungi,ă
teşite,ăceăseăracordauăcuălargileăculoareădeăvaleăprinăglacisuriăuşorăînclinate.
Formareaă Depresiuniiă Braşovă începândă cuă romanianul,ă aă determinată scufundarea unor largi
sectoareădinăaceast ăsuprafa ădeăeroziuneăşiăremanieriăhidrograficeăspectaculoase,ădatorateăşiăsepar riiă
pe care au realizat-oăPerşaniiăceăs-auăîn l atăînăpliocenăsuperior-pleistocen.
Vârsta:ă Corelareaă stratigrafic ă aă platformeloră Poianaă Braşov,ă Poianaă M rului,ă Bran,ă trebuieă
c utat ă laă nivelulă vechiului piemont pliocen superior de la marginea Depresiunii Transilvaniei, nu în
DepresiuneaăBraşov,ăcareănuăîncepuseăaăseăforma.ăRe eauaădeăv iăatras ădeăsubsiden aăpermanent ădină
acestă spa iuă depresionară aă formată oă larg ă suprafa ă deă pedimenta ie,ă ceă poateă fiă reg sit ă şiă ast ziă peă
laturaăvestic ăaăPerşanilor.ăNisipurileăşiăpietrişurileăprovinădinăspa iulămontană(elementeăcalcaroaseăşiă
cristaline).
Pietrişurileă rulate,ă deă dimensiuniă miciă şiă mijlocii,ă deă vârst ă cuaternar-pleistocen inferior
consemnateăpeăhartaăgeologic ă1:200.000ăseăg sescălaăvestădeăvaleaăGl jeriei,ăpân ălaăvaleaăTurcului,ăînă
spa iulă Piemontuluiă Sohodol,ă iară caă petice,ă fosilizeaz ă miciă por iuniă dină suprafe ele Predeal, Poiana
Braşovului,ă Poianaă M rului.ă Acesteă pietrişuriă auă fostă datateă totuşiă diferit,ă înă func ieă deă autori:ă
villafranchian (Patrulius,ăMih il , 1966), pleistocen superior (S ndulescu, 1964), dacian (Jekelius,
1938) – contemporane cu cele din Transilvania sud-estica.ăDup ăopiniaănoastr ,ăacesteaăauăf cutăparteă
dintr-un larg piemont format în pliocen-pleistocen,ăînăfazaăvalah ,ălaăpoaleleămasivelorăînalte,ăpeăfondulă
subsiden eiăaccentuateădinăDepresiuneaăBraşov.ăAcestălucruăarat ăc ,ădup ăformare,ăsuprafa eleăPoianaă
Braşov,ăPoianaăM rului,ăBran,ăauăfostăfosilizateăşiăapoiăexhumateăcaăefectăalăneotectoniciiăcuaternare.ă
Deămen ionatăfaptulăc ăacesteădepoziteăseăcoreleaz ăcuănivelulăsuperiorădeăumeriădeăvaleă(Gr. Posea,
1964).

Fig. 20. Mun iiăPost varu – Suprafa aăPoianaăBraşov, în plan secund, la 900 - 1100 m

48
2.4. NIVELELE UMERILOR CARPATICI

Aspectele actuale care s-auăp stratădeălaăetapaădeămodelareăaăreliefului,ăplasat ăînădaciană(dup ă


mişc rileă rhodanice)ă şiă pân ă înă cuaternarulă inferioră (peă fondulă mişc riloră valahice),ă suntă legateă deă
prezen aăumerilorădeăvaleăînăCarpa iăşiăsuprafe eăpeăinterfluviiăcolinare.
Ridic rileă rhodaniceă înal ă înă specială Carpa ii,ă iară celeă urm toare,ă valahiceă şiă postvalahice,ă
afecteaz ăspa iileălimitrofe,ăinclusivăDobrogea,ădarăcuăputereăsporit ăînăSubcarpa iiădeăCurbur .ăV ileăseă
reorganizeaz ăşiă seăadâncescăsacadată peăacestă cadruănou.ă Înăperioadeleă maiălungiă deălinişteătectonic ,ă
v ileă îşiă stabilizeaz ă profileleă longitudinaleă şiă seă l rgescă destulă deă puternică chiară şiă înă munte,ă iară înă
dealurileă şiă podişurileă perifericeă ajungă s -şiă împreunezeă luncile,ă înl turând,ă uneori,ă totală interfluviile.ă
Reluareaămişc rilorădeăîn l areăaduceăacesteă,,lunci”,ăextremădeălargi,ăînăstadiuădeăumeri sau nivele de
vale, pentruăunit ileăcarpatice,ăiarăînădealuriăeleădevinăsuprafe eăinterfluviale, dar nivelul cel mai nou
(SIVă2)ădevineăşiăaiciăumeriădeăvale.ă
Generalizând (Gr. Posea, 2002),ăacesteăniveleăaparăînănum rădeădou ăşiăseădispunăcamălaă200 -
300 m sub suprafa aăcarpatic ădeăbordur ăşiălaăccaă200 - 400 m deasupra talvegurilor actuale. Între cele
dou ăniveleăr mânăcamă150-200ăm.ăÎnăprofilălongitudinal,ănivelulăcelămaiăînaltădeăvaleădinăCarpa iă(SIVă
1),ă treceă înă suprafa ă interfluvial ă pesteă dealurileă periferice. Trecerea se face lin, ca un profil
longitudinal de râu, sau cel mai adesea printr-oă ruptur ă deă pant ă deă ccaă 100 - 200ă m,ă plasat ă laă
margineaă muntelui.ă Aceastaă demonstreaz ă c ,ă dup ă formareaă nivelului,ă munteleă s-aă în l ată maiă multă
decâtăunit ileădeluroase.
Nivelulă ală doileaă (SIVă 2),ă maiă slabă dezvoltat,ă seă continu ă înă dealuriă prină umeriă foarteă largiă deă
vale,ă caă nişteă cop iă suspendateă pesteă talvegurileă actuale;ă uneoriă îns ,ă elă treceă şiă peă interfluviiă caă înă
PodişulăSecaşelor.
Localăşiăzonal,ăpotăap reaăchiară3 - 4ăasemeneaănivele,ăcaăînăCarpa iiăşiăSubcarpa iiădeăCurbur ,ă
iar unora dintre aceste nivele montane le pot corespunde în exterior piemonturi.

Ocuren aăpeămasive,ăaspectul,ăvârstaăşiăcondi iileădeămodelare

a. ÎnăCarpa iiăMeridionali apar,ăînămare,ătreiăsitua ii:


- peăversantulătransilv nean seăremarc ădou ăşiruriădeăumeriădeăvaleă(800 - 750ămăşiă600 - 550 m),
trecândăînădealurileădeăpeăramaădepresiunilorăF g raş-Sibiuăşiăurcândămaiămultăînămunteăpeăv ileăŞinca,ă
Sadu,ăS lişteăetc.;
- în defileul Oltului, nivelele sunt aproape similare (800 - 650ămă şiă600 - 550 m), cartate de N.
Popescu înă 1972ă şiă datateă caă vârst ă laă limitaă dintreă pliocenă şiă cuaternar;ă Aceleaşiă niveleă auă fostă
identificateăşiădeăL. Badea (1987): nivelul de 700 - 650ămăşiănivelulădeă600 - 570 m, datate postpliocen.
- pe versantul sudic, un nivel este bine dezvoltat în munte (750 - 680 m, pe Jiu), dar uneori se
observ ăşiăuneleăurmeălaă650 - 600ămăşiă550 - 500 m:
Pesteă Subcarpa iiă Geticiă treceă ună nivel,ă iară culmileă superioareă aleă musceleloră suntă retezateă deă
nivelulădeăumeriăsuperiorăceăcoboar ădinăF g raş.
În vestulăCarpa ilorăCurburii auăfostădepistateădou ănivele,ădintreăcareăcelăsuperiorănuătreceăşiă
în Subcarpa iăşiăîmbrac ăaspectădeăsuprafa ădeăbordur (de exemplu în partea nord-estic ăaăCuloaruluiă
Ruc r-Bran,ăîntreăv ileăMoieciulăşiăPârâulăMare).

b. Nivelele umerilor de vale în Culoarul transcarpatic Bran-Ruc r-Dragoslavele (Fig. 36):


Înăceleăceăurmeaz ăvomă trataădiscu iaăacestorăniveleă(SIV), focalizându-ne pe arealul geografic
ciscumscris culoarului sus-amintit.
■ă Înă bazinulă Dâmbovi ei (aferentă culoarului)ă celeă dou ă niveleă cartateă deă Gr. Posea urc ă
îndeosebiăpeăv ileăRâuşorăşiăDâmbovicioara,ăcoborândăpeălaăDragoslaveleăînăPiemontulăGetic,ăunde,

49
corelat,ăseădepuneauăpietrişuriă(PietrişurileădeăCândeşti).ăLaăieşireaădinămunteănivelul superior are 830
măînăCulmeaăPiatraădeăsubăMateiaşuăşiă730 - 860ămăpeăumeriiăceăcoboar ădin Leaota. Este echivalent, la
nordă deă Câmpulung,ă cuă Plaiurileă N m ieştiului,ă identificată şiă deă V.ă Mih ilescuă (1963)ă caă suprafa aă
Râulă Târgului,ă bineă dezvoltat ă laă poaleleă Mun iloră Iezeră şiă careă domin ă dinspreă nordă Depresiuneaă
subcarpatic ăaăCâmpulungului,ădesf şurându-seăcelăpu inăîntreăv ileăArgeşelăşiăRâulăTârgului,ădispus ă
înă dou ă trepte:ă primaă laă 960 - 900 m, echivalent N.S.U.V., iar a doua la 900 - 820 m, echivalent
N.I.U.V.
ÎnăbazineleăsuperioareăaleăDâmbovicioareiăşiăRâuşoruluiănivelulăsuperiorădeăumeriădeăvaleăurc ălaă
1100 - 1200ăm.ăSeămaterializeaz ăcaăumeriăînăCheileăDâmbovi ei,ălaă1000ămăşiăînămartorulădeă860ăm,ălaă
confluen aărâurilorăCheia-Dâmbovi a.ăAcestănivelăaăfostăcartatăşiădeăGh. Niculescu şiăS.ăRoat (1995),
pe care l-au numit nivelulăinferioră(dinăculoar),ăBranişte.ăAceştiaăîlăidentific ănumaiăînăparteaăsudic ăaă
culoaruluiă şiă apareă fragmentară înă depresiunileă Poduă Dâmbovi eiă (Dealulă Stoichii,ă laă 850 - 900 m),
Ruc ră (Dealulă Branişteă şiă pinteniiă marginali,ă laă 750 - 850 m) – resturiă dină nivelulă ini ial.ă Laă sud,ă înă
lungulă Dâmbovi ei,ă apareă subă form ă deă umeriă laă altitudiniă deă 810 - 850 m. Umerii de sub Muntele
Mateiaşăsuntăfolosi iădeăşoseauaăCâmpulungă– Braşov.
În concluzie, nivelul superior de umeri de vale din bazinul dâmbovi eană aferentă culoaruluiă
corespunde celui semnalat de Ielenicz (1986), la ±820ăm,ădeăvârst ăpliocenăsuperior-cuaternar inferior;
- celui numit de V.ăMih ilescuă(1963)ăsuprafa aăRâuăTârgului;
- celui identificat de Gh. Niculescu şiăS.ăRoat (1995) ca nivelulăBranişte,ădeăvârst ăpleistocenămediu;
- celui descris de Gr. Posea (1998),ă deă vârst ă villafranchian ,ă aă c ruiă depoziteă corelateă seă g sescă înă
PiemontulăCândeşti.
■ În bazinul râului Turcu (aferentă culoarului),ă unde,ă cuă prec dere,ă nivelul superior de umeri
îmbrac ăaspectădeăsuprafa generalizat ăpeăinterfluviileădeăordinulăII,ădarăareăşiă caracter de piemont
acumulativ (PiemontulăSohodolului).ăForma iunileăpiemontaneăurc ădeălaăccaă700ămă(laăestădeăTohanuă
Nou) la 1000 m, pe interfluviul cu aspectădeăconădintreăv ileăPoartaă(afluentăalăTurcului)ăşiăP nicelulă
(dinăbazinulăGhimb şelului).ăNivelulădeăeroziuneăcorespunz torăpiemontului,ăcuăprec dereăcelăsuperior,
seăridic ăspreăsudălaă1100 - 1140 m pe interfluvii şiăapoiăcaăumeri de vale, la altitudiniăşiămaiămari,ăc treă
BucegiăşiăLeaotaă(subăCulmeaăDudele-Sf. Ilie).
Oădezvoltareălarg ,ădeătipăsuprafa ,ăapareăşiăla est de valea Moeciu, unde nivelul superior urc ă
de la 900 - 950 m la aproape 1200 m (MunteleăSec tura,ă1193 m, pe conglomerate).ăÎnăacesteăp r iădeă
laăestădeăMoeciuăexist ăoăinterferen ăcuăsuprafa aădeăbordur .
C treăvestădeăMoeciu,ăînăarealulăsatelorăM gura,ăPeşteraăşiăŞirnea,ăinterfluviileăprincipaleăsituateă
pân ă laă 900ă m,ă spreă râulă Moeciu,ă seă încadreaz ă într-o suprafa ă unitar a acestui nivel (tot pe
conglomerate,ădinăcareăr sarăuneoriăklippeădeăcalcarăjurasic).ăAiciăseăobserv ăbineăşiănivelul inferior de
umeri,ăpeăinterfluviileăsecundareăprimelor,ăcareăsuntăşiăfoarteăscurte.
Dac ănivelul superior are, spre Bran, cam 200 m altitudine relativ ,ăsc zândăînăamonteă
la/sau sub 160 m, cel inferior, mult mai slab dezvoltat are cca 100 - 120ă mă laă Brană şiă scadeă spreă
amonte. Nivelul superior al umerilor de vale descris de Posea înă culoară seă sincronizeaz ,ă peă alocuri,
altimetric, cu nivelul mediu (din culoar) numit de Gh. Niculescu şi S.ă Roat ă (1995) Moeciu, care
prezint ă laă nordă deă Pasulă Giuvalaă ,,oă extensiuneă remarcabil ă şiă unitar ,ă nivelândă toateă interfluviileă şiă
constituindăunăplanăgeneralăceăcoboar ălinăspre NE, peăoădistan ădeă15ăkm,ădeălaă1070 - 1050 m, la 950
mă înă Poartaă Branuluiă şiă laă 750ă mă înă apropiereaă Tohanilor.ă Elă seă prezint ă pretutindeniă subă form ă deă
culmi rotunjite sau aplatizate, lungi de 2 - 3ăkm.ăDac ăamonteădeăBranănivelulăreteaz ăconglomeratele
cretacice,ă înă Dealurileă Sohodoluluiă seă dezvolt ă peă depoziteă fluvio-lacustre villafranchian-pleistocen
inferioare,ă dominândă cuă pu ină „Şesul” Bârsei. Nivelul Moeciu este datat villafranchian-pleistocen
inferior,ăiarădepoziteleăluiăcorelateăseăafl ăînăprelungirea sa, efilându-se peste el. La Gr. Posea, vârsta
niveluluiăsuperiorădeăvaleăesteăvillafranchian .ăForma iunileăpiemontaneăseădepuneauăspreăDepresiuneaă
Braşov,ăpeăoăgrosimeămaiămareădeă700ăm,ăînăcondi iiădeăsubsiden ăaccentuat ă(Patrulius și Mih il ,
1966),ăpatulălorăfiindăast zi la circa 0ăm.ăArealulăSohodolăaăfostăulteriorăîn l at,ăîmpreun ăcuăculoarulăşi

50
arealeleămontane,ăiarăDepresiuneaăBraşovăaădevenităsubsident .ăAşadar,ănivelulăMoeciuăareăcaracterădeă
suprafa ădeăbordur ,ăfosilizat ăpar ialădeăpietrişurile corelative din Piemontul Sohodol.
Nivelul inferior aă fostă sesizată şiă deă N. Orghidan (1935) la 750 - 800 m, în
,,muscelele”ă Sohodoluluiă şiă Tohanului.ă A. Bârsan (1969) a cartat nivelul de 750 - 850 m în
,,platformele”ă Sohodolă şiă Predelu ,ă fiindă echivalentă cuă celă precizată deă Orghidană şiă Posea,ă înă 1998ă
(N.I.U.V.).ă Vârstaă acesteiă trepteă morfologiceă inferioareă esteă apreciat ă caă fiindă pleistocen mediu-
superior (mindel-riss),ă probabilă înainteaă glacia iunii,ă iară depoziteleă corelateă suntă reprezentate de
pânzeleădeăpietrişuriăşiănisipuriădinăgolfulăRâşnov-Z rneştiă(Iancu, 1956 i 1964; Ielenicz, 1972).
Odat ă cuă acesteă niveleă aă începută adâncireaă epigenetic ă aă principaleloră chei,ă separareaă clar ă aă
celorădou ăp r iăaleăculoaruluiă(Ruc r-Dâmbovicioara)ăşiăparteaăbr nean .

2.4.1.ăNivelulăumerilorăsuperiori.ăCondi iileădeămodelare.

Spa iileăgeograficeăădeămaiăjosăvizeaz ăarealeleămontaneădinăvecin tateaăCuloaruluiătranscarpatică


Bran-Ruc r-Dragoslavele cu evolu ieăcomun ,ăasem n toare.
■ăÎnăCarpa iiăCurburii (Fig. 19, Fig. 38, Fig. 39 şiăFig. 40) nivelulăumerilorăsuperioriăceăapar ineă
primeiă trepteă aă niveleloră carpaticeă deă vale,ă modelat ă laă limitaă pliocen-cuaternar ă aă fostă cartată deă
Ielenicz (1972, 1981, 1982 i 1984)ăatâtăînălungulăv ilorăprincipaleă(Prahova,ăTimiş,ăDoftana,ăTârlung,ă
Teleajen,ă Buz u,ă Bâscaă Mare,ă Bâscaă Mic ă etc.),ă câtă şiă înă jurulă depresiuniloră intramontaneă (Braşov,ă
Întorsuraă Buz ului,ă Comand u).ă Deform rileă tectoniceă recenteă şiă eroziuneaă (toren i,ă alunec ri)ă auă
generată diferen ieriă altimetriceă pe un ecart cuprins între 700 - 1100ă m.ă Deă aiciă rezult ă şiă dificultateaă
reconstituirilor.ă Cuă toateă acestea,ă aceast ă treapt ă confirm ă anteceden aă unoră v iă şiă capt rileă ceă auă
remaniatăre eauaădeădrenajădup ăvillafranchian.
■ăPentruăMun iiăPost varu (B. A. Mihai, 2005) (Fig. 38), treapta corespunde unor interfluvii cu
pant ă deă glacis,ă ceă înclin ă SV-NE,ă dinspreă suprafa aă Poianaă Braşovă c treă depresiune.ă Ceaă maiă mareă
extindere corespunde culmiiăStej rişulăMare,ăpeăinterfluviulădintreăValeaăŞcheilorăşiăValeaăC ld riiă(2,5ă
km lungime, 740 - 850ămăaltitudine).ăApareăşiăpeăMunteleăTâmpaă(900 - 940ăm),ăpeăcalcareăcuăinfluen eă
litologiceăşiăstructurale,ăş.a.
■ă Înă Masivul Piatra Mare (B. A. Mihai, 2005), nivelul apare sub forma umerilor prelungi, cu
pant ă deă glacis,ă peă laturaă nordic ă aă masivului,ă avândă oă extindereă limitat ă caă urmareă aă uneiă puterniceă
eroziuniătoren iale.ăTreaptaăpareămaiăevident ălaă800 - 900 m, pe roci variate (calcare, conglomerate,
fliş),ăfiindăredus ,ăpeăalocuri,ălaărupturiădeăpant ăşiămartoriădeăeroziuneă(DealulăPlopiş,ă890ăm).
Condi iileădeămodelare
Cartareaăînăterenăaăacestorătrepteămorfologiceăesteădificil .ăProceseleăactualeăşiămaiăalesăeroziuneaă
liniar ă şiă peă alocuriă solifluxiunileă şiă alunec rileă superficiale,ă auă distrusă continuitateaă umerilor,ă faptă
vizibilă maiă alesă peă flişulă cretacic.ă Grohotişurileă periglaciareă auă acoperită niveleleă laă poaleleă esticeă aleă
Pietrei Mari, întrucât pe versantul opus al Gârcinului,ă acesteaă apar,ă situa ieă sesizat ă şiă laă poaleleă
Bucegilor de Valeria Velcea (1961).ă Mişc rileă tectoniceă auă avută efecteă diferiteă chiară dac ă suprafa aă
regiuniiăesteălimitat .ăÎnăacestăfel,ăniveleleăsuntămaiăclarădetaşateădeăplatformeleădeăeroziuneă Predeal-
Poianaă Braşov-Bran,ă laă limitaă cuă Depresiuneaă Braşov,ă prină rupturiă deă pant ă deă 100 - 150ă mă şiă auăcaă
efectăalătectonicii,ăcomplexeădeăhorsturiăşiăgrabene,ăaltitudiniădiferite.
Condi iileădeămodelareăaleăacesteiătrepteăsuntărelativăvariate.ăAceastaăseădatoreaz ,ăpeădeăoăparte,ă
proceseloră legateă deă albiileă râurilor,ă câtă şiă retrageriiă versan iloră prină plana ieă şiă chiară prină abraziuneă
lacustr ă(laălimitaădepresiunilor).ăMobilitateaătectonic ăaăimpulsionatăcreştereaăcompeten eiărâurilorăşiă
pâraielor,ă careă depuneauă laă poaleleă munteluiă elementeă grosiereă (nisip,ă pietriş,ă înă amestecă cuă mâl).ă
Acesteaă seă desc rcauă laă margineaă laculuiă dină Depresiuneaă Braşov,ă subă form ă deă pânzeă suprapuseă peă
şelfurileăuşorăînclinate.
Eroziuneaălateral ăseăintensificaădatorit ămaterialelorăgrosiereăşiăpanteiăalbiilor,ăiarăpeăfondulăuneiă
vegeta iiăpu inăconsistenteă(probabilădeăsilvostep ăsauăp dureădeăstejariătermofili),ăproceseleădeăversantă

51
Fig. 21. Mun iiăPiatraăMareă– harta treptelor de relief

52
Fig. 22. Munții Piatra Mare (altitudineămaxim ,ăVf.ăPiatraăMare,ă1843,5ăm) – treptele de nivelare

Fig. 23. Masivul Piatra Mare – Poianaă uriiădeăPiatr ,ă±ă1630ăm,ănivelăalăsuprafețelor medii carpatice

Fig. 24. Munții Piatra Mare – cabana Bunloc, ± 1030 m, nivel alăsuprafețelor deăbordur ăcarpatic

53
erauăactive.ăSp lareaăînăsuprafa ,ăşiroirea,ăravenareaăşiămaiăpu inăalunec rile,ăauăcreatăglacisuriădeăvaleă
prelungiă ceă seă potă reconstituiă ast ziă laă parteaă superioar ă aă v ilor.ă Seă presupuneă c ă existaă oă etajareă
biopedoclimatic ă maiă clar ă înă masiveleă înalte,ă iară versan iiă aveauă profilă complexă (cuă abrupturiă deă
eroziuneă laă parteaă superioar ă şiă glacisă laă bazaă lor).ă Retragereaă acestoraă aă intersectat,ă peă alocuri,ă
suprafa aăsuperioar ădeăeroziuneă(Cl buceteleăPredealului,ăsuprafa aăbr nean ).ă
LaăcontactulăcuăDepresiuneaăBraşov,ăînăcondi iiădeă rmălacustru,ăcuătopoclimatăspecific,ăpanteleă
erau reduse sub 3 - 5°,ăiarăproceseleădeăşiroire,ăalterare,ă abraziuneăşiă abla ieăauămodelată permanentă oă
prisp ă continu ă deă glacis. Acest nivel a fost descris de Orghidan (1932)ă şiă distrusă ulterioră deă
fragmentareaătectonic .ăProceseăsimilareăauăavutălocăşiăînăjurulălaculuiăizolatădeălaăTimişulădeăSus,ăceă
colectaăpâraieădinăPost varuăşiăPiatraăMare.ă
Vârsta:
Corelareaăstratigrafic ăaăacesteiătrepteădeăreliefă(pentruămun iiădinăvestulăCarpa ilorăCurburii)ăesteă
legat ădeăacumul rileăgrosiereădeăădimensiuniăcrescândeădinăDepresiuneaăBraşovăşiădinăSubcarpa i.ăÎnă
astian (echivalentul villafranchianului)-pleistocen inferior ,ăprimeleămişc riădeăîn l areăceăauăfostămaiă
ampleă înă centrulă Carpa iloră Curburii,ă auă dusă laă acumul riă piemontaneă deă nisipuri,ă pietrişuriă şiă chiară
bolov nişuri,ăînăalternan ăcuămâluriăşiădepoziteăargilo-nisipoase. Acestea s-au acumulat sub forma unui
largă piemontă laă poaleleă Bucegiloră şiă Post varului,ă ceă seă poateă reconstituiă ast ziă maiă uşoră întreă v ileă
TurcuăşiăRâulăMareă(PiemontulăSohodol),ăşiăchiarăprinăresturileădeăpietrişuriădeălaăPoianaăBraşovăşiădeă
la nord-vestă deă Predeală (C rbunarea-Trei Brazi-Fitifoiu). Ele sunt corelabile cu nivelul superior al
umerilorădeăvaleăşiăcorespund,ăcaăvechime,ădepozitelorăfluvio-lacustreădinăDepresiuneaăTimişulădeăSusă
(predominant argilo-nisipoase,ătransportateădinăariaăgresiilorăşiăconglomeratelorăcretacice).ă
Etapaă model riiă acestoră niveleă esteă primaă careă îşiă g seşteă depoziteă corelateă înă Depresiuneaă
Braşov.ăStratigrafiaădeădetaliuăaăpleistocenuluiădinăaceast ăarieădepresionar ăarat ăc ămişc rileătectoniceă
dină fazaă valah ă auă avută maiă multeă etapeă deă intensificareă şiă relaxare,ă faptă dovedită deă alternan aă
pietrişuriloră grosiereă cuă depoziteă argilo-nisipoaseă maiă fine.ă Înă plus,ă seă constat ă oă r cireă aă climeiă careă
devineă umed ă înă pleistocenulă mediu, anticipândă prină reapari iaă deă faciesuriă grosiere,ă începutulă
glacia iunii.

2.4.2.ăNivelulăglacisuluiădeăeroziuneămarginalăşiăalăumerilorădeăvaleăinferiori.ăCondi iileădeă
modelare.

Spa iileăgeograficeăădeămaiăjosăvizeaz ăarealeleămontaneădinăvecin tateaăCuloaruluiătranscarpatică


Bran-Ruc r-Dragoslavele cu evolu ieăcomun ,ăasem n toare.
Treaptaă deă reliefă ceaă maiă joas ă şiă ceaă maiă recent ă dină categoriaă suprafe eloră şiă niveleloră deă
eroziuneă esteă relativă pu ină extins .ă Mişc rileă tectoniceă dină fazaă valah ă auă sc zută înă intensitateă înă
pleistocenul mediu, faptăceăaăcreatănoiăcondi iiădeădezvoltareăaăeroziuniiălateraleăînăalbii.ăAcestăepisodă
deărelaxareătectonic ăs-aămen inutăunătimpărelativăscurt,ăprobabilăcca. 400ădeăani,ăpân ălaăfazaăpasaden ,ă
cândăauălocăultimeleăîn l riă(careăauăcondusălaăformareaăteraselor).
Desf şurareăşiăfizionomie:
Prezen aă restrâns ă aă acestoră niveleă deă eroziune,ă multă maiă limitat ă chiară decâtă ală unoră trepteă
morfologiceă maiă vechi,ă seă explic ă peă bazaă fragment riiă puterniceă aă vechiloră glacisuri,ă caă efectă ală
eroziunii peă vertical ă şiă aă proceseloră periglaciareă dină pleistocenulă superior.ă Deă asemenea,ă duritateaă
rocilor s-aă impus,ă astfelă încâtă modelareaă aă afectată suprafe eă maiă mariă peă rociă moiă (fliş,ă gresii,ă
conglomerate,ămarne),ăcareăîns ăauăfostăuşorăerodate.ăPeărociădure (calcare) nivelul este mai restrâns.
Ajust rileăneotectoniceăauăcontinuatăşiăînăpleistocen.ăOăserieădeăfaliiăsituate,ămaiăales,ălaăperiferiaă
munteluiă auă fostă activeă (deă exempluă faliaă Branului,ă situat ă laă nordă şiă nord-estă deă M guraă Mic ă aă
Branului,ă1374ămă).ăScufund rileăauăalternatăcuăîn l rileăpeăramaăDepresiuniiăBraşov,ăiarăfragmentareaă
acesteiătrepteăesteămaiăevident ăînăzonaăBraşovului.

54
Dezvoltareaă spa ial ă aă trepteiă înă spa iulă montană circumscrisă vestului Carpa iloră Cuburiiă (B. A.
Mihai,ă2005)ăprezint ămaiămulteăaspecteădintreăcareăremarc m:ă
- umeri de vale deă form ă prelung ă (peă Valeaă Timişului,ă întreă confluen eleă cuă v ileă Lipiaşă şiă
Şipoaie),ăceăpotă atingeăaltitudiniădeă750 - 800ămă şiă lungimiă deămaximă0,5 - 0,75ăkm;ăAceştiaă
prezint ,ă peă alocuri,ă influen eă structuraleă (maiă evidenteă înă Piatraă Mare)ă şiă litologice,ă fiindă
dezvolta iăpreponderentăpeăconglomerateăşiăgresii.
- nivele de glacisuri de eroziune,ă laă borduraă montan ă spreă Depresiuneaă Braşov;ă Acesteaă
corespund unui fost glacis de eroziuneă modelată peă rociă variateă peă toat ă margineaă depresiunii;ă
Duritateaărocilorăaăimpusăoădezvoltareădiferen iat ăîntreămasiveleăPost varuăşiăPiatraăMare:ăpeă
rociă dureă (calcare),ă treaptaă apareă maiă limitat,ă subă form ă deă martoriă deă eroziuneă izola iă sauă
incipien i,ălaă650 - 750 m (Dealul Doroba - 706 m, Dealul Golii - 780ăm,ăDealulăAscu it - 764
m,ăDealulăînăPiatr - 783ăm,ăDealulăCet iiăRâşnov - 770ăm,ăş.a.);ăpeărociămoiă(gresii,ămarne,ă
conglomerate) s-aăp stratăsubăform ădeăglacisuriăprelungi,ăcuăpanteămiciă(sub 4 - 5°), respectiv
martoriă incipien i,ă prelungi,ă aşaă cumă apareă înă nordulă Pietreiă Mari,ă laă 670 - 800ă mă (întreă v ileă
BaciuăşiăGârcin).
Formareaă Depresiuniiă Braşovă aă continuată prină subsiden eă înă totă cuaternarul,ă fenomenă ceă
caracterizeaz ă şiă evolu iaă actual ă aă câmpieiă intramontane.ă În l rileă auă alternată cuă subsiden eă înă totă
spa iulă deă contactă dintreă masiveleă montaneă şiă depresiune,ă faptă dovedită deă pânzeleă deă pietrişuriă şiă
nisipuriă dină golfulă Râşnov-Z rneştiă şiă ariaă Braşov-S celeă (Iancu, 1956 i 1964; Ielenicz, 1972). În
aceast ăsitua ie,ănivelulădeă650 - 800ăm,ăformatălaămargineaădepresiunii,ăesteăputernicăfragmentatădeăv iă
adânciteă peă liniiă deă falieă (Valeaă C ld rii,ă Valeaă Scheilor,ă Valeaă R c d ului,ă Valeaă Joaderului,ă Valeaă
Baciului, etc.). Intersectateă perpendiculară deă faliiă şiă decroş riă cuă diferiteă direc ii,ă acesteă disloc riă auă
avută caă efectă apari iaă de-aă lungulă marginiiă munteluiă aă unoră miciă golfuriă înă form ă deă pâlnie,ă ceă auă
devenitănoiăniveleădeăbaz ălocale.
În acest fel, nivelul apare izolatădeăramaămontan ăsubăformaămartorilor de scufundare, în care se
recunoaşteăaceeaşiăgeologieăcuăceaăaărameiămontaneăînvecinate.ăEsteăcazulămartorilor:ăPiscul Bure iloră
(643 m) – pe calcare; DealulăCet uiaă(740ăm)ăşiăDealulăŞprenghi (600 m) – pe calcareăşiăconglomerate;
DealulăMelcilorăşiăDealulăMoriiă(680ăm)ă– pe calcare, conglomerateăşiăgresii; Movilele Cernatului (620
- 640ăm),ălaănordădeăS cele,ăpeăflişăşiăgresii.ăToateăacesteaăseăafl ălaădistan ăvariabil ădeămunteăşiăînă
stadii mai mult sau mai pu inăavansateădeăplana ie,ăcaăurmareăaăretrageriiăversan ilor.ăAspectulăesteădeă
cupol ă rotund ă şiă chiară deă cornetă calcaros,ă înconjurată deă treneă coluvialeă şiă grohotişuriă vechi,ă
periglaciare.ăPeăalocuri,ădetaşareaădeămunteănuăesteătotal ,ăîncâtăgrabeneleăcorespundăcuăşeiămodelateăpeă
forma iuniăsimilareăsauămaiăpu inădureă(DealulăMelcilor-Dealul Morii-Tâmpa,ăDealulăCet uia-Dealul
Warthe-Stej rişulăMare,ăPisculăBure ilor-Piscule ul).
Condi iileădeăformare ale acestei trepte corespund unui fond tectonic caracterizat printr-un calm
relativ. Clima deveniseădejaătemperat ,ăcuămodific riărelativăfrecventeădeănuan .ăEpisoadeleăumedeăşiă
chiar reci devin tot mai lungi în pleistocenul mediu–superior, când în masivele montane înalte
func ionauă dejaă ghe ari.ă Eleă alterneaz ă cuă perioadeă blânde,ă r coroaseă şiă chiară calde.ă Vegeta ia era de
p duriădeăfoioaseăcentral-europeneă(mesteac n,ăfag)ăînăamestecăcuăesen eădeăconifereă(pin,ămolid).
Versan iiă erauă caracteriza iă prină panteă relativă mari,ă dup ă fazaă valah , cândă v ileă s-au adâncit
considerabil.ăSp lareaăînăsuprafa ăşiăşiroireaăsuntăomniprezente,ăiarătoren iiăcuăniveleleădeăbaz ăjoaseăşiă
apropiateăîşiădezvolt ăbazineămari,ăapropiateădeăceleăactuale.ăEnergiaăreliefuluiăcreşteăcuăzeciădeămetri.ă
Laănivelulăv ilor,ăpeăfondulărelativăliniştităalătectonicii,ăseădepunănisipuriăşiăpietrişuriărelativăfine,ăaduseă
deă toren i,ă careă voră contribuiă laă intensificareaă eroziuniiă laterale.ă Albiileă suntă largi,ă atingândă 0,5ă - 1,5
km,ă auă meandreă şiă frecventeă despletiri.ă Lateral,ă contactulă cuă versan iiă seă faceă prină treneă prelungiă deă
glacis proluvio-coluvial,ăafectateăpeăalocuriădeăeroziuneaălateral ădinăarealeleăcuămalăînalt.ă
Peămargine,ăspreăDepresiuneaăBraşov,ălaculăpliocenăcuaternarăseădep rtaseăspreănordăşiănord-vest.
Marileăarealeăsubsidenteăstructurauădejaăre eauaădeădrenaj.ăTimişul,ăT rlungul,ăPârâulăTurculuiăşiăalteă
râuri,ă depuneauă mariă pânzeă deă aluviuniă (pietrişuriă şiă nisipuri),ă peă careă cursurileă deă ap ă aveauă traseeă

55
pendulatorii,ăînăfunc ieădeădeplasareaănivelului deăbaz ăsubsident.ăEleăvorăstaălaăbazaăviitoarelorăcâmpiiă
piemontane.
Evolu iaăversan ilorăaăfostăcondi ionat ădeăinfluen eălitologice,ăstructuraleăşiătectonice.ăContinu ă
accentuareaăprinăeroziuneăaăaliniamentelorădeăcontact.ăFaliileăşiăforma iunile dure impun abrupturi de
câtevaă suteă deă metriă şiă contacteă tranşanteă cuă spa iulă depresionar.ă Peă rocileă moi,ă toren iiă seă adâncescă
rapid,ă îşiă l rgescă bazinele,ă iară interfluviileă cap t ă panteă deă glacisă deă eroziune.ă Izvoareleă deă laă bazaă
conglomeratelorăşiăcalcarelorăîntre in,ăîmpreun ăcuăăprecipita iile,ăoăre eaădeăpâraieăaproapeăpermanent ,ă
cuă ună mareă poten ială erozivă (dovedită deă bolov nişurileă dină pânzeleă piemontaneă şiă glacisurileă
proluviale).ă Peă calcare,ă v ileă seă adânceauă lent,ă probabilă şiă datorit ă intensific riiă drenajuluiă subteran,ă
prinătuburiădeăpresiuneăşiăgaleriiă(zonaăRâşnov-Cristian,ăbazineleăŞipoaie,ăTaminaăetc.).ăAiciăniveleleăauă
caracter mai mult de trepte litologice.
Începutulăglacia iuniiăînămasiveleăînalteădinăparteaăvestic ăaăCarpa ilor Curburii (Geomorfologia
României, Posea Gr., 2002, p. 64) a avut ca efect extinderea domeniului periglaciar, prin modificarea
radical ăaăcondi iilorăbiopedoclimatice.ăDezagreg rileăputerniceăafecteaz ăspa iiăîntinse,ăastfelăîncâtălaă
baza tuturor abrupturiloră apară mariă treneă deă grohotiş.ă Solifluxiunileă şiă alunec rileă profundeă suntă
între inuteădeăexisten aăunuiăpatăînghe atăşiăumedăînăperioadeleădeădezghe ,ăprecumăşiădeăizvoareăceăseă
alimentauădinămaseleădeăgrohotiş,ăînăcareăseăaflau, probabil, şiăghe ari de pietre (Mun iiăBucegi). Astfel,
râurileă îşiă voră m riă competen a,ă voră erodaă malurile,ă iară peă fondulă noiloră în l riă dină pleistocenulă
superioră(fazaăpassaden ),ăîşiăadâncescătalvegurile.ăMulteădintreăacesteaăcap t ,ăpeăalocuri,ăaspectulădeă
cheiă(Timişul laăTrec toareaăTimişului,ăŞipoaie,ăTamina,ăPrahovaăînăavalădeăPredeal,ăRâşnoava,ăAzugaă
etc.).
Evolu iaă periglaciar ă aă versan iloră aă dusă laă retragereaă loră prină pr buşiri,ă avalanşe,ă alunec riă şiă
solifluxiuni,ă şiă laă formareaă deă treneă deă grohotiş.ă Crioplana iaă aă conturată abrupturile,ă dară aă generată şiă
retragereaă versan ilor,ă intersectareaă loră peă alocuriă şiă distrugereaă sauă coborâreaă înă altitudineă aă unoră
niveleă deă eroziune.ă Aceastaă faceă dificil ă reconstituireaă precis ă aă succesiuniiă ini ialeă aă trepteloră
morfologiceă(bazinulăTimişului,ăvaleaăGârcinului,ălaăpoaleleăabrupturilorădinăBucegiăetc.).ă
Vârsta acesteiătrepteămorfologiceăesteăapreciat ăcaăfiindăpleistocenămediu–superior (mindel-riss).
DepoziteleădeăpietrişuriăşiănisipuriădinăDepresiuneaăBraşovăauăfostătransportateădeăoăre eaăatras ădeăzonaă
deăsubsiden ălocal ădinăcentrulă riiăBârseiăşiădepuseăpesteăceleădeăvârst ăpliocenăterminal.ăCeleătreiă
pânzeă deă aluviuniă depistateă ină piemonturileă S cele,ă Oraşuluiă siă golfulă Rasnov-Z rneştiă (Iancu, 1964,
Iancu, Ielenicz,1972),ăsubliniateădeăv ileăcuădezvoltareădivergent ă(Timiş-Târlung, Turcu-Ghimbasel),
arat ăoăîn l areărelativăînsemnat ăaărameiămontaneăşiădup ăfazaăvalah .ă
Aluvion rileă auă ar tată extindereaă uneiă re eleă cuă bazineă mari,ă lungi, largi, cu materiale mai
grosiere,ăcuăschimb riădeseădeăcursăşiăaporturiămariădeăpeăversan i.ăStratigraficăs-aădovedităc ăsuntămaiă
noiădecâtăvillafranchianulă(pleistocenăterminal),ăiarăprinăracord riămorfologiceăcuăSubcarpa iiă(Ielenicz,
1972 i 1984), în care se formau terasele înalte, nivelul se poate localiza în pleistocenul mediu–
superior.ăConsiderândăc ăregiuneaăaăintratăînăregimăperiglaciarădeămodelare,ăîn Riss, când a început faza
passaden ,ă cuă noiă acumul riă deă pietrişuriă şiă bolov nişuriă seă poateă afirmaă c ă aceast ă treapt ă apar ineă
perioadeiădinainteaăglacia iunii.ăEroziuneaăliniar ăşiăreactivareaăalunec rilorăcorespundeăaiciăultimeloră
trei secole în care aceste trepte au fost puternic distruse (Iancu, 1956; Mih ilescu, 1960).

Concluziile finale sunt prezentate sintetic (schematic) la paginile 73 - 77. Ele eviden iaz ă
modeleă regionaleă aleă trepteloră deă nivelareă dină Carpa iiă Meridionaliă şiă aiă Curburii,ă cuă privireă focusat ă
asupraăspa iuluiăgeograficăcuprinsăîntreămasivulăPiatraăCraiuluiăşiăMun iiăBaiului,ăspa iuădeătranzi ieăcuă
caractereăcomplexe,ăatâtădinăpunctădeăvedereăgeologic,ăcâtăşiăgeomorfologicăoriăgeografic.ă

56
ANEXE

Anexele reunesc 16 figuri care includ 15 h r iă şiă 4ă profileă geomorfologiceă dină lucr riă
consacrate,ă deă analiz ă geomorfologic ă regional .ă Celeă 13 h r iă geomorfologiceă regionaleă redauă clară
ocuren aă peă masiveă reprezentativeă (pentruă grupeleă montaneă apar in toare),ă a treptelor de nivelare.
H r ileă suntă inserateă înă ordine,ă dup ă criteriulă direc ională (deă laă vestă spreă est). Accesarea lor este
înlesnit ădeătrimiterileămen ionateăînătext (Fig. x).

H R IăŞIăPROFILE GEOMORFOLOGICE DINăLUCR RIăCONSACRATEăDEă


GEOMORFOLOGIEăREGIONAL

Fig. 25 a. şiă25 b. Situa iaăpaleogeografic ăaăteritoriuluiăRomânieiăînăperioadaăDaniană– Oligocen


(Geomorphology of the Carpato-Balcan region, TheăBor scuălavelledăsurface,ăaămajorălandmarkăinătheă
geomorphological evolution of the Romanian Carpathians, Niculescu Gh., 1998, p. 17)

57
Fig. 26. Extensiuneaănivelelorăsuprafe eiăBor scuăînăCarpa iiăRomâneşti (Geomorphology of the
Carpato-Balcanăregion,ăTheăBor scuălavelledăsurface,ăaămajorălandmarkăinătheăgeomorphologicală
evolution of the Romanian Carpathians, Niculescu Gh., 1998, p. 15)

58
Fig. 27. Suprafe eleădeănivelareădinăMun iiăRetezatăşiădepoziteleăcorelateădinăbazineleăHa egăşi
Petroşani (Geomorphology of the Carpato-Balcan region, The Retezat mountains relief and the
correlated deposits method, Urdea P., 1998, p. 81)

59
Fig. 28. Complexele de nivelare din Masivul Parâng (Unit ileădeăreliefăaleăRomâniei.ăI,
Carpa iiăMeridionaliăşiăMun iiăBanatului,ăBuzaăM.,ă2001,ăp.ă71)

60
Fig. 29. Suprafe eleădeănivelareădinămun iiăCindrel,ăLotruluiăşiăŞureanu
(GeografiaăRomâniei,ăIII,ă1987,ăp.ă301ăşiă305)

61
Fig. 30. Hartaăgeomorfologic ăaăV iiăOltuluiăîntreăTurnuăRoşuăşiăCoziaă– sectorul nordic
(ValeaăOltuluiăîntreăTurnuăRoşuăşiăCozia,ăPopescuăN.,ă1972)

62
Fig. 31. ComplexeleăsculpturaleădinăMun iiăFîg raşă– sectorul vestic
(Mun iiăF g raşului.ăStudiuăgeomorfologic,ăFloreaăM.,ă1998,ăp.ă85)

63
Fig. 32. Complexele sculpturale din Mun iiăFîg raşă– sectorul estic
(Mun iiăF g raşului.ăStudiuăgeomorfologic, Florea M., 1998, p. 88)

64
Fig. 33. Fragmentădinăschi aăgeomorfologic ăelaborat de Nedelcu E. (Studiiăăşiăcercet riăgeologice,
geofizice, geografice, Geografie, XII, 2, Culoarele intracarpaticeăaleăDâmbovi eiăşiăBârsei,
Nedelcu E., 1965)

65
Fig. 34. Evolu iaăpaleogeografic ăaăMasivuluiăPiatraăCraiului
(Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic, Constantinescu T., 2009, p. 49)

66
Fig. 35. Masivul Piatra Craiului – harta nivelelor morfosculpturale
(Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic, Constantinescu T., 2009, p. 51)

67
Fig. 36. Nivele morfosculpturale în culoarul transcarpatic Bran – Dragoslavele
(hart ărealizat ădeăTrifăS.,ă2010,ădup ăcartareaăefectuat ădeăNiculescuăGh.ăşiăRoat ăS.,ă1995)

68
Fig. 37. SuprafețeleădeănivelareădinăMunțiiăLeaota
(MunțiiăLeaota.ăStudiuădeăgeomorfologie,ăMur toreanuăG.,ă2009, p. 123)

69
Fig. 38. MasiveleăPost varuăşiăPiatraăMareă– suprafe eăşiăniveleădeăeroziune
(Mun iiădinăbazinulăTimişului.ăPoten ialulăreliefuluiăşiăamenajareaăspa iului,
Bogdan A. M., 2005)

70
Fig. 39. Bazinul montan al Prahovei – suprafe eădeănivelare (BazinulămontanăalăPrahovei,ăpoten ial
natural şi evaluarea peisajului, teza de doctorat, Oprea C., 2004)

71
Fig. 40. Bazinul Doftana, fragmentădinăhartaăgeomorfologic ăgeneral
(Bazinul hidrografic Doftana, Studiu de geomorfologie, ArmaşăIuliana,ă1999)

72
CONCLUZII – SINTEZ
1. MODELE REGIONALE ALE TREPTELOR DE NIVELARE CARPATIC .
CARPA IIăMERIDIONALI
(sintez ărealizat ădup ălucrarea ,,Suprafe eleăşiăniveleleădeăeroziune”,ăRevistaăgeomorfologic ănr.ă1, 1997, autor Gr. Posea)

ÎnăCarpa iiăMeridionaliăapareăscaraăceaămaiătipic ăşiămaiăuniform ăînăceeaăceăpriveşteăordonareaăşiănum rulătreptelorădeăeroziuneăşiă


gruparea lor pe 4 complexe.
●ăăLaăpesteă2300ămăseăridic ăvârfuri şiămici creste, subăform ădeămartori, deasupra lui S I.

S I = PEDIPLENAăCARPATIC ă (vârst Paleogen )


- ocup ăculmileăprincipale, este relativăorizontal ăşiăareăuneoriătreiătrepteăposibile:
S I 1 = 2300 – 2200 m
S I 2 = 2000 m
S I 3 = 1900 – 1800 m
S II = SUPRAFE ELEăMEDIIăCARPATICE (vârst Miocen )
- înconjoar ăresturileăpedipleneiăcarpaticeăsubăform ădeăculmi înclinate,ădeăaltitudiniămedii,ăcuădou ătrepte:
S II 1 = 1600 – 1500 m; ca umeri atingeăşiă1800 m
S II 2 = 1400 – 1200ăm;ănivelăinferior,ăinsinuatăpeăv i,ăformândăadev rateăculoare suspendate:ăalăDâmbovi ei,ăT maşului,ă
Bârsei, Topolog etc.
S III = SUPRAFE ELEăDEăBORDUR ăCARPATICE (vârst Pliocen )
- aparăpeămargineaămun ilor ;
S III 1: - în nord, la 1100 m, caăoătreapt ăîngust ăorizontal , dar ca umeri urc ăînăinteriorălaă1250 m
- în sud, la 900 – 600 m, dar ca umeri urc ăînăinterior pân ălaă1100 m
Cândăareădou ătrepte,ăS III 2 esteăpu ină- sub 1000 m în nord
- sub 800 m în sud
S IV = NIVELELE CARPATICE DE VALE = umerii de vale (vârst Pliocen superior – pleistocen inferior)
S IV 1 = 800 – 650 m peăv iătransversale şiă800ă– 750 m peăv ileăsecundare
S IV 2 = 600 – 550 m
S IV 3 = apare foarte rar în sud

TERASELE + LUNCILE (au vârst pleistocen mediu - actual)


2. MODELE REGIONALE ALE TREPTELOR DE NIVELARE CARPATIC .
CARPA IIăCURBURII
(sintez ărealizat ădup ălucrareaă,,Suprafe eleăşiăniveleleădeăeroziune”,ăRevistaăgeomorfologic ănr.ă1,ă1997,ăautorăGr.ăPosea)

Carpa iiăCurburiiăseăîncadreaz ăunuiămodelădeătranzi ieăatâtăspreăMeridionali (înăBucegi,ăPost varu,ăPiatraăMareăşiăBaiuluiăseămen ină


resturi din S I = PEDIPLENAăCARPATIC ), câtăşiăc treăOrientali (domin ăS II şiăS III,ăpeăflişulăcretacicăşiăpaleogen).

S I = PEDIPLENA CARPATIC seămen ineăsubăform ădeăresturiăîn:ă- BUCEGI – LEAOTA – PIATRA CRAIULUI


- POST VARU,ăPIATRAăMARE
- BAIULUI, GROHOTIŞ ?
S II = SUPRAFE ELEăMEDIIăCARPATICE
●ăcaăspecificălocal,ăS II 1 apare numai în vest (BUCEGI,ăCIUCAŞ), la peste 1900 - 1700 m
●ă S II 2 la 1550 - 1300ă mă domin ă toateă masiveleă situateă maiă laă estă şiă prezint ă oă bombareă transversal ă peă axaă ridic riloră
maxime (BUZ ULUI,ăVRANCEI)

S III = SUPRAFE ELEăDEăBORDUR ăCARPATICE niveleaz culmileămarginaleăşiăp trunde,ăcaăumeriălargi,ăpeăv i,ătraversândă


înăbolt ătoateăpasurileăcarpaticeăc treăDepresiuneaăBraşov,ăavândă1200 - 900 m

S IV = NIVELELE CARPATICE DE VALE = umerii de vale


- umerii lui S IV 1 sunt la 900 - 750ăm,ădarăpeădefileulăBuz uluiăurc ăbombatălaă1000ămă(nivelăformatăînăvillafranchian)
- S IV 2 seăafl ălaă750ă- 550 m

Pentru CARPA IIăORIENTALI:

S III = SUPRAFA AăDEăBORDUR ăCARPATIC = GORNOVI A


- domin ăflişulăpaleogenădinăest,ălaă900ă- 800 m
- peăvaleaăTrotuşuluiăurc ăşiălaă1400 m
- trece pe marginile DepresiuniiăBraşov,ăînconjurând-o pe la 1100 - 800 m

S IV – areădou ătrepteăde umeri (de vale):


S IV 1 la 950 - 700 m
S IV 2 la 600 - 550 m
TREPTELE DE NIVELARE CIRCUMSCRISE
SPA IULUI GEOGRAFIC CUPRINS ÎNTRE MASIVUL PIATRAăCRAIULUIăŞIăMUN II BAIULUI
[Sintez ă(cuăcomplet ri)ărealizat ădup lucrarea ,,Cercet riăasupraăevolu ieiămorfologiceăaăAlpilorăTransilvaniă(Carpa iiăMeridionali)”
traducere şiăcomentariiădeăGh.ăNiculescu,ăEd. Acad. R. S. R., Bucureşti,ă1981]

PLATFORMAăăBOR SCU
►ăEmm. de Martonne (1907)ăeădeăp rereăc ăînăMasivulăBucegiănuăexist ăplatformaăBor scu.ăElăechivaleaz ăpodulăBucegilorăcuăplatformaă
RÂUăŞES:ă„Platoulăcareăniveleaz ăconglomerateleădizlocateănuăpoateăfiăidenticăcuăPlatformaăBor scu.ăMaiădegrab ăvedemăînăacestaăurmeleă
platformeiă Râuă Şes.ă Platforma Vârfuriloră Înalteă(sauă Bor scu) esteă acoperit ă deă sedimenteleă flişuluiă şiă nuă seă înscrieă înă reliefă decâtă acoloă
undeă aă fostă recentă exhumat ă prină înl turareaă sedimentelor,ă caă înă Iezer.ă Creastaă elegant ă aă Pietreiă Craiului ară fiă putută apar ineă aceleiaşiă
suprafe eăcareănivelaăodinioar ,ădeopotriv ,ăşisturileăcristalineă(dinăLeaotaăşiăIezer)ăşiăcalcareămezozoice”...ă„Nu putem afirma acest fapt cu
certitudineădeoareceăaceast ăplatform ăaăfostăcuăsiguran ădislocat ăşiăputernicăatacat ădeăeroziune.”
►ăG. Vâlsan (1939)ăvedeăînscris ăplatformaăBor scuăînăMasivulăBucegi.
►ăN. Orghidan (1931) o localizeaz ăînăîmprejurimileăVârfuluiăOmu.
►ăV. M. Velcea (1961)ăconsider ăplatoulăBucegilorăcaăunăreliefăderivatădinăplatformaăBor scu,ăreadaptatălaăstructur .

PLATFORMAăăRÂUăăŞES
►ăEmm. de Martonne (1907)ăechivaleaz ăpodul BucegilorăcuăplatformaăRâuăŞes
►ă G. Vâlsan (1939)ă afirm ă c ă nivelulă deă eroziuneă careă apareă înă lungulă Ialomi ei,ă înă Bucegi,ă reprezint ă platformaă Râuă Şes.ă Autorulă îlă
paralelizeaz ăcu nivelul general de 1600 - 1400ămădinăCarpa iiădeăCurbur ,ăar tândăc ăplatformaăRâuăŞesăseăcontinu ădincoloădeăPrahovaă(laă
est)ăundeăalc tuieşteănivelulăgeneral al culmilor muntoase la 1400 - 1600ăm,ăfiindădominat ădeăunăreliefămaiăînaltă(Baiu, Ciucaş);
În Culoarul Ruc ră– Bran,ăplatformaăRâuăŞesăseăg seşteăbineăînscris ăsubăcreastaăPietreiăCraiului,ăîn Culmea Coja,ăşiăpeăversantul de vest
şiăcel de nord al Bucegilor,ăalc tuindăoăprisp ălaă1400ă- 1500 m.
►ă A. Nordon (1933)ă consemneaz ă platformaă Râuă Şesă (înă Carpa iiă Curburii) la 1400 - 1600 m sub numele de „SUPRAFA Aă
PON IAN ”.
►ăN. Orghidan (1936):ăPlatformaăRâuăŞesădominaăplatforma PLIOCEN ă(GORNOVI A),ăcareăniveleaz ăCuloarulăRuc ră– Branăăşiăesteă
probabilăcaăRâuăŞesăs ăseăp streze,ăaşaăcumăarat ăşiăEmm.ădeăMartonne,ăîn ,,ăgâlmele”ădinăîmprejurimileăpasuluiăGiuvala.
► N. Orghidan (1936), M. Constantinescu (1942), E.ă Nedelcuă şiă Ş.ă Dragomirescu (1963), recunosc un nivel general PLIOCEN,
echivalentăsuprafe eiăGORNOVI A, dominat în zona gâlmelor şiăpeăramaămuntoas de un nivel mai înalt – RÂUăŞES (înăCuloarulăRuc ră
– Bran).
►ă Gh.ă Niculescuă şiă S.ă Roat (1995)ă suntă deă p rereă c ă ,,ă dac ă înă culoară (Bran – Ruc ră –Dragoslavele )ă aă existată ună nivelă RÂUă ŞES,ă
consider măc ăurmeleăluiănuăpotăfiărecunoscute,ăchiarădac ăresturile luiăseămaiăp streaz ălaăpesteă1400 m în Culmea Coza (Coja, n.n.) din
PiatraăCraiului,ăînăBucegiăşiăLeaota.
►ăM. Ielenicz (1986)ăafirm ăc ăsuprafa aădeă1250ămăseăextindeăavalădeălocalitateaăDragoslavele,ăc p tândăcaracterădeăsuprafa ădeăbordur ,ă
în nord fiindădominat ădeămartoriădeăeroziuneădeătipulă,,ăgâlmelor”ăcalcaroase,ăiarăînăsud,ădeasupraăei,ăseăafl ăfrecventăoăsuprafa ădeănivelareă
mai veche, la 1450 m ( RâuăŞesăII, n.n.),ădeăvârst ămiocen .

PLATFORMAă ă GORNOVI Aă (Emm.ă deă Martonne,ă 1905) = SUPRAFA Aă ă CARPATIC ă ă DEă ă BORDUR ă (BR NEAN )- Gr.
Posea, 1998
►ăN. Orghidan (1936), M. Constantinescu (1942), E.ăNedelcuăşiăŞ.ăDragomirescu (1963) recunosc un nivel general, PLIOCEN, echivalent
Suprafe eiăGORNOVI A,ădominatăînăzona gâlmelor şiăpe rama muntoas de un nivel mai înalt – RÂUăŞESă(înăCuloarul Bran – Ruc ră-
Dragoslavele).
►ăA. Bârsan (1969) distinge trei nivele de eroziune în cadrul culoarului, din careăultimeleădou ă(celădeă900 - 1200ămăşiăcelădeă750 - 850 m)
seăg sescăînăPlatformaăSohodolului,ăiarăcelămaiăcoborât,ăînăPlatformaăPredelu uluiă(DealurileăTohanilor).
►ăN. Orghidan (1936): Platforma Branului ,ăvariaz ăde la regiune la regiune, între 1300 - 1000ămăşiăareăoăextensiuneăremarcabil ăîn:
- Culoarul Bran – Ruc ră
- MasiveleămontaneădinăjurulăBraşovului:ă- platformaăPoianaăBraşov (N. Orghidan,ă1929),ăînăMun iiăPost varu
- PlatformaăPoianaăM rului (N. Orghidan,ă1929),ăînăPerşaniiăsudici
►ăG. Vâlsan (1939): Platforma Predealului = Platforma pasurilor înalte carpatice = PlatformaăCl bucetelor (deăfapt,ăRâuăŞesăII),ăvariaz ă
de la regiune la regiune, între 1300 – 1000 m;ăPlatformaăGornovi aă- p trundeăînălungulăv ilorătransversale (Prahova,ăIalomi aăş.a.).
- seăprezint ăcaătrepteăbineăeviden iateăpeămargineaăDepresiuniiăBraşov;
►ăN. Popp (1939): Platforma Simila,ăînăSubcarpa i,ăidentificat ălaămargineaămun ilorăcaăoătreapt ălaăîn l imeaădeăcircaă1000 m.
►ă Gh. Niculescu (1971 a ): Platforma Predeal – Simila ,ă identificat ă înă sudulă Mun iloră Baiuluiă (Gârbova)ă şiă ală Mun iloră Grohotişului,ă
reprezint ăoăregiuneădeătranzi ieăcarpatoă– subcarpatic ăla 1000 m.
►ă D.ăPatruliusăşiă Mih il (1966):ăstudiaz ădepoziteleăcorelateă (aleănivelelorăCIOCANUăşiă MOIECIU)ădină PiemontulăSohodolă (depoziteă
fluvio – lacustre villafranchian – pleistocen inferioare), care s-auă depusă peă oă grosimeă deă 700ă mă înă condi iiă deă subsiden ă accentuat ă aă
DepresiuniiăBraşovă(compartimentulăvestic,ăalăBârsei)ălaăsfârşitulăpliocenului;ăÎnăacestăsens:
- orizontul mediu, argilos ar putea corespundeăfazeiădeă,,perfectare”ăaănivelului Ciocanu.
- orizontulăsuperior,ădeăpietrişuri arăindicaăfragmentareaăulterioar ăaăniveluluiăCiocanuăşiăformareaănivelului Moieciu.
Tabel 3. Individualizareaămorfologic ăaăculoaruluiătranscarpatic Bran – DragoslaveleăînăcorelațieăcuămasivulăPiatraăCraiului
BIBLIOGRAFIE

ArmaşăIuliana, (1999), Bazinul hidrografic Doftana, Studiu de geomorfologie,ăEdit.ăEnciclopedic ,ă


Bucureşti
Badea L., (1983), DefileulăCozieiăşiăvaleaăsubcarpatic ăaăOltuluiă(suprafe eădeănivelareăşiăterase),
Studiiăşiăcercet riăgeologiceă,ăgeofizice,ăgeografice,ăGeografie,ăXXX
Badea L., Niculescu Gh., Roat ăS., Buza M., Maria Sandu, (2001), Unit ileădeăreliefăaleăRomâniei,
Carpa iiăMeridionaliăşiăMun iiăBanatului, Edit. ArsăDocendi,ăBucureşti
B lteanuăD.,ăIelenicz M., Popescu N., (1998), Geomorphology of the Carpato - Balcan region, Edit.
Corint,ăBucureşti
Bârsan A., (1969), Caracterizareaăgeomorfologic ăaăPlatformeiăBran, Lucr. Inst. Agron., Seria A, XII,
Bucureşti
Buza M., (1978), Mun iiăCindrelului (rezumatulătezeiădeădoctorat),ăBucureşti
Cioac ăA., (2002), Mun iiăPerşani.ăStudiuăgeomorfologic. Edit.ăFunda ia România de Mâine, Bucureşti
Constantinescu T., (2009), Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic, Edit.ăUniversitar ,ă
Bucureşti
Cote ăP., (1973), Geomorfologia României,ăEdit.ăTehnic ,ăBucureşti
Florea M., (1998), Mun iiăF g raşului.ăStudiuăgeomorfologic,ăEdit.ăFoton,ăBraşov
Givulescu R., (1997), Istoriaăp durilorăfosileădinăTer iarulăTransilvaniei, Edit. Carpatica, Cluj-Napoca
Iancu Silvia, (1970), Mun iiăParâng (rezumatulătezeiădeădoctorat),ăBucureşti
Ielenicz M., (1972), Considera iuniăprivindăevolu iaăCarpa ilorădeăCurbur ,ăAnaleleăUniv.ăBucureşti.,ăă
Geografie, XXI
Ielenicz M., (1982), Mun iiăGrohotiş,ăAnaleleăUniv.ăBucureşti,ăGeografie,ăXXXI
Ielenicz M., (1984), Mun iiăCiucaş-Buz u.ăStudiuăgeomorfologic,ăEdit.ăAcademiei,ăBucureşti
Ielenicz M., (1986), Observa iiăgeomorfologiceăînăregiuneaăRuc răşiăPoduăDâmbovi ei, Analele Univ.
Bucureşti,ăGeografie,ăXXXV
Mac I., (1972), Suprafe eleădeănivelareădinăSubcarpa iiădintreăMureşăşiăOlt,ă,,StudiaăUniv.ăBabeş-
Bolyai”,ăGeographia,ăXVI,ă2,ăCluj
Martonne Emm., (1907), Recherchesăsurăl’evolutionămorphologique des Alpes de Transylvanie, Rev.
geogr.anneă II,ă Paris;ă veziă şiă vol.ă Lucr riă geograficeă despreă România, I, Edit. Academiei,
Bucureştă(1981)
Micalevich-Velcea Valeria, (1961), Masivul Bucegi. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei,
Bucureşti
Mihai B., (2005), Mun iiăTimişuluiă(Carpa iiăCurburii).ăPoten ialulăgeomorfologic şiăamenajarea
spa iuluiămontan,ăEdit.ăUniversit iiădinăBucureşti
Mur toreanuăG., (2009), Mun iiăLeaota.ăStudiu de geomorfologie,ăEdit.ăTransversal,ăTârgovişte
Mutihac V., (1990), Structuraăgeologic ăaăteritoriuluiăRomâniei,ăEdit.ăTehnic ,ăBucureşti
Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena, (2004), Geologia României, Edit.
Didactic ăşiăPedagogic ,ăR.A.,ăBucureşti
Nedelcu E., (1965), Culoarele intracarpatice ale Dâmbovi eiăşiăBârsei,ăStudiiăăşiăcercet riăgeologice,ă
geofizice, geografice, Geografie, XII, 2
Niculescu Gh., (1965), Masivul Godeanu. Studiu geomorfologic. Edit.ăAcademiei,ăBucureşti
Niculescu Gh., (1981), Mun iiăGârbova,ăStudiiăşiăcercet ri geologice, geofizice, geografice, Geografie,
XXVII
Niculescu Gh., Dragomirescu S., (1961), Observa iiăgeomorfologiceăpeăValeaăDoftanei, Probl.
Geogr., VII, Bucureşti
NiculescuăGh.,ăRoat ăS., (1995), Culoarul Bran-Dragoslavele.ăConsidera ii geomorfologice, Studiiăşiă
cercet riădeăgeografie,ăt.ăXLII,ăBucureşti

78
Nordon A., (1933), Resultatsăsommairesăetăprovisoiresăd’uneăetudeămorphologiqueădesăCarpatesă
Orientales Roumaines, C.R. Congr. Int. Geogr., Paris (1931), II, 1
Oprea C., (2004), BazinulămontanăalăPrahovei,ăpoten ialănaturalăşi evaluarea peisajului, teza de
doctorat,ăUniv.ăBucureşti
Orghidan N. (1929), Observa iiămorfologiceăînăregiuneaăBraşovuluiă– PlatformaăPoianaăM rului, în
,, araăBârsei”,ăI,ă1,ăBraşov
Orghidan N., (1936), Branul, BSRRG, LIV (1935)
Patrulius D., (1969), GeologiaăMasivuluiăBucegiăşiăaăCuloaruluiăDâmbovicioara, Edit. Academiei
R.S.R.,ăBucureşti
Pop Gh., (1962), Istoriaămorfogenetic ăaăvechiiăsuprafe eădeăeroziuneăF rcaşădinăMun iiăGil uluiă
(Mun iiăApuseni),ăSt.ăUniv.ăBabeş-Bolyai, geol.-geogr., VII, 1, Cluj-Napoca
Pop Gh., (1970), Suprafa aădeănetezireăF rcaşăînăMun iiăGil ului (rezumatul tezei de doctorat), Cluj-
Napoca
Popescu N., (1972), ValeaăOltuluiăîntreăTurnuăRoşuăşiăCozia, BSSRG,II (LXXII)
Popescu N., (1984), LaăpediplaineăcarpatiqueădansălesăMontsăF g raş,ăAnaleleăUniv.ăBucureşti.,ă
Geografie, XXXIII
Posea Gr., (1997), The planation surfaces in the Piatra Craiului-Baiu Mountains,ăAnaleleăŞt.ăUniv.ă
Iaşi,ăGeografie,ăXLIII
Posea Gr., (1997), Suprafe eleăşiăniveleleădeăeroziune,ă,,RevistaădeăGeomorfologie”,ănr.1,ăBucureşti
Posea Gr., (1998), Suprafe eleădeănivelareădinăMun iiăPiatraăCraiuluiă– Baiuă(Carpa iiădeăCurbur ),
AnaleleăUniv.ăSpiruăHaret,ăSeriaăGeografie,ănr.ă1,ăEdit.ăFunda ieiăRomânia de Mâine
Posea Gr., (2002), Geomorfologia României, Edit.ăFunda ieiăRomâniaădeăMâine,ăBucureşti
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M., (1974), Relieful României (the relief of Romania), Edit.
Ştiin ific ,ăBucureşti
Posea Gr., Grigore M., Popescu N., len icz M., (1976),Geomorfologie , (ed. a II-a),
Edit.ăDidactic ăşiăpedagogic ,ăBucureşti
S ndulescuăM.,ăM run eanuăMaria,ăPopescuăG., (1995), Guide to excursion B1 (Post-Congress),
Lower– middle miocene formations in the folded area of the east Carpathians, în Romanian Journal of
Stratigraphy, vol. , supple e t o. , I stitutul Geologic al Ro â iei, Bucureşti
Trif S., (2013), Mun iiăBaiului.ăModelareaăactual ăaăreliefului,ăBraşov
Tufescu V., (1971), Vechileăsuprafe eădeănivelareădinăCarpa i,ăStudiiăşiăcercet riăgeologice,ăgeofizice,ă
Geografice, Geografie, XVIII, 2
Sârcu I., (1958), Contribu iiăcuăprivireălaăproblemaăgipfelfluruluiăşiăaăsuprafe elorădeăpeneplen ădină
Mun iiăF g raşului,ăAnaleleăŞt.ăUniv.ă,,Al.ăI.ăCuza”,ăIaşi,ăsac ăIIă(şt.ănat.), IV, 1
Sârcu I., Sficlea V. (1956), Câtevaăobserva iiăgeomorfologiceăînăMun iiăParânguluiăşiăŞureanului,
AnaleleăŞt.ăUniv.ă,,Al.ăI.ăCuza”ăIaşi,ăsec .ăIIă(şt.ănat.)ă2,ă2
Urdea P., (1992), Considera iiăasupraăsuprafe elorădeănivelareădinăMun iiăRetezat, Studiiăşiă
comunic ri,ăUniv.ăTimişoara
Urdea P., (2000), Mun iiăRetezat, Ed. Academiei
Vâlsan G., (1939), Morfologiaăv iiăsuperioareăaăPrahoveiăşiăaăregiunilorăvecine,ăBSRRG, LVIII

*** (1960), Monografiaăgeografic ăaăR.P.R.,ăI,ăGeografiaăfizic ,ăanexe, Edit. Academiei R.P.R.


*** (1983), Geografia României,ăI,ăEdit.ăAcademiei,ăBucureşti
*** (1987), Geografia României,ăIII,ăEdit.ăAcademiei,ăBucureşti
*** (2001,ă2006,ă2008,ă2011),ăFotografii,ăarhivaăpersonal

www.google.com/earth/index.html

79

S-ar putea să vă placă și