SEPTIMIUS TRIF

MUN IIăBAIULUI.
ANALIZAăSUSCEPTIBILIT IIăTERENURILOR
LAăEROZIUNEAăÎNăSUPRAFA

1
2
 SEPTIMIUS TRIF

MUN IIăBAIULUI.
ANALIZAăSUSCEPTIBILIT IIăTERENURILOR
LAăEROZIUNEAăÎNăSUPRAFA

Bra ov, 2018

3
Coperta I - IV: Trif Septimius

ISBN 978-973-0-26232-2

4
 CUPRINS

Prefa ............................................................................................................................................... 7

Introducere. Motiva iaăalegeriiătemei,ăscopulăşiăfinalit ileă.............................................................. 9

I. Considera iiăgenerale .................................................................................................................. 10

1. Controverse cu privire la oronimie ............................................................................................... 10
2.ăPozi iaăgeografic ă......................................................................................................................... 11
3. Limiteleăşiăraportulăcuăunit ileăvecineă......................................................................................... 12
4.ăIstoriculăcercet riiăMun ilorăBaiuluiă............................................................................................. 14
5.ăSurseăaleădocument rii,ămetodeădeăcercetareăşiătehniciăutilizateă.................................................. 16

II. Caractere fizico-geograficeă iăgeologice ................................................................................... 18

1. Caractere geografice ..................................................................................................................... 18
1.1. Clima ............................................................................................................................. 18
1.2. Apele .............................................................................................................................. 30
1.3. Vegeta iaăşiăfaunaă.......................................................................................................... 37
1.4. Solurile .......................................................................................................................... 43
1.5.ăUtilizareaăspa iuluiăgeografic şiăgradul de antropizare .................................................. 48
2. Caractere geologice ...................................................................................................................... 50
3. Caractere geomorfologice ............................................................................................................. 57
3.1. Aspecte morfografice .................................................................................................... 57
3.2. Aspecte morfometrice ................................................................................................... 59
3.2.1.Date morfometrice generale ............................................................................ 59
3.2.2. Hipsometria (treptele de relief) ....................................................................... 59
3.2.3. Densitatea fragment riiă................................................................................... 59
3.2.4. Adâncimea fragment riiă................................................................................. 62
3.2.5. Geodeclivitatea ............................................................................................... 62
3.2.6. Curbura în profil ............................................................................................. 62
3.2.7. Curbura în plan ............................................................................................... 62
3.2.8.ăCurburaătotal ................................................................................................. 62
III. Morfologia si morfodinamica contemporan ă....................................................................... 75
1. Tipuri genetice de relief ................................................................................................................ 75
1.1. Relieful tectono-structural ............................................................................................. 75
1.2. Relieful petrografic ........................................................................................................ 77
1.2.1.ăReliefulăcarsticăşiăpseudocarstică..................................................................... 77
1.2.2. Relieful dezvoltat pe gresii ............................................................................. 77
1.2.3. Relieful dezvoltat pe marneăşiăargileă.............................................................. 77
1.3.ăTrepteădeănivelare.ăSuprafe eleăşi nivelele de eroziune ................................................. 78
1.3.1.ăSuprafa aăsuperioar ădeănivelareă..................................................................... 78
1.3.2. Suprafa aămedie de nivelare ........................................................................... 79
1.3.3.ăSuprafa aăcarpatic ădeăbordur ă....................................................................... 80
1.3.4. Nivelul cuaternar de vale ................................................................................ 80
1.4.ăReliefulăfluviatil.ăTeraseleăşiăluncileă.............................................................................. 83
1.4.1. Terasele Doftanei din sectorul montan ........................................................... 83
1.4.2. Terasele Prahovei din sectorul montan ........................................................... 83
1.4.3. Luncile ............................................................................................................ 84
1.5. Relieful antropic ............................................................................................................ 86

5
2.ăModelareaăactual ăaăreliefuluiă...................................................................................................... 87
2.1. Factorii morfodinamici .................................................................................................. 87
2.2. Etajarea morfodinamic ă(morfoclimatic )ă..................................................................... 88
2.3. Procese geomorfologice actuale în etajul superior,ăalămodel riiăcrio-nivale ................ 92
2.4. Procese geomorfologice actuale în etajul de tranzi ie,ăalămodel riiăcombinate, Crio-
nivale şiăfluvio-toren ialeă............................................................................................... 93
2.5. Procese geomorfologice actuale în etajulăinferior,ăalămodel riiăfluvio-toren iale ......... 98
2.6. Modelareaăactual ăaăreliefului.ăSintez ă........................................................................ 102
2.7. Poten ialulămorfodinamică............................................................................................ 106
2.8. Susceptibilitatea terenurilor laăeroziuneaăînăsuprafa ................................................. 110

Concluzii ........................................................................................................................................ 119

Bibliografie .................................................................................................................................... 120

6
 Prefață

Apariția lucrării Munții Baiului. Analiza susceptibilității terenurilor la eroziunea în

suprafață (autor Prof. Septimius Trif) în peisajul cultural geografic românesc, nu poate decât să ne
bucure, în condițiile în care, cartea geografică de popularizare a științei în rândul publicului larg
este tot mai modestă în apariții și conținut.
Aplicabilitatea temei investigate în procesul de învățământ vizează latura pragmatică a
geografiei în conturarea personalității umane, respectiv răspunsul societății prin comunitățile
locale la manifestarea întâmplătoare (hazarde) a proceselor geomorfologice contemporane,
procese care de cele mai multe ori asociază pierderi materiale și uneori umane (riscuri). Chiar din
debutul lucrării, autorul își declină intențiile sau scopul primar al cercetării, respectiv identificarea
formelor de relief rezultate în urma proceselor de degradare a terenurilor și raporatrea acestor
forme la natura depozitelor litologice pe care se dezvoltă aceste forme de relief. Pe plan secundar
investigația realizată de dl. prof. Septimius Trif, prin rezultatele ei, trebuie să servească comunității
locale în luarea unor decizii instituționale eficiente privind amenajarea teritoriului și dezvoltării
sale durabile.
Primul capitol defineşte conținutul oronimelor de Munții Baiului și Munții Gârbovei, poziția
geografică, limitele şi raporturile spaţiale cu unităţile vecine prin prisma evolutivă a acestor relaţii
structuralo-genetice şi interdependenţei factorilor generatori endogeni (tectonici) cu cei
modelatori, exogeni, care conturează cadrul modelării exogene a regiunii, și în principal
modelarea versanților, istoricul cercetărilor și sursele de informare, metode de cercetare și tehnici
de investigare utilizate. Apreciem combinarea metodelor clasice (profilul geomorfologic, schita) cu
cele moderne de analiză GIS, integrarea tehnicilor satelitare cu cartografia digitală (digitizare,
vectorizare) utilzând programe specializate (ArcGis 10.2.2, Global Mapper).
Premisele fizico-geografice ale modelării sunt dezvoltate, argumentate şi riguros
prezentate de domnul profesor Septimius Trif la nivelul capitolului al II-lea (Caractere fizico-
geografice și geologice). Regimul climatic, regimul hidrologic, factorul biotic şi pedogeografic,
factorul antropic conturează matricea desfăşurării proceselor geomorfologice contemporane.
Creşterea presiunii umane asupra terenului, după anii 1990, a contribuit la accelerarea ritmului şi
ratei de eroziune a acestor procese geomorfologice, care direct sau indirect condiţionează
intervenţii voluntariste în utilizarea și amenajarea teritorilui, asociind riscuri geomorfologice.
Morfologia şi morfodinamica contemporană este bine reliefată la nivelul capitolului al III-
lea, prin analiza morfografică, morfometrică și morfogenetică a sectoarelor de versant şi evoluţiei
funcţiilor lor în raport cu oscilaţiile climatice, regimul hidrologic al râurilor şi modificarea tipului
de folosinţă agricolă. Tipologia reliefului rezultat în urma modelării actuale și contemporane
(realizată în matricea pleistocen-holocenă, mai accentuată în perioada antropocenă) a jucat un rol
important în conturarea valorilor morfometrice ale suprafeței versanților și interfluviilor
(adâncimea fragmentării reliefului, geodeclivitatea, curbura în profil, curbura în plan, curbura
totală, densitatea fragmentării reliefului) și în aprecierea potențialului productiv agricol al
suprafețelor de versant ori intefluviu. Procesele de meteorizare, cele ale eroziunii liniare ori cele
areale, procesele fluviale, cu o largă paletă de mecanisme și de reprezentare, au impus o anumită
tipologie în utilizarea terenului din Munții Baiului sau Gârbovei.

7
 Morfodinamica contemporană sau modelarea actuală a reliefului se desfăşoară în matricea
cuaternară a proceselor geomorfologice pleistocene, cu rată diferenţiată impusă de schimbările
climatice pleistocen - holocene, cu reflectare în desfăşurarea proceselor pedogenetice, compoziţiei
floristice şi faunistice ale ecosistemelor, dar şi prezenţei antropice. Analiza se axează pe
identificarea premiselor naturale (climatice, hidrografice, biopedogeografice) care pot facilita
prezenţa proceselor geomorfologice susceptibile de a asocia riscuri geomorfice şi hidrice. Autorul
analizează factorii geologici, geomorfologici, climatici, hidrologici, biotici, pedogeografici și
antropici, conturând un tablou al etajării morfodinamicii reliefului în Munții Baiului și realizează o
proiecție cartografică, Munții Baiului - harta etajării morfodinamice a reliefului.
Procesele crio-nivale și fluvio-torențiale contribuie în cea mai mare pondere la degradarea
versanților în etajul alpin și montan înalt (peste 1450 m). Procesele fluvio-torențiale au o rată
accelerată de inciziune în suprafața versanților recent defrișați ori cu un pășunat agresiv. Autorul
propune ca măsură de remediere sau de atenuare a fenomenului erozional evitarea pășunatului pe
aceste suprafețe în următorii doi sau trei ani. Pentru etajul montan inferior (627 - 1450 m)
procesele fluvio-torențiale sunt dominante, iar în subsidiar apar alunecările de teren și surpările.
Potențialul morfodinamic al Munților Baiului este analizat după formula propusă de Mihai
Bogdan, 2005, rezultând trei categorii de morfodinamică (redusă, medie și ridicată) ilustrată
sintetic de autor în harta potențialului morfodinamic.
Analiza susceptibilității terenurilor la eroziunea în suprafață se realizează după metoda
Moțoc, 1975, cu completări (1987) aduse de numeroși cercetători români până în prezent.
Remarcăm abilitatea domnului profesor Septimius Trif în realizarea materialului cartografic
aferent ilustrării acestor indici de calcul a susceptibilității terenurilor la eroziunea în suprafață
(acunularea scurgerii, coeficientul topografic, coeficientul de erodabilitate pedolitologică,
coeficientul de corecție în funcție de tipul de vegetație și modul de folosință a terenului, eroziunea
superficială potențială, eroziunea superficială efectivă).
Lucrarea se adresează deopotrivă autorităților locale, elevilor, studenților geografi,
studenților sivicultori ori agronomi, profesorilor de geografie, dar și publicului larg interesat de
viitorul munților, pădurilor, drumurilor și potecilor montane ori de soarta patrimoniului natural al
României.

Cluj-Napoca, 15.11. 2017

Prof. univ. dr. Irimuş Ioan-Aurel

Facultatea de Geografie
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

8
 INTRODUCERE

MOTIVA IAăALEGERII TEMEI,ăSCOPULăŞIăFINALIT ILE

Lucrareaădeăfa ăesteăunăstudiuădeăgeomorfologieăregional ăcareăurm reşteăaspecteleălegateă

deă morfografie,ă morfometrie,ă morfogenez ă şiă morfodinamic .ă Înă acestă scopă s-au folosit atât
mijloaceă clasiceă câtă şiă moderneă deă investiga ie.ă Parteaă ceaă maiă consistent ă oă reprezint ă capitolulă
dedicată morfodinamiciiă actuale,ă pentruă realizareaă c ruiaă auă fostă întreprinseă câtevaă etapeă deă
observa iiăgeomorfologiceăînăteren,ăcampaniiădesf şurateăînătoateăanotimpurile. Lucrareaărealizeaz
oăsintez ăaăinforma iilorăgeografice,ădinăvariateăsurse,ăcuăreferireălaăMun iiăBaiului,ăexistenteăpân ăînă
acestă momentă înă literaturaă deă specialitateă şiă adaug ă laă acesteaă ună volumă importantă ale celor
proveniteă dină propriileă observa iiă şiă analizeă (inclusivă rezultateleă ob inuteă cuă ajutorulă Sistemeloră
Informa ionaleăGeografice).ăToate,ăîntregescătabloulăgeomorfologicăparticularăacestuiăspa iuămontană
carpatic.

Motiva iaăalegerii temei

De ce Mun ii Baiului? Pentruă c ă suntă maiă pu ină cunoscu iă deă publiculă cititor de studii
tiin ifico-geografice; fiindc ă suntă maiă pu ină umbla iă deă turi ti,ă majoritateaă fiindă atras ă deă mirajulă
Bucegiloră iăalăV iiăPrahovei;ădeoarece,ăpeăparcursulăobserva iilorădinăteren,ăamăremarcatăcaracterulă
ira ională iă agresivă ală activit iloră antropiceă legateă deă t iereaă arboriloră deă laă limitaă superioar ă aă
p durii,ăcâtă i de p storitul defectuos organizat în etajul montan superior (subalpin - supraforestier).

Scopulălucr rii
Cercet rileă auă avută caă scopă principală identificareaă formeloră şiă depozitelor legate de
modelareaă actual ă aă reliefului,ă urm rireaă sauă intuireaă dinamiciiă acestoraă (proceseă morfogenetice),ă
precumă şiă stabilireaă raporturiloră loră cuă fondulă geologic,ă cuă modulă deă acoperireă aă terenuriloră şiă
activit ileăantropice.
Scopul secundar este legat deădorin aănoastr ădeăaăsensibiliza conştiin ele autorit ilorălocale
decidente, dinăa ez rileălimitrofeăMun ilorăBaiului, cu privire la degradarea mediului geografic din
spa iul montan superior. Subliniem importan a colabor riiă institu ionale eficiente, în spiritul ideii
dezvolt rii durabile a economiei locale, prin activit iă care s ă impun starea de echilibru între
componentele cadrului natural. Dezechilibrul cu cauze antropogene este datorat:
- intenseiăactivit iăpastorale,ăcuăstâneădispuseăaglomerat,ăcareănuăpermitărota iaăp unilor,
- exploat rii arborilorădeălaălimitaăsuperioar ăaăp duriiăcareăaăcondus,ăînătimp,ălaăcoborâreaă
acesteia cu aproximativ 300 - 350 măfa ădeălimitaănatural .

Finalit i
1. Legiferareaă interziceriiă p unatuluiă oă dataă laă 2ă ani,ă înă scopulă refaceriiă poten ialuluiă pajiştiloră
(cuărolăprotectorăantierozionalăşiăsurs ădeăhran ăpentruăvite).
2. Reîmp durireaă bazineloră deă obâr ieă aleă aflun iloră Prahoveiă iă Doftaneiă cuă esen eă deă pină iă
molid, în vederea estomp riiă eroziuniiă toren ialeă accelerateă iă ală transportuluiă deă sedimenteă dină
etajul superior montan.
În concluzie,ă finalit ileă enun ateă anterior,ă studiulă şiă cercetareaă ecosistemelor, aspectele
legateădeădegradareaăşiăprotec iaămediului,ămanagementulădeşeurilor,ăş.a.ătrebuie avute în vedere de
consilieriiă localiă şiă şefiiă ocoaleloră silviceă arondateă spa iuluiă Mun iloră Baiului.ă Autorit iloră locale
implicate leă suger mă cuă toat ă responsabilitateaă s ă ini iezeă proiecteă deă dezvoltareă aă unuiă p storită
durabil.

9
 I. CONSIDERA IIăGENERALE

1. CONTROVERSE CU PRIVIRE LA ORONIMIE

Unitateaă geografic ăsituat ăîntreăPrahova,ă Azugaă şiă Doftanaăesteă cunoscut ăînă literaturaădeă
specialitate, uneori, subă numeleă deă Mun iiă Gârbovaă şi alteori, subă celă deă Mun iiă Baiului.ă Red m
argumenteăcareăsus inăunaăsauăcealalt ădintreădenumiri:

Munţii Gârbova
●ăDenumirea figureaz ăpeăhartaătopografic scara 1:25000, desemnândăoăpotec ăbineăb tut
ceă urc ă deă laă Poianaă apuluiă peă munteleă Zamora.ă Aceast ă potec ă seă numeşteă „Plaiul Gârbovei”.
Plaiul esteă culmeaă prelung ă cuă oă pant ă domoal care corespunde interfluviilor rotunjite din
regiunileădeădealăşiădeămunte.ăEsteădrumul peăcareăcoboar ăşiăurc ăoile la munte.
●ăDenumirea „Gârbova”,ăatribuit ămun ilorădintreăPrahova,ăAzugaăşiăDoftana esteăadoptat ă
şiă înă Atlasulă R.S.ă România,ă explica iaă fiindă urm toarea:ă atunciă cândă suntă privi iă deă peă margineaă
platouluiăBucegilor,ăseăremarc ăînf işareaă„gârbovit ”ăaăculmilorădomoaleădeălaăestădeăPrahova.
●ă Numeleă Gârbova,ă extinsă asupraă întreguluiă masiv,ă inclusivă asupraă Cl buceteloră deă peă
dreaptaăAzug i,ăîlăîntâlnimăpeăhartaăturistic ăde larg ăcircula ie,ăscaraă1:30000,ăeaăîns şiăintitulat ă
„BucegiăşiăGârbova”,ăeditat ădeăTuring Club România prin anii 1935 - 1940.
●ăNumeleă„Gârbova”ăîlăpoart ăşiăcabanaăsituat ăpeăversantulănordicăalăCl bucetuluiăTaurului,ă
darăînăafaraăperimetruluiăunit iiăanalizateă(laănordădeăcursulăAzug i).
●ăGheorgheăNiculescu,ăînăcomunicareaăsaădină 1980,ăintitulat ă„Munţii Gârbova, caractere
geomorfologice”, propuneă men inereaă denumiriiă deă Culmeaă Baiuă şiă Culmeaă Neam u pentru cele
dou ăculmiăînalteăcuădirec iaănord-sud,ăcareăconstituieăînăansambluăMun iiăGârbova.

Munţii Baiului
●ăDenumireaă„Baiu”ăesteăîntâlnit ăînănumeroaseăstudii,ăarticoleăşiăh r iăreferitoareălaăCarpa iă
înăgeneralăsauălaăCarpa iiădeăCurbur ăînăspecial.
●ăCuvântulă„Baiu”ăesteăprezentăatâtăcaăoronimă(VârfulăBaiuăMare,ăVârfulăBaiuăMic,ăB iu u,ă
MunteleăBaiul),ăcâtăşiăcaăhidronimă(ValeaăBaiulăMare,ăValeaăBaiulăMic).
●ă Pozi iaă aproapeă central ă aă Munteluiă Baiul, cu vârfurile omonime, înă ansamblulă unit iiă
studiate,ăpoateăpermiteăextindereaăacesteiădenumi iăasupraăîntreguluiămasiv.
●ăDeăaltfel, geologii folosescăaceast ădenumire:ă„anticlinoriulăBaiului”.
●ă În l imeaăsaădeă1895ă mă (dup ăhartaătopografic ă 1:25000, foaia Baiu) sau 1908 m (dup ă
m sur torileă efectuateă deă Gh.ă Niculescuă cuă ajutorulă unuiă altimetruă deă precizie)ă reprezint ă ună
argumentăînăplusăimpuneriiădenumiriiădeăMun iiăBaiuluiăperimetruluiăstudiat.

Concluzia
Referitor la celeă dou ă denumiriă aleă unit iiă geograficeă situat ă întreă Prahova,ă Azugaă şiă
Doftana,ă seă constat ă c ă exist ă maiă multe argumenteă careă pledeaz ă pentruă denumireaă deă „Mun iiă
Baiului”.
Denumireaă „Gârbova”ă nuă areă şanse prea mari de a se impune. În afara cabanei Gârbova
aflat ă peă Cl bucetulă Taurului,ă şiă deciă înă afaraă perimetruluiă analizat,ă nic ieriă (culme,ă vârf,ă pâraieă
etc.)ănuăexist ăvreoădenumireăcareăs ăjustificeăimpunereaăacesteia pentru întreagaăregiune.ăTotodat ,ă
mun i „gârbovi i”ăexist ăşiăînăalte sectoare aleăCarpa ilorăde Curbur ăşiămaiăalesăpeăramaăsudic ăaă
Depresiuniiă Braşov.ă Cumă seă observ ,ă aceast ă denumire,ă „Gârbova”, nuă particularizeaz ă numaiă
spa iulămontanădintreăPrahova,ăAzugaăşiăDoftana.
Totuşi,ă consider m c ă argumenteleă careă înt rescă sus inereaă denumirii „Mun iiă Baiului”ă nuă
potă fiăneap rată suficienteăpentruăaăseăputeaăimpuneăcuănecesitate,ă cuătoateăc ăoăvomă utilizaăpeătotă
parcursulălucr rii.

10
 2.ăPOZI IAăGEOGRAFIC

Extinşiă întreă v ileă Doftana,ă Prahovaă şiă Azuga,ă Mun iiă Baiuluiă constituieă ceaă maiă vestic ă
subunitateăaăMun ilorăTeleajenuluiă(situa iăînăvestulăCarpa ilorăCurburii).ă
Seăînscriuăînăcadrulăunit iiăflişuluiăinternă(cretacic).ăÎntreălimiteleăsale,ăaceşti mun iăocup ăoă
suprafa ădeă573,72 kmp, fiind încadra iădeăurm toareleăparaleleăşiămeridiane:ă
✓ 45°33'09'' latitudineănordic (contactulăcuăCl buceteleăÎntorsurii)
✓ 45°16'38'' latitudineănordic (contactulăcuăSubcarpa iiăPrahovei)
✓ 25°32'12'' longitudineăestic (talvegulăv iiăPrahova,ălaălimitaăcuăMun ii Bucegi)
✓ 25°46'51'' longitudine estic (talvegulăv iiăDoftana,ălaălimitaăcuăMun iiăGrohotiş)
Ceaă maiă mareă parteă aă spa iuluiă montan apar ineă jude uluiă Prahova,ă iară înă extremitateaă
nordic ,ăcâtevaăculmiăfacăparteădinăjude ulăBraşov (Fig. 3).

Fig. 1. Poziţia geografică a Munţilor Baiului în spațiul Carpaţilor României

(Model digital SRTM, sursa: http://edcftp.cr.usgs.gov)

Fig. 2. Poziţia geografică a Munţilor Baiului în spațiul Carpaţilor Curburii

(Model digital SRTM, sursa: http://edcftp.cr.usgs.gov)

11
 3.ăLIMITELEăŞIăRAPORTULăCUăUNIT ILEăVECINE

ContactulăMun ilorăBaiuluiăcuăunit ileălimitrofe seărealizeaz ,ăînămareăm sur ,ăprinălimiteă

geografice clare. Înăvestăşiăest,ăv ileăPrahovaăşiăDoftana,ăcuăsuitaădeăîngust riăşiăbazinete,ăîiăsepar ă
deăMun iiăBucegiă- CulmeaăGurguiatuăşiărespectivădeăMun iiăGrohotiş.ăEnergiaădeăreliefămareă(500 -
800ăm)ăimpus ădeăadâncireaăacestorăv i,ăversan iiărelativăabrup iăşiăbineăîmp duri i,ădeosebirileăneteă
subăraportăstructuralăşiăpetrograficăsuntăelementeăcareăsprijin ăaceast ădelimitare.
În vest,ăValeaăPrahoveiăsepar ăMun iiăBaiuluiădeăMun iiăBucegi.ăÎntreălocalit ileăSinaiaăşiă
Buşteniă s-aă individualizată ună culoară depresionară rezultată prină eroziuneă diferen ial ă laă contactulă
dintre conglomeratele de Bucegi cu marnocalcareleăăşi grezocalcareleădinăMun iiăBaiului.
VersantulăesticăalăMun ilorăBucegiăseăimpuneăînăpeisajăprintr-un abrupt de peste 1200 m. De
cealalt ăparteăaăculoaruluiădepresionar,ăînăest,ăculmileăMun ilorăBaiului aflate la 1400 - 1600 m se
termin ăc treăPrahovaăprinăversan iăînătrepteăcareădezvolt ăoădiferen ădeănivelădeă300 - 500 m, fiind
în ceaămaiămareăm sur acoperi iădeăp duriădeăfoioase.ăÎn sud-vest, aval de Sinaia, Prahovaăstr bateă
defileul de la Posada (circa 9 km),ă desp r indă Mun iiă Baiuluiă (culmileă vesticeă aleă Gaguluiă siă
Doamnelor) de Muntele Gurguiatu.ăDefileulăt iatăîn mamocalcareăareăversan iăabrup iă(diferen ădeă
nivel 300 - 400 m), bineăîmp duri i.
Un alt defileu l-aăcreatăPrahovaălaănordădeăBuşteni,ăîntre confluen aăcuăAzugaăşiăconfluen aă
cuă râulă Cerbu.ă Aici,ă eaă separ ă Mun iiă Baiuluiă (culmileă Sorica,ă M ru,ă Zamora)ă deă Munteleă
Cl bucetulă Baiului.ă Lungimeaă acestuiă defileuă esteă deă 1,5ă km,ă iară diferen aă deă nivelă întreă podurileă
culmilorăprincipaleăşiăalbiaăPrahovei este de aproximativ 250 m.
În est,ăValeaăDoftaneiăîntreăPasulăPredeluşă(1298ăm)ăşiălocalitateaăTr isteniădesparteăMun iiă
Baiuluiă deă Mun iiă Grohotiş.ă Laă început,ă valeaă îngust ă aă Doftaneiă separ ă culmileă împ duriteă şiă
orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu,ă Neam uă şiă Rusuă deă celeă care coboar ă dină Pasulă
PredeluşăşiăvârfulăPrişcu. Laăconfluen aăDoftaneiăcuăMuşi aăşiăValeaăNeagr ăseădeschideăunăbazinetă
deă eroziuneă diferen ial ,ă cuă lunciă şiă teraseă largi,ă numită Valeaă Neagr .ă Înă avală deă acesta,ă pân ă laă
intrareaă înă localitateaă Tr isteni,ă valeaă se îngusteaz ,ă albiaă Doftaneiă fiind încadrat ă deă culmiă cuă
în l imiăde 1000 - 1100ăm,ăcuăversan iăpovârni i,ăacoperi iădeăp duriădeăfoioase.
În sud,ăcontactulăcuăregiuneaăcolinar ăaăSec rieiăseăfaceăînălungulăculoarului morfostructural
creată deăadâncireaăceloră dou ăv iă Floreiu.ă Sus inăaceast ălimit ădiferen aădeănivelăbrusc ădeă350 -
500 m dintre culmea Mierlei-Doamneleăaflat ălaă1400 - 1600ămăşiăculmileăsudiceăcareănumaiălocală
dep şescă 1000ă m,ă deosebireaă net ă înă fizionomiaă reliefuluiă şiă modulă deă folosin ă aă terenuriloră (ă în
nord - culmiăprelungi,ămasiveăorientateăspreăvestăsauăest;ăv iăputernicăadânciteăcuăversan iăabrup i,ă
acoperi iă deă p duriă deă amestecă sauă deă conifere;ă intens ă activitateă pasoral ;ă în sud - culmi joase
dominateădeămartoriăpetrograficiăşiăstructurali;ăv iămaiălargiăcuădesf şurareăspreăsud,ăsud-vest, sud-
est,ă cuăversan iăînă bun ă m sur ădesp duri i;ămariă suprafe eă folositeăcaăp şuniăşiă fâne e). Regiunea
Sec rieiă seă desf şoar ă caă oă arieă deă tranzită c treă munte,ă aflat ă laă 850 - 1050ă m,ă careă p streaz ă
elementeădeăleg tur ăcuăacestaă(îndeosebiăstructurale),ădarăcareăseăleag ătotămaiăstrânsădeădealurileă
subcarpatice.
În nord,ă limitaă aă fostă trasat ă înă lungulă v iiă Azuga,ă peă laă nordă deă culmileă Turcu,ă Paltinu.
Contactul brusc (200 - 300 m)ă fa ă deă unit ileă limitrofeă (Cl buceteleă Predealului,ă Cl buceteleă
T rlungului),ăculoarulălarg alăv iiăAzuga,ădiferen aănet ăîn fizionomia reliefului (culmi masive, cu
vârfuri la 1650 - 1800 m; v iăadânciteăcuă150 - 300 m în sud,ăfa ădeăculmiăprelungi,ănetede,ălaă1000
- 1300ăm,ădominateădeăvârfuriăcuăcâ ivaăzeciădeămetri,ăseparateădeăv iăadânciteăcuă300 - 500 m în
nord),ă caă şiă uneleă diferen ieriă înă hainaă vegetal ă (p şuniă extinseă peă podurileă interfluviiloră aflateă laă
1400 - 1900 m,ă versan iă împ duri iă înă Mun iiă Baiului;ă p duriă bogateă careă acoper ă ceaă maiă mareă
parteă aă culmilor,ă p şuniă peă suprafe eă defrişate,ă îndeosebiă înă jum tateaă inferioar ă aă versan iloră înă
Cl bucete)ăsus inăaceast ădelimitare.
Discu iiăcuăprivireălaălimita de sud-vest.
Consider mă limit ă deă sud-vestă pentruă Mun iiă Baiuluiă discontinuitateaă eviden iat ă înă reliefă prină
prezen aădefileuluiădintreăSinaiaăşiăPosada (Valeria Velcea, I. Velcea, 1965), pe o lungime de 9 km.
Esteădemonstrat ăipotezaăcapt riiă„Prahoveiăsuperioare”ă(careălaănivelulădeă±1050ămăseădrenaă

12
Fig. 3. Munţii Baiului - poziţia matematică, limitele şi unităţile vecine

13
c treă sud-vest ) de un râu tributar Doftanei, care s-aă adâncită şiă aă înaintată regresivă spreă nord,ă
spintecând flişulăstratelorădeăSinaia.ăÎnainteădeăetapaămen ionat ,ăMun iiăBaiuluiăseăcontinuauăspreă
sud-vest cu Muntele Gurguiatu care, din punct de vedere geografic seăconsider ăc ăapar ineăfâşieiădeă
interferen ăcarpato-subcarpatic .

4. ISTORICUL CERCET RIIăMUN ILORăBAIULUI

Înc ădeălaăînceputulăsecoluluiăalăXX-lea s-auăf cutăcercet ri şiăstudiiăcuăprivire la regiunea de

obârşieă aă Prahovei.ă Astfel,ă geografulă George Vâlsan, în anul 1939, aă studiată morfologiaă v iiă
superioareă aă Prahovei,ă urm rindă cuă prec dereă evolu iaă paleogeografic ă aă v iloră şiă face referiri
asupraănivelelorădeăeroziuneădinăMun iiăGârbova.
Ceaămaiăjoas ăsuprafa ,ăstudiat ăam nun itădeăGeorgeăVâlsanăînăanul 1939, este platforma
Predeal,ăreprezentat ădeăsectoareădeăv iăîmb trâniteădeălaăobârşiileăPrahovei,ădeăculmiărotunjiteăşiădeă
un nivel de umeri de 1100 - 1300ămăînăv ileăprincipale.ăGeografulăarat ătrecereaăniveluluiăPredeală
peălaăsudă deăSinaiaăpesteăşauaăP duchiosuluiă înă bazinulă Ialomi ei.ă Peă aceast ăbaz ă aăemisăipotezaă
dren riiă apelor Prahoveiă înă etapaă respectiv , c treă sud-vest, pe actualul curs al Ialomicioarei,
supozi ieă împ rt şit ă deă ceiă maiă mul iă geografi.ă Autorulă sus ineă ipotezaă capt riiă Paleoprahovei de
c tre un râu care s-a adâncită şiă aă înaintată regresivă peă traiectul actualului defileu de la Sinaia -
Posada,ă aceast ă ipotez ă fiindă sus inut ă prină cartarea nivelului de ±1050 m şiă interpretareaă saă
morfogenetic .
Tot lui George Vâlsan i se atribuie vârsta pleistocen superior a teraselor Prahovei.
Geograful N. Popp (1939 i 1941) d ă numeleă deă „platformaă Similațță pentruă nivelulă deă
eroziune de 1050 - 1200ăm,ăcareăprezint oălarg ădesf şurareăînăsudulăMun ilorăBaiului,ăundeătaieă
toateă culmileă dină Munceiiă Sec riei,ă luândă înf işareaă uneiă suprafe eă deă bordur .ă Suprafa aă Similaă
corespundeă şiă esteă sinonim ă cuă platformaă Predeală (N.ă Popp,ă 1941).ă Şiă N.ă Popp a datat terasele
Prahovei, atribuind acestora vârsta pleistocen superior.
Valeria Velcea (1965) aă cartată nivelulă Cl buceteloră înă zonaă Predeală - Gârcin, pe care
ulterior M. lelenicz (1981) l-aăracordatăcuăsuprafa aădeă1250ă- 1450ămădinăMun iiăBaiului.
Atât Valeria Velcea câtă şiă Ion Velcea, în lucrarea ,,Valea Prahovei”, Edituraă Ştiin ific ,ă
Bucureşti,ă1965,ăsus inăcuăargumenteăbineăîntemeiateăipotezaăcapt riiăPrahovei.
Geologul M.ă Ştef nescu (1963 i 1980) atribuieă flişuluiă calcarosă ală Stratelor de Sinaia
intervalul tithonic superior - barremianăinferior.ăPentruăMun iiăBaiului,ăflişulăcretacicăeăcompusădin
cel mai gros orizont al Straielor de Sinaia, şiă anume,ă orizontul grezos calcaros (tithonic -
neocomian).
Elă arat ă c ă tectonicaă Mun iloră Gârbovaă esteă complicat ă deă existen aă aă dou ă digita iiă şiă deă
nenum rateăfracturiăşiădecroş riăcuădirec ieănord-vest - sud-est,ăcareăcompartimenteaz ăStratele de
Sinaia într-ună adev rată mozaic.ă M.ă Ştefimescuă şiă colaboratoriiă (1963)ă consider ă c ă peteceleă deă
cristalină ceă apară înă Valeaă Zamoreiă şiă peă Culmeaă Paltinulă reprezint ă olistolite însedimentate în
orizontul mijlociu al Straielor de Sinaia.
Geologul Dan Patrulius (1969),ăînălucrareaăsaă„GeologiaăMasivuluiăBucegiăşiăaăCuloaruluiă
Dâmbovicioara”,ăEditura AcademieiăR.S.ăRomânia,ăBucureşti,ă1969, denumeşteăstructuraăgeologic ă
deăansambluăaăMun ilorăBaiuluiăsubănumeleă„anticlinoriulăZamura”.
Geograful Gh. Niculescu, înă comunicareaă prezentat ă laă Sesiuneaă ştiin ific ă anual ă aă
Institutuluiă deă Geografieă Bucureştiă (decembrieă 1980),ă intitulat ă „Mun iiă Gârbova - caractere
Geomorfologice”,ăabordeaz ăurm toareleăprobleme:
• Înăprivin aădenumiriiăunit iiămontaneădintreăPrahova,ăAzugaăşiăDoftana,ăGh.ăNiculescuă
aduceăargumenteăşiăimpuneăacestuiăspa iuăgeograficănumeleădeă„Mun iiăGârbova”.
• Înă ceă priveşteă limitaă dinspreă sudă aă Mun iloră Gârbova,ă Gh.ă Niculescuă ataşeaz ă unit iiă
studiateă treaptaă deă reliefă cuă în l imiă deă 1000ă - 1100ă m,ă rezultat ă dină nivelareaă
forma iuniloră cretaciceă (Strateleă deă Sinaiaă şiă depoziteleă barremiană - ap iene).ă Autorulă

14
 (1971)ă sus ineă c ă înă aceast ă treapt ă careă seă continu ă şiă laă vestă deă Prahova,ă şiă careă seă
prelungeşteăc treăestăpân ălaăTeleajen,ădomin ăîn l imileăsubcarpaticeăcuă200ă- 300ămăşiă
seăintegreaz ăzoneiădeăinterferen ăcarpato-subcarpatic .
• Legatădeăsuprafe eleăde eroziune, Gh. Niculescu (1977, 1980), spre deosebire de Mihai
Ielenicz (1981) prezint ăsuprafa aădeăeroziuneă Bobu Mare,ăcareăînă Mun iiăGârbovaă„seă
întâlneşteăînăVârfulăZamoraăşiăsubăVârfulăBaiu Mic, la 1800 - 1840ăm,ăcaăşiăîn Vârful lui
Manole, la circa 1800ă m”.ă Geografulă afirm ă c ă esteă foarteă posibilă caă suprafa aă Bobuă
Mareăs ăfiăfostămodelat ăînăaceeaşiăetap ăcu suprafa aăRâuăŞesădinăCarpa iiăMeridionali.ă
Deăasemenea,ăseăatribuieăsuprafe elorăŞe uăşiăBobuăMareăformareaăînăintervalulămiocenă-
pliocen inferior. Celelalteădou ăsuprafe eădeăeroziuneăamintite,ăinferioare nivelului Bobu
Mare sunt: Şeţu (1350 - 1550ăm)ăşiăPredeal - Simila (1100 - 1300 m).
• În abordarea studiului microreliefuluiădinăregiuneaăînalt ,ăGh.ăNiculescuăexplic ămodulă
de formare al microdepresiunilor de culme, a ravenelorăşiăformelorădeăalunecare.
Geograful Mihai Ielenicz, în anul 1981, a realizat caracterizarea geomorfologic ă aă
Mun ilorăBaiului. Înăacestăstudiuăaăabordatăurm toareleăprobleme:
▪ Înă privin aă denumiriiă unit iiă montaneă dintreă Prahova,ă Azugaă şiă Doftana,ă M.ă Ielenicză
aduceăargumenteăşiăimpuneăacestuiăspa iuăgeograficănumeleădeă„Mun iiăBaiului”.
▪ ÎnăceăpriveşteălimitaădinspreăsudăaăMun ilorăBaiuui,ăM.ăIelenicză(1981),ăspreădeosebireădeă
Gh.ă Niculescuă (1980),ă stabileşteă contactulă cuă regiuneaă colinar ă aă Sec riei în lungul
culoarului morfostructural creat de adâncirea celoră dou ă v iă Floreiuă (unaă afluent ă
Prahovei,ăcealalt ăDoftanei).
Autorulăarat ăc ă„regiuneaăSec rieiăseădesf şoar ăcaăoăarieădeătranzităc treămunte,ăaflat ălaă
850 - 1.050ă m,ă careă p streaz ă elementeă deă leg tur ă cuă acestaă (îndeosebiă structurale),ă dară careă seă
leag ă totă maiă strânsă deă dealurileă subcarpatice”.ă Geografulă adaug :ă „Aceastaă nuă surprinde,ă situa iiă
similare întâlnindu-seă şiă înă alteă locuriă dină Carpa iiă deă Curbur ă (Prahovaă - Dâmbovi a,ă Teleajenă -
Lop tari)”.
▪ Legatădeătrepteleădeănivelare,ăM.ăIelenicză(1981)ănuăaminteşteădeăsuprafa aădeăeroziuneă
Bobuă Mare,ă observat ă şiă descris ă deă Gh.ă Niculescuă (1980). Suprafe eleă şiă nivelurileă
studiateăşiădescriseădeăMihaiăIelenicză(1981)ăsuntăurm toarele:
- Suprafaţa de ± 1600 m,ăracordat ăcuătreaptaăsimilar ădinăMun iiăGrohotişăşiăMun iiăCiucaşă
iarăînăvestăcuănivelulăRâuăŞesădinăMun iiăBucegiăindicatădeăG.ăVâlsană(1939)ăşiăV.ăVelceaă
(1961).
- Suprafaţa de 1250 - 1450 m, care corespunde celei de-aă treiaă „platformeă deă erosiune”ă
indicat ă deă G.ă Vâlsană (1939),ă nivelului Cl buceteloră ar tată deă V.ă Velceaă (1965) în zona
Predeal - Gârcină şiă suprafa ei Penteleu - Podu Calului - T taruădină mun iiăCiucaşă - Buz uă
(M. lelenicz, 1972).
- Nivelul de eroziune de 1050 - 1200 m, sau nivelul Predeal - Simila studiat de G. Vâlsan,
1939ăşiăN.ăPopp,ă1941.
- Nivelul de 800 - 950 m careăcorespundeăniveluluiăTaleaăcartatădeăN.ăPoppă(1941)ăşiăniveluluiă
montanămediuădinăCarpa iiădeăCurbur ă(M.ălelenicz,ă1972).
▪ În problematicaă model riiă actualeă şiă aă formeloră rezultate,ă geografulă M.ă lelenicză
abordeaz ă schematică tipurileă deă proceseă actuale,ă diferiteă pentruă celeă dou ă etajeă
morfodinamice din Mun iiăBiului:ăetajul superior (careăînglobeaz ăvârfurileăşiăpodurileă
interfluviale aflate la peste 1450ămăacoperiteădeăp şuni)ăşiăetajul inferior (forestier).
Acelaşiăautor,ăînăanulă1984,ăînălucrareaă„Mun iiăGârbova,ăghidăturistic”ădinăcolec iaăMun iiă
Noştri,ă Editura Sport - Turism,ă Bucureşti,ă realizeaz ă oă caracterizareă fîzico-geografic ă aă Mun iloră
Baiuluiă cuă referireă laă urm toareleă probleme:ă aşezareă şiă limite,ă denumirea,ă alc tuireaă geologic ,ă
relief,ăclim ,ăhidrografie,ăvegeta ieăşiăfaun .
Iulianaă Armaşă (1999), înă lucrareaă saă „Bazinulă hidrografică Doftanaă - studiu geomorfologic”,ă
Edituraă Enciclopedic ,ă Bucureşti aă abordată urm toareleă aspecteă fizico-geografice referitoare la
Mun iiăBaiuluiă(versan iiăcorespunz toriăbazinuluiăsuperiorăalăv iiăDoftanei):
- morfografieă(formaăre eleiăhidrografice,ămorfografiaăv ilorăetc.)ă

15
 - analizaă cantitativ ă aă reliefuluiă (modele morfometriceă aleă re eleiă deă drenaj;ă modele
morfometriceăaleăsuprafe elor; aspecteămorfometriceăaleăversan ilorădeăvale)
- poten ialulătectonoă- structuralăşiăpetrografică
- tipuri genetice de relief (reliefă structurală şiă petrografic; relief fluvial; reliefuri policiclice:
suprafe eăşiăniveluriădeăeroziune)
- evolu iaăre eleiăhidrograficeă
- modelareaăactual ăaăreliefului
P troescu Maria şiă Cârstea A., în anul 1977 auă realizată observa iiă biogeograficeă asupraă
bazinelor hidrograficeăValeaăRea,ăValeaăCâineluiăşiăValeaăluiăBogdanădinăMasivulăBaiu.

5.ăSURSEăALEăDOCUMENT RII,ăMETODEăDEăCERCETARE
ŞIăTEHNICIăUTILIZATE

Realizareaă unuiă studiuă geomorfologică debuteaz prină colectareaă şiă structurareaă unuiă volumă
mare de date geospa iale.ă Dintreă acestea, le-am selectată cuă prec dereă peă celeă necesareă analizeiă
reliefului. S-auă utilizată iă informa iiă privitoareă laă celelalteă înveli uriă geografice,ă f r ă aă omiteă
componenta geologic ăa Mun ilorăBaiului.ăRealizareaăbazeiădeădateădigitaleăaăreprezentatăoăetap ădeă
durat .ă Pentruă realizareaă materialuluiă cartografică digital,ă amă utilizată h r iă înă formată analog,
convertite în limbaj numeric prin procesul de scanare: topografic , scara 1:25000, anul 1982;
topografic , scara 1:50000, anul 1973; geologic ă 1:50000ă iă 1:200000;ă hartaă soluriloră 1:ă 200000.
Acestora li s-auăad ugatăortofotoplanuri laăscar ămare, 1:5000, din anul 2005. Toate au fost de un
real folos pentruă identificareaă şiă vectorizarea elementelor incluseă înă h r ileă tematice. Pentru
determinarea parametrilor morfometrici cantitativi a fost indispensabil modelul numeric altitudinal
al terenului, marca SRTM (Shuttle Radar Topography - The Mission to Map the World), disponibil
la adresa http://dds.cr.usgs.gov/srtm. Având rezolu iaă deă circa 30 m (convertit la 25 m, în cadrul
proiectului nostru), acesta a constituit suportul topograficăprincipalăpentruărealizareaăh r ilorăînăcareă
a fost valorificat ă iădimensiuneaăaltitudinal . Bazaădeădateăaăfostăcompletat ăde:
- imagini satelitare Landsat ETM+, ob inuteădeălaăadresaăhttps://earthexplorer.usgs.gov
- World Imagery (24 august 2010),produsă satelitară deă înalt ă rezolu ieă (0,5ă m),ă înă spectrul
vizibil, disponibil ălaăadresa https://www.arcgis.com/home/webmap/viewer
- datele vectoriale CORINE Land Cover,ă edi ia 2012 (http://land.copernicus.eu/pan-
european/corine-land-cover/clc-2012),ă întrebuin ate pentruă realizareaă h r iiă acoperirii/utiliz riiă
terenuluiăşiăulteriorăpentruărealizareaăh r ilor poten ialuluiămorfodinamic iăaăeroziuniiăsuperficialeă
(metodologia U.S.L.E.).
- seturile de date vectoriale generale ale României din anul 2009 au întregit elementele
necesare proiectului SIG, având adresa http://earth.unibuc.ro/download/romania-seturi-vectoriale,
Dateleă informaticeă spa iale auă fostă utileă dară insuficiente,ă acesteaă necesitândă validareă şiă
verificareăpeăteren.ăCompletareaădatelorăini ialeăcuăcart ri,ăobserva iiăşiăfotografiiălaăfa aă locului, a
constituită oă etap ă foarteă important ,ă succedat de etapa de lucru în programele S.I.G.
Pentruărealizareaăprezenteiălucr riăamăfolositădiverseămetode de cercetare cuăajutorulăc roraă
amăpututăexpuneăcaracteristicileăşiăpersonalitateaăacestuiăspa iuămontan.ăDintreăprincipaleleămetodeă

• selecţionarea, analiza şi sintetizarea datelor preluate din oferta bibliografică

folosite amintim:

• metoda observaţiei şi analizei peăteren,ăpeăh r ileătopografice,ăgeologice,ăortofotoplanuri,etcăă

• metoda grafică şi cartografică digitală a arealelor, punctului, fondului calitativ, izoliniilor,
semnelor,ăetc.,ădeăextragereăaădatelorăvectorialeăşiărealizareăaăcelorărasteră
• metoda morfometrică şi morfografică de analiză a terenului
• metoda comparativă de analiz ăaăproceselorăşiăfenomenelorănaturaleăoriăantropice
• metoda desciptiv-interpretativă, cuă ajutorulă c reiaă s-au redat caracteristicile din teren a
proceselorăşiăformelorălegateădeămorfodinamicaăactual ă

16
 • metoda profilelor careă aă permisă observareaă şiă analizaă anumitoră parametriă şiă caracteristiciă

• metoda identificării proceselor şi fenomenelor pentruăeviden iereaărealit iiădinăterenă

ale teritoriului analizat

• metoda realizării şi interpretării materialului cartografic şi fotografic.ăH r ileăsuntămodeleă

concludenteă aleă realit iiă terenului care redau caracteristicile componentelor mediului
geografică înă interdependen ă cuă celă geologic.ă Eleă potă redaă procese,ă fenomeneă naturaleă şiă
trebuieăs ăreliefezeătr s turileăcareăpersonalizeaz ăunitateaăgeografic ăsupus ăanalizei.
Utilizarea programelor specializate în SIG (ArcGis 10.2.2ă iă Globală Mapperă 17) prezint ă
avantaje multipleă înă compara ieă cuă tehnicileă cartograficeă tradi ionale, datorit ă precizieiă calculelor,ă
modalit ilorăfoarteădiversificateădeăanaliz ,ăcât şi aăexpresivit ii rezultatelorăăredact rii.ăEficien a,
operativitate, complexitate, sunt alte câtevaăcaracteristiciădefinitoriiăaleăcartografieiădigitale.ăH r ileă
digitaleă suntă adaptabileă numeroaseloră sistemeă deă referin ,ă acesteaă avândă şiă posibilitateaă de
corectur ,ă completare,ă interven ieă peă arealulă analizat,ă atunciă cândă seă producă schimb riă sp io-
temparale.
Pentruăintegrareaăinforma iilor în cadrul proiectului SIG dedicatăMun ilorăBaiului,ăînăscopulă
realiz riiămaterialelorăcartografice,ăauăfostăparcurseăurm toareleăetapeădeălucru:
- studiulătipologieiăh r ilorătematiceădup ălucr ri de specialitate consacrate.
- realizareaă MNATă (modeă numerică altitudinală deă teren)ă dup ă imaginiă SRTM (anul 2000),
decupat peălimitaăgeografic .
- realizarea modelului umbrelor peste care s-au suprapus transparentizat 30% majoritatea
h r ilor.
- utilizareaă informa iiloră digitizateă dină proiectulă ,,Româniaă Digital ”ă iă ,,Corineă Land
Cover”,ăanulă2012.
- digitizareaă unoră informa iiă utile proiectului: limite geografice, curbe de nivel, cote
altimetrice, etc.
Înă final,ă amă integrată informa iileă înă cadrulă fiec reiă h r iă tematice,ă toateă înă proiec iaă na ional ă
Stereo 70, datum S42 ROMÂNIA.

Baza de date utilizată în analiza S.I.G.

Tabel 1.
Date digitale Atribute
primare Sursa datelor Topologie vectoriale Utilizare

Curbe de Imagini SRTM, 30 m Vectori de ●ăaltitudini ■ăEtajeăclimatice

nivel cu tip linie ●ătemperaturiă ■ăEtajeăgeoecologice
diferite valori ●ăprecipita ii ■ăEtaje
altimetrice morfodinamice
Re eaă Hartaătopografic ăcuă Vectori tip ●ăpermanent ă ■ăDensitateaă
hidrografic scara 1:50.000 linie ●ătemporar fragment riiă
reliefului
Cote Hartaătopografic ăcu Vectori tip ●ădenumireă ■ăH r iădiverse
altimetrice scara 1:25.000 punct ●ăaltitudine
Drumuri Hartaătopografic ăcuă Vectori tip ●ăna ionale ■ăAccesibilitatea
publice scara 1:25.000 linie ●ăjude ene
●ăcomunale
Poteci, trasee Hartaătopografic ăcuă Vectori tip - ■ăAccesibilitatea
turistice scara 1:25.000 linie
Localit i Hartaătopografic ăcuă Vectori tip - ■ăH r iădiverse
scara 1:25.000 poligon

17
 Trepte de Imagini SRTM, 30 m Vectori tip ●valoriă ■ăProfile geomorf.
nivelare linie altitudinale ■ăProfilăgeologic
Litologia HartaăGeologic ăaă - ●ătip de roc ■ăHartaălitologic
României scara ●ăvârsta
1:200.000,ăăfoileăBraşovă geologic
şiăTârgovişte
Claseăşiătipuriă Harta Solurilor - ● tipuri de ■ăHartaăsolurilor
de soluri României scara soluri
1:200.000,ăăfoileăBraşovă
şiăTârgovişte
MNAT Imagini SRTM, 30 m Date raster ●ăeleva iaă ■ăH r iăhipsometrice
tipăgril ●ă coordonate ■ăGeodeclivitatea
geografice ■ăAdâncimea fragm.
■ăDensitatea fragm.
■ăExpunereaăvers.
■ăStructuraăorogr.
■ăBazineăhidrogr.
■ăAccesibilitatea
■ăModelulăumbrelor
Acoperireaăşiă CLC, 2012; Date ●ădenumire ■ Acoperirea /
utilizarea Harta topogr. 1:25.000; vectoriale ●ăcod Utilizarea terenului
terenului Ortofotoplan, 2005 tip poligon
Imagine Imagineăsatelitar ă Date tip ● Caracterist. ■ăEtajeă
satelitar Landsat 7 ETM+, anul raster spectrale ale morfodinamice
2000, fals color 7-4-5 pixelilor ■ăEtajeăgeoecologice
de la NASA ■ Acoperirea /
Utilizarea terenului

II. CARACTERE FIZICO-GEOGRAFICEă IăGEOLOGICE

1. CARACTERE GEOGRAFICE

1.1. CLIMA

Pentruăanalizaăcondi iilorăclimaticeăspecificeăunit ii montane dintre Valea Prahovei, Azuga

şiă Valeaă Doftanei, s-auă folosită dateleă înregistrateă laă treiă sta iiă meteorologiceă cuă programă sinoptic
continuu: Predeal (1090 m altitudine), Sinaia (1500ămăaltitudine)ăşi L c u iă(1777 m altitudine). De
asemenea, s-auă folosită şiă uneleă dateă înregistrateă laă staţia meteorologică Vârful Omu (2510 m
altitudine),ă acesteaă fiindă reprezentativeă pentruă culmileă înalteă (maiă alesă pentruă celeă aleă Carpa iloră
Meridionali),ăcâtăşiăpentruăcircula iaădeăaltitudineăaămaselorădeăaerădeasupraă riiănoastre. Aceast ă
re eaădeăsta iiămeteorologiceăîmbrac ăuniform,ădinăpunctădeăvedereăaltitudinalăspa iulăcarpaticădeălaă
curbur ,ădateleăînregistrateăfiindăreprezentativeăşiăpentruăMun iiăBaiului.
Staţia meteorologică Predeal (1090 m altitudine)
- Coordonate geografice: 45° 30' latitudineănordic ,ă25°35' longitudineăestic ;
- Esteăsituat ălaăoădistan ădeă150ămădeăCl bucetulăTauruluiă(1457ăm).ăDistan aădeălaăsta iaă
meteoă şiă pân ă laă firulă apeiă dină trec toareă esteă deă 800ă m.ă Aceast ă pozi ieă influen eaz ă transportulă
maselor de aer canalizatăprinătrec toare;
- Platforma meteorologic esteăamplasat ăpeăversantulănordicăalămasivuluiăCioplea.

18
 Staţia meteorologică Sinaia, cota 1500 m
- Coordonate geografice: 45°23' latitudineănordic ,ă25°30' longitudineăestic ;
- Sta iaă esteă amplasat ă peă versantul sud-estică ală culmiiă Furnica,ă întreă valeaă Peleşuluiă spreă
nord-est,ăvaleaăZg rburiiăspreăsud.ăValeaăIzvorulăDoruluiăspreăsud-vestă(toateădinăMun iiăBucegi).ă
Versan iiă culmiiă Furnica,ă coboar ă spreă sud,ă spreă valeaă Izvorulă Dorului,ă careă faceă trecereaă spre
MasivulăP duchiosu.ăC treăest, culmeaăseătermin ăprintr-oăpant ăaccentuat ăformândăunăabruptăspreă
Valea Prahovei.
- Platformaă meteorologic ă esteă situat ă peă celă de-ală doileaă nivelă deă eroziuneă (Râuă Şes)ă ală
Carpa ilorăMeridionali la periferia Masivului Bucegi.
Staţia meteorologică Lăcăuţi (1776 m altitudine)
- Coordonate: 45°51' latitudineănordic ,ă26°21' longitudineăestic ;
- Aceast ăsta ieăfunc ioneaz ădinăanulă1959ălaă1776ăm,ăcuăprogramăsinopticăşiăclimatologic.
- Platformaămeteorologic ăesteăsituat ăînămasivulăcuăacelaşiănume,ăpeăunăplatouăalc tuitădină
marne,ăgresiiăşiăconglomerateăapar inândăzoneiăflişului.
- Sta iaăesteăreprezentativ ăpentruăzonaădeăcurbur ăaăCarpa ilorăOrientali.
Dateleăob inuteădeălaăceleăpatruăsta iiămeteorologiceăprezentateăanterior sunt completate cu
cele înregistrate la posturile pluviometrice Piscul Câinelui (45°26' latitudineă nordic ă şiă 25°34'
longitudineă estic ),ă altitudineă 1000 m, pe versantul estic prahovean), Azuga Captare (45°27'
latitudineă nordic ă şiă 25°36' longitudine estic ,ă altitudineă 1000ă m),ă Tr isteniă (45°21' latitudine
nordic ă şiă 25°44' longitudineă estic ,ă altitudineă 850ă mă înă depresiuneaă Teşila)ă şiă Sec riaă (45°16'
latitudineă nordic ă şiă 25°42' longitudineă estic ,ă altitudineă 805ă m,ă înă cadrulă depresiuniiă Sec riaă dină
sudulăMun ilorăBaiului).
Altitudineaăşiăpozi iaăgeografic ăaăMun ilorăBaiuluiădetermin ăcondi iiăclimaticeăsimilareăcuă
celeăîntâlniteălaămajoritateaămun ilorădinăCarpa iiădeăCurbur .ăEsteăspecificăună climat caracteristic
munţilor mijlocii,ăcuădiferen eămiciăînădesf şurareaăpeăvertical ăaăparametrilorămeteorologici.
Regiuneaăeste,ăînăceaămaiămareăparteăaăanului,ăsupus ăcircula ieiămaselorădeăaerădinăvestăşiă
nord-vest,ă careă dep şescă relativă uşoră culmileă joaseă aleă Mun iloră Perşani,ă trecă pesteă depresiuneaă
Braşovăşiăp trundăîndeosebiăprinăculoarulădintreăMun iiăBucegiăşiăMun iiăPost varu,ăab tându-se pe
valeaăPrahoveiă şiă peăculmileăMun ilorăBaiului.ă Deăaltfel,ă aceast ădirec ieăesteăreflectat ăadeseaă deă
c treă asimetriaă coronamentuluiă conifereloră izolateă deă peă culmileă Tig i,ă Turcu,ă Neam uă etc. ele au
dezvoltateăîndeosebiăp r ileăexpuseăspreăestăşiăsud-est (arbori-drapel).
Extremitateaă sudic ă aă Mun iloră Baiuluiă seă afl ă relativă frecventă şiă subă influen aă maseloră deă
aerăsudiceăcareăînainteaz ădinăCâmpiaăRomân ,ăpeste dealurile subcarpatice, pe v i şiăajungăuneoriă
pân ă dincoloă deă Munteleă Cump tu,ă determinândă aspecteă diferiteă aleă vremiiă întreă nordulă şiă sudulă
acestor mun i. Nuărareori,ăvara,ăînătimpăceăculmileădinăjum tateaănordic ăsuntăacoperiteădeănori,ăiară
ploaiaăîşiăfaceăsim it ăprezen a,ăînăsudăsoareleălumineaz ăînc .
Valurileădeăcea ăfrecventeălaăsfârşitulătoamneiăşiăiarnaăînăCâmpiaăRomân ăsuntăîmpinseăpeă
PrahovaăşiăpeăDoftanaăşiăurc ăpeăoămareăparteăaăMun ilorăBaiului.ăFenomenulăesteăaproapeăinversă
varaă şiă laă începutulă toamnei,ă cândă cea aă dină depresiuneaă Braşovă ajungeă înă cursulă zileiă pesteă
Cl buceteăşiăMun iiăNeam ului.
Deosebiriă uneoriă destulă deă importanteă înă regimulă temperaturilor,ă înă grosimeaă şiă durataă
men ineriiă stratuluiă deă z pad ,ă înă circula iaă local ă şiă intensitateaă vântuluiă suntă determinate de
condi iileălocaleădeăexpunereă(ceaămaiămareăparteăaăversan ilorăsuntăorienta iăfieăspreăsud,ăfieăc treă
nord),ădeăadâncimeaămareăşiăîngustimeaăv ilor.
Expunerea versanţilor (Fig.ă4ă iăFig.ă5)
a. Faţă de circulaţia generală a atmosferei
Expunerea versan ilorădetermin ăoădistribu ieăneuniform ăaăcantit iiădeăumezeal ,ădeăprecipita iiă
şiă aă nebulozit ii. Astfel,ă versan iiă cuă expunereă vestic ă şiă nord-vestic , respectivă versan iiă
perpendiculariăpeădirec iaădominant ăaăcircula ieiăatmosfereiăbeneficiaz ăde:
•ăumezeal ămaiămareăaăaeruluiăcuă2 - 4%
•ăprecipita iiămaiăbogateăcuăaproximativ 100 mm mai mult pentru aceeaşiăaltitudine
•ănebulozitateămaiăridicat , în medie cu 0,4 - 1,0ăzecimiăfa ădeăversan iiăesticiăşiăsud-estici

19
 b. Faţă de radiaţia solară
În Mun iiă Baiului,ă radia iaă global ă esteă apreciat ă laă ccaă 110ă Kcal/cm2/min,ă îns ă pentru toate
direc iileăcardinaleăexpunereaăversan ilorădetermin ăoădistribu ieăneuniform ăaăcantit iiădeăenergieă
radiat . Deosebiriă accentuateă apară întreă versan iiă cuă expunere sudic ă careă beneficiaz ă deă ceaă maiă
intens ăradia ieăsolar ădirect ,ădurataădeăstr lucireăaăsoareluiăşiăceiăcuăexpunere nordic ăcuăceaămaiă
redus ă cantitateă deă energieă solar ă şiă durat ă deă str lucireă aă soarelui. Aceste valoriă deă natur ă
astronomic ădetermin ăşiăoădurat ămaiămareăaăfenomenelorăatmosferice,ărespectivăaăînghe uluiăşiăaă
stratuluiădeăz pad ,cuăaproximativăoălun ămaiămultăpeăversan iiănordiciăfa ădeăceiăsudici.
Deăasemenea,ăexist ădiferen ieri termice întreăversan ii esticiă şiă cei vestici. Primii seăînc lzescă
înc ă dină primeleă oreă aleă zilei,ă iară ceiă vesticiă r mână înă umbr ,ă umezi i, cuă depuneriă deă rou ă sauă
brum .ă Situa iaă seă inverseaz ă înă oreleă dup -amiezii. Diferen eleă termiceă anualeă dintreă versan iiă
însori iăşiăceiăumbri iădep şescă1 - 2°C, atingînd cele mai mari valori între 500 - 1500 m altitudine.
Acestăfenomenădetermin ădezvoltareaădiferen iat ăaăbiotopurilorăpeăversan iiărespectivi. Diferen eleă
deăînc lzireăaăpantelorăcuăorientareădiferit ăseăreducătreptat,ăconcomitentăcuăcreştereaăaltitudinii.
Înădistribu iaăradia ieiăsolareăoăînsemn tateăaparteăoăareăpanta versanţilor.ăCeiăabrup iăprimescăoă
cantitateămaiămic ădeăenergieăsolar ăcomparativăcuăceiăceăde inăpanteăline,ăcareăprimescăoăcantitateă
maiămareădeăenergieăsolar ,ăînăfunc ieădeăgradulădeăînclinare.
Altitudinea determin ă zonalitateaă vertical ă aă proceseloră şiă fenomeneloră climaticeă astfel:
temperatura medie a aerului scade cu altitudinea conform gradientului vertical mediu de 0,65/100
m; umezealaărelativ ămedieăanual ăcreşteă cuă1 - 1,5% / 100 m; nebulozitateaătotal ămedieă anual ă
creşteăcuăaproximativă 0,1 zecimi /100 m; cantitateaăanual ădeăprecipita iiăcreşteăcu 70 - 100 mm /
100 m în mod diferen iatăînăraportăcuăexpunerea versan ilor.

Etajareaăclimatic
Mun iiă Baiului,ă prină pozi iaă geografic ă i altitudine corespund etajelor climatice prezentate în
hartaărealizat ădup ăMarcuăşiăcolab.,ă1999ă(Fig. 9).
Factorul climatic constituieă oă cauz declan atoare fundamental pentru procesele
geomorfologice actuale.ă Parametriă meteorologiciă cuă influen ă deosebit ă înă morfodinamicaă actual ă
suntătemperaturaăsiăprecipita iile.ă
1. Etajul climatic subalpin (1750 – 1923 m) (dup ăMarcuăşiăcolab.,ă1999)
•ăTemperaturaămedieămultianual ă(sta iaămeteorologic ăL c u i,ă1776 m) – 1,2°C;
•ăTemperaturaămedieămultianual ăaăluniiăianuarie:ă-8ă… -10°Că(L c u i,ă- 8,5°C);
•ăÎnghe ulă(temperaturiăminimeăŢă0°C)ăesteăposibilă170-190 zile/an, din care 50 - 60 zile cu
temperaturi < -10°C;
•ăNebulozitateaămedieăanual ă(sta iaămeteorologic ăPenteleu,ă1632ăm)ă– 6,3 zecimi;
•ăPrecipita iileămediiămultianualeă(sta iaămeteorologic ăL c u i,ă1776ăm)ă– 1018,1 mm;
•ăNum rulăanualădeăzileăcuăstrat deăz pad ă(sta iaămeteorologic ăPenteleu) – 139 zile.
Din tabloul parametrilor climaticiă prezentată maiă susă reiesă urm toareleă condi ion riă
morfoclimatice:
a)ă cantitatea,ă frecven aă şiă intensitateaă precipita iiloră determin ă agresivitateaă proceseloră deă
eroziuneăînăsuprafa ă iăliniar .ă
b)ă aceştiă parametriă indic ă condi iiă optimeă pentruă manifestarea proceselor specifice etajului
model riiă crioă - nivaleă ă prină manifestareaă cicluriloră gelivaleă (diurneă iă sezoniere),ă cumulateă cuă
ac iuneaămecanic ăşiăchimic ăaăz peziiăpeăsuprafa aăsubiacent ăaăscoar eiădezagregateă– alterate.
2. Etajul climatic montan superior (1400 – 1750ăm)ă(dup ăMarcuăşiăcolab.,ă1999)
La peste 1400 - 1450ă m,ă peă culmileă şiă vârfurileă acoperiteă deă pajişti,ă seă contureaz ă ună etajă
superior care, prin caracteristici,ăseăsitueaz ăînăfâşiaăinferioar ăaăetajuluiăclimaticăcarpaticăsubalpin.
Valorile termice lunareăşiăanualeăînregistreaz ăvaria iiămoderate.
•ăLaă1400-1500 m, în cursul anului, temperaturi medii lunare negative sunt posibile în circa 4
luni,ăintervalulăcrescândăpeăcresteleăşiăvârfurileăînalteă(pân ălaă5ăluni);
•ăÎnălunileăianuarieăşiăfebruarie,ăvalorileămediiămultianualeăscadăînăacelaşiăsensădeălaă-4, -6°C, la
-8, -9°C, iar minimele absolute de la -20, -23°C, la -27, -29°C;

20
Fig. 4. Munţii Baiului - expunerea versanţilor pe opt direcții geografice

21
Fig. 5. Munţii Baiului - expunerea versanţilor pe patru direcții geografice

22
Fig. 6. Munţii Baiului - histograma expunerii versanţilor

23
Fig. 7. Munţii Baiului - expunerea versanţilor umbriți și semiumbriți

24
Fig. 8. Munţii Baiului - expunerea versanţilor însoriți și semiînsoriți

25
 •ăAiciăsuntăposibileă150 - 180 zile în care temperatura scade sub 0°C, din care 50 - 60 chiar sub -
10°C;
•ă Valorileă mediiă lunareă pozitiveă seă men ină subă 10°Că înă cea mai mare parte a intervalului. Ele
crescăcuăpu inăpesteăaceast ăvaloare înălunileădeăvar ;
•ăTemperaturileădiurne rar dep şescă25°Că(înă5 - 15 zile pe an);
•ăMaximeleăabsolute,ăînregistrateăfrecventăînălunaăiulie,ăoscileaz ăîntreă25ă°Căşiă30ă°C.ăSezonulă
cald (iunie-septembrie) este separat de cel rece (decembrie-martie) prin 1 - 2ăluniădeătranzi ie.
Precipitaţiile
♦ cad pe parcursul a 160 - 180 zile dintr-un an (pe crestele înalte chiar peste 180 zile) ajung la
valori de aproape 1.000 mm;
♦ cantit ileăceleămaiămariăseăconstat ăînălunileămai-iulie, careădep şescădeăregul ă150ămm.ăLaă
averse,ăploileătotalizeaz ă50 - 100 mm;
♦ celeămaiăpu ineăprecipita iiăcadăînăintervaleleăseptembrie-octombrieăşiăfebruarie-aprilie (sub 60
mmă lunar),ă minimaă fiindă înă lunaă septembrie,ă careă seă dovedeşteă şiă aiciă aă fiă lunaă cea mai propice
activit iiăturistice.
♦ ninsoareaăesteăposibil ăînăpesteă80ădeăzileă(întreă30ăseptembrieăşiă15ămai),ăcuăoăfrecven ădeă16ă
zile în intervalul decembrie-martie.ăStratulădeăz pad ăseămen ineă140 - 170 zile, de la finele lunii
octombrieă şiă pân ă înă primaă parteă aă luniiă mai,ă situa ieă care,ă îndeosebiă peă versan iiă cuă expunereă
nordic ăşiănord-vestic ,ăfaciliteaz ăcondi iiădeăpracticareăaăsporturilorădeăiarn .
Nebulozitatea
Cerul este senin în 40 - 42ăzileă(deălaăfineleăluniiăaugustăşiăpân ălaăjum tatea lunii octombrie sunt
posibile lunar 4 - 7ăzileăsenine),ăpar ialăacoperitădeănoriăînă160 - 190 zile (maximum în lunile mai -
august, 18 - 20ăzile)ăşiăcompletăacoperităînă125 - 160 zile (decembrie - iunie, 13 - 16 zile lunar).
Vremeaăceaămaiăfrumoas ,ăpropiceădrume iilor,ăr mâne,ăînăbazaăacestuiăparametru,ăîntreă10ăiulieă
şiă15ănoiembrie,ăcândălunarănum rulădeăoreăcuăsoareăvariaz ăîntreă160ăşiă220ă(maximumăînălunileă
iulieăşiăaugust,ăcuă216ăore).
Vântul esteăputernicăşiă deseoriăviolentă iamaăşiă laătrecerea diferitelor fronturi de aer (îndeosebi
prim varaăşiăînăaădouaăparteăaătoamnei,ăcândăseăînregistreaz ăadeseaăvitezeămediiădeă11 - 15 m/s).
Direc iaă principal ă aă curen iloră deă aeră esteă nord-vest - sud-est pentru cea mai mare parte a
Mun ilorăBaiului.ăÎnăsectorulăsudic,ăfrecven ămareăauăşiăcuren iiădeăaerăorienta iăsud-nord sau nord-
sud.
Desf şurareaănord-sudăaăculmilorăprincipale,ăexisten aăculoarelorăPrahoveiăşiăDoftanei,ăprezen aă
unoră şeiă adânciă şiă largiă facă posibileă modific riă localeă înă dirijareaă maselor de aer. în acest sens,
sectoml mai jos, dintre vârful CazacuăşiăvârfulăUnghiaăMareă(vârfulăP truă- culmeaăOrjogoaia),ăşeileă
dintreăvârfurileăPaltinuăşiăNeam u,ăŞteviaăşiăRusu,ăBaiulăMareăşiăDr ganăconstituieăadev rateă„por iă
aleăvânturilor”ăceătrecădinspre Prahova în bazinul Doftanei.
ÎnăMun iiăBaiului,ă efectulă brizelorădeămunteăseăremarc ăîndeosebiă varaăşiătoamna,ămaiăalesăpeă
versantulăprahovean.ăCuren iiăurc ăînălungulăv ilor,ăspreăşeiăşiăvârfuri,ăaducândăunăaerăr coros.
Dintre fenomenele meteorologice, demn ădeăre inutăesteăceaţa.
•ăproducereaăeiăesteăposibil ăînăoriceălun ăaăanului;ă
•ăînregistreaz ăoăfrecven ămaiămareă(15ă- 25 zile) în sezonul rece (decembrie - aprilie);
•ăceleămaiăpu ineăzileăcuăcea ăsuntăînăaugustă- septembrie ( 8 - 1 0 zile la Sinaia, cota 1500 m
şiă18ă- 19 zile pe vârfurile aflate la peste 1700 m);
•ă valurileă deă cea ă suntă împinseă deă curen iiă deă aeră deă peă v iă şiă dină depresiuniă spreă culmileă şiă
vârfurileăprincipale,ăundeăadeseaăstagneaz ă1 - 2ăzile.ăCurm turileăservescădestul de des la trecerea
maseiădeăaerăce osădinăbazinulăPrahoveiăspreăcelăalăDoftaneiăşiăinvers.

26
Fig. 9. Munţii Baiului - etajarea climatică

27
Fig. 10. Repartiţia spaţială şi temporală a valorilor temperaturii aerului la staţiile meteorologice
adiacente spaţiului Munţilor Baiului

Fig. 11. Repartiţia spaţială şi temporală a cantităţii precipitaţiilor atmosferice la staţiile

meteorologice adiacente spaţiului Munţilor Baiului

28
Fig. 12. Repartiţia spaţială şi temporală a nebulozităţii totale la staţiile meteorologice adiacente
spaţiului Munţilor Baiului

29
 3. Etajul climatic montan inferior (dup ăMarcuăşiăcolab., 1999)
Sub altitudinea de 1400 - 1450 mă seă desf şoar ă etajulă climatică montană corespunz tor
domeniului forestier.ă Cuprindeă culoareleă deă vale,ă ceaă maiă mareă parteă aă versan iloră şiă uneleă culmiă
secundareăacoperiteădominantădeăp duri.
Regimul termic seăcaracterizeaz ăprin:
•ă patru luni cu valori medii lunare negative (între -1ă şiă -5ă °C),ă şaseă luniă înă careă acesteaă
dep şescă9ă°Că(maximumăînălunileăiulieăşiăaugust,ăcuă14 - 15 °C), peste 210 zile cu temperaturi ce
dep şescă5ă°C;ă
•ă seă înregistreaz ă îndeosebiă peă v ileă principaleă oă frecven ă relativă mare a inversiunilor
termice.ăAceast ăsitua ieădetermin ăaiciăunănum rămaiăridicatădeăzileădeăînghe ă(170 - 180)ăşiădeăzileă
deăiarn ă(55 - 60) în intervalul decembrie - aprilie,ăprecumăşiăproducereaăunor minime absolute sub -
28 °C;
•ăvara, în anii mai c lduroşi,ătemperaturileădiurneădep şescăuneoriă25ă°Că(înămedieădeă10 - 15
ori).
Cantităţile de precipitaţii c zuteă(mediiăanuale)ăsuntăînăjurădeă900 - 950 mm;
♦ înăaniiăsecetoşiănuădep şescă800ămm,ăiarăînăceiăploioşiăajung la 1150 mm;
♦ în intervalul mai-august,ăcantitateaămedieălunar ădep şeşteădeăregul ă100ămm,ădarăvalorileă
ridicateăseădatorescăînăbun ăm sur ăaverselor;
♦ deăregul ,ălunileăînăcareăprecipita iileăcadăintr-unănum rădeă14 - 18ăzileăapar inăintervaluluiă
decembrie - iunie;
♦ varaăşiămaiăalesătoamna,ănum rulălunarădeăzileăcuăprecipita iiăesteămaiăredusă(8ă- 10);
♦ versan iiă cuă expunereă sudic ă şiă sud-estic ă (îndeosebiă înă bazinulă Doftanei)ă suntă cevaă maiă
usca i,ăauăunăpoten ialătermicăpozitivă maiăridicat,ă peăeiătopireaăz peziiăse realizeaz ămaiă rapid,ă deă
undeăşiănum rulădeăzileăcuăz pad ăceva mai redus (100 - 110 zile);
♦ spreă deosebireă deă aceştia,ă peă versan iiă nordici,ă înă defileulă deă laă Posada,ă peă toateă v ileă
relativ înguste orientate est-vest (mai ales în bazinul Prahovei), temperaturile,ă celă pu ină înă primaă
jum tateăaăzilei,ăsuntăcevaămaiăsc zute,ăumezealaăesteămaiăridicat ,ăpeticeleădeăz pad ăpotăfiăîntâlniteă
şiă laă începutulă luniiă mai,ă maseleă deă aeră receă persist ă maiă mult,ă înlesnindă adeseaă producereaă
inversiunilor de temperatură.
Prim varaă şiă dup ă ploileă bogate,ă solulă esteă umectată oă perioad ă maiă mareă deă timp.ă Deă
asemenea,ă peă culmileă şiă v ileă dină jum tateaă sudic ,ă dară maiă alesă peă celeă orientateă spreă Doftana,ă
trecereaădeălaătoamn ălaăiarn ăseărealizeaz ăcuăîntârziere,ăiarăprimeleăzileăaleăprim veriiăseăproducă
ceva mai devreme decât în nord. Situa iaăesteădeterminat ădeăinfluenţa maselor sudice de aer cald
careătrecăcuăuşurin ădinăCâmpiaăRomân ăpesteădealurileăsubcarpaticeăşiăprinădeschiderileălargiăaleă
v ilorăPrahovaăşiăDoftana.
Caracteristicileă climaticeă aleă culmiloră joaseă şiă aleă v iloră dină Mun iiă Baiuluiă permită
desf şurareaădeădrume iiăînăcondi iiăbuneăînătotătimpulăanului.ăIntervalulăînăcareăacesteaăsuntăfoarteă
favorabileă excursiiloră deă câtevaă oreă ineă deă laă sfârşitulă luniiă aprilieă pân ă laă începutulă luniiă
decembrie.ăSporturileădeăiarn ăseăpotăpracticaămaiăalesăpeăversan iiădesp duri i,ăcuăexpunereănordic ,ă
în perioada decembrie - martie,ăcuăprec dereăîntreă15ădecembrieăşiă10ămartie.

1.2. APELE

Caracteristici hidrograficeăşiăhidrologice
Mun iiăBaiuluiăsuntăstr b tu iădeăoăre eaădens ădeărâuri (Fig. 13). Acestea sunt colectate în
principal de cele dou ă mariă artereă hidrografice,ă Prahovaă şiă Doftana, aă c roră obârşie seă afl ă înă
imediataă vecin tate.ă Cursul colectorilor principali constituieă peă maiă mul iă kilometriă hotarulă dintreă
mun iiă Baiului,ă Bucegiă şiă Grohotiş.ă Ceiă maiă mul iă tributari apar ină bazinuluiă hidrografică Prahova,ă
careăpân ălaăconfluen aăcuăDoftanaăseăîntindeăpeăcircaă880ăkmp. Doar în nord-estul regiunii, de pe
versan iiăvârfului Paltinu, mai multeăpâraieăapar inăDoftaneiăardelene,ăcareăseăvars ăînăT rlung.

30
 Prahova,ăcuăDoftanaămuntean ăşiăardelean ,ăprinăadâncireaăşiăînr murareaălorăsuccesiv ,ăauă
dus la fragmentarea accentuat ăaămun ilor,ăfar a afecta dispunerea reliefului în trepte. Ca urmare,
culmile principaleăauădirec ieămeridian ,ăorientându-seăcvasiperpendicularăpeădirec iaăgeneral ăest-
vestăaăCarpa ilorăşiăf cândăunăunghiădeăinciden ăcuăaxeleăprincipaleădeăcutareăaăforma iunilor.ăLiniaă
celoră maiă mariă în l imiă nuă coincideă pretutindeniă cuă cump naă apelor,ă faptă careă relev ă extinderiă
alternanteăaleăbazinelorăhidrograficeădeăpeăunăversantăpeăaltulăşiăremanieriălocaleădeăre ea.
Varia iaă mareă aă valoriloră scurgerii anuale peă râurileă Azuga,ă Doftanaă şiă Prahovaă esteă oă
caracteristic ăaăregimuluiădeăscurgere.ăDeăexemplu,ălaăpostulăhidrometricăAzugaădeăpeărâulăomonim,ă
debitul mediu caracteristic este de 1,72 m3/s,ăiarăpeărâulăDoftanaă(postulăhidrometricăTeşila)ădeă4,83ă
m3/s.
Uneiăamplitudiniăatâtădeămariăaăscurgeriiălichideăîiăcorespundeăoăvaria ieăsimilar ăaădebitului
solid. Dac ă înă perioadaă deă iarn ă cantit ileă deă aluviuniă înă suspensieă suntă practică nule,ă înă perioadaă
scurgeriiă maxime,ă prim varaă - vara,ă seă înregistreaz ă valori ridicate pe râul Doftana, la postul
hidrometricăTeşilaă(530ăkg/s,ăiulieă1971).
Specific ă Mun iloră Baiului,ă caă parteă component ă aă Carpa iloră deă Curbur ă esteă scurgerea
medie lichidă (q) cuprins ăîntreă10ă- 15 l/s/km2 (dup ăAtlasulăR.S.ăR., 1974).
Scurgerea medie minimă lunară seăînregistreaz ăînăperioadaăiunieă- iulie - augustăşiăesteădeă
5-10 I/s/km2 (dup ăAnetaăP duraru şiăcolaboratorii,ă1973).ă
Scurgerea medie de aluviuni în suspensie de 1 - 5 t/ha.ană(dup ăAtlasulăR.S.ăR., 1974).
Stabilitateaăv ilorăprincipaleă(PrahovaăşiăDoftana)ălaăcontactulăunorăforma iuniăgeologiceăcuă
consisten eădiferite,ăîngustareaălorăpeăanumiteăsectoareăsau,ădimpotriv ,ăl rgireaăpeăaltele,ăsubăform ă
deăbazineteăşiădepresiuni,ăpoart ăamprentaăinfluen elorăsubstratuluiăgeologicăînărelief,ămergândăpân ă
laăindividualizareaăsubunit ilorămuntoase.
Spreă deosebireă deă Prahovaă şiă Doftana,ă careă auă v iă evoluate,ă cuă terase,ă v ileă dină Mun iiă
Baiuluiăauăcaracterădeătinere e,ăeviden iatăprinăprofilulătransversalăînă„V”ăascu ităşiăprinărupturiădeă
pant ăînălungulătalvegului.ăînăgeneralăeleăsuntăsimetrice,ădarăexist ăpeăalocuriăşiăcazuriădeăasimetrieă
careăstauăînăleg tur ăcuăînclinareaăstrictălocal ăaăstratelor.

Prahova
Prahovaăîşiăadun ăprimeleăapeădinăvatraăoraşuluiăPredeal.ăIzvorulăprincipalăseăafl ăînăsectorulă
stadion-gar ,ă deă undeă albiaă esteă canalizat ă pân ă laă confluen aă cuă primulă afluentă principală –
Puriştoaca,ăceăvineădinăstânga,ătocmaiădeăsubămun iiăSusaiăşiăCl bucet.ăAceastaăesteăconsiderat ădeă
uniiăgeografiăşiăturiştiădreptăizvorulăprincipal.ăPeăh r iăapareăşiăsubănumeleădeăPoliştoaca.
Cuăcâtevaăsuteădeămiiădeăaniăînăurm ăizvoareleăPrahoveiăseăaflauămultămaiălaănord,ăpeăclinaă
sudic ăaămun ilorăPost varuăşiăPiatraăMare.ăÎnaintareaărapid ăaăTimişuluiăprintreăceleădou ămasive,ă
beneficiar al unuiănivelădeăbaz ăjosă(550ăm),ăaflatăînăimediataăvecin tateă(depresiuneaăBraşov),ăaădusă
laădecapitareaăizvoarelorăPrahoveiăşiărestrângereaătreptat ăaăbazinuluiăacesteia.ăPuriştoacaădevineăună
râuă vigurosă dup ă ceă primeşteă peă dreaptaă apeleă Râşnoavei,ă aproapeă deă ieşireaă dină razaă oraşuluiă
Predeal. Înă continuareă str bateă defileulă dintreă Cl bucetulă Tauruluiă şiă Cl bucetulă Baiuluiă (circaă 4ă
km),ăîşiăuneşteăapeleăcuăceleăaleăAzug iăînăvestulălocalit iiăomonime,ăiarădeălaăconfluen aăcuăpârâulă
Cerbuluiă (cuă obârşiaă înă Mun iiă Bucegi)ă intr ă într-o depresiune pe care eroziunea a creat-o la
contactulădintreăconglomerateleădinăMun iiăBucegiăşiă gresiileăşiămarneleădinăMun iiăBaiului.ăDac ă
pân ă laă Poianaă apuluiă râulă areă oă pozi ieă relativă central ,ă treptată seă apropieă deă versantul stâng
(Mun iiăBaiului),ăcaăurmareăaăîmpingeriiăalbieiăsaleădeăc treăconurileădeăaluviuniăgrosiereădezvoltateă
deăc treăafluen iiăceăcoboar ădinăMun iiăBucegi.
Înă cadrulă depresiunii,ă înă luncaă şiă peă teraseleă Prahovei,ă caă şiă peă t pşaneleă n scuteă dină
îmbinareaăconurilorăaluvialeăaleăafluen ilorăacesteia,ăs-au constituit înăultimeleădou ăsecoleănucleeleă
aşez rilorădeăast zi:ăBuşteni-Poianaă apului,ăSinaia.
Râurileă bogateă ceă coboar ă dină Mun iiă Baiuluiă îiă m rescă multă debitulă (4,6ă mc/să laă Sinaia),ă
albia Prahovei seăl eşteătreptat,ăaparănumeroaseădespletiriăşiăostroave.
Înă avală deă Sinaia,ă râulă str bateă ultimulă defileu,ă celă desf şurată pân ă laă Posada,ă t iată peă
aproapeă9ăkmăîntreăculmileăsudiceăaleăMun iiăBaiuluiăşiăMunteleăGurguiatu,ăalc tuiteădin gresiileă iăă

31
Fig. 13. Munţii Baiului - repartiţia râurilor pe bazine hidrografice

32
marnocalcarele strateloră deă Sinaia.ă Peă fundulă defileului,ă înă albiaă şerpuitoareă aă Prahovei,ă seă v dă
numeroaseă praguri,ă repezişuriă careă confer ă sectoruluiă oă not ă distinct .ă Dină albieă pornescă versan iă
puternicăînclina i,ăacoperi iăcuăp duriădeăconifereăşiăfag.
Valeriaă Velceaă şiă Ionă Velcea,ă înă lucrareaă ,,Valeaă Prahovei”ă (Edituraă Ştiin ific ,ă Bucureşti,
1965), aducă argumenteă conving toareă potrivită c roraă oă vecheă Prahov ă aă înaintată şiă aă p truns prin
captareăînăactualaăzon ădeăobârşie. Dovadaăacesteiăstr pungeriăoăconstituieăumerii,ădeăpeste sau sub
1000ă m,ă careă apară ast zi alinia iă subă formaă unoră pinteniă prelungiă înă lungulă V iiă Prahoveiă pân ă laă
Sinaia. Peădeăalt ăparte,ădesf şurareaăpeăcare oăareănivelulădeă±ă1000ămăcareăînso eşteăPrahovaăridic ă
problemaăexisten eiăunuiăvechiă cursăpeălaăsudulăBucegilor,ăprinăactualaăvaleăaă Ialomicioarei,ă c treă
Ialomi a.ă Dac ă uneoriă exist ă dificult iă înă aă puneă înă eviden ă umeriiă deă eroziuneă deă peă versantulă
prahoveană ală Bucegilor,ă ceiă careă seă desf şoar ă laă sudă deă Vânturişu,ă pân ă laă Ialomi a,ă suntă siguri.
Astfel,ă dină munteă coboar ă suprafe eă slabă înclinateă acoperiteă cuă peticeă deă p dureă ceă alterneaz ă cuă
poieniăpân ălaăzonaădeăobârşieăaăIalomicioarei,ădeăundeăcap t ăoălarg ădesf şurare.ăTreaptaăcareăseă
înscrieălaăbazaămunteluiăseăpierdeăapoiăîncetăc treădealuriăunde,ăizolat,ăapareăsubăformaăunorăvârfuri,ă
constituindăceleămaiămariăîn l imi.ăAceast ăzon ădeăleg tur ădintreămunteăşiădealăaăfostăloculăprină
care se scurgeăoăvecheăarter ăhidrografic .ăArgumenteleămultipleăjustific ăcursulăsinuosăalăPrahovei:
●ăînădefileulădeălaăPosada,ănivelulădeă1000ămănuăpoateăfîăîntâlnităînăprofilulăversan ilor.ăOă
ruptur ă deă pant ă seă schi eaz ă înă versan iiă abrup iă aiă defileuluiă deă 800ă m, iar la 1300 - 1400 m se
întâlnescăsuprafe eleănetedeăaleăinterfluviilor;
●ă profilulă transversală ală v iiă Ialomicioareiă esteă largă deschis,ă cuă versan iă domoli,ă iară patulă
albieiăesteăurm ritădeăunăfirăsub ireădeăap .ăRezult ,ădeci,ăc ăaceast ăvaleălarg ănuăaăpututăfiăsculptat ă
deăoăarter ăhidrografic ăatâtădeăfirav ăcaăceaăactual ;
●ă cump naă actual ă deă apeă dintreă Prahovaă şiă Ialomi a,ă înă acestă sectoră formeaz ă oă larg ă
înşeuareădominat ădeănivelulădeă1000ămăcareăseăreg seşteăînăamonteăpeăvale,ăceeaăceădovedeşte c ă
Prahova s-aăadâncităînăaceast ăsuprafa ;
●ăcontinuareaăniveluluiădeă1000ămădeăpeăPrahovaăpeăIalomicioaraăc treăIalomi a,ădovedeşteă
existen aăuneiăartereăhidrograficeădezvoltat ăînăacelaşiăsens;
●ălinia de profil pe care o putem duce din vârful Gagul Mare (Baiului)ăseăînclin ăîncontinuuă
c treă masivulă Gurguiatu.ă Aceastaă aă constituită deă faptă oă vecheă cump n ă deă ape,ă Prahovaă fiindă ună
adev ratăintrusăînăzona defileului de la Posada (Fig. 14)
●ăconfigura iaăre eleiăhidrografice,ărespectivărupturileădeăpant ădin defileul de la Posada, atât
aleăPrahoveiă câtă şiă aleăafluen ilor,ădovedescăoă adâncireă accentuat ă aăartereiă colectoare.ăNivelulădeă
800ă mă existentă înă Subcarpa iă arat ă punctulă deă plecareă ală Prahoveiă înă „asaltul”ă peă careă l-a dat
muntelui prin eroziune regresiv ,ărezultândăactualulădefileu.

Afluen iiăPrahovei
Afluen iiă Prahovei,ă ceă coboar ă dină Mun iiă Baiului,ă îşiă auă obârşiaă înă izvoareă pres rateă subă
culmeaă principal ,ă laă oă în l imeă deă 1450ă - 1600ă m.ă Auă bazineă deă recep ieă largi,ă formateă dină
m nuchiuriădeăogaşeăşiăraveneăadânciteăînădepoziteleăgroaseăcareăacoper ăversan iiămuntelui.
Frecvent,ăfiriceleleădeăap ,ăabiaăn scute,ăseăunescălaă1300ă- 1350ămăaltitudineăşiădauănaştereă
unoră pâraieă înă albiaă c roraă seă acumuleaz ă vasteă conuriă deă materialeă grosiere.ă Peă acestea, apele
adeseaăseăpierdăsauădezvolt ăcursuriă firave.ăPeăm suraăcreşteriiădebitului,ă pâraieleădevină cevaămaiă
viguroase,ăseătransform ăînărâuriăcareăauăalbiiădinăceăînăceămaiăbineăconturateăşiăîncadrateădeăversan iă
împ duri i,ă cuă panteă accentuate.ă C treă v rsareaă loră laă Predeal,ă v ileă seă deschidă maiă mult,ă iară
repezişurile,ăfrecventeăînăsectorulămijlociu,ăîşiăatenueaz ăamplitudinea.
Peăuniiăafluen i,ăaiăc rorăversan iăcuăaniăînăurm ăauăfostădesp duririăşiăundeăşuvoaieleădeăap ă
auăc ratălaăviituriăcantit iăimenseădeămateriale,ăpericlitândăaşez rileăşiămaiăalesăconstruc iileărutiere,ă
s-auărealizatăamenaj riăhidrotehniceăcompletateădeăîmp duriri.
În excursiile de pe Valea lui Bogdan, Valea Rea etc. pot fi observate suite de baraje de
beton,ăpeăfa aăc roraăapeleăse prelingăsauădauăc deriădeăcâ ivaămetri,ăînătimpăceăînăspateămaterialeleă
acumulateăauăconstruităsuportulăaluvialăalăp durilorădeăfagăşiămolidăcrescuteăînăultimiiă45ădeăani.

33
Fig. 14. Evoluţia reţelei hidrografice la sfârşitul nivelării suprafeţei de 1000 m şi în ciclul imediat
următor (Iuliana Armaș, 1999, Bazinul hidrografic Doftana, Studiu de geomorfologie, p. 152)

Cel mai important afluent al Prahovei, în munte, Azuga,ăseădesfaşoar ăpeăoălungime de 22

kmă şiă areă ună bazină deă 87ă kmp.ă Eaă separ ă Cl buceteleă Predealuluiă deă Mun iiă Neam ului,ă culmeaă
Urecheaă şiă vârfulă Cazacu. Îşiă areă obârşiaă subă vârfurileă Retevoiă şiă Tig i,ă laă 1600ă m,ă deă undeă seă
desf şoar ă maiă întâiă c treă nord-vest, face apoi un cot larg prin care-şiă schimb ă direc iaă spreă sudă
pân ălaăconfluen aăcuăpârâulăUnghiaăMic ă(circaă10ăkm),ădup ăcare,ăspreăv rsare,ăcurgeădeălaăestălaă
vest. Ceaămaiămareăparteăaăbazinuluiăesteăasimetric ,ăcuăoădezvoltareălarg ăînăMun iiăNeam uluiăşiă
vârfulă Cazacu.ă Deă aiciă coboar ă pâraieă repeziă ceă şi-auă t iată v iă adânciă şiă înguste.ă Albiaă Azugiiă înă
amonteădeăUnghiaăMic ăesteălat ăşiăacoperit ădeănumeroaseăconuriădeădejec ieăaleăafluen ilor. Dup ă
oă scurt ă îngustareă înă dreptulă cotuluiă peă care-1ă faceă întreă culmileă Cl bucetulă Azugiiă şiă Piciorul
UnghiaăMic ,ăalbiaăseăl rgeşteătreptat,ăiarăînăsec iuneaăinferioar ăesteădominat ăşiădeădou ăniveleădeă
teras ăpeăcareăseădesf şoar ăoraşulăAzuga.

Doftana
DoftanaăîşiăareăobârşiaăînăpasulăPredeluş,ăsubăcurm turaăceăleag ăvârfulăPaltinuădeăMunteleă
Sloeru-M rcuşanu,ălaăoăaltitudineădeă1260 m.
PârâulăabiaăformatăprimeşteăpeăstângaăapeleăUrl elului,ăceăvinădinspreănord,ădeăsubăculmileă
Url eluăşiăCioaraă(Mun iiăGrohotiş),ăiarăcâ ivaăkilometriămaiăînăavalăintr ăînăbazinetulădepresionară
Valeaă Neagr ,ă undeă seă uneşteă cuă pâraieleă Muşi aă sauă Rusuă (bazină deă recep ieă larg,ă înă careă suntă
adunateătoateăizvoareleă deăpeăversantulăesticăală Mun ilorăNeam ului)ăşiă ValeaăNeagr ă(obârşiiă subă
vârfurileăBobulăMareăşiăGrohotiş).ăDeăaiciăstr bateăpeăcircaă5ăkmăunăsectorădeăvale mai îngust, bine
împ durit,ă întreă culmileă Orjogoaiaă şiă Gherghel uă (Mun iiă Grohotiş),ă apoiă p trundeă înă depresiuneaă
Teşileiăpeăcareăoăstr bateăaproximativăcentral.

34
 Albiaălat ,ăcuănumeroaseăostroave,ăesteăîncadrat ădeăteraseăpeăcareăseăafl ăceaămaiămareăparte
aă localit iloră Tr isteniă şiă Teşilaă (comunaă Valeaă Doftanei)ă şiă deă versan iă maiă domoliă aă c roră baz ă
esteăacoperit ădeăp şuni,ăfâne eăşiălivezi.ăImediatăînăavalădeăTeşilaăseăîntâlneşteăcoadaălaculuiăformată
pe valea Doftanei, în spatele barajului de la Paltinu (baraj terminat în anul 1971, cu 108 m în l ime;ă
lacul rezultat are o suprafa ădeăcircaă19ăhaăşiăunăvolumădeăap ădeă55ă- 66 mii. mc.).

Afluen iiăDoftanei
Afluen iiăDoftaneiăcareăcoboar ădinăMun iiăBaiuluiăauăoădesf şurareănord-vest - sud-est, iar
obârşiileă loră seă afl ă laă 1500ă - 1650ă mă în l ime.ă Eiă auă bazineă deă recep ieă formateă dină numeroase
ravene care converg la 1300 - 1450 m. Înă continuare,ă v ile sunt largi, puternic adâncite. Au în
majoritateaă situa iiloră versan iiă bineă împ duri i.ă Albia, laă începută cevaă maiă îngust ,ă cuă numeroaseă
repezişuriădatorit ăpanteiămaiăaccentuate,ăseăl eşteătreptat,ăpentruăcaăînăsec iuneaăinferioar ,ăînainteă
deăv rsare,ăs ăcapeteăînf işareaăunuiăconăextinsăpeăcareărâulăseădespleteşteăînămaiămulteăbra e.

Lacurile
Înămun iiăBaiuluiăexist ăcâtevaăochiuriădeăap ăcuăexisten ăefemer .ăMulteăsuntăcantonateăînă
microdepresiuni nivale (peămunteleăGagu,ăculmeaăOrjogoaia,ăculmeaăSorica,ăculmeaăŞteiaşa Mare,
ş.a.), de dizolvare carstică a marnocalcarelor (Muntele Petru - Orjogoaia) sau de alunecare (vârful
Paltinu).ăEleăsuntăcirculareăsauăuşorăovaleăşiăauădimensiuniămodeste (Fig. 15).
SingurulălacăpermanentăesteăLaculăRoşuă(G van)ăcareăseăafl ăînăşauaădintreăvârfulăRetevoiăşiă
vârfulăLaculăRoşu, la 1500 m. Este circular, cu diametrulădeăcircaă14ămăşiăadâncimeaăînăjurădeă1ăm.

Izvoarele
Izvoarele suntă numeroase,ă dară înă majoritateaă situa iiloră seă afl ă laă altitudiniă joase.ă Rocileă
permeabileă şiă maiă alesă depoziteleă deă alterareă groaseă permită infiltrareaă apeiă dină precipita ii,ă oă
circula ieărapid ăc treăbazaăculmilorăşiăaăversan ilor,ăundeădauănaştereăunorăizvoareăcuădebiteăbogateă
şiăcuăregimăpermanent.
Temporar,ă peă culmeaă principal ă şiă peă uneleă vârfuriă exist ă mustiriă deă ap ,ă îndeosebiă înă
raveneleă recenteă careă sec ioneaz ă adâncă depozitele deluviale. Izvoare permanente sunt întâlnite la
marginileăplatourilorăpeăcareăseăafl ăstâneă(1500 - 1720 m).
Oă importan ă deosebit ă oă auă izvoarele minerale careă apară înă maiă multeă locuriă peă v ileă
afluenteăPrahovei.ă Suntă izvoareăoligominerale,ă apeleăunoraăfiindăcaptateăşiă utilizateăînă tratamentulă
balnear de la Sinaia. Celeă maiă însemnateă seă afl ă peă valeaă Câinelui.ă Eleă suntă recomandateă pentruă
afec iuniă gastrointestinale, hepatobiliare, renale. Ină prezent,ă zidulă şiă construc iaă careă asigur ă
captareaă apeiă suntă afectateă deă oă alunecareă deă teren.ă Caă urmare,ă dirijareaă apeiă dină bazină pân ă laă
buveteleă dină Sinaiaă nuă seă maiă realizeaz .ă Utilizareaă apeiă necesit ă deplasareaă pân ă laă izvor.ă Aici,ă
vanaăprincipal ăareăunădebitădeăcircaă1ălitruăînă10ăsecunde.

35
Fig. 15. Microdepresiuni nivale cu acumulări temporare de apă

36
 1.3. VEGETA IAăŞIăFAUNA

Pozi iaă geografic ă aă Mun iloră Baiuluiă înă cadrulă Carpa iloră deă Curbur ,ă desf şurareaă
sistemului orografic de la aproximativ 800 m la 1923ămăşiăvaria iaăcondi iilorăclimaticeăînăraportăcuă
acesteaăimprim ădiversitateăînădistribu iaăînvelişuluiăvegetalăşiăaălumii animale.
Structuraă natural ă aă acestoraă aă fostă multă influen at ă deă activitateaă omului,ă careă uneoriă aă
intervenitădestulădeăbrutal,ăproducândămodific riăesen iale.ăIat ămotivulăcareăaădeterminatăînăultimiiă
ani aplicareaăunorăm suriădeăprotejare şiăocrotireăatâtăaăspeciilorărare,ăendemice,ăcâtăşiăaăelementeloră
de peisaj.
Biogeografic,ă Mun iiă Baiuluiă seă încadreaz ă înă provincia dacică.ă Asocia iileă vegetaleă şiă
distribu iaăfauneiăseăface înăcadrulămaiămultorăetaje,ăspecificeăCarpa ilor.
Vegeta ia etajului pajiştilor subalpine
Mai sus de 1650 m,ăculmileăşiăvârfurileăsuntăacoperiteădeăoăvegeta ieăsubalpin ăcuătuf rişuriă
şiă diferiteă asocia iiă deă pajişti.ă Limitaă inferioar ă aă acestuiă etajă aă fostă multă coborât ă prină defriş riă
necesareă extinderiiă suprafe eloră cuă p şuni.ă Deă altfel,ă Mun iiă Baiuluiă reprezint ă poateă mun iiă dină
Carpa iiădeăCurbur ăcuăceaămaiăintens ăşiăstr vecheăactivitateăpastoral .
Vegeta iaăşiăfaunaădomeniului supraforestier
Domeniul supraforestierădeăast ziăesteăechivalentulăaltitudinalăalătreimii superioare a etajului
p duriloră deă conifereă deă tipă boreal (Fig.ă 17ă iă Fig.ă 19),ă intensă defrişată înă scopulă extinderiiă
suprafe elorăpastorale.
Între 1400-1450 şiă1650ăm,ăînăimediataăvecin tateăaăp duriiăşiăpeăsuprafe eleăcuăexpunereă
nordic ăşiănord-vestic ,ăseăîntâlnescăpâlcuriădeămoliziăcuădimensiuniămici,ătufişuriăcuăienup răpitică
(Juniperus sibirica) - peăculmileăZamora,ăSorica,ăCazacu,ăDutca,ăŞteiasa,ăCump tuăetc., arin (Alnus
viridis), afin (Vaccinium myrtillus), merişoră(Vaccinium vitis-idaea) etc. În câteva puncte pe culmea
Zamora, apar şiătufeădeăsmârdară(Rhododendron kotschyi).
Peăcresteleăexpuseăcuren ilorădeăaer,ătufişurileăşiăarboriiăizola iăauădimensiuniămici,ăsuferindă
transform riăînăfizionomieă(întreăvârfulăPaltinuăşiăvârfulăTurcu).
Dup ăI.ăTudorăşiăS.ăCulic ,ă1967,ăînăMun iiăBaiului,ăceaămaiămareăr spândireăoăauăpajiştileă
secundareăcuăp iuşăroşuă(Festuca rubra). Eleăacoper ăaproapeăîn întregime toate culmile între 1450
mă şiă 1750ă m.ă Seă asociaz ă poşicaă (Nardus stricta), iarba vântului (Agrostis tenuis),ă piept n ri aă
(Cynosurus cristatus), târsa (Deschampsia flexuosa),ămaiămulteăspeciiădeălicheni,ămuşchiăetc.
Înă microdepresiuniă şiă peă terenurileă maiă umede,ă al turiă deă p iuşă seă afl ă frecventă târsa care
uneori devine dominant .ă Înă jurulă stânelor,ă asocia iileă cuă p iuşă suntă adeseaă înlocuite,ă datorit ă
abunden eiămateriilorăorganice,ăcuăhiruşoră(Poa annua), gr s toareă{Sagina procumbens),ărocoion ă
(Stellaria media), trifoi (Trifolium repens). Peă locurileă b t toriteă apară şteviaă (Rutnex alpinus)ă şiă
urzica (Urtica dioica).
Peăversan iiădinăbazineleădeărecep ieăaleăv ilor,ăundeăravenele,ăsolifluxiunileăşiăn ruirileăauă
înl turatăoăbun ăparteădinăstratulăierbosăini ialăşiăchiarădinădepozitulădeluvial,ăseădezvolt ăpâlcuriăcuă
p iuşc ă(Festuca saxatilis), rogoz (Carex sempervirens), m laiulăcuculuiă(Sesleria rigida).
Mai sus de 1650ăm,ăpeăaproapeătoateăvîrfurileăprincipale,ăasocia iaăcuăp iuşăroşuăseăîmbin ă
sauă esteă înlocuit ă cuă asocia iaă deă p ruşc ă alpin ă (Festuca supina), înă compozi iaă c reiaă maiă intr ă
iarba vântului (Agrostis rupestris), târs ă (Deschampsia flexuosa),ă horştiă (Luzula cuprind), sclipe iă
de munte (Potentila ternata),ăcimbrişorădeămunteă(Thymus montanus), piciorulăcocoşuluiădeămunteă
(Ranunculus montanus), m r işoră(Geum montanus), muşchi,ălicheni etc.
ÎnăMun iiăBaiuluiăexist ăpu ineălocuriăundeăpanteleăaccentuateăaleăunorăvârfuriăsauăversan iă
auă permisă individualizareaă unoră peticeă cuă vegeta ieă specific ă stânc riilor.ă Deă men ionată varietateaă
cromatic ă aă floriloră careă alc tuiescă pajiştileă înc ă dină primeleă zileă dup ă topireaă z peziiă şiă pân ă
toamnaătârziuăşiăcareăîncânt ăatâtădeămultăochiulădrume ului.
Lumeaăanimal ăaăpajiştilor esteălaăfelădeăbogat :ănumeroaseăinsecte,ăfluturiădinăspeciiădiferite,ăcuăoă
cromatic ă şiă desene extremă deă variate,ă p s riă deă talieă mic ,ă şopârlaă comun ă şiă uneori vipera
comun .ăPrinătufişuriăşiă înăvecin tateaăp duriiăpotăfiăz riteăcinteza,ăfâsa,ăpietrarul,ăuliulăş.a.,ăiarăînă
jurul stânelor apar adesea exemplareădeăursăşiălup.

37
Fig. 16. Munţii Baiului - imagine satelitară în spectrul vizibil
(sursa: World Imagery, https://www.arcgis.com)

38
Fig. 17. Munţii Baiului - acoperirea / utilizarea terenurilor

39
Fig. 18. Munţii Baiului - histograma claselor de acoperire / utilizare a terenului

40
 Sub 1400-1450 m urmeaz ăetajulăforestier,ăformatămaiăîntâiădinăp duriădeăconifereă(maiăalesă
molid),ăapoiădinăamestecădeăesen eădeăconifere cu foioase, iar de la 1000ămăînăjosădinăp duriădeăfag.
Uneleădiferen eăînăpozi iaălimiteiădintreăunătipăsauăaltulădeăp dureă(Fig. 17) sunt detenninate
înăprimulărândădeăcondi iileălocaleădeărelief,ăroc ăşiămicroclimat.
Astfel,ă expunereaă sudic ă aă favorizată oă limit ă superioar ă înă raportă cuă ceaă nordic .ă Deă
asemenea, un rol important l-aă avută interven iaă omului,ă îndeosebiă prină planta iiă deă molidă peă
suprafe eleădesp duriteădeăp duriădeăfoioase.
P durileă deă molidă ocup ă ceaă maiă mareă parteă aă culmiloră secundareă şiă aă versan iloră cuă
expunereă nordic ă (maiă alesă dinspreă Prahova).ă Suntă p duriă dese,ă careă asigur ă înă bun ă m sur ă
ozonificareaăatmosfereiăsta iunilorăprahovene.
Prină planta ii,ă limitaă inferioar ă aă p duriloră deă conifereă aă fostă coborât ă uneoriă pân ă laă baza
versan iloră (900ă - 1000 m). Înă compozi iaă acestora,ă al turiă deă molidă (Picea abies), care
precump neşte,ă seă întâlnescă zadaă (Larex decidua), subă form ă deă exemplareă izolateă sauă planta iiă
compacte (exemplu: pe versantul sudic al vârfului Piciorul Câinelui), bradul (Abies alba), pe
versan iiă însori i,ă iară c treă bazaă culmiloră fagul,ă cuă careă intr ă înă amestecă întreă 1000ă şiă 1200 m
altitudine.
Subarboretulă seă dezvolt ă înă r rituri,ă înă sectoareă defrişateă sauă laă margineaă p durii,ă c treă
albiileăv ilor.ăAiciăsuntăfrecventeăexemplareădeăalun,ăarin,ămesteac n,ăsocăetc.
Vegeta iaă deă parteră este,ă deă asemenea,ă redus ă caă speciiă şiă exemplare,ă datorit ă umbreiă
puterniceăspecificeăacestorăp duri.
Umiditateaămaiăaccentuat ăşiăaproapeăconstant ăfavorizeaz ăprezen aăferigilor,ămuşchilorăşiă
ciupercilor. Doar în luminişuri,ă covorulă vegetală esteă cevaă maiă bogat,ă iară florileă imprim ă nuan eă
aparteă înă verdeleă intensă ală p duriiă deă molid.ă Al turiă deă ghiocei,ă viorele,ă clopo ei,ă deget ru ,ă
brânduşeăsuntăîntâlniteăm crişulăiepurelui,ăcol işor,ăzmeur ,ăfragi,ăiarăînăbazinulăV ii Rele exemplare
de narcise.
Fagul (Fagus silvatica), multă maiă r spândită înă jum tateaă sudic ă şiă peă culmileă dinspreă
Doftana,ăformeaz ăp duriăcompacteă(adeseaăalc tuiteăpredominantădinăarboreteăpure)ăsauăînăamestecă
cuă bradul,ă ar arulă (Acer pseudoplatanus), ulmul (Ulmus montana), carpenul (Carpinus betulus),
frasinul (Fraxinus excelsior) etc.
Pe majoritatea traseelor turistice poateă fiă sesizat ă (acoloă undeă nuă s-au produs modific riă
impuse de om) trecereaă deă laă p durileă deă fagă înă amestecă cuă bradă şiă cuă alteă esen eă deă foioaseă laă
p durileăpureădeăfag,ăcuăexemplareăgroaseăşiăînalte,ăiarădeălaă1300ă– 1400ămăînăsusălaăp durileădeăfagă
în amestec cu molid.
Înă lungulă v iloră şiă maiă alesă peă depoziteleă acumulate în spatele barajelor s-au dezvoltat
pâlcuriădeăaniniăînăamestecăcuăs lcii,ăplopiăetc.ăfrecventăaparăşiăsocul,ăcornul,ărugiiădeăzmeur ,ăm ceşă
etc.
Stratulăierbaceuăesteămultămaiăbogatăşiăadaptatălaăcondi iileădeălumin ăcareăînăp dureaădeăfagădifer ă
de la un sezon la altul. Prim vara,ăodat ăcuătopireaăz pezii,ăparterulăp durii,ăputernicăluminatăesteă
acoperit de specii geofite, cu un colorit bogat. întreăacesteaămen ion măfloareaăpaştelui (Anemone),
ghiocelul (Galanthus nivalis), brebenelul de munte (Corzdalis cava), toporaşulă (Viola silvestris),
piciorulăcocoşuluiă(Ranunculus), podbalul (Tussilago farfaro), spânzul (Halleborus purpurascens),
mierea ursului (Pulmonaria molissima) etc.
Treptat,ă peă m suraă dezvolt riiă frunzeloră şiă creşteriiă graduluiă deă umbrire, apar alte plante,
întreă careă vin ri aă (Asperula odorata), m crişulă iepureluiă (Oxalis acetosellă), laptele cucului
(Euphorbia amygdaloides), leurda (Alium ursinum), iar în sectoarele mai umede coada calului
(Equisetum palustre), rogozul,ărodulăp mântuluiă(Arum maculatum), coadaăcocoşuluiă(Polygonatum
verticillatum), ochiiăp s ruiciiă(Myosotis palustris), ferigi etc.
Înăsezonulăcald,ăcândăumbrireaăesteămaxim ,ănum rulăplantelorăierboaseăseăreduceămult,ădar
toamna,ă odat ă cuă c dereaă frunzelor, prin covorul ruginiu format de acestea reapar unele dintre
speciileăfrumosăcolorate,ăîndeosebiăbrânduşele.

41
Fig. 19. Munţii Baiului - treptele de peisaj în condiţii de naturalitate

42
 Lumeaăanimal ăaăp durilor esteăbogat :ănumeroaseăinsecte,ăp s riă(privighetoarea,ămierla,ă
cinteza,ă g inuşaă deă munteă etc.),ă reptile,ă mamifereă comuneă Carpa iloră (urşi,ă lupi,ă mistre i,ă cerbi,ă
c prioare,ă vulpi,ă veveri eă etc.).ă seă adaug ă oă mareă varietateă deă speciiă înă frunzară şiă înă solul de sub
p dure,ă caă şiă înă apeleă curateă aleă pâraieloră ceă seă scurgă spreă Doftanaă şiă Prahova.ă Peă Azugaă şiă laă
Buşteniăfunc ioneaz ăp str v riiăceăpot fi vizitate.
Rezerva iiănaturale
Înă Mun iiă Baiuluiă exist ă dou ă rezerva iiă naturale.ă Unaă seă afl ă înă bazinulă superioră ală V iiă
Rele,ăpeăversantulăsudicăalăMunteluiăCump tu,ăundeăvegeteaz ănarcisaă(Narcissus L. Angustifolius).
Înă cartierulă Cump tuă ală oraşuluiă Sinaia,ă peă 1,4ă haă seă poateă vedeaă o alt ă rezerva ie.ă Aici,ă
al turiă deă aniniă (Alnus incana), careă reprezint ă elementulă principal,ă seă g sescă exemplareă deă fag,ă
carpen,ăpaltin,ă brad,ămolid,ă r chit ăroşieă (Salix purpurea), lárice, p răp dure ă (Pirus pzaster), m ră
p dure ă(Malus silvestris), alun,ăp ducel,ăm ceşăetc.

1.4. SOLURILE

Reliefulă ac ioneaz ă înă formarea,ă evolu iaă şiă diversificareaă învelişuluiă deă solă maiă alesă prină
influen aăpeăcareăo exercit ăasupraăcelorlalteăcondi iiăaleăsolific rii.ăAsociereaăşiădistribu iaăformeloră
de relief influen eaz ă manifestareaă şiă asociereaă celorlal iă factoriă pedogenetici.ă Influen aă direct se
refer ă laă expunereaă versan ilor,ă laă micromorfologieă şiă laă proceseleă deă eroziune,ă careă intervină înă
solificareăprinătrunchiereăşiăprinăîncetinireaădeăansambluăaăpedogenezei.
Ac iuneaăcombinat ăa factorilor pedogenetici a condus la formarea unor soluri specifice: de
la eutricambosoluri şiădistricambosoluri (situate,ăînăgeneral,ălaăaltitudiniămaiămiciădeă1600ăm),ăpân ă
laăprepodzoluri,ăpodzoluriăşiăcriptopodzoluri, întâlnite pe cele mai înalte culmi montane.
Solulăintervineăînămorfogenez ăprinădublaăsaăcalitate:
- de primăsuportăasupraăc ruiaăac ioneaz ăagen ii exogeni modelatori
- de factorăpoten ialăalămodel riiăactuale
Prină însuşirileă saleă fiziceă şiă fizico-mecaniceă imprim ă oă anumit ă intensitateă proceseloră
geomorfologice.
Solul, cu diferitele propriet iă deă coeziuneă şiă permeabilitate,ă careă stauă laă bazaă poten ialuluiă deă
infiltrare,ăcap t ăvaloareămorfogenetic ămaxim ăpeăsuprafe eleăînclinate,ăînăcondi iile excesului de
umiditate,ă influen ândă pluviodenudarea,ă eroziuneaă eolian ă şiă scurgereaă deă suprafa .ă Valoareaă
acestorăcaracteristiciăesteădependent ădeăgradulădeăstructurareăşiădeăstabilitateaăhidric ăaăagregateloră
structurale,ădeătextur ăşiăcon inutulăde humus.
Orizontulăhumiferăamelioreaz ăcondi iileăfiziceăaleăsolului,ăstructuraăşiăporozitatea,ăînlesnindă
infiltrarea apei în profunzime. Capacit iă maximeă deă infiltrareă aă apeiă potă fiă reg siteă laă solurileă cuă
textur ăuşoar ,ăbineăstructurateăşiăbogateăînăhumus.
Solurileă bineă structurate,ă cuă stabilitateă hidric ă mare,ă cuă porozitate,ă coeziune,ă con inută deă
argil ăşiăhumusăridicatăsunt,ătotodat ,ămaiărezistente la eroziune. Solurile coeziveăvorăopuneăini ialăoă
rezisten ămaiămareăfragment riiătoren iale,ăîns ăf gaşulădeăscurgereăodat ăinstalat,ăseăvaăimpuneăcuă
repeziciuneăînăadâncime,ăpân ălaărocaăînăloc.
Rolulă soluluiă deă factoră poten ială ală morfodinamiciiă actualeă esteă dependentă deciă deă regimulă
climaticăşiădeăcon inutulăînăargil ăalărociiăparentale,ăcare,ăsupus ăanumitor parametri deăumiditateăşiă
pant ,ăpermiteăoăaccelerareăsauăfrânareăaămanifest riiăproceselorăgeomorfologiceăactuale.ăRegimulă
climatică influen eaz ă morfologiaă soluluiă prină intermediulă cantit iiă deă ap ă disponibile.ă Perimetrulă
carpaticăapar ineăzoneiăumede,ăundeăprecipita iileădep şescăînătotăcursulăanuluiăevapotranspira ia,ăcuă
excep iaălunilorăiulieăşiăaugust.ăExcedentulădeăap ăesteăaccentuatădeăumezealaăridicat ăaăaeruluiăşiădeă
temperaturileămediiămaiăsc zute,ăcareăreducăevapotranspira iaăînătimpulăverii.
Din punct de vedere pedologic, pe ansamblulă Mun iloră Baiuluiă predomin ă solurileă cuă oă
rezisten ăredus ăşiămedieălaăeroziune. Au fost identificate 11 tipuri de sol, grupate în 5 clase (tabel
6). Sub aspectulădistribu ieiăspa iale,ăpredomin ădistricambosolul, urmat de eutricambosolăşiăpodzol.

43
 Tabel 6. Clasele şi tipurile de sol din Munţii Baiului (clasificare FAO UNESCO SRTS, 2003)
Nr. Clasa Orizont diagnostic Tipul
crt.
1. Cernisoluri A molic Faeoziom
Rendzin
2. Cambisoluri B cambic Eutricambosol
Districambosol
3. Spodisoluri B spodic Prepodzol
Podzol
Criptopodzol
4. Umbrisoluri A umbric Nigrosol
5. Protisoluri - Litosol
Regosol
Aluviosol

Aceste soluri s-au format pe baza unor roci relativ dure (Stratele de Sinaia) care i-au impus o
grosimeă morfologic ă mic .ă Faptulă determin ă capacit iă reduseă deă infiltrareă aă apeiă şiă respectivă oă
creştereăaăerozivit iiăprinăscurgereaăeiăpeăsuprafa aăversantului.
Înă Mun iiă Baiului,ă asocia iaă pedologic ă predominant (aferent ă claseiă Cambisoluri)ă
corespundeă etajuluiă f getelor montaneă şiă ală p durilor de amestec, avansând pân ă laă bazaă
molidişurilor, spre nordul arealului studiat.
Predominante sunt districambosolurile (A ocric - B cambic - C/C calcic), care s-au format
pe diverse roci (gresii, grezocalcare)ăşiădepoziteăsuperficialeăacide,ăsubăp durileădeăfagăşiăamestec,ă
reg sindu-se atât pe culmi secundare,ăcâtăşiăpeăversan iiăcuădiferiteăînclin ri.ăGrosimeaămorfologic ă
oscileaz ă deă laă mijlocieă laă mijlociuă profund ,ă cuă ună volumă edafică predominant mijlociu. Textura
esteărelativăuniform ăpeăprofil.ăSolulăapareăafânatăpeătoat ăgrosimeaăfiziologic ăcuăoăpermeabilitateă
bun ă pentruă aeră şiă ap ,ă avândă oă capacitateă mareă deă aprovizionareă cuă ap ă accesibil ă vegeta ieiă
forestiereă(fagăşiăbrad).ăReac iaăsoluluiăesteăputernicăacid ă(pHăţă4,2ă- 5,2),ăiarăgradulădeăsatura ieăînă
baze este mai mic de 35%.
Înăasocia ie cu primele, apar frecvent eutricambosolurile (A molic - B cambic - C/C calcic),
peă gresiiă şiă marnocalcare. Suntă bogată pân ă laă moderată humifere,ă mijlociuă profundeă pân ă laă
profunde,ăcuăoăgrosimeăfiziologic ăîntre 60 - 90ăcm,ăasigurândăcondi iiăbuneăpentruăarboreteleădeăfagă
şiă brad.ă Auă ună orizontă ocric,ă mineral,ă formată laă suprafa aă soluluiă înă careă s-a acumulat materia
organic ăhumificat ,ăintimălegat ădeăparteaămineral .ăGrosimeaăacestuiaăvariaz ădeălaă5ălaă24ăcmă(înă
func ieădeădeclivitate),ăiarăpH-ulăîntreă4,8ăşiă5,4.ăEsteăunăorizontădeschisălaăculoareă(cenuşiu),ăafânat,ă
bineăaerat,ăcuăstructur ăglomerular ăsauăpoliedric ăşiăunăgradădeăsatura ieăînăbazeăceăvariaz ăîntreă59ă
şiă80ș.
Orizontulădeătranzi ieăA ocric/B cambicănuăapareăînătoateăcazurileăşiăprezint ăoăgrosimeădeă
1 0 - 2 0 cm. Orizontul cambic (Bv), cu o grosime de 35 - 60 cm, este un orizont mineral format prin
alterareaămaterialuluiă parental,ăcolorată înă nuan eă deăbrun,ăcaăurmareăaă compuşilorădeăfierăelibera iă
prinăalterare.ăCon inutulăînăhumusăesteăfoarteăsc zut,ătexturaănisipo-lutoas ,ăiarăstructuraăînăgenerală
prismatic ă sauă poliedric .ă Orizontulă Că reprezint ă materialulă parentală poten ială nesolidificat,ă
constituitădinăforma iuniăsedimentate.
Peăculmileăsecundare,ălaăaltitudiniăînă generală cuprinseăîntreă1400ăşiă 1600ăm,ă sunt prezente
prepodzolurile (O/A ocric - posibil E - B spodic),ăsp lateăcuărapiditateădeăpeăterenurileăf r ăp dureăşiă
intensăp şunate.ăPodzoluri (O/A umbric - posibil E - B spodic)ăşiăcriptopodzoluri (O/Au - posibil E -
B criptospodic)ă seă g sescă înă asocia ie,ă peă podurileă celoră maiă înalteă culmiă aleă Mun iloră Baiului,ă laă
altitudiniădeăpesteă1600ăm,ăpân ăpeăvârfuri.ăStructuraălorăesteăslabăexprimat ,ătexturaămijlocieăpân ă
laăuşoar ,ăcuăoăhumificareăslab ăşiăacumulareaăunuiăorizontăorganicădeămoderăsauămoderăcuăhumus
brut.ăAuăvolumăedaficămijlociuăsauăsc zutăşiăsuntăputernicăacide.ăCon inutulăs racăînăhumusăimprim ă
oărezisten ăminim ălaăeroziune.

44
Fig. 20. Munţii Baiului - harta solurilor

45
Fig. 21. Munţii Baiului - histograma tipurilor de soluri

46
Fig. 22. Munţii Baiului - harta texturii solurilor

47
 Înă sudulă Mun iloră Baiului,ă cuă evolu ieă subă pajiştileă secundareă rezultateă dină defrişareaă
p durilorădeăamestecă(fag-r şinoase),ăaparăarealeăcuănigrosol (A umbric –AC/AR/B cambic).
Cuăoăr spândireăredus ădoarălaăspa iulădepresiuniiădeăcontactăaăSinaiei,ăoriăînăceaăaăTeşilei,ă
deciăălaălimit ăcuăarealulăgeograficăalăMun ilorăBaiului,ăăremarc măprezen aăalosolurilor (A ocric - E
luvic - B textural - C), din clasa Luvisoluri. Sunt soluriăprofundeăşiăfoarteăprofunde,ăcuăoăporozitateă
şiă oă activitateă biologic ă înă generală buneă şiă ună drenajă internă şiă externă normal.ă Reac iaă soluluiă esteă
acid ăşiămoderatăacid .ăTexturaăapareădiferen iat ăpeăprofil,ăînăorizontulăAoăfiindădeăobiceiămijlocieă
(luto- nisipoas ă sauă lutoas )ă şiă greaă înă celă Bt.ă Structuraă esteă gr un oas ă înă orizontulă Ao,ă apareă
nestructuratăînăorizontulăElă(celămultăstructur ălamelar )ăşiăcuăoăstructur ăpoliedric ăsauăprismatic ă
în orizontul Bt. Alosolurileăsuntăutilizateăînăspa iulăculoarelor de vale intramontane pentru culturi de
cartofi, porumb sau pomi fructiferi.

1.5. UTILIZAREAăSPA IULUIăGEOGRAFIC ŞIăGRADULăDEăANTROPIZARE

Situa iă laă intersec iaă aă dou ă jude e (Braşovă şiă Prahova) şiă laă contactulă aă dou ă provinciiă
istorico-geografice ( araă Româneasc ă şiă Transilvania),ă Mun iiă Baiuluiă constituieă ună areală foarteă
pu inălocuit,ăvetreleăadministrativeăaleălocalit ilorălimitrofeăintersectându-l, pe alocuri.
Localit ileăcareăadministreaz Mun iiăBaiuluiă(Fig. 23) suntăsituateăînăjude ulăPrahova:
- oraşele:ăAzuga,ăBuşteni-Poianaă apului,ăSinaiaăşiăPosada (Comarnic)
- comunele:ăSec riaăşiăValeaăDoftanei (sateleăTeşilaăşiăTr isteni)
Aşez rilor ruraleă Teşila,ă Tr isteniă (de pe Valea Doftanei) şi celor urbane de pe Valea
Prahovei liăseăadaug ăsatulăSec riaădinădepresiuneaăomonim ăsituat ăînăsudulăMun ilorăBaiului.
În Culoarulă Prahovei,ă celeă patruă oraşeă auă ună profilă urbană bineă conturat,ă f cândă parteă dină
categoriaăoraşelorămici,ăcuăunăpoten ialăintraurban şiăextraurbanăridicat,ăceeaăceăasigur ăvalorificareaă
cuăprec dereăaăresurselorănaturaleălocaleă(lemn,ărociădeăconstruc ieăetc.).ăOăproblem ăsemnificativ ă
esteă extindereaă urbaniz riiă înă teritoriul culoarului intramontan,ă oraşeleă deă peă Prahovaă fiind
cvasiunite.

Peă Valeaă Doftaneiă şiă înă Depresiuneaă Sec ria,ă sateleă Teşilaă şiă Sec riaă reprezint ă aşez riă
vechi. Ele sunt înscrise pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino (anul 1700), iar catagrafiile
ulterioareăoglindescăevolu iaădemografic ăascendent a acestora. În anul 1838, pe teritoriul actualei
comuneă Valeaă Doftaneiă existauă patruă sate:ă Teşila,ă Negraş,ă Tr isteniă şiă Ciopârceni. Aşez rileă erauă
distincte pe atunci, dar ocupa iaălocuitorilorăeraăaceeaşi,ăcreştereaăanimalelor,ăpracticat ăpeăislazul
comunăşiăpeăpajiştileămontane.
Ocupa iileă tradi ionaleă suntă legateă deă resurseleă regiunii,ă laă careă s-auă ad ugată ulterioră uneleă
noi:ăcreştereaăviteloră(oiădeăras )ăadaptateălaăcondi iileădeămunte,ăexploatareaăpietreiădeăconstruc ieă
(pentruăpiatraădeămoar ăşi drumuri,ădevenit ăspecialitateăaăcelorădinăTeşilaăşiăSec ria),ăexploat rileă
forestiere care au luat o mare amploare în ultima vreme.
Prezen aă p durilor,ă cuă pondereă semnificativ ă în teritoriul comunelor Valea Doftanei,
respectivă Sec ria, aă favorizată înc ă din secolul trecut dezvoltarea industriei de exploatareă şiă
prelucrare a lemnului. ÎnălungulăV iiăDoftanei,ăbuşteniiăerauătransporta iăspreăcentreleădeăprelucrareă
peăoăcaleăferat ăîngust ,ăînăfaptăsingurulăaccesăînăbazinulăhidrograficăînfundatăalăacesteiăv i. Oăre eaă
deă drumuriă forestiereă aă înlocuită înă deceniulă şapteă ală secoluluiă XXă vecheaă caleă ferat ă îngust .
Datorit ăcre riiănumeroaselorădrumuriălaterale,ăarealulădeăexploatareăforestier ăs-a extins.
Consecin eleăprocesuluiădeădesp durireămasiv ,ăefectuatăîn perioada 1950 - 1960, când s-a
extrasăanualămaiămultădecâtăcantitateaădubl ădeămas ălemnoas ădisponibil ăînăcazulăuneiăexploat riă
ra ionale,ă seă reg sescă ast ziă înă morfodinamicaă activ deă versantă şiă înă aspectulă supraaluvionat al
albiilor râurilor.ă Totodat ,ă t ierileă deă r rireă aă p durii,ă înainteaă form riiă unuiă subarboretă bineă
dezvoltat,ăcareăs ăasigureăcontinuitateaămen ineriiăşiăaăform riiăunuiăstratădeăhumus,ăauăavutăacelaşiă
efectădeăm rireăaăscurgeriiădeăsuprafa .

48
Fig. 23. Munţii Baiului - accesibilitatea

49
 Pajiştileăsubalpineăşiămontane,ălaăcareăseăadaug ,ăpeăalocuri,ătuf rişuriăpiticeădeăafin,ămerişor
şiă bujoră deă munte,ă ocup ă 12,36% (70,94 kmp) dină suprafa aă total ă aă Mun iloră Baiului.ă P şuneaă
cuprindeăast zi,ăprinăextindere,ănuănumaiăcreastaăprincipal ,ăciăşiăculmileăsecundare,ăceeaăceăjustific ă
p storitulă relativă intensă dină aceast ă regiune.ă P şunileă auă fostă treptată extinse,ă aşaă încâtă limitaă
superioar ăa p durii aăfostă coborât ăartificială cuă 300ă - 350 m, aflându-seăast ziă laă1350ă - 1500 m
altitudine.
ÎnăcomuneleăSec riaăşiăValeaăDoftanei,ăterenurileăocupateădeăp şuniăşiăfâne eăleărevinăaprox.ă
40%, respectiv aprox. 30șă dină suprafa aă comunei.ă Creştereaă animalelor,ă înă specială aă ovinelor,ă caă
ocupa ieăstr veche,ăesteăpus ăînăeviden ădeănumeroaseleăstâne,ăsituateăpeăfiecareăpiciorădeămunte,ălaă
marginea superioar ăaăp durii,ădeămiciăcolibeăînăapropiereaăizvoarelorăşiădeăsaivaneărecente,ăcaăşiădeă
câteva drumuri pastorale carosabile pentru tractoare, care au fost amenajate pentru transportul
lapteluiă şiă brânzeturilor.ă P şunatulă estival, intens practicat de secole,ă şiă distrugerea,ă înă ultimeleă
decenii,ă aă ienup ruluiă auă dusă laă dezvoltareaă pajiştiloră şi,ă peă alocuri,ă laă declanşareaă proceseloră deă
eroziune.ăPeămariăsuprafe eăesteăabundent ă epoşicaă(Nardusăstricta).
P şunatulă intensiv,ă înă condi iileă existen eiă unuiă num ră foarteă mareă deă stâne,ă aă condusă şiă
conduceălaăaccelerareaădegrad rii terenurilor prin:
•ă tas riălocaleă(b t torireaăsolului în preajma stânelor);
•ă înl turareaă orizontului supeior al solurilor (prină eroziuneă înă suprafa ă - areolar ),ă careă aă
cauzatăînr ut ireaăcondi iilorădeăinfiltrareăaăapei,ăfavorizândăscurgereaădeăsuprafa şiăceaăînărigole;
•ărupereaăechilibruluiădeluviilorăşiăantrenareaălorăpeăpant ;
•ătoren ialitate.
Versan iiăcuăoădeclivitateămaiămareădeă20°,ămaiăalesăceiăcuăexpunereăsudic ăşiăsud-estic ăsuntă
intensă p şuna i.ă Trebuieă men ionat ,ă astfel,ă leg turaă dintreă aceştiă versan iă intensă p şuna iă şiă
densitatea mare a solifluxiunilor,ăravenelor,ăogaşelorăşiăn ruiriloră(surp rilor).
În concluzie,ă presiuneaă uman ă asupraă mediului geografic din cuprinsul v iloră Doftanaă şiă
Prahova contribuieă laă amplificareaă ac iunii proceselor geomorfologice actuale, atât a celor de
versant câtăşiăaăcelor de albie.

2. CARACTERE GEOLOGICE

În cadrul larg alăCarpa ilorăsud-estici,ăseăremarc ăapartenen aăMun ilorăBaiuluiălaăPânzaădeă

Ceahl uă(S ndulescu,ăet.al.,ă1995,ăp.ă31)ă(Fig. 24).
D.ăPatruliusăprezint ăschemaăstructural ăpentruăparteaăintern ăaăCurburiiăCarpa iloră(1969,ăp.ă
24)
I.ă Pânzaă transilvan ă (dacideleă centrale),ă aleă c reiă forma iuniă mezozoiceă constituieă seriaă
transilvan .
II.ăUnitateaăgetic ă(dacideămediane),ăcareăcuprindeătreiămasiveăcristalineă(Gârbova,ăF g raş-
Iezer,ă Leaota)ă dup ă oă serieă deă autoriă (D.ă Patrulius,ă V.ă Mutihac)ă sauă patruă masiveă (Cump na,ă
F g raş,ăLeaotaăşiăGârbova)ădup ăal iiă(G.ăMurgoci)ăşiăforma iuniămezozoiceăapar inândălaătreiăzoneă
de facies:
a) zonaădeăWildflyschă(seriaăbucovinic );
b) zonaăDâmbovicioaraă(seriaădeăBraşov);
c) zona de pre-Leaota.
III. Unitatea Stratelor de Sinaia (dacideleămarginale)ăcuătreiăsubunit i:
a) Baraolt,ăcorespunz toareăpânzeiădeăCeahl uădinăCarpa iiăMoldovei;
b) Zamura-Bratocea,ă careă cuprindeă atâtă pânzaă deă Bratocea,ă câtă şiă
anticlinoriul Zamura;
c) Bobu, la exteriorul anticlinoriului Zamura.
În acest cadru structural larg,ăunitateaăMun ilorăBaiului,ăcunoscut ăcaă,,anticlinoriulăZamura”ă
(D.ăPatrulius,ă1969,ăp.ă24),ăesteăparteăcomponent ăaăpânzeiădeăCeahl u.

50
 Fig. 24. Schiţa tectonică a Carpaţilor sud-estici (Săndulescu et al.,1995, Lower – middle
miocene formations in the folded area of the east Carpathians)

Structural, acest ăunitate s-aărealizatăînătimpulăfazelorătectogeneădinăCretacicăşiăPaleogenăiară

exondarea s-aă înf ptuită laă începutulă Miocenului.ă Deă atunciă eaă aă suferită numaiă ridic riă aă c roră
intensitate a fost diferit ăînătimp.ăDintreăacestea,ămaiăimportanteăsuntăintervaleleădeămanifestareăaleă
fazelorăAttic ,ăRhodanic ăşiăValah .
Mun iiăBaiuluiăseăcaracterizeaz ăprinăuniformitate structurală şi petrografică. Configura iaă
greoaieăşiămonoton ăceăconfer ăindividualitateămorfologic ăMun ilorăBaiuăseădatoreaz ăconstitu ieiă
lor geologice aproape în exclusivitate din flişul calcaros al Stratelor de Sinaia.ă,,FlişulădeăSinaia”ăa
fost atribuit deăM.ăŞtef nescuă(1980) intervalului Tithonic superior - Barremianăinferior,ăşiăanumeă
din cel mai gros orizont al acestora (avândăcelăpu ină2500ămăgrosime), orizontul mediu al Stratelor
de Sinaia - orizontul grezocalcaros (Tithonic - Neocomian). Acest orizont se constituie dintr-o
alternan ădeăpacheteă marnocalcaroase, marnoaseăşiă grezoaseă(gresiiămicacee,ă gresiiăcalcaroaseăcuă
diaclaze) (Fig. 28).
Înă culmeaă nordic ă (Paltinuă - Unghiaă Mare)ă seă remarc ă înă specială orizontulă calcarosă cuă
grezocalcare,ă marnocalcareă (M.ă Ştef nescuă şiă colab.,ă 1963)ă deă careă seă leag ă şiă celeă maiă mariă
în l imi.

51
 Fig. 25. Afloriment în Stratele de Sinaia, în bazinul superior al Văii Zamora

Faptulă c ă Strateleă deă Sinaiaă auă grosimiă deă circaă 2000ă mă înă fa aă Bucegiloră arat ă c ă eleă iauă
contact tectonic cu zona cristalino-mezozoic ă peă margineaă estic ă aă acestoră mun i (Fig. 27),
contactulăfiindăreprezentatădeăoăfalieăinvers ,ăchiarăcuăaspectădeăşariaj,ăceăseăafund ăspreăsud-vestăşiă
careăpoateăgeneraăperiodicăuşoareăcutremure (Falia Central-Carpatic ).
Petecele de cristalin ceă apară înă Valeaă Zamoreiă şiă peă culmea Paltinul, sunt considerate ca
olistolite insedimentate în orizontul mijlociu al StratelorădeăSinaiaă(M.ăŞtef nescuăşiăcolab.,ă1963).
Înă flanculă estic,ă întreă Valeaă Doftaneiă şiă versantulă vestică ală Grohotişului,ăStrateleă deă Sinaiaă
trecăgradatăspreăBarremian.ăEleămaiăaparăîns ădeăsubădepoziteleăap ian-albieneăcaăunăpeticărestrânsăşiă
în sud-estulălocalit iiăTeşila.
Înă parteaă bazal ă aă Strateloră deă Sinaia,ă st ă ună complexă spa ială formată deă şisturiă argiloase
roşietice,ă slabă metamorfozate,ă cuă interstratifica iiă deă rociă eruptiveă bazice.ă Aceast ă forma iune,ă
r spândit ăpeăoăzon ărestrâns ,ăesteăcunoscut ăsubădenumireaădeăStrate de Azuga.
Forma iunileăbarremiană- ap iene,ămaiăpu inărezistente,ăsuntăconstituite dinăflişăşistos-grezos
(Strate de Comarnic)ăşiăseădispunăînăp r ileăvestice,ăesticeăşiăsudiceăaleăMun ilorăBaiu,ăfavorizândă
instalareaă şiă l rgireaă culoareloră deă valeă aleă Prahoveiă şiă Doftaneiă pân ă laă dimensiuneaă unoră miciă
depresiuniă(Sinaia,ăTeşila).ăSpreăsudăşiăest,ăacesteăforma iuniăauăfavorizatăformareaătrepteiăjoase (de
tranzi ieăcarpato-subcarpatic )ădintreăComarnicăşiăTr isteni.
Înă ansamblulă forma iuniloră geologiceă dintreă Ialomi aă şiă Teleajen,ă înă cadrulă anticlinoriuluiă
Baiu (Zamora) (Fig. 26), format din StrateădeăSinaia,ăseădistingădou ăculmina iiădivergente: una cu
direc ieăsud-sud-est - nord-nord-vest,ăpeăaliniamentulăVârfulăDr gană- localitatea Azuga; cealalt ăcuă
direc ieă sud-sud-vest - nord-nord-est,ă peă aliniamentulă Vârfulă Dr gană - est de Vârful Neam uă -
Doftana (transilvan ).
Cutareaăintens ăaăStratelorădeăSinaiaăaăfostăconsiderat ădeăMurgeanuăşiăcolaboratoriiă(1959)ă
caă fiindă rezultatulă alunec riloră submarine;ă iară Patrulisă (1961),ă caă efectă ală „eforturiloră deă forfecareă
prinătrac iune”ăaădepozitelor dejaăconsolidateăaleăforma iunii,ădeterminat ădeăîmpingereaăexercitat ă
de masivul Leaota.
Tectonicaă unit iiă montaneă analizateă esteă complicat ă deă prezen aă aă dou ă digita iiă şiă deă
numeroaseă fracturiă şiă decroş riă cuă direc ieă nord-vest - sud-est, care compartimenteaz ă Strateleă deă
Sinaia într-unăadev ratămozaică(Ştef nescu,ă1963,ă1980).
Înă concluzie,ă monotoniaă structural ă şiă petrografic ă imprim ă oă relativ ă uniformitateă înă
aspectulă reliefuluiă şiă faceă caă aiciă s ă lipseasc ă abrupturile,ă vârfurileă ascu iteă şiă crestele atât de
familiareămun ilorădinăimediataăvecin tateă(Bucegi,ăPost varu,ăPiatraăMare,ăCiucaş).

52
Fig. 26. Profil geologic transversal prin culmea Baiul Mare

53
Fig. 27. Munţii Baiului și Muntele Gurguiatu - harta geologică

54
Fig. 28. Munţii Baiului - harta litologică

55
Fig. 29. Munţii Baiului - histograma tipurilor litologice

56
 3. CARACTERE GEOMORFOLOGICE

3.1. ASPECTE MORFOGRAFICE

Structura orografică (sistemul de interfluvii şi văi)

O caracteristic ăaăMun ilorăBaiuluiăesteălegat ădeăfaptulăc ăîn l imileăceleămaiămariăseăafl ăînă
lungul unei dorsale nord – sud (Fig. 30),ă situat ă aproximativă înă centrulă acestoraă şiă careă înă linieă
dreapt ăseăîntindeăpeă24ăkm.ăDinăeaăseădesprindăc treăestăşiăvestăculmiămaiăscurteă(deă3ă- 5 km) care
coboar ă spreă Prahovaă şiă Doftana.ă Totuşi,ă culmileă dinspreă Doftanaă suntă cevaă maiă lungiă 6 - 1 0 km.
V ileăsecundareăcareăfragmenteaz ămun iiăauăbazineădeărecep ieălargi,ă formateădintr-oămul imeădeă
toren i,ăşiăoăsec iuneăinferioar ăşiămijlocieăîngust ,ădarăcuăoăadâncimeămare.
ÎnăcuprinsulăMun ilorăBaiuluiăseăpotădistingeătreiăsubunit i:
Mun iiă Baiulă Mare seă desf şoar ă întreă Prahovaă şiă Doftanaă şiă laă sud de cursul inferior al
Azug i.ă Înregistreaz ă în l imeaă maxim ă (1895,3 m - celă cuă baliz ) în vârfulă dină parteaă central a
culmii principale, pe care ciobanii îl numesc BaiulăMare.ăC treăsud,ăînălungulăacesteiaăseăafl ămaiă
multe vârfuriădeăpesteă1500ămă(Dr gană- 1771 m; Vârful Câinelui - 1650 m; Vornicului - 1631 m;
Mierlei - 1660ăm)ăseparateădeăşeiăadânci.ăLaănordădeăvârfulăBaiulăMare urmeaz ăvârfurileăBaiulăMică
- 1827 m,
Zamora - 1816,6 mă şiă Cazacuă - 1753 m.ă Dină culmeaă principal ă c treă Prahova,ă atâtă v ileă câtă şiă
interfluviileăseădesf şoar ădeălaăestăc treăvest.ăMaiăimportantăesteămunteleăCump tu,ăcareăareăşiăceaă
maiămareăîn l imeă(1651 m). Spre Doftana, orientarea general ăaăculmilorăşiăv ilorăesteănord-vest -
sud-est,ă iară lungimeaă loră dep şeşteă frecventă 6ă km. Culmileă dinspreă Prahovaă seă termin ă aproapeă
brusc,ădezvoltândăversan iăcuăpant ămare,ăcuăoădiferen ădeănivelădeă250ă- 350 m. Celelalte, dinspre
Doftana, se prelungescămult,ăastfelăîncâtăcontactulăesteăcevaămaiălin.ăOănot ăaparteăînăpeisajăoădauă
bazineleă deă recep ieă aleă v ilor,ă alc tuiteă dină raveneă şiă toren iă careă „muşc ”ă adâncă înă scoar aă deă
alterareăşiădinărocaăsubiacent .ăEleăimprim ăaspecteădeăs lb ticieăînăcontrast cu conturul molcom al
culmilor.
Mun iiă Neam ului seă desf şoar ă înă jum tateaă nordic ă aă regiunii,ă fiindă încadra iă deă valeaă
superioar ăaăAzug iăşiădeăsectoareleăsuperioareădeăvaleăaleăcelorădou ărâuriăDoftana.ăŞiăînăcadrulăloră
se poate distinge o culmeă central ă ceă porneşteă dină sud, de la vârful Unghia Mare (1847ă m),ă şiă seă
termin ăînănord,ăînăvârfulă ig ilor (1699 m). În lungul ei,ătoateăvârfurileădep şescă1600 m. Dintre
şeileăcareăleăsepar ,ămaiăînsemnateăsuntăaceeaădintreăvârfulăPaltinul (1899,7 m)ăşiăvârfulăNeam ului
(1923 m) în nord şiăceaădintreăvârfulăŞtevieiă(1902 m)ăşiăvârfulăRusului (1903 m) în sud. Doar în
sectorulăcentrală(Şteviaă- Neam u),ăcurm turileădintreăvârfurileăcareăaiciăurc ălaăpesteă1800 m sunt
mai mici.
Creastaă principal ă areă c treă estă şiă vestă panteă rapide,ă uneoriă chiară abrupte,ă acoperiteă deă
p şuni.ăDinăeaăseădesprindăspreăvestăşiăestăculmiăsecundareăcareăcoboar ălinăpân ăaproapeădeă1350ămă
spreăAzugaăşiă1200ămăspreăDoftana.ăUltimaăsec iuneăaălor,ăacoperit ădeăp dure,ăcoboar ăspre cele
dou ăv iăoădiferen ădeănivelădeă150ă- 200 m. Culmile vestice sunt mai scurte (2 - 4 km) decât cele
estice ( 5 - 8 km),ăseădesf şoar ădeălaăestălaăvestăîntreăprincipaliiăafluen iăaiăAzug i,ăiar celelalte au o
orientareă general ă nord-vest - sud-est, situându-seă întreă pâraieleă dină bazinulă Muşi eiă şiă Rusului.ă
V ileă auă bazineă deă recep ieă largi,ă formateă dină ravene,ă ogaşeă careă înainteaz ă multă peă povârnişulă
vârfurilor.ăOăimpresieădeosebit ăcreeaz ăbazinulăMuşi ei,ăundeăşiroireaăşiăalunec rileăsuperficialeăau
dusălaăînl turareaăuneiăbuneăp r iădinăscoar aădeăalterareăşiădinăp turaădeăsol,ăcreândăcicatriceăadânciă
pe versantul muntelui. Înăalbiaăv ilorăse v dăoăparteădinămaterialeleădizlocateădinărâpe.ăEleăformeaz ă
acumul riăbogateăprinăcareăşerpuieşteăapaărâurilor.
Mun iiă Petruă Orjogoaia facă leg turaă întreă celeă dou ă grupe.ă Suntă maiă joşiă decâtă aceştiaă
(vârfurileă principaleă abiaă dep şescă 1450 m). Astfel,ă vârfurileă Unghiaă Mareă (1847ă m)ă şiă Cazacuă
(1753 m),ă vecineă cuă aceştia,ă îiă domin printr-oă diferen ă deă nivelă clar ,ă exprimat ă deă altfelă şiă deă
versan iiăabrup i.ăEiăseădesf şoar ădeălaăvestăc treăest,ădeăsubăMunteleăCazacuăşiăpân ălaăalbiaă

57
Fig. 30. Munţii Baiului - structura orografică

58
 Doftanei.ăînf işareaăgeneral ăesteădominat ădeăplatourileălargi,ăacoperiteăcuăp şuniăaflateălaă
parteaăsuperioar ăaămu ilor.ăEleăsuntădominateăcuăcâ inaăzeciădeămetriădeăvârfuriărotunjite.ăDatorit ă
pozi ieiăgeograficeăîntreăceleădou ăsubunit iă(BaiuăşiăNeam u) darăşiăaltitudiniămaiăreduse,ăaici se
întretaieămulteăpoteciăcareăfacăleg turaăîntreăv ileăPrahova,ăAzugaăşiăDoftana.

3.2. ASPECTE MORFOMETRICE

1.2.1. Date morfometrice generale

Suprafaţa spaţiului montan: 573,72 kmp
Lungimea maximă (întreăcelămaiăNăşiăcelămaiăSăpunct):ă30,77km
Lăţimea maximă (întreăcelămaiăVăşiăcelămaiăEăpunct): 19,26 km
Altitudini maxime:ăMun iiăNeam ului,ăvârfulăNeam uluiă1922,92 m
Mun iiăBaiulăMare,ăvârfulăBaiulăMareă1895,3ăm
Altitudinea medie: 1249,89 m
Altitudinea minimă: 626,81 m,ălaăconfluen aăV.ăPrahoveiăcuăV.ăFloreiuluiă(loc.ăPosada)
Diferenţa de nivel maximă: 1296,11 m
Altitudini în albiile văilor marginale:
• confluen aăPrahovaă– Azuga, 900 m
• albiaăPrahoveiălaăBu teni,ă860ămă
• albia Prahovei la Sinaia, 780 m
• albia Prahovei la Posada, 645 m
• confluen aăDoftanaă– Rusu, 860 m
• confluen aăDoftanaă– Prislop,730 m
Întreăacesteăextremeăseăimpunădou ăaspecte:ă
- primul, legată deă desf şurareaă culmilor în mai multe trepte (la 1.600 - 1.650 m; 1.250 -
1.450 m; 1.000 - 1.200 m),
- al doilea, dată deă versan iiă aproapeă abrup iă atâtă aiă v iloră principaleă (Prahova,ă Doftana,ă
Azuga),ăcâtăşiăaiăcelorăsecundare.
3.2.2. Hipsometria (Treptele de relief)
Intervalele hipsometrice înscrise în harta de mai jos (Fig. 31)ăcorespundăurm toarelorătrepteă
de relief:
•ă ă 626,81 - 950ă m,ă esteă treaptaă glacisuriloră deă eroziune,ă aă versan iloră culoareloră deă valeă
(PrahoveanăşiăalăDoftanei)ăşiăaăbazinetelorădepresionareă(Buşteniă– SinaiaăşiăTeşila)ă
•ăăă950ă- 1200 m, este treaptaăSuprafe eiăCarpaticeădeăBordur ă(Posea,ă2002)
•ă 1200ă - 1450ă m,ă esteă treaptaă versan iloră şiă niveleloră deă eroziune,ă racordă întreă Suprafa aă
Carpatic ădeăBordur ăşiăSuprafa aăMedieăCarpatic ăII
•ă1450 - 1650ăm,ăesteătreaptaăSuprafa eiăMediiăCarpaticeăII (Posea, 2002)
•ă 1650ă - 1800ă m,ă esteă treaptaă interfluviiloră superioareă nivelate,ă probabilă corespunz toareă
Suprafe eiăBor scuăIIă(Posea,ă2002)ăşiăaăversan ilorăadiacen i
•ă1800ă- 1922,92 m,ăesteătreaptaăcorespunz toareiăvârfuriloră(martoriăstructuraliăşiălitologici)ă
3.2.3. Densitatea fragment riiă(Fig.ă33ă iăFig.ă35)
Fragmentareaăraportat ălaăsuprafa ,ădat ădeăexpansiuneaăărâurilorăăafluenteăPrahovei,ăAzug iă
şiăDoftaneiăseămen ineăînăjurădeă1-2ăkm/kmp.ăÎnăspa iulăinterfluvialăvalorileăăcoboar ăsubă1ăkm/kmp.
Densitateaăceaămaiămareăesteăînregistreat ăînăbazineleădeărecep ieăaleăacestoraăaflateălaăpesteă1.500ă
m unde s-aădezvoltatăoăre eaătoren ial ăbogat .ăAiciăfrecventăvalorileădep şescă3ăkm/kmp.
Etajelorădeăvegeta ieăleăcorespundăvaloriădiferiteăaleădensit iiăre eleiădeătalveguri.ăÎnăacestă
sensăseăpoateăobservaăgradulăredusădeăfragmentareăînăarealeleăîmp durite.ă

59
 Fig. 31. Munţii Baiului - treptele de relief şi
vârfurile cu altitudinea maximă (martori structurali şi litologici)

60
Fig. 32. Munții Baiului - histograma treptelor de relief

61
 3.2.4. Adâncimea fragment rii (Fig.ă36ă iăFig.ă38)
Energia de relief primar ăimpus ădeăadâncireaăPrahovei,ăAzug iăşiăDoftanei atinge valori de
800 - 1158 m.ă Înă bazineleă afluen ilor principali ai acestora (Valea Rea, Zamora, Unghia, Floreiu,
Prislopu,ăMuşi aăetc.),ăvalorile indicatorului morfometric oscileaz ăîntreă300ăşiă500ăm.ăValorileăsubă
300ămăsuntălegateădeăaflune iiăsecundariăînăceaămaiămareăm sur ăcuăcaracterătoren ial.
Metoda p tratelorămoduleăindic valoriăaleăadâncimiiăfragment riiăcuprinseăîntreă200ăşiă400ă
m,ă înă bazineleă mediiă aleă tributariloră artereloră hidrograficeă limitrofeă spa iuluiă montan.ă Valoriă
ridicate,ă maiă mariă deă 400ă m,ă seă consemneaz ă înă sectoareă aleă versan iloră careă deriv ă dină culmileă
principaleăNeam uăşiăBaiulăMare,ăcâtăşiăînăsud-vestulăarealuluiăstudiat,ăînăspa iulădefileului Prahovei.
3.2.5. Geodeclivitatea
Înăreparti iaădeclivit iiăterenurilor,ăseăimpunătrei categorii:
•ă suprafe eă cuă panteă Ţă 10° caracteristice podurilor interfluviale, glasicurilor proluvio-
coluvialeă şiă poduriloră deă teras ,ă cuă ocuren ă semnificativ ă înă vecin tateaă comuneiă Valeaă Doftaneiă
din sud-vestulăMun ilorăBaiului,ăarealăînăcareăprecump nescăactivit ileăpastoraleăşiăforestiere;
•ăsuprafe eăcu pante înscrise în intervalul 10 - 25°sunt celeămaiăfrecventăr spândite, mai ales
înădomeniulăforestier.ăSeăincludeăînăaceast ăcategorieămajoritatea versan ilorăcareăapar in bazinelor
tributarilor râurilor limitrofe Mun ilorăBaiului;
•ă suprafe eă cuă pante > 25°, aferente sectoarelor de bazin aflateă înă regimă toren ial,ă laă
altitudini mai mari de 1450 m, ori pe versantul stâng al defileului Prahovei.
Potă fiă grupateă categoriiă deă declivitateă înă func ieă deă ă influen aă acestoraă asupraă manifest rii
eroziunii superficiale (înăsuprafa )ăşiăînăadâncime:
- subă 10˚, foarte slab înclinate - eroziuneă înă suprafa ă slab ă pân ă laă puternic (pe
interfluvii);
- 10 – 20˚, mediu înclinate - eroziuneăputernic ăînăsuprafa ăşiăeroziuneăînăadâncimeăpân ă
înăcuverturaădezagregat ăşiăalterat ;
- 20 – 35˚, puternic înclinate - eroziuneăcomplex ,ăadeseaăpân ălaărocaădinăbaz ;
- pesteă35˚, foarte puternic înclinate - frecvent cu roca la zi (defileul Sinaia-Posada).
Oă alt ă clasificareă aă suprafe eloră geodeclive,ă sugerat ă deă prof.ă Virgilă Surdeanu,ă includeă
urm toareleăcategoriiădeăpanteăcareăseărelect ăînăproceseleăgeomorfologiceădominante (Fig. 39):
- între 0 - 2° , procese de acumalare
- între 2 - 6°,ăproceseădeăeroziuneă iăadeăacumulareăcoluvio-proluvio-deluviale
- între 6 - 17°,ăproceseădeămi careăînămas
- între 17 - 32°,ăproceseădeăravenare,ăsurpareă iăalunec riădeăteren
- peste 32°, procese de rostogolire, glisareă iăpr bu ire
- valoareaădeă42°ăconstituieălimitaădeăechilibruăîntreăproceseleădeăalunecareă iăceleădeăc dereă
liber ,ăacesteaăfiindăspecificeădefileuluiăPrahovei.
3.2.6. Curbura în profil (Fig. 41)
Acestă parametruă morfometrică exprim ă varia iaă panteiă înă lungulă linieiă de drenaj. Astfel,
valorileă acestuiă indicatoră caracterizeaz ă vitezaă scurgeriiă concentrate,ă câtă iă formaă versantuluiă înă
lungulă pantei.ă Valorileă negativeă caracterizeaz ă suprafe eă cuă scurgereă accelerat ă iă suntă maiă
accentuate pe interfluvii, iar cele pozitive,ă suprafe eă cuă scurgereă decelerat ,ă cuă maximeă înă albiileă
minore ale râurilor.
3.2.7. Curbura în plan (Fig. 42)
Această parametruăămorfometricăreprezint ăcurburaămedieăaăizoliniilorădeăpeăsuprafa aăunuiă
pixelă iăm soar ărataădeăschimbareăaădirec ieiăscurgerii într-un plan orizontal, practic, concentrarea
scurgerii pe versant. Astfel, valorile negative (pe interfluvii) caracterizeaz ă suprafe eă cuă scurgereă
convergent ,ăiarăceleăpozitive (înătalvegurileăv ilor) suprafe eleăcuăscurgereădivergent .ă
3.2.8. Curburaătotal ă(Fig. 43)
Acest indicator areărelevan ămorfografic ,ăîntrucâtăvalorileănegativeăcorespundăsuprafe eloră
concave,ăiarăceleăpozitiveăsuprafe elorăconvexe.ăValoareaă0ăcaracterizeaz ăsuprafe eleăplane.ă
Spreă deosebireă deă celelalteă dou ă tipuri deă curburiă (înă profilă iă înă plan),ă curburaă total ă
semnific ăcurburaăsuprafe eiăînăsine.

62
Fig. 33. Munţii Baiului - densitatea fragmentării reliefului

63
Fig. 34. Munții Baiului - histograma densității reliefului

64
Fig. 35. Munţii Baiului - densitatea fragmentării reliefului pe bazine hidrografice

65
Fig. 36. Munţii Baiului - adâncimea fragmentării reliefului

66
Fig. 37. Munţii Baiului - histograma adâncimii fragmentării reliefului

67
Fig. 38. Munţii Baiului - adâncimea fragmentării reliefului pe bazine hidrografice

68
Fig. 39. Munţii Baiului - geodeclivitatea

69
Fig. 40. Munţii Baiului - histograma intervalelor de geodeclivitate

70
Fig. 41. Munţii Baiului - curbura în profil

71
Fig. 42. Munţii Baiului - curbura în plan

72
Fig. 43. Munţii Baiului - curbura totală (forma suprafeței versantului)

73
Fig. 44. Munţii Baiului - histograma curburii totale

74
 III.ăMORFOLOGIAă IăMORFODINAMICAăCONTEMPORAN

1. TIPURI GENETICE DE RELIEF

1.1. RELIEFUL TECTONO-STRUCTURAL

Modulă deă dispunereă aă rocilor,ă laă careă seă adaug ,ă subordonat,ă duritatea,ă grosimeaă şiă
permeabilitateaă loră diferit ,ă conducă laă degajareaă înă Mun iiă Baiuluiă aă unor formeă deă concordan ă
direct ăsauăinvers ăcuăstructura.
Relieful carpaticăimplic ădeălaăsineăoădominant ăaăcon inutuluiătectonoă - structural,ădeşiăînă
zonaămontan ăacestaăesteăestompat, ca urmare a extinderii nivelelor de eroziune. Trebuie subliniat
faptulă c ,ă înă Carpa i,ă fiecareă etap ă deă eroziuneă şiă nivelareă începeă prină sculptarea unor forme
structurale,ădintreăcareăuneleămoştenescăaliniamenteăexistenteăînainteaănivel rilorăanterioare.
Cump naăprincipal ădintreăbazinulăDoftaneiăşi alăPrahoveiăurm reşteăanticlinoriul Munţilor
Baiului,ă cuă reliefă monotonă caă urmareă aă uniformit iiă loră structuraleă şiă petrografice.ă Cutareaă
forma iunilorăesteăstrâns ăşiăafectat ădeăfalii,ăceeaăceăîmpiedic ăprecizareaăunorăaliniamenteămajoreă
deă anticlinaleă şiă sinclinale.ă Totuşi,ă Niculescuă (1981)ă aă ar tată c ă evolu iaă aă dusă laă conturareaă înă
culmeaăBaiu,ăpeăfondulăacesteiăstructuriăplicative,ăaăuneiăinversiuniădeărelief,ăşiăanumeăunăsinclinal
suspendat cu axul nord - sud.
Înăstructuraăorografic ,ăseăimpunădou ăinterfluviiăprincipaleăcuăorientareănord-sud (Cazacu -
Baiu - DoamneleăînăsudăşiăUnghiaăMareă- Neam uă- Tig i,ăînănord), cu altitudini de peste 1600 m.
Ele apar legate prin calmea Cazacu - Orjogoaiaă desf şurat ă vestă - est,ă cuă vârfuriă ceă rară dep şescă
1600 m.
Interfluviileă secundareă men ină peă Strateă deă Sinaia un aspect cuestic (Piciorulă Co ofenei,
Munteleă Şteiaşaă Mare,ă Munteleă Prislopulă Mare,ă Munteleă Cump tu,ă Piciorulă Câineluiă ş.a.). Ele au
abruptul structural orientat spre sud - vestă(pentruăculmileăsecundareăceăcoboar ăspreăDoftanaăşiăcuă
abruptul structural orientat spre sud - estă (pentruă culmileă secundareă ceă coboar ă spreă Prahova). În
acesteă condi ii,ă seă dezvolt ă văile subsecvente Co ofana (afluent al Floreiului), cursul superior al
Floreiului,ăValeaăPorc re eiă(afluentăalăPrislopului)ăşiăsectorulămijlociuăalăPrislopului,ăînălungulăunoră
decroş riă nord-vest - sud-est.ă Alteă v iă subsecventeă suntă cursulă superioră ală V iiă Releă şiă ală V iiă
Câinelui.

Fig. 45. Structura cuestică a Muntelui Paltinul (Munţii Neamţului), 1900 m

75
 Decroş rileă majoreă impună înă relief talveguriă rectiliniiă foarteă lungiă (peă faliiă şiă diaclaze) pe
careăseădreneaz ăspreăDoftanaă(versantulădreptăcorespunz torăMun ilorăBaiului).
Caă oă caracteristic ă general ă aă arieiă montane,ă morfostructuraă nuă constituieă îns ă oă tr s tur ă
pronun at ăînă fizionomiaăreliefului.ăAceastaăpentruă c ,ăpesteăstructuraăcutat ăşiă faliat ,ăs-au impus
nivel riăşiăsuprafe eădeăeroziune.ăStructuraăseăfaceăsim it ăînădesf şurareaăunorăsuprafe eădeănivelareă
(BobuăMare,ăŞe u)ăşiăprinăprezen aăunorăvîrfuriăcuăcaracterăstructuralăşiăpetrografică(culmileăBaiu,ă
Petru - Orjogoaia, unde martorii de eroziune cu profil asimetric - VârfulăCazacu,ăVârfulăCeauşoaia -
auăatâtăcondi ionareălitologic ,ăcâtăşiăstructural ).
Cursul superior al Doftanei se suprapune în ansamblu,ă pân ă laă localitateaă Tr isteni,ă unuiă
sinclinal situat la contactul Stratelor de Sinaia (Mun iiă Baiului)ă cu flişulă deă Teleajenă şiă deă Bobuăă
(Mun ii Grohotiş),ăfiindăoăvaleălongitudinal ăşiădeăcontact.ăFaptulăseăreg seşteăînăreliefădoarăprintr-o
l rgireăaăculoaruluiădeăvaleă(înăcompara ieăcuăcelăalăNegraşuluiăsauăalăPrislopului). O deschidere de
propor iileăunuiămicăbazinet de confluenţă şi de contact se dezvolt ălaăunireaăDoftanei cuăMuşi aăşi
ValeaăNeagr (Fig. 46).

Fig. 46. Valea Neagră, bazinet de contact litologic şi structural

Întreă localit ileă Tr isteniă şiă Teşila,ă Doftanaă traverseaz ă un anticlinal. Înă dreptulă localit iiă
Teşilaă(ValeaăDoftanei),ătreceăpesteăunăsinclinal,ăpentruăcaăînăavale s ăparcurg ăunăaltăanticlinal. În
ansamblulă s u,ă Depresiuneaă Teşilaă reprezint ă oă depresiuneă deă contact,ă pe sinclinal, cutele
îndesindu-seătreptat,ăoădat ăcuătrecerea înăunitateaăflişuluiădeăBobu.ăÎn peisaj nu se impune structura,
ci se dezvolt ăunăreliefăfluvialăcuălunc ălarg ăşiăterase.
Culoarul montan al Prahovei esteă unulă morfogenetic,ă înă careă seă asociaz ă lunca,ă terasele,
glacisurileăşiăumeriiăv ii.ăÎn raport cu frontulădeăcuest ăalăBucegiloră(spreăvest)ăşiăversan iiădomoli,ă
înătrepteăaiăMun ilorăBaiuluiă(spreăest),ăValeaăPrahoveiăprezint ăunăcaracterăsubsecvent.ăDepresiuneaă
Sinaiei,ă desf şurat ă întreă localit ileă Buşteniă laă nordă şiă Sinaiaă laă sudă reprezint ă oă depresiune de
contactălitologicăsituat ăintr-oăstructur sinclinal .
Faptulă c ă Stratele de Sinaia au grosimi de cca 2000ă mă înă fa aă Bucegiloră arat ă c ă eleă iauă
contact tectonic cu zona cristalino - mezozoic ăpeămargineaăestic ăaăacestorămun i,ăcontactulăfiindă
reprezentatădeăoăfalieăinvers (Falia Central-Carpatic ),ăchiarăcuăaspectădeăşariaj,ăceăseăafund ăspre
sud - vest (Mutihac, Ionesi, 1974). ÎntreăSinaiaăşiăPosada,ăPrahovaăstr bateăoăregiuneăde anticlinal.

76
 1.2. RELIEFUL PETROGRAFIC

Oriceă form ă deă relief areă caă suportă peă careă iaă naştereă ună anumită tipă deă roc .ă Cuă toateă c ă
reprezint ăunăelementăpasivăînămorfogenez ,ărocaăjoac ăunărolăimportantăal turiădeăstructur ,ăoferindă
oănot ădistinctiv ăpeisajuluiăgeomorfologic,ăînăfunc ieădeăreac iaăsaăspecific ăfa ăde eroziune.
Mun iiă Baiuluiă seă dezvolt ă înă întregimeă peă suportulă rociloră sedimentare,ă dară reliefulă
petrografică prezint ă diferen ieiă localeă caă urmareă aă r spândiriiă faciesuriloră litologiceă (Strateă deă
Sinaia,ăStrateădeăComarnic)ăînăcondi iiăbiopedoclimaticeădiferen iateăpeăceleădou ăetajeă(superioră- al
pajiştilorăsubalpineăşiăinferioră- forestier).

1.1.1. Relieful carstic şi pseudocarstic

Legată deă prezen aă forma iuniloră calcaroaseă şiă grezocalcaroaseă dină Strateleă deă Sinaia,ă seă
remarc ă ună microreliefă pseudocarstică cu aspectă strictă local.ă Acestaă seă refer ă laă apari iaă deă
microlapiezuri rectilinii peăculmileăînalteăaleăBaiului,ăacoloăundeăeluviulăaăfostăerodatăşiăauăap rutălaă
ziăcapeteădeăstratăpeăsuprafe eăcalcaroase. Formarea microlapiezurilorăesteălegat ădeăac iuneaăapelor
dină precipita ii,ă dară şiă deă stagnareaă z peziloră înă arealeă cuă diaclazeă sauă faliiă şiă oă uşoar ă înclinareă
(culmea Petru - Orjogoaia, Muntele Pâraie).
Formeăcarsticeăauăfostăconsiderateăşiămicrodepresiunile din culmea Baiu (Niculescu, 1981),
prinăasem nareaălorăcuădolineleăşiăcuămecanismulădeăl rgireăalăacestoraă(culmeaăNeam u,ăVârfulăluiă
Petru - laăizvoareleăV iiăluiăPetru,ăşeile de pe culmea Cazacu - Baiu,ăînăjurulăvârfuluiăB iu u).ăEleă
suntăexplicateăcaăfiindăformeădeăniva ie,ăînăcondi iileăp str riiăstratuluiădeăz pad ăcompactălaănivelulă
suprafe eloră cvasiorizontaleă deă peă culmeă şiă ală şeiloră dintreă martoriiă proeminen i.ă Pe locul acestor
excava iiăaparălacuriătemporare,ăfolositeăpentruăad patulăoilorăşiăalăcailor,ăsauăturb rii.ăLacurileăauă
diametreădeălaăcâ ivaămetriălaăzeciădeămetri,ăl imiădeăpân ălaă10ămăşiăadâncimiădeă2ă- 3 m.

1.1.2. Relieful dezvoltat pe gresii

Se refer ălaăorizontulăgrezosăalăStratelorădeăSinaiaădinăMun iiăBaiului.ăRezisten aămaiămareă
laă eroziuneă aă determinată apari iaă unuiă reliefă cuă aspectă impun tor,ă deă careă seă leag ă celeă maiă mariă
în l imiădinăcuprinsulăacestorămun iă(Paltinuă- UnghiaăMare,ăundeăseăadaug ăorizontulăcalcarosăcuă
grezocalcareăşiămamocalcare)ăşiădezvoltareaăunor abrupturi cuestice.
Interfluviile montane pe gresii suntărotunjiteăşiăuniforme, delimitateădeăv iăadânciăşiăînguste,ă
încadrateădeăversan iăputernicăînclina i,ă pân ălaă generareaăunuiă aspectă deă chei (Muşi a,ă Orjogoaia,ă
Ceauşoaiaă ş.a.).ă Laă traversareaă pacheteloră deă roc ă dur ,ă înă albiaă minor ă seă formeaz ă îngust riă şiă
cascade, în timp ce pe rocile moi apar microbazinete suspendate înăcareăseădezvolt ăîmpletiriălocaleă
cuălungimiăceăvariaz ădeălaăcâ ivaămetri la 10 - 20 m (Prislop). Bazinetele depresionareăaleăTeşilei,ă
ValeaăNeagr şi Sinaiei s-auăformat,ădeăasemenea,ăşiăcaărezultatăalăeroziunii diferen ialeălaăcontactulă
Strateloră deă Sinaiaă cuă celeă deă Comarnică şiă deă pârâulă Mogoşă (Teşilaă şiă Valeaă Neagr )ă sau cu
conglomeratele albiene ale Bucegilor (Depresiunea Sinaia).

1.1.3. Relieful dezvoltat pe marne şi argile

Apare reprezentată înă orizonturileă marnoaseă şiă marno-argiloase ale Stratelor de Sinaia. Pe
aceste roci se produc solifluxiuniă şiă miciă alunec riă superficiale cu râpe de desprindere ce nu
dep şesc,ă deă obicei,ă 1ă m.ă În etajul fluvio-toren ial,ă apară deluviiă vechiă aleă alunec riloră masiveă deă
versantădinăperiglaciar,ăfixateăast ziădeăp dure.
Acoloăundeăaceastaăaăfostădefrişat ,ăapaăleăalimenteaz ăprinăinfiltrare,ămaiăalesădup ătopireaă
z pezii,ă accelerândă morfodinamicaă prină antrenareaă deluviiloră peă versant.ă Apar,ă astfel,ă alunec riă
vechiăşiăactualeăînătreimeaăinferioar ăaăversan ilor.ăAlunec rile periglaciareădeăgrohotişăsuntăast ziă
reactivate, în sectoarele defrişateă şiă caă urmareă aă cupluluiă înghe -dezghe ă ceă seă manifest ă mai
pregnantătoamnaăşiăprim vara.

77
 1.3. TREPTEăDEăNIVELARE.ăSUPRAFE ELEăŞIăNIVELELEăDEăEROZIUNE

Rezultatulă evolu ieiă îndelungateă prină careă aă trecută regiuneaă esteă consemnată înă maiă multeă
trepteădeănivelareăcareăformeaz ăpodurileăinterfluviiloră(suprafe eăşiăniveleădeăeroziune) (Fig. 48 şi
Fig. 49) sauă seă desf şoar ă înă lungulă v iloră principaleă (terase).ă Eleă seă încadreaz ă înă sistemulă
morfocronologicăalătreptelorădeănivelareădinăCarpa ii deăCurbur .

1.3.1. Suprafa aăsuperioar ădeănivelare

Suprafa aădeăeroziuneăBobuăMare (Niculescu, 1980)

Aă fostă identificat ă ini ială înă Mun iiă Grohotiş,ă undeă seă p streaz ă subă formaă unuiă podă
suspendat la 1700 - 1750ă m,ă cuă suprafa a deă câ ivaă km2. Înă Mun iiă Baiului are o extensiune mai
redus .ăEaăseăîntâlneşteăînăvârfulăZamoraăşiăsubăvârfulăBaiuăMic, la 1800 - 1840ăm,ăcaăşiălaăVârful
lui Manole (Fig. 47), la circa 1800 m. Gheorgheă Niculescu,ă careă aă studiată aceast ă suprafa ă deă
eroziuneă înă Mun iiă Baiului,ă afirm ă c ă suprafe eleă Şe uă şiă Bobuă Mareă s-au format în intervalul
miocen - pliocen inferior.ă Deă asemenea,ă afirm ă c ă „suprafa aă Bobuă Mareă esteă foarteă posibilă s ă fiă
fostămodelat ăînăaceeaşiăetap ăcuăsuprafa aăRâuăŞesădinăCarpa iiăMeridionali.

Suprafa aădeă± 1600 m (Ielenicz, 1981)

Apareă subă form ă deă poduriă şiă culmiă rotunjiteă deă oă parteă şiă deă altaă a celoră dou ă cresteă
principale.ă Cunoaşteă oă dezvoltareă maiă mareă înă jum tateaă sudic ă şiă înă sectorulă Orjogoaia - Prislop
undeă esteă dominat ă deă maiă multeă vârfuri.ă Suprafa aă seă racordeaz ă înă estă cuă treaptaă similar ă dină
Mun iiă Grohotişă şiă Mun iiă Ciucaşă iară înă vestă cuă nivelulă Râuă Şesă dină Mun iiă Bucegiă indicată deă
GeorgeăVâlsană(1939)ăşiăValeia Velcea (1961).
Crestele principale aflate la 1700 - 1923 m,ă alc tuiteă dintr-oă suit ă deă vârfuriă cuă puterniceă
influen eă structuraleă şiă litologiceă (îndeosebiă sectorulă Unghiaă Mareă - Prislop) constituie resturi din
reliefulăini ial.ăSuprafa aăreteaz ăstructuriăsecundareăcretaciceădin sectorul central al anticlinoriului
Baiu.
Începutulăsculpt riiăeiă seăpoateăcorelaăcuăacumulareaăînă bazinulămarină sudicăaămaterialeloră
grosiereă ceă alc tuiescă fanglomeratulă deă Ceraşuă şiă conglomeratele de Brebu (C. Grujinschi, 1971)
din miocenul inferior, forma iuniăcareăauăînăcompozi iaălorăelementeăcretaciceădinăaceast ăregiune.ă
Finalulămodel riiăseăplaseaz ăînămiocenulăsuperioră(tortonianăsuperioră- sarma ianăinferior)ăînainteaă
mişc rilorăstiriceăcareăridic ăregiunea.ăÎi corespund depozitele marno-argiloase din acest interval.

Fig. 47. Suprafaţa de eroziune Bobu Mare în Muntele Manole (Munţii Neamţului)

78
 Pediplenaăcarpatic (Posea, 1998)
Extindereaă acesteiaă înă spa iulă montană Baiuă - Ciucaşă aă fostă dovedit ă deă M.ă Ielenicză (1984,ă
Mun iiă Ciucaş-Buz u,ă Ed.ă Academiei). În complexul muntos din estul Prahovei (Baiu - Neam u),ă
pediplenaăseăalungeşteănord-sud,ăpeăcump naăprincipal ,ăaproximativă25ăkmă(deălaăizvoareleăAzug iă
laăVf.ăGaguăMareă).ăEsteăcamăaceeaşiălungimeăcaăînă Leaotaă - Bucegi,ăîn l imileăfiindămaiăreduse,ă
doarăînăpatruăvârfuriătrecândădeă1900ămă(Rusu,ăŞtevia,ăPaltinu,ăNeam uă). Rocile retezate sunt mai
moi (Strate de Sinaia). Cu mici întreruperi (o înşeuareă laă 1500ă m,ă întreă Azugaă şiă Doftana,ă laă
izvoareleăv iiăUnghiaăMare),ăocup ătotuşiătoat ăcump na,ăcoborîndăînăsudăpîn ălaă1600ămăînăGaguă
Mare (1650 m), iar în nord ultimele urmeă suntă înă Vf.ă ig iloră (1699ă m)ă şiă peă Plaiulă Laculă Roşuă
(1583 - 1588 m),ăambeleălaăizvoareleăAzug i.ăUlterior,ăaăfostăuşorăboltit ăpeăcentru,ăîntreăBaiu Mare
(1.895ă m)ă şiă Neam uă (1923ă m),ă ridicareaă încadrându-se într-ună axă cuă direc ie SV - NE, care
porneşteă dină Vf.ă Leaotaă şiă treceă pesteă nordulă Bucegilor, Vf.ă Neam uă şiă pân ă înă Ciucaş.ă Întreaga
suprafa ,ă deşiă oscileaz ă întreă 1600 - 1900 m, are orizontalitateaă specific ă pedipleneiă carpatice,ă
nivelareaăsaăgeneral ăfiindăîntreă1700 - 1800ăm,ăcuăînşeu riămaiăjoaseăşiăvârfuriărotunjiteămaiăînalte.ă
Peă deă alt ă parte,ă fizionomiaă umeriloră (înclinareă deă tipă pediment)ă deă subă ea,ă careă indic ă tipulă deă
nivelare al suprafe eloră mediiă carpatice,ă îiă confirm ă identitatea.ă Aă fostă numit ,ă local,ă Suprafaţa
Neamţului şi Baiului.

1.3.2. Suprafa aămedie de nivelare

Suprafa aăŞe u, de 1250 - 1450 m (Niculescu, 1980; Ielenicz, 1981)

Dup ă cercet rileă întreprinseă deă Gh.ă Niculescu, înă Mun iiă Baiuluiă aceast ă suprafa ă esteă
reprezentat ăprintr-un nivel de culmi relativăînguste,ăcuprinseăîntreă1350ăşiă1500ă- 1550 m, resturile
eiăp strându-seăînăculmileăOrjogoaia,ăPrislop,ăŞteiaşaăşiăMierla.
Denumireaăsuprafe eiăŞe uăaăfostăîmprumutat ăde la numele unui munte perfect nivelat din
Mun iiăGrohotiş,ădeălaăestădeăValeaăDoftanei,ăcareăconstituieădeăregul ănivelulăgeneralăalăCarpa iloră
deăCurbur ,ăundeăesteădominatăpeăalocuriădeăunăreliefăinsularămaiăînaltă(MasiveleăCiucaşăşiăSiriu).ă
Ea a fost recunoscut ă cuă acestă caracteră dară subă diferiteă numeă deă A.ă Norolonă (1933),ă M.ă Ielenicză
(1972)ăşiăGh.ăNiculescuă(1977),ăînăregiuneaădintreăDoftanaăşiăBuz u.
Gh.ăNiculescuă(1980)ăafirm ăc ăînăValeaăPrahovei,ăsuprafa aăŞe uăseărecunoaşteăsubăform ă
de culmi rotunjite,ăiarăcelămaiăreprezentativăfragmentăseăp streaz ăîntreăValeaăluiăBogdanăşiăValeaă
Or ilor,ăundeă„caracterulădeănetezimeăesteăînc ăoădat ăsubliniatădeătoponimie:ăŞe uă(Şe uăţăŞesu)ă
apareădeădou ăoriăîntreăv ileăPrahoveiăşiăBuz uluiăpentruăaădesemnaănetezimeaăunorămun i.ăElăesteă
apropiată deă toponimulă Râuă Şesă dină Mun iiă Godeanu,ă careă relev ă acelaşiă caracteră ală muntelui,ă
caracterăceănuăputeaăsc paăspirituluiădeăobserva ieăalăp storilorăcareăauădenumităacesteălocuri)”.
Dup M.ă Ielenicz,ă suprafa aă sus-amintit formeaz ă majoritateaă podurilor interfluviilor
secundare. Cea mai mare dezvoltare o are nuănumaiăînămasivădarăşiăînăîntreagaăgrup ăaăCarpa ilorădeă
Curbur .ă Corespundeă celeiă deă aă treiaă „platformeă deă erosiune”ă indicat ă deă George Valsan (1939),
nivelulă Cl bucetelorăcartată de V. Velcea (1965) în zona Predeal - Gîrcini,ăşiă suprafe eiă Penteleu -
Podu Calului - T taru dinămun iiăCiucaşă- Buz uă(M.ăIelenicz,ă1972).
ÎnăMun iiăBaiuluiăsuprafa aăînregistreaz ăoăcoborâreăgeneral ădinăsectorulăcentral (1450 m)
c treăPrahova,ăAzugaăşiăDoftanaă(1250ă- 1350 m). Corelareaăacesteiăsitua iiăcuălargaădesf şurareăaă
trepteiă înă bazineleă respectiveă împingeă spreă supozi iaă unoră axeă deă drenajă orientateă nord-sud bine
individualizateăînc ădinăaceast ăetap ădeăevolu ie.
Începutulă model riiă suprafe eiă trebuieă corelată cuă mişc rileă stiriceă târziiă şiă atticeă careă auă
în l atăîntreagaăregiuneăaăCarpa ilorădeăCurbur ăşiăauădeterminatăadâncireaăorganismelorăfluviatileă
înso it ă deă acumul riă bogateă deă materialeă grosiereă înă bazinul marin limitrof. Transgresiunea din
meo ianăsuperioră- pon ianăaădiminuatăintensitateaăeroziuniiăliniare.ăCaăurmareăretragereaăversan iloră
înă condi iileă climatuluiă mediteraneeană aă trecută peă primulă locă caă importan ă morfogenetic .ă Auă
rezultat glacisuri deăvaleăfoarteălargiăşiăprispeălaăcontactulăcuămarea.ăMişc rileătectoniceădinădaciană
întrerupăprocesulădeănivelareăîncheindăaceast ăetap ămorfogenetic .ăFragmentareaăulterioar ăaădusălaă
individualizarea interfluviilor secundare orientate perpendicular spre PrahovaăşiăDoftana.

79
 1.3.3. Suprafa aăcarpatic ădeăbordur

Nivelul de eroziune Predeal – Simila, de 1050 - 1200 m (Niculescu, 1977; Ielenicz, 1981)
Seă desf şoar ă înă lungulă Prahovei,ă Doftaneiă şiă Azug iă constituindă treaptaă ceaă maiă joas ă aă
culmilor secundare. Înregistreaz ă oă c dereă spreă axulă v iloră multă maiă rapid ă decâtă suprafa aă
anterioar .ăOăîn l imeămaiămareă(1100ă- 1200 m) o areăînăbazinulăsuperiorăalăAzug iăşiăînăregiuneaă
Predeal. Nivelul cunoaşteă ceaă maiă larg ă desf şurareă înă sud,ă undeă taieă toateă culmileă din Munceii
Sec rieiăluândăînf işareaăuneiăsuprafe eădeăbordur .ăAiciăeaăcorespundeăsuprafe eiăSimilaăindicat ă
de N. Popp (1941).
George Vâlsan arat ă trecereaă niveluluiă laă sudă deă Sinaiaă pesteă şauaă P duchiosului în bazinul
Ialomi ei.ă Peăaceast ăbaz ăaăemisăipotezaă dren riiă cursuluiă Prahoveiă înă etapaărespectiv ăc treăsud-
vest,ăsupozi ieăîmp rt şit ădeăceiămaiămul iăgeografi.ăÎn defileul de la Posada nivelul apare înădou ă
sectoare: în nord, amonte de Valeaă Larg ,ă oscileaz ă întreă 1050ă - 1100 m înregistrând şiă oă uşoar ă
c dereăspreăSinaia; înăsud,ăavalădeăValeaăOr iiăseădesf şoar ămaiăîntâiăcaăumeriăapoiăca platouri la
1000 - 1050 m. Întreăacestea,ăînăpor iuneaăceaămaiăîngust ăaădefileuluiănivelulălipseşte,ăvaleaăfiind
dominat ădeăsuprafa aăde 1300 - 1450 m (Muntele Doamnei).
Desf şurareaă niveluluiă şiă aă trepteiă imediată superioareă împingeă spreă dou ă supozi iiă privindă
cursulă Prahoveiă înă defileu.ă Primaă seă refer ă laă ună procesă deă captareă înă sensulă observa iilor lui G.
Vâlsan,ăipotez ăsus inut ădeămodul de dezvoltare al umerilor de vale la nivelul de ± 1050 m. Cea
de-aă douaă indic ă oă anteceden .ă Înă acestă sensă c dereaă niveluluiă spreă nordă şiă sudă poateă fiă pus ă peă
seamaă ridic riiă neotectoniceă aă sectoruluiă Doamneleă - Gurguiatu,ă axulă în l riiă trecândă exact prin
por iuneaăundeănivelulă lipseşteăşiă careăcunoaşteăşiă oădinamic ădeăversantă activ .ăCuloarulă Sinaiaă -
Ialomi aă P duchiosuluiă s-aă individualizată peă ună contractă structurală şiă petrografică evident,ă situa iiă
întâlniteăşiăpeăalteăaliniamenteăînăCarpa ii deăCurbur ăşiăchiarălaăsudădeăMun iiăBaiuă(Teşilaă- Sec riaă
- Comarnic).ăSupozi iaăesteăsus inut ăşiădeălargaădesf şurareăaătrepteiădeă1300ă- 1450 m în sud-vestul
Mun ilorăBaiu.
Sculptarea nivelului se face în pliocen. Debutul etapei este legat de ridicareaăCarpa ilorădeă
Curbur ă înă Daciană (îndeosebiă Dacianulă mediuă cândă laă exterioră seă acumuleaz ă conuriă deă nisipuriă
grosiereă şiă pietrişuri)ă iară finalulă deă mişc rileă fazeiă Valaheă careă auă imprimată oă nou ă în l areă aă
acestora.

1.3.4. Nivelul cuaternar de vale

Nivelul de 800-950 m (Ielenicz, 1981)

ApareănumaiăcaăumeriăpeăPrahovaăşiăpeăDoftana.ăînăavalădeăPosadaăcap t ăoăextensiuneămaiă
mare, ocupând podurile interfluviilor secundare din sectorulă internă ală Subcarpa ilor.ă Corespundeă
nivelului Talea cartat de N. Poppă(1941)ăşiăniveluluiădeă950ămădinăCarpa iiădeăCurbur ă(M.ăIelenicz,ă
1972).
Peă Prahovaă esteă prezentă şiă înă defileulă deă laă Posada,ă sus inândă f r ă t gad cursul acesteia spre
Comarnică înă aceast ă etap .ă Formareaă niveluluiă corespundeă cuaternaruluiă inferior,ă începutul fiind
corelabilăcuădepoziteleădeăCândeşti.

80
 Fig. 48. Munţii Baiului – harta geomorfologică generală
(sursa: M. Ielenicz, 1981, Mun iiăBaiului,ăcaracterizareăgeomorfologic )

81
Fig. 49. Profile geomorfologice în Munţii Baiului, culmea Baiul Mare

82
 1.4. RELIEFUL FLUVIATIL.ăTERASELEăŞIăLUNCILE

Terasele
Suntă maiă pu ină exprimateă înă peisaj,ă atâtă caă num ră câtă şiă caă extensiune.ă Apară peă Prahova,ă
Azuga,ăDoftanaăşiăpeăcâ ivaăafluen iăaiăloră(Prislop,ăMuşi a).ăDinamicaăactiv ădeăversantăşiăalbieăaă
dusălaăeliminareaăacestoraăînămulteăsectoare,ăceeaăceăîngreuneaz ăurm rireaăşiăracordareaălor.ăLaă2ă-
4ămă seădesf şoar ăoătreapt ăaluviat ăcuăfunc ieădeăteras ăînă lunc ăşiă areăoăextensiuneămaiămareă în
bazineteleădepresionareă(Sinaia,ăTeşila)ăşiăînăbucleleămeandreloră(înădefileulăSinaiaă- Posada).

1.4.1. Terasele Doftanei din sectorul montan

Informa iiă asupraă teraseloră dină zonaă Doftaneiă apară tangen ial, în studii mai ample ce fac
referireălaăvaleaăcarpatic ăşiăsubcarpatic ăaăPrahoveiă(deăMartonne,ă1902;ăVâlsan,ă1915,ă1939;ăPopp,ă
1939;ă Posea,ă 1983).ă Refeririă localeă suntă foarteă pu ineă laă num ră şiă seă reg sescă înă câtevaă articoleă
publicateădup ă1960ă(Niculescu, Dragomirescu, 1961; Cârstea, 1978, 1984).
Teraseleăseăcaracterizeaz ăprintr-oămareăconstan ăînălungulăDoftanei.ăEleăseăgrupeaz ăînătreiă
sectoare:ăDepresiuneaăTeşila,ădefileulăDoftaneiăşiăsectorulăCheileăBrebuă- confluen .ăPrimeleădou ă
sectoare se includ domeniului montan.
•ă În Depresiunea Teşila - localitatea Trăisteni, se individualizeaz ă clară dou ă nivele de
teras :ăunulămaiăjos,ăsituatălaă10ă- 12ămăpeădreaptaăDoftanei,ăşiăunulăcareăurc ăprintr-oăfrunteăabrupt ă
la peste 30 m pe stânga râului. Teraseleăsuperioareăauăfostăcompletădistruseăprinăînaintareaăregresiv ă
aăunorăglacisuriăprelungiăşiăfoarteăondulate,ăcareăseăcontinu şiăpeăafluen iiăprincipaliă(Armaş,ă1999).
Relativă discontinu ,ă terasaă superioar ă seă men ineă peă totă cursulă Doftaneiă pân ă aproapeă de
confluen aă Doft ni aă - Muşi a.ă Laă ccaă doi kmă nordă deă localitateaă Tr isteni,ă nivelulă teraseiă 2ă seă
pierde definitiv în talvegul Doftanei printr-oăruptur ădeăpant ăsituat ălaă840ăm.
ÎnăDepresiuneaăTeşila,ăpodulăteraseiă2ăseădezvolt ăcontinuu,ăcuăl imiămaxime de 375 m pe
parteaăstâng ăaărâului.ăAltitudinileărelativeăsuntăsuperioareăcelorădinădefileu,ăurcândăpân ălaă40ă- 45
mă şiă dină cauzaă materialuluiă deă pant ă adusă deă peă versan i.ă â ânaă teraseiă esteă transformat ă înă
prezen aăunuiăglacisăprelungăşiăputernicăondulat,ăacoperităcuălivezi.ăTotodat ,ăglacisareaăaădeterminată
distrugereaăaproapeăcomplet ăaăteraseiăsuperioare,ăp trunzândăadâncăşiăpeăafluen iă(Armaş,ă1999). În
deschiderileă rezultateă dină adâncireaă v iloră cuă caracteră toren ială careă str bată terasaă 2,ă Niculescuă şiă
Dragomirescuă(1961)ăauăobservatăunădepozitădeăpietrişăgrosădeăpân ălaă10 - 15 m.
Laăv rsareaăNegraşuluiăînăDoftana,ăterasaădeăconfluen ăseădesf şoar ăsubăformaăunuiăpintenă
peăoălungimeădeă2,5ăkm,ăoăl imeădeă300ă- 400ăm,ăavândăîn l imiădeăpân ălaă40ămăşiăoăcuvertur ădeă
pietrişuriăgroaseădeă8ămă(Niculescu,ăDragomirescu,ă1961).
• În sectorul de defileu, podulăcelorădou ăteraseăseăîngusteaz ăfoarteămult,ăreducându-se la
aspectulăunorăumeriăînguşti.
La intrarea în defileu, terasa 2 seăreg seşteăînăconcavit ileădeămeandru,ădezvoltândăaltitudiniă
absolute de 682 - 6 8 8 m ă ş i ă 3 0 - 3 5 mă în l imeă fa ă deă albiaă actual .ă Eaă esteă acoperit ă deă ună
depozitădeăccaă3ămăgrosime,ăconstituităînăspecialădinăbolov nişuriăpu inărulate de tip con de dejec ie.ă
(Armaş,ă1999).
Înălungulălaculuiădeăacumulare,ăşoseauaăurm reşteăînăprincipalănivelulăteraseiă2,ăredus ăaiciă
laădimensiunileăunorămiciăpetice.ăAcesteaăaparăsubăform ădeăumeriăşiăpeădreaptaăDoftanei:
Vârsta teraselor din bazinul Doftana:
Terasa 2 şiă terasaă 1ă sunt terase climatice,ă deă vârst ă Würmian .ă Înă perioadaă form riiă lor,ă
în l rileă verticaleă seă reduceaă multă caă intensitate,ă comparativă cuă celeă careă auă ac ionată înainteaă
apari ieiăteraseiă2.ăAcestălucruăaăf cutăca,ăoădat ăcuăcreareaăteraseiă2,ăaceastaăs ădistrug ,ădeămulteă
oriă complet,ă teraseleă anterioare,ă s ă preiaă pietrişurileă acestoraă şiă s ă leă duc ă spreă câmpie;ă câteodat ă
chiarăs -şiăconstruiasc ăînăuneleălocuri,ăcuăaceleaşi pietrişuri,ăoăalt ăteras .ă(Armaş,ă1999).

1.4.2. Terasele Prahovei din sectorul montan (Fig. 50)

Treaptaăpeăcareăseăsitueaz ,ăînăceaămaiămareăparte,ăoraşeleăAzuga,ăBuşteni,ăPoianaă apuluiăşiă
Sinaiaăconstituieăprimaăteras ăaăPrahovei.ăAceast ătreapt ănuăareăoădesf şurareăuniform .ăUneoriăseă

83
dezvolt ăpeăunămal,ăalteoriăpeă altul,ăfiindăsubstituiteăpeăalocuriăcuăpinteniăprelungiăsauăcuăversan iă
abrup i,ă ceeaă ceă sugereaz ă abaterileă Prahoveiă deă laă cursulă s u.ă Aceast ă teras ă aluviat şiă puternică
parazitat ă deă proluvii,ă situat ă deasupraă niveluluiă deă lunc ,ă înregistreaz ă laă Azuga 4 - 5ă m,ă urc ă
continuuămaiăîntâiăîntreăBuşteniă- Sinaia la 10 - 15 m, apoi în defileul Sinaia - Posada la 16 - 20 m
pentruăcaălaăcontactulăcuăSubcarpa iiăs ăating ă35ă- 40 m.
ÎntreăBuşteniăşiăAzugaăexist ăşiăunănivelăînăroc ălaă15ă- 30 m, racordabil în defileu cu umerii
de la 35 - 40ăm,ăiarăînăSubcarpa iăcuăpodulăteraseiădeă60ă- 65 m.
Înămunteăpeăeleăseădesf şoar ăenormeleăconuriădeădejec ieăvechiăaleărâurilorăceăcoboar ădină
Mun iiăBaiului.
Deăpeăîn l imileăBucegilorăseăpoateăobservaădezvoltareaălocal ăaăteraselorăînăcadrulăevolu ieiă
meandrelor pe care apele le-aăp r sităîncontinuu.ăDesf şurareaăfrun ilorădeăteraseătr deaz ămalurile
vechi ale Prahovei pe care ea le-au p r sit,ăadâncindu-seăalternativălaăbazaăBucegilorăşiăaăMun iloră
Baiului,ă în l imeaă maiă mic ă sauă maiă mareă aă teraseloră esteă explicat ,ă peă deă oă parteă deă prezen aă
cuverturiiădeăbolov nişuriăcareăs-a depus pe aceste trepte,ăiarăpeădeăalt ăparteădeăeroziuneaăintens ălaă
careăauăfostăsupuseăfrun ileălor.
Deă exemplu,ă laă Buşteni,ă dup ă cercet rileă Valerieiă Velceaă şiă aleă luiă Ionă Velcea,ă treaptaă
superioar ă (înă roc )ă seă afl ă laă 45ă mă deasupraă v ii,ă pentruă caă laă Poianaă apuluiă eaă s ă apar ă
reprezentat ădeăsuprafe eăfoarte reduse (martori) la altitudinea de numai 30 - 38 m.
Pe versantul stâng al Prahovei corespondentul acestor terase revine unor pante slab înclinate
care,ăodat ăcuăapropiereaădeăSinaia,ăseădesfacăpeăoălungimeămic ăînăceleădou ănivele,ăplusăterasaădeă
lunc .ăAcesteăpanteăslabăînclinateăconstituieăglacisulăZamorei,ă dezvoltată laăbazaăMun ilorăBaiului,ă
alc tuită dină vechiă conuriă deă grohotişă şiă deă dejec ieă înă careă s-a adâncit Prahova, suspendându-1
deasupraăv iiăcuăcircaă15ă- 20 m. Valea Zamorei care s-a încrustat în depozitele glacisului scoate la
ziă înăversan iăunădepozităfriabilă şiă foarteăumectat.ăDeăaceea,ălaăcontactulăcuăPrahovaăseăremarc ăoă
adev rat ăpânz ădeăap ăînăbazaăglacisului.
Peăsuprafa aă glacisuluiă potă fiăreconstituiteădou ăsauăchiarătreiătrepte.ăAstfel,ăînă cadrulăV iiă
Zamora,ăpân ălaăaltitudineaădeă1900ămăaparătreiărupturiădeăpant ăcareăpotăfiăcorelateăcuănivelurileădeă
teraseăceăaparăpeăPrahova.ăTrepteleădinăcadrulăglacisuluiărevinăgenera iilorădeăconuriădeădejec ieăşiă
deăgrohotişăcareăs-au suprapus în aceast ăzon ă(V.ăVelcea,ăI.ăVelcea,ă1965).
LaăSinaia,ăteraseleăPrahoveiăurc ăpân ăsubămunte.ăAcesteătrepteăseăprelungescăpân ălaăValeaă
IzvorulăDoruluiă(cuăobârşiaăînăMun iiăBucegi),ăp trunzândăchiarăînăcadrulăei.
Eroziuneaăintens ăaăPrahovei,ăaăafluen ilor,ăcâtăşiăritmulălorărapidădeăadâncireăauăf cutăcaăînă
ceaă maiă mareă parteă teraseleă s ă aib ă caracteră eroziv, fiind lipsite de cuvertura de material aluvial.
Alteori,ă eleăsuntăestompateădeăcuverturaădeămaterială transportată dină zonaă înalt . De aceea, uneori,
num rulăşiăaltitudineaăteraselorăsuntădificilădeăprecizat.
Terasele Prahovei au fost datate ca pleistocen superior (G. Vâlsan, Gh. Niculescu, N. Popp,
V. Velcea).

1.4.3. Luncile
Luncileă seă dezvolt ă maiă alesă înă lungulă Doftaneiă şiă Prahovei,ă undeă urm resc,ă în principal,
regionareaă proceseloră deă albie,ă înă func ieă deă naturaă depoziteloră şiă regimulă scurgerii (trimitere la
capitolul III.2. Modelareaăactual ăaăreliefului, subcapitolul 2.5., pag. 98).

84
Fig. 50. Valea Prahovei. Relieful fluviatil din sectorul Azuga – defileul Sinaia-Posada

85
 1.5. RELIEFUL ANTROPIC

Interdependen aă om-reliefă seă materializeaz ă înă dou rezultate succesive, deosebite ca

dezvoltare în timp: relief antropic şiăreliefăantropizat.ăCeleădou ăcategoriiădeăreliefăderiv ădinădublaă
însuşireăaăelementuluiăantropic:
•ădeăfactorăalămodel riiăactuale,ăatunciăcândăac iuneaăsa accelereaz ăsauăfrâneaz ăproceseleă
morfogenetice,
•ăde agent care intervine nemijlocit în crearea formelor de relief.
Când omul intervineă înă morfogenez ă prină proceseă şiă mecanismeă propriiă deă distrugereă şiă
îndep rtareăaărociiăsauădepozituluiăsuperficial,ărezult ăamprenteăspecifice,ăcunoscuteăsubădenumireaă
deăreliefăantropic.ăAcestaăreuneşteătotalitateaăformelorăpozitiveăşiănegative,ă de dimensiuni diverse,
deă laă parteaă superioar ă aă scoar eiă şiă dină scoar ,ă realizateă voluntară sauă involuntară deă c treă omă
(Armaş,ă 1999,ă p.ă 210). Intensitatea cu care se manifest ă celeă dou ă laturiă aleă sociosfereiă înă
morfogenez ăesteădirectăpropor ional ăcuăm rimeaăgraduluiădeăpresiuneăuman ăînăteritoriu.
ÎnăMun iiăBaiului,ăformeleăreliefuluiăantropicăaparăreprezentate,ădeăceleăcuădimensiuniămiciă
(deă exemplu,ă microdepresiunileă şiă şan urileă f cuteă deă ciobaniă şiă accentuateă deă niva ieă careă seă
întâlnesc îndeosebi în sectorul Cazacu-Paltinu,ăpeăculmeaăprincipal ),ăpân ălaăceleăavândăpropor iiă
impresionante, cum este barajul de la Paltinu. Ultimul aă avută dreptă efectă nemijlocită apari iaă unuiă
microclimatămoderatăşiăaăuneiăsuiteădeăproceseălacustre,ădecantareaăaluviunilorăşiăcolmatareaătreptat ă
a lacului, adâncirea albiei Doftanei în aval de baraj.
Semnal m,ăînăcadrulăbazinuluiăDoftanaăprezen aăaă15ăbarajeădinăbetonăsituateăînăamonteădeă
Laculă Paltinuă şiă sectorulă îndiguit, de aproximativ 4 km, al râului în Depresiunea Teşila.ă Acesteă
lucr riă suntă totuşiă insuficiente,ă eleă avândă dreptă scopă ini ială corectareaă unoră forma iuniă toren ialeă
afluenteă Doftaneiă şiă protec iaă unoră obiective.ă Eleă trebuieă sus inuteă deă lucr riă deă corectareă şiă
împ durireăaăbazinelorăsecundareăînătreimeaălorăsuperioar ăşiădeămijloc.ăLipsaădeăpreocupareăînăacestă
sensăaăcondusălaărapidaăcolmatareăaăacestorăamenaj riăşiănuălaădiminuareaăscurgeriiădeăsuprafa .
ÎnăculoarulăPrahovei,ăamenaj rileăhidrotehniceărealizateăpeăv ileădeălaăSudădeăSinaiaă(Valeaă
Rea, ValeaăCâinelui,ăValeaăluiăBogdan,ăValeaăOr i),ăcoroborateăcuăplanta iiăforestiereăînăbazineleă
superioare,ăauăcondusălaăoădiminuareăaădinamiciiădeăversantăşiădeăalbieăşiălaăoăbun ăprotejareăaăc iloră
deăcomunica ieădeăpeăversantulăstângăalăPrahovei.
Formele negative sauă deă excavareă seă eviden iaz ă maiă alesă prină construireaă drumuriloră înă
debleu,ăcuăefectăînăaccelerareaădinamiciiădeăversant;ăaădrumurilorăforestiereăşiăaăc r rilorăpastorale,ă
careălaălimitaăsuperioar ăaăp duriiăsauăînăvecin tateaăstânelorăcanalizeaz ă(direc ioneaz )ăşuvoaieleă
deăap ,ăamplificândăproceseleătoren iale.
Înăetajulăsuperior,ăînăuneleălocuri,ălaămargineaăc r rilorăpastorale,ăînăcadrulăversantuluiăapară
excava iiă deă diferiteă dimensiuniă realizateă deă ciobaniă înă scopulă exploat riiă rociloră (marno-calcare
ş.a.)ăfolositeăcaăpardoseal ăînăstâneăsauăsaivane,ădarăşiăcuăalteăutiliz riă(diferiteăconstruc ii).
Formele de acumulare suntă reprezentateă deă rambleeleă vechiloră c iă ferateă îngusteă careă
p trundeauăadâncăînăsectorulămontanăalăv iiăDoftaneiăpentruăaăînlesniăexploat rileăforestiere.
UnăgravăelementădeăpoluareăîlăconstituieărampeleăşiăgropileădeăgunoiăaleăoraşelorădeăpeăValeaă
Prahovei. Un exemplu este groapaădeăgunoiăaăoraşuluiăBuşteniă(cuăPoianaă apului)ăcare seăg seşteă
peăValeaăM turarului, la poaleleăMun iloră Baiului,ă loca ieădesăfrecventat ădeăurşi. Gunoaiele sunt
deversateăspreăinteriorulăv ii,ărezultândăconuriăşiătreneăcareăparaziteaz ăversantulăstângăalăv ii.

86
 2. MODELAREA ACTUAL A RELIEFULUI

2.1. FACTORII MORFODINAMICI

Factorii geologici influen eaz ămorfodinamicaăactual ăprinămodulădeăr spunsăalăfiec ruiătipă

deă roc ă laă ac iunileă combinate ale factorilor externi. Înă acestă sensă seă diferen iaz ă modulă deă
manifestareăalăagen ilorămodelatoriăpeămarnocalcareăşiăgrezocalcare, câtăşi pe orizonturile grezoase,
marnoaseăşiămarno-argiloase ale flişuluiădeăSinaia.ăAuăimportan ădeosebit ăcaracteristicileăfizicoă-
mecaniceă aleă rociloră (duritate,ă omogenitate,ă porozitate,ă plasticitate),ă prezen aă şiă tipulă depoziteloră
superficiale, stilul de cutare al stratelorăgeologiceăşiăînclinareaăacestora.
Factorii geomorfologici reprezint ăfactoriiăcoordonatoriăînămorfodinamic ăşiăoăinfluen eaz ă
prină indicatoriiă morfometriciă (energieă deă relief,ă pant ,ă densitateaă fragment rii)ă şiă morfograficiă
(lungimeaă şiă expozi iaă versan ilor).ă Ceiă maiă importan iă parametriă aiă reliefuluiă careă condi ioneaz ă
poten ialulămorfodinamicăsuntăpantaăşiăfragmentareaăreliefului.
Factorii climatici suntă exprima iă deă gradien iiă principaleloră elementeă meteorologice,ă
amplitudinile înregistrateădeăvalorileăacestora,ăprecumă şiă deăinfluen aătopoclimatelor.ăTemperaturaă
(înăspecialăamplitudinea,ăoscila iileătermiceădiurneăşiăsezoniere,ăciclurileăgelive)ăşiăprecipita iileă(înă
specialăploileătoren iale)ăsuntăelementeleăcuăceaămaiămareăimportan .
Înăansamblu,ăînăMun iiăBaiului se face trecerea de la sistemul morfoclimatic temperat (la sub
1000 m), la sistemul de modelare crio-nival (conform diagramelor Peltier), specific pentru cele mai
înalte cote (Fig. 51).

Izoterma de 3°ă C,ă careă faceă practică trecereaă c treă sistemulă deă modelareă crio-nival (French
1996, citat de Urdea et.al., 2002)ă esteă situat ă înă intervalulă hipsometric 1600 - 1800 m. Dincolo
(amonte) deăacestănivelăclimatulăseăcaracterizeaz ăprintr-unănum rămareădeăzileăcuăînghe ă(vf.ăOmuă-
255ă zile),ă pesteă 125ă cicluriă înghe ă - dezghe ,ă cantit iă mariă deă precipita iiă (1080ă mmă laă vf.ă Omu),ă
mareăparteăsubăform ăsolid ,ăcareăducălaăunănum rădeăzileăcuăstratădeăz pad ădeă150 - 210. Grosimea
stratuluiădeăz pad ăpoate fi între 50 - 370 cm (Urdea et.al., 2002).

87
 Factorii hidrologici influen eaz ă morfodinamicaă înă specială prină prezen aă apeloră deă
suprafa .ă Laă acesteaă prezint ă importan ă regimulă scurgeriiă şiă cunoaştereaă caracteruluiă toren ială ală
scurgerii.ăIndiferentădac ăesteăconcentrat ăînărâuri,ăînăorganismeătoren ialeăşiădeăşiroireăsauădisipat ă
înăpânz ,ăscurgereaăapeiăr mâneăunulădintreăceiămaiăimportan iăfactoriăînămodelare.ăAceastaămaiăalesă
înăcondi iileăînăcareăregiuneaăstudiat ăesteăunaămontan ,ăcuătoren ialitateăridicat ,ăcareăseămanifest ă
pe un suport oferit de rociăcareăvariaz ădeălaărezisten ămedie laăeroziune,ăpân ălaărociăfoarteăfriabile.
Factorii biotici imprim ă oă anumit ă desf şurareă aă morfodinamiciiă actuale.ă Suprafa aă
împ durit ă aă Mun ilor Baiului (aprox. 80%) face ca manifestarea proceselor geomorfologice
actuale,ădeăoriceănatur ,ăs ăseădesf şoareăcuăoăintensitateămaiăredus în cadrul domeniului forestier.
S-au delimitat,ă aşadar, dou ă arealeă distincteă dină acestă punctă deă vedere:ă suprafe eleă împ durite,ă înă
careăcontactulădintreăagen iiăexterniăşiăroc ăesteăpreluatădeăinterfa aăoferit ădeăp dure,ăşiăsuprafe eleă
acoperiteădeăp şuniăşiăfâne e,ăundeăcontactulădintreăprecipita iiăşiăsubstrat se face mult mai rapid.
Factorii pedogeografici influen eaz ă morfodinamicaă actual ă prină consisten aă învelişuluiă
edafic,ăprinăgrosimeaăşiărezisten aăacestuiaălaăeroziune.ăSolulăeste,ăînăacelaşiătimp,ăşiăunăindicatorăală
morfodinamiciiă dină spa iulă analizat.ă Astfel,ă prezen aă litosoluriloră şiă regosoluriloră înă etajulă
morfoclimatic superior indic ă oă morfodinamic ă accentuat ,ă ună regimă ală manifest riiă proceseloră
actualeăfoarteăintens,ăregimăcareănuăpermiteăfixareaăuneiăp turiăpermanenteădeăsol.
Factorii antropici influen eaz morfodinamicaă actual ă dină Mun iiă Baiului datorit ă
impactului peăcareăîlăauăactivit ileăeconomice.ăP storitulăesteăaici oăactivitateăsecular ă(400ă– 500
ani). Trebuieă reamintit ă contribu iaă omuluiă (dină ultimileă dou ă secole),ă delocă deă neglijat,ă laă
extindereaă domeniuluiă p şunabil,ă înă detrimentulă celuiă forestier,ă prină defriş riă efectuateă laă limitaă
superioar ăaăarborilor.ă
Arealele în careăseăfaceăresim it ăpregnant activitatea uman ăseăreg sescăînăjurulăstânelor (în
etajulă pajiştiloră subalpine),ă înă parcheteleă deă exploatareă aă lemnuluiă şiă de-aă lungulă c iloră deă
comunica ieăpracticateăînămasivăînăscopuriăeconomice.

2.2. ETAJAREA MORFODINAMIC ă(MORFOCLIMATIC )

Mun iiăBaiuluiă seăcaracterizeaz ăprintr-unăpoten ialănaturală favorabilămanifest riiăintenseăaă

dinamiciiădeăversantăşiădeăalbie,ăcuăconsecin eăevidenteăasupraăpeisajului.
Intensaă activitateă antropic ă legat ă deă p storită şiă exploatareaă lemnuluiă aă condus,ă în timp, la
coborâreaă artificial aă limiteiă superioareă aă p durii. Modificareaă puternic ă aă covoruluiă vegetală (caă
factoră moderator,ă echilbrată înă morfogenez ),ă maiă alesă înă etajulă pajiştilor şiă p şunilor, a generat
l rgireaăgameiăproceselorăgeomorfologiceăactualeăşiăamplificareaăintensit iiăacestora.
Proceseleăgeomorfologiceăactualeăseădiferen iaz ăcaătip,ădinamic ăşiăimpact asupra peisajului
pe dou ăetajeămorfoclimatice, respectiv morfodinamice. Limitaădintreăeleăesteăast ziăsituat ălaăcircaă
1450 m altitudine, cu 300 - 350ămăsubălimitaănatural ăaăp durii.
Etajul intermediar,ăcombin ăac iuneaăînghe ă– dezghe uluiăşiăaăz peziiăcuămodelareaăfluvioă–
toren ial . Esteăetajulăînăcareăseădezvolt ăre eauaăhidrografic ăprimar ,ăprinătrecereaădeălaăeroziuneaă
în suprafa ălaăşiroireăşiăscurgereătoren ial .

Tabloulăetaj riiămorfoclimatice (morfodinaice) seăprezint ăastfel:

I. ETAJUL SUPERIOR, AL MODEL RIIăCRIO-NIVALE (1800 m – 1923 m)

(dinădomeniulăpajiştilorăşiăp şunilorăsubalpine)

II. ETAJULă DEă TRANZI IE, AL MODEL RIIă COMBINATE, CRIO–NIVALEă ŞIă
FLUVIO-TOREN IALE (1450 m – 1800 m)
(din domeniul supraforestier al pajiştilorăşiăp şunilor, extinsăprinăinterven ieăantropic )

88
 ETAJUL INFERIOR, AL MODEL RIIăFLUVIO-TOREN IALE (627 m – 1450 m)
▪ Suprapusăpoieniloră iăt ieturilorădeăp dureă
III.

▪ Suprapusăarealuluiăp duriloră

Agen iiămorfodinamici careăac ioneaz ăînăspa iulăMun iilorăBaiuluiăsunt:

- gravita ia,
- cuplulăînghe ă– dezghe ă(cicluri gelive) (Fig. 52),
- z pada,
- precipita iileălichideă(maiăalesăceleăînăregimătoren ial) prin:
•ăscurgereaăpelicular
•ăscurgereaăconcentrat
- omul, (prin activit i agresive, dezechilibrante la nivelul componentelor mediului geografic).

Fig. 53. Munţii Neamţului. Limita superioară actuală a pădurii, coborâtă antropic
şi fosta limită, impusă natural

89
 P dureaăpareădecupat laăălimitaăsuperioar ,ăfiindăast ziăsituat ălaăcircaă1450ămăaltitudine,ăcuă
300 – 350ămăsubălimitaăsaănatural ,ăavândăvaria iiălocaleădeănatur ăantropogen ă(Fig. 53) legat ăde:
• exploatareaăarborilorădeălaălimitaăsuperioar ăaăp duriiă
• distrugereaătuf ri urilorăsubalpineăînăscopulăextinderiiăsuprafe elorăpastoraleă
• degradareaăterenurilorăprinăsuprap unat

Proceseleă iăformele caracteristiceăfiec ruiăetajă(Fig. 54) pot fi sintetizate astfel:

I. ETAJUL SUPERIOR,ă ALă MODEL RIIă CRIO-NIVALE (1800 m – 1923 m),

suprapus domeniuluiă pajiştiloră şiă p şuniloră subalpine, în care procesele caracteristice
sunt:
•ăgelivaţia,ăcareăgenereaz ăarealeăcuărocaălaăziă iăgelifracte
•ănivația (ac iuneaăz pezii), care conduceălaăformareaămicrodepresiunilorădeăniva ie
•ăavalanșele, care adâncesc v ileătoren iale

II. ETAJULă DEă TRANZI IE,ă ALă MODEL RIIă COMBINATE, CRIO–NIVALEă ŞIă
FLUVIO-TOREN IALE (1450 m – 1800 m), încadrat domeniului supraforestier al
pajiştiloră şiă p şunilor,ă extinsă prină interven ieă antropic , în care procesele caracteristice
sunt:
•ă pluviodenudarea (eroziunea în suprafață),ă careă genereaz ă arealeă cuă solă sp lată
(erodat)
•ăeroziunea liniară (în adâncime),ăgeneratoareădeăformeătoren ialeă
•ăsolifluxiunea (asociat ăcu potecile de vite), generatoare de brazde (de solifluxiune)
•ăalunecări superficiale (sub 1 m) cu mici râpe de desprindere
•ăalunecarea cuverturii deluviale, careădezvolt ăvaluriădeăalunecare (de 0,5 – 1,5 m)

III. ETAJULăINFERIOR,ăALăMODEL RIIăFLUVIO-TOREN IALE (627 m – 1450 m),

- suprapusăpoieniloră iăt ieturilorădeăp dure,ăîn care procesele caracteristice sunt:
•ăeroziunea în suprafață careăgenereaz ăarealeăcuăsolăsp lată(erodat)ă
•ăeroziunea liniară generatoareădeăformeătoren iale
•ăeroziunea şi acumularea fluviatilă
- suprapusăarealuluiăp durilor,ăîn care procesele caracteristice sunt:
•ăeroziunea liniară,ăgeneratoareădeăformeătoren ialeă
•ăalterarea chimică a rocilor,ăcareăgenereaz ăcuverturaădeăalterare
•ăeroziunea şi acumularea fluviatilă peăcursulăinferiorăsauălaăconfluen

90
Fig. 54. Munţii Baiului – etajarea morfodinamică (morfoclimatică)

91
 2.3. PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE ÎN ETAJUL SUPERIOR, AL
MODEL RIIăCRIO-NIVALE (1800 m – 1923 m)
(dinădomeniulăpajiştilorăşiăp şunilorăsubalpine)

Parametriăclimaticiăînscrişiăînăcadrul etajelorăclimaticeădinăMun iiăBaiuluiă(Marcuăşiăcolab.,ă

1999;ă P un,ă 1998),ă corobora iă cuă interven iaă antropic ă înă peisaj, impună legică distribu ia etajat ă aă
vegeta iei.ă ă ă Etajulă ă pajiştiloră şiă ală p şunilor (cuă celeă dou ă domenii:ă subalpină şiă supraforestier)
înglobeaz ăvârfurile,ăversan iiăşiăpodurileăinterfluvialeăaflateălaăpeste 1450 m altitudine.
Acestăetajăprezint ăcaăspecificăalternareaăsezonier ăaătoren ialit iiă(aprilieă- octombrie), cu
niva iaăşiăgeliva iaă(octombrieă- mai).

Procesele si formele caracteristiceăvârfurilorăsiăsuprafe elor structurale cu roca la zi

Sunt caracteristice celor mai înalte vârfuri: Unghia Mare (1847 m), Rusului (1903 m),
Şteviei (1902 m), Neam ului (1923 m), Paltinul (1900 m). Înăculmeaăprincipal ,ămaiăalesăînăMun iiă
Neam ului,ă eroziuneaă aă detaşată vârfuri separate de şei. Structuri tip cuestă şiă hogback-uri sunt
caracteristice Vârfuluiă Şteviei,ă Culmiiă Paltinulă (Mun iiă Neam ului), Munteluiă Cump tuă (Mun iiă
Baiului),ăş.a.
Vârfurileă şiă abrupturileă structuraleă cuă rocaă laă ziă sufer ă degrad riă prină proceseă criogeneă
(geliva ia)ărezultândăgelifracte:
•ăinăsitu,ăimediatăsubăculmeaăprincipal ,ăpe locul de dezagregare
•ăformeaz conuri (mai rar)
•ăseădisip peătreimeaăsuperioar ăaăversan ilor,ădarănuărezult trene

Procesele si formele caracteristice podurilor interfluviale cu pante mai mici de 7°

Pe acesteă suprafe eă s-au format mici depresiuni nivale,ă dară exist ă şi microdepresiuniă şiă
şan uriădeănatur ăantropic ăaccentuateădeăniva ie.
Depresiunea nivală esteăoăform ădeăreliefănegativ ă(scobitur ),ădezvoltat ăpeăsuprafe eămaiă
netede, careă auă aspectulă unoră concavit i mici, alungite. Dezvoltarea acestor forme de interfluviu
esteăfacilitat ădeăgrosimeaămare aăscoar eiădeăalterare.
ÎnăfoarteămulteălocuriădinăMun iiăBaiului,ăpeăculmeaăprincipal ,ădarăşiăpeăuneleădinăculmileă
secundare cu în l imiădeăpesteă1450ăm,ăseăîntâlnescăacesteămicrodepresiuniăasem n toareăcelorădeă
origineă nival ă (scochine)ă dină Carpa iiă Meridionali (Nedelcu, 1964, p. 125).ă Deă regul ,ă eleă auă oă
direc ieă pieziş ă fa ă deă direc iaă culmiloră şiă deă celeă maiă multeă oriă suntă drenate.ă Acesteă
microdepresiuni pot atinge lungimi de câteva zeci de metri, adâncimi de 2 - 4ămăşiăl imiădeă5ă- 8 m.
Unele dintreă eleă seă g sescă înă şeiă şiă pară s ă steaă înă leg tur ă cuă acumul rileă masiveă deă z pad ă dină
timpul iernii (Fig. 58),ăsubăform ădeăcornişeădatorit ăvântuluiădeăvestăşiănord-vest.
Originea microdepresiunilor nivale (Niculescu, 1980). La formarea microdepresiunilor din
culmea principal ,ăsituateălaăîn l imiădeă1700ă- 1900 m, procesele crionivale au principala lor parte
deă contribu ie,ă dateă fiindă condi iileă climaticeă deă aici.ă Astfel,ă înă zonaă înalt ă aă Baiului,ă temperaturaă
medie multianual ă aă aeruluiă esteă deă 0ă ...ă 2°C;ă temperaturaă luniiă ianuarieă (medieă multianual )ă esteă
cuprins ăîntreă-8 ... -10°C; durata medie a stratuluiădeăz pad ăesteămaiămareădeă160ăzile/an.
•ă Înă acesteă condi ii,ă înghe ulă şiă dezghe ulă apeiă dină solă şiă dină diaclazele rocilor produc
fisurareaă şiă alterareaă Strateloră deă Sinaia,ă cuă atâtă maiă multă cuă câtă acesteaă suntă alc tuiteă dină strateă
sub iri,ăcuădurit iăşiăgradeădiferiteădeăgelivitate.ăGelifracteleăastfelăformateăcontribuieălaăîngroşareaă
depozitelor eluvio-deluviale.
•ăZ padaăacumulat ăînăşeiăsauăpeămargineaăculmilor,ăalc tuindăcornişe,ăjoac ăprincipalulărolă
înăformareaămicrodepresiunilor;ăeaăafecteaz ăînăprimulărândăcuverturaădeădepoziteăeluvio-deluviale
prinăînmuiereăînăperioadaădeădezghe .ăPeădeăalt ăparte,ăalternan aăînghe uluiăşiă dezghe ului,ăatâtădeă
frecvent ăînă lunileădeăprim var ăşiă deătoamn ,ăfaceăcaăac iuneaăz peziiăs ăseădesf şoareăcuăşiă maiă
mult ăeficacitateăşiăs ăafectezeăpeăalocuriăchiarărocaălaăzi.

92
 •ă Laă formareaă microdepresiuniloră deă peă culmeă contribuie,ă f r ă îndoial ă şiă procesele de
dizolvare care se produc pe seama marnocalcarelor din Stratele de Sinaia. Microdepresiunile nivale
(deă culme)ă sunt,ă deci,ă rezultatulă conlucr riiă proceseloră crionivaleă cuă proceseleă deă dizolvare,ă
marnocalcarele favorizând formarea acestora.
Tipuri de microdepresiuni nivale accentuate de dizolvarea pe marnocalcare:
- drenate spre exterior (majoritatea),
- uneleă auă scurgereă subteran ,ă fiindă asem n toareă dolinelor sauă v iloră deă doline (tabel 8).
Astfel,ăînăapropiereădeăVârfulăluiăPetruăexist ăoădepresiuneăaăc reiăconforma ieăseăaseam n ăcuăceaăaă
v iloră deă dolineă descriseă deă V.ă Sencuă înă Mun iiă Apuseni.ă Eaă prezint ă ună profilă longitudinală estă -
vest,ă înă trepte,ă cuă miciă contrapante,ă iară peă margineă apareă peă alocuriă rocaă laă zi.ă Aceast ă
microdepresiune esteă închis ă deă ună pragă deă 1,5 - 2 m în l ime,ă aşaă încât,ă drenajulă seă realizeaz ă
subteran. Lungimea formei este de aproximativ 150ă m.ă Peă aceast ă lungimeă seă potă distingeă 7ă
,,doline”ă înşiruite.
- alteleăprezint ăacumul riătemporareădeăap ă(Fig. 15 şi Fig. 58).
Microdepresiunile şi şanţurile de natură antropică accentuate de nivaţie se întâlnesc
îndeosebi în sectorul Cazacu – Paltinu,ăarealăcuăstr vecheăactivitateăpastoral .ă
Alteă formeă rezultateă înă urmaă proceseloră deă dizolvareă şiă eroziuneă peă marnocalcareă suntă
reprezentate prin şanţuri mici de tipul lapiezurilor (tabel 8).

2.4.ăPROCESEăGEOMORFOLOGICEăACTUALEăÎNăETAJULăDEăTRANZI IE,ă
ALăMODEL RIIăCOMBINATE, CRIO–NIVALE
ŞIăFLUVIO-TOREN IALE (1450 m – 1800 m)
(din domeniul supraforestier al pajiştilorăşiăp şunilor,ăextinsăprinăinterven ieăantropic )

Principaleleămomenteăînăevolu iaădegrad rii versan ilorăintensăp şuna i, cu declivitate mai mare

de 20°, sunt:
a) tas riă repetateă înso iteă deă solifluxiuniă şiă poteciă deă vite;ă rupereaă şiă desprindereaă peă pant ă aă
unorăpor iuniădeăsol (pluviodenudare),ămaiăalesăprim vara.
Solifluxiunileă şiă alunec rileă superificialeă suntă puseă înă eviden ă deă ondul rileă neregulateă aleă
pantelor.ă Eleă suntă consecin aă umect riiă soluluiă şiă aă depoziteloră deluviale,ă maiă ales în perioada de
prim var ,ăcumulat ăcuămanifestarea ciclurilorădeăgeliva ie.
Oă contribu ieă înă degradareaă versan iloră acoperi iă deă pajişteă sauă p şune oă auă mistre ii,ă careă
provoac ă des eleniriă peă uneleă areale,ă înă c utareaă unoră r d ciniă înă form ă deă bulbă (c roraă ciobaniiă
locului le spună„cepe”)ăcuăcareăseăhr nesc.
b) îndep rtareaă treptat ă aă soluluiă şiă aă materialeloră dină p turaă deă alterare – dezagregare,
îndeosebiăprinăsp lareăînăsuprafa ă(areolar )ăşiăşiroire.ăŞiroireaăpresupuneăscurgereaărapid ,
peăfâşii, aăapeiădeăploaieăsauăprovenit ădinătopireaăz peziiăpeăversan i.ăDeăregul ,ăînăMun iiă
Baiului,ăîmbrac ăurm toareleăforme:
- şiroireaă înă rigoleă (firiceleă deă ap ă ceă seă concentreaz ă înă ş n ule eă cuă adâncimiă
centimetrice care se adâncesc treptat,ăcuăfiecareănou ăprecipita ie) (Fig. 58),
- şiroireaăconcentrat ă(specific ăpeătalvegurileăravenelorăşiăorganismelorătoren iale).
c) dezvoltareaăcanalelorădeăşiroire,ăînaintareaăregresiv ăaălor,ăsprijinit ădeăn ruiriăînăscoar aădeă
alterare - dezagregare (Fig. 58). Năruirea (surparea) reprezint ă ună procesă deă pr buşireă aă
unor maluri de roci slab coezive.
d) formarea ravenelor, adâncirea loră şiă dezvoltarea organismelor torenţiale înso iteă deă
desprinderi,ă n ruiriă înă deluviulă deă peă suprafe eleă limitrofeă canaluluiă acestora.ă Formeleă
rezultateăcaăurmareăaăproceselorătoren ialeăauăunăcaracterăpregnant pe pantele situate la peste
1450 - 1500ămăînăMun iiăBaiului.

93
 Raveneleăbr zdeaz ăpanteleăînierbateădeălaăobârşiaăv ilor.ăPuncteleălorădeăorigineăsuntăformate,ă
foarteă adesea,ă deă suprafe eleă ovaleă sauă alungite,ă lipsiteă deă vegeta ieă şiă cuă solă degradat,ă înă careă
proceseleă deă sp lareă înă suprafa ă suntă evidente.ă Seă obser ă înă acesteă cazuri oă trecereă gradat ă deă la
micileăş n ule eădeăscurgere (rigole), la ravene (Fig. 58).
Raveneleăseădispunăconcentricălaăobârşiaăv ilorăşiăprezint ăînr muririăproaspeteăcareăindic ăună
proces evolutiv de eroziuneă regresiv .ă Ploileă toren ialeă deă var ă şiă scurgerea apelor rezultate din
topireaăz pezilorădetermin ădezvoltareaăacestora.ă(Fig.ă56ă iăFig.ă57)
Regimul scurgerii înă concordan ă cuă condi iileă climatice,ă constitu iaă eterogen ă aă Stratelor de
Sinaia,ă prezen aă depoziteloră deă pant ,ă p şunatulă şiă distrugereaă tuf rişuriloră deă ienup ră deă c treă
ciobani, devin cauze cumulate care favorizeaz ădeclanşareaăproceselorădeăeroziune (Fig. 55).
Cu toate acestea, exist ăşiăoătendin ănatural ădeărestabilireăaăvegeta iei.ăSeăîntâlnescănumeroaseă
cazuriădeărefacereăaăcovoruluiăvegetalăînăarealeăcuăproceseădeăsp lareăînăsuprafa ,ăaşaăîncâtăprocesulă
deădegradareăseăstingeădeălaăsine.ăDeăasemenea,ătuf rişurileădeăienup ră(Juniperus communis) şiăanină
verde (Alnusăviridis)ăinstalateăînăraveneătindăs ăînl tureăpericolulăeroziunii.ăAceast ătendin ăpoateă
aveaă ună efectă pozitivă numaiă subă rezervaă protej riiă vegeta ieiă dejaă infiripate,ă aflat ă înă cursă deă
recucerireă aă terenuluiă pierdută cândva.ă Evitareaă p şunatuluiă în aceast ă por iuneă deă teren, cel pu ină
pentruăoăperioad ădeădoiă- trei ani, se impune cu necesitate.
Astfelădeăsitua ii,ălegateădeădegradareaăversan ilorăintensăp şuna iăseăîntâlnescăaproapeăînătoateă
bazineleădeărecep ieăaleăafluen ilorăprincipaliăaiăDoftanei,ăPrahoveiăşiăAzug i,ăaflate la peste 1600 m
altitudine
În concluzie, o cauz acceleratoare aă degrad riiă terenurilor din etajul superior ală pajiştiloră şiă
p şuniloră subalpine - supraforestiere oă constituieă activitateaă antropic ă ira ional ,ă manifestat ă înă
special prin exploatarea arborilor de la limita superioar ăaăp duriiăşiăp şunatul intensiv, înăcondi iile
existen eiăunuiănum r mare de stâne.

Fig. 55. Limita superioară actuală a pădurii - coborâtă antropic,

cauză a dezvoltării organismelor torenţiale spre obârşie

94
Fig. 56. Munţii Neamţului – modelarea actuală a reliefului în etajul superior (subalpin -
supraforestier) circumscris Vârfului Neamţului (areal de 16 kmp)

95
Fig. 57. Munţii Baiul Mare – modelarea actuală a reliefului în etajul superior (subalpin -
supraforestier) circumscris Vârfului Baiul Mare (areal de 16 kmp)

96
Fig. 58. Forme ale modelării actuale a reliefului în etajul subalpin - supraforestier

97
 2.5. PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE ÎN ETAJUL INFERIOR,
AL MODEL RIIăFLUVIO–TOREN IALEă(627 m – 1450 m)
(suprapus domeniului forestier)

Etaiul inferior (forestier) se desf şoar ă subă altitudineaă deă 1450 m. El ocup ă ceaă maiă mareă
parteădinăspa iulămontan (aprox. 80%) şiăînăcadrulăacestuiaăseămanifest ăproceseăfluvio - toren iale.
Versan iiăsuntăacoperi iăînăgeneralădeăp duriămixte,ăceeaăceăfaceăcaăproceseleăceăauălocăs ăcunoasc ăoă
intensitate relativ redus .ă Doar peă terenurileă intensă b t toriteă deă laă stâneă domin ă sp lareaă înă
suprafa ,ăiarăpeăc r rileădinăvecin tateaăstânelor,ătoren ialitatea.

Procese fluviasle în bazinele hidrografice secundare

Bazineleă secundare,ă maiă alesă celeă deă ordinulă 5ă şiă 6,ă recompună peă ansamblulă loră zoneleă
delimitate de Schumm (1977) în lungul sistemelor fluviale. În sectorul superior se dezvolt ăbazineă
largiă deă recep ie înă careă predomin ă eroziuneaă regresiv ,ă înlesnit ă şiă deă deseleă n ruiriă ceă auă locă înă
scoar aăgroas ăaăalter rilorăperiglaciare.
Oă caracteristic ă oă constituieă raveneleă dispuneă concentrică laă obârşiaă v ilor,ă br zdândă
suprafe eleăînierbateădeălaăparteaăsuperioar ăaăversan ilor.ăAiciăseăpoateăobservaăoăsp lareăintens ăînă
suprafa ,ăcareătreceăîns ăgradatăspreăravenare.ăÎnr muririleărecenteăaleăogaşelorăşiăravenelorăindic ă
un proces evolutiv activ, eroziuneaăregresiv .
Înăalbiileăv ilor,ădinamicaăesteăînădependen ădirect ăcuăpantaăşiăaportulălateral.ăAcumul rileă
maiăreduseăînăcursulăsuperior,ădevinătotămaiăbogateăspreăcursulăinferior,ăînăsectorulădeăconfluen ,ăînă
bazineteăşiă maiă alesălaădebuşarea râurilor în lunca Doftanei. Înăcondi iileă înă careătoren ialitateaăseă
manifest ăintensălaăobârşiaăacestorăv i,ăvolumulădeămaterialăadusăînăalbiiăesteăfoarteămare (Fig.ă59ă iă
Fig. 60),ăcrescândăcuăatâtămaiămultălaăviituriă(deăexemplu,ăpeăOrjogoaia,ăMuşi a,ăPrislop etc. care
depună întinseă conuriă deă bolov nişuriă şiă pietrişuriă laă intrareaă înă luncaă Doftanei, sau a Prahovei -
pentru tributarii ei). Aceast ăsitua ieăseăreflect ăînăregimulăproceselorăfluviale,ăcareăcunoscăvaria iiă
mariăînătimp,ăinfluen ândăprinăacumul riălocaleăprofilulălongitudinalăalărâurilor.
Laă nivelulă acestoră sistemeă seă potă deosebi,ă înă mare,ă dou ă arealeă cuă acumul riă importante:ă
primulăsituatălaătrecereaădeălaăsectorulădeăobârşieăspreăcel mijlociu, de obicei axat la 1100 - 1200 m
(acolo unde converg majoritateaă toren iloră şiă ravenelor); cel de-al doilea apare în perimetrul de
confluen ăcuăcolectorul principal, Doftana sau Prahova. Aşadar:
•ăÎnăsectorulăsuperiorăseăformeaz ăconuriălateraleăîmbucate,ăbineădezvoltateă(Muşi a,ăValeaă
Rea, Zamora, Prislop,ăFloreiu),ăprecumăşiăacumul riăînăvaluriăpeămijloculăv iiă(aluviuniăslab rulate);
•ăÎnăzonaădeăv rsareărâurileăşi-au dezvoltat 2-3ăgenera iiădeăconuriăaluviale (Fig. 61).

Procese fluviale în bazinul montan al Doftanei

În lungul Doftanei se individualizeaz ă înă sectorulă montan,ă înă func ieă deă proceseleă fluvialeă
dominante,ă treiă sectoareă principale:ă sectorulă superior,ă sectorulă Valeaă Neagr ă - Tr isteniă şiă
DepresiuneaăTeşila.
Pe ansamblu, aceste sectoare se înscriu în zonalitatea sistemelor fluvialeă conceput ă deă
Schumm. Înă perimetrulă deă obârşie,ă seă manifest ă pregnantă eroziuneaă (degradareaă albiei),ă iară înă
sectorul Valea Neagr ă- Tr isteni,ătransportul.ăÎnădepresiuneaăTeşila,ăpredomin ăacumul rile.
Sectorul superior, deăobârşie,ăesteălimitatăînăsudădeăconfluen aăv ilorăMuşi aăşiăNeagra,ăzon ă
înă careă seă dezvolt ă şiă ună mică bazinetă (depresiuneaă deă contactă litologică Valeaă Neagr ).ă Panta
longitudinal ă esteă deă 77‰ (Armaş,ă 1999), cu predomianreaă eroziuniiă înă adâncimeă şiă aă celeiă
regresive peă afluen iiă toren iali,ă accentuat ă şiă deă aspectulă relativă abruptă ală versan ilor.ă Rezultatulă
acesteiăac iuniădeăeroziune liniar ăşiădeătransportăalămaterialelorăpreluateăatâtădinăpatulădeăscurgere,ă
câtăşiădeăpeăversant,ădetermin ăaspectulădeă„V”ărelativăînchisăalăv iiăşiămanifestareaăunuiăstadiuădeă
tinere eăînăprofilălongitudinal,ăcuărepezişuri,ămarmiteăetc.

98
 Fig. 59. Albia supraînălţată de aluviuni slab rulate a Prislopului (afluent al Doftanei)
determină râul să meandreze

Fig. 60. Detaliu de la nivelul albiei Văii Rele (afluent al Prahovei), înecată de aluviuni

Fig. 61. Materialele acumulate în conul aluvial al Văii Rele sunt îndepărtate (eliminate)
pentru a nu colmata lacul hidroenergetic din vecinătatea gării Sinaia

99
 Competen aă râuluiă esteă mare,ă albiaă minor ă fiindă aluvionat ă cuă pietrişuriă şiă bolov nişuri,ă
chiară blocuriă uriaşeă desprinseă periglaciar.ă Albiaă major ă lipseşteă sauă apareă fragmentar,ă fiindă îns ă
foarteăîngust ăşi,ăpresupus,ămoştenit .
Peăversan iiăv iiăseăfaceăsim it ăpluviodenudarea,ăcareătreptatătranziteaz ăspreăfenomenulădeă
şiroireă şiă ravenare,ă evolu iaă rapid ă spreă toren ialitateă fiindă favorizat ă deă perimetreleă defrişate.ă
Majoritateaăafluen ilorăcareăvinădinăMun iiăBaiuluiăîşiăauăobârşiaăînăizvoareleăarealele calcaroase din
StraieleădeăSinaia,ăcursulăpermanentădeăap ăimpunândăacestorărâuriămaluriăabrupte,ăînalteăşiăoăpant ă
multămaiăaccentuat ăaăprofiluluiădeăcurgere.ăPeăansamblu,ăsectorulăsuperiorăalăDoftaneiăprezint ăună
caracterătoren ial.
În sectorul Valea Neagră - Trăisteni, valeaă seă l rgeşte,ă iară panta medie atinge valori de
14‰.ă Cursulă Doftanei,ă careă urm reşteă aiciă contactulă Strateloră deă Sinaiaă cuă flişulă grezosă - marnos
albiană (peă pârâulă Mogoş),ă începeă s ă meandrezeă uşor,ă faptă careă indic ă atingerea unui profil de
echilibru. Înăacesteăcondi ii,ăeroziuneaăînăadâncimeăseăatenueaz ,ădarăseămen ineătotuşi,ărâulăs pândă
înăvecheaăsaălunc .ăSeăamplific ămultăeroziuneaălateral ,ăînăspecialăînămalurileăabrupte,ăconcave.
Laă viituri,ă for aă crescut ă aă apeiă scobeşteă firideă înă malurileă înalteă deă pân ă laă 2ă m,ă p turaă
înierbat ă sauă chiară vegeta iaă lemnoas ă pr buşindu-seă oă dat ă cuă substratulă r masă far ă suport,ă înă
absen aăpresiuniiăhidrostatice.
Înă uneleă perimetreă auă fostă în l ateă diguriă pentruă aă înfrânaă aceast ă tendin ă deă meandrare,ă
impunândă adâncireaă albiei,ă înă vedereaă protej riiă unoră obiectiveă antropice.ă Competen aă Doftaneiă
r mâneăridicat ,ălucruădemonstratădeăprezen aăblocurilorădeăpiatr ădeătipăperiglaciar,ătransportateălaă
viituriă şiă suprapuseă lunciiă înalteă sauă prezenteă înă albiaă minor .ă Deşiă înă acestă sector,ă al turiă deă
începuturileăuneiăeroziuniălateraleăintenseăşiăaăpersisten eiăeroziuniiăliniare,ăpredomin ătransportul,ă
aparăşiăformeădeăacumulare,ămanifestateăprinăaluvion riădeăalbieă(materialeăpredominantăgrosiere),ă
praguri acumulative, ostroaveăşiăchiarăinsule,ăreniiăînăprelungireaămalurilorăconvexe.
Afluen iiă primi iă deă Doftanaă auă lungimiă relativă reduse,ă fiindă v iă tinere,ă majoritateaă deă tipă
toren ial,ă înă lungulă c roraă seă men ineă oă eroziuneă regresiv ă şiă liniar ă accentuat .ă Râurileă depun la
confluen ămariăconuriădeădejec ie,ăcareăconducălaămutareaăcontinu ăaăgurilorădeăv rsare.ăPeăacesteă
conuriădeădejec ieăoscileaz ăşiăşoseauaăcareăurm reşteăcursulăDoftanei.
Depresiunea Teşila seă desf şoar ă la sudă deă localitateaă Tr isteni.ă În perimetrul ei, valea
dezvolt ăl imiădeăpân ălaă2ăkm,ăputândăfiăconsiderat oămicrodepresiuneăintramontan . Bazinetul
prezint ăunăcaracterăasimetric,ăcu unăversantă esticămaiăabrupt,ăundeăoăruptur ăde pant ămarcheaz ă
contactul Stratelor de Sinaia de pe fundul depresiuniiăcuăgresiaămasiv ăaăMunteluiăNegraşă(Mun iiă
Grohotiş).
Laă poaleleă acesteiă denivel riă seă men ineă oă teras ă parazitat ă înă mareă parteă deă glacisuriă
coluvio-proluviale.ăLaăbazaăfrun ii,ăseădesf şoar ăluncaălarg ăşiăintensăaluvionat ăaăDoftanei.
În cadrul albieiă majore,ă apeleă seă despletescă frecvent,ă l sândă întreă eleă ună microreliefă
acumulativă caracteristic.ă Totodat ,ă apară şiă trepteă deă lunc ă peă careă crescă pâlcuri de anin. În cadrul
materialuluiă aluvionat,ă imediată dup ă viituri,ă apară resturiă deă arbori,ă crengiă aduseă deă râuă şiă depuseă
aici.
Albiaă minor ă esteă s pat ă înă întregimeă înă pietrişuriă deă lunc ,ă iar,ă caă urmareă aă cantit iloră
foarteămariădeăaluviuniădepuse,ănuăprezint ătalvegăşiăniciăunăfirăconcretăalăapei.ăDinăcauzaăfaptuluiăc ă
atâtăalbiaămajor ,ăcâtăşiăalbia minor ăsuntăs pateăînădepuneriărecente,ăeleănuăpotăfiădiferen iate.ăV ileă
afluente,ă careă auă panteă şiă lungimiă maiă mari,ă formeaz ă laă debuşareaă înă luncaă Doftaneiă conuriă deă
dejec ieăbineăindividualizate.
Înăacestăsector,ăpredomin ăcaăprocesăacumulareaăcuăîntregulăcortegiuădeăformeărezultateăşi,ă
într-oăoarecareăm sur ,ăeroziuneaălateral .ăRâulănuăaăatinsăprofilulădeăechilibru,ăsitua ieăexplicabil ă
prinăpantaăredus (13‰),ărocaăînălocă(situa iaăesteăsimilar ăpentruătoateărâurileăcareăcoboar ădinăfliş)ă
şiădesp duririle masive efectuate la începutul secolului, care au condus la un dezechilibru antropic
cu multiple repercursiuni în relief.
DepresiuneaăTeşilaăîndeplineşteărolulăunuiănivelădeăbaz ălocalăpentruăzonaălimitrofa,ăDoftanaă
primindăaiciăcâ ivaăafluen iăimportan i:ăNegraş,ăErmeneanaă(peăparteaăstâng )ăşi Prislop, Florei (pe
dreapta).

100
 Procese fluviale în bazinul montan al Prahovei
Prahova constituie limita vestic ă aă Mun iloră Baiului,ă desp r indu-iă deă Mun iiă Bucegiă întreă
BuşteniăşiăPosada.ăîntreăacesteălocalit i,ăînăbazinulăPrahoveiăseăînscriuădou ăsectoare:ădepresiuneaă
deăcontactăaăSinaiei,ăsculptat ăînădepoziteleămaiămoi,ăbarremiană- ap ieneăşiădefileulăSinaiaă- Posada
t iatăînăStrateleădeăSinaia.
ÎntreăBucegiăşiăBaiului,ătriplaăac iuneădeăeroziune,ătransportăşiăacumulareăaădatăposibilitateaă
apelorăPrahoveiăs -şiăl rgeasc ăpatul,ăs ăseădespleteasc ăşiăs ămeandreze.
În depresiunea de contact a Sinaiei,ăalbiaămajor ăaăPrahoveiăesteăformat ădinămultămaterială
aluvial,ătransportatădinăamonteăşiădepusăcaăurmare a pantei reduse din acest sector. Râurile afluente:
Azuga, Zamora, Valea Rea, Valeaă Cerbului,ă Url toarea,ă Peleşulă şiă Izvorulă Doruluiă aducă multă
material pe care-1ădepunăsubăformaăunorăconuriădeădejec ie,ăceeaăceăoblig ărâulăcolectorăs ăseăabat ă
când spreăunămal,ăcândăspreăcel lalt.ăSpreăexemplu,ăconulăaluvialăalăAzug iăîmpingeăcursulăPrahoveiă
c treămalulăopusăpeăcareăîlăerodeaz ăcontinuu.
Abunden aă aluviuniloră transportateă dină mun iă prină intermediulă tributariloră oblig ă uneoriă
Prahovaăs ăseădesfac ăînănumeroaseăbra e,ăcumăsuntăceleădinăavalădeăconfluen aăcuăZamoraăsauăcuă
Izvorul Dorului.
Depoziteleădinăcadrulălunciiăalc tuiescăformeleădeăreliefăceleămaiănoi,ăconsolidateăpeăalocuriă
deăvegeta ie. Fluctua iileădeănivelăşiădeădebităaleărâuluiă(înăanumiteăperioadeăaleăanului)ădetermin ă
frecventeă modific riă înă morfologiaă luncii.ă Uneori,ă datorit ă abunden eiă materialeloră acumulate,ă
Prahovaăîşiăcreaz ănoiăf gaşe.
Înăacestăsector,ăluncaăareăoădesf şurareăapreciabil .ăExplica iaăacesteiăsitua iiărezid ăînăaceeaă
c ăpe Prahova s-a canalizat tot timpul anului un debit apreciabil de ape, fie atunci când de la baza
BucegilorăşiăaăBaiuluiăap reauălaăziănoiăizvoare,ăfieăînătimpulăcuaternaruluiăcândăghe ariiădinăzoneleă
înalte (ale Bucegilor) furnizauăoămareăcantitateădeăap . Înăacesteăcondi ii,ăpatulăalbieiăaăfostăintensă
şlefuitădeăapeăşiăl rgităîncontinuu.ăLaă2ă- 4ămăseădesf şoar ăoătreapt ăaluviat ăcuăfunc ieădeăteras ăînă
lunc .
Defileul de la Sinaia - Posada încheieăsectorulăcarpaticăalăV iiăPrahovei.ăPeătotăacestătraseuă
Prahova,ăcuătoateăc ăprezint ăunăpatădeăalbieădestulădeăînclinat,ăîşiădesfaceăapeleăînămai multeăbra e
cuprinzândă întreă eleă ostroave,ă asem n toareă unoră insule. Înă acelaşiă timpă poateă fiă urm rit cursul
sinuos pe care l-aăavut.ăCaădovad ăsuntătrepteleădeăcircaă50ă- 80 cm care apar când pe un mal, când
peăcel laltăşiăcareăast ziădomin ăapele.
Dispozi iaăextremădeăneregulat ăaăcutelorăcuăoăalternan ădeărociădeădiferiteădurit iă(Stratele
de Sinaia),ă careă auă impusă uneoriă oă rezisten ă extremă deă mare,ă justific ă despletirea Prahovei,
formarea ostroavelor şiă aă trepteloră înă albiaă dină cadrulă defileului.ă Rezisten aă cuteloră laă eroziuneă seă
datoreaz ă vineloră deă calcită dină forma iuneaă Strateloră deă Sinaiaă careă auă înt rită coeziuneaă rocii. În
spateleăunorăastfelădeă„bare”ărâulăaădepusămaterialulăc rat,ăfiindăastfelăobligatăs ăseădespart ăînăbra eă
şiăs ăseăscurg ăpeăliniaădeăceaămaiămareăpant .
Laăintrareaăînădefileu,ăaltitudineaăesteădeă750ăm,ăiarălaăieşireă625ăm. Astfel, pe o lungime de
aproximativă9ăkm,ăapeleăauăoăc dereădeă125ădeămetri,ăprocesulădeăeroziuneăfiindădominant.
Lunca Prahovei din defileul Sinaia - Posadaăseădeosebeşteădinăpunctădeăvedereămorfogenetică
deăceaădeăpeăsectorulădinăamonte,ădarăşiădeăluncaă din cadrul sectorului subcarpatic. În cuprinsul ei
aparăblocuriădeădimensiuniăfoarteămariăacumulateăgravita ionalădeăpeăversan i.ăFormeleălorărotunjiteă
seă datoreaz ă ac iuniiă deă şlefuireă exercitat ă deă râulă vigurosă laă apeă mariă deă prim var ,ă sauă vara,ă înă
urma ploilorătoren iale.ăMaiă multă caăoriunde,ăînăacestă sector,ăluncaăseăcl deşteăcontinuuăpeăseamaă
materialelorăc rateădeăafluen i.ăAşa,ădeăexemplu,ăînăavalădeăconfluen aăcuăValeaăLarg ,ăcuătoateăc ă
pantaă Prahoveiă esteă mare,ă luncaă areă totuşiă oă extensiuneă apreciabil .ă Conulă deă dejec ieă ală v iiă
afluenteăîmpingeăcursulăPrahoveiăc treămalulăopus pe eare-1ăerodeaz ăintens.ăÎn acest subsector, pe
malulădrept,ăluncaăesteăast ziăconsolidat ădeăvegeta ie,ăferit ădeăeroziune.
Morfologia luncii din zona defileului este într-o continu ă transformare. Râulă erodeaz ă
puternicămalurileăsubminândăversan ii,ăseăadânceşteăînăpropriu-iăpat,ăcreeaz ătrepteăcândăpeăunămal,ă
cândăpeăaltul,ătaieă„bare”ădeărociădureăpeăcareăleăareăînăcale.ăLaăacesteaăseăadaug ăprocesele intense
de pe versan i.

101
 2.6. MODELAREAăACTUAL ăAăRELIEFULUI.ăSINTEZ

PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE

ÎNăETAJULăMODEL RIIăCRIO–NIVALE,
> 1800 m (etajul morfoclimatic subalpin)

Tabel 7.
Nr. Procesul Forme de relief Reparti ie Impactul
crt. geomorfologic şiădepozite asupra
mediului
geografic
1. Procese criogene - regolitul - depozit eluvial de pe
•ăgeliva iaă(cauzaă podurile interfluviilor situate
gelifrac iei) la altudini > 1800 m

- grohotişuriămobile - ină situ,ă peă vârfurileă şiă •ăarealeăcuărocaălaăziă

- grohotişuriăfixate
abrupturile structurale cu roca şiăăelementeă
la zi dezagregate
- dispersate pe treimea
superioar ăaăversan ilor
- formeaz ăconuriă(maiărar)
- alc tuiescă cuverturaă
deluvial ăşiăeluvio-deluvial

2. Procese nivale prin - microdepresiuni nivale de - pe podurile interfluviale •ădegradareaă

ac iunea
•ămecanic ,ădeătasareăaă
scoar eiădeădezagregereă–
alterare
•ăchimic ,ădeădizolvareăăaă
carbonatului de calciu din
marnocalcare
culmeărotunjit aflate în regim crio – nival, cu cuverturiiăeluvialeăşiă
- microdepresiuni nivale în pante < de 7°, peste care se eluvio - deluviale
şei suprapun cuverturi eluviale
- microdepresiuni nivale dezvoltateă peă forma iuniă aleă
de versant Stratelor de Sinaia
- suntă puseă înă eviden ă şiă înă
- microdepresiuniăşiăşan uriă uneleă şeiă dină culmeaă
deănatur ăantropic principal ,ă oriă înă treimeaă
accentuateădeăniva ie superioar ăaăversan ilor

3. Asociereaăgeliva ieiăcuă - terasete de solifluxiune - peă versan iiă intensă p şuna i,ă
niva ia înă condi iileă unuiă gradă ridicată
•ăsolifluxiunea deăumiditateăaăăsoluluiădatorit ă
dezghe uluiă şiă topiriiă z peziiă
(maiă pregnantă prim varaă şiă
toamna)
•ăeviden iereaă
terasetelorăindic ă
ruperea echilibrului
solurilorăpeăversan i

4. Eroziunea în suprafa ă
(pluviodenudarea)ăasociat ă
cuăşiroirea
- areale cu orizontul
superior al solului erodat
(sp lat)
- rigoleădeăşiroire
- peă versan iiă intensă p şuna i,ă •ădegradareaăsolului
cu declivitate > de 10°, pe
soluriă b t toriteă (spodiceă şiă
litosoluri); pe drumurile
forestiereă şiă peă potecileă
turistice
- pe pantele > de 20°, cu •ăfragmentareaă
p şuniă şiă soluriă degradate,ă liniar ăaăsoluluiăşiăaă
situateă laă obârşiileă bazineloră orizontului de
deă recep ieă aleă tributarilor materiale
PrahoveiăşiăDoftanei dezagregateăşiă
alterate

102
 PROCESEăGEOMORFOLOGICEăACTUALEăÎNăETAJULăDEăTRANZI IE,
ALăMODEL RIIăCOMBINATE, CRIO-NIVAL ă/ăFLUVIO–TOREN IAL ,
1450 m – 1800 m (etajul morfoclimatic subalpin - supraforestier)

Tabel 8.
Nr. Procesul Forme de relief Reparti ie Impactul asupra
crt. geomorfologic şiădepozite mediului
geografic
1. Asociereaăgeliva ieiăcuă - terasete de solifluxiune - peă versan iiă intensă •ăeviden iereaă
niva ia p şuna i,ă înă condi iileă unuiă terasetelorăindic ă
•ăsolifluxiunea grad ridicat de umiditate a ruperea echilibrului
soluluiă datorit ă dezghe uluiă solurilor pe versan i
şiă topiriiă z peziiă (maiă
pregnantă prim varaă şiă
toamna)
2. Procese nivale prin - microdepresiuni nivale - pe podurile interfluviale •ădegradareaă
ac iunea deă culmeă rotunjit ,ă secundare aflate în regim cuverturiiăeluvialeăşiă
•ămecanic ,ădeătasareăaă accentuate de dizolvarea pluvio – nival, cu pante < eluvio – deluviale
scoar eiădeădezagregereă– pe marnocalcare: de 7°, peste care se suprapun
alterare ♦ majoritatea sunt drenate cuverturi eluviale dezvoltate
•ăchimic ,ădeădizolvareăăaă peă forma iuniă aleă Strateloră
carbonatului de calciu din de Sinaia
marnocalcare
♦ unele au scurgere - peăculmeaăNeam ului •ărelieful carstic
subteran ,ă fiind - pe culmea Sorica la 1500 creeaz ăvarietateăînă
asem n toareădolinelor m (adâncimea de 7 – 8 m, peisaj
diametrul de aprox. 20 m)
♦ sauă asem n toareă v iloră - in apropiere de Vârful lui
dolinare Petru, cu 7 forme concave
(doline)ă înşiruiteă peă
aproximativ 150 m

♦ alteleăprezint ăacumul riă - pe culmea muntelui •ăacumul rileă

3. Reactivareaăaluneac riloră
periglaciareădeăgrohotiş
(prinăînghe ă– dezghe ăşiă
umectare)
temporareădeăap Orjogoaia la aprox. 1480 m temporare sunt
- pe culmea Sorica la 1560 utilizate pentru
m ad patulăvitelor
- peă culmeaă Şteiaşaă Mareă laă
1540 m
- peăplaiulă LaculăRoşu,ăîntr-
oăînşeuareălaăaprox.ă1500ămă
- microdepresiuniă şiă
şan uriădeănatur ăantropic
accentuateădeăniva ie
- lapiezuri - pe culmea Zamora, într-un
afloriment de calcare
cenuşii-alb strui
- pe versantul estic al
muntelui Pâraie, sub vârful
omonim
- v luririă rezultateă dină - Peă versan iiă defrişa i,ă •ădegradareaă
alunec rileă periglaciareă deă situa iă temporară înă regimă versan ilorăprină
grohotişă (înă prezentă crio – nival,ă acoperi iă cuă ruperea echilibrului
înierbate) cu dimensiuni scoar ă groas ă deă deă deluviilor
de 0,5 – 1,5 m materiale pleistocen-
holoceneă dezagregateă şi
alterate (laă obârşiaă V iiă
Muşi a)

103
4. Proceseăgravita ionaleădeă
pant ăcumulateăcuăceleă
antropiceă(desp duriri,ă
p storităintensiv)ă
5. Ac iuneaădeătasareă
exercitat ădeăcopiteleă
ierbivorelor, pe poteci de
animale situate în lungul
curbelor de nivel
6. Tasareaăşiăacidificareaă
solului
7. Alunec riăsuperficialeă
(sub 1 m)
8. Râm turiădeămistre i
9. Proceseăbiochimiceăşiă
fiziceă(înghe ă- dezghe )
10. Pluviodenudareaăşiă
eroziuneaătoren ial ăîn
bazineleă deă recep ieă aleă
tributariloră Prahoveiă şiă
Doftanei
•ăeroziuneaăînăsuprafa ă - areale cu orizontul
(pluviodenudarea) superior al solului erodat
(sp lat)
•ăşiroirea
•ăravenareaă(eroziuneă
liniar ăputernic ,ălaăviituri)
•ăsurpareaămalurilor
•ăacumul riăslabeă
- grohotişuriă holoceneă - alc tuiescă arealeă dină •ădegradareaă
reactivate (deluvii cuverturaă deluvial ă şiă versan ilorăprină
antrenateăpeăpant ) deluvio-coluvial
- poteci de vite asociate cu
brazde de solifluxiune
- areale cu soluri tasate
- alunec riăînăp turaădeăsolă
(ondul riăşiăbrazdeădeă
alunecare)
- brazde de sol cu
vegeta ieăierbaceeă
des elenit
- muşuroaieăînierbateă
(marghile)
- rigoleădeăşiroireăuniteăînă - pe pantele > de 20°, cu
forma iuniă deă rangă p şuniă şiă soluriă degradate,ă
superioră(ogaşe)
- albii cu talveguri
adâncite, cu profil
transversal în ,,V”ăascu it
- maluri de roci slab
coezive,ăpr buşiteăcaăefectă
alăeroziuniiăînăadâncimeăşiă
lateral ,ămaiăalesălaă
averseleădeăvar ăcareă
accentueaz ăscurgereaăînă
regimătoren ial
- gelifracte instabile în
talvegurile ravenelor
104
ruperea echilibrului
deluviilor
- peă versan iiă intensă •ăeviden iereaă
p şuna i,ă înă condi iileă unuiă brazdelor
grad ridicat de umiditate a transversaleăindic ă
solului, pe fondul ruperea echilibrului
dezghe uluiă şiă ală topiriiă solurilorăpeăversan i,ă
z peziiă (maiă pregnantă chiarăşiăaă
prim varaă şiă toamna),ă subă materialului deluvial
sarcina de greutate a vitelor
- peăterenurileăînăpant ,ă •ăafectareaăregimuluiă
intensăb t torite,ădinăarealulă aerohidric al solului
stânelor
- pe soluri slab protejate de •ădegradareaăsloluluiă
sistemul radicular, cu grad şiăaăp şunilor
ridicat de umiditate,
prim varaăeviden iindu-se
asociatăşiămişc riădeătipă
solifluidal
- apar mai ales deasupra •ădegradareaăsoluluiă
liziereiăp durii şiăaăp şunilor
- aparăpeăsuprafe eăcuăpanteă •ăsuportăpentruă
mai mici de 7°, pe soluri cu dezvoltarea unor
excesădeăumiditateăşiă speciiăaleăvegeta ieiă
substratăcuăpietriş-bolov nişă deăpajişte
•ădegradareaăsolului
- peă versan iiă intensă
p şuna i,ăcuădeclivitateă>ă deă
10°,ă peă soluriă b t toriteă
(spodiceă şiă litosoluri);ă peă
drumurileă forestiereă şiă peă
potecile turistice
•ăfragmentareaă
liniar ăaăsoluluiăşiăaă
situate în bazinele de orizontului de
recep ieă (toren iale)ă aleă materiale
tributariloră Prahoveiă şiă dezagregateăşiă
Doftanei alterate din domeniul
de versant
•ăeroziuneăprofund ,ă
atâtăînăscoar aă
dezagregata –
alterat ăcâtăşiăînărocaă
dinăbaz ă(ădomeniulă
supraforestier)
 PROCESE GEOMORFOLOGICE ACTUALE
ÎNăETAJULăMODEL RIIăFLUVIO–TOREN IALE,
627 m – 1450 m (etajul morfoclimatic montan forestier)
Tabel 9.
Nr. Procesul Forme de relief
crt. geomorfologic şiădepozite
1. Alunec riădeămicaă - formeădeăalunecareăf r ă
adâncimeă(întreă1ăşiă3ăm) râp ădeădesprindere
- formeădeăalunecareăcuărâp ă subforma iuneaăcalcaroas ăşiă
de desprindere de
dimensiuniăreduse,ăliniar ă
sauăcircular
2. Toren ialitatea - sectoarele mijlociu
(culoarulădeăscurgere)ăşiă
•ăeroziuneaăliniar ăşiă inferioră(conulădeădejec ie)
lateral ămoderat ♦ culoarul de scurgere
•ăsurpareaămalurilor ♦ maluri de roci slab
coezive,ăpr buşiteăcaăefectă
al eroziuniiăînăadâncimeăşiă
lateral ,ămaiăalesălaăaverseleă
deăvar ăcareăaccentueaz ă
scurgereaăînăregimătoren ial
•ăacumulareaăfluviatil ă ♦ acumul riăînăvaluriădeă
moderat aluviuni slab rulate în albie
♦ conuri laterale
întrep trunse,ădezvoltate
3. Procese fluviatile în lungul
tributarilorădirec iăDoftaneiă
şiăPrahovei
•ăeroziuneaăliniar ăslab - albii meandrate, cu
despletiri slabe, temporare
•ăacumulareaăfluviatil - conuri aluviale (2 – 3
bogat genera ii)
4. Acumulareaăfluviatil ăcuă - acumul riădeăaluviuniăăînă
cauze antropice spatele barajelor de beton de
peăafluen iiăDoftaneiăşiăaiă
Prahovei
105
Reparti ie Impactul
asupra
mediului
geografic
- maiăalesălaăobârşiaăv iloră •ădegradareaă
Paltinu,ăPâraieăşiăMuşi a,ăpeă versan ilorăprină
ruperea echilibrului
grezoas ăaăStratelorădeă deluviilorăşiăaă
Sinaia,ăpeăsuprafe eăintensă solurilor
defrişate
- în cadrul sectorului de
tranzi ieădeălaăcursulăsuperioră
(din etajul subalpin -
supraforestier),ăc treăcursulă
inferior (din etajul forestier)
- zon ăcuăacumul riăsituat ălaă •ăalbiiăsupraîn l ateă
trecerea de la sectorul de careădetermin ă
obârşieăspreăcelămijlociuă cursulădeăap ăs ă
(1100 – 1200 m), de meandrezeăşiăs ăseă
convergen ăaăorganismeloră despleteasc
toren iale
- în general, pe ultima treime
a cursurilor râurilor tributare
DoftaneiăşiăPrahovei;ăpantaă
general ,ăfiindăfoarteămic ,ă •ăalbiiăsupraîn l ateă
nuăpermiteădep şireaăpraguluiă careădetermin ă
critic de eroziune cursulădeăap ăs ă
- apar în perimetrul de meandrezeăşiăs ăseă
confluen ăcuăDoftanaăşiă despleteasc
Prahova
- cursulăinferiorăalăv ilor:ă •ăacumul rileăbogateă
Valea Rea, Valea lui Bogdan, din spatele barajelor
ValeaăOr i,ăş.a. de beton constituie
suportul aluvial al
p durilorădeăfagăşiă
brad care contribuie
la diminuarea
dinamiciiădeăalbieăşiă
laăoăbun ăprotec ieăaă
c ilorădeă
comunica ieădeăpeă
versantul stâng al
Prahovei
 2.7. POTEN IALULăMORFODINAMIC

Morfodinamicaă Mun iloră Baiuluiă esteă determinat ă deă modulă cumă oă serieă întreag ă deă
parametriănaturaliăşiăantropici,ădetermin ăsauăinfluen eaz ădinamicaăşiămodulădeăac iuneăalăagen iloră
modelatori.
Aceştiăparametriăsuntădiferen ia iăspa ialădatorit ămareluiăecartăaltimetrică(1296,11 m) în care
seăsitueaz ăMun iiăBaiului,ădarăşiădatorit ăcaracterelorăgeologiceăşiăgeomorfologiceăspecificeăacestuiă
spa iuă montan.ă Pentruă analizaă poten ialuluiă morfodinamică auă fostă luateă înă considerareă caractereleă
litologice, geodeclivitatea, treptele hipsometrice,ăacoperireaăterenurilorăşiăexpunereaăversan ilor.
Materializarea acestei analize s-aărealizatăprinăacordareaăunuiăpunctajăfiec ruiăelementăluatăînă
calcul, în cadrul unei grile cu celule de 25 x 25 m.ăAtribuireaădeăvaloriăcuăordineădeăm rimeădiferit ă
pentru fiecare factor morfodinamic are ca avantaj selectarea celor mai favorabile areale de
producere ale unor procese geomorfologice. Aceasta s-aă f cută cresc tor,ă deă laă parametriă
corespunz toriăpoten ialuluiămorfodinamicăsc zut,ăspreăceiăcuăpoten ial morfodinamic ridicat (tabel
10).
Seăpotăob ineăindiciăconformăformuleiăgeneralizate (Mihai, 2005, p. 246):
Spăţă∑Fm/n,ăăăăăăăăăăFmăţă∑(L,G,H,At,Ev), unde:
Sp – indiceleădeăpotentialămorfodinamică(sum ădeăvaloriăatribuite pixelilor)
n – num rulăfactorilorămorfodinamiciăintroduşiăînăanaliz
Fm – valorileăalgebriceăasociateăfactorilorămorfodinamiciăob inuteăprinăclasific riăsuccessiveă
deăpixeli,ăpeăbazaăcondi iilorăspecificădinăterenă(litologia,ăgeodeclivitatea,ăhipsometria, acoperirea
terenurilorăşiăexpunereaăversan ilor).

Tabel 10. Punctajul acordat parametrilor morfodinamici

Nr. Litologia Geodeclivit. Hipsometria Acoperirea Expunerea Pct Poten ial
crt. terenurilor versan ilor morfod.

1. βne versanti
Pts+Pz sub 10° sub 1000 m p duri umbri i 1 redus

2. ne tuf rişuri,ă versan i

(Strate 10° - 25° 1000 – 1450 m ter. agricole, semiumbri iă 2 mediu
de localit i, iă (moderat)
Sinaia) fâne e,ăp uni semiînsori i
3. qh2
qh1+qh2 peste 25° peste 1450 m pajiştiăşiă versan iă 3 ridicat
tu+sn p şuniă insori i
br+ap subalpine

Litologia (Fig. 28) trebuieă analizat ă prină prismaă modului în care diferitele tipuri de roci
r spundălaăac iuneaăagen ilorăexterni.ăReamintimăc ădinăpunctădeăvedereălitologic,ăMun iiăBaiului se
caracterizeaz ăprin uniformitateăcvasigeneral ,ăîntrucât flişuluiăneocomiană(grezos-calcaros) îi revin
peste 90%,ăraportatălaăsuprafa aătotal ăaăarealuluiăstudiat. Flişulăbarremiană– ap iană(şistos-grezos)
areăoăpondereădeă5,38șădinăsuprafa . Pe scara durit ii/friabilit ii, forma iunea flişuluiăneocomian
prezint ăo rezisten mai mare laăac iuneaăagen ilorăexterni înăcompara ieăcuăfli ulăbarremian.
Înclinareaăversan ilor (Fig. 39) înăMun iiăBaiuluiăvariaz ădeălaăsubă3°ăpân ălaăpesteă40°,ăcuă
ponderea cea mai mare a pantelorăînscris ăînăintervalulă17°ă- 32° (56,81%).ăValorileăgeodeclivit iiă
a fost grupate în trei clase caracteristice anumitor tipuri de procese geomorfologice actuale.
1. Sub 10° - uşorăînclinateă– pluviodenudare,ăredus ăpân ălaăintens ăşiăeroziune liniară de
mic ăintensitate
2. 10° - 25° - mediu înclinate – denudareaăsoluluiăşiăaăorizontuluiădezagregat-alterat
3. Peste 25° - puternic înclinate – denudare complexă, inclusivăînărocaădeăbaz

106
 Hipsometria (Fig. 31) reprezint ăunăparametruăimportantăîntr-oăregiuneămuntoas ,ădeoareceă
impuneăetajareaăvertical ăaăparametrilorăclimatici,ădup ăanumi iăgradien iăspecifici. Efect al acestei
dispuneriăaltitudinaleăseădistingăetajeleămorfoclimatice,ădesf şurateăastfel:
1. Sub 1000 m. Acest interval hipsometric incadreaz culoarele de vale intramontane şiă
treaptaădeătranzi ieăcarpato–subcarpatic .ăE caracterizatăprinămanifestareaărelativăslab ăaă
agen iloră modelatori,ă care,ă peă fondulă acopeririiă cuă vegeta ieă forestier ,ă impune
manifestarea eroziunii fluvio–toren iale deămic ăintensitate.
2. 1000 – 1450 m, este treaptaă hipsometric ă înă careă seă manifest procesele fluvio –
toren ialeă cuă intensitateă sporit ă fa ă deă treaptaă inferioar .ă P dureaă constituieă şiă înă acestă
intervalăinterfa aăprotectoareădintreăagen iiăexterniăşiăroc .
3. 1450 – 1923ă m.ă Înă Mun iiă Baiului,ă aceast ă treapt ă hipsometric ă corespunde etajului
ierbaceuădeăvegeta ie,ămai rar arbustiv. Expansiunea sa în domeniul forestier are cauze
antropice. Terenurileădevin,ăaşadar,ăvulnerabileălaăac iuneaăagen ilorăexterni,ămodelatori.ă
Seădistingăaltitudinal,ădou ăsubetajeămorfoclimaticeă(respectivămorfodinamice):ă
- subetajulădeătranzi ie,ăalămodel riiăcombinate,ăcrio–nivaleăşiăfluvio-toren iale (1450 m –
1800 m) (din domeniul supraforestier)
- subetajulă superior,ă ală model riiă crio-nivale (1800 m – 1923 m) (din domeniul
subalpin)
Acoperirea terenurilor (Fig. 17) cuă vegeta ieă joac ă ună rolă majoră înă dinamicaă ac iuniiă
proceselor de modelare actual .ă Harta,ărealizat ă conform cu arealele Corine Land Cover (Agen iaăă
European ădeămediu, 2012),ăarat ăreparti iaăarealelorăîmp durite,ăaăcelorăocupateăcuăpajiştiăşiăp şuni,ă
cât si a altor categorii de acoperire/utilizare. Înăscopulărealiz riiăh r iiăpoten ialuluiămorfodinamic,ăs-
au stabilit trei areale de acoperire cu vegeta ie,ă înă func ieă deă gradulă deă protec ieă peă careă îlă ofer ă
terenului subiacent (tabel 10).
Orientareaă versan iloră (Fig. 5) impune în morfodinamic ă oă diferen iereă nordă – sud a
manifest riiăproceselorăactuale,ădatorit ăsusceptibilit iiămaiămariăaăversan ilorăcuăexpozi ieăînsorit ă
laăeroziuneaăhidric .ăAceastaăseădatoreaz ăurm torilorăfactoriă(Mur toreanu, 2009, p. 167): versanţii
însoriţi suntăsupuşiăunorăvaria iiă termiceămai pronun ate;ă suntămaiăusca iăşiă sus ină oăvegeta ieămaiă
rar ;ăsuntăp şuna iămaiămultăşiămaiăintens. Au fost delimitateăastfel,ătreiăcategoriiădeăsuprafe e:
1. Versan iăumbri i
2. Versan iăsemiumbri i iăsemiînsori i
3. Versan iăînsori iă
Prin suprapunerea indicilor rezulta iădinăanalizaărasterelorăexecutateă(conformăcriteriilorăsus-
amintite), aă rezultată hartaă poten ialuluiă morfodinamică (Fig. 65), în care au fost delimitate trei
categoriiădeăsuprafe eădiferen iateădup r spunsulălaăac iuneaăagen ilorămorfodinamiciă(Fig. 64) în:
1. Suprafe eăcuăpotentialămorfodinamicăredus (20,87%)
2. Suprafe eăcuăpotentialămorfodinamicămediuă(moderat) (62,98%)
3. Suprafe eăcuăpotentialămorfodinamicăridicat (16,15%).

Fig. 62. Diminuarea efectelor eroziunii torențiale pe cale naturală

107
 Fig. 63. Măsuri antierozionale prin plantații forestiere de brad la obârşia bazinului
hidrografic Valea Rea, una dintre rarele intervenţii de refacere
a echilibrului componentelor mediului geografic

Fig. 64. Munții Baiului - histograma potențialului morfodinamic

Conform histogramei, 20,87șă dină suprafa aă Mun iloră Baiuluiă prezint ă ună poten ială
morfodinamic redus, cu procese geomorfologice care se desf şoar ălent,ăpeăversan iăcuădeclivitateă
maiă mic ă deă 10°,ă laă ad postulă cuverturiiă forestiere.ă Arealeleă cuă poten ială morfodinamică ridicată
însumeaz ă16,15ș,ăfiindăr spânditeăînădomeniulăsubalpin-supraforestier, pastoral. Acest lucru este
lesne verificabil în teren,ă undeă seă constat ă c terenurile foarte active din punct de vedere al
dinamicii reliefului sunt vizibile înăbazineleădeăobârşieăaleăafluen ilorăDoftanei,ăAzug iăşiăPrahovei.

108
Fig. 65. Munţii Baiului - potenţialul morfodinamic

109
 2.8. SUSCEPTIBILITATEA TERENURILOR
LAăEROZIUNEAăÎNăSUPRAFA

Celămaiăcunoscutăşiămaiădesăutilizatămodelădeăcalculăalăeroziuniiăînăsuprafa ăaăsolurilorăîlă
reprezint ăUniversal Soil Loss Equation (U.S.L.E.),ăelaboratăînăanulă1954,ăînăS.U.A.ăDup ă1965ăs-
auă adusă numeroaseă îmbun t iriă ecua ieiă ini iale,ă avându-se în vedere includerea modului de
folosin ăaăterenurilorăşiăaăcondi iilorăclimaticeăvariabileăpentruăfiecareăteritoriuăînăparte.ăLaănivelulă
riiănoastre,ăceaămaiăsemnificativ ăcontribu ieăînăceeaăceăpriveşteădezvoltareaămodelelorăempiriceă
de calcul a eroziunii soluluiăaăfostăadus ădeăacademicianulăM.ăMo oc,ăîncepândăcuăaniiă1975,ăultimaă
variant ăfiindăelaborat ăînăanulă2002.

Imagini CORINE
S.R.T.M. Land Cover
2000 (rez. 25 m) 2012

ArcGIS 10.2.2
Topo to Raster
Hartaăregion riiă
coeficien iloră
de agresivitate Harta Modelul Harta
climatic solurilor numeric acoperirii–utiliz riiă
(Mo ocăM.ăetă 1:200000 altitudinal terenului
al., 1975) (SRTS 2003) al terenului
(MNAT)
Reclasificare
Reclasificare (Mo ocăM.ăetăal.,ă
(Mo ocăM.ăetă Ls 1975)
al., 1975) (coeficientul
topografic C
K S dependent de (coeficientul
(coeficientul (coeficientul de pantaăşi influen ei vegeta iei
de agresivitate erodibilitate a lungimea asupra eroziunii
climatic ) solului) versan ilor) solului)

ArcGIS 10.2.2 Raster calculator

HARTA
E SUSCEPTIBILIT IIăLAă
Eroziunea în suprafa ă EROZIUNEA
(superficial )ămedieăanual ăaă SUPERFICIAL
solului (t/ha) (A SOLULUI)

Fig. 66. Schema aplicării modelului USLE pentru evaluarea susceptibilităţii

solului la eroziunea superficială (în suprafaţă) în Munții Baiului

Scopulă finală ală aplic riiă acestuiă modelă îlă reprezint ă alegereaă celoră maiă buneă politiciă deă
managementă privindă reducereaă eroziuniiă solului,ă inând contă deă rataă anual ă deă eroziune.ă Formulaă
matematic ădup ăcareăs-aăcalculatărataămedieădeăeroziuneăaăsoluluiăînăspa iulăMun ilorăBaiuluiăeste:ă
E = K*Ls*S*C*Cs, unde:
E – rataă medieă anual ă aă eroziuniiă soluluiă înă suprafa ă (eroziuneă areolar ă = eroziuneă superficial )ă
exprimat ăînătone/hectar;
K – coeficientulădeăcorec ieăpentruăagresivitateaăclimatic ;
Ls – coeficientul (factorul) topografic;
S – coeficientulăpentruăerodabilitateaăsolului,ădependentădeătipăşiătextur ;
C – coeficientulădeăcorec ieăcareăexprim ăinfluen aăvageta ieiăasupraăeroziuniiăsuperficialeăînăfunc ieă
deăgradulădeăacoperireăşiăfolosin aăterenului;
Cs – coeficientulăcareăindic ăinfluen aăm surilorăşiăaălucr rilorăantierozionale,ăneaplicabilăspa iuluiă
montan studiat.
Coeficientul de corecţie pentru agresivitatea climatică (K) reprezint ă indiceleă deă
erodabilitateă aă ploii.ă Acestă indiceă reprezint ă produsulă dintreă energiaă pic turiloră deă ploaieă şiă
intensitateaă ploiiă m surat ă deă pluviografă pentruă 30ă deă minute,ă dup ă formulaă Kă ţă E*I30,ă unde E

110
reprezint ăenergiaăcinetic ăaăprecipita iilor,ăiarăI30ăreprezint ăintensitateaămaxim ăpentruăoăploaieădeă
30ă minute.ă Laă nivelulă arealuluiă Mun iloră Baiuluiă (Carpa iiă Orientali),ă Kă areă valoareaă deă 0,167ă
(Mo ocăM.ăetăal.,ă1975).ă
Coeficientul topografic (Ls) e dependentă atâtă deă lungimeaă versan iloră peă liniaă deă ceaă maiă
mareăpant ă(m),ăcâtăşiădeăînclinareaăacestoraă(ș).ăAstfel,ăcuăcâtălungimeaăpanteiăesteămaiămare,ăcuă
atâtăvaloareaăacestuiăindiceăcreşte.ăLaăfel,ăcuăcâtăînclinareaăversantuluiăesteămaiămare, cu atât viteza
deăeroziuneăaăapeiădinăprecipita iiăesteămaiămare.ăLungimeaăpanteiăaăfostăcalculat ăcuăajutorulăSIG,ă
dină MNATă (S.R.T.M.)ă cuă rezolu iaă deă 25ă m,ă înă proiec iaă Stereoă 70,ă S42ă România,ă dup ă formulaă
propus ădeăMitasovaăetăal.ăînă1996:ă
Power("flowacc" * 25 / 22.1, 0.6) * Power(Sin("panta" * 0.017) / 0.09, 1.3),
unde: "flowacc" – acumulareaădatorat ăerziuniiăhidrice;ăă25ă– rezolu iaăceluleiăMNAT;ăă22.1,ăă0.6,ăă
0.017ăşiă1.3ă– coeficien iăexperimentali;ăă"panta"ă– pantaăterenului.ăAnalizaăh r iiărezultateăarat ăc ă
valorileămariăaleăacestuiăcoeficient,ăpesteă50ăm,ăseăremarc ăînăalbiileăminoreăaleăre eleiăhidrograficeă
indicândă caracterulă concentrată ală scurgeriiă şiă predominan aă eroziuniiă liniare.ă Pentruă domeniulă deă
versant,ă distribu iaă uniform ă aă valorilor din intervalul 5 - 50ă mă indic ă fenomenulă deă sp lareă înă
suprafa ,ăcuăpoten ialămareădeăproducereăînăaceleăareale.ăConformăh r iiăgeodeclivit ii,ămajoritateaă
pantelor sunt incluse în categoriile moderat înclinate, ecatrul 10-20°,ă 42,66șă şiă ecartulă 20-35°,
45,31%.
Coeficientul de corecţie în funcţie de erodabilitatea solului (S) depinde de o serie de atribute
aleăsolului,ăprintreăcareăceleămaiăimportanteăsuntătextura,ăstructura,ăcon inutulădeămaterieăorganic ăşiă
permeabilitatea.ă Conformă h r iiă soluriloră dină Mun iiă Baiuluiă (scaraă 1:200000,ă 1970-1975,
reclasificat ăconformăSRTSă2003),ăcoeficientulădeăcorec ieăînăfunc ieădeăerodabilitateaăsolurilorăareă
valoriăcareăvariaz ăîntreă0,1ăşiă1.ăValoriămaximeăaleăacestuiăcoeficientăsuntăobservabileăpeăhart ăînă
domeniulăsubalpin,ăiarăceaămaiămareăpondereăesteăreprezentat ăprinăvaloreaădeă0,8ăspecific ăsoluriloră
luviceă iăcambiceădeăsubăp durileădeăamestecă(Fig. 69) .
Coeficientul de corecţie în funcţie de tipul de vegetaţie şi modul de utolizare a terenurilor
(C). Harta privind modul de utilizare a terenurilor include baza de date CORINE Land Cover 2012
şiăesteăcorectat ădup ăortofotoplanurileăA.N.C.P.I.,ăedi iaă2005.ăValorileăcoeficientuluiădeăcorec ieă
înăfunc ieădeăacoperireaăcuăvegeta ieăvariaz ăîntreă0,005ăşiă1,2ă(Fig. 70).
Rata medie anuală a eroziunii efective în suprafaţă (eroziunea superficială) pentruăarealulăMun iloră
Baiuluiă aă fostă calculat ă conformă formulei:ă E = K*Ls*S*C,ă utilizândă func iaă Rasteră Calculatoră aă
modululuiăSpatialăAnalystădinăprogramulăArcGISă10.2.2,ăvalorileăob inuteăvariindăîntreă0ăşiă11,40
t/ha/an. (Fig. 72). Valoarea medie este de 0,017 t/ha/an.

Concluzii
Dinăanalizaăh r iiăfinaleăseăpoateăobservaăc ăvalorileămediiăşiămariăaleăeroziuniiăsuperficialeă
efectiveă aă soluluiă suntă ocurenteă spa iuluiă somitală ală Mun iloră Baiului,ă domeniuluiă subalpin-
supraforestier, caracterizată prină coborâreaă antropic ,ă secular ,ă aă limiteiă superioareă aă p duriiă (înă
scopulă extinderiiăsuprafe elorăpastorale).ăAiciă seă remarc ăprezen aărarelorătuf rişuriăînă asocia iiădeă
vaccineteă cuă ienup r,ă aă pajiştiloră şiă p şuniloră moderată spreă intensă degradateă (p storită secular),ă peă
soluriă preponderentă podzolice,ă deseoriă înă asocia ieă cuă litosoluriă şiă regosoluri.ă Valorileă mariă aleă
eroziuniiă superficialeă efective,ă cuprinseă întreă 0,1ă iă 11,4ă tone/ha/ană seă reg sescă laă obârşiileă
tributarilorătoren ialiăaiăDoftanei,ăAzug iăşiăPrahovei.ăSusceptibilitateaămic ă(0ă - 0,05 t/ha/an) este
caracteristic ă bazineloră mediiă iă inferioareă aleă afluen iloră Doftaneiă iă Prahovei,ă acoperiteă înă bun ă
m sur ă deă cuverturaă forestier .ă Înă perimetreleă sauă înă vecin tateaă localit iloră limitrofeă spa iuluiă
montan,ă sp lareaă înă suprafa ă seă men ineă laă valoriă mediiă anualeă ridicateă (susceptibilitateă mareă iă
medie).ă ă Aiciă seă resimteă intensaă presiuneă antropic ă legat ă deă extindereaă vetreiă aşez riloră (înă
detrimentulă spa iuluiă forestieră cuă rolă protectoră aă cuverturiiă edafice),ă activit ileă pastoraleă şiă
practicarea culturilor agricole cu specific local în lungul culoarelor de vale, ori a micilor bazinete
depresionareăînscriseăpar ialăarealuluiămontanăstudiată(ValeaăNeagr ă iăTe ila,ăînălungulăDoftaneiă iă
cel al Sinaiei pe Prahova).

111
Fig. 67. Munţii Baiului - acumularea scurgerii

112
Fig. 68. Munţii Baiului - coeficientul topografic

113
Fig. 69. Munţii Baiului - harta coeficienţilor de erodabilitate pedolitologică

114
Fig. 70. Munţii Baiului - harta coeficienţilor atribuiţi influenţei vegetaţiei şi utilizării terenurilor
asupra eroziunii superficiale

115
Fig. 71. Munţii Baiului - harta eroziunii superficiale potențiale

116
Fig. 72. Munţii Baiului - harta eroziunii superficiale efective

117
Fig. 73. Munţii Baiului - histograma eroziunii superficiale potențiale

Fig. 74. Munţii Baiului - histograma claselor de susceptibilitate

118
 CONCLUZII

ÎnăMun iiăBaiului,ăcondi iileăpoten ialeăaleămodel riiăactualeăaăreliefuluiălegateădeăstructur ,ă

litologie,ăsoluri,ăacoperireaăcuăvegeta ieă(densitateaăşiăconsisten aăei)ădeclivitate,ăenergieădeăreliefăşiă
expunereaăpantelor,ăîmpreun ăcuăfor eleădeclanşatoareădeănatur ăclimatic ,ăhidrologic ăşiăantropic ,ă
impun tipurile proceselorăgeomorfologiceăactualeă(ierarhizateăpeătrepteămorfoclimatice),ăformeleăşiă
depozitele asociate lor.
Agresiuneaă antropic ă asupraă mediului,ă maiă alesă înă cadrulă etajuluiă vegetală superioră (ală
paji tiloră şiă p şuniloră subalpineă extinseă înă detrimentulă domeniuluiă forestier),ă modific ă lent,ă dară
continuu, înf i areaă peisajuluiă geografic.ă Intensaă activitateă antropic ă legat ă deă p storită iă
exploatareaă lemnuluiă aă condus,ă înă timpă (cuă prec dereă înă ultimeleă dou ă secole),ă laă coborâreaă
artificial ă aă limiteiă superioareă aă p durii.ă Modificareaă puternic ă aă covoruluiă vegetală (caă factoră
moderator,ă echilibrantă înă morfogenez ),ă vizibil ,ă concretizat ă prină coborâreaă artificial ă aă limiteiă
superioare a arborilor (cu 300 – 350ă mă fa ă deă ceaă natural )ă aă generată l rgireaă gameiă proceselor
geomorfologiceăactualeă iăamplificareaăintensit iiăacestora.
Degradarea terenului s-aăacutizatăînăcondi iileăexisten eiăunuiănum rămareădeăstâne,ăaflateăîn
proprietatea celor care au primit înă concesiuneăterenuriăînă spa iulă montanăsuperior,ăpeă fiecare plai
careăderiv ădinăculmileăprincipale.ă
Cuă toateă acestea,ă seă înâlnescă numeroaseă cazuriă deă refacereă natural ă aă covoruluiă vegetală
ierbaceuădinăarealeleăcuăproceseădeăeroziuneăliniar .ăDeăasemena,ătuf ri urileădeăienup ră(Juniperus
communis) i anin verde (Alnus viridis) instalateă înă ravene,ă maiă alesă peă versan iiă cuă expunereă
nordic ă siă nord-vestic ă tindă s ă înl tureă pericolulă eroziunii.ă Deă aceea,ă pentruă protec iaă vegeta ieiă
aflat ăînăcursădeărefacere,ăseăimpuneăcuănecesitateăevitareaăp unatului în aceste areale,ăoădat ălaădoiă
ani.
Deăasemenea,ăpentruăvalorificareaăpoten ialuluiăturisticănatural,ăcuădedica ieăpentruăfarmeculă
frumuse ilor etajului montan somital şiăpentruădiminuareaăriscurilorăgeomorfologice,ăconsider m c ă
Mun iiă Baiuluiă trebuie incluşiă într-ună programă deă m suriă careă s ă vizezeă restabilireaă echilibruluiă
versan iloră şiă albiilor,ă prină lucr riă deă amenajareă hidrotehnic (baraje de beton), coroborate cu
planta iiă forestiereă deă pin, brad sau molid, în bazinele hidrografice secundare afectate puternic de
proceseă toren iale.ă Peă termen mediuă şiă lung,ă acesteă m suriă vor aveaă laă nivelă locală urm toareleă
consecin eăimportante:
•ă acumul riă deă materială aluvială în spatele barajelor de beton, care vor constitui suportul
pedologic alăp durilorădeăfagăşiămolid,
•ădiminuareaăintensit iiăproceselorădeăversantăşiădeăalbie,
•ăprotec iaădrumuriloră(forestiereăşiădeăculme),
•ă protec iaă c iloră deă comunica ieă şiă aă aşez riloră deă peă versantulă dreptă ală Doftanei,ă dar mai
alesădeăpeăversantulăstângăalăV iiăPrahovei.
Aşadar,ă caracteristicileă prezentateă înă spa iulă prezenteiă lucr riă individualizeaz ă Mun iiă
BaiuluiăatâtăînăcadrulăCarpa ilorăCurburiiădinăcareăfacăparte,ăcâtăşiăînăcadrulăîntreguluiălan ăcarpatică
românesc.

***

Mul umescădomnuluiăProf.ăUniv.ădr.ăIoanăAurelăIrimu pentru atenta îndrumare, cât

iăpentruăimplicareaăînăanalizaăşiăstructurareaăriguroas ăaăcon inutuluiăinforma ional-ştiin ifică
din lucrare.
Pentruăfinalizareaăacestuiădemersăştiin ific,ăamăbeneficiată iădeăsprijinul şiăîndrumareaă
domnului Prof. Univ.ă dr.ă Vasileă Loghin,ă c ruiaă îiă mul umescă pentruă exemplulă deă conduit ,ă
disciplin ăşiăpragmatismăştiin ificăcuăcareăm-a înzestrat.

119
 BIBLIOGRAFIE

ArmaşăIuliana, (1999), Bazinul hidrografic Doftana, studiu de geomorfologie, Edit. Enciclopedic ,

Bucureşti
Geanana M., (1972), Influenţa altitudinii şi masivităţii asupra limitei superioare a pădurii în
Carpaţii Româneşti,ăLucr.ăSimp.ădeăgeogr.ăFiz.ăaăCarpa ilor.,ăBucureşti
Ielenicz M., (1972), Consideraţii privind evoluţia reliefului Carpaţilor de Curbură, An. Univ.
Bucureşti
Ielenicz M., (1981), Munţii Baiului, caracterizare geomorfologică, AnaleleăUniv.ăBucureşti,ăSeriaă
geografie, XXX
Ielenicz M., (1984), Munţii Gârbova, ghid turistic, colecţia Munţii Noştri, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti
Ielenicz M. şiăcolab., (1999), Dicţionar de geografie fizică, Edit. Corint,ăBucureşti
Irimi ,ăIrimu ăI., (1997), Cartografiere geomorfologică, Edit. Focul Viu, Cluj Napoca
IspasăŞ., PuiuăŞ., (1997), Pedologie - manual practic, Edit. Domino, Târgovişte
Istrate Al., (2002), Sisteme hidrocarstice din Masivul Bucegi,ăEdit.ăCetateaădeăScaun,ăTârgovişte
Loghin V., (1996), Degradarea reliefului si a solului,ăEdit.ăUniversit iiădinăBucureşti
Michalevich-Velcea Valeria, (1961), Masivul Bucegi. Studiu geomorfologic, Edit. Acad. R.P.R.,
Bucureşti
Mur rescuăO., (2004), Resursele de apă din spaţiul carpatic şi subcarpatic dintre Dâmboviţa şi
Prahova şi valorificarea lor,ăEdit.ăTransversal,ăTârgovişte
Mur toreanuăG., (2009), Munţii Leaota. Studiu de geomorfologie,ăEdit.ăTransversal,ăTârgovişte
Mihai B., (2005), Munţii Timişului (Carpaţii Curburii). Potenţialul geomorfologic şi amenajarea
spaţiului montan,ăEdit.ăUniversit iiădinăBucureşti
Mitasova H., J. Hofierka, M. Zlocha, L. R. Iverson, (1996), Modeling topographic potential for
erosion and deposition using GIS. Int. Journal of Geographical Information Science
Mo ocăM.,ăSevastel M., (2002), Evaluarea factorilor care determină riscul eroziunii hidrice în
suprafaţă, Editura Bren, Bucureşti
Mutihac V., (1990), Structura geologică a teritoriului României, Edit.ăTehnic ,ăBucureşti
Niculescu Gh., (1971), Consideraţii asupra zonei de interferenţă carpato - subcarpatică în
Muntenia S.C.G.G.G. - Geogr., XVIII
Nedelcu E., (1965), Cercetarea reliefului glaciar şi crionival în Carpaţi,ăÎndrum torăpentruă
cercet riăgeografice.ăCercet riăfizico-geografice,ăBibliotecaăgeografului,ănr.ă2,ăBucureşti
Niculescu Gh., Dragomirescu S., (1961), Observaţii geomorfologice pe Valea Doftanei, Probl.
Geogr., VII
Niculescu Gh., (1980), Munţii Gârbova - caractere geomorfologice,ăStud.ăsiăcomunic ri,ăInst.ă
Geogr. Bucureşti
Patrulius D., (1969), Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara, Edit. Academiei
R.S.R.,ăBucureşti
P troescuăMaria, Cârstea A., (1977), Consideraţii biogeografice asupra bazinelor hidrografice
Valea Rea, Valea Câinelui, Valea lui Bogdan (Masivul Baiu), An. Univ.ăBucureşti,ăXXVI
P unăC., (1998), Carpaţii dintre Valea Dâmboviţei şi Valea Buzăului - Studiu climatologic, Edit.
Macarie,ăTârgovişte
Posea Gr., (1998), Suprafeţele de nivelare din Munţii Piatra Craiului - Baiu (Carpaţii de Curbură),
Analele Univ. Spiru Haret, Seria Geogr.,ănr.ă1,ăEdit.ăFunda ieiăRomâniaădeăMâine
Posea Gr., (2002), Geomorfologia României, Edit.ăFunda ieiăRomâniaădeăMâine,ăBucureşti
Posea Gr., Popescu N., lenicz M.,(1974), Relieful României, Edit.ăŞtiin ific ,ă
Bucure ti
Posea Gr., Grigore M., Popescu N., lenicz M.,(1976),Geomorfologie , (ed. a II-a),
Edit.ăDidactic ăşiăpedagogic ,ăBucureşti

120
R doaneăMaria, R doaneăN., Ichim I., Surdeanu V., (1999), Ravenele - forme, procese, evoluţie,
Edit. PresaăUniversitar ăClujean ,ăCluj- Napoca
S ndulescuăM., M run eanuăMaria, Popescu G., (1995), Guide to excursion B1 (Post-Congress),
Lower– middle miocene formations in the folded area of the east Carpathians, în Romanian
Journal of Stratigraphy,ăvol.ă76,ăsupplementăno.5,ăInstitutulăGeologicăalăRomâniei,ăBucureşti
Szepesi A., (2007), Masivul Iezer. Elemente de geografie fizică, Edit. Universitar , Bucureşti
St nescuăP.,ăTaloiescuăI.,ăGr gan L., (1969), Contribuţii în studierea unor indicatori de evaluare
a erozivităţii pluviale, AnuarulăI.C.P.A.vol.ă11ă(XXXVI),ăBucureşti
Ştef nescuăM.ăşiăcolab., (1963), Prospecţiuni geologice pentru hidrocarburi în zona flişului dintre
Teliu-Bratocea-Teşila şi Valea Prahovei, Rap. Inst. Geol. Arh.
Trif S., (2013), Munţii Baiului. Modelarea actuală a reliefului,ăBraşov
Urdea P., et. al., (2002), Aspects of human geomorphological impact in alpine area of southern
Carpathians, Carpato-Balkan workshop Environmental change impacts in the Carpato-
Balkan region, Croatia, poster, www.cbg.uvt.ro/geografie/personal/academic/vuiaf
/vuiaf_harti_glac_periglac.htm
Vâlsan G., (1939), Morfologia văii superioare a Prahovei şi a regiunilor vecine, B.S.R.G. LVIII
Velcea Valeria, Velcea I., (1965), Valea Prahovei, Edit. Ştiin ific ,ăBucureşti

*** (1973),ăH r iătopograficeă1:50.000

*** (1967), HartaăGeologic ă,ăFoaiaăBraşov,ăscaraă1:200.000,ăBucureştiăă
*** (1968),ăHartaăgeologic ăaăMasivuluiăBucegiăşiăaăCuloaruluiăDâmbovicioara, scara 1:50.000, sub
redac iaăluiăD.Patrulius
*** (1968), HartaăGeologic ă,ăFoaiaăTârgovişte,ăscaraă1:200.000,ăBucureştiăă
*** (1980),ăHartaăgeologic ăaăR.S.R.,ăscaraă1:50.000,ăfoaiaăBaiuă(Sinaia),ăsub redac iaălui M.
Ştef nescu
*** (1968), Hartaăsolurilor,ăăfoaiaăBraşov,ăscaraă1:200.000,ăI.C.P.A.,ăBucureştiăă
*** (1968), Hartaăsolurilor,ăăfoaiaăTârgovişte,ăscaraă1:200.000,ăI.C.P.A.,ăBucureşti
*** (1982),ăH r iătopograficeă1:25.000ă
*** (1983), Geografia României vol. I, Geografie fizică, Edit.ăAcademiei,ăBucureşti
*** (1987), Geografia României vol. III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Edit.
Academiei,ăBucureşti
*** (2005), Ortofotoplanuri, A.N.C.P.I., România
*** (2001,ă2006,ă2008,ă2011),ăFotografii,ăarhivaăpersonal

Surse internet:
*** CORINE Land Cover, http://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover/clc-2012
*** România: seturi de date vectoriale generale, (2007 - 2016), Geo-spatial România., sec iuneaă
download,ăCr ciunescuăV., http://www.geo-spatial.org/download/romania-seturi-vectoriale
*** World Imagery, https://www.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?useExisting=1&layers
=10df2279f9684e4a9f6a7f08febac2a9
*** Imagini satelitare Landsat ETM+, https://earthexplorer.usgs.gov/
*** Satelitul comercial GeoEye - 1, https://www.satimagingcorp.com/satellite-sensors/geoeye-1/
*** Imagini SRTM cu resoluția de 30 m, Shuttle Radar Topography - The Mission to Map the
World, http://dds.cr.usgs.gov/srtm/

121