Fenomene şi procese hidrice de risc

LACUL STÂNCA-COSTEŞTI ŞI ROLUL SĂU

ÎN ATENUAREA INUNDAŢIILOR PE RÂUL PRUT
GH. ROMANESCU, C. STOLERIU, A.M. ROMANESCU

Abstract. - The Lake of Stânca-Costeşti and its role in flood mitigation on the River
Prut. Abstract: In the summer of 2008 the Prut River registered the historic flow of 7140
m3/s (the highest river flow to be registered on all Romanian rivers at that time) as it
entered the country. The great value is due to the intense precipitations thet fell over the
territory of Ucraine and Romania. The high flow of the upper - river Prut determined the
accumulation of a great quantity of water in the Lake of Stânca-Costeşti. Due to the
precipitations covering even the lower part of the Prut basin, the water level reached the

10 E
flood limit while the lake reached its maximum capacity of 0.1% esurience. Setting free
some of the water quantity detained by the lake would have caused severe flooding

20 F
downstream, while keeping keeping the lake filed maximum capacity would have

1/ O
eventually determined the breaking of the dam and therefore catastrophic floods in the
settlements situated downstream. On account of controlled river flow that exceeded the

r. TR
average situation, the flooding of the area downstream from Stânca-Costeşti lasted until the
end of August. The greatest damage was recorded upstream the dam both in the localities of
Rădăuţ Prut and Baranca-Hudeşti, but also in the lake area due to the remuu phenomena.

, n AS
Key-words: flood mitigation, lake, maximim capacity, Prut, management

1. Introducere
.8 T
ol A

În ultimii 5 ani majoritatea râurilor din estul României au depăşit cu mult

,v IC

debitele istorice (Romanescu, 2009) şi pagubele materiale sau pierderile de vieţi

omeneşti sunt în creştere. Ca urmare a faptului că în anul 2008 râul Prut a
înregistrat debitul său istoric, s-au produs şi cele mai importante pagube materiale
IX I Ş

în amonte de acumularea Stânca - Costeşti (localităţile Rădăuţi Prut şi Baranca -

Hudeşti).
n. R

În materialul de faţă este evidenţiat rolul pe care l-a jucat lacul Stânca –
Costeşti în timpul inundaţiilor din vara anului 2008 şi ce se putea întâmpla în cazul
A U

ruperii barajului. Riscul hidrologic de cedare a barajului a apărut în momentul în

SC

care volumul de apă acumulat în amonte a fost mai mare decât proiectarea iniţială,
ajungând la o asigurare de 0,1%.
Literatura românească asupra fenomenelor de risc hidrologic, din partea de
RI

est a ţării, sau de pe întregul teritoriu, este bine reprezentată: Arghius 2007;
Mihaila et al., 2009; Mustăţea, 2005; Pandi, Moldovan, 2003; Romanescu, 2002,
2006a,b, 2009; Şerban et al., 2004 etc.

153
Riscuri şi catastrofe Victor Sorocovschi

2. Aşezare geografică şi caracteristici

Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estică a

bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele hidrografice ale râurilor Tisa, la
nord-vest (pe teritoriul Ucrainei, României şi Ungariei), Siret, la vest (parţial pe
teritoriul Ucrainei) şi Nistru (pe teritoriul Republicii Moldova), la nord-est (Fig. 1).
Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina) şi se varsă în Dunăre în apropierea
oraşului Galaţi. Însumează o suprafaţă totală de 27500 km2, din care 10967 km2 pe
teritoriul României (cca 4,6% din suprafaţa României). Izvorăşte de pe versantul
nord-estic al Masivului Cernahora (Munţii Carpaţi din Ucraina), la altitudinea de
1580 m, vărsându-se în Dunăre la o altitudine de 2 m. Bazinul hidrografic Prut se
desfăşoară pe suprafaţa a trei state: Ucriana, România şi Republica Moldova.

10 E
20 F
1/ O
r. TR
, n AS
.8 T
ol A
,v IC
IX I Ş
n. R
A U
SC

Fig. 1. Aşezarea geografică a bazinului hidrografic Prut în ţările pe care le drenează şi

poziţia lacului Stânca - Costeşti
RI

Reţeaua hidrografică însumează 11 000 km, din care 3000 km cu caracter

permanent (33%) şi 8000 km cu scurgere intermitentă (67%). Iazurile sunt
numeroase (225) şi datează încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare (secolele XV-

154
 Fenomene şi procese hidrice de risc

XVI). Acumulările de mari dimensiuni sunt 26, din care cea mai importantă este
Stânca-Costeşti (volum de 1400 milioane m3, primul ca mărime pe râurile
interioare din România).
Lacul Stânca-Costeşti este situat pe cursul mijlociu al Prutului, în amonte
de confluenţa cu Başeul, la frontiera dintre România şi Republica Moldova. Nodul
Hidrotehnic Stânca-Costeşti este construit în comun de România şi fosta U.R.S.S.,
în perioada 1973-1978. Are o suprafaţă de 5 900 ha la nivel normal de retenţie
(NNR) şi un volum maxim de 1 400 milioane m3. În Registrul Român al Marilor
Baraje (în prezent cu un total de 247 baraje), barajul Stânca-Costeşti figurează pe
locul 49 în ordinea înălţimii şi pe locul 2 după volumul util al lacului de acumulare
(1 290 hm3, după Porţile de Fier I cu 2100 hm3). Lungimea lacului de acumulare, la
nivel normal de retenţie (NNR 90.80 m), este de 70 km, iar lungimea la nivel
maxim (Nmax 99.50 m) este de 90 km. Suprafaţa lacului de acumulare, la nivel
normal de retenţie (NNR), este de 5900 ha şi la nivel maxim (Nmax) de 9 200 ha.

10 E
Debitul de calcul, cu asigurarea de 0.1%, este de 1560 m3/s şi corespunde cotei de

20 F
99.50 m. Volumul util al lacului de compensare este de 630 000 m3, corespunzând

1/ O
cotei de 62.50 m. Capacitatea de evacuare a stăvilarului este de 1 300 m3/s (Fig. 2).

r. TR
, n AS
.8 T
ol A
,v IC
IX I Ş
n. R
A U
SC
RI

Fig. 2. Aşezarea geografică şi forma lacului Stânca – Costeşti

155
Riscuri şi catastrofe Victor Sorocovschi

3. Metodologie

Datele statistice au fost obţinute de la Direcţia Apelor Prut, Iaşi,

Administraţia Naţională Apele Române, Bucureşti şi Nodul Hidroenergetic Stânca-
Costeşti. Acestea au fost prelucrate în cadrul Laboratorului de Geoarheologie de la
Facultatea de Geografie şi Geologie, Iaşi.
Imaginile satelitare reale au fost preluate de la Laboratorul de Teledetecţie
şi SIG al Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie şi prelucrate
parţial sau interpretate în cadrul Laboratorului de Teledetecţie şi SIG al Facultăţii
de Geografie şi Geologie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi Laboratorul de
Geoarheologie.
Cea mai mare parte a imaginilor satelitare, deja prelucrate, a fost preluată
de la Agenţia Spaţială Română (ROSA – Romanian Space Agency) sau din Proiect

10 E
PNCD12 (http://sigur.rosa.ro) existente pe internet.
Au fost întreprinse observaţii şi măsurători de teren în perioada iulie -

20 F
august 2008, pe traseul albiei majore inundabile a râului Prut (sector Rădăuţi Prut -

1/ O
Oancea) şi în arealul lacului Stânca-Costeşti. Au fost urmărite cotele zilnice la

r. TR
Staţiile Rădăuţi Prut şi Stânca Aval şi s-au efectuat măsurători topografice în
amonte şi aval de această acumulare.

, n AS
4. Analiză, rezultate şi discuţii

Cele mai puternice inundaţii din România s-au înregistrat în bazinele

.8 T
hidrografice de mari dimensiuni: Siret, Prut, Mureş, Olt etc. În ultimii 5 ani s-au
ol A

înregistrat debite istorice pe principalele artere hidrografice din estul României:

,v IC

Siret în 2005 (4 650 m3/s sau 5 500 m3/s debit reconstituit) (Romanescu, 2005,
2009), Suceava în 2008 (1 946 m3/s), Prut în 2008 (7 140 m3/s) etc.
Inundaţiile râului Prut, din vara anului 2008, au fost provocate de ploi
IX I Ş

torenţiale care au căzut în bazinul superior (Ucraina) şi cel mijlociu (România).

Media precipitaţiilor, la câteva staţii din bazinul hidrografic Prut, pe teritoriul
n. R

României, indică valori de până la 150-200 mm în 40 zile (178.0 mm la staţia

Botoşani sau 209.1 mm la staţia Cotnari). Precipitaţiile căzute în intervalul 21-
A U

27.07.2008 în judeţul Botoşani nu puteau provoca inundaţiile catastrofale din

SC

secţiunea Rădăuţi Prut. Acestea sunt puse pe seama precipitaţiilor căzute în

Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei, dar şi ca urmare a deversărilor neautorizate din
cadrul unei acumulări situate pe cursul superior al Prutului (din păcate această
RI

informaţie nu este confirmată oficial). Cele mai mari cantităţi de precipitaţii au

căzut în bazinul superior, pe teritoriul Ucrainei. Acestea au determinat debite şi
niveluri istorice la Staţiile Hidrologice Oroftiana şi Rădăuţi-Prut.

156
 Fenomene şi procese hidrice de risc

600.0 568.0

500.0

400.0

Q mc/s 300.0

212.0
200.0
145.0 134.0 137.0
118.0
100.0 82.7 98.8
78.6
47.7 60.2 49.4 47.6

0.0
I III V VII IX XI Average

10 E
20 F
Fig. 3. Debitul mediu lunar şi media lunară în anul 2008, la Staţia Hidrologică Rădăuţi Prut

1/ O
La Staţia Hidrologică Rădăuţi Prut debitul mediu multianual, în perioada

r. TR
1950-2008, este de 81.2 m3/s. Cele mai mari medii lunare multianuale cad în lunile
aprilie, mai, iunie, iulie şi august. Media anuală din 2008 a fost de 137 m3/s, cu
mult peste media multianuală, iar maxima medie a lunii iunie indică o valoare de
, n AS
568.0 m3/s, cu mult peste media multianuală a lunii (116 m3/s) (Fig. 3). Maxima
medie anuală la Staţia Hidrologică Stânca Aval a fost de 139 m3/s în anul 1980.
Maxima medie din anul 2008 (137 m3/s) este a doua ca valoare înregistrată în
.8 T
perioada 1950-2008. Minima medie anuală, din aceeaşi perioadă, a fost de 34.2
ol A

m3/s în anul 1990. La Staţia Hidrologică Stânca Aval debitul mediu multianual, în
,v IC

perioada 1950-2008, este de 83.5 m3/s. Cele mai mari medii lunare multianuale se
înregistrează în lunile aprilie, mai, iunie, iulie şi august. Media anuală din 2008 a
fost de 133.0 m3/s, cu mult peste media multianuală, iar maxima medie a lunii iulie
IX I Ş

indică o valoare de 355.0 m3/s, cu mult peste media multianuală a lunii (103.6
m3/s) (Fig. 4).
n. R

Practic, inundaţiile Prutului debutează cu data de 24.07.2008, ora 6, la

Staţia Cernăuţi, când debitul a crescut brusc la valoarea de 387 m3/s şi cota s-a
A U

ridicat la 314 cm, cu +186 cm peste cota de atenţie (CA). În aceeaşi zi la Staţia
SC

Rădăuţi Prut, la ora 20, se înregistrează un debit de 434 m3/s şi o cotă de 290 cm,
de la care se declanşează cota de atenţie (CA) (Fig. 5). Trebuie specificat faptul că
lacul Stânca-Costeşti, la acea dată, înregistra un volum minim de apă ca urmare a
RI

unei secete prelungite (90 m faţă de nivelul Mării Baltice).

Debitele şi cotele maxime de pe râul Prut s-au înregistrat în sectorul
amonte de lacul Stânca-Costeşti, în secţiunea Rădăuţi Prut, fiind de 7140 m3/s şi
respectiv 1 130 cm. Cota de pericol (CP), la Staţia Rădăuţi Prut, a început pe data

157
Riscuri şi catastrofe Victor Sorocovschi

400.0
355.0
350.0

300.0

250.0
212.0
Q mc/s 200.0 180.0
153.0 157.0
150.0 133.0
102.0 111.0
100.0 99.1
58.3 58.1 50.2 57.5
50.0

0.0
I III V VII IX XI Average

10 E
20 F
Fig. 4. Debitul mediu lunar şi media lunară în anul 2008 la Staţia Hidrologică Stanca Aval

1/ O
r. TR
de 26.07.2008, ora 22, când nivelul s-a ridicat la valoarea de 625 cm (+25 cm peste
CP şi debit de 2090 m3/s) şi a ţinut până pe data de 30.07.2008, ora 18, când
nivelul a atins cota de 608 cm (+8 cm peste CP şi debit de 1920 m3/s). Valorile cele
, n AS
mai mari s-au înregistrat în ziua de 28.07.2008, între orele 21-24. În acelaşi timp
era instaurată cota de pericol şi la Staţia Oroftiana, iar la Staţia Stânca Aval era
declarată cota de inundaţie (CI).
.8 T
Valoarea maximă a nivelurilor s-a înregistrat la Staţia Rădăuţi Prut şi a fost
ol A

de 1 130 cm, pe data de 28.07.2008, între orele 21 - 24, fiind cu +530 cm peste cota
de pericol (CP). Această cotă a scăzut vertiginos la doar 512 cm în dreptul Staţiei
,v IC

Stânca Aval, la 31.07.2008, între orele 7-15, fiind cu +137 cm peste cota de pericol
(CP). Până la vărsarea Prutului în Dunăre cotele se menţin la valori de 500-650 cm,
IX I Ş

cu +10, +20 cm peste cota de pericol (CP) (Fig. 6).

Rolul atenuator al acumulării Stânca-Costeşti este vădit, dar păstrarea
cotelor ridicate, timp de 20 - 30 zile, este determinată de colectarea unui imens
n. R

volum de apă în lac şi distribuirea acestuia spre aval într-o perioadă de timp mult
A U

prea îndelungată. Tocmai deversarea greoaie putea duce la deteriorarea barajului.

Presiunea hidrostatică exercitată asupra barajului s-a manifestat o perioadă mult
SC

prea îndelungată, mai ales că acesta nu a fost testat niciodată la această valoare.
Faza de pericol maxim (F III, valori de 98.20 m), în cadrul Lacului Stânca-
RI

Costeşti, s-a înregistrat pe data de 30.07.2008, ora 21, când s-au înregistrat 98.21
cm (+1 F III) şi a ţinut până pe data de 31.07.2008, ora 11, când s-au înregistrat
98.20 cm (+0 F III). În acest interval s-a înregistrat o cotă maximă de 98.27 cm (+7
F III) în intervalul orar 3-6 din 30.07.2008.

158
 Fenomene şi procese hidrice de risc

1200.00

1000.00

800.00
le v e l (c m )

600 CP
600.00

410 CI
400.00
290 CA

10 E
200.00

20 F
0.00

1/ O
24 25 26 27 28 29 29 30 31 01 02 03 03 04 05 06 7 08 08 09 10 11 12 13 13 14 15 16 17 18 18 19 20 21 22 23 23 24 25 26 27 28 29 03 08 07 08
day

r. TR
Fig. 5. Hidrograful nivelurilor râului Prut la staţia Rădăuţi Prut pentru perioada

, n AS 24.07 – 08.08.2008

Hcm 2008 Hcm istoric

.8 T
1200
ol A

1000
,v IC

800

H cm 600
IX I Ş

400

200
n. R

0
A U

Oroftiana Trifesti Prisacani Poganesti Bumbata Falciu

SC

Fig. 6. Nivelul istoric înainte (roşu) şi în timpul inundaţiilor din vara anului 2008
RI

În acest interval debitul maxim intrat în lac a fost de 1 290 m3/s (cota
nivelului maxim pentru Q cu 1% asigurare este de 98.20 m şi cota nivelului maxim
pentru Q cu 0,1% asigurare este de 99.50 m) (Fig. 7).

159
Riscuri şi catastrofe Victor Sorocovschi

1600
1400
1200
Qav (mc/sec)

1000
800
600
400
200
0
27
28 29 30 31 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

07 08
days/month

10 E
Fig. 7. Debitul de intrare în Lacul Stânca-Costeşti

20 F
Lacul a intrat în faza II (F II, cu valori de peste 95.50 m) de pericol în

1/ O
intervalul 28.07.2008, ora 4 (H 95.55 cm; Q 1 054.68 m3/s; +5 F II), până pe

r. TR
30.07.2008, ora 20, când s-au înregistrat şi cele mai mari valori ale acestei perioade
(H 98.19 cm; Q 1 283 m3/s; +2.69 F II)17). A doua perioadă a fazei II (F II) se
încadrează în intervalul 31.07.2008, ora 12 (H 98.19 cm; Q 1281 m3/s; +2.68 F II)
, n AS
şi 08.08.2008, ora 7, când s-au înregistrat şi cele mai mari valori ale acestei
perioade (H 95.50 cm; Q 1 051.31 m3/s; +0 F II) (Fig. 8).
În faza I (F I, cu valori de peste 91.15 m) de atenţie Lacul Stânca-Costeşti
.8 T
a intrat pe data de 27.07.2008, ora 10 (H 91.35 cm; Q 769.9 m3/s; +20 F I), până pe
ol A

29.07.2008, ora 3, când s-au înregistrat şi cele mai mari valori ale acestei perioade
(H 95.42 cm; Q 1 045.90 m3/s; +4.27 F I). O a doua etapă a fazei I (F I) a început
,v IC

pe data de 08.08.2007, ora 8 (H 95.49 cm; Q 1 050.56 m3/s; +4.34 F I) şi s-a

finalizat pe data de 21.08.2007, ora 21, când s-a trecut la nivelul normal de retenţie
IX I Ş

(H 91.14 cm; Q 757.88 m3/s; -1 F I).

Problema inundaţiilor din aval de acumularea Stânca-Costeşti a început
abia pe data de 26.07.2008, ora 15, când s-au înregistrat şi cele mai mari valori în
n. R

cadrul lacului (Fig. 9).

A U

Inundaţiile care au urmat în aval de acumularea Stânca-Costeşti se

datorează, în mare parte, surplusului de apă deversat din lac şi mai puţin aportului
SC

de apă provenit din precipitaţii. Cota de atenţie (CA) de la Staţia Rădăuţi Prut s-a
menţinut doar până pe data de 31.07.2008, ora 20. După această dată cantităţile
RI

maxime de precipitaţii căzute în bazinul hidrografic Prut nu puteau favoriza

apariţia unor inundaţii de genul celor existente pe acest râu. Prin urmare inundaţiile
Prutului, în aval de acumularea Stânca-Costeşti, ca urmare a unui management
deficitar, pot fi considerate accidentale, dar care s-au aflat sub control.

160
 Fenomene şi procese hidrice de risc

99.00 F3 = 98,2 cm
98.00
97.00
96.00 F2 = 95,5 cm
level (cm)

95.00
94.00
93.00
92.00 F1 = 91,15 cm

91.00
90.00
27
28 29 30 31 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

07 08
days/mounth

10 E
20 F
Fig. 8. Nivel maxim atins în Lacul Stânca-Costeşti

1/ O
Exploatarea apelor, în perioada nivelurilor mari, se face când cota din

r. TR
acumulare depăşeşte limita de 90.80 m, ceea ce duce la micşorarea capacităţii de
atenuare, care se află sub cota muchiei clapeţilor (550 mln.m3), sau când debitele
afluente în lacul de acumulare depăşesc 300 m3/s. În cazul în care prognoza
, n AS
creşterii debitelor în râul Prut este de peste 300 m3/s, subcomisia de exploatare
pentru Nodul Hidrotehnic Stânca-Costeşti (româno-moldovenească) va lua
măsurile de rigoare: va face schimb mai frecvent de informaţii hidrometeorologice
.8 T
pentru râul Prut, pentru bieful amonte şi aval al Nodului Hidrotehnic; se va asigura
ol A

folosirea maxima a apei la hidrocentrale; de comun acord se vor stabili nivelurile la

,v IC

care se vor lua măsurile de atenuare a viiturilor; se va efectua evacuarea apei pe o

schemă simetrică. După obţinerea prognozei sau comunicării privind formarea
viiturii, partea română şi partea moldovenească trebuie să efectueze golirea parţiala
IX I Ş

a lacului de acumulare, evacuând apa prin hidrocentrală şi prin deschiderea

completă a celor două goliri de fund îngustate astfel ca debitul evacuat să fie de
530 mc/s. Volumul golirii parţiale a lacului de acumulare nu trebuie să depăşească
n. R

volumul prognozat al viiturii.

A U

Trecerea viiturii, în perioada de început, se face prin hidrocentrală şi priza

de rezervă cu un debit de 195 m3/s. Evacuarea prin hidrocentrală şi priza de rezervă
SC

se face până în momentul atingerii, în bieful amonte al Nodului Hidrotehnic, al

cotei de 91.15 m. După această operaţie se deschid, la înălţime completă, două
RI

goliri de fund îngustate şi se închide priza de rezervă. Debitul evacuat este de cca
530 m3/s. În perioada de început a trecerii viiturii clapeţii deversorului de ape mari
sunt închişi.

161
Riscuri şi catastrofe Victor Sorocovschi

600.00

500.00

400.00
375 CP
le v e l (c m )

300 CI
300.00
230 CA

200.00

100.00

10 E
20 F
0.00

1/ O
26 27 28 29 30 31 01 02 02 03 04 05 06 7 08 09 10 11 12 13 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 24 25 26 27 28 02 07 07 08 09 10 11 12
day

r. TR
Fig. 9. Hidrograful nivelurilor râului Prut la staţia Stânca-Aval pentru perioada
26.07 - 12.08.2008
, n AS
Până la ridicarea nivelului la cota de 98.20 m evacuarea apei se face cu un
debit de 530 m3/s prin cele două agregate ale Centralei Hidro - Energetice şi două
.8 T
goliri de fund îngustate. Această evacuare se face în condiţiile în care debitul
ol A

afluent la Cernăuţi-Rădăuţi nu depăşeşte asigurarea de 1% (2 940 m3/s). Când

,v IC

debitul râului Prut, la postul Cernăuţi, depăşeşte asigurarea de 1% (5 600 m3/s),

atunci, indiferent de nivelul apei în bieful amonte al Nodului Hidrotehnic, se
deschid încă două goliri de fund. În acest caz în bieful aval se evacuează 130 m3/s
IX I Ş

prin Centrala Hidro - Electrică, 400 m3/s prin golirile de fund îngustate, şi 600 m3/s
prin golirile de fund normale. Dacă debitele râului Prut, la postul hidrometric
n. R

Cernăuţi, continuă să crească peste 1% asigurare, atunci, indiferent de cota apei în

bieful amonte al Nodului Hidrotehnic, se deschid complet toţi clapeţii deversorului
A U

de ape mari. În cazuri excepţionale se admite o deversare peste muchia clapetului,

SC

cu condiţia ca nivelul apei să nu depăşească cota acestora cu mai mult de 0.5 m. În

perioada creşterii viiturii, viteza ridicării nivelului apei, în lacul de acumulare, nu
se limitează.
RI

Organele de exploatare stabilesc posibilitatea, în cazul apariţiei viiturilor

până la 1% asigurare, să se evacueze în bieful aval un debit mai mic de 700 m3/s.
În acest scop se aplică schema exploatării cu golire prin priza de rezervă şi

162
 Fenomene şi procese hidrice de risc

hidrocentrală, cu creşterea posibilă a cotei biefului amonte până la 91.15 m, fără

deschiderea golirilor de fund. În scopul prevenirii descărcării în gol a unei părţi a
volumului util al lacului de acumulare şi umplerii rezervei volumului util din
volumul viiturii în descreştere, organele de exploatare ale ambelor părţi stabilesc
necesitatea continuării sau întreruperii evacuării apei prin golirile de fund.
După trecerea viiturii şi golirea lacului la nivelul normal de retenţie (NNR)
vanele golirilor de fund se vor închide pentru ca să se asigure trecerea spre nivelul
corespunzător de exploatare normală, stabilit prin graficul dispeceratului. Clapeţii
deversorului nu se vor deschide pentru evacuarea în bieful aval a corpurilor
plutitoare. Corpurile plutitoare vor fi înlăturate. Descărcarea debitelor prin golirile
de fund trebuie să se realizeze numai pe o schemă simetrică, cu deschiderea
completă a stavilelor şi ridicarea prealabilă a nivelului în lacul de compensare.
În cazul viiturii râului Prut din vara anului 2008 situaţia s-a complicat la
nivelul acumulării Stânca-Costeşti. Acest fapt s-a datorat unor neconcordanţe

10 E
existente între forurile de specialitate din Ucraina şi România, dar şi a unor greşeli

20 F
care au permis acumularea unui volum de apă peste cotele admise. Datele

1/ O
transmise de forurile competente spre Agenţia Naţională de Meteorologie de la
Bucureşti nu au fost luate în seamă şi conducerea Nodului Hidrotehnic Stânca-

r. TR
Costeşti a luat decizia să umple lacul, care se afla la un nivel minim. Momentul a
coincis cu precipitaţii abundente şi continue pe teritoriul Ucrainei şi unda de viitură
înainta cu o forţă şi mai mare spre aval. În momentul când lacul era la cota maximă
, n AS
s-a anunţat că precipitaţiile vor continua în amonte şi debitul Prutului va fi şi mai
ridicat. Era deja prea târziu, deoarece precipitaţiile căzute pe teritoriul României, în
.8 T
perioada 24-26 iunie 2008 (judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui), erau extreme, cu
caracter torenţial şi debitul Prutului a început să înregistreze valori mari şi în aval
ol A

de acumularea Stânca-Costeşti. La finalul acestor precipitaţii torenţiale

,v IC

(31.07.2008) cota lacului Stânca-Costeşti a atins valori maxime de 98.27 cm, cu +7

cm FIII, la debite maxime de intrare de 1 290 m3/s (31.07.2008, orele 3-6).
Rolul atenuator al lacului Stânca-Costeşti a fost hotărâtor pentru ca unda
IX I Ş

de viitură să nu se manifeste cu putere şi în aval de baraj. Întregul volum de apă

scurs pe traseul bazinului superior a fost captat şi reţinut în cadrul lacului. Debitul
n. R

de evacuare din lac a determinat, în aval de baraj, cum era şi normal, o creştere a
debitelor şi nivelurilor la Staţia Stânca Aval. Până la vărsarea Prutului în Dunăre
A U

nivelurile s-au menţinut la cota de inundaţie până la finalul lunii august.

SC

Unda de viitură, în aval de Staţia Stânca Aval, s-a propagat cu viteză

redusă datorită pantei domoale şi controlului exercitat de baraj. La staţiile din aval
a ajuns cu o oarecare întârziere şi la Staţia Oancea, ultima de pe traseul Prutului,
RI

s-a terminat abia pe data de 29.08.2008.

Puterea cu care au lovit inundaţiile Prutului se datorează unui management
defectuos cu privire la stocare apei în lacul Stânca-Costeşti. Din păcate, deversările
masive, cu valoare maximă, din acumularea Nodul Hidroenergetic Stânca-Costeşti

163
Riscuri şi catastrofe Victor Sorocovschi

au început abia în perioada 29.07.-02.08.2008. În acest caz, în dreptul localităţii

Rădăuţi Prut s-au cumulat două forţe contrare: unda de viitură venită de pe
teritoriul Ucrainei şi unda de remuu cu originea în lac. Unda de remuu s-a propagat
în amonte pe o distanţă de 70 km. În acelaşi timp distrugerile provocate au fost
amplificate şi ca urmare a exploatărilor neautorizate de pietriş din albia minoră a
Prutului, a despăduririlor repetate din bazin şi de pe aliniamentul grindurilor
longitudinale etc.
Inundaţiile din sectorul cuprins între Lacul Stânca-Costeşti şi debuşeul
Prutului în Dunăre au fost sub un strict control al Direcţiei Apelor Prut, Iaşi şi
pagubele materiale s-au redus doar la inundarea unor terenuri agricole sau afectarea
unor drumuri de importanţă locală. Cel mai important neajuns, pentru inundaţiile
de pe acest tronson, a fost durata îndelungată, de cca o lună de zile.

Concluzii

10 E
20 F
După construirea lacului Stânca-Costeşti inundaţiile Prutului au fost

1/ O
semnificativ diminuate pe teritoriul României. Teritoriul Republicii Moldova este

r. TR
mai puţin afectat deoarece malul său este mai înalt. Inundaţiile locale s-au petrecut
doar pe unii afluenţi sau la gurile de vărsare din dreptul confluenţei cu râul
principal. În condiţiile unei rezerve mari de apă acumulată în cuveta lacustră
, n AS
Stânca-Costeşti şi a debitelor de maluri pline din aval de aceasta, se pot declanşa
inundaţii doar în cazul uzinării unei cantităţi suplimentare de apă, ori a debitării,
peste deversor, a unui volum suplimentar de apă.
.8 T
Fenomenul petrecut în acumularea Stânca-Costeşti, în perioada iulie-
ol A

august 2008, putea declanşa fisurarea sau ruperea barajului şi producerea unei
,v IC

inundaţii accidentale catastrofale. Cele mai mari pierderi le suporta oraşul Iaşi, deşi
acesta nu este situat pe cursul principal al Prutului, ci pe afluentul acestuia, Bahlui.
IX I Ş

BIBLIOGRAFIE
n. R

1. Arghiuş, V. (2007), Analiza viiturilor spontane formate in data de 18 iunie 2006 pe cursurile
A U

mici de apa din bazinul mijlociu al Ariesului, Riscuri si catastrofe, Editor Victor Sorocovschi,
Casa Cărţii de Ştiinta, Cluj-Napoca, 6, 4.
SC

2. Mihaila, D., Bostan, D, Tanasă, I, Prisacariu, A. (2009), The precipitations of the superior basin
of the Prut and the floods of july – august 2008 in the Oroftiana – Stânca sector, Causes,
peculiarities and impact on the environment, Present Environment and Sustainable
RI

Development, 3.
3. Mustăţea A (2005), Viituri exceptionale pe teritoriul Romaniei, Editura Institutului National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Bucuresti, 409.
4. Pandi G, Moldovan F (2003), Importanta prognozelor in diminuarea riscurilor meteorologice si
hidrologice, Riscuri si catastrofe, Editor Victor Sorocovschi, Casa Cărţii de Ştiinta, Cluj-Napoca, 2.

164
 Fenomene şi procese hidrice de risc

5. Romanescu, Gh. (2002), Medii de sedimentare terestre si acvatice. Delte şi estuare, Editura
Glasul Bucovinei, Suceava.
6. Romanescu, Gh. (2006a), Inundatiile ca factor de risc. Studiu de caz pentru viiturile Siretului
din iunie 2005, Editura Terra Nostra.
7. Romanescu, G. (2006 b), The effect of the catastrophic inudations from Siret river’s lower basin
(Romania) from july 2005 in the context of the global climatic change, Riscuri si catastrofe,
Editor Victor Sorocovschi, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 5, 3.
8. Romanescu, G. (2009), Siret river basin planning (Romania) and the role of wetlands in
diminishing the floods, Water Resources Management, Editori. C.A. Brebbia, V. Popov,
WITpress, 5.
9. Şerban, Gh., Sorocovschi, V., Fodorean I (2004), Riscuri induse de amenajarea hidrotehnica a
iazurilor de pe Valea Şesului (Câmpia Transilvaniei), Riscuri si catastrofe, Editor Victor
Sorocovschi, Editura Casa Cărţii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1.

10 E
20 F
1/ O
r. TR
, n AS
.8 T
ol A
,v IC
IX I Ş
n. R
A U
SC
RI

165