Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Primele contribuții românești la cunoașterea circulației apelor din bazinul MN le datorăm lui Grigore
Antipa, Radu Ciocârdel, Preda Fundățeanu și N. Gavrilescu.
Ciocârdel, R., 1937: La circulation generale des eaux de la mer Noire, Buletinul Societății Române Regale de
Geografie, vol. LIV, București
Antipa, G., 1941: Marea Neagră. Vol. I, Oceanografia, Bionomia și Biologia generală a Mării Negre, Academia
Română, Fondul Vasile Adamachi, Ed. Monitorul Oficial, București
Gavrilescu, N., Ionescu, N., Palicari, N., Popovici, A., Șerpoianu, G., 1958: Cercetări de oceanologie în regiunea
platformei continentale din dreptul coastei românești, Hidrobiologia, vol., I pp. 10-32, București
Circulația generală a bazinului era cunoscută încă din Antichitate, când grecii spuneau că în MN
există de fapt două mări, cu circulații în sens diferit. Cercetările moderne au pus în evidență întregul
sistem al circulației din bazin:
Oguz, T., Latun, V.S., Latif, M.A., Vladimirov, V.V., Sur, H.I., Markov, A.A., Özsoy, E., Kotovshchikov, B.B.,
Eremeev, V.V., Ünlüata, Ü., 1993. Circulation in the surface and intermediate layers of the Black Sea. Deep Sea
Research Part I: Oceanographic Research Papers 40, 1597–1612. https://doi.org/10.1016/0967-
0637(93)90018-X
Oguz, T., Malanotte-Rizzoli, P., Aubrey, D., 1995. Wind and thermohaline circulation of the Black Sea driven by
yearly mean climatological forcing. J. Geophys. Res. 100, 6845. https://doi.org/10.1029/95JC00022
Oguz, T., Besiktepe, S., 1999. Observations on the Rim Current structure, CIW formation and transport in the
western Black Sea. Deep Sea Research Part I: Oceanographic Research Papers 46, 1733–1753.
https://doi.org/10.1016/S0967-0637(99)00028-X
Korotaev, G., Oguz, T., Riser, S., 2006. Intermediate and deep currents of the Black Sea obtained from
autonomous profiling floats. Deep Sea Research Part II: Topical Studies in Oceanography 53, 1901–1910.
https://doi.org/10.1016/j.dsr2.2006.04.017
Korotenko, K.A., 2015. Modeling mesoscale circulation of the Black Sea. Oceanology 55, 820–826.
https://doi.org/10.1134/S0001437015060077
Am ales cele mai semnificative articole, care pot reprezenta un punct de plecare pentru cei interesați
de subiect. După cum puteți remarca, cele mai importante contribuții revin profesorului Temel Oguz,
care activează în cadrul Middle East Technical University, Ankara, Turcia. Din acest motiv, modelul
general al circulației generale mai este cunoscut și ca modelul Oguz.
Circulația generală a apelor de suprafață din Marea Neagră (modelul Oguz)
Din figurile de mai sus se poate remarca existența unui Curent Principal al Mării Negre (Rim Current),
anticiclonal. Caracterul său este unul geostrofic, având viteze de 15-20cm/s la suprafață și scăzând
spre adâncimea de 500m la doar 2cm/s (Vespremeanu, 2004). Transportul mediu al curenților se
măsoară în Sv (1 Sverdrup: unitate de măsură egală cu 1 mil. m 3/s). Transportul mediu al acestui
curent este de 5.75 Sv cu variații sezoniere: primăvara 8 Sv, vara 4 Sv, toamna 5 Sv, iarna 6 Sv.
Lățimea acestui curent este de aproximativ 50km, cu formarea spre exterior a mai multor vârtejuri
anticiclonale: Sevastopol, Kaliakra, Bosfor, Sakarya, Sinop, Batumi, Caucaz, Crimeea, Sukhumi, Kerch,
Danube, Constanța.
Circulația sub-bazinală apare în apele costiere, mai activă în compartimentul vestic. Se pot diferenția
următoarele categorii:
Procesele frontale: curenți verticali de la adâncime spre suprafață; procese de upwelling care apar
frecvent pe coasta românească, coasta sudică a Crimeei etc. Legea lui Ekman și procesele asociate au
fost discutate pe primul semestru, din acest motiv nu mai insist aici. Mai multe informații:
https://oceanclass.blogspot.com/2017/10/8-curentii-oceanici-ii.html. Prima caracterizare a
fenomenului de upwelling a fost realizată de Grigore Antipa:
-”...pescarii mi-au spus atunci că apa adusă de acest curent le arde plăşile şi pânzele la bărci”
“...de vreo 2 ori pe an vine deodată o scursoare mare cu apă rece ca ghiaţa, marea nu mai e sărată ci
amară de tot şi când atinge pielea ustură mai rău de cât urzica, aşa de rău se îmbolnăveşte omul.
Peştele moare pe loc îndată ce dă această apă peste el...”
-contactul dintre apele Dunării care se varsă în mare şi curentul mai rece este observat prin apariţia
unei linii de spumă, numită de pescari “Spor”, adică “linia unde apele se înnădesc”.
Fenomenul de upwelling poate fi studiat în prezent pe baza imaginilor satelitare cu benzi termale.
Unul dintre primele studii pe litoralul românesc a fost realizat e baza imaginilor NOAA-AVHRR.
Prezentăm mai jos câteva figuri din data de 30 mai 2007. Culorile galben – roșu exprimă o
temperatură a apelor de suprafață de peste 20-25 0C, iar tentele de verde valori între 11-15 0C (vezi
scara). Un profil executat în dreptul localității Vama Veche (A-B) surprinde foarte bine răcirea apelor
de țărm, cu o descreștere de 10-150C față de apele de larg.
O imagine satelitară Modis (250m rezoluție spațială), din aceeași zi, indică foarte bine orientarea
penei de sedimente de la gurile Dunării, datorită predominării vânturilor din sector sudic.
Distribuția temperaturii apelor de suprafață în data de 30.05. 2007 pentru întregul bazin al MN. O
hartă fizică a fost utilizată ca imagine de fundal. Tentele de culoare gri din Marea Azov și din
compartimentul estic exprimă prezența norilor pe imaginile NOAA-AVHRR, adică o lipsa a datelor de
temperatură (No Data).
Datele prezentate țin cont de apartenența Pen. Crimeea la Ucraina. Întreaga populație costieră este
de 6.8 mil. loc, cele mai importante orașe fiind:
Litoralul Turciei însumează 6.7 mil. loc, fără orașul Istanbul (¬15.8 mil. loc). Cele mai mari orașe:
Populația din Rusia, care ocupă litoralul MN este de ¬1.2 mil. loc, cel mai important oraș fiind Soci,
care a găzduit Olimpiada de Iarnă din 2014.
- Varna: 332.000
- Burgas: 198.000
- Balcic: 10.800
- Nessebar: 14.500
- Sozopol: 4.700
Pe țărmurile Georgiei trăiesc aproximativ 650.000 loc, contextual politic fiind unul complicat. La
prima oră de LP am discutat teritoriile disputate din bazinul MN.
- Batumi: 214.000
- Poti: 47.000
- Kobuleti: 34.000
- Sukhumi: 43.000 (capitala Abkhaziei)
În România trăiesc puțin peste 550.000 de loc. pe coastele MN, cele mai importante localități fiind:
- Constanta: 283.000
- Mangalia: 36.000
- Sulina: 3.600
În cadrul primelor laboratoare am apucat să discutăm aceste aspect ale litoralului nostru.
Activitate practică:
- identificați toate localitățile menționate în acest curs folosind orice platformă de tipul Google
Maps/Bing Maps etc.
- pornind de la N la S identificați toate localitățile de pe litoralul românesc. Câte dintre acestea sunt
stațiuni turistice?