Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 6

Curenții Mării Negre. Populația și așezările din bazinul pontic

Primele contribuții românești la cunoașterea circulației apelor din bazinul MN le datorăm lui Grigore
Antipa, Radu Ciocârdel, Preda Fundățeanu și N. Gavrilescu.
Ciocârdel, R., 1937: La circulation generale des eaux de la mer Noire, Buletinul Societății Române Regale de
Geografie, vol. LIV, București

Antipa, G., 1941: Marea Neagră. Vol. I, Oceanografia, Bionomia și Biologia generală a Mării Negre, Academia
Română, Fondul Vasile Adamachi, Ed. Monitorul Oficial, București

Fundățeanu, P., 1944: Eșirea la mare, Tipografia Modernă, București

Gavrilescu, N., Ionescu, N., Palicari, N., Popovici, A., Șerpoianu, G., 1958: Cercetări de oceanologie în regiunea
platformei continentale din dreptul coastei românești, Hidrobiologia, vol., I pp. 10-32, București

Circulația generală a bazinului era cunoscută încă din Antichitate, când grecii spuneau că în MN
există de fapt două mări, cu circulații în sens diferit. Cercetările moderne au pus în evidență întregul
sistem al circulației din bazin:
Oguz, T., Latun, V.S., Latif, M.A., Vladimirov, V.V., Sur, H.I., Markov, A.A., Özsoy, E., Kotovshchikov, B.B.,
Eremeev, V.V., Ünlüata, Ü., 1993. Circulation in the surface and intermediate layers of the Black Sea. Deep Sea
Research Part I: Oceanographic Research Papers 40, 1597–1612. https://doi.org/10.1016/0967-
0637(93)90018-X

Oguz, T., Malanotte-Rizzoli, P., Aubrey, D., 1995. Wind and thermohaline circulation of the Black Sea driven by
yearly mean climatological forcing. J. Geophys. Res. 100, 6845. https://doi.org/10.1029/95JC00022

Oguz, T., Besiktepe, S., 1999. Observations on the Rim Current structure, CIW formation and transport in the
western Black Sea. Deep Sea Research Part I: Oceanographic Research Papers 46, 1733–1753.
https://doi.org/10.1016/S0967-0637(99)00028-X

Korotaev, G., Oguz, T., Riser, S., 2006. Intermediate and deep currents of the Black Sea obtained from
autonomous profiling floats. Deep Sea Research Part II: Topical Studies in Oceanography 53, 1901–1910.
https://doi.org/10.1016/j.dsr2.2006.04.017

Korotenko, K.A., 2015. Modeling mesoscale circulation of the Black Sea. Oceanology 55, 820–826.
https://doi.org/10.1134/S0001437015060077

Am ales cele mai semnificative articole, care pot reprezenta un punct de plecare pentru cei interesați
de subiect. După cum puteți remarca, cele mai importante contribuții revin profesorului Temel Oguz,
care activează în cadrul Middle East Technical University, Ankara, Turcia. Din acest motiv, modelul
general al circulației generale mai este cunoscut și ca modelul Oguz.
Circulația generală a apelor de suprafață din Marea Neagră (modelul Oguz)

Din figurile de mai sus se poate remarca existența unui Curent Principal al Mării Negre (Rim Current),
anticiclonal. Caracterul său este unul geostrofic, având viteze de 15-20cm/s la suprafață și scăzând
spre adâncimea de 500m la doar 2cm/s (Vespremeanu, 2004). Transportul mediu al curenților se
măsoară în Sv (1 Sverdrup: unitate de măsură egală cu 1 mil. m 3/s). Transportul mediu al acestui
curent este de 5.75 Sv cu variații sezoniere: primăvara 8 Sv, vara 4 Sv, toamna 5 Sv, iarna 6 Sv.
Lățimea acestui curent este de aproximativ 50km, cu formarea spre exterior a mai multor vârtejuri
anticiclonale: Sevastopol, Kaliakra, Bosfor, Sakarya, Sinop, Batumi, Caucaz, Crimeea, Sukhumi, Kerch,
Danube, Constanța.

Principala caracteristică a acestui curent principal o reprezintă structura sa în două compartimente:


unul vestic (Western Gyre) și altul estic (Eastern Gyre).

Circulația sub-bazinală apare în apele costiere, mai activă în compartimentul vestic. Se pot diferenția
următoarele categorii:

- Ape de șelf (40-150m ad., stratificare Ekman, procese geostrofice)


- Apele litorale (10-40m ad., circulație ce corespunde versantului și glacisului litoral)
- Apele de țărm (1.5 – 10m ad., procese specifice de refracție, difracție, spargere)
- Apele de plaje (până în 1.5m ad., procese de swash)

Procesele frontale: curenți verticali de la adâncime spre suprafață; procese de upwelling care apar
frecvent pe coasta românească, coasta sudică a Crimeei etc. Legea lui Ekman și procesele asociate au
fost discutate pe primul semestru, din acest motiv nu mai insist aici. Mai multe informații:
https://oceanclass.blogspot.com/2017/10/8-curentii-oceanici-ii.html. Prima caracterizare a
fenomenului de upwelling a fost realizată de Grigore Antipa:

Pescăria şi pescuitul în România

-fenomen observat în 1913 şi consemnat în 1916

-”...pescarii mi-au spus atunci că apa adusă de acest curent le arde plăşile şi pânzele la bărci”

“...de vreo 2 ori pe an vine deodată o scursoare mare cu apă rece ca ghiaţa, marea nu mai e sărată ci
amară de tot şi când atinge pielea ustură mai rău de cât urzica, aşa de rău se îmbolnăveşte omul.
Peştele moare pe loc îndată ce dă această apă peste el...”

-contactul dintre apele Dunării care se varsă în mare şi curentul mai rece este observat prin apariţia
unei linii de spumă, numită de pescari “Spor”, adică “linia unde apele se înnădesc”.

Fenomenul de upwelling poate fi studiat în prezent pe baza imaginilor satelitare cu benzi termale.
Unul dintre primele studii pe litoralul românesc a fost realizat e baza imaginilor NOAA-AVHRR.
Prezentăm mai jos câteva figuri din data de 30 mai 2007. Culorile galben – roșu exprimă o
temperatură a apelor de suprafață de peste 20-25 0C, iar tentele de verde valori între 11-15 0C (vezi
scara). Un profil executat în dreptul localității Vama Veche (A-B) surprinde foarte bine răcirea apelor
de țărm, cu o descreștere de 10-150C față de apele de larg.

O imagine satelitară Modis (250m rezoluție spațială), din aceeași zi, indică foarte bine orientarea
penei de sedimente de la gurile Dunării, datorită predominării vânturilor din sector sudic.
Distribuția temperaturii apelor de suprafață în data de 30.05. 2007 pentru întregul bazin al MN. O
hartă fizică a fost utilizată ca imagine de fundal. Tentele de culoare gri din Marea Azov și din
compartimentul estic exprimă prezența norilor pe imaginile NOAA-AVHRR, adică o lipsa a datelor de
temperatură (No Data).

Procesul de upwelling a dus la o răcire rapidă a apelor din compartimentul vestic


Corelația dintre imaginea termală NOAA-AVHRR și cea MODIS pentru sectorul deltaic. Viteza și
direcția vântului din ziua respectivă (sursa datelor wunderground.com)
Populația și așezările MN

Pe coastele MN trăiesc aprox. 16 mil. de locuitori distribuiți astfel:

Datele prezentate țin cont de apartenența Pen. Crimeea la Ucraina. Întreaga populație costieră este
de 6.8 mil. loc, cele mai importante orașe fiind:

- Odessa: 1.115.000 mil loc


- Nikolaev: 503.000
- Sevastopol: 379.000
- Kerci: 158.000
- Eupatoria: 108.000
- Yalta: 89.000

Litoralul Turciei însumează 6.7 mil. loc, fără orașul Istanbul (¬15.8 mil. loc). Cele mai mari orașe:

- Samsun: 463.500 loc


- Trabzon: 211.000
- Ordu: 135.000
- Zonguldak: 105.000
- Sinop: 36.000

Populația din Rusia, care ocupă litoralul MN este de ¬1.2 mil. loc, cel mai important oraș fiind Soci,
care a găzduit Olimpiada de Iarnă din 2014.

- Soci: 424.000 loc


- Novorosiysk: 244.000
- Tuapse: 66.000
- Anapa: 58.000
- Gelendzhik: 55.000
Coastele Bulgariei însumează peste 700.000 loc, cel mai important oraș-port fiind Varna.

- Varna: 332.000
- Burgas: 198.000
- Balcic: 10.800
- Nessebar: 14.500
- Sozopol: 4.700

Pe țărmurile Georgiei trăiesc aproximativ 650.000 loc, contextual politic fiind unul complicat. La
prima oră de LP am discutat teritoriile disputate din bazinul MN.

- Batumi: 214.000
- Poti: 47.000
- Kobuleti: 34.000
- Sukhumi: 43.000 (capitala Abkhaziei)

În România trăiesc puțin peste 550.000 de loc. pe coastele MN, cele mai importante localități fiind:

- Constanta: 283.000
- Mangalia: 36.000
- Sulina: 3.600

În cadrul primelor laboratoare am apucat să discutăm aceste aspect ale litoralului nostru.

Activitate practică:

- identificați toate localitățile menționate în acest curs folosind orice platformă de tipul Google
Maps/Bing Maps etc.

- pornind de la N la S identificați toate localitățile de pe litoralul românesc. Câte dintre acestea sunt
stațiuni turistice?

- care sunt principalele porturi ale MN?

S-ar putea să vă placă și