Geografia Mării Negre Curs 1

Condiții de promovare a examenului:

1) Parcurgerea tuturor orelor de lucrări practice și a cursurilor (oceanclass.blogspot.com)

2) Realizarea cerințelor de documentare prevăzute în L.P. și cursuri
3) Elaborarea unui proiect de semestru, care să trateze un subiect specific disciplinei GMN

Bibliografie obligatorie:

Vespremeanu, E. ( 2004), Geografia Mării Negre, Ed. Universității din București

Brătianu, Gh. (1999), Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, Ed. Polirom, ed. a 2 a,
rev.

Antipa, G., (1941), Marea Neagră. Vol. I Oceanografia, Bionomia și Biologia generală a Mării Negre,
Academia Română. Fondul Vasile Adamachi, Ed. Monitorul Oficial, București

Bibliografie secundară:

Bondar, C. (1973), Marea Neagra in zona litoralului românesc : Monografie hidrologica, Serviciul
studii-documentare si publicatii tehnice al Institutului de meteorologie si hidrologie

Grinevetskiĭ SR, Zonn IS, Zhilʹtsov SS, Kosarev AN, Kostianoĭ AG., (2015) The Black Sea Encyclopedia.
Berlin, Heidelberg: Springer

King, Ch. (2015), Marea Neagră. O istorie., Ed. Polirom https://www.polirom.ro/carti/-/carte/5808

King, Ch. (2019), Odessa. Geniu și moarte într-un oraș al visurilor, Ed. Cartier
 Caracteristici generale ale bazinului Mării Negre

Ce se întâmplă pe apă reprezintă preludiul unei acțiuni care se va desfășura pe uscat (Charles King)

Așezarea MN

MN este o mare semiînchisă, componentă a M. Mediterane, de al cărei bazin este legată printr-o
succesiune de strâmtori și bazine (Bosfor...M. Marmara...Dardanele...M. Egee).

MN este cea mai izolată componentă a Oceanului Planetar

Limita N: Cape Takyl-Cape Panagia

Limita S: Rumeli Burnu-Cape Anadolu

MN nu este o mare continentală deoarece:

- Are bazinul dezvoltat pe crustă continentală și oceanică

- Morfologia bazinului este asemănătoare cu a bazinelor oceanice

Supr.: 423000km2, aproape de două ori cât suprafața României

Ad. Max.: 2258 Ad. Medie: 1315m

Lungime maximă pe axa Burga-Poti 1148km

Lățime maximă: Oceakov-C. Eregli 610km

Lățime medie: 367km

Lungimea litoralului

Ucraina (1628km), Turcia (1400km), Rusia (475km), Georgia (310km), Bulgaria (300km), România
(244km).

...noi azi-în urma războiului balcanic și a războiului mondial-ajungând să avem la MARE o lungime de
coastă de 44km, aproape cât cea a Belgiei și a Olandei împreună (Grigore Antipa, 1941)

Activitate practică: în ce context România a avut o lungime atât de mare a litoralului? Care erau
limitele nordice și sudice? Câți ani a avut România o lungime a coastei atât de mare?

Cadrul geografic

În nordul MN există o succesiune de podișuri (Volhino-Podolic, Donetului, Privolgia) și o câmpie a

MN, continuată prin Culoarul Manici către Câmpia Pericaspică.

În sudul mării există Munții Pontici. În est Munții Caucazul Mare (5642m Vf. Elbrus) și Caucazul Mic.
În vest există o succesiune de podișuri joase, dezvoltate pe Platf. Moesică și Scitică și Orogenul Nord
Dobrogean. Spațiul dobrogean a fost descris de Mircea Eliade atât de frumos: o regiune ce amintește
de 1001 de nopți!
Originea numelui Mării Negre

Un articol foarte interesant asupra acestui subiect: GORDYEYEV, Anton: К вопросу о гидрониме
Черного моря, DISKUSSIONSBEITRÄGE ZUR KARTOSEMIOTIK UND ZUR THEORIE DER
KARTOGRAPHIE, Dresden (2006). Chiar dacă o să vă plângeți că articolul este în limba rusă, se poate
folosi Google Translate...

În toate limbile populațiilor din bazinul MN, dar și în toate limbile de circulație internațională, se
păstrează denumirea de Marea Neagră: Black Sea, Mer Noire, Mare Nero, Schwarze Mer, Cernoe
More, Kara Deniz, Shavi zghva (georg.), Ucha zuga (laz.)

- Antichitatea timpurie (Pindar sec. V BC): Pontus Axeinos (Mare Inospitalieră); ulterior
denumirea se schimbă în Pontus Euxinos (Mare Ospitalieră)
- Penru Strabo, MN era simplu pontos (marea)
- În perioada Evului Mediu: Mare Majus, M. Maggiore, Mer Maiour
- 1338: Mare Nigrum; denumire folosită și de Dimitrie Cantemir (1710)

1. Prima ipoteză asupra denumirii și cea mai acceptată: diferența netă de culoare dintre apele
MN și cele ale M. Mediterane (vezi slide pptx)

2. A doua ipoteză pornește de la asocierea culorilor pentru punctele cardinale, practică

comună în spațiul asiatic. Chiar dacă există multe variații privind asocierea culoare/pct
cardinal, cea mai frecventă abordare implică: negru (Nord), albastru (Est), roșu (Sud) și alb
(vest). Populațiile vorbitoare de limbi turcice, odată intrate în Anatolia s-ar fi referit la MN
sub forma Kara Deniz, adică marea de la nord. Ipoteza nu este una plauzibilă, din moment ce
ține atât de mult de locul privitorului.

3. Asocierea negrului, culoare nocivă cu ideea de Mare Furtunoasă, periculoasă. Discuția este
una extrem de complicată, pentru mai multe informații recomandăm lucrarea lui Michel
Pastoureau, Negru. Istoria unei culori.

Cu privire la problema hidronimului Mării Negre, A. Gordeev (Ucraina, Kiev):

Întreaga colecție a numelor Mării Negre, pentru întreaga perioadă cunoscută de noi, are peste 300 de variații și
discrepanțe, care sunt grupate în șapte categorii:

1) etnonime (abhaziene, georgiene, cimmeriene, ruse (în unele surse arabe, sub forma „Mării Rusului”, scitiene etc.);

2) țări și localități (Colchis, Rumsk (bizantin etc.);

3) râuri (Dunărea etc.);

4) așezări: Sourozh (Sudak), Korsun (Chersonesos), Kaffinsky (Theodosius) etc.

5) dimensiunea și valoarea (Mare, Mare, Principal, Sfânt etc.);

6) laturile orizontului (Superioare, Marea Apusului, Nord (pentru arabi), Est (pentru greci și romani), Sud (pentru slavi),
etc.);

7) culoare (roșu, albastru închis, întunecat, roșu, marea întunericului, negru).

 STRÂMTORILE MN

Str. Bosfor: Bogazici, Istanbul Bogazi

Face legătura dintre MN și Marea Marmara (Propontis, cum era cunoscută în Antichitate). Din
aceasta, prin Str. Dardanele (Çanakkale Boğazi) se face legătura cu Marea Egee. Ieșirea în Oc.
Atlantic se poate face doar după trecerea prin Str. Gibraltar.

Denumirea de Istanbul: eis tin polin (εἰς τὴν πόλιν) cu sensul în oraș, către oraș

Cercetarea Str. Bosfor: von Hoff (1822), Andrusov (1900), Uchupi, Ross etc.

Lungimea: 31km
Ad. Max.: 120m
Ad. Med.: 35.8m
Lățimea: variază între 700m-3.6km, din acest motiv Str. Bosfor este cea mai îngustă strîmtoare
folosită în comerțul internațional

Podurile care traversează Str. Bosfor:

- 15 July Martyrs Bridge (Bosphorus Bridge)
- Fatih Sultan Mehmet Bridge
- The Galata Bridge
- Golden Horn Metro Bridge
- Yavuz Sultan Selim Bridge

Activitate practică:

- Localizați în Google Maps aceste poduri. Documentați-vă în privința construirii lor: care este
cel mai vechi, dar cel mai nou pod? Când s-a realizat metroul pe sub Str. Bosfor?
- Ce înțelegeți prin Cornul de Aur?
- De ce prezintă Cornul de Aur o mare importanță în contextul navigației prin Str. Bosfor?

Activitate de documentare:

Filmul lui Fatih Akin (2005),

Crossing the Bridge: The Sound of Istanbul

O sugestie de lectură: Orhan Pamuk, Istanbul

Pentru cei care ați vizitat orașul și îl îndrăgiți, dar mai ales
pentru cei care vă doriți să-l cunoașteți, cartea lui Pamuk este
o invitație.

Str. KERCI (Bosforul Cimerian)

Face legătura dintre MN și Marea Azov.

Lungimea: 45km

Lățimea: 4.5-15km; schimb intens de

ape cu MN.

Insula Tuzla, Golful Taman

 MAREA AZOV

Cunoscută și ca limanul salmastru adiacent MN, sau limanul Donului

Lungime maximă: 360km

Lățime maximă: 265km

Lățime minimă: 35km

Supr.: 38.800km2.

Adâncimea maximă: 14.2m

Adâncimea medie: 8.5m

Distribuția adâncimilor: 0-5m (21%); 5-10m (69%); 10-14m (10%)

Salinitatea: 7g/l la gura Donului și crește la 11 g/l în Str. Kerci

Salinitatea medie: 10.5 g/l (1952), 13.9g/l (1976)

Barajul de pe don (Volgodonsk-Timiliansk) a redus mult aportul de apă dulce care ajunge în M. Azov

Un atlas pe care vi l-am recomandat și în sem. I: Climatic Atlas of the Sea of Azov (2006)

https://www.nodc.noaa.gov/OC5/AZOV2006/start.html