PROIECT DE LECŢIE

Unitatea şcolară: Liceul Teoretic’’Nicolae Iorga’’Brăila

Data:
Obiectul: Geografie
Clasa : a XII –a
Unitatea de învățare: Europa și România – geografie fizică
Subiectul : Hidrografia Europei
Tipul de lecţie : mixtă (de comunicare şi însuşire a noilor cunoştințe)
Profesor : Butoi Mirela
EVOCARE:

 Conexiuni cu cunoştinţele anterioare ale elevilor:

Activitate frontală :

 Care sunt factorii care influențează debitul râurilor ?

 Explicați modul în care clima își pune amprenta asupra
hidrografiei.
 Ce este regimul hidrologic (regimul de scurgere al râului) ?
 Folosind Harta fizică a Europei, identificați tipurile de
scurgere specifice Europei.

REALIZAREA SENSULUI:

 Urmăriți cu atenție filmul următor și precizați care este

principala problemă identificată.
 Care sunt cauzele care au generat această problemă?
 Care sunt consecințele?
 Ce soluții credeți ca există?
 Ce state , credeți că se mai confruntă cu această problemă?

 https://twitter.com/i/status/1312068618113474560
Activitate frontală:

 Analizați următoarea prezentare / film

 https://www.youtube.com/watch?v=8wQqc1K20XI

 Care sunt cele mai importante fluvii din Europa ?

Localizați-le pe hartă !
 Enumerați cel puțin trei fluvii care se varsă prin deltă și trei
fluvii care se varsă prin estuar.
 Lacurile Europei

Localizați pe hartă principalele lacuri europene!

 https://www.edusoft.ro/cel-mai-mare-lac-di
n-europa-centrala-lacul-balaton/

https://www.youtube.com/watch?v=XHII2ZwVY
Kw
REFLECŢIE (ATINGEREA FEED-BACK-ULUI)

 Activitate individuală :(timp de lucru : 5 minute)

 https://online.seterra.com/ro/vgp/3135
Asigurarea şi intensificarea retenţiei şi a transferului
de cunoştinţe.

 Completaţi fişele de lucru.(7-8 minute).

Fișa de lucru nr.1
Graficul de mai jos prezintă variația debitelor medii lunare la stația meteorologică
Brăila.
Precizați:
a. Valoarea maximă ( cu aproximație) a debitului mediu lunar , precum și luna în care
se înregistrează
b. Valoarea minimă ( cu aproximație) a debitului mediu lunar , precum și luna în care
se înregistrează
c. Diferența dintre valoarea debitului mediu din luna ianuarie și valoarea debitului
mediu din luna noiembrie
d. Lunile în care se înregistrează cele mai mari debite , precum și un factor care
determină acest fenomen.

VARIAŢIA DEBITELOR M EDII LUNARE M ULTIANUALE LA

STAŢIA BRĂILA
(1961 - 2007)

12000
10000
Q (mc/s )

8000
6000
4000
2000
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
LUNA
Fișa de lucru nr.2
Completați tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare:

FLUVIUL ORAȘUL- CAPITALĂ ȚARA

Dunărea Serbia

Roma

Tamisa

Paris

Ucraina

Budapesta
Fișa de lucru nr.3

 Completați spațiile punctate din propozițiile de mai jos:

1.Lacul tectonic de pe teritoriul Ungariei se numește ........
2.Lacurile Mazuriene se află pe teritoriul statului numit .....
3.Lacurile vulcanice se găsesc pe teritoriul Franței în unitatea de
relief numită ..............
4.Lacurile Ohrid și Prespa sunt la origine lacuri ....
5.Fluviul Dunărea are un regim de scurgere .........
 Schema lecției :
Hidrografia Europei
 Apele curgătoare
 Se caracterizează prin :
 -lungime
 -debit = cantitatea de apă care curge într-o secțiune a unui râu într-un anumit
 interval de timp; se măsoară în m3/s .
 -alimentare: precipitații, ape subterane, ghețari, lacuri etc.
 Regimul hidrologic al râului sau regimul de scurgere – variațiile de debit și de nivel ale unui râu în cursul unui
an.
 În Europa, se disting mai multe tipuri de scurgere:
 Nordic- fluviile care se varsă în Oceanul Arctic: Peciora
 -cu debite mari la finele primăverii și vara
 -scurgere redusă iarna din cauza înghețului
 Vestic- fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic: Loara, Sena, Garonne
 -debite maxime iarna, dar cu scurgere bogată tot anul
 Sudic -fluviile care se varsă în Mare Mediterană: Ron, Pad (Po),...
 -debite mari iarna și primăvara
 -debite mici vara și toamna când unele râuri seacă
 - central- fluviile se varsă în Marea Baltică ( Vistula, Oder, Dvina de Vest), sau
 Marea Neagră: Dunărea, Nipru, Nistru etc
 -regim complex – ape mari primăvara, viituri vara
 - ape mici toamna și iarna
 -estic – fluviile ce se varsă în Marea Caspică: Volga, Ural
 - cu debite bogate primăvara.
 Fluvii care se varsă prin delte:
 Dunărea, Volga, Pad, Tibru, Ron, Vistula
 Fluvii care se varsă prin estuare: Tamisa, Elba, Sena, Loara,
Garonne etc
 Fluvii care se varsă prin limane și lagune: - în NV Mării
Negre – Nistru.
Lacurile

 Glaciare – de calotă -în Peninsula Scandinavia( Finlanda = „Tara celor

1000 de lacuri”- în realitate sunt cca 55000 de lacuri), Lacurile Mazuriene din
nordul Poloniei

- montane –Como, Garda, Lugano, Maggiore, Geneva etc

 - tectonice – Marea Caspică, Balaton , Ohrid, Prespa

 - vulcanice – Albano și Bolsena – în Italia, Nemi- în Masivul Central

Francez

 - de baraj antropic , cu scop hidroenergetic:

Volgograd, Samara, Novgorod – pe Volga,
Dnipropetrovsk – pe Nipru etc.
Bibliografie:
 Silviu Neguț, Mihai Ielenicz, Dan Bălteanu, Marius-
Cristian Neacșu, Alexandru Bărbulescu,(2007), Geografie,
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas, București
 Maria Eliza Dulamă, (2002), - Modele,strategii şi tehnici
didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Ed.Clusium,
Cuj-Napoca
 N.Ilinca, (2000), Didactica geografiei, Ed.Corint,
Bucureşti
 Maria Eliza Dulamă, (2010), Didactică axată pe
competențe, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca
 https://twitter.com/i/status/1312068618113474560

 https://www.edusoft.ro/cel-mai-mare-lac-din-europa-
centrala-lacul-balaton/

 https://www.youtube.com/watch?v=XHII2ZwVYKw

 https://online.seterra.com/ro/vgp/3135

 https://www.youtube.com/watch?v=8wQqc1K20XI