CURS 4

BAZINUL HIDROGRAFIC AL MĂRII NEGRE

Marea Neagră are un bazin hidrografic asimetric, dezvoltat mai mult în compartimentul nordic și
vestic și mai puțin în est și sud. Supr: 1.874.904 km 2. [nu trebuie să rețineți această cifră pentru
examen]. Bazinul hidrografic pontic se extinde atât în Europa cât și în Asia, râurile tributare putând fi
diferențiate regional în:

1. Bazinele hidrografice Vestice și NV: reprezintă 82% din întregul bazin hidrografic al MN
- Cele mai importante râuri: Dunărea, Nistrul, Niprul și Bugul
- Aceste râuri contribuie la 75% din întregul debit lichid care se varsă în MN
2. Bazinele hidrografice din Asia Mică: reprezintă 14% din bazinul MN
- Cele mai importante râuri: Yesilirmak, Kâzâlirmak, Sakarya
3. Bazinele hidrografice caucaziene: reprezintă doar 4% din bazinul MN
- Cele mai importante râuri: Kuban [țineți minte că la Kuban Krasnodar a antrenat Dan
Petrescu], Rioni, Ciorok, Inguri, Kodori, Bzib, Supsa
4. Bazinele hidrografice din Crimeea: sunt cele mai reduse, aprox. 1% din bazinul MN
- Cele mai importante râuri: Cernaia [și în țara noastră există mai multe Cerne, denumirea
provine din slavă, cerna: negru; vezi Cernavodă=apă neagră], Belbeck, Alma și Kacea

Nu uitați laboratoarele unde am discutat aceste râuri:

- Deltele MN: https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?

mid=1cH5ibHv7_euwDJWiFYbozJwTNzYvFWE5&ll=43.783735953882456%2C33.3052941
68749924&z=6
- Râurile care sse varsă în MN: https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?
mid=1vhtA7wgrP-
PMRJESanGQy5briw0&ll=43.99670709059988%2C37.38406450000002&z=5

BAZINUL HIDROGRAFIC AL DUNĂRII

Există o vastă literatură consacrată celui mai important râu european. Din păcate, acest curs ar fi
trebuit ținut față în față, pentru a vă povesti direct, de ce este atât de importantă Dunărea pentru
noi. Vă ofer mai jos câteva rânduri dintr-o carte la care lucrez de ceva vreme, în speranța că o să vă
stârnească curiozitatea:

Geograful francez Emmanuel de Martonne afirma în lucrarea La Valachie că Valea Dunării este
partea cea mai originală a țării. Strâns legat de spațiul românesc, pe care a ajuns să-l cunoască
foarte bine, el era surprins de imaginea pe care omul simplu o acorda Dunării, văzând în aceasta un
fel de divinitate. Măreția fluviului, grandoarea pe care ți-o înfățișează oriunde pe parcursul văii sale,
reprezintă caracteristici aparte, care cu greu pot fi conferite altor fluvii europene. Priviți tabloul lui
Albrecht Altdorfer intitulat Peisaj dunărean la Regensburg și veți simți nu doar romantismul specific
epocii, dar și toată această măreție a fluviului. A existat chiar o întreagă școală de pictură în Bavaria
și Austria secolului al XVI-lea, care s-a intitulat Donauschule și a elaborate un Donaustil, cel mai
cunoscut reprezentat fiind Altdorfer. Acestuia în revine meritul de a fi printre primii artiști care au
văzut în peisaj nu doar un simplu fundal, un element de decor, dar și-a permis chiar să scoată orice
ființă umană din cadru, Natura devenind subiectul central al scenelor sale. Este firesc ca idealizarea
peisajului să se facă cu o pigmentare de elemente romantice, iar toată această cosmetizare să se
realizeze cu discreție și eleganță.

De altfel, imaginea fluviului în sine este mult mai complexă, făcând parte dintr-o succesiune de tipare
alegorice, încărcate de un întreg simbolism. Prin puterea apelor sale, râul ajunge să întruchipeze
totalitatea forțelor sălbatice, să însumeze o mulțime de atribute naturale, similare cu cele întâlnite în
viața noastră. De aici și până la o umanizare a apelor curgătoare nu a mai fost decât un pas, cursul
acestora, de la izvoare către vărsare, nefiind altceva decât drumul parcurs de fiecare dintre noi, de la
naștere către moarte. Căutați poemul Istrul semnat de Holderlin în 1803 și veți descoperi toată
această alegorie a stagiilor vieții, prin însăși natura mereu schimbătoare a curgerii sale, căci apele
vin din trecut și se îndreaptă spre viitor. Comentând acest poem, Heidegger, vorbește despre relația
dintre râu și lumea antică, însăși titlul trimițând direct la prezența civilizației grecești, dar și despre
identificarea cu dublu sens a poetului cu Istrosul. Dunărea devine astfel un fir de legătură cu trecutul,
o adevărată mașină capabilă să te transporte în timp. Orice privire a peisajului dunărean implică o
întoarcere în istorie, apele sale funcționând ca adevărate depozitare ale memoriei, o stare însă
schimbată brusc, odată cu fracturarea brutală a bălților petrecută în ultimele decenii.

Încă se mai găsește pe piață cartea lui Andrei Șarîi. Nu este o bibliografie obligatorie pentru examen,
ci doar o recomandare pentru cei care doresc să citească mai mult.

Acum revenim la materia pentru examen...

BAZINUL HIDROGRAFIC AL DUNĂRII

(căutați pe Spotify Joe Zawinul, Stories of the Danube; puteți asculta cât timp citiți acest curs!)

- Reprezintă 43.57% din suprafața bazinul MN

- Este al doilea fluviu al Europei ca suprafață (817.000km 2), lungime (2870km) și debit
după Volga.
- Dunai (rusă, bg.), Duna (maghiară), Tuna (turcă), Donau (germ.) Danube (se scrie la fel
dar se pronunță diferit în engl. și franceză), Danubio (italiană)
- Latinescul Danubius era folosit pentru cursul său în amonte de Porțile de Fier; Istros era
numele antic grecesc pentru Dunărea de Jos

Există 62 de baraje pe cursul Dunării, cele mai multe în cursul său superior (Dunărea de Sus).
Consultați harta pe care am pus-o pe blog. Cele mai mari baraje: Porțile de Fier I (1964-1972), PF II
(1977-1984) au redus debitul solid al fluviului cu aprox. 53% după anii 1970s.

Urmăriți acest film pentru a vedea cum s-a construit barajul PF I și cum a dispărut insula Ada-Kaleh

https://www.youtube.com/watch?v=A6Td7IqThZ8

Profil longitudinal de vale

Bazinul Dunării de Sus. Fluviul se formează de la confluența pâraielor Brigach și Brege, lângă
Donauschingen (ținutul Baden-Wurtrnberg). Fluviul este marcat în km, valoarea 0 fiind la gurile de
vărsare și crescând spre amonte. Brațul Sulina care este navigabil maritim e marcat în mile. Bazinul
Dunării de Sus ține până la km 1791 (pragul de la Devin). Vedeți aici slide 3 din prezentarea
PowerPoint. Energia de relief este de 360m; cei mai importanți afluenți....[aici trebuie să consultați
hărțile atașate cursului și să vă scoateți singuri aceste râuri]. Debitul mediu al Dunării la Pragul de la
Devin este de aprox. 2000 m3/s.

Bazinul Dunării de Mijloc. Ține de la Devin (km 1791-Baziaș km 1074). Mare atenție să nu
confundăm Baziaș cu Buziaș! Energia de relief îna cest sector este de 74m. Cei mai importanți
afluenți......îi scoateți voi. Debitul mediu la intrarea în țară este 5551m 3/s.
Bazinul Dunării de Jos. Ține de la intrarea în țară (km 1074) până la vărsare.
AFDJ: Administrația Fluvială a Dunării de Jos www.afdj.ro Pentru a consulta cotele apelor Dunării
încercați aici https://www.afdj.ro/ro/cotele-dunarii
Un alt proiect foarte bun https://www.cotele-dunarii.ro

La intrarea în deltă (punctul Ceatal Izmail; çatal în lb. Turcă înseamnă furcă, adică locul unde apele
Dunării se despart în brațele Chilia și brațul Tulcea; un alt ceatal este Sf. Gheorghe, locul unde brațul
Tulcea se desparte în brațele Sulina și Sf. Gheorghe) debitul mediu al Dunării este de 6516 m 3/s.
Debitul solid variază între 50-70 mil t/an, valoarea sa reducându-se după construirea barajelor de pe
Dunăre și de pe râurile tributare.
Cei mai importanți afluenți ai Dunării în acest sector:
- Siretul (217 m3/s) dacă eram la curs și vă întrebam care este râul din România cu cel mai
mare debit, care se varsă în Dunăre, cei mai mulți studenți ar fi răspuns Oltul!
- Oltul (172 m3/s)
- Prutul (97 m3/s)
- Jiul (86 m3/s)
- Argeș (48 m3/s)
- Ialomița (43 m3/s)