ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

I. Europa și România – geografie fizică

3-11. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief);
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a
României;
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;
- învelişul biopedogeografic;
- resursele naturale.

SCHIȚA LECȚIEI
Hidrografia României

În România există toate tipurile de unităţi acvatice: subterane, fluviale, lacustre şi maritime.
 Dunărea
In România, fluviul are o lungime de 1075 km (38% din lungimea totală), debitul mediu anual variază
între 5 600 m3/s, la Baziaş, şi 6470 m3/s, la Pătlăgeanca, având patru sectoare:
- de defileu,
- de luncă,
- bălţilor,
- Dunărea maritimă.
Râurile interioare
După direcţia de curgere şi colectorul principal se diferenţiază patru grupe de râuri:
- de vest, care are colector râul Tisa,
- de sud, care are colector Dunărea,
- de est, care are colectori râurile Siret şi Prut,
- de sud-est (dobrogeană), care include râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în lacurile de pe
ţărmul Mării Negre.
 Lacurile
După modul de formare, se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
- glaciare: Lala, Buhăescu, în Munţii Rodnei, Bâlea, Podragu, Capra, în Munţii Făgăraş;
- vulcanice (de crater): Lacul Sfânta Ana, în craterul vulcanic Ciomatu;
- de baraj natural: Lacul Roşu, în Munţii Hăşmaşu Mare, Lacul Balătău, în M. Nemira;
- de crov: Sărat, Amara (cu apă sărată);
- limanuri fluviatile: Căldăruşani, Snagov;
- limanuri maritime: Taşaul, Techirghiol, Mangalia, Babadag, pe ţărmul Mării Negre;
- lagune: Razelm (Razim), Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol, pe ţărmul Mării Negre;
- antropice: pentru hidroenergie (Porţile de Fier).

 Marea Neagră
Este o mare de tip continental, având o suprafaţă de 462 535 km² şi o adâncime maximă de 2 211 m
(2 235 m după alte surse). Include şi Marea Azov, în nord.
Ţările riverane sunt: România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia şi Ucraina.
Lungimea litoralului românesc este de 244 km.
Caracterul semi-închis, lipsa curenţilor verticali şi aportul mare de apă dulce, adus de fluvii, determină
existenţa a două straturi de apă cu proprietăţi diferite. Stratul de suprafaţă (până la 180-200 m adâncime) are
o salinitate mai mică, 10-18 ‰, fiind aerisit şi populat de vieţuitoare. Stratul de adâncime este mai sărat
(22‰), neaerisit, cu hidrogen sulfurat şi fără vieţuitoare.

Page 1 of 6
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

1. APLICĂ

I. Folosind Harta fizică a României identificaţi şi notaţi în caietele voastre/ direct pe hartă de mai jos toate
apele curgătoare/ râurile interioare marcate pe cu cifre de la 1 la 34 şi fluviul marcat cu cifra 35.

Page 2 of 6
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

II. Asociază imaginile de mai jos cu sectoarele Dunării:

.............de defileu; ............de luncă; ............. al bălților; ............. maritim.

1 2

III.Pe baza imaginilor de mai jos, identificați patru tipuri de lacuri.

1 2

3 4

Page 3 of 6
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

5 6

III. Rezolvă corect în mai puțin de 8 minute jocul asociat link-ului de mai jos:

https://www.geogra.ro/joc/rauri/rauri.php

IV.Urmăriți știrea asociată link-ului de mai jos și precizați: 2 puncte

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/marea-neagra-devine-verde-explicatia-pe-care-au-dat-o-specialistii-
romani-pozelor-facute-de-nasa.html
- Cauza care a determinat schimbarea culorii Mării Negre;
- O activitate economică influențată de culoarea apei Mării Negre;
- Doua cauze care fac ca la Mamaia, în nordul litoralului românesc, să nu se producă fenomenul de
schimbare a culorii apei Mării Negre;

V.Urmăriți filmulețul asociat link-ului de mai jos și precizați activitatea umană în urma căreia a
apărut Lacul Iacobdeal: 1 punct
http://surprisingromania.com/video-lacul-iacobdeal-_-filmare-aeriana-4k-_-turcoaia-_-jud-tulcea/

Page 4 of 6
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

2. EXPLOREAZĂ:
Upper Basin=Bazinul
superior (izvor-
Bratislava)

Middle Basin=Bazinul
mijlociu (Bratislava-
Baziaș)

Lower Basin=Bazinul
inferior (Baziaș-Delta
Dunării)

Bazinul
hidrografic al
Dunării

https://www.mdpi.com/2073-4441/7/11/6139/htm
Analizați harta de mai sus cu bazinul hidrografic al Dunării și precizați:
- Unitatea de relief din România drenată de râuri ce nu se varsă în Dunăre;
- Bazinele hidrografice dunărene în care se regăsesc râurile din România;
- Două râuri afluente ale Dunării ale căror curs se desfășoară doar prin România.

3. APROFUNDEAZĂ:
Hidrografia României

În România există toate tipurile de unităţi acvatice: subterane, fluviale, lacustre şi maritime.
Dunărea
In România, fluviul are o lungime de 1075 km (38% din lungimea totală), având patru sectoare:
- de defileu, între Baziaş şi Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin), unde fluviul străbate o zonă
montană având o vale îngustă. Cele mai înguste sectoare se numesc cazane;
- de luncă, între Porţile de Fier (Drobeta-Turnu Severin) şi Călăraşi, sector în care Dunărea are o albie
largă cu mai multe ostroave (insule) şi o luncă bine dezvoltată;
- bălţilor, între Călăraşi şi Brăila, unde fluviul se desparte de două ori în câte două braţe. La Călăraşi
se separă în braţele Dunărea şi Borcea, care se unesc la Va du Oii, iar apoi braţele Dunărea Veche şi
Cremenea, care se unesc la Brăila. Între aceste braţe se formează Insula (Balta) Ialomiţei, în sud, şi Insula
(Balta) Mare a Brăilei, în nord;
- Dunărea maritimă, între Brăila şi Marea Neagră, sector în care se poate naviga cu nave de mare
tonaj (maritime). Între Brăila şi Pătlăgeanca, Dunărea are un singur braţ, foarte larg. Între Pătlăgeanca şi
Marea Neagră se dezvoltă sectorul de deltă. Iniţial, fluviul se desparte în două braţe: Chilia şi Tulcea, după
care braţul Tulcea se desparte în braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe. Debitul mediu anual variază între 5 600
m3/s, la Baziaş, şi 6470 m3/s, la Pătlăgeanca.
Râurile interioare
După direcţia de curgere şi colectorul principal se diferenţiază patru grupe de râuri:

Page 5 of 6
 ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale

- de vest, care are colector râul Tisa. Principalele râuri sunt: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crişul Repede,
Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş (cu afluenţii Târnava Mică, Târnava Mare, Arieş, Ampoi, Sebeş, Strei),
Bega etc.;
- de sud, care are colector Dunărea. Principalele râuri sunt Timiş, Cerna, Jiu (cu afluenţii Motru şi
Gilort), Olt (cu afluenţii Râul Negru, Cibin, Lotru, Olteţ), Argeş (cu afluentul Dâmboviţa), Ialomiţa (cu
afluentul Prahova) etc.;
- de est, care are colectori râurile Siret şi Prut. Principalele râuri care se varsă în Siret sunt: Suceava,
Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău (pe dreapta) şi Bârlad (pe stânga), iar în Prut: Başeu şi Jijia (cu afluentul
Bahului);
- de sud-est (dobrogeană), care include râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în lacurile de pe
ţărmul Mării Negre: Taiţa, Teliţa, Slava şi Casimcea.
Lacurile
După modul de formare, se diferenţiază următoarele tipuri de lacuri:
- glaciare: Lala, Buhăescu, în Munţii Rodnei, Bâlea, Podragu, Capra, în Munţii Făgăraş, Gâlcescu, în
Munţii Parâng, Bucura, Zănoaga, în Munţii Retezat etc.;
- vulcanice (de crater): Lacul Sfânta Ana, în craterul vulcanic Ciomatu, din Munţii Harghita;
- de baraj natural: Lacul Roşu, în Munţii Hăşmaşu Mare, Lacul Balătău, în M. Nemira;
- de crov: Sărat, Amara (cu apă sărată), Ianca, Plopu, Movila Miresii, în Câmpia Română etc.;
- limanuri fluviatile: Căldăruşani, Snagov, în Câmpia Română, Mostiştea, în Lunca Dunării etc.;
- limanuri maritime: Taşaul, Techirghiol, Mangalia, Babadag, pe ţărmul Mării Negre;
- lagune: Razelm (Razim), Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Siutghiol, pe ţărmul Mării Negre;
- antropice: pentru hidroenergie (Porţile de Fier, Ostrovul Mare pe Dunăre, Vidraru pe Argeş, Vidra
pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistriţa etc.), pentru agrement (Herăstrău, Cişmigiu, Tei, în Bucureşti etc.). În
Câmpia Transilvaniei şi Câmpia Moldovei s-au construit iazuri.
Marea Neagră
Este o mare de tip continental, având o suprafaţă de 462 535 km² şi o adâncime maximă de 2 211 m (2
235 m după alte surse). Include şi Marea Azov, în nord. Ţările riverane sunt: România, Bulgaria, Turcia,
Georgia, Rusia şi Ucraina. Lungimea litoralului românesc este de 244 km. Caracterul semi-închis, lipsa
curenţilor verticali şi aportul mare de apă dulce, adus de fluvii, determină existenţa a două straturi de apă cu
proprietăţi diferite. Stratul de suprafaţă (până la 180-200 m adâncime) are o salinitate mai mică, 10-18 ‰,
fiind aerisit şi populat de vieţuitoare. Stratul de adâncime este mai sărat (22‰), neaerisit, cu hidrogen
sulfurat şi fără vieţuitoare.

Page 6 of 6