C2 - Comunicarea Indirecta

Curs 2.
COMUNICAREA INDIRECTĂ
CUPRINS
2.1. Comunicarea (oficiala) prin corespondenţă

A. Clasificarea corespondentei
B. Scrisoarea oficiala
C. Curriculum vitae
D. Scrisoarea de intenţie
E. Invitatia
F. Cartea de vizita
2.2. Comunicarea scrisa profesionala
A. Cercetarea stiintifica
B. Valorificarea cercetarii stiintifice
C. Trasaturile stilului stiintific
D. Exemple de documente stiintifice: Raportul si Articolul stiintific
E. Reguli de redactare
F. Evaluarea unei lucrari stiintifice
1
Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea
Curs 2. COMUNICAREA INDIRECTĂ
2.1. Comunicarea prin corespondenţă
- reprezintă o sursă de documentare, o modalitate de înregistrare a

unor fapte şi acţiuni, o posibilitate de comunicare cu persoanele fizice
şi juridice, un mijloc de efectuare a înregistrărilor contabile şi chiar o
probă în justiţie.
A. Clasificari
Documente:
- de solicitare - Cererea (de orice fel);
1. Clasificarea - de dispoziţie – Comanda;
corespondentei - de informare – Oferta, Darea de seamă;
după obiectiv / scop: - de constatare – Procesul verbal;
- de îndrumare şi control – Decizia;
- de reclamaţie – Reclamaţia -
beneficiarului;
- însoţitoare de acte – Anexa.
2
A. Clasificari
- documente tipizate – certificate, facturi,

2. Clasificarea
plan de producţie, bilanţ contabil, etc.;
corespondentei
după modul de întocmire:
- documente netipizate – cereri, ordine,
oferte, etc.
3. Clasificarea - originalul – se transmite

corespondentei destinatarului;
după natura şi - copia simplă – se arhivează;
destinaţia - duplicatul – eliberarea lui se
exemplarelor: realizează prin respectarea anumitor
reguli.
3
B. Scrisoarea (oficiala)
- cel cel mai utilizat mijloc de comunicare scrisa
- capul sau antetul

- data şi numărul documentului
- referinţa (subiectul pe scurt)
Parti - numele destinatarului
componente ale - complimente de început
scrisorii oficiale
- tema scrisorii si descriere continutului
- complimente de încheiere
- semnătura
4
C. Curriculum vitae (CV)

- este un
instrument de Autorul trebuie să ţină seama de: obiectivul
comunicare profesional, postul vizat, modul general de
prezentare al documentului (încadrarea în pagina,
scrisa
forma grafică, hârtia etc.)
-- este schiţa
biografică CV-ul este un produs promoţional care trebuie să
întocmită de un convingă si care trebuie să contină:
candidat care datele personale
obiectivul profesional
solicită un post
studii
sau o poziţie. experienţa profesională
- tipuri de CV: informaţii suplimentare
funcţional, publicaţii
cronologic şi referinţe
combinat.
5
D. Scrisoarea de intenţie sau de motivaţie
- conţine neapărat solicitarea efectivă a postului

pe care candidatul doreşte să-l ocupe
- conţine în cuvinte puţine şi simple motivul alegerii,
principalele calităţi care îl recomandă pe candidat
- instrument de
pentru ocuparea postului respectiv şi ce doreşte să
comunicare
realizeze în cadrul firmei.
scrisă pentru un
-arata încrederea candidatului că angajarea sa va fi
aspirant la un loc
rentabilă pentru ambele părţi, precum şi dorinţa
de muncă
clară de a candida pentru obţinerea postului şi
disponibilitatea de a se prezenta la interviu.
-nu se includ aspecte negative cum ar fi relatări
despre conflicte avute la alte locuri de muncă sau
litigii.
- se scrie la persoana intai.
6
E . Cartea de vizită
- conţinut informativ:
identitate: nume şi prenume
ocupatie/funcţie/grad profesional
- instrument de
numele instituţiei/organizaţiei/companiei
comunicare
informaţii de contact: adresa, numere de
scrisă care cu rol
telefon, adresa e-mail.
de a mentine
-se recomandă ca designul să fie în ton cu
relatiile intre
personalitatea posesorului
diferite persoane/
- sa comunice distincţie, seriozitate şi maximă
-institutii.
competenţă profesională, sau
-să fie folosită în împrejurări mai puţin formale, la
evenimente plăcute.
7
F. Invitaţia
- este înmânată de regulă direct persoanei

invitate, expediată prin poştă, curier şi doar
excepţional prin fax sau poştă elecronică
- modalitate de
- se tipăreşte pe un carton de bună calitate.
comunicare în
-numele persoanei invitate trebuie să apară
scrisa ,
neapărat pe plic
- este un “bilet de
- este recomandabilă tipărirea cuvântului
intrare” la un
“INVITAŢIE” înaintea formulei de adresare
eveniment
- Informaţiile prezente în invitaţie trebuie să
răspundă următoarelor cinci întrebări generale:
cine? ce? când? unde? cum?
- Se confirma participarea la ,,RSVP dna…,
tel…” obţinută prin abrevierea lui ,,Respondez
s’il vous plaît” din limba franceză.
8
Comunicare profesionala /ET-2021-Helerea
2.2. Comunicarea scrisă profesională
A. Cercetarea ştiinţifica
Cercetarea ştiinţifică – activitate care conduce la adaugarea de noi
elemente /progres/ in cunoaştere.
- O mică descoperire va însemna un mare pas în cercetarea ştiinţifică.
- Se ştie ce a spus Neil Armstrong când a păşit pe Lună (20 iulie 1969):
„E un pas mic pentru om, dar unul uriaş pentru omenire!".
Etapele procesul de cercetare:

1. Analiza problemei si stabilirea obiectivului – formularea obiectivului
2. Pregătirea cercetării - documentare
3. Dezvoltarea ideii/ cercetării – realizarea unui produs sau studiu
4. Valorificarea rezultatelor cercetării – prin publicarea in reviste de
specialitate.
9
B. Valorificarea cercetarii ştiinţifice
- Prin scrierea de articole stiintifice si comunicarea lor catre

comunitatea stiintifica
“REDACTAREA CORECTĂ a comunicărilor şi articolelor

ştiinţifice contribuie la:
- formarea stilului ştiinţific, a tehnicii şi a artei scrisului ştiinţific,
- dezvoltarea artei de a vorbi,
- desăvârşirea trăsăturilor morale, etice ale oamenilor de ştiinţă,
cercetătorilor, specialiştilor“.
[Gherghel, 1996, p. 6]).
10

B. Valorificarea cercetarii ştiinţifice
BIBLIOGRAFIE
pentru redactarea comunicărilor şi articolelor ştiinţifice
1.Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere în documentarea ştiinţifică

(1960).
2.Ştefan Munteanu, Introducere în filologia română (1967).
3.Doina Bogdan-Dascălu, Principii şi norme de tehnoredactare a lucrării de
diplomă (1997).
4.Şerban C. Andronescu, Tehnica scrierii academice (1997).
5.Ionel Funeriu, Principii şi norme de tehnoredactare computerizată (1995).
6.Mihaela Şt. Rădulescu, Metodologia cercetării ştiinţifice. Elaborarea
lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat (2006).
7.Umberto Eco, Cum se face o teză de licenţă (2000; ediţia a Il-a, 2006).
11
C. Trăsăturile stilului ştiinţific
STILUL ŞTIINŢIFIC este modul de utilizare a limbajului cu scopul

cunoaşterii ştiinţifice a lumii.
Rezultă de aici că STILUL ŞTIINŢIFIC este opus STILULUI ARTISTIC

care este expresia modului de utilizare limbii vorbite, cu scopul
cunoaşterii si reflectarii artistice a lumii.
STILUL ŞTIINŢIFIC urmăreşte informarea obiectivă şi exactă a

cititorului.
Trăsăturile stilului stiintific sunt specifice:

logică, obiectivitate, precizie, unitate, concizie,
claritate, sobrietate, forţă, accesibilitate.
12
Logica - Textul trebuie să releve foarte clar relaţia cauză-efect.

Trecerea de la o idee la alta, de la un pasaj la altul se face prin
cuvinte de legatura.
Obiectivitatea - Prezentarea obiectivă, exactă a faptelor/datelor.
Obiectivitatea îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal,
care să excludă exclamaţiile, interjecţiile.
Precizia - Utilizarea unei terminologii de specialitate.
Unitatea - Folosirea terminologiei de specialitate consacrate în domeniul
respectiv pe tot parcursul materialului
Claritatea - Expunerea adevărului stiintific în modul cel mai clar şi cel
mai simplu.
Concizia - Capacitatea de a exprima cât mai multe lucruri în cât mai
puţine cuvinte.
13

Caracteristici la nivel fonematic
- existenţa unor termeni care au în structura lor morfematică prefixe de
origine greacă, precum:
hema-, hemo-, helio-, hidro-:..
- existenta grupului consonantic ps, în neologisme ca:
psihic, psihanaliză, psihoterapie, psihiatrie
Caracteristici la nivelul morfematic
- frecvenţa substantivelor şi pronumelor nepersonale
- frecvenţa substantivelor proprii, a substantivelor abstracte
- lipsa interjecţiilor
- predominarea persoanei a IlI-a
- predomina adjectivele fără grad de comparaţie sau, doar cele cu
gradul pozitiv.
14

D. Exemple de documente stiinfifice: Raportul tehnic si Articolul
stiintific
-este o formă de comunicare scrisă cu informaţia

Raportul tehnic acumulată prin lectura cărţilor indicate la curs trebuie
combinată cu rezultatele practice din orele de laborator şi
- instrument de
practica productivă,
comunicare indirecta
Secţiunile caracteristice
in care sunt relatate
-rezumatul - prezentare sintetică a scopului şi
aspecte ale unei
conţinutului
activităţi personale
-introducerea - informează asupra temei
sau de grup
- declararea scopurilor şi a intenţiilor
- are caracter
- elementele teoretice
preponderent
- metodele şi procedeele utilizate
informativ
- rezultatele –
-interpretarea şi compararea rezultatelor
- concluziile si recomandările –
- bibliografia -
15
D. Exemple de documente stiinfifice: Raportul tehnic si Articolul

stiintific
- textul este însoţit de indicaţii exacte referitoare la
Articolul stiintific sursele de informare folosite, de explicaţii privind
fenomene şi aspecte similare celor analizate.
- instrument de
- maturitatea şi rigurozitatea abordării se observă nu
comunicare numai prin parcurgerea atentă a conţinutului
indirecta in care lucrării
sunt combinate
lucrarile unor autori - se apreciaza modul în care sînt întocmite notele,
cu propriile observaţii listele bibliografice, listele de abrevieri, din
şi reflecţii. prezenţa sau absenţa unui index, a unei anexe sau
unui apendice.
16
E. Reguli de redactare a unei lucrari stiintifice
Redactarea unui text ştiinţific este un proces complex, care presupune o

seamă de cunoştinţe şi abilităţi.
Reguri simple cand un tânăr cercetător se implică într-o activitate de

cercetare:
- Tema aleasă să fie una la care să lucreze cu plăcere.
- Cercetarea trebuie să fie restrânsă la un domeniu precis.
- Textul sa trateze ceea ce este scris in titlu.
- Revizuirea textului – dupa finalizarea redactarii se lasa lucrarea la
“dospit” – apoi se reciteste – se vor gasi greseli, noi abordari.
Revizia înseamnă şi controlul ortografiei, al punctuaţiei, al
reproducerii corecte a citatelor şi notelor de subsol, al întocmirii
bibliografiei.
17

Structura unei lucrari stiintifice
1. Titlul lucrarii
- să informeze cât mai exact şi mai complet asupra conţinutului lucrării
- să fie cât mai scurt.
- să includă un cuvânt-cheie, pentru ca, pe baza acestuia, titlul să
poată fi corect prelucrat în diverse baze de date.
- să precizeze - eventual, printr-un subtitlu - limitele (în timp şi spaţiu)
ale cercetării, publicul-ţintă etc.
Exemple:
Istoria presei româneşti din Transilvania, poartă subtitlul De la începuturi
până în 1918, autori: de Mircea Popa şi Valentin Taşcu;
Istoria limbii române, cu subtitlul: Pe-nţelesul tuturor, autor: Iorgu Iordan
18

2. Autorul lucrarii
- trebuie scris imediat după titlu, cu nume si prenume intreg
- pentru persoane feminine care îşi păstrează la căsătorie şi vechiul
nume se pune cratima intre cele doua nume (ex. Tatiana Slama-Cazacu)
3. Introducerea
Aceasta are scopul de a pregăti cititorul în vederea lecturii. Se prezinta:
- motivaţia alegerii temei respective - OBIECTIVUL
- importanţa şi actualitatea problemei cercetate
- stadiul la care a ajuns cercetarea în domeniul respectiv
- metodele principale de cercetare
- eventualele dificultăţi (de informare, de documentare etc.).
19

4. Cuprinsul (conţinutul)
- Constituie partea cea mai importantă a unei lucrări ştiinţifice.
- Tratarea trebuie să fie bine structurată in subcapitole, astfel încât să
evidenţieze cât mai bine contribuţia originală a autorului c.).
5. Concluziile (încheierea)
- Au rolul de a sintetiza ideile autorului şi de a le fixa în memoria
cititorului. Aici se reiau concluziile din cuprinsul cărţii
- Se pot arăta si deschiderile oferite pentru cercetări viitoare
6. Bibliografia
- Se întocmeşte în mod obligatoriu
- Se aplica reguli specifice de scriere
20
F. Evaluarea unei lucrari stiintifice
Din nou – - Daca textul este însoţit de indicaţii exacte

despre referitoare la sursele de informare folosite, de
articolul explicaţii privind fenomene şi aspecte similare
Stiintific - celor analizate.
- Maturitatea şi rigurozitatea abordării se observă nu

- Modul de numai prin parcurgerea atentă a conţinutului
evaluare a unui lucrării
articol stiintific:
- La un articol stiintific se apreciaza modul în care
este alcatuita lista bibliografica, prezenţa sau
absenţa unori anexe, figuri, explicatii, justificari.
21
La revedere!
Cu spor si buna comunicare!
22

C2 - Comunicarea Indirecta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C2 - Comunicarea Indirecta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 2.

2.1. Comunicarea (oficiala) prin corespondenţă

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

- reprezintă o sursă de documentare, o modalitate de înregistrare a

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

- documente tipizate – certificate, facturi,

3. Clasificarea - originalul – se transmite

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

- capul sau antetul

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

C. Curriculum vitae (CV)

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

D. Scrisoarea de intenţie sau de motivaţie

- conţine neapărat solicitarea efectivă a postului

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

2.1. Comunicarea prin corespondenţă

- este înmânată de regulă direct persoanei

2.2. Comunicarea scrisă profesională

- O mică descoperire va însemna un mare pas în cercetarea ştiinţifică.

Etapele procesul de cercetare:

2.2. Comunicarea scrisă profesională

B. Valorificarea cercetarii ştiinţifice

- Prin scrierea de articole stiintifice si comunicarea lor catre

“REDACTAREA CORECTĂ a comunicărilor şi articolelor

2.2. Comunicarea scrisă profesională

1.Aurel Avramescu, Virgil Cândea, Introducere în documentarea ştiinţifică

2.2. Comunicarea scrisă profesională

C. Trăsăturile stilului ştiinţific

STILUL ŞTIINŢIFIC este modul de utilizare a limbajului cu scopul

Rezultă de aici că STILUL ŞTIINŢIFIC este opus STILULUI ARTISTIC

STILUL ŞTIINŢIFIC urmăreşte informarea obiectivă şi exactă a

Trăsăturile stilului stiintific sunt specifice:

2.2. Comunicarea scrisă profesională

C. Trăsăturile stilului ştiinţific

Logica - Textul trebuie să releve foarte clar relaţia cauză-efect.

2.2. Comunicarea scrisă profesională

2.2. Comunicarea scrisă profesională

-este o formă de comunicare scrisă cu informaţia

2.2. Comunicarea scrisă profesională

D. Exemple de documente stiinfifice: Raportul tehnic si Articolul

2.2. Comunicarea scrisă profesională

E. Reguli de redactare a unei lucrari stiintifice

Redactarea unui text ştiinţific este un proces complex, care presupune o

Reguri simple cand un tânăr cercetător se implică într-o activitate de

2.2. Comunicarea scrisă profesională

E. Reguli de redactare a unei lucrari stiintifice

2.2. Comunicarea scrisă profesională

E. Reguli de redactare a unei lucrari stiintifice

2.2. Comunicarea scrisă profesională

E. Reguli de redactare a unei lucrari stiintifice

2.2. Comunicarea scrisă profesională

F. Evaluarea unei lucrari stiintifice

Din nou – - Daca textul este însoţit de indicaţii exacte

- Maturitatea şi rigurozitatea abordării se observă nu

Cu spor si buna comunicare!

S-ar putea să vă placă și