25.03.

2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

Pagina Principală Politică de Confidențialitate Contact

Prin utilizarea acestui website, sunteți de acord cu politica noastră de confidențialitate.

Meniu

Basmul „Povestea lui Harap-Alb”

Povestea lui Harap-Alb (schița analizei)

1. Încadrarea într-un curent/specie/mișcare

Specie- basm prin:

caracterul fantastic, fabulos al operei (calul năzdrăvan, Sfânta Duminică, puterea

supranaturală a fetei Împăratului Roș)
prezența formulelor specifice („Amu cică era odată, într-o țară îndepărtată….”)
conflictul principal prezintă lupta între forțele binelui (Harap-Alb) și cele ale
răului (Spânul, Împăratul Roș), binele învingând la final
utilizarea  cifrelor magice (trei băieți, trei fete, trei mari probe, doisprezece
butoaie cu vin)
timp și spațiu fabulos, de poveste („odată”, „într-o țară îndepărtată”)
personajele sunt pozitive, negative, ajutoare (Flămânzilă, Setilă etc.) și donatori
(furnicile, albinele)

2. Tema ilustrată prin două secvențe/episoade

Tema– maturizarea feciorului de împărat care pe parcursul operei trece prin probe
menite să îl pregătească pentru statutul de rege

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 1/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

secvența 1- întîlnirea cu bătrînica din gradina palatului (Sfânta Duminică) pe

care, judecând-o după aparențe, refuză să o miluiască
secvența 2- întâlnirea și alegerea ajutoarelor arată un progres la nivelul
comportamentului. Deși aceștia arătau înfricoșător, el nu îi disprețuiește ci îi ia ca
tovarăși de drum

Viziunea despre lume:

clasică, prin caracterul educativ al basmului (susținerea valorilor morale: adevăr,

prietenie, respect).
se îmbină în mod original comicul (prezentarea celor 5 prieteni, proverbe,
zicători) cu tragicul (cruzimea Spânului și a Împăratului Roș)

3. Elemente de structură

titlul– conține numele personajului principal. Semnificația termenilor: harap

înseamnă slugă, servitor iar alb denotă originea nobilă a mezinului
relația incipit- final conține elemente de cronotop specifice basmului.
în incipit „era odată” și „într-o țară îndepărtată” introduc cititorul într-o
atmosferă fabuloasă de basm
finalul prezintă veselia nunții fiului de crai ce ține ani întregi realizându-se o
prelungire atemporală într-un prezent continuu „și acum mai ține încă”
subiectul operei
expozițiunea- prezentarea personajelor (craiul, Verde Împărat și copiii
acestora), introducerea în atmosfera fantastică de poveste („Amu cică era
odată într-o țară îndepărtată…”)
intriga- scrisoarea Împăratului Verde către crai produce o dinamizare a
acțiunii
desfășurarea acțiunii- proba craiului pentru copii, întâlnirea mezinului cu
Sfânta Duminică
sfatul tatălui și plecarea copilului la drum
întâlnirea cu Spânul, suprinderea mezinului prin vicleșug de către acesta
probele de la curtea Împăratului Verde:
proba aducerii salăților din grădina ursului
proba aducerii pieii cu pietre prețioase a cerbului
proba aducerii fetei Împăratului Roș
punctul culminant- moartea și învierea lui Harap-Alb, moartea Spânului
deznodământ- ospățul fabulos cu o continuitate atemporală („și acum mai
ține încă”)

4. Statut personaje principale

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 2/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

Harap-Alb: fiu de crai, mezinul familiei, personaj pozitiv, personaj atipic de basm
(nu are însușiri supranaturale), întruchipare a valorile morale, personaj ce se
maturizează
Spânul: personaj negativ, joacă un rol important în realizarea procesului de
educație și maturizare a lui Harap-Alb

5. Trăsături ale personajului principal evidențiate prin secvențe specifice

Harap-Alb este un personaj dinamic, evoluând de la naivitate la maturizare cu ajutorul

probelor.

La început:

judecă după aparențe în relație cu baba în grădină

neascultare de tată
naivitate în relație cu Spânul

Apoi:

bunătate față de furnici și albine

prietenie față de cele 5 personaje fantastice
ascultare de sfaturile Sfintei Duminici

Tema și viziunea despre lume în basmul „Povestea lui

Harap-Alb”
Basmul este una din cele mai vechi forme de literatură populară orală aflată în folclorul
tuturor popoarelor, vârsta lui este preistorică (conţine elemente de civilizaţie veche)
fiind totodată strămoşul civilizaţiei SF de astăzi.

1. Încadrarea într-un curent/specie/mișcare

„Povestea lui Harap- Alb” este ca specie un basm cult pentru că îmbină elemente de
real (familiile) cu cele fantastice ( cerbul, ursul, ajutoarele, Sfânta Duminică). Apare
conflictul între forţele binelui (Harap Alb, Sfânta Duminică) şi forţele răului (spânul) iar
binele iese învingător. Basmul lui Creangă conţine formulele specifice: iniţiale,
mediane, finale: „Amu cică era odată…’’. Nu lipsesc reperele temporale specifice: „era
odată” – illo tempore, timp mitic fabulos, nedelimitat, spaţiu vag, imaginar, nemăsurat,

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 3/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

unde totul e posibil, teritoriu al fabulosului. Personajele sunt de mai mute tipuri:

pozitive (craiul, Împăratul Verde, Harap Alb, Sfânta Duminică), fiinţe himerice, animale
ce comunică, măşti ale diferitelor tipuri de indivizi- ajutoare (Ochilă, Gerilă,
Flămânzilă, Setilă, Păsări-Lăţi- Lungilă), donatori ( furnicile şi albinele). Ca şi în toate
basmele şi aici avem iniţierea unui erou, formarea unui tânăr- fiul cel mic al craiului.
Aceasta se realizează prin trecerea unor probe: proba vitejiei (înfruntarea tatălui
îmbrăcat în urs), aducerea salăţilor din grădina ursului, aducerea pieii cu pietre
preţioase a cerbului, aducerea fetei Împăratului Roş (ajutat de cei cinci prieteni şi de
donatori). Basmul are adânci conotaţii în planul real, atitudinea specifică fiind
 cultivarea virtuţilor morale: adevăr, dreptate, cinste, omenie, ospitalitate, curaj şi
condamnarea obiceiurilor rele: nedreptatea, răutatea, minciuna, viclenia. „Povestea lui
Harap Alb” conţine cifre cu valoare simbolică: trei feciori, trei fete de împărat, trei
probe, spânul îl înşală a treia oară.

2. Tema ilustrată prin două secvențe/episoade

Tema basmului o constituie maturizarea, formarea unui tânăr trecut prin probele vieţii
astfel că basmul este un buildungsroman- roman al formării, al instruirii (ilustrat prin
drumul copilului de la adolescenţă la maturitate).

O primă secvență reprezentativă este întâlnirea cu bătrânica din grădina Palatului.

Mezinul judecă după aparențe, refuză s-o miluiască și nu-și dă seama că are de-a face
de fapt cu Sfânta Duminică, deghizată într-o cerșetoare. Cu timpul băiatul se
maturizează și putem observa că în secvența întâlnirii cu ajutoarele există un progres în
comportamentul lui. Deși aceste ființe himerice arată înfricoșător, el nu le disprețuiește
ci le ia ca tovarăși de drum, creaturi ce mai târziu îl vor ajuta să treacă probele de la
curtea împăratului Roș.

Viziunea despre lume în opera „Povestea lui Harap-Alb” este pe de-o parte clasică, prin
susținerea valorilor morale tradiționale precum bunătatea, prietenia adevărul și prin
lupta binelui împotriva răului. Pe de altă parte este prezentă jovialitatea, prin umor,
printr-o bună dispoziție emanată de autor și de către personajele sale fiind, în acest
sens, nu de puține ori asemănat cu scriitorul francez Rabelais.

3. Elemente de structură

Titlul. Harap Alb este un nume primit de la Spân. Harapul este un om cu pielea şi părul
negru, rob, sclav. Astfel că rob „alb” ajunge să fie o contradicţie, un oximoron, autorul
dorind să exprime punctul cel mai de jos la care ajunge datorită neascultării.

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 4/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

Incipitul este constituit de prima frază a textului „ Amu cică era odată într-o ţară un
crai…” simbol al unui timp magic, misterios, necunoscut- specific basmelor ieşit din
timpul comun, istoric, atemporal – „odată”. Deasemenea spaţiul este unul nedefinit,
misterios, – „ într-o ţară”. În astfel de timp şi spaţiu există probabilitatea apariţiei
fantasticului. Finalul: „ Şi a ţinut veselia ani întregi şi acuma mai ţine încă; cine se duce
acolo be şi mănâncă…” exprimă o continuitate, un model de viaţă ce nu se stinge
niciodată, triumful binelui ce guvernează.

Subiectul.

Verde Împărat îi cere fratelui său, Craiul, să-I trimită pe cel mai viteaz dintre cei trei fii,
ca să-i urmeze la tron (intriga basmului), deoarece el avea numai fete. Pentru a-i pune
la încercare, Craiul se îmbracă într-o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mari. Cel mic
însă reuşeşte să învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui
Verde Împărat. Ajutat de Sfânta Duminică, băiatul îşi alege calul, armele şi hainele,
pe care le avuse tatăl său când fusese mire şi pleacă la drum după ce primeşte sfaturile
Craiului. Craiul (tatăl său) îl roagă să se ferească de omul spân (fără păr) şi de omul roş
(roşcat). Cu toate acestea, el este păcălit de Spân, care, fiind viclean, îl face sluga lui.
Spânul îi dă numele de Harap-Alb, iar acesta îl slujeşte cu credinţă, respectându-şi
jurământul făcut. Ajunşi la palatul Împăratului Verde, Spânul se dă drept nepotul
acestuia şi îl supune pe Harap-Alb la încercări primejdioase, cu speranţa că va scăpa de
el: să-i aducă „salăţi din grădina ursului”; pielea bătută în pietre preţioase a unui cerb
fabulos, fata Împăratului Roş, ca să se însoare cu ea.

Ajutat de Sfânta Duminică, de furnici, şi de albine şi sfătuit permanent de calul său,

Harap-Alb reuşeşte să învingă toate probele. Cei cinci prieteni fabuloşi: Ochilă, Setilă,
Gerilă, Flămânzilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă îl ajută să învingă piedicile apărute în încercarea
de a o aduce pe fiica Împăratului Roş la curtea lui Verde-Impărat (camera încălzită,
ospăţul uriaş, deosebirea macului de nisip, deosebirea fetei de împărat, păzirea fetei de
împărat, întrecerea cal- turturică). Întorși, sunt întâmpinaţi cu toate onorurile, dar
fata Împăratului Ros îl respinge pe Spân şi le spune celor de faţă că Harap-Alb este
adevăratul nepot al lui Verde-Împărat. Atunci Spânul se repede şi taie capul lui Harap-
Alb, dar fata îl înconjoară „cu cele trei smicele de măr dulce”, îl stropeşte cu apa vie şi îl
invie pe Harap- Alb. Calul fermecat îl apucă pe Spân şi îl aruncă până în ceruri, de unde
cade pe pământ şi moare (punctul culminant). Verde-Împărat îl căsătoreşte pe Harap-
Alb cu fata lui Roşu-Împărat, iar la nunta lor au fost poftiţi toţi prietenii care l-au ajutat.
Veselia a ţinut ani întregi şi mai ţine şi acum, iar “cine se duce acolo, be şi mănâncă, … “.

4. Statut personaje principale

Harap-Alb, fecior de crai, este un Făt-Frumos din basmele populare, destoinic şi curajos,
dar rămâne în zona umanului, ca un flăcău din Humuleşti. El este un personaj pozitiv şi
întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm, ca adevărul, dreptatea,
https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 5/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trăsături ce reies indirect din întâmplări,

fapte, din propriile vorbe şi gânduri şi direct din ceea ce alte personaje spun despre el.
Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat este o iniţiere a flăcăului în vederea
formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii, pe care urmează să şi-o
întemeieze.

5. Trăsături ale personajului principal evidențiate prin secvențe specifice

Harap-Alb este un personaj care evoluează. La început reacţionează impulsiv, nu

vorbeşte la supărare şi nici nu miluieşte bătrâna pe care o judecă după aparenţe, o
respinge şi nu bănuieşte că puterea şi înţelepciunea ei vor fi de o mare importanţă în
succesul său final şi în triumful binelui. Cu timpul el învaţă să fie precaut, să nu mai
judece după aparenţe (deşi ajutoarele sale inspiră teamă iniţial), să aprecieze totul,
inclusiv înţelepciunea celor în vârstă. De asemenea, altruismul, sufletul lui bun,
dragostea pentru albine şi furnici îl fac să le ocrotească şi să le ajute atunci când le
întâlneşte în drumul său, chiar dacă pentru asta trebuie să treacă prin apă ori
să zăbovească pentru a le construi un adăpost. Sigur că binele pe care Harap-Alb îl face
se întoarce atunci

când el însuşi se află în impas, crăiasa furnicilor şi cea a albinelor salvându-i

deasemenea viaţa.

6. Relația dintre două personaje

Secvența coborârii în fântână surprinde momentul schimbării vieții mezinului.

Neascultând sfatul tatălui, îl ia pe spân ca tovarăș de drum, dând dovadă de naivitate și
neintuind caracterul acestuia. Prin viclenie, spânul aruncă apa din ploscă sub pretextul
că ar fi stătută și îl convinge pe mezin să intre după el în fântână, apoi pune capacul
peste el și-l obligă să i se supună și să-i jure credință, inversând rolurile. Băiatul, victimă
a minciunii Spânului, este nevoit să accepte și să-și piardă identitatea de prinț devenind
slugă.

La final, după parcurgerea cu succes a tuturor probelor, secretul lor este demascat de
fata împăratului Roș, care se îndrăgostise de Harap-alb și nici nu voia să audă de spân.
Acest lucru provoacă mânia spânului care, plin de cruzime, îl ucide pe Harap-alb,
tăindu-i capul, deși băiatul a dat dovadă de loialitate, respectându-și jurământul făcut la
fântână. Atunci calul, tovarășul credincios al mezinului, îl ia pe spân și-l urcă până la
ceruri, de unde-i dă drumul ca să devină una cu pământul. În urma ospățului fabulos de
la final, binele iese învingător, respectându-se astfel tipologia basmului tradițional.

Aplicații

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 6/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

„În sfârşit, Spânului îi mergea gura ca pupăza, de-a ameţit pe împăratul, încât a uitat şi
de Harap-Alb, şi de cerb, şi de tot. Fetele împăratului însă priveau la verişor… cum
priveşte câinele la mâţă, şi le era drag ca sarea-n ochi: pentru că le spunea inima ce om
fără de lege este Spânul. Dar cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? Spânul
n-avea de cine… Vorba ceea: “Găsise un sat fără câini şi se primbla fără băţ”. Că altă, ce
pot să zic?”

1. Preceizează perspectiva narativă a textului.

2. Prin ce se creează oralitate în text?
3. Cum se realizează umorul în text?
4. Transcrieți cuvinte din mai multe registre stilistice.

Distribuie mai departe!

Dorim să ajutăm cât mai mulţi elevi, aşadar ne-ai fi de ajutor distribuind site-ul şi altor
colegi sau prieteni liceeni! Ne-ai face un mare favor şi până la urma… un “share pe
facebook” nu te costă nimic!

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 7/8
25.03.2022, 22:03 Basmul „Povestea lui Harap-Alb” - Pregătire BAC: teorie, texte argumentative, eseuri opere, autori

Pagina Principală Politică de Confidențialitate Contact

© 2020 10LaRomana.ro | Toate drepturile sunt rezervate.

https://10laromana.ro/basmul-povestea-lui-harap-alb/ 8/8