C1 - Comunicarea CA Proces

Curs 1.
COMUNICAREA UMANĂ CA PROCES
CUPRINS
1.1. Prezentarea disciplinei de Comunicare profesionala
A. Obiectivele disciplinei
B. Fisa disciplinei si Bibliografie
C. Cerinte referitore la Portofoliu
1.2. Comunicarea umană
A. Clarificări conceptuale
B. Schemă bloc a procesului de comunicare
C. Analiza procesului de comunicare
1.3. Forme de comunicare
A. Clasificări
B. Caracteristici
1.4. Tipuri de comportamente
1.5. Axiomele comunicarii
1.6. Ascultare activă
1.7. Comunicarea asertivă
1
Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea
Curs 1. COMUNICAREA UMANĂ CA PROCES
1.1. Prezentarea Disciplinei de Comunicare profesionala
Obiectivele disciplinei
• Formarea competenţelor specifice profesiei de inginer prin achiziţia de

cunoştinţe şi deprinderi necesare managementului în cariera profesională,
cu formarea unei atitudini active pentru problematica din ingineria electrică şi
tehnologia informaţiei, în special, şi pentru problematica socio-economică şi
de mediu, în general.
• Dezvoltarea capacitatii de analiza a epocilor in care s-a dezvoltat ingineria

electrica si a conexiunii cu alte elemente locale, nationale si international ale
culturii si civilizatiei.
• Dezvoltarea responsabilitatii si spiritului etic in conformitate cu codul etic

al inginerului.
2
Bibliografie
• HELEREA E., Comunicare profesionala: Curs pentru Invatamant cu Frecventa

Redusa, Reprografia Universitatii Transilvania din Brasov, 2008, p. 78.
• HELEREA E., Evolutia tehnicii si tehnologiei. Editura Universitatii Transilvania din
Brasov, 2014, p. 124.
• HELEREA E., Marina CIONCA, Mircea IVANOIU (editori), Technology in Times
of Transition: The 41-st ICOHTEC Symposium, Editura Universitatii 'Transilvania'
din Brasov, 2014, p.438.
• COMAN, A. şi COMAN, C.: Tehnici de comunicare şi negociere. Curs practic.
Universitatea Transilvania Braşov, 2002.
• STANCA Mada, Comunicarea in mediul profesional romanesc, Editura Universitatii
'Transilvania' din Brasov, 2009.
• AVRAMESCU, Aurel, Cartianu, Paul, Energetica mondiala in perspectiva
sfirsitului de mileniu, Bucuresti: Editura Academiei RSR, 1985, p. 320.
3
Comunicare profesionala / IE -2021- Helerea
CUPRINS CURS
C1. Communicarea ca proces: modele de comunicare, forme de comunicare; axiomele
comunicării; comunicarea verbală şi comunicarea nonverbală: ascultarea activă;
comunicarea asertivă.
C2. Comunicarea indirectă: comunicarea prin corespondență, comunicarea scrisă
profesională- raportul tehnic şi articolul ştiințific; structura unei lucrări ştiințifice.
C3. Surse de documentare în elaborarea lucrărilor tehnice şi stiințifice: standarde de
indicare a referințelor științifice. Baze de date: ANELIS, IEEE.
C4. Cariera şi dezvoltarea profesională: conceptul de carieră şi carieră profesională;
managementul şi dezvoltarea carierei; instrumente de planificare; cariera integrată în
conceptul de dezvoltare durabilă.
C5. Inginerie si ingineri – Studiu de caz: ingineria electrica: metodologia în inginerie;
reglementări; ramuri ale inginerieie; ingineria electrică – evolutie, metode şi instrumente,
ramuri ale ingineriei.
C6. Artefacte ale ingineriei electrice: reproiectarea unor artefacte folosind instrumentele
tehnologiilor moderne; diseminare prin publicații ştiințifice
C7. Etică şi etichetă în comunicare: plagiatul; etica și onestitatea academică
4
1.2. Comunicarea umana
Clarificări conceptuale
Etimologia cuvantului comunicare

– din limba latina communis = a pune in comun a gandurilor / lucrurilor;
a fi in relatie ; a impartasi celorlalti ceva.
Definirea conceptului de comunicare umana

1. Comunicarea este un proces cibernetic (Wiener,1948) de transfer a unei
cantităţi de informaţie de la un element la altul, în cadrul aceluiaşi sistem, sau
de la un sistem la altul.
2. Comunicarea umana este ansamblul proceselor fizice şi psihologice prin
care se efectuează operaţia de punere în relaţie a unui subiect cu una sau
mai multe persoane în vederea atingerii unor obiective.
5
Schema bloc a procesului de comunicare
Emitator Receptor
6
Comunicare profesionala / IE-2020/Helerea

Analiza procesului de comunicare
Emiţătorul - îşi formulează gândurile şi sentimentele în simboluri /coduri - pe

care le emite sub forma unui mesaj, folosind anumite mijloace sau canale de
transmitere existente între el şi receptor.
Canalul de comunicare (vizual, auditiv) ales de emiţător declanşează funcţionarea

organelor de simţ ale receptorului.
Receptorul preia mesajul şi îl decodifică, folosindu-se de acelaşi sistem de coduri,

în semnificaţie receptată.
Legatura inversa - Receptorul emite semnale de confirmare a recepţiei.
Procesul este afectat de zgomotul de canal şi de subiectivitatea emiţătorului si a

receptorului.

7
Dece este complexa comunicarea umana?
1) Informaţiile sunt diverse

Gândurile, trăirile, intenţiile sunt formulate
- explicit (în cuvinte) – in comunicare verbala
sau
- implicit (în gesturi, intonaţie ş.a.) – in comunicare nonverbala;
2) Rolurile celor doi agenţi se schimba permanent

Fluxul de informaţii funcţioneaza concomitent, în ambele sensuri;
3)Se utilizeaza mai multe canale pentru transmiterea mesajelor;
4) Mesajele sunt intercorelate si utilizeaza diferite coduri comune:

- cuvinte,
- gesturi, expresii emoţionale, alte forme de comunicare nonverbală.
8
Comunicare profesionala /ET-2021-Helerea
1.3. Forme de comunicare umana
Comunicarea umana - Clasificari
Criteriul de clasificare Forme de comunicare

1. Dupa numărul de 1.1. intrapersonală (1 persoana)
participanţi 1.2. interpersonală (2 persoane)
1.3. în grup
1.4. publică
1.5. de masă
2. Dupa sistemul de 2.1. verbală
coduri utilizat 2.3. non-verbală
3. Dupa natura 3.1. directă
interacţiunii intre participanti 3.2. indirectă
Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

9
Clasificari
4. Dupa statutul 6.1. verticală

interlocutorilor
6.2. orizontală
5. Dupa domeniul de 7.1. organizaţională
activitate la care se referă
7.2. educaţională
7.3. publicitară
7.4. politică
7.5. de afaceri
7.6. interculturală etc.
10
Caracteristici
- Este comunicarea interna a unui individ cu el insusi
- Dialogul are loc permanent, pe doua planuri:
- cu realitatea, care se impune prin diferite solicitări
Comunicarea intrapersonala - cu eul propriu, care gestionează strategiile de răspuns.
- Limbajul este asonor, dar uzează de tot bagajul de norme
gramaticale.
- Este dialogul dintre doi interlocutori.

- Schimbul de mesaje se realizeaza prin sisteme de coduri
Comunicarea interpersonala - Succesul acestei forme de comunicare depinde de
- competenţele de comunicare ale partenerilor.
- contextul comunicarii:
- contextul fizic - contextul temporal

Contextul de comunicare contextul social şi psihologic
contextul cultural 11
Caracteristici -Transferul de idei, experienţe şi trăiri afective are loc

într-un cerc relativ restrâns
(de maximim 10-12 persoane).
Comunicarea de grup -Se utilizeaza in activitati de invatare, psihoterapie,
brainstorming sau focus group-urilor
(emiterea necenzurata de idei ).
- Se obţin multe informaţii în scurt timp.
- Vizează instituţiile publice/politice

Comunicarea de masa - Grupuri specializate folosesc mijloace tehnice (presă,
radiou, film etc.) pentru a transmite un conţinut simbolic
către audienţe numeroase, eterogene şi puternic
dispersate.

12
- Transferul de informaţie are loc prin intermediul

Caracteristici cuvântului şi a tot ce ţine de acesta.
- Ca unitate de bază a vocabularului, în forma sa sonoră
sau scrisă, cuvântul reprezintă asocierea cu un sens sau
Comunicarea verbala un complex de sensuri (este elementul implicat în
codificare, decodificare şi transmisie de mesaje).
- In comunicare se utilizează doua canale senzoriale:
- canalul auditiv pentru comunicarea orală şi
- canalul vizual pentru comunicarea scrisă.
- Este transferul de informaţie prin intermediul

gesturilor.
- Elementele care codifică, decodifică şi transmit
Comunicarea nonverbala informaţia se referă la mimica, gesturi, postura,
distanţe personale.
Comunicarea verticală - între parteneri care, într-un anumit context, au statute inegale
unul în raport cu celălalt. Ex. şef-subordonat, profesor-elev, părinte-copil.
Comunicarea orizontală - între parteneri cu statute egale

Ex. soldat-soldat, soţ-soţie, angajat-angajat, elev-elev. 13
Comportamentul disimulat / simulat
Comportamentul disimulat vizează ansamblul manifestărilor noastre

prin care ascundem adevărata înfăţişare a unui lucru sau desfăşurare
a unui eveniment.
Comportamentul simulat (lat. simulatio – prefacere) vizează

manifestările prin care facem să pară adevărat ceea ce în realitate nu
este, prin care se crează o impresie falsă.
Minciuna (vs. fake news) este afirmaţia prin care se denaturează în

mod intenţionat adevărul (conţine elemente de simulare şi
disimulare).
Stările de nesinceritate, saturate în tensiune psihică, determină o serie

întreagă de modificări fiziologice.
14
Reguli de detectare a minciunii şi inocenţei

Vinovatul care simulează Inocentul
Dupa caracteristicile Lent şi ezitant Spontan, detaliat şi deseori

răspunsului indignat
Indicatori fiziologici Suportă mai greu privirea Se înroşeşte mai uşor
interlocutorului
Apelul la Nu face apel la Face apel la corectitudinea sa

corectitudine corectitudine cautând să convingă că nu are nici
un interes să nege faptele care i se
impută
Alibi Oferă imediat un „excelent” Dă mai greu explicaţii cu privire la

alibi modul în care şi-a petrecut
intervalul de timp critic.
Consecvenţă în Este consecvent în Deseori este inconsecvent în

declaraţii declaraţiile pe care le face declaraţii
15
1.5. Axiomele comunicarii umane
Axioma 1: Comunicarea este inevitabilă
Axioma 2: Comunicarea este ireversibilă
Axioma 3: Comunicarea se desfăşoară pe două planuri: informaţional

şi relaţional.
Axioma 4: Comunicarea este un proces continuu care nu poate fi analizat
în termeni de cauză-efect .
Axioma 5: Comunicarea implică procese de acomodare şi ajustare a
comportamentelor.
16
Emitator Receptor
1.6. Ascultarea activă
• Reprezinta ansamblul de proceduri prin care ascultatorul (receptor) are

o conduită comunicaţională care incurajează comunicarea.
• Vizează acordarea temporară a propriului punct de vedere la punctul de

vedere al partenerului de discuţie.
• Un ascultător activ are un set de deprinderi prin care încurajeaza

vorbitorul sa se implice în comunicare şi sa depăşeasca momentele or
care blochează comunicarea.
• Nivelurile comunicării pentru un ascultător activ vizează comunicarea

verbală dar şi cea nonverbala.
- Informarea
Etape ale ascultării active - Furnizarea feedback-ului
- Raportarea adecvată la iritarea interlocutorului.
17

A. Etape si proceduri ale ascultării active
1. Informarea (verificarea faptelor)
Tehnici de obtinere a informatiilor:
- Răspundeţi cu interes la nevoia persoanei de a vorbi cu cineva.

- La o formulare de genul “Am o mare problemă şi nu ştiu cum să procedez!”
răspundem “Cum aşa? Ce s-a întâmplat?”
- Puneţi întrebări – aflaţi cu exactitate ce înţelege partenerul de discuţie prin
termenii pe care îi utilizează “La ce vă referiţi când spuneţi …”
- Verificaţi dacă aţi înţeles corect ceea ce vă comunică vorbitorul, detaliile cele
mai importante
- Rezumaţi ca să vă asiguraţi că ambii sunteţi de acord asupra datelor
18

2. Furnizarea feedback-ului în vederea obţinerii unor confirmări
Tehnici de furnizare a feedback-ului:

- Exploraţi problema pentru a cunoaşte în profunzime dificultăţile cu care
se confruntă vorbitorul
- Parafrazaţi sentimentele vorbitorului uneori chiar şi conţinutul problemei
printr-o propoziţie de înţelegere: „Da, aşa este”.
- Redirecţionaţi conversaţia dacă celălalt se abate de la subiect.
- Atenţia la folosirea expresiei „Te înţeleg” – noi nu înţelegem întotdeauna
situaţia unei alte persoane.
- Respectaţi intimitatea vorbitorului – este necesar să vă asiguraţi că
interlocutorul doreşte într-adevăr să vă povestească despre necazul său.
19

3. Raportarea adecvată la iritarea interlocutorului
Tehnici de raportare la iritarea interlocutorului:

- Nu vă apăraţi şi nu contraatacaţi.
- Ocupaţi-vă mai întâi de emoţiile lui.
- Înţelegeţi-i punctul de vedere.
- Exploraţi împreună cu el pentru a vedea ce se întâmplă în spatele emoţiilor.
- Explicaţi poziţia dumneavoastră fără a nega că şi el are problema lui dar - pentru
aceasta va trebui să aşteptaţi până se liniştesc spiritele
- Întrebaţi ce s-ar putea face acum pentru a îmbunătăţi situaţia.
20
1.6. Ascultarea activă Se refera la receptor
B. Repere de conduită pentru o persoană care ascultă activ
- Formulaţi întrebări de informare, care să vă lămurească în privinţa

tuturor detaliilor expunerii E.g. “Exact ce anume doriţi să aflaţi? Nu
am înţeles bine acest aspect”
In comunicare verbală - Interveniţi pentru recapitularea faptelor E.g. “Cu alte cuvinte, aţi
decis să …”
- Comunicaţi feedback-ul E.g. “Cred şi eu că aţi simţit lucrul acesta!”
- Priviţi interlocutorul în ochi

- Zâmbiţi binevoitor
- Tineţi capul puţin aplecat înainte
In comunicare nonverbală - Mişcaţi capul puţin înainte (ca încuviinţări în legătură cu
cele spuse)
- Poziţia, aşezarea pe scaun să fie orientată în faţă
(mâinile să fie ţinute pe masă)
21
Emitator Receptor
Se refera la emitator.
Vizează capacitatea de a exprima propriile trăiri şi opţiuni într-o manieră în
care să nu fie lezate stima de sine şi a celorlalţi.
Persoana care deţine această competenţă comunicaţională ştie şi poate

- să-şi exprime dorinţele,
- să spună ce gândeşte,
- să refuze,
- să rezolve conflicte
într-o manieră fermă

dar fără să-şi jignească interlocutorii,
menţinându-şi, în acelaşi timp, controlul asupra
focarelor conflictuale.
Asertiune = afirmatie asupra unui fapt considerat adevarat.
22
1.7. Comunicarea asertivă Emitator Receptor
A. Cum se comunică asertiv ?
Atunci când vrem să spunem ceva cuiva, dar nu dorim să-l

determinăm să treacă în defensivă, formularea unei propoziţii care
începe cu “EU” ar putea fi o soluţie.
Utilizarea aserţiunii EU se bazează pe un algoritm simplu şi

vizează următoarele etape:
1. Acţiunea Când …
2. Răspunsul dvs. simt …
3. Rezultatul preferat de dvs. şi ceea ce aş vrea este ca eu …
23

Emitator Receptor
Cum se comunică asertiv ?
1. Acţiunea
Această etapă se referă la formularea problemei, mai precis a motivului

care ne deranjează şi ne determină să reacţionăm într-o manieră
dezirabilă.
Descrierea acestor fapte comise de cei din jurul nostru trebuie să fie cât
mai impersonală, mai puţin încărcată de mesaje de natură afectivă.
Referirile ostile la faptele care ne crează probleme constituie un început

rău pentru că este posibil ca cealaltă persoană să devină mult prea
ocupată cu apărarea de sine pentru a mai auzi restul spuselor noastre.
24

Emitator Receptor
2. Răspunsul dumneavoastră
Răspunsul la acţiunea care ne-a creat probleme poate fi influentat de emoţie.

Foarte importantă este şi tonalitatea răspunsului.
Trebuie evitata o adversitate inutilă.

Este important ca aserţiunile noastre de tip « EU » să fie curate, adică să nu
conţină nici un reproş deschis sau implicit.
Când formulaţi o aserţiune de acest tip vă asumaţi dreptul de a spune exact

ceea ce simţiţi – aveţi însă grijă să nu-i învinuiţi pe ceilalţi.
Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 25


Emitator Receptor
3. Rezultatul
Rezultatul preferat se formulează în termeni neutri şi trebuie să fie o

apreciere curată, clară din partea noastră asupra lucrurilor şi a modului în
care ne-ar plăcea ca acestea să se prezinte
Ex. Referire nerecomandată

Mi-ar place/aş vrea să mă ajuţi la lucru.
Când le spunem oamenilor ce ar trebui să facă, de obicei, se împotrivesc.

Este bine să lăsăm cât mai multe posibilităţi interlocutorului.
Dacă suntem foarte expliciţi în legătură cu ceea ce am vrea să facem,

celălalt va vedea cine ne poate ajuta şi cum anume.
26
1.7. Comunicarea asertivă- TIPURI DE COMPORTAMENTE

Din ce punct Comportament Comportament Comportament
de vedere ostil asertiv pasiv
Drepturi îşi comunică îşi comunică drepturile nu îşi comunică
drepturile fără a fi personale fără a le viola pe deloc drepturile
interesat de ale altora
drepturile altora
Interese nu este preocupat îşi urmăreşte interesele dar este interesat în
decât de propriile într-o manieră în care se primul rând de
interese respectă pe sine respectându- ceilalţi
i şi pe ceilalţi
Conformism face presiuni rezistă la presiunile se supune
asupra anturajului anturajului presiunii celorlalţi
Comunicarea îşi exprimă ostil îşi exprimă sentimentele nu-şi exprimă
sentimentelor sentimentele onest, deschis sentimentele
Implicare îşi atinge are încredere în sine, o reală face apologie

personală în obiectivele imagine de sine şi îşi atinge celorlalţi
atingerea prin efortul altora obiectivele prin eforturi
obiectivelor proprii
27
La revedere!
Cu spor si buna comunicare!
28

C1 - Comunicarea CA Proces

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1 - Comunicarea CA Proces

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1.

COMUNICAREA UMANĂ CA PROCES

1.1. Prezentarea Disciplinei de Comunicare profesionala

• Formarea competenţelor specifice profesiei de inginer prin achiziţia de

• Dezvoltarea capacitatii de analiza a epocilor in care s-a dezvoltat ingineria

• Dezvoltarea responsabilitatii si spiritului etic in conformitate cu codul etic

1.1. Prezentarea Disciplinei de Comunicare profesionala

• HELEREA E., Comunicare profesionala: Curs pentru Invatamant cu Frecventa

1.1. Prezentarea Disciplinei de Comunicare profesionala

1.2. Comunicarea umana

Etimologia cuvantului comunicare

Definirea conceptului de comunicare umana

1.2. Comunicarea umana

Schema bloc a procesului de comunicare

1.2. Comunicarea umana

Emiţătorul - îşi formulează gândurile şi sentimentele în simboluri /coduri - pe

Canalul de comunicare (vizual, auditiv) ales de emiţător declanşează funcţionarea

Receptorul preia mesajul şi îl decodifică, folosindu-se de acelaşi sistem de coduri,

Legatura inversa - Receptorul emite semnale de confirmare a recepţiei.

Procesul este afectat de zgomotul de canal şi de subiectivitatea emiţătorului si a

Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

1.2. Comunicarea umana

Dece este complexa comunicarea umana?

1) Informaţiile sunt diverse

2) Rolurile celor doi agenţi se schimba permanent

3)Se utilizeaza mai multe canale pentru transmiterea mesajelor;

4) Mesajele sunt intercorelate si utilizeaza diferite coduri comune:

1.3. Forme de comunicare umana

Comunicarea umana - Clasificari

Criteriul de clasificare Forme de comunicare

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

1.3. Forme de comunicare

4. Dupa statutul 6.1. verticală

7.6. interculturală etc.

- Este dialogul dintre doi interlocutori.

- contextul fizic - contextul temporal

1.3. Forme de comunicare

Caracteristici -Transferul de idei, experienţe şi trăiri afective are loc

- Vizează instituţiile publice/politice

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

1.3. Forme de comunicare

- Transferul de informaţie are loc prin intermediul

- Este transferul de informaţie prin intermediul

Comunicarea orizontală - între parteneri cu statute egale

Comportamentul disimulat vizează ansamblul manifestărilor noastre

Comportamentul simulat (lat. simulatio – prefacere) vizează

Minciuna (vs. fake news) este afirmaţia prin care se denaturează în

Stările de nesinceritate, saturate în tensiune psihică, determină o serie

1.4. Tipuri de comportamente

Reguli de detectare a minciunii şi inocenţei

Dupa caracteristicile Lent şi ezitant Spontan, detaliat şi deseori

Apelul la Nu face apel la Face apel la corectitudinea sa

Alibi Oferă imediat un „excelent” Dă mai greu explicaţii cu privire la

Consecvenţă în Este consecvent în Deseori este inconsecvent în

1.5. Axiomele comunicarii umane

Axioma 1: Comunicarea este inevitabilă

Axioma 2: Comunicarea este ireversibilă

Axioma 3: Comunicarea se desfăşoară pe două planuri: informaţional

• Reprezinta ansamblul de proceduri prin care ascultatorul (receptor) are

• Vizează acordarea temporară a propriului punct de vedere la punctul de

• Un ascultător activ are un set de deprinderi prin care încurajeaza

• Nivelurile comunicării pentru un ascultător activ vizează comunicarea

1.6. Ascultarea activă

1. Informarea (verificarea faptelor)