C4 - Conduita Si Comunicare in Era Postalfabetism

C4-Conduita si comunicare in epoca
post-alfabetismului
CUPRINS
4.1. Conduita in activitatea de cercetare
4.1.1. Cercetarea stiintifica si caile de valorificare
4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare
4.1.3. Coduri de etica – Exemple
4.2. Comunicarea in epoca post-alfabetismului
4.2.1. Despre valori in societatea umana
4.2.2. Despre culturi si civilizatie
4.2.3. Probleme actuale – analfabetismul si internetul
1
Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea
post-albabetismului
CUPRINS

2
Cercetarea ştiinţifică – activitate care conduce la cunoaştere şi progres .
- O mică descoperire va însemna un mic pas în cercetarea ştiinţifică.
- Se ştie ce a spus Armstrong când a păşit pe Lună (1969):

„E un pas mic pentru om, dar unul uriaş pentru omenire!".
Etapele procesul de cercetare:

1. Pregătirea cercetării - documentare
2. Desfasurarea si finalizarea cercetării – realizarea unui produs sau
studiu
3. Valorificarea rezultatelor cercetării – prin publicarea in reviste de
specialitate, prin inregistrarea de brevete, prin introducerea in productie
a rezultatelor cercetarii, etc.
3
Dece este utila o comunicarea stiintifica corecta ?
Redactarea corectă a comunicărilor şi articolelor ştiinţifice

contribuie la:
- formarea stilului ştiinţific, a tehnicii şi a artei scrisului ştiinţific,
- dezvoltarea artei de a vorbi,
- desăvârşirea trăsăturilor morale, etice ale oamenilor de ştiinţă,
cercetătorilor, specialiştilor.
[Gherghel, 1996, p. 6].
4

ETICA este un ansamblu de reguli generale si publice pentru
indrumarea conduitei /comportamentului / oamenilor.
Regulile de indrumare sunt:
- Reguli generale – deoarece se aplică tuturor oamenilor;
- Reguli publice – nu sunt coduri sau practici secrete.
Aceste reguli indrumează prin :
- a interzice,
- a permite sau
- a impune
anumite actiuni particulare in diferite situatii.
5

Dece este necesara o conduita corecta?
Deoarece Stiinţa este rezultatul unor eforturi colective şi de

colaborare care au loc prin activitatea de cercetare stiintifica,
• datele publicate trebuie să fie demne de incredere,
corecte şi interpretate corect.
ACEASTA IMPUNE O CONDUITA CORECTA IN CERCETARE,

evitarea CONDUITEI INCORECTE.
6
In ce consta conduita incorecta in cercetarea stiintifica?
= fabricarea, falsificarea datelor şi plagiatul in propunerea si

desfăşurarea cercetarii şi in comunicarea rezultatelor cercetării.
= include si abaterile deliberate, periculoase sau neglijente de la
practicile acceptate in desfăşurarea cercetării.
Exemplu: nerespectarea protocoalelor de cercetare dacă

aceasta are ca rezultat riscuri inacceptabile pentru fiinţele
umane sau mediul inconjurător, sau ascunderea unor
asemenea acţiuni ale altora.
7
Alte exemple de conduita incorecta

• Fabricarea de date = prezentarea de rezultate ale unor experienţe
care nu au fost niciodată executate;
• Falsificarea (“cosmetizarea” rezultatelor) = modificarea datelor
experimentale pentru a se potrivi mai bine cu o curbă teoretică,
eliminarea unor date care sunt prea disparate faţă de o tendinţă
generală, sau schimbarea unor date pentru a le face concordante cu
o teorie, afirmaţie sau concluzie.
8
Care sunt cauzele unei conduite incorecte?
Conduita incorecta poate fi determinată de:

- fraudă deliberată,
- erori oneste,
- practici discutabile in cercetare
(neglijenţă, superficialitate in folosirea procedurilor de
cercetare, erori necorectate, lucrări de slabă calitate)
9

PLAGIATUL = este insusirea ideilor, metodelor, procedurilor ,
tehnologiilor rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea
prin care acestea au fost obtinute, care sunt prezentate drept creatie
personala.
Forme de plagiat
copierea cuvânt cu cuvânt a textului altcuiva fără citarea sursei,
 punerea impreună a unor selecţiuni din diferite surse necitate, chiar
parafrazând sau reformulând concluziile şi afirmaţiile altcuiva şi
prezentarea lor drept idei proprii,
 furtul unor idei din discuţii intre colegi, din citirea unui manuscris
nepublicat sau a unei propuneri de cercetare nepublicate.
10

 Royal Society of Chemistry, Code of Conduct and Guidance on
Professional Practice, August 2001, www.rsc.org/members/code.htm.
“Bunele maniere in ştiinţă. Culegere de reguli şi norme” , publicat in

revista Academica, Feb. 1996, pag. 13-14 (revistă a Academiei
Române).
 Legea Nr. 206, aprobata de Senatul Romaniei in 2004, privind buna

conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare.
 CODUL de etică în cercetarea ştiinţifică social-umană la
Universitatea Transilvania din Brasov.
11
4.1.3. Coduri de etica - Exemple
Din Royal Society of Chemistry, Code of Conduct and Guidance on

Professional Practice, August 2001, www.rsc.org/members/code.htm.
“CERCETATORUL recunoaşte obligaţiile sale fată de:
- Public: Cercetatorul are datoria profesională să servească interesele şi bunăstarea publice şi să
promoveze cunoaşterea ştiinţifică;
- Stiinţa: Cercetatorul trebuie să se străduiască să contribuie la progresul stiinţei sale, să inteleagă
limitele cunoştinţelor sale şi să respecte adevărul ştiinţific;
- Profesiune: Cercetatorul trebuie să se menţină la curent şi să cunoască realizările din domeniul
său, să impărtăşească idei şi informaţii, să menţină note de laborator precise şi complete, să
menţină integritatea in conduita sa profesională şi in publicaţiile sale, să crediteze pe alţii pentru
contribuţiile lor. Conflictul de interese şi conduita incorectă in ştiinţă, ca fabricarea sau falsificarea
datelor şi plagiatul sunt incompatibile cu acest Cod””.
12
4.1.3. Coduri de etica - Exemple
European Code of Conduct for Research Integrity

This code – developed through a series of workshops involving the
ESF (European Science Foundation) and ALLEA (All European
Academies) – addresses the proper conduct and principled practice of
systematic research in the natural and social sciences and the
humanities.
13

IEEE Code of Ethics
We, the members of the IEEE, in recognition of the importance of our
technologies in affecting the quality of life throughout the world, and in
accepting a personal obligation to our profession, its members, and the
communities we serve, do hereby commit ourselves to the highest ethical
and professional conduct and agree:
1. to hold paramount the safety, health, and welfare of the public, to
strive to comply with ethical design and sustainable development
practices, and to disclose promptly factors that might endanger the
public or the environment;
2. to avoid real or perceived conflicts of interest whenever possible, and
to disclose them to affected parties when they do exist;
3. to be honest and realistic in stating claims or estimates based on
available data;
4. to reject bribery in all its forms;
14

5. to improve the understanding by individuals and society of the
capabilities and societal implications of conventional and emerging
technologies, including intelligent systems;
6. to maintain and improve our technical competence and to undertake
technological tasks for others only if qualified by training or experience,
or after full disclosure of pertinent limitations;
7. to seek, accept, and offer honest criticism of technical work, to
acknowledge and correct errors, and to credit properly the contributions
of others;
8. to treat fairly all persons and to not engage in acts of discrimination
based on race, religion, gender, disability, age, national origin, sexual
orientation, gender identity, or gender expression;
9. to avoid injuring others, their property, reputation, or employment by
false or malicious action;
10. to assist colleagues and co-workers in their professional development
and to support them in following this code of ethics.
https://www.ieee.org/about/corporate/governance/p7-8.html
15
Bibliografie – Coduri de etica

1. Acad. Ionel Haiduc: Etica cercetarii stiintifice, prelegere la Adunarea
Generala a Academiei Romane, 3 Iulie 2012,
http://www.acad.ro/com2012/doc/30712AdunareGenerala.pdf
2. Codul de Etică in Cercetarea Ştiinţifică in Universitatea din Petroşani,
https://www.upet.ro/cercetare/doc/ETICA%20IN%20CERCETARE.pdf
3. CODUL de etică în cercetarea ştiinţifică social-umană la Universitatea
Transilvania din Brasov,
https://www.unitbv.ro/documente/despre-unitbv/regulamente-
hotarari/regulamentele-
universitatii/cercetare/Codul_de_etica_in_cercetare_stiintifica_social-
umana.pdf
4. IEEE Code of Ethics,
https://www.ieee.org/about/corporate/governance/p7-8.html
16
post-albabetismului
CUPRINS
17
• Valoarea este realizarea conştientă sau spontană a unor IDEALURI

SAU ASPIRAŢII în procesul practicii sociale.
• Valoarea reprezintă SCOPURI, DORINŢE, INTENŢII SAU IDEALURI
transformate în realităţi.
• Valoarea reprezintă un RAPORT între un obiect (bun material, creaţie
spirituală, un principiu, o idee, un comportament) şi un subiect care
apreciază obiectul respectiv
Object Subject
Valorizare/
Apreciere
Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

Clasificarea valorilor, cu diferite criterii
• Valori economice
• Valori politice
• Valori stiintifice
• Valori filozofice
• Valori religioase
• Valori de lunga durata • Valori sportive
• Valori temporare
• Valori comune • Valori materiale

• Valori individuale • Valori spirituale

1. Au caracter Istoric (apar/dispar)

2. Au caracter de norma (regula)
Caracteristici ale valorilor
3. Au doi poli (+, -)
4. Se pot ierarhiza (mai, cel mai..)
Setul de valori spirituale fundamentale (Dimitrie Gusti, 1912)
• Adevarul – ca valoare gnoseologica (Stiinta)
• Binele - ca valoare morala (Religia)
• Frumosul - ca valoare estetica (Arta)
• Libertatea – ca valoare filozofica, politica (Justitia)
Alte valori spirituale: iubirea, înţelepciunea, sacrul (Religia)
OMUL Imagine a UMANITATII
Homo Laborans & Homo Technicus Technologicus & Homo Economicus &,
Homo Militans& Homo Communicans & Homo Videns

ADEVARUL (la polul opus - FALSUL)
ca valoare gnoseologică
(de cunoastere)
Adevarul este:
= Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă;
= Oglindirea fidelă a realității obiective în gândire;
= Ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate.
Există:
- Adevăr obiectiv = conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care
corespunde realității, lumii obiective, independent de constiinta omului.
- Adevăr relativ = reflectare justă, însă aproximativă, limitată a realității.
Adevărul stă la baza cunoasterii stiintifice!

Lat. ad + de + verum.


BINELE (la polul opus – RAUL)
- ca valoare morala
Binele si Raul sunt categorii fundamentale ale moralei, care se

caracterizeaza deseori prin:
bine/rau, moral/imoral, drept/nedrept etc.
- Valorile morale sunt principii dupa care ne calauzim in viata.

- Iertarea, cinstea, libertatea, iubirea, respectul faţă de viaţă,
stăpânirea de sine sunt doar câteva valori morale.
Corectarea/Indreptarea valorilor morale:
Aşa cum o busolă trebuie calibrată pentru a indica în mod corect nordul,
şi inima noastră trebuie „reglată“ potrivit unor valori morale sănătoase
pentru a ne îndruma in viata…


MORALĂ
= Ansamblul normelor de conviețuire, de comportare a oamenilor unii față
de alții și față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de
lege, ci de opinia publică;
= Disciplină științifică care se ocupă cu normele de comportare a
oamenilor în societate.
Din latina: moralis.
MORALITATE
- Comportare (conduită) în conformitate cu principiile morale de cinste si
bună purtare.
Din latina: moralitas, -atis.


MORALITATEA si CREDINTA
- Moralitatea are puternice conotații religioase (credinta).
- Moralitatea nu îți răspunde la întrebări, moralitatea îți spune doar că un

lucru, ori un fapt, ori o idee este acceptabilă sau nu din punct de vedere
moral. “Să nu ucizi!” este o comandă, nu o idee bazată pe un procedeu de
gândire.
- Moralitatea poate fi congruentă cu un anumit pachet religios și
incongruentă cu altul. Ce este moral și imoral diferă de la o religie la alta:
- Băutura alcolica nu este considerata un act imoral de către Creștinătate,

atât timp cât nu este ridicat la rangul de viciu.
Biblia nu spune să nu bei, în fapt Iisus a transformat apa în vin și “Beți dintru acesta toți, acesta
este Sângele Meu, al legii celei noi,...care se varsă spre iertarea păcatelor” face parte din taina
împărtășaniei.
- În Islam, băutura este considerată “haram”
( haram = ce este interzis de Allah).

MORALITATEA si ETICA
ETICA este ansamblul principiilor și concepțiilor de bază, de norme din orice
domeniu al gândirii și activității practice pentru a deosebi ceea ce este
legitim si acceptabil . Etica nu necesită credința!
- Etica este un procedeu sistematic de gândire.
- La fel ca moralitatea, etica nu este un fenomen absolut:

• In etica kantiană, “să nu ucizi” are conotații absolute.
• In etica utilitaristă, uneori, “a ucide” este considerata o acțiune etică.
Omorul poate fi etic și neetic; același mecanism îl putem folosi și cu
avortul, homosexualitatea și mijloacele contraceptive.
Este aproape imposibil să separăm complet etica și moralitatea.

Imaginează-ți două cercuri, unul este numit “etică” și celălalt “moralitate”:
exista circumstanțe când etica și moralitatea sunt similare!


FRUMOSUL (opusul – URATUL)
ca valoare estetica
Frumosul este valoarea fundamentală a omenirii cu funcţie de axă simetrică
pentru celelalte patru valori.
Frumos
- Care place pentru armonia liniilor, mișcărilor, culorilor etc.;
- Care are valoare estetică, trezeste admiratie;
- Categorie estetică prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoția
estetică în fața fenomenelor și obiectelor naturii, ale vieții sociale, în fața
operelor de artă și avînd ca izvor obiectiv îmbinarea specifică a culorilor,
armonia sunetelor, simetria etc.
Lat. Formosus
◊ Arte frumoase = pictură, sculptură, gravură (în trecut și arhitectură, poezie,
muzică, dans).


LIBERTATEA - ca valoare fundamentala a omenirii - exprima posibilitatea
de a acționa după propria voință sau dorință.
- Libertatea ca valoare juridica - Drept fundamental recunoscut prin
constituție cetățenilor, de dezvoltare și liberă manifestare a personalității
(libertatea cuvântului, a presei etc.).
- Libertate individuală - dreptul care garantează inviolabilitatea persoanei.

- Libertate de conștiință - principiu formal în societatea modernă pluralistă,
care face posibilă acțiunea în conformitate cu propria conștiință, în principal
în ce privește religia.
- Libertate de gândire - drept al cetățeanului prevăzut de constituțiile
democratice, de a-și exprima modul propriu de gândire.
Din lat. libertas, -atis.
LIBERTATE, FRATERNITATE, EGALITATE, deviza Republicii Franceze,
adoptată în iunie 1793.

CULTURA
• Este ansamblul valorilor spirituale si al credintelor create de

umanitate in decursul practicii socio-istorice impreuna cu
activitile umane care concretizeaza aceste valori:
Stiintele, Artele, Religia, Justitia
• Este creatia omului in domeniul spiritualitatii.
• Efortul constant al omului de a-si pastra si imbogati propria creatie.

Cultura Cunoasterea naturii si societatii
este
progresul in In devenirea fiintei umane


Cultura include:
- atitudini,
- fapte, activitati pentru a satisface nevoi intelectuale si
spirituale
- lucrari stiintifice,
- filosofia, istoria, literatura, muzica, arhitectura, sculptura
- limbile,
- traditiile, datinile si obiceiurile, practicile religioase,
- modalităţile de informare asa cum au evoluat de-a lungul
istoriei.
CULTURILE sunt sisteme de credinte, care imbogatite cu valori

specifice, devin atitudini si definesc mentalitati

Tipuri de culturi
- Dupa criteriul istoric-temporal, exista:
cultura antica, medievala, renascentina, moderna, contemporana
- Dupa criteriul spatial-geografic, exista:
cultura greaca, egiptieana, asteca etc.
Culturile sunt mentalitati colective

- Mentalitatile domina si influenteaza intreaga societate
- Mentalitatile se schimba greu si sunt influentate de religie
In decursul istoriei umanitatii au fost identificate religii mondiale,

asociate cu marile culturi si civilizatii
Religii: Crestinism, Islamism, Hinduism si Confucianism

Culturi & Civilisatii - Europeana, Islamica, Indiana and Chineza

CIVILIZATIA
• Este ansamblul valorilor materiale impreuna cu dinamica lor iar
activitile umane care concretizeaza aceste valori sunt:
Politica,
Economia,
Tehnica,
Tehnologia.
• Civilizatia este adaptarea valorilor omului la nevoile lui practice.
• Civilizatia este ansamblul de modalitati prin care omul se poate adapta

la mediu ( fizic si social) prin organizarea, transformarea si integrarea lui.

4.4. Despre Tehnica – Tehnologie – Artefacte
• Este activitatea omului

TEHNICA de a produce bunuri utile care sa
serveasca la supravietuirea si imbunatatirea
conditiilor de trai
• Este cunoasterea stiintifica ce are ca obiect Tehnica

(Techno-logos)
TEHNOLOGIA
• Este modalitatea de a utiliza unele, energie si materiale
pentru a produce mijloace de alimentatie si protectie.
• Este aplicarea cunoasterii (prin Stiinta si Cercetare)
pentru a desfasura activitati de producere a bunurilor
(materiale si spirituale).

• Sisteme fizice/chimice/biologice/tehnice/
ca rezultat al intervenţiei omului asupra naturii,
ARTEFACTE
-Dovezi ale pulsului tehnicii şi semne ale civilizaţiei
-Obiecte de/pentru muzeu
Pasi in valorificarea artefactelor

• sa fie identificate (selectia, clasificarea, descrierea artefactelor);
• sa fie inregistrate (in monografii, in date statistice, in arhive);
• sa fie restaurate (refăcute, modelate, cu replici în mai multe locuri etc.);
•să fie popularizate (în muzee, în spaţii libere, prezentate la expoziţii etc.).


Bibliografie
• René Taton, s.a.: Istoria Generală a Ştiinţelor. Vol I-IV, Bucureşti,
Editura Enciclopedică, 1978-1984.
• Thomas Kuhn: Revoluţiile ştiinţifice. Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
• Ştefan Bălan, St. Mihăilescu: Istoria Ştiinţei şi Tehnicii în România,
Bucureşti, 1985.
• John D. Bernal: Istoria socială a Ştiinţei, Editura Politică, Bucureşti,
1960.
• Angela Banciu: Cultură şi civilizaţie europeană. Repere de analiză
istorică şi înţelegerea evoluţiei lumii contemporane. Editura Printech,
Bucureşti, 1999, p.186.
• Mircea Maliţa: Zece mii de culture, o singurǎ civilizaţie. Spre
geomodernitatea secolului XXI. Editura Nemira, Bucureşti, 2001, p.
367.
• Mihail Nadin: Civilizatia analfabetismului, Editura Spandugino,
Bucuresti, 2016.
Probleme actuale:
Terrorism
SIDA
Sărăcie
Rasism
Migratie masivă
Declinul alfabetizarii.
Dileme actuale:
• S-au modificat rolul si functiile limbajului in comunicarea umana?
• Cum se integreaza noile media in formele de comunicare?
Ori, omul se autodefineste continuu, adauga noi elemente la modul
de exprimarea propriilor actiuni si sentimente/ simtiri.

Alfabetizare - este experienta limbajului bazat pe cuvant,

- este structura fundamentala a experientei umane.
Limbajul, prin formularea si exprimarea ideilor, este caracteristic fiintelor

umane.
Limbajul este acumulat , construit si validat prin experienta de viata
Suntem inzestrati cu un limbaj asa cum suntem inzestrati cu:

Auz, Vaz, Simt tactil, Miros, Gust.

Simptome ale declinului alfabetizarii:

• Degradarea calitatii de scriere si intelegere a celor citite
(analfabetism functional)
• Cresterea ponderii limbajului Impachetat (clisee utilizate in vorbire,
mesaje predefinite etc.)
• Tendinta de inlocuire /substituire a limbajului scris c cel al mediilor
vizuale (televiziune, video).

Actiuni de alfabetizare:
• Educatia adultilor care nu stiu sa scrie si sa citeasca,
• Promovarea lecturii textului/ artelor/ in general,
• Acumulatrea de noi cuvinte pentru insusirea intelesurilor ,
• Educatie mai adaptata la schimbari,
• Integrarea noilor media si forme de comunicare si interpretare in
comunicarea umana.
Este recunoscut ca unele din produselel alfabetizarii nu mai sunt azi

necesare In comunicarea umana.
Metodelel si tehnologiile noi, de natura digitala, sunt alternative
alfabetizarii.

Etica in cercetarea stiintifica
Multumesc de participare
Succes!!!
39

C4 - Conduita Si Comunicare in Era Postalfabetism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4 - Conduita Si Comunicare in Era Postalfabetism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4-Conduita si comunicare in epoca

4.1. Conduita in activitatea de cercetare

4.1.1. Cercetarea stiintifica si caile de valorificare

Cercetarea ştiinţifică – activitate care conduce la cunoaştere şi progres .

- O mică descoperire va însemna un mic pas în cercetarea ştiinţifică.

- Se ştie ce a spus Armstrong când a păşit pe Lună (1969):

Etapele procesul de cercetare:

4.1.1. Cercetarea stiintifica si caile de valorificare

Dece este utila o comunicarea stiintifica corecta ?

Redactarea corectă a comunicărilor şi articolelor ştiinţifice

4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare

4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare

Deoarece Stiinţa este rezultatul unor eforturi colective şi de

ACEASTA IMPUNE O CONDUITA CORECTA IN CERCETARE,

4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare

In ce consta conduita incorecta in cercetarea stiintifica?

= fabricarea, falsificarea datelor şi plagiatul in propunerea si

Exemplu: nerespectarea protocoalelor de cercetare dacă

4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare

Alte exemple de conduita incorecta

4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare

Care sunt cauzele unei conduite incorecte?

Conduita incorecta poate fi determinată de:

4.1.2. Etica si conduita incorecta in cercetare

4.1.3. Coduri de etica – Exemple

“Bunele maniere in ştiinţă. Culegere de reguli şi norme” , publicat in

 Legea Nr. 206, aprobata de Senatul Romaniei in 2004, privind buna

4.1.3. Coduri de etica - Exemple

Din Royal Society of Chemistry, Code of Conduct and Guidance on

4.1.3. Coduri de etica - Exemple

European Code of Conduct for Research Integrity

4.1.3. Coduri de etica – Exemple

4.1.3. Coduri de etica – Exemple

4.1.3. Coduri de etica – Exemple

Bibliografie – Coduri de etica

4.2.1. Despre valori in societatea umana

• Valoarea este realizarea conştientă sau spontană a unor IDEALURI

Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

Clasificarea valorilor, cu diferite criterii

• Valori comune • Valori materiale

Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

1. Au caracter Istoric (apar/dispar)

Alte valori spirituale: iubirea, înţelepciunea, sacrul (Religia)

OMUL Imagine a UMANITATII

4.2.1. Despre valori in societatea umana

Adevărul stă la baza cunoasterii stiintifice!

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

4.2.1. Despre valori in societatea umana

Binele si Raul sunt categorii fundamentale ale moralei, care se

- Valorile morale sunt principii dupa care ne calauzim in viata.

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

4.2.1. Despre valori in societatea umana

Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

4.2.1. Despre valori in societatea umana

- Moralitatea nu îți răspunde la întrebări, moralitatea îți spune doar că un

- Băutura alcolica nu este considerata un act imoral de către Creștinătate,

4.2.1. Despre valori in societatea umana

- Etica este un procedeu sistematic de gândire.

- La fel ca moralitatea, etica nu este un fenomen absolut:

Este aproape imposibil să separăm complet etica și moralitatea.

Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

4.2.1. Despre valori in societatea umana

Comunicare profesionala / IE-2021-Helerea

4.2.1. Despre valori in societatea umana