C3 - Comunicare Profesionala - Structuri Specializate

Curs 3.
SURSE DE DOCUMENTARE ÎN ELABORAREA LUCRĂRILOR

STIINTIFICE SI TEHNICE
CUPRINS
3.1. Structuri specializate de documentare

A. Biblioteci
B. Documentele bibliotecilor
3.2. Cautarea si regasirea informatiei
A. Cautarea informatiei - Proceduri
B. Regasirea informatiei - Proceduri
O carte: Premise istorice ale tehnicii moderne

româneşti, Nicolae Leonăchescu, 2007
Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 1

Curs 3. SURSE DE DOCUMENTARE ÎN ELABORAREA LUCRĂRILOR
A. Biblioteci
- Care este scopul constituirii de biblioteci?
Biblioteca
- este instituţia / compartimentul / structura/ specializată/ al cărei
scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a
dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi , publicaţii, alte documente
specifice şi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în
scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere.

A. Biblioteci
Tipuri de biblioteci
 Biblioteca naţională – achiziţionează şi conservă un număr de

exemplare din toate documentele importante editate în ţară;
funcţionează ca depozit legal.
 Biblioteca universitară – aflată prioritar în serviciul studenţilor, al
cadrelor didactice şi al cercetătorilor din universităţi şi alte instituţii de
învăţământ superior şi de cercetare care, în limitele prevăzute de
regulamentul de organizare, poate funcţiona şi ca bibliotecă publică.
 Biblioteca specializată – bibliotecă destinată în principal unei
categorii de beneficiari, sau colecţionării cu prioritate, a unor tipuri de
documente ori pentru a răspunde necesităţilor specifice organismului
tutelar.
.

A. Biblioteci
Alte tipuri de biblioteci
 Biblioteca publică – bibliotecă de tip enciclopedic pusă în slujba unei
comunităţi locale sau judeţene.
 Biblioteca şcolară – bibliotecă organizată în cadrul unei instituţii de
învăţământ preuniversitar,
 Biblioteca digitală- documentele sunt stocate în format digital putând
fi accesate prin internet, de la distanţă
 Biblioteci “hibride” - includ în colecţiile lor: documente tipărite,
documente electronice (e-books sau e-juornals) precum şi puncte de
acces la informaţii digitale.

A. Biblioteci
Adresele site-urilor unor biblioteci digitale
 Biblioteci universitare - Romania

BCU Bucureşti: http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala
BCU Cluj: http://www.bcucluj.ro/re/digitizare/
Biblioteca Universităţii “Transilvania” din Braşov: http://www.unitbv.ro/biblio/
Biblioteca ASE Bucureşti: http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/
 Biblioteci publice - Romania :
Biblioteca Naţională: http://www.bibnat.ro/Biblioteca-Digitala-s89-ro.htm
Biblioteca Academiei: http://www.biblacad.ro/
Biblioteca Metropolitană Bucureşti: http://www.bmb-on-line.ro/scripts/master.htm
 Alte biblioteci naţionale:
National Library CzechRepublic: http://www.nkp.cz/_en/index.php3
National Library of Australia: http://www.nla.gov.au/
National Library ofHungary: http://www.oszk.hu/index_en.htm
British Library : http://www.bl.uk/
Library of Congress: http://www.loc.gov/index.html
Bibliotheque Nationnale de France: http://www.bnf.fr/ 5
Ce este documentul de biblioteca?
 Document - obiect fizic (carte, hartă, note muzicale, casete, discuri,

documente electronice, etc.), format dintr-un suport şi un conţinut
intelectual, în general înregistrat într-o formă permanentă şi care poate
fi citit de om sau de maşină.

Tipuri de documente
I. Documente primare (sunt publicaţii de autor):
 Cărţi (monografii curente sau carte veche)
 Publicaţii seriale (reviste, ziare, buletine, anale, almanahuri etc.)
 Articole din periodice
 Literatura gri (teze de doctorat, lucrări prezentate la congrese /
conferinţe / simpozioane, rapoarte de cercetare, traduceri)
 Standarde si Legi
II. Documente secundare (sunt publicatii ale bibliotecarilor etc.)
• Cataloage de bibliotecă, Cataloage de edituri
• Bibliografii, Anuare,
• Enciclopedii, Dicţionare, ş.a.
7
Din categoria documentelor primare
Cărţile (monografii curente sau carte veche)
Cărţile sunt produse în mai multe exemplare care conţin peste 48 pagini şi
constituie o unitate bibliografică.
Din categoria acestora fac parte:

 Monografii,
 Tratate,
 Culegeri
 Manuale şi cursuri,
 Publicaţii ale unor reuniuni ştiinţifice (lucrări ale congreselor, consfătuirilor,
conferinţelor, colocviilor),
 Publicaţii oficiale (rapoarte, planuri).
8
Monografia ca document primar
Monografia - publicaţie neserială formată dintr-un singur volum sau dintr-un
număr finit de volume, apărute în acelaşi timp sau la intervale diferite,
conform unui plan prestabilit.
Monografiile (cărţile) se identifica prin codul ISBN
International Standard Book Number
Codul ISBN adoptat in 1970, începând cu 1 ianuarie 2007, este fromat din
13 cifre, grupate în 5 segmente de lungimi variabile, separate de cratimă.
- prefix (978 este indicativul de productie de carte la nivel international),
- codul de ţară – (973 şi 606 identifică editorii din România),
- codul de editură, numărul de ordine, cifra de control (data de Agenţia
Internaţionala ISBN de la Londra.
Ex. ISBN 978-973-720-153-9 pentru monografia Premize istorice ale tehnicii
moderne româneşti, Autor: Nicole Leonăchescu. 9
Din categoria documentelor primare
Categorii de documente care nu

Categorii de documente care
primesc cod ISBN:
primesc cod ISBN:
 documente care conţin exclusiv
 Cărţi şi broşuri tipărite;
informaţii publicitare;
 Cărţi audio pe casete, CD sau DVD;
 publicaţii periodice;
 Atlase şi hărţi geografice cu text;
 lucrări de licenţă, lucrări de disertaţie
 Publicaţii Braille;
şi teze de doctorat;
 Copii digitizate ale monografiilor
 documente personale (curriculum vitae
tipărite;
si profilurile personale, felicitări);
 Publicaţii multimedia în care
 înregistrări musicale, partituri
principalul constituient este un text
muzicale;
scris .
 programe de calculator educaţional
sau didactic, jocuri.

Publicaţiile seriale ca documente primare
Serialele sunt publicaţii apărute pe o perioadă nedeterminată de
timp, la intervale regulate (sau neregulate) şi care pot fi numerotate
(sau nenumerotate).
 Revistele - publicaţii periodice pe domenii specializate, care apar
sub acelaşi titlu, la intervale regulate de timp.
 Ziarele - apar la intervale foarte apropiate (zilnic, bisăptămânal,
săptămânal) sunt editate de regulă fără copertă şi oferă
informaţiile cele mai recente asupra actualităţii.
 Jurnalele –sunt dedicate unui anumit domeniu şi destinate
cercetării şi învăţării.
 Lucrările conferinţelor, congreselor (Proceedings) pot fi
considerate monografii sau seriale.
Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

11
Publicaţiile seriale ca documente primare
Caracteristicile publicaţiilor periodice
 Continuitate - intenţia de apariţie pentru o perioadă nedefinită de timp
trebuie clar exprimată la prima apariţie, pentru a putea distinge un
serial de o monografie.
 Numerotare - periodicul poate avea numere şi indicaţii cronologice,
sau numere, sau doar indicaţii cronologice, sau menţiunea de serie
nouă.
 Identificarea publicaţiilor periodice - se face prin codul ISSN
International Standard Serial Number
Codul ISSN este format din 8 cifre, grupate in doua segmente de câte 4 cifre,
separate prin cratimă şi precedate de acronimul ISSN.
Exemplu. ISSN 2065 – 2119 pentru publicatia seriala Bulletin of the Transilvania
University of Brasov. Series I : Engineering Sciences .
12
Standardele ca documente primare
Standardul - este un document stabilit prin consens şi aprobat de un
organism recunoscut, care furnizează reguli, ghiduri sau caracteristici
pentru activităţi şi rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de lucru.
Există patru tipuri mari de standarde:
 Standarde de prescripţii fundamentale care se referă la terminologie,
metrologie, convenţii, semne şi simboluri etc.;
 Standarde pentru metode de încercare şi pentru analiză care se
refera la măsurarea caracteristicilor de material din diferite domenii;
 Standarde care definesc caracteristicile unui produs (standard de
produs) specifică pragurile de performanţă ce trebuie atinse de acel
produs;
 Standarde de organizaţie care se referă la descrierea funcţiilor unei
companii şi la relaţiile dintre acestea, cât şi la structurarea activităţilor.13
Standardele ca documente primare
Există standarde nationale si standarde internationale.
Niveluri de organizare a activitatii de standardizare :
 Organizaţii de standardizare internaţionale: ISO, CEI, ITU;
 Organizaţii de standardizare regionale.
- Pentru Europa, cele mai importante sunt organismele de standardizare
europene CEN, CENELEC şi ETSI;
 Organizaţiile naţionale de standardizare.
- În România, organismul naţional de standardizare este ASRO .
- Notarea standardelor române originale: STAS sau SR
- Pentru standarde internaţionale adoptate pentru a fi aplicabile şi în
Romînia, notatia este SR ISO, sau SR EN.
Ex. Standardele SR EN 62056-21 si CEI 62056-21 – Echipamente de
măsurare a energiei electrice.. 14
Căutarea informaţiei reprezintă interacţiunea dintre cel ce caută informaţia

şi toate sursele de informare, inclusiv in relatie cu bibliotecarii.
Tipuri de căutări:
 Căutarea simplă : căutarea unei informaţii precise – ex. căutarea unei
anumite cărţi într-un catalog de bibliotecă, a unei anumite referinţe (ex.
data naşterii unei personalităţi) etc.
 Căutarea avansată: presupune folosirea – implicită sau explicită – a
operatorilor booleeni şi a altor elemente care facilitează formularea
adecvată a unei căutări.
Termenii de conectare, cunoscuţi ca operatori, sunt utilizaţi în toate tipurile
de căutare, incluzând cataloagele de bibliotecă, bazele de date şi Internetul.
15
Operatorii booleeni cei mai folositi in cautarea informatiei:

AND - restrânge căutarea, este utilizat pentru a conecta diferite concepte în
scopul de a centra căutarea,
OR - lărgeşte aria de căutare, este utilizat pentru a conecta termeni
sinonimi,
NOT – este calea pentru a restrânge căutarea, utilizata pentru a elimina
subtemele care nu prezintă relevanţă.
Truncherea – se foloseste pentru regasirea unor variante ale unui termen.

Cea mai folosita este trunchierea la dreapta, cu *, Ex. bibliotec*.
REGULĂ GENERALĂ: înainte de a efectua căutarea, este util de citit
instrucţiunile de folosire ale instrumentului de căutare.
16
Pasi in elaborarea unei strategii de cautare:
Pasul 1. Identificarea nevoilor informaţionale

Definiţi-vă obiectivele; Analizaţi-vă proiectul de regăsire a informaţiilor; Stabiliti
motivul pentru care doriţi obtinerea informaţiei respective şi ce planificaţi să
faceţi cu ea ulterior.
Pasul 2. Localizarea informaţiilor
Stabiliti domniul informatiilor pe care le doriţi care va va ajuta sa alegeţi acele
resurse şi instrumente care vor corespunde cel mai bine nevoilor dvs. (ex.
căutarea unor statistici, cărţi pe domeniu, articole de revistă, recenzii,
standarde, etc.)
Pasul 3. Identificarea cuvintelor cheie, expresiilor şi subiectelor care
care vor fi utilizate în căutare.
Cuvânt cheie este un cuvânt (o sintagmă) ales din titlu sau din textul
documentului pentru a caracteriza conţinutul acestuia şi utilizat pentru
indexare precum şi pentru regăsirea informatiei. 17
Pasi in elaborarea unei strategii de cautare:
Pasul 4. Stabilirea surselor sau a instrumentului de cautare

Sursele se aleg in functie de domeniul informatiilor cautate.
Este important sa se utilizeze mai multe surse sau instrumente de
căutare, deorece căutarile efectuate cu diferite motoare de căutare duc,
de obicei, la rezultate diferite.
Folosiţi atât căutarea prin cuvânt-cheie, cât şi navigarea prin indecşi
organizaţi pe subiecte.
Pasul 5. Analiza rezultatelor căutarii şi evaluarea informaţiilor regăsite
pentru a stabili posibilitatea utilizării lor

Regăsirea informaţiilor reprezintă totalitatea acţiunilor, metodelor şi

procedeelor având ca obiect extragerea dintr-un ansamblu de informaţii
(sau date) a celor referitoare la o anumita problemă.
În vederea regăsirii informaţiilor necesare în cadrul procesului de

educatie/cercetare, se apeleaza la resursele bibliotecilor si cele din baze de
date.
Resurse pe suport tipărit:

Cărţi (Monografii), Cursuri, Periodice, Teze de doctorat, Standarde etc.
Resurse electronice :
Baze de date (de obicei sunt indicate pe site-urile bibliotecilor)
Cărţi electronice, Tutoriale on line etc.
19
Informaţiile regăsite în procesul de căutare

- se vor redacta sub forma referinţelor (descrierilor) bibliografice, în
vederea regăsirii lor ulterioare şi întocmirea listelor de referinţe
bibliografice care se vor include in bibliografii.
Referinţa bibliografică este ansamblul de date necesare pentru

identificarea unui document sau părţi din document, ordonate potrivit unor
reguli stabilite.
Exista norme de redactare a referinţele bibliografice, obligatorii pentru

autori şi editori.

Exemple de moduri de redactare a referinţelor bibliografice pentru diverse

tipuri de publicaţii:
Monografie: Nume, Prenume autor, Titlul monografiei, Loc de publicare:

Editură, an, Număr de pagini (dacă se cunoaşte). ISBN (dacă se cunoaşte).
Articol de revistă: Nume, Prenume autor, Titlul articolului. În: Numele
revistei, an/volum, număr, an calendaristic, pagini.
Resursă electronică: Se aplică regulile anterioare, la final se menţioneaza
URL-ul resursei electronice si data actualizarii.

Teme: de consultat
• Catalogul OPAC al bibliotecilor
• Baza de date ANELIS
• Baza de date IEEE
• Site-ul revistelor NOEMA si NOESIS al
CRIFST

C3 - Comunicare Profesionala - Structuri Specializate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C3 - Comunicare Profesionala - Structuri Specializate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3.

SURSE DE DOCUMENTARE ÎN ELABORAREA LUCRĂRILOR

3.1. Structuri specializate de documentare

O carte: Premise istorice ale tehnicii moderne

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 1

3.1. Structuri specializate de documentare

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 2

 Biblioteca naţională – achiziţionează şi conservă un număr de

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 3

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 4

 Biblioteci universitare - Romania

Ce este documentul de biblioteca?

 Document - obiect fizic (carte, hartă, note muzicale, casete, discuri,

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 6

Din categoria acestora fac parte:

Categorii de documente care nu

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 10

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea

Căutarea informaţiei reprezintă interacţiunea dintre cel ce caută informaţia

Operatorii booleeni cei mai folositi in cautarea informatiei:

Truncherea – se foloseste pentru regasirea unor variante ale unui termen.

Pasul 1. Identificarea nevoilor informaţionale

Pasul 4. Stabilirea surselor sau a instrumentului de cautare

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 18

Regăsirea informaţiilor reprezintă totalitatea acţiunilor, metodelor şi

În vederea regăsirii informaţiilor necesare în cadrul procesului de

Resurse pe suport tipărit:

Informaţiile regăsite în procesul de căutare

Referinţa bibliografică este ansamblul de date necesare pentru

Exista norme de redactare a referinţele bibliografice, obligatorii pentru

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 20

Exemple de moduri de redactare a referinţelor bibliografice pentru diverse

Monografie: Nume, Prenume autor, Titlul monografiei, Loc de publicare:

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 21

Comunicare profesionala /IE-2021-Helerea 22

S-ar putea să vă placă și