Descrierea documentelor 2019

Descrierea documentelor

FUNCȚIILE UNEI BIBLIOTECI:

 Funcția de constituire și dezvoltare a colecțiilor;

 Funcția de organizare și prelucrare a documentelor, după norme și standarde biblioteconomice;

 Funcția de organizare a activităților de lectură și studiu;

 Funcția de păstrare, conservare și restaurare a documentelor incluse în colecțiile bibliotecii;

 Funcția custodială;

 Funcția educațională;

 Funcția documentară, de cercetare în general;

 Producătoare de informații;

 Formatoare;

 Funcția socială și de comunicare;

Colecțiile bibliotecii – totalitatea documentelor deținute de bibliotecă, care își creează identitatea
patrimonială analizată în funcție de conținut, suport, utilizări, depinde de o colectivitate publică, răspunde
unor cerințe documentare definite și este un ansamblu viu structurat pe baza creșterilor și eliminărilor.

Colecțiile bibliotecii sunt formate din următoarele categorii de documente:

 tipărituri (cărți, periodice, almanahuri, partituri, hărți, proclamații, albume, stampe, gravuri,
portrete, ilustrate, produse filatelice, etc.)

 înregistrări multimedia (discuri, casete, CD-uri, DVD-uri, diapozitive, videocasete, etc.)

 documente multiplicate în serie prin litografiere, xerografiere, fotografiere, etc.)

 manuscrise

 documente informatice, software

 materiale purtătoare de informații pentru nevăzători și alte categorii de persoane defavorizate

Terminologie
 Descrierea documentelor 2019

 DOCUMENT/RESURSĂ – obiect (fizic) - carte, hartă, note muzicale, casete, CD-uri, DVD-uri, discuri
etc. - care se distinge prin conţinutul intelectual şi prin suport.

 MONOGRAFIE – publicaţie neserială formată dintr-un singur volum sau dintr-un număr finit de
volume, apărute în acelaşi timp sau la intervale diferite, conform unui plan prestabilit.

 RESURSĂ ELECTRONICĂ – resursă care, pentru consultarea conţinutului său, se bazează pe

existenţa unui computer şi/sau a altor echipamente.

 MATERIALE NON-CARTE – în general, materiale audio-video care nu conţin prioritar text tipărit.

 PUBLICAŢIE SERIALĂ – resursă publicată pe o perioadă nedeterminată de timp, la intervale

regulate sau neregulate de timp şi care apare în părţi succesive, numerotate sau nenumerotate
(ziare, reviste, anuare).

 DESCRIERE/ÎNREGISTRARE BIBLIOGRAFICĂ - ansamblul datelor bibliografice corespunzătoare unui

document/resursă, transcrise pe fișa de catalog sau într-un format de înregistrare, respectând
standardele în vigoare.

 CATALOG – set organizat de descrieri sau înregistrări bibliografice ale documentelor/resurselor

existente într-o bibliotecă. Este un instrument de informare și de lucru, indispensabil oricărei
biblioteci.

 FIȘĂ DE CATALOG – fișă pentru descrierea bibliografică a unui document destinată cataloagelor
tradiționale de bibliotecă; are formatul standard internațional 12,5 cm x 7,5 cm

 Tipuri de cataloage:

o Catalogul alfabetic (autori și titluri)

o Catalogul pe titluri

o Catalogul sistematic (domenii ale cunoașterii)

o Catalogul topografic

o Catalogul pe subiecte

o Catalogul electronic

 CATALOGAREA – ramura a biblioteconomiei care stabileşte regulile de creare a instrumentelor

necesare regăsirii publicaţiilor într-o bibliotecă.

Scopul – realizarea unui sistem de cataloage care să ofere cât mai diverse căi de regăsire a
publicaţiilor (după numele autorilor, a titlurilor, a subiectelor tratate etc.).

 ÎNREGISTRAREA CATALOGRAFICĂ este constituită din:

o Descrierea/Înregistrarea bibliografică a publicaţiei – în care sunt redate elementele de

individualizare a publicaţiei, după reguli prestabilite: titlul, informaţii despre titlu, menţiuni de
responsabilitate, ediţia, date editoriale, colaţiunea, colecţia, note, ISBN, preţ.
 Descrierea documentelor 2019

o Punctele de acces – ce indică locul în care se va regăsi înregistrarea în catalog: Vedetele (în
cataloagele alfabetice), Indicii de clasificare (în cataloagele sistematice).

o Cota topografică – locul publicaţiilor în depozitele bibliotecii.

 VEDETA - este elementul de organizare a descrierilor bibliografice folosit la aranjarea fișelor de

catalog în cataloagele de tip alfabetic.

Vedetele pot fi: nume de persoană fizică, de autor colectiv, nume de locuri, de subiecte, de titluri.

Indiferent de tipul descrierii bibliografice se va folosi numai vedeta uniforma – forma unitară,
totdeauna aceeași, așa cum apare ea înscrisă în sursele de referință oficiale (enciclopedii,
dicționare, acte,…) indiferent de modul cum este scrisă pe resursă.

Vedeta uniformă pentru o persoană fizică va fi stabilită pe baza numelui cel mai cunoscut. Acesta
poate fi: nume real, pseudonim, titlu nobiliar, poreclă etc.

Exemple:

Tudor Arghezi iar nu Ion N. Theodorescu

Jimmy Carter iar nu James Earl Carter

Anatole France iar nu Jacques-Anatole Thibault

Duke of Wellington iar nu Arthur Wellesley

TIPURI DE VEDETE:

Vedeta Principală

- Numele, prenumele primului autor (lucrări scrise de unul, doi sau trei autori)

- Titlul documentului (lucrări scrise de mai mulți de trei autori)

Fiecare document de bibliotecă are o singură Vedetă principală.

Vedeta principală se scrie, pe fișa de catalog, deasupra primei linii orizontale, de la prima linie verticală.

Vedeta la titlul documentului

Exemple:

1. Chimie : 200 de probleme rezolvate pentru gimnaziu / Silvia Jerghiuță, Georgeta Lăcustă, Viorica
Ibănescu, Veronica Artene, …
 Descrierea documentelor 2019

2. Cartea cu bunici : *antologie+ / volum coordonat de Marius Chivu ; prefață de Ioana Pârvulescu

3. Concordanța poeziilor lui George Bacovia / Maria Papahagi, Sanda Cherata, Emma Tămâianu,
Teodor Vuscan

ZONELE ISBD

1 – Zona titlului și a mențiunii de responsabilitate

2 – Zona ediției

3 – Zona datelor specifice anumitor categorii de documente (pentru publicații seriale, materiale
cartografice, muzică tipărită, documente non-carte și resurse electronice)

4 – Zona datelor de publicare, difuzare

5 – Zona descrierii fizice (a colațiunii)

6 – Zona seriei sau colecției

7 – Zona notelor

8 – Zona numărului internațional standard (ISBN, ISSN)

Fiecare zonă începe cu literă mare!

PUNCTUAȚIA ÎN ISBD

. – (punct spațiu linie spațiu) separă zonele între ele, excepție: zona notelor și ISBN-ului

/ (spațiu bară oblică spațiu) precede prima mențiune de responsabilitate

= (spațiu egal spațiu) precede titlul paralel

: (spațiu două puncte spațiu) precede informația la titlu, numele editurii, numele tipografiei, menționarea
ilustrațiilor și prețul

; (spațiu punct și virgulă) separă titlurile aceluiași autor, precede următoarele mențiuni de responsabilitate
și numărul colecției

, (virgulă spațiu) separă numele autorilor

. (punct spațiu) separă titlurile lucrărilor diferiților autori

 Descrierea documentelor 2019

+ (spațiu plus spațiu) marchează prezența în document a materialului însoțitor

( ) (paranteze rotunde) marchează datele de tipărire/tipografia și titlul colecției

* + (paranteze pătrate) elemente introduse de bibliotecar

Organizarea colecțiilor și cotarea documentelor

Organizarea colecțiilor unei biblioteci impune stabilirea unui principiu și a unui sistem unitar de așezare a
cărților pe raft;

Sistemul de așezare determină implicit sistemul de cotare a documentelor, cota topografică reprezentând
formula prin care se indică locul fiecărui document în cadrul colecției din care face parte;

Cota se notează pe fiecare document, pe fișele de catalog cu descrierile documentului respectiv, în acte și
documente de evidență;

Cele mai folosite sisteme de cotare sunt:

 cotarea pe formate – pentru colecțiile de bază din bibliotecile mari;

 cotarea sistematic-alfabetică – pentru bibliotecile formate, aproape exclusiv, din colecții

uzuale.

În așezarea sistematic-alfabetică documentele sunt grupate după conținut, iar în cadrul unei grupe
tematice, după criteriul alfabetic al intrărilor principale;

Cota are forma unei fracții: la numărător se trece indicele cotei – un indice CZU prescurtat – iar la numitor
se trece semnul de autor – o prescurtare convențională ce constă din inițiala numelui autorului sau a
primului cuvânt din titlu și un număr ce este luat din Tabela de autori (Tabela Cutter).

Reguli

 La notarea semnului de autor, între literă și număr nu se lasă spațiu - Excepție: literele I și O care se
separă de cifre printr-o liniuță. I-47; O-92;

 Dacă un nume începe cu o silabă ce lipsește din Tabela de autori se ține cont de silaba precedent;

 Nu se ține cont de articole inițiale din titlu, ci de cuvântul următor

Exemple: Un, o, la, le, les, l’, the, der, die, das, el, la, los las, il, lo, gli, la, le etc.;

Exemple: O dimineață…D43; Un statut al…S79; La flore…F67; Die Erde…E64.

 Dacă titlul începe cu un numeral scris cu cifre, semnul de autor se stabilește după silaba ce rezultă
din scrierea cu litere a numeralului;
 Descrierea documentelor 2019

Exemple. 1 Mai (întâi) I-58 ; 1001 de nopți (o mie una) O-52

 Atunci când o persoană reprezintă subiectul unei cărți (biografii, monografii etc.), semnul de autor
se pune la numele acelei persoane, precedată de inițiala numelui autorului;

Exemple Călinescu, George Viața lui Eminescu… 821 rum/E48C

 Pentru resursele care au mai mult de trei autori (vezi vedeta la titlu!) semnul de autor se dă după
primul cuvânt din titlu;

Exemple Tratat de anatomie … 4 autori 61/T81

 Pentru numele compuse și pentru documentele scrise de doi sau trei autori (coautori),
semnul de autor se dă după primul nume, respectiv după numele primului autor.

Exemple: Constantinescu-Iași, Petre C66; Anghel, Dimitrie și Iosif, Ștefan Octavian A58

 Cota sistematic-alfabetică se notează pe fișă în colțul stânga-sus.

Cataloagele de bibliotecă

DEFINIȚIE: Catalogul de bibliotecă este un set organizat de descrieri/înregistrări bibliografice ale

documentelor/resurselor existente într-o bibliotecă, cu scopul de a face cunoscute colecțiile
bibliotecii și de a înlesni găsirea fiecărui document solicitat de utilizatori.

Catalogul este un instrument de informare și de lucru, indispensabil oricărei biblioteci, format din
fișele de catalog (în sistem tradițional).

Catalogul de bibliotecă răspunde la întrebările:

- dacă biblioteca are o anumită carte?

- ce lucrări de un anumit autor și ce ediții ale unei anumite lucrări se găsesc în bibliotecă?

- ce cărți dintr-un anumit domeniu și despre un anumit subiect îi poate oferi biblioteca?

- unde se află cartea căutată?

- dacă biblioteca nu are aceea carte, în ce altă bibliotecă poate fi găsită?

Tipuri de cataloage

1) După aspectul formal (numele autorului, titlul lucrării, denumirea colecției, cota topografică, anul de
apariție):

 Catalogul alfabetic – pe nume de autori și titluri de lucrări;

 Descrierea documentelor 2019

 Catalogul pe titluri – organizat alfabetic după titlu (în special pentru beletristică);

 Catalogul colecțiilor – organizat alfabetic după titlul colecției;

 Catalogul topografic – organizat după cotă;

 Catalogul cronologic – organizat după anul de apariție (colecțiile de carte veche).

2) După conținut (domeniul de cunoaștere, personalitatea, locul geografic etc.):

 Catalogul sistematic – organizat zecimal după indicii CZU;

 Catalogul pe subiecte – grupează descrierile după conținutul lor și ordonate alfabetic după vedeta
de subiect;

 Catalogul geografic – organizat alfabetic după locul geografic despre care se vorbește sau organizat
sistematic dupa CZU.

3) După adresabilitate:

 Cataloage pentru public (alfabetic, sistematic, pe subiecte, pe titluri, pe colecții);

 Cataloage de serviciu (alfabetic, sistematic, cronologic, topografic).

4) După gradul de reflectare a colecțiilor:

 Cataloage generale (întregul fond de publicații)

 Cataloage speciale (părți ale colecțiilor ex.: periodicele)

Catalogul electronic (online) – este o bază de date ce înlocuiește toate cataloagele tradiționale și oferă
mult mai multe facilități de căutare a documentelor. OPAC – Online Public Access Catalog.

Catalogul alfabetic pe nume de autori și titluri

Reguli de ordonare

- Descrierile/ înregistrările bibliografice ale lucrărilor aceluiași autor se aranjează în ordinea

alfabetică a titlurilor;

- În cazul unui autor prolific se folosește următoarea ordine: descrierile operelor complete, descrierile
operelor, descrierele operelor alese, descrierile operelor separate în ordinea alfabetică a titlurilor,
descrierile lucrărilor scrise în asociere, în calitate de prim autor;
 Descrierea documentelor 2019

- Traducerile se aranjează, imediat după aceeași lucrare în limba română, în ordinea alfabetică a
limbilor respective. Unele biblioteci organizează descrierile traducerilor în urma tuturor descrierilor
lucrărilor în limba original;

- Descrierile lucrărilor redactate de autorii care au același nume se aranjează în ordinea alfabetică a
prenumelor, iar dacă acestea sunt indicate doar prin inițiale, în ordinea alfabetică a acestora.

Exemple.

Teodorescu, av.; Teodorescu, E.;

Teodorescu, ing.; Teodorescu, I. P.;

Teodorescu, A.; Teodorescu, N. B.;

Teodorescu, A. C.; Teodorescu, S.;

Teodorescu, A. V.; Teodorescu, Vasile;

Teodorescu, Al.; Teodorian, S.;

Teodorescu, Alexandru; Teodoriu, R.;

Teodorescu, Aurel; Teodoru, Constantin.

- Autorii cu nume compuse se ordonează la urmă, după autorii cu nume simple.

Ex.

Teodorescu-Alexandria, A.;

Teodorescu-Baltă, B.;

Teodorescu-Gorjanu, H.;

Teodorescu-Moreni, Vasile;

Teodorescu-Zimnicea, Horia.

- Aranjarea alfabetică a descrierii la titlu se face cuvânt cu cuvânt și nu literă cu literă.

Ex.

Cu ajutorul … Pe calea adevărului …

Cu sprijinul … Pe drumul cel lung …

Cui îi bate ceasul … Peace, A.

Cupcea, Ion Pecete Petrescu, Camil

- Dacă titlul începe cu un numeral sub formă de cifră, aranjarea se face ca și cum ar fi scrise cu litere.
 Descrierea documentelor 2019

Ex.

1907. Antologie (o mie nouă sute șapte)

1001 de nopți (o mie și una de nopți)

170 de melodii populare din… (o sută șaptezeci)