2.

DESCRIEREA BIBLIOGRAFICĂ A
PUBLICAȚIILOR. STABILIREA VEDETEI
UNIFORME.

Scopul
Descrierea bibliografică a publicațiilor are ca scop
realizarea unui sistem unitar de cataloage tradiționale sau
computerizate de bibliotecă, care să ofere cititorilor săi cât mai
diverse căi de regăsire a publicațiilor.

Noțiuni teoretice
Dacă prin ștampilare, înregistrare în registrul de inventar
și cotare, publicația a intrat în patrimoniul bibliotecii, prin
descrierea bibliografică ea capătă identitate, intră în circuitul
lecturii fiind reprezentată de fișa de catalog.

Sursele de informare ale descrierii bibliografice

 pagina de titlu sau substituentul ei;
 surse complementare (alte pagini de titlu, verso-ul paginii
de titlu, coperta, căsuța tipografică);
 restul publicației (cotorul, prefața, cuprinsul);
 surse exterioare publicației (lucrări de referință,
bibliografie, liste editoriale, enciclopedii, dicționare etc.)

Elementele descrierii
Vedeta este partea cea mai importantă a descrierii
deoarece, în catalogul alfabetic, este elementul de bază de care
se ține seama în ordonarea fișelor.

Tipuri de vedete
1) Vedeta de autor persoană fizică reprezintă nume de
persoane fizice. În acest sens, trebuie reținute câteva observații
asupra numelor de autori. Dificultatea alegerii vedetei
37
uniforme apare în cazul autorilor cu nume compuse sau nume
cu prefixe.
Exemple:
a) Nume compuse.
- pe carte: I. Budai-Deleanu
- în descriere: Budai-Deleanu, I.

b) Nume cu prefixe.
În acest caz, regulile de descriere se stabilesc pe
principiul adoptării formei folosită în țara de origine.
- pe carte: Honore de Balzac; Vincent Van Gogh
- în descriere: Balzac, Honore de; Van Gogh, Vincent

2) Vedeta de autor colectiv reprezintă denumiri de

colectivități, instituții, organizații sau o denumire colectivă
care a elaborat o lucrare.
Exemplu:
INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMIȘOARA
A XIV-a Sesiune Științifică a cadrelor didactice din
Institutul de Medicină, Timișoara, 14 – 17 mai 2009…

3) Vedeta la titlu se exprimă prin titlul documentului

descris. Vedeta, indiferent de tip, se scrie cu majuscule.
Descrierea bibliografică a publicațiilor este standardizată la
nivel internațional. În cadrul descrierii elementele componente
au o ordine fixă și o punctuație specifică ce precede fiecare
element.

Tipuri de descriere

1) Descrieri principale
2) Descrieri complementare
3) Descrieri analitice

38
 4) Trimiteri: - generale
- speciale
- informative.

1) Descrierea principală se întocmește:

- la numele autorilor (1 – 3 autori);
- la titlu (mai mult de 3 autori).

2) Descrierile complementare se întocmesc la:

coautori, prefațatori, redactori, locuri geografice, lucrări de
referință (dicționar enciclopedic etc.) descrise de autor.

3) Descrierile analitice se întocmesc pentru lucrările

cuprinse în antologii, culegeri, articole din periodice, capitole
din publicații.

4) Trimiterile constituie un mijloc ajutător de orientare

a cititorului în catalogul de bibliotecă indicându-i unde să
caute informația dorită.
a) Trimiterile generale conduc la o formă neacceptată a
unui nume de autor (personal sau colectiv) ori a unei denumiri
(geografice, titlu) la vedeta uniformă.
Exemplu: PINCIO PĂUN, Ion vezi: PĂUN-PINCIO, Ion
b) Trimiterile speciale fac legătura între două vedete
uniforme.
Exemplu: BARBU, Ion vezi și BARBILIAN, Dan
c) Trimiterile informative indică faptul că anumite
documente cu titluri generice (decizie, lege, hotărâre, statut
etc.) se găsesc în catalog la denumirea colectivității sau
autorității teritoriale ce le-a elaborat.
Exemplu: CONSTITUȚIE vezi în catalog ROMÂNIA.

39
 În categoria de descrieri de lucrări monovolum se
încadrează publicațiile care apar într -un singur volum.
În categoria de descrieri de lucrări multivolum se
încadrează publicațiile ce apar în două sau mai multe volume
fără periodicitate bine definită (cazul serialelor).

2.1. SEMNIFICAȚIA I.S.B.N. și I.S.S.N.

2.1.1. Semnificația I.S.B.N.

I.S.B.N. este prescurtarea din limba engleză a

International Standard Book Number.
Numărul internațional standard al cărții identifică un
singur titlu sau o singură ediție dintr-o carte sau dintr-un alt
tip de monografie publicată sau produsă de către un anumit
editor sau producător.

Compunerea I.S.B.N.
Numărul internațional standard al cărții se compune din
10 cifre, de la 0 la 9, repartizate în patru grupe despărțite prin
linioară sau printr-un spațiu.
Exemplu: I.S.B.N. 973-9243-27-4
- prima grupă reprezintă numărul de identificare al
cărții sau al zonei lingvistice.
- a doua grupă reprezintă numărul de identificare al
editorului sau al producătorului.
- a treia grupă reprezintă numărul de identificare al
titlului cărții.
- a patra grupă reprezintă cifra de control care dă
posibilitatea verificării corectitudinii I.S.B.N.. Când această
cifră este 10, se înlocuiește cu X (zece roman).
I.S.B.N. trebuie tipărit pe verso-ul paginii titlu, sau dacă
nu este posibil, în partea de jos a paginii de titlu. De asemenea,
40
trebuie să figureze și în partea de jos a copertei din spate și a
supracopertei, dacă ea există. Dacă nici una din aceste
alternative nu este posibilă, atunci I.S.B.N. trebuie tipărit pe
partea exterioară a cărții, într-un loc vizibil.

2.1.2. Semnificația I.S.S.N.

I.S.S.N. este denumirea, în limba engleză, pentru

International Standard Serial Number.
I.S.S.N. identifică, în mod concis, unic și univoc, titlul
publicației respective pe toată perioada apariției sale.
Publicațiile seriale cuprind periodice, ziare, publicații
anuale, reviste, colecții etc.. Un I.S.S.N. poate fi atribuit
oricărei publicații seriale, fie că este tipărită, fie că este pe un
alt suport (de ex. CD).

Compunerea I.S.S.N.
I.S.S.N. este un cod numeric care servește identificării
oricărei publicații seriale, indiferent de țara de editare, de
limbă sau alfabetul utilizat, periodicitate, suport etc.; nu are
nici o semnificație intrinsecă și nu comportă în sine nici o
informație relativă la originea sau conținutul publicației.
Se prezintă sub forma siglei I.S.S.N., urmată de două
grupe de câte patru cifre, legate prin linioară.
Exemplu: I.S.S.N. 9538-2331
A 8-a cifră este o cifră de control care, în cazul în care este 10,
se reprezintă prin X (zece roman).
I.S.S.N. trebuie amplasat vizibil pe fiecare număr,
fasciculă, etc. a unei publicații seriale, pe copertă, pe foaia de
titlu sau la sfârșitul textului.

41
2.1.3. Semnificația C.I.P. (Catalogarea Înaintea
Publicării)

C.I.P. este descrierea bibliografică a unei cărți și cuprinde

datele esențiale ale cărții: autor, titlu, editură , I.S.B.N. etc..
Editurile trebuie să furnizeze datele bibliografice ale
cărților pe care urmează să le editeze. Aceste date se
completează pe un formular CIP oferit de Biblioteca
Națională.

42