Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
- formatul paginii este de obicei 2,5 sus, dreapta şi jos, iar la stănga este de 3,5 (pentru
că acolo se leagă lucrarea).
Fiecare lucrare conţine foaia de titlu sau gardă care trebuie sa cuprindă:
- Numele şi prenumele autorului, titlul lucrării, Editura, localitatea şi anul de publicare.
- aceasta poate să fie identică sau nu cu copeta 1 a cărţii
- în cazul lucrărilor de licenţă, masterat şi doctorat- pe coperta 1 se trece sus Universitatea
unde se susţine lucrarea, Facultatea şi catedra sau departamentul, in centru se trece Lucrare de
doctorat, de disertaţie sau de licenţă (fără titlu), în partea de jos a coperţii stânga prof.
codonator (Nume Prenume, titlul academic complet) şi dreapta absolvent, doctorand,
masterand (nume şi prenume), iar centrat jos anul susţinerii. Doar pe foaia de titlul se trece pe
lânga elementele identice de sus şi jos, in centrul în loc de lucrarea de....., titlul lucrării
respective.
- După foaia de titlu prima pagină este destinată cuprinsului: care trebuie să conţină
trimiteriile exacte la paginile lucrării.
- următoarea filă cuprinde argumentul autorului sau motivaţia alegerii temei (care poate fi 1-
2 pagini sau mai mult).
- conţinutul lucrării se structurează pe 3-4 sau mai multe capitole, plecând de la un capitol
introductiv (care poate purta chiar numele de introducere), concluzii (care rezumă în câteva
pagini realizăriile lucrării).
- bibliografia se trece la finalul concluziilor (cu izvoare, surse documentare inedite şi edite,
bibliografia generală şi specială pentru tema respectivă).
- anexele reprezintă ultima parte a lucrării (ele pot fi identificate prin marcarea lângă imagini
a semnificaţiei sau prin realizarea unei liste care se plasează la începutul anexelor (sau în
funţie de politica redacţională a unor edituri la începutul lucrării).
A. Sistemul european
Citatele inserate în text care se vor marca cu ghilimele „ ” și apoi trimiterile se fac la
subsolul paginii utilizând setarea din calculator : Insert-References- Footnote. La nota de
subsol se utilizează următoarele abrevieri:
- Prenumele şi numele autorului, titlul lucrării (cu caractere italice), editura, localitate,
anul apariţiei lucrării, p....(prescurtarea de la pagină, iar daca sunt două pagini sau mai
multe se prescurtează pp.....). Exemplu:
Mariana Borcoman, Aşetări transilvane- RUPEA, Academia Română, Centrul de studii
Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, p. 5.
- Dacă sunt mai mulţi autori prenumele şi numele lor este menţionat în număr de trei şi
în paranteză (coautori, coordonatori). Exemplu:
.................. Istoria României, editură , , p.
- Pentru periodice- prenume şi nume a autorului, titlu ,,Numele periodicului”,
localitatea, seria, tomul, anul de apariţie, nr..., pagina.
Exemplu: Nussbächer Gernot, Prozesse und Hatterbegebund, în ,, Karpatenrundschau”,
25 august 1994, p. 6. (anumite modificări pot surveni aici şi la cererea editurii în care
materialul apare).
- manuscrise din arhive: deţinătorul de arhivă, fond/ colecţie, serie/ parte dintr-o serie,
pachet/dosar, an, fila față sau verso (f. v).
Exemplu: Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Brașov, fond Acte emise de
Magistratul Sighișoara, doc. 1/1750, f. 1. v.
- Izvoare editate, manuscrise: Deţinător, fond sau colecţie, prenumele şi numele
autorului, titlul, nr. manuscris, fila.
Exemplu: Biblioteca Academiei Române, manuscrise, Ioan Barac, Nasteria, viaţa şi ...
- site-urile de pe internet se trece www. Numele site-ului/pagina, ziua și ora de acces.
Exemplu: www. ..../ 23 nov. 2011/ora22
- interviurile transcrise integral se trec in partea de anexă a lucrării, la final, iar utilizarea
acestora în text se realizaeză numai într-un text redactat ca sursă informativă (cel mult două
rânduri citate). Modul de prelucrare a acestora şi de inserare în text trebuie precizate ca
tehnică de lucru de la început, la fel cum se întâmplă în cazul surselor documentare inedite.
Trimiterile la subsol potrivit sistemului APA se fac cu următoare prescurtări standard:
- apud- atunci când se citează o anumită opinie a unei persoane, dar apare în lucrarea
altui autor.
6
- idem (sau eadem) când sunt două note consecutive ale aceluiaşi autor, însă lucrări
diferite. Idem se utilizează pentru autori iar eadem pentru autoare şi înseamnă acelaşi
sau aceeiaşi.
Exemplu:
1. Mariana Borcoman, O pagină de istorie a mentalităţilor – însemnarea pe
carte, Editura Universitiţii ,,Transilvania” Braşov, 2004, p. 35.
2. Idem(Eadem), Aşezări Transilvane- RUPEA, Academia
Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, p. 121.
- ibidem (tot acolo) acelaşi autor, aceiaşi lucrare ca şi la nota precedentă (în cazul
notelor consecutive) doar pagina diferă.
Exemplu:
1. Mariana Borcoman, Ştiinţele auxiliare ale istoriei, Curs practic şi note de
seiminar, Editura Universităţii ,,Transilvania” Braşov, 2001, p. 13.
2. Ibidem, p. 54.
- op. cit.(lucrarea citată) se utilizează numai după numele autorului pentru a marca
faptul că lucrarea a mai fosi citată înainte. Dacă sunt folosite şi respectiv citate mai
multe lucrări ale aceluiaşi autor atunci după numele şi prenumele acestuia se trec două
- trei cuvinte din titlu (cu caractere italice) după care se menţionează numărul paginii.
Exemplu:
3. Mariana Borcoman, op. cit., 23.
-passim (ici şi colo) se utilizează cănd un termen anume sau informaţie apare în mai
multe locuri într-o lucrare.
Exemplu:
1. Passim, Mariana Borcoman, Ştiinţele auxiliare ale istoriei. Curs practic şi note de
seminar, .....pp.
Utilizarea acestor trimiteri ştiinţifice este obligatorie. Este în acelaşi timp o recunoaştere a
contribuţiei adusă la problemă de autori diverşi şi, în acelaşi timp fereşte de plagiat (destul de
des întălnită este preluarea informaţiei fără precizarea surselor).
bibliografie. Este un sistem mai uşor de utilizat, însă mai greu de verificat în ceea ce priveşte
veridicitatea şi acurateţea trimiterii ştiinţifice, în comparaţie cu cel european.
Prevederile sistemului Chicago sunt următoarele:
- citatul trebuie marcat in text fie prin ghilimele ,, ,,, fie cu caratere italice sau bolduit
să poată fi distins facil în text.
- se trece numele şi prenumele autorului, anul apariţiei lucrării, titlul lucrării şi pagina.
Exemplu:
„ ” (Borcoman Mariana, 2010, p. 38).
- dacă sunt mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, apărute în acelaşi an, se va realiza un
sistem de notare care trebuie precizat de la începutul lucrării.
Inconvenienţele acestui sistem sunt numeroase:
- se diluează informaţia,
- plasarea intre paranteze rotunde in text imediat şi datele de identificare a lucrării la
finalul capitolului sau chiar la finele a întregii lucrări face ca verificare surselor să nu
se realizeze rapid.
- Este un sistem cu care se lucrează mult mai uşor insă destul de contestat în Europa.
4. Bibliografia
Ordinea de organizare a bibliografiei respectă trei paşi consecutivi :
- izvoarele edite şi cele inedite şi respectiv interviurile în extenso (cu precizarea
persoanei intervievate, vârsta, profesia, data: anul, luna ora de înregistrare)
- lucrări generale de la A la Z (trecute cu Nume, Prenume, Titlu, Editura, localitate, an
de apariţie.
- Paginile web, cu toate datele de identificare (site-ul, domeniul, ziua de acces şi ora)
Exemplu:
- la izvoare se trec datele de identificare: deţinător, fond, dosar, an, fila, f , v sau dacă au
fost publicate sub ce formă
Quellen tur Geschichte der Kronstadt, Editura Aldus, Braşov, 2001.
- la izvoarele inedite se poate utiliza o notaţie proprie dar acest lucru trebuie precizat din
primele file ale lucrării.
- Magzar Orszagós Levéltar Budapesta, fond, 49, inv. 8651, Gubernium Transilvania.
- bibliografia de trece după următoarea formă;
Borcoman Mariana, Aşezările transilvane - RUPEA, Academia Română, Centrul de Studii
Transilvane, 2010.
8
5. Anexele
Pentru unele lucrări sunt necesare o serie de imagini, poze, fotocopii, interviuri şi care
sunt cuprinse în cadrul ultimei părţi a lucrării, care se numeşte anexă.
Paginile între care sunt cuprinse acestea nu se numerotează ca şi restul lucrării. Însă au o
numerotaţie specială: sus este trecut nr. anexei şi sub imagine datele de identificare, ce
reprezintă şi sursa de provenienţă. Anexele sunt notate cu cifre arabe de la 1 la n+1.
Dacă nu există spaţiu pentru text sub imagine acesta poate fi trecut într-o listă separată la
începutul anexelor ca el să poată fi uşor urmărit. Şi atunci se poate utiliza: fig. 1.........fig 103.
Exemplu:
Anexa 1. Structura adininstrativă a Transilvaniei în sec. XVIII (hartă realizată de Man
Ioan Eugen).
1
Legea 202 din 2010, extras.
9
Mai ofer câteva informaţii privind acest aspect legal privind apărarea dreptului de
autor:
,,Titularii drepturilor de autor recunoscute prin prezenta lege pot să furnizeze, în format
electronic, asociat unei opere sau oricărui alt obiect al protecţiei sau în contextul comunicării
publice a acestorta, informaţii privind regimul drepturilor”2.
Şi ,,Încălcarea drepturilor recunoscute şi protejate prin prezenta lege atrage răspunderea
civilă, conmtravenţională sau penală, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile procedurale sunt
cele prevăzute în prezenta lege, care se completează cu cele de drept comun”3.
Secţiunea a 2-a Proceduri şi sancţiuni:
,,(1) Titularii dreptului, recunoscute şi protejate prin prezenta lege pot solicita instanţelor de
judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoaşterea încălcării acestora şi pot
pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat”4.
Pentru a evita plagiatul ,,acţiune de a plagia. Operă literară, artistică sau ştiinţifică a
altcuiva, însuşită (integral sau parţial) de cineva şi prezentată drept creaţie personală”5 trebuie
respectate normele de redactare şi citare a surselor descrise mai sus.
Problema plagiatului este una de actualitate şi intens dezbătută în mediul academic.
Următoarele referinţe vor fi suficiente pentru ca studenţii să poată dobândi o tehnică de lucru
corectă:,, Există câteva reguli pentru evitarea plagiatului involuntar, valabile atât pentru
citarea tipografică, cât şi pentru citarea electronică:
1. să închidem între ghilimele orice text care aparţie altora.
2. să menţionăm numele, titlul lucrării, locul de apariţie, editura, anul, pagina.
3. să fim atenţă la distincţia dintre cunoştiinţele comune, care au intrat în patrimoniul
ştiinţei şi, informaţiile din sfera dreptului de proprietate intelectuală.
4. să reproducem cu cuvintele noastre ideile centrale ale unui text, menţionând corect
autorul şi opera care ne-a inspirat.
5. să prescurtăm textul original, exprimând într-o manieră proprie ideile de bază din opera
citată.
6. să învăţăm să luăm ,,noţiţe inteligente” nu copiind propoziţii şi fraze din prelegerile
profesorilor.
7. să ne obişnuim să lucrăm cu fişe de lectură în care să sintetizăm ideile autorilor, nu
doar să le reproducem între ghilimele”6 .
Ca urmare a acestor precizări recomand ca înt-un text de 26-28 rânduri pe o pagină,
respectând spaţialitatea precizată mai sus, să nu se insereze mai mult de trei citate care să
întrunească 2-3 rânduri (cu trimiterile la subsolul paginii). Definirea unor termeni noi în textul
original al lucrării se realizează cu * şi se face trimitere la subsol. Aceşti termeni reprezintă o
5
Dicţionarul limbii române pentru elevi, Editura Didactică şi pedagogică , Bucureşti, 1983, p. 620.
6
Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licenţă/disertaţie, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Socio-Politice,
Colectivul de Comunicare şi Relaţii Publice, Iaşi, 2010, pp. 8-9.
11
altă informaţie decăt citatele din lucrări şi care vor fi notate cu cifre arabe (care vor începe de
la nota 1 la începutul lucrării şi se vor termina cu nota n+1 la finele lucrării şi nu la finele
fiecărui capitol din lucrare) şi dacă sunt mai mulţi ei se vor organiza într-un glosar de termeni
la finele lucrării (în organizare alfabetică de la A-Z) şi plasat înainte de anexe.
Prezentarea, în formă orală a lucrărilor studenţilor, va conţine şi unele citate din lucrările
bibliografice utilizate. Atunci se va formula ,,am deschis citatul” şi ,,am încheiat citatul”
astfel fiind respectate toate normele ştiinţifice.
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific
Lect. Univ. Dr. Mariana BORCOMAN Autor
Oana Delia DINCĂ
Iunie 2011
DECLARAŢIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE ABSOLVIRE/
LUCRĂRII DE LICENŢĂ/ PROIECTULUI DE DIPLOMĂ/ DISERTAŢIE
NUMELE ŞI PRENUMELE................................................................................................
PROMOŢIA.....................
SESIUNEA DE ABSOLVIRE/ LICENŢĂ / DIPLOMĂ / DISERTAŢIE
................................................
Absolvent
F07-PS 7.6-01/ed.1,rev.4