Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. PROCESUL COMUNICĂRII
1. Ce este comunicarea
2. Elementele procesului de comunicare
3. Poziţionarea într-o schemă de comunicare
4. Obiectivele comunicării
5. Funcţiile comunicării
6. Nivelurile comunicării
2. FORME DE COMUNICARE
1. Comunicarea verbală
2. Comunicarea nonverbală
3. Comunicarea scrisă
4. Stabilirea formelor de comunicare indicate în diferite contexte
3. MIJLOACE DE COMUNICARE
1. Mass media
2. Mijloace de comunicare orală
3. Mijloace de comunicare scrisă
4. Mijloace de comunicare vizuală
5. Mijloace de comunicare audiovizuală
6. Internet
4. COMUNICAREA SCRISĂ
1. Caracteristicile mesajului scris
2. Reguli de redactare a mesajului scris
3. Formele comunicării scrise (process verbal, minută, memoriu, referat, raport, dare de
seamă)
4. Corespondenţa comercială (cerere de ofertă, ofertă, comandă)
5. Raportul formal
5. COMUNICAREA NONVERBALĂ
1. Limbajul tăcerii
2. Limbajul timpului
3. Limbajul corpului
4. Gestica
5. Tonaliatea vocii
6. Aspectul fizic/prezenţa personală
7. Limbajul spaţiului
8. Limbajul culorilor
6. COMUNICAREA EFICIENTĂ
1 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
7. AGENDA ELECTRONICĂ
1. Importanţa agendei electronice
2. Colectarea, prelucrarea şi folosirea informaţiilor
3. Validitatea informaţiilor oferite de agenda electronică
4. Organizarea unei agende electronice
5. Utilizarea agendei electronice
8. ADMINISTRAREA CORESPONDENŢEI
1. Reguli de monitorizare a corespondenţei
2. Proceduri specifice de recepţie a corespondenţei şi aplicarea lor
3. Înregistrarea datelor cu privire la corespondenţa primită
4. Expedierea corespondenşei prin poştă şi fax
5. Poşta electronică
9. ETICA PROFESIONALĂ
1. Relaţiile iterumane – climatul optim de muncă
2. Condiţii care facilitează activitatea umană: structura personalităţii, tipuri de
temperament, psihologia grupurilor
3. Imaginea personală
4. Deontologia profesională
5. Principii de etică profesională
6. Norme etice la locul de muncă, norme de comportament
7. Disciplina în muncă şi secretul de serviciu
1. Ce este comunicarea?
2 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Cauza care a adus la apariţia comunicării a fost nevoia de a comunica între oameni ca
persoane sau ca grupuri sociale, când se aflau la departare unii de alţii.
Cauza care a determinat apoi dezvoltarea comunicării a fost necesitatea de a comunica între
oameni şi organizaţiile lor.
APLICAŢII
3 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
2. Întrebări recapitulative
1. Ce reprezintă comunicarea?
2. Cereprezintă semnificaţiile?
3. Care este cauza apariţiei comunicării?
4. Care sunt cauzele crizei comunicării?
3. Stdiu de caz
DECALOGUL COMUNICARII
1. Nu poti sa nu comunici
2. A comunica presupune cunoastere de sine si stima de sine
3. A comunica presupune constientizarea nevoilor celuilalt
4. A comunica presupune a sti sa asculti
5. A comunica presupune a intelege mesajele
6. A comunica presupune a da feed-back-uri
7. A comunica presupune a intelege procesualitatea unei relatii
8. A comunica presupune a sti sa iti exprimi sentimentele
9. A comunica presupune a accepta conflictele
10. A comunica presupune asumarea rezolvarii conflictelor
Ce reprezintă emiţătorul?
1. EMIŢĂTORUL – o persoană, un grup sau o organizaţie care transmite un mesaj altei
persoane sau grup de persoane (deţine informaţia)
Ce reprezintă mesajul?
2. MESAJUL – totalitatea cuvintelor, imaginilor şi simbolurilor transmise de emiţător.
4 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Ce reprezintă codificarea?
3. CODIFICAREA – reprezintă transformarea mesajului într-un mod care să exprime în
mod simbolic ideea sau conceptul ce se doreşte să ajungă la receptor.
Ce reprezintă receptorul?
6. RECEPTORUL – cel căruia îi este adresat mesajul, destinatarul mesajului
5 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
2. Întrebări recapitulative
1. Care sunt elementele procesului de comunicare?
2. Ce reprezintă emiţătorul?
3. Ce reprezintă mesajul?
4. Ce reprezintă codificarea?
5. Ce reprezintă canalul de comunicare?
6. Daţi exemple de canale de comunicare personale
7. Daţi exemple de canale de comunicare impersonale
8. Ce reprezintă decodificarea?
9. Ce reprezintă receptorul?
10. Ce reprezintă răspunsul sau feedbackul?
11. Ce reprezintă contextul?
- principiul timpului – orice comunicare eficientă cere timp, graba duce la alegerea greşită a
modului de comunicare
- principiul empatiei – respectiv acceptarea interlocutorului ca pe o individualitate care are
dreptul să aibă sentimente şi percepţii care pot fi diferite sau asemănătoare faţă de ceea ce se
vorbeşte
Ce reprezintă empatia?
Empatie - identificare, prin trăire, cu alte persoane, cu eroii căr ților
- principiul ascultării active – în general oamenii nu sunt buni ascultători datorită timpului
care îi presează, a problemelor cu care se confruntă, a stresului generat de complexitatea vieţii
6 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
1. Test – Cât de bun comunicator esti – pag. 55 – Caiet de lucru Comunicare
profesională
2. Întrebări recapitulative
1. Care sunt elementele procesului de comunicare?
2. Ce reprezintă emiţătorul?
3. Ce reprezintă mesajul?
4. Ce reprezintă codificarea?
5. Ce reprezintă canalul de comunicare?
6. Daţi exemple de canale de comunicare personale
7. Daţi exemple de canale de comunicare impersonale
8. Ce reprezintă decodificarea?
9. Ce reprezintă receptorul?
7 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Canal
Emiţător Codare Decodare Receptor
Feedback
Emiţător Decodificare
Receptor
Codificare Mesaj Mesaj
Conexiune directă
8 Canal Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Factori perturbatori
Întrebări recapitulative
1. Care sunt elementele procesului de comunicare?
2. Ce reprezintă emiţătorul?
3. Ce reprezintă mesajul?
4. Ce reprezintă codificarea?
5. Ce reprezintă canalul de comunicare?
6. Daţi exemple de canale de comunicare personale
7. Daţi exemple de canale de comunicare impersonale
8. Ce reprezintă decodificarea?
9. Ce reprezintă receptorul?
10. Ce reprezintă răspunsul sau feedbackul?
11. Ce reprezintă contextul?
12. Ce reprezintă zgomotul?
4. Obiectivele şi funcţiile comunicării
a) Obiectivele comunicării
Acestea sunt:
- receptarea corectă a mesajului
- înţelegerea mesajului (a fi înţeleşi de către receptor)
- acceptarea mesajului (a fi acceptaţi de către receptor)
- obţinerea unei reacţii din partea receptorului
Obiectivul comunicării umane este acela de a-l face pe interlocutor să simtă, să gândească sau
să se comporte într-un fel anume.
b) Funcţiile comunicării
1. Funcţia expresivă (emotivă/interjecţională) evidenţiază stările afective ale emiţătorului
(prin interjecţii, propoziţii exclamative etc)
4. Funcţia fatică asigură controlul comunicării dintre interlocutori prin întrebări, afirmaţii
sau confirmări, care verifică atenţia fiecăruia dintre ei.
APLICAŢII
10 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
F E E D B A C K
C O D I F I C A R E
M E S A J
P E R T U R B Ţ I I
C A N A L
D E S T I N A Ţ I E
C O N T E X T
S U R S A
R E C E P T O R
D E C O D I F I C A R E A
5. Nivelurile comunicării
11 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
1. Prezentaţi trei avantaje şi trei dezavantaje pentru: presa scrisă, transmisiile radio,
transmisiile TV, Internet
2. Întrebări recapitulative
1. Care sunt obiectivele comunicării?
2. Care sunt obiectivele comunicării organizaţionale?
3. Care sunt funcţiile comunicării?
4. La ce se referă fiecare funcţie a comunicării?
5. Care sunt nivelurile comunicării?
6. Ce reprezintă comunicarea intrapersonală?
7. Ce reprezintă comunicarea interpersonală?
8. Ce reprezintă comunicarea de masă?
9. Ce reprezintă comunicarea de grup?
10. Ce reprezintă comunicarea publică?
12 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
a) COMUNICAREA INFORMATIVĂ:
- se foloseşte în jurnalism, ştiinţă, informatică
- reprezintă o raportare a faptelor într-un sens cât mai obiectiv, mai apropiat de realitate
- receptorul îşi formează propria opinie pornind de la faptele relatate
b) COMUNICAREA EXPRESIVĂ:
- se aplică în literatură, poezie, pictură, teatru, cinema, muzică, psihologie
- presupune transmiterea de sentimente, emoţii, de gânduri personale care corespund unei
viziuni subiective a lumii
c) COMUNICAREA ARGUMENTATIVĂ:
- se utilizează în publicitate, vânzări, politică, justiţie
- scopul este de a convinge receptorul, iar mesajul este adaptat receptorului.
APLICAŢII
1. Având în vedere comunicarea argumentativă realizaţi un mesaj publicitar faţă de un produs
pe care îl preferaţi şi argumentaţi de ce aşi ales produsul respectiv.
3. Realizaţi un articol de presă prin care să informaţi elevii claselor aXa din România în
legătură cu un concurs important, folosind comunicarea informativă.
13 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
4. Întrebări recapitulative
1. Care sunt formele comunicării în funcţie de context şi de scop?
2. Ce reprezintă comunicarea informativă?
3. Ce reprezintă comunicarea expresivă?
4. Ce reprezintă comunicarea argumentativă?
1. Comunicarea orală – este mai rapidă decât cea scrisă şi permite obţinerea unui feedback
instantaneu (convorbirile telefonice, prezentările formale, discuţii informale, întâlniri etc.)
Formele comunicării orale sunt:
- monologul (conferinţa, expunerea, prelegerea, relatarea, discursul, toastul, alocaţiunea,
povestirea, pledoaria, predica, intervenţia, interpelarea)
- dialogul (dezbaterea, seminarul, interviul, colocviul) – vezi fişă documentare
Comunicarea orală – reguli (la locul de muncă):
- întinde mâna către persoana cu care doreşti să faci cunoştinţă
- salută, prezintă-te cu numele şi funcţia pe care o ai în cadrul firmei
- prezintă: colegii mai vechi noilor angajaţi, un coleg unui client sau partent dintr-o altă
organizaţie, invitatului de onoare, participanţii la eveniment
2. Comunicarea scrisă – cere mai mult timp pentru realizare, nu primeşte feedback
instantaneu, dar poate fi analizată mai atent (e-mailul, comunicarea prin internet,
comunicatele de presă, reclama prin tipărituri, rapoartele, notele interne)
Comunicarea scrisă – reguli:
- emitătorul trebuie să scrie corect gramatical şi să întrebuinţeze corect semnele de
punctuaţie iar receptorul trebuie să cunoască semnificaţia acestora pentru a înţelege mesajul
- adoptarea unei atitudini responsabile cu privire la conţinutul mesajului, la concentrarea
asupra ideilor din mesaj.
2. Întrebări recapitulative
1. Care sunt formele comunicării în funcţie de participarea indivizilor la procesul de
comunicare?
2. Care sunt formele comunicării verbale?
3. Care sunt formele comunicării orale?
4. Care sunt regulile comunicării orale la locul de muncă?
5. Ce reprezintă comunicarea scrisă?
6. care sunt regulile comunicării scrise?
15 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
FIŞĂ DE DOCUMENTARE
Forme de monolog:
1. Conferința – presupune o adresare directă, publică, în care cel care susține conferința evită să enunțe
propriile judecăți de valoare.
2. Expunerea – este forma de discurs care angajează în mod explicit personalitatea, opiniile, sistemul de
valori ale celui care vorbește.
3. Prelegerea – este situația comunicativă în care publicul care asistă la o prelegere a avut posibilitatea
să sistematizeze informații, fapte, evenimente anterioare.
4. Relatarea – o formă de comunicare în care se face o decodificare, o dezvăluire, o prezentare, a unei
realități obiective, a unor stări de fapt, a unor acțiuni fără implicarea celui care participă, ferită de
subiectivism.
5. Discursul – forma cea mai evoluată și cea mai pretențioasă a monologului, care presupune emiterea,
argumentarea și susținerea unor puncte de vedere, a unor idei inedite, care exprimă un moment sau o
situație importantă în evoluția domeniului respectiv.
6. Toastul – o rostire cu prilejul unor evenimente deosebite; nu trebuie să depășească 3-4 minute.
7. Alocațiunea – reprezintă o intervenție din partea unui vorbitor într-un context comunicațional, având
drept scop ilustrarea unui punct de vedere. (maxim 10 minute).
8. Povestirea – este forma cea mai amplă a comunicării, în care se folosesc cele mai variate modalități,
face apel la imaginație și sentimente, la emoții, la cunoștințe anterioare.
9. Pledoaria – este asemănătoare cu alocațiunea, dar se diferă prin aceea că prezintă și susține un punct
de vedere propriu.
10. Predica – tip de adresare în care posibilitatea de contraargumentare și manifestare critică sunt
reduse sau chiar anulate.
11. Intervenția – situația în care emițătorul vine în sprijinul unor idei ale unui alt participant la discuție,
acesta din urmă declarându-și acordul cu mesajul enunțat.
12. Interpelarea – situația în care cineva, aflat în postura de distribuitor de informație, cere unor
anumite surse o mai bună precizare în anumite probleme. (in parlament – pt rezolvarea unor probleme)
B. Dialogul – mesajele se schimbă între participanți, fiecare fiind pe rând emițător și receptor.
Participanţii la dialog fac un schimb de informaţii; toţi participanţii la dialog se consideră egali, îşi
acordă acelaşi statut.
Forme de dialog:
1. Dezbaterea – este destinată clarificării și aprofundării unor idei.
2. Seminarul – implică serioase structuri evaluative.
16 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
17 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
2. Întrebări recapitulative
1. Ce reprezintă comunicarea nonverbală?
2. Care sunt elementele comunicării nonverbale şi daţi exemple?
3. Ce reprezintă proxemica?
4. Ce reprezintă cronemica?
5. Ce reprezintă comunicarea paraverbală?
18 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
19 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
20 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
EXAMENUL DE BACALAUREAT/SIMULĂRI/COMPETENŢE
AVANTAJE DEZAVANTAJE PROPUNERI
MOTIVAREA ELEVILOR
AVANTAJE DEZAVANTAJE PROPUNERI
1. Prezentaţi trei avantaje şi trei dezavantaje pentru: presa scrisă, transmisiile radio,
transmisiile TV, Internet
3. Realizaţi un articol de presă prin care să informaţi elevii claselor aXa din România în
legătură cu un concurs important, folosind comunicarea informativă.
GRUPA 1
1. Comentaţi afirmaţia:
A comunica presupune cunoaştere de sine şi stima de sine. (D. Comunicării)
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
3. Construiţi un mesaj şi un răspuns la acestea care să aibă caracteristicile unui feedback cu
valoare pozitivă. (5 rânduri)
GRUPA 2
1. Comentaţi afirmaţia:
A comunica presupune a şti să asculţi. (Decalogul Comunicării)
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
22 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
GRUPA 3
1. Comentaţi afirmaţia:
Majoritatea oamenilor îşi amintesc ce făceai, nu ce spuneai.
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
3. Construiţi un mesaj şi un răspuns la acestea care să aibă caracteristicile unui feedback cu
valoare de bucurie. (5 rânduri)
GRUPA 4
1. Comentaţi afirmaţia:
A comunica prespune a şti să îţi exprimi sentimentele. (Decalogul Comunicării)
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
3. Construiţi un mesaj şi un răspuns la acestea care să aibă caracteristicile unui feedback cu
valoare de respingere. (5 rânduri)
GRUPA 5
1. Comentaţi afirmaţia:
Căutaţi mai întâi să înţelegeţî şi numai apoi să fiţi înţeleşi. (Stephen Covay)
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
3. Construiţi un mesaj şi un răspuns la acestea care să aibă caracteristicile unui feedback cu
valoare de supunere. (5 rânduri)
GRUPA 6
1. Comentaţi afirmaţia:
A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor şi a accepta conflictele (Decalogul
Comunicării)
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
3. Construiţi un mesaj şi un răspuns la acestea care să aibă caracteristicile unui feedback cu
valoare de resemnare. (5 rânduri)
GRUPA 7
1. Comentaţi afirmaţia:
A comunica presupune cunoaşterea nevoilor celuilalt. (Decalogul Comunicării)
2. Imaginaţi-vă o situaţie de comunicare între profesor-elev (5 rânduri) şi identificaţi
elementele procesului de comunicare.
23 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
1. În urma chestionarului privind presa scrisă se formează doua grupe. Prima grupă va
argumenta efectele pozitive ale presei scrise, iar cea de-a doua grupă va argumenta efectele
negative ale presei scrise.
25 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
7. Cât eşti dispus/ă să aloci din venitul tău pentru presa scrisă?
Puţin, sub 10 lei/zi Cât am nevoie, nu contează venitul
APLICAŢII
1. În urma chestionarului privind TV-ul se formează doua grupe. Prima grupă va argumenta
efectele pozitive ale TV-ului, iar cea de-a doua grupă va argumenta efectele negative ale TV-
ului.
CHESTIONAR TV
1. Consideri că televizorul are efecte benefice asupra vieţii tale?
DA NU
8. Pentru un copil până în 3 ani consideri că este mai util radioul faţă de TV?
DA NU
Dacă „da”, de ce:...................................................................................................
Dacă „nu”, de ce:...................................................................................................
28 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICATII
1. Studiu de caz: avantajele si dezavantajele utilizarii telefonului.
2. Studiu de caz: avantajele si dezavantajele utilizarii audioconferintei.
APLICATII
1. Completati diagrama „stea” pentru mijlocul de comunicare „telefon”
29 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
1. Telexul – folosit în lumea întreagă și mai ales de către agențiile de presă, rețeaua telex
permite schimbul instantaneu sau indirect de documente.
2. Faxul – este fotocopia la distanță trimisă prin rețeaua telefonică cu ajutorul unui terminal
de fax.
3. Minitelul – funcționa în Franța din anii 80 și a fost primul videotext care permitea
transmiterea electronică pe ecran a unor texte dialogate și a unor informații comerciale
(strămoşul Internetului)
4. Mesageria electronică – s-a răspândit rapid, devenind curier electronic datorită folosirii
foarte largi a rețelei internetului. Acest sistem permite transmiterea rapidă a documentelor
textuale sau grafice.
APLICATII
1. Studiu de caz: avantajele si dezavantajele utilizarii faxului.
2. Studiu de caz: avantajele si dezavantajele utilizarii mesageriei electronice.
APLICATII
1. Studiu de caz: avantajele si dezavantajele utilizarii retroproiectorului
30 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
6. Internetul
Apariţia internetului nu poate fi atribuită unei singure persoane. Tehonologia ce stă la baza
internetului este atât de complexă şi în continuă schimbare încât este mai mult decât evident
că o serie de persoane şi-au adus aportul la această invenţie care a schimbat lumea.
Nikola Tesla este printre primii oameni care a venit cu ideea unui system “world wireless”
la începutul anilor 1900. Cu toate acestea prima schemă practică a internetului a apărut la
începutul anilor ’60, când J.C.R. Licklider a popularizat ideea unei “reţele intergalactice”. La
scurt timp cercetătorii au creat conceptul de “packet switching” (comutaţie de pachete) o
metodă de transmitere electronică a datelor care mai târziu va deveni o bază a internetului.
Primul prototip funcţional al internetului a apărut la sfârşitul anilor ’60 odată cu apariţia
ARPANET (proiect american). ARPANET folosea conceptual “packet switching” pentru a
permite mai multor calculatoare să comunice într-o singură reţea. Această tehnologie s-a
dezvoltat în anii ’70 când Robert Kahn şi Vinton Cerf au creat TCP – Transmission Control
Protocol, un model de comunicare între calulatoare.
ARPANET a preluat TCP la 1 ianuarie 1983 şi din acel moment cercetătorii au lucrat la
crearea “reţelei de reţele” care mai târziu s-a transofmat în internetul din zilele noastre.
Lumea online a luat forma cunoscută azi în 1990 când Tim Berners-Lee a inventat World
Wide Web. Deşi este deseori confundat cu internetul propriu-zis World Wide Web este doar
cel mai comun mod de accesare a datelor online sub formă de site-uri web sau hyperlink-uri.
WWW a ajutat la popularizarea internetului în rândul publicului şi a fost un pas uriaş în
dezvoltarea cantităţii uriaşe de informaţii pe care publicul îl poate accesa zi de zi.
APLICAŢII
1. Studiu de caz: avantajele si dezavantajele utilizarii Internetului.
APLICATII
1. Completati diagrama „stea” pentru mijlocul de comunicare „Internet”
31 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
32 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Comunicarea scrisă cere mai mult timp pentru realizare, nu primeşte un feedback
instantaneu, dar poate fi analizată mai atent, iar mesajul rezistă în timp.
„Suntem ceea ce scriem” – ceea ce scriem în scrisori, însemnări, note, articole, e-mailuri ne
reprezintă.
Comunicarea facută în scris de către o persoană fizică sau juridică reprezintă un act de
corespondenţă.
Actele de corespondenţă au caracterul şi poartă denumirea de scrisori.
În cazuri concrete, actele de corespondenţă au denumiri diferite: ofertă, adresă, cerere,
telegramă, reclamaţie, proces-verbal, afiş comercial, raport etc.
APLICAŢII
Identificaţi greşelile gramaticale din următoarele afirmaţii:
Mi-ar place să ştiu mai multe informaţii despre ofertele firmelor concurente.
Produsul care l-am comandat nu este foarte bun.
Am luat la cunoştinţă despre regulile acestei instituţii.
Mă duc la servici zi de zi.
Comfortul este garantat pentru această maşină.
A-ţi putea, vă rog, să imi spuneţi unde este şcoală? Am ocolit de vre-o două-trei ori această
clădire fără vre-un rezultat.
3. Editarea – este ultimul pas în realizarea unei comunicări scrise şi include corectarea
eventualelor greşeli de gramatică, stabilirea corectă a punctuaţiei.
Din punctul de vedere al sintaxei, redactarea mesajului scris trebuie să respecte urmatoarele
regulile:
- folosirea ordinii directe în propoziţie şi frază (subiect – predicat – obiect);
- construirea pe cât posibil de propoziţii şi fraze scurte
- pentru scurtarea textului se pot utiliza inlocuiri precum: „Marfa comandată de dvs., pe
care am livrat-o la data de..." vom spune „Marfa din comanda dvs. nr. ..., livrată la data
de...";
- evitarea construcţiilor care exprimă generalizare.
Stilul scrisorilor reprezintă acea formă specifică de exprimare a ideilor, modul în care
lexicul este folosit în comunicare.
Calităţile pe care trebuie să le respecte stilul corespondenţei sunt următoarele:
- corectitudinea - presupune impunerea, respectarea normelor, formelor şi regulilor de
sintaxă, ortografie, punctuaţie.
- claritatea - se referă la faptul că ideile exprimate nu ar trebui să ducă la interpretări
eronate;
- concizia - se referă la faptul că scrisoarea trebuie să aibă în conţinutul ei cât mai multe
idei exprimate în cât mai puţine cuvinte.
- precizia;
- sobrietatea şi oficialitatea - se referă la faptul că actele oficiale trebuie să aibă un caracter
obiectiv;
- simplitatea - presupune folosirea cuvintelor, expresiilor simple, nepretenţioase.
APLICAŢII
„Banca Comercială Română (BCR) a lansat un canal adițional pentru a facilita transferurile
venite din străinătate prin intermediul MoneyGram, furnizor global de servicii inovatoare
pentru transferuri de bani. Pentru prima dată în România, clienții au opțiunea să-și transfere
facil banii trimiși de peste hotare prin MoneyGram, direct în contul lor BCR.
Destinatarul banilor poate suna la Contact Center-ul băncii pentru a-și direcționa banii în
contul BCR și a câștiga, astfel, timp. Preluarea unui transfer din străinătate nu mai depinde, în
acest mod, de programul bancar, în condițiile în care Contact Centerul BCR este disponibil
non-stop, 24/7. Singura condiție pentru beneficiar este să dispună de un cont curent la BCR.”
Analizaţi textul de mai sus completând în mod corespunzător cele două coloane ale tabelului
de mai jos:
Reguli Aspecte pozitive sesizate Aspecte negative sesizate
Claritate
Concizie
Precizie
36 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Simplitate
Comunicarea facută în scris de către o persoană fizică sau juridică se realizează prin acte de
corespondenţă care pot avea diferite forme.
I. CEREREA – este un document prin care se solicită unei insituţii, întreprinderi, firme sau
organizaţii, prin conducătorul acesteia, un anumit lucru.
- nu sunt permise abrevierile
- nu trebuie scris ca titlu „Cerere”
Cererea cuprinde:
- formula de adresare („Domnule Director, „Doamnă Ministru”, „Doamnă Director”), dup
care se pune virgula;
- numele şi prenumele, funcţia completă a solicitantului – este necesară respectarea clişeelor:
„Subsemnatul,...., domiciliat în....., vă rog (sau vă aduc la cunoştinţă)
- conţinutul propriu – zis şi motivarea acestuia
- formula de încheiere – trebuie să fie simplă, de tipul: „Cu stimă”, „Cu mulţumiri”, Cu
respect” etc
- semnătura
- funcţia adresantului şi unitatea
- data
37 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Referitor la aşezarea în pagină, este recomandat, ca în partea stângă a foii, să se lase un spaţiu
de 4-5 cm, iar în partea de sus, 8-10 cm.
MODEL
Cerere de concediu
DOMNULE DIRECTOR,
Cerere de angajare
Domnule Director,
Subsemnatul, …………………………………………………….domiciliat in
………………….., str. ………………………………………………, nr. ………., bloc
…………….., etaj ……., ap. ……, telefon nr. ………………………., de profesie
…………………………….., va rog respectuos a-mi aproba angajarea in cadrul societatii pe
care o conduceti in functia de ………………… Mentionez ca am o vechime in aceasta
functie de ……….. ani, am mai lucrat la urmatoarele societati: ………………..................
……………………… ultimul loc de munca fiind societatea ……………………………..
conform CV-ului atasat.
La ultimul loc de munca am incetat activitatea cu data de ………………………...
conform articolului nr. ……… din Codul Muncii.
Domnule Director,
Subsemnatul(a) _______________________________________________________
38 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Data: Semnătura,
APLICAŢII
1. Realizează o cerere pentru motivarea absenţelor
2. Realizează o cerere pentru eliberarea unei adeverinţe de elev
3. Realizează o cerere pentru decontarea navetei
II. PROCESUL – VERBAL
Procesul-verbal - este considerat un document oficial, în care se înregistrează o anumită
constatare sau se consemnează succint discuţiile şi hotărârile unei anumite adunări
(constatarea unui fapt, incident, eveniment; consemnarea unei mărturii, a unei declaraţii;
acordul la care au ajuns două părţi),
Tipuri de procese-verbale:
1. Procesul – verbal de contravenţie înregistrează fapte care constituie abateri de la legi.
În esenţă, el trebuie să cuprindă precizarea contravenţiei şi sancţiunea aplicată. Este întocmit
de una sau de mai multe persoane împuternicite de către un organ de stat.
2. Procesul – verbal de constatare – consemnează aspecte ale activităţii cuiva, aşa cum au
fost remarcate în urma unei inspecţii, sau o anumită constatare.
Cuprinde următoarele elemente:
- data şi locul, numele, prenumele şi funcţia celui care întocmeşte actul
- relatarea faptelor constatate
- concluzii sau hotărârea adoptată
- menţionarea numărului de exemplare în care a fost întocmit şi destinaţia fiecărui exemplar
- semătura
APLICAŢII
1. Lucrezi la o societate de telefonie mobila si un telefon care inregistreaza o defectiune la
acumulator. Telefonul abia fusese cumparat de doua zile si este in garantie. Realizati un
proces de constatare a defectiunilor.
3. Procesul-verbal de predare-primire a unei gestiuni - se încheie între două persoane
sau între două instituţii ca urmare a transmiterii drepturilor şi obligaţiilor privind gestiunea de
la cel care predă la cel care primeşte.
si
Dl.…, legitimat cu BI/CI seria …, nr. …, angajat al societatii ........in functia de ......
Obiectul procesului verbal il reprezinta reinnoirea echipamentelor de protectia muncii.
Prin prezentul proces verbal se atesta predarea-primirea urmatoarelor echipamente de
protectie a muncii:
- salopeta
- tricou
- ochelari de protective
- manusi
- casca de protectie
- pelerina scurta pentru ploaie
40 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Am predat, Am primit,
APLICAŢII
Lucrezi ca lucrator comercial la o firma de papetarie si trebuie sa preiei in gestiune de la
distribuitorul de produse al societatii “Best” Petre Damian, urmatoarele produse: 3
ghiozdane, 10 caiete, 5 formulare tipizate, hartie de scris (2 topuri).
Realizati procesul verbal de predare-primire pentru situatia prezentata.
4. Procesul – verbal de consemnare se întocmeşte de secretarii organelor respective sau de
persoanele desemnate cu redactarea şi înregistrează amănunţit desfăşurarea unei şedinţe, a
unei adunări.
Are următoarea structură:
- data (locul) şi felul întâlnirii
- participanţii
- consemnarea ordinii de zi, a discuţiilor şi a hotărârilor adoptate
- semnătura celui care l-a redactat sau semnăturile tuturor participanţilor
Membri consiliului
Secretar/Diriginte
APLICAŢII
1. Realizează procesul de consemnare a unei şedinţe cu părinţii clasei...
41 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
1. Realizaţi un memo dupa modelul prezentat.
42 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Exemplu
MEMORIU DE ACTIVITATE
1. Comunicare:
2. Proiectare didactică
3. Organizarea şi realizarea activităţilor de invăţare:
4. Examene, probe de verificare si simulari:
5. Participarea la actiuni complementare activității de învățare:
6. Dezvoltarea profesională
7. Comportamentul şi ţinuta
Profesor: ..........................
Catedra de ..........................
Liceul ......................................
APLICAŢII
1. Realizaţi un memoriu de activitate după modelul prezentat.
43 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Exemplu
Titlu şedinţă
Minută
Şedinţă convocată de..
Tip de şedinţă
Moderator
Secretar
Participanţi
Subiecte în agendă
Timp alocat Subiect de agendă
Discuţie
Concluzii
Acţiuni de întreprins Responsabil Data limită
44 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Scopul
întâlnirii:
Ora întâlnirii:
Locul întâlnirii:
Conducător:
Conducător
Adjunct:
Secretar:
Participanţi:
Ordinea de zi
Subiect:
Sugestie: Autor:
Sugestie: Autor:
Sugestie: Autor:
Sugestie: Autor:
45 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
VI. CIRCULARA – este o dispoziţie scrisă a unui organ superior, multiplicată şi expediată
organelor din subordine sau o modalitate de a informa clienţii cu privire la evoluţia afacerilor
sau a schimbărilor importante din cadrul firmei (crearea unei noi societăţi, extinderea
(reorganizarea) activităţii, schimbarea adresei, inaugurarea unei activităţi, promovarea de
produse pe o piaţă nouă etc.)
Stimaţi clienţi,
Am dori să vă aducem la cunoştinţă că, în perioada 1 iulie 2018-31 iulie 2018, firma
noastră are o ofertă avantajoasă la toată gama de maşini marca XXXX. Ţinând cont de faptul
că sunteţi un client fidel, aşteptăm să ne contactaţi cât mai curând posibil.
Cu deosebită stimă,
Şef Departament Vânzări,
Mircea Dinu
APLICAŢII
1. Realizaţi o circulară pentru promovarea unui nou tip de produs.
VII. RAPORTUL - cuprinde o relatare a unei activităţi personale sau de grup. Se face din
oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazează pe cercetări amănunţite, schimburi de
experienţă, documentări. Raportul poate fi simplu sau complex.
Clasificarea rapoartelor
46 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Director General
Sc. ZZZZ
Şoseaua Viilor, nr.38
Sector 5, Bucureşti
Domnule.................,
Conform instrucţiunilor primite, m-am deplasat în oraşul Ploieşti, pentru a vedea un teren
pe care urmează să construim un nou magazin şi am plăcerea de a vă prezenta un raport al
acestei vizite.
Terenul este situat în partea de sud a oraşului, la ieşire, la 5 km de DN1, cu posibilităţi de
transport excelente. Apa, lumina şi resursele interne sunt adecvate, cu exploatare imediată.
Acest teren este amenajat cu drum de acces.
Am verificat şi alte oferte în zonă şi aceasta pare să fie cea mai avantajoasă, deoarce în
partea de sud nu sunt construite alte magazine. Este o oportunitate pentru noi, deoarece
acoperim cererea de mărfuri pentru toată zona de sud a oraşului şi pentru localităţile de pe
DN1.
Poziţia acestui magazin, terenul şi zona par să fie o soluţie acceptabilă pentru cerinţele
companiei noastre.
După părerea mea, ar trebui să se aprobe acest proiect fără întârziere.
Cu stimă,
Daniela Albu
Manager al Departamentului de Dezvoltare
APLICAŢII
1. Realizaţi un raport al activităţii desfăşurate de voi la o anumită disciplină în decursul unei
săptămâni.
VIII. REFERATUL - este un document scris în care sunt prezentate aspecte concrete, date
si aprecieri în legătură cu o anumită problemă, dar şi propuneri de modificare a situaţiei
existente.
Referatul poate fi: de necesitate, de aprobare a cheltuielilor, de sesizare a abaterilor
disciplinare etc.
Catre,
LICEUL ..............
REFERAT DE NECESITATE
48 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Subsemnatul/a _____________________________________________incadrat/a la
__________________________________________(unitatea de invatamant) pe functia de
___________________________________ va rog sa binevoiti a-mi aporba si aloca fonduri in
vederea procurarii urmatoarelor
materiale:___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________.
Cele de mai sus sunt necesare pentru buna functionare a unitatii si desfasurarea unui proces
instructiv-educativ de calitate.
Data: Semnatura,
REFERAT
Subsemnatul ________________________, angajat pe postul de _____________ al
societăţii, am întocmit prezentul referat, prin care vă informez că
salariatul___________________, angajat pe postul de _______________ al societăţii, a
săvârşit următoarele: _______________________________________. Faţă de cele
prezentate mai sus, vă rog să dispuneţi măsurile necesare.
Data Semnătura
APLICAŢII
1. Realizati un referat de necesitate, un referat de sesizare a unei abateri disciplinare
IX. SCRISOAREA DE AFACERI – în lumea afacerilor, scrisoarea este încă unul din cele
mai eficiente moduri de transmitere a informaţiei.
O scrisoare de afaceri trebuie întocmită cu multă grijă, respectându-se anumite reguli:
- redactare îngrijită şi estetică
- limbaj simplu, fără a exagera în acest sens
- stilul energic pentru a sugera siguranţă şi încredere în sine
- evitarea amănuntelor neimportante
- evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate
- evitarea unor critici nefondate.
49 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
X. DAREA DE SEAMĂ – constă în expunerea uni fapt din cadrul unei organizaţii şi se
prezintă de către conducere sau salariaţi, la diferite intervale de timp.
XI. NOTA INFORMATIVĂ – se utilizează pentru prezentarea unei situaţii concrete din
cadrul unei firme, întreprinderi
Corespondenţa comercială
I. CEREREA DE OFERTĂ
Cererea de ofertă este primul pas în cadrul unei negocieri pre-contractuale. Este întocmită şi
transmisă de firmele care doresc să achiziţioneze mărfuri sau servicii. Se declanşează efectiv
dialogul între parteneri.
Cererea de ofertă se poate face pe cale verbală, prin discuţiile directe între parteneri sau
prin intermediul comunicării telefonice, dar şi în scris.
Conţinutul scrisorii trebuie să fie clar şi concis pentru ca ofertantul să nu aibă neclarităţi în
privinţa celor solicitate.
RC J........................
Cod fiscal: RO ..................
Cont .................................
BRD Societe General
CERERE DE OFERTĂ
Către.....................................................,
Str...................................., nr..........., bloc................., scara..................etj....ap....,
localitatea................, judeţul/sectorul.............................., cod poştal......................
SC..............................................
Adresa........................................
APLICAŢII
1. Realizati o cerere de oferta dupa modelul prezentat.
51 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
II. OFERTA
Este redactată de furnizor (emitent), este un răspuns la cererea de ofertă, fi poate cuprinde:
denumirea mărfurilor oferite; caracteristici; eşantioane; lista de preturi; cantitatea care poate fi
livrată, data; valabilitatea ofertei.
Exemplu de ofertă:
Către, SC................S.R.L.
SC..........S.R.L. Str.................nr..........Oraş.........
Str. ........ nr. ...... Cod poştal .................
Tel./fax: .......................
Capital social: ............... RON
RC J........................
Cod fiscal: RO ..................
Cont .................................
BRD Societe General
OFERTA
52 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
1. Realizati o oferta dupa modelul prezentat.
III. COMANDA
Comanda este ulterioară ofertei. Oferta odată analizată, cumpărătorul transmite
vânzătorului comanda de mărfuri. Comanda este, de regulă, redactată pe formulare tipizate. In
situaţia în care comanda este telefonică, ea trebuie urgent urmată de cea scrisă.
Exemplu de comandă:
COMANDĂ
Către......................................Str............................................nr...............bloc........scara.......
etaj........apartament........localitatea.............Judeţul/Sectorul..............Codul
poştal...........................
Transport ....................................................................
Modalităţi de plată ......................................................
Alte condiţii ............................................................
Vă rugăm să ne confirmaţi perin e-mail, fax sau poştă primirea comenzii. Avem
certitudinea că veţi acorda atenţia cuvenită acestei comnezi ţi vom fi încântaţi să vă plasăm pe
viitor alte comenzi.
Cu stimă, ..................................................................
(semnătura) ................................................................................................
(numele şi prenumele în clar, precum si funcţia în cadrul societăţii)
APLICAŢII
1. Realizati o comanda dupa modelul prezentat
CAPITOLUL V – COMUNICAREA NONVERBALĂ
- este reprezentată de comportamentul fizic care însoţeşte vorbirea
APLICAȚII
1. Analizează și argumentează la alegere, două dintre cele 10 reguli din Decalogul Tăcerii.
Decalogul Tăcerii
1. Taci, dacă nu ai de spus ceva valoros!
2. Taci, atunci când ai vorbit destul!
3. Taci, până când îţi vine rândul să vorbeşti!
54 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
55 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAȚII
1. Realizează o scurtă descriere a felului în care folosești timpul și spatiul în viața de zi cu
zi. (20 rânduri)
4. Limbajul culorilor - evidenţiază atitudinea omului faţă de viaţă şi faţă de cei din jur.
Culorile calde (roşu, portocaliu, galben) favorizează comunicarea, iar culorile reci (gri, verde,
albastru) inhibă comunicarea.
Alb – inocenţă, puritate, claritate, tristeţe (China, Japonia), induce calmul, reflectă lumina
(culoare solară); este asociat cu zăpada.
Negru – simbolul puterii si autorităţii, induce tristeţea (Europa) şi starea de repaus; folosit
în vestimentaţie denotă stil şi nu se va demoda niciodată; este asociat cu întunericul sau
misterul.
Albastru – relaxare, calm, afecţiune, stimulează seriozitatea, repausul, determină
reducerea ritmului respirator şi al pulsului; este asociat cu spaţiul adânc (muntele, marea).
Gri – indiferenţă, neutralitate, inhibator, deprimant.
Verde – persistenţă, fermitate, dorinţa de dominare, scade pulsul şi ritmul respirator,
induce relaxarea, meditaţia, prospeţimea, echilibrul, toleranţa; se asociază cu natura verde.
Roşu – competitivitate, vitalitate, operativitate, impulsivitate, simpatie, dinamism,
determină accelerarea ritmurilor vitale, stimulează metabolismul; este asociat cu flacăra,
sângele sau cu diverse fructe sau flori.
Galben – originalitate, spontaneitate, dorinţă de schimbare, stimulent intelectual şi psihic,
determină creşterea ritmurilor vitale; este asociat cu lumina solară, cu unele fructe sau flori.
Violet (combinaţia între roşu şi albastru) – vulnerabilitate, insecuritate
APLICAȚII
Realizează o descriere a personalităţii tale, având în vedere limbajul culorilor.
5. Limbajul trupului
56 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Mișcările corpului pot avea uneori sens simbolic. Printre cele mai cunoscute
exemplificăm:
umerii lasați sau capul plecat – timiditate, deprimare, sentiment negative, de
inferioritate.
capul sus și umerii drepti – multumire, superiortate.
incrucisarea bratelor la piept – inchidere in sine, fata de interlocutor, fata de subiectul
discutat
strangerea pumnilor – ostilitate, manie, stress, solidaritate.
capul sprijinit in palma – plictiseala
bratele deschise – sinceritate, acceptare
lăsare în spate pe scaun, mâinile după ceafă – superioritate
frangerea degetelor – nerabdarea, nelinistea;
masarea nasului cu degetul aratator – ostilitatea sau negatia;
masarea barbiei – indoiala, nesiguranta.
mişcările laterale ale ochilor, privirile piezişe – lipsa de sinceritate
pleoapele care se mişcă rapid – stare de nelinişte.
ridicarea unei sprâncene – neîncredere
dilatarea pupilelor – interesul faţă de cineva sau ceva, dar şi neliniştea
micşorarea pupilelor – lipsa de încredere în spusele sau faptele interlocutorilor
APLICAȚII
1. Uneori este greu de a înţelege sentimentele oamenilor. Un mijloc bun pentru a facilita
exprimarea sentimentelor şi emoţiilor este lărgirea bagajului de cuvinte. Câte cuvinte puteţi
asocia cu cuvintele: tristete, fericire, frica, ofensa.
57 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Urmărind conotaţia forţelor care acţionează asupra individului la un moment dat se ajunge
la concluzia că acestea pot fi:
- forţe pozitive, care corespund nevoilor de perfecţionare, de atingere a unor obiective, de
autorealizare. Ele creează tensiuni pozitive, care vor da naştere unui comportament de
apropiere, ce vizează rezolvarea acestor tensiuni;
58 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
- forţe negative, care corespund nevoilor de a ocoli anumite obiecte sua situaţii, de a face
în aşa fel încât să nut e întâlneşti cu cineva, de evita un eveniment. Ele creează tensiuni
negative, care stau la baza comportamentului de evitare.
APLICAȚII
1. Realizați figura principiului funcţionării psihologice
2. Realizați figura principalelor tipuri de comportament
59 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
locutorului în acel moment. Informaţia este receptată şi memorată corect, dar dobândeşte o
altă valoare decât cea dată de emiţător (de exemplu, atunci când un părinte îşi anunţă copilul
că nu şi-a pierdut încrederea pe care o are în el pentru că tocmai a luat o nota proastă,
acesta consideră că va avea tot dreptul să iasă în aceeaşi zi cu prietenii la plimbare);
d) negarea autorităţii sursei – exprimă tendinţa de devalorizarea a informaţiei primite,
prin raportare la autoritatea, competenţa sau buna-credinţă a emiţătorului care sunt puse la
îndoială (de exemplu, atunci când un proaspăt student află că unul dintre viitorii săi
profesori este foarte exigent şi discută cu colegii săi despre aceasta, este întrebat de unde are
informaţia. Când rosteşte numele celui de la care a aflat, unul dintre colegi spune că
respectivul tânăr este cel mai slab din an şi este normal să i se pară profesorul astfel (sau că
a vrut doar să-i sperie şi să râdă de ei), ceea ce face ca mesajul să nu mai fie luat în seamă –
n.n.).
APLICAȚII
„Dragă tată, m-ai întrebat într-o zi de ce pretind că mi-e teamă de tine. Ca de obicei, nu
ştiam atunci ce să-ţi răspund tocmai din teama pe care mi-o inspirai...Aşezat în fotoliul tău, tu
guvernai lumea. Numai opinia ta era dreaptă, oricare alta era necugetată, excesivă,
nebunească, anormală...Curajul, hotărârea, încrederea pe care le simţeam în contact cu un
anumit lucru nu rezistau dacă tu li te opuneai sau doar dacă îmi închipuiam că li te opui. În
faţa ta îmi pierdusem încrederea în mine şi-mi asumasem în schimb un imens sentiment de
culpabilitate”
(Franz Kafka, „Scrisoare către tatăl meu”)
61 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
În situatia de comunicare, trei elemente ale reprezentarii situatiei vor juca un rol esential:
sinele, celalalt si sarcina de indeplinit.
a. Reprezentarea de sine.
Se bazeaza pe doua componente:
- Eul intim (imaginea pe care individul si-o face despre sine, despre fortele si slabiciunile
sale, despre adevarata sa competenta, despre caracteristicile personale. Acest Eu intim este cel
mai adesea unul privat, necunoscut de ceilalti si neexprimat)
- Eul public (eul declarat, cu alte cuvinte imaginea de sine pe care o oferim celorlalti si
care poate fi radical diferita de imaginea intima.
APLICAŢII
Imaginaţi o situaţie de comunicare în care aţi putea fi implicaţi. Identificaţi tipurile de
variabile cognitive şi subspeciile lor. Analizaţi modul în care acestea vă pot influenţa
comunicarea cu diferiţi interlocutori, în diferite contexte, în vederea realizării aceluiaşi scop.
63 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
64 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Factorul uman este incapabil de a comunica în lipsa unor instrumente adecvate, dintre care
codul şi canalul. Asupra acestora acţionează patru categorii de variabile:
1. variabilele obiective – se referă la codul de realizare a comunicării.
Codul trebuie să fie clar, simplu (nu polisemic), în raport cu vârsta şi statutul social, starea
de dezvoltare normală sau cerinţe speciale;
2. variabilele psihologice şi psihosomatice
a) efectul halo: efectul creat de rezonanţa simbolică pe care o poate avea un cuvânt pentru
oameni (cuvinte-şoc, care se leagă de istoria personală a acestora) sau din punct de vedere
individual şi/sau social/colectiv (folosirea unor expresii cum ar fi „curcani”, „forţe de ordine”
exprimă relaţia locutorului cu această realitate).
Din acest punct de vedere cuvintele pot fi clasificate în:
- „cuvinte tunătoare” (care au efect puternic, de regulă cu conotaţie negativă)
- „cuvinte şopotitoare” (care au efect cald, calm, de regulă pozitiv);
b) ponderea cuvintelor: în construirea mesajelor există cuvinte care se plasează central
prin impactul asupra interlocutorilor, prin rolul lor în înţelegerea şi interpretarea mesajelor.
c) ordinea cuvintelor: ordinea cuvintelor joacă un rol decisiv în atribuirea unei
semnificaţii. Primele cuvinte sunt esenţiale pentru că ele introduc, determină o anticipare a
continuării mesajului.
3. alegerea canalului de comunicare – nu se limitează doar la suporturile sau mijloacele
necesare transmiterii meajului şi vizează, în acelaşi timp, condiţiile fizice în care se
desfăşoară comunicarea, locul, poziţia actorilor în spaţiu, locul întâlnirii. Aşezarea faţă în faţă
sau alături, opţiunea pentru canalul scris sau oral influenţează natura exprimării, tipul de
relaţie.
4. rolul actorilor – se referă la un anumit grad de libertate cu care este înzestrat locutorul.
El poate alege limbajul, cuvintele, ordinea şi ponderea acestora, canalul, deci este un
„creator”.
APLICAŢII
1. Faceţi o analiză a „cuvintelor tunătoare” şi a cuvintelor şoptitoare din viaţa voastră. Daţi
câte 5 exemple din fiecare.
65 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
Imaginaţi o situaţie de comunicare în orice domeniu al vieţii voastre (familial, profesional,
social). După descrierea contextului, analizaţi toate grupele de factori care o pot determina, cu
accent pe identificarea şi ameliorarea acelora care ar putea bloca sau diminua comunicarea.
Tehnici de ascultare
Ascultarea este un act căruia în procesul de ascultare i se acordă de cele mai multe ori o
importanţă minimă.
După gradul de implicare al interlocutorului, ascultarea poate fi activă şi pasivă.
a) Ascultarea activă – este procesul prin care se urmăreşte înţelegerea a ceea ce exprimă
interlocutorul.
66 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
b) Ascultarea pasivă – lasă în seama celuilalt găsirea ideilor; emiţătorul vorbeşte, dar nu
ştie dacă este ascultat (cealaltă persoană îl priveşte, dar nu îi oferă niciun indiciu că îl ascultă,
se gândeşte la altceva sau priveşte în altă parte).
Ascultătorul pasiv:
- ascultă stilul, cuvintele şi gramatica;
- îşi petrece timpul gândindu-se la altceva, la ce va spune;
- pretinde că ascultă şi îşi pierde uşor atenţia;
- face si altceva în timp ce ascultă;
- trage concluzii în timp ce ascultă;
- dă semne de nerăbdare;
- nu verifică înţelegerea din timp în timp;
- nu arată un interes real faţă de interlocutor
- este distras de factorii externi
APLICAŢII
1. Identificati tipul de ascultator si caracteristicile acestuia, din textul de mai jos
Directorul unei firme prezinta informatiile necesare pentru realizarea obiectivelor. Unul
dintre angajati da semne de nerabdare, asculta ceea ce spune directorul, dar in acelasi timp se
67 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
joaca pe telefon. Deseori daca directorul greseste vreun cuvant sau altceva, imediat sesizeaza
spunând acest lucru colegului de langa el. Plictisit isi petrece timpul gandindu-se la ce va
raspunde daca va fi intrebat ceva, desi nu verifica intelegerea informatiilor prezentate.
Barierele de comunicare reprezintă toate acele perturbaţii care pot interveni de-a lungul
procesului de comunicare şi care reduc fidelitatea sau eficienţa mesajului transmis.
1. Bariere de limbaj
a) aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane,
b) emiţătorul şi receptorul se pot deosebi ca pregătire şi experienţă;
c) starea emoţională a receptorului poate deforma ce se aude;
d) ideile preconcepute şi rutina influenţează receptivitatea;
e) dificultăţi de exprimare;
f) utilizarea unor expresii sau cuvinte confuze.
2. Bariere de mediu
a) climat de muncă necorespunzător (poluare fonică ridicată)
b) folosirea de suporţi informaţionali necorespunzători - pot cauza perturbări ale mesajelor
transmise;
68 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
3. Bariere de concepţie
a) existenţa presupunerilor;
b) exprimarea cu stângăcie a mesajului de către emiţător;
c) lipsa de atenţie în receptarea mesajului;
d) concluzii grăbite asupra conţinutului mesajului;
e) lipsa de interes a receptorului faţă de mesaj;
OAMENII ASERTIVI:
- spun direct părerile şi dorinţele
- oferă opinii şi işi comunică sentimentele
- sunt hotărâţi
- înfruntă problemele
- au un bun contact vizual şi o postură deschisă
OAMENII AGRESIVI
- întrerup mereu discuţiile
- ascund informaţiile şi părerile personale
- domină discuţia şi nu sunt buni ascultători
- vorbesc tare, jignesc şi sunt sarcastici
- au un contact vizual puternic şi o postură dominantă
69 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
APLICAŢII
1. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
__Existenţa presupunerilor reprezintă o barieră de conceptie.
__Dificultăţile de exprimare reprezintă o barieră de limbaj.
__Climatul de muncă necorespunzător reprezintă o barieră de concepţie
__Lipsa de atenţie şi inters reprezintă o barieră de mediu.
__Concluziile grăbite reprezintă o barieră de concepţie.
__Suporţii informaţionali necorespunzători reprezintă o barieră de mediu
__Expresiile sau cuvintele confuze reprezintă o barieră de conceptie.
__Existenţa presupunerilor reprezintă o barieră de limbaj.
__Expresiile sau cuvintele confuze reprezintă o barieră de limbaj.
__Sunt considerate bariere de conceptie: existenta presupunerilor si utilizarea unor
expresii sau cuvinte confuse
70 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Conflictul este un proces care apare între două sau mai multe persoane (grupuri,
organizaţii, state) atunci când acestea au puncte de vedere diferite, scopuri, nevoi şi valori
diferite şi se luptă pentru resurse limitate.
Conflictele pot fi determinate de o serie de cauze precum: lipsa comunicării, comunicarea
defectuoasă, zvonuri sau informaţii false, managementul autoritar, managementul improvizat,
neprofesionist (neclaritate în transmiterea deciziilor)
In practică, există o multitudine de tipuri ale conflictului.
- conflictul-scop - specific situaţiei în care o persoană doreşte rezultate diferite faţă de
alta;
- conflictul cognitiv - bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un
anumit fenomen;
- conflictul afectiv- specific situaţiei în care o persoană sau un grup are sentimente sau
emoţii incompatibile cu ale altora;
- conflictul comportamental - specific situaţiei în care acţiunile unei persoane sau ale
unui grup sunt de neacceptat pentru ceilalţi.
APLICAŢII
1. Descrieţi o situaţie conflictuală la care aţi luat parte şi explicaţi cum aţi rezolvat
conflictul.
72 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Avantaje:
- agenda reamintește fiecare eveniment (întâlnire sau discuție) înainte de ora prestabilită.
- găsirea rapidă a oricărei persoane sau firme din lista de contacte, precum și un anumit
eveniment.
- memorează toate evenimentele legate de o persoană sau o firmă. Acestea pot fi
vizualizate rapid și tiparite.
- se poate înregistra cu o singură operație evenimentele care se repetă în anumite zile ale
săptămânii sau la anumite date ale lunii, pe orice interval de timp dorit.
- spațiul este nelimitat, agenda putând fi folosită un timp îndelungat, mai mulți ani.
- se poate transfera întregul program într-un alt calculator.
- lista contactelor poate fi prelucrată și în alte formate.
- programul rulează pe calculatorul personal, nu pe Internet, iar accesul la program se
realizeaza pe baza parolei alese de dvs., ceea ce asigura securitate și confidențialitate maximă.
Dezavantaje:
- necesitatea de a avea un calculator pe care să poată fi descărcată agenda.
73 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Notiunea de corespondenta include forma scrisa pe care o iau relatiile dintre doua sau mai
multe persoane (de obicei sub forma unor scrisori). Dupa cum scrisorile se adreseaza unor
persoane juridice sau fizice, acestea alcatuiesc obiectul corespondentei oficiale sau private.
Corespondenta oficiala cuprinde totalitatea scrisorilor si actelor care circula intre persoane
juridice sau intre o persoana fizica si o persoana juridica, in scopul stabilirii unor relatii intre
ele. Actele emise de o autoritate (persoana juridica) sunt considerate acte oficiale.
Intre scrisoare si act exista urmatoarele deosebiri:
- scrisoarea este o comunicare adresata in scris unei persoane; actul este o dovada scrisa
prin care se constata un fapt, se reglementeaza o obligatie etc.
- actul are titlu, scrisori purtatoare de titlu se intalnesc mai rar;
- actul are specificat in cuprinsul sau titularul in folosul caruia se face constatarea;
- majoritatea actelor sunt tipizate; in cazul scrisorilor, tipizarea este rar intalnita;
- scrisorile sunt inregistrate in Registrul de intrare-iesire; actele au numere proprii de
ordine, pe baza carora se tine evidenta emiterii si circulatiei lor (in Registrul de intrare-iesire
sunt inregistrate scrisorile insotitoare ale actelor);
- scrisorile pot fi redactate si semnate de orice functionar cu delegatie de corespondent;
actele nu pot fi intocmite si semnate decat de functionari investiti printr-o dispozitie expresa a
unui act normativ cu aceste drepturi;
Actele oficiale
74 Modulul I, clasa a – X – a
ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
Categorii de acte oficiale: clasificarea actelor oficiale se poate face in functie de mai multe
criterii si anume:
Din punctul de vedere al razei teritoriale pe care isi produc efectul, sunt:
- acte cu caracter general - al caror efect se produce pe intreg teritoriul tarii (de exemplu:
acte emise de Parlament, de Presedintele Romaniei si de Guvern);
- acte ale organelor locale ale administratiei publice - efectele lor sunt limitate la o
anumita unitate administrativ-teritoriala (de exemplu, actele Consiliilor locale, ale prefectilor
si primarilor).
75 Modulul I, clasa a – X – a