Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova
I.P. Centrul de Excelenţă în Economie şi Finanţe

Catedra Administrarea afacerilor

STUDIU INDIVIDUAL
la corespondența economică

Elaborat: Țurcan Nicolae

Grupa:PAA 1910-G
Profesor coordonator: Inga VARTICOVSCHI,
Prof. de disc. economice, gr. did. I

Chişinău, 2020

1
 Corespondenţa economică este un aspect foarte important pentru fiecare companie în parte,
dar şi pentru persoana însăşi care expediază. Modul în care o scrisoare, e-mail, fax sunt redactate
echivalează cu o carte de vizită a expeditorului. Datorită eticii afacerilor, mesajul şi conţinutul
unui mesaj sunt considerate ca o atitudine. Trebuie remarcat că în principal aceste mesaje sunt
folosite pentru a crea un climat favorabil afacerii.
Redactarea corespondenţei de afaceri astfel, a devenit un element esenţial în cadrul
tranzacţiilor moderne, iar mijloacele şi modalităţile în care se realizează s-au perfecţionat pînă la
rang de ştiinţă. Aceste schimbări sunt datorate în primul rînd dezvoltării rapide a tehnicilor de
comunicaţie, internaţionalizării şi globalizării rapide a business-ului. Nu trebuie omise nici
mijloacele moderne de comunicare, unde e-mail-ul a avut o dezvoltare rapidă, şi tendinţele de
scădere a costurilor comunicaţiilor internaţionale – scăderea majoră a costurilor la telefonia
internaţională. În ciuda acestor lucruri totuşi scrisorile rămîn pe poziţii datorită locului şi mai
ales a funcţiei pe care o îndeplinesc.
Pentru a considera o scrisoare bine realizată din punct de vedere tehnic, aceasta trebuie să
aibă cîteva caracteristici esenţiale: claritate, concizie, corectitudine, curtoazie, politeţe, stil
comercial.
Redactarea trebuie făcută astfel, încît scrisoarea să poată fi citită cu uşurinţă, să aibă o
logică anume, frazele să fie precise şi clare. Se recomandă evitarea elementelor de tipul frazelor
lungi şi întortochiate, revenirea la un subiect tratat anterior, repetarea ideilor.
Orice scrisoare trebuie să fie expresia unei atitudini de politeţe faţă de destinatar. Tonul
acesteia trebuie să concorde cu conţinutul pentru că în practică avem de-a face cu diverse
atitudini care trebuie adoptate: fermitate, prietenie, indulgenţă, conciliere, asprime, etc.
Corectitudinea se referă la aspectele legate de conţinutul mesajului, la relevanţa şi realitatea
datelor din scrisoare. Tot aici facem referire şi la aspectele gramaticale şi lexicale care au o mare
importanţă, uneori o virgulă poate schimba întregul mesaj care se doreşte transmis. Sunt lucruri
de fineţe şi cărora trebuie să li se dea o mare importanţă.
1.Corespondența ecomomică se clasifica în mai multe părți: dupa natura
emitentului:
a) corespondența de afaceri privata (sau de afaceri personala), intocmita
de persoane fizice, care include solicitari de prospecte de vara,
rezervarea unei camere de hotel, aЬonamente la ziar; scrisori de
felicitare, scrisori de mulфumire, telegrame etc.;
b) corespondența oficiala, intocmita de persoane juridice (cereri de
oferta, oferte, reclamații, comenzi etc.).
2.dupa modul de intocmire:
a) Documente tipizate, care sunt redactate pe formulare-tip și conțin un
text tiparit cu elemente de rigoare. Aici se includ
și unele documente economice tipizate. Redactarea lor se face prin
completarea spatiilor libere, a coloanelor cu datele sau textul cerut,
ținandu-se cont de caracterul documentului și de indicațiile referitoare
la completare.
b) documente netipizate sau intocmite in mod liber, la a caror adresare
sunt aplicate anumite reguli de redactare. Acestea includ toate
scrisorile de afaceri: cereri de oferta, scrisori de oferta, comenzi,
reclamații, reclame, delegații, adeverințe, ordine, contestații,
procese-verbale etc.

2
 3 in conformitate cu obiectul scrisorilor distingem:
- corespondenta de solicitare: demersul, comanda, cererea de oferta;
- corespondenta de dispozitie: decizia, ordinul, dispozitia;
- corespondenta de informare: oferta, raportul, darea de seama, referatul, avizul,
referinta;
- corespondenta de constatare: procesul-verbal, actul, minuta, incheierea;
- corespondenta insotitoare de acte: scrisoarea de insotire personalizata;
- corespondenta de reclamare: scrisorile de avertizare, reclamatia;
- corespondenta doveditoare: adeverinta, certificatul,
delegatia, chitanta, procura.
4 din punctul de vedere al intentiei, distingem:
- corespondenta de initiativa: cererea de oferta, cererea oficiala, reclama etc.;
- corespondenta de raspuns: cererea de oferta bazata pe o oferta, oferta avand ca temei
o cerere de oferta, remedieri etc.;
- corespondenta de revenire: scrisorile de revenire,
avertizarile, reclamatiile.
5 dupa natura exemplarelor sau a modului de intocmire:
- originalul. Acesta este primul exemplar al documentului care se trimite
destinatarului;
- copia simpla, care se face cu indigo sau la computer, odata cu originalul. Copia se
face cu scopul de a servi ca proba de control in cazul pierderii originalului. Ca §i
originalul, ea este semnata §i confirmata cu amprenta sigiliului.
- copia de pe original. Se deosebe§te de cea precedents prin faptul ca textul este copiat
direct de pe original, avand mentiunile „Copie” §i „Locul sigiliului”, care se noteaza
cu abreviatura „L.S.”, §i “S-a semnat” - cu abreviatura “S.S.”. О astfel de copie este
folosita drept mijloc de protejare a originalului. In unele cazuri, originalul se
reconstituie pe baza copiei certificate.
- duplicatul se elibereaza in cazul pierderii originalului (de obicei, a unui act).
Procedura eliberarii lui consta in:
a) anuntarea unitatii care a eliberat actul original
pierdut;
b) publicarea in pagina unui monitor republican privind pierderea actului §i
declararea nula a acestuia;
c) eliberarea actului nou pe baza avizului publicat.
d) Actul nou eliberat are mentiunea „Duplicat” §i are aceea§i valoare ca §i
originalul.
- extrasul este §i el o copie, dar numai a unei parti dintr-un act
de dimensiuni mari. Este valabil numai daca a fost semnat §i
certificat (in functie de scopul eliberarii) cu §tampila unitatii.
6 dupa modul de transmitere:
- corespondenta obignuita, care se expediaza prin po§ta sau prin curier;
- corespondenta telegrafica, transmisa prin telegraf,
telegrama;
- corespondenta telex, transmisa §i receptionata prin teleimprimator;
- corespondenta publicistica, publicata in mass-media.
7 dupa criteriilepoștale sau regimul de circulate
- corespondenta simpla;
- corespondenta cu indicatii speciale (recomandat, expres, cu raspuns platit, cu valoare
declarata, cu confirmare de primire etc.);
- corespondenta cu regim special (secreta).

3
 Imaginea unei firme se construiește, pas cu pas, timp indelungat. Un rol
important in aceasta „piesa” il are și papetaria firmei, tipariturile §i
corespondenta scrisa: hartia de corespondenta, hartia de fax, cartile de vizita,
plicurile, invitatiile, somatiile, ofertele, documentele comerciale, ambalajele,
etichetele, afișele și alte tiparituri (pliantele, broșurile, cataloagele etc.).
Design-ul marcii unei unitati, simbolul sau insemnul firmei, alegerea copertei
§i a culorilor folosite la textul scrisorii §i felul in care este utilizat insemnul pe
toate comunicarile enumerate mai sus reprezinta, impreuna, fata publica a
firmei.
In realitate, insa, papetaria se refera, in mod expres, la ceea ce, in general, se nume§te foaie
cu antet. Tiparirea acesteia poate fi considerat primul pas profesionist intr-o strategie, unitara §i
coerenta, de comunicare globala a designului unitatii. Foaia cu antet poate produce efecte sau de
finete, sau de neglijenta fata de activitatea intreprinderii inse§i.
Despre hartia cu antet, creatorii de imagine spun ca ea este primul act de design comercial al
unei unitati economice, ea fiind considerata de catre speciali§ti un fel de „cap de pod” in
strategia de comunicare vizuala a acesteia.
Articolele de papetarie trebuie sa reflecte corect imaginea unei unitati economice, mai ales a
celei comerciale.
Orice scrisoare sau act expediat de un functionar il caracterizeaza in mod absolut atat pe el,
cat §i imaginea firmei sau a companiei, incluzand:
- calitatea hartiei folosite pentru redactarea scrisorii;
- calitatea design-ului grafic;
caracterul ingrijit al textului tiparit;
. Norme de redactare a scrisorii oficiale

О scrisoare de afaceri presupune nu numai о forma grafica corecta și о prezentare estetica,

dar și о structura adecvata. In uzantele international s-a stabilit ca о scrisoare cu caracter oficial
trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- antetul;
- data și numarul scrisorii;
- referintele;
- adresa destinatarului;
- formula de adresare;
- obiectul scrisorii;
- continutul scrisorii;
- formula de incheiere;
- formula de salut;
- semnaturile;
- referirile la anexe.
Aceste elemente se supun unor norme de plasare in pagina, fund obligatorii pentru unele
situatii din sfera comunicarii scrise. In Comunitatea Europeana, de exemplu, ele sunt respectate
cu rigoare, fara a exclude originalitatea și fantezia. Normele merita respectate mai ales atunci
cand avem de expediat cantitati mari de corespondenta, de pilda, cazuri in care se apeleaza la
mașini de inscriptionat, de pliat, de pus in plic și de lipit. Hartia care nu corespunde normei va
crea dificultati și costuri suplimentare.
Pentru o scrisoare de afaceri, norma recomanda respectarea unor pozitii §i campuri bine
delimitate in spatiul hartiei de corespondenta format A4
Cateva consideratii stilistice

In locul stilului bombastic și alambicat, este binevenit stilul direct, „la obiect”, ușor de
inteles, mai apropiat de stilul comunicarii orale. De exemplu:
• Formulari la imperativ, insotite in mod obligatoriu de formule deferente:
- Aveti grija, va rugam, ca marfa sa nu se umezeasca.
- Factura anexati-o, va rugam, imediat la scrisoarea de raspuns.
• Intrebari directe, fie pentru a capta atentia interlocutorului, fie pentru a exprima o conditie
4
 „camuflata”.
- Dupa cum §titi, aceste articole sunt foarte cautate in industria incaltamintei. Sunteti
interesati?
- Sunteti de acord cu propunerea noastra? Numai așa vedem posibila continuarea
colaborarii.
• Constructii eliptice, in special in finalul scrisorii:
- Anticipat, Va aducem multe multumiri pentru eforturile Dumneavoastra.
- Va rugam sa ne trimiteti documentele imediat dupa primire. Multe multumiri.
• Ușoare abateri de la topica frazei, acceptate in paragraful final, cand exprimarea
solicitudinii expeditorului de a furniza și alte date/informatii etc. este precedata de o
propozitie conditionala:
- Daca sunteti interesati in aceasta oferta, Va rugam sa ne informati urgent. Va trimitem
imediat o specificatie și cateva mostre.
Notiuni generale de corespondenta
financiar-bancara

Unitatile care iși coordoneaza activitatea referitoare la perceperea impozitelor, taxelor și

a altor venituri care revin bugetului de stat sunt institutiile financiar-bancare: Ministerul
Finantelor, Directia Generala a Finantelor Publice, institutiile fiscale, bancile de stat și
particulare, casele de economii etc.
Ca urmare, aceste unitati economice devin, in textele apartinand corespondentei cu
institutiile sistemului financiar, emitatorul general al corespondentei, respondentii fiind, dupa
caz:
- o regie autonoma;
- o societate/firma comerciala;
- o societate nonprofit (fundatie, asociatie);
- un alt agent economic evaluat drept persoana juridica;
- o persoana fizica etc.
Vizand actiuni ce au un caracter legal și obligatoriu, scrisorile financiar-bancare au valoare
de acte juridice, fiind imperative nu prin tonul lor, ci prin obligativitatea legala pe care o implica.
Ori, scrisorile emise de institutiile financiar-bancare reprezinta acte legal constituite, indiferent
de intentia sau vointa destinatarului, iar nerespectarea prevederilor lor atrag dupa sine
penalizarea acestuia pentru fiecare zi de intarziere peste data limita stabilita pentru
plata/rambursare. Reieșind din aceste calitati normative, tipurile de mesaje din corespondenta
financiar-bancara au finalitate imediata și inevitabila.
In functie de natura emitentului și de specificul problemei la care se refera scrisoarea sau
actul, corespondenta financiar-bancara poate fi divizata in:
a) corespondenta financiara (Aviz/inștiintare de plata, Confirmare de primire, Executare
silita, Proces-verbal de constatare a insolvabilitatii sau de sechestru etc.);
b) corespondenta bancara (Cerere de deschidere de cont, Cerere de oferire de credit, Fișa cu
specimene de semnaturi, Cerere de transfer de cont etc.).
De exemplu, Directia Generala a Finantelor Publice coordoneaza activitatea de percepere
a taxelor și impozitelor, fiind emitatorul actelor și scrisorilor oficiale privind incasarea
impozitelor pe profit, pe salarii, cladiri, terenuri agricole, pe taxe de populatie etc.
In activitatea unitatilor economice administrative sau comerciale, corespondenta cu unitatile
bancare ocupa o pozitie preponderenta fata de ansamblul relatiilor de corespondenta de afaceri a
acestora, atat ca frecventa, cat și ca valoare și importanta. Aceste relatii dau naștere la drepturi și
obligatii ale unitatilor economice, care se realizeaza, in cea mai mare parte, pe calea incasarii sau
achitarii prin virament prin intermediul bancii. Decontarile cu numerar conduc, de asemenea, la
mentinerea relatiilor cu bancile, prin intermediul ridicarii sau depunerii banilor la banca.
Pentru efectuarea acestor operatii, unitatile economice și institutiile bancare intocmesc
frecvent acte și scrisori oficiale privind deschiderea de conturi la banca, cumpararea de carnete
de cecuri cu limita de suma și fara limita de suma, cumpararea hartiilor de valoare, efectuarea
operatiunilor de incasari și plati etc.
In baza cererilor depuse la banca, unitatilor economice comerciale și persoanelor juridice și
fizice, pentru efectuarea operatiilor de incasari și plati, li se pot deschide mai multe tipuri de

5
conturi sau subconturi, cum ar fi: conturi (subconturi) curente, conturi de disponibilitati,
conturi de imprumut etc.
Conform „Regulamentului de deschidere, modificare și inchidere a conturilor la bancile
autorizate din Republica Moldova ” (Hotararea BNM Nr. 297 din 25.11.2004), pentru
deschiderea conturilor, intreprinderile de tip ,,S.A”, „S.R.L.”, Asociatiile Obștești trebuie sa
prezinte urmatoarele documente:
- Cererea de deschidere a contului in forma stabilita de banca;
- Statutul, actul de constituire a intreprinderii (originalul și copia);
- Contractul de constituire/declaratia de constituire/sau decizia de constituire a
intreprinderii (originalul și copia);
- Certificatul de inregistrare a intreprinderii emis de catre Camera inregistrarii de Stat
(originalul și copia);
- Certificatul de atribuire a codului fiscal, emis de catre Inspectorate Fiscal de Stat
(originalul și copia);
- Extrasul din Registrul de Stat al intreprinderilor și organizatiilor, eliberat de Camera
Inregistrarii de Stat (originalul);
- Fișa cu specimenele de semnaturi și cu amprenta ștampilei legalizata notarial (2
exemplare).
Persoana care depune la banca documentele necesare pentru deschiderea contului este
obligata sa prezinte, pe langa documentele enumerate, și actul care confirma identitatea sa.
Fata de persoanele fizice și juridice care vor sa se foloseasca de produsele creditare, bancile
inainteaza anumite cerinte și anume:
- situatia satisfacatoare financiar-economica a intreprinderii/companiei;
- existenta unui business stabil §i de perspectiva;
- existenta unui capital privat;
- existenta fluxului banesc lunar prin conturile de decontare deschise in banca
corespunzatoare;
- existenta asigurarii solvabile a creditelor;
- concordanta scopului solicitarii de credit cu obiectivele, profilul, domeniul de activitate a
companiei, cu particularitatile businessului acestuia și cu politica creditara curenta a
Bancii;
- etc.
Pentru solicitarea unui credit bancar, titularul va depune la banca un șir de documente,
printre care:
1. Cererea solicitantului privind acordarea creditului bancar;
2. Statutul intreprinderii (originalul) cu toate modificarile și completarile;
3. Certificatul de reinregistrare a intreprinderii (originalul);
4. Documentele ce confirma sediul real (oficiul - in cazul in care acesta difera de adresa
juridica) a solicitantului;
5. Contractul de constituire a intreprinderii (originalul);
6. Business-planul sau argumentarea tehnico-economica a proiectului sau a afacerii
creditate;
7. Contracted cu furnizorii §i cumparatorii, facturile și alte acte ce se refera la utilizarea
creditului;
8. Licentele la dreptul de a efectua activitatea curenta și cea creditata (in cazul daca
activitatea se supune licentierii);
9. Bilanturile pentru doua-trei perioade de activitate;
10. Descifrarea capitolelor de baza ale bilantului;
11. Extrasul din registrul de stat al comertului de pe langa Camera Inregistrarii de Stat
privind confirmarea directorului și a fondatorilor Solicitantului. Pentru Societati pe
Actiuni - extrasul din Registrul Actionarilor de la Registratorul Independent;
12. Extrasul din contul de decontare privind circulatia lunara pe ultimele 6-12 luni;
13. Documentele ce confirma proprietatea averii propuse in gaj;
14. Cererea pentru deschiderea contului de imprumut;
15. Alte documente la viziunea expertului de creditare.
Rezolutia in vederea posibilitatii de finantare de catre banca este
prezentata solicitantului in urma examinarii tuturor documentelor financiare depuse.
6
 Termenul creditarii depinde de scopul creditului și de solvabilitatea debitorului. Astfel,
exista credite pe termen scurt (un an și mai putin), pe termen mijlociu (de la 1 an la 5 ani) și
credite pe termen lung (mai mult de 5 ani).