1.

Notiuni generale despre corespondenta: Corespodenta-schimb de scrisori intre 2 persoane fizice sau juridice cu scopul de a transmite informatie;Corespondenta oficiala:care reflecta relatiile dintre 2 persoane juridice sau dintre una fizica si fizica. Corespondenta neoficialareflecta relatiile intre 2 persoane,este o corespondenta neoficiala privata,personala.Corespondenta oficiala reflecta cele mai diverse aspecte,administrativ,diplomatic,juridic,economic ,etc.Din punct de vedere al domeniului pe care-l reflecta corespondenta oficiala ea se subdivizeaza in mai multe categorii si anume:juridica,economica,administrativa... 2.Obiectul de studiu al corespondentei oficiale/de afaceri : In fata corespondentei stau careva obiective cum ar fi:a initierea relatiilor dintre persoane fizice si juridice;b stabilirea relatiilor dintre acestea cu scopul solutionarii unor probleme de interes reciproc; c moificarea,interuperea relatiilor dintre acestea.Obiectul de studiu al corespondentei oficiale-totalitatea scrisorilor oficiale utilizate in diferite domenii de activitate!deprindere-abilitate;aptitudini-capacitati Deasemenea ca obiectiv al corespondentei oficiale este-formarea la studenti,viitorii oameni de afaceri,avocati,o formulare corecta a scrisorilor prin principiile,regulile gramaticale si stilistice tinind cont de specificul acestui mijloc de transmitere a informatiei.Cea mai mare parte din corespondenta oficiala o constitue corespondenta economica in dependenta de domeniul pe care-l reflecta ea se imparte in in mai multe tipuri:" corespondenta oficiala comerciala de afaceri;2 corespond financiar-bancara;# corespondenta contabiliceasca..$ajoritatea scrisorilor de afaceri urmaresc trei scopuri de baza:sa transmita un mesaj de la e%piditor la destinatar;sa-l determine pe destinatar sa raspunda sau sa actioneza;sa cistige simpatia destinatarului fata de e%peditor,firma pe care o reprezinta.In afara de corespondenta realizata prin scrisori mai avem alte mijloace cum ar fi :internetul;telefonul;fa%ul;telegraful;&$&. 3.Criterii de clasificare a corespondentei oficiale/de afaceri.Tipurile de corespondenta: Corespondenta oficiala se clasifica dupa mai multe criterii ai anume:' in conformitate cu natura emitentului!avem corespondenta oficiala si corespondenta privata notariala,neoficiala ( in conformitate cu modul de realizare!scrisori si acte tipizate,adica scrisori realizate pe formulare fiind tiparite anticipat si scrisori netipiza realizate pe foaie cu antet sau fara antet ;C in conformitate cu scopul scrisorii!scrisori de solicitare,adica cerere,cerere de oferta,demers, memorial;scrisori de dispozitie,adica scrisori in corespondente administrative,decret,ordinea,dispozitia;coresp de informatie-anunt,oferta, brosura;coresp de constatare-proces verbal;proces verbal de constatare,contract;corespondente doveditoare-contract,procura,deligatia; corespondenta insotitoare de acte-scrisoare insotitoare de acte,borderou in care se afla denumirea actelor aflatein dosar. .D din punct de vedere al initiativei!scrisori de initiativa-anunt publicitar,cererea de oferta,oferta;scrisori de raspuns-oferta aticipata de o cerere de oferta, comanda,scrisoarea de raspuns la reclamatie;corespon de revenire-scrisori repetate ;) dupa natura e%emplarilor!scrisori si acte originaleprimul e%emplar care se imineaza destinatarului;scrisori si acte copii-copii simple-nu se deosibeste de originar,act doveditor p*u e%piditar, copii certificate-realizate la organe autorizate care contin mentiuni speciale, duplicat-copia actelor care se elibereaza in conditii speciale de organul autoarizat ;+ dupa modul de transmitere!prin posta*curier;prin telefon*fa%*telefa%;prin telegraf;prin email. , dupa regimul de circulatie!scrisori simple fara mantiuni speciale;scrisori cu mentiuni speciala-de genul confedential;scrisori recomandate-zacaznie din rusa. 4.Clasificarea corespondentei oficilae dupa scopul scrisorii: in conformitate cu scopul scrisorii!scrisori de solicitare,adica cerere,cerere de oferta,demers, memorial;scrisori de dispozitie,adica scrisori in corespondente administrative,decret,ordinea,dispozitia;coresp de informatieanunt,oferta, brosura;coresp de constatare-proces verbal;proces verbal de constatare,contract;corespondente doveditoarecontract,procura,deligatia; corespondenta insotitoare de acte-scrisoare insotitoare de acte,borderou in care se afla denumirea actelor aflatein dosar. . 5. !anta"ele si de#a!anta"ele scrisorii in raport cu alte mi"loace de transmitere a informatiei: 'vantaje: este un act doveditor;are loc arhivarea informatiei;sint evitate actiunile pripite;este un mijloc de transmitere a informatiei relativ ieftin;se evita deplasarea corespondentelor economisindu-se timp si mijloace banesti.Dezavantaje-imposibilitatea de a vedea la moment reactia interlocutorului; timp indelungat pina ajunge la destinatar;riscul de a fi pierduta;daca se contine deficienta de e%primare,riscul de a fi neinteles corect,e%ista riscul de a nu fi pastrata confendeantelitatea $.%tructura scrisorii oficiale:-rce scrisoare are .elemete de baza pe cind scrisoarea oficiala contine:" ntetul:este primul eliment al scrisorii,provine din francezul en tete adica in cap continind urmat elemente-denumirea oficiala a intrerinderii,statutul juridic,domeniul de activitate daca acesta nu este indicat in denumirea oficiala,adresa juridica,telefonul si fa%ul,emailul,adresa electronica si la urma persoana ce se afla in fruntea firmei.'vem antet central si lateral cel central se face cind se realizeaza doar in limba de stat iar cel lateral cind se scrie in doua limbi,adica cea de stat si una internationala sau in limba tarii carei i se raspunde sau i se scrie,'ntetul se scrie in mijloc,fiecare eliment al antetului se scrie din rind nou si cu majuscula.2 &ata si nr de inregistrare a scrisorii-se scrie in partea stinga;# dresa destinataruluicuprinde informatii referitoare la denumirea oficiala a intreprinderii,domeniul de activitate,statutul juridic,adresa juridica,persoana carui ne adresam,se scrie sub data in partea stinga sau dreapta;. Obiectul scrisorii-este o sintagma care e%prima esenta scrisorii,abrevierea este /ef:Incaltaminte de iarna p*u copii;0 'ormula de apel-domnul;doamna;mult stimata,domnule director,rector,numele celui cui ne adresam se scrie la scrisori speciale,se pune virgula apoi din aliniat urmeaza te%tul scrisorii ce contine trei aliniate introducere,continutul si formula de inchiere !&peram sa raminem in asteptarea d-voastra 1 'ormula de ramas bun-cu trei rinduri mai jos de te%tul scrisorii,in partea dreapta !cu respect2;raminem la dispozitia d-voastra;3 %emnatura si stampila-functia si stampila si semnatura se ascrie in dtinga iar numele in dreapta.

(.'orma grafica si estetica a scrisorii oficiale:)a presupune urmatoarele aspecte-a alegerea hirtiei!scrisoarea oficiala se scrie pe hirtie alba,de calitate '. in mod e%ceptional alte formate.Culoarea se alege cea care o dorim insa la noi nu prea se practica aceasta,spre e%emplu p*u orange oranj,p*u moldcell violet.4*u scrisorile de afaceri culoarea alba si albastruie si surie e cel mai potrivit adica culori mai reci b respectarea cimpurilor:de sus #-2.0 cm;stinga 2.0# cm;dreapta " cm;jos 2-2.0 cm ;c plasarea adecvata a elementelor scrisorii in pagin; d alegerea caracterilor in " rin cele standarde,". se admit si "2;e alegerea intervalului standard ".0 se admite si "; f folosirea mijloacelor de evidentiere!folosirea majusculei,folosirea caracterilor aldine,gros pe o parte,folosirea caracterilor italice,inclinate,folosirea caracterilor subliniate,spatierea literilor.'ntetul se scrie cu linii evedentiate,majuscule;retragerea-scrierea cu citeva aliniate mai inspre centrul paginii,se foloseste la enumerare!linia de pauza,cratima,bifele,",2,#,. ;f acuratetea-trebuie sa arate impecabil,corectitudine ortografica,stilistica,etc

).&eosebirea dintre scrisoare si act:4rincipalele forme de comunicare in corespondenta sint scrisoarea si actul.%crisoarea-este o comunicare scrisa adresata unei persoane fizice sau juridice prin posta sau prin intermediul altei persoane in vederea trasmiterii unei informatii. ct-este un document eliberat, emis de catre o autoritate prin care se arata un fapt,o obligatie,identitatea unei persoane,etc.In anumite situatii scrisoarea devine un act,un document,de e%:scrisoarea de credit-document prin care un bancher sau o banca care altui bancher sau banca sa-i puna la dispozitie o suma de bani.Desi intre scrisoare si act poate fi trasa o linie de dermacatie,intre ele totusi e%ista deosebiri:actul are denumire!diploma ;actul e eliberat de catre o autoritate,iar scrisoarea de o persoana fizica;actul este desemnat de titular,iar scrisoarea nare;actele se elaboreaza de obicei pe formulare tiparite,scrisoarea nu intodeauna;fiecare act are un numar propriu de ordine,pe baza caruia se tine evidenta emiterii si circulatieii lui,pe cind scrisoarea are doar numar de inregistrare!de iesire si de intrare intr-o unitate, acelasi nr de inregistrare il poate avea mai multe scrisori,emise de diferite unitati;actul e inminat benificiarului cu luare de semnatura in timp ce scrisoarea e transmisa prin posta,curier si e primita pur si simplu de destinatar,; scrisoarea poate fi redactata si semnata de oricare functionar cu functie de corespondent!director,rector;decan.... insa actele sint intocmite de catre functionarii investiti cu aceste drepturi ce activeaza in organe,oficii... *.+rincipii de intocmire a corespondentei oficiale: )%ista 1 principii de intocmire si anume:Claritatea-presupune e%primarea clara,inteleasa in cadrul corespondentei,se realizeaza prin:folosirea cuvintelor cu sens propriu;evitarea pe cit e posibil a cuvintelor polisemantice;evitarea regionalismelor,neologismelor,arhaismelor putin cunoscute;evitarea cuvintelor ce dau nastere la echivoc;succesiunea logica a ideilor si impartirea te%telor pe aliniate;+reci#ia:utilizarea cuvintelor si e%presiilor necesare p*u intelegerea comunicarii;folosirea corecta a cuvintelor semantice;folosirea adecvata a terminilor,scrierea cu litere in e%primarea cifrica; Conci#ia: este o trasatura a limbajului ce consta in-e%punerea ideilor in forma concisa fara cuvinte greoaie;evitarea repetarilor,inlocuirea unor fraze,e%presii in unele situatii cu termeni de specialitate;%obreitatea/oficialitatea-conform acestui principiu,e%primarea este concreta si masurata,&obreitatea-e otrasatura ce se afla in strinsa legatura cu concizia;ea ofera stilului of-adm si corespondentei caracter oficial; +olitetea si demnitatea-se realizeaza prin evitarea polimierii;prin evitarea cuvintelor ce e%prima reprosuri si indegnare;prin evitarea cuvintelor dure;prin folosirea formulelor de politete in loc de pronumele personal.Naturaletea si simplitatea-e%primare libera,naturala prin evitarea cuvintelor dure si celor neintelese. 1,.+articularitatile le-icale ale corespondentei oficiale de afaceri: 5otalitatea mijloacelor le%icale!a cuvintelor6folosite la intocmirea corespondentei formeaza vocabularul acesteia;7ocabularul are un caracter divers,ce contine cuvinte ce tin de echitate,si unele cu caracter economic juridic in f-tie de domeniu.8n rol important in vocabularul corespondentei ii revine terminologiei,'vem # categorii de termeni termeni ce vizeaza activitatea de secretariat!clasor,parafa;dosar termeni comerciali!mostra,esantion,brosura,remiza,rabat termeni finaciarbancar!credit,transfer,creditor,cambi,plata in rate 'lta particularitate este folosirea abrevierilor p*u concizie spre e%emplu statutul intreprinderii &',&/9,sau57';o alta particularitate este utilizarea cuvintelor,e%presiilor de vocabularul general conform notiunelor si abreaviaturilor;evitarea pina la ma%im a arhaismelor,jargoanelor,argourilor,regionalismelor;folosirea adecvata a neologismelor si imprumuturilor. 11.+articularitatile gramaticale.sintactice si stilistice ale corespondentei oficiale: Constau in prevalarea unor forme gramaticale asupra altora cum ar fi:' utilizarea unor forme ale pronumelor personale!pers II plural in loc de singularul va adresez o rugaminte,va aduc la cunostinta ( utilizarea unor verbe la plural in loc de folosirea unor verbe la singular!regretam mult sa va informam ;C utilizarea in locul pronum personal la pers a II si a III a pronumelor de politete;D utilizarea in unele situatii a formelor de prezent in loc de viitor!produsele lactate se livreaza zilnic in loc se vor livra ) evitarea formelor de imperativ e%cepii fac ordinalul si limbajul publicitar,unde aceste forme vor predomina.4articularitatile sintactico-stilistice:folosirea unor e%presii,formulari fi%e;utilizarea frazelor scurte cu precizie;utilizarea in locul propozitiilor subordonate a partilor de vorbire corespunzatoare;utilizarea ordinii directe a cuvintelor in propozitie!subiect,predicat... 12./reseli de e-primare in corespondenta oficiala:calcul ling!istic.pleonasmul0ec1i!ocul....: ,reseli de ordin le%ical se comit la :utilizarea cuvintelor poliesemantice!trebuie sa scriu o adresa;el a facut un plasament la utilizarea paronimelor!originar-original;familialfamiliar ;la folosirea sinonimelor!a strica-deteriorat,varia,defecta ;la folosirea imprumuturilor!verbul a realiza nu are sensul de a vinde Cele mai frecvente greseli de ordin le%ical apar in urma caltierii nejustificate a unor cuvinte derivate cu prefi%e,sau a unor e%presii de cuvinte din limba rusa.Calcul-traducerea cuvint in cuvint a unor cuvinte derivate,a unor e%presii din alte limbi!necatind-nesmotrea;a precauta-rasmatreti. Cele mai frecvente greseli de ordin sintactico-stilistic sint:utilizarea constructiilor pleonastice!pleonasm este utilizarea a 2 cuvinte cu acelasi sens sau cu sens apropiat!vom reveni si din nou ;utilizarea constructiilor tautologice!utilizarea a 2 cuv cu aceeasi radacina;s-a intimplat o intimplare ;utilizarea unor constructii care dau nastere la echivocuri!e%primare neclara,confuza,datorata folosirii necorespunzatoare a cuvintelor omonime!am luat niste copii;am e%pediat scrisoarea ;cele mai frecvente greseli a acestor cuvinte este nerespectarea ordinii cuvintelor !confectionam manusi p*u dame din piele 13.%crisori circulare: &e considera scrisori ce are acelasi continut si este e%pediat concomitent mai multor destinatari.In f-tie de obiectul lor scrisoareacirculara se divizeaza in :" scrisori circulare elaborate de un organ ierarhic superior si adresate subalternilor sai cu scopul de a transmite o informatie,de a da indici ordinului!ordinul;decizia 2 scrisori circulare utilizate in diferite domenii de activitate in domeniul economic se utilizeaza anuntul cu caracter publicitar si reclama.&copul general al acestor scrisori este de a atrage atentia publicului, reducirilor de pret. nuntul-este de proportii mici,prin care se aduce la cunostinta receptorului un eviniment;o informatie cu scopul de ainforma clientul asupra produsului,si de ai trezi interesul clientului,asemenea cazuri sint facute la deschiderea magazinului,obiectul anuntului este ca el este cea mai simpla relatie cu publicul si potentialii clienti %crisoarea publicitara/reclama-este una de proportii mai mari ca anuntul,dar are acelasi scop final cistigarea clientului.4*u ca anuntul si scrisoarea publicitara sa fie eficienta,e necesar ca la intocmire sa se tina cont de:sa aiba un aspect placut atractiv;titlu daca il are,unul socant daca il are;daca scrisoarea contine o imagine ea trebuie sa fie originala,trebuie sa e%iste o relatie intre limbajul iconic si cel verbal;te%tul trebuie sa aiba stil familial,e necesar ca scrisoarea sa contina cifre reale.4articularitatile limbajului-te%tul sa fie concis;se vor descrie nu doar calitatile ci si avantajele ce le poate avea clientul;in te%tul aceastor scrisori vor predomina pronumele tu,voi,d-voastra,deasemenea formele verbelor la imperativ!cumparati;aboneazate folosirea imaginelor artistice;epitetilor...9a nivel de structua ele nu au antet;nu are destinatar concret;uneori au formula de apel,te%tul are trei aliniate,in introducere se scrie prezentarea succinta a produsului pe care il prezinta,in te%t trebuiesc scoase avantajele;inchierea poate fi inlocuita cu un slogan,dupa te%t se scrie fa%,telef adresa...

14.Cererea de oferta-) o scrisoare de afacere de initiativa emisa de solicitant prin carese obtine o informatie,referitoare la un produs,la un serviciu etc.Obiectul cererii-sint informatiile generale asupra serviciului,conditii generale,conditii speciale cum ar fi reducerile de pret.Tipuri de scrisori:&ub aspect de continut ea este de # feluri: !" Cerere de ofert2 circular2 - :n care beneficiarul se adreseaz; mai multor ofertan<i, :n vederea ob<inerii unor condi<ii mai avantajoase. De e%emplu, cererea de ofert; adresat; mai multor produc;tori de mobil; de birou. - astfel de cerere are caracter de sondaj.2 Cererea de ofert2 general2 -beneficiarul se adreseaz; unui singur destinatar, dar f;r; obiect precis. # Cererea de ofert2 special2 - se adreseaz; unui singur destinatar, cu obiect precis. Din punct de vedere al te%tului scrisorii!cu un te%t succint si cu unul desfasurat;cea sucinta mai putina informatie pe cind cea desfasurata va contine si unele cataloage,mostre din care solicitantul se va informa singur %tructura:antet;data si nr scrisorii,destinatarul,denumirea,obiectul scrisorii!se formuleaza astfel referitoare la mobila,cosmetica formula de apel;te%tul scrisorii;formula de ramas bun.5e%ul scrisorii-contine introducere*o formula in care ne prezentam sau o fraza prin care se indica sursa de unde am luat informatia. 3oti!ul cererii de oferta:descrierea produsului,materia din care e produsa;informatii referiotoare la calitate,la conditiile de livrare,conditiile de transport la cele de plata. Cerinte scopul trebuie sa fie bine difinit;scopul fundamental este de a obtine informatii cit mai detaliate despre produs sau serviciu,in timp cit mai redus;Informatiile cheie cele mai importante trebuie sa fie evedientiate.Dint te%t trebuie sa se inteleaga ca solicitantul cere doar informatii referitoare la produs si serviciu produse in relatii de parteneriat.,tonul trebuie sa fie in scrisoare deferent. 15.%crisoarea publicitare:principii si reguli de intocmire: clienti%crisoarea publicitara/reclama-este una de proportii mai mari ca anuntul,dar are acelasi scop final cistigarea clientului.4*u ca anuntul si scrisoarea publicitara sa fie eficienta,e necesar ca la intocmire sa se tina cont de:sa aiba un aspect placut atractiv;titlu daca il are,unul socant daca il are;daca scrisoarea contine o imagine ea trebuie sa fie originala,trebuie sa e%iste o relatie intre limbajul iconic si cel verbal;te%tul trebuie sa aiba stil familial,e necesar ca scrisoarea sa contina cifre reale.4articularitatile limbajului-te%tul sa fie concis;se vor descrie nu doar calitatile ci si avantajele ce le poate avea clientul;in te%tul aceastor scrisori vor predomina pronumele tu,voi,d-voastra,deasemenea formele verbelor la imperativ!cumparati;aboneazate folosirea imaginelor artistice;epitetilor...9a nivel de structua ele nu au antet;nu are destinatar concret;uneori au formula de apel,te%tul are trei aliniate,in introducere se scrie prezentarea succinta a produsului pe care il prezinta,in te%t trebuiesc scoase avantajele;inchierea poate fi inlocuita cu un slogan,dupa te%t se scrie fa%,telef adresa... 1$.Oferta.Tipurile de oferta.+rincipiile de intocmire a ofertei:Oferta- gama de actiuni prin care cumparatorii si vinzatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii indeferent de locul unde acestea se desfasoara. Tipurile:a dupa criteriul initiativei!oferta nesolicitata,adica nu e precedata de o cerere de oferta;oferta solicitata adica e precedata de o cerere de oferta;b dupa criteriul angajarii!oferta ferma-conditiile acesteia nu pot fi modificate;oferta cu termen-indica un termen de valabilitate p*u un anumit client;oferta facultativa-nu impun niste conditii speciale ;c in conformitate cu natura destinatarului!oferta cu destinatar nominalizat;si oferta cu destinatar nenominalizat .9a oferta structura e similara cu orce scrisoare de afacere. Te-tul ofertei:introducere;referiinte la calitate,pret,conditii de reduceri la pret,conditii de livrare,conditii de plata etc..+rincipii specifice:4!identierea a!anta"elor- -fertantul trebuie sa accentueze nu doar calitatile produselor ci si avantajele in urma procurarii acestor produse,spre e%emplu daca procuram un automobil noi avem nevoe nu doar de mijloc de transport ci si de confort;Credibilitatea-desi ofertantul are scopul de a atrage clienti el nu trebuie sa e%agereze si sa inroduca in scrisoare informatii nereale!calitate cea mai inalta2 -ferta trebuiesa fie cu informatii precise,sa aiba un stil politicos,deferent... +ersistenta-consta in informarea permanenta a clientului asupra produselor nou aparute pe piata;+romptitudinea-presupune treansmiterea operativa a unui rapsuns oricarei cereri de oferta,indiferent daca acesta e favorabil sau nefavorabil p*u solicitant.%til empiric..se pune accent pe interesul destinatarului,astfel se va evita stilul egocentric-ofertantul isi impune interesele proprii... 1(.'ormula 5& si aplicarea ei:'ceasta formula se descifreaza in felul urmator:'tentie,Interes,Dorinta,'ctiune.'ceste cuvinte se folosesc in scrierea ofertei,de aici reiese ca prin oferta ofertantul trebuie sa:sa cistige si capteze atentia cititorului;sa-i trezeasca interesul;sa-i trezeasca dorinta sa procure ceea ce i se ofera;sa-l indemne la actiune,facindu-l sa procure marfa oferita.' etapa este tentia- ea presupune ca ofertantul trebuie sa capteze atentia clientului,de la faza initiala,p*u a realiza un paragraf cit mai bun ce ar captiva atentia clientului trebuie sa se intre direct la subiect,aratinduse avantajele pe care le va avea clientul;sa se spuna esentialul adica ce propune ofertantul,sa aduca o noutate senzationala de la ultima ora.)tapa a I 5nteres:e un paragraf mic ce urmeaza dupa titlul primului paragraf,care trebuie sa raspunda in mod direct la intrebarile cititorului!ce este acesta=;la ce-mi va folosi= Interesul poate fi trezit prin punera unor intrebari sugestive!timpul inseamna bani este valabila si p*u d-voastra )tapa Ddorinta-esentialul in acest paragraf al scrisorii este sa se puna in evidenta avantajul pe care il aduce clientului produsul,serviciul,ce va insemna acest produs p*u el,p*u afacerea lui..)tapa ' ctiune-ofertantul trebuie sal determine pe client sa actioneze,in propunerile facute,folosind formele verbale de indicativ!am putea sa va oferim;v-am fi recunoscatori daca

1).Comanda.Tipuri de comanda:Comanda-este o scrisoare prin care solicitantul va cere prestarea unor servicii,lucrarea unor produse si e%ecutarea lucrarilor.Tipuri de comen#i:Comanda ferma-se face intocmai cu conditiile din oferta,fara nici o modificare.Comanda de modificare-prin care solicitantul va cere unele modificari din contract sau oferta;Comanda de proba-o cantitate limitata de marfa p*u a atesta cum se vinde produsul pe piata.&pecific este ca solicitantul isi rezerva dreptul de a returna marfa pe cont propriu este necesar sa se indice termenul de returnare al produsului.Comanda repetata. Comanda este obligatorie din punct de vedere legal, de aceea trebuie s; se acorde cea mai mare aten<ie clarit;<ii >i preciziei formul;rii. &crisoarea de comand; cuprinde toate elementele unei scrisori oficiale: antet, numele >i adresa destinatarului, num;r de ordine dup; specifica<ia actului !comanda num;rul ? data ? . 5e%tul comenzii este compus din enumerarea produselor ce urmeaz; a fi livrate, simbolul acestora, unitatea de m;sur;, cantitatea, pre<ul unitar, valoarea total;, termenul de livrare, modul de plat;, mod de e%pediere etc. !Calitatea de baz; a comenzii este precizia, de aceea scrisoarea trebuie s; cuprind; toate datele necesare identific;rii produsului .Comanda mai cuprinde o formul; de introducere !,,v; rug;m a ne livra materialele de mai jos?@, sau ,, Confirm;m cu mul<umiri primirea ofertei dv., pentru ?. >i dorim s; comand;m , dup; cum urmeaz;@ .'ormular de comanda-este un tabel,care va contine mai multe subdiviziuni,nr de rind,denumirea produsului;codul produsului;unitatea de masura;pretul;perioada,unitate,cantitatea comandata,pret fara 57',cu 57',si cel total.

1*.%crisori in legatura cu e-ecutarea comen#ii: Indiferent de care este situatia,poate sau nu indeplini comanda,prestatorul de servicii sau furnizorul trebuie sa scrie o scrisoare de raspuns la comanda.'cestea sint:" &crisoare de confirmare a comenzii: Confirmare integrala-se scrie atunci cind comanda va fi realizata integral,complet. Confirmare partiala-se scrie atunci cind furnizorul intervine cu unele modificari cantitative,de pret.2 &crisoare de aminare a comenzii!la moment furnizorul nu poate indeplini comanda,dar peste un timp oarecare va putea; # &crisoare de refuz!furnizorul nu poate indeplini comanda ;. &crisoare de anulare a comenzii-este scrisa de client,in cazul in care nu poate primi serviciu sau marfa solicitata.4romtitudinea este caracteristica tuturor scrisorilor!adica trebuie sa fie dat un raspuns intodeauna indiferent de situatie 2,.6eclamatia.3oti!ele 6eclamatiei.Tipuri de reclamatie:6eclamatia- este o scrisoare prin care emitentul,semnaleaza deficiente,lipsuri, neajunsuri in ceea ce priveste indeplinirea obligatiunilor partenerului de afaceri,prezentindui acestuia despagubiri. 6eclamant-scrie o scrisoar de reclamatie;6eclamat-celui ce i-a fost scrisa reclamatia.'tit reclamatia cit si scrisoarea de raspuns la ea reprezinta solutionarea unor neintelegeri aparute in legatura cu nerespectarea unor conditii necontractuale,sau indeplinirea sa nesatisfacatoare.&tructura e aceeasi ca la toate scrisorile.5e%tul trebuie sa fie intocmit in mod riguros,acesta va cuprinde elemente referitor la nr.comenzii,contract,ref la prejudicii sau la motivele reclamatiei.obiectul reclamatiei de multe ori coincide cu motivul reclamatiei.-rce reclamant trebuie sa aduca dovezi ce constitue prijudiciile,docum.ce legalizeaza reclamatia;si valoarea prejudiciilor estimata. 3oti!ele:cantitate insuficienta,calitate nesatisfacatoare,livrare gresita,nerespectarea termenului de livrare,deteriorarea marfurilor in timpul transportarii,produse alterate,pagube si pierderi in timpul transportarii,erori privind factura,neachitarea platii p*u marfa primita..%olutionarea:inlocuirea cu altele;returnarea produselor,reduceri la pret in cazul defectelor,ternen de lichidare a prejudiciilor e important de retinut;regretam sa va informam ca marfa este deteriorata,greseli la introducerea marfii..Tipuri:/eclamatie scrisa:de furnizor!cind nu este achitata nota de plata ;de client!propriu zisa ;somatie!a primi o avertizare ;/eclamatie fondata-vinovat de deficienti e furnizorul;/eclam nefondata-vinovat nu este reclamatul. 21.%omatia:este un tip de scrisoare ce avertizeaza pe cineva in cazul nerespectarii unor conditii de plata....deseori e scrisa de furnizor.)a consta in # etape:574tapa-se face sub forma unei avertizari politicoase al carui subte%t presupune ca clientul ar fi aavut niste metode serioase care l-au impiedicat sa-si onoreze actiunile.5574tapa-&e face cu referire directa,nu a reactionat la prima,in aceasta se indica suma returnata, penalizarile daca acestea sint in contract,5onul e mai rece,mai rigid,se lasa loc p*u amabilitate. 55574tapa:)ste ultima si este o avertizare serioasa,avind un ton ultimativ./eclamatul isi rezerva dreptul de a reactiona in judecata,se indica un termen ultimativ. 22.%crisoarea de raspus la reclamatie: )ste o modalitate de rezolvare a litigiului aparut intre partenerii de afaceri.&e mai numeste scrisoare de remediere./aspunsul poate fi favorabil atunci cind reclamatul va fi deacord cu cele mentionate in reclamatie si va satisface pretentiile reclamantului,si un raspuns nefavorabil in cazul reclamatiilor nefondate.'re aceeasi structura.5e%tul scrisorii e alcatuit din introducere, cuprins si inchiere.5n 5ntroducere va fi confirmata primirea comparatiei si informatul isi va cere scuze p*u cele intimplate. 8a cuprins: referinte la documentele care insotesc referintele;referinte la circumstantele care sau produs paguba.Daca reclamatul este deacord cu o solutie propriu-zisa de reclamant,atunci el va mentiona asta in scrisoare.In cazul in care nu e deacord cu solutia reclamantului,va propune propria solutie.5n 5nc1iere:/eclamatul isi e%prima speranta de solutionare a litigiului si de continuare a unei bune relatii de parteneriat. 23.Corespondenta precontractuala:a7scrisoarea de solicitare de referinte0b7scrisoarea de raspuns la solicitarea de referinte: Inainte de a incheia un contract,sau de a lua o decizie de a investi intr-o afacere,antreprenorul trebuie sa se informeze despre situatia partenerului ales si anume ce calitate au produsele lui,starea lui financiara si despre relatiile lui cu alti partener.)%ista 2 tipuri de surse de informare si anume ce apar din interiorul firmei si din e%teriorul ei.Din inerior sint date ce tin de calitatea produselor,de preturile lor aceste date se obtin din diverse brosure,pleante,liste de preturi,cele din e%terior din diverse date statistice;date obtinute de la alti parteneri.)%ista 2 tipuri de scrisori prin care putem obtine aceste informatii.%crisoarea de solicitare de referinta:este o scrisoare adresata unui destinatar concret cu scopul de a obtine informatii despre potentialul sau partener care il intereseaza.'ceste scrisori sint adresate unor agentii de informatii,unor firme ce pot oferi aceste informatii.&olicitantul poate deasemenea sa sa informeze de la banca sa.&tructura acestei scrisori este asemenea tuturor insa obiectul scrisorii este scris ocazional si mai apare un punct de mentiuni speciale cum ar fi confedintial,confedintial strict. %crisoarea de raspuns la solicitarea de referinte: indiferent de raspuns,destinatarul trebuie sa raspunda la ea./aspunsul la aceasta scrisoare poate fi:fa!orabil-daca e vorba despre un partener cu reputatie buna sa de o firma asemenea,defa!orabil-daca acest partener sau firma a creat unele prejudicii altor parteneri. nefa!orabil-atunci cind si competenta si reputatia acestei firme sint foarte proaste.'mbele scrisori trebuiesc intocmite cit mai clar cit mai concis.Te-tul scrisorii !a contine:# . aliniate cu rferinte la scrisoarea solicitantului,identificarea datelor solicitate;e%primarea parerii autorului,formula de inchiere.Daca acesta scrisoare este confidentiala atunci in ele nu se vor indica obiectul si denumirea firmei. 24.Corespondenta contractuala:Contractul:este un act,uninscris realizat in baza unui acord cu caracter juridic intre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice prin care se stabiles,se modifica sau se sting unele drepturi si obligatiuni dintre acestea. Contractant-persoana care incheie un contract.%tructura:locul si data inchierii contractului;denumirea institutiilor sau persoanelor care incheie contractul!se indica functia,adresa institutieii sau a domiciliului ;denumirea documentelor in baza caruia se incheie contractul;continutul contractului,caracterul si volumul lucrarilor,termenul indeplinirii,conditii si ordinea platii,indicarea consecintelor pe care le poate avea nerealizarea contractului,ordine rezvolvarii conflictelor ce pot aparea pe parcurs prin judecata,arbitraj;adresele juridice ale partilor contractante,semnaturile lor si stampila. Tipuri de contract:contract de munca,contract de arenda,de leasing,de antrepriza,de prestare a serviciilor,bancare,de dipozit,de magazinar etc.Clau#e conditii de li!rare:prevedre dintr-un contract-17termen de livrare-livrare promta,la cerere,cu intirziere,anticipata,cu termen fi%; 27locul livrarii037transferul proprietatilor si al riscurilor de la vinzator la cumparator; 47documente doveditoare ale efectelor livrarii; 57repartizarea cheltuielilor;$7avizarea cumparatorului,vinzatorului;(7verificarea avantajului,tipul marfii,marcajul.Clau#e conditii de transport:17mijlocul de transport propriu sau inchiriat027efectuarea incarcarii,descarcarii marfii037respectarea termenului de incarcare descarcare047termenul de transport057intocmirea documentelor care insotesc marfa in timpul transportarii .Clau#e conditii de plata:17referinte la pretul unitar si total027valuta in care se va face plata037tipuri de plata!in vans,la livrare,prin virament,in valuta forte,in rate 047instrumentele de plata!cambie,rata,cec,bilet de ordin,bani ches,acreditiv 057reduceri de pret0$7metodele de plata0(locul si data platii;A7docum.necesare p*u efectuarea platii.

25.Corespondenta de u# general:Cererea-este o scrisoare individuala cu destinatie oficiala prin care solicitantul se adreseaza unei institutii,intreprinderi cerind rezolvarea unei probleme personale,fie a unii probleme de interes cetatenesc mai larg. structura:formula destinatarului in dreapta sus,sau jos dupa te%tul cererii;formula de apel,formula de prezentare,copia buletinului de identitate,copia diplomii, carnet de munca,scrisoare de recomandare,scrisoare de intentie...C.9.-ul:este o scrisoare cu destinatie speciala ce cuprinde informatii referitor la datele personale,studiile si e%perienta profesionala a unei persoane. structura:numele,prenumele;domiciliul,adresa postala,telefon data,locul nasterii;starea civila,casatorit sau nu;nationalitatea;cetatenia;caracteristica generala,obiective profesionale!cine sinteti,ce facultate ; aptitudini,ceea ce poti face;cariera profesionala!unde ati activat,participari la olimpiade,mentiuni,premii obtinute;studii cronologice si anticronologice;abilitati!limbi straine ;pasiuni!muzica,sport detalii personale;data locul,semnatura.Cv-ul trebuie sa fie obiectiv,scris clar,continut bine structurat,forma de prezentare buna,sa fie optimist,convingator.. +rocesul !erbal-document :n care este notat pe scurt con<inutul discu<iilor desf;>urate >i a hot;rBrilor adoptate la o adunare sau >edin<; ori prin care se consemneaz; o constatare, un acord etc. %tructura-titlul!nr.procesului-verbal,data,locul unde are loc adunarea ;nr.celor prezenti si absenti la adunare;ordinea de zi;e%punerea rezumativa a raportului;intrebarile si raspunsurile date de participanti;e%punerea rezumativa a luarilor de cuvint,hotaririle pe puncte; semnatura presedintelui adunarii si secretarului care a alcatuit procesul-verbal.

". Termeni utilizati in practica lucrarilor de secretariat si corespondenta

ACT-1. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arat un fapt, o obligaie, identitatea cuiva etc. SCRISOARE- Comunicare scris trimis cuiva prin pot sau prin intermediul unei persoane; epistol, rva NSCRS -act scris, dovad, document. BIB IOR!"T-Map n care se pstreaz corespondena, actele clasate; clasor. Clasor de carton n form de carte pentru pstrarea corespondenei, a actelor BOR#ER$%- ist recapitulativ de mrfuri, de sumele unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie. !abel sau list n care se nregistreaz sumele unui cont, materialele dintr-un depozit, documentele i "#rtiile dintr-un dosar C AS$R- $biect %map, album, cutie, dulap etc.& special confecionat pentru pstrarea diferitelor lucruri clasate. "OR&% !R - '& (#rtie cu te)tul unui document parial tiprit, urm#nd ca spaiile libere s fie completate de fiecare cu datele sale individuale. 'AR!"(- 1. *tampil cu isclitura sau cu numele cuiva %prescurtat sau cu iniiale&; tampil a unei instituiin SI) I%- 1. $biect alctuit dintr-o plac %fi)at pe un m#ner& pe care este gravat o monogram, o emblem, o efigie etc. i care se aplic pe un act oficial, ca dovad a autenticitii lui. R*CTO -%n opoziie cu verso& +rima pagin a unei foi %scrise, tiprite etc.&; pagina din dreapta a unei cri, a unui manuscris +*RSO - ,aa a doua a unei pagini de "#rtie sau a unei pagini scrise sau tiprite; dosul paginii; contrapagin RE,O -.IE- 1. (otr#re luat de un colectiv n urma unor dezbateri. /. -ezolvare pe care cel n drept o d unei cereri, unui act etc. 0. %Med.&Dispariie a semnelor de boal sau a unui proces patologic. 1. %.ur.& Desfiinare, cu efect retroactiv, a unui contract, n cazul n care una din obligaiile reciproce, crora acesta le d natere, nu a fost e)ecutat. E&IT*NT2 -(2 - Care emite "#rtii de valoare, bancnote. +ersoana care trimite ceva. #ESTINAT!R2 -(2 - +ersoan creia i se ncredineaz sau i se trimite ceva; adresant. BR%I$N - /ariant iniial a unei lucrri, care urmeaz s fie definitivat i trecut pe curat; lucrare n prima redacie; ciorn A)*NT2 -eprezentant %oficial& al unei instituii, al unei organizaii, al unui stat etc., care ndeplinete anumite nsrcinri. RETR!)ERE -'. aciunea de a %se& retrage. A#E+ERN.( - Dovad scris de recunoatere a unui fapt, a unui drept 'ROC-R(- 0mputernicire legalizat prin care cineva poate aciona n numele altcuiva; %concr.& act prin care se d aceast mputernicire; mandat. ANT*T- 1ndicaie tiprit n partea de sus a unei foi de "#rtie sau a unui plic, cuprinz#nd numele, adresa etc. unei institu ii sau ale unei persoane. 2 antetul cuprinde urmtoarele elemente3 denumirea ntreprinderii, companiei, firmei sau numele e)peditorului; statutul 4uridic al unitii comerciale; adresa; cuantumul capitalului social; cutia potal; adresa fiierului; numrul de telefon precedat de prefi)ul rii i prefi)ul localitii; numrul de fa). 5ntetul mai conine i marca de producie sau marca de comer, precum i emblema firmei; ocazional, pot fi imprimate i eventuale indicaii ale filialelor, sucursalelor, reprezentanelor etc. Aplicant-%persoan& care particip la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau pentru ocuparea unui post vacant #E E)!IE - 1. Misiune sau nsrcinare dat cuiva de a aciona ntr-un anumit fel n numele celui care i-a ncredin at-o. /. 5ct prin care cineva este desemnat ca delegat. 0. 6rup de persoane care au de ndeplinit %sau sunt nsrcinate cu& o misiune special. C*RERE - . 7& 8olicitare scris sau oral, adresat unei oficialit i. 9&ec. Cantitate de bunuri necesare consumului. 8caderea corespondentei-operatiune scriptica prin care se arata ca o scrisoare este transmisa celui care este in drept sa o rezolve. /. Termeni comerciali

E3ANTI$N - '. poriune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marf etc., detaat, prin selecie; montr. 7. parte reprezentativ %statistic& a unei populaii. 9. %radio& impuls foarte scurt care definete semnalul din care provine la un moment dat. &$STR(-'& +arte dintr-un material sau dintr-o substan dup care se poate stabili calitatea ntregului; prob; eantion. 7& $biect care servete drept orientare pentru o reproducere sau o imitaie; e)emplu; model.

S'ECI&*N -'& :)emplar, model care ilustreaz o specie sau o categorie. 7& :)empalr dintr-un produs care se comercializeaza la bucata pentru a aprecia calitatea.9& model de semnatura folosita in diferite scopuri prezentat pentru identificare corecta a semnatarului Scaderea corespondentei-este o operatiune scriptica prin care se arata ca o scrisoare este transmisa celui care este in drept sa o rezolve. CATA $) -caiet, list, registru care conine o nirare metodic de nume de persoane, titluri de lucrri, obiecte etc. document colar de eviden curent a notelor i frecvenei elevilor. brour de reclam, list %ilustrat& a mrfurilor, a obiectelor destinate v#nzrii ' I!NT- 1. 5d4. %Despre obiecte& Care poate fi ndoit i mpturit %micor#ndu-i suprafaa&. /. 8.n. !ipritur conin#nd fotografii, prospecte, cataloage, informaii etc. imprimate pentru reclam, ndoit de mai multe ori pentru comoditatea utilizrii. BRO3-R(- ucrare tiprit cu un numr redus de pagini, legate ntr-o copert subire i moale. ucrare tiprit sub form de carte, care cuprinde un numr redus de foi; filad 'ROS'*CT- 5fi, anun, scrisoare, pliant sau brour n care se prezint sumar planul unei lucrri n curs de apariie, calitile, condiiile de v#nzare i de folosire ale unui produs, inteniile unor instituii sau ale unor intreprinderii 7& :)punere scurt a coninutului unei lucrri n pregtire; plan dezvoltat. STOC - '. cantitate de mrfuri ntr-un depozit, magazin etc. 7. mas de roc eruptiv consolidat care strpunge straturile scoarei n care se include. 9. cantitile de ap ce se scurg n mod natural ntr-o seciune a unui curs de ap ntr-un an mediu. BA $T- +ac"et mare de mrfuri sau de diferite obiecte; %n special& pac"et de bumbac, de l#n etc.; legtur mare de "aine, de rufe etc "%RNI,$R2 -O!RE- +ersoan fizic sau 4uridic care furnizeaz, care procur %diverse materiale& BENE"ICI!R- +ersoan, colectivitate sau instituie care are folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii. SO ICIT!NT- +ersoan care solicit %1&; solicitator SO ICIT!-. 1. 5 cere %cu struin& s i se acorde ceva, a se adresa cuiva cu o cerere. /. 5 provoca, a trezi; a atrage. 0. 5 supune un corp unei aciuni fizice %de traciune, torsiune, apsare etc.& care l-ar putea distruge dac ar depi o anumit valoare. "ACT-R(-5ct 4ustificativ privind v#nzrile i cumprrile de mrfuri, lucrrile e)ecutate i serviciile prestate, precum i mrfurile lsate n pstrare; formular tiprit pe care se ntocmete un astfel de act. TRAN,!C.IE- Convenie ntre dou sau mai multe pri, prin care se transmit anumite drepturi, se face un sc"imb comercial etc.; p. gener. nelegere, nvoial, acord. CO&ERCI!NT- Cel care face comer particular; negustor, negutor #E+,- :valuare anticipat i amnunit a c"eltuielilor necesare pentru e)ecutarea unei lucrri proiectate. #E+,( -formul scurt care e)prim o idee cluzitoare n comportarea sau n activitatea cuiva. 7. %"erald.& figur emblematic ce nsoete un scut, un blazon. "ACT%RI*R - Carnet ale crui foi sunt formulare de facturi. "R!NCO - !ermen prin care se arat c ta)ele de transport pentru o marf sunt pltite de e)peditor RAB!T - reducere de pre, sczm#nt, bonificaie ce se acord de v#nztor cumprtorului. o ; comercial < parte din venitul net creat n sfera produciei materiale destinat acoperirii c"eltuielilor de circulaie a mrfurilor i asigurrii beneficiului ntreprinderilor i organizaiilor comerciale. RE&,(, -%n comer& -emuneraie sub forma unei cote procentuale acordate lucrtorilor, n funcie de volumul mrfurilor v#ndute.7.reducere de pre acordat clienilor fideli ce procur n cantiti mari. SO #- 1. Diferen ntre totalul sumelor nscrise n debitul unui cont i totalul sumelor nscrise n creditul aceluiai cont. /. Marf rmas nev#ndut %i care se desface cu pre redus&. OC!.IE- /. %.ur.& Contract prin care una dintre pri se oblig s procure i s asigure celeilalte pri folosina unui lucru pentru un timp determinat n sc"imbul unei sume de bani. BRO4ER - agent de burs care mi4locete nc"eierea contractelor comerciale ntre v#nztor i cumprtor sau a unor servicii; curtier REC A&!NT- 1. +ersoan care face o reclamaie. /. +ersoan care se adreseaz 4ustiiei pentru a i se recunoate un drept, pentru a obine repararea unei pagube REC A&!- 1. 5 cere, a pretinde ceva %n baza unui drept&; a revendica. /. 5 face o reclamaie contra cuiva, a se pl#nge mpotriva cuiva; a p#r. 'ROC-R(- 0mputernicire legalizat prin care cineva poate aciona n numele altcuiva; %concr.& act prin care se d aceast mputernicire; mandat. 'ROC%RST- Mandatar av#nd de obicei mputerniciri pentru ndeplinirea actelor 4uridice n numele cuiva. C5IT!N.(- 5ct scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri Dovad care atest recepionarea sau restituirea a ceva %sume de bani, bunuri materiale etc.&; recipis. ASORTI&*NT - ansamblu de mrfuri sau produse de aceeai categorie, dar de forme i caliti diferite. SORTI&*NT -!otalitatea produselor, a materialelor etc. care au aceeai form i dimensiuni sau sunt de aceeai calitate. Resturnurile -sunt reducerile de pre calculate asupra ansamblului operaiunilor efectuate cu acelai cumprtor pe o perioad determinat. RIST-RN( -parte a primei de asigurare reinut de asigurtor n cazul n care asiguratul renun la asigurare. 7. sum restituit de v#nztor cumprtorului, care a fost fi)at anticipat n raport cu importana cifrei de afaceri. Scrisoare de tr6sur6 2 Documentul care atest nc"eierea contractului de transport de mrfuri, n urma predrii mrfurilor, conin#nd i confirmarea de primire din partea cruului;

0.

Termeni 7inanciar-8ancari

Acrediti9 2 '. ,orm a creditului documentar prin care o banc comercial, n baza contractului nc"eiat cu clientul su, i ia obligaia de a plti o sum de bani beneficiarului indicat, p#n la termenul stabilit, n sc"imbul setului de documente comerciale indicate n avizul de desc"idere a creditului. 7. Document financiar de decontare prin intermediul bncii sau al unei case de economii; Acrediti9 re9oca8il 2 !ip de acreditiv caracterizat prin faptul c poate fi anulat de emitent; Acrediti9 ire9oca8il : !ip de acreditiv fa de care banca creditoare are toate garaniile irevocabile privind efectuarea plii;

Cam8ie 2 $rdin din partea unui v#nztor %sau e)portator& prin care acesta cere ca banca cumprtorului %sau importatorului& s plteasc v#nztorului o anumit sum; Trat6 8ancar6 2 $rdin din partea unui v#nztor %sau e)portator, prin care acesta cere ca banca cumprtorului %sau importatorului& s plteasc v#nztorului o anumit sum; Trat6 la 9edere 2 !rata la vedere pltibil la prezentare; 'oli;6 2 Document emis de ctre o instituie de asigurare prin care aceasta certific un contract de asigurare a vieii sau a bunurilor materiale ale cuiva; Cas< 2 +lat n numerar pentru stingerea obligaiilor, efectuat n comerul cu amnuntul imediat, iar n comerul cu ridicata 2 la un anumit termen convenit, care nu coincide obligatoriu cu data livrrii; Scaden;6 2 Dat de plat a unei datorii sau de e)ecutare a unei obligaii; Tras 2 +ersoana indicat pe cambie pentru a plti o sum de bani determinat, la scaden i la locul menionat n titlul de credit; Tr6=6tor 2 +ersoana care d ordin trasului s plteasc o cambie; #e9iz 2 8ituaie=list ntocmit anticipat n care se prezint detaliat c"eltuielile necesare e)ecutrii unei lucrri; #e9ize 2 Document de credit i de plat %cambii, cereri etc.& emise n valut strin, pe baza crora beneficiarul obine o anumit cantitate de valut dintr-o alt ar; mi4loc de plat n valut strin; )era>a? 2 5 administra pe socoteala i n locul cuiva; )erant 2 Mandatar plasat n fruntea unei instituii comerciale sau a unei societi; )estiune 2 5dministrare a patrimoniului sau a unor bunuri ale unei instituii sau a unor persoane de ctre reprezentantul ei; )ir 2 '. 8emntur pe o cambie prin care proprietarul cambiei dispune plata sumei prevzute n document ctre o anumit persoan i la o dat anumit. 7. Mi4loc, act prin care cineva garanteaz pentru aciunea, cinstea, anga4amentele cuiva; )ir @pentru Ancasare> 2 0ncasarea de ctre giratar a cambiei care se face n calitate de mandatar al gerantului; )ir @An =aran;ieB 2 5ndosare pentru garantarea altor creane ale gerantului; )iratar 2 +ersoana n favoarea creia este girat o cambie, un titlu de credit; Crean;6 2 Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor s dea, s fac sau s nu fac ceva; Cesiune 2 !ransmiterea unui obiect ori a unui drept de ctre proprietarul sau titularul acestora altei persoane, n temeiul unui contract; #o8Cnd6 2 8um de bani pltit pentru privilegiul de a mprumuta bani; #o8Cnd6 acumulat6 2 Dob#nd care a fost c#tigat, dar nu este nc pltit; #o8Cnd6 aDusta8il6 2 -ata dob#nzii la un mprumut, care variaz n funcie de cursul pieei %nivelul ratei dob#nzii pe pia&; #o8Cnd6 compus6 2 Dob#nda care se ncaseaz ntr-o anumit perioad de timp, calculat procentual pe baza sumei dintre valoarea capitalului i toate sumele acumulate din dob#nd n perioadele precedente; #o8Cnd6 de depozit 2 Dob#nd acordat de bnci pentru perioada de depunere, ca dob#nd fi) sau variabil, potrivit reglementrilor specifice; "aliment 2 '. 8ituaie de insolvabilitate n care se afl un comerciant, un industria etc., pe care o instan 4udectoreasc a declarat-o incapabil s-i ac"ite datoriile; 'lat6 anticipat6 2 5c"itarea unei datorii naintate ca aceasta s devin scadent; 'lat6 An a9ans 2 Creditarea de ctre cumprtor a livrrii; 'lat6 la 9edere 2 +lat a unei trate la simpla ei prezentare; 'lat6 prin ram8urs 2 ivrarea mrfii la destinatar contra plii costului acesteia; 'lata in acord < %sistem de remunerare& in raport cu cantitatea de produs realizat. 5cord progresiv < plata muncii in propor ie crescanda, in raport cu depairea normei. ? %Concr.& 8uma data sau primita ca plata in acord. plata in rate-fiecare dintre par@ile in care se e@aloneaza o datorie sau o alta obliga@ie pentru a fi ac"itata sau distribuita treptat, la anumite termene. plata in 9aluta 7orte-valuta cu acoperire in aur care este acceptata de mai multe state. #e8itor 2 +ersoan sau organizaie care datoreaz cuiva ceva; Creditor 2 +ersoana fizic sau 4uridic care crediteaz o operaiune comercial, cu toate obligaiile i drepturile ce decurg din raportul 4uridic aprut ntre el i beneficiarul creditului; Boni7ica;ie 2 8um de bani suplimentar acordat de !rezorrie sau avanta4 acordat acionarilor sau anga4ailor n plus fa de prevederile contractuale; iti=iu 2 Conflict ce d loc unui arbitra4 sau unui proces; 'reDudiciu 2 +agub material, moral sau de alt tip, cauzat cuiva; Sol9a8il 2 +ersoan fizic sau 4uridic a crei situaie financiar i permite s-i onoreze debitele din capital; Scaden;6 2 Dat de plat a unei datorii sau de e)ecutare a unei obligaii; Scont 2 '. !a) perceput, de regul, de o banc, cu ocazia plii unui titlu de credit nainte de termen %la ta)a scontului&, banca adug#nd, de asemenea, i comisionul pentru eventualele riscuri generate de astfel de operaiuni. 7. -educere acordat unui debitor din valoarea unei polie sau a unei datorii pltite nainte de scaden; Scontarea 7acturii 2 /#nzarea facturii unei companii ctre o firm financiar cu un discount la valoarea nominal; Contra9enient 2 +ersoan care ncalc legile sau regulamentele; Cec 2 Document nominal sau la purttor, prin care posesorul unui cont curent sau de decontare ori alt persoan mputernicit dispune plata unei sume din disponibilul aflat n contul titularului; credit2-e 2 0mprumut acordat de creditor %cu titlu rambursabil i condiionat de obicei de plata unei dob#nzi&, unei persoane fizice sau 4uridice, numit debitor. dE8it2-e 2 1. Datorie pe care o are o persoan creditat. /. Coloan ntr-un registru de contabilitate sau ntr-un e)tras dintr-un asemenea registru, n care se nscriu sporurile de activ sau, respectiv, reducerile de pasiv; %concr.& 8um nscris n aceast coloan. incaso 2 8istem de decontare prin care, din nsrcinarea unui creditor i pe baza unui titlu de credit, a unei polie etc. a acestuia, banca ncaseaz n contul lui o sum de bani de la debitor. Din it. incasso. 9irament2 $peraie contabil prin care o sum de bani se trece dintr-un cont n altul, fr a fi nevoie ca suma s fie vrsat n numerar; plat fr numerar, prin trecerea la banc a unei sume de bani din contul celui care face plata n contul beneficiarului. 1nsolvabilitate 2 1ncapacitatea unei companii de a-i ac"ita datoriile la timp; EASIN) - 8istem de finanare a investiiilor conform cruia o ntreprindere poate nc"iria materiale, ma ini, utila4e de la societ i specializate. =Cuv. engl.

I'OT*C(-Drept real care greveaz un imobil, un teren etc. al crui proprietar l-a dat ca garanie creditorului su; faptul de a ipoteca. CESION!R- +ersoan care beneficiaz de un contract de cesiune, creia i se transfer de la altcineva un bun sau un drept. #i9idendul reprezint o parte din profitul net care vine pentru o aciune emis de o societate pe aciuni %societate de capitaluri anonim sau n comandit pe aciuni&, care revine fiecrui acionar n raport cu aciunile pe care le posed A=ent economic-+ersoana sau grup de persoane indeplinind functii bine determinate in viata economica. 5gentii economici sunt entitati de natura sociala recunoscute si, eventual, oficializate ca atare, prin care anumiti subiecti indivizi sau grupuri concep si promoveaza, in mod coerent, actiuni decurgand din interesele lor. TRE,ORI*R- +ersoan nsrcinat cu administrarea tezaurului unui stat sau a fondurilor unei organiza ii, unei asocia ii etc.; titlu, grad purtat de aceast persoan. )IRATOR- +ersoan care gireaz o cambie. 1. +er8e

sista >a? : 5 ntrerupe, a opri, a suspenda o activitate. 2 Din lat. sistere, germ. sistieren. storna, stornez 2 5 rectifica o nregistrare contabil greit fcut n cartea sau n 4urnalul de contabilitate al unei ntreprinderi, prin adugarea sau scderea unei sume ec"ivalente cu cea greit. 2 Din it. stornare. de8ita>a?2 debitez 2 '. 5 vinde marfa cu amnuntul. 7. 5 furniza o cantitate de fluid, de material pulverulent, de energie. 9. 5 tia un material n buci cu formele i dimensiunile adecvate pentru folosirea sau prelucrarea lui ulterioar. A. 5 trece, a nregistra n contul unei persoane, al unei ntreprinderi etc. mrfurile care au fost predate sau sumele de bani care i-au fost pltite. soma>a?, somez 2 '. 5 cere %cuiva& n c"ip categoric %i sub ameninare& s suporte anumite consecine, s ndeplineasc ceva. 7. %.ur.& 5 pune cuiva n vedere, cu forme legale, s e)ecute %sau s nu e)ecute& ceva.. stipula>a?, stipulez 2 5 introduce, a prevedea, a specifica o clauz ntr-un act, ntr-un contract. trans8orda, transbordez 2 5 trece mrfurile sau oamenii dintr-un mi4loc de transport n altul. 5 trece, cu a4utorul unui transbordor, vagoanele sau locomotiva unui tren de pe o linie pe alta, c#nd cele dou linii nu au latur direct. Admonesta>a?, admonestez 2 5 mustra cu severitate %n calitate oficial&; a do4eni aspru %pe un subaltern&. ar8itra>a?, arbitrez 2 '. 5 soluiona un litigiu n calitate de arbitru. 7. 5 conduce desfurarea unei competiii sportive. cota>a?, cotez 2 1. %Despre aciuni, "#rtii de valoare etc.& 5 avea o anumit valoare, un anumit curs. /. %,in.& 5 stabili cursul aciunilor, al titlurilor de crean etc. %la burs&. credita>a? 2 1. 5 acorda sau a desc"ide cuiva un credit; a mprumuta pe cineva cu o sum de bani; /. 5 face o nregistrare n creditul unui cont. de8ita>a& 2 1. 5 trece, a nregistra n contul unei persoane, al unei ntreprinderi etc. mrfurile care i-au fost predate sau sumele de bani care i-au fost pltite. /. %0nv.& 5 vinde marfa cu amnuntul. 0. %,ig.& 5 spune, a rosti ceva nensemnat, plictisitor. A RE#ACT! '& %manuscrise& 5 finisa sub aspectul formei i al coninutului conform unor cerin e speciale. 7& livr. %studii, documente, scrieri etc.& 5 formula n scris; a scrie. 5 dresa- %Despre organe de stat sau reprezentani ai acestor organe& 5 redacta, a nc"eia un act %oficial&. 'ARA"!2 1. 5 semna prin paraf , a ntri un act prin semntur cu paraf. 5 pune o semntur %prescurtat& pe proiectul unui tratat internaional prin mputerniciii statelor care l-au negociat ca dovad a acordului prilor asupra proiectului respectiv. RE&TE2 1. 5 preda, a nm#na, a da. /. 5 renuna la o sum de bani datorat unui debitor, a face s se sting o datorie. 0. %-ar& 5 am#na. RE,I I!2 5 desface, a anula un contract, o convenie. 'REST!2 5 ndeplini o munc, a desfura o activitate. "%RNI,!2 . 5 procura mrfuri prin v#nzare sau a pune la dispoziie servicii, contra plat, n baza unei n elegeri prealabile; a livra. A I+R! '& %mrfuri, materiale, provizii etc.& 5 da n posesiune n mod sistematic %n baza unor n elegeri prealabile&; a furniza. 7& %servicii& 5 presta la comand contra unei pli. REC A&!2 1. 5 cere, a pretinde ceva %n baza unui drept&; a revendica. /. 5 face o reclamaie contra cuiva, a se pl#nge mpotriva cuiva; a p#r TAF!2 1. 5 supune unei ta)e, unei impuneri; a fi)a o sum determinat %ca ta), impozit, pre &. /. 5 califica pe cineva drept..., a acuza de... +IR!2 1. 1ntranz. %Despre ve"icule& 5 sc"imba direcia de mers; a coti. /. !ranz. 5 trece o sum de bani de la un cont la altul. 0. !ranz. 5 trata o copie fotografic cu o soluie special pentru a-i sc"imba nuanele de negru n alte nuan e. RE,I I!2 5 desface, a anula un contract, o convenie. REA I,!2 1. 5 aduce %ceva& la ndeplinire, a face s devin real; a atinge %un scop&, a nfptui. /. 8pec. 5 crea, a plsmui o oper de art. B -efl. %Despre o persoan, mai ales despre un artist& 5 se dezvolta pe deplin, a se desv#r i, a- i pune n valoare capacitatea de creaie. 0. 5 obine, a dob#ndi, a c#tiga %ceva&; a ncasa preurile %la mrfurile v#ndute&. 1. 5-i face o idee precis despre..., a reui s neleag, s ptrund nelesul unui lucru. )IR! . a garanta printr-un gir %'&. C a garanta pentru cinstea, aciunile cuiva. 11. refl., intr. %despre v#nt& a%- i&sc"imba treptat direc ia de la dreapta spre st#nga; a se roti. C %despre nave& a se roti n 4urul unei ancore sau geamanduri sub ac iunea v#ntului ori a curentului de maree. C a se ndeprta de la drumul stabilit. AN#OS!2 5 indica, pe versoul unui cec, numele persoanei mputernicite s ncaseze contravaloarea cecului. A' IC!2 1. 5 pune un lucru pe %sau peste& altul pentru a le fi)a, a le uni, a face din ele un corp comun. /. 5 pune ceva n practic; a ntrebuina, a folosi; a face, a administra. 5 aplica un procedeu. 5 aplica un tratament. C oc. vb. 5 aplica %cuiva& o corecie < a pedepsi cu btaia %pe cineva&. 0. 5 raporta un principiu general la un caz concret, particular. G. 'aronime

E+A %!2 1. 5 determina, a stabili preul, valoarea, numrul, cantitatea etc.; a calcula, a socoti. /. 5 preui, a estima.

E+O %!2 1. 5 trece printr-o serie de transformri, prin diferite faze progresive, spre o treapt superioar; a se dezvolta; a se transforma. B 5-i urma cursul; a se desfura. Doala evolueaz normal. B %8port& 5 susine un meci; a 4uca. /. 5 se deplasa cu micri largi %circulare&. A#&INISTR!2 1. 5 conduce, a c#rmui; a gospodri o ntreprindere, o instituie etc. /. 5 da unui bolnav un anumit medicament. B %1r.& 5 trage o btaie. 0. %.ur.3 n sintagma& 5 administra o prob < a folosi un mi4loc de prob ntr-un proces. A#&ONEST!2 5 mustra cu severitate %n calitate oficial&; a do4eni aspru %pe un subaltern&. Asortiment 2 !otalitatea mrfurilor, produselor de aceeai categorie, dar de diferite forme, caliti etc.; SORTI&*NT2 5nsamblu de mrfuri de acelai fel, de acelai gen; p. e)t. sort. A )IR! %polie, cambii& 5 garanta printr-un gir. )era>a? 2 5 administra pe socoteala i n locul cuiva; E&IN*NT2 Care se distinge prin caliti %intelectuale& deosebite; e)cepional, superior, remarcabil, e)celent. I&IN*NT2 - Care este gata s se produc, s se nt#mple %i nu se poate am#na sau evita&; inevitabil. I&AN*NT2 1. Care este propriu naturii obiectului, care acioneaz din interiorul obiectului, condi ionat de esen a obiectului; intrinsec. /. %0n concepia idealist despre lume& Care e)ist i acioneaz prin sine nsu i, nedeterminat de o cauz din afar. C ,ilozofia %sau coala& imanent < filozofie care afirm c e)istena, realitatea reprezint coninutul contiin ei. #E"*CT2 1. 8. n. ips, scdere, imperfeciune material, fizic sau moral; cusur, metea"n, nea4uns, bete ug, "ib. B Deran4ament, stricciune care mpiedic funcionarea unei maini, a unui aparat. B Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite ntr-un anumit domeniu. B Dezavanta4, inconvenient. /. 5d4. Care s-a defectat, s-a stricat; care are un defect %1&. #E"ECT%$S2 Cu defecte, cu lipsuri. #E"ICT2 +lus de c"eltuieli fa de venituri; lips %bneasc& la un bilan financiar; pierdere; p. gener. orice lips la o socoteal. C :)pr. 5 fi n deficit < a fi n pierdere, a avea c"eltuieli mai mari dec#t veniturile. #E"ICI*N(2 8cdere, lips, greeal; rm#nere n urm. B ips n integritatea anatomic i func ional a unui organ; absen a anumitor faculti fizice sau psi"ice. A E+OC! '& %fapte, evenimente din trecut& 5 readuce n memorie. 7& %persoane, lucruri din trecut etc.& 5 descrie %prin cuvinte& cu mult miestrie artistic. A IN+OC!. 1? %diviniti& 5 c"ema n a4utor. 7& 5 aduce drept argument. H decretul respecti9. RE+OC!2 1. 5 anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispoziie. /. 5 scoate dintr-o funcie public, n baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit n aceea funcie printr-un act de guvernm#nt. CON+OC!2 a c"ema, a face s vin ntr-un anumit loc o persoan, un grup de persoane sau un corp constituit, cu un anumit scop %oficial&. "A&I I!R2 1. %Despre e)primare, limba4, stil& Care este folosit n %sau apropiat de& vorbirea obi nuit; simplu, fr preten ii. B %Despre atitudini, comportri etc.; p. e)t. despre oameni& 8implu, prietenos, apropiat; p. e)t. care este fr respectul cuvenit, ireverenios. /. Care este binecunoscut, obinuit cuiva. "A&I I! 2 Care aparine familiei %1&, privitor la familie; destinat familiei. ORI)IN! 2 1. %Despre acte, documente, opere artistice i literare, fotografii etc.; adesea substantivat, n.& Care constituie nt#iul e)emplar, care a servit sau poate servi drept baz pentru copii, reproduceri sau multiplicri; care a fost produs pentru prima oar ntr-o anumit form. C oc. ad4. i adv. 0n original < n forma primar, necopiat; n limba n care a fost scris, netradus. B Care are, prin autenticitate, o valoare real, de necontestat. /. %Despre idei, teorii, opere etc.& Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat dup altcineva; personal, nou, inedit. B %Despre artiti, scriitori, oameni de tiin& Care creeaz ceva nou, personal, fr a folosi un model fcut de altul. B %8ubstantivat, n.& ,iin sau obiect care servete ca model pentru o oper de art. 0. %5desea substantivat& Care iese din comun, neobinuit, ciudat, bizar; e)centric, e)travagant. ORI)IN!R2 1. Care este de loc din..., care i are ob#ria n... /. 0n forma de la nceput, de origine; iniial. )IR!NT-+ersoan care gireaz' %o cambie&. )ER!NT2 %-ar& +ersoan care gereaz. A OC!IE '& 8um de bani alocat de ctre stat sau de ctre o institu ie pentru un scop anumit. 7& 54utor n bani acordat unei persoane n anumite condiii. H de in9aliditate. A OC%I-NE2 8curt cuv#ntare ocazional. #E+,2 :valuare anticipat i amnunit a c"eltuielilor necesare pentru e)ecutarea unei lucrri proiectate. #E+,(2 ,ormul care e)prim concis o idee cluzitoare n comportarea sau n activitatea cuiva. #E+,E Documente de credit i de plat %cambii, cecuri etc.& emise n valut strin i pe baza crora beneficiarul ob ine o anumit cantitate de valut dintr-o alt ar; mi4loc de plat n valut strin. I+R*T2 1. %0n sintagma& ivret militar < document eliberat persoanelor care au satisfcut serviciul militar, cuprinz#nd situa ia militar i alte date privitoare la titular. /. %!e"n.; n sintagma& ivret al utila4ului < document de eviden care cuprinde date referitoare la un utila4 %denumire, anul fabricaiei, productorul, caracteristici te"nice, repara ii etc.&. IBR*T2 . 1. !e)tul unei opere muzicale, al unei operete sau al unui oratoriu. /. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care i depun aici economiile i pe baza cruia depuntorii i pot retrage %cu dob#nda legal& banii depui. IN+EST2 5 plasa, a aloca, a c"eltui un fond, un capital, diverse mi4loace materiale ntr-o ntreprindere; a face o investi ie. N+EST2 5 acorda cuiva n mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuie3 %n evul mediu& a dacuiva nvestitura. 64& CT 64 %C65%O655 &4 ' C465 1. Norme de redactare a scrisorii oficiale - scrisoare de afaceri presupune nu numai o form; grafic; corect; >i o prezentare estetic;, dar >i o structur; adecvat;. Cn uzan<ele interna<ionale s-a stabilit c; o scrisoare cu caracter oficial trebuie s; cuprind; urm;toarele elemente: antetul; dat; >i num;rul scrisorii; referin<ele; adresa destinatarului;

 formula de adresare; obiectul scrisorii; con<inutul scrisorii; formula de :ncheiere; formula de salut; semn;turile; referirile la ane%e. 4entru o scrisoare de afaceri, norma recomand; respectarea unor pozi<ii >i cBmpuri bine delimitate :n spa<iul hBrtiei de coresponden<; format '.: !figura " .
26mm A0 mm "60 mm

.6 mm 0 mm 23 mm

" 2 # 0 !6 .

'igura 1. Norma de scrisoare economic2

.0mm 26mm A0mm

"60mm

" 2 # 0 !6 3 .

"60mm

"E#mm

"3mm

.6mm

"16mm

"0mm

.6 mm

0mm

CBmpul !6 este banda liber;, de 2 - 2,0 cm l;<ime, de pe latura stBng; a hBrtiei >i reprezint; un spa<iu destinat :ndosarierii, leg;rii, caps;rii etc.; CBmpul !" D band; de .0 mm, localizat; pe latura de sus !:n cBmpul hBrtiei , este spa<iul destinat antetului; CBmpul !2 , format dintr-o band; lat; de 06 mm >i lung; de A0 mm, plasat; sub antet, :n stBnga, este destinat :nscrierii numelui e%peditorului; CBmpul !# , plasat sub cBmpul !2 , cu l;<imea de .6 mm >i lungimea de A0 mm, reprezint; caseta alocat; numelui >i adresei destinatarului. Cn norma de plic cu fereastra :n stBnga, aceast; caset; se :ncadreaz; perfect :n chenarul ferestrei; CBmpul !. este un spa<iu destinat :nsemn;rilor de intrare >i ie>ire a coresponden<ei; CBmpul !0 este alocat referin<elor !temei sau subiectului tratat :n scrisoare ; CBmpul !1 este o band; de "3 mm, fiind plasat; la marginea de jos a hBrtiei >i destinat; informa<iilor comerciale: coordonate bancare !banca >i num;rul de cont ; forma juridic; a societ;<ii; capitalul social; num;rul de :nmatriculare :n registrul comer<ului; codul fiscal !dac; nu au fost indicate :n antet ; CBmpul !3 , cu o suprafa<; de apro%imativ "3. mm, :ncadrat :ntre cBmpurile !0 >i !1 , este spa<iul alocat efectiv corpului scrisorii, te%tului propriu-zis al scrisorii. Cn compara<ie cu norma de scrisoare obi>nuit; de afaceri, norma de scrisoare economic; este supus; unor modific;ri minore, cu scopul cB>tig;rii spa<iului suplimentar pentru cBmpul !3 , destinat te%tului scrisorii. Cn acest scop, spa<iul destinat antetului, cBmpul !" , se restrBnge de la .0 mm la 23. 5oate celelalte cBmpuri gliseaz; :n sus, cu e%cep<ia cBmpului !1 ,care se modific; !+igura 2 .

A3 mm

"3 mm

.6 mm

2"3 mm .A mm .# mm .0 mm

"0 mm

'igura 2. Norma de scrisoare obi:nuit2

2. 4lementele componente ale scrisorii de afaceri 7.'. 5ntetul. 4otrivit practicii comerciale interna<ionale, antetul cuprinde urm;toarele elemente: denumirea :ntreprinderii, companiei, firmei sau numele e%peditorului- Denumirea firmei unui comerciant-persoan; fizic; poate fi compus; dintr-un nume, de e%emplu, din numele comerciantului scris :n :ntregime sau din numele >i ini<iala prenumelui acestuia. )ste de preferat s; se fac; men<iuni care s; indice cBt mai precis felul comer<ului sau prest;rilor pe care le face vBnz;torul*furnizorul. statutul juridic al unit;<ii comerciale- +irma unei societ;<i :n nume colectiv ar trebui s; cuprind; numele a cel pu<in unuia dintre asocia<i, cu men<iunea E8ocietate n nume colectiv> scris; :n :ntregime. Cn denumirea firmei cu statut juridic de societate :n comandit; simpl;, trebuie s; apar; numele a cel pu<in unuia dintre asocia<ii comanditei, cu men<iunea E8ocietate n Comandit> scris :n :ntregime. +irma unei societ;<i pe ac<iuni sau :n comandit; pe ac<iuni se compune dintr-o denumire proprie de natur; s; o deosebeasc; de firmele altor societ;<i. Denumirea va fi :nso<it; de men<iunea scris; :n :ntregime E8ocietate pe 5ciuni> sau E8.5.> ori, dup; caz, E8ocietate n Comandit pe 5ciuni>. +irma unei societ;<i cu r;spundere limitat; se compune dintr-o denumire care s; indice obiectul de activitate, :nso<it; de men<iunea scris; :n :ntregime E8ocietate cu rspundere limitat> sau abreviat D F&./.9.@. +irma sucursalei sau filialei din $oldova a unei societ;<i va cuprinde >i men<iunea sediului principal din str;in;tate. adresa; cuantumul capitalului social; cutia po>tal;; adresa fi>ierului; num;rul de telefon precedat de prefi%ul <;rii >i prefi%ul localit;<ii; num;rul de fa%. 'ntetul mai con<ine >i marca de produc<ie sau marca de comer<, precum >i emblema firmei; ocazional, pot fi imprimate >i eventuale indica<ii ale filialelor, sucursalelor, reprezentan<elor etc. :mblema unei firme trebuie s; se deosebeasc; de emblema altei firme :nscrise :n acela>i registru al comer<ului, pentru acela>i fel de comer<, precum >i de emblemele altor comercian<i de pe pia<a unde comerciantul :>i desf;>oar; activitatea. Ca >i :n cazul altor suporturi de publicitate, pe scrisori vor putea fi folosite emblemele numai dac; vor fi :nso<ite :n mod vizibil de firma comerciantului. Dac; emblema cuprinde o denumire, firma va fi scris; cu litere de m;rimea a, cel pu<in, jum;t;<ii literelor cu care este scris; emblema. Cele mai multe firme posed; foi cu antet. Cn caz contrar, este suficient s; se indice numele e%peditorului :n partea stBng; !sus a documentului. !7ezi figurile " >i 2 . Cn scrisorile oficiale, antetul poate fi plasat central !figura " >i lateral, sus, :n partea stBng; a foii, neajungBnd pBn; la centrul ei. Cn acest caz, toate elementele antetului vor :ncepe din rBnd nou, cu litere mari. De e%emplu:

<%T4 = -64&%> %. . 3&-2,,4. mun. C1i:in2u %tr.%fatul ?2rii. 3, Tel.: 23.43.15 'a-: @,227 234215 3 65N &=C
Cn antetul plasat pe centru, toate elementele sunt scrise consecutiv, eviden<iindu-se sus, la mijlocul foii, cu litere aldine, denumirea unit;<ii economice. De e%emplu:

%ocietatea 3i-t2 pe c;iuni <N='A6=8 8B> 3&-2,,4. mun. C1i:in2u. str. 9. lecsandri. 3 Tel.: 22 44 5,. fa- @,227 22 224 $,. cap. soc. 2,,,,,,,. CT. 1245$()*31 B.C.C.
6eferin;e. Cn coresponden<a comercial; practicat; :ntre firme cu activitate important;, respectiv cu un num;r mare de dosare :n derulare, pe scrisoarea comercial; se trece un num;r de cod sau de dosar, urmat de dat;, necesar pentru a individualiza cazul :n spe<;. Data >i numrul sunt elemente indispensabile scrisorii, deoarece determin; identitatea ei. )viden<iate printr-un spa<iu mai mare fa<; de antet, sunt plasate sub el, :n cazul cBnd adresa destinatarului este scris; :n dreapta, sau :n dreptul numelui. !+igura " . -rdinea recomandabil; pentru aceste men<iuni este: data !:n cifre , luna !:n litere , cu punctua<ie liber;. De e%emplu: 7F octombrie 7GG7, nr. FH sau Ir.FH din 7F octombrie 7GG7. &e practic; >i :nscrierea datei prin prescurt;ri, de e%emplu: nr.2#*26."6.2662. Iot: 8n document nedatat nu este luat :n considerare din punct de vedere legal. CBnd se men<ioneaz; referirea la o scrisoare la care se d; r;spuns, sub num;rul scrisorii emitentului se scrie num;rul coresponden<ei destinatarului, precedat de men<iunea F-ef.@ sau F a...@., de e%emplu: -ef. Ir. 'H= 'F.GJ.7GG7 sau a nr. 7G, din 'K iunie 7GG7. 7.7. 5dresa destinatarului. )ste plasat; mai jos de dat; sau de numele e%peditorului ori :n partea opus; a antetului >i cuprinde:

 numele >i func<ia destinatarului; denumirea unit;<ii economice; denumirea direc<iei, biroului !dac; e cazul ; adresa firmei !eventual <ara de destina<ie . -amenilor le pas; mai mult decBt putem s; ne d;m seama de faptul cum li se adreseaz;, cum li se vorbe>te sau cum sunt prezenta<i >i inclu>i :n liste, :n programe, :n comitete etc. Indiferent dac; persoana din afar; este e%trem de sensibil; fa<; de acest subiect sau firma, este e%trem de nep;s;toare fa<; de problema :n cauz;, cel care e%pediaz; scrisoarea trebuie s; aib; grij; de acest aspect. 8n membru al Consiliului de administra<ie trebuie s; dea prioritate e%amin;rii felului :n care organiza<ia sa folose>te, mai ales, titlurile >i formele de adresare c;tre persoanele din e%terior. ' te adresa politicos cuiva nu este doar o problem; de curtoazie, ci una care face o impresie bun;, cultiv; bunele rela<ii :n afaceri >i spore>te profitul. 'olosirea titlurilor Cn scris Indiferent cui i se e%pediaz; scrisoarea: unui ambasador, unui colonel, unui preot sau unui func<ionar sus-pus, adresarea trebuie formulat; :n mod corect. Gu e%ist; nici o scuz; atunci cBnd e%peditorul se adreseaz;, indiferent de genul coresponden<ei, lui E/#lcu *tefan>, f;r; a scrie <&omnului 9Dlcu Etefan@. CBnd :n coresponden<; nu se indic; titlul destinatarului, acesta poate s; cread; c; e%peditorului, pur >i simplu, nu-i pas; de el. Gu se cere mult timp >i efort pentru a indica titlul unei persoane :naintea numelui, fie c; este unul academic sau de savant. Dac; cineva :>i :nso<e>te numele cu abrevierea unui titlu de profesie sau al denumirii unei organiza<ii precedat; de numele lui, adresarea trebuie s; fie scris; e%act :n acela>i mod. CBnd este folosit un titlu de profesie >i numele este utilizat la cazul Nominati9, nu se mai folose>te >i Fdomnul>, Edoamna>, Edomnioara@. De e%emplu: </eorge 6O3 N. dr. Cn economie> Dac; numele este urmat de titlul de func<ie, pus la cazul #ati9, cuvBntul Fdomnul@se plaseaz; :naintea numelui. De e%emplu: Domnului &ircea CF56CA, preedintele Companiei -om#nia-Moldova E5/$I>. Dac; titlul de func<ie este plasat :naintea numelui, cuvBntul Fdomnul@ nu se utilizeaz;. De e%emplu: +reedintele &ircea CHI/CI. Gumele destinatarului poate fi plasat :naintea adresei sau dup; ea. CBnd numele so<ului !so<iei este scris :n rBndul dedesubt, se las; trei spa<ii libere de la :nceputul rBndului, de e%emplu: FDomnului 'A=6 E Ilie Doamnei 'A=6 E AnaB. &tructura adresei depinde de tipul coresponden<ei. Cn acte de uz intern, adresa este compus; din denumirea direc<iei, serviciului >i numele conduc;torului respectiv. 5oate denumirile se utilizeaz; la cazul Nominati9, iar numele destinatarului D la cazul #ati9. 4entru scrierea adresei pe coresponden<a de ie>ire, trebuie s; se <in; cont de urm;toarele reguli: denumirea unit;<ii economice se utilizeaz; la cazul Acuzati9, precedat; de prepozi<ia Jctre@, plasat; deasupra adresei. De e%emplu: Ctre &inisterul "inan;elor denumirea serviciilor, departamentelor se utilizeaz; la cazul Nominati9. De e%emplu: Ctre &inisterul "inan;elor Ser9iciul conta8ilitate !oate elementele adresei se scriu din r#nd nou cu liter mare. Not6: Denumirile unitilor economice se scriu cu litere aldine. $odul de a ne adresa destinatarului difer; nu numai :n func<ie de scrisoare, dar >i de locul ei de destina<ie. De e%emplu, :n $area (ritanie, func<ia se indic; :naintea numelui ! 6eneral Manager Ro8ert B6OGN; DeputL Director &aI %35TF , f;r; formul; de polite<e >i f;r; virgul;, :n timp ce :n &.8.'., func<ia se indic; dup; numele persoanei, precedat de formula de polite<e, separate fiind prin virgul; ! Mr. Jilliam B6OGN5N/, 6eneral Manager . Cn coresponden<a francez;, cBnd firma este condus; de so<ia patronului decedat, de regul;, numele firmei este precedat de men<iunea Fveuve@ !v;duv; >i de o formul; de polite<e: )%emplu: Messieurs /-ve CF 6+ NT546 et 7ils 4entru coresponden<a german; este foarte important; specificarea titlului academic :naintea numelui, precum >i a func<iei de<inute, care se situeaz;, de obicei, sub cuvintele EDomnul>, EDoamna>. De e%emplu: ,rau (err Dr. &oniKa H=NI4, Dipl. 2 4lm. Jerner %T6 =%% CBnd scrisoarea este destinat; unei persoane cu func<ie de conducere, f;r; a-i cunoa>te :ns; numele, :n adres; se specific; func<ia precedat; de articolul hot;rBt: 5n den 5err +6 %5&4NT4N Der 5andels 4ammer G54N !cu e%cep<ia cuvintelor nesemnificative , iar denumirile de birouri sau servicii se scriu cu liter; mic;. Modele de adrese: Ctre "irma F le--4ric> %.6.8. Str. Calea IeLilor2 1MN/ &#-/O102 mun. C<iLin6u2 Repu8lica &oldo9a

#omnului 4ugeniu B 8 N, preLedinte &inisterul A=riculturii Li Industriei 'relucr6toare al Repu8licii &oldo9a Bd. 3te7an cel &are2 1/P &#-/OO12 mun. C<iLin6u #omnului Nicolae BO&5=, +iceministru >sau #omnului 9iceministru Nicolae BO&5=7 9italie &O3N5?A, desi=ner Compania #esi=n Li Con7ec;ionare J3i:care@ Str. Bure8ista2 nr. Ga &#-/O1Q2 mun. C<iLin6u2 Repu8lica &oldo9a Academia de 3tiin;e a Repu8licii &oldo9a Institutul de &atematic6 Str. Academiei2 nr. G &#-/OO12 mun. C<iLin6u2 Repu8lica &oldo9a #irectorului Institutului de &atematic6 #omnului /1eorg1e C5OC N=, pro7. uni9.2 dr. <a8. An Lt. matematice. 7.9. $biectul scrisorii are rolul de a prezenta succint problema care este tratat; :n coresponden<a respectiv;. 9a formularea obiectului, nu trebuie s; se confunde ideea de baz; a scrisorii !obiectul la care se refer; cu scopul ei. &copul scrisorii este motivul pentru care scrie autorul. $otivul nu se prezint; ca atare :n con<inut, dar cel care concepe scrisoarea trebuie s;-l cunoasc; bine. O8iectul scrisorii se plaseaz; sub adresa destinatarului, spre mijlocul paginii sau, eventual, sub formula de apel. &e men<ioneaz; folosindu-se cuvBntul abreviat F/ef.@. Dac; obiectul coresponden<ei se refer; la o reclama<ie, este bine s; se evite acest cuvBnt >i s; se indice doar obiectul reclama<iei. De e%emplu, cBnd se face o referire la o livrare necorespunz;toare, se scrie astfel: 7.A. ,ormula de adresare. &trict vorbind, toate scrisorile de afaceri adresate societ;<ii :n cauz; trebuie s; :nceap; cu F 8timai domni@ sau F8timate%& domnule %doamn&>. 5otu>i, :n prezent, e mult mai r;spBndit, printre oamenii de afaceri, obiceiul de a->i scrie ca de la egal la egal, indicBnd :n formula de apel numele persoanei: FDomnule Marin 6uu@. Chiar dac; unitatea :n cauz; vinde ceva prin scrisori directe >i este nevoie ca s; fie e%pediate, de mai multe ori pe an, sute sau chiar mii de scrisori identice !cu mijloacele disponibile de azi , nu e%ist; nici o scuz; dac; :n formula de apel nu este vizat numele destinatarului, precedat de conven<ionalul F8timate domnule> sau F8timat doamn@. Dac; se cunoa>te func<ia interlocutorului, atunci se poate scrie: &timate domnule director, &timat; doamn; profesor, &timate domnule primar. Ki doar :n scrisorile adresate unor case comerciale, servicii, autorit;<i etc. sau :n situa<ia :n care interlocutorul nu este cunoscut, se va utiliza un plural impersonal: 8timai domni, 8timate doamne i stimai domni. Cn reclame sau :n oferte generale, :n func<ie de caz, este mai bine ca te%tul scrisorii s; :nceap; cu o formul; de felul: F Ctre toi cei care pot fi interesai> :n loc de E8timai %e& domni=doamne@. +ormula de salut, ca form; de comunicare, are menirea de a deschide canalul >i a verifica codul, c;ci ea transmite o informa<ie de fundal, care are posibilitatea comunic;rii de mai departe. 4entru alegerea unei formule de apel potrivite, se ia :n considerare atBt obiectul scrisorii, cBt >i titlul destinatarului. Cn scrisorile adresate unei oficialit;<i foarte importante, se obi>nuie>te s; fie folosite titlurile, >i nu numele persoanei. De e%emplu: FDomnule +reedinte> %EDoamn +reedinte> ; EDomnule 5mbasador@ !FDoamn 5mbasador@ sau F:)celena /oastr>; EDomnule Ministru> %EDoamn Ministru>&; FDomnule +rimar> %EDoamn +rimar>&; FDomnule Deputat> %EDoamn Deputat> . 'tare titluri de func<ii se scriu cu liter; mare. 4entru a simplifica procedura atunci cBnd nu se >tie dac; o femeie este c;s;torit; sau nu, se folose>te adresarea FDoamn?@. 8n num;r foarte mare de afaceri interna<ionale sunt :ncheiate fie :n scris, fie prin telefon sau direct, :n func<ie de rela<iile dintre persoanele implicate :n afaceri. Din acest motiv, oamenii de afaceri !>i nu numai ei trebuie s; :nve<e protocolul fiec;rei <;ri cu care se afl; :n rela<ii de parteneriat. $ajoritatea principiilor care stau la baza protocolului >i se refer; la modul :n care trebuie s; te adresezi, s; vorbe>ti >i s; prezin<i o persoan; de un anumit rang, :>i au obBr>ia :n tradi<ii. CBnd nu acord;m aten<ia cuvenit; acestui aspect, putem ofensa sensibilitatea partenerilor no>tri. 4entru cei care au muncit cinstit, din greu >i timp :ndelungat, ca s; ob<in; o pozi<ie :nalt; :n cariera lor, titlurile sunt foarte importante >i :n formulele de apel. '>adar, pentru unii, e mai bine s; fie folosite titlurile func<iilor lor decBt numele. De e%emplu, :n Italia, oricine :>i ia un grad devine imediat F Dottore@ !o femeie devine FDottoressa@ >i :>i pune :n fa<a numelui o form; abreviat; pentru tot restul vie<ii. Dac; este arhitect, atunci va abandona FDottore@ pentru titlul profesiei F5r"itetta +erde@. Cn ,ermania sau :n alte <;ri din nord, >efii folosesc titlurile func<iilor :n locul numelui !F (err #irecKtor@, F(err #oKtor@, F(err In=enieur@ etc. .

Ceea ce r;mBne confuz este faptul c; modul :n care ne adres;m unei oficialit;<i str;ine aflate :n <ara noastr; poate s; nu corespund; cu cel folosit la ea :n <ar;. De e%emplu, noi ne adres;m unui ambasador str;in :n /epublica $oldova cu F :)celena 8a@, atBt scris pe plic >i :n scrisoarea pe care i-o trimitem, cBt >i :n introducerea acesteia ! E:)celena /oastr@ , dar cBnd st;m fa<; :n fa<; cu el, :i spunem F Dle 5mbasador@. Cn multe <;ri str;ine i se adreseaz; cu F:)celen@ >i atunci cBnd se comunic; cu el. Guan<ele sunt subtile, dar importante. '>adar, dac; se fac afaceri :n str;in;tate, trebuie s; se studieze regulile de redactare a coresponden<ei >i protocolul care se aplic; :n oricare din <;rile unde se realizeaz; afacerea. Ki, :n sfBr>it, dup; formula de apel se va utiliza virgula, >i nu semnul e%clam;rii, iar te%tul scrisorii va :ncepe cu liter; mare. 7.F. !e)tul scrisorii. Con<inutul de fond este atributul hot;rBtor al scrisorii, de aceea conceperea lui necesit; o aten<ie sporit; din partea emitentului. 5e%tul unei scrisori, indiferent de volum, trebuie s; cuprind; urm;toarele paragrafe: introducerea; tratarea propriu-zis; a subiectului; :ncheierea. +artea introductiv poate consta dintr-o fraz; de ini<iere :n tem; a destinatarului, care justific; sau enun<; problema ce urmeaz; a fi tratat; sau se poate referi la o scrisoare sau la un fapt anterior. 5ipul de introducere difer; :n func<ie de obiectul scrisorii, de rela<iile dintre parteneri !folosindu-se un stil mai direct sau, dimpotriv;, unul mai elevat , de situa<iile care vor fi prezentate :n detaliu pe parcurs. Dar, oricare ar fi obiectul tratat, paragraful ini<ial trebuie s; r;mBn; deferent >i, :n acela>i timp, s; dea tonul scrisorii. Dat; fiind marea diversitate de situa<ii posibile :n practica coresponden<ei, prezent;m mai multe variante din care poate fi aleas; formula convenabil;: 5vem plcerea s v facem cunoscut faptul cM 5vem onoarea s v aducem la cunotin cM /-a rm#ne ndatorat dac mi-ai face cunoscutM +romitem s v trimitem prin corespondena alturatM / rugm s ne informaiM 0n completarea scrisorii mele dinM, mi permit s adaug cM ,iind n posesia scrisorii Dvs. dinM / rugm s ne informaiM 5m luat cunotin deM / trimitem alturat la prezentaM a primirea scrisorii Dvs. dinM Ie grbim s v rspundem la scrisoarea Dvs. dinM +otrivit scrisorii Dvs. dinM, m grbesc s v comunic cM 5vem plcerea de a da curs solicitrii Dvs. dinM -egretm nespus c nu putem da curs propunerii Dvs. M Circumstanele independente de voina noastr nu ne-au permis s rspundem mai devreme la scrisoarea Dvs. dinM / rugm s ne scuzai pentru faptul c v rspundem cu %asemenea& nt#rziere la scrisoarea Dvs. M Confirmarea se poate referi la un alt mijloc de coresponden<; purtat; :ntre parteneri, respectiv telegram;, tele% etc. )%ist;, :n asemenea cazuri, practica de a confirma prin scrisoare primirea documentului sau*>i detalierea acestuia: a ntoarcerea dintr-o cltorie n strintate am gsit amabila Dvs. scrisoare dinM 5stzi v-am telegrafiat3 EM>, ceea ce confirmm prin prezentaM 5m primit telegrama Dvs. n care facei precizri n sensul cM &unt de re<inut formulele posibile :n caz c; scrisoarea este adresat; pentru prima dat; unui poten<ial partener, cu scopul de a se preciza modul :n care autorul a aflat despre comer<ul aceluia: 5m citit = am aflat = cu interes=din anunul Dvs.= din revista = ziarulM i am dori s / ntrebm dacM 5m aflat numele i adresa Dvs. de la Camera de Comer i 1ndustrie dinM i avem plcerea s / informm cM 5fl#nd c Dvs. e)portai=importaiM 5m aflat din revistaM c suntei interesai n = comer = pe piaa lemnului i avem plcerea s / informm despre faptul cM 5m gsit numele firmei = casei Dvs. n catalogul participanilor la e)poziiaM i profitm de aceast ocazie pentru a / invita la discuii privind o posibil colaborare ntre firmele noastreM !ratarea subiectului. 9a rBndul s;u, con<inutul principal al scrisorii, poate fi divizat :ntr-un num;r corespunz;tor de paragrafe !:n func<ie de obiectul tratat , care cuprind e%plicarea problemelor respective cu toate detaliile >i argumentele necesare pentru solu<ionarea lor. Dat; fiind marea diversitate de situa<ii :n care se pot afla societ;<ile comerciale :n derularea activit;<ii lor, fapt care necesit; tot atBtea abord;ri ale coresponden<ei oficiale, vom face o tratare gradual;: de la informa<ii generale, continuBnd cu modul de :ntocmire a mai multor tipuri de scrisori >i acte, cu toate fazele pe care acestea le presupun. Cn general, :n redactarea acestui paragraf, pot fi utilizate dou; metode: a $etoda direct; sau clasic;; b $etoda indirect;, modern;. a Metoda direct de redactare se ini<iaz; cu motivarea !prezentarea datelor >i argumentelor pe care este :ntemeiat obiectul scrisorii , urmat; de concluzie !nivelul de con<inut al scrisorii . Deseori, motivarea >i concluzia alc;tuiesc o singur; fraz;. Cn acest caz, cea mai adecvat; metod; de redactare este cea clasic;, motivarea :ncepBndu-se, eventual, cu cuvintele: E0ntruc#tM>, EDat fiind faptulM>, EDeiM>, ECu toate cM>, EDacM>, ECa urmareM>, ENin#nd cont deM> etc. De e%emplu: E0ntruc#t nu am avut nici

un fel de relaii de afaceri cu dumnealor, v-am fi foarte recunosctori, dac ai putea s ne oferii informaii despre activitatea companiei M>; b Metoda indirect modern !concluzie-motivare este utilizat;, mai ales, :n scrisorile cu con<inut amplu, :n care se cere o analiz; detaliat; a motiv;rii. -r, alegerea metodei depinde de importan<a care se d; motiv;rii sau argument;rii.

0n paragraful final al scrisorii se e%prim;, de regul;, speran<a de a primi un r;spuns, o confirmare, de a :ncheia afaceri reciproc avantajoase sau se poate face referire la urgen<a solu<ion;rii problemei abordate, la acceptarea unor propuneri etc. De e%emplu: 8perm s primim c#t de cur#nd veti da la Dvs. n legtur cu problema abordat. 5teptm cu interes confirmarea Dvs. 5teptm decizia definitiv cu curierul de retur. /-am fi ndatorai pentru un rspuns imediat par avion. 8perm ntr-o colaborare de durat. 5m aprecia un rspuns prin tele) sau fa) cu confirmarea acceptrii propunerii noastre. CCte9a considera;ii stilistice Cn locul stilului bombastic >i alambicat, este binevenit stilul direct, Fla obiect@, u>or de :n<eles, mai apropiat de stilul comunic;rii orale. De e%emplu: +ormul;ri la imperativ, :nso<ite :n mod obligatoriu de formule deferente: 5vei gri4, v rugm, ca marfa s nu se umezeasc. ,actura ane)ai-o, v rugm, imediat la scrisoarea de rspuns. Cntreb;ri directe, fie pentru a capta aten<ia interlocutorului, fie pentru a e%prima o condi<ie Fcamuflat;@. Dup cum tii, aceste articole sunt foarte cutate n industria nclmintei. 8untei interesai@ 8untei de acord cu propunerea noastr@ Iumai aa vedem posibil continuarea colaborrii. Construc<ii eliptice, :n special :n finalul scrisorii: 5nticipat, / aducem multe mulumiri pentru eforturile Dumneavoastr. / rugm s ne trimitei documentele imediat dup primire. Multe mulumiri. 8>oare abateri de la topica frazei, acceptate :n paragraful final, cBnd e%primarea solicitudinii e%peditorului de a furniza >i alte date*informa<ii etc. este precedat; de o propozi<ie condi<ional;: Dac suntei interesai n aceast ofert, / rugm s ne informai urgent. / trimitem imediat o specificaie i c#teva mostre. Dac mai avei i alte ntrebri, v stm cu plcere la dispoziie i cu alte date. 7.K. ,ormula de salut %de rmas-bun&, uzual; ast;zi, este mai pu<in rigid; decBt :n trecut. /egula de a se relua e%act titlul persoanei respective :n formula de polite<e nu mai este respectat; :n circularele publicitare, care au adoptat un stil mai familiar, mai apropiat. De e%emplu, ne adres;m cu titlul FDrag Doamn@, apoi scrisoarea se va termina prin F+e cur#nd@, sau cu F5l Dvs. fidel@ sau FCu sinceritate@. Dintre cele mai curente formule de polite<e se pot cita: ECu stim> D formul; utilizat; :n mod obi>nuit, preferat; de c;tre majoritatea oamenilor de afaceri. ECu cele mai alese sentimente> D formul; mai familiar;, folosit; de la egal la egal sau pe scar; ierarhic superioar;. FCu sentimente alese@ D de la furnizor la client, de la func<ionar la patron. FCu respect = deosebit respect> D se :ntBlne>te atunci cBnd :ntre e%peditor >i destinatar e%ist; un raport ierarhic implicit !:n cadrul administrativ ; cBnd destinatarul este necunoscut, de la cel mai tBn;r la cel mai :n vBrst; sau atunci cBnd rela<iile dintre partenerii de afaceri s-au r;cit. FCu cea mai nalt consideraie@ D rezervat; scrisorilor solemne, pentru un func<ionar :nalt !ministru, ambasador etc. . &e scriu, de asemenea, fraze scurte, precum: F8incer@; F5l dumneavoastr>; FCu salutare@, :n scrisorile impersonale, cum sunt comenzile. 4entru scrisorile protocolare sunt folosite formule de polite<e deosebite: 4entru 4re>edintele <;rii: FDomnule +reedinte, / rugm s primii omagiul celui mai profund respect @; 4entru un ambasador: FDomnule 5mbasador, :)celena /oastr, / rugm s primii asigurarea ntregii noastre stime @; 4entru un ministru: F/ rugm s primii, Domnule Ministru, e)presia ntregii noastre stime @; 4entru un procuror: F/ rugm s primii, Domnule +rocuror, cele mai respectuoase sentimente@; 4entru un senator sau un deputat: F/ rugm s primii, Domnule 8enator, e)presia profundei noastre consideraii@. &uccesul scrisorii de afaceri depinde, :n mare m;sur;, de g;sirea cuvBntului >i tonului potrivit, de e%primarea prin construc<ii concise, pertinente, de evitarea construc<iilor Finterminabile@, greu de urm;rit. 7.O. 8emntura %semnturile&. &emn;tura constituie un element indispensabil al fiec;rui :nscris. )a este pus; doar de o persoan; :mputernicit; de unitatea :n cauz;. Cn func<ie de tipul coresponden<ei, pot fi puse una, dou; sau mai multe semn;turi. Dreptul la prima semn;tur; :l are conduc;torul unit;<ii sau >eful departamentului care emite coresponden<a. &emn;tura este precedat; de titulatura e%act; >i complet; a autorului %+reedinte, Director, *ef serviciu, Contabil-ef etc. , dup; care urmeaz; prenumele >i numele. 'cestea sunt plasate mai jos, la un spa<iu de 0-3 rBnduri de la te%tul scrisorii. ' doua semn;tur; se pune :n partea dreapt; de prima, a treia D la centru, sub primele dou;. &emn;turile mai pot fi plasate :n coloan;, una sub alta, :n func<ie de scara ierarhic; a titulaturilor de func<ii. De e%emplu: Director, Ilie Bradu *ef-contabil, AleIandru )rosu MarPetolog, Ole= +artic

Dac; scrisoarea este redactat; pe un imprimat, :n indicarea func<iei nu va intra denumirea unit;<ii, deoarece ea este ar;tat; :n antet. CBnd lipse>te antetul, se scrie >i denumirea complet; a unit;<ii respective. )%emplu: FDirectorul Dncii Iaionale a Moldovei, eonid !5 M5C1> Cn general, autorul :>i semneaz; personal coresponden<a, dar se :ntBmpl; c;, :n absen<a sa, o alt; persoan; este :mputernicit; s; semneze coresponden<a urgent;. Cn acest caz, se dactilografiaz; numele personal >i titulatura, eviden<iind subordonarea fa<; de patron, apoi se semneaz; scrisoarea. Dup; caz, semn;tura poate fi precedat; de: Fp.p@ D Fprin procur@; Ep.m>. D Fprin mandat@. Iot: Cn scrisorile comerciale nu este acceptat; o alt; semn;tur; decBt :n cazul :n care cel ce o face are procur; din partea conduc;torilor firmei, :n m;sur; s; reprezinte legal firma. Etampila se aplic; pe semn;tura conduc;torului unit;<ii. Coresponden<a tipizat; dispune de un spa<iu special !partea stBng; a foii marcat cu abrevierea E .8.> %loc pentru sigiliu&. Cn afar; de elementele sus-men<ionate, unele scrisori >i acte dispun >i de alte elemente ocazionale, unul din ele fiind ane-ele. 7.H. $en<iunea F5I:Q:@ semnalizeaz; persoanei care cite>te c; va g;si documente ce :nso<esc scrisoarea !certificate, schi<e, mostre, prospecte, facturi etc. . CuvBntul F'ne%e@ este scris :n stBnga, sub numele semnatarului, la trei-patru rBnduri de el. De e%emplu: 5ne)3 Catalog-' 5ne)e3 '. ista de preuri 2 ' 7. Condiii de plat i de livrare D ". &ubsolul cuprinde informa<ii suplimentare despre firm;, dac; ele nu au fost specificate :n antet, de e%emplu: sediul spa<iilor comerciale, tele%, telefon, adres; telegrafic;, contul :n banc;. $en<iunile F8ecret>, E8trict secret>, EConfidenial@ se scriu pe original :n dreapta, deasupra adresei destinatarului !dac; e cazul >i, de asemenea, pe plic, deasupra adresei. Iece condi;ii indispensabile coresponden;ei de afaceri : &; se scrie :ntr-un mod clar, simplu >i lizibil. &; se redacteze, pe cBt e posibil, fraze scurte. &; se evite e%ager;rile :n ceea ce prive>te polite<ea >i familiaritatea, dar s; se respecte tonul deferent al scrisorii. &; se evite ne:n<elegerile ce pot s; coste scump: informa<iile trebuie s; fie e%acte. &; se structureze scrisoarea :n paragrafe bine marcate. &; se evite traducerea ad litteram din alte limbi. &; se scrie titulaturile necesare :n formulele de apel >i :n adrese. &; se acorde o aten<ie deosebit; modului de redactare a datei, a formulelor introductive >i a celor de :ncheiere. &; se pun; corect semn;tura >i numele autorului scrisorii >i s; se men<ioneze func<ia acestuia :n cadrul :ntreprinderii. &; se completeze plicul corect >i lizibil ca >i scrisoarea :ns;>i.