Sistemul informațional a analizei economice

Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de informaţii economice

complexe, care se obţin prin prelucrare de date furnizate din anumite surse şi care sînt necesare
pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii economice.
În prezent, luarea deciziilor la nivelul agenţilor economici se bazează pe informaţia privind
situaţia financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii, care este furnizată de sistemul
informaţional de culegere, prelucrare, generalizare şi transmitere a datelor numit contabilitate.
Contabilitatea culege informaţiile primare, le prelucrează aplicînd metodele şi procedeele sale
specifice şi le prezintă utilizatorilor sub formă de rapoarte financiare.
Evidenţa economică este influenţată şi influenţează celelalte două subsisteme, ea reprezentând
principala sursă de informaţii unde se înregistrează, prelucrează şi circulă informaţiile
economice. Evidenţa economică constituie un sistem unitar de înregistrare, urmărire şi control,
pe baza unor principii bine stabilite, a bunurilor economice, a surselor de provenienţă ale
acestora, proceselor economice şi a rezultatelor acestor procese, în scopul cunoaşterii activităţii
economice şi financiare a unităţii patrimoniale. Evidenţa economică are următoarele sarcini:
reflectarea proceselor economice şi a rezultatelor acestor procese.
Pornind de la înţelegerea analizei ca metodă a cunoaşterii se poate deduce că analiza economico-
financiară reprezintă un instrument eficient de diagnoză şi reglare a activităţii întreprinderii.
Aceasta presupune cunoaşterea modului în care funcţionează întreprinderea ca sistem şi
stabilirea pe această bază a direcţiilor de acţiune asupra acestuia în sensul reglării şi determinării
schimbărilor de stare, în concordanţă cu obiectivele parametrizate în timp şi spaţiu. Toate acestea
reclamă existenţa unui sistem de informaţii care să reflecte complex stările funcţionale ale
sistemului şi să permită pe această bază decidenţilor cunoaşterea şi implicit asigurarea condiţiilor
de acţiune. Informaţia economică reprezintă una din formele de bază ale informaţiei în general,
iar pentru analiza economico-financiară constituie materia primă de bază deoarece analiza 25 se
bazează pe informaţii şi furnizează la rândul ei informaţiile necesare procesului managerial. Cele
două mari categorii de surse în baza cărora se formează informaţia economică la nivelul
întreprinderii sunt:
a) Sursele interne, reprezentând informaţiile generate de procesele interne de combinare şi
utilizare a factorilor producţiei. Informaţiile interne reflectă funcţiunea propriu-zisă a sistemului,
stările acestuia în anumite momente, inclusiv ca stări probabile (prognozate sau programate).
Principalele informaţii interne de natură financiară sunt furnizate de documentele de sinteză:
bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi anexele la bilanţ. Toate celelalte categorii de
informaţii privind producţia, distribuţia, calitatea, cantitatea, costurile, utilizarea factorilor de
producţie etc. sunt constituite în blocul informaţional intern al întreprinderii. În cadrul acestui
bloc, informaţiile pot fi grupate pe baza criteriului funcţional în: - informaţia care reflectă
performanţele economico-financiare, ca efect al exercitării atribuţiilor manageriale; - informaţia
care reflectă stările de fapt ale performanţelor menţionate; - informaţia normativă care
reglementează diferite procese sub formă de norme, reguli etc.; - informaţia de evaluare a
elementelor patrimoniale.
b) Sursele exterioare întreprinderii ca sistem, care includ informaţiile privind conjunctura pieţei
interne şi internaţionale, performanţele concurenţei, progresul tehnic în respectiva ramură de
activitate etc. Informaţiile externe servesc întreprinderii în ceea ce priveşte orientarea activităţii
acesteia şi în dimensionarea obiectivelor într-un anumit context concurenţial.