Portofoliu

La limba și literatura română

Istratii Vadim
Clasa a XII-a ,,B”
 SUBIECTUL I. Analiza literară a textului liric.
Urme Titlul poeziei, exprimat prin substantivul
comun, concret „urme”,este semnificativ în
Pe unde trec
raport cu mesajul discursului liric, atestându-se
Visele îndrăgostiților, repetat în text și dobândind valențe simbolice în
Cresc lumini raport cu spațiul celest.În primul rând titlul
indică cititorului un sens concret: semne ale unor
Stele înfloresc.
pași, invocându-se și proiecția artistică a celor
Îndrăgostiții, care le lasă: „ îndrăgostiții/protejații lui
Protejații lui Dumnezeu, Dumnezeu”, precizându-se imediat acțiunea și
circumstanța spațială a acestora: „ merg pe
Merg pe pământ
pământ”, fapt ce personifică un parcurs un firesc
Lase urme în cer... al destinului uman,trăirea plenară a
sentimentului de dragoste.

Metafora
O fată frumoasă e
mirajul din zariște,
aurul graiului,

Epitet
lacrima raiului. (L. Blaga)

Metafora datăSub estebolți încenușate păianjenul

constituită prin intermediul își țese asocierii, astfel
Dantela lui subțire din fire lungi și dese;
fata Căminul
fiind zace-n
comparată cu o ființă
umbră posac…(Al. Macedonskimăreață „ aurul
– Castelul)
graiului/lacrima raiului”. Aurul este un aur scump, ce
Epitetul dat este constituit prin intermediul analogiei și vine să accentueze atmosfera
reprezintă
creată valoarea unei
de natură, viețuitoare. iubite.
Adjectivul Iar raiului,
„încenușate” ce simbolizează
evidențiază ununei
timpul creării
lumiloc
„ păianjenul
sacru își , țese
pur,Dantela.
necunoscut de către ceilalți reprezintă
unicitatea și individualitatea unei fate frumoase.
 Comparația
Noi ducem visul nostru ca pe-un mort
ascuns de flori și nevegheat de nimeni,
pe care-am vrea să-l știm doar adormit
și nu-i aprindem nici lumini
și nu ne-ncumetăm să-l plângem. (Ion Vinea)

Comparația este alcătuită din doi termeni, aflați în relație de

Personificare
asemănare, astfel vine să evidențieze imaginea ce trezește
sensibilități artistice.Fiind
Lumea o comparație metaforică constituită prin
curge nepăsătoare
comparare, vine să accentueze ideea că visurile noastre sunt
Prin muzee,
necunoscute celorlalți,Tablourile
fiind niștenutaine
se maipersonale,
satură care la realizarea
Privind afară
lui nu depunem din rame. (M.
efort „ nu-i aprindem Sorescu – Perspectiva)
nici lumini”. Iar odată ce nu s-a
realizat nu regretăm
Personificarea „ nu ne-ncumetăm
dată constituită să-l asocierii
prin intermediul plângem”. tablourilor,obiectelor
neînsuflețite cu ființele vii.Astfel această figură de stil are rol de a accentua
indiferența societății contemporane față de operele de valoare( „lumea curge
nepăsătoare/Prin muzee„) . Iar personificarea „ tablourile nu se mai satură de
privit” relevă speranța la schimbare, la apreciere a valorilor importante, ce sunt
de neprețuit.
 Interogație retorică
Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-aș cere doar’ pe tine, dar nu mai ești a mea; (M. Eminescu – Despărțire)
Enumerație
Interogația retorică este o figură de stil contituită prin analogie,și întrebarea este
adresată nu pentru a solicita un răspuns, ci pentru a transmite indirect o opinie ce
Iată-măeste
trebuie subliniată. Astfel condamnat pentru
accentuată ideea neștiință,
inutilității așteptării unor
pentru plictiseală,
modificări,unor semne, atunci când nu mai există iubire între două persoane („ dar
nu mai ești a mea”). Dar totodatăpentru neliniște,
este evidentă starea de spirit a eului liric ce duce
pentru
dorul după iubirea sa șinemișcare. (N. Stănescu
care nu își dorește – A cincea Elegie)
să o uite.
Enumerația dată este alcătuită prin intermediul repetării unor fragmente ale
comunicării. Astfel enumerare cuvintelor: neștiință,plictiseală,neliniște accentueză
imposibilitatea adaptării la o realitate ce se impune forţat. Personificate,
"obiectele" realului dau "sentinte" "acte de acuzare ", "penitente ", osandindu-1
pe autor "pentru ignoranta ".
Aceasta ar însemna (în termenii autorului), că nașterea-cunoaștere înca nu s-a
petrecut (ca in "Elegia oului, a noua"), realul ramânând doar o ..tentație",
o aspirație spre Absolut.
Între-o cafea și un coniac îi gust Anafora
Înfiorat pe Kafka și pe Proust.
Pe dealurile-albastre
De sânge urcă luna Simbol
Părinții mei, e cazul să remarc,
De sânge pare lacul. (G. Bacovia – Amurg)
Îl preferau desigur pe Remarque. Simbolul vinului îl atestăm în
Figura de stil constituită prin analogie accentueazăstrofa căa amurgul reprezintă
III-a, reprezentând
sfârșitul zilei, al luminii, iar faptul că este însângerat
băutură simbolizează
mistică, ce iminența
apare în
Bunicul însă, cum lua un vin,
morții, faptul că ființa umană este binecuvantată la darul
ritualurile viețiio dar
religioase, și
băutură
Îl declama, plângând, pe
condamnată la pierderea acestui dar. Amurgul ceerotică,
patrunde "încet"cu
asociată prin geamuri
dragostea.În
Lamartine.
și pe "dealurile albastre" sugerează venirea necontrolată,
poezie nebănuită,
aceasta neanticipată
reprezintă
a morții, dar și acceptarea ei ca pe un adevăr universal.
ritualul de lectură a operei de
Doar străbunicul, simplu, cum i-i
către diferite generații. Alte
vița,
simboluri ce vin să reprezinte o
Zicea pre limba lui de Miorița.
anumită perioadă sunt
„cafea„ și „coniac”. Aceste trei
El, bietul, nu știa nici un poet:
simboluri reprezintă diferite
Străbunul meu era analfabet.
perioade,curente:romantism,mo
 Starea de spirit al eului liric Apartenența la gen

Eul liric este într-o stare de Poezia dată aparține genului

meditație,nostalgie și aspirație către liric, deoarece evedențiem
ideal. Acesta tinde să se autodezvolte elemente de prozodie, 5 strofe
(„îi gust înfiorat pe Kafka și pe distih, monorimă.
Proust”). Astfel eul liric meditează
Un alt argument că poezia dată
asupra intereselor diferitor generații,
aparține genului liric este
înțelegând că fiecare aspira către un
prezența eului liric și
anumit tip de
accentuarea stărilor lui de spirit
literatură:romantism,expresionism,mo
prin intermediul mijloacelor
der-nism. Și totodată eul liric înțelege
artistice.
că generațiile cele mai înaintate erau

Semnificația imaginii artistice:

Imaginea artistică este ,,un produs al imaginației'', înzestrat ,,cu valoare estetică'',

este o reprezentare a realității înconjurătoare prin intermediul simțurilor, reflectarea ei
artistică prin cuvinte (în literatură), prin sunete (în muzică), prin culori (în artele
plastice).
 Valoarea stilistică a semnului de interogare
Semnul interogării exprimă o implicare afectivă puternică: indoială, nedumerire,
uimirea, emoția, surpriza, furia, dilema, incertitudine, căutare febrilă, suferința,
nehotărîrea, indignarea etc., semnul interogării marchează conturul intonațional al
unui enuț interogativ, evidențiază starea de incertitudine sau starea meditativă a eului
liric(în funcție de situație).
Valoare expresivă deosebită o au propoziţiile interogative în monologul
interior.Propoziţiile interogative care reprezintă de fapt false întrebări se numesc
interogative retorice. Vorbitorul comunică ceva, vrând sa sublinieze mesajul, să-i
impresioneze şi să-i implice pe ascultători (cititori).

Sărutul - fruct de carne și fior

al marelui copac interior -
se întregește, pâlpâind pe gură,
din două părți tăiate din natură
pe când nu exista întregul lor.

Îl împlinim și-l facem mai rotund

prin tot ce ochii-ncețoșați ascund,
și cucerim din celălalt cu-o mână
cutremurele scrise să rămână
de-a pururi pure, undeva-n străfund.
Iar când te duci, absența Motivul
ta-mi dilată
îmbrățișarea peste lumea toată.
Motivul sărutului îl atestăm
(Îndrăgostiții ȘtefanînAugustin
primul versDoinaș)
„ sărutul-fruct de carne și
fior”. Sărutul simbolizează o manifestare a iubire, a sentimentului
Afirmație
profund față de o altă  : persoană.
Nichita În Stănescu
poezie acest motiv e însoțit de
metafora ,, fruct de carne și fior” ce evidențiază starea afectivă a
„Îndrăgostiții
îndrăgostiților și rolulsunt pietoni
sărutului ai aerului”
în relațiile acestora.Un alt motiv ce
accentuează starea de pasiune pentru o altă persoană este motivul
îmbrățisărilor, ce la fel ca și sărutul caracterizează relațiile
pasionante între două persoane.
 Mesajul
Iubirea este un univers în care există doar doi: îndrăgostiții, fiecare
aparte reprezintă o jumătate,fiind doar ființe simple în ciruitul vieții,
dar odată ce devin un tot întreg viața ia alte culori. Această ideie o
despridem în metafora „ se întregește...două părți tăiate de natură”.
Prezența sentimentului de dragoste îl subînțelegem din starea eului
liric, ce are o aspirație spre ideal odată ce e cu iubita sa, și simte un
dor profund când ea nu e alături „ Iar când te duci, absența ta-mi dilată
îmbrățișarea”.Tema îndrăgostiților este abordată atât în poezie cât și
de Nichita Stănescu. Subînțelegem că îndrăgostiți trăiesc într-o lume
aparte, au viața lor, destinul lor,pentru ei există o lume doar pentru
doi,un rai, iar aerul este locul de realizare a tuturor viselor.

II. Creaţii proprii

 Personalități și opere ale literaturii române pe care le-aș prezenta unui prieten
dintr-o țară străină

Ce este literatura? Literatura este o călătorie a sufletului, este o gândire mai vie în
sfera vieții sufletești.Literatura este fereastra dintre aspectul exterior și cel interior.
Literatura și lectura în special este un bun remediu pentru o depresie, deoarece mergi
pe o cale imaginară,ireală, unde nu vezi decât bine, decât ceea ce îți aduce plăcere.
Dar nu trebuie să uităm că ceu care creează acest anturaj sunt scriitorii. Și evident
noi, ca și oricare altă țară avem scriitori de valoare, care au așezat pe paginile
operelor sale cele mai frumoase gânduri. Cei care ne-au redat imaginea lumii,a
societății sub un alt unghi. Cei mai renumiți scriitori ai poporului nostru sunt: Mihai
Eminescu, Ion Druță, Nicolae Dabija. Aș putea continua cu multe exemple. Dar
anume aceștia sunt cei care nu au avut frica să prezinte realitatea poporului român.
Spre exemplu Mihai Eminescu a fost cel ce a luptat pentru limbă, națiune ,,Suntem
români și punctum” sau poezia lui ,,Deșteaptă-te române”, care ne îndeamnă să ne
trezim spiritul național. Sau alți doi autori ce au abordat fără frică tema anexării
Basarabiei, deportărilor au fost Druță în opera ,,Povara bunătății noastre”, și Nicolae
Dabija cu romanul ,,Tema pentru acasă”. Apreciez foarte mult acești scriitori și sunt
mândră că ei ne-au dus faima poporului nostru și a literaturii române, fiind mesagerii
noștri în alte țări și relatând istoria poporului nostru, jertfele și sentimentele acestuia
pentru națiune.

Caracterizarea Vitoriei Lipan

 Vitoria Lipan este personajul principal al romanului ,,Baltagul”, fiind munteancă
din Măgura Tarcăului și este soția oierului Nichifor Lipan.

Vitoria este un personaj rotund, complex, dinamic, reprezentând tipul femeii

justițiare,care pleacă împreună cu fiul să Gheorghiță în căutarea soțului, ce a plecat să
cumpere oi la Dorna.Aceasta a avut șapte copiii, cinci dintre care au murit, rămânând
doar cu Minodora și Gheorghiță.Vitoria este o femeie în vârstă,ce are funcția să
îngrijească de copii, de gospodărie și de prepararea produselor provenite de la oi ,,
viața muntenilor e grea, ai ales viața femeilor.Uneori stau văduve înainte de vreme,
ca dânsa.”

Caracterizarea directă a Vitoriei se realizează prin intermediul naratorului, altor

personaje și autocaracterizarea. Aceasta este descrisă ca o soție iubitoare ,, era
dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani” ce era gata la orice pentru familia sa. E
descrisă ca o femeie frumoasă cu ochi căprui ,, aprigi și încă tineri, care erau duși
departe.”. Vitoria era o femeie ce respectă tradițiile, purta îmbrăcăminte tradițională,
respingea modernismul, refuzând să renunțe la obiceiuri și tradiții. În așa mod era o
femeie credincioasă și apela mereu la Dumnezeu pentru a o ajuta să-și găsească
soțul ,, întâi am să fac rugăciunile de cuviință de la Maica Domnului” și ține poste 12
vinere. În fața lui Dumnezeu ea se arată întotdeauna ,, cu umilință și cu fruntea
plecată”. De alte personaje e descrisă ca fiind de pe altă lume „femeia asta trebuie să
fie de pe altă lume, cele de la noi sunt mai prietenoase, taie cu vorba,nu cu baltagul”
sau din contra o femeie misterioasă,înțeleaptă,care înțelege comportamentul
oamenilor „ dacă n-aș fi evrei și însurat și munteanca asta n-ar avea soț, într-o
săptămână aș face o nuntă.”

Vitoria este caracterizată indirect prin intermediul gesturilor, limbajului,

comportamentului, faptelor și relațiilor sale cu alte personaje.

În concluzie pot spune că Vitoria este femeia care reușește să-și ducă misiunea până
la sfârșit. Acest personaj se aseamănă cu Mara din romanul cu același nume de Ioan
Slavici, ambele reprezentând mama blândă, ce își apară copiii și încearcă să le
formeze viitorul.
 III. Jurnalul de lectură
Chestionar Răspunsuri
1.   Care este cea mai bună carte pe care ai „Te-aș recunoaște dintr-o mie”
citit-o în acest semestru? Laura Lippman
2.   Cum se raportează ea la cărţile tale Această carte se raportează la cărțile mele preferate,
preferate? deoarece combină în ea mai multe specii, roman,
detectiv,triler, aventură,dramă.
3.   Este o poveste inspirată din realitate? Este poveste inspirată din realitate,la fel ca și alte alte
Dacă da, despre ce este vorba? romane a Laurei Lippman. Este bazată pe o crimă
reală, dar pe care de data aceasta nu a dorit să o
devulge,după cum a argumentat și autoarea ,, de data
aceasta nu o voi dezvălui, în primul rând,pentru că în
această formă, este greu de recunoscut ,chiar și de cei
familiarizați cu cazul. În al doilea rând, pentru că
implică un abuz sexual exercitat asupra unui minor.”
4.   Care dintre personaje ţi s-a părut cel Cel mai interesant personaj mi-a părut Eliza Benedict.
mai interesant?
5.  Prezintă personajul principal în 3 Eliza este o femeie foarte
enunţuri. inteligentă,amabilă,frumoasă,puternică. Ea ar face
orice ca să-și apere liniștea și familia-chiar dăcă
aceasta înseamnă să retrăiască evenimentele unei veri
terifiante. Eliza a fost gata să scoată la iveală adevărul
înfricoșător pe care l-a ținut ascuns atâta timp.
6.   Care e problema apărută în carte și cum Problema acestui roman reprezintă prădătorul ce nu
a fost rezolvată? și-a uitat unica sa pradă rămasă în viață. Problema a
fost rezolvată în Virginia, când prădătorul Michael
Bowman a fost executat prin injecție letală,în
prezența părinților ultimei sale victime.
7.  Ce sentimente, amintiri ţi-a provocat Lectura acestui roman mi-a provocat un spectru bogat
lectura? de emoții, de la frică și furie până la fericire și
împăcare sufletească.
8. Ce părere ai despre deznodământ? /Cum Deznodământul mi-a părut logic, astfel că Eliza să
ai fi vrut să se încheie cartea? găsească limbă comună cu familia sa și acest caz
facându-i mai uniți, iar Michael cum și trebuia a fost
executat, deși mi-aș fi dorit să fie executat mai sever
pentru toate crimele și viețile nevinovate luate de el.
9. Care este lucrul cel mai important pe Cel mai important lucru pe care l-am aflat din această
care l-ai aflat din aceasta carte? carte, este că orice lucru, orice eveniment negativ în
viitor provoacă momente fericite și face relațiile între
membrii unei familii mai strânse.
10. Ce ai aflat nou citind-o, despre tine, După lecturare am aflat că totul în această viața nu
despre alţii? este întâmplător,orice eveniment este important, dar
totodată cum o singură zi poate schimba o viață
întreagă, un destin.
IV.Colecţii de materiale, texte inedite

Aforisme preferate
 Poezii preferate
Două singurătăţi
ALEXANDRA MIHALACHE

Două singurătăţi stau într-un dor

Şi toamna le dezbracă de păcate,
E foc şi neuitare-n ochii lor –
Aceasta-i cea mai grea singurătate.
Eu sunt singurătatea cea dintâi
Şi rătăcesc în frig şi-ntr-o dorinţă,
Atât îţi cer: O clipă să rămâi,
Să devenim o singură fiinţă.
Tu eşti singurătatea la apus
Cea care arde, luptă şi condamnă,
Dar timpul şi distanţa s-au supus
Când ţi-am trimis o lacrimă de toamnă.
Singurătatea însăşi a pierit
Şi toamna ne îmbracă în iertare,
În ochii ceilulalt ne-am regăsit
Cum cerul regăseşte o ninsoare.
O singură fiinţă împreună,
Un singur foc într-o mărturisire:
Să-i spui singurătăţii noapte bună! –
Aceasta-i cea mai sfântă regăsire.
 În ochii tăi

În ochii tăi e vis şi e speranţă

Şi toamna unui dor nevinovat,
În ochii tăi e cer şi siguranță
Şi iarna unui zbor nevindecat.
În ochii tăi e numai poezie
Şi-n ei citesc eterne primăveri,
În ochii tăi e sfânta mărturie
Din adevăruri, taine şi puteri.
În ochii tăi e vară şi iubire
Şi doar acolo timpul s-a oprit,
În ochii tăi e foc şi nemurire
Şi trupul meu de-a pururi osândit.

Fără iubire

Atâtea drepturi sunt pe lume,

Dar unul l-am oprit în piept
Şi-aş fi o umbră fără nume
De n-aş avea întâiul drept.
Atâtea toamne fără vină
Mi-au fost şi casă şi poem,
Dar nu-s nimic fără Lumină,
Acesta-i dreptul cel suprem.
Atâtea clipe mă învaţă
Să port al soarelui mister
Şi-aş fi o umbră fără viaţă
De n-aş avea un drept la cer.
Atâtea versuri de durere
Mi-au fost şi iarnă şi veşmânt,
Doar în Iubire am putere,
Acesta-i dreptul cel mai sfânt.
Atâtea doruri sunt pe lume,
Dar numai unul mi-este drept
Şi-aş fi o umbră fără nume
De n-aş purta Iubirea-n piept.
 Parabolă
O parabolă uimitoare despre bunătate, valori adevărate și despre prețul pe care fiecare
dintre noi este dispus să plătească.

Vânzătorul stătea în spatele tejghelei magazinului și se uita absent pe stradă. O fetiță

mică a venit spre magazin și literalmente s-a lipit de vitrină. Când a văzut ceea ce
căuta, ochii i s-au aprins de bucurie...

Ea a întrat în magazin și a rugat vânzătorul să-i arate mărgelele de turcoaz.

- Sunt pentru sora mea. Le puteți împacheta frumos? – a întrebat fata.

Proprietarul a privit cu neîncredere și a întrebat copilul:

- Da câți bani ai?

Fata a scos din buzunar o batistă, a deschis-o și a vărsat câteva monede mici pe
tejghea. Cu speranță în glas a întrebat:

- E de ajuns?

Au fost doar câteva monede mici. Fata continua cu mândrețe:

- Știți, vreau să fac un cadou pentru sora mea mai mare. De când a murit mama, sora
are grijă de noi, și nu prea are timp pentru sine. Astăzi e ziua ei de naștere, și sunt
sigură că ea va fi fericită să primească aceste mărgele, ele se potrivesc perfect la
culoarea ochilor ei.

Omul a luat colierul, a intrat în adâncul magazinului, a adus o cutie în care a pus
turcoazul, l-a împachetat și l-a legat o panglică frumoasă.

- Poftim! - a spus el fetei. - Și poartă-le cu grijă!

Fetița a fugit din magazin și s-au grabit acasă. A doua zi de lucru se apropie de
sfârșit, când la pragul acelueași magazin a întrat o domnișoară tânără. Ea a pus cutia
cu turcoaz pe tejghea vizavi de vânzător, cu ambalajul separat și arcul dezlegat.

- Aceste mărgele au fost cumpărate aici? Cât costă?

- Ah! - a spus proprietarul magazinului - costul oricărui produs din magazinul meu
este întotdeauna ceva confidențial, păstrat între mine și clientul meu.

- Dar sora mea a avut doar câteva monede. Aceste mărgele sunt din turcoaz, nu?
Trebuie să fie foarte scumpe. Nu ne putem permite așa ceva.
Omul a luat cutia, cu mare tandrețe și căldură a restaurat ambalajul, a înmânat-o fetei
și a zis:

- Fetița aceasta a plătit prețul suprem ... mai mult decât a putut să plătească orice
adult: ea a dat tot, ce avea.

Tăcerea a umplut magazinul, doar două lacrimi mari străluceau pe fața fetei, ce
strângea în mână tremurândă un pachet mic ...

IV. Autoevaluarea portofoliului. Anexa 2

Anexa 2. Fişă de autoevaluare a portofoliului

1. Care este, în opinia ta, pagina/lucrarea cea mai buna pe care ai realizat-o şi de
ce?
Pagina pe care am realizat-o cel mai bine,consider că este cea cu cometarea poeziilor,
deoarece am plasat cele mai necesare materiale pentru redactarea acestui text.
 2. Cum ai scris-o/pregătit-o?
Mai întâi de toate am determinat ce materiale din lista propusă le voi anexa în
portofoliu dat, mai apoi am căutat aceste materiale în internet şi cărţi de literatură,
după aia le-am plasat pe paginile portofoliului meu.
3. Ce probleme ai întâlnit în redactarea ei şi cum le-ai rezolvat?
Cel mai complicat a fost să găsesc figurile de stil și să le comentez conform
algortimului.
4. Prin ce se deosebeşte cea mai bună lucrare a ta de celelalte?
Probabil ca aceste pagini se deosebesc de celelalte, deoarece anume acestea îmi
descoperă personalitatea,mă descriu pe mine, fie aceste poezii sau aforisme,ele sunt
partea denefinită a mea.
5. Poţi enumera şi alte lucrări pe care le consideri interesante sau utile?
Motivează.
Consider că alte lucrări utile sunt anexa cu motiv şi simbol,deoarece acestea îmi vor
fi utile la comentarea unui text dar totodată şi la examenul de bacalaureat.
6. Ce reuşeşti să faci mai bine acum faţă de începutul anului sau al semestrului?
La momentul actual reusesc mai bine să comentez o poezie şi să fac o caracterizare a
personajului comparativ cu începutul anului.
7. Consideri că portofoliul tău merită calificativul / nota 9 pentru că: am depus
mult efort pentru al crea,dar totuşi consider că nu este perfect şi mai trebuie
perfecţionat pentru a fi de nota 10.

V. Criterii de evaluare a portofoliului Anexa 3

Criteriul urmărit Descriptori de performanță Punctaj
maxim acordat
Aspect general Prezentarea portofoliului sub formă de 1 p.
5p mapă/dosar, materialele sunt aranjate în
ordine.
Foaia de început completă, cuprinsul, 1p.
titluri și subtitluri, evidențiate grafic.
 Utilizarea materialului ilustrativ: imagini, 1p.
scheme, tabele,
hărți etc, însoțite de explicații, prezentări
digitale.
Conținutul fiecărui material este 1p.
semnificativ pentru
subiectul tratat, termenii de specialitate
sunt folosiți adecvat.
Originalitate şi creativitate. 1p.
Conținut I. Analiza literară a textului liric. 45p.15-
Propune modele de interpretare 3p.
85p. pentru fiecare subiect:
 Formulează 2 argumente
plauzibile pentru a justifica titlul
poemului.
Argumentul 1:Argumentul 2:
 Identifică şi comentează, în limita
spaţiul propus, sugestia
contextuală a unei figuri de stil:
o metaforă;
o epitet;
o comparaţie;
o personificarea;
o iterogaţii retorice;
 Comentează, în spaţiul propus,
semnificaţia simbolului, în
raport cu un alt simbol din acest
text .
 Meditează, în text coerent de
4-5 rânduri, asupra stării de
spirit a eului liric, exprimată în
versul/strofa.
 Explică în 2 enunţuri, starea de
spirit a eului liric din ultima
strofă.
 Formulează două argumente
textuale pentru încadrarea
acestui text în unul din genurile
literare cunoscute.
 Analizează, în spaţiul dat,
semnificaţia motivuluiîn acest
text poetic, în raport cu acelaşi
motiv literar dintr-un alt text
(numeşte textul şi autorul, citează
din textul ales).
 Desfăşoară într-un enunţ complex,
semnificaţia imaginii artistice
din enunţul
  Comentează, în 10-12 rânduri,
mesajul global al poeziei, în
raport cu afirmaţia.

II. Creaţii proprii 15p.

Conţinuturi la alegerea elevului ce se (5-3p.)
referă la unitățile studiate (scheme,
hărți conceptuale, tabele, poezii,
eseuri, texte narative, compoziții
școlare, ilustraţii de carte, rebusuri,
compuneri libere, scenarii, interviuri,
afişe publicitare, recenzii, reclame,
texte argumentative, liste, texte
funcţionale, produse realizate în grup,
redactate de-a lungul semestrului şi,
eventual, refăcute conform
recomandărilor profesorului etc.).
III. Jurnalul de lectură(o operă din lit. 15 p.
româ/universală citită independent).
IV.Colecţii de materiale, texte 10p.
inedite:Citate memorabile, aforisme, (5-2p.)
maxime/eseistică,/greşeli de limbă/
articole de ziar,/texte metaliterare,/
parabole, imagini la operele
studiate,înregistrări, fotografii care
reflectă activitatea desfăşurată de elev
individual sau împreună cu colegii săi;
evaluări sumative etc.
Mod de Respectarea regulilor, a normelor 5 p.
redactare gramaticale, ortografice și
5p. de punctuație. Claritatea, precizia și
proprietatea termenilor utilizați

Autoevaluarea 5 p.
portofoliului
Total puncte 100 p

CUPRINS
SUBIECTUL I. Analiza literară a textului liric.

 2 argumente plauzibile pentru a justifica titlul poemului.

 Text coerent de 6-7 rânduri :
o metaforă;
o epitet;
o comparaţie;
o personificare;
o iterogaţie retorică;
o enumeraţia;
o anafora;
 semnificaţia simbolului .
 stărea de spirit a eului liric
 încadrarea acestui text în unul din genurile literare
 semnificaţia motivului
 semnificaţia imaginii artistice.
 Valoarea stilistică a semnului de interogare.
 Mesajul global

II. Creaţii proprii

III. Jurnalul de lectură . Anexa 1

IV.Colecţii de materiale, texte inedite
IV. Autoevaluarea portofoliului. Anexa 2
V. Criterii de evaluare a portofoliului Anexa 3.