PROIECT DIDACTIC

DATA: 02.05.2017
OBIECTUL: Geografie fizică generală
CLASA: a IX-a A
PROFESOR: dr. Constantin COCERHAN
SUBIECTUL LECŢIEI: Apele curgătoare
TIPUL LECŢIEI: lecţie de transmitere de cunoştinţe bazată pe material demonstrativ
COMPETENŢE GENERALE:

 utilizarea corectă a terminologiei ştiinţifice specifică geografiei;

 interpretarea corectă a hărţii;
 prelucrarea datelor statistice şi interpretarea lor corectă;
 localizarea, pe hartă, a fenomenelor şi proceselor geografice;
 sesizarea unei anumite succesiuni de procese naturale şi antropice;
 manifestarea interesului pentru problema utilizarii resurselor naturale in mod rational și
eficient.
COMPETENTE SPECIFICE:
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru
prezentarea unei informaţii pertinente;
1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale;
4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice;
4.6. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele;
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice, pentru
analiza unor elemente ale climei, hidrografiei şi învelişului biogeografic în contextul mediului
înconjurător;
5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic.

COMPETENTE DERIVATE:
a.Cognitive.
- Elevii deduc formarea şi caracteristicile apelor curgătoare;
- Elevii definesc, pe baza materialului demonstrativ, elementele hidrografice: pâraiele,
râurile, fluviile, bazinul hidrografic,viteza şi debitul unui râu ;
- Elevii localizează, pe fişa de lucru, cele trei componente componentele ale râului
Sărăţel;
- Elevii localizează, pe harta Romaniei, cele trei sectoare ale cursurilor râurilor Argeş
şi Jiu;
- Elevii identifică, pe baza cunoştinţelor anterioare, factorii care influenţează debitul
unui râu;
- Elevii clasifică râurile după regimul hidrologic, pe baza hidrografelor debitelor
existente în materialul demonstrativ.
b.Atitudinale.
- Elevii vor efectua, scris şi oral, pe baza fişei de lucru, sarcinile date în timpul acordat;

1
 c. Metodologice.
- Elevii localizează, pe harta Romaniei, cel puţin două bazine hidrografice.

CONDITII PREALABILE: elevii au noţiuni anterioare despre apele continentale şi structura

apelor continentale

RESURSE MATERIALE: schema bazinului hidrografic, fotografii cu pâraie, râuri şi fluvii, harta
fizică a lumii, manuale, atlasul geografic, videoproiectorul, calculatorul, test formativ.

RESURSE PROCEDURALE:
- analizarea hărţilor;
- discuţia dirijată;
- realizarea schemei logice;
- problematizarea.

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR: frontală, individuală, pe grupe.

EVALUAREA: Ce dovezi există că elevii au învăţat lecţia?
a) De conţinut:
- răspunsuri la întrebări;
- analiza hărţilor şi interpretarea graficelor oferite de profesor.
b) De utilizare a operaţiilor gândirii:
- explicarea cauzelor, desfăşurării şi consecinţele fenomenelor;
- raţionamentul;
- analogii şi comparaţii
-
SCENARIUL LECŢIEI

1. Moment organizatoric: notarea absenţelor, verificarea materialului didactic.

2. Verificarea lectiei anterioare: “Dinamica apelor oceanice”
Profesorul adresează întrebări legate de lecţia ce va fi verificată:
- Cum se manifestă dinamica apelor oceanice ?
- Care sunt factorii care influenţează mişcarea apelor oceanice ?
- Ce sunt mareele şi de cine sunt determinate ?
- În ce constă importanţa mareelor ?
- Ce sunt valurile ?
- Care sunt cauzele formării valurilor ?
- Care sunt elementele unui val ?
- Ce sunt curenţii oceanici şi care sunt cauzele formării lor ?
- Cum se clasifică curenţii oceanici după temperatură ?
- Daţi exemple de curenţi care se formează în Marea Neagră şi precizaţi cauzele
producerii lor.
1. Pregătirea aperceptivă: Profesorul cere elevilor să clasifice apele continentale
2. Dobândirea noilor cunoştinţe:

C. 1 - să deducă formarea şi caracteristicile apelor curgătoare

Stimularea motivaţiei prin prezentarea decupajului din realitate şi conversaţia

euristică:
- Sa ne amintim impreuna in ce consta „circiutul apei in natura” (....apa de pe
suprafata terestra se evapora, atat de pe oceane cat si de pe continente,datorita
2
 caldurii,ajungand in atmosfera si formand norii; norii determina formarea
precipitatiilor care cad pe suprafata terestra,atat pe oceane cat si pe uscat; din apa
cazuta pe uscat o parte se scurge spre râuri, o partese aduna in lacuri, o parte se
infiltrează în scoarţă formand apele subterane,iar o alta parte se evaporă.Astfel
circuitul se reia.)
- Apele curgătoare curg peste întreaga suprafaţă terestră sau prin anumite locuri
adâncite? (...prin locuri mai adânci, albii)
- Ce forţă determină curgerea apelor curgătoare? (...gravitaţia)
- Dacă ştim că gravitaţia este forţa care determină mişcarea apelor curgătoare, atunci
spre ce locuri din scoarţă se îndreaptă întotdeauna apele curgătoare? (...spre locurile
cele mai joase)
- Ce se întâmplă cu apa unor pâraie atunci când este secetă? (...seacă)

Scriem: 1. Caracteristicile apelor curgătoare

- curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre
- au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg
- curg permanent sau temporar
- apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele
subterane

C. 2 - să definească şi să compare pâraiele, râurile şi fluviile; să identifice pe hartă

principalele fluvii ale Globului
Analiza caracteristicilor apelor curgătoare în profile transversale:
- Priviţi desenele şi comparaţi-le.
- Care sunt cele mai mici ape curgătoare? (...pâraiele)
- Care ape curgătoare nu au afluenţi şi seacă uneori din cauza secetei? (pâraiele)
- Care ape curgătoare sunt cele mai adânci, late, lungi şi cu mai mulţi afluenţi?
(...fluviile)

Scriem: 2. Tipuri de ape curgătoare

Pârâul = apă curgătoare permanentă sau temporarăde dimensiuni mici, cu albie şi
traseu propriu.
Râul = apă curgătoare permanentă, de dimensiuni mijlocii, cu albie, traseu şi afluenţi.
Fluviul = cea mai mare apă curgătoare, cu numeroşi afluenţi şi care se varsă în lacuri
şi mări printr-un estuar sau deltă

Aplicatie :
Identificati, pe harta fizica a lumii, cele mai mari fluvii de pe diferite continente (lucrul in
perechi)
3
 C.3 - să definească şi să localizeze pe hartă componentele unui râu
Conversaţie euristică pe baza desenului schematic al bazinului hidrografic:
- Ce reprezintă izvorul pentru un strat acvifer? (...locul unde apa din pânza freatică iese
la suprafaţă) Ce reprezintă izvorul pentru un râu? (...locul de unde începe cursul râului)

- Priviţi desenul

BAZIN
HIDROGRAFIC
IZVOR

CURSUL
RÂULUI

CONFLUENŢA

GURA DE
CUMPĂNA VĂRSARE
APELOR
AFLUENT

Explicaţie:
- Fiecare râu are o suprafaţă de unde primeşte apa prin afluenţi. Această suprafaţă se
numeşte bazin hidrografic. Ce sunt afluenţii? (...ape curgătoare care se varsă în alte
ape curgătoare). Cum se numeşte locul unde se întâlnesc două ape curgătoare?
(...confluenţă). Bazinul hidrografic se desparte de bazinele hidrografice vecine prin
cumpăna apelor.
Scriem:
4. Bazinul hidrografic = suprafaţa de pe care un râu sau fluviu îşi adună apa prin
afluenţi
Afluentul = apa curgătoare care se varsă în altă apă curgătoare numită râu colector
Confluenţa = locul unde se unesc două ape curgătoare
Cumpăna apelor = linia care delimitează bazinele hidrografice vecine. Ea uneşte
punctele cu cea mai mare altitudine dintre bazine.

C. 5 – să definească viteza, debitul şi să caracterizeze mişcarea apelor

Conversaţia euristică:

4
- Ce diferenţe sunt între apele curgătoare? (...lungime, lăţime, adâncime, cantitate de
apă care curge)
- Apele curgătoare se deosebesc între ele prin viteza de curgere a apei şi debit. Ce este
viteza? (...distanţa parcursă într-o unitate de timp)
- Care ape curg mai repede, cele din regiunile montane sau cele de la câmpie? (...cele
montane)
- De ce curg mai repede apele din regiunile montane? (...înclinarea suprafeţei terestre
este mai mare)
- Unele râuri au mai multă apă, iar altele mai puţină. Debitul este cantitatea de apă
scursă într-un anumit timp printr-un loc. Se măsoară în m3/s sau l/s. Care ape curgătoare
au debitele mai mari? (...fluviile)
- Dar debitele cele mai mici? (...pâraiele)
- Care sunt factorii care influenţează debitul? (...cantitatea de precipitaţii, temperatura
aerului, topirea bruscă a zăpezii, vegetaţia, relieful, suprafaţa bazinului, rocile)
- Dacă apa iese în afara albiei minore se produce o revărsare, iar dacă iese în afara
albiei majore au loc viituri care pot produce inundaţii.
- Care sunt cauzele viiturilor ce provoacă inundaţii de mari proporţii? (...ploi
îndelungate, ploi torenţiale, ploi bogate asociate cu topirea bruscă a zăpezii)
Scriem:

5. Mişcarea apelor curgătoare

Viteza = distanţa parcursă de apa râului într-o unitate de timp

Debitul = volumul de apă care se scurge printr-o secţiune a albiei în unitatea de timp
Se măsoară în m3/s sau l/s
Revărsarea = apa iese în afara albiei minore
Inundaţia = apa iese în afara albiei majore

C. 6 – să definească regimul hidrologic şi să clasifice râurile în funcţie de acesta.

Studiu de caz: pe baza unor fluvii ale lumii se realizează clasificarea râurilor după tipul
de regim hidrologic:
-râuri cu regim hidrologic simplu:
 ecuatorial (Amazon)
 musonic (Gange)
 mediteranean (Pad)
 temperat-continental (Nipru)
 temperat-oceanic (Sena,Tamisa)
14
- râuri cu regim hidrologic complex - Nil 12

10
Atingerea feed-back-ului:
debit (m3/s)

8
Prezentaţi sursele de alimentare ale 6
râului a cărui debite sunt în grafic. 4

2
Obţinerea performanţei: 0
Analizaţi graficul de variaţie a debitului I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
mediu lunar al râului Suceava.
Rezolvaţi cerinţele înscrise în fişa de evaluare.

5
 ANALIZAȚI GRAFICUL DE VARIAŢIE A DEBITULUI MEDIU LUNAR AL
RÂULUI SUCEAVA.
Precizaţi pentru stația hidrologică Brodina/ Țibeni/ Ițcani:
1. luna cu cel mai crescut debit şi valoarea maximă a acestuia;
2. luna cu cel mai scăzut debit şi valoarea minimă a acestuia;
3. modul de calcul al debitului mediu anual;
4. anotimpul cu cele mai crescute debite şi un factor determinant;
5. anotimpul cu cele mai scăzute debite şi un factor determinant.

Variația debitelor medii lunare pe râul Suceava, în perioada 1950-2005,

la stațiile hidrometrice Brodina, Țibeni și Ițcani.

6. Precizarea activităţilor pe care elevii le vor desfăşura acasă

Temă pentru acasă:
Caracterizaţi la alegere un fluviu, precizând:
o izvoarele (locul de unde izvorăşte) şi gura de vărsare
o lungimea cursului
o suprafaţa bazinului hidrografic
o afluenţii importanţi
o sursele de alimentare
o patru factori care influenţează debitul
o fenomene de revărsare şi inundaţii