PROIECT DE LECTIE

SCOALA GENERALA NR.PECHEA PROFESOR: CEAPA ALINA DATA: CLASA: a VIIIa DISCIPLINA: GEOGRAFIA ROMANIEI UNITATEA DE INVATARE: HIDROGRAFIA ROMANIEI SUBIECTUL LECTIEI: RETEAUA DE RAURI INTERIOARE TIPUL LECTIEI: MIXTA DURATA LECTIEI: 50 COMPETENTE DE REFERINTA: C1: Explicarea fenomenelor si proceselor specific mediului inconjurator din tara noastra. C2: Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentari cartografice. C3:Citirea hartii si utilizarea semnelor conventionale. C4: Utilizarea metodelor simple de investigare(observarea, analiza, interpretare). OBIECTIVE OPERATIONALE : O1: sa caracterizeze reteaua hidrografica a Romaniei. O2: sa identifice principalele grupe de rauri ale Romaniei. O3: sa precizeze unitatile de relief pe care le traverseaza principalele rauri . O4: sa localizeze pe harta fiziza a Romaniei principalele cursuri de apa. O5: sa enumere principalii afluenti ai raurilor Romaniei. STRATEGIA DIDACTICA: euristica, dirijata. ORGANIZARE: frontal. Individuala. METODE DIDACTICE: conversatia, explicatia, descoperirea, observarea, lucrul cu harta. MATERIALE DIDACTICE: manualul de geografie, atlasul, harta fizica a Romaniei. BIBLIOGRAFIE: IELENICZ,MIHAI, Romania geografia fizica, Ed. Universitara, Bucuresti. Ilinca, Nicolae, (2006), Didactica geografiei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti Stan Nicolae, (2006), Elemente de didactica geografiei, Ed. Collegium, Bucuresti

OB.OP. Momentele Lectiei Dozare Momentul organizatoric 2 min

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

STRATEGIA DIDACTICA Conversatia

EVALUARE

Noteaza absentii. Numesc elevii Anunta obiectivele absenti. lectiei. Pregatesc materialele didactice. Verificarea Realizeaza pe tabla un Deseneaza pe caiete cunostintelor rebus si solicita elevilor rebusul , raspund la dobandite sa raspunda la intrebari intrebari si-l anterior pentru a completa completeaza. 10 min rebusul. Adreseaza mai multe intrebari in legatura cu Dunarea. Captarea Solicit elevilor sa Elevii raspund ca atentiei. numeasca alte elemente raurile sunt alte 3 min care alcatuiesc reteaua elemente care hidrografica a Romaniei, alcatuiesc reteaua in afara Dunarii. hidrografica.

Exercitiul geografic.

Analiza rspunsurilor Stimularea elevilor Evaluarea rezultatelor nvrii

Conversatia

Observarea comportamentului elevilor Stimularea participrii elevilor la formarea rspunsurilor

O3

Dirijarea invatarii 20 min

Noteaza pe tabla titlul lectiei. Solicita elevilor sa priveasca harta cu principalele rauri ale Romaniei si sa stabileasca caracteristici ale hidrografiei .

Noteaza pe caiete titlul lectiei. Conversatia Privesc harta si observa ca Romania are o retea Descoperirea hidrografica foarte dezvoltata, cu rauri care izvorasc , in cea mai mare parte din munti, dar si din celelalte trepte de relief, ca majoritatea Observarea Explica elevilor ca raurile se varsa in Dunare. Romaniei sunt adunata -asculta explicatiile in mai multe grupe: si intervin cu Grupa de V intrebari. Grupa de SV -numesc raurile care Grupa de S fac parte din acele 5 Grupa de SE grupe. Grupa de E Lucrul cu

Provoac participarea tuturor elevilor

Analiza rspunsurilor

Stimularea elevilor

-pentru fiecare dintre aceste grupe solicit sa numeasca raurile care fac parte. -numesc un elev care sa descrie cursul raului Somes, indicand locul de unde izvoraste, unitatile de relief pe care le traverseaza si principalele orase de pe cursul acestuia. -pentru fiecare rau din fiecare grupa procedeaza la fel: scoate la harta un elev care sa urmaresaca cursul raului despre care se discuta, specificand unitatile de relief si orasele pe care le strabate. -noteaza pe tabla informatiile necesare pentru fiecare rau in parte.

harta

-localizeaza pe harta fizica raul Somes, indicand de unde izvoraste, unitatile de relief pe care le Explicatia traverseaza si orasele.

Observarea comportamentului elevilor

Stimularea interesului elevilor pentru cunoastere

Atingerea Explicati afirmatia: performantei Reteaua hidrografica a 3 min Romaniei are o structura radiara. Obtinerea Imparte elevilor o harta performantei pe care sunt numerotate 6 min cu 1 la 15 principalele rauri ale Romaniei. Precizarea Stabileste continuturile temei pentru ce urmeaza a fi parcurse acasa de elevi. 1 min

Asculta afirmatia si Explicatia emit mai multe idei care ar putea explica Conversatia aceasta informative. Asculta explicatiile si Fisa de lucru completeaza harta.

Asculta ce trebuie sa Conversatia pregateasca pentru oara viitoare.

SCHEMA LECTIEI RAURILE din Romania pot fi grupate in : - Grupa raurilor de V: Somes, Barcau, Crisurile, Mures - Grupa raurilor de SV: Bega, Timis, Cerna, Nera, Caras- izvorasc din Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca. - Grupa de S: Jiu, Olt, Arges, Ialomita. - Grupa de E: Siret, Prut - Grupa de SE: Telita, Taita, Casimcea.
Grupa de Vest include Someul este al 4-lea ru ca debit i al 6-lea ca lungime (388 km) -se formeaz prin confluena la Dej a Someului Mare i a Someului Mic -Someul Mare M. Rodnei -Someul Mic - format prin confluena Someului Cald M. Vldeasa i a Someului Rece M. Muntele Mare -Barcu M. Plopi; -Criul Repede M. Gilu; -Criul Negru M. Bihor; -Criul Alb M. Bihor; -Mure este cel mai lung ru interior (768km) i al 3-lea ca debit -traverseaz zone diferite: muni, dealuri, podiuri, cmpii -izvorte din M. Hmaul Mare -formeaz dou defilee: Toplia- Deda i Zam-Lipova Aflueni: Trnavele-formate prin confluena la Blaj a Trnavei Mici i Trnavei Mari Sebe M. Lotrului, Strei M. ureanu; Cerna Rusci M. Poiana Rusc -Jiu se formeaz prin confluena la Livezeni a Jiului de Est M. Parng i a Jiului de Vest M. Godeanu aflueni:Tismana ,: Gilort , Amaradia -Olt este cel mai lung ru interior n totalitate pe teritoriul rii dar al 2-lea ca lungime (737 km) i debit -traverseaz zone complexe: muni, dealuri, podiuri, cmpii -izvorte din M. Hmaul Mare -formeaz mai multe defilee: Tunad, Raco, Turnu-Rou-Cozia Aflueni: Homoroadele, Hrtibaciu ,Cibinul, Lotrul ,Olteul - Argeul M. Fgra - pe cursul su se afl lacul de acumulare Vidraru Aflueni: Neajlov,Vlsan ,Argeel, Dmbovia Ialomia M Bucegi: Cricovul Dulce, Prahova ,Teleajen GRUPA RURILOR DE EST -Siretul este cel mai mare ru ca debit (222 m3/s) din ar i al 4-lea ca lungime(596 km) - izvorte din M. Beskizii Orientali -aflueni: Suceava ,Moldova, Bistria, Trotu Putna, Buzu Prutul este al 3-lea ca lungime (716 km) i al 5-lea ca debit -aflueni: Baeul ,Jijia Elanul Dealurile Flciului