Hrenciuc Radauti

Daniel Hrenciuc
O scurt istorie a evreilor din R d u i

Daniel Hrenciuc
O scurt istorie a evreilor

din R d u i
CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................p. 9
CAPITOLUL I R D U I: ÎNCEPUTURILE STABILIRII EVREILOR .p. 17
I.1. Evreii: origine i e olu ie...........................................................................p. 17
I.2. A chena ii..................................................................................................p. 20
CAPITOLUL II COMPETEN E LINGVISTICE..................................................p. 33
CAPITOLUL III DEMOGRAFIE I STRUCTURI REZIDEN IALE..................p. 37
CAPITOLUL IV MI CAREA NATURAL A POPULA IEI, C S TORII MIXTE,
CONVERTIRI.........................................................................................................p. 51
V.1.Nup ialitatea..............................................................................................p. 51
CAPITOLUL V SPITALUL....................................................................................p. 63
CAPITOLUL VI MEDICII EVREI DIN R D U I..............................................p. 69
CAPITOLUL VII ORGANIZAREA I FUNC IONAREA COMUNIT II
ISRAELITE RADAUTZ/R D U I......................................................................p. 83
CAPITOLUL VIII EVREII R D U ENI I IZBUCNIREA PRIMULUI R ZBOI
MONDIAL...............................................................................................................p. 91
CAPITOLUL IX EVREII R D U ENI I UNIREA BUCOVINEI CU REGATUL
ROMÂN (15/28 NOIEMBRIE 1918)....................................................................p. 105
CAPITOLUL X SINAGOGILE I RABINATUL................................................p. 113
IX.1.Sinagoga Mare.......................................................................................p. 113
IX.2.Hasidismul..............................................................................................p. 137
IX.3.Rabinii....................................................................................................p. 140
IX.4.Cimitirul i ritualurile funerare..............................................................p. 143
CAPITOLUL XI RE EAUA DE INSTITU II.....................................................p. 151
X.1. Kevra-Kadisha ....................................................................................p. 151
X.2.Institu ii socale i de s n tate.................................................................p. 153
X.3.Asocia ii i organi a ii profesionale, sociale i de repre entare a intereselor
........................................................................................................................p. 156
CAPITOLUL XII NV M NTUL.................................................................p. 161
XII.1.Cadrul juridic i institu ional al n m ntului din Bucovina
istoric ............................................................................................................p. 161
XII.2.În m ntul primar i secundar e reiesc din R d u i........................p. 167
XII.3.În m ntul primar.............................................................................p. 171
XII.4. coli particulare e reie ti.....................................................................p. 173
XII.5.În m ntul liceal. Liceul de fete........................................................p. 174
XII.6.Liceul german........................................................................................p. 183
CAPITOLUL XIII STRUCTURA OCUPA IONAL I POTEN IALUL
ECONOMIC AL EVREILOR DIN R D U I....................................................p. 191
XIII.1.Stratificarea etnic ..............................................................................p. 191
XIII.2.Principalele caracteristici ale structurii ocupa ionale i categorii sociale
la evrei............................................................................................................p. 194
XIII.3.Serviciile. Me te ugari, arti ani..........................................................p. 197
XIII.4.Institu ii publice, ser icii i profesii liberale.......................................p. 203
XIII.5.Comer ul i creditarea.........................................................................p. 208
XIII.6.Ser icii i profesii liberale...................................................................p. 209
XIII.7.B ncile.................................................................................................p. 210
XIII.8.Cri a economic i efectele sale la R d u i........................................p. 212
XIII.9.E reii n economia ora ului.................................................................p. 214
XIII.10.Întreprinderi pri ate mici i mijlocii.................................................p. 222
CAPITOLUL XIV OP IUNILE POLITICE I IDEOLOGICE ALE EVREILOR
R D U ENI........................................................................................................p. 225
CAPITOLUL XV SIONISMUL...........................................................................p. 237
CAPITOLUL XVI CONDUCEREA COMUNIT II EVREIE TI N PERIOADA
INTERBELIC .....................................................................................................p. 241
CAPITOLUL XVII LIMITAREA DREPTURILOR I EXCLUDEREA SOCIAL
I POLITIC A EVREILOR DIN R D U I.....................................................p. 255
XV.1. Guvernarea Goga-Cu a (28 decembrie 1937-10 februarie 1938)....p. 259
CAPITOLUL XVIII STAT, ORA , ADMINISTRA IE I CET ENI.
PROBLEMA CET ENIEI..................................................................................p. 265
CAPITOLUL XIX POLITICA AUTORIT ILOR FA DE EVREI..............p. 271
XIX.1.Statul i actorii politici......................................................................p. 271
CAPITOLUL XX EXCLUDEREA ECONOMIC I NUMERUS CLAUSUS
................................................................................................................................p. 275
CAPITOLUL XXI REBELIUNEA LEGIONAR I POGROMUL R D U EAN
(21-23 IANUARIE 1941)......................................................................................p. 283
CAPITOLUL XXII GHETOUL............................................................................p. 291
CAPITOLUL XXIII DEPORTAREA EVREILOR DIN R D U I N
TRANSNISTRIA...................................................................................................p. 299
XXIII.1.Siegfried J gendorf i Minunea de la Moghilev .........................p. 312
XXIII.2 Strategii de supra ie uire a celor deporta i n Transnistria.............p. 315
CAPITOLUL XXIV RE NTOARCEREA: COMUNITATEA EVREIASC DIN
R D U I DUP 1945.........................................................................................p. 333
XXIV.1.Sprijinirea fo tilor deporta i din Uniunea So ietic i refacerea
Comunit ii E reie ti de c tre Joint...............................................................p. 333
XXIV.2.Implicarea Joint-ului n ajutorarea repatria ilor..............................p. 339
CAPITOLUL XXV SITUA IA CULTULUI MOZAIC I A NV M NTULUI
LA R D U I DUP 1945..................................................................................p. 351
XXV.1. n m ntul.......................................................................................p. 361
XXV.2.Incidente antisemite............................................................................p. 362
XXV.3. coala de Talmud-Thora.....................................................................p. 363
CAPITOLUL XXVI SITUA IA SOCIET ILOR I ORGANIZA IILOR
EVREIE TI DIN R D U I................................................................................p. 377
CAPITOLUL XXVII COMITETUL DEMOCRATIC EVREIESC R D U I
................................................................................................................................p. 383
CAPITOLUL XXVIII ALIAUA...........................................................................p. 385
CAPITOLUL XXIX EVREII R D U ENI N ULTIMELE DECENII ALE
REGIMULUI NICOLAE CEAU ESCU..............................................................p. 393
CAPITOLUL XXX ESTABLISHEMENTUL CULTURAL AL EVREILOR DIN
R D U I..............................................................................................................p. 399
XXX.1.Presa...................................................................................................p. 399
XXX.2.Literatura............................................................................................p. 401
XXX.3. tiin ele...............................................................................................p. 403
XXX.4.Muzica.................................................................................................p. 405
XXX.5.Pedagogia...........................................................................................p. 406
CAPITOLUL XXXI ACTIVITATEA COMUNIT II EVREIE TI DUP
1990........................................................................................................................p. 407
CONCLUZII..........................................................................................................p. 413
BIBLIOGRAFIE SELECTIV .............................................................................p. 447
INTRODUCERE
C m ni a ea m aic din R d i este una dintre cele mai vechi i mai

e e en a i e din B c ina I ic , a e a nei eali i despre care
a i, n , mai vorbesc - c nf m m i irilor regretatului Erich Beck, patriarhul
bibliografiei bucovinene , - doar amintirile. A a cum men i nea Da id L en hal,
n e a eciali ame ican, ab l en al e igi a ei ni e i i americane
Harvard, într- e celen in e , blica n limba m n , trecutul este
pretutindeni. Pe e n j l n n i ca e, ec m n i n ine i
gândurile noastre, au antecedente mai mult sau mai pu in puternice recognoscibile.
Relic e, i ii, amin i i in nd e e ien a menea c . Fieca e m ecific a
trecutului pie e n cele din m , da , l a e c lec i , mele l n ne ie i a e.
Celebrat sau respins, îngrijit sau ignorat, trecutul este omniprezent 1. Raportându-m
strict la aceste date i al ific nd c i ic n n m ela i ma e de i a e ima e i
secunda e, al i de di e e dii, a ic le i m n g afii am deci eia ,
a f nde , al ific i n final, blic a ec e n i i inedite din istoria i
evolu ia a de c m le i de den a c m ni ii m aice din R d i. Dac
recunoa terea diferen ei trecutului - a a c m c ie Da id L en hal, la a c i e
facem din n a el, a nc aja e e a ea a, ac l e e ii a f c i mai
e iden acea dife en . Vene a ca n i al iden i ii comune, cultivat ca o
e e i a , n e ic l, ie i a de eni din ce n ce mai al fel dec a i. Totu i,
relicvele i e id ile ale n din ce n ce, mai ma ca e c i de a i. P em
ne nchi im c n ec e ic, ce c n a ea c n e en m n m a
neferici , n l f im c nel e m de ne. Trecutul este o ar str in , ale c ei
i a f ma edilec iil c eni e, ci d enia fiindu-i d me ici de fa l c
noi i-am a e igiile 2.
1
David Lowenthal, Trecutul este o ţar str in , Traducere de Radu Eugeniu Stan, Bucureşti,
Editura Curtea Veche, 2002, p. 7.
2
Ibidem, p. 9.
10 DANIEL HRENCIUC
O i ie de a ima i d ec le, n in e al em al gene i

emnifica i en ge g afie imb lic i afec i a neia din e cele mai dinamice
c m ni i etnice i confesionale care a creat valori de circula ie ni e al ,
impunând numele de Bucovina i de Radautz/R d i într-un flux spiritual, cultural i
tiin ific de dimensiuni europene, rezistând timpurilor i mai ales, denatur ilor i
devierilor provocate, între inute i de l a e de c e egim ile li ice ali a e.
Comunitatea mo aic din R d i s-a constituit într- n m d imila c m ni il din
Ce n i, Suceava, Siret, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc i Vatra Dornei.
Este dificil de imaginat - for nd n ele nei ab d i i ice de i c n afac al-,
reperele evolu iei R d i l i f c n ib ia ma i , efec i i im lici a
c m ni ii m aice. R l l e eil n dinamica l cali ii s-a f c a ecia i
ec n c ca a a e da c ini ia i ele a i ilor habsburgice de coloniza i
valorifica adecvat poten ialul economic, industrial i comercial al Bucovinei. În acest
c n e , R d i l a a a abili ea n i n m mai ma e de e ei din Gali ia,
cunoscu i sub sintagma de Ostjuden-evrei i eni. S ecific e eil b c ineni n
general, implicit a celor d eni, în special, a fost folosirea idi ului, a limbii i
c l ii ge mane m nd e nali i i e e de an e g ni e al . P i
de c l i i i ali a e ge manic , dinc l de inc nf ndabil l l i i i daic,
evreii i-au adus o contribu ie c n i en la c n ac a ea R d iului drept cel mai
germanizat ora al B c inei . Acea in agm e e de ig na m g li a e,
in e e an , eal i ele an en dinamica ling i ic i e nic a nei l cali i
b c inene en a c ei l c i i, limba ge mana a e e en a n mijl c fl en i
conven i nal de c m nica e/ ciali a e. Pe nali ile originare din cadrul
c m ni ii mozaice din R d i, s-au afirmat i c n ac a , de eg l , in f a
m ej il de e mina e de c n inutul malefic al hoahului, în spa iile geografice
ale lumii democratice occidentale, tolerante i imi a e, d ind a fel, l cali a ea
na al de i ilegi l inedit ale unor contribu ii inegalabile.... Profilul memoriei
colective sau ale celei care provine din zone documentelor i m iil al ifica e -
eflec a ic la i a ea n a an i precum Norman Manea - prestigios scriitor
american de origine român ca e a l c i eme n R d i- Avigdor Ariha (n c
Dlugacz), unul dintre cei mai renumi i pictori i graficieni francezi- Mizzie Locker, o
a ecia an din I ael (deceda n 2014, la Rama Gan), Dan Pagi , celeb
c ii i aelian, di n e im (1986), da i nei b li nec a e, Joshua
Bierer, întemeietorul phisopedagogiei sociale, Karl Krüger, renumit jurnalist i om
li ic n e i ada in e belic , Hermann Poras - medic, f nda i di ec al
Sana i l i i In i l i de Hid e a ie D . P a din Solca, Heinrich Gärtner
(1895-1962), cinea belic de faim e ean , R h Hellen G be , j nali i
c ii a e ame ican de e igi , Na alia P man, na din e ac i ele n g , n
e en la H ll d, de cenden a n e ei d eni .a. To i ace tia, precum i
al ii, la care m i efe i n aginile ace ei c i, au fost influen a i de suferin a
O scurt istorie a evreilor din R d u i 11
inegalabil ca de c e hoah/Holocaust...3 Un excurs complet i recuperatoriu

c n ac a c m ni ii m aice d ene n a e face n ab ac ie de multitudinea
i varietatea contribu iilor membrilor acesteia veni i din sfera educa iei: da c li i
formatori de con tiin e autentice precum Lea Schuller, Kamil Iacob, Ruth Guttman,
a i n memoria fo tilor colegi i ele i d e da c li f a e bine eg i i, înzestra i
cu mult tact i sim pedagogic. Mo tenirea toleran ei i multiculturalismului ne
ndeamn n ca l mai gene al al B c inei, i n a ic la al R d iului, la o
ee al a e gene al a n eg l i c n e cial, li ic i spiritual în care evreii au
evoluat i s-au raportat activ la esen a e enimen el im l i. E eii d eni i-au
amenajat i sus in n n m a eciabil de ca e de g ci ne al i de Templul
Mare, inspirat arhitectural i stilistic din configura ia a hi ec nic a Templului Mare
din Ce n i, un monument istoric important în zilele noastre, emblematic pentru
m nici i l R d i, parte a patrimoniului cultural na i nal. La R d i au slujit rabini
de o mare prestan i i al i in elec al , ca e -au reinventat apoi la Strasbourg,
Frankfurt pe Main, New York i în Israel, promovând cultura, tradi iile i
i i ali a ea i daic . Im an i lideri spirituali, politici i religio i ai evreimii
bucovinene au venit la R d i cu scopul de a promova ideile cheie ale iudaismului
precum i ale partidelor i g il li ice e eie i. Si ni m l d ean a fost
unul dinamic, pragmatic i ien a n i i l n il l i Thed He l e ( e)
4
construirea statului Israel .
La emea e ec i , a e a ec ele i ac i i ile care au in de eg i ile
i emig ile e eil n E e I ael a f a en a eghea e de c e Di ec iunea
Gene al a P li iei, Siguran a Gene al a a l i m n, l e i , de fi erii Direc iei
Gene ale ale Sec i ii Poporului5. Unele secven e i detalii identificate în cursul
ce ce il efec a e n cad l f nd il a hi i ice din cad l SANIC i ACNSAS
au fost incluse în volumul de fa , n m a n ca e a iunea i l gica in e n a
l c ii a e mi ace l c . Un ca i l de im an a a e n acea e ne e,
l e e in c n ib ia efec i , im lici a e eil n gani a ea i administrarea
l cali ii R d i prin developarea unor conexiuni concrete legate de sus inerea
economiei, comer ului, a culturii i i i ali ii de c e c m ni a ea m aic .
Indiferent de tipul de abordare pentru care s-ar opta în descrierea/analizarea evolu iei
R d i l i, ma icea i daic a l cali ii e e ( nc ) na e nic i recognoscibil
i daic , n a de n ecific b c inean a en ic, a e a n i mic -spa iu etnic i
confesional de esen cen al-e ean .
3
A se vedea şi C lin Mih leac, Ultima ţigar a lui Fondane, Bucureşti, Editura Cartea
R m nea c , 2016.
4
Claude Klein, Israel. Statul evreilor, Bucureşti, Editura All, 2003, p. 12-13.
5
Arhivele Consiliul Naţi nal en die ea A hi el Sec i ţii (în continuare se va cita
ACNSAS), Bucureşti, fond Documentar, dosar 008890, f. 25; 32.
12 DANIEL HRENCIUC
Un echilibru confesional i etnic coagulat în dinamica prefacerilor intervenite

în timp, au conferit i a a ig a n ca l R d i l i, en mele nei c m ni i
tolerante i deschise permanent spre dialog i c m nica e in e e nic i
l ic nfen i nal . Un a ec mai in analizat i m a n c n e l ce ce il
f cali a e a a c m ni ii d ene este reprezentat de locul i contribu ia
efec i a e eimii l cale n c nd ce ea i admini a ea R d iului. Se cuvine
cunoscut - i desigur promovat - rolul evreilor în ini ierea i sus inerea unor ini iative
lega e de admini a ea l cali ii, una dintre cele mai reprezentative din Bucovina
I ic . E eii a f c parte în mod constant din c nd ce ea c m ni ii l cale, fiind
ale i în Reprezentan a L cal , aj ng nd c e f nc ii de primari i viceprimari.
M d l de de f urare i de organizare al campaniilor electorale, con inutul i ritmul
dezbaterilor publice, raportarea la problemele curente i concrete rezultate din
dinamica i nevoile de modernizare ale R d iului, i-au consacrat pe evrei drept o
c m ni a e de chi dial g l i, c l ii i iec e ca e a de i fe a ic a
iei c m ni i, inând desigur cont i de nde ea emnifica i e ca e
de inea , al i de m ni i germani, ei fiind cei mai numero i la nivelul distribu iei
etnice i c nfe i nale. O adi g afie a c ii fe i nale a c m ni ii mozaice
d ene eflec ale c a i nal di e , incl nd medici, f nc ionari,
administratori, avoca i, juri i, n i, fe i, me e ia i, to i ace tia
bineme i nd a ecie ea n egii c m ni i locale, ei fiind adesea men iona i la
nivelul memoriei colective locale. Coabitarea la care m-am referit în rândurile de mai
, a fe i n a m f nd i irepa abil , ea fiind de l a n m d
progresiv, ea începând prin manifestarea unor excese antisemite i ultrana ionaliste
a e n anii `30, aspecte i secven e care au afectat dureros i definitiv destinul
c m ni ii m aice d ene. Legiferate în con e l n g e n i di ec ionate
într-un mod oficial spre antisemitism (guvernarea Goga - Cuza, guvernarea Ion
Antonescu-Horia Sima i guvernarea Ion Antonescu)6, m ile an ie eie ti au
premeditat excluderea i deportarea evreilor din societatea românea c 7, statul român
înscriindu-se astfel în rândurile acelor state care au organizat hoahul/Holocaustul8.
6 Lya Benjamin, Na ionalism i antisemitism n legisla ia regimului autoritar al regelui Carol

al II-lea. România, 1938-1940, n S dia e Ac a I dae m R maniae ( n c n in a e
SAHIR ), IV, B c e ti, 1999, p. 208-217.
7 A se vedea Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, T ad ce e din ge man de
Catrinel Ple u, Bucure ti, Editura Humanitas, 2008, p. 168 i urm.
8 A se vedea i Sonia Palty, E rei, trece i Nistrul!, Cluj Napoca, Editura Dacia, 2006, p. 13 i
urm.
Din nefericire, fractura a intervenit într-un mod dramatic i ireparabil: la 15

c mb ie 1941 ( eg i ile fiind dema a e chia de S c - b a ea c il la
9
evrei ) n eaga c m ni a ea m aic din R d i a f e ac a n T an ni ia, de
unde cei mai mul i nu s-au mai întors (dintr-un total de 6000 de persoane au revenit
d a 1500!). A fel, e eimea b c inean n gene al, i c m ni a ea m aic
d ean , n ecial, a ea c n a c la i , cea mai c m li d am din
10
istoria lor: Holocaustul . Via a i m a ea e eimii d ene n lag ele din
Transnistria au devenit reperele fundamentale pe care s-au construit strategiile
individuale i colective ale supravie uirii acestora, mai pu in de un sfert din totalul
celor deporta i reu ind totu i e alveze.... Amprenta iudaismului este - din fericire
- na e nic n ca l R d i l i, fa ca e ge ea , im lea i sus ine
cunoa e ea eci c a i iei im lici a c n ib iei efective a evreilor la
dezvoltarea, modernizarea i consacrarea locali ii la nivel regional i european.
Ma ile f m n i, de ba e i i c i i i ale, c l ale i religioase specifice lumii
iudaice, s-a eg i i s-a manife a ca a a e n cad l c m ni ii mozaice din
R d i, acestea fiind plasate, de regul , n contexte regionale, na ionale i europene.
Pe nali ile igina e din cad l c m ni ii m aice din R d i, s-au afirmat i
c n ac a , de eg l , in f a m ej il de e mina e de c n inutul malefic al
Holocaustului, în spa iile geografice ale lumii democratice occidentale, tolerante i
imi a e, d ind a fel, l cali a ea na al de i ilegi l inedi ale n c n ib ii
inegalabile....
D ec m l me c n e ane ca e mi-au oferit ajutorul în redactarea
ace ei c i, nle nindu-mi acce l la d c men e ec m d mn l Gel g lea,
di ec l C legi l i Tehnic R d i, d mn l i T aian And nachi, manage l
9 S c l e e celeb a n a cin e ecea i a l nii Ti ei, la d m ni d R

Ha ana, de obicei la sfâr itul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. Potrivit Torei,
l l S c l i e e eci a n fel l m : a e ile l c i i în colibe; pentru ca urma ii
vo ii ie c i-am f c e c iii l i I ael l c ia c n c libe, d ce i-am scos din ara
Egi l i. E n D mn l a d Alf ed J. K la ch, T adi ii i obiceiuri evreie ti. Ce,
cum i de ce? V l m l I, edi ie c d na de Ed a d K fe be g, T ad cere din limba
engle de Magda Pe c , B c e i, Edi a Ha efe , 2015, . 257. La evrei, lunile se
c ecd me l l nii, ia anii d cel al a el i. L na nce e n m men l a a i iei
l nii n i e ce i d ea n la a d a c nj nc ie a l nii c a ele (m lad n eb aic ). n
calenda l i diac l nile an l i n m a ele: Ti e (30 de ile), He an (29 a 30 de ile),
Ki le (29 a 30), Te e (29), evat (30), Adar (29), Nisan (30), Iiar (29), Sivan (30), Tamuz
(29), A (30) i El l (29), Calendarul ebraic i reforma calendarului, în Almanah l
e eie c en R m nia Ma e , B c e i, 1932, . 21; Geoffrey Wigoder (redactor
coordonator), Enciclopedia iudaismului, ad ce e de Rad L an i Ge ge Weine , edi ia a
II-a, B c e i, Edi a Hasefer, 2016, p. 123.
10
Michael Shafir, ntre negare i tri iali are prin compara ie. Negarea Holocaustului n rile
postcomuniste din Europa Central i de Est, P efa de S elian T na e, Ia i, Edi a P li m,
2002, . 13 i m.
14 DANIEL HRENCIUC
Spitalului Sf. C ma i Damian din m nici i l R d i, Nic lae Sc i ca i c,

a hi i n cad l SANJ S cea a. Un c n de e i e i a ecie e e c ine
d mn l i C lin U d i, en alen l i mai ale di nibili a ea a a n
eali a ea n f g afii de ma e ac a a e. i m l me c de a emenea, l i O ma
T a c , n di in i ic cl jean (In i l de I ie Ge ge Ba i i , Cl j Na ca),
ec m i d- a ei Ga il Nina. Un c n ecial de m l mi e e c ine C i inei
R a , en ine ea e manen a a n c ie ea ace ei c i. Un c n
a a e de m l mi e i e c ine d mn l i Elie Schaffe , en ijin l m al a a
i inf ma iile an mi e n blema d c men ii n a ec e ale i iei e eil
d eni.
Pa e in e a abil a i iei B c inei, i toria evreilor i-a pus amprenta
într-un mod inconfundabil ( i) asupra istoriei i patrimoniului cultural na ional al
m nici i l i R d i. A i cl di ile din Cen l I ic al m nici i l i R d i,
Templul Mare, Punctul Muzeistic amenajat, completat în mod constant i inaugurat în
interiorul Sinagogii la 25 iulie 2012, o serie de locuin e de e ile R d i-ului
( n in anii `70 `80 ai ec l l i XX a e inc nf ndabil a binec n c l i
J den Ga e / Ca ie E eie c ), Cimitirul Evreiesc, Sedi l C m ni ii Evreie ti
din R d i, pu inii memb i ai C m ni ii mai ea i amintesc în permanen
de e e ele inc nf ndabile ale e eil d eni, cândva popula ia maj i a a
acestei reprezentative a e i b c inene. La 14 octombrie 2016, cu prilejul împlinirii
a 75 de ani de la deportarea evreilor din sudul Bucovinei Istorice în Transnistria,
Federa ia C m ni ilor Evreie i din R m nia a am la a l c e comemorative în
locurile de referin en de a ea e eil n T an ni ia (Ga a i Sinagoga
Mare). Interferen ele i convergen ele culturale, spirituale, confesionale, educa ionale
dintre evrei i c e ini eflec da ele c nc e e ale m l ic l ali m l i m nici i l i
R d i, a e a i iei a i l i b c inean n an ambl l . M nici i l R d i
a e ( nc ) e nic am en cen al-e ean , fa ca e, a a c m am mai c i n
paginile acestei monografii, i-a a ig a n l i di inc ie a a e n nd ile
cel lal e a e i din a i l b c inean, n e en al j de l i S cea a. E l iile
nefa e ca e a c in i afec a n chi e en ial de in l e eil din acea a ea
Europei, a de e mina m dific i d ama ice n nde ea c m ni il m aice, ca e
ac ic, a di . T agedia nic a h ah l i/H l ca l i i emig ile l e i a e
e I ael a de e mina di a i ia n c m ni i n egi, al da e nice,
11
numeroase i nfl i a e . n eali a e, agi m l n egii i a ii e e ele a de
fa l c , n e en , n mai e i nici c m ni a e m aic n a ea de d a f ei
B c inei I ice ca e aib n n m de memb i imila cel din al e em i...
11
A se vedea consideraţiile regretatului Imre Tóth pentru perioada post-Holocaust, Îmre Tóth,
A fi e reu dup Holocaust, T ad ce e din limba f ance de Gina Vie , B c eşti, Editura
Humanitas, 2015, p.5 şi urm.
N m l e eil din m nici i l R d i e e a i n l e em de c ,

de e mina de e enimen ele mai amin i e, ia e ig a e a c m ni ii m aice
n a e a fi f a e babil . E e dificil de imagina m nici i l R d i f
c n ib ia e eil , n eali a ea i a e l iil dem g afice a e a fi
im lacabil e e men l ng. Din ace e c n ide en e, e im ne e e a ea i
e al i a ea a im ni l i c l al, i i al, a hi ec al, li e a i iin ific i daic al
m nici i l i R d i. Manife ile de nal in gani a e de c e C m ni a ea
E eil din m nici i l R d i, n a ene ia c Fede a ia C m ni il E eie i
din R m nia, a ig e ec i ele nei c n a e i benefice, al i a a e a
a im ni l ma e ial i ima e ial i daic d ean.
R d i, martie 2018
CAPITOLUL I
R d u i: Începuturile stabilirii evreilor
I.1. EVREII: ORIGINE I EVOLU IE
E timologic, c n l de e e ine de la E e adic n l din e ne ii

lui Noe i înainta al lui Avraam, el însemnând nomad, om în trecere sau
comerciant. Ceva mai târziu, Ever a devenit Ivri, evreu.12 Emig a ea ma i a e eil
în Europa s-a eali a d di ge ea cel i de al d ilea Tem l al l i S l m n (70 .
Hr). Destinul evreilor a fost unul unic de-alungul Istoriei, ei cunoscând robia
egi ean , e an i man , ndind -se mai apoi, în întreaga lume13. A luat
na e e dia a i daic , e ca e e eii den me c Galut14. Atitudinea egiptenilor
mai ales în timpul faraonului Ramses al II-lea (1294-1229 . H .) a de eni na f a
d i hibi i : i-a izolat pe evrei, le-a in e i ec ea c , aib c ii, i-
au ucis pe to i n ii n c i, supravie uitorii au fost transforma i în sclavi, ace tia fiind
obliga i l c e e n c mid ii i la m n men ele N l i Im e i ( A nci a idi
I ael ce i tari lui Faraon: Pitom i Ramses, care serveau lui Faraon ca hambare
Exod, 1, 11).15 În acest moment a venit Moise (Moshe- n eb aic ), al a l16.
C l ia l i M i e in de ert spre a a F g d in ei en a c a de bia
egi ean , e e in ade a lec ie de ec n mie n mad , c ie Jac e A ali.17
n Sanhed in 4, 5 e c ie m a ele: Dumnezeu l-a c ea e Adam (ai c i
de cenden i m l a i P m n l) ing , en a ne n a c acel ca e
al ea ing f menea c al ea n eaga l me, ia cel ca e a ici la
m a ea nei ing e fiin e a ici la m a ea n egii l mi .18
12
Apud Jacques Attali, Evreii, lumea i banii, ad ce e din limba f ance de Va ile Sa in,
B c e ti, Editura Univers, 2002, p. 13.
13
Ibidem, p. 23.
14
Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, ad ce e de Jean R , B c e i, Edi a H mani a ,
1993, p. 15.
15
Apud Jacques Attali, op. cit., p. 23.
16
Thomas Römer, Moise. Omul care l-a întâlnit pe Dumnezeu, B c e i, Edi a C idian l,
2008, . 16 i m.
17
Jacques Attali, op. cit., p. 25.
18
Apud Marek Halter, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor, Traducere de Janina
Ian i, B c e i, Edi a C m ania, 2000, . 12.
18 DANIEL HRENCIUC
Departe de a fi un privilegiu, sintagma de poporul ales reprezint en e ei

în mod predilect un sistem de obliga ii.19 Israelul a devenit în vremea lui Solomon
(970-930 î.Hr.) o for ec n mic ca e c n la d m ile c me ciale ca e nea A ia
cu Africa i Mesopotamia cu Egiptul20. În jurul lui David i Solomon s-a dezvoltat o
n eag i mai ale , f a e b ga li e a eligi a , d e d ad fiind P almii i
21
P e bele . Gl ia e an l i a f c n lida in c n i ea Tem l l i din
Ie alim, d a e ani de m nc , cheltuieli i eforturi istovitoare. Absolutismul
monarhic între in de c e S l m n a in a n c n adic ie c libe ile tradi ionale
ale cie ii tribale patriarhale israelite. Tocmai din acest motiv, a izbucnit revolta lui
Ieroboam, care a determinat disolu ia a l i d m a ea l i S l m n. Din re
triburi doar cel al lui Iuda a ma fidel dina iei da idiene, el nind -se ceva mai
târziu cu tribul lui Beniamin.22 Vor lua na e e d ega e e eie ti - n l n n d i
în centru cu capitala la Samaria, luându- i n mele de I ael, ia cel lal n d, c
numele de Iehuda. Primul va supravie i d ec le ia al d ilea a e i a 150 de
ani. Ambele vor evolua într-un context geopolitic instabil i vulnerabil generat de
interesele Asiriei i ale Egiptului.23 Rega l l i I ael a fi di de c e Sa g n I,
care i-a ucis i de a e e ei n A i ia, d din cele 12 ib i di nd c ace
prilej, subiectul dispari iei acestora re inând aten ia în con tiin a evreilor24. În locul
evreilor se vor a eza mesopotamienii, care vor forma un grup etno-religios cunoscut
sub denumirea de samaritenii. În cazul regatului lui Iuda, acesta va cunoa te faza
protectoratului asirian, beneficiind în timpul lui Iosia (640-609) de e i ad de
25
autentic ena tere . Lini tea i acea n de c d a : ega l cade i i b
a a ele d mina ii babiloniene i egiptene, în anul 597 Templul fiind jefuit, iar
elitele evreie i n de a e. Ie alim l e e c ce i d e i en de 16 l ni.
Templul este incendiat în ziua a noua din luna a patra a anului iudaic (iulie-august
586). Evreii vor respecta de atunci ziua de doliu, inând în fiecare an un post sever.
Astfel primul stat Israel dispare.26
19
Josy Eisenberg, op. cit., p. 21.
20
Peter Mansfield, O istorie a Orientului Mijlociu, edi ie e i i i eac ali a de Nic la
Pelham, ad ce e din engle de C nelia D mi , P fa de Valen in Naumescu,
B c e ti, Editura Humanitas, 2015, . 15 i m.
21
22
Ibidem.
23
Ibidem, p. 29.
24
Paul Johnson, O istorie a evreilor, T ad ce e de I ina H nea, B c e i, Edi a Ha efe ,
2003, p. 65.
25
26
Ibidem, p. 30.
C m ni ile evreie ti vor lua calea exilului, ele ind di e a e c n

el a din limba g eac n emn nd di e a ea.27 Evreii au intrat în faza
profetismului. Intra i sub ni e babil nian , e eii i-au probat valoarea, utilitatea
i inspira ia, tiindu- e e fac ili i pricepu i. S b c nd ce ea i i al a l i
Iezechiel i a celui de al doilea Isaia28, profe ii exila i, noi elemente religioase i
spirituale au asigurat stabilitatea evreilor în Babilon.29 Iudaismul babilonian s-a
concentrat pe prezervarea Legii i a propriei specifici i. Legea a devenit subiect de
medita ie n ca e de g ci ni den mi e inag gi (de la c n l g ece c nag ge-
ad na e, in nim c cel de bi e ic ).30 n 539, Babil n l e e c ce i de c e C ,
c nd c l Im e i l i Pe an ca e i-a tratat pe ev ei c m l le an , d e
d ad fiind cmai edictul de la Ecbatana (538). 53.742.360 de evrei s-au reîntors cu
sprijinul lui Cyrus în Iudeea, deci i - i ec n ia c ara i Tem l l. n 515 d
ani de eforturi Templul, a fost în fine, reconstruit din temelii. Sub conducerea lui Ezra
s-a ceda la e n a ce ea la Lege, fiind in e i e c iile mi e, in d
31
lec a blic a T ei .a. Evreii i-au consolidat i stimulat identitarismul reu ind
- i conserve religia i tradi iile, rezistând asimilia ionismului venit din partea
civiliza iil n mijl c l c a e afla , indife en de a ile n ca e -au aflat cu
ace ia. Ul e i , e eii a in a b ni ea Im e i l i maced nean al l i
Alexandru cel Mare, cel care le-a garantat autonomia sub toate aspectele sale.
Rec n c i, evreii i-au botezat noii-n c i b ie i cu numele de Alexandru, acesta
figurând cu rol aparte i în folclorul iudaic. Din acest moment, iudaismul se va
intersecta cu elenismul, consemnându-se numeroase influen e i deschideri spirituale.
P n la di ge ea cel i de al d ilea Tem l din an l 70, c n emn m a a i ia unor
ec e ec m ec a N l i Leg m n , na a eenii, me i tii i helenienii, drept expresie
a unei efervescen e ideatice profunde în preajma apari iei cre tinismului.32 De
importan min , ace e ec e ma ginale, di ea, n l c l l a nd
saducheii, zelo ii-remarca i n im l b i l i c Im e i l R man, e enienii .a33.
Sing a a i a e eligi a e a e e en a de c e Templul din Ierusalim i
ib nal l , Sanhed in l/Sined i l. n ma a d b aie e em de nge a e
(66-73 i 132-135) e eii in a b ni ea Im e i l i R man. A d a
distrugere a Ierusalimului i a Templului (70) a determinat o puternic emig a e a
evreilor, luând na e e e nic dia i daic 34.
27
Ibidem.
28
Paul Johnson, op. cit., p. 69.
29
30
Ibidem.
31
Ibidem, p. 51.
32
Ibidem, p. 61.
33
Ibidem, p. 62.
34
Florin C. Stan, România-Israel. Rela ii bilaterale (1948-1991), Bucure ti, Editura Argonaut,
2016, p. 15-16.
20 DANIEL HRENCIUC
Evreii s-a d edi a fi elemen e de ba n a e cie ile în care au intrat i

din ca e a f c a e. i-a a adi iile i obiceiurile, adoptând nume
a em n a e c cele ale cre tinilor, sau traducându- i numele ebraice într- limb
al : Da id, Le i, Sam el, I , Vi ali , Cal n m , D an a Ma c A c35.
E eii n e de ebe c de ecinii l nici in n me nici in i fi ice a
mb c min e. C a e c n anumite caricaturi începând cu secolul al XII-lea sunt
prezenta i cu nasul coroiat i i i e dem nic , ace l c n c e nde eali ii.
Au dovedit-o pictorii i sculptorii cre ini, n e e de eal al a e a i ic i
tiin ific .36
I.2. A CHENAZII
Evreii s-a d edi fi e em de ili n a e ile nde a aj n la n

m men da , n a i de eni n m men e defini e, ic imele n ac a ii f a e
g a e: n ac a i, in e al ele, c a ndi n chi delibe a ci ma neag ,
m i en ca e c m ni i n egi i înfloritoare din Europa Occiden al a f
masacrate (Strasbourg - 2000, Worms - 400, Oppenheim - 2000, Mainz - 6000 au fost
a i de ii, E f - 3000, Viena, Munchen, Augsburg, Wurtzburg, Nurenberg).37
Ulterior, în Renania a mai f ci i al ii 300. 000 de e ei. De aici, a ie i ii
38
a ale lece n P l nia, P me ania i R enia. P imii e ei eni i n P l nia a
i din e e i iile I lam l i d 965, fiind ba de e c iva negustori
adhani i (men i na i n e l l i Ib ahim ibn Jac b, neg e e din T led ).39 Îi
eg im e e ei n ec lele m a e n a i l c in n e Ma ea Bal ic i
T cia, n Li ania, Uc aina, Balcani, ei fiind a e a i ca g a i, i i, fab ican i
40
de m i, n m i c gaj, neg i, mi i i. În 1334 regele Cazimir cel Mare
al P l niei, le ec nfi m e eil i ilegi l ac da c 70 de ani nain e de c e
B le la cel Pi . T mai m l i e ei e abile c n E a de E , n c n e l
41
e ec iil la ca e e a i nE a de Ve .
35
36
Ibidem.
37
Jacques Attali, op. cit., p. 185.
38
Ibidem.
39
Ibidem.
40
Ibidem.
41
Ibidem, p. 191.
În schimb, în Principatele Române, statutul evreilor era acela de str in

necre tin, fiind reglementat la începutul secolului al XIX-lea e ba de a e min e,
h i a e d mne i i, n n l im l nd, n i i l bicei il m n l i 42.
Valoroase sunt opiniile exprimate -în continuare- de c e i ic l cl jean
L cian Na a : C al e c in e, a a- i ii e ei din e l Im e i l i (Ostjuden) sunt
m l dife i i de ceilal i, din a , de i aeli ii de m l ge mani a i, a in eligie
(primii fiind hasidimi), c i in g ad l de bani a e, n en l c cei din e l c ia
în tetl ( g e eie c din E a O ien al , a nd en l de ega evreiesc în
mi l gia li e a -idi e meluke n idi - D.H.)43 e c nd n e e a a e a i n cen e
bane al i de a h ni44. Ia anali a ace ei di i i a ea fi m l ad nci n
cele mai di e e n an e. n ne a e e em de emnifica i a blinia aici i ac m
fa l c n cad l Im e i l i hab b gic e eii a c n i i ing l g en -
cultural cât de cât semnificativ care n-a a lici i de i na i nali , n - n a i
n ca e me e a e i a f e cen if ge, gene a e de celelal e na i nali me , ale
maghia il , l ne il , m nil , c a il .a. A ada , e eii n d a c n a
e en a nici n i c en Im e i (nea nd e endic i na i nale i e i iale), da
i-au adus chiar imense beneficii, în special în sfera economic , iin ific i c l al .
A a e face c e finele ec l l i XIX e nea n Im e i c ing ii a ieci
ade a i n e eii, ace ia d nd d ad n d a de m l a i i m na i nal, c i
egi nal. E e de al fel i e lica ia en ca e C tea de la Viena s-a manife a fa
de e ei n m d le an (din nc de ede e eligi ), a imila (din e ec i
42
S di In d c i , n Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia, I oare i m rturii
referitoare la evreii din România III/1, B c e i, Edi a Ha efe , 1999, . 59; Nicolae Iorga,
Istoria e reilor n erile noastre, extras din Analele Academiei Române , Seria II-Tom
XXXVI, Mem iile Sec i nii I ice, Lib iile S cec & i C. Sfe ea, B c e i, 1913, . 173.
n M ld a emii en imen ele de e inge e a e eil e manife a chia i la ni el l
d mni il . A fel, D mni l ii M ld ei, Ghe ghe efan e ble ema n -o scrisoare
n fel l m : ni hi c e in, hi jid , i de legea me hi c a . Evreii au
a n M ld a -scrie Iorga- în calitate de nda i i in a i , adic de cârciumari,
a nd i d e l de a inde e cl i in l i h li ca, ibidem: idem, Supt trei regi. Istoria
contemporan de la 1904 la 1930. Istorie a unei lupte pentru un ideal moral i na ional, edi ia
a II-a, B c e i, 1932, . 28. S n menţionate ile f a il M i e, Fi che , Calman i
Mochi care profi de e ma anil români ; idem, Dou conferin e craio ene. Rostul
Olteniei n mi carea pentru neam. Ce am f cut i ce trebuie s facem, Socec &Companie
An nim , C ai a, 1906, . 43; idem, Istoria literaturii rom ne ti contemporane. n c utarea
fondului, Edi a Ade l, B c e i, 1934, . 299. De e echimea e eil n ai l
m ne c nc nain e de c ce i ea man e edea la B. P. Ha de , Istoria toleran ei
religioase la români, B c e i, 1868, . 76; A e edea i Problema E reiasc din Rom nia-
iunie 1940 (studiu în manuscris), în Arhivele Na ionale Istorice (ANIC), Bucureşti, fond
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (PCM) Serviciul Special de Informaţii (SSI), dosar
31/1939, f. 54.
43
Jean Cristophe Attias, Esther Benbassa, Israelul imaginar, B c e i, Edi a Uni e
Enciclopedic, 2004, p. 103.
44
Ibidem, p. 35.
22 DANIEL HRENCIUC
e nic i c l al ), m de ni a ( n lan ec n mic), emanci a (j idic i cial),

da mai ale ec ( e mi nd a n mia c m ni il e eie i, da a nd -i i
45
n fa a ag e i nil an i emi e ) .
S abili ea imil e ei la R d i a e e en a n ce n lega de
e l iile i e ec i ele ii a ei incii a iece B c ina46, în fapt, partea de
nord-vest a Moldovei47.
U m nd n m del c n ac a n incia n ecina Gali ia ( n ilele n a e,
parte a Ucrainei)48, e eii d eni a el a e a , c n l l a a nel
cen ale ale l cali ii, de chi nd - i lii, b c nii, a elie e, maga ine i diverse
aface i, ca e n im , a e a i a c n ac a a fel en mele n egii c m ni i
m aice. E eii d eni n igine a chena d (O j den n limba ge man )49,
maj i a ea l enind din Gali ia, incie ecin c B c ina, ambele f c nd
parte din posesiunile Casei de Austria. Partea de nord-vest a Moldovei a devenit
c n c i c n ac a d e B c ina/B chenland ( n limba ge man ) n ma
ane ii ale de c e Im e i l Hab b gic in -un proces istoric complex
determina de e l ia ela iil in e na i nale de la f i l ec l l i al XVIII-lea50.
Austria a anexat nord-vestul Moldovei printr- li ic abil , in eligen i agma ic
e al nd a en i f nd beneficiile ma e iale i ge a egice ale ace ei ac i ni de
an e g n li ica a ien al . C d n, M lda Österreich / M ld a A iac ,
Plonina, i n fine, B c ina (de la la n l b c -fag) a devenit o provincie
di inc , a a e, c e e na ale ce eb ia nea a al ifica e in - li ic
ec n mic agma ic , n a i la a a egic la limi ele e i iale ale Im e iil
O man, R i Hab b gic. Ace a i lega e nic i ge g afic de e i i l
M ld ei, e a l c i n , de la ie de l de a , f ma n maj i a e din
moldoveni. Ceilal i l c i i - n afa de m ld eni - e a ini a nd igini e nice
i i ni c nfe i nale din e cele mai di e e. Recen min ele e i i l e i cele
a iece a eflec a n m d c nc e , dimen i nile nei e l ii c m le e, de ebi e,
ne bi n i e a la iei n lan a i ic, dem g afic, e nic i c nfe i nal. B c ina
45
Ibidem, p. 32.
46
Bucovina în primele descrieri, istorice, economice i demografice, edi ie biling c
introduceri, posfe e, note i comentarii de acad. Radu Grigorovici, Prefa D. Va amani c,
memb de n a e al Academiei R m ne, Ce n i, Editura Alexandru cel Bun, 2011, p. 25.
47 Se ici l A hi el Na i nale I ice Cen ale (SANIC), Bucure ti, fond Vasile Stoica,
dosar I/147, f. 1; Mihai tefan Ceau u, Buco ina Habsburgic . De la ane are la Congresul de
la Viena, Ia i, Funda ia Academic A.D. Xen l, 1998, . 63-78.
48 Alexandra Chiriac, Istoria Ecaterinei a II-a de J. M. Sch eighofer, i arianta sa tradus
în Moldova, Ia i, Edi a Uni e i ii Alexandru Ioan Cuza , 2016, . 79 i m.
49
A h Vi el T l , Aspecte din ia a comunit ilor e reie ti din jurul Gurilor Dun rii
(p n n 1938). Mituri istoriografice, percep ii contemporane i realit i istorice, B ila,
Editura Istros, 2016, p. 32.
50
Radu Grigorovici, Rela ii culturale germano-române în Bucovina, în Analele B c inei ,
XVIII, 1/2011, p. 112.
I ic a e e en a n e i i di inc , a e a Im e i l i Hab b gic (A -

Unga din 1867, n cad l Ci lei haniei), an f ma d 144 de admini a ie
aus iac n - e i abil n e n e O ien i Occiden (d f m l fe ici
c n ac a de c e E ick Beck). B c ina a de eni n c n iin a iniei blice
c li ae El e ie a E l i E ei, ca i ala inciei, Ce n i, d b ndind i l l
de ebi de m g li de Mica Vien , ia mai n e e an mi c i l l
de ebi de n an de l ima Ale and ie a E ei , n i ea nei fe ici e i
in i a e in agme lan a e de c e e l l ne Zbignie He be n 1987 51.
Ca i al a c l ii, ci ili a iei, a c n a e ii i n elege ii in e e nice i
l ic nfe i nale, Ce n i l (C e n i - n ge man ) a im n m del a ecia i
c n c n Im e i l Hab b gic i l e i , Rega l R m niei n egi e, la nd -se,
din punctul de vedere al n m l i la iei ale, d B c e i i Chi in , n
e i ada in e belic . n eali a e, imaginea Cern iului a fost folosit de presa
vienez începând din 1840 drept simbol al asimil rii de c tre estul-european a
culturii germane din Europa Central (Mi telEuropa). Pe tot parcursul epocii
austriece, cerce i, criitori sau dramaturgi austrieci au încercat descrie
specificitatea acestei regiuni d e elev model , copil prefera al Austro-Ungariei:
aici comuni ile etnice coabitau armonios, mul mit operei civilizatoare germanice
în scopul realiz rii unei fuziuni finale a culturilor care urma rezulte, pe cât
posibil în armonie, un nou popor de limb german i cul european , vit in a
Austro-Ungariei în fa a de e l i ar, frontie cultural european. Astfel, a
luat astfel na ere mitul Bucovinei - oaz cultural austriac în estul-european i
mitul ce eanului model al imperiului austriac, h m b c inensis 52. Societatea
b c inean a de eni a de c m li , nc de eni e al, i l de
comportament uman, descris fidel de unul dintre contemporanii vremii: Acest tip de
e naj e mb ac d m da f ance de la Zalodek, cel mai scump croitor din
Ce n i, bea be e l ne Okozym, da c m a ge man Seidel, avea prieteni
53
e ei c a le eci din Goethe i Schiller .
Într- n ela ie c gani a ea i e l ia a i l i b c inean, eb ie
n elea i dinamica l cali ii R d i. Men i nat în documentele vremii la 18
noiembrie 1393 - n andem c l cali a ea n ecina Ol /V l -, R d i l a
f a e a en a d a a , la 6 i lie 1413 n - n d c men nd emn al i
51
Daniel Hrenciuc, Pro oc rile ecin t ii: ucrainenii buco ineni n Regatul Rom niei Mari
(1918-1940). Contribu ii, Ia i, Edi a Ti M ld a, 2010, p. 81.
52
Dana Vatamaniuc, Minorit i etnice n Buco ina interbelic . Discurs identitar, propagand ,
iredentism, http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012
53
Radu Florian Bruja, Carmen Boghean, Patrimoniul istoric al Bucovinei, Suceava, Editura
Uni e i ii efan cel Ma e , 2014, p. 8.
24 DANIEL HRENCIUC
Alexandru cel Bun (1400-1432), d mni l ii M ld ei.54 E l iile l e i a e

ale R d i l i, -au plasat într-un tipar strict rural-medie al, infl en a de de in l
ii M ld ei n an ambl l . S abili ea e eil la R d i a f nb n m
n ce a em n ac l i ma n ca l cel lal e c m ni i m aice din
a i l b c inean. Dinc l de c d na ele ge g afice i en ial l ec n mic,
e l ia R d i l i a f n m d e en ial de emina de c e ini ia i ele
admini a i e ale Im e i l i Hab b gic, c ela c e ie n eag de factori.
Oda c ane a ea ii de n d-vest a Moldovei55 de c e Im e i l Hab b gic56,
de in l R d i l i n an ambl l a c n c chimb i e en iale ca e i-au
ec nfig a b an ial fi i n mia i c a e n -c nfe i nal , ec n mic , cial ,
in elec al i li ic 57. La 12 c mb ie 1777, la ia B c inei a de n
58
j m n de c edin fa de admini a ia Hab b gic a inciei. Evreii au intrat
i ei n agma n bilimii a iece, im l fiind ec e a l Mihalachi C e ni k , din
59
ec a Ab ahami il . Ace a a eni din a l gali ian S ani la c n e ind -se la
c e ini m. n 1788, fii i (An n, J e h i Iac b) a b in n aceea i e i ad
i efini (20 feb a ie 1816) ang l n bilia de ca ale .60 A lic nd li ic de
m de ni a e a id i agma ic , Hab b gii a c lonizat în Bucovina, numeroase
grupuri etnice într- n m d c e en i gani a , n ce de f a im l an c
iden ifica ea n e e al ificabile in ad ce ea n di e i eciali i.
Reformele iluministe ale Mariei Tereza (1740-1780) i ale fi l i , I if al II-lea
(1780-1790)61 a f c ca c a im e ial ca e e c e en a i lidi a e in -o
e ie de chimb i im an e62. Iosif al II-lea a decla a la n m men da : Sunt
m a l Reich l i ge man; n c n ecin , a e celelal e a e afla e b ni ea
mea n incii ale l i 63. A fel, n R d i a f ad e g i de ge mani,
l ne i, maghia i, eni ca e e ema ca i indi id ali a din nc de ede e
54
Alexandru Pânzar, Hotarul de nord al Moldovei de la formare în secolul al XIV-lea, p n la
statornicirea lui pe Ceremu , Colacin i Nistru, Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and I an
Cuza,2016, p. 79.
55
SANIC fond Gu ern m ntul Ce aro-Cr iesc al Buco inei. Ministerul de Interne 1783-
1918, mapa 1, dosar 1.
56
Ale and B c ne , Istoria ora ului Cern u i pe timpul Moldo ei, Studiu introductiv de
efan P ici, N a a edi iei i Indice de n me: Rodica Ia enc , Ce n i, Edi a Zelena
Bukovyna, 2010, p. 35.
57
Em. Grigorovitza, Dic ionarul geografic al Buco inei, Atelierele Grafice Socec &Co.,
S cie a e An nim , 1908, . 177.
58
Mihai efan Cea , Buco ina Habsburgic . De la ane are la Congresul de la Viena, Ia i,
F nda ia Academic A.D. Xen l, 1998, . 130-132.
59
Ibidem, p. 136.
60
Ibidem.
61
A. J. P. Taylor, Monarhia Habsburgic , 1809-1918. O istorie a Imperiului Austriac i a
Austro-Ungariei, B c e i, Editura All, 2000, p. 16-17.
62
Ibidem, p. 18-19.
63
Mihai efan Cea , op. cit., p. 16-44; A. J. P. Taylor, op. cit., p. 17.
etnic, pr fe i nal, cial i c nfe i nal, c n ib ind a fel la dinamica nei l cali ii
c am en mai e nic i i ibil n lan m l ie nic i l ic nfe i nal. n
ace c n e , e eg i i abili l e i e eii, beneficiind de argumentele
lida i ii c m ni a e i fi nd de ni ile fe i de c e a i ile
Hab b gice, ini ial, ce ice, di c imina ii i prohibitive în cazul mozaicilor din
Bucovina64. O lege Hab b gic din 1787 le im nea n m d e e e eil r
ad a ea n n me ge mane, n ca l de fa , a kena il . N mele eb aice n e a
e mi e, e i nd li ca e ci c la n nd ile f nc ionarilor cu numele acceptate.
P in e ace ea, en me m n me de familie de i a e de la fl i ec m Lilienthal ,
Diaman , Sa hi , R en hal , cele mai c m e fiind c n ide a e cele de
Kluger- n ele i F lich - fe ici . Bi c a ia a iac i m i e e e ei n
a ca eg ii i an me: Wei - alb , Schwartz - neg , G - ma e i
Klein- mic . Pen e eii aci (chia i din ca a n f nc i na i i i )
întâlnim nume precum Glagenstrich - f nia n ii , Eselkopf - cap de
m ga , Taschengregger - h de b na e , Schmalz - g ime , Borgennicht -
n m m a . Cei ca e a ea igini ace d ale a le i ice a ea d e l de a
pretinde nume precum Levi , Cohen , Kahn , Katz sau le-au germanizat în
Katzman , Cohstein , Arostein , Levitnthal .a. Al ii i-a l a n mele d
l c l de na e e: B d , E ein , Gin be g , Landa , Schapiro , Dreyfus ,
Horowitz i Posner .65 E iden la emea e ec i , ace e n me f e e
b in e in an ac ii ne a e efec a e c f nc i na i a ieci, a en ec m en a i
en b n in a l . Stabilirea evreilor în Bucovina, a cunoscut în perioada
admini a iei mili a e a inciei, e ie de m i hibi i e ad a e de c e
a i ile Hab b gice, i a ie ca e e a chimba i ea l e i . n ca l e eil ,
admini a ia Hab b gic a a d endin e: e l a ea i fi a ea -
men i nea eg e a l E gen Gl ck, n i ic n e a c m l ac ibie i ac a e e
iin ific - ien i ca e n e ameli a e a , n n 1918. C m ni ii
evreilor i s-au impus diverse obliga ii i a cini financia e de c e a ieci, ec m
el a ea c il c l ni ii n i an mi n m de familii m aice din Gali ia n
Bucovina. La acestea s-a ad ga i al ele, din e ca e en me m: a e en
c n c ia de inag gi i ca e de g ci ni (an al, c an m l ace ia e idica n
1792 la 25 de f in i), achi a ea ala i l i c i l i de la bi l e eie c al
64
Mihai efan Cea , op. cit., p. 89. n im a a an l i 1783 m a l I if al II-lea a
efec a c l ie in Unga ia, Sla nia i Dalma ia, la 19 mai manife nd - i in en ia de a
i i a i B c ina, n d m e Gali ia. C ace ilej, afla n d m l e Ce n i, el a
primit n n m im e i nan de jalbe din a ea l c i il (297), din e ca e 17 din a ea
c m ni il e eie i, ca e-i lici a mb n i ea c ndi iil l ciale i ec n mice,
im lici , i ea e l il din B c ina a n e ei ca e -au dovedit a nu fi buni
neg i i me e ia i, c nd - e n mai de ac i i i speculative .
65
Paul Johnson, O istorie a evreilor, T ad ce e de I ina H nea, B c e i, Edi a Ha efe ,
2003, p. 245.
26 DANIEL HRENCIUC
admini a iei provinciale, incl i em ne a ia cel cel ei n i din

Ce n i, Sadag a i S cea a ( n al a e de 600 de f in i) .a. De al i a ea
c n in a m nedei a iece a ca al a ea im i el l i e de c e e eii
b c ineni la 25 de f in i i 20 de c i a i ( m ce a mai mic dec aceea e ce
n Gali ia nde e idica la 38 de f in i). 66 Începând cu 1824 sistemul de impozitare
s-a m difica n m d adical. Ace e a ec e eb ie n ele e n a de ni el l de
gani a e i f nc i na e al e eimii b c inene. n acea e i ad , d c men ele i
ele c n l a e c n in efe i i b an iale n ca l c m ni il m aice din
Ce n i67, S cea a i Si e , i ea ine n i a ia c m ni ii e eil din R d i
afla la nce ile ale. N m l e eil abili i la R d i a f la nce , n l
ne emnifica i . Si a ia e a de al fel, imila n maj i a ea l cali il i ae n
a eal l b c inean, c an mi e e ce ii. M l mai n me i e a m aicii abili i n
l cali ile n ecina e R d i l i, i a ie ca e -a m difica n e a, a a c m
m a a e ac l ace i l m. P im l e e abili n R d i a f
68
neg l i an e en l Y el Reichenbe g . El a solicitat în 1796, printr-o
ad e , Di ec iei B n il din R d i a ba ea en nfiin a ea nei Fab ici de
69
S icl la G a P nei/Ka l be g . n 1797, Fab ica de S icl e a deja c n i ,
aflându-se sub administrarea lui Yossel Reichenberg. În 1807 erau înregistrate trei
familii n R d i, a a in nd cel ei ca eg ii ( I, II i III).70În anul 1816, contele
Ha degg, imi l C ii Im e iale, a i la He ghelia din R d i i a da din- în
i i l e ic iil im e m aicil b c ineni men ionate mai sus- ca e eii fie
al nga i din l calitate. O din l n a f n n a lica e, ia n m l e eil a
71
crescut în mod constant . n an l 1821, d c men ele e ca e le a em la ndem n ,
men i nea fa l c e eii de chi e e deja prima c ci m la R d i72.
P ie a a abilimen l i ( d a Be n ein) e a de c nfe i ne m aic , ina g nd
n an me i de aface e, ca e e a de l a la ni el l n egii incii. Se b in e
a ba ea a i il a iece, b m i a ia de a c a i de face e m nca e
c e e eil din R d i n ilele de târg73. Da ele ficiale men i na e i en a n i
66
Eugen Glück, Evreii din Bucovina în perioada 1786-1849, II, în Analele B c inei , VII,
1, 2000, p. 148-149.
67
SANIC fond Consiliul Aulic de R boi al Buco inei, pachet VII, dosar 50, f. 1-40.
68
Franz Wiszniowski, Radaut die deutscheste Stadt Buchelandes (R d u i-cel mai
germani at ora al Buco inei), 1966, p.108; Se ici l J de ean al A hi el Na i nale
(SJAN), Suceava, fond Colec ia Registrelor de na ionalitate, d a 73/R d i, f. 367-368.
69
Ileana C e an, Putna de alt dat . Monografie etnografic i folcloric , B c e i, Edi a
Simetria, 2000, p. 53.
70
Franz Wiszniowski, op. cit., p. 108.
71
Daniel Hrenciuc, O istorie care se stinge: E reii din R d u i, Caracal, Editura Hoffman,
2014, p. 19-20.
72
73
Ibidem.
n m de 45 de e ei n R d i, nici n l nefiind ag ic l .74 Probabil, cârciuma lui

Be ein e a i a n - n cen al , a nd en ial de de face e, ea fiind ma
de altele, plasate strategic, n nele c ad c me cial. n 1831 n R d i, l c ia
deja 367 de evrei.75 n d a c e a decenii n l cali a e ( 31 decemb ie 1869) n m l
e eil a aj n la 2358 de fle e (1157 b ba i i 1201 femei). Mozaicii administrau
10 firme (dintr-un total de 12 înregistrate oficial), cele mai cunoscute fiind ale lui
S ie Fi che (c me c f c e), Lea Geibel (m n i i), Ei ig G ab cheid
(man fac ), Be l Ra h ( iel ie), Da id K nig (fie ie), Me ch lem K ffle
(fab ic ), J ef R dich, Mechel i M e R dich (b c nii).76 E eii d eni e
eg ea i n li ele l i il de a e ale R d i l i, emn c e en a lor în
l cali a e e a na abil , ag ea i ec n c n m d ficial, ace ia aducându- i
g e i c n ib ia la ia a ec n mic , cial i i i al a l cali ii. n acea
e a , a e a ec ele lega e de e ec a ea adi iil i daice de indea - ritualic - în
ca l e eil din R d i, de c m ni ile m aice n ecina e. L c ile e
chimba n adical, da c abili ea la R d i a n familii m aice ec m
cele ale l i Re ben Ha h ( igina din ile e ice ale A iei), Jechiel Itzig
He be g ( eni din cen l Gali iei), G ld chl ge , Eli Ge lb, He e 77, Eisig
Grabscheid, Meschulam Kowler, Josef Fränkel ( eni n 1810 din Gali ia) .a.
Maj i a ea familiil e eie i din B c ina i im lici cele din R d i, a emig a
din Gali ia. n ca l l i Ef aim ben Jak b G ld chl ge , eg la a f e e en a
n , de e ce ie, ace a enind din Vijni a - unul dintre centrele hasidismului
bucovinean - la R d i, e ind n c im , c ee e n minyan (cvorum
eligi n eb aic nece a ine ii nei l jbe e n nd e en a bliga ie a 10
b ba i e e a de Ba Mi a78- literar Fi l ncii )79 i n aba i alic
80
( k he ) n fida m i i ii c m ni ii e eil din Ma ginea . Ulterior, el a
ba ele nei ca e de g ci ni n ia a l c in (1830), ce a mai i ,
amenaj nd i mic baie i al de ab i (Mik eh) . Se a e c , a e i fie
a ecia i e ec a de c e e eii d eni, fiind ale lide al c m ni ii m aice
74
Ibidem.
75
Ibidem, p. 110.
76
Ibidem.
77
SANIC, fond Consiliul Aulic de R boi al Buco inei, pachet I, dosar 61, f. 1 12.
78
Geoffrey Wigoder (redactor coordonator), Enciclopedia iudaismului, traducere de Radu
L an i Ge ge Weine , edi ia a II-a, B c e i, Edi a Ha efe , 2016, . 88. B ba i cu
a de minim 13 ani, a a c m e ede adi ia i daic .
79
Apud Alfred J. Kolatch, Tradi ii i obiceiuri e reie ti. Ce, cum i de ce? V l m l I, edi ie
c d na de Ed a d K fe be g, T ad ce e din limba engle de Magda Pe c , B c e i,
Editura Hasefer, 2015, p. 141.
80
Memoranda of the late Rabbi Israel Harnik about the Jewish community in Radautz
(Translated by Prof. Fred Stambrook and Miriam Yagur), http://www.jewishgen.org/
Yizkor/Radauti/rad001.html
28 DANIEL HRENCIUC
locale (Kahal, ulterior Gemeinde, potrivi eglemen il legi la i e a iece). A

m i de im i , ma e a e idemiei de ci m i b cni n n .
În 1830 a f de chi n R d i, ima inag g , ulterior,
81
achi i i n nd - e i n ai en n cimi i . Aceste demersuri au avut
a ba ea ficial a a i il a iece, i i a en ei im e iale a m a l i l i
Iosif al II-lea. G ld chl ge a f im l e e ng a n cimi i l din R d i, n
la dece l , m ii e eil d eni e a an a i en nh ma e la cimi i l
din Si e (la a ima i 21 km di an ). D m a ea l i G ld chl ge , Reb
Schm el He e , a el a c nd ce ea Kahal l i/C m ni ii E eie i din R d i,
aj a de c e fii i, Da id He e i M i che M dechai Herer82. În doar câteva
decenii, nde ea m aicil n R d i a de eni na a de emnifica i , nc n
1880 ace ia e e en a deja eime din la ia al a l cali ii83.
Recen min ele la iei efec a e de c e admini a ia Hab b gic a f
ele an e: e eii e i e n al dem g afic ca e i-a consacrat drept una dintre cele
ei e nii e e en a i e ale R d i l i n d a c e a decenii. Trendul demografic
a cenden a c n in a , el fiind men i na i ce ifica ca a a e, in ezultatele
ecen m n l i efec a n 1910, l im l eali a n m na hia de Hab b g. P i i
ace ia, e eii d eni n m a 5.940 de e ane, n cen e (35,48%) C e e ea
l e e emnifica i dac inem c n de fa l c n 1776 la R d i n figura nici
n e e n b ica efe i a e la m aici. n 1807 fig a d a ei familii e eie i n
li a l i il de im i e, ia la 7 a g 1817 n R d i a f men i na i d a
45 de evrei. La 31 octombrie 1831: 367 de evrei, care vor ajunge la 2.358 persoane în
ecen m n l efec a la 31 decemb ie 1869 (26% din la ia R d i l i), n
1880: 3.452 de evrei (30,9%), iar în 1890: 4.235 (32,84%).84 n 1916 n R d i
locuiau 5940 de evrei.85 Ul e i , d f i l Ma el i R b i (1918) ecen min ele
a f efec a e de c e a i ile m ne n ba a n in men e i ehnici de
81
Apud Bogdan Nic lic , Fl in H , Vi el Bl na , Studiu istoric de fundamentare i
definirea onelor protejate a monumentelor istorice din municipiul R d u i, j de l S cea a,
volumul I, date generale, Suceava, 2011, p. 4. Eli Gewölb a construit o ca f m a de
g ci ne e ca e a ina g a -o oficial în toamna anului 1840 (R hana, 5601) .
82
Reb Falik a nde lini f nc ia de m cela i al: haham . K he (ka he /c e , n lb.
m n ): set de reguli alimentare ecifice e c i iilor religioase iudaice. În Memoriile
ale, abin l I ael H nik, c n emnea fa l c Reb Chaim a f angaja ca m cela de
k he i lide de g ci ne, babil n an l 1833, i a nde lini c c edin nda i ile ale
ca m cela de k he i m l e al ele . Memoranda of the late Rabbi Israel Harnik about the
Je ish communit in Radaut ,
83
Radu Grigorovici, Studiu critic al recens m ntului austriac din 1880 cu pri ire la popula ia
Bucovinei. III. Bucovina, teritoriu de trecere al e reilor gali ieni spre Rom nia ntre 1880 i
1890, n Analele B c inei B c e i ( In i l B c ina al Academiei R m ne,
R d i), II, 2/1995, p. 341-342.
84
Bukowiner Botte , Ce n i, n . 11, a g 1898, p. 1-3.
85
Ion Varta, B t lia pentru Bucovina în ajunul Unirii cu România (1913-1917). Documente
inedite din arhi ele din Federa ia Rus i Republica Moldo a, Chi in , 2008, . 140.
ecen a e a la iei al dife i e de cele ili a e de c e a i ile Hab b gice.

n ba a da el f ni a e de c e ecen m n l la iei R m niei, efectuat la 29
decemb ie 1930, la ia a l i R d i e e en a, d limba ma e n , n fel l
m : al la ie- 16.788 persoane, dintre care evrei-5.611 (28,9%), români-
5.910 (38,35 %), germani 4.615 (23,5%), ucraineni- 238-(4,7%)86, i- 109 (2,1%)
polonezi- 184 (1,8 %) .a. Din nc de ede e al c nfe i nii m i e, a i ica
a ea m a ea c nfig a ie: 5.923 d c i (35,28%), 5.647 m aici (33,53%),
4.400 romano-ca lici (26,20%), 472 e anghelici (Bi e ica E anghelic de
C nfe i ne A g an - C.A.) (2,81%), 303 greco-ca lici (1,80%), 15 ef ma i
(calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 ad en i i, 2 a men -
ca lici, 1 ba i i 1 f eligie (libe -c ge )87. P nde ea c m ni ii m aice
d ene a e fi ec n c i din n m l ela i ma e de i b in e de
Pa id l E eie c i al e gani a ii li ice e eie i primite în timpul alegerilor
a lamen a e i locale interbelice. n ca l e eil , ace ia e a ing ii ca e ea fi
n , iden ifica i f nici dific l a e, limba ma e n c e n nd e niei i
confesiunii mozaice- m i e. N m l di c e al m aicil la R d i, a
c n c n e ce i nal, ace ia aj ng nd de in , n d a c e a decenii, cei
mai n me i din e l c i ii l cali ii88. P la ia m aic a R d i l i a c e c
într-un mod spectaculos: în 20 de ani a crescut cu 29,04% iar ponderea evreilor cu
41,77% ( n cen e ace ia a i de la 30,93% la 33,98%.)89
Ridica ea R d i l i la ang de de ce c di ic ual (1864) au reprezentat alte
a g men e e nice n abili ea m aicil n l cali a e, al i de c n ide a iile
exp e n nd ile an e i a e. Leg ile fe ia e i ni ile ec n mice, unele
din e ace ea fiind l e i e n al a e ( i) in n me a ele ini ia i e ale
e eil , a e in i im la eni ea ma i a m aicil la R d i, incl i n
bazin l nc nj . n fel l ace a, na adiacen a f e e en a de c e
c m ni i m aice emnifica i e, a e fiind lega e n e ele in f n imea
adi iil ecifice neam l i l i I ael. D c men ele c n l a e e in n me a e
c ii ncheiate între evreii din R d i i din l cali ile limi fe, a n nele
ca i, e ei din c m ni i din a ea de n d a B c inei I ice. D 1870
C m ni a ea E eil din R d i a de eni na de ine a e. Ace a a f
momentul în care a f angaja n da c l de eligie ca e n acela i im , exercita
ac i i i de can , n i m cela i al/haham (Schach e ), l i an al c ma
86
Recens m ntul general al popula iei Rom niei din 29 decem rie 1930, Vol. II, publicat de
dr. Sabin Man il , Neam, Limb Matern , Religie, Partea I, Neam, Limb Matern , B c e i,
1938, . 536. La ni el l j de l i R d i e a n egi a i 11.508 evrei.
87
Ibidem, p. 699-700.
88
Em. Grigorovitza, op. cit., p. 177.
89
Ibidem, p. 348.
30 DANIEL HRENCIUC
de 6000 de fl ini .90 E eii d eni i-au redactat un statut propriu recunoscut de
c e Admini a ia Regi nal Ce n i ( din l 5092 din 12 i nie 1881).91
La R d i, n c n e l n e l ii bane imila cel in e eni e n ca l
cen el Ce n i, S jine , S cea a, C m l ng M ld ene c a a l c
constituirea - n a d a j m a e a ec l lui al XIX-lea- unui Ca ie E eie c .
Acesta era delimitat de strada Bi e icii / efan cel Ma e , a ea de j , Pia a
Hab b g - ia a a l i, Pia a Ma e -azi Parc, strada V i inel l i / P nei
a ea de j c n c de l calnici d e J den Ga e . Aici l c ia m a ele
familii mozaice: Gtissie Fischer, Lea Geibel, Eisig Grabscheid, Beri Rath, David
H nig, Me lem K ffle , J ef R dich, Michael R dich, M e R dich, Z l
Kronen, Claim Al e Reichembe g, Sam el Sch a , Ma e Gla e .a.92
C n c ia i de l a ea ace i ca ie -a eali a n im , c m l bda e i
n me a e an ac ii i in e i ii, in c ncen a ea e a , delibe a i gani a a
n i n m ma e de e ei, de eni i ie a i de lii, a elie e, c me, cabine e,
fa macii, h el i n nele cen ale ale R d i l i, fa e i a i men i na de c e
c l i de a ai l cali ii, n f n e c i ic l Nic lae I ga.
1. Sal i din R d i . Ca e al a iac (tipografia Salomon Hirsch,

Rada , f L. Selige ) nf i nd di e e in i ii blice/ eligi a e din R d i
(sfâ i l ec l l i al XIX-lea). S a: c lec ia a l i.
90
91
Ibidem.
92
Studiu istoric de fundamentare i definirea onelor protejate a monumentelor istorice din
municipiul R d u i..., p. 53; D.J.A.N.S., fond Colec ia Registrelor de na ionalitate, dosar
73/R d i, f. 350 370.
2. R d i. Herrengasse ( Strada D mnea c ). S a: c lec ia a l i.

32 DANIEL HRENCIUC
CAPITOLUL II
Competen e lingvistice
E vreii d eni f l ea n m d bi n i idi l n ac i i ile l c idiene,

fa c nfi ma de c e documentele în care erau redactate diversele
ca e/d a e ca e fig a e l l in an ei de j deca de la R d i. De al fel, a a
cum am a a i n al e ca i le ale ace i l m, n n m relativ ridicat de
j dec i, n a i i avoca i e ei din R d i nea i foloseau în mod obi nuit
idi ul, atât pledoariile lor cât i în timpul edin el de j deca . n irea i
transmi e ea idi l i e a a ig a de c e familie, fiind n e in , c n lida în
tim l f ec en ii c lii (Hede ) de c e rabini. Folosirea limbii ebraice i limbii
ge mane de c e m aicii d eni e e c nfi ma de c e n me a ele d c men e
i acte pe care le-am c n l a n ede ea n cmi ii ace ei l c i (inclusiv, a celor
de a e ci il ). De in l ed ca ional, colar, profesional i spiritual al evreimii
d ene a implicat cunoa terea i folosirea mai multor limbi, idi , eb aic , ge man
i m n . E eii d eni f l ea ilnic idi l, ge mana, eb aica, m na n
abili ea n elege il c me ciale, a n im l g ci nil c e Yah e/El ahim
(D mne e n eligia m aic ). Pe nali ile e e en a i e ale d enilor- pe care
le-am aprofundat într- n al ca i l al l c ii de fa - a dem n a n l c ile l
ni ea a m l limbi de circula ie, n im l nd, a limbii ge mane. N m l
e eil d eni a de eni n l emnifica i in - emig a e ma i a acestora
din e Gali ia i Im e i l R . Ace l c e a e c n a a din anali a da el
f ni a e de c e ecen min ele efec a e de c e a i ile Habsburgice,
de f urate din 10 în 10 ani, începând cu 1880 (ultimul având loc în 1910)93.
93
Radu Grigorovici, Studiu critic al recens m ntului austriac din 1880 cu pri ire la popula ia
Bucovinei. III. Bucovina, teritoriu de trecere al evreilor gali ieni spre România între 1880 i
1890, n Analele B c inei B c e i ( In i l B c ina al Academiei R m ne,
R d i), II, 2/1995, p. 1-2.
34 DANIEL HRENCIUC
În ice l c in de e e e afla, n m d bliga i , n af c c i i ale, in e

ca e e g ea m a ele: un id (ca e de g ci ni ilnice i de aba )94,
mah (c i de g ci ne en b i), meghila , Ca ea E e ei ,
Hagada (ca e en ce em nial l e il de Pe ah), ima i a doua, H ma
(cele cinci c i ale lui Moise), text ebraic cu traducere idi i comentarii, pentru
femei i en nii b ba i mai simpli exista o compila ie în idi a textelor biblice,
Fehine , g ci ni n idi en femei, c i de edificare, povestiri hasidice .a.95 În
locuin ele e eil d eni e g ea de b n eam , a a e alm dice, ee
filosofice, cabalistice . a. În timpul g ci nil , evreul se îndrepta în mod
bliga i c e id l din e i ( imb li nd Ie alim l)96.
R g ci nea de ine i ea a. (1974-1975).

Sursa: colec ia e nal La ence Sal mann.
În inventarul locuin el e eil d eni e mai g ea fetnice ritualice, o

lam de Han ka ( b a ea ic iei maccabeil ), c e en binec n a ea
in l i, ine i ea a, c ie c mi denii en ce em niile de mb ea a, n
ac e m n en hala, inea alb de mb , ng b da i ea pentru azima
97
de Pesah .a.
94
ef. Rabin dr. Moses Rosen, Primejdii, ncerc ri, miracole, B c e ti, edi ia a II-a, Editura
Hasefer, 1991, p. 347.
95
I. Kara, Din ia a cotidian a e reilor n Moldo a i ara Rom neasc n secolele al XVII-
lea i al XVIII-lea, în SAHIR, 3/1998, p. 69.
96
Mircea Moldovan, Sinagoga. Arhitectur a monoteismului, Bucure ti, Editura Paidea, 2003,
p. 88.
97
I. Kara, op. cit., p. 69; apud Alfred J. Kolatch, Tradi ii i obiceiuri evreie ti. Ce, cum i de
ce?, V l m l I, edi ie c d na de Ed a d K fe be g, T ad ce e din limba engle de
Magda Petru c , B c e ti, Editura Hasefer, 2015, p. 11.
E e din R d i (purtând kipa), 1910. Sursa: colec ia e nal Edi S iegel.
R d i, Kirchengasse/Strada Bisericii. Carte po al a iac , f. ec. al XIX-lea (1898).

Imagine dintr- e c dem l a . S a: colec ia e nal S in Cli a.
36 DANIEL HRENCIUC
R d i. Pia a Cen al i P im ia. S a: c lec ia a l i.
R d i, vila Fabian Stern. Sursa: colec ia Drago B nce c .

CAPITOLUL III
Demografie i structuri reziden iale
R d i l i-a c n i
l c i il i: au a
iden i a e edili a c m a ibil c a e
din ce n ce mai m l e l c in e c n i e
ile
edilec n a ea cen al a a l i, a f eg la i a c l T li ei i a ana

bahna de la Ga a Mic n la Sinagoga Mare98. Unele din e ini ia i ele i
eglemen ile edili a e ale l i Mihai Pi ei, O e Renne , I. Im ic ki a c nfig a
e e ele nei a e i de i a iac c m l e infl en e cen al-europene, suprapuse pe
gani a e de i adi i nal ecific m nil , i i n f mele de gani a e
a haice, ac ica me e ii adi i nale, in e fe nd e a c me e iile i c a iile
in d e de c e admini a ia a iac i c l ni ii ge mani ad i de c e acea a
la R d i99. Ora ul bucovinean a nce e dife en ieze de ora ele moldovene ti
in m ile i ini ia i ele ecifice in d e de c e legi la ia Hab b gic . A
fost introduse multe dintre elementele caracteristice ora elor burgheze: grad limitat de
autonomie, atribu ii decizionale i e ec i e, j dec e ti, fiscale i poli iene ti.
Ace e eglemen i e a a la e c i l im e ial din 25 a g 1785, ca e a
reformat situa ia magistratelor din Gali ia i din m na hia dan bian , e emei l
c ia, g e na l B c inei, Karl von Enzerberg, a întocmit la 14 decembrie 1785
n eg lamen de e gani a e admini a i a a el Ce n i, Siret i Suceava,
reglementând sub aspectul formei i a fondului institu ia admini a i n a
100
magistratului. Aceste aspecte reflect n ile ien i i e c i n en l
nif mi ii, egali ii i ncad ii n n mele gene ale de f nc ionare ale
Imperiului Habsburgic.
98 D ag L chian, R d u i, atr rom neasc de tradi ii i nf ptuiri socialiste, B c e i,

Editura Litera, 1982, p. 15.
99
Pe Re , Contribu ii la istoria ora ului R d u i (p n la 1918), B c e i, Edi a
Litera, 1975, p. 73-74.
100
Mihai efan Cea , Buco ina Habsburgic . De la ane are la Congresul de la Viena,
Ia i, F nda ia Academic A.D. Xen l, 1998, p. 94.
38 DANIEL HRENCIUC
Prin intermediul legisla iei de mai , Ce n iul, Suceava i Siretul au

devenit ora e libere, iar locuitorii lor - declara i n ba a d e l i enesc ce eni
liberi -, restul fiind considera i l c i i libe i f d e de ce enie . Ce enii
celor patru na iuni indica i în documente (moldovenii, armenii, coloni tii germani i
101
evreii nou veni i) alc ia c m ni a e in e a abil , n . În noua filosofie
admini a i i efini , e eii e a a an aja i, al i de n ii eni i proveni i din
rândurile coloni tilor adu i de c e a i ile Hab b gice. D e l ce enesc sau
indigenatul de ora ea fi ac da de c e magi a d e n i l de n a e, ca e
ea ad ce d ine, n i ilegi e nal cel i c ia i e ac da. Ace a ea fi
ac da n chimb l nei a e m dice, c n abili a n i ie ia a ului, tuturor
artizanilor, me te ugarilor, negustorilor, manufacturierilor, i chia l c i il a c
inci al c a ie era agricultura.102 În cazul me terilor i artizanilor care se
stabileau în ora e e a ac da scutire pe timp de 10 ani de la plata impozitelor
im e iale, de ec a e, de nca i i i mili a e i de c ii, ultimele putând fi
impuse - scrie istoricul Mihai tefan Ceau u- n ace a n ca de nece i a e 103.
În fruntea magistratului se afla primarul/judele, i cei patru consilieri
municipali ale i dintr- n n m de ei candida i propu i pentru fiecare post în parte,
din ei n ei ani, de ali a ea ce enilor, indiferent de na iune sau religie, din
mijl c l l , in maj i a ea il . E eii ea aleag , n n fie i
104
ale i .
În domeniul construc iilor din ora e, ace ea eb ia fie nea a din
ia a c mid , n c l e eni ii incendiil , nain ea idic ii i iea
ace eia, eb ind ca lici an l e in e a i ilor (inginerului rii), o schi a
terenului, un plan, o schi a fil l i i a fa adei cl di ii. T eb ia fie a en i la
materialele de construc ie utilizate pentru a avea rezisten la f c, e nd -se
co uri de fum i c mine, ia id ile fie construite pentru a putea sus ine un etaj,
f e ic l de b ire. Interiorul construc iei eb ia fie amenaja n c ela ie
105
di ec c fe i nea ie a l i. În mod frecvent, iarmaroacele organizate în
m d adi i nal la R d i n ilele de ine i n na cen al a l cali ii, n
ecin a ea Sinag gii Ma i i a Ca ei Ge mane, indea i e c l c mel
la e ale m nil b c ineni ec m i ale al c m ni i e nice i
c nfe i nale, e eii fiind me e e en i i im lica i n di e e an ac ii i ne f i e
neg cie i c a ici an ii la ace e g i, de eg l , eni i c fae anele din
l cali ile limi fe: coloniile secuie i And a fal a (M ne i) i Hadikfalva
(Dorne ti), germane Karslberg (Gura Putnei- c l ni i din B emia, care lucrau la
101
Ibidem.
102
Ibidem, p. 95.
103
Ibidem.
104
Ibidem.
105
Ibidem, p. 96.
Fab ica de S icl i, din 1803, l c i f e ie i), F hen hal, 1803 - c l ni i

l c i la fab ica de icl , V ie dea a), B de i - German, Satu-Mare - German
(1787 - c l ni i ge mani din He en, Pfal , Baden i W enbe g), F i-Noi
(1787 - c l ni i ge mani din He en, Pfal , Baden i W enbe g, Gli -Clit,
ucrainene- Mili i, Ma ginea, V l , Arbore, 1787 - c l ni i ge mani din
106
Hessen, Pfal , Baden i W enbe g) . a. Posedând în mod nativ tiin a cunoa terii
mai multor limbi i un talent comercial unanim recunoscut, evreii au reu i
dinami e e ia a financia a R d iului, confirmându- i rolul lor proverbial de
factori stimulatori ai vie ii economice. O serie de factori perturbatori i-au pus - totu i
- amprenta asupra evolu iei vie ii ec n mice, ec m c i a financia din 1812,
de e mina de de al i a ea bancn el i ma de c i a m ne a din 1816.107
Delimi a ea l cali ii R d i a f efec a de c e C mi ie a lic (19-20 iulie
1782) cond de c e c l nel l Me ge ( bl c enen l - auditor Harsani,
grefierul I. S. Erggelet, translatorul Petrus Aron, câ iva localnici).108 Adam Friedricht
Henze (n. Bayreuth, 17 iunie 1750) func ionar public la Inspectoratul Bunurilor
Statului, a procedat la trecerea în administra ia e an l i a d meni l i R d iului
(1 mai 1792). Ne ficial, a f im l ima al R d iului (Burgmeister). A
coordonat colonizarea coloni il n R d i, preocupându-se de sistematizarea zonei
centrale (eliberând zona de pe malurile Topli ei, aflate în proprietate Episcopiei de
R d i). Hen e a ia a de emelie a echii im ii (Ca a m ea c ). A
deceda la 15 feb a ie 1803 (m m n l e afl - scrie Petru Rezu - l ng e e ele
sudic al altarului Bisericii Domne ti).109Ul e i , d finali a ea P im iei (1803) a
ma c n i ea cl di ii C i ana l i, cceda de al e i i de c n c ii având
destina ii de ili a e blic . Sedi l n al P im iei a e e en a e a l i Ka imi
110
Zukowski (1909-1910). În 1812 Herghelia s-a m a de la V c i la R d i,
ini ia i ca e a im l i na ia a ec n mic a a e ii i a determinat organizarea
e i el g i de cai. m a l J ef al II-lea de Hab b g a i i a R d iul, a a
cum aminteam în paginile anterioare, în 1783 i 1786 (24-27 iulie), urmat de
m a l F anci c I (1792-1835) n 1817. D i ani mai i , R d iul a fost ridicat
la rangul de ora .111 n 1812 R d iul a fost afectat de efectele reformei monetare
in d de c e admini a ia Ha b gic (100 de fl ini c n e ind -se în numai 5
florini).112 În 1848 ora l R d i a fost implicat în evenimentele revolu iei care a
c in b n a e a Europei. În urma reformei agrare, Fondul Bisericesc a
contribuit cu o suprafa de 80. 500 ha, a fel nc a e emnifica i a f el
106
Pe Re , op. cit., p. 88-89.
107
Eugen Glück, op. cit., p. 143.
108
Petru Rezu , op. cit., p. 70.
109
Ibidem.
110
Ibidem.
111
Ibidem.
112
Ibidem, p. 71.
40 DANIEL HRENCIUC
ie i episcopale s-au dus spre persoane particulare (este vorba despre

m n ile i a e n nele Temnic , Sc n a i , Vad Vl dichii , L nca i
Deal l C cii )113. Între 1855-1866 în fruntea administra iei ora ului R d i -a
aflat Mihai Pitei. În 1852, R d iul a fost declarat ora , l e i el de enind ca i al
de district, intrând într- e nic fa de bani a e c n c nd de l a e
accele a edili a , ind ial , ec n mic , i i al , c l al . La R d i s-a
dezvoltat i extins o re ea c la a nd n cen , d e ia nghi la , Gimna i l
Ge man de B ie i, al i de c ala de Fe e gani a e d m del l fil fiei
educa ionale specifice Imperiului Habsburgic (modelul fiiind adecvat i adaptat în
m d c n an a ic la i ilor Bucovinei Istorice). La intervale bine definite, au luat
fiin di e e coli particulare, re inându-se i în acest domeniu, contribu ia
inc nf ndabil a e eil d eni, atât în calitate de elevi precum i de cadre
didactice. Aceste considera ii, le-am e age n ma n al ific i
minu ioase i atente a numeroase categorii de izvoare, primare sau secundare, ele
fiind privite într- n c ela ie cu fenomenul cre e ii n m l i e eil n
e i ada m a e, ni ile economice crescând exponen ial prin deschiderea
liniei de cale fe a Hadikfal a/R d i (1889) i a prelungirii ace eia n la
Brodina114. Ini iativa a produs consecin e economice i sociale, profunde i benefice
en n eaga n i icie n an ambl l , c nec nd na la e ea de
an i de m f i i persoane de mare calibru.
n e im , idica ea R d iului la rang de cerc districtual (1864) au
reprezentat alte arg men e e nice n abili ea m aicil n l cali a e, al i de
considera iile e e n nd ile an e i a e. Leg ile fe ia e i ni ile
economice, unele dintre acestea fiind ulterior puse în valoare ( i) prin numeroasele
ini iative ale evreilor, au re inut i im la eni ea ma i a m aicil la R d i,
inclusiv n ba in l nc nj . n fel l ace a, na adiacen a f e e en a de
c e c m ni i mozaice semnificative, toate fiind legate între ele prin profunzimea
tradi iilor specifice neamului lui Israel. Documentele consultate re in numeroase
c ii ncheia e n e e ei din R d i i din l cali ile limitrofe, sau în unele
ca i, e ei din c m ni i din a ea de n d a B c inei I ice. D 1870
C m ni a ea E eil din R d i a de eni na de ine a e. Ace a a f
m men l n ca e a f angaja n da c l de eligie ca e n acela i timp, exercita
ac i i i de can , n i m cela i al/haham, l i an al c ma de 6000 de
115
fl ini .
La R d i, în contextul unor evolu ii urbane similar celor intervenite în cazul
cen el Ce n i, Storojine , Suceava, Câmpulung Moldovenesc a avut loc
113
Ibidem.
114
SJAN Suceava fond Ion Larionescu, dosar 6/1925, f. 17.
115
germanizat ora al Bucovinei), 1966, p.110.
constituirea - în a doua jum a e a ec l l i al XIX-lea - unui Ca ie E eie c .

Construc ia i dezvoltarea acestui cartier s-a eali a n im , c m l bda e i
numeroase tranzac ii i investi ii, in c ncen a ea e a , delibe a i gani a a
n i n m ma e de e ei, de eni i ie a i de lii, a elie e, c me, cabinete,
fa macii, h el i n nele cen ale ale R d iului, fapt sesizat i men i na de c e
c l i de a ai l cali ii, în frunte cu istoricul Nicolae Iorga.
R d i. Pia a Hab b g (imagine din e i ada a iac ). (Ca e al , 1898).

Sursa: colec ia e nal D ag B nce c .
n limbaj l d enilor acest areal stradal era cunoscut sub denumirea de

Ca ie l Jid e c . Ca ie l E eie c din R d i era delimitat de strada
Bi e icii / efan cel Ma e , a ea de j , Pia a Hab b g - ia a a l i, Pia a
Ma e - azi Parc, strada V i inel l i / P nei a ea de j c n c de l calnici
drept J den Ga e . Aici l c ia m a ele familii m aice: G i ie Fi che , Lea
Geibel, Eisig Grabscheid, Beri Rath, Da id H nig, Me lem K ffle , J ef R dich,
Michael Rudich, Moses Rudich, Zvolt Kronen, Claim Alter Reichemberg, Samuel
Sch a , Ma e Gla e .a.116
116
municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale, S cea a, 2011, p.53; SJAN
Suceava, fond Colec ia Registrelor de na ionalitate, d a 73/R d ți, f. 350 370.
42 DANIEL HRENCIUC
R d i, Ring la , 1900. C lec ia Edie S iegel.
Un eciali d ean c n emnea m a ele: Cl di ile din acea n

117
a m nici i l i R d i a id ia din c mid , a e l ne i c b l i a ella n
timp ce etajele au plafoane din lemn. Fronturile acesto cl di i n nifica e in -o
a hi ec de n n a ca ac e cciden al de e celen cali a e, c balc anele din
fie f ja in e e c n le118 din ia , fila e, a c n le na e din f n ,
elemen e a hi ec ale ca e fe n fa mec a a e ace ei ne din R d i. Ri m l
unitar al traveelor, îmbinate cu varia ia n a a ea a hi ec al a fa adel , fan e ia
dec a i a c n lel i fe ne ia balc anel , a e meni e a ag a en ia
c m il i n n e iden ang l cial al ie a il e e in
117
Zid ie- m dali a ea de a ne n e ma e ial l c n c i al n i id, a iind n f nc ie
de e c i de l c, m ind - e e manen abili a ea ace ia i f a e de , c nfe i ea,
im lici , a n al i e e ice. D i l de ma e ial i m dali ile de a-l f l i, id ia
a e fi de mai m l e fel i: b , b c m chii de ia el c a e, c b aje, din
c mid , din ia eca i a , mi (din ia i c mid ), de i ic e c.,
http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-termeni-de-
specialitate/
118
C n l - 1. Elemen a hi ec nic din ia , ie i de la afa a id l i da c ca e e e
c n i, c l f nc i nal, e ind ca nc infe i de ijin i de de c ca e. 2. Termen
el a din a hi ec en di e e i i de li e din ia (lemn, me al, ce amic ),
enda e e id i e e i a e a in e i a e, e ca e e a ea c l i, biec e de a
dec a i http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-termeni-
de-specialitate/
c n ib ia c m ni ii m aice din R d i la al ile a hi ec ale ale ace ia119.

S a iile de la a e , nele ac e i e c b l i emicilind ice ec m i a ella n
120
separate de câteva brame în arc , e ec i im an e in ca e e aj nge n
a e g i in e i a e, nde e afla a ii c me ciale en de face ea m f il
en-g i en-detail121. Ace e g i c gang i122 l ngi in e e ila i123 de
lemn i din c mid , a in e e c n le din lemn a la band fila la
cald, e in d nan a cla ic a ca el de neg i e ei din na cen al a
a el din B c ina, nce nd c a d a j m a e a ec l l i al XIX-lea. Structura
b e an a ace cl di i inde in m l i dinea labi in il de i ni e c b l i
ad nci e, de i de i a c me cial construite sub directa coordonare a maiorului
geni J e h M i e nce nd din 1874. Ti l de i ni de i de f m
d e nghi la i dimen i ni ma i- 100 mp - c inde 3 n la 5 c m a imen i
de i e a ial de e e i di i an e sal124. Pe a d eala i ni ei e a
amenaja e l ca i en b ne a alele, cu intervale între ele de la 0,40 m la 1 m cu
c l de i ii b aiel de in i de be e 125. În 1875 au fost inaugurate
cl di ile Halei de Vin i Be e din ada Bi e icii ( efan cel Ma e), c l c Pia a
Hab b g (Pia a Uni ii), cl di i c n i e din c mid , e a cela i an n . 92,
ie a Chaim Al e Reichenbe g (C.F. 898, . 230). Cl di ea inci al c lan l
în forma literei L i cl l n l a ec m i c n c iile anexe din curte, însumând în
c a b e an afa de a ima i 500 m i ni e c acce in c e,
in b am i na i c me cial c acce adal. Cele d cl di i a ea la a e mai
m l e a ii c me ciale i ce ce a e de dame i d mni , c e a maga ii, ia la e aj
e a ediile n in i ii de c edi , a cia ii eligi a e i aeli e i nc e i c
de ina ie de l c i . La c im a f finali a i c n c ia ca ei l i Le
B n ein ( ima la R d i l i, la nce l ec l l i XX, D.H.), c f n l la Pia a
Ma e (a i Pia a Uni ii n . 57), cl di e din c mid c e aj, c m a imen a c
119
Gheorghe Schipor, R d u i, pri ire istoric , op. cit., p. 73.
120
Arc- Elemen de c n c ie care descrie un traseu curb n e d nc e de ijin i ca e
ine n id dea a nei de chide i a n e e in ad l nei b l i. Este construit din
c amid a din ia (ca n ca e e e f ma din b l ari i cheie de b l ).
http://www.artspace.ro/ro/dictionar-arta/r.html, intrados- Pa ea in e i a , c nca , a n i a c
a a nei b l i i, e ad l i.
121
Gheorghe Schipor, R d u i, pri ire istoric , op. cit., p. 73.
122
Gang- Loc de trecere aflat sub o construc ie, sub boltitura unei case,
https://dexonline.ro/definitie/ganguri
123 Pilastru- Elemen al i em l i an al nei c n c ii, alc i din - n l de ia
a de id ie nca a n - n id, e ca e l n e e n na n ca e e afl nc ele de
de c ca e ale b l ii, laf n l i, c ni ei e c, h :// .d mi e emci c.c m/2015/04/11/
dictionarul-de-arhitectura-termeni-de-specialitate/
124
Gheorghe Schipor, R d u i, pri ire istoric . Studiu documentar, Suceava, Editura Cygnus,
2010, p. 73.
125
Ibidem.
44 DANIEL HRENCIUC
de ina ii di e e 126. Pe am la amen l echii P im ii a R d i l i, e afla o

cl di e n d a e, ce j ia a ea d- e ic a ie ii, ad ind mai m l e
a ii, c c e c e in n a c, ca e d dea im e ia nei nde de f ae n
m d eg la de la n ca la al l al cl di ii. E a ing a cl di e c
f nc i nali a e c me cial din a , n ca e e i a n me a e b c nii 127,
lii 128 i d ghene 129. La e l la l i j ie n lan de cl di i c d
ni ele, a nd la a e n me a e a ii c me ciale, e a a e de c e a b ame n
a c, ca e d dea n a e c i in e i a e. La b l i e afla beci i c m le
c m a imen a e i chinni e/ i ni e nde neg ii i de ia b ile,
f c ele i al e m f i e deg ad ii in c ld i l min . Ace e cl di i,
c ine m dific i e ea ia i, e ce nd cele de l c l nde e afl
ac ma cl di ea elef anel i complexul cooperativ de a la i
a i ana . La a e ic a Markplatzului, e a c n a de ca e i a e , c mai
m l e a ii e i n e ele, din e ca e e di ingea fa macia, han l a l i -
c ma cea ma e, f i l de f c al m ie il , c e a lii, i n f i la
n d, ia a e a na de edifici l im n al em l l i e eie c, a nd l ng
el d cl di i i a e , nec me ciale. Pia a e a m i n d ne c
de ina ii dife i e. Pia a cea ma e, den mi b l de i e (ac ualmente, parc),
cealal , b e a Habsburg, e ea i a i b den mi ea de ia a
130
a l i, c n inde e mic . La 18 a g 1883, de i a de na e e a
m a l i F an J ef, la R d i a f ina g a Sinag ga Ma e, na din e
c n c iile ealmen e emblema ice ale l cali ii. E e ade a c n dia a
a iac , e eii a f l i in agma de Tem l . Am efe a in agma de
inag g , a a c m am a a n - n ca i l ecial al ace ei l c i.
P n la i b cni ea P im l i R b i M ndial, n R d i a f
c n ie e ie de cl di i ec m:
- cl di ea c lii ima e mi e (1902) din ada Be iei/D b gean
Gherea.
- Ca a Ge man (1904) din Pia a Ma e (I n Ni ).
- Cl di ea In e na l i de B ie i O d c i R m ni (1905), ada Calea
Bucovinei.
- Sinag ga (1906) din ada T li ei n .10.
126
municipiul R d u i, jude ul Sucea a, p. 49.
127
B c nie- P lie n ca e e nd dife i e d e alimen a e, h ://de nline. /defini ie
128
P lie- Local în care se vând dife i e m f i; maga ine, h ://de nline. /defini ie
129
D ghean - P lie mic , c ci a , h ://de nline. /defini ie/d gheana
130
- cl di ea c lii e i a e de fe e (1908) din ada C n an in T ma ciuc/30

Decembrie.
- cl di ea P im iei (1910), l e i , H el.
- cl di ea c lii ima e de b ie i (1911) din ada Sf. T eime/H ea.
- cl di ea lice l i m nici al de fe e (1912) din ada K ckel/I. L. Ca agiale.
- cl di ea c lii P ima e Mi e (1912) din ada Bi e icii / efan cel Ma e.
- cl di ea U inei Elec ice a a l i (1912).131
U ina elec ic R d i. Sursa: Muzeul Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i.

Construit în 1912. Înscris în Lista Monumentelor Istorice din România,
cod. SV-II-m-B-05624.
P m ie ia R d i. În fundal, Sinagoga Mare.

Sursa: Muzeul Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i.
131
Ibidem, p. 52.
46 DANIEL HRENCIUC
În fel l ace a, R d i l a de eni na din e l cali ile având un profil

arhitectonic i etno-confesional, specific spa iului central-european a a cum la
m men l e ec i , B c ina I ic , a c ei ca i al C e n i /Ce n i era deja
c n c b n mele de Mica Vien . Institu iile reprezentative pentru comunitatea
m aic e a am la a e n imi a ea Ca ie l i E eie c n -o rela ie de
colabora e a m ni a i func i nal c in i iile apar in a e c e tinilor, indiferent
de etnia ace a. A eal l il P nei , Topli ei , Voluntarilor , partea de jos
a ii efan cel Ma e a e e en a nele efe a e de c e e eii d eni, au
format reperele fundamentale ale unui autentic Ca ie E eie c /J denga e 132.
R d i, str. Kirchengasse /Bi e icii ( n e en , efan cel Ma e ), c lii e eie ti

(Feibel Gutmann). La etaj, hotelul Bristol .a. (Carte po al , 1898).
R d i. Z na cen al (ca e al , f i l ec l l i al XIX-lea). Sursa: colec ia e nal

Drago B nce c . Construit în sec. al XIX-lea. Zona Pia a Uni ii c in n e n . 1-67 este
înscris în Lista Monumentelor Istorice din România, cod. SV-II-m-B-05628.
132
Gheorghe Schipor, op. cit., p. 76.
Meticulo i, aten i i organiza i, func ionarii austrieci au inclus toate aceste

chimb i n h ile topografice i cada ale ale l cali ii R d i.
Plan l l cali ii R d i (1899).

Sursa: Franz Wiszniowski, Radautz die deutscheste Stadt Buchelandes, 1966.
R d i. Pala l de J i ie (Ca e al ). Pia a Uni ii n . 62-64. Azi Muzeul Etnografic,

J dec ia m nici i l i R d i i di e e fi me i a ii c me ciale. C n i n 1860.
Înscris în Lista Monumentelor Istorice din România, cod. SV-II-m-B-05616.
48 DANIEL HRENCIUC
n gene al, c n c iile bane n am la a e am la a e n na cen al a

R d i l i. Acea na e a e leg a a e c e eii, ace ia l c ind c m ac n
a i l delimi a de c e ile efan cel Ma e- a ea de j , Pia a a l i (f
Pia a Hab b g), Pa c l (Pia a Ma e), ada P nei-partea de jos
(J denga e/E eil ). Aici e afla inci alele in i ii de c edi , in i ii banca e,
c ci mi i ediile a n me a e gani a ii i cie i.133 O ice anali eali a de
c e n eciali n a hi ec , ne c nfi m fa l c a e cl di ile afla e e la a
de e i ile adiacen e e ime l i men i na n nd ile de mai , c mbin
ca ehnic i ma e ial de c n c ie id ia c c mida, ace e a nd n an mi e
i a ii, a e l ac e i c b l i a ella , n im ce e ajele a laf ane din lemn.
F n n ile ace cl di i n nifica e in -o arhitec de i cciden al, de
e celen cali a e, a nd balc ane din fie f ja in e e c n le din ia ,
fila e, i c n le na e din f n , elemen e ca e c nfe splendide elemente de
decor zonei, în limbaj formal se întâlnesc bosaje134, corni e135, c namen e i
ancadramente136 de fe e e c c de fac ba c 137.
S eciali ii (B gdan Nic lic , Vi el Bl na i eg e a l Fl in H ) ne
a ig , anali nd de alia ei aj l a hi ec al cen al al R d i l i, de fa l c
ritmul unitar al traveelor138, mbina c a ia ia n a a ea a hi ec al a fa adel ,
fan e ia dec a i a c n lel i fe ne ia balc anel , a e de ina e a ag
a en ia c m il i meni e e ime ang l cial al ie a l i, eflec
a l c m ni il e eie i i ge mane la mb g i ea al il a hi ec ale ale
a l i 139. Reluând in e ic c e a din e da ele e e mai , e inem ini ia i ele
133
municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale..., p. 53.
134
Bosaj- Ti de a amen eali a din bl c i de ia egale ca dimen i ni, e nai e
eg la e, a c la f n al e e a a n elief, n manie e dife i e. E i b aj l în
diaman , b aj l nji , b aj l de f m c e c., http://
www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-termeni-de-specialitate/
135
C ni - Pa ea e i a , ie i n afa i namen a , a id l i nei c n c ii, a nd
l l de a ijini ac e i l i de a m iedica c ge ea a ei de l aie e fa a cl di il ,
https://dexonline. ro/definitie/corni%C8%99%C4%83
136
Ancadrament- Cad de ia a de lemn delimi nd g l l nei i a al nei fe e e, n
ca e e fi ea i em l de nchide e a de ig an al acestora. Partea dinspre exterior este
ade ea dec a in ci li e, nd c n ib i la defini ea ili ic a edifici l i,
http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-termeni-de-
specialitate/ /
137
municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale, . 53.
138
Travee- Pa e a nei c n c ii ca e c inde d nc e de ea em i de chide ea din e
ele. Pa e a nei b l i c in n e d i i. 2. (Ana .) F ma i ne de leg i ine e
n ed f ma i ni e ife ice, h :// . ebde . / nline/dic i na /442749/ a eel
139
municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale, . 53.
c ea i e i imagina ia fa cinan ale cl di il i a e n a ea cen al a R d i l i,

edifica e n d a j m a e a ec l l i al XIX-lea. Din e ace ea e ema c
c n c ia echii P im ii, c n i n e anii 1909-1910, ncad a de c e
a hi ec i n - n c en de fac ne -cla ic . F n n l140 principal de pe latura
dic a cl di ii e c n in e e ical c n n le n eli n abl , ia la a e e
141
c n in c un portal j i de d c l ane emicilind ice, a e ace e elemen e
a hi ec ale ma c nd na cen al a la ii dice. Dea a al l i e e
142
e e en a , n ba elief , emblema a en ic a echi l i a , ia n egi l
superior al frontispiciului143 e afl da a ea cl di ii edifica n e anii 1909-1910 de
C m na enea c R d i . Un fronton aproape identic, la parter cu portal
emi c la de acce , ma chea na cen al a la ii de e a a la e l i
144
cl di ii. Cele d b ie orizontale fila e, delimi ea a e l de e aj i
e aj l de ac e i , ia cele a n le e dec a e din ac e i l c lane,
145
c nfe a m nie e e ic an ambl l i . Neg ii i me e ga ii din acea
n , l c ia de eg l , n nc e ile i a e e la rile lungi ale parcelei.
Si a ia e a, n , dife i n ca l cel ca e a ea n a cial i financia
146
dezvoltat .
E eimea d ean e a c a n a de ed ca ie, profil ocupa ional
i standarde sociale. Aceste aspecte sunt u or reperabile i deductibile, dintr-o
e al a e im l a m eni ii c l ale e e en a de c e cl di ile a a in a e
fostului Ca ie E eie c din R d i.
140
Fronton- M i i nghi la a emici c la nc n nd, n gene al, fa ada inci al a
unui edificiu, http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-
termeni-de-specialitate/
141
Portal- In a e inci al m n men al , b ga namen a , n -un edificiu,
http://www. a hi ec . /dic i na / / ie / al
142
Basorelief- L c a e de c l c fig i c a e n elief e n f nd c ca e fac c rp
comun, https://dexonline.ro/definitie/basorelief
143
Frontispiciu- Pa ea e i a a fa adei principale a unui edificiu; p. ext. fa ada inci al
a unui edificiu, https://dexonline.ro/definitie/frontispiciu
144
Brâu- Elemen al la icii a hi ec nice, ca e delimi ea egi ele de e fa adele
edificiil . P a e fi eali a n ia , c mid a al ma e ial. P a e a ea f m im l a
fila , http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-termeni-de-
specialitate/; dec -http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-arhitectura-
termeni-de-specialitate/
145
municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale, p. 54.
146
Ibidem.
50 DANIEL HRENCIUC
Ring la , a i a e ic (ca e al , 1911).

Sursa: colec ia e nal D ag B nce c .
CAPITOLUL IV
Mi carea natural a popula iei, c s torii mixte,

convertiri
IV.1 NUP IALITATEA
U n l c im an n ice i de ce ce a e c n ac a c m ni ii m aice
din R d i l a e c a n m d e m i , iginile, ed ca ia, e l ia,
in e ia cial , de in l fiec i indi id n a e .a. De in l fiec i e e n parte,
e ce e a fi ce ce a i anali a , a e a nei c m ni i c n de ebi n dinamica
a e ii de e ca e am men i na n nd ile de fa . T i i n - n medi cial i
ec n mic n m d c n an n an f m i f nde i a de complicate,
e eii a de eni ei n i in a i i in ii inc n e abili ai m de ni ii. Acest
statut le-a creat de f a e m l e i, edilec n an mi e cie i ale, m l i le
neaj n i i bleme... Acea de e minan alabil ( i) n ca l l cali ii R d i
e mai ea , din fe ici e, i n ilele n a e, ac ala c nfig a ie a m nici i l i
eflec nd c m nen ban , na emi ban i al a a ia mai m l de
ali a e, n ca e a i e bani a e accele a , a id . S diind acea
alc i e e en a ccin n nd ile de mai , em de inde le ne l l i
l e eil n an ambl la m de ni a ea nei l cali i, ini ial d a im l
a e a e al - c a a an ajele i de a an ajele ace eia-, la c nfl en a ec lel
XIX-XX, n ca l de fa .
P in deci ia n . 3 din 13 feb a ie 1877 a Admini a iei Ce n i, a f
nfiin a E iden a Ma ic la E eia c R d i . Postul de oficiant responsabil cu
ma ic lele de a e ci il i-au fost atribuite lui Josef Kassvan, fiul rabinului Arron
Ka an din R mnic l S a . J ef Ka an -a abili la R d i, a n nd
i g afie ca e i a a n mele d Ma ele R b i.147 E iden a Ma ic l
E eia c a f c m le a n eb aic i ge man , n e i ada in e belic , ea fiind
c i , en n an mi in e al em al, n limba m n .
147
Vasile Schipor, E reii din R d u i. Scurt istoric, în B le in l Cen l i, M e l i i
Arhivei Istorice a evreilor din România , 11/2005, p. 128.
52 DANIEL HRENCIUC
Între 1870-1977 la ni el l c m ni ii m aice din R d i au fost

c n ac a e n n m de 185 de c ii, e a i a e a ec m echilibrat la nivelul
l nil an l i, c e ec a ea ic a adi iilor iudaice. Un procent însemnat
(55,19%) din e b ba ii c i i aveau vârste cuprinse între 20 i 40 de ani, iar 67,
39% din e femei e ncad a n ace in e al de ma i al .148 Un procent de
7,03% din e femei a ea mai nain a dec a a ene il l .
Anna Felle (c i B cke ), R d i n.1894-d.1971
Max i Anna Brucker, 1911.
N m l c iil e l a i n ma c iil c n ac a e n e 1857-1877 a

fost unul ridicat i el corespundea astfel prescrip iilor religioase clasice ale evreilor.
148
Mihai efan Cea , E olu ia popula iei e reie ti urbane din Buco ina n a doua jum tate
a secoluluui XIX. Ca ul ora ului R d u i, în SAHIR , X, 2007, p. 37.
Totu i, an mi e fen mene ec m e idemia de h le din 1866, a afec a n

mod sim itor trendul pozitiv al na te il n egi a e la ni el l c m ni ii evreilor
d eni, în intervalul 1863-1866. Media na terilor în cazul evreilor bucovineni a
fost unul foarte ridicat la sfâr itul secolului al XIX-lea, aceasta atingând în cazul
Storojine ului cifra de +7,01%, co e n in e al l i 1888-1890149. Aceste date
ne a a c l na e il e a idica n ca l e eil , de indu-l pe cel înregistrat
în cazul catolicilor (+6,19%) i al ortodoc ilor (-11,07%). Relativa prosperitate
ec n mic al i de g ad l de igien idica a e lica e al ile eciali tilor în
acest domeniu150. În cazul na e il din c m ni a ea m aic n in e al l em al
de mai , ec n a e nde en a nou-n c il de e ma c lin, precum i o
nde e mai c e c a na terilor ilegi ime (m l e din e c iile e eie ti nefiind
ec n c e de c e a l a iac).151
În raport de tradi iile i mai ales, specificul religiei precum i al men ali ilor
n lni e la ni el l c m ni ii i daice d ene, în special, aceste na teri au fost
înregistrare preponderent în lunile septembrie, c mb ie i n iemb ie (25,96%) i de
ia n (decemb ie, ian a ie i februarie, 26,12%)152. n 1807 a f n egi a n
d c men ele emii c ia imei familii e eie i din c m ni a ea d ean
din e Jak b Ge bel i E e Zahle 153. C n nia a f efec a în baza certificatului
de absolvire a colii i a dovedirii cuno tin elor de scriere i citire .154 P i i adi iei
i daice, ac l de c ie/Ke ba/Ke ibe e a de bicei calig afia i de ena c
155
desene colorate. n a i l m ne c, ace a a f e nde en ili a de c e
c m ni ile efa de. n ca l c m ni ii d ene, efa ii (ca l familiei M dian ,
spre exemplu), au reprezentat un procent nesemnificativ din ansamblul evreimii
l cale. E eii adi i nali i e ec a , n i in a c iei, an mi e eg li, ca e
a i a a fi i a e: c ia eb ia ncheia de im i (mi ea a eb ia aib
18 ani m lini i), a fel nc a c ea i c n ib i astfel la sporirea neamului
lui Israel.
149
Ibidem, p. 38.
150
Ibidem, p. 39.
151
Ibidem.
152
Ibidem, p. 40.
153
Franz Wiszniowski, Radautz die deutscheste Stadt Buchelandes (R d u i-cel mai
germani at ora al Buco inei), 1966, p.110.
154
Ibidem.
155
Mircea Moldovan, Sinagoga. Arhitectur a monoteismului, B c e i, Edi a Paidea,
2003, p. 105.
54 DANIEL HRENCIUC
R d i. N n e eia c adi i nal ( n imagine, hupa -baldachin l b ca e e afl mi ii i

rabinul)156. S a: c lec ia e nal La ence Sal mann.
Nunta -scrie sociologul Harry Kuller-, e a de eg l abili , la l n n ,

într-o zi de miercuri sau de vineri, pentru nulipare, într- j i en d e, n
n mai ce a f e ec a e a e e c i iile i ii feminine. Mi ele e e n
la cerem nie, n i a n n ii. Alai l ne e e ca a mi el i i a mi e ei, ia ea a
are loc masa mare: c i il li e fac da i, e e c a e incan a ii acelea i de
la cununie-, l e e b ga i c meni l a ia . D ma , ii -care au respectat
e c i ia mb ie ii- n c nd i n d mi , nde e a d ce aina c n a e ii
(a a c m ci n ci , c Ab aham a c n c -o pe Eva). 157
Ulterior, datele i informa iile au devenit mult mai bogate i mai consistente,
ele permi ând cu excep ii, evident, diverse analize i statistici pe diverse paliere. La
nivelul anului 1931 am identificat persoane purtând nume precum: Schmill i Elia
Klein, Sal m n Leib Fleibe , Ab aham Weinfeld, Ma k G e , c me cian i din
R d i, M e I ak Kronenfeld-brutar, Otto Isak Dolberg- din a (dentist), Max
Gabor-medic, Schiedel Rauchbach, Moses Mendel Blitzer, cojocari158, Feiwel
Klinger-leg de c i, M e S eigman- a i e , Ab aham S ein, f nc i na
159
particular .a. n ace in e al em al -a n c O ald Gla e ( in ii fiind
Sam el de fe ie a ca igina din R d i i G a Gla e , n c F idman
160
igina din Ili e i-d micilia i n R d i e . Fabricilor nr. 3) , Sali, fiica lui
156
Editura Hasefer, 2015, p. 45-46.
157
Apud Harry Kuller, Evreii, în Istoria minorit ilor na ionale din Rom nia, B c e i,
Edi a Didac ic i Pedag gic , 2007, . 88.
158
Prim ria Municipiului R d u i. Compartimentul de Stare Ci il , Registru pentru nou
n scu i, vol. I, 1931, p. 18-46.
159
Ibidem, p. 126-220.
160
Ibidem, p. 10.
Mina E lich (d micilia e ada Iuliu Maniu nr. 73)161, Chaim He ch ( in ii

fiind Elie i Selde Sch ch e , n c G , d micilia i e ada efan cel Ma e
162
n . 41, f Kirchengasse /Bi e icii ) .a.
Rada (R d i), 1912. Familia Rosner.
R d i, familia Rossner.
161
Ibidem, p. 12.
162
Ibidem, p. 14.
56 DANIEL HRENCIUC
R d i, 1925. Familia Kastner.
Mirii Ephraim (Frank) Gruber i Rebecca Rosenberg. Sursa: http://www.centropa.org/de

E el G be nc nj a de familia a n an l 1929 - R d i.
Sursa:http://www.centropa.org/de
Familia Rennert: sus- Michael, Fani, David i jos- Pinkas, Tetush i Adolf.
Sursa: colec ia autorului.
58 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANIC Suceava fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 6/1939.
Sursa: SANIC Suceava fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 6/1939.
Sursa: SANJ Suceava fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 6/1939.
În ceea ce prive e, a a m ali ii n egi a la ni el l c m ni ii mozaice

d ene, aceasta a atins un nivel maxim (9,13%) la nivelul lunii octombrie, în timp
ce ni el l cel mai c n l na mai (6,58%). O a l R d i a fost puternic afectat
de e idemiile de ci m din anii 1770, 1831163, 1866 i 1873164. Între 1831-1866
e idemiile cce i e de h le a f c la R d i, atât de multe victime, încât
cimi i l a de eni ac ic, ne nc .165 E i a n ing cimi i di l ng
d m l ce d cea la P d Vl dichii ( e B de i).166 E idemia de h le din 1866 a
f c f a e m l e ic ime i la ni el l c m ni ii e eil din R d i167, al i de
t lb ile ga -in e inale fe i e de c e c ii da i c n m l i n c ndi ii
163
S in G ig , Boli, epidemii i asisten medical n Moldo a (1700-1831), Ia i, Edi a
Uni e i ii Alexandru Ioan Cuza , 2017, . 50 i m.
164
Litera, 1975, p. 73.
165
Te d Nand i , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i, manuscris, R d i, 1970, .
19.
166
Ibidem.
167
Franz Wiszniowski, Radautz die deutscheste Stadt Buchelandes, 1966, p. 24.
60 DANIEL HRENCIUC
neigienice a fructelor i legumelor.168 n 1866 a a m ali ii la R d i a a in n

procent neverosimil de 196%169
Din e b lile ca e a f c ade a e a agii la ni el l e eimii d ene la
sfâr itul secolului al XIX-lea, en me m h le a-49 de cazuri, difteria-83170, rujeola-
49, tifosul-92, variola-31 .a. Acestea au cauzat 35,52% din totalul deceselor
înregistrate , c ie i ic l d ean Mihai tefan Ceau u.171 La acea li a mai
eb i ad ga e c n l iile (ca e f cea ic ime n nd l c iil mici) i tuberculoza
lm na . Dece ele da a e ei nain a e ec m cele ca di -vasculare sunt mai
pu in men i na e n ca ele de dece ale e eil d eni.172 În general, cei mai
afecta i de b li a f b ba ii, a a m ali ii n gene al, fiind na mai idica , n
cazul copiilor i a adolescen ilor. Un procent ridicat (74,41%) plasa speran a de via
a n n c ilor la 20 de ani.173În schimb, popula ia cu vârste cuprinse între 21-50 de
ani, beneficia de n ni el c al a ei de m ali a e (14,11%). În perioada la care
facem referire, dimensiunea familiei mozaice buc inene e a mai mic dec ne-am
fi a teptat. Dintre factorii care au determinat acea i a ie, sunt enumerate nivelul
c al medicinei, a a ng ij e, m ali a ea infan il idica la c ii c a
de n la 5 ani, alimen a ia nec e n a e a n n c ilor. De i e n teau câte
10-12 copii de cuplu, în cazul familiilor evreie i, a a e i e g ea familii c 8
copii, mul i dintre ace tia decedând înainte de a împlini vârsta de 5 ani.174 Media de 5
copii în cazul familiilor mozaice era una central-e ean , ea fiind na ca ac e i ic
prin urmare, i e eil din R d u i. Imig a ea ma i a e eil din Gali ia i Ucraina
ea c de la f itul secolului al XIX-lea, a echilibrat i suplinit pierderilor datorate
a ei idica e m ali ii.175 D 1918, n B c ina -au înregistrat numeroase cazuri
de ca la in i ifos exantematic.176 Medicii e ei (Ha h) a f im lica i n
177
combaterea acestor epidemii.
Reparti ia l na a dece el n c m ni a ea m aic R d i n e 1857-1877. Tabel nr. 1.
Anul Ian. Febr. Mar. Apr. Mai. iunie Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
1857 2 0 1 0 1 0 1 2 3 2 1 2
1858 0 8 1 4 1 6 2 2 1 3 1 3
1859 4 4 3 5 1 0 5 4 5 2 0 4
1860 4 3 6 4 3 4 3 5 3 1 5 4
1861 1 5 3 5 1 7 3 4 3 1 2 2
1862 2 2 5 5 2 0 0 4 3 16 7 7
1863 3 6 0 0 3 7 5 4 1 0 4 0
168
Mihai efan Cea , op. cit., p. 41.
169
170
Le Ra el , Pa i , nr. 8241, an 101, din 3 octombrie 1892.
171
Mihai efan Cea , op. cit., p. 42.
172
Ibidem.
173
Ibidem, p. 44.
174
Ibidem.
175
Ibidem.
176
SJAN Suceava, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 35/1919, f.101.
177
Ibidem, f. 146.
1864 2 2 3 3 1 4 4 4 2 4 3 2
1865 4 5 4 4 4 4 7 4 3 11 2 6
1866 7 1 5 4 1 6 5 20 30 25 6 10
1867 6 5 4 4 6 12 8 9 16 8 10 2
1868 7 3 9 6 6 5 6 6 1 5 6 3
1869 2 3 7 4 7 2 2 4 2 4 4 2
1870 9 4 5 5 5 7 7 6 5 8 5 8
1871 4 6 3 7 0 0 12 6 9 8 9 3
1872 3 7 9 1 5 4 8 3 4 1 9 4
1873 15 12 10 4 9 6 6 3 13 13 4 5
1874 9 2 10 6 6 3 1 0 3 6 2 9
1875 7 4 4 5 11 5 13 15 10 11 1 6
1876 10 6 7 8 6 9 7 14 14 7 13 6
1877 13 18 14 9 10 6 9 8 17 13 18 17
total 114 106 114 93 90 97 114 127 147 149 112 105
S a: Mihai efan Cea , E olu ia popula iei e reie ti urbane din Buco ina n a doua
jum tate a secolului XIX, n SAHIR , X, 2007, . 41.
Moyshe i Reghina Kolber, decembrie 1932.

Sursa: colec ia e nal B nd S en le .
62 DANIEL HRENCIUC
David Weidenfeld (1880-1961) i Moses Weindelfeld (1898-1970).

Sursa: Documentar Foto, Sinag ga Ma e, R d i.
CAPITOLUL V
Spitalul
D evenit în timp, un centru urban important, locuit de o popula ie vorbitoare

de ge man , idi , m n , c ainean i l ne , a l R d i a resim it
din plin nevoia construirii unui spital, cu atât mai mult cu cât, epidemiile a f c la
vremea e ec i , n me a e ic ime. Ideea a e nain e de 1818, c nd
func i na e n R d i, o Ca de B lna i . În 1818 pe strada 1 Mai nr. 4 din
R d i a luat fiin n i al mili a ca e de e ea cele d egimen e de ca ale ie
afl a e n m nici i , f nc i n nd n n an l 1863. n 1858 a dema a l c ile de
construire ale unui alt spital, finalizat în 1863, costurile totale ridicându-se la suma de
100.000 florini. În func ia de director a fost numit medicul de regiment Moritz Bartel.
n 1870 cl di ea i al l i mili a a ma nef l i , Mihai Pi ei i Orest Renney, în
calitate de reprezentan i ai administra iei publice locale, preocupându-se de înfiin area
unui Gimnaziu cu limba de predare româna178. Gimnaziul/actualul Colegiu Na ional
Eudoxiu H m aki , a f ina g a la 1 c mb ie 1872, n l ca ia fostului spital
militar. Epidemiile de 1831 i 1866, asociate precum în prezent, cu boli ale vitelor au
determinat i dinami a e c ile a i ilor de a construi unui spital,
remarcându-se în acest sens, Gottfried von Asboth i Karl Wilhem von Ambrosius, în
calitate de efi succesivi ai Direc iei Economice a ora l i R d i. În aceste eforturi
au fost cooptate - la sugestia primarului Mihai Pitei - i c m nele limi fe, P im ia
R d i achizi i n nd n ace en , a cel (12 i nie 1859). La 10 iunie 1860
documenta ia afe en c n i ii n i i al la R d i, a f nain a Guvernului
P incial de la Ce n i, care a aprobat-o la 25 august 1860179.
178
Litera, 1975, p. 73.
179
Te d Nand i , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i, manuscris, R d i, 1970, .
7.
64 DANIEL HRENCIUC
Probleme de ordin financiar combinate cu o birocra ie f can , a am na

c n i ea n i i al blic la R d i. La 12 decembrie 1860 a fost format un
Comitet de construc ie al Spitalului format din Mihai Pitei, în calitate de prefect,
Ludwig Stokera, controlor i contabil, Lorenz Kuchel, tehnician constructor, Kaspar
Ba mann, d lghe , And ea Ka , ge man, f f nc ie, George Macovei, român i
Michel Hertzberg, evreu. La 24 mai 1862, Comitetul a primit din partea serviciului
tehnic al Guvernului provincial planurile de construc ie al noului spital. Materialele
nece a e a f c m a e la e i mici. Au primite gratuit din partea comunelor,
conform în elegerii ini iale:
1. piatra-comunele Marginea i Sucevi a
2. varul-comuna Putna.
3. nisipul-c m nele V l i M ne i.
4. scândurile-c m nele B dina i S aja180.
P in in e en ia c m e en a efec l i Mihai Pi ei, me e ia ii în R d i
(ci li i n ia , ida i, d lghe i, l c i, geamgii, inichigii, .a.) a e ec a
l c i la e i ief ine. Punerea pietrei fundamentale a avut loc la 23 iunie 1863, în
e en a nal el ficiali i i a n li ghii eciale ficiale la bi e icele man -
ca lice i d e. A mai ec b n e i ad de im , n c nd i al l a f
efec i ina g a i de eni e a i nal181. Abia în toamna anului 1875 a fost
sanc i na legea i S a l i ind gani a ea S i alel blice din B c ina , ia
n 1876 a f de emna c nd ce ea S i al l i din R d i, f ma din Ad lf
Marin, în calitate de primar (octombrie 1867-13 n iemb ie 1897), e edin e, O e
de Renney de Herszeny, prefect, Ianicki Iosif, contabil, Herman Porras, consilier
ani a i medic de j de , memb , Le n Mölner, brutar, membru182. La 22 iulie 1877,
a f n cmi i e en a C mi e l i incial n a i n eg lamen de
f nc i na e en medic i admini a (c nce e de c e d . He mann P a ).183
În felul acesta, s-a m i gen a ea im il de de chide e a i al l i d ean,
e gi e a e eme de n deceni . n fine, d al e i ad e e a di e el
demersuri birocra ice, S i al l R d i a f ina g a la 1 ian a ie 1879. La 17
septembrie 1880, Spitalul a luat denumirea de Spitalul Public F nda ia P in
M eni R d lf , a i, K n in R d lf S i al 184, K n in R d lf Stiftung
S i al , S i al l P blic Funda ia P in M eni R d lf , S i al l J de ean
R d i , S i al l nifica R d i , S i al l nifica e i ial R d i .
180
Ibidem, p. 8.
181
Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i, R d i, 1957, man c i , . 87.
182
O idi B , Dr. Hermann Porras (1835-1899) - fondatorul Sanatoriului din Solca, în
Analele B c inei , XII, 2/2015, . 589.
183
Ibidem.
184
Bukowina , Ce n i, din 23 septembrie 1863, p. 3.
R d i. Spitalul Kaiser Franz Jozef . Str. Spitalului nr. 9.

Sursa: colec ia e nal Mi ela Ali D b e c . Construit în 1879.
Cl di ea S i al l i Mili a din R d i (1818-1863).

Sursa: Teodor Nandri , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i,
R d i, 1970 (manuscris aflat la Muzeul Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i).
66 DANIEL HRENCIUC
Cl di ea S i al l i Mili a din R d i între 1863-1870, l e i Lice l de B ie i Eudoxiu

H m aki . S a: Te d Nand i , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i, R d i,
1970 (manuscris aflat la Muzeul Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i).
Spitalul de Adul i din R d i (inaugurat la 1 iunie 1879).

Sursa: Teodor Nandri , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i, R d i, 1970
(man c i afla la M e l E n g afic Sam il i Eugenia Ione , R d i).
S i al l d ean a f c nd cce i de c e d . Ka l Offne 185, Kajetan

Pionchevici, Schaje Hertzberg, Nicu Dracinschi-D cea, I n C ci ei, Mihai
Popescu, Ernst Hirschhorn186, Octavian Antonovici, Elena Vasilovschi, Gh. Cristea.
P liclinica Te i ial R d i (înfiin a n 1949).

Sursa: Fototeca Muzeului Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i.
Sec ia Ob e ic -Ginec l gie (Ma e ni a ea) a S i al l i de Ad l i R d i

( nfiin a n 1945 i m a n ac ala l ca ie la 6 decemb ie 1962).
Sursa: Fototeca Muzeului Etnografic Sam il i E genia I ne , R d i.
185
Bukowinaer Nachrichten , Ce n i, n . 613, din 25 septembrie 1890, p. 3.
186
Vasile S.Cârdei, Visuri i temni e. Memorii, C m l ng M ld ene c, Bibli eca Mi i a,
2006, p. 195.
CAPITOLUL VI
Medicii evrei din R d u i
H ermann Poras (1 mai 1835, Ce n i - d. 14 mai 1899) a f

politician evreu, f nda i di ec al Sana i l i i In i
n medic i
l i de
Hid e a ie D . P a din Solca. A i eme n R d i m e n c cei a
c ii ai i (Ed a d, Richa d, J ef i F ede ica), nde linind f nc ia de medic
ima . A dia la Lice l Ge man din Ce n i. A f im lica ac i n ac i nile de
nfiin a e a S i al l i din R d i, l nd a e la di e e ac i i i de reprezentare a
c m ni ii l cale. A mbina iin a c li ica (ac i nd ani b ni n Die a
B c inei). In ind en ialul i ic i c a i al l cali ii S lca ( na din e
a i nile ec n c e la ni el l Im e i l i A -Unga , ina g a ficial în 1893),
P a a ini ia nce nd c 1891, lan ile de c n i e a n i ana i ( n in e
afa de m n achi i i na de la Va il chi, e nic m n).187 Plan ile i
d c men a ia ehnic a f n cmi de c e ingine l Ge g Ba del din
Gleichenbe g, a nd ca m del a i nile imila e din Gleichenbe g i Reichenhall.188
P e c a de nfiin a ea n ni i i alice i i de al ifica ea en ial l i
e a e ice al B c inei, He mann P a a nfiin a n an l 1899 ( in a cie ea din
1898 c d . Beilich Ed a d, el nd a fel i abilimen l nfiin a de c e ace a)
Sana i l i In i l de Hid e a ie D . P a , c d ec ii: na c b i
medicinale i na c elec e a ie189. n imedia a ecin a e a ana i l i, el a
deschis Pa c l S a i nii S lca , c b a i i m li i ad i de la alele M n il Alpi,
din El e ia. Parcul din Solca era recunosc in fa l c a ea cel mai ozonat aer
din România, i al d ilea din Europa 190.
187
O idi B , Dr. Hermann Porras (1835-1899) - fondatorul Sanatoriului din Solca, în
Analele B c inei , XII, 2/2015, .589.
188
Ibidem.
189
Ibidem, p. 588.
190
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_Poras, site accesat la 28 iunie 2013.
70 DANIEL HRENCIUC
Ce ce l d ean O idi B , a f ndea ini ia i ele i deme ile

ecifice n e in e de c e He mann P a , bliniind cce l Sana i l i n
rând ile i il ca e enea la S lca, a a i de beneficiile curative ale
stabilimentului: între anii 1892-1901, Sana i l a f f ec en a ac i de c e 2715
acien i (1155 b ba i i 1560 femei), 926 enind din B c ina (34,11%), 683 din
Gali ia (25,15%), 998 din Regatul Român (36,76%), 89 din ile i ene ale
Im e i l i R (3,26%), 19 din al e i ale m na hiei dan biene, e l din al e a e
e ene i Im e i l O man (0,71%).191 Im lica n ac i i ile Sana i l i i en
a nde eficien c ile e e en a e de c e c nc en a al a i ni c n
fil imila , P a a e i b in n m m n al a e de 6000 de fl ini
nece a c n i ii Ca ei a i nii (Ca de c ). C n c ia ace eia a nce abia
în 1902, pe un teren aflat în proprietatea Fondului Religionar al Bucovinei, sub
c d na ea medic l i He mann Weinbe g i a fa maci l i Ale and B aha. Între
im , n He mann P a , a deceda (25 mai 1899) de n infa c mi cardic.192
Conducerea Sanatori l i a f el a de c e fi l , d . J ef P a (22 a g
1874, R d i-d. 17 iulie 1936, Viena).193 De men ionat renumele deosebit al
Sana i l i S lca, c n ide a e b n d e a e, Pe la B c inei i Reichenhall-ul
E ei de E , c nc nd la modul real cu sta iunile Merano din Italia i
Reichenhall din Ba a ia S e i a .194 Ulterior, evolu ia acestuia a marcat un declin
ireversibil, ajungându-se la ignoran , i a e i dezinteres. Tocmai din acest motiv,
opera i mai ales, mo tenirea lui Hermann Porras, e e na nic i inegalabil . Ernst
Hirschhorn (fiul lui Berhandt i Mina) s-a n c la 3 i lie 1913 n R d i. i-a
ai f c agi l mili a (c n igen l 1935) d b ndind g ad l de mai 195. A absolvit
Fac l a ea de Medicin din B l gna, Italia, specialitatea Chirurgie, în 1937. A ob inut
i l l de d c n Medicin i Chi gie al Uni e i ii din Bologna (Italia). A fost
c i c Pe l (n c D ach). C ia a a l c la R d i (25 februarie 1946).
Din acea c ie a ezultat doi copii. Titlul tiin ific de d c n Medicin i
Chi gie a f echi ala de c e Uni e i a ea din B c e ti ( edin a din 12 martie
1941)196. Între februarie 1938 - august 1940 a activat în calitate de medic la Casa de
A ig i S ciale R d i. n a g 1940 a f da afa din e ici e m i e
rasiale, a a c m e l din decla a ia a en ifica la N a ia l Rai n l i R d i
(24.02.1954, a i a de c e S elian I if, ec e a l delegat al biroului notarial) de
c e d . Wein ein Maie (d micilia n R d i, str. Ecaterina Teodoroiu nr. 7) i dr.
191
O idi B , op. cit., p. 592.
192
Ibidem.
193
Ibidem, p 594.
194
Ibidem, p. 595.
195
A hi a S i al l i M nici al R d i. D a e nal E n Hi chh n, fi a e nal n .
357.
196
Ibidem, f. 5.
M i Rachm (d micilia n R d i, strada Putnei nr. 69)197. Între octombrie

1941-ma ie 1944 a f de a n T an ni ia m e n c n eaga c m ni a e
m aic din R d i. A supravie i , fe nd ca medic n lag l de la M ghile ,
nde m ali a ea e a f a e idica (30 %).198 S-a e n n R d i, a nd ca ie
b ga n cali a e de medic.
Ernst Hirschhorn a fost ef adjunct al Sec iei Sanitare a Regiunii Suceava
între 1.09.1952-1 iulie 1953. Ernst Hirschhorn a fost director al Spitalului Unificat
R d i n e i ada c in n e 1.07.1953 i 25.01.1959. Ulterior, a activat în
199
calitate de medic radiolog. Rachmuth Moritz a activat în calitate de medic colar,
predând c i de igien la Lice l Eudoxiu Hurmuzaki din R d i. S-a n c la 2
feb a ie 1912 n R d i (fi al l i Sim n, c me cian n R d i i al Malziei, n.
Melzer). A frecventat cursurile Liceului Eudoxiu Hurmuzaki din R d i
(pre edintele Comisiei de Bacalaureat, tefan Ciobanu). C i c W hl Gi ella
200
(22 septembrie 1945) . A ob inut ulterior, titlul tiin ific de D c n Medicin al
Uni e i ii din Tolouse, Fran a (1938). n 1945 a imi d e l de libe ac ic n
România. Rachmuth Moritz a profesat la Spitalul Unificat de Adul i R d i în
calitate de medic secundar chirurg între 15 octombrie 1945-15 octombrie 1947.
Ulterior, în perioada 15 octombrie 1949-iulie 1951 a activat în calitate de medic
consultant (apoi principal) în sec ia Interne din cadrul Spitalului Unificat de Adul i
R d i201.
Dintre medicii primari îi amintim pe Hermann Poras, Rudnik Moritz
202
Anton , Bacinski Nicu, Vogel Mauriciu, Pu caru Octavian, Ro ca Rudolf, Sandovici
Nicolae, Hnidei Constantin, Nandri Teodor203. Medici efi de raion au fost: Nandri
Teodor, Damaschin Vasile, Dorneanu Liviu, Costea Daniil, Lazarchievici Robert,
C i ea Ghe ghe i Fusa Ilie204. Blei Chaim Efroim (n. 15 noiemb ie 1908, Ia i) a
f ec en a c ile Lice l i E eie c din R d i (di ec Naf ali Hal e n). n e
1925-1941 a f nc i na ca ehnician n cabine l ma l g l i d ean O ka
Schwind. Între 1941-1944 a fost deportat în Transnistria. Repatriat, între 1948-1949 a
f angaja al C m ni ii E eie i din R d i. A f nc i na n cali a e de ehnician
den a I la Sec ia S ma l gie a S i al l i Unifica R d i (1951-1955)205.
197
Ibidem, f. 1.
198
Ibidem.
199
Ibidem, f. 6.
200
A hi a S i al l i M nici al R d i. D a e nal Rachm h M i , f. 1.
201
Spitalul Unificat de Ad l i R d i, ade e in a n . 1292 din c mb ie 1957.
202
SANJ Suceava, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 3/1926, f. 55.
203
Te d Nand i , op. cit., p. 14.
204
Ibidem. S i al l R d i e a de e i n 1931 de c e n medic- ef l i de j de , n medic
ec nda , n a eghe , d infi mie e cl I-a, cinci infi mie e, b c ea , a e
persoane de serviciu. SANJ Suceava, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 9/1931, f. 19.
205
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Blei Chaim Efroim.
72 DANIEL HRENCIUC
Între medicii evrei specializa i în chirurgie - cunoscu i i aprecia i pentru

competen a lor - îi men i n m e Schaje He be g (1918-1928), Sattinger Solomon
(1949-1959) i Oscar Weich (1959-1970)206.
Dr. Salomon Sattinger
În cadrul Policlinicii colare au activat medicii Iulius Franckel (director i

medic consultant), Bu ba m La (medic c n l an ORL), Sa l He ing (den i
di l ma ), S ein Mign n ( ), Leib ici Cla a ( ) . a.207
La conducerea sec iei Dermato-Venerice208 a activat medicul Grill
Solomon209. Grill Salomon (n. 14 noiembrie 1914, Brodina) a frecventat cursurile
Fac l ii de Medicin din Ia i, n 1940, b in nd i l l de D c n Medicin i n
Chirurgie. Între 1941-1944 a f de a n T an ni ia (lag l de la L cinel). A
e eni la R d i d 1944, ac i nd en e i ad la B dina. De aici a ajuns la
210
S i al l Unifica de Ad l i din R d i. Pachter Kalman (13 ianuarie 1907, Vatra
D nei) a ab l i Fac l a ea de Medicin din Pad a. n e 1941-1944 a fost deportat
n T an ni ia. Re a ia , a ac i a ca medic la F ii Vechi i V l (1945-
211
1951) de nde a eni la S i al l Unifica de Ad l i din R d i. Roth Iehuda (n. 3
a g 1924, R d i) a f ec en a c ile Fac l ii de Medicin din Timi a a n
1950. S-a angaja la Lab a l de Igien Zal (1951), de nde a eni la Lab ratul
212
de Igien din R d i (1952) .
206
Te d Nand i , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i, manuscris, R d i, 1970, p.
19.
207
Ibidem, p. 21-22.
208
nfiin a la 1 i nie 1950, in ef ile medic l i ima Te d Nand i .
209
SANJ Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 63/1949, f. 7v.
210
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Grill Salomon.
211
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Kalman Pachter.
212
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Roth Iehuda.
D . I if Feigel (n. 30 ian a ie 1907 n R d i), i-a a i f c agi l mili a

(c n igen l 1929) b in nd g ad l de mai n A ma a Regal R m n . S diile n
Medicin i le-a efectuat la Universitatea din Graz (Austria). Acestea au fost
finali a e n an l 1934, di l ma elibe a de c e ni e i a ea a iac (13 i lie
1949) men i n nd i l l de d c n medicin b in de c e I ef Feigel. A
fe a ca medic adi l g, f i i l gie i in e ni la ni i i alice i din Ce n i
(1940-1941) i R d i (Ca a de A ig i S ciale 1949-1957, Policlinica, Spitalul de
Ad l i i S i al l TBC) a an nd la medic ima i ef de ec ie213. Repatriat în
Israel, 1959.
D . Feigel J if (memb al cl b il i e Hag i h ,

R d i, Maccabi , Ce n i .a.) S a: c lec ia a l i.
D . Feigel a de f a b ga ac i i a e c m le i lab i a n ede ea

combaterii tuberculozei atât preventiv cât i curativ, la ni el l ai n l i R d i.214
Ac i i a ea lab i a a medic l i I if Feigel a fost c n in a n m d in , de
c e d . Jana Ionescu. Între medicii primari de c nfe i ne m aic ai R d iului, îi
men i n m e d . He mann Porras (1876), dr. Rudnik Moritz Anton (1884), dr. Vogel
Mauriciu (1925-1938)215 . a.216 În 1949 a fost înfiin a P liclinica R d i în strada
tefan cel Mare nr. 53. În cadrul sec iei de stomatologie au activat o serie de medici
evrei, dintre care îi men i n m e: dr. Oskar Schwind, dr. Fuehrer Hersch, dr. Iacob
He ing i dr. Clara Franckel (medici stomatologici speciali ti).217 Fuehrer Hersh (n.
28 ma ie 1892, R d i) a ab l i c ile Fac l ii de Medicin din Viena n
1923. Di l ma de d c n medicin a f echi ala n n iemb ie 1923 de c e
213
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Iosef Feigel.
214
Te d Nand i , op. cit., . 24. Medic l Te d Nand i a e i n ba ele n i centru
an i be c l la R d i.
215
SANJ Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 14/1931, f. 40.
216
217
Ibidem, p. 25-26.
74 DANIEL HRENCIUC
Uni e i a ea din B c e i. n e 1928-1929 a ma c i de e fec i na e la

aceea i fac l a e. F eh e He ch a f nc i na ca medic ani a la Ci c m c i ia
Sani a G a P ilei, j de l R d i n e 5 ian a ie 1925-1928. Dr. Fuehrer Hersch
a f nc i na n cali a e de medic ima la Sec ia B li C n agi a e a S i al l i
Unifica de Ad l i R d i n e i ada 13 c mb ie 1944-31 decembrie 1948.
Ulterior, a fost încadrat ca medic stomatolog la Policlinica Spitalului de Ad l i
R d i (1949-1957)218. Brenner Heinrich (n. 3 aprilie 1899, Capu Codrului, raionul
C m l ng M ld ene c) a f ec en a c ile Fac l ii de Medicin din Viena n
specializarea Ginecologie pe care le-a absolvit în 1923. Ulterior, a parcurs cursuri de
eciali a e n Chi gie i Medicin Gene al . A l c a ca medic agia (i nie 1926
-31 decemb ie 1926) i l e i (1 a ilie 1929 - 31 august 1929) medic secundar în
ec ia de Ginec l gie a S i al l i Vieden din Viena. Refe in ele a a ac i i ii sale
profesionale sunt deosebite: i-a mb n i c n an c n in ele c m l ig an
i e fec i ne n diagn ic i e a ia ginec l gic i b e ic . i-a îndeplinit cu
m l c n iinci i a e nda i ile fe i nale. D . B enne a f n deauna un
medic man i c n iinci . A de in cali a ea de medic ima chi g i di ec al
S i al l i R d i ( 26 a ilie 1944-30 iunie 1945). Ul e i , a f ncad a n f nc ia
219
de eciali la ec ia de Ob e ic -Ginecologie (1957) . Leon Hering (21 ianuarie
1899, R d i) a f ec en a c ile Fac l ii de Medicin din Viena. A l c a ca
dentist în cabinetul stomatologic particular al medicului Iosef Orlav din Viena (20
martie 1919-15 e emb ie 1921). A ac i a ca medic den i la Sec ia den a a
C m ni ii E eil din R d i, 1 a ilie 1948- 30 e emb ie 1949. A f nc i na ca
medic dentist la Spitalul rai nal R d i (1 n iemb ie 1959-1 mai 1960)220. Frankel
Friedricht (n. 2 noiembrie 1907, Putila) a urma c ile c lii P ima e din R d i
(1915), urmând apoi cursurile Liceului de B ie i din l cali a e (1919). Ta l a
m i n 1914 n l ele a e n eajma Ce n i l i. S-a refugiat cu familia în
B emia. n 1916 familia e e n a ce la P ila, l e i n A ia S e i a . Familia
e n e inea din m nca mamei ale ca e m ncea n - fab ic de lenje ie de l ng
Viena. i-a a i f c agi l mili a (c n ingen l 1929) la C m ania 3 Sani a i
d b ndind g ad l de bl c enen . A ab l i c ile Fac l ii de Medicin din
Viena (1933). n e i ada fac l ii a ac i a n cie ile den e i e eie i din
capitala Austriei. A lucrat în calitate de medic radiolog la Spitalul Evreiesc din
Ce n i. A mai lucrat în spitalele din Ismail, R man, D ne i (R d i), n cali a e
de medic c n l an i legi . n 1945 a aj n medic ef la S i al l din R d i.
Ul e i , a ac i a n cad l P liclinicii. V bi al limbil m n , f ance ,
218
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Fuehrer Hersch.
219
Arhiva Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Brenner Heinrich.
220
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Hering Leon.
ge man i .Af a ecia d e nf a eb n eciali , nea nd im en

activi ile li ice (e a memb PSD)221.
Dr. Fränkel Friedricht.
O ka Sch ind (29 ma ie 1898, R d i) a ab l i Fac l a ea de Medicin

eciali a ea S ma l gie de Lei ig, Ge mania n 1921. P n n 1926, a fe a n
Clinica din Leipzig. Între 1941-1944 a f de a n T an ni ia, lag l M ghile .
A lucrat la Spitalul din Moghilev. Repatriat în 1944, a lucrat la Spitalul Unificat de
Ad l i, P liclinica i S i al l de C ii din R d i nce nd c an l 1949.222
Dr. David Schwind (fiul lui Osca i al R ei, n. Riezber) s-a n c la
15.05.1936 n Ce n i223. Ta l e a medic ca e de inea n cabine n R d i, ia
mama a e a ca nic . L c ia n R d i, . C. P mbe c n . 7224. P in ii i a
fost apolitici. David Schwind a parcurs ultimele cla e liceale la R d i (1946-1953),
ia l e i a f ec en a c ile In i l i de Medicin din Ia i, eciali a ea
Pediatrie, studii pe care le-a absolvit în 1959225. A f a ecia d e cin i , c ec i
a ia fa de c legi. Ul e i , a de eni medic al S i al l i Rai nal R d i.
Refe in ele a a ac i i ii l i David Schwind au fost pozitive (a se vedea
refe in ele l i Ka fmann Kla a, ab l en a In i l i de Medicin din Ia i, Vi i e
226
Va ile, den , Sa a Pe .a. ).
221
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Frankel Friedricht.
222
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Oskar Schwind.
223
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal David Schwind, f. 33.
224
A se vedea Autobiografia lui David Schwind, f. 6.
225
In i l de Medicin P f. Gh. Bagda a Ia i, Se ici l de Cad e, Refe a da a 15
septembrie 1959, asupra tov. David Schwind absolvent Facultatea de Pediatrie serie 1959, f. 1.
226
Ibidem, f. 9-10. Si a ia c la a l i Da id Sch ind, ibidem, f. 17.
76 DANIEL HRENCIUC
În cadrul sec iei Pedia ie, e icii medicale de nal cali a e a f a ig a e

de c e d . Ma e Wein ein ( n la emig a ea sa în Israel).227
În cadrul sec iei Chirurgie (1 iulie 1879), s-au remarcat medicii Karl Offner
(1879-1905), Kajetan Pionchiewicz (1905-1918), Schaje Hertzberg (1918-1928), Ion
Cociorvei (1928-1943), Popescu Mihai (1944-1949), Sattinger Solomon (1949-1959),
Oscar Weich (1949-1977)228 i Lehrer Mosche (Mi u) 229. Leh e M che (Mi ) -a
n c la 22 feb a ie 1925 la R d i. A f ecventat cursurile Institutului de Medicin
din Ia i, m ia 1952. n acela i an a f angaja la Ci ca Sani a din l cali a ea
D ne i, ai n l R d i. nce nd c 1957 de ine angaja al S i al l i R d i,
ec ia Chi gie.230 Weich Oskar s-a n c la 19 ma ie 1925 n R d i. A ab l i
c ile Fac l ii de Medicin eciali a ea din Timi a a n 1953. nce ând cu
1957 a de eni angaja al S i al l i R d i. A de eni n e a medic chi g
a ecia i c n c la ni el l cal i j de ean, fiind a an a ef de ec ie231. A plecat în
I ael, nde ie e i e en la ene abil . B ba m La (n. 14 iulie
1897) a ab l i c ile Fac l ii de Medicin din Viena n 1925. A fe a n -o
clinic iene (1926-1927). Între 1928-1943 a profesat la Spitalul din Evreiesc din
Ce n i. nce nd c 1957 a de eni angaja al S i al l i R d i.232
Wei elbe g Ma imilian a f ec en a c ile Lice l de B ie i din Ce n i
(1907-1913). Ulterior, conform - m iil de e la d a de c e Naf ali Al e n i
Schiffer Maier - a urmat cursurile unui colegiu în specialitatea tehnician dentar
(Ce n i). n in e al l 1 ian a ie 1919-31 decembrie 1921, Weisselberg Maximilian
a ac ica ehnica den a n cabine l i medic l i ma l g Ei inge Alf ns, din
Ce n i. n e 1958-1960 a f nc i na n cali a e de medic den i n cad l
P liclinicii c Pla R d i (Sec ia S ma l gie)233.
227
228
Vasile S.Cârdei, op. cit., p. 196.
229
230
Arhiva Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Lehrer Mosche.
231
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Weich Oskar.
232
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Bu baum La r.
233
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Weisselberg Ma imilian, f. 1.
n ba a d c men el afla e n d a l e nal, e l fa l c

Weisselberg Maximilian a fost deportat în Transnistria (lag l M ghile ) n e 1941-
1944.
Wei elbe g Ma imilian, legi ima ie de medic dentist la Atelierele Moghilev.
D . O ia F iedman (fi l l i Be c i al Cla ei) -a n c la 7 e emb ie

1922 n l cali a ea R cani, j de l Ia i.234 Doi ani a urmat cursurile Liceului
Na i nal din Ia i, d ca e da i li icii de n me cla af ne i e
înscrie la Liceul Evreiesc din capitala Moldovei. Între 1941-1945 a f d la m nc
bliga ie n de a amen ele de la M cin-Dobrogea, S a a-Ce a ea Alb , Oncea,
Muchea, Cotulung-j l B ilei.235 i-a in e amen l de bacal ea n B c e i
(1945) , ia a i a ac i a en e i ad ca n n l cali a ea Calea G l ii
din Ia i, n im l e idemiei de if e an ema ic. ntre 1945-1951 a frecventat
c ile Fac l ii de Medicin din Ia i, d ca e a f e a i a medic edia al
Spitalului din localitatea Gura Humorului. Ulterior, medicul Osias Friedman a fost
transferat la spitalul Coloniei de copii coreeni din Sire , nde i-a f c datoria cu
m l im de nde e236. A f ec en a c i de e fec i na e n eciali a ea
Pediatrie (1 martie 1957-30 iunie 1957) pe care le-a absolvit cu calificativul de Foarte
Bine237. A ecia en m de ia i fe i nali m l 238
. Din eni ile ale i
n e inea a l, ile ale (S ein Ana, K i man Rebeca i V lf L i) fiind emig a e
în Israel239. A de eni medic i l e i a an a di ec al S i al l i Unifica Si e .
234
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Osias Friedman, f. 1.
235
Ibidem, f. 19. Autobiografie.
236
Ibidem, f. 2. Ca ac e i a e emna de c e D nean Li i , medic ef ai n l R d i.
237
Ibidem. Ca ac e i a e emna de c e c nf. ni d . C. Gh. Dimi i , ec l In i l i
de Medicin Ia i.
238
Ibidem, f. 6.
239
Ibidem, f. 7.
78 DANIEL HRENCIUC
Ca ac e i ile a i il emii n i i e i ace ea in i a a cali il

ale de b n gani a i de manage .240
Dr. Osias Friedman.
Sec ia de Radi l gie i Fi i e a ie a fost reprezenta de c e medic l

Miller Pavel. D . Pa el Mille (n. 3 a ilie 1956, T ife i, Ia i). A absolvit Institutul
de Medicin din Ia i eciali a ea Medicin Gene al n 1956. A ecia d e n m
b n, c ec i cin i , n f a e b n fe i ni . Angaja medic adi l g n cad l
P liclinicii R d i241.
Dr. Pavel (Paul) Miller.
240
Ibidem, f. 19. Ca ac e i a ea a a . O ia F iedman, e e emna de c ed.F a
Ilie, medic ef al ai n l i R d i.
241
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Pa el Miller.
Dr. Ernst Hi ch n, eciali n medicin gene al , di ec al S i al l i

R d i (1948-1952), a c nd lab a l de adi l gie i f i i e a ie.242 Hugo Wolf
a activat în calitate de medic specialist ftiziolog/radiolog în cadrul laboratorului
TBC243. Medicul Simon Croitoru a asigurat servicii medicale de specialitate, în cadrul
ec iei P ihia ie. n i nie 1970, C i a f c aliaua n I ael. n cad l Sec iei
Boli Interne, c nd ce ea a f e e ci a cce i de c e d . Ka l Offne (1979-
1905), dr. Kajetan Pionkiewicz (1905-1918), dr. Schaje Hertzberg (1918-1925), Nicu
D cea (1919-1922) i d . I n C ci ei (1930-1943). D al D ilea R b i
M ndial, Pa l urianu (simultan a activat c nfe en ia ni . d . la UMF Cl j
Napoca), Ion Graur (asistent la Clinica medical din Cl j Na ca, l e i a leca la
Spitalul din Râmnicu Vâlcea), Iacob Krattenstein (1945-1957), An n I ne c ( n
n 1961) i A el B c244. În anii `70 n cad l S i al l i d ean ac i a i
245
medicul Gabriel Dickman .
Serviciul Sanitar al di ic l i R d i a deb a la 13 iunie 1839. Primul
titular al acestui Serviciu a fost dr. Zacher. Acesta s-a preocupat, printre altele, de
i ea nei e idemii de anghin dif e ic la c ii din a l R d i . La 4 aprilie
1845, în cadrul Servici l i Sani a al a l i R d i a f ncad a medic l Igna
Kraus (1843-1854). Ace a a a i l l de medic ef al a l i R d i.246 În 1876
acea f nc ie a f c a de c e d . He mann P a , ab l en al Lice l i
Ge man din R d i, cel care a pus bazele renumitului Sanatoriu de la Solca. Porras
f cea a e din C mi e l de C nd ce e al S i al l i R d i ( n f n ea c ia e
g ea Ad lf Ma in, ima l n f nc ie la aceea da ). Între 1877-1878 e acea
f nc ie a ac i a Michael Kli e (medic mili a de f ma ie). n 1889, f nc ia de
medic c m nal al R d i l i a f e e ci a de c e d . Schmied . n 1891 e ace
l eg im e d . Le K ffle . Ace a a a i l l de medic al districtului
ani a al a l i R d i . În 1907 f nc ia a f c a , en c e i ad ,
de c e fi l l i He mann P a . n 1925, d e i ad lab ac e i d c men a ,
l men i n m n f n ea e ici l i ani a la m nici i l i R d i e d . Va ili C.
Gheorghe.247La di an de d decenii (1945) l eg im, en c e i ad ,
pe dr. Max Schwitzer, cceda de c e Ab aham Ga e (1949)248 numit director al
P liclinicii i d . Kalman Pach e ( n 1960 a f c alia n I ael). n l c l , la Ci ca
I U ban R d i, a f ncadrat medicul Iulius Franckel (cu sediul nou în str. Putnei
242
Ibidem, p. 24.
243
Ibidem.
244
Ibidem.
245
Vasile S.Cârdei, Visuri i temni e. Memorii, C m l ng M ld ene c, Bibli eca Mi i a,
2006, p. 196.
246
247
Ibidem.
248
SANJ Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 63/1949, f. 7.
80 DANIEL HRENCIUC
nr. 47)249. La 15 i lie 1949, in daniile l i Te d Nand i , medicul-primar al

j de l i R d i, a f nfiin a Ci ca a II-a U ban R d i. P im l medic al
ace ei n nfiin a e ci c m c i ii a f medic l I if Wei elbe g ( edi l e
afla n . Vic iei n . 19). El a f ma de c e medic l Iac b K a en ein
(sediul s-a m a n . S lida i ii/Ianc Ni n .7)250. Krattenstein s-a n c la 4
octombrie 1896 în localitatea Zuracki. În 1922 a finalizat studiile universitate
eciali a ea Medicin la Uni e i a ea din Viena. nce ând cu septembrie 1939 a
f angaja ca medic c n l an n cad l Ca ei de A ig i S ciale R d i.
Începând cu 1 august 1940 a fost da afa din e ici, din m i e a iale. n ba a
d c men el iden ifica e n d a l e nal, am c n a a fa l c medic l
Iac b K a en ein ( d micilia n R d i, str. Republicii nr. 60) a fost deportat în
T an ni ia (lag l Ca ig d), ntre anii 1941-1944. A a ie it iadului
transnistrian, repatriindu- e la R d i251. A fost reîncadrat în serviciu începând cu
1945 ac i nd ca medic c n l an n n 1948. A f ncad a la S i al l Unifica
R d i e filie a Ca ei de A ig i de Sociale pe postul de medic consultant la
ec ia de medicin gene al , nce nd c da a de 1 ian a ie 1949. A f nc i na ca
medic ef de ec ie. Începând cu 1955 îl eg im angaja c n m la e ici l de
252
Radiologie. Dr. Weistein Maier ocupa în 1949 func ia de medic- ef al
Di en a l i P liclinicii R d i253.
S i al l a l i R d i e a i i na n c l an l i 1930 c alimen e de
la d c i l cali (la e de la g da l R be Halbge ach , f in de la Da id
Jossel Hecht, pâine de la brutarul Moses Josef Fla chenbe g, , n i b n de la
254
apreciatul comerciant local Abraham Weindenfed . n c l an l i 1930, i a ia
S i al l i R d i -a afla n a en ia e ei (min i a e i al Gla l i B c inei, ia
reprezentând Partidul Democrat al Uni ii din Ce n i). D . He be g e en i na e
din f nc ia de medic ef al S i al l i R d i, n l c l fiind n mit Octavian
Abager, cu titlul interimar. Intrat în concediu medical, a fost înlocuit cu C.C. Vasiliu,
medicul- ef al a l i R d i255. Sit a ia i al l i R d i e a a ecia d e b n
de c e in ec ii ani a i. La 7 ian a ie 1945 a a la P efec a j de l i R d i
edin c nd de c e efec l Gh. P c ici meni iden ifice an mi e
m i en e eni ea e inde ii epidemiei de tifos exantematic în rândul elevilor
de la c lile din a . D e ma e, cei e en i (Ilie c , ima l a l i R d i,
P eli cean , medic l ef al j de l i R d i, Schi e , medic l a l i R d i i
249
Ibidem.
250
Ibidem. Lewenter Martha, a activat în cali a e de medic edia al ace ei ci c m c i ii.
251
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Iacob Krattenstein, f. 1.
252
Ibidem.
253
Ibidem.
254
SANJ fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 119/1930, f. 3-6.
255
Ibidem, f. 12.
C i c Dimi ie, in ec c lar al cursului primar) au decis suspendarea cursurilor

e d a nede e mina .256 Ul e i ace ei edin e, d . Sch in e a f men i na
n d c men e d e medic l ef al S i al l i R d i. D . Hein ich B enne , di ec l
S i al l i Mi R d i e a di ec im lica n dimin a ea efec el d e de c e
tifosul exantematic.257 n acea blem , d . Sch in e a d in ala ea
imedia a S i al l i n . 2 R d i c ca aci a e de 500 de a i, al i de
inventarul necesar.258 Ace ia c lab a n c medicii P eminge i Ande man din
Siret.259 Efectele tifosului exantematic s-a f c e nic e im i e la R d i i n
260
cursul anului 1946. Dr. Abraham Gaster (repatriat din URSS la 11 aprilie 1945) s-a
l n a la di i ia P efec ii j de l i R d i i a a i il ani a e n
261
ac i nile de c mba e e a if l i e an ema ic. Pentru atitudinea sa a fost numit în
f n ea Ci c mc i iei ani a e din V l . n al, n in e al l em al 1.01.1945-
30.VI.1945 if l e an ema ic a f c e a a j de l i R d i 1352 de ic ime.262
Dr. Rosenblatt Chaim
D . R enbla Chaim (fi l l i Iac b i J di h) -a n c la R d i (12

decemb ie 1921). Ta l a de in lie de a ic le de fie ie n R d i, .
efan cel Ma e. Cursurile primare le-a ma la c ala n . 2 (1928-1932) iar cele
liceale la Liceul Eudoxiu Hurmuzaki (1932-1940). n c ndi iile ig anei a iale
declan a e a a e eil , n i-a putut continua diile, a l ie nd - i
lia n 1941. n c mb ie 1941 c m ni a ea m aic din R d i a f de a
în Transnistria. Între 1940-1942 a f l a n de a amen ele de m nc din
Transnistria (Tulcin, Komorovca, Odessa- Triaj). La 20 aprilie 1945 a fost repatriat la
256
Idem fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 100/1945, f. 2-3.
257
Ibidem, f. 7.
258
Ibidem.
259
Ibidem, f. 8.
260
Ibidem, f. 23.
261
Ibidem, f. 30.
262
Ibidem, f. 32.
82 DANIEL HRENCIUC
R d i. Ul e i , a ma c ile In i l i de Medicin din Ia i (1945-1951)263.

Între 1950-1951 a ac i a n cali a e de medic n cad l S i al l i Unifica de Ad l i
R d i.264D ab l i e a repartizat medic la Bârlad265. A avansat director al
Sanepidului din localitatea Adjud. A cul i a ela ii a ia e c K lla Ca l, medic l
ef al a l i R d i, ec m i c d . Hein ich B enne , din cad l Sec iei
Ob e ic -Ginec l gie a S i al l i Unifica de Ad l i R d i266.
263
Arhi a Spitalului Municipal R d u i. Dosar personal Rosenblatt Chaim, f. 1-2.
264
Ibidem, f. 12.
265
Ibidem, f. 5. Autobiografie.
266
Ibidem, f.7 .
CAPITOLUL VII
Organizarea i func ionarea comunit ii israelite

Radautz/R d u i
P arcursul gani a i nal al e eimii d ene a f

m l eme ace ia, din nc de ede e
n l de l ng d a ,
gani a ic, de in nd
admini a i de c m ni a ea m aic Si e . n i ea eglemen il legi la i e
Hab b gice in in e medi l a en ei im e iale din 7 mai 1789 a f de fiin a
267
forma de organizare a evreilor în Kahale i nl c i c m del l c m ni a . I if al
II-lea c n ide a f ma gani a ic a Kahalel d e na ecific cie il
ec e e, a nd e l ie fa de ace i em de gani a e. Ini ial, a f c ea e d
c m ni i e i a e- Hauptgemeinde- la Ce n i i S cea a, ca e a ea n
c m nen a l al e filiale. C m ni ile e a c nd e de c e ei c nd c i-
Vorsteher- di i ie ab ga n 1789 de c e I if la II-lea. Mandatul
c nd c l i c m ni ii eb ia d e e ei ani. En ia ii e ei eb ia
aleag n n m de a e e ane, ca e enea din n . Aleg ii eb ia fie
maj i, ie a i de ca , ca i de familie, ie ca e, e b c e de e ec i
d c ia demn . Din e cei a e ale i, a i ile eb ia de emne e ei
c nd c i, indife en de n m l il imi e de c e ace ia. Acea
c nd ce e e b d na G e n m n l i P incial P li ic i de J i ie.268
Obliga iile c nd c il e a m l i le: ei eb ia c m le e e b icile
e iden ele c da ele lici a e: n m l l c i il e e e, c a ii .a. Cu privire la
cei n c i i deceda i, eb ia c nd c ma ic lele c nf m in c i nil de
ordin gene al, bliga ii e a e c l ele i eciale en c l l i aeli .
267
Kahal - C m ni a ea E eia c , apud ef. Rabin d . M e R en, Primejdii, ncerc ri,
miracole, B c e i, edi ia a II-a, Editura Hasefer, 1991, p. 344.
268
Eugen Glück, Evreii din Bucovina în perioada 1786-1849, II, în Analele Buco inei , VII,
1, 2000, p. 15.
84 DANIEL HRENCIUC
n ca l e i en ei abin l i, el el a a cinile lega e de ma ic l .

C nd ce ea c m ni ii e mai c a i de e a i a ea im i el i a al bliga ii
c lec i e ale e eil . La e ei, en ia ii c n ib ia n m d i nal la
269
cheltuielile comunitare. Statutul evreilor din Bucovina a fost definitiv prin Patenta
im e ial din 7 mai 1789, in a n ig a e de la 1 n iemb ie acela i an, a nd 64 de
a ag afe. Un l din e ace ea ecifica i fa l c , e eii de enea i c
de i i da ii egale . E a e n a n mia c m ni il e eie i ia n Gali ia
a de fiin a j i ia abinic , ame ec nd -se în chestiuni de ordin religios.270 Evreii au
f bliga i nce nd c 13 i lie 1787 e e in e n fa a nei c mi ii en a li e
a ib i n me a im niale de e nan ge man . P ce l a d a n eali a e, n n
1792. E eii a f bliga i en n e la mb c min ea l adi i nal , i e
271
mb ace d m da ge man . Ulterior, asupra acestei prevederi s-a revenit.
C n abili a ea ni il ec n mice e eie i ma e fac d a n limba ge man .
D e ie de e l ii in e ne i eglemen i legi la i e, la data de 12 iunie 1881
C m ni a ea E eil R d i i-a definitivat un Statut propriu, în conformitate cu
e ede ile a . 15 din C n i ia im e ial din 21 decemb ie 1867272. În 1890,
c nf m n ii legi a iece, a f alea n c m nen a C m ni ii I aelite
R d i. Ceva mai târziu, în temeiul legii a iece din 11 ma ie 1890, la R d i, a
fost ales un Consiliu format din 24 de membri, în frunte cu Berl Terner273. Avocatul
Le B n ein n cali a e de ima al R d i l i i-a exprimat ijin l fa de n a
admini a ie a C m ni ii, al i de Sal m n Webe , medic c m nal (de a emenea
evreu)274. C e a m i admini a i e -au d edi fi de b n a g : e a a ea i
m de ni a ea b ii de ab i a b ii i alice, angaja ea a ei hahami, modernizarea
Sinag gii Ma i, gani a ea n i de a amen di inc n cina c bleme de
a i en cial .a. De l a ea ec n mic a ad n me a e di c ii i biec ii
lega e de nc lca ea nei n me i eg li ca e g e na ia a eligi a i daic
adi i nal . Le Brunstein275 a f ale ima al R d i l i n -un moment
im an en de in l c m ni ii m aice d ene, de emna ea a fiind de ig
na ele an i din e ec i a c ii e n -c nfe i nale a l cali ii ( m ni,
germani, c aineni, i li eni, maghia i) .a. n ie a hia l cal i incial e
269
Ibidem.
270
Ibidem.
271
Ibidem, p. 146.
272
Franz Wiszniowski, Radaut die deutscheste Stadt Buchelandes ( R d u i-cel mai
273
István Deák, Mai presus de na ionalism. O istorie politic i social a corpului de ofi eri
habsburgici, 1848-1918, T ad ce e din limba ge man de E genia B lea, T ad ce e e i i
de Ela C ma, P fa de Li i Mai , Cluj Napoca, Editura Centrului de Studii Transilvane,
2009, p. 213.
274
SJAN Suceava fond Tribunalul R d u i, dosar 2/1926, f. 89.
275
Bukowinaer Rundschau , Ce n i, n . 90, din 8 ianuarie 1885, p. 4.
a e c Be l Te ne , c a n l c im an 276. El a primit, mai târziu, titlul onorific

de c n ilie al m a l i . A a ace i l n n 1914, an l nce e ii Marelui
R b i. Be l Te ne a f n l din e cei mai dinamici lide i ai C m ni ii M aice
d ene. A f nm m n a n Cimi i l E eie c din R d i. Berl Terner face
parte din li a ce enil de n a e ai m nici i l i R d i. O d ad de
ec n a e e, e ec i n ndemn la c n a e e, n egal m Este de la sine
n ele c acea i a ie de lini e i ace cial , li i de c nflic e i b aie, -a
reflectat într- n m d a m ni i benefic n ia a e eil ec m i a n egii cie i
de al fel, ea mai fiind c n c n i i g afie i b den mi ea de la belle
e e . n lan c l al, a i ic, i i al i eligi -a afi ma n me i e ei
ca e a c n ac a a i l b c inean i im lici , cel d ean ( n mic ) d e unul al
le an ei i al a m niei in e e nice i l ic nfe i nale, e eimea fiind n an ambl l
ei, na din e c m ni ile ca e i-a ad c n ib ie deci i la c n ac a ea
mitului Habsburgic. P nde ea a i ic a e eil în Imperiul Habsburgic a fost
ac ic cea mai ma e din n eaga E (e ce nd -i neîndoielnic pe evreii din
Imperiul Rus)277 însemnând în cifre 810.000 a 11% din la ia al a Gali iei la
începutul secolului al XX-lea. Evreii reprezentau 1,5 milioane (5%)278 din totalul
la iei m na hiei a -ungare. În cazul Vienei men i n m n cen de 9%
reprezentat din locuitori de origine evreia c n 1910 - persoane foarte active în
finan e, b nci, ac i i i c me ciale i fe ii in elec ale - a i ic ca e îi
nelini ea la i e ce enii nee ei279. n ca i ala m na hiei d n ene -
in agm ca e de emnea n i i g afie Im e i l A -Ungar - evreii aveau o
pondere semnifica i i j ca n l de ebi n ac i i ile ec n mice, financia e,
come ciale, n c l , a , ed ca ie280 .a. n 1880 n cen emnifica i , 60%
dintre medicii care profesau în Viena e a e ei, i e ec i 57 % din e a ca ii
iene i a a inea c nfe i nii m aice. E ei ec m Mahle a F e d - scrie
istoricul Nick Pelling - a a c n ib ie de ebi la nfl i ea c l al a
281
Vienei . Gustav Mahler (n. 7 iulie 1860 - d. 18 mai 1911) a fost un apreciat
m ician i c m i a iac, e e en nd curentul romantismului târziu. S-a
convertit la romano-ca lici m en a c a de a ac ile e ei an i emi e i en
a- i ea a l de di ec al O e ei de S a din Viena, n 1897282. La finalul
276
Bukowinauer Post , Ce n i, n . 2566, an 17, din 26 iulie 1910, p. 3.
277
René Johannet, Le Principe des Nationalités, Paris, Nouvelles Libraires Nationalite, 1920,
p. 389, nota 2.
278
Albert S. Lindelmann, op. cit., p. 35.
279
Ibidem, p. 36.
280
Erich Zollner, op. cit, p. 724.
281
Apud Nick Pelling, Imperiul Habsburgic 1815-1918, B c e i, Edi a Bic All, 2002, .
11.
282
Erich Zöllner, Istoria Austriei de la nceputuri p n n pre ent, ed. VIII-a, vol. II, traducere
de A. A mb e , B c e i, Edi a Encicl edic , 1997, p. 725.
86 DANIEL HRENCIUC
ca ie ei ale a aj n c e f li l de di ec al O e ei Mi li ane i al
Filarmonicii din New York. A h Schi ne , a f n d al b ghe iei e eie i
iene e, el fiind a l cicl l i d ama ic Ana l i al d amei Liebelei, al i de
serie de nuvele de mare succes. Karl Emil Franzos, s-a remarcat printr-un talent
narator deosebi , la fel i S efan Z eig, n c n P aga.283
Franz Josef (1830-1916), m a al Im e i l i Hab b gic

(Austro-Ungar din 1867), 1848-1916.
Începând cu decembrie 1848 pe tronul Imperiului Habsburgic se urcase Franz

Iosif (n. în 1830), apreciat în cercurile mai largi al burgheziei, drept ultimul grand
segneur al Europei; s-a c i c f m a a in e Eli abe a igina din Ba a ia,
c n c blic l i la g b in agma de m ea a Si . F an J ef a d mni 48
de ani, remarcându- e in ne i a e, nc ali a e i mai ale , in - de ebi
le an n lan e nic i eligi .284 Primea cu o atitudine e fec egal ,
binec n a ea eni din a ea n i abin, a a n i e m lman , c ie
i ic l ame ican de igine maghia István Deák285. În vremea lui Franz Josef, din
diverse considerente, Imperiul Hab b gic de eni e c ade a n a de d e , d
1867 el reinventându-se practic, în formula Aussgleich-ului (compromis).286
B c ina a mas parte a Cisleithaniei, partea a iac a Im e i l i admini a de
c e Viena, limba i admini a ia ge man fiind oficiale. Evreii au fost în
e manen in ii m na hiei dan biene, chia dac d 1867 acea a f e e
m i n e A ia i Viena, ca i alele d n ene ale Im e i l i bicefal287. Vizibil
283
Ibidem, p. 578.
284
István Deák, Mai presus de na ionalism. O istorie politic i social a corpului de ofi eri
habsburgici, 1848-1918, T ad ce e din limba ge man de E genia B lea, T ad ce e e i i
de Ela C ma, P fa de Li i Mai , Cl j Na ca, Edi a Cen l i de S dii T an il ane,
2009, p. 62-63.
285
Ibidem, p. 63.
286
Ibidem, p. 75.
287
Dominique Schnapper, Comunitatea cet enilor. Asupra ideii moderne de na iune,
T ad ce e din limba f ance i efa de Ana S icea-De am, Pi e i, Edi a Pa alela 45,
2004, p. 164. Pentru administrarea Bucovinei în perioada autonomiei a se vedea, Otto
d 1867 a f e nde en a di l ma iei i a ini iativelor externe maghiare la

ni el l li icii e e ne a m na hiei, de i ace l c , n l c a ea de fa , c n ea mai
in288. n Ci lei hania ia a li ic d 1867 a de eni mai agi a 289, frecvent în
Parlamentul vienez sau în Dieta Bucovinei auzindu-se e i de gen l a ma a
i dai a , al i de al e e i e e ec m fe dal , eac i na , maghia fil ,
- la , c , ineficien , ii i ae .a.290 Sf i l ec l l i al
XIX-lea i imii ani ai ec l l i XX a en m na hie na f a e lini i , nimeni
i nimic ne e e ind e enimen ele ca a fale ca e a ea e n m le291.
B c ina fig a n e efe in ele fi e il din a ma a a iac cmai din ca a
b g iei ie ii ale c l ale ec m i a a m niei e nice e a dina e292,
f ndamen a e en ial e c m nen ele ale e eie i, c ainene i m ne i.293 În
Gali ia n ecina , de i n la fel de a g a e, fi e ii eb ia bliga i ia a e
la n n ile e eil d c i, F an Xa e Sch be aducându- i amin e c m l
l ce e de anii n ca e e i e ca l c enen n Gali ia , n cali a e de Schabe g
(în traducere- n nee e ca e aj e eil d c i la aba ) în casa avocatului
unde stau cu chirie.294 În fine, spre deosebire de Bucovina, la capitolul distrac ii, n
Gali ia, fig a i te d ci la a iile de cale fe a en a i i ec nd e e l
Liov-Cracovia-Viena.295 Monarhia austro- nga e a in e ing ele din E a, n
ice ca na din e imele ca e a admi accede ea e eil n c l fi e il , c
b e a ia c ce l n ine, a c n c a e a e: 1. Prima j m a e a ec l l i al
XIX-lea c n mai cei c n e i i ea face ca ie . 2. Pa ici a ea ma i a e eil
n c l fi e il n e i ada libe al . 3. E ca eg e l i de dinain e de 1914.
4. Pe i ada Ma el i R b i c nd nde ea fi e il e ei de e e , a de eni na
im n a e. În total, în armata austro- nga a e i n e 1914-1918, n n m de
25.000 de fi e i e ei.296 Acea cif e e de ig , na emnifica i da fiind
i a ia n egi a la ni el l cel lal e a ma e ale emii. n a ma a a - nga ,
evreii aveau ibili a ea - i e a e ing i h ana n a de e c i iile
eligi a e (celeb e fiind ndemn ile lan a e de c e abin l de P aga, Landa
Ezechiel, e i i c c edin e m a l , da n i a i c edin a a ...
Hallabrin, Administra ia Buco inei n perioada autonomiei, în Analele B c inei , XIX,

1/2012, p. 83-99.
288
István Deák, op. cit., p.76.
289
A. J. P. Taylor, op. cit., . 123 i m.
290
István Deák, op. cit., p. 78.
291
A e edea i Li i Mai , Habsburgii i rom nii de la loialitate dinastic la identitate
na ional , B c e i, Edi a Encicl edic , B c e i, 2006, . 274 i m.
292
Pentru un punct de vedere diferit, a se vedea, Mihai Iacobescu, Bucovina între mitul
Habsburgic i realitatea istoric , în Analele B c inei , XIX, 2 (39), 2012, . 389-405.
293
István Deák, op. cit., p. 135.
294
Ibidem.
295
Ibidem.
296
Ibidem, p. 207.
88 DANIEL HRENCIUC
Unge i ile ma inil n l c l cama a il i n i a de d minic , a i ei le

nge de aba n l c l . A a eme c n imi i ca ne de la e ei, m nca i
297
n mai n , b n , i ceea ce e e e mi ) . Evreii puteau frecventa celebra
fac l a e mili a de la Viena, Josephinum, medicul evreu al regimentului cu rangul
de c i an a nd a legenda a a ma ei hab b gice.298 Da ele a e la ndem n
ne a a c n e 1848-1910 în armata austro- nga a e i n n m de 987 de
fi e i de ca ie e ei (372 la ele de l , 569 ca medici mili a i, 61 ca i
c n abili de l c g ad de fi e , 55 ca f nc i na i mili a i i 30 ca fi e i de
ma in ).299 Cel mai înalt rang atins de un evreu în armata austro- nga a f cel de
general-l c enen adj deca de c e Ed a d Ri e n Sch ei e , n c n 1844 n
Unga ia. A in a n a ma ca lda n 1865, fiind n mi l c enent în 1870. A luat
a e la di e e e a i ni mili a e, a f a an a la ang l de gene al mai n 1904,
fiind singurul evreu care a ajuns general - l c enen (d en i na e, cei d e ).
Eduard Ritter von Schweitzer a refuzat în mod constant e c n e ea c ,
f ec en nd eg la inag ga din B da e a, i ce nd ibili a ea de a ma die
k he a nci c nd a ea n a ea de a e i ma a c m a l.300 Un alt evreu,
Alexander Ritter von Eiss, a devenit general-maior, refuzând convertirea, devenit la
b ne e n nf ca i ni . S-a n c n 1832 n M a ia, e ind l n a n -un
ba ali n de n i. A l a la Magen a n 1859 i n 1866 la C a. A f
dec a c din l C ana de fie , cla a a III-a i admi n din l ca ale il . Trei
din e fii i a de eni fi e i de ca ie , d i m ind n Ma ele R b i, ia al eilea a
b in a a Medalie de a en i ejie ac da n mai fi e il .301 Evreul cu cel
mai înalt rang în ierarhia monarhiei danubiene, a fost baronul Samuel Hazai (Kohn),
de eni nal f nc i na la Mini e l Unga al A ii, d de f e e a an a la
302
rangul de general. n 1917, m a l Ca l I l-a a an a gene al c l nel i ef al
el de de e e , fiind al d ilea fi e al M na hiei, d ef l Marelui Stat
Major.303 Un al e e , Va n fig a la Mini e l de J i ie, el nec n e ind -se
nic da .304
297
Ibidem, p. 208.
298
Ibidem.
299
Ibidem, p. 212.
300
Ibidem, p. 213.
301
Ibidem.
302
Ibidem.
303
Ibidem.
304
Ibidem.
Ca ica an i emi din im l b i l i. S a: h :// 1.hab b ge .ne
n cad l m na hiei dan biene a a an a i -a dezvoltat un curent antisemit

e e en a de c e F an L ege , ale ima al Vienei. El a e i c ige de
305
a ea a mica b ghe ie i me e ia ii mijl cii din Viena.
Pe i ada de n la i b cni ea P im l i R b i M ndial c ae blemele
aferente, este c n ide a a fi cea mai b n din i ia e eimii n cad l Im e i l i
Austro-Unga , in agma de e c de a a e eimii fiind n lni ade ea n e ele
ca e ab dea acea ema ic 306.
In e al l em al de c i i a ecia d e e i ada de a al evreimii din
B c ina I ic , a c e n , la R d i, a a i iei n in i ii fundamentale
precum S i al l , Gimna i l de B ie i , T ib nal l , Admini a ia He gheliei
( edi l ac al al P im iei m nici i l i R d i) . a. R d i l a evoluat de la stadiul
de g la cel de a , n al f a e im an e m de ni a e de i ban,
adec a i a l i cen al-e ean a e a an f m il ecifice m narhiei
danubiene. Modernitatea a f ind la R d i, incl i in di e e ini ia ive
i daice incl i n lan ec n mic. H el ile den mi i e en i a e, c
307
e nan e cen al-e ean precum B i l , a Cafe Pa i .a. ia linia de cale
fe a a ig leg a R d i l i c Ce n i l-Lemberg-Viena308. C ne i ni i
oportuni i ca e a fi ea fi al ifica e n c n e l c l al al ec l lui XXI, ele
fiind strâns legate de fa mec l i ilegia al c n a e ii n e in in cercetarea
documentelor primare, eventual ale unor anchete orale autentice... E eii d eni
s-au pliat în stilul lor specific - avant la lettre - e e en a ace chimb i... În mod
eg la , C m ni a ea I aeli R d i a f im lica n m d ac i n a e
309
chimb ile li ice ecifice a i l i b c inean.
305
Erich Zollner, op. cit., p. 529.
306
nc din 1910 n B c ina a f in d Aussgleich-ul SJAN Suceava fond Colec ia de
Documente, pachet XXVII, dosar 19/1903, f. 1 6.
307
A e edea i I lia Elena-Halip, Traducerile legisla iei austriece n Buco ina Habsburgic
(1775-1918), Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and I an C a, 2015, . 11 i m.
308
Bukowinaer Nachrichten , Ce n i, n . 358, din 17 noiembrie 1889, p. 3.
309
Bukowinaer Nachrichten , n . 406, din 17 ianuarie 1890, p. 2.
90 DANIEL HRENCIUC
n 1914, C n ili l C m ni ii M aice R d i e a f ma din m a ele

e ane: Na han Ha h, M i e Maidanek, j dec l F ied ich Rachm h, Le n
Luttinger, Nuchem Herschleifer, Samuel Resch, Aron Stein, Moise Beer-Mik,
Salomon Weissler, Josef Bierer, Leon Hellmann, Kalman Weber, Moise Kranzdorf,
Chaim Mechel, Avraam Rothberg, Berl Lehrer, Jakob Peretz, Samuel Salzberg,
Fei el D lbe g, Kalman Menc e , U che Singe , Da id Ha h i Lei e Ki ma e
(secretar, Chaim Kupferberg). În anul 1914, comunitatea E eia c R d i a ea
1450 de c n ib abili n m d ficial. Veni ile i chel ielile c m ni ii -au ridicat
la f m a a m de 30.000 de c ane310.
R d i. P im ia.
310
Albert Wassermann, Radautz, în Geschichte der Juden in der Bukowina, ed. Hugo Gold,
vol. 2, Tel Aviv, 1962, p.92-96. n c n emn ile ale mem iali ice, I ael H nik c ie
m a ele: Veni ile c m ni ii a c n a n a ele en ac ifica e i la a
limen a en ca nea k he , a ele en c ii, cimi i e, c ace ea ma l i i, n
fine, a ele di ec e. Chel ielile a i a la a ala iil , n e ine ea cimi i l i, mik ah,
ijin en a i en cial , b en ii en T a i Talm d, ca a ei, Tem l l, precum
i n e ine ea c lii eb aice, d na ii en F nd ile na i nale , ibidem.
CAPITOLUL VIII
Evreii r d u eni i izbucnirea Primului R zboi

Mondial
A nul 1914 a ncheia , ac ic, e i ad f c a din i ia e eimii

bucovinene. Oda c i b cni ea P im l i R b i Mondial (14/28 iulie
1914), i a ia m na hiei dan biene a in a e n e en c m le i delica 311, ilustrat
de c n in l e a i nil mili a e ec m i al i nil li ice i ciale ca e a
e e a clima l le an al B c inei I ice n an ambl l . A ima i
4.500.000 mili ane de lda i ai Im e i l i din -un total de 9 milioane au fost
im lica i efec i n l ele a e n di e e ea e de e a i ni.312 Majoritatea
e eil a f e a i a i la e ici l de a i i na e al a ma ei Hab b gice, al ii
n a l a a e n m d di ec la l e, fiind ec m en a i en e i m l l c
medalii i dec a ii.
Bucovinenii au f nc a i n egimen ele 41 Infan e ie, 22 Land eh i
313
9 D ag ni . 17 janda mi din e cei di i e f n ie a c Rega l R m n (C d n)
cu misiunea de a-i de i a e cei ,,nel iali m na hiei dan biene, e a de c nfe i ne
m aic (al i de 14 l ne i, 13 eni/ c aineni i 27 de m ni).314 Presa
b c inean , - indife en de n an e - a a a c gene i a e m ej ile a a in ii
a hid cel i F an Fe dinand (15/28 i nie 1914, Sa aje , B nia) ec m i
315
e enimen ele l e i a e ca e a declan at conflictul mondial.
311
Ale and ina C i, Buco ina i Primul R boi Mondial. Contribu ia clerului la r boi,
pri onierii i refugia ii, în Analele B c inei , XVII, 2 (35), 2010, . 471- 491.
312
Ibidem, p. 479.
313
Te d B lan, Suprimarea mi c rilor na ionale din Buco ina (1914-1918), B c e i,
Editura Domino, 2004, p. 42. În A ma a Hab b gic a f nc a i i cad e didac ice,
afectându- e a fel, de f a ea c il c la e. SANJ Suceava, fond Prefectura jude ului
R d u i, dosar 8/1918, f. 1-12.
314
Erast Tarangul, Amintiri, volum îngrijit de Radu Fl ian B ja i L cian Na a -Kovacs,
Cluj Napoca, Editura Eikon, 2016, p. 34-35.
315
Mihaela ef ni a Ung ean , Buco ina la nceputul primului r boi mondial n presa de
limb german de pro incie. Studii de ca : ,Buko inaer Post i ,,C erno it er Allgemeine
Zeitung (1914), n ,,Analele B c inei , XXII, 2/2015, . 502 i m.
92 DANIEL HRENCIUC
La 31 i lie 1914 a f afi a la edi l P im iei R d i, blica ia in ca e

e a an n a m bili a ea n a ma a a - nga .316 Re e i ii a nd a de n
n 31 de ani eb ia e e in e n e men de 24 de e la ni ile mili a e la ca e
f e e c n ca i. A f f ma ga d ci ic c nd de c e A chenb enne ,
f ma din voluntari. Între 1-2 august s-au aduna la R d i, e e i ii Ba ali nului
3 din Regimentul nr. 22 Infanterie, al i de gl a ii Ba ali n l i 3 din Regimen l
22 Gl a i. Ace ia a f ca a i n c lile i ca mile l cale, l e i fiind
di ec i na i e Ce n i. Di i ia 43 Infan e ie din cad l c eia f cea a e i
Regimen l 22 i B igada 35 (incl nd Regimen l 22 Gl a i) a f angaja n
l ele din a i l gali ian (Zale c ) c ele e.317
S cie a ea b c inean e a m i n e m l i le i ni i e ec i e
referitoa e la angajamen ele i in e e ele fa de b i. Evreii, loiali Casei de
Habsburg, s-a eg i , din nefe ici e, e n e en lne abil, acela al ac a iil de
c lab a i ni m c a i ile a iece , ei fiind ec a i de c e nii m ni
bucovineni en nele ini ia i e ca e i-a la a n na n a i dini an i emi e i
na i nali e318. O i, i ind l c ile n glind , a l cel d c m ni i
( m n i m aic ), e e en a en ibil dife i . C m ni ile m aice din B c ina
a in n m d c n an ef l de b i al Hab b gil , a nd c n ib ii
emnifica i e n ace en . M l i din e e eii d eni a l a n a ma a
Hab b gic . Unii din e cei mai de eam e nen i ai e eimii b c inene ec m
Sal Wei elbe g i Benn S a che i-au declarat în mod oficial încrederea în
m na hia de Hab b g i n i b nda a ma el ale. n , de f a ea e enimen el
mili a e a dem n a fa l c b i l e a m l mai g e dec -a fi a e a cine a
la momentul respectiv. Tr ele a iece a f nf n e ia B c ina a f c a
n ei nd i de c e ele e: la 30 a g 1914 (a f c a e l Gali iei i
319
nordul provinciei) , c nd Sal Wei elbe g ( ice ima l Ce n i l i) i Phili
Menc el ( edac ef la ,,C e n i e Allegmeine Zei ng ) a nce ca n c l
nei n lni i de f a e la J cica, -i c n ing e i n di g l cali ile i
320
eje e la ia ci il . A a l c n elege e (generalul Arutinov a cerut
suma de 600.000 de ruble n e men de 24 de e, l ibili n a ), n mili a ii i
316
Franz Wiszniowski, Radautz die deutscheste Stadt Buchelandes, 1966, p. 27.
317
Ibidem.
318
Te d B lan, op. cit., p. 54-56.
319
Românii la nceputul Marelui R boi. De la atentatul de la Sarajevo la moartea regelui
Carol I. Documente, impresii, m rturii, c d na Mihail E. I ne c , B c e i, Edi a
Mili a , 2014, . 265-266. M l i l c i i ai Ce n i l i -au refugiat în Cimitirul Evreiesc
fiind c a i e c ii e ec cimi i ele.
320
Arie Leon Schmelzer, The Jews in Bukowina (1914-1919)- World War and Russian
Occupation, în History of the Jews in the Bukowina, edited by Hugo Gold, vol. I, Tel Aviv,
1958, p. 67 (accesat la adresa https://www.jewishgen.org/yizkor/bukowinabook/buk1_
067.html)
a c n in a c mi nen m a e e ce e fa de e eii din B c ina, ace ia fiind

ne i i, en a- i al a ie ile, f g efec i din calea l 321. Benn S a che i
al i f n a i ai e eimii b c inene a c ndamna c ehemen am l a ea
i len el la ca e e a i e eii b c ineni de c e ele e.
n n iemb ie 1914 n mai e i a n R d i b ba i ali i c a c in
între 19-42 de ani, ii fiind c ncen a i n a matele austro-ungare. Între 17-19
decemb ie 1914 a hid cele Ka l F an J ef de Hab b g (m tenitorul coroanei) a
i i a mai m l e l cali i din B c ina in e ca e i R d i l, a nd ilej l
discute cu locuitorii despre evenimentele aflate în plin de f a e322. R ii a
c a a l R d i, c mandan l el a i e -a in ala n ca a ind ia l i
Sal m n R dich din ada D mnea c (ac almen e, Calea Ce n il ).323 R ii a
distrus documentele Oficiului Cadastral. La 10 februarie 1915, trupele generalului
Lilienh ff a elibe a a l R d i de b c a ia . La 20 i nie 1916 R d i l
af din n c a de c e ele e, cel mai m l a nd de fe i afin ia
Rudich (o mare cantitate de spirt a fost deversa n l T li a, la ini ia i a
austriecilor)324.
Unii e ei, i a ieci, a in a n i l Bi l i de Sig an
B ani ca e e a n B d jeni, l cali a e de f n ie m n -a iac . C l nel l
Ed a d Fi che , a e i f me e n cen de e i en în partea de sud a
Bucovinei (Gura Humorului, Cîmpulung, Vatra Dornei) format din trupe de voluntari
in e ca e e afla m l i e ei. O a l Va a D nei a de eni e edin a lui Rudolf
Me an, g e na l B c inei. Ce n i l a f elibe a de c e upele austriece,
n ii de a e deja n Sibe ia c i a din e lide ii e eil n f n e c Sal
Weisselberg.
Între 1914-1916 Regatul Român a fost neutru325, e i nd alian defen i
ec e emna c Im e i l A -Ungar (1883) având ca obiec in e en ia
eci c n ca l n i a ac ne ca eni din a ea Im e i l i R . n e im ,
ela iile m n -ruse s-a mb n i n m d c n ide abil, ia n 1912 a l Nic lae al
II-lea de R man a efec a i i n R m nia (C n an a)326.
321
SANIC fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 395/1915, f. 1. La
30 ian a ie 1915, Fili H hen hal, din Ce n i e ef gia e la C n an a. A in a n a en ia
B ig ii de Sig an C n an a, ca e-i m ea leg ile ale c f nc i na ii de la C n la l
Austro-Ungariei.
322
Mihaela ef ni a Ung ean , op. cit., p. 511.
323
324324
Ibidem, p. 29.
325
Nicolae Polizu-Mic ne i, Niculae Filipescu, nsemn ri (1914-1916), Studiu introductiv,
n e, inde i bibli g afie de D D mi e c , B c e i, Edi a C in , 2017, . 108 i m.
326
Românii la începutul Marelui R boi, nota 109, p. 108.
94 DANIEL HRENCIUC
E ei gali ieni, 1915.

Sursa: Bundesrchiv (cota - 183-512117)
D i ani mai i , egele Ca l I a nce ca b in din a ea g e n l i

in a ea R m niei n b i de a ea P e il Cen ale, c ca ia C n ili l i de
C an de la Sinaia (21 iulie-3 august 1914)328. A a c m am men i na deja, la
327
15/28 i lie 1914 a i b cni Ma ele R b i, ia Rega l R m n a f in i a de c e

Austro-Unga ia i Im e i l Ge man - i e ec e a a l de alian 329. Convins de
e i i a ea mili a a Ge maniei i interesat de respectarea tratatului, Carol I n-a
e i , n , -i c n ing e cei e en i la C n ili l de C an acce e in a ea
R m niei n b i de a ea P e il Cen ale. De i a ea ibili a ea
c n i i nal decid de n l ing in a ea R m niei n b i, Ca l I a efe a
e ec e in a maj i ii m nil . Ca l I de H hen lle n a deceda la 27
septembrie 1914, fiind succedat la tron de Ferdinand I, ne l de f a e330.
Regatul Român s-a orientat spre încheierea unei Conven ii c An an a331 prin
in e medi l c eia i-a f ec n c e d e ile ale a a T an il aniei i a
332
Bucovinei . In a ea R m niei n b i de a e An an ei, a c m lica f a e m l
327
Eugen Wolbe, Ferdinand I, întemeietorul României Mari: o biografie, B c e i, Edi a
Humanitas, 2006, p. 112-113.
328
C n an in Ki i e c , Istoria r boiului pentru ntregirea Rom niei 1916-1919, edi ia a III-
a, Edi a iin ific i Encicl edic , 1989, . 113-117.
329
Ibidem, p. 112.
330
Ibidem, p. 125.
331
Glenn E. Torrey, România n Primul R boi Mondial, ad ce e din limba engle de Dan
C i e, B c e i, Edi a Mili a , 2014, . 22.
332
Valentin-I an F can, Albionul n c utare de alia i 1914-1918. Interesele politico-militare
ale Marii Britanii la gurile Dun rii i n Balcani n anii Primului R boi Mondial, B c e i,
Edi a Mili a , 2014, . 148 i m.
i a ia A -Ungariei333. Se iciile de inf ma ii a iece e a in ma e,

in e e a e afle da e de e lan ile mili a e m ne i, e nd in mijl ace
specifice în zonele de f n ie . R m nii a ea in e e e n B c ina, c leg nd
inf ma ii in ice i de mijl ace. E eii, bi i de ge man ,334 e a ec a i
de c e i naj l m ne c da i l iali m l i l fa de m na hia a - nga .
Un caz de acest tip a fos e e en a de c e M e Vinning, igina din I cani,
b n i c a fi f c i naj en a ieci.335 Acesta a intrat prin vama Burdujeni
(28 a g 1915) c l ind e B c e i, n in e e de aface i. n ca i ala Rega l i
Român s-a întâlnit cu c i a c eligi na i. Leke Mihail, a iac, afla n
B c e i (7 i nie 1915) a in a i el, din acelea i c n ide en e, n a en ia
contraspionajului românesc336. Ace e n lni i e a m i e c ma e a en ie de c e
337
agen i, f a fi c nfi ma e d ad de i naj. Mayer Drimmer, supus austriac,
a i i a i el Lega ia A -Unga iei de la B c e i (19 decemb ie 1915)338. Acesta
a avut mai multe întâlniri de afaceri. Ziaristul Karl Klüger s-a afla i el n i l
339
e iciil m ne de inf ma ii, ec nd f n ie a i aj ng nd n B c e i. El avea
b ga ac i i a e edi ial n Ce n i, fiind n e naj infl en i bine c n c .
Se afla n ela ii apropiate cu I li Pa , Edi Ga e , Lake Mihal i Ma
Wa e mann, ia i i la ,,Bukares e Tagbla .340 Klüge e a c n ide a de c e
agen ii m ni d e n influent personaj al intereselor Austro-Unga iei .341 El era
in e e a de i a ia B c inei a nd e ie de n lni i i de la i la Sinaia, B eni
.a.342 Pe de al a e, acelea i en imen e fa de m na hia a - nga le
m ea i A el Onci l, n l din e lide ii m nil b c ineni. nc e n
victoria monarhiei el le-a bi l n a il (de igine m n ) ad na i la S cea a
de e an ele Vienei m i a Im e i l i Rus343.
333
Erich Zöllner, Istoria Austriei de la nceputuri p n n pre ent, ed. VIII-a, vol. I, traducere
de A. A mb e , B c e i, Edi a Encicl edic , 1997, . 599.
334
Roland Clark, Sf nta tinere e legionar . Acti ismul fascist n Rom nia interbelic ,
traducere de Marius Adrian-Ha a a , Ia i, Edi a P li m, 2015, . 32.
335
SANIC fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 217/1915, f. 1-26.
336
Ibidem, f. 87.
337
Ibidem, f. 28.
338
Ibidem, f . 41.
339
Idem, fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 365/1915, f. 7.
340
Ibidem, f. 9, 16.
341
Ibidem, f. 17.
342
Ibidem, f. 41.
343
Ibidem, f. 8.
96 DANIEL HRENCIUC
E ei gali ieni g nd -se pentru victoria armatelor austriece (1916).
Da i jaf il i i len el , mai m l e familii de e ei din Gali ia i

B c ina a f ne i e e m e la Viena344. În vederea sprijinirii lor, au fost
amenajate tabe e n B emia, M a ia, Sile ia, Sal b g, A ia S e i a i
Ca in ia. De ebi de ene gic -a d edi a fi n ace en , gani a ia i ni
e e en a de c e d . Sch a Hille i Ani a M elle .345. C m ni ile m aice
din Sadagura, Boian, Mahala, N a S li a, Ra ancea a f jef i e de c e mili a ii
i ia l c in ele a ic la e i inag gile a a ia e. C ea abinic de la Vijini a a
f di , n came a nde bi n ia e age abin l I ael Hage , a c a , ca
prin minune, de fl c i.346 n ca l e eil b c ineni, nde ea el e n
incie, i len ele i jaf ile declan a e n ace im , i-a de e mina e
ad ea c n ile de e ale A iei. n Ce n i, g a ie in e en iei
mitropolitului Vladimir de Re a, Sinag ga Ma e i l ile de T a a fi
347
salvate. Ca ele, inag gile i ie ile e eie i din B c ina a a e nic
de fe i , ia ia a c m ni il m aice a f i ea, e nic afec a . Ul e i ,
a i ile Hab b gice a n cmi li n ca e a f ec e ca ele e eie i din
B c ina di e n im l e a i nil mili a e din im l b i l i.348 Familia
344
Idem, fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 616/1916, f. 1-3.
Rabin l N him F idman din ef ne i e ef gia e n 1916 la Viena. Lega ia R m niei din
capitala Imperiului Austro-Unga e a in e e a afle dac ace a e a m n.
345
Arie Leon Schmelzer, op. cit., p. 67.
346
347
Erast Tarangul, op. cit., p. 34-35.
348
1918, mapa 101, dosar 7, f. 45.
Schaffe (Ab aham i Lea, R d i, . T li ei n . 13) -au adresat în acest sens,

Ministerului de Interne din Viena.349 O a l R d i a a de fe i ag be
ma e iale n c l l el a e n cele ei c a ii cce i e ale a ma el e,
m i en ca e a lici a ijin a i il Hab b gice, ag bele idic nd -se la
suma 700.000 de coroane.350 n a a fost amenajate câteva spitale militare, în
localitate fiind dislocate trupe auxiliare austriece.351 Z n l in ii României în
b i m i aA -Ungariei a fost privit cu pesimism în Bucovina352. Gl a ii
m ni a f nl c i i c lda i de al na i nali a e, ei fiind imi i l e n afa a
353
Bucovinei. Pe deal l O i din a ie ea R d i l i, din a ie ea l cali ii
Horodnicul de Jos, mili a ii a ieci a a an ee i a amenaja c e a
cazemate.354 S lda ii i a fi a de c a ea în trei rânduri succesive a
R d i l i, en a se deda la n me a e la jaf i i di ge i355. Ofensiva Brusilov
(4 iunie -20 septembrie 1916) a avut un puternic ecou în Bucovina356. R ii a c a
l cali ile Ra ancea, T i, D b n i .a.357 Bombardamentele puternice
ec m i chimb ile de e de f n i i-au pus amprenta asupra moralului
l c i il n c n e l legil ma iale in d e de c e admini a ia a iac
d in a ea R m niei n b i de a ea An an ei (14 a g 1916). n j de l
R d i e i a c m ni i m aice emnifica i e e e e d aa b i l i la
diverse pericole, având în vedere atitudinile antisemite care s-a nm l i c acea
ca ie i c a le-a c ic ime e ane ne in a e, din nd ile la iei
ci ile. Da ele de mai j , n n m fe e ci i l i e ec i de an ambl
a a nde ii e eil n R d i i n l cali ile a a in a e. A fel, n an l 1916,
n j de l R d i ia 90.635 de persoane, dintre care 9442 evrei, 23.822 germani,
8.533 eni .a.358 Ca i al de j de , a l R d i e a l c i de n n m de 16.604
e ane, din e ca e 4455 m ni, 5296 ge mani, 5940 e ei, 354 e ei .a. 359
G da l C n an in C libaba, n m infl en i n ade a lide de inie l cal,
era caracterizat de c e Sig an a R m n drept un ma e an i emi 360. În
And a fal a (a i M ne i), c m ni a e c m ac maghia , l c ia 73 de e ei, 2246
349
Ibidem, f. 46.
350
Ibidem, f. 81-82.
351
352
Ibidem, f. 299.
353
Ibidem, f. 305.
354
Ibidem, f. 308.
355
Ale and ina C i, op. cit., p. 473.
356
SANIC fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 7/1916, f. 304.
357
Ibidem, f. 385.
358
Ion Varta, B t lia pentru Buco ina n ajunul Marii Uniri (1916-1917). Documente inedite
din Arhivele Federa iei Ruse i Republica Moldo a, Chi in , Edi a Ca didac , 2008, .
132.
359
Ibidem, p. 140.
360
Ibidem.
98 DANIEL HRENCIUC
maghia i, 137 ge mani, 7 eni i 29 de m ni361. n B de i l R m ne c ia 6

e ei, la ia al -1052 e ane, ia n B de i Ge man-17 m aici, la ia
al - 409 fle e, 392 ge mani. n Bilca ia 49 de e ei, al fle e - 3480
persoane. n B la ia 17 e ei, la ia al -1866 suflete362. n C i a e a 17
e ei ( la ia al -1753 persoane), iar în Gura Putnei/Karlsberg -24, la ia
363
al 1384 fle e (ge mani 1354, m ni-4, .a.) . n F ii N i, e a 127 de
e ei, la ia al 4866 fle e, 379 ge mani, 86 eni, .a. n F ii Vechi-
R m ne i e a 65 de e ei, la ia al 4060 e ane, 3574 m ni, 327
germani, 82 maghiari.364 n F ii-Vechi Ge man, ia 79 de e ei, la ia
total -1358 suflete, 1269 germani. n G l ne i e a 18 e ei, la ia al -836
persoane, 774 români, 36 ge mani .a. n c m ni a ea ge man V i dea a ia 80
de e ei, la ia al - 1425 suflete, 1345 germani. În Horodnicul de Sus, locuiau
40 de e ei, la ia al -3540 fle e, 3097 m ni, 256 ge mani, .a.365 În
Ma ginea ia 61 de evrei, popula ia al 4094 fle e, 3819 m ni, 263 ge mani
.a. E eii e a ca ac e i a i d e ma i an ag ni i ai m nil ( ic!)366 n Mili i l
de S ia 65 de e ei, la i al 2838 de fle e, 457 eni, 206 ge mani .a.
E eii e a c n ide a i a fi imejdi i 367. În Putna locuiau 278 de evrei, total
la ie-2472 de persoane, 1418 m ni, 668 ge mani, 27 eni .a. În localitatea
Satu Mare-R m ne c, a a in a e j de l i R d i ia 33 de e ei (1649
la ia al ), ia n Sa Ma e German, erau 69 de evrei (1150 total)368. În Seletin,
ia 1247 de e ei, la la ie al de 5995 de e ane (4096 eni, 618
ge mani, 22 m ni). n S aja ia 160 de e ei, la n al de 3891 l c i i (135
germani, 3586 români)369. n S ce i a l c ia 27 de e ei, la ia al fiind de
1423 e ane din e ca e 1361 m ni i 35 de ge mani.370 n i l Came al e a
n egi a i 441 e ei, al la ie-3900 persoane, 3212 ruteni, 30 români. În
Vic l de J e a 90 de e ei, al la ie-3479 persoane, 3264 români, 113
ge mani. n Vic l de S ia 359 de e ei, la ie al e idica la 7395 de
371
e ane, din e ca e 6720 m ni i 247 de ge mani. E eii M e Haidenec i fii
i( ie a ii nei cie i de el c a e a lemn l i i a nei afin ii) i Da id
Ha h (medic), A el ad ( ie a l nei c me), Saide W lf am (c ci ma ),
361
Ibidem, p. 132.
362
Ibidem, p. 133.
363
Ibidem, p. 135.
364
Ibidem, p. 136.
365
Ibidem, p. 138.
366
Ibidem, p. 138.
367
Ibidem, p. 139.
368
Ibidem, p. 142.
369
Ibidem.
370
Ibidem, p. 145.
371
Ibidem, p. 146.
Zi ing i J del Thaile e a c n ide a i drept indi i i imejdi i 372, întrucât se

d edi e fideli admini a iei a iece. n V i inel l c ia 14 e ei, la ia al
373
-1563 de e ane, din e ca e 1530 m ni i 19 ge mani. În Volov , e a 41 de
e ei, la ia al -3100 persoane, 2989 români, 35 ge mani .a.374 n R d i e a
sediul Regimentului nr. 22 pe strada Gimnaziului (Landwehrkaserne).375 În total,
ca a ma ca e di nea de 19 came e de l c i , n a e , d a ii en b lna i, n
total 200 de oameni, era evalua de c e a ieci la 1000.000 de coroane.376 Exista
i a d a ca a m de e ind acela i egimen , ada ie e N ka ie ne, f ma din 7
came e, n a i en ae , d came e en b lna i, 5 maga ii, nd
ad i a ima i 250 de e ane. E a e al a la 50.000 de coroane.377
F nc i na i n Ma deha (7 came e, 4 maga ii, 17 came e en b lna i), e aluat
la suma de 60.000 de coroane.378 Janda me ia ca e de e ea j de ele R d i i
S jine f nc i na e ada Ma inga e. Bi l P li iene c f nc i na n cl di ea
c m nal (Gemeindeha ), fiind c nd de c e n e gen maj (Wachme ei ). 379
Dispunea de n efec i de 15 e ane, ace ea nd nif me alba e c e le i
de c l a e nchi . Ace ia ac i na i n ca de incendii, nde linind mi i ni de
m ie i. n ace ca , efec i ele li iene i e a c m le a e de n n m de 10
voluntari, rec a i din nd l ci ilil . C mandan l m ie il d eni e a T e ,
e nic ge man. Sedi l e afla e ada F il .
R d i, 1916.
372
Ibidem, p. 147.
373
Ibidem, p. 148.
374
Ibidem.
375
Ibidem.
376
Ibidem, p. 141.
377
Ibidem.
378
Ibidem.
379
Ibidem.
100 DANIEL HRENCIUC
1916. S lda ii e ei din armata austro- nga celeb ea Han ka.

Chag Sameach! Sursa: c lec ia Tem l l i C al, B c e i.
In e e a n e l ia e enimen el din B c ina, Sig an a Rega l i

R m n m ea c mijl acele ecifice ndea a e ac i i ile an mi e ane
care locuiau fie în zona de fr n ie , a c l ea de e teritoriul Regatului Român
nde f ec en a ce c i mili a e, li ice a e e en an ele di l ma ice ale
Imperiului Austro-Unga . Unii din e ace ia e a cel in e m i i ni a ieci
culegând inf ma ii din na f n ie ei m n -a iece c l ind ade ea b
di e e e e e e e i i l m ne c. Din e ec i nii e a e ei, ca l l i
Da id K ame din S cea a, a e a de c e Janda me ia B d jeni (ma ie 1916) b
ac a ia c a face parte dintr-o ,, gani a ie a iac de i naj 380. Kramer,
bi fl en al limbil m n , l n , ge man i , e a c me cian i in
ma e, e a ne i e de la e e de n l cali ile nde a ea l c g i
m nale, el in nd a fel n i la i il m ne n cina e c de i a ea
i nil a iece. Rega l R m n i Im e i l A -Ungar se aflau deja în tabere
ad e e. B d jeni e a l cali a e de f n ie , e e en nd n ade a câmp de
confruntare pentru serviciile de inf ma ii ale cel d abe e. n acea l cali a e
ac i na fi e ii B ig ii 12 de Sig an B ani, n ca l de fa , agen l ecial
Nicolae Romanowski, cel care a instrumentat cazul Kramer381. E eii e a ec a i
( i) en fa l c rbeau mai multe limbi, in e ca e ge mana, limba ficial a
Imperiului Austro-Unga . Da id K ame a in a n di c ii ec e c J hann
Stern, evreu supus român din Burdujeni, concentrat în Regimentul 16 Suceava la
Serviciul Sanitar.382 A i ile m ne a nce ca dem n e e fa l c Da id
K eme e a i n a iac, cali a e n ca e a nce ca afle de la J hann S e n,
380
SANIC fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 39/1916, f. 2.
381
Ibidem, f. 22.
382
Ibidem, f. 6.
inf ma ii de alia e de e f ifica iile m ne din a ea de n d a M ld ei.383 În

eali a e, Da id K eme ( n de 67 de ani i ca e a ea n fi ca e e ea n
armata austro- nga , Regimen l 31 Infan e ie Mi k l ), a nce ca - i al e e fi l,
c leg nd i nce c nd din ie ini ia i le fe e a iecil c e a da e de e
amplasamentul trupelor române din zona F l iceni.384 Johann Stern, sergent în
Regimen l 16 Infan e ie S cea a, i-a informat superiorii, care au dispus arestarea
imedia a l i Da id K ame . Ul e i , ace a a f eda e a i il de f n ie
385
a iece in nc l de g ani Palanca . A i ile m ne a e i a fa l c
a iecii bi n ia dif e e inf ma ii fal e b f ma n n i, in
in e medi l n agen i ec e i ca e ecea deghi a i f n ie a in B d jeni.386 În
c n ecin , ace ea a l a m a nde ii e eil din l cali ile limi fe
frontierei cu Imperiul Austro-Unga , m l i din e ace ia fiind ie a i de c me i
de lii, l c i f ec en a e de c e i nii a ieci.387 Evreii figurau des în
a a ele Sig an ei, ei fiind b n i i da i ela iilor lor comerciale- pe nedrept- de
spionaj.388 n a en ia Sig an ei m ne e afla i familia An chel din S cea a, ale
c ei fiice- elegan e i afina e- f ec en a ce c ile n fi e i i nal i f nc i na i
389
români din Burdujeni. Nici în acest caz, ac a iile de i naj n-au putut fi dovedite.
n Rega l R m n m ile l a e m i a e eil ac a i de ge man filie , a
de eni d e nce nd c 1916, ace i fiind a e a i, e l a i i m a i.390 Statutul
evreilor în Regatul Român a devenit, în im l b i l i, n l f a e delica . P i ia
a i il fa de e ei eb ie c nec a c a cen i nea na i nali m l i n
nd ile m nil i c ainenil b c ineni d 1916, manife a in -o serie
391
de ac i ni i comportamente antisemite. P n i celeb l iec de e gani a e
fede al a Im e i l i A -Unga c nce de c e A el C. P ici i e cl dea
392
pe evrei din calculele statale ale noii formule imperiale . Pe acest fond, cei 102.925
383
Ibidem.
384
Ibidem, f, 17.
385
Ibidem, f. 46.
386
387
Ibidem, f. 3-7. E e ba de e l cali ile Li eni, L m eni, H ea ca, Valea Gl d l i,
M lini, H dniceni, Neag a a l i, Rac a, i b .a.
388
389
Idem, fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei Generale, dosar 715/1916, f. 1-4.
390
Carol Iancu, Emanciparea evreilor din România (1913-1919). De la inegalitatea civic la
drepturile de minoritate. Originalitatea unei lupte ncep nd cu r boaiele balcanice i p n la
Conferin a de Pacede la Paris, Prefa de Charles-Oli ie Ca b nell, Ia i, Edi a Ha efe ,
1998, p. 108-109.
391
Maria Mandric, Mi c rile na ionaliste ucrainean i rom n (1920-1940), n Analele
Bucovinei , XIII, 2, 2006, . 631-641.
392
Aurel C. Popovici, Stat i na iune. Statele Unite ale Austriei Mari. Studii politice l rgite n
ederea re ol rii problemei na ionale i a cri elor constitu ionale din Austro-Ungaria,
B c e i, Edi a Alba , 1997, . 142 i m.
102 DANIEL HRENCIUC
de evrei bucovineni393 erau în mod firesc preocu a i de a a i e l ia monarhiei

austro- nga e in a n - n nea e a i nean ici a ce de accele a di l ie394.
Re e en an ii e eil b c ineni n f n e c Benn S a che , Jak b Pi ine ,
Ma e Ebne i Sal Wei elbe g -au întâlnit în câteva rânduri pentru a analiza
i a ia e eilor din Bucovina în contextul ag bel i di ge il ca e de
395
c e in a ia n B c ina . C ace ilej, Benn S a che a in n di c
impresionant.
C nf a i e ei!
Estul, nordul, e l i d l E ei n n fl c i, a in e de f ele a i e
a ide de e e, b al c de i m c nf a ii n i in i fe de ec le.
M c i ii cei lini de a ad b i l i n c m an a a ie.
Noi, evreii austrieci, care, b ce l n i m a n ele i d e , ne
b c m de a e d e ile i libe ile ci ile i li ice, me gem c en ia m la
b i, g ndind -ne la da ia f n de a l a en i bi a n a a , n ii l
c edin ei neclin i e fa de m a i de im e i .
V nd c lda ii n i ec dinc l de g ani a ea c , n i, e eii din
Austro-Unga ia, n em c le i i de amin i ea agic a fe in ei i a d e ii,
im ibil de eda n c in e, a mili ii, ig ni ii i a ned e ii, a ma ac el i
m cel il e ca e le nd c nf a ii n i n R ia, b ble ema l egim a i .
Pan la i m l a id de ee a e - i a ing el l n mai in bj ga ea i
e e mina ea a el . P in faima a nge a , a i m l ea de in cea mai
e ibil e e din l me, ia E a -i stea la picioare! Ce-i a a i m l i dac
n ci i mii de lda i e ei? C ima a de eni n mijl c e fid de a-i nl a chia i
e d mni i i de a li a fel e ea de e e a ace ia.
Acum, când la chema ea m a l i a a n a e idic la a me, en a
i a cen i nea ace i i em li ic c ndamnabil, a i m l ea ne bj ge - i
a e a mele n nd e a e m i an a !
C nf a i e ei, face i- da ia, ba chia mai m l dec a ! Pen c l a
n a m i a aim l i e e l en d e l a el i al a el la
a de e mina e, e e l en in e e ele i ale ale a iei n a e, en
in e e ele cele mai fin e ale a el i na i nil ca e ie c sub sceptrul
habsburgic.
i n i, e eii, l m en a ea adel n i ef c l al de mii de
ani, la ca e a c n ib i din ei m ii n i din e l i d l E ei,
393
Constantin Ungureanu, Bucovina în ajunul i n timpul Primul R boi Mondial, în ,,Analele
B c inei , XXII, 2/2015, p. 479.
394
Margaret Mac Millan, R boiul care a pus cap t p cii. Drumul spre 1914, Traducere din
engle de Sma anda C m ean , B c e i, Edi a T ei, 2013, . 546.
395
1918, mapa 83, dosar 3.
l m m i a n bi ii a el de c e e ile a ia ice cotropitoare,

[ a ici m la] acea l f n i deci i en i ia mani ii396.
Între 18 iunie 1916 - c mb ie 1917 Ce n i l a f e c a de c e i,
lei e enind admini a ia a iac . M l i e ei s-au refugiat la Viena, printre
ace ia afl nd - e i ba n l Sal m n R dich, n l din e cei mai e e en a i i e ei
d eni (a deceda n Viena, 1917). Rafin ia de de S i i Fab ica de Lichi i de
la R d i, ie a ea a, a f incendia e. A f a e de c e i, fabricile de
che e ea B c ina i Te ne , ca mile de la He ghelie .a. P im ia N i c ala
397
P ima de e ada Bi e icii a f afec a e de b mba damen e . n 1917 i a ia
a il de f e din e cele d abe e -a modificat radical în conte l in ii
SUA n c nflic de a ea An an ei. La nce l an l i 1918, a i ile
Hab b gice din B c ina e a e c a e de e al a ea ag bel i di ge ile
n egi a e de c e a ic la i i in i iile blice alc ind b c nd ce ea
guvernatorului Graf von Etzdorf un plan de refacere a acestora.398 Între septembrie -
n iemb ie 1918, R d i l a f c nf n a c efec ele g i ei ani le.399 Au fost
i de acea e idemie, mai m l i ameni dec f e e ci i n cei a ani de
b i. n ace c n e , a a l c e enimen ele la ca e m i efe i n ca i l l
m .
396
Idem, fond Gu ern m ntul Ce aro-Cr iesc al Buco inei. Ministerul de Interne 1783-1918,
mapa 101, dosar 7, f. 16-35, f. 92-93.
397
398
Ibidem.
399
Ibidem.
CAPITOLUL IX
Evreii r d u eni i Unirea Bucovinei cu Regatul

Român (15/28 noiembrie 1918)
O da c b i ea m na hiei dan biene, ima l ge man al a l i

R d i, Gabriel von Mohr, n bil de S negg i M be g, i-a depus
mandatul, fiind numit primar girant400. n ace e ci c m an e n ca e pogromurile
a a e eil a ea l c n a i l c ainean - i n Ba a abia -, înc din octombrie
1918, evreii au alc i i edac a n Memoriu în care- i f m la e iile l
a e i n leg c i a ia i ii l m na hiei a -ungare. Acest document a
f emna de e nali i eminen e ale e eil din B c ina ec m Benn
Straucher, Max Folkschaner, membri în Dieta Bucovinei,Wilhelm Tittinger
e edin ele Came ei de C me i Bernhard Fleminger. Din a ea f ac i nii
social-democrate au semnat Jacob Pistiner, Markus Kaswan, Berthold Friedman,
Wilhelm I en i M i Obe laende , ia din a ea i ni il d c men l a f
i c li de c e Ma e Ebne , Benjamin F ch , S l m n Kinsbrunner, Markus
K aeme , I ael Schle e i Wei gla Sigm nd. Din partea partidului P ale Si n
au semnat Meier Rosner, Leib Buchbinder, Feiwel Sternberg, Chaim Lecker, Leib
S einme i Hersch Essner401,
400
SJAN Suceava, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 5/1918, f. 22.
401
Arie Leon Schmelzer, The Jews in Bukowina (1914-1919)- World War and Russian
Occupation, în History of the Jews in the Bukowina, edited by Hugo Gold, vol. I, Tel Aviv,
1958, p. 67 (accesat la adresa https://www.jewishgen.org/yizkor/bukowinabook/
buk1_067.html)
106 DANIEL HRENCIUC
Wilhem Tittinger Salomon Kinsbruner Max Folkschaner
La 22 octombrie 1918 evreii au organizat o Conferin la Ce n i, nfiin nd

un Consiliu Na ional Evreiesc. În contextul violen elor i a pogromurilor care aveau
loc în Bucovina, evreii, fo ti combatan i n a ma a Hab b gic a f ma
organiza ie ec e de a a a e, j nd e me a c a di c e ia
(Ferdinand Sternlieb, locotenentul Alexander Rosenfeld, fiul rabinului ef Dr. Josef
Rosenfeld, locotenentul Benno Sternberg, locotenentul Leon Schmelzer, locotenentul
Moses Hochstadt, adjutantul Birnbaum, precum i Moritz Geiger, eful postului de
c mand al Regimen l i 41 Infan e ie).402 Aceste trupe au asigurat protec ia
c m ni ii e eil din Ce n i în contextul revoltelor izbucnite la 31 octombrie în
ni ile militare din localitate. Liderii evreilor le-a an mi n e e en an ilor
ucrainenilor care e eg ea eia e ea n Ce n i, c n eg i i a ere
via a coreligionarilor lor . A f f ma Ga d Ci il f ma din e e en an ii
Consiliilor Na i nale din Ce n i în frunte cu Leon Schmelzer. La 6 noiembrie 1918
trupele române au intrat în Vatra Dornei, Suceava i R d i, înaintând sub
conducerea generalului Iacob Zadik spre Ce n i403. Evenimentele care au
c n e ali a de ma ea m na hiei de Hab b g a f e en a e n -o serie de
lucr i tiin ifice de referin a a ace ei bleme. La 10 n iemb ie a a l c
prima edin a C mi e l i Na ional Evreiesc din Bucovina. A fost ales un Comitet
Executiv format din 4 reprezentan i ai Bundului: Dr. Moritz Oberlaender, dr. Jacob
Pistiner, dr. Bertholt Friedman i Markus Kaswan. Patru reprezentan i ai lui Poale -
Zion: Profesorul Chaim Lecker, dr. Meier Rosner, dr. Feiwel Sternberg i Leib
Steinmetz, trei e e en an i ai i ni il : Meyer Ebner, Dr. Solomon Kassener i Dr.
Markus Kraemer i trei reprezentan i ai Partidului Provincial: Friedrich Billig,
Bernhard Fleminge i abin l ef Josef Rosenfeld. Benno Straucher a fost desemnat
reprezentant al Parlamentului Central iar Ne mann Wende n Die 404. La 11
noiembrie trupele române conduse de c e gene al l Iac b Zadik i-a f c in a e
i mfal n Ce n i. n c n e l in ii el m ne c nd e de c e Iac b
402
Ibidem.
403
Czernowitzer Allgemeine Zeitung , nr. 384 din 7 noiembrie 1918, p. 3.
404
Zadik în Bucovina, s-a c n emna c e a e ce e an i emi e n l cali ile Dorna

Candreni, Poiana-Stampei, Pilugani i Todire ti fapt care a determinat eac ia
ene gic a nei delega ii ai Consiliului Na ional Evreiesc (rabinul Rosenfeld,
Neumann Wiener, Ma e Ebne , f. W lf am) e l ng Sec e a ia l en
A a ea ii c nd de c e Nic Fl nd 405, cerând restabilirea situa iei celor 71
de familii m aice al nga e din l cali ile mai sus-men ionate.406 Generalul Iacob
Zadik a l a m i ene gice n ede ea e abili ii calm l i i a ii e ce el
407
an i emi e din l cali ile situate în partea de sud a Bucovinei . Evreii bucovineni au
ea m l eme n men ine ea Im e i l i A -Unga a m ca n g i ea nei
formule de autonomie pentru Bucovina. Între timp, între Comitetul Na ional Evreiesc
i Consiliul Na ional Român din Bucovina au existat o serie de discu ii i n elege i
reciproce, care n-a n , m na i ia e eil n blema Uni ii
Bucovinei cu Regatul Român. La 26 n iemb ie 1918, C n ili l Na i nal E eie c a
deci n imi nici n e e en an la C ng e l Gene al al B c inei408,
h ea fiind emna de c e Ma e Ebne din a ea i ni il , Be h ld
Friedmann reprezentând poale- i ni ii i e ec i Iac b Pi ine , din a ea B nd-
ului (social-dem c a i)409. A d a i, ace ia l-au informat despre decizia lor pe Iancu
Flondor.
Congresul General al tuturor na i nali il din B c ina n ni în Sala
Sin dal din Pala l Mi li an din Ce n i la 15/28 noiembrie 1918 a votat în
unanimitate o Mo i ne de Uni e a B c inei c Rega l R m n410. La acest
Congres au participat reprezentan i ai polonezilor (Consiliul Na ional Polon-
S ani a K ia k ki) i ai Consiliului German (Alois Lebouton), ucrainenii au
ef a participe, în timp ce evreii, armenii i li enii a ale e manife e n
1919 prin acte i ac iuni distincte în favoarea Unirii Bucovinei cu România.
n R d i n c l l nii n iemb ie a l a fiin n C n ili Na i nal
E eie c c nd de c e fa maci l Ad lf Be all.411 C m ni a ea M aic din
R d iaf in e imele din e c m ni ile evreie i (al i de c m ni ile din
Câmpulung Moldovenesc i Suceava) care au transmis telegrame de adeziune la
Mo i ne de Uni e ad a de c e C ng e l Gene al al B c inei, 15/28 n iemb ie
405
,,O j di che Zei ng , an I, din 12 i lie 1919, . 2.
406
Ion Filipciuc, Generalul Iacob Zadik în Bucovina, n ,,Analele B c inei , XXII, 2/2015,
p. 617.
407
Ibidem, p. 619.
408
Ioan Calafeteanu (coordonator), Istoria politicii e terne rom ne ti n date, B c e i,
F nda ia E ean Ti le c , 2003, . 225.
409
Mariana Hausleitner, op. cit., p. 37.
410
Dinic Ci b ea (c d na ), Structuri administrative în istoria românilor, Craiova,
Editura Sitech, 2011, p. 100.
411
germani at ora al Buco inei), 1966, p. 35.
108 DANIEL HRENCIUC
1918.412 Liderii evreilor bucovineni, Benno Straucher413, deputat în Reichsratul

a iac, Iac b Pi ine , lide l ciali il 414, al i de Ma e Ebne (1872 1955),
415
lide al i ni il , au coordonat activitatea Consiliului Na i nal E eie c, gani m
e e en a i ca e ma e c e de blemele gani a ice i litice ale
e eil din B c ina, n a ile c a i ile m ne. La 1 decembrie 1918 a
f c ea R m nia n egi in Uni ea n echi incii m ne ti Basarabia
(27 martie/9 aprilie 1918), Bucovina 15/28 noiembrie 1918 i Transilvania (1/18
decembrie 1918) cu Regatul Român416. n m men l abili ii nei a i dini an an e
în chestiunea Unirii Bucovinei cu Regatul Român, evreii bucovineni au respins
f m la ni ii nec ndi i na e, c ndi i n nd- , la emea e ec i , de a i face ea
unor dezide a e de din c l al, imila e cel ga an a e de legea a iac din 1867,
n Ianc Fl nd a n ,,c ace e a ec e c dea n a cina a i il a l i
m n 417. Ul e i , Iac b Hech e e en an inde enden al c m ni ii mozaice a
devenit senator în Parlamentul României Întregite la alegerile din 2 noiembrie
1919.418 E eii b c ineni e a f a e ng ij a i de i a ia l , em nd - e c
a i dinea l fa de C ng e l Gene al al B c inei a ea le c ee e bleme. Un
an mi n m de e ei ce n eni i ie d e ca ele, al ii a e a deja de d
m ni la f n ie , en a e ea e ac a n A ia. N mai di c iile lide il
C n ili l i Na i nal E eie c c Ianc Fl nd a e l a ace e bleme.
S ec l i len el i a g m il e a n e en e e n B c ina, mai ale
c , din Rega l R m n, ea i i ala man e de e n me a e a ci i nf ie
419
împotriva evreilor. F ied ich Fi che , ie a l Fab icii de S icl din P na, n
om de afaceri evre , a ecia de c e c m ni a ea l cal , -a c nf n a i el c
atitudini ostile.420 Re e en an ii e eil e a m i i n e a imila i ni i (Benn
S a che ) i i ni i (Ma e Ebne ). Pe ace e en, -au purtat discu ii aprinse între
sus inerea în coli i institu iile publice a idi ului sau a limbii ebraice. Evreii doreau
aib a e de ec n a tere na i nal i c nfe i nal n Rega l R m n. La 15
412
Radu Economu, Unirea Bucovinei 1918, Ce n i, Edi a Alexandru cel Bun, 2011, p. 50.
A se vedea Anexa XXI, p. 178-179.
413
SANIC fond DGP, dosar 2/1920, f. 48.
414
Ibidem, f. 42.
415
Ezra Mendelson, The Jews of East Central Europe between Two Wars, Bloomington,
Indiana University Press, 1983, p.195.
416
Sabina Cantacuzino, Din ia a familiei Ion C. Br tianu 1914-1919. Cu un adaos de
nsemn ri 1871-1941, Edi ia a III-a, e . N e, indice i edi ie ng iji de d . Eli abe a
Simi n, B c e i, Edi a H mani a , 2014, . 237.
417
Mariana Hausleitner, Die Rumänisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des national
staatlichen Anspruchs Grossrumäniens: 1918 1944 României Mari 1918 1944, München, R.
Oldenbourg Verlag, 2001, p. 37.
418
Ibidem.
419
SANIC fond DGP, dosar 1/1918, f. 7, 9.
420
Idem, fond DGP, dosar 56/1919, f. 46.
decembrie 1918, scrie Arie Leon Schmelzer, Congresul evreiesc american, sub
conducerea pre edin el i , j dec l J lian W. Mack, a deci in e i cea
emanci a e de lin en e eii din R m nia, in in e medi l a i en ei delega iei
sale la Conferin a de pace de la Versailles421. Max Diamant i Markus Kramer a
sus inut în permanen in e e ele e eil b c ineni n cad l C nfe in ei de Pace de
la Paris (1919-1920). E e c n c fa l c ef ile c nj ga e ale e eil din
SUA, Marea Britanie, Fran a, România .a. au deteminat Înaltele Puteri Aliate i
A cia e c ncea T a a l Min i il el a i a ma de c e a e a ele din
E a Cen al i O ien al , el fiind a licabil c m ni il e nice i
c nfe i nale b den mi ea de min i i na i nale. Ini ia i ele i in i en ele e eil
au devenit astfel un b n c m n in e na i nal n benefici l e niil i ae e
e i iile n aen ia e a ca e i-a c m le a alc i ile na i nale ( ec m
R m nia), a e n ma de in eg ii Im e iil A -Unga , Ge man, R i
Otoman. Evreii re im ea ne ie f ndamen al de ace e anda de n d meni l
ec iei d e il l iden i a e, ei fiind min i a e e nic i c nfe i nal , n -un
ai e e ce el na i nali e i an i emi e. m i ile e i iale e a e b
egida Înaltelo P e i Alia e i A cia e a la a n e f n ie ele P l niei 3 mili ane
de e ei i a ima i n mili n n ca l Rega l i R m n. Si a ia ace a n
e i ada in e belic a e e en a n biec e em de en ibil i de delica . n ca l
Bucovinei, incie c m li n ca e e eii e b c a e de n a a a e,
i a ia e a chimba c n ide abil. E eii b c ineni ia n c m ni i c m ac e
n Ce n i, R d i, Si e , S cea a, C m l ng M ld ene c, G a H m l i,
Va a D nei i n l cali ile ale. E a bine e e en a i la ni el l eli el l cale i
provinciale, în ind ie, c me , ec n mie, n m n, i i ali a e. E a
ge man f ni, n im ce e eii din Ba a abia e a f ni a bine in eg a i n
c l a maghia (ca l c m ni il m aice din T an il ania, Bana i C i ana).
E eii e a cei mai n me i l c i i ai Ce n i l i, I dan l de e P , ca i ala
D ca l i B c ina i al eilea a al Rega l i R m n d B c e i i Chi in
n e i ada in e belic . Un a c m li de f m ee i a ac ie a a e,
cunoscut drept Mica Vien . n 1918 in ala ea admini a iei m ne i a n emna
ece ea la n i em n , dife i de cel Hab b gic. n acea e i ad , chimb ile
intervenite în reorganizarea B c inei I ice a d dife i e eac ii n nd ile
c m ni ii m aice. Din acea e ec i , e eii -a manife a n a i l blic,
n bleme ca e i ea ic in e e ele l , a ale cie ii b c inene n
ansamblu. Astfel, liderii evreilor bucovineni în frunte cu Benno Straucher, Rolll,
Di che i E. Kniedlel -a lida i a c ceilal i e e en an i ai elitelor provinciei,
ridicându- e c iei n f nc i na i i li icieni (ca l aface ii bancn el
.a.).422 Integrarea administra i a B c inei - incie c m li i m l ie nic
421
422
SANIC, fond DGP, dosar 2/1920, f. 96.
110 DANIEL HRENCIUC
n Rega l R m n, a de e mina a a i ia a n me a e obleme, printre acestea

aflându-se antisemitismul virulent423. Antisemitismul a fost prezent în varii forme, la
a e ni el ile cie ii b covinene, aflându- e la ba a a n me a e ac i ni
individuale sau c lec i e. Imedia d 1918, n a admini a ie m nea c a
ef a e e e eii n f nc iile blice e ca e le de inea din im l
admini a iei a iece, de e min nd nem l mi ea f nd a ace a.424 Multe din
ace e ca i le eg im media i a e n aginile ia l i ,,O j di che Zei ng ,
c nd de c e Ma e Ebne .
E eii b c ineni a nce d 1918 declan e e cam anie de
in d ce e a limbii eb aice n c li ca limb de eda e, incl i nfiin a ea de n i
c li m aice, n mi ea n i in ec en ace e c li .a.425 În spiritul deciziei
ad a e n cad l n lni ii i ni e de la San Rem , n B c ina a dema a ac i ne
pentru strângerea de fonduri pentru Eretz Israel.426 La 20 iulie 1920, sub conducerea
ia i l i Sal m n Ka ne a a l c n lni e i ni n ala T nbee Halle din
Ce n i, c ace ilej fiind magia e nali a ea l i The d He l. J in e
ocupa de distribuirea de ajutoare comuni il m aice din B c ina. E eimea
b c inean e afla n a e area alegerilor locale, pentru a c a i ii n cad l
427
consiliilor locale. A e ile l e a lega e di ec de nf i ea mi i nil
c l ale i li ice de c e admini a ia Bucovinei. Din acest motiv, Benno
S a che n l din e cei mai ca i ma ici i infl en i lideri ai evreilor bucovineni s-a
înscris în Clubul Parlamentarilor Bucovineni.428 Delega ii e eil ame icani a ig a
leg ile e eil b c ineni c in a ea. Ziarul „Ostjüdische Zeitung din 20
a g 1920, e al a mi ca ea an i emi din B c ina.429 n 1924 b n a e din e
evreii d eni, a f e nic afec a i de c e efec ele in nda iil ca e le-au
in nda l c in ele. E e ba de a e a Ca ie l i E eie c, afec a de e a ea
430
l i T li a. Mai m l e familii m aice a eb i fie e ac a e. Oficial,
integrarea Bucovinei în Regatul României s-a încheiat în 1925.
423
Ibidem, f. 146.
424
Ibidem, f. 108.
425
Ibidem, f.146.
426
Ibidem.
427
Ibidem, f.160.
428
Ibidem.
429
Ibidem, f. 209.
430
Benno Straucher Mayer Ebner Jacob Pistiner Jacob Hecht (1850-1920)
Salo Weisselberg. Sursa: Isiu Gronich, Un album al Cern u iului, Cern u i

Ti g afia L ceaf l, 1925
CAPITOLUL X
Sinagogile i rabinatul
X.1 SINAGOGA MARE
U na din e c n c iile emblema ice ale m nici i l i R d i, e e

e e en a de c e cl di ea Sinag gii Ma i i a e ada 1 Mai n . 1,
c n c n limbaj l d enil b den mi ea de Tem l . n cab la l evreilor
din dia a, in agma de em l a de eni na acce a i al , a fel nc
aceasta s-a an mi din gene a ie n gene a ie, n n ilele n a e431. P n c nd
m de l a inf ma iile lega e de c n c ia i elemen ele a hi ec ale ecifice
Sinag gii Ma i, m ceda la e lici a ea n e meni ecifici i dai m l i lega i
de inag g , meni ea ace eia i ile ale c m nen e. E e bine de e in fa l c
inag ga a e n l c a a e, c l ecial n eligia i adi ia i daic 432. F nc iile
sinagogilor s-a chimba n im , e l ng l l ini ial de ca e de g ci ne ,
433
ad g nd - e i cel de ca e de ad na e ( Bei Kne e ).434 În timp, sinagoga a
de eni i loc de di ( Bei Mid a - ca de di ).435 Sinagogile au preluat
f nc iile Tem l l i ( bima - a ea din fa a inag gii c e nde la f mei din
Tem l l din Ie alim nde Ma ele P e i inea edica)436.
431
Hary Kuller, Mituri, rituri i n elepciuni iudaice. Pri ire etnologic , P efa de d . A el
Vaine , B c e i, Edi a Ha efe , 2016, . 245.
432
Istoria minorit ilor na ionale din Rom nia. Material au iliar pentru profesorii de istorie,
B c e i, Edi a didac ic i edag gic , 2008, . 85.
433
Dan I n J lean, Spa iul iudaic, un spa iu al comunit ii, B c e i, Edi a Paidea, 2016,
p. 37.
434
435
Mircea Moldovan, Sinagoga. Arhitectur a monoteismului, B c e i, Edi a Paidea,
2003, p. 49.
436
L an i Ge ge Weine , edi ia a II-a, B c e i, Edi a Ha efe , 2016, . 113.
114 DANIEL HRENCIUC
În Templu- a a abin l n d-american Alfred Kolatch- e i ec i ne

ecial n mi E a Na im ( na femeil ), a fel nc i n inag gi a f
ina g a n ecial en femei.437 În mod frecvent, în interiorul sinagogilor
m eg i cele Zece P nci (ace m del dec a i n e e c nfec i na din
lemn a ia fiind a e a dea a A n K de -ului, lada f n - D.H.) (chivotului)
a ne ei e cl di ea inag gii. Une i ace ea n brodate pe perdeaua Aron
K de - l i a e h ele ca e n ele c T ele .438
Men a, candelab l c a eb ae
Un alt element întâlnit în sinagogi este Men a ( men - la plural,

candelab l c a e a a e b a e), ade ea a nd e b a l din mijl c steaua lui
Da id .
În m l e din e i a ii, inag gile a an mi e cl di i/came e gani a e
ecial en c al (Talm d T a - n a T ei), mik a (baia i al ), aba
i al en i, can ina en aj ecial .a. Ace ea a ea n ca ac e
li alen . Dinamica ie ii ciale i a mai ale a c n e l i eligi i li ic a
impus sinagoga dre cen l ac i i il c m ni a e de ine e a i dai m l i. n e
1729-1835, de emna ea n i c nd c al c m ni ii ( hahamba a ) a e e en a
ac ic ec n c de c e a i i. n B c ina i l e i , n e i da in e belic
acea ac ic e a na al , ea fiind c nfi ma d c men a . T cmai din ace e
motive, halaha (c d ile n ma i e i daice) i agada (li e a a abinic ) c n in
eg li c i i e la c n i ea de inag gi. n , e de ebi e de Tem l , n
inag g n e ac ic ac ificiile i je fele, ia fici l eligi n e ne
437
Alfred J. Kolatch, op. cit., p. 123.
438
Ibidem, p. 124. H ele a l l de a eja i nf m e a T ele (T a-cele cinci c i ale
l i M i e. n eb aic hame , de nde i den mi ea de H ma ). Ele sunt legate cu un gartl
(b ca l ng de ma e ial c l imea de 2-3 inchi c a nd l l in la lal lurile de
T a. n idi , ga l n eamn c ea).
e en a n i fician ecial ( e ).439 Sinag ga e e c nd de c e n c mi e

( parnas ) ca e a ig f nc i na ea a. Gabai-ul (c nd c l e ec i ) e e cel
ca e e c de blemele admini a i e ale ingag gii, incl i de chem ile la
440
citirea Torei . Cantorul ( ha an ) e e e ana de emna ( e n elege c di ne
de cali ile cale c e n a e) ci ea c g ci nile c ce a e. La g ci ni
e e bliga ie e en a a minim 10 b ba i c a li -a recunoscut majoratul ( bar-
mi a - la a de 13 ani m lini i). ama - l e e in enden l ca e a ig
c ndi iile ma e iale en de la ea adec a a ac i i il .441 În timpul
m nii, e e l a face g ci nea de diminea ( ah i ), g ci nile din am g
( mihna ) i cele de ea ( maa i ). C ca ia di e el b i eligi a e i a
442
aba l i, a l c i al e g ci ni ecifice. sinagoga a e e e en a i n l c de
ad na e a cel ca e ac ic an mi e me e ii a m e c an mi e afini i
( nd n ace e i a ii, den mi ea n b e le, ca l i al R d i l i: inag gi ale
me e ia il .a.)443. Compartimentarea sinagogii este simila al l ca i eligi a e
ecifice c e inil a m lmanil : vestibulul ( na l ), de a e a i l
ac de fan, ala ma e de ad na e e ne e a ial ce em niile eligi a e (na -
na ), bima i chi l (al a l) e e in biec i l central al ceremoniilor
religioase 444. Dinc l de ace e a ec e, inag ga dife n m d f ndamen al de
bi e icile c e ine: n inag gi e en a a 10 b ba i (minian) a ig c m l
445
nece a ac ic ii c l l i i daic . I daim l e cl de c de i e eproducerea
unor figuri umane în sinagogi, aspectul decorativ al acestora fiind total diferit de cel
al bi e icil c e ine. E i a em n i ( ecial en c n e ie) da i dife en e
f ndamen ale n e m chei i inag gi. n inag gi, a ici an ii a c fa a e
Ie alim, a e a i n b nci a nd n ici a e ( n m chei, c edinci ii
ngen nchea c fa a e Mecca, nd e n c a , n linii a alele).446
Re e en an ii di e el i i e eie i e ga b acela i ac e i , n n
nc peri diferite.
439
Aristide Streja, Lucian Schwarz, Sinagogile din România, B c e i, Edi a Ha efe ,
2011, p. 20.
440
Iac b I hac Niemi e , Iudaismul. Studii, eseuri, omilectic i retoric , Studiu introductiv
de L cian Zee He c ici, elec a ea n el , gl a i indici de L a Benjamin i Mihaela
R a , B c e i, Edi a Ha efe , 2005, . 475.
441
SANIC fond Ministerul Cultelor i Artelor, dosar 119/1933, f. 62; Aristide Streja, Lucian
Schwarz, op. cit., p. 21.
442
Ibidem.
443
Ibidem.
444
Ibidem. Sala mic a inag gii e n me e il.
445
Mircea Moldovan, op. cit, p. 84.
446
Aristide Streja, Lucian Schwarz, op. cit., p. 22.
116 DANIEL HRENCIUC
S di l T ei la Sinag ga Vi ni e din R d i (1975). Pe gamen l de T a e e a a a de d i

cilindri ( El Ha im , c ac l ie ii ) a nd l l de face ibil m a ea a la a ea ca e e
ci e te în i a e ec i (Alfred J. Kolatch, Tradi ii i obiceiuri evreie ti. Ce, cum i de ce?
Volumul I, edi ie c d na de Ed a d K fe be g, T ad ce e din limba engle de Magda
Petru c , B c e ti, Editura Hasefer, 2015, p. 123).
În cazul musulmanilor, membrii diverselor secte se pot ruga doar în propriile

m chei. Ace e de alii, a infl en a n ca l e eil , a pectul interior al sinagogilor
de e mina de a anjamen l i f ma m bilie l i, ec m i m d l de ci c la ie. n
l mina ace de alii, eb ie n elem dife en ele din e m chei i inag gi447.
Sinag ga Ma e din R d i. Imagine din in e i .
447
Ibidem.
n ca l e eil , bim de e i ie a a e, c m le i fa cinan , n

secolul al XIX-lea a hi ec a inag gil eflec nd a de e mina ea na i nal a
m aicil . n m d e iden , a hi ec a inag gil a el a m l i le infl en e eni e
din partea culturilor unde acestea au fost construite. Într- e l ie de e e d
milenii i j m a e a i dai m l i, e n elege c di e i a ea a e ala n c n c ie
sinagogilor cu atât mai mult cu cât n a e i a e d gm ecific n ace en .
L a din e c n e a i m i ef mi m a l a me f nde i i ibile n
a hi ec a inag gil i ace l c e e e e en a n c n c ia Sinag gii Ma i din
R d i. P ile c m nen e ale ic ei inag gi n e e en e de c e Chi
(l ca l n ca e n a e cele cinci l i fin e ale T ei, imb l l leg ii din e
D mne e i I ael). De eg l , e e am la a e e e ele e ic al inag gii, n di ec ia
în care s-a aflat Templul din Ierusalim. Pentru a ajunge la chivot, vom urca câteva
trepte, acesta fiind amenajat într- ni idi c n l m a a en , n in e i l a
e e i l cl di ii. Chi le e eja de i, acoperite cu o perdea-c in i c n
448
parohet, ambele fiind decorate. nain ea chi l i a de l mina e e n (ner hamid),
imb li nd e manen a leg m n l i c edin ei i daice. Bima e e in la f ma
idica c c e a e e dea a a d elii.
448
Ibidem, p. 43.
118 DANIEL HRENCIUC
Pe podium se afl n i (amud). Bima poate include un dispozitiv pentru

instalarea unui baldachin ( h a ) f l i n ca l ncheie ii c iil . Sala ma e de
ad na e e ede e a a ea l c il en b ba i de cele en femei. Ace l c
e eali ea in bal ade a n l a e. n an mi e m ej i, acce l femeil
a e fi e mi la ni el l a e l i, n n b nci i la e. B ncile incl d di ii e
449
en a e a ea c il de g ci ni i a biec el de c l . Sala mic ( il ) e e
ili a ca i nal, n g ci nile ilnice, a n i a iile nei e en e mici de
a ici an i. Acce l b ba il i al femeil n inag g e eali ea dife i : b ba ii
in e ile inci ale in - n e ib l, ia femeile e i la e ale, de nde in
ca a c il , e a e aj nge la ni el l ei .
449
Ibidem, p. 44.
R d i, Sinag ga Ma e. C n i n e 1879-1883.
Edificiu înscris în Lista Monumentelor Istorice din România, cod. SV-II-m-B-05598.
R d i, Sinagoga Mare, august 2017. Vede e la e al .

120 DANIEL HRENCIUC
U a de in a e inci al
U a de in a e ec nda
De eg l , n e i n in e i l inag gii, c i de c m nica e n e cele d

i i de in i.
Sinag ga Ma e din R d i. U a de ie i e n c ea in e i a .
Foto: Cristina Rotaru, 18 august 2017.
E i c e in e i a nde en ia ii nei inag gi e ec ea n a ele

din e ac i i ile eligi a e.
Unele came e n fi ili a e en a ea n biec e, c i .a. B ba ii
ca e a ici n m d ac i la e ici l di in, a a e de n l de m ini (c l
purificator- vezi foto de mai jos), spre deosebire de femei (care au un rol de
ac l a e), a a a nd n l emnifica i n a e cele ei ma i eligii
monoteiste.450
450
122 DANIEL HRENCIUC
In a ea b ba il i a femeil n inag g e face c ca l ac e i (ki la

b ba i i n al la femei).451
n na in ii n inag ga, e mai g e e i c li a n ca e e a de i
banii en aj a ea ne ia il , ca i a ea a nd n l im an n adi ia i daic .
T n acea n e mai afl i geni a (a c nde e), e e en nd nc e ea n ca e
e de nea ( n a e a ea nm m n ii) biec ele li gice afe en e (c i de
g ci ne, l i fin e .a.)452. Locurile cele mai râvnite dintr- inag g n cele
a e a e l ng chi (ace ea fiind ad c a e de e de eni en inag g , la fel
451
Ibidem.
452
Ibidem.
ca n ca l anei n bi e icile c e ine).453 n emn de d li , m ica in men al a

f in e i n inag gi, n e en a gii a f e mi nce nd c ec l l al
454
XIX-lea e f ndal l mi c ii ef ma a e. Ea e e la a n acela i l c c ai l
en c . Fe e ele n nal e i n gene al, i i adi iei i daice, ele eb ie
asigure confort l nece a de f ii l jbei, f ibili a ea e b ii e ici l i
di in din e e i . nce nd c E l Medi , a f in d e e ie de eglemen i
lega e de di an ele en ecin i, n l imile geam il i ale a a e ilor .a.455
453
Ibidem.
454
455
124 DANIEL HRENCIUC
Sinag ga Ma e din R d i. Elemen e dec a i e i a hi ec ale in e i a e.

Foto: Cristina Rotaru, 18 august 2017
Sinag gile n de eg l c n i e din ia , lemn l di nd ca ma e ial

de c n c ie nce nd c ec l l al XIX-lea. În Bucovina, în general, i n R d i,
n ecial, d Aristide Streja, Lucian Schwarz, inag gile a f d edificii
publice construite în zone centrale, reprezentând în esen , e i abile e f man e ale
bunului gust, integrându-se armonios în sit, fapt confirmat în zilele noastre de
încadrarea lor în lista monumentelor istorice de importan na i nal . Sinag gile,
i i c mel i daice, eb ie e in eg e e nea a n ambien l nei din ca e
fac parte456. Sinag ga Ma e din R d i e ec adi ile alm dice, ea fiind -m l
457
vreme- cea mai nal cl di e din n . Planime ic, e l ia a hi ec al a
Sinag gii Ma i e ec c mele ec l l l i al XIX-lea, respectiv, materializarea
n i il a i ic i b infl en a ne - il il i a eclec i m l i.458 Structural,
acea a incl d na l/ hale, e inag ga, ala b ba il /am la a e la a e , ala
femeil , anc a l, ane e c nc e ea abinil i ale can il , ala
e e en an il i a e i il , c i, ga de be, e i il , ani a e/ab en i
demi l l/ i ni a.459Orientarea sinagogilor este spre nord- e (Ie alim) i e i
planurile c cif me. n c n c ia Sinag gii Ma i din R d i, e eg e c
infl en ele chi mei de d C ng e l de la Pesta (1868-1869), respectiv, m i ea
456
Ibidem, p. 88.
457
Dan I n J lean, op. cit., p. 42.
458
Ibidem, p. 44.
459
126 DANIEL HRENCIUC
n e d c i, ef ma i (ne l gi) i status quo ante (din limba la in - i a ia

an e i a - D. H.).460
Toate elementele arhitecturale pe care le avem în vedere (ferestrele înalte
a c i e la a ea l e i a , f n ane/a ce la gi din a ea e i a , in i
ma ca e dec a i , c e da n i, le, c le, c n af i) il ea f n imea
i m e ia i i l i a hi ec al i daic n an ambl l . Eclec i m l a hi ec al al
inag gil , fa c nfi ma de c e a ec l Sinag gii Ma i din R d i, eflec
el c a ea c ea a e i in a a e a f mel i elemen el a i ice el a e n
reali a ea l ca il fin e. Chivotul, Aron Kode ul (motive ebraice cu ornamente
zoomorfe), Bima (balustrade metalice cu feronerie461 f ja , c imb li ic de ele,
ej i .a.), a he l n f m i i dec a e i c l a e462.
Steaua lui David (he ag am c a e f i f ma din d i nghi i

a e), emblema imb lic en l e e , e e e en ca elemen
di inc i a n e e i c i n in e i l inag gii.463 Tablele lui Moise sunt cele
d able al a e, a c i e la a ea e i a , e ca e n n c i e n eb aic
imele c in e /li e e din e l cel 10 nci nc i e de D mne e n ia i
460
Dan I n J lean, op. cit., p. 45.
461
Feronerie-l c a e a i ic e ec a din fie in ci c ni e a in def ma e la cald, din
ca e e l g ilaje namen ale, bal ade, h ://de nline. /defini ie/fe ne ie
462
463
Ibidem.
ad e amenil de c e M i e. Ele n la a e, de eg l , dea a frontoanelor

cl di il i a chi l i.464
Legile lui Moise. Foto: Cristina Rotaru, 18 august 2017.
Men ele (candelab e e en e nc din e ca Tem l l i din Ie alim) n

na e din alam i b ga namen a e c ej i a il e e stilizate de lei, cerbi,
delfini, tritoni465, ni, l i (c e da n l c ad icefal).466 În interiorul
Sinag gii Ma i din R d i, n lnim n me oase motive decorative iudaice: Leul-
tribul lui Iuda (pui de leu, Moise I, 49-9, viziunea lui Ezechiel), am le e, lam de
Hanuka, mozaicuri de pardosea, broderii, cerul albastru cu stele de aur (simbolul
facerii lumii), consacrat în ornamentarea cupolelor, Tablele legii, prezente deasupra
in ii, Men a a e a n na me ei de g ci ne, ai l e nic enda n fa a
chi l i, ea a/ c l l i Da id ( e e en nd, n gene al efe in a chena d
467
.a.)
464
Geoffrey Wigoder, Enciclopedia iudaismului..., p. 141.
465
Tritoni- ei a e ma in g eac , nchi i c b de m i c c ad de e e,
https://dexonline.ro/definitie/triton
466
467
128 DANIEL HRENCIUC
Le l, n imb l i daic adi i nal ( ib l l i I da, i de le , M i e I, 49-9, v

iziunea lui Ezechiel). Foto: Cristina Rotaru, 18 august 2017.
Dimen i na ea inag gii e eali ea d n calc l ca e e a ea la

n m l en ia il ca e f ec en ea l ca l de c l , n gene al 2/3 din n m l
c edinci il .468 n gene al, ca aci a ea ma im a nei inag gi n ec l l al XIX-lea
e a e ima la 1500 de l c i. n ca l Sinag gii Ma i din R d i, acea a a e o
capacitate de 100 de locuri. A a c m am men i na n aginile an e i a e,
c m ni a ea m aic din R d i a de eni e a , na din e cele mai n me a e i
reprezentative din Bucovina I ic . E eimea d ean e e en a c m ni a e
m gen i dinamic , n ia a c eia e eg ea m l i le c en e i n an e
caracteristice iudaismului, inclusiv influen ele mi c ii Haskala (il mini m l
iudaic- D.H.). P ima inag g din R d i a f c n i n 1830, fiind c n c
469
b n mele de Eli Ge lb-Schull . P i i a i icil n cmi e de c e
admini a ia a l i R d i la 12 e emb ie 1919, inag ga Gewölb f nc i na
în Ringplatz470. n aceea i n e afla i inag ga Rudich . Pe strada Voitinelului se
aflau Schaffe che i Hage che , ia e ada B de i l i e afla
471
Handwerker . E i a n n m de 12 c li de g ci ni ca e f nc i na n a ii
private.472 Me e ga ii beneficia pentru nevoile lor spirituale de ca a de g ci ni
468
Ibidem, p. 96.
469
SJAN Suceava, fond Colec ia Registrelor de na ionalitate, d a 73/R d i, f.157.
470
Idem, fond Prefectura ora ului R d u i, dosar 25/1919, f. 85.
471
Ibidem.
472
Ibidem.
Eme h , iar evreii de la periferia l cali ii f ec en a ca ele de g ci ni ale

familiil Fi che , B lle i H nik. n a ea de j a ii V i inel l i - a i
P nei - A cia ia E eia c Chevra Kadisha a c n i n 1869 inag g .
Zid l ace eia m a 80 de cm, ia n in e i l ace ia a f in d e ca e e
en a ea al il 473. n 1975, afla n - a e a an a de deg ada e,
cl di ea a f dem la de c e a i ile comuniste ale vremii. Sinagoga
G lieb - Zwi Gottlieb - a func ionat un timp îndel nga e ada F il
(ac ala ad 1 Mai ) n . 31. Im an l ca de cult iudaic, acesta a fost construit,
d ae babili ile, înaintea Sinagogii Mari. Aici au slujit rabini deosebi i,
renumi i i aprecia i de c e n eaga c m ni a e d ean . A hi ec a inag gii
e e dife i de aceea a al c n c ii eligi a e d ene, d ad cla a n
curente religioase i influen e arhi ec nice di e e. La acea lendid inag g a
sluji e i ad d i abini (f a i) ma i n mem ia c lec i d ean d e
abinii ce n eni , de a i n T an ni ia la 14 octombrie 1941, de unde nu s-au
474
mai întors . Sinagoga de pe strada Topli ei nr. 10, Chesed schel emes - a fost
c n i la nce l ec l l i XX. n incin a ace ei inag gi a f nc ionat o coala
E eia c . D 1945, ea a devenit spa iu de depozitare pentru diverse materiale, iar
în prezent este ili a simultan în scopuri comerciale c i spa iu de locuit. Alte
sinagogi din R d i ( Be ne , strada V l l i nr. 1, R dich , strada
475
Rudich i Ghi el , strada Republicii ) i-au readaptat din mers, determinate de
m ej i, de ina ia l ini ial , de enind fie edii ale unor acti i i c fil
c me cial, ind ial, fie a ii l ca i e . a. Necesitatea construirii unui Sinagogi
Ma i n R d i, a f lega fi e c la f itul secolului al XIX-lea de cre terea
n me ic a la iei m aice din R d i, implicit de discu iile i dezbaterile
eligi a e a e la ni el l e eimii d ene. R d iul devenise al doilea ora ca
m ime, e an i importan d Ce n i, capitala Ducatului Bucovinei, fiind
l c i de im an c m ni a e m aic , dinamic , e i e e en a i
care- i manife a e deja, n c e a nd i, e c ile en c n i ea nei
sinagogi mari i nc a e. E i a n c e a bleme lega e de construc ia unei
sinagogi noi, legate de insuficien a fondurilor aferente unei asemenea investi ii,
precum i de identificarea unei parcele de teren adecvate. La aceste aspecte, s-au
ad ga al ele, lega e de il l a hi ec al n ca e e c enea fie con i
inag ga, e ile n ace en fiind f a e ii i m ite. Discu iile au fost
ndel nga e i s-au întins în timp. Din considerente de ordin financiar, a f e ca
chiar i solu ia n i m m , i e i i n c m l e e e e de c e nii
473
n 1975 c n c ia a f dem la , cf., Studiu istoric de definirea i fundamentarea
onelor protejate a monumentelor istorice din municipiul R d u i, jude ul Sucea a, volumul I,
date generale, Suceava, 2011, p. 48.
474
Studiu istoric de definirea i fundamentarea onelor protejate a monumentelor istorice din
475
130 DANIEL HRENCIUC
membri ai c m ni ii. În contextul acestor discu ii, dileme i e c i, e eimea

d ean a afla e ea c m a l F an J ef ma i i e e B c ina, m nd
ea c i n R d i. E enimen l ma aib l c n septembrie 1880 (d
calendarul iudaic- Tishrei 5641)476. A a cum scriam într- n al ca i l al c ii, Franz
Jozef se bucura de pre uirea evreilor, frecventând ade ea inag gile i de b nd
multe aspecte importante cu an mi i abini. Comunitatea Evreilor (Kehila477) era
c nd de c e Mechel R dich, n n me bine c n c i apreciat. În urma unor
di c ii a e la ni el l c nd ce ii c m ni ii, a f f ma delega ie care i-a
e blema inag gii m a l i F an J ef, g ind m l n elegere i sprijin
din a ea m na h l i, ca e a d na C m ni ii I aeli e din R d i, a cel de
478
m n i a n cen l l cali ii . Datele prezentate în acest context, trebuiesc
i ie c an mi d de ci c m ec ie, nele inf ma ii enind din
n emn ile mem iali ice ale abin l i I ael H nik, n cmi e- c m el n i
ec n a e- n ma n amin i i c le e de la an mi i ma i c la i, babil,
ameni n , ceea ce la c nfe n an me g ad de biec i i m ecific i iei
orale. Ele eb ie c n m d nece a c b a e c da ele decela e n ma ce ce ii
a en e i a f nda e a d c men el a hi i ice. La 25 ma ie 1879 a f ia a
479
de temelie a Sinagogii Mari (Templul), în cadrul unei ceremonii speciale. Ceea ce
este cert i c nfi ma ca a a e de c e d c men ele dia e, este reprezentat de
ef l c lec i i f nd al c m ni ii m aice din R d i en c n i ea
Sinag gii Ma i (al Tem l l i c m a a e n m l e d c men e i m ii c nf m
literaturii de speciali a e a iece), ijin l c nc e i nec ndi i na fe i de c e
m a l F an J ef, im lici ni a ea fe i de c e i i a ace ia la
R d i, n b ine ea a b ii c n c iei i a e en l i afe en . Sinag ga Ma e n
a ea c m fie idica n 1879, F an J ef i i nd l cali a ea abia n an l m ,
în plus, s-a manife a de ba e i i ne n elege i lega e de ele de finan a e ( n -un
limbaj a de familia n ilele n a e), de a hi ec a i i a c n c iei,
aspecte care au consumat i e in m l e ene gii din a ea c n e a il i a
m de ni il /ma kilil ( e e en a i ai Ha kalalei, Il mini m l e eie c- D. H.) din
cad l m aicil d eni. C a mai m l , e c ine n ele l l de media i
de arbit al ace de ba e i, a ma a a c m e a i fi e c, de c e abin l- ef al
c m ni ii e eil d eni. In e al l em al 1879-1883 a fost consacrat în mod
476
Pe Re , Contribu ii la istoria ora ului R d u i (p n la 1918), B c e i, Editura
Litera, 1975, p. 79.
477
L an i Ge ge Weine , edi ia a II-a, B c e i, Edi a Ha efe , 2016, . 147-149.
478
(Translated by Prof. Fred Stambrook and Miriam Yagur), http://www.jewishgen.org/Yizkor/
Radauti/rad001.html
479
ecial, a ec el f ndamen ale lega e de idica ea Sinag gii Ma i n na cen al a

a l i R d i, e i abil bij e ie a hi ec nic , e ind c mbine, n cea mai
adi ie i daic , mai m l e il i i c en e a hi ec ale, ma n n ilele
noastre, drept un reper inconfundabil al patrimoniului cultural evreiesc.
Tem l l E eie c din C e n i (Ce n i),

e e l a hi ec al al Sinag gii Ma i din R d i.
n eaga c m ni a e m aic -a mobilizat exemplar pentru strângerea banilor

i a materialelor de construc ie, e biala lida i a e e eia c n nd - i decisiv
c n l n acea i a ie. Fondurile pentru construirea Templului au fost colectate
de la e eii d eni c a e, me n e de la di e e cie i mozaice din
l cali a e ec m i din l cali ile învecinate (având în vedere cuprinderea i
c a gani a ic a C m ni ii I aeli e d ene), dona ii venite din partea
unor persoane publice sau private, d e d ad fiind tabelele cu inscrip iile prezente
în incinta Sinagogii i care ne c nfi m - documentar - acest lucru. Disputa dintre
conservatori i reformi ti s-a ma e iali a fe ici la R d i în demersurile
organizatorice, administrative i spirituale, materializate prin construirea Sinagogii
Mari, aprobarea construirii acesteia fiind ob in c ilej l i i ei m a l i Franz
Josef în localitate. Cu ocazia zilei de Lag Baomer (5641 - mai 1881) 480 a fost
480
Lag Ba me , n eb aic " , A ei eci i eia i a Ome l i e e b ae
e eia c care se n ie te în a 33-a zi a num r torii Omerului, în ziua de 18 a lunii ebraice
Iyar. În calendarul gregorian Lag Baomer cade, de obicei. în luna mai. Lag Baomer este una
din b ile iudaice cele mai nd gi e de c ii, fiind celeb a n opor, prin focuri de
ab . n Israel m l e mii de c edinci i fac n acea i pelerinaj la mormântul presupus al
lui Rabbi Shimon Bar Yohai pe Muntele Meron, n a ie e de a l Tzfat (Safed).
132 DANIEL HRENCIUC
ae a ima ia n c n i ea ii a ei inag gi. Ce em nia eligi a a f

ficia de c e abin l ce n ean Benjamin Wei , la lici a ea ecial a abin l i
Scha i a, ca e n e im , e mb ln i e. Wei , n b n a a , n discursul
i c acea ocazie: D mnil : n e i angaja i în construirea unei case sfinte i
mi-a f c n a ea de a ne ia a de emelie. Te en ile de ina e c il fin e
eb ie fie defini e a fel nc ie a l ca e le d nea de in d e i
complete i totale, deoarece numai astfel de terenuri i nici un altul nu pot fi folosite
în scopuri sfinte. A venit ca un cadou de la Majestatea Sa m a l... i a a c m i
s-a da m n lf e ic ie, vei face cu siguran i alte dona ii de la ceea ce a i
câ tigat în mod legitim i f e ic ii . Wei a bi ei fe i de , a el nd la
e eimea e en d ne e i e m bili e e en finali a ea n b ne c ndi ii a
sinagogii . Fe i i ile s-au încheiat printr- ma ce em nial ca e a a loc la
locuin a rabinului, unde s-au inut din n c n i. Rabin l Scha i a a decis n
plece în Eretz Israel, l nd - i scaunul vacant. Conducerea c m ni ii s-a mobilizat
n g i ea nei e ane eg i e i acce a e en acea f nc ie im an . C
titlul provizoriu, a func ionat pentru o vreme un anume Mendell David. Între timp, au
fost publicate anun i n e a e eia c en g i ea cel i mai bun candidat de
abin la R d i. C mi ia de emna de c e C m ni a e c acea blem , a a
de ales între 15 candida i, care i-au exprimat dorin a de a ocupa postul de rabin
vacant481. n cele din m , I chak K n ad a ie it câ ig , aprecit en cali ile
sale oratorice, în elepciunea i echilib l . O a e a c m ni ii (în frunte cu
Jankel Besner) n-a f n de ac d c alege ea f c de maj i a e, ad c nd -l pe
Lichtenstein, fratele celebrului rabin Hilel Lichtenstein din Colomeea (sudul Gali iei,
azi Ucraina, l cali a e nf i în zilele noastre c m nici i l R d i). Ace a a i
decedat la scurt timp. Rabinul Kunstadt s-a im , de eni f a e i bi i a ecia de
c e e eimea d ean . Al e m i e de di a a n , de e mina e de
designul arhitectural al sinagogii, pentru unii contestatori, turnurile aducând prea mult
c cele ale nei bi e ici c e ine, l c inacce abil n inia l 482. Rabinul a fost cel
ca e a e i n ca ace or noi dispute, recomandând modificarea designului
a hi ec al al c lel , a fel nc n mai e i e nici n fel de di c ii i
483
nem l mi i . Sinag ga Ma e din R d i a f ina g a de i a m a l i
F an J ef, adic la 18 august 1883, ea rep e en nd e i abil bij e ie
a hi ec nic i ili , eflec nd d m del l celei din C e n i /Ce n i un
481
Ibidem.
482
Ibidem.
483
Ibidem. O al blem , e l a c m l echilib de c e abin l K n ad , a f lega
de e en iile lega e de ne lf l i abin Scha i a la ca n l , el l nd deci ia de a-i
angaja e ace a n cad l admini a iei inag gii. De a emenea, Reib Chaim Feldmann, un
discipol al rabinului Kunstadt, s-a abili la R d i nde -a c i c e eic din -o
familie b ga .
autentic compromis stilistic între multiple infl en e ena cen i e484, cele ale
barocului485, al i de tradi iile iudaice propriu-zise. Este vorba despre stilul
renascentist i baroc486 în cazul plafonului, maur ( unele decora ii m n ite, arcul
trilobat circumscris chivotului, alte arce bulbate )487. Decora ia chivotului este
accen a c m , ionar i sensibil , scriu Aristide Streja, Lucian Schwarz.
M bilie l, b ncile i n ecial, bal adele la bima cen al , din lemn ma i
profilat i strunji , de c l a e ac jie, ada g n elegan an ambl l i in e i ,
488
c ncl i nea cei d i eciali ti men iona i mai sus. Ceremonia de inaugurare a
Sinag gii Ma i din R d i a l ci in g and a e i a ici a ea n me a a
memb il c m ni ii mozaice din localitate, în frunte cu Meschulem Koffler, unul
din e lide ii i, n e naj infl en , c n c i respecta de a l mea. Di c l
af n l lia e lemni a ea m men l i i adecvat contextului în care acesta
s-a de f urat489. Pa e in e a abil a iden i ii spirituale, culturale i vizuale a
R d iului, Sinagoga Mare a reflectat peste timp, c ile, eflec iile, f m n ile i
mai ales, geniul poporului lui Israel . Periodic, la Sinagoga Mare s-au gani a i
de f urat ceremonii religioase importante i relevante pentru diversele evolu ii
i i ale din in e i l i dai m l i d ean.
484
Arhitectura renascentist este arhitectura perioadei de la începutul secolului al XV-lea
n la nce l ec l l i al XVII-lea, în diferite regiuni ale Europei, în care are loc o
edefini e a in e e l i en c l a i ci ili a ia g ec - man , ia ii l e ean e
elibe ea de b ela b c i ii eligi a e medievale. https://ro.wikipedia.org/wiki/
Arhitectura_renascentist%C4%83
485
Jeremy Melvin, isme...S n elegem stilurile arhitecturale, B c e i, Edi a Ra , 2006, .
56-57.
486
Stilul baroc a fost un stil artistic predominant în Europa i a i e al e c n inen e, gene a
ini ial în Italia, într- an mi di ec ie a a el i ale, la ge ia e lici e ima de c e
Biserica Romano-Ca lic , cel mai mare antreprenor i n al a ei n Evul Mediu i
Rena e e. https://ro.wikipedia.org/wiki/Stil_baroc. A e edea i Ghe ghe C in chi V na,
Istoria arhitecturii în România, B c e i, Edi a Tehnic , 1984, . 267.
487
Arcul este un element de a hi ec n f ma a c i ca e de c ie n a e c b n e d
nc e de ijin i ca e ine n id dea a nei de chide i, leag n e ele d id i,
d c l ane a n e e in ad l nei b l i, https://ro.wikipedia.org/wiki/
Arc_(arhitectur%C4%83)
488
Aristide Streja, Lucian Schwarz, op cit., p. 129.
489
Studiu istoric de definirea i fundamentarea onelor protejate a monumentelor istorice din
134 DANIEL HRENCIUC
R d u i. Sinagoga Hesed Shel Emet Shul, 1968.

Foto: Efron, Zusya (1911-2002)
136 DANIEL HRENCIUC
R d i. Imagini din in e i l Sinag gii Hesed Shel Emet Shul,

. T li ei n . 10. F : Efron, Zusya (1911-2002).
Sursa: http://cja.huji.ac.il/wpc/browser.php?mode=alone&id=222723
În cursul an l i 1920, Mini e l C l el e a in e e a afle da e de e

i a ia inag gil , a en ia il , i l c m ni il m aice (ne l age/ d e),
c leg nd inf ma ii lega e de m dali ile de alege e a abinil .a.490 În localitatea
Ma ginea d 1918, f nc i na al de g ci ne admini a de c e A am
490
R ne , f ec en a de a ima i 15 e ane.491 Cele câteva familii mozaice din

l cali a ea Sa Ma e f ec en a inag gile din R d i492. În localitatea Putna exista
n C mi e al Ca ei de R g ci ne E eie i f ma din Seibel D llbe g, e edin e,
I k K n, ice e edin e, Sch lem Be ein, Y ef Liebmann i Sim n G nbe g,
memb i. F nc i na i c al de Talm d Th a f ec en a de c e 61 de ele i, fiind
in din f nd ile C m ni ii E eie i din R d i.493 C m ni a ea m aic din
P na a ea n ca ac e d , a l fiind ie d n im l b i l i. n
e men de 14 ile ii abinii eb ia e e in e la j dec ia R d i en a
494
de ne j m n l de c edin fa de admini a ia m nea c .
X.2. HASIDISMUL
În acela i timp, ne atrage aten ia regretatul specialist în Istoria Bucovinei,

Radu Grigorovici, emigrarea evreilor din Gali ia n B c ina, a f de e mina i de
evolu iile din interiorul iudaismului.495 Este vorba, printre alte considerente
enumerate, de apari ia i ndi ea ha idi m l i (ha idicii fiind c n c i i b
denumirea de evreii veseli ) înfiin a de c e I ael Baal- un (1698-1760) care
cultiva mistica bucuriei i extazei fa de c ea ia lui Dumnezeu i se adresau prin
pilde i minuni popula iei inc l e, im le, g ind la g e nan i aderen 496. În
B c ina, ha idi m l a f ad de c e abin l I ael F eidmann din Râjin (Rusia)
care din 1842 s-a stabilit la Sadagura i de c e abin l Mendel Hage , ca e d
1850 a venit la Vijni a (originar din Kossow, nde nfiin a e n Semina
Teologic/Ie iva, pentru aprofundarea Thorei).497 Evreii au prosperat la Vijni a, ei
ajungând la 91,11% pentru a c dea l e i n 1910 (82,76%). Israel Freidmann i-a
c n i la Sadag a n ala nc nj a de g din lendid , n emeind dina ie
de abini f c i de min ni. Sadag a a de eni imb l l i dai m l i ha idic. Aici
popula ia e eia c , a a in 80,9% n 1880, c nd la 76,8% în 1910498. Ulterior, cei
doi rabini s-au refugiat în Israel, unde Hager a devenit pre edinte al Marelui Consiliu
491
Ibidem.
492
Ibidem, f. 24.
493
Ibidem, f. 25-26.
494
Ibidem, f. 28.
495
Radu Grigorovici, Studiu critic al recens m ntului austriac din 1880 cu pri ire la
popula ia Buco inei. III. Buco ina, teritoriu de trecere al e reilor gali ieni spre Rom nia ntre
1880 i 1890, n Analele B c inei B c e i In i l B c ina al Academiei Române,
R d i), II, 2/1995, p. 1-2.
496
497
Eugen Glück, Evreii din Bucovina în perioada 1786-1849, II, în Analele Buco inei , VII,
1, 2000, p. 152; Radu Grigorovici, op. cit., p. 353.
498
Ibidem.
138 DANIEL HRENCIUC
al Torei. În 1880, cifrele i informa iile a an ea la 25% nde ea ha idi m l i n

rândurile mozaicilor din Bucovina i Moldova.499 Cele mai importante dinastii
rabinice din Bucovina au fost Friedman, Hager i Moscovici. Aceste familii au produs
adm im ha idici, akidim (adm - ab e ie e de la Ad nein , M ein , Rabein .
n ad ce e: D mn l n , n ln , Rabin l n ). akidicul- scrie
Lucian Zeev-Her covici- era considerat el însu i Th a ( e de ebi e de abin l
tradi i nal ca e ea n ib nal l l i abinic500. adikul (evreu bun) este care
prime e bani ( idi n ) en a face g ci ni eciale in in e mediul unor
bile ele ( k i elech - bile ele c jalbe ). 501 Acest adik are prin urmare, anumite
însu i i eciale, fiind mai a a e de D mne e . Mi ica ha idic e ba ea n
502
m d f ndamen al e g ci ne, ca e eb ie f c din fle l, i pe credin .
Se c ede c e ea n i adik spore e d m a ea a, a fel nc c edinci ii
( ha idim ) in la m m n l i-i la k i elech 503, în care- i m iec
504
durerile . La mormântul unui adik vin atât evrei cât i cre tini. Pe mormântul unui
adik, e afl c e da n hel ( n fel de c la ca e e ag cei ca e c ed n
puterea acestuia).505 În Bucovina au func ionat câteva cur i rabinice hasidice
(Ce n i, Sadagura, Vijni a, Siret, Storojine , S cea a, R d i . a.)506 La R d i,
au fost construite Wi ni Sch l , K Sch l (Jankel Be ne ) i Sadagura
Sch l (Michel R dich)507. La R d i a func i na c e abinic ha idic
n emeia de c e dina ia Hage (Rabi Y ef Al e Hage ).508 Admor a fost Rabi
Yitzhak Moscovici (1878-1958). Ulterior acesta a plecat ca admor la New York.509
Rabi Yosef Alter Hager a in f a e m l la e ec a ea c ic e e a aba l i de
c e e eii d eni. A nci c nd a c n ide a c aba l n e a e ec a a a c m e
c ine, a deci e e ag n emn de e , lec nd la Si e . D eme n ,
ade ii l i a eni i ai e i -l c n ing e e n a c la R d i, ceea ce el a
acceptat cu mare bucurie. Documentele men i nea manife i eligi a e a cia e
499
Ibidem.
500
Apud L cian Zee He c ici, Hasidismul în Bucovina: câteva aspecte, în Caietele Anul
Pa l Celan 2010 , c lege e ng iji de Angela F n , S cea a, Bibli eca I. Gh. Sbiera ,
2011, p. 6.
501
Ibidem.
502
Moshe Idel, Despre n l area sufletelor n hasidism, n SAHIR , III, 1998, p. 37-40.
503
L cian Zee He c ici, op. cit., p.7.
504
Iac b I hac Niemi e , Iudaismul. Studii, eseuri, omilectic i retoric , Studiu introductiv
de L cian Zee He c ici, elec a ea n el , gl a i indici de L a Benjamin i Mihaela
R a , B c e i, Edi a Hasefer, 2005, p. 313.
505
Ibidem, p. 314.
506
Ibidem, p. 315-316.
507
(Translated by Prof. Fred Stambrook and Miriam Yagur), http://www.jewishgen.org/Yizkor/
Radauti/rad001.html
508
Geoffrey Wigoder (redactor coordonator), Enciclopedia iudaismului..., p. 260.
509
L cian Zee He c ici, op. cit., p. 14.
ha idi m l i, n acele ile, ile fiind in nda e de n me i e ei, mb ca i în

c me de b a e, ca e c n a n - a m fe ecific , h el ile i spa iile de
cazare, dovedindu- e a fi ne nc a e. Familii de e ei d eni precum Jurgra i
510
Dawid Iossel Hecht, Meier Schorr , abinii I ael G lieb i J el M c ici i-au
gani a ca e de g ci ni n iile l l c in e511. Mechel Rudich a contribuit la
c n i ea nei inag gi e ada R dich din R d i, în stilul hasidismului de
Sadag a. Sinag ga Vi ni e din R d i a fost c n i d m del l
512
a hi ec ii an il nene, f a a ea imb l i i daice e iden e . Aceasta a fost
c n i n - n il im l , i i c n inge il ha idice m ite c e ade ii
rabinului Mendel Hager din Boian. Modelul cur ii abinice de la R d i a func ionat
cu succes i n al e c m ni i m aice din B c ina I ic , ace ea fiind c n ac a e
i chiar celebre, precum cele de la Vijni a, Sadag a, B ian .a. Câ iva dintre rabinii
de la Vijni a sunt înmormânta i n Cimi i l M aic din R d i...
Foto, Cristina Rotaru, august 2014.
510
SJAN Suceava fond Colec ia de Stare Ci il . Comunitatea E reiasc R d u i, dosar
1/1857 1876, 2/1876 1877; idem 3/1877 1884.
511
Daniel Hrenciuc, Dilemele con ie uirii: e reii n Buco ina 1774 1939, Ia i, Edi a Ti
Moldova, 2010, p. 27.
512
Ibidem, p.130.
140 DANIEL HRENCIUC
X.3. RABINII
Rabinul (ebr. Sing. Rav, Pl. Rabbanim) c n l c a a e n

i dai m, ei fiind c n ide a n m n a , n da c l. El e a c n ide a n l
eligi al nei c m ni i m aice. P imii abini a f ad i n B c ina din
Gali ia. Hirsch Schapira, originar din Podolia, a devenit rabin defini i la R d i, în
anul 1847.
Rabini d eni.
Începând cu 1857, C m ni a ea E eia c R d i i-a organizat propriul

birou de înregistrare [Matrikelamt], func ionând autonom sub egida nei en i i
conduse de c e un func ionar austriac evreu.513 Într- c m ni a e c m ac i
di e b a ec l in e e el i al iniil ec m Kehila d ean , -au
manifestat anumite ne n elege i lega e de nele a ec e ec m n ca l de fa ,
monopolizarea veniturilor comunitare a ig a e de a ele im e in f l i ea b ii
de aburi i de ritual/mikweh-ul514. Un an me Webe , n e in d ean a d i
c n ia c baie de ab i i n mikweh i , n en f nc i na ea
ace ia a ea ne ie de a ba ea nei a i i abinice, al a dec aceea a l i
Scha i a. Webe a e i b in n ce ificat din partea rabinului de Burdujeni,
Abraham Aminia, fa ca e a e i nem l mi ea l i Scha i a. n cele din m ,
documentul a f an la de c e a i ile abinice, n lini ea n c m ni a ea
d ean , a f , en eme, lb a . Dintre rabinii care au sluji la R d i îi
men i n m e Z i Scha i a515, Hirsch Shapiro (1861-1881)516, Itzhak Rabin Elieser
Lipmann Kunstadt (1838, Pressburg-10 i nie 1909, R d i)517, Yaacov Hoffman
(1912-1923)518, Yaacov Nacht (1925-1928)519. În 1925, Yakob Nacht a fost
n minali a en a el a f nc ia de abin n R d i. n 1928, el a plecat la
Strasbourg, pentru a preda iudaismul. A f ma de c e Shimshon Stein (1930
520
1932; 1933 1940) . Acesta s-a n c la R d i, ab l ind Seminarul din Viena. A
fost ma de c e Yi hak Rabinowitz (1932-1933) i I ael Hornick (1945-1947).
Jakob Hoffmann521 (n. martie 1888, Papa - d. iunie 1956, Israel)522, a fost elevul al
renumi ilor rabini Gedalje Schmelkes, S. B. Schreiber i M. A. Roth. Între 1906-1908
a fost rabin la Sinagoga M n efi e (Viena), 1912 1923 n R d i, ulterior, între
1923-1937 a activat la Frankfurt am Main, iar în final, a îndeplinit func ia de rabin al
Congrega iei Oha Zedek din Ne Y k (1938 1953). Hoffmann a fost un membru
marcant al mi c ii Mizrachi . În 1954 a emigrat în Israel, unde a decedat în iunie
513
514
Ibidem.
515
S. Winninger, Große Jüdische National-Biographie, Fünfter Band, Ce n i, Edi a A a,
1934, p. 396.
516
Ibidem, p. 392-395.
517
Idem, Große Jüdische National-Biographie, Siebenter Band, Ce n i, Editura Arta, 1936,
p. 204; Jüdi che Pe e Zei ng , an 15, 22 ma ie 1886, . 1.
518
S. Winninger, Große Jüdische National-Biographie, Siebenter Band, Ce n i, Edi a
Arta, 1936p. 86.
519
P im ia m nici i l i R d i. Oficiul St rii Ci ile, Matricola de cununie a Oficiului
matricolelor, Tom VI, 28/8 1929 31/12 1929, p. 27.
520
Große Jüdische National-Biographie, Siebenter Band, p. 204.
521
SANJ, Suceava, fond Prefectura ora ului R d u i, dosar 25/1919, f. 85.
522
Unga l ndi che J di che Zei ng , B da e a, din 21 feb a ie 1913. În 1919, el a
in n l ci d c a n Fil fie la Uni e i a ea din Viena.
142 DANIEL HRENCIUC
1956. Rabinul Israel Hornick (n. 1878, Zale c k , Gali ia, Ucraina), a fost
considerat drept un sa an n eda ea Talm d l i , fiind un discipol al renumi ilor
rabini gali ieni Jakob Weidenfeld i Leib Be nfeld . A al nei im e i nan e
colec ii de deci ii abinice. Hornick a supravie uit dep ii n T an ni ia, de enind
d e n a ce ea a, abin de R d i. A murit în 1948523.
Rabinii eb ia e ec e e ede ile legale in d e d 1918 n
Regatul Român. Astfel, în baza art. 54 din Legea pentru Regimul General al Cultelor
( blica n M ni l Oficial n . 89 din 22 a ilie 1928) a fost stabilit Regimul
Cultului Mozaic din Regatul Român care stabilea la art. 1: organizarea cultului
m aic din c in l ii e a face e ba de c m ni i eligi a e. C m ni a ea
e e n ni ea e eil i a e min el de c l (sinagogi, temple, case
g ci ni), de c l i de a i en cial n -o localitate 524. Sc l c m ni ii
e a a i face ea n cad l legil n ig a e a eb in el eligi a e, c l ale i de
a i en cial a e eil din l cali a e i nfiin a ea, n e ine ea i c n la ea
in i i nil ce e e c ace mi i ni i a e nal l i... 525 La art. 6 se specifica
fa l c , abinii fi n mai ce eni m ni, afa n mai de ca ile e e n
legea pentru regimul general al cultelor art. 10, alinea l 2. Rabinii eb i aib
eg i ea abili de n mele gene ale n ig a e. Alege ea abinil a fi
c m nica n e men de 30 de ile Mini e l i C l el 526. În Regatul Român,
legi la ia e edea n ca l abinil ine ea n e amene n fa a n i c mi ii
de emna e de c e Mini e l C l el i A el . Rabinii e a c i i de e a ea
serviciului militar.527 În 1933, Ministerul de resort se ocupa de constituirea unei
Uni ni a Rabinil ca e a fi eb i a i e e n mi ea ic i f nc i na c a ib ii
eligi a e la ni el l c m ni il m aice.528 N-am iden ifica n c l ce ce il
mai m l e inf ma ii lega e de ace e a ec e.
523
Lucian Zeev-He c ici, Hasidismul în Bucovina: Câteva aspecte, în Caietele Anului Paul
Celan 2010, S cea a, Bibli eca B c inei I. G. Sbie a , 2012, . 14.
524
SANIC fond Ministerul Culturii i Artelor, dosar 118/1933, f. 44.
525
Ibidem.
526
Ibidem, f. 50.
527
Idem, fond Ministerul Cultelor i Artelor, dosar 114/1933, f. 23.
528
Ibidem.
R d i, 1974. Rabinul Tirnauer cu lumina de Hanuka.

Sursa: http://www.mocp.org/info.php?s=1974&t=objects&type=all
X.4. CIMITIRUL I RITUALURILE FUNERARE
A a c m amin eam an e i , c m ni il m aice e a bliga e - potrivit

reglement il legi la i e a iece - a ende e a - i c m e e e en en
amenaja ea de cimi i e. La R d i ace l c -a d n 1831, la di an de n
an, de la deschiderea primei sinagogi529. Cimitirul Evreiesc ( Beit Hachaim ) din
R d iaf ina g a in - ce em nie ecial n 1831 da c achi i i na ea
de c e C m ni a ea I aeli din l cali a e, a nei a cele de m n . Cimitirul s-a
m i in c m a ea n e en i n ecina e. n 1832 e eii Iac b Ge bel i Elia
Ge lb e a n iin a i de c e Di ec ia B n il din Ce n i c eb ie achi e
530
la a e en l i i e in e c n ac l de c m a e . E eii a mai achi i i na
l e i 20 de njeni de m n e e i iul comunei învecinate Marginea. Potrivit
adi iei i daice, cimi i ele eb ie c amenaja e n afa a l cali il .531 n acela i an n
R d i a i b cni e idemie de ci m , Efraim ben Jakob Goldschläger devenind
primul decedat îngropat în cimitirul local. n eb aic , cimi i l e e n mi bet
ke a , n emn nd ca a m min el , a be lan ca a e niciei 532. În
adi ia i daic , l c l e ca e a f amenaja n cimi i e e a de f n ec m
inag g . Pa ad al, n i dai m, n acela i im , cimi i l e e c n ide a i n a i
al im i ii. Cimi i l e e ina g a in - ce em nie de fin i e e e a
e eil . Cei ca e in n - n cimi i e ifice. Ace l c e eali ea n m d
529
530
Ibidem.
531
Memoria cimitirelor e reie ti, Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia, B c e i,
2007, p. 84.
532
Geoffrey Wigoder, Enciclopedia iudaismului..., p. 143-144.
144 DANIEL HRENCIUC
imb lic, la ie i e in la ea m inil . P e ii (c hanim) n a ie in e n

cimi i dec n ca l nei nm m n i. Cimi i ile e eie i eb ie fie li i de
ice d ab de e dea , bicei la ca e -a en n a n e en 533. La intrarea în
cimi i e a am la a hel l adic ca el cimi e ial nde c l deceda l i e a
eg i en a fi ng a .
533
Memoria cimitirelor e reie ti , . 84.
Cimitirul Mozaic R d i, 29 c mb ie 2016. F ,C lin U d i.

146 DANIEL HRENCIUC
M min ele n a e a e e nd i, la di an de a e alme. În unele

cimitire iudaice, rând ile femeil n e a a e de cele ale b ba il . M min ele
sunt amplasate fie în ordinea în care persoanele au decedat, fie într- an mi n
familial , fie e c mbin ambele a ian e. E i cimi i e nde an mi e nd i e a
rezervate rabinilor a c nd c il c m ni ii. Cei c i i neb ni, in ciga ii i
cei ce a i c legea n ng a i n nd ile de l ng ga d l cimi i l i.534 E i
e ie de eg li ca e eb ie e ec a e de c e i cei ca e a de-a face la un moment
dat cu un cimi i i daic: eb ie e i e c n ma ea de alimen e n cimi i , aib n
c m amen decen , n c n me b i, n -l f l ea c ca d m 535 .a. N e
a filac e e (Tiflin n eb aic , na din e cele mai echi biec e de c l , c n nd
din do c i e de iele, c n in nd f agmen e de T a)536 sau o Sefer Tora, la mai
in de a c i de n m m n (ge l fiind c n ide a li de e ec fa de
cei deceda i). Rabinii n ec mand , n gene al, me l ea de la cimi i (oficial,
da la finele cel a e ile de d li , la 30 de ile de la nm m n a e i de
c mem a ea m ii- ia ai , n idi 537). Ini ial, e eii d eni î i îngropau mor ii în
Cimitirul Mozaic din Siret. n ma ef mei ag a e din 1921, C m ni a ea E eia c
din R d i a f m ie i c afa de m n en e inde ea
cimitirului propriu. Între timp, sup afa a cimi i l i a crescut, în prezent acesta
ad ind aproximativ 6000 de monumente funerare. Cimi i l E eie c din R d i
este nc nj a de n id g din ia , acea a nefiind n e ede e i daic .538
Monumentele funerare ( ma ei a n eb aic ) e ca ac e i ea in -o mare
di e i a e, ele fiind a e a e e ical ( i i adi iei a chena de). Ele mbin f ma
cu dimensi nea, calig afia c namen ica .a. M i ele namen ale a i i
eciali il , n ca ac e imb lic, aleg ic, fe i nal, n ma ic i i alic. Cele
mai frecvente motive întâlnite sunt: le l, a ea, grifonul539, men a, A b ele ie ii,
Mânile binec n ii, T a, c ana, e ii, ii, ce bii i ci ele.
534
Ibidem.
535
Ibidem, p. 85.
536
ef. Rabin d . M e R en, Primejdii, ncerc ri, miracole, B c e i, edi ia a II-a, Editura
Hasefer, 1991, p. 344.
537
Memoria cimitirelor e reie ti , p. 85.
538
539
Grifon- Animal fan a ic, c mbin nd, n dife i e ii, n le i n l , c f nc ii
imb lice i dec a i e, http://www.dumitrueremciuc.com/2015/04/11/dictionarul-de-
arhitectura-termeni-de-specialitate/
Simb li ic f ne a i daic n lni n Cimi i l E eie c din R d i.

Sursa: Foto: C lin U d i, 29 c mb ie 2016.
Se mai n lne c, n me a e infl en e la e l cale m e n c di e e

stiluri dominante în secolul al XIX-lea i n ima a e a ec l l i XX.540
Cimi i l M aic R d i, 29 c mb ie 2016. F ,C lin U d i.
540
Ibidem, p. 118.
148 DANIEL HRENCIUC
n adi ia i daic , l l i emnifica ia cimi i l i n f nd i cla

subliniate, existând l ng i c m le ac ic n leg c a e a ec ele ca e
dec g din e ici l f ne a .a.541 Rema c m la Cimi i l E eie c din R d i,
la a ea i n al la a chena i a m min el (a e edea f de mai ), ecum
i e en a ca elei cimi e iale, b ii i ale i a ane el afe en e. M min ele n
eali a e e cl i din ia , n bicei nce eni nc din a d a j m a e a secolului
al XIX-lea. În situa ia evreilor ca e e c nf n c m a ea e ea d principii
f ndamen ale: c nce l k d ha med (respectul fa de m i) i cel de kvod ha
hai (respect fa de cei n ia )542. Iudaismul interzice incinerarea i din
c n ide en l c acea ced e e in m dali a e de a c a ea a id de n
ca e a f da n memb i bi al nei familii.543 Legea i daic a e g ij i fa
de sentimentele celor apropia i de cel deceda , e nd ca ace a fie ng a la
maximum trei zile de la data mor ii (a a dac n in e in m i e ne e e i bine
n emeia e). Vecinii def nc l i n cei ca e e a ma c nd lean e pentru
rudele celui decedat, care altfel s-a ea n e mai e c e - i g ea c 544. În
c l manife ii d e ii delor defunctului în mod privat, vizitatorii sunt
îndemna i n de-a telefoane de condolean e n n a eia i d
545
înmormântare. n e i ada de d li , n eci a e d g ci ni id k Hadin i
Kadi .546 În timpul celor apte zile de doliu ( iva) se a inde l m n i n ca a
defunctului, la comemorarea acestuia (iar ait) i în zilele în care se roste e g ci nea
I k la inag g .547 În tradi ia i daic , ac ali a ea nei e ane n e f e te
da c m a ea ace ia. n echime, e eii a ea bicei l de a na a e
dea a ca ei, ma c nd a fel en e anele ca e in n ca fa l c ac l a
a l c n dece 548. Evreii nu vor permite (conform legii iudaice) efectuarea
autopsiei, aceasta putând a se efectua numai în situa ii speciale i doar cu aprobarea
nei a i i eligi a e. Legea i daic in e ice mb l ma ea ( ngele fiind
eliminat în corp în timpul opera iunii propriu-zise, or iudaismul prive te sângele ca pe
c m nen a c l i man, nefiind deci e mi elimina ea l i).549 Mor ii sunt
îngropa i într-un giulgiu simplu (tahrihim n eb aic ), a ec ca e emnific fa l c
541
Silviu Sanie, Cercetarea cimitirului e reiesc de la Siret (I). Unele considera ii
metodologice, în SAHIR , II/1997, . 9 i m.
542
543
Ibidem.
544
Ibidem.
545
Ibidem.
546
Ibidem.
547
Memoria cimitirelor e reie ti, p. 91.
548
549
Ibidem, p. 64.
acii i boga ii sunt egali în fa a lui Dumnezeu550. Este confec i na din m elin ,
bumbac i in. Ve m n l e e i e e e e en a de c e n cea af alb, simbol al
i ii.551
Ri al f ne a la e eii din R d i, 1976. Foto: Laurence Salzmann.

În cazul unui om remarcat în timpul vie ii sale pentru pio enia sa, atunci el va
ea fi nm m n a mb ca n - n ki el ( eb ia fie a de c e def nc la
552
e ici l eligi en Ma ile S b i i Sederul de Pesah). Uneori, în sicriu se
a ea m n din a a Sf n (c nf m c n inge ii m ite de mul i evrei,
atunci când va veni Mesia vor învia mor ii i cei care au avut o via i a
553
c l i e b m n n n a a Sf n , nde n ia ). Vehicului funerar este
urmat- potrivit credin ei iudaice- pe distan a a c e a i de c e e anele afla e
în doliu. Acest obicei este unul foarte vechi la evrei cunoscut sub denumirea de
Halvaiat ha-me ( escortarea mor il ).554 Convoiul funerar se opre te de trei sau
de a e i n la l c l de ng ci ne, acea a imb li nd fa l c e en ii nu
d ec e de a de def nc .
550
Memoria cimitirelor e reie ti, p. 88.
551
552
Ibidem, p. 66.
553
Ibidem, p. 68.
554
Ibidem, p. 75.
150 DANIEL HRENCIUC
R d i. Cortegiu funerar iudaic în Cartierul Evreiesc. Foto: Laurence Salzmann.

Oda aj n i aca , a ici an ii a ea g ij e ifice in la ea

mânilor555. De Iom Kipur ( m ki , Zi a i i ii)556 se arde o lumânare pentru
sufletele celor deceda i.557 Avându-se n ede e al a ea a im nial a Cimi i l i
E eie c din m nici i l R d i, i in nd c n de al a ea de ebi en
identitatea i mem ia c l al a l cali ii, se impun adoptarea în continuare a unor
m i in e în vederea între ine ii, eabili ii i c n e ii ace ia.
555
Ibidem, p. 76.
556
E e c n ide a na din e cele mai im an e b i i daice. Se ca ac e i ea in
b ie a e i a e i a e, c in nd n de 25 de e. În calendarul ebraic Iom Kipur
începe la apusul soarelui a celei de-a ecea i a l nii eb aice Ti ei (l n ca e c e nde
l imei j m i a l i Se emb ie i imei j m i a l i Oc mb ie din calendarul gregorian),
i c n in n la a l a el i m a ei ile. Fiind e i ad de in ec ie f nd ,
n acea e i ad n e celeb ea c ii, apud Alfred J. Kolatch, op. cit, p. 44.
557
Memoria cimitirelor e reie ti.., p. 91.
CAPITOLUL XI
Re eaua de institu ii religioase i laice
XI.1 KEVRA-KADISHA
A acest ca i l a ea blema in i iil

c m ni ii m aice din R d i. Ci i ii a i a i
eligi a e i laice din cad l
ec n a e an mi e
da e i inf ma ii blica e n - n l m imila , n n ca l de fa , ace ea n
c a e i la a e n - n gani a e, adec a c n in l i l . A ada , n
e i ada ini ial C nf e iile Sac e ( Sfânta Societate ) e c a de ge i na ea
blemel lega e a de ia a ci il , c i de ia a eligi a (c ii, di ,
i al l de ci c mci ie, nm m n i e c.)558. În c n adi ia i daic , eg i ea
deceda l i en nm m n a e a e im an ma e 559, corpul unui om va fi fost
aa ec m n l de T a: A emenea T ei, ca e e e a a c cel mai ma e
e ec n d a c nd e e n , ci i d aceea, a a eb ie a a c l man
560
d m a e . De ace e e a i ni, ca e im lica f a e b n c n a ee a
ece el i daice n d meni , e c a cie a ea He a Kadi ha , f ma din
e ane elec a e c g ij , ca e- i dedica n eaga l e i en a cinii fin e de a
eg i m ii en nm m n a e .561 S cie a ea e a, ini ial, la ni el l
c m ni il m aice de la a e i a e, nele inag gi a nd cie i funerare
proprii. Apoi, de la începutul secolului al XX-lea, a nce e ocupe tot mai mult
de e icii eligi a e i ciale.
558
He a Kadi ha, in i ie de ba a ic ei C m ni i E eie i. Se c c gani a ea
i de f a ea n b ne c ndi ii a i al l i de nm m n a e. ef. Rabin d . Moses Rosen,
Primejdii, ncerc ri, miracole, B c e i, edi ia a II-a, Editura Hasefer, 1991, p. 347.
559
Alfred J. Kolatch, Tradi ii i obiceiuri e reie ti. Ce, cum i de ce? V l m l II, edi ie
560
Ibidem. n R d i a mai f nfiin a e F ia de aj a e a b lna il i de
nm m n a e Che a Kadi che , A cia ia en c al Ch e e Tali e , A cia ia de
aj eci c n ca de b al i dece Che ed Wee Me h .
561
Ibidem.
152 DANIEL HRENCIUC
He a Kadi ha 562 s-au transformat într- n fel de in i ie-cadru, în care

c e i a , ac i a i f nc i na n m d adec a mai m l e a cia ii: ca de b ni,
a cia ie en ijini ea d el , en ng iji ea fanil , ca de a e i
en cei ca e ecea in l cali a e, a cia ie en ng iji ea fle el , can in
la , f nd de c ii, ca de c edi i m m i 563 .a. n ca l n i dece
i al a c ge ii e a i nil ecifice ( b ine ea ce ifica l i de dece , an l
l i la ca ela m a ), cie a ea He a Kadi ha e e chema de c e abin
( a n f nc i na al c m ni ii) en a a ea g ij de cada . Un a eghe
( me n eb aic ) a a in nd cie ii He a Kadi ha , m nea c deceda l
eci nd almi, n im ce al i memb i ai cie ii la i mb ca l cel i
564
deceda c nf m e c i iil i daice . T a e ace e ac i i i -a de f a
secole de-a nd l n cad l c m ni ii m aice d ene, ele il nd e c il
e eil en e ec a ea c ac a e e a bicei il i adi iil l ecifice.
A a i ia i de l a ea n im a di e el cie i m aice a e fi d c men a n
rapor de c e e ea i c ag la ea ecific a c m ni il e ei i din B c ina
I ic . A fel, n 1857 din ini ia i a abin l i- ef al B c inei a l a fiin ima
cie a e e eia c ca e a ea d e c a ig a ea c h an a ine il din familiile
ace ca e n a la c ala blic ge man -i daic 565. N m l cie il ,
a cia iil e eie i din B c ina a crescut vertiginos între 1850-1914, e i ad n
care s-a nfiin a e e 260 de cie i m aice ien a e n m d edilec e
voluntariat. D meniile de ac i i a e ale ace cie i, f nda ii i a cia ii e a
foarte variate: caritate, religioase, cultural-ed ca i e ca e e c a c gani a ea
seratelor 566,
a cicl l i de lec ii, c nce e, la i a ea n m n l i, gani a ea
bibliotecil , b i na i nale, c lec a ea de mijl ace financia e en aj a ea
c l ni il e ei din Pale ina, e i ea c n iin ei na i nale e eie i .a.567. În
R d ia f nfiin a e e ie de a cia ii, gani a ii, a cia ii, f nda ii i cie i
f cali a e e ine ea/de l a ea i promovarea n d menii ecifice din ia a
c m ni ii m aice: Caf Pa i , nfiin a de c e Mendel Fi che i ia a,
ac i a en h ni ea i mb c min ea c iil aci de la c ala de Talm d
562
Daniel Dieaconu, E reii din Moldo a de Nord de la primele a e ri p n n 1938. Cu
pri ire special asupra jude ului Neam , B c e i, Edi a Ce a ea D amnei, Pia a Neam ,
Edi a Uni e i a , B c e i, 2009, . 51. He a Kadi ha e mai c a i c nge ea
gebelei ( a a e ca nea ca e i e ie ea i al a i el i a il ).
563
Vasile Schipor, Evreii din R d u i. Scurt istoric, în B le in l Cen l i, M e l i i
A hi ei I ice a E eil din R m nia , B c e i, 11/2005, p. 129.
564
565
Daniel Hrenciuc, Dilemele con ie uirii: e reii n Buco ina 1774-1939, Ia i, Edi a Tipo
Moldova, 2010, p.169.
566
A e edea i Ha ie a Ma eci-Sobol, Doamnele române din Bucovina: Elitism,
filantropism, militantism (1891-1918), în Analele B c inei , XX, I, (40), 2013, . 163-175.
567
Daniel Hrenciuc, op. cit., p. 169.
Tora ; F nda ia Michel R cken ein , a in fe ele ace de la c ala E eia c .

Jankl Be ne i-a l a m eni ea n c l c n i ii n i em l n il iene , n
cce ii i n-a e ec a d in a def nc l i, idic nd c al a ic la . Dawid
J el Hech e e cel ca e a ba ele n i c min en e anele nice nde
a f ca a i 40 de b ba i i femei. n ace iec cial a f mai im lica i:
Chaim Mechel, Abe Reinhold, Benjamin Klein, Wolf Tannenbaum, Alter
Wassermann, Be l Sch le , M i Flicke , Channa Ha nik .a.568. Societatea
Mach ike Schaba h , a f c nd , la nce ile ale, de c e j dec l
F ied ich Rachm h; Bikk Ch lim , c nd de c e Michael R dich; Che ed
569
Weeme h afla b c nd ce ea l i Moise Bere Mik, scopul acesteia fiind acela de
aj a e a memb il i n ba a inci i l i eci ci ii 570. Mi jam
( F a en e ein nd Madch e ein ) e ida de c e Anna R enfield571, se ocupa cu
aj a ea femeil ne ia e i b lna e din cad l c m ni ii m aice din R d i .
A i en a i ec ia cial e e en a biec l de ac i i a e al a cia iei
I aeli i chen F a ie en . S cie a ea Saf a Be ah 573 avea drept obiect principal
572
de activitate, m a ea i n a ea limbii eb aice n a i l i i al i ed ca i nal

d ean , ia S cie a ea c lil en B c ina inea ed ca ia i n a ea
idi l i . Societatea Talmud-Th a i a ea edi l n Ring la n . 2036575.
574
XI.2.INSTITU II SOCIALE I DE S N TATE
La 25 august 1912 a avut loc în localul Cl b l i E eie c din R d i,

nfiin a ea cie ii academice de acan Ba i ia . n emnele ace ei cie i e a
o anglic a nd c l ile i le , alb i e de en l i i anglic a nd
culorile violet-alb/verde cu marginile alb-alba e en f a i . Memb ii cie ii
purtau un chi i de c l a e alba de chi i e ec i be e de c l a e i le -
576
alb-verde . n nd ile f a il fig a ingine ii Schindle i B chbinde ,
medicii Schimmel, K fe be g, Z ecke , P e ne i Seidne , j i l Niede h ffe i
expertul Sonntag. Bierer a fost declarat în unanimitate membru honoris causa al
568
vol. 2, Tel Aviv, 1962, p. 92 96.
569
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 5/1914, f. 33; idem, fond
Prefectura jude ului R d u i, dosar 95/1933, f. 26.
570
Idem, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 5/1914, f. 33.
571
Ibidem.
572
Ibidem, f. 36.
573
Ibidem, f. 40.
574
Ibidem, f. 46.
575
Ibidem.
576
Idem, fond Tribunalului jude ului R d u i, 30/1927, f. 5.
154 DANIEL HRENCIUC
cie ii Ba i ia . Ingine l Schindle a f ale e edin e, medic l Schimmel,

ice e edin e, ia j i l Nied eh ffe , ec e a . S cie a ea Ba i ia a imi
a ba ea Admini a iei ii B c inei577. n cali a e de cie a e academic de
acan e , Ba i ia a ea d e c ed ca ea i i al i na i nal a ine il
den i e ei 578. La nfiin a ea cie ii Ba i ia n l im an l-au avut
memb ii gani a iei i ni e Kadima (_‫ דימה‬n eb aic ) din Viena, care anterior,
f nda e cie ile Ha m naae n Ce n i (1891) i M iah n Viena (1893).
F nda ia Mendel i Ghi el Fi che , nfiin a n 1909, a ea d e biec de
activitate c lec a ea de d e alimen a e i a ic le de mb c min e en
aj a ea e eil ne ia i . S cie a ea Na ei Hami (1903) c edi l n . B ii
nr. 8 se ocupa cu acordarea ajuto l i de b al i de dece . A d b ndi e nali a e
j idic in deci ia T ib nal l i R d i (n . 61/1932). A ea d e c n e ine ea
ca ei de g ci ne, a ea m i el m n e i ale memb il i i aj a ea
ace a n ca de b al . De inea ca de g ci ni n ada B ii n . 8
( n egi a ab la b a cela 277, admini a Ba mga ne I na )579. A il l
E eie c en Infi mi ( . Cimi i l i n . 3), c d na ng iji ea infi mil e ei ,
iar S cie a ea en h ni ea c la il i b nil e ei (1918) ge i na
580
problemele sociale ale ine il i nicil e ei . Asigura masa zilnic, pentru
80 de e ane ace din nd ile e eimii d ene. De inea ca e ada
581
Va ile B dn e c n . 19, l ca ie nde f nc i na i can in . Societatea pentru
aj a ea femeil i aeli e b lna e din R d i a f nfiin a n 1912. E a
c nd de c e Michel Sima, Wl dinge Babi i Licke l. A ea d e c
582
aj a ea femeil b lna e in a amen i medicamen e g a i e . Începând cu
1906, gani a ia Che ed Schel Eme h a fe i a i en cial memb il
583
c m ni ii m aice din R d i . n 1912 a f nfiin a clubul sportiv
Hag i ah (Ad lf D ckmann, P eminge , Iman el Halb ech , A. Mechel, J. Feiger,
inginerul Jacques Feiger, Sonntag, David Mechel, Muniu Weinstein, Max Weber,
Arie Wolloch, Avraam Feiger)584. Ace cl b i d ean -a f cut remarcat la
ni el l c m e i iil de fil din B c ina, b in nd e l a e im an e. Spre
sf i l ec l l i al XIX-lea a a S cie a ea Na i nal P ale Zi n , A cia ia
577
Ibidem, f. 3-8. Pe nali a ea j idic a f ac da in deci ia T ib nal l i R d i din
5 august 1924.
578
Ibidem.
579
580
Sabin Man il , Institu iunile de asisten social i de ocrotire, Editura Institutului
Na i nal de S a i ic B c e i, 1938, . 160.
581
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 95/1933, f. 29.
582
Ibidem, f. 30.
583
Ibidem, f. 27. S cie a ea inea ca de g ci ni n ada T li ei nr. 8.
584
Ibidem, f. 23.
ciali na i nal-e eia c D che Zi n 585 i A cia ia Talm d T a 586.

D che Zi n a f nfiin a la 13 a ilie 1908 ( n egi a c n . 5389 la
Admini a ia B c inei) c c l de a idica c n iin a na i nal e eia c ).
S cie a ea e a c nd n m men l nfiin ii ale de c e Iac b La aj ke i Leib
Weindenfeld587. D che Zi n a ( e) d b ndi e nali a e j idic i i
legi la iei m ne i in deci ia 46/1926 a T ib nal l i R d i. Sc ile ale, e a
c l i a ea c l ii i na i nale e eie i i e iden , eg i ea ine il en
588
crearea unui stat evreu în Palestina . n e i ada in e belic la R d i a mai
a a -a e nfiin a : Saf a I a -1920; A cia ia He lia -1920 (c nd de
c e F ied ich Rachm h, filial a Uni nii Si ni e)589 i A cia ia Ma a acil
e ei -1920590. n 1920, ac i a m a ele cie i e eie i: J di che S ,
a nd d e biec de ac i i a e ed ca ea ine e l i e eie c n i in a
e eia c 591; Regina G e , Da ch Hi chh n, D . Jac b Lang, a ca , Anna
R enfeld, Ve ein Che ed. Schei Eme a nd d e biec de ac i i a e ijini ea
memb il n ca de b al i ng iji ea c l el memb il e a a i ; Ve ein Che ed
Weeme ; Ve ein B ah - n a ea limbii eb aice (I ig Bi man G bbe ,
M e Be M ck); P ale Zi n Ve ein idica ea c l ii l c il n i in a
na i nali m l i e eie c ; J di che Al e e n - ine ea e eil b ni c
h an i mb c min e (M e Gla e ); F a en nd M dchen e ein in Mi jam -
O gani a ea Na i nal a Femeil i Fe el E eice ; J di che Na i nale
Akademie Fe ial e bind ng Ba i ia - ien a e c l i a ea den il n
592
c edin a e eia c ; S cie a ea c ala E eia c en B c ina ( nfiin a la 27
593
ianuarie 1921) ; S cie a ea ehnic de aj en b lna i a ea d e c
aj a ea memb il i n ca de b al 594 .a.
585
586
Fil n L c -D nil , D mi R an, Fundul Moldo ei o a e are din C mpulungul
Bucovinean, Fundu Moldovei, Societatea Dimitrie Gusti, 2000, p.129. În 1906, în localitatea
Fundu Moldovei ac i a cie a ea Ka in -Ve ein .
587
588
589
A cia ia He lia a b in e nali a e j idic in deci ia T ib nal l i R d i
102/1931. Se c a de c lec a ea de f nd i en ecl di ea na i nal a Pale inei , idem,
fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 95/1933, f. 31.
590
Ibidem.
591
Idem, fond Prim ria R d u i, dosar 2/1920, f. 1.
592
Ibidem, f. 1-10.
593
594
Ibidem, f. 48. n 1923 a f nfiin a la R d i S cie a ea Tem l l i , ibidem, f. 48 v.
Inf ma iile de e f nc i na ea, n m l de memb i, a l, biec i ele ale n ela i e
lacunare.
156 DANIEL HRENCIUC
XI.3. ASOCIA II I ORGANIZA II PROFESIONALE, SOCIALE I

DE REPREZENTARE A INTERESELOR
O gani a ia de b bie i i me e i c af i ai j de l i li ic R d i
( nfiin a la 6 feb a ie 1921) c nd de c e Safi Sal m n i I id R enfeld i
nea eali a ea m a el biec i e: ac da ea de b en ii memb il aj n i
mani b lna i, la ne ie i in a il , ec m i d el l . P m a ea
in e e el c m ne ale me e il de b bie i i de c af i mai c eam m nd
ace ia n cede c m n la a e che i nile ce i e c a ea b bie il 595.
S cie a ea en aj a ea ida il i d lghe il nfiin a n 1906, e a c nd
de c e Wikelba e T ma . A ea d e c decla a , aj a ea memb il i
596
aci n ca de b al .a; A cia ia me e ia il n c n c ie din a l
R d i af f nda n 1911 (Ihna i c J ef, Chaim Mechel i Ve e Li mann).
A ea d e biec i decla a : aj a ea memb il i aci i bolnavi, dându-le
597
ace a medicamen e i a ig nd -le a amen g a i ; Societatea de binefacere
m nci ea c e eia c I bi ea i Uni a ea a f n emeia n 1879 b
c nd ce ea l i Le , ca ale de Effim ici i Ca l Th ne . Avea drept obiective
decla a e: aj a ea memb il i b na i, a amen medical, c lec a ea de
aj a ea b ne i, c i a ii de nm m n a e .a.598
S cie a ea Saf a Beruhah ( nfiin a la 4 feb a ie 1908) e a c nd n
1923 de c e Sche f Chaim i abin l K n ad Li mann. Acea cie a ea
f nc i na n f ma l n i cl b de lec i de n lni e en e ece ea im l i
libe al memb il i .599 Ad na ea Gene al a S cie ii en h ni ea c la il
i b nil e ei aci (din 8 n iemb ie 1925) din R d i i-a ales un nou Comitet
de Conducere format din Leon Luttinger, avocat, Salomon Weber, medic, Wilhem
Tanenbaum, comerciant, Mendel Dalfen, comerciant, Aron Rudich, administrator,
Anna D le , ie de medic, R a Menc e , ie de a ca , E a Reine , den i , Sali
Cha im ic , ie de c me cian . Le n L inge a f ale e edin e, R a
Menc e , ice e edin e, Wilhem Tanneba m i L i e Lecke , ec e a i, Anna Doler,
ca ie , A n R dich i E a Reine , ec n mi . n f nc iile de e i i a f ale i
Carl Rudnik, arhitect, Phöbus Gottlieb, brutar, Karl Halbrecht, c me cian i Nuniu
595
Ibidem, f. 41. S cie a ea i Hagi ah a lici a - 12 noiembrie 1920 - Prefecturii
R d i a ba ea en ine ea nei Academii de gimna ic n ala Casei
Ge mane / De che Ha din l cali a e, ibidem, f. 73.
596
597
Ibidem, f. 48. A imi e nali a e j idic din a T ib nal l i R d i n . 36/1926.
598
Ibidem, f. 49.
599
Sa inge (f nc i na la Ca a B lna il )600. Sc l ace ei cie i e a h ni ea

c la il i a b nil e ei li i i de mijl acele ma e iale nece a e n e ine ii l ,
in nfiin a ea de can ine n ca e ele ii i b nii aci e ea ma a n m d
601
ga i . Mijl acele ma e iale afe en e ine ii ace ei ac i i i caritabile
enea din a a de imi e a memb il , c i a ii, eni ile b in e din
gani a ea dife i el e b i .a602. n a eal l d ean, ac i a i S cie a ea de
aj en femei i aeli e b lna e a nd d e c aj a ea femeil israelite
603
n ca de b al .
La 31 i lie 1932 n l c in a l i Pinka B eche a a l c c n i i ea
cie ii Ezras Israel , cu scopul aj ii e eil mani din B c ina emig a i
n Pale ina . C ace ilej, a f ale n C mi e de C nd ce e, n m a ea
c m nen : Pinka B eche , e edin e, Chaim Wal e ice e edin e, Da id
Wa e mann, ice e edin e, J ef Sa inge , ca ie , W lf Tanneba m, Sim n
Halbrecht, Moses Lehrer, Phöbus Gottlieb, Leiser Krämer, Meschulem Katz, Wolf
Rauchbach, Leib Wasermann, Sindel Rieger, Meschulem Menczer, Moses
Rauchbach, Juda Saller, Benjamin Tudower, Jakob Weissbrod, Fabian Schapira,
Da id Hech i Benjamin T d e 604, în calitate de membri fondatori605.
Simon Halbrecht. Sursa: Geschichte der Juden in der Bukowina,

ed. Hugo Gold, vol. 2, Tel Aviv, 1962.
600
Idem, fond Tribunalul R d u i, dosar 27/1927, f. 18.
601
Ibidem, f. 19.
602
Ibidem. S cie a ea a b in e nali a e j idic fiind n c i la T ib nal l R d i n .
95/25 dosar 5317.
603
Idem, fond Tribunalul R d u i, dosar 22/1927, f. 2. Comitetul de conducere era format din
m a ele e ane: Regina G e , G lieb Kla a, Unga i ch Scha f D a, Rebeca
Schwitzer, Mechel Chaim Ruchel, Zepoire Druckmannn, Gottlieb Sali, Fuhrman Anna,
H nik Rebeka i Schme be Kla a ( iile n c me cian i din R d i). S a l ace ei
cie i a f a ba de c e G e n m n l B c inei n . 16702 din 23 a ilie 1912.
S cie a ea a b in e nali a e j idic fiind n egi a la T ib nal l R d i.
604
Idem, fond Tribunalul R d u i, dosar 6/1932, f. 9.
605
Idem, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 112/1933, f. 3-24. Ezras Israel avea 27 de
membri; idem, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 95/1933, f. 32.
158 DANIEL HRENCIUC
Cl b l S i al m nci il e ei B ch din R d i a f nfiin a

la 9 martie 1935 având drept scop ac ica ea il i gani a ea de c m e i ii
i e . Din c mi e l de c nd ce e f cea a e U che K ine , descries în
documentele c n l a e d e n ma e c me cian n R d i, Be l Wein ein,
medic, n cali a e de ice e edin e, Alf ed S minge , fa maci , M. Leh e ,
a ic la i K el P e ne , a ic la , n cali a e de ec e a 606.
F nda ia Mendel i Chaim Gi el Fi che a f nfiin a n m d ficial la
21 mai 1909 ( ficiali a ea a nd l c in in e medi l nei deci ii emi n ace en
de c e G e n l i ii en B c ina ). Ul e i , ea a imi e nali a e
j idic (7 iunie 1924) prin decizia T ib nal l i R d i. C n ili l de admini a ie
e a c nd de c e medic l Sal m n Webe 607.
nce nd c 1910, n ei aj l d ean a a cie a ea m nci il
P ale Zi n ( M nci ii Si n l i , a nd ien a e ide l gic de nga,
608
ciali ) . Societatea beneficia de bibli ec ie, e e en a din 22 i l i
blica e n idi i ge man . E l a n - c m ni a e c m ac , n ca e n m l
angaja il e a ma e.
B i h T m eld , f nc i na n R d i ( . Con an in B nc ean n .
48) n ba a nei deci ii a T ib nal l i R d i (102/1931) b f ma nei filiale a
cie ii He lia . C d na eg i ea i gani a ea n m d a i ic a
609
ine e l i en c ea ea n i a e e . Activitatea sa a crescut în intensitate în
e i ada belic . nce nd c feb a ie 1947 la R d i i-a început activitatea
A cia ia en ijini ea e a ia il e ei ,,AREPA din R d i.610
Ace e cie i, gani a ii i/ a f nda ii ale e eil d eni a de f rat
ac i i a e e nic , in i c n an n d meniile a i en ei ciale i
c m ni a e, c l ale, ed ca i nale, filan ice, eligi a e, i e din cad l
c m ni ii m aice l cale. E eii d eni a abili di e e leg i i ela ii c
al e cie i i gani a ii e eie i din ca i ala D ca l i B c inei, a din al e
l cali i b c inene, f m nd lide i de al a e ca abili ac i ne e n i i l
al il i adi iil i daice. Im lica ea ine il i femeil n di e e ac i i i
gani a e de c e e ei a e e en a n l c benefic en e l ia c m ni ii
m aice din R d i, n an ambl l . Ace e ac i i i le-a di ine il e ei
c n iin a iden i ii i daice, de e min nd -i ac i ne e adec a en nf irea
i l i l i The d He l, e ec i eface ea a l i e e . E eii i-au demonstrat
606
Idem, fond Tribunalul R d u i, dosar 18/1935, f. 1-7.
607
Idem, fond Tribunalul R d u i, dosar 2/1926, f. 89. Avea 80 de membri. Dispunea de o
bibli ec de 200 de l me n idi i n limba ge man .
608
Idem fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 95/1933, f. 19. A b in e nali a e
j idic n ma n deci ii ale T ib nalel S cea a i R d i. Oficial, a ea n n m de
55 de membri.
609
Ibidem, f. 25.
610
Idem fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 39/1947, f. 4.
in in e medi l ace f me de gani a e/ac i i a e, f a i ca aci a ea de ac i ne,

absolut necesare pentru a- i m a iden i a ea, c l a i adi iile n r-un mediu
care nu le-a f n dea na n l ie en . M d l de c a e i de f nc i na e al
ace gani a ii/a cia ii e eie i a e e en a m dele en al e c m ni i -
c n ien a inc n ien - oferindu-le e em le de b n ac ic cial , de
n aj a e i de lida i a e man . S cie ile e eie i a c lab a eficien n
im l e enimen el d ama ice ale H l ca l i i l e i , en alia/emig a ea n
Eretz Israel.
CAPITOLUL XII
Inv mântul
XII.1 CADRUL JURIDIC I INSTITU IONAL AL

NV M NTULUI DIN BUCOVINA ISTORIC
B ucovina I ic a beneficia de e ea c la bine de l a , ea fig nd

printre provinciile austriece cu un nivel relativ ridicat de alfabetizare.
Ni el l ela i de alfabe i a e al la iei a f eali a i n e in in in e medi l
unor reforme educa i nale bine g ndi e i a lica e, n - n c ela ie c
ecific l i adi iile ed ca i nale ale fiec ei c m ni i n a e611. Evreii s-au
remarcat printr- a leca e a a e e ed ca ie i di , n eleg nd de im i
a an ajele i ni ile fe i e de c e c al . In e e l admini a iei
Hab b gice a B c inei en ed ca ia i in c ia b c inenil a f nc de la
început, unul ridicat.612 În 1774 Imperiul Austriac a introdus obligativitatea
n m n l i fiind eglemen a f nc i na ea ficial a ei i i de c li: c ala
ima elemen a ( i ial ), c ala ima ei a a inci al (Ha ch lle)
i c ala n mal . c lile i iale eb ia f nc i ne e n a e a ele, g ile i
a ele, fiind a ig a eda ea n biec e ec m eligia, i ia biblic , ci i ea,
c i l, cele a e a ii de calc l i ndemn i c e a e ne 613. n c li
ale, accen l c dea e n i e n l c i f ndamen ale en ag ic l , n
timp ce în mediul urban se insi a a a a el i me e iil . Fe ele eb ia
n ee limen a , c l i m le i l. Fieca e di ic a ea ca a cin nfiin a ea i
n e ine ea nei c li inci ale, nde e eda di ci line ec m elemen ele limbii
latine, geografia, istoria, in c i ni en l c i c i e, de en i ge me ie.
611
Erich Zöllner, Istoria Austriei de la începuturi p n n pre ent, ed. VIII-a, vol. I, traducere
de A. A mb e , B c e i, Edi a Encicl edic , 1997, . 460 i m.
612
Buco ina n primele descrieri, istorice, economice i demografice, edi ie biling c
in d ce i, fe e, n e i c men a ii de acad. Rad G ig ici, P efa D. Va amani c,
memb de n a e al Academiei R m ne, Ce n i, Edi a Ale and cel B n, 2011, . 157.
613
George Tofan, n m ntul n Buco ina, Suceava, Editura George Tofan, 2011, p. 47.
162 DANIEL HRENCIUC
c lile n male ma fie nfiin a e n fieca e incie im e ial , nde

e a f ma e ii a ele cad e didac ice ca e ma edea n cad l colilor triviale
sau principale. c lile e a f ece en a e de c e i ine ii a nd a c in
614
între 5 i 12 ani . În mod evident i absolut logic, au existat i s-au manifestat ca
atare, diverse diferen e de concep ie i de con in fa de adi ia n m ntului în
a a M ld ei. n B c ina, imele eglemen i ficiale c i i e la n m n a
f in d e la 10 decemb ie 1774, de c e Gab iel n S len , im l g e na
oficial al provinciei. Splenu sus inea înfiin area unor coli latine ti cu câte patru clase
în ora ele im an e ale B c inei (Ce n i, Suceava) precum i a unui seminar
e l gic la R d i. n i i nea l i S len eb ia de chi e n an mi n m de c li
româno-ge mane ca e facili e e n i ea i m a ea limbii l i G e he i
Schiller în Bucovina. Pentru aceasta trebuiau aduse cadre didactice din Transilvania,
linind a fel li a n il i profesorilor din a i l b c inean.615 În 1781 a
fost înfiin a c al ge man la S cea a. La 6 a ilie 1778, Karl von Enzenberg l-a
înlocuit pe Gabriel von Spleny în func ia de guvernator al Bucovinei. La 4 aprilie
1780, En enbe g a e en a n iec de ef m c la in ca e i a nfiin area
unor coli germane la Suceava i Siret, ulterior la Câmpulung Moldovenesc, precum
i a unor c li la ine. Fil fia a e a na agma ic i c e ndea ien ii ficiale
i i c eia coala aplica interesele statului austriac în domeniul educa iei . La 10
ian a ie 1784 a f emi n e c i m e c in ca e n m n ul primar din
Bucovina a fost subordonat Consistoriului ortodox al Bucovinei i declarat
obligatoriu. Au fost adu i d i n i din T an il ania - Anton de Marki i Franz
616
Thalinger - care s-au preocupat de înfiin area i coordonarea colilor normale
pr a nfiin a e la Ce n i i S cea a, im lici de ien a ea n eg l i n m n
617
din Bucovina. La 28 a ilie 1786 a f legife a n m d ficial bliga i i a ea
n m n l i ima n B c ina. T i, n m l c iil ca e f ec en a colile
blice e a n c n in a e n l c , fiind n egi a fen men l da c lil
ambulan i. Începând cu 1 noiembrie 1786 în Bucovina administra ia mili a a fost
nl c i c admini a ie ci il , B c ina fiind ni c Gali ia, devenind astfel, al
19-lea ce c di ic al al ace eia. N m l colilor triviale care func ionau în
B c ina a a ia ca n m n e 28-30 de ni i.618 Reformele iluministe ale
m a ilor Maria Tereza i Iosif al II-lea au stabilit utilizarea obligatorie a limbii
germane la nivelul tuturor colilor medii i superioare din cadrul Imperiului
614
Constantin Ungureanu, Sistemul de n m nt din Buco ina n perioada st p nirii
austriece (1774-1918), Chi in , 2015, . 41.
615
Constantin Ungureanu, op. cit., p. 42.
616
George Tofan, op. cit., p. 48.
617
618
Ibidem, p. 50.
Habsburgic619. La ni el l n m n l i ima -a n egi a im an e m dific i

i e ien i, a fel nc la f itul secolului al XVIII-lea mai func ionau doar 14
c li ima e ( na inci al m n -ge man la Ce n i, 9 româno-ge mane, d
române ti la Siret i S cea a, na maghia i na a menea c )620. În 1804 a fost
elab a n lege im e ial n d meni l colar, prin intermediul c eia e abilea
fa l c fieca e c al ima eb ia in de c e c m ni a e c nfe i nal .
n ca l c m ni ilor mozaice, este vorba despre colile talmudice concentrate pe
n area limbii ebraice i a Talmudului.621 Un Raport al Comisiei Aulice de Studii
elaborat la 19 noiembrie 1813, men iona e i en a unor c li i iale n i în Bucovina,
printre care erau enumerate i unele înfiin a e la R d i (1793).622 În 1790 au fost
înfiin a e d coli germano-eb aice la Ce n i i Suceava. Acestea au func ionat
n n 1806 c nd a f de fiin ate623. În 1816 la c ala inci al din Ce n i erau
înregistra i d a d i ele i de eligie m aic .624 n a d a j m a e a ec l l i al XIX-
lea n m l c lil c eda e n limba ge man i l ne a crescut semnificativ,
n e nde en n c m ni ile germanofone.625 Bilingvismul i trilingvismul
elevilor mozaici i-a avantajat i sus inut considerabil în frecventarea colilor cu alte
limbi de eda e, dec limba eb aic a idi ul. Problemele legate de orientarea,
subordonarea, con inutul i limbile de predare ale colilor din Bucovina s-a eg i
generos în cadrul Peti iei ii , document programatic elaborat i e en a în
timpul revolu iei de la 1848 din Bucovina. La 16 octombrie 1855 a fost înfiin a n
m d ficial la Ce n i, prima c al a ic la m aic , fe ele i b ie ii n ând
e a a . N m l al al ele il a c e c de la 268 la 741 n 1872.626 Reglemen ile
i legisla ia c la -a m difica n m d f nd da c in d ce ea
Aussgleich/compromisului din 1867, Bucovina a devenit parte a Cisleithaniei (parte a
Im e i l i c nd de c e Viena). n m d ficial, a f in d i la a de
627
Imperiu Austro-Ungar . Prin intermediul noii constitu ii oficiale din decembrie
1867, a fost consacrat d e l ce enilor austrieci la educa ie (art. 17), iar la
25 mai 1868 Pa lamen l iene a a lege in ca e a f clama
628
independen a n m n l i fa de a i a ea bi e icea c . Legea instruc iunii
blice a f m lga de c e m a la 14 mai 1869, ea nif mi nd ac ic
619
620
621
Ibidem, p. 56.
622
Ibidem, p. 54.
623
Ibidem, p. 56.
624
Ibidem, p. 57.
625
626
Constantin Ungureanu, op. cit.,p. 72.
627
Erich Zöllner, Istoria Austriei de la nceputuri p n n pre ent, ed. VIII-a, vol. II, traducere
de A. A mb e , B c e i, Edi a Encicl edic , 1997, . 510.
628
164 DANIEL HRENCIUC
i em l de n m n din Ci lei hania.629 Legea abilea bliga i i a ea f ec en ii

colii între 6 i 14 ani, cu o derogare ac da unor provincii mai slab dezvoltate din
nc de ede e al i em l i de n m n in e ca e i Bucovina.630 La 30
ianuarie 1873, Die a B c inei a eglemen a m dali ile de înfiin are, între inere i
de frecventare a colilor primare. Un lucru im an , c nfe i nile beneficia de egal
nd e ire în ceea ce privea înfiin area, sus inerea i controlul colilor.631 O n
lege c la a in a n ig a e la 20 ma ie 1894. Reglemen ile ficiale ale Die ei
B c inei a f n ig a e n la i b cni ea Ma el i R b i (1914)632. Autoritatea
em de c n l colar în Bucovina a fost Consiliul c la incial, c ia i
erau subordonate toate institu iile colare i de educa ie ( coli normale i de educa ie,
coli secundare, coli particulare i eciale). C m ni a ea M aic din B c ina i
avea un reprezentant în Consiliul c la incial ( i i a . 34 din legea ad a
la 8 februarie 1869).633 La nivel Bucovinei, potrivit legii din 8 februarie 1869,
c n l l n m n l i blic e a efec a de c e ei a i i colare: consiliul
634
local, cel districtual i cel provincial . Reprezentan ii evreilor s-a eg i n fieca e
din e ace e en i i. În acela i timp, evreii i-au avut proprii inspectori colari (Elias
Maier)635. La 19 ian a ie 1907, la Ce n i s-a constituit S cie a ea n il
evrei din Bucovina c nd de c e Kalman D ben k . La nce l ec l l i al
XX-lea, a fost înfiin a C mi ie en e amina ea colilor primare i ene ti
din Bucovina, c edi l la Ce n i. Memb ii i e a n mi i de c e mini l
Cultelor i al n m n l i e e i ad de ei ani, find c nd de c e
inspectorul c la incial. P in e memb ii C mi iei e eg ea cei mai b ni
inspectori districtuali, profesori de la c ala N mal din Ce n i, precum i de la
unele coli secundare636. n 1910 abin l de Ce n i, Josef Rosenfeld figura în
acea C mi ie din a ea c m ni ii mozaice.637
629
Ligia Maria - Fodor, Rolul colilor reale n formarea tinerilor din Buco ina Habsburgic ,
în Analele Bucovinei , XX, 2/2013, p. 31.
630
631
Ibidem, p. 80.
632
Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i, manuscris, 1957, p. 103-107.
633
634
Ibidem, p. 83.
635
Ibidem, p. 98.
636
Ibidem, p. 99.
637
Ibidem, p. 100.
166 DANIEL HRENCIUC
Plan ile n c li c n i e n B c ina de c e admini a ia Ha b gic .

Sursa: SANIC fond Gu ern m ntul Ce aro-Cr iesc al Buco inei.
Ministerul de Interne 1783-1918, mapa 49 bis, dosarul 2/1909.
C ma i ef i i n c ndi ii determinate profund de c e di ge ile i

ag bele ca e de c e b i, mai ale de m ile an i emi e ad a e n im l
egim l i I n An ne c , C m ni a ea E eil din R d i, i-a ef c c ile
gani a i nale nce c nd e in la ia n mal . Efortul depus a fost unul
c n ide abil, fiind im lica i J in - l, al i de c ile gani a ice ale
c m ni il m aice din R m nia. N m l e eil d eni a de eni n ,
mai mic, n c maj i a ea l a f c alia n n l c ea l a I ael (11 mai
1948). Sinag gile d ene a ma f en ia i, unele dintre acestea închizându-se
de la ine, al ele fiind dem la e de c e a i i. D a Sinag ga Ma e a mai ma
f nc i nal n emea c m ni m l i, n la un moment dat, nici aici, serviciile
religioase nu s-a mai ine din ca a c de ii d ama ice a e eil i i n
m nici i l R d i. De la c m ni a e al da n me a , dinamic i nfl i a e,
c m ni a ea m aic din R d i a aj n a i la n n m f arte mic de membri.
Am e lica n c in l ace ei c i ca e a f m i ele en ca e -a ajuns la
acea i a ie, a fel nc n m mai e eni a a l . In e e l d enil i

n mai, en c n a e ea i m a ea a im ni l i c l al e e n l e nen ial,
n a ec i i i nc aja . Iden i a ea c l al a R d i l i e a ea din
i ma mem iei c m ne la c m ni a ea e eia c i m eni ea c l al i daic
l cal , l a n an ambl . Un l im an n m a ea i c n a e ea i iei,
c l ii i adi iil e eie i, l j ac C m ni a ea E eil din R d i (c nd de
c e ingine l Ig Ziggi K flle ), Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia
(c nd de ec n mi l A el Vaine ), al i de di e ele gani a ii i en i i
e eie i eciali a e n ace d meni , gani a iile e eil d eni din I ael,
SUA, admini a ia l cal a m nici i l i R d i, in i iile c l ale, ma media,
in i iile de ce ce a e i de n m n .a. T e tat, Comunitatea Evreilor din
R d i a in a n - n fa a ndel nga ei ale i ii. I dai m l e e in
m eni e f nd i inc nf ndabil a de eni ii i ice a R d i l i, a e
emnifica i a iden i ii sale.
XII.2. NV M NTUL PRIMAR I SECUNDAR EVREIESC DIN

R D U I
E eii din B c ina a f m l mai lega i de c d l c l al a iac, dec

c eligi na ii l an il neni, a nd n ede e ec l c m li n ca e ace ia a
e l a i -a f ma e ine i e al ii, a a c m accen ea di e ele e e i
d c men e ima e i ec nda e dia e. n gene al, m aicii a e e en a i
e e in c m ni a e e n -c nfe i nal c f a e ma e de chide e e in c ie,
638
ed ca ie i c l . Limbile de ed ca ie i in c ie ale elevilor mozaici au fost
e e en a e de c e limba eb aic , idi , ge man i m n (d 1918). n ace
c n e , e im ne ec l la al ifica ea n da e i inf ma ii ca e la ea i
f ndamen ea f nc i na ea n a i l b c inean a im l l i m del de c al
in d n c m ni ile m aice- im a din Gali ia, R ia i Polonia- care avea
e nic la eligi a , ea fiind c n c b den mi ea de hadarim639. Acest
i de c al - ne e lic , I li Ba a ch n J nal l de c l ie - mergea de la
f me elemen a e de ci i e i ilabi i e eb aic n la f me e i a e c n nd
în interpretarea unor texte religioase . n in c ia e eil mai n i i e en a n
n i a ic la i a a n in i i a e e en a n fen men bi n i . c lile
a ic la e a c n i i ni a ea n m a ea i ine ea n i i em
i de in c ie i ed ca ie, mai ale , d 1918, c nd e eii a a de nf n a
638
SANICfond Vasile Stoica, dosar 1/149, f. 28.
639
Gabriel Asandului, Istoria evreilor din România (1866-1938), Ia i, In i l E ean,
2003, p. 45.
168 DANIEL HRENCIUC
al ile de i len e i an i emi i m eni e din a ea cel lal i, n a alel, c n ce

emedi a i gani a de m ni a e a n eg l i n m n . P n a nci, e c ine
eci m fa l c n l din e elemen ele ecifice ed ca iei n c m ni ile
i daice a f e e en a de c e in i ia n f rmatul haderimului/heder (în anumite
e e, am n lni i varianta- babil def ma - de chederim).640 În acest format, se
an mi ea limba, c i l eb aic i n i nile f ndamen ale ale eligiei m aice, d a
n m d e ce i nal, e a eda e ma e ii laice de c l gene al . Si em l
ed ca i nal i daic e ba a nc din e i ada medie al e e i en a i f nc i na ea
hede l i (came n limba eb aic ), n eg l ce a nd l c de fa , n - came a
l c in ei n l i (melamed n eb aic ) a i a de c e n belfe (behelfe -
aj n idi ).641
C e c al . S a: And ei Oi ean , Imaginea e reului n cultura rom n ,

edi ia a d a e , ad gi i il a , B c e i, Edi a H mani a , 2004
La ace i de n - scrie istoricul Carol Iancu- l a a e b ie ii c

vârste cuprinse între 5-13 ani m iid e: cei mici n a ci ea c , cei
din grupa mijlocie studiau Tora (Pentateuhul) cu comentariile lui Rahi, vestitului
exeget medieval francez, în timp ce cei mari studiau fragmente din Talmud .642
A a i ia il mini m l i n a i ge man (Ha kala) a nc aja a a i ia i de l a ea
c lil blice i aeli e, nc aj nd -se astfel, procesul de modernizare prin
in e medi l c n a terii i al ed ca iei, în genere. Urmare a reformelor introduse de
640
1, 2000, p. 153.
641
Apud Carol Iancu, Obser a ii pri ind colari area ele ilor e rei i n m ntul e reiesc n
Regat, înainte de Primul R boi Mondial: coala Israelito-Rom n Cultura din H rl u, în
C lina Mihalache, Le nida Rad (c d na i), Educa ia public i condi ion rile sale
(secolele XIX-XX), Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and I an C a , 2015, . 296.
642
Ibidem.
c e m a l I if al II-lea, în martie 1784 s-a nfiin a la Ce n i ima c al

elemen a c nd de c e An n de Ma ki. La S cea a a f de chi la 2
feb a ie 1784 c ala c nd de c e F an A g in Thallinger, unde s-au înscris
643
imii ele i de e nie e eia c . De i d c men ele men i nea n an mi n m de
ele i e ei la cele d c li, i, la Ce n i i la S cea a a a imele c li
de chi e en e ei. La Ce n i e e ba de e ac i i a ea n l iM e
Zechend f, em ne a n c mb ie 1791, c ma de 200 de f in i e an. Din 1792
e e meni n l c l , n l I ael Sa e ell, gali ian de origine, intrat
într- n c nflic c familiile e eie i f a e a a a e de adi ie.644 Dintr-un total de
70 de elevi, cursurile erau frecventate doar de 6-7, n di i iile lega e de
c la i a e e a lica i fe el nce nd c a de a e ani. La S cea a- scrie
Eugen Glück- c ala ge man -e eia c a f c nd de c e n l En ch
G lden hal, em ne a c 150 de f in i an al. In e e l e eil en c lile blice
n af n , n l idica . O e ie de eglemen i legi la i e, a c a a ag
c m ni ile m aice e n m n l de c l gene al , d e d ad fiind
dec e ele din 1806, 1820 i 1841. Anali nd ace inf ma ii, em c n a a f a e
e ede fa l c la B c e i, ima c al e eia c de b ie i a f nfiin a abia n
1730645. O ini ia i a e eimii ce n ene - da a 30 ianuarie 1843 - a vizat
nfiin a ea nei c li ge man -eb aice, ea f nc i n nd din li a mijl acel ma e iale
d a n n 1852.646 n ace in e al, ele ii e ei a f ec en a c ile c lil
blice nde n m n l e de f ura n limba ge man . La mijlocul secolului al
XIX-lea n nd ile c m ni il m aice -a im ideea de c al blic ,
647
c e n a e n il ne i . N m l ine il ca e n f ec en a c ile
c la e e a f a e ed , m i a cel mai ade ea in a g men e ciale a diverse
e ic ii. n adi ia i daic , ed ca ia i c la i a ea n c n ide a e n b n c m n la
ca e eb ie aib acce i ine ii indife en de ang a i ia cial . O e ie de
c li a ea d e inci al e c a e cmai ace l c , a fel ncât nivelul
analfabetismului în rândul evreilor era extrem de redus. Interesul deosebit al evreilor
en ed ca ie i c n a e e da ea nc de la nceputuri. În Evul Mediu, evreii s-au
e a n ghe i, memb ii c m ni il m aice d c nd ia f gal i hab nic ,
gani a n cele mai mici de alii, n c n a c i bi ile ii c a eb ia le
643
George Tofan, n m ntul n Buco ina, Suceava, Editura George Tofan, 2011, p. 48.
644
Gabriel Asandului, op. cit., p. 45.
645
Anca Ciuciu Tudorancea&Felicia Waldmann, Condi ia i condi ion rile colilor e reie ti
din Bucure ti la sf r it de secol XIX i nceput de secol XX, în C lina Mihalache, Le nida
Rados (coordonatori), Educa ia public i condi ion rile sale (secolele XIX-XX), Ia i, Edi a
Uni e i ii Ale and I an C a, 2015, . 309.
646
Gabriel Asandului, op. cit., p. 45.
647
Ibidem.
170 DANIEL HRENCIUC
fac fa n m d c idian, n fa a amenin il c e ine648. Tine ii e ei n a i

nea de im i c n a e ea mai m l limbi ine, fapt care le-a asigurat
a ie i ea n - n c n e cial ade ea il, ec m i afi ma ea ci -
fe i nal . n B c ina, c n i i ea e elei de n m n -a f c la ini ia i a i
c ine ea a i il a iece. E eii a a ibili a ea f ec en ii c il
n c li a ic la e. F a i ecifici a ea e eil b c ineni a f de e mina e
de nivelul înalt de ed ca ie, de in e ia c n in n lan l eli el din B c ina
I ic , de ca aci a ea i abili a ea memb il i. n imele decenii ale ec l l i al
XIX-lea, c n emn m d c men a a a i ia la R d i a unei coli de Talmud-Thora
(1830) unde erau ins i i c ii aci din cad l c m ni ii m aice d ene.
Acea c al a f nfiin a in ef ile i g in a l i Da id G e 649.
Ul e i , c ala -a e gani a in c n ib iile ma e iale i financia e ale l i J ef
Postelnik, Alter Wasse mann i Mendel Ka , lide ii c m ni ii m aice din R d i.
c ala a f el a i la a b admini a ea i a i a ea C n ili l i
C m ni ii E eie i R d i.
Tineri evrei. Sursa: Satele din România.
648
649
Nationale Schule, în Die Wah enhei , n . 22, din 25 iunie 1908, p. 5-11.
XII.3. NV M NTUL PRIMAR
În 1907 un grup format din Moses Feintuch, Salomon Streit, Jakob Feldmann,
J ef P elnik i Elkan K nbl h a nfiin a c ala Saf a Be a ca e a
f nc i na ne n e n n 1938650. Din rândurile c l i fe al i men i n m
pe Chaim Schärf, dr. Lauterstein, dr. Antschel, dr. Brecher, Mendel Katz, Abraham
Weindenfeld, Efraim Golschläger, Alter Wassermann651. Elevii mozaici frecventau
colile primare din localitate, de eg l , în func ie de cartierul în care î i aveau
domiciliul. A fel, n an l c la 1913 la c ala Ge man c 9 cla e de chi la 15
noiembrie 1911, erau înscri i 113 elevi evrei. Dirigintele acestei coli era Asmann
Ludwig. c ala Ge man c 10 cla e nfiin a n 1797, e a f ec en a de c e 230
elevi de religie m aic (din -un total de 446 de elevi). Diriginte era Seidner
Moses.652 Re ea a c lil ima e i ec nda e din B c ina a c n c an f m i
i m dific i e manen e d 1918, n f nc ie de fil fia ed ca i nal a
g e nan il : c lil min i a e eb ia de fiin a e a n m l l limi a 653.
Într- n a ic l blica n ,,Gla l B c inei e a a c e i a di ie di
n e in i iile c la e m ne i i cele a a in nd min i a il , e i nd n
licee c a ge mane ca e, al i de cele e eie i, f ni a , le a ia in elec al 654.
Între 1919-1922, ema c m ed ce e a n m l i de c li ca e f nc i na n limba
ma e n ( a l m n e a in e e a de ed ce e a chel ielil b ge a e n a alel
cu o b en i na e mai c n i en a n m n l i n limba ficial ), da i i
fa l i c a f n e finan a ea c lil min i a e din e i a e (ca l
c lil c nfe i nale). n an l c la 1919/1920 n B c ina a f nc i na 508 c li
primare din e ca e 257 m ne i, 157 c ainene, 47 ge mane, 27 e eie i, 25
l ne e, 2 maghia e. n acela i an c la n B c ina f nc i na , în mediul urban,
16 c li ec nda e i 5 c li fe i nale655. Din a c li N male ( n eali a e
ec ii ge man , m n , ge man , c ainean ), c 12 cla e, a nd 480 de ele i, c e
f nc i na n 1913/1914 -a ajuns la 7, cu 27 de cla e i 817 de ele i n 1921-1922.
Aici e a n c i i: 408 m ni, 164 c aineni, 153 de ge mani ( in e ei 16 e ei) i
650
Vasile Schipor, E reii din R d u i. Scurt istoric, n B le in l Cen l i, M e l i i
arhivei istorice a evreilor din România, Bucure ti, 11/2005, p. 128.
651
Ibidem.
652
Constantin Ungureanu, n m ntul primar din Bucovina (1774-1918), Chi in , Edi a
Civitas, 2007, p. 108.
653
D ag Sd bi , Limitele meritocra iei ntr-o societate agrar . omaj intelectual i
radicali are politic n Rom nia interbelic , Ia i, Edi a P li m, 2015, . 279.
654
D.J.A.N.S., fond Inspectoratul colar R d u i (1905-1949), f. 1.
655
Pe Ci ban , Va ile Sl nin , Re eca P eli cean, Cupca, un sat din Bucovina.
Monografie istoric , Partea I (anii 1429-1944), Câmpulung Moldovenesc, Editura Amadoros,
2004, p. 213.
172 DANIEL HRENCIUC
92 de polonezi656. nce nd c an l c la 1922/1923 (ordinul 4908 din 7 septembrie

1922) s-a de fiin a a e ec iile c lii N male c al e limbi de eda e dec
româna, organizându- e n in i ni a , c cla e f ndamen ale i cla e a alele,
format dintr- c al N mal de b ie i i c al N mal de fe e657. Potrivit
di i iil Mini e l i In c i nii P blice, n c lile ima e i ec nda e ma
edea f a e b ni c n c i ai limbii m ne, ca e n im , fie n i de
658
i i l c l i al ideii de a . Pen al geni e ce ea ece ea n e amene
la limba m n , i ia i ge g afia R m niei, d e c n i i nal in e n fa a
nei c mi ii f ma e din fe i ec nda i, e ida de c e n fe
ni e i a 659. În martie 1925, a en ia Mini e l i In c i nii P blice -a
c ncen a a a n m n l i a ic la , edilec a a cel i gani a i
in de c e c m ni ile maghia e, c ainene i e eie i, m afec nd
indi ec i celelal e min i i na i nale. n l , eda ea biec el I ie,
Ge g afie, Ed ca ie Ci ic eb ia e fac bliga i n limba a l i, min i ile
na i nale a m nd - i bliga ia de a angaja fe i de e nie m n . Protestele
c m ne ale maghia il , e eil i ge manil , formulate inclusiv printr- e i ie
ad e a Ligii Na i nil n-a imi e l a e fa abil 660.
656
Ibidem, p. 309.
657
Ibidem, p. 310; A.N.I.C., fond Ministerul Instruc iunii Publice, dosar 327/1924, f. 369-
400.
658
Ibidem, f. 148.
659
Ibidem.
660
Mariana Hausleitner, Die Rumänisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des national
staatlichen Anspruchs Grossrumäniens: 1918-1944 României Mari 1918-1944, München, R.
Oldenbourg Verlag, 2001, p. 63.
XII.4. COLI PARTICULARE EVREIE TI
nR d ia f nfiin a e c e a c li a ic la e n limba eb aic ( ada

T li ei nr. 10)661.
R d i, str. Topli ei nr. 10. Sinagoga, mai 1991 (în prezent, sediul unei firme
comerciale) i c ala Eb aic ( in b n in a domnului Elie Schaffer).
c ala Pa ic la C me cial Elemen a af nfiin a n 1919 a nd

limba de predare germana i n ce c de n are a limbii i culturii idi ( Asocia ia
c la de m are a limbii idi )662. coala i-a început activitatea în toamna anului
1919, cu sus ine ea e eimii d ene i a comerciantului Yosef Hecht (str.
S i al l i nr. 15). Durata studiilor era de trei ani, cursurile fiind frecventate
de i de c e ine i e ei i ge mani. n ma deme il c m ni ii evreilor
c e admini a ia ora l i R d i, acea c al e an f m n Gimnaziul
Particular E eie c , c limba de eda e ebraica. c ala e a c nd de c e
profesorul Siegfried Weinstein663, iar din c l fe al mai f cea a e O ka
Goldstein, Moses Blei, Marco Schaffer, Naftali Alpern664 i Oskar Kreisel.
Gimnaziul Particular Evreiesc din R d i a f nc i na la ini ia i a i cu ine ea
A cia iei c ala Medie E eia c din Ce n i665. În 1925, în urma
eglemen il i m il ad a e de c e g e na ea na ional-libe al n
661
2010, p. 71.
662
Idem, n m ntul tehnic i profesional din R d u i. Studiu documentar, Suceava, Editura
Cygnus, 2012, p. 121.
663
A fost deportat în Transnistria în 1941, la Moghilev.
664
A fost deportat în Transnistria în 1941.
665
Ibidem.
174 DANIEL HRENCIUC
d meni l n m n l i ima , Gimnaziul Particular E eie c R d i a fost

desfiin at666.
O c al P fe i nal de Fe e a f nc i na nce nd c 1930 n cl di ea
n l i a il e eie c de b ni M ka Skenin , ina g a la 6 e emb ie 1930.
c ala a f c nd n e 1931-1937 de c e fe a a Amalie Lackne . nce nd
c 1937, acea c al a c a i la a de A cia ia c la E eia c Beit
Yaak , func i n nd b c nd ce ea in i a ei Ma hilde G lieb n n 1940667.
În timpul regimului na ional legionar (6 septembrie 1940 - 27 februarie 1941) în
cl di ea i a n ada S i al l i n . 15 a f nc ionat o c al mi c a cla e.
Acea c al i-a nce a ac i i a ea da c de a ea e eil d eni668.
XII.5. NV M NTUL LICEAL. LICEUL DE FETE
În 1895 a fost înfiin a la R d i o c al c m lemen a a ic la de

fete , n ea n a i f cea nici e de a e, ne ile i interesele educa ionale ale
fetelor.669 Tocmai din acest motiv, ini iativa surorilor Karolina i Nathalie Brichze de
a înfiin a un liceu particular de fete la 1 octombrie 1905670, a avut succes la nivelul
n egii c m ni i d ene.671 Liceul de Fete a func ionat ini ial în strada
Toma ciuc nr. 7, apoi s-a mutat într-un local nou amenajat pe strada Kruckel cu
sprijinul primarului Kasimir Jukowski.672 Efectivul de elevi al Liceului de Fete era de
54 de fe e, m ie n d cla e (maj i a ea fiind din R d i, 42, restul din
l cali ile în ecina e). Maj i a ea ele el e a de eligie m aic (34) e l fiind
cre tine de diferite nuan e. În fruntea liceului, a fost numit profesorul Valeriu Serfas.
Ace a a c nd c m l ice e e i tact pedagogic institu ia între 1906-1916.
Limba de p eda e a f ge mana, m n fiind eda ele el de e nie m n . În
an l c la 1906/1907, n lnim m a ele ele e:
666
Ibidem, p. 12.
667
668
Gh. Schipor, op. cit., p. 12.
669
municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale, S cea a, 2011, . 49.
670
Litera, 1975, p. 79.
671
Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i, 1957, p. 108.
672
Pe Re , op. cit., p. 79.
Anderl M.
Baumgarten Hillel (2 decemb ie 1891, R d i, de c nfe i ne m aic )
Brender A.
Brucker (2 iunie 1891, R d i, de c nfe i ne m aic )
Donnenfeld R. (mai 1892, R d i, de c nfe i ne m aic )
Eigenfeld K. (17 i lie 1893, R d i, de c nfe i ne m aic )
Garfunkel L. (30 a ilie 1890, T mienica, Gali ia, de c nfe i ne m aic )
Iurgrau (19 a ilie 1891, R d i, de c nfe i ne m aic )
Kogler
Kohn
Kupfeberg
Lecker
Schneider
Weczera
Weinstein
Werpoler
Zbanek
Zellenmayer R673 (1889, F i, de c nfe i ne m aic )674
Corpul profesoral era format din Witold Nosal, Sussner (geografie), D.

Ta na chi, J hann He ch, (Ge man ), N al (Fi ic ), Ka l D ehe (Zeichnen),
B ich e (F ance ), N al (A ime ic ).675 Între 1908-1909 între profesorii care
eda la Lice l de Fe e i eg im e A. Nibio, Mordko Schaffer, L. Kersch, J.
Moritz676 , J.Mathias, Anton Schonbichler677 .a.
Liceul a func ionat ca institu ie a ic la n mai n in e al l 1906-1909,
chel ielile nefiind abile de c e ie a i.
Din ace e c n ide en e, nce nd c 1909, Lice l de Fe e R d i a fost
el a de c e a i ile locale. Acestea au alocat suma de 700.000 de coroane
pentru construc ia unui local colar nou, ridicat în proximitatea bisericii romano-
catolice.
673
SANIC fond Liceul de Fete R d u i, dosar 1/1908, f. 6-7. N c 1889, F i, de
c nfe i ne m aic .
674
Ibidem.
675
Ibidem, f. 7-8.
676
Idem fond Liceul de Fete R d u i, dosar 1/1906, f. 16.
677
Idem fond Liceul de Fete R d u i, dosar 1/1912, f. 28-29.
176 DANIEL HRENCIUC
c ala de Fe e R d i ( n e en c ala Gimna ial c cl. I-VIII

Regina Eli abe a ).
Elevele s-au mutat în noul local- scrie Constantin Ungureanu- în anul colar
1910/1911. N l l cal al Lice l i de Fe e di nea de 7 li de c i, c e al de
desen i de gimna ic , d cabine e en tiin ele naturii i pentru tiin ele fizico-
chimice, s li pentru profesori i cancelarie pentru director, câte o locuin en
678
director i oamenii de serviciu. Peste 80% dintre eleve erau vorbitoare fluente ale
limbii ge mane, ele fiind de eligie m aic i cre in (de e nie ge man ). În 1912
eval a ea la ge man , f ance i engle cla ifica ele ele Ha h-sehr gut,
Iarosiewicz-gut, Koppelmann-nicht gd, Laufer, Mick, Milkowicz, Reisch, Nargang,
R ne , R dich, R b c a, Webe Amalie, Webe The e e, We le i Linke 679. În
im l Ma el i R b i, cursurile cu func ionat cu multe întreruperi, ele fiind chiar
sistate (1916/17, 1917/18). În func ia de di ec a f n mi F iede ike Diaman . n
1918 dintr- n al de 260 de ele e, 150 e a de eligie m aic .680 În 1923, el a fost
înlocuit cu Liceul de Fete al Statului, cu limba de predare româna681. Dintre cadrele
didactice care au activat aici men i n m n mele l i F ieda Diaman , L i
Dunoquieur, Nicodim I cu , Ilie Vi an, M. Ianuszewski, Albert Kollman, Cornelia
Isopescu .a.682
678
austriece (1774-1918), Chi in , 2015, . 275.
679
SANIC fond Liceul de Fete R d u i, dosar 1/1908, f. 6-7.
680
681
Anca Filipovici, n m ntul secundar feminin n Rom nia interbelic : tendin e i
e olu ii, C lina Mihalache, Le nida Rad (c d na i), Educa ia public i
condi ion rile sale (secolele XIX-XX), Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and I an C a, 2015,
p. 342-343.
682
Sursa: SANJ Suceava, fond Liceul de Fete R d u i, dosar 1/1912.
C n emn m in e dic ia im e eil , nc din 1919, de c e a i ile

m ne de a f ec en a c lile i lice l ge man. n a l R d i i al e c m ni i
m aice b c inene f nc i na c li de Talm d Th a683 Beith Jakob684 , al i de
Ie i a. Ace ea a ea n ca ac e eligi fiind in e ma e ial i financia de c e
Comunitate. Ed ca ia eligi a a f a ig a cel 3 gene a ii de c ii e ei de
c e Schim n Scha i a i abin l Da id Chaim Feldmann. N me i ele i e ei
f ec en a c ile c lil blice - gimna iale i liceale din R d i - fiind
ficien anali m li ele ele il n c i i n egi ele ma ic le.
Lidia Ieremievici-D b , 33 de ani, fe a la Lice l de Fe e R d i.

Sursa: SJAN Suceava, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 17/1929.
683
SJAN Suceava fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 18/1940, f. 27 28.
684
15 august 1931 s-a de chi la R d i c al de fe e, Bei h Jak b e l ng inag ga
Wi ni e , din ada Pi ine , a i ada Libe ii . Albert Wassermann, Radautz, în
Geschichte der Juden in der Bukowina, ed. Hugo Gold, vol. 2, Tel Aviv, 1962, p. 92-96.
R d ean l J ef Hech a c n ib i c ma de 300.000 lei la c n i ea c lii Be h Jak b.
La T ib ne J i e , S a b g, nr. 30, 1932, p. 492.
178 DANIEL HRENCIUC
R d i, 1929. Irena Olga Klein, R d i, 1929. Liselotte Klein, 3 ani i j m a e

institutoare, 34 de ani
R d i. Lice l de fe e.
Sursa: Fototeca Muzeului Etnografic Sam il i E genia I ne , R d i.
La fe Ma ia e (n. 7.02. 1920, R d i, de c nfe i ne m aic , fiica lui David Laufer,

comercian ), ele la Lice l de Fe e R d i, an colar 1933/34.
Bertha Schapira
Lessner Erica (n. 22 IX. 1921, Solca, de c nfe i ne m aic , fiica lui Leon i Hilda Lessner,
fa maci ),ele la Lice l de Fe e R d i, an c la 1933/34.
180 DANIEL HRENCIUC
Schieber Estea (n. 23. IX. 1921, Solca, de c nfe i ne m aic , fiica lui Hermann,
de profesie grefier i a Toni Scharfelein), e e a n familie,
n c i la Lice l de Fe e R d i, an c la 1933/34)
Ostfeld Li a (n. 26. 01. 1921, Solca, fiica lui Abraham Berl i a Rifc i He dan, de confesiune
m aic , e e a a n familie) n c i la Lice l de Fe e R d i, an c la 1933/34.
Dickmann Jetti (n. septembrie 1919, Storojine , fiica lui Marcus Dickmann,
de fe ie c me cian n R d i, de c nfe i ne m aic ),
n c i la Lice l de Fe e R d i, an colar 1933/34.
Kenne Zi a (n. 6.08. 1923, Ce n i, de c nfe i ne m aic , d micilia nR d i),

ele la Lice l de Fe e R d i, an c la 1944/45.
Reidler Malvina (n. 23. X. 1930, S eni, de c nfe i ne m aic ,d micilia nR d i),
n c i n an l colar 1945/46 la c ala de Fe e R d i.
E eii d eni -a ema ca in n m l ma e al cel ca e f ec en a

c lile ec m i in e f man ele c la e b in e. P cen ele n de ig
semnificative: 42,5% dintre cei care au frecventat cursurile Liceului German în
intervalul 1870-1920 e a e ei, ec m i 52% din e fe ele ca e n a la Liceul de
Fe e n an l c la 1913-1914685. Ren mi i i a ecia i e a m ii fe ii de
eligie m aic : Mendel Felle -ma ema ic -fi ic ; Iac b R enbe g-fizic ,
ma ema ic , fil fie i engle ; abin l Jak b H fmann-religie; Johannes Lang-
desen; Siegmund Weinstein-m ic 686. C ii m aici a f ec en a c ile c lii
P la e: n 1886 e a nma ic la i 22 de b ie i i 73 de fe e (ele e ale c lii
profesionale), ec m i ale Gimna i l i S e i de S a ina g a la 10 c mb ie
1872687.
685
Constantin Ungureanu, colile secundare din Bucovina (1808-1918), Chi in , Academia
de iin e a M ld ei, Ti g afia Cen al , 2016, . 88-101.
686
Ibidem.
687
182 DANIEL HRENCIUC
Premiul I acordat elevei Paula Scharf. Lice l de Fe e R d i. Di l m de

absolvire ale unei ele e de e nie m aic
XII.6.LICEUL GERMAN
Între 1872-1881 la R d i a f nc i na n Gimna i Infe i f ec en a de

c e 11 ele i de eligie m aic . n an l c la 1875/76 n m l ele il m aici a
crescut la 29.688 Acest Gimnaziu a a , n imii ani de la nfiin a e, fil l nei
c li ec nda e eale. Din e biec ele dia e eg im religia, latina, desenul,
ge mana, i ia, ge g afia, ma ema ica, iin ele na ii , limba m n fiind eda
n egim de d e m nal ele il de e nie m n .689 Începând cu 30 iunie
1878, Gimna i l de la R d i a de eni n gimna i cla ic. La 12 e emb ie 1880,
a l R d i a imi i i a l i F an J ef, m a l Im e i l i A -Ungar. Cu
acest prilej, acestuia i-a fost adresa g min ea de a a ba nfiin a ea n cla e
e i a e la Gimna i l din R d i . Solicitarea a primit a i ii nce nd c
6 iulie 1881. La 27 ianuarie 1897, în fruntea Gimnaziului a fost numit Gabriel von
Mohr von Suntegg. Limba de predare e a ge man , maj i a ea ele il fiind ge mani,
evrei, români, polonezi690 .a. P im l e amen de bacala ea a f in n an l
691
1885 . P in e imii ab l en i ai e amen l i de bacala ea -a afla i c i a
evrei692. n an l c la 1890/91 din al l de 243 de elevi, 78 erau de religie
693
m aic . Pe e cinci ani (1895/96), n m l ele il a c e c im i aj ng nd la
406 elevi, dintre care 159 erau mozaici.694 Da ele c an ifica e i anali a e min i de
c e eciali i, ne indic fa l c n e intervalul temporal 1872-1913/14,
Gimnaziul695 a f f ec en a de n n m de 5.445 de ele i de eligie m aic
696
(43%) .
688
austriece (1774-1918)..., p. 215.
689
Ibidem.
690
Ibidem, p. 219.
691
Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i, 1957, p. 105.
692
J hann Plach, efan Sbie a, Ma H fmann, Emilian Hell ig, Da id Ha h, Ge ge
Galin, Oscar Timmel, Eduard Hexel, Henrich Brichze, Florian L i Ab aham Ha h .
SANJ Suceava fond Liceul Eudo iu Hurmu aki R d u i, dosar 73/1885, f. 1-28.
693
694
Ibidem.
695
SANJ Suceava fond Liceul Eudo iu Hurmu aki R d u i, dosar 34/1910-11, f. 1-20.
696
184 DANIEL HRENCIUC
Gimnaziul F an J ef , 1915. Ca e al .
E eii f ec en a c ile c lii de B ie i n . 2 (1912) nde eda i n

cadru didac ic de eligie m aic (Bickel M e ).697 La 16 iunie 1919 Liceul German
a primit denumirea de Liceul Eudoxiu Hurmuzaki 698.
R d i, 1929. Mendel Schmistrer (n. Putna, 1906), student.
697
An a l n m n l i ima din Regi nea XIV Ce n i e an l 1929 , n cmi de
Emilian Sahlean, Ce n i, Ti g afia Mi li l Sil e , 1929, . 225.
698
Filimon Rusu, op. cit., p. 106.
R d i, 1929. Moritz Lenczner, student.
R d i, 1929. Zaharias Landmann, student.

Sursa: SANIC Suceava, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 17/1929.
n 1918 fe ii e ei Michael Rachm h i Alfred Engel a f n mi i de

c e Admini a ia B c inei n n m n l gimna ial.699 În fruntea Gimnaziului
de B ie i e afla Gab iel n M h .700
699
700
Idem, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 15/1918, f. 3. Acesta era retribuit cu 400 de
coroane.
186 DANIEL HRENCIUC
Lice l de B ie i (ac almen e C legi l Na i nal E d i H m aki).

Sursa: Ilie Vi an, Jude ul R d u i n imagini, B c e i, 1934.
n e i ada in e belic , n m n l m aic a c n c chimb i

f ndamen ale n c n e l a lic ii nei li ici de m ni a e a i em l i blic de
ed ca ie, im lici a cel i ca e f nc i na n m d a ic la . C n ecin ele ace ei
politici s-a d edi fi f nd nefa e en e l ia n m n lui evreiesc din
Rega l R m n, n ci da n eac ii m e i in e n lan in e n i e e n.
O gani a ii in e na i nale e eie i a an mi n me a e mem ii g e n l i,
Pa lamen l i i Ca ei Regale a R m niei, a g nd a en ia a a i a iei
c m ni il m aice n c n e l li icil di c imina ii la ca e ace e e a
e in in e medi l a di e e m i i ini ia i e legi la i e.701 Au fost introduse
numeroase taxe (taxa de timbru fiind una dintre acestea) dublate de anumite bariere
bi c a ice, di l mele ab l en il nefiind ec n c e de c e a n ca l e eil
dec n an mi e c ndi ii702. Ef ile de e de c e C m ni a ea E eia c , mai
ale de c e a ca l Wilhem Filde man, lide l e eimii din Rega l R m n a d la
elimina ea n 1921 a a ei de imb l i de c e ele ii e ei n ma nei decizii
ad a e de c e P.P. Neg le c , Mini l In c i nii P blice703. Evreii au fost
ade ea ic imele n ac i ni an i emi e din a ea c legil i a cad el didac ice.
Unele c n in i ale man alel c la e ili a e n n m n l i blic a ea
701
Carol Iancu, Evreii din România 1919-1938. De la emancipare la marginalizare, P efa de
Pie e G i al, P fa de Ge a d Nah n, ad ce e de ic G ld ein, B c e i, Edi a
Ha efe , 2000, . 121 i m.
702
Wilhem Filderman, Memorii&Jurnale, volumul I: 1900-1940, Jean Ancel (editor),
B c e i, Edi a Ha efe 2016, . 370-371.
703
Ibidem, p. 371.
pasaje antisemite, motiv pentru care Filderman a intervenit la Constantin Angelescu,

mini l In c i nii P blice, n ede ea elimin ii ace a.704 În 1922, Angelescu a
n c man alele inc imina e n c n inea nimic fen a la ad e a e eil . n
1924, Wilhem Filde man a lici a Mini e l i In c i nii P blice e fac
di inc ie n e c lile i a e i c lile c m ni ii e eie i ca e n en i i de
ili a e blic (ca l Gimna i l i P i a de la R d i), c lile e eie i
imea c b en ii din a ea a l i, la fel celelal e, elimina ea e amin ii
den il e ei de c e c mi ii de at (din moment ce erau folosite programe
ec n c e ficial), c lile e eie i a elibe a ce ifica e i di l me, a
e ec a aba l i daic i in ele d minica diminea a, ele ii e ei imea c
ed ca ie eligi a ic i eb aice ( n - n m d imila ele il ca lici din c lile
e eie i), e eii imea c a i a ia de a nfiin a n emina edag gic en
n ii e ei a a i an ii e ei a fi admi i la c lile publice.705 În 1925 în
Regatul Român a fost introdus examenul de bacalaureat706. Acesta a devenit subiect
de de ba e i a in e n Pa lamen , e i n cad l c m ni il , c n emn ndu-se
numeroase incidente antisemite (a se vedea cazul David Fallik înregistrat în anul 1926
la Ce n i)707. E amen l e a c n ide a de c e memb ii c mi iei de la Lice l Aron
P mn l din Ce n i, d e n nece a , n n nea a ca a m de l
m i a min i il e nice i eligi a e, ci mai ale , ca n in ment de ridicare a
cali ii n m n l i ec nda din Rega l R m n.708 Analizând cifrele de
m abili a e ale e amen l i de bacala ea din an l 1925, e inem un procent de
90% n ca l candida il ec i la b ica m ni m aici (Lice l M de n din
Ce n i) i de 60% a cel de la Lice l din R d i (12 candida i e ei l nd a e la
acest examen).709 n c m a a ie, ni el l de eg i e a ele il de e nie m n e a
c n ide a de c e e amina i, a fi n l de l de lab.710 Ace e da e ne a a g adul
de eg i e de ebi al ele il e ei. n f nd, ma i ling i i ec m M e Ga e ,
La inean , Tik in, R ne i R man, C n an in D b gean Ghe ea i Ba b
inean e a e ei.711 Unele din e l c ile ele il f ni a a ecie i in e e an e
profe il e amina i, ec m c n a e ea e cl i a e i adei de d mnie a
egel i Ca l e n l Rega l i R m n, nefiind in e a nici inf ma ie de e
ac i i ile ni ni e ale R m niei c B c ina, Uni ea din 1918 fiind e en a
704
Este vorba despre m a ele man ale: Gheorghe Adamescu, Manual de limb rom n ,
B c e i, 1912, . 4, 35; Ma ian S e, Carte de citire i gramatic pentru clasele secundare,
B c e i, 1915, . 188; I n S. Fl , Istoria evului mediu, B c e i, 1900, . 60, ibidem, p.
372.
705
Ibidem, p. 373.
706
SANIC fond Ministerul Instruc iunii Publice, dosar 378/1925, f. 90.
707
AMAE fond Problema 33/dosar 40, f. 53-54.
708
709
Ibidem, f. 91.
710
Ibidem, f. 93.
711
Wilhem Filderman, op. cit., p. 373.
188 DANIEL HRENCIUC
drept o anexare a inciei. Ace e inf ma ii in din l c ile ele il

a a in i min i il na i nale ca e a in e amen l de bacala ea la Lice l
n . 2 din Ce n i.712 Lice l n . 3 din Ce n i e a en mi in in e en ii i ec ii
713
care veneau, se pare, din partea elitelor locale. C nf m legi la iei m ne i a e
man alele c la e eb ia n m d bliga i a i ate de c mi ii abili a e de c e
Mini e l In c i nii P blice. S eciali ii anali a e ele i emi ea a i e en a
putea fi folo i e n c lile min i il na i nale din Rega l R m n.714. În pofida,
ace ced i e d cea c i ca e le a demni a ea ele il e ei a a c m
am a a n agina an e i a . E l ia n m n l i d ean a f lega n m d
strâns de direc iile i ien ile n m n l i b c inean, n gene al. La R d i,
e de ebi e de al e l cali i imila e din B c ina I ic , a e i a c e a
a ic la i i ca e -a eg i incl i n dinamica i c n in l n m n l i l cal
a a c m a f ace a eglemen a de c e legi la ia a iac n ma e ie de in c ie
i ed ca ie. Sala iile n il a f abili e cce i in in e medi l n legi
inciale ad a e n anii 1873, 1885, 1898, 1903, 1904 i 1908. Ace ia e a
iera hi a i n c e a ca eg ii de ala i a e, n a de echime i de ni el l de
in i e. La finele admini a iei a iece a B c inei, ala iile e a in e cele mai
715
ma i din m na hia dan bian . În cursul anului 1927, o serie de congresmeni
ame icani (L i Ma hall, J lian Mack i S e hen Wi e) -a ad e a Lega iei
R m niei din Wa hing n lici nd mb n i ea i a iei e eil , a nfiin ii de
c li n male m aice en f ma ea de n i.716 n acela i im , e i m fa l
c Mini e l In c i nii P blice al ca me mici n m n l i e eie c din
717
România.
P la ia c la din na R d i a f ela i n me a , n c m a a ie c
al e cen e, im l nd nfiin a ea de n i c li. Ba in l c la fiind n l idica ,
f ec en a ele il ca e dia la R d i din l cali ile limitrofe a fost una relativ
nal . Lice l Ge man din R d i a e l a i -a remarcat în timp, drept un centru de
ed ca ie al , m nd c l a i ci ili a ia ge man de e en cen al-
e ean . n im , la R d i -a abili cad e didac ice de ma e e an i
ca ie, e a ia ace a c nfe ind al a e i a ac i i a e c lil de aici, a ec e
c n emna e ca a a e n d c men ele i blica iile emii. M l i din e fe ii
Lice l i Ge man din R d i, de inea i l l de d c , a nd in ma e,
a i a e iin ific i fe i nal de ebi n ma e ie. n ca l e eil , nde ea
712
713
Ibidem.
714
Idem, fond Ministerul Instruc iunii Publice, dosar 644/1925, f. 54.
715
Constantin Ungureanu, n m ntul primar din Bucovina (1774-1918), Chi in , Edi a
Civitas, 2007, p. 108.
716
AMAE fond Problema 33, dosar 40, f. 152-153.
717
Ibidem, f. 353.
ace a la Lice l Ge man i la Lice l de Fe e e a f a e ridicat, el reflectând interesul

nal al ace a en ia ed ca ie, im an a ace ei e nii.
C n a e ea i f l i ea n f n ime a limbii ge mane, a a ig a n ca l e eimii
d ene, n a an aj indi c abil n ce l de ed ca ie a ig a in in e medi l
c lii, n me a e e nali i din cad l c m ni ii m aice, finali nd - i diile
liceale la R d i, l e i , f ec en nd c ile Uni e i ii F an J ef din
Ce n i a a ale Uni e i ii din Viena. Evreii d eni a da fe i de ma e
cali a e, c ec n c ca ie i e l a e edag gice a ecia e de c e familie i
c m ni a e. Maj i a ea in elec alil e ei i-a de it studiile la universitatea
ce n ean a la Viena, nii din e ace ia e enind l e i i e nd la R d i,
n cali a e de medici, a ca i a fe i. nce nd din 1789 e eii a d b ndi
d e l de a dia n ni e i ile Hab b gice. Maj i a ea n -au stabilit la
Ce n i, a n al e cen e bane ale m na hiei d n ene, m nd c l a i
ci ili a ia de fac i daic i ge man . D n m l 1945 n m l ele il
m aici a c c n ide abil, acea c de e fiind n m l mai i ibil nce nd c
1962, maj i a ea e eil d eni a emig a n I ael (alia).
CAPITOLUL XIII
Structura ocupa ional i poten ialul economic al

evreilor din R d u i
XIII.1 STRATIFICAREA ETNIC
E vreii au avut o contribu ie ema cabil la dinami a ea ec n mic a

l cali il din B c ina I ic , ei fiind a cia i, i e b n d e a e, c
finan ele, comer ul i ind ia. R l l e eil n dinamica ec n mic a a e il
unde s-au stabilit a fost în timp unanim recunoscut i apreciat718. La sfâr itul secolului
al XVIII-lea i începutul secolului XIX evreii bucovineni au fost implica i în comer ul
dintre estul i vestul Europei. Ei sunt cei care au adus produse industriale occidentale
i au dus pe pie ele din vest produse agricole bucovinene. Este vorba prin altele,
despre lemn, în principal fag, diverse produse ale solului i cele animaliere. Aceste
tipuri de produse e a c a e e ia a f ance n im l b aiel F an ei
revolu ionare i ulteri , n e i ada na le nian (1792-1815).719 D nc a ea
Ba a abiei n Im e i l R , n n m ma e de e ei -au refugiat în Moldova i în
Bucovina. Ulterior, a fost reluat comer l c animale, ien a d 1828 e
provinciile ereditare ale monarhiei danubiene. Crearea i dezvoltarea iarmaroacelor
de la Târgu Neam , Mih ileni i n al e l cali i a contribuit la dinamizarea
comer ului.720 Evreii erau implica i i n a enda ea m n l i, nii ac ic nd i
l i l e Ce em . Interdic iile an e i a e la ad e a e eil ca e d ea
înfiin eze cârciumi sau suprafe e de m n , a f an la e de c e m a l
Francisc I, cel care a vizitat ora l R d i. 721
718
Buco ina n primele descrieri, istorice, economice i demografice, edi ie biling c
in d ce i, fe e, n e i c men a ii de acad. Rad G ig ici, P efa D. Va amani c,
memb de n a e al Academiei R m ne, Ce n i, Edi a Ale and cel B n, 2011, . 25.
719
1, 2000, p. 143.
720
Ibidem.
721
Ibidem, p. 144.
192 DANIEL HRENCIUC
În ceea de prive te achizi ionarea de case, în 1805 au fost introduse o serie de

interdic ii pentru evreii din Gali ia i din Bucovina.722 E eii d eni erau implica i
în comer ul cu lemne, vite i cereale. La renumitul târg d ean care avea loc în ziua
de vineri, soseau negustori din Transilvania, Gali ia i Rega l R m n. n leg c
acea i, eb ie c alege ea a a a leg di ec c e eimea
d ean , e i nd - e gani a ea a mb a, c nd ace tia b ea abatul723.
O i, n n i a de vineri, negustorii, comercian ii, angrosi tii, me te ugarii,
an a ii a ea im ficien en a e eg i adec a en i a de g.
Ul e i , n a a di e e di c ii i nemul umiri determina e de fa l c ,
tenta i de câ ig ile ma i, nii e ei indea n mai e ec e abatul a a cum se
cuvinea. Aceste aspecte au fost discutate i anali a e de c e abini i membrii
c m ni ii l cale, g ind -se chiar anumite solu ii. Alte chestiuni legate de evolu iile
ec n mice ale R d iului au fost direct legate de apari ia liniei de cale fe a
Lemberg-Ce n i-Ia i n 1866 (1889, R d i). Ini ial, e eimea d ean a f
nelini i , c n ide nd c aface ile l falimen a. Rabin l a f n cel ca e a
in e eni , lini ind -i i explicându-le evreilor a an ajele ec n mice i ciale ale
an l i e calea fe a . M l i e ei d eni a e a cmai de chide ii
liniei de cale fe a , iden ific nd i al ific nd di e e ni i.
Partea de sud- e a ie ii inci ale din R d i. n f ndal, cl di ea P efec ii.

Sursa: Die Österreich-Ungarische Monarchie in Wort und Bild, Bukowina, Wien, 1899.
Leg ile c me ciale ale R d iului au fost puternic impulsionate de

apari ia i de l a ea liniei de cale fe a D ne ti-R d i-Seletin. În ora a a
depozite uria e de lemn pentru construc ii sau pentru foc724. Existen a n n a n
722
Ibidem.
723
aba -Zi a de S mb , cea de a a ea i de la Face ea L mii, i de dihn de lin . ef.
Rabin dr. Moses Rosen, Primejdii, ncerc ri, miracole, B c e i, edi ia a II-a, Editura
Hasefer, 1991, p. 347.
724
Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i, manuscris, 1957, p. 128.
d i ma i e a inut i alimentat în permanen c me ul cu lemn i industria de

profil.
Pia a R d i. Sursa: Ilie Vi an, Jude ul R d u i n imagini, B c e i, 1934.
E e la ia . S a: Satele din România.

194 DANIEL HRENCIUC
XIII.2. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE STRUCTURII

OCUPA IONALE I CATEGORII SOCIALE LA EVREI
Evreii au fost asocia i, a a cum tim, în mod frecvent, cu nego ul i finan ele,
a n cie ile cre tine cât i în cele islamice, astfel încât ei au fost inclu i în
a i dinea il fa de ca i ali m .725 Fii lui Israel ( n eb aic n eamn cel ca e
s-a l a c D mne e a i l l i D mne e 726) se vor orienta treptat-
aspect vizibil i în Imperiul Habsburgic- spre legile seculare i ra ionalism politic
d e in men e ale emanci ii.727 Antisemitismul728 interpretat la nivel european
drept o reac ie împotriva Revolu iei Franceze, a cuprins i o parte a elitelor
austriece729, implicit a celor din Bucovina, aspecte la care ne vom referi în capitolele
m a e.730 Ini ial, evreii au jucat un rol însemnat în via a econ mic a B c inei,
im lici a R d iului, în cazul de fa .
Tabel nr. 1. Meserii practicate de evrei în 1820.
Num rul
Meseria %
meseria ilor
dogar 1 0,35
compactor 1 0,35
aurar 1 0,35
ie na 1 0,35
l c 1 0,35
C nfec i ne de 1 0,35
a l/g i na
725
Apud Ian Buruma, Avishai Margalit, Occidentalismul. R boiul mpotri a Occidentului. O
scurt istorie a urii fa de Ves , T ad ce e din engle de Anca B b le c , B c e i,
Editura Humanitas, 2016, p. 45.
726
Apud Marek Halter, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor, Traducere de Janina
Ian i, B c e i, Edi a C m ania, 2000, . 121.
727
Ian Buruma, Avishai Margalit, op. cit., p. 36-37.
728
Sintagma de semit provine de la Sem, unul dintre cei trei fii ai l i N e ca e a f al a i
da c el n P . La f i l cel i de la IV-lea mileniu ÎHR valuri de triburi semite s-au
stabilit în sudul Mesopotamiei, în Uruk, Larsa- Sumer, ulterior în Babilon, Susa, Ur. În jurul
anului 2300 emi ii a nclina balan a dem g afic n fa a ea l , a nd im l im e i
emi din i ie, e ec i , Im e i l Akkadian den mi d n mele n emeie l i ,
Sargon din Akkad. Cel mai important trib semit era cel al evreilor, extensie de la ivrim-
c l e. apud Marek Halter, op. cit., p. 36-37.
729
1918, mapa 49 bis, dosarul 2/1909, f. 263.
730
Ian Buruma, Avishai Margalit, op. cit., p. 46.
zugrav 1 0,35
ceasornicar 2 0,71
na 5 1,78
geamgiu 6 2,14
ac e /haham 6 2,14
cojocar 8 2,85
pantofar 8 2,85
P d c de mal 9 3,21
a ma 10 3,57
brutar 14 5,00
m cela 27 9,64
croitor 56 20,00
linca 122 43,57
total 280 100
Sursa: Eugen Glück, Evreii din Bucovina în perioada 1786-1849, II,
în Analele B c inei , VII, 1, 2000, . 141.
Tabel l de mai , men i nea n n m de 19 me e ii ac ica e de c e

evrei, extrem de diversificate. Un procent masiv dintre evrei se ocupau cu meserii
alimen a e (63,57%), al ii de me e ii fila e e el c a ea i c nfec i na ea
dife i el a ic le de mb c min e (23,21%), m l mai ini e a im lica i n
731
c n c ii (2,50%) i fi e te, alte meserii (10,71%). Aceste tipuri de meserii se vor
eg i i n cad l e c il e eil d eni, al i de al ele, ecifice
l cali ii i nei. Intuind poten ial l ec n mic al R d iului precum i al întregii
zone, evreii au i e fac e ede ili, ad c ndu- i o contribu ie proprie, la
înfiin a ea n ind ii ab l n i, n de ma e e ec i , al i e iden de
meseriile i ocupa iile tradi ionale legate de prelucrarea lemnului .a. În 1792 a fost
nfiin a He ghelia Im e ial , ini ia i ca e a avut un impact deosebit asupra
e l iei edili a e, c me ciale i ec n mice a l cali ii R d i732.
731
1, 2000, p. 141.
732
August Nibio, Geschichte der Buchhandlung Schledt in Radautz, Buchh. Schledt, 1931,
p.1; SJAN Suceava fond Ion Larionescu, d a 2/1920, f. 1. La 27 i lie 1799 la R d i e
inea g i m nale, ma e a lici ii ad e a e Admini a iei Gali iei de c e
Di ec ia Ec n mic ; idem, fond Ion Larionescu, dosar 6/1925, f. 6-19.
196 DANIEL HRENCIUC
Tabel nr. 2. Ponderea etniilor (în %) din Bucovina în economia provinciei (1910)
Servicii
publice,
Agricultur i Industrie i Comer i armat ,
Etnia (persoane)
silvicultur meserii transporturi profesii
liberale (drept,
medicin .a.)
Români (155.879) 89,7 2,8 1,5 6,0
Ucraineni (175.840) 89,6 3,9 2,3 5,4
Germani(30.139 ) 48,2 24,2 6,5 21,1
Evrei (40.366) 13,3 24,3 41,7 20,7
Polonezi (15.788) 35,5 29,7 13,1 21,7
Sursa: efan P ici, Elitele din Buco ina la nceputul marii conflagra ii: st ri de spirit i
reac ii, n ,,Analele B c inei , XXII, 1/2015, p. 168.
E eii d eni s-au implicat puternic i profund în via a ec n mic , ei fiind

direct responsabili în cel mai bun sens al cuvântului, de bunul mers al unei economii
ae a d m del Hab b gic, c e nd, inând i dezvoltând diverse ramuri
lucrative precum prelucrarea sticlei, a cimentului, a lemnului, neocolind sistemul
bancar, cel al transporturilor, al diverselor me te g i ca e e inge din ca e,
da c di a i ia d ama ic a e eil din R d i. Cei mai n me i e a n e a
n imig an ii - majoritatea c l i n lemn a e i -, eni i - i ca e n c l
n B c ina da c a d cei igina i din B hme ald, n nce ca ea de a
b ine n eni mai b n dec cel ag ni i n echea l a ie, n l jba inci el i
Schwarzenberg. Cei mai m l i din e ei -a abili la R d i, nde ea g i
e ede i din bel g n l c de m nc bine l i . Sc l ii, ha nici i ndemânatici,
s-a ien a aici e a e d meniile de el c a e a lemn l i, c ig nd f a e bine
în calitate de dulghe i, d ga i, m la i, nga i, ci li i, ca ie i i a i, da
aleg nd i al e me e ii, de ild , id ia i mai ale , c mid ia. Me e ia de a , c
am ile ei ec nda e, i ia i fie ia ( c ia), a de eni f a e c a . La
acea v eme, e l ng n me a ele cen e mai mici, e a f a e c n c , chia i n
in a e, ia Kornelson-Thöner-Roßlawek (apar inând unor germani
d eni), ca e fe ea l c i de m nc m l l c i. S e de c ea f imi e
e e g ani n R m nia, n n 1886, c nd n a lege amal m nea c a
ca ace i c me nfl i . n ma ace ei l i i, me e g ile d ene ( i
alte ram i, nde ebi b c ia, ca e a f afec a e de acea lege) n i-au mai
e eni , c a mai m l c c la c eme a a c nc en a din a ea
me e ga il e ei, acea a ng e n nd a chia m iedic nd b ine ea ic i

fi de c e fe i ni ii ge mani 733.
XIII.3. SERVICIILE. ME TE UGARI, ARTIZANI
La ni el l c m ni ii d ene, e eii ac ica di e e fe ii libe ale,

fa en ca e a de eni c n c i i a ecia i: tutungii: Tanner, Rozemberg,
Zinge , Be ge Sam el (Pia a Uni ii), Ka Pe i, O ia Be ge , Fani G ldembl m,
Ca i i l, Chaim Hech (Calea Ce n il ):734cârciumarii: Glaubach, Marcus Maier,
Hipscher, Mendel, Gottlieb, Feuewerger (Bubi); mecanicii: Gaschler, Rosenfeld,
angrosi tii: Gutmann; morarii: Merling Wolf Leib, Rosner Koppel, Reif Iacob,
Winkler; bl narii: Kofller; florarii: Kentzfield; potcovarii: Kornelson; m celarii:
Bar Iacob, Moses König, Davidovici, Laufer Josef, Lecher Moses, b canii:
Reichmann, Schnirch, Dancner, Lozneanu735; brutarii: Brecker Leib, Gottlieb
Phoebus, Iüvel Halpern, Flaschenberg Iosef Moses ( . La c L ia n . 5)736,
Frischman Salomon (str. Regina Maria nr.8); b rbierii: Isidor Iossel, Mahler
Salomon, Rosenfeld Isidor, Brauberg Nathan, Flaschenberg Leon (str. Pr. Carol),
Jagendorf Iacob, Pistiner Moses, Gottlieb Chaje, Braumberg Alexander; frizerii:
Feingold David, Preizer Sally, Goldenberg Itzig Moses, negustorii Meschulem Meier,
Iacob Rudich737, Litmann Birkenfeld, Iacob Reichs, Osias Katz; croitorii: Wolf
Heitner, Hersch Fruhmann, Abraham Donnenfeld, Fiber Mendel, Glasser Mendel,
Stentzler, Liebermann, Dankner Chaim, Bartfeld Marcus, Guttman Wolf, Donnenfeld
Iankel738; cojocarii: Iacob Ankel, Glaser Mendel, Lazarovici Selig, Rauchbach Moses
Michel; fotografii: Lazarovici Sara, Postelnik;739 bijutierii: Malek, Korn .a.;
g zarii: He c ici, Brigher .a.; patiserii: Main; vitrinierii: Triffo; comercian ii
ambulan i: Marcus; samsarii: Leiser, Rosner740; negustorii/comercian ii:
733
Ibidem.
734
735
I oare i m rturii referitoare la evreii din România III/1, B c e i, Edi a Ha efe ,
1999, doc. 32, p. 341-342; Gheorghe Schipor, Breslele (corpora iile) din R d u i-Bucovina, în
Analele B c inei , XVII, 2/2010, . 460-461.
736
SJAN Suceava Colec ia registrelor de na ionalitate, dosar 73, f. 221.
737
matricolelor, Tom VI, 28/8 1929-31/12 1929, f. 28.
738
Donnenfeld David, croitor locuia pe str. Voluntarilor nr 8, SJAN Suceava Colec ia
registrelor de na ionalitate, dosar 73, f. 95.
739
matricolelor, Tom VI, 28/8 1929-31/12 1929, Ace ia e a n c i i n da ele P im iei R d i
la nivelul anului 1929, f. 28.
740
matricolelor, Tom VI, 28/8 1929 31/12 1929, p. 28.
198 DANIEL HRENCIUC
Ausslander Isak741, Adelstein Samuel, Berstein Iacob i Benjamin, Berntal Itzig,

David Wächter742, Hermann Winninger, Elias Himler, Adolf Guttmann743, Engler
Uscher, Aron Gropper, Kopel Wächter, Chaim Saller, Katz Israel, Kastner Abraham,
Kastner Berl, Kastner David, Kramer Leiser, Klang Samuel744, Kranzdorf Salomon,
Klinger Moses, Lecker Efraim, Laufer Eisig, Leitner Max, Linckner Max, Lehrer
Iacob, Liebermann Isak, Aron Leib recte Sinreich, Picker Schaje, Peritz Itzig Itzak,
Pressner Abraham i Moses, Ruckenstein Schmaje, Ruckenstein Israel, Reinhold
Abraham, Rosner Markus, Rippel Menasche, Rosenblatt Markus, Aron Schiffer,
Friedmann Isak, Fuchs Salomon, Faust Max, Zeisel Moritz, Benno Zettel, Fi e
Chaim, Frankel Itzig (str. Iancu Flondor nr. 7), Feiger Hermann, Fleischer Antschel,
Fischler Gerson, Feldmann Iachim David (str. Larionescu 31), Friedmann Pinkas (str.
Larionescu 79), Fi e Leib, Fi che M dk ( . efan cel Ma e n . 43), Fa Ma
( . B gdan V d f.n.)745, Fleischmann Baruch (str. Iancu Flondor)746, Gutmann
Feibisch (negustor de cai)747, Gelbert David (Voluntarilor nr. 22), Grossman Salo (str.
Renei nr. 4)748, Garfunkel Seide; farmaci tii: Koppelman Max a Chaim, Berall Adolf,
Donnenfeld Rosa; denti tii: Kofller Sami, Glass Josef, Blei Chaim Efraum; medicii:
Gabor Max, Fuhrer Hersch, Sabath Efraim, Schwitzer Max; cizmarii: Kirbus Iacob,
Berger Ruben, Geller Israel, Butnar Nachman, Fuchs Moses, Heimer Leib Moses,
Hirsch Moses, Harth Moses Kalman; ceasornicarii: Klein Mendel, Dascal Iacob,
Glatter Samuel749; arhitec ii: Rudnik Chaim750; sticlarii: Guttman Iossel, birjarii:
Gropper Moses, Mendell i Chaim ( . F nda a S lai l i n . 8), Gutmann Beresch,
Goldenberg Nathan, Fuchs Iankel, Gropper Mendel Iuda, Lauber Moses, Gross Isak,
.a.,751 croitorii: Donnenfeld Samuil Leib (str. Dr. I. Nistor 14), 752, Frankel David,753
Feingold Berl (str. Pia a Unirii),754 Feldhamme Ab aham (Pia a Uni ii n . 1246),755
Finkel Ida ( efan cel Ma e n . 34), c l ii: Feldmann Chaim A iel ( . B gdan
741
SANJ Suceava, fond Colec ia Registrelor de na ionalitate, dosar 73/R d u i, f. 5.
742
Ibidem.
743
Ibidem.
744
Ibidem, f. 244.
745
A se vedea Liviu Rotman, E reii i nceputurile industriei rom ne ti, în vol. Contribu ia
e reilor din Rom nia la cultur i ci ili a ie, B c e i, Edi a Ha efe , ed. a II-a, 2004, p.
648 653.
746
SANJ Suceava, fond Colec ia Registrelor de na ionalitate, dosar 14/R d u i, f. 130.
747
Ibidem, f. 144.
748
Ibidem.
749
Ibidem, f. 100.
750
Ibidem, f. 245 365.
751
Ibidem.
752
Ibidem, f. 96.
753
Ibidem, f. 222.
754
Ibidem, f. 223.
755
Ibidem.
V d n . 10),756 Guttman Maier Wolf; înv tori: G ldhi ch Aba ( . T li ei n .

10)757, Goldstein Iuda, Gottlieb Chaim, agricultori: Goldschager Markus758,
Goldschager Fabian (str. dr. Brunstein); profesorii: Buller Iacob (str. Norocului nr.
10), Belei Samuel (str. Colonel Gheorghiu); tinichigii: Biller Schaje; avoca ii:
B ende Hillel ( . efan cel Ma e) .a. Harth Samuel avea o agen ie de teatru,
Schaffer Isak Dankner era lib a , Schaffe Ma a ea lie, Single I ael
administra fi m de an i la Si e , K nik Ab aham, G e Chaim i
Gropper Markus, erau aprecia i brutari, Nathan Korn, Kleimann Mendel, Rosenberg
Moses David, erau perieri759, Baumgarten David, negustor de cai, Biller Mendel,
comerciant de lemne, Boimann Naftail ( . M cela il ) i Gottlieb Chaim, Kowa
Israel i Rabinowicz Pinkas erau rabini e ec abili, Be c ici F id ica, a i (str.
efan cel Ma e n . 2), Belei Samuel, profesor, Drimmer Mendel, Rosenfeld
Sigmund, Israel Menczer760 avoca i .a.761. Ace ia e a b ni fe i ni ti, cunoscu i
i a ecia i de c e c m ni a ea l cal d ean , c n ac a d e na m l ie nic i
762
l ic nfe i nal . Imedia d el a ea administra iei Bucovinei au avut loc o
e ie de m dific i im e de e c a ea a i ilor române de a include fosta
incie a iac n Rega l R m n. La 7 a ilie 1919 E he R en a lici a
Prefecturii jude l i R d i aprobare pentru a desface m nc i, be e i in
obligându-se de a respecta ordinul de a n inde b i i a e 763. Prefectura
jude l i R d i - ordonan a nr. 14 din 16 septembrie 1919 - a interzis vânzarea de
mb ele 6.00(18) ea a n l ni diminea a orele 6.00, a b uturilor spirtoase,
vinului i a be ii (in e dic ia e a alabil i en ilele de b a e d c e)764.
M e H bche (neg de i e din C l i) e a a i a de c e P efec a
R d i en a ,,e a aci de la e din B c ina 765. Ambrosius Mirbauer,
de inea brevetul de meserie nr. 11 458 din 17 iulie 1919, n ede ea e e ci ii
me e iei de ci ma n R d i 766, Josef Horn de inea brevetul de meserie nr. 11 371
din 21 i lie 1920, n ede ea e e ci ii meseriei de tapi e n R d i 767, str. Pia a
Unirii nr. 47, Ioel Blitzer (de inea brevetul de meserie nr. 5729 din 1921, în vederea
756
Ibidem, f. 28.
757
Ibidem.
758
Ibidem.
759
Ibidem, f. 253.
760
Idem, fond Prim ria R d u i, dosar 9/1937, f.7.
761
Idem, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 107/1930, f. 37; idem, fond Colec ia
Registrelor de na ionalitate, d a 14/R d i, f. 243.
762
Gheorghe Schipor, op. cit., p. 469; idem, n m ntul profesional i tehnic din R d u i.
Studiu documentar, Suceava, Editura Cygnus, 2012, p. 5.
763
SJANS Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 28/1919, f. 10.
764
Ibidem, f. 71.
765
Ibidem, f. 19.
766
767
Ibidem, f. 3.
200 DANIEL HRENCIUC
e e ci ii me e iei de c j c ie n R d i , . T andafi il n .1), Mendel Ke n

(de inea brevetul de meserie nr. 5091 din 17 iulie 1919, în vede ea e e ci ii me e iei
de c i dame n R d i, strada B ii n . 16)768, Simon Leib Gutmann (de inea
b e e l de me e ie n . 7022 din 5 mai 1920, n ede ea e e ci ii meseriei de
inichigi n R d i, ada V i inel l i n . 99)769, Abraham Schoil Feldmann
(de inea brevetul de meserie nr. 18481 din 6 noiembrie 1919, pentru a presta meseria
de c i haine b ba i n R d i, strada V i inel l i n . 58)770, Salamon Gafier
(beneficia de brevetul de meserie nr. 8487 din 20 mai 1919, eliberat în vederea
e e ci ii me e iei de f i e n R d i , ada Pia a Uni ii n . 30)771. La nivelul
an l i 1929, d c men ele c n l a e, men i nea di e i a e a eciabil n lan
fe i nal, n ca l e eil d eni: strungari: Chaim Weissbrod, str.
772
Norocului ; Ta i e i: Ba ch I ac, . c ala de B ie i, Hei ne Ge n, H n J ef,
s . P . Ca l, H n S. . Pia a Uni ii, K n Na han, . P . Ca l 64, P ilnik
J ef, . c lii, S k Wilhem, . Regina Ma ia, 41773; zugravi: Da c l I ael, Gla e
M e , .V n il , H e Li manen, . P . Ca l, Kalich Sam el . R el 774;
maga ine de icle i elan i, G mann J if, . Pr. Carol;775 ateliere p l rii de
dame: B ge L, . efan cel Ma e, Feing ld I. . Pia a Uni ii, F anci ka Fili h,
. e i , H fling Henn ie e, . c ala de B ie i, R dich A, . efan cel Mare,
Scha i a Mina, . efan cel Ma e n . 8, Schiebe M, . efan cel Ma e, Schille
I id , . efan cel Ma e n . 8, Weinl G a . Bi e icii776; l ie i: Bruger I.
. Pia a Uni ii, Feing ld B, . efan cel Ma e, Ib che J if, . Sf. Treime,
Kruckel Josif777; croitori: D nnenfeld M dk , . T li ei, F ankl Da id, . c ala
de B ie i, Flicke M i , . efan cel Ma e, Han He mann, . efan cel Ma e,
Kne bach Ab aham, . efan cel Ma e, K lb F an , . R el , Lefk icz Saje,
. P . Ca l, Nie de h ffe Ef aim, . Pia a Uni ii, P lac ek Emil, . Sf. T eime,
P e J if, . Fagil , Rage He mann, . V l l i, Ra cbach I, . Pia a
Uni ii, R enbla M e , . T li ei, R e I ael, . N c l i, Saller Moses, str.
Pr. Carol, Schauer Iuda, str. Pr. Carol, Schnitzer Jonas, str. Pr. Carol, Wilhem Josef,
. efan cel Ma e, Winge Da id, . V l l i, Wladinge I da, . Ni ,
Wladinger Moses, str. Norocului778; frânghieri: Saller Josef, str. Pr. Carol, Hanus
768
Ibidem, f. 18.
769
Ibidem, f. 13.
770
Ibidem, f. 14.
771
772
Almanach l ecial al ii R m ne i en ind ie i c me , B c e i, 1930, . 35.
773
Ibidem, p. 37.
774
Ibidem, p. 38.
775
Ibidem, p. 44.
776
Ibidem, p. 100.
777
Ibidem, p. 104.
778
Ibidem, p. 107.
Josef, str. Regele Ferdinand779; instala iuni de ap , gaz, canal: Haas Robert &, str.
Pia a Uni ii, Maidan ki G eg , R de Wilhem . I. Fl nd n . 6, Sch l Ad lf, .
efan cel Ma e, S a b Ca l, . Sf. T eime780; tinichigii: Aron Iechiel, str. Flondor,
Bendi Wilhem, . e il , Be gman He . . P . Ca l, Biede mann A. S .
Voitinelului, Bieller Schaje, str. Pr. Carol, Dalberg Berl, str. Voitinelului, Guttman
Sim n, . P . Ca l, R en a Mechel, . Pia a Uni ii, Schaffer Isac, str.
T li ei n . 3, Schna Elie, . Pia a Uni ii, W lf Benedik , . P . Ca l, W lf
Meie , . Pia a Uni ii;781 fierari: Aschenbrenner A, str. Regele Ferdinand, Engel M.
. c ala de Fe e, Ne geba e J if, . Sf. T eime, Tamle Marcus, str. Regina
Ma ia, Tamle Salam n, . Pia a Uni ii n . 32;782 ceasornicari: Glatter David, str.
efan cel Ma e, Klein Mendel, . P . Ca l, K hn Be hand , . efan cel Ma e,
K ei el N chim, . Pia a Uni ii, Lein ebe Sal m n, . P . Ca l, Strumel Josef,
str. Regina Maria;783 magazine articole de menaj: L en ch Le n, . G ii,
L ig Fi che , . Pia a Uni ii, R de Wilhem , . Pia a Uni ii784; ateliere de
înc l minte: Berger Rubin, str. Norocului, Fallenbaum Michel, str. Norocului,
Hei ne W lf, . Pia a Uni ii, H llinge He , Ke n Leib, G F ied ich , .
efan cel Ma e, Sal m n Ei ig, . Zei el, Schach e Da id, . Pia a Uni ii,
Schach e S., . efan cel Ma e, Scha i a I ac, . d . Ni , S l Sam el, . P .
Ca l, S l ki J ef, . Fl nd , Weinl W lf, . c ala de B ie i;785 comercian i
de fructe: Chaim Weidenfeld, str. Pr. Carol 15786 .a. În 1916 Netti Klein s-a adresat
a i il a l i R d i en elibe a ea nei a i a ii de c me .787
Schmiel M dk Adel ein, leg de c i.

Sursa: SJAN Suceava fond Camera de Munc R d u i, dosar 45/1936.
779
Ibidem, p. 115.
780
Ibidem, p. 151.
781
Ibidem, p. 159.
782
Ibidem, p. 162.
783
Ibidem, p. 165-166.
784
Ibidem, p. 70-171.
785
Ibidem, p. 201.
786
Ibidem, p. 314.
787
SANJ Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 7/1916, f. 1-2.
202 DANIEL HRENCIUC
Emil An chel, leg de c i. S a: SJAN Suceava fond

Camera de Munc R d u i, dosar 45/1936.
Lib ia F.Schled . n f ndal e d abl ile c e echea egal a Rega l i R m n:

regele Ferdinand I i regina Maria de Hohenzollern-Sigmaringen.
Lib ia F.Schledt.
Meseria ii d eni erau organiza i în bresle care defilau cu ocazia zilei de

18 august, ziua de na e e a m a l i ,,F an J ef 788. Fieca e b ea l i avea
i eag. T i meseria ii d eni f cea a e din -o organiza ie ( Zunft )
d m del a iac. D 1918, meseria ii i-a c n in a ac i i ile în structurile
organizatorice tradi ionale sau au înfiin a al ele n i: Organiza ia me terilor de
b bie i i coafori ai jude l i li ic R d i , înfiin a la 6 feb a ie 1921789;
Societatea muncitorilor evrei P ale Zi n , Dl glac Chaim i Kl. Moses790 .a.
XIII.4. INSTITU II PUBLICE, SERVICII I PROFESII LIBERALE
R d iul a devenit - în timp - un important centru administrativ, economic,

industrial, comercial i c l al. Fiind ca i al de di ic i ulterior, de jude , aici au
fost înfiin ate i au func ionat o serie de institu ii publice791. Se ici l de m i,
g e i i metale pre ioase a fost înfiin a nc din im l admini a iei austriece
(1909). Se c de e ifica ea m il i g e ilor. Dispunea de un local propriu
n ada Regele Fe dinand n . 41. Se ici l j de ean al l c il blice i
comunica iil i a ea edi l n . Pia a Unirii nr. 31. Îndeplinea servicii i
788
Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i, 1957, p. 127. SANJ Suceava fond Prefectura
jude ului R d u i, dosar 8/1908, f. 8.
789
790
Ibidem, f. 42.
791
Dinic Ci b ea (c d na ), Structuri administrative în Istoria Românilor, Craiova,
Editura Sitech, 2011, p. 113.
204 DANIEL HRENCIUC
sarcini pentru jude l R d i, a nd filiale n fieca e la . Came a de C me a

fost înfiin a n 1946. P n a nci a f nc ionat gremiile comerciale. Exista i un
Sfa neg e c . n 1939 ace a e afla b c nd ce ea l i I li Ie inschi. La 1
noiembrie 1940 a fost înfiin at Inspectoratul Muncii. Oficiul de Plasare a fost
înfiin at la 22 iulie 1922, având drept scop organizarea pie ei muncii i plasarea
bra el de m nc n a e am ile fe i nale. La 1 n iemb ie 1940 a a
In ec a l de c n l i m ni a e . Ofici l J de ean al Came ei de M nc
Ce n i a fost înfiin at în 1936. În 1937 a fost înfiin at Serviciul Silvic al jude ului
R d i . P im l ef, a f ingine l K lk. Sedi l e afla n ada Regele
Fe dinand . nce nd c 1932 la R d i a func i na De i l J de ean al
M n l l i Alc l l i (M.A.T.).
La R d i a nce f nc ioneze începând cu 1885 un Tribunal. Din
acela i an, în localitate a mai fost construit i n Peni encia . n R d i mai existau
farmacii, o droge ie, a lib ii, baie c m nal i d cinema g afe.792 Analiza
vie ii ec n mice a R d iului eflec e nde en a evreilor în practicarea
di e el ac i i ii ad c a e de fi . Un Tabl n cmi de c e P efec a
R d i relativ la cârciumele (concesiunile) func ionale pe teritoriul jude ului la data
de 9 februarie 1927 eflec a m arele date793:
Elias Korner 28.05.1913/19324
Preminger Hersch 19.03.1925/12039
Katz Frieda 15.05.1926
Weinstein Bernhard 24.03.1925
Fuchs Braie 28.07.1911
Schlein Dora 16.03.1926/ 3515
Salzberg Mechel 19.04.1922
Schlein Osias 23.XI.1926/16 891
Menczer Konig, 17.XI.1910/45045
Singer Hersch, 16.02.1923/2819
Fuchmann Pessie, 25.03.1926/2218
Gottlieb Pepi, 14.03.1927/2436
Tauber Leiser, 1.07.1910/36985
Gross Schaje, 3.XII.1910/3699
Katz Beila, 12.XII.1922/14463
Marcus Rudes, 31.XII.1910/404044
Eifemann Chaim Berl, 10.XII.1921/13556
Weissbrod Fanny, 20.01.1927/877
Weindisch Salo, 14.02.1927/2133
792
Filimon Rusu, op. cit., p. 90-93.
793
SJAN Suceava fond Prefectura R d u i, dosar 55/1927, f. 1.
Singer Salo Yetti, 16.04.1921/2057

Frieda Schmill, 5.03.1923/2629
Horer Isak, 22.04.1911/17075
Beer Mores Hersch, 12.07.1913/130188
Scharf Moses, 10.03.1925/10521
Wundreisch Iacob, 26.01.1922/891
Birnberg Pinkas, 14.03.1923/12975
Sternberg Aron, 1.XII.1910/34718
Sternberg Moses, 7.XII.1910/32716
Rubin Lovel Rifca, 10.XI.1922/19125
Liebermann Yossel, 10.01.1924, 22799
Koppelmann Chaim, 8.05.1911/46.105
Ohrenstein Abraham, 23.01.1911/9081
Berl trul Saul, 7.06.1911/1682
Hasenfratz Ruckel, 1.07.1922/5322
Leiser Schaffer, 17.XII.1922/40856
Surkes Mechel, 8.X.1921/10540
Goldschmidt Golde, 18.03.1923/4998
Alberbach Alber, 18.03.1902/2243
Katz Wolf, 21.04.1921/1937
Goldschager Frima, 31.01.1921/602.
Grunberg Yoel, 4.02.1923/537
Harnik uelca, 8.09.1923/2101
Harnik Josef, 4.02.1926/8947
Scharf Chaim, 15.XII.1911, 13259
Schreiber Pinkas, 4.01.1922/781
Stein Leon, 8.09.1919/8448
Mehler Judith, 10.XI.1927, 16559
Silber Mendell, 17.02.1926/673
Hollinger ulem, 3.XII.1910/37886
Weindenfeld Moses Morobko, 17.XII.1910/30117
Regina urkes, 29.XII.1926/18481
Axelrad Feige, 2.XI.1922/18378
Schapira Moses Isak, 19.XII.1910/42030
urkes Selig, 27.X.1911/27128
Adelstein Moses, 16.XI.1910/42047
Adelstein Feige, 1.XII.1924/13074
Gottesman Israel, 3.XI.1921/8542
Freier Iuda Leib, 28.XI.1921/1137
206 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANJ Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 28/1919.
n 1930 e ie de n e in i e ei a imi a i l Came ei de C me i

Ind ie. E e ba de e G ldhamme Chaim A chiel, Ha h Sam el, agen ie de ea ,
Iac b D nnenfeld, an a n m de e ane, Ma Schaffe , lie 794 .a. Un tablou
al i g afiil e i en e n R d i la 1935 men iona func ionarea în localitate a
m a el i g afii: ,,Le n S en le , . ,, efan cel Ma e , I ak Lecke , .
,,Ni , ,,Amalia Bl nd chi , . efan cel Ma e 795. Documentele cercetate
eflec e ie de ini ia i e l cale meni elan e e ec n mia l cal : la 24 i lie
1926, Ma Webe a lici a a ba ea P im iei a l i R d i, n ede ea
794
Idem, fond Prefectura R d u i dosar 107/1930, f. 40.
795
Idem, d a 75/1935, f. 61. Da ele men i na e n incl d tipografia I. Kirner, între timp
di .
deschiderea unei tipografii796. La 11 august 1926, Aron Gropper s-a adresa P im iei
a l i R d i, pentru acordarea unei concesiuni în vederea deschiderii unei
tipografii797. Koppel Rossner, a solicitat reducerea a ei de a end en an c ie ea
i el en g ile de i e, n c ace ea a f nchi e din ca a alege il
c m nale 798. Solicitarea i-a f a ba . n aceea i edin , lici a ea l i Ma
Garfunkel, privind ob inerea unei concesiuni pentru deschiderea unui cinematograf în
g dina T aian , n a f a ba , nefiind c n ide a nece i a e l cal 799.
Jane e Ab am ici a imi a ba e en a an a ma f n e liile
800
Rosental i S e n ( i a e n incin a Halei) c n a n i a an de 200 de lei . În
edin a Comisiei Interimare a ora l i R d i, din 24 august 1926, au fost acordate o
serie de scutiri/reduceri de taxe pentru anumite firme evreie ti din localitate, precum
m a ele: Ma k Schaffe , f a ii Harth de la 15.000 la 10.000 , Nathan Schachter
.a.801 La 20 e emb ie, e ie de ia imi di e e me en a fi ie i e:
802
K nel hn , A el , Hahn , Zei el .a. La 25 iunie 1927, o serie de locuitori
e ei a f c c n e a ii la taxele locale. Printre ace tia s-au aflat: David Berl
Heinemann, Abraham Niederhoffer, Nathan Winninger, Parolla Schmill, Izabella
G elle , Ei ig La fe , A n Leif Habe , C l l de A , Ca l K e ell, Schmiel Ha h,
Sommer Leiser, Sure Abraham, Maier Markus, Chaim Mechel, Feingold Aba Ioil,
Da id Hech , .a803. Moses Rheinhold a cerut men inerea concesiunii în str. Pia a
Unirii i Regina Ferdinand nr. 3 .804 Salo Edelstein, a solicitat concesiune pentru
transportul persoanelor cu automobilul .805 La 24 iulie 1929, s-a luat în discu ie
refacerea acoperi ului Palatului Comunal .806 Israel Ellenbogen, comerciant din
R d i, -a ad e a la 19 mai 1930, Mini e l Ind iei i C me ului avându-i
ma i e D. S en el, Schme le i Iac b Za e din R d i, lici nd ac da ea
concesiunii care-i f e e an la de c e In ec a l C me cial Ce n i. 807
796
Idem, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 3/1926, f. 3.
797
Ibidem, f. 19.
798
Ibidem, f. 4.
799
Ibidem.
800
Ibidem, f. 20.
801
Ibidem, f. 42-45.
802
Ibidem, f. 72.
803
Ibidem, f. 69-70.
804
Ibidem, f. 73.
805
Ibidem, f. 177.
806
Ibidem, f. 365.
807
Idem, fond Prefectura R d u i dosar 107/1930, f. 24-28.
208 DANIEL HRENCIUC
Jak b R enbla . Maga in de fie ie, cimen i ma e iale.

S a: C lec ia D ag B nce c .
XIII.5. COMER UL I CREDITAREA
Alege ile gani a e en G emi l C me cial ( Came a de C me ) al

a l i R d i la 18 a g 1935 a d la m a ea c m nen n minal 808:
Rosenthal Maie; Guttman Josef; Goldschaler Salomon; Fränkel Berl; Guttman
Abraham Aron; Mick Abraham Berl; Meth Isidor; Pressner Abraham; Preisner Eisig;
R cken ein Michael; R enk an A n, m eni i; Saldinger Hersch; Sattinger
Josef; Sand Eisig; Sporn Schapira; Schachte Schmiel; Schmerler Stenzler; Schiwtzer
Michel; Schiebe Israel; Sterlin Mendel; Wasserman Baruch; Wasserman Alter;
Waserrman Kalman; Wagner Hermann; Wenker Leon;Wolf Bendet Katz; Mendel
Klein Benjamin. Aceste alegeri au fost contestate întrucât Abraham Pressner, Isidor
Pressner, Joel David, Sal m n Fa , W lf Hell ig, Ma Lei ne i I id Me h
nefiind la i c la a c i a iil , n-ar fi avut drept de vot. Pinkas Katz a fost ales
e edin e al G emi l i C me cial R d i, ia I id Me h i He ch S e,
consilieri809. Protestul contestatarilor a fost respins de a i i.
O ice i de anali , ne c nfi m e en a ma i a e eil n cad l ace ei
en i i admini a i e c me ciale, ge i en de el a ea c ii
c a i nale a e eimii d ene. A cia iile de c edi e a n me oase la nivelul
c m ni ii m aice d ene, ele in nd i n e in nd ef ile i ini ia i ele
micil n e in i. De eg l , ace ea la me mici, c edi ele ac da e a nd i
ele dobânzi modeste. De men i na n m a ele: Bukowinaer S a ka e (Ca a
808
Idem, fond Prefectura R d u i dosar 5/1935, f. 139.
809
Ibidem, f. 142.
de Ec n mii a B c inei) (1874) i Radautzer Spaar-Und V ch g e ein (Casa

de Ec n mii i m m i R d i) (1875); Radautzer Kredit Für Handel und
Ge e be (C edi l R d ean en C me i Me e ii), Comerziellen
Creditanstalt im Rada (C edi l C me cial R d i), Escomte und Sparrsverein
f Handel nd Ind ie im Rada (A cia ia de Sc n i Ec n mii en C me
i Ind ie R d i), Kredit- nd S a e ein . Majoritatea lor nu vor face fa
presiunilor exercitate în timpul marii crize economice (19129-1933) care a afectat
puternic România.
XIII.6. SERVICII I PROFESII LIBERALE
Anali a c a i nal a c m ni ii m aicil din R d i, ne de l ie

ac ica ea n me e ii de e en libe al , ec m cele de n i, fe i,
medici, c me cian i, ind ia i, a ca i, ingine i, a hi ec i, eciali i n dife i e
d menii, a i i, c ii i, ic i, e i .a. Ace e a ec e il ea ale
di e ifica de i ni i aiec ii fe i nale afla e la ndem na e eil
d eni, eflec nd c fideli a e dinamica c a i nal a c m ni ii m aice din
R d i. A ca ii d eni de eligie m aic (Mendel D imme , I ael Menche ,
Da id Hi ch .a.) e a f a e c a i i a ecia i. Un abel c men i nea Sec e
(întocmit conform ordinului Prefecturii R d i n . 13639 din 3 decemb ie 1936),
efe i la n m l ,,ingine il , elec icienil , in ala il de a i a hi ec il din
810
a l R d i , c n emna n cen emnifica i de e nici e ei . Din e ace ia i
men i n m e G ld chlage Iac b, ingine h a nic, Emil Mi ba e , me e ida ,
Avram Silberstein, electrician (str. Regele Carol al II-lea ) . a. Din nd ile
ie a il de cabine e medicale din R d i i l cali ile limi fe i men i n m
e m ii: Max Rosner, Putila811; Ha h Le , R d i812; Mec Ma ia, D ne i813;
Sch ind Ph eb , R d i;814 Silberbusch Elias, Siret815; Berstein Chaim, Seletin;816
Gluckman Iulius817; F h e He ch, R d i ( . efan cel Ma e n . 2) ; Gab
Ma ( . Regina Ma ia n . 5); K an e ein Iac b ( . efan cel Ma e n . 27);
Rudich Isidor (str. Ni n . 8); S e n Fabian ( . Calea Regele Ca l al II-lea nr.
31); Schimel Wilhem ( . Calea Regele Carol al II-lea n . 59); Wein ein Me e
810
Idem, dosar 19/1938, f. 1-5.
811
Ibidem, Ordinului de concesiune nr. 5244/1918.
812
Ibidem, f. 6. Ordinului de concesiune nr. 787/1919.
813
Ibidem, ordinul de concesiune 42998/1927.
814
Ibidem, Ordinul de concesiune nr. 15664/1927.
815
Ibidem, Ordin de concesiune nr. 50730/1911.
816
Ibidem, Ordinului de concesiune nr. 52734/1936.
817
Ibidem, Ordinul de concesiune nr. 255436/1923
210 DANIEL HRENCIUC
( . efan cel Ma e n . 7); Wei elbe ge I ef ( . V l n a il n . 19); Sabat

Ef im ( Pia a Uni ii -Sala N ); Schwitzer Max (str. Apei nr. 19) ; Sabat Gotfrietd,
Siret; Rauch Iacob, Seletin; Fränkel F ied ich , R d i ( . efan cel Mare, f.n.);
Goldschlager Emanuel, Siret ( . P inci ele Mi cea ); Be be g Schaia, R d i (str.
efan cel Ma e n . 47); Webe Sal m n, R d i ( ada Regele Fe dinand n .7);
P eminge Gidalli, R d i ( . I li Mani , f.n.); Be c ici Scha e, R d i ( .
Ad lf Ma in n . 5); He ing Sa l, R d i; Saba h Ef im ( . Pia a Uni ii n . 11);
B dik Iac b, R d i ( . efan cel Ma e n . 7); Guttman Solomon, Siret, str.
818
P inci ele Mi cea f. n.
Abraham Hersch Mecz, farmacist. Sursa: SJAN Suceava,

fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 17/1929.
XIII.7. B NCILE
La R d i f nc i na- la nivelul anului 1910- o micro- e ea banca

e eia c , f ma din filiale ale n b nci de an e g egi nal , maj i a ea c
edi l n Ce n i ec m: Eskompte- . S a e ein f. H. . Ge , Judische
V lk bank nd S a ka e , Na han Bank Bankge chaf , Emann el Singe ,
Lazar Lecker Bankge chaf , .a.819 He ch T ich e a nfiin a n 1897 ma e
Fab ic de c mi i, be i e ac e . n 1907 T ich e a achi i i na m a a c ab i
afla n ie a ea l i Schl mann ca e d cea 12 ag ane de f in ilnic820. În
1914 n R d i f nc i na Brüder Stafa, Wäsche-, Galanterie- und
K a enge ch f , Fi che Kalmann, Schni a enhandl ng ; Goldschläger
Sam el, Seifen iede ei nd Ke ene e g ng ; Neunteufel Karl Eduard,
818
Ibidem, f. 7-8.
819
Apud Ion Cocuz, Partidele politice rom ne ti din Buco ina 1862-1914, Suceava, 2003, p.
58.
820
Mihai Iacobescu, 30 de ile n Siberia c ut nd Arhi ele Bucovinei, Ia i, Edi a
Junimea, 2003, p. 252.
D g e ie a enhandel , R dich Feige, M hlenbe ieb , Rudich S., Erste Bukow.

Dam fb a e ei, Bie e e g ng, Inhabe : Sal m n R dich ; Silva, Institut für
sämtliche Agenden der Forstwirtschaft und Holzindustrie; Jean Drach & Franz
Helmann ; Singer Emanuel, Bank- und Wechselgeschäft, Mahlmühle in
Sa lma e 821 .a. În 1892 a f nfiin a la R d i banca Na han Ha h ( Harth
822
Na han, Bankge ch f ) . La m a ea ace ia (1913) b n ile b ncii a ec n
ie a ea nei f nda ii e eie i din l cali a e823. La 9 ma ie 1909, la ini ia i a
unor negustori evrei a fost nfiin a Ca a de Ec n mii a a l i R d i (c
acce l ima l i Ka imi J k ki i im lica ea c n ilie il Ad lf Ha h, Schaje
He be g, Ad lf Lang, An n e an i Ghe ghe P adi c, ii l ima al
824
a l i) . La nivelul anului 1909, documen ele e in f nc i na ea n R d i, a
m a el fi me c me ciale/c edi : Assekuranz-, Bank-, Kommissions-,
Wechsler- nd Inka ge ch f , B ge liche K n m e ein , Erste Bukow.
Pach gen en chaf in Rada , Goldschläger Samuel, Seifensiederei und
Ke ene e g ng , Handels- nd Ge e bebank in Li ida i n , Kredit- und
S a e ein , Schaffer Raphael, Pfandleihanstalt, Bank- nd Wech elge ch f ,
Singer Emanuel, Bank- und Wechselgeschäft, Mahlmühle in Satulma e , Spar- und
V ch e ein in Li ida i n , S eie Ad lf, Ga ha ge e be , Terner Berl,
Kommissions- und Speditionsgeschäft , Tritt Baruch, Spezerei- und
Nie enbe ge a en , Lecke La a , Bankge ch f . Simon Hilsenrad se afla în
fruntea Expozitu ii R d i a B ncii de E S. A. ( nfiin a n mai 1921) c
edi l n cl di ea f ei b nci Na han Ha h 825. Acea banc a f nc i na n n
1931.
n 1927, da c nfiin a ea filialei d ene a S cie ii de C edi en
C me i Ind ie - c n c i b n mele de S c minbank - avocatul Israel
Menche a f n mi e edin e. Sedi l ace ei b nci e a n cl di ea H el l i
S eie din ada ,,Bi e icii nde a f nc i na n n 1930. Pen c
e i ad , a ca l Da id Bi kenfeld a c nd filiala d ean a B ncii P la e.
Banca Me e ia il a a fil l nei in i ii de c edi b c nd ce ea
avocatului Mendel Drimmer826. De ebi de ac i e n ec n mia a l i R d i s-au
d edi a fi b ncile Ma m ch Bank, Banca de Est, Banca de Credit Român, Banca
Ci ic , Banca C me cial R m n . Al i de b nci n l ac i l-a j ca i
cie ile financia e: S cie a ea de C me i Ind ie Ce n i ( in filiala a din
821
Daniel Hrenciuc, Dilemele con ie uirii: evreii în Bucovina (1774-1947), Ia i, Edi a Pim,
2013, p. 109-110.
822
Die Wah enhei , C e n i , n . 55, din 21 i nie 1909, . 18; h : /c e n i . eh e .
com/new/hauster /Cz1909Co. html
823
Daniel Hrenciuc, op. cit. p. 49.
824
Ibidem.
825
Ibidem.
826
Ibidem.
212 DANIEL HRENCIUC
R d i), S cie a ea de ec n c ie en la ia e eia c

(Wiederaubaugeselchaft fur der judische Bewolkerung der Bukowina), Fondul
C edi l B c inean de R b i (Bukowinauer Kriegscredit-f nde ) .a.827 În 1927 în
R d iaa Banca Gene al a R d il , fief l financia al Pa id l i Na i nal
Libe al. La i nie 1927 f de chi Banca E eia c R d i c n ca i al de
500.000 lei. n 1929 a f f nda Banca A ii Na i nal C e ine, in e
m ii i afl nd - e A.C. C a i Nechif R b . La 27 ma ie 1930 -a nfiin a
la R d i filiala l cal a B ncii de C edi i Ec n mie E eia c din Ce n i, a nd
un capital de 696.500 lei.828
XIII.8. CRIZA ECONOMIC I EFECTELE SALE LA R D U I
C i a m ndial de a d c ie din e 1929-1933 a afec a e nic i

ec n mia m nea c , a i ile ad nd di e e m i en de i ea
blemel in e eni e (in d ce ea c bel de ac ifici , c ncedie ea ma i a
angaja il b ge a i .a.)829 De i amenii de aface i i b ncile a nce ca e n la
ad din im , n-a e i e ite efectele dezastruoase ale crizei. Documentele
emii eflec dific l ile mai ma i n b ine ea n c edi e, n me a l fiind
mai g e de g i n ia . D b n ile a aj n la 30-36 %, ceea ce ne spune foarte
m l de e g e ile ie ei financiare a vremii830. n ace e c ndi ii, amb ile
creditelor au devenit tot mai dificile, fiind frecvente c e e ea i ecil eni e
831
din e i de li e in ac i ni cambiale a ma i ni . D ag Luchian, un
di in in elec al d ean, n e im , deceda , a al nei al a e m n g afii
c n ac a e R d i l i, c n emnea fa l c n e anii 1926-1928, valoarea
in c i i nil i eca e inci ale aj nge la 44 mili ane lei, e ec i 1330 ca i,
apoi la 53 milioane lei (1463 cazuri), iar în perioada 1929-1933 atinge apogeul,
dublându- e fa de in e al l 1919-1925 832. nce nd c im a a an l i 1930, n
R d i a de eni mai n lni e ma i nile, ac i nile de manda i ac iunile
cambiale înregistrate cu c fa abil c edi il de c e ib nal l c me cial l cal
(acestea s-a nm l i de la 134 n 1928 la 315 n d a ei ani). n ca l e ec iil
ili e, n 1930 a f admi e de c e ib nal n n m de 240 de ca i n al a e
de d mili ane lei, c m a a i c 162 de ce e i (1,6 mili ane de lei) n 1928 i 222
827
D ag L chian, R d u i atr rom neasc de tradi ii i nf ptuiri socialiste, B c e i,
828
Ibidem, p. 189.
829
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), B c e i,
1999, p. 98-100
830
D ag L chian, op. cit., p. 190.
831
Ibidem.
832
Ibidem.
e e (1,8 mili ane lei) n 1928833. n 1930 a f ad a lege in ca e -a pus

ca m il ili e, fiind -le in e i c edi il - i mai nca e e da iile in
n a ea ie il ag ic le ale debi il .834 A i il le e a an mi e
ec mand i en a in e eni n fa a ea cel m i i, evitându- e a fel, lb i
sociale nedorite.835 n acea e i ad , a f ina e m l e aface i i fi me ivate,
generându- e n lan , g e e, dem n a ii, mi ing i836 .a. Oamenii de aface i a
lici a di e e l ii din a ea g e n il ca e -au succedat la conducerea
R m niei n acea e i ad 837. Memb ii C n ili l i de Admini a iei al Camerei
de Come i de Ind ie Ce n i, lici a g e n l i R m niei, ef ma ea
im i el i a el c m nale i j de ene, eglemen a ea c me l i de banc ,
reducerea tarifului CFR pentru lemne de foc, reducerea tarifului de tranzit
l ne en ce eale i leg min a e, ed ce ea chi iil en lii i
a elie e, m difica ea legii e a l i d minical .a. 838 C i a ec n mic a afec a
ac i i a ea m l ameni de aface i din R d i: M e Simche B lle , ie a l
nei m i ne i din R d i i J ef a Moses Schachter au încheiat la 25 iunie
1935 un document în baza Legii de c n e i nii a da iil ag ic le , n egi a la
Admini a ia Financia R d i, en a ana ea cen al a da iil
eci ce 839. n elege ile de ace i , e a elativ frecvente în peisajul economic al
emii, e e en nd l ie agma ic i a i nal en de i ea n im a i
financia e. B ncile i-a e da e ca i al ile n -un ritm rapid, de la 1,3
mili ane de lei (ca i al medi e banc din R d i) aj ng nd -se la numai 0,5
milioane lei în 1933. Printre cazurile cele mai cunoscute, s-a afla Banca Gene al a
R d il , ca e de la n ca i al de 740.000 lei (1930) a aj n la f i l c i ei la
140.000 lei, interval în care pierderile sale au crescut cu 73% , de la 559 la 967.000.840
Reg e a l D ag L chian ec n mi de f ma ie, men i nea fa l c n e
1925-1931, la R d i -a n egi a f a e m l e c ean e, f l l fiind a in n
1928. T al c ean el -a ridicat la suma de 11,2 milioane lei, în marea lor majoritate
c e b nci.841 N m l da nicil in l abili a i n acela i in e al, de la 181 la
300, n m imea debi el a c de a ece al a ea medie a nei da ii -a redus
cu d eimi. La a i F ied ich Ma g che , ma i ie a i de m n i n
833
Ibidem.
834
Ibidem.
835
SANJ Suceava, fond Prefectura R d u i dosar 107/1930, f. 10.
836
Ibidem, f. 21; Keith Hitchins, România 1866-1947, Edi ia a II-a, T ad ce e din engle de
Ge ge G. P a i Delia R d le c , B c e i, Edi a H mani a , 1998, . 370-371.
837
B le in l ficial al Came ei de C me i de Ind ie Ce n i , Ce n i, I lie -
Septembrie, 7/9, 1931, p. 3-18.
838
Ibidem.
839
2010, p. 237-138.
840
841
Ibidem, p. 192.
214 DANIEL HRENCIUC
R d i, a ac m la la ni el l an l i 1931 da ii n al a e de 5,1 mili ane lei,

ma fiind da a n i n m de 57 de c edi i, din e ca e 45 e ane i a e (4
842
milioane lei) . n aceea i i a ie, e afla i Berl Schuller, proprietarul unei fabrici de
che e ea, el a el nd la l ia al a a e a a an ii da iil n c an m de n
mili n de lei c e B ncile Ma m ch Blank (500.000 lei) i Banca de E (200.000
lei), dife en a fiind fa de di e i c edi i din na i a .843 Reif L., ag ic l i
c me cian n R d i, a b in d e l de a ana e a n debi e da a e c e banca
Ma m ch Blank, Banca de Ag ic l , Banca Si e l i i Ca a de De ne i a
844
a l i R d i, n al a e de 850.000 lei . La Suceava datornicii au luat cu asalt
filiala l cal a BNR- l i. n acea e i ad , c i a ec n mic a e e en a n n
ee en agi a iile an i emi e din B c ina. 845C i a ec n mic a d in
efec ele ale de a a e n me a e d ame la R d i: m l i a falimen a , al ii i-au
ca ilel , nii i-a incendia iile fab ici, .a. n ace im , e l l
Tribunalului Comercial s-au aflat numeroase procese de concordat preventiv prin care
ac ic, li e ec n ea falimen ele, ia memb il c n iliil de admini a ie ale
cie il c ga an ie li -a eche a a e ile de c e de nen i, a a cum s-a
n m la n ca l cel ca e a c nd Banca Cen al a R d il .846 Ulterior,
ec n mia a l i R d i a e eni la n mal.
XIII.9. EVREII N ECONOMIA ORA ULUI
C m ni a ea m aic din R d i a f na c m ac , n me a , dinamic

i afla n - c n in de l a e. Ace e elemen e i-au asigurat în mod constant
ni i în iden ifica ea i al ifica ea n e e en iale de aface i. n
an ambl , e al a ea ec n miei d ene eflec nde ea emnifica i a e eimii
l cale, indife en de d meniile c a i nale a fe i nale a e n ede e. Una
dintre cele mai mari fabrici de bere din R m nia (d 1918) a f nfiin a i -a
de l a la R d i, n n m men l na i nali ii ale de c e egim l c m ni
(1948). E e ba de e fab ica R dich, aface e de familie ca e a aj n a id i
într-un mod inteligent la un profit ma e c c n ecin e ec n mice i financia e
emnifica i e en ec n mia l cal . Al e i i de aface i - mai mici sau mai
842
843
Ibidem.
844
Ibidem.
845
846
dezvoltate-, a eflec a n c n e l cal, alen l, ice e ea i ca aci a ea de

ini ia i a c m ni ii m aice d ene.
În 1789 s-a nfiin a la R d i, Fab ica de Be e, l e i - 1870 - ea a fost
l a n a end de c e neg l Me ch lem K flle 847. Ea se întindea pe suprafa a
a 10 ha. n 1897, F nd l Bi e ice c O d din B c ina a nd Fab ica de Be e
R d i negustorului Mechel Rudich848. Sal m n R dich, ma l ace ia a
transformat - Fab ica de Be e n - ni a e ma e i m de n (1902)849. Rudich a
nfiin a la R d i afin ie de i i fab ic de m i lichi 850. Fabrica
di nea de in ala ie elec ic c 22 de m a e, anc i de al mini , ec m i
n i em de afin ie i Ba be . Un n m de 120 de m nci i i de f a aici
851
activitatea . Be ea e fab ica din , aic , hamei, li nd a ima i 3
ag ane n 24 de e . S b c nducerea lui Salomon Rudich fab ica de la R d i a
de eni en mi n Im e i l Hab b gic . Acea a fab ic e a lega de gara de la
Hadikfal a/D ne i in -o linie proprie, iar produsele marca R dich e a nd e
n n eaga m na hie dan bian . Im an e emii b in e la di e e e i ii
in e na i nale in e ca e i Pa i , l ea cali a ea i iginali a ea d el
R dich 852. P n n 1918 fab ica a a den mi ea de E e B k inae
Dam fb a e ei S. R dich . 853 n anii im l i b i mondial, trupele ruse au ajuns
la R d i di g nd in ala iile fab icii. Sal m n R dich a m i i el n ef gi la
Viena.
Baronul Salomon Rudich. Sursa: Isiu Gronich,

Un album al Cern u iului, Cern u i, Tipografia L ceaf l , 1925.
847
Vasile Diacon, Berea la români. Pagini de istorie, l. I, Ia i, edi ia a II-a e i
ad gi , Edi a Ti M ld a, 2010, . 240.
848
I n Neg , op. cit., p. 541.
849
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului Sucea a, dosar 125/1941, f.5.
850
Ibidem.
851
Ibidem.
852
Ibidem.
853
Vasile Diacon, Din istoria industriei berii n Rom nia. Fabrici de bere din Buco ina i
Basarabia, în Analele B c inei , XVI, 1/2009, . 110.
216 DANIEL HRENCIUC
P n n 1918 fab ica a a den mi ea de E e B k inae

Dam fb a e ei S. R dich 854. n anii im l i b i m ndial, ele e a aj n la
R d i di g nd in ala iile fab icii. Sal m n R dich a m i i el la Viena. n
e i ada in e belic , Ed in R dich s-a e c a de eface ea in ala iil i a
e igi l i fab icii. D 1920 fab ica a aj n la d c ie de 65 mii hl de be e
an al, 1,5 ag ane de i i 5000 icle de lichi i855. Fabrica avea trei depozite
mari în România, transportându- i d ele c 12 ag ane i a cami ane
proprii856. În 1921 pr d c ia eali a a f de 20.000 hl de bere, având o capacitate
an al de 60.000 hl857. La f itul perioadei interbelice, ca aci a ea de d c ie la
Fabrica de Spirt totaliza 120 vagoane spirt anual, iar la fabrica de bere de 60.000 litri
an al. Ne ile de ma e ii ime e a i ele e m : la Fab ica de S i , acestea
se situau la un nece a de 250 ag ane de mb i 24 ag ane , ia la Fab ica
de Be e e a ce a mai mici de 80 ag ane aic 858.
Edwin i Camila Rudich. Sursa: SJAN Suceava,

fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 17/1929.
n 1825 a f nfiin a la R d i cea mai eche fab ic de h ie c n c

de c e l calnici b n mele de M a a l i Pa i ( . Pa e iei ).859 Fabrica a
determinat - printre altele - a a i ia i g afiei I. Ki ne . n 1900, inf ma iile
colectate ne c nfi m fa l c acest tip de hârtie numai era produs la R d i.860 În
854
Ibidem.
855
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului Sucea a, dosar 125/1941, f. 82.
856
I n Neg , op. cit., p. 541.
857
Vasile Diacon, op. cit., p. 110. Începând cu 1918 fabrica a luat denumirea de P ima
Fab ic B c inean de Be e, S i , R m i Li e i, Rafin ie de S i . S. R dich
(R d i e ada egele Fe dinand n . 47). S imen ele de be e d e la R d i e a
L men , Ideal i D elmal , ibidem, p. 111.
858
859
Litera, 1975, p. 72-73.
860
Ibidem, p. 73.
1919 s-a construit- pe amplasamentul fab icii de che e ea a l i Teine -, firma

f a il Ha h e . R dich , n i m de n fab ic de che e ea (din ca e,
aceasta a fost di n - n incedi i b cni din ca e ma e neel cida e, 1932)861.
Între 1909-1914, e a a l cali ii R d i a f nc i na m a ele en i i
ec n mice i financia e: Ne n e fel Ka l Ed a d, D g e ie a enhandel .
Menschel Chaim, Buch-, Kunst- und M ikalienhandl ng . Krämer Jechil Chaim
nd Te ne Be l, P ina i n ach ng (Hadikfal a), Kirmayer Leiser,
P ina i n ach ng , B de S afa, W che-, Galanterie- und
K a enge ch f , Ein- und Verkaufsmagazin der Konzessionäre, die der
Lande e e in de B k ina n e liegen , Fi che Kalmann,
Schni a enhandl ng , Sil a, In i f m liche Agenden de F i chaf
nd H l ind ie, Jean D ach & F an Helmann .a. n 1922 a f nfiin a
Fab ica de l i a f a il S a che . F a ii Iac b i J ef Pe e a ba ele nei
fabrici de lichioruri pe strada S i al l i . n 1931 acea a a falimen a . Fab ica de
bate ii i lan e ne C n ca e d cea l m i de b na , ba e ii an dice i
elemen e gal anice - ima din B c ina i a eia din Rega l R m n - i-a încetat
ac i i a ea n 1935 da c leca ea l i Sal m n Kin b nne la B c e i. Fi ma
P ebne , Wildmann i C m a nfiin a n ca ie l Plop (1926) o fab ic de
ghea i f ig ife l 862. n acela i an, Iac b R embla h a ina g a mic fab ic
de b mb ane i aha icale . O al fi m , a na de fi ma f a il R cken ein a
lansat (la 30 i nie 1927), P ima Fab ic B c inean en M f i de O el i
863
Unel e . Pei aj l ec n mic i ind ial d ean e a c m le a in ac i i a ea
n ni i ec m Industria metalului, Jacob Rosenblatt ; Fabrica de baterii,
Engineers Kinsbrunner & Fleminge ; fab ica de ba e ii Vega , Nachman G man
& Berl Josler. În 1930 pe strada La i ne c , M. Bi enbinde a nfiin a fab ic de
m bil a i anal , Ad lf Wildmann Fab ic de na i i ag afe , n im ce
a cia ii P. G lieb, F. An chel i J. G ld ch ge a ba ele fi mei L
fila e de face ea produselor de pati e ie i a cel de c fe ie 864. La 12
a g 1935 P im ia P na a ncheia n c n ac c F ied ich Fi che , ie a l
Fab icii de S icl , in ca e ace ia i-a fost arendat un teren- n afa de 300
me i n l ngime i 2 me i l ime-, din islazul comunal în vederea construirii unei
linii ind iale e im de 3 ani, c a end an al n al a e de 2.000 lei.
861
862
Ibidem, f. 59. Aceasta producea zilnic 3.000 kg de ghea , a nd ia i den i a ea f a e
b ne .
863
Ibidem.
864
Ibidem.
218 DANIEL HRENCIUC
Profil longitudinal asupra liniilor înguste ale firmei Friedricht Fischer,

P ima Fab ic de S icl ie, Geam i i Becuri Electrice, Putna.
Sursa: SANJ Suceava fond Prim ria Putna, dosar 2/1934, f. 4-6.
Sursa: SANJ Suceava fond Prim ria Putna, dosar 2/1934

În localitatea Putna, î i de f urau activitatea fab ica de che e ea D lbe g ,

fab ic de icl i alta de ciment Portand S.A., 865 aflate în proprietatea unor evrei
(Friedricht Fischer)866.
Sursa: SJAN Suceava, fond Prefectura Jude ului Sucea a, fond 125/1941,f. 81-82.
P na. Fab ica de icl F ied ich Fischer.

Sursa: Ilie Vi an, Jude ul R d u i în imagini, Bucure ti, 1934.
865
Ibidem, f. 45. Fab ica de Cimen P land SA a ea edi l n Ce n i, . Neag e Ba a ab
n . 3, a nd a i a ia elibe a de c e Ef ia l cal P na en e l a a ea marnei din
l cali a ea P na n ede ea fab ic ii cimen l i, a celele 146/1 i 1397/2, idem, fond
Prim ria Putna, dosar 2/1934, f. 45. SANIC fond Gu ern m ntul Ce aro-Cr iesc al
Bucovinei. Ministerul de Interne 1783-1918, mapa 71, dosar 5, f. 231.
866
SANIC fond Prim ria Putna, dosar 2/1934, f. 4-6. la 12 a g 1935 P im ia P na a
încheiat un contract cu Friedricht Fischer, proprietarul Fabricii de S icl , in ca e ace ia i-a
fost arendat un teren- n afa de 300 me i n l ngime i 2 me i l ime-, din islazul
comunal în vederea construirii unei linii industriale pe timp de 3 ani, c a end an al n
valoare de 2.000 lei.
220 DANIEL HRENCIUC
F ied ich Fi che i Albe Fi che . S a: Isiu Gronich,

Un album al Cern u iului, Cern u i, Ti g afia L ceaf l, 1925.
Fi ma Ke n nd M ck, R d i, 1936.
Sursa: colec ia e nal Gheorghe Schipor.
Pe strada G ii f nc i na fab ica de l m i elec ice Ric e e Pa lla .867

D ach Be l e c a de de l a ea nei b c ii, nde fig a angaja i: Woloch Berl
(l c ), D ach He ch (c nd c ehnic) i Drach Motie (inginer). Fabrica
A a d cea ireturi i ghete, avându-i angaja i pe Schurberg Joel i
He chmann Feb (c nd c admini a i maga in). Ne ba e C i ian de inea un
mic a elie de b c ie. B n Ra , Jaege Sal i Pinkas Rath aveau în proprietate
un magazin profilat pe comer ul cu stofe. Abraham Barath i U er Kostiner produceau
i de f cea m f i c l niale. Acela i tip de comer e a ac ica de c e S mme
Beniamin, Hersch zis Herman i Zeiger Eisig. Carol Rosenkrantz se ocupa de
comer ul cu lemne. Brauberg Chaim zis Carol avea o frizerie. Drukmann Morko era
867
SANIC fond Colec ia 50, dosar 3610, f. 657.
proprietarul unui hotel-restaurant, Husbscher Ionas de inea un magazin de brânzeturi,

Maier Lang, avea o fi m ind ial , S eigmann M e Leib de inea o întreprindere
de m bil , Leib Da id a ea fab ic de a ga a , S ein Da id e a ie a l
fabricii de rom i lichior Unirea, Iacob Weber-magazin de coloniale, Solomon
Edelstein-depozit de ciment, Solomon Rosenthal-magazin de coloniale, Her
Schachter-m f i mi e geamgiu, Helwig Aron Wolf-articole galanterie, Sonntag
Samuel-maga ie m f i mi e i f in , K ine U er i Io ua-magazin de cereale i
f in , K af Sim n Leib-de i de f in i cereale, Sonntag Markus-dep i de f in ,
Tannenbaum Sali-magazin manufac , Mechel Chaim-magazine tricotaje
galanterie, Markus Kraft&Salo Grosssman-maga in man fac , Wach e Minna-
magazine haine i man fac , J g a N e-droghe ie medicinal , Ma k Dalfen-
m f i mi e, Gen h Hein ich i Gan He man-croitorie, Wlazer Isac Samuel-
maga in iel ie, Salle Mendell-m f i mi e, Fann Kl ege -magazin coloniale,
Iulius Aspitz- agazin brânzeturi, Daniel Singer-b ie, Singe Al er zis Moses
Chaim-maga in m f i ne ti, Moritz Nadler-frizerie, Meschulem Katz-b c nie,
Spiegel Iosef-articole de voiaj, Tarter Benet- iel ie, Landa Chaim-b c nie, Maie
Hubscher-magazin coloniale, Leon Flaschenberg-frizerie, Schaffer Max-magazin
coloniale, Salomon Moses-maga in fie ie, G man R a&Sam el- icl ie,
Weinstein zis Gaber Uscher Baruch-maga in f in , Helle Zili-b c nie, Mel e I ig-
galanterie, Brecher Wolf-mae l ie , Schme le S en le -man fac , B cke
David-birjar, Stupp Herman-atelier de perii, Maier Glater-fotograf, Leon Stenzler-
i g afia Uni ea , Laufer Iacob Solomon-me el ie .a.868
n a l R d i, ba n l Sal m n R dich869 de inea Fab ica de Be e
( nfiin a n 1789), Ca a de Ec n mii a a l i R d i e a c nd de c e
c n ilie l An n e an (a n la ini iativa unor localnici evrei), Filiala
870
R d i a Joint- l i (c nd de c e a ca l Da id Hi ch), Fab ica de n
i l m n i (de l a n cad l fi mei G ld ch lge i Fii , Fab ica de Pe ii i
en le ( ie a I ak K n), fab ica de ba e ii Vega c nd de c e
Nachmann G mann i Be l J le , Fabrica de cherestea , M a a F a ii Ha h ,
Fab ica de l ii Da id Webe 871, Mendel H nik i Ma hia Ma e 872 .a.
868
SJAN Suceava Prefectura jude ului R d u i, dosar 34/1941, f. 41-50.
869
Idem, fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 14/1922, f. 13.
870
Joint- den mi ea c m le e e aceea de Joint Distribution Committe American, a fost
nfiin a n SUA n an l 1914, b f ma nei cie i de a i en c d menii a ia e de
in e en ie. A nce ac i e e n R m nia nce nd c P im l R b i M ndial, in nd
a i b ncile c c edi m n , i ale .a. A imi aj a e ma i e n R m nia, n im l
secetei din 1946-1947 i a c em l i din 1977, apud ef. Rabin d . M e R en,
Primejdii, ncerc ri, miracole, B c e i, edi ia a II-a, Editura Hasefer, 1991, p. 345.
871
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului Sucea a, dosar 125/1941, f. 45;82; Gheorghe
Schipor, ntreprinderea Metalurgic R d u i. Studiu monografic, Suceava, Editura Cygnus,
2009, p. 312.
872
Ibidem.
222 DANIEL HRENCIUC
Prima Fab ic B c inean de Be e, S i , R m i Li e i,

Rafin ie de S i . S. R dich, . Calea Ce n il n . 47.
Sursa: Fototeca Muzeului Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i. Construit în 1789.
XIII.10. NTREPRINDERI PRIVATE MICI I MIJLOCII
n Temnic a f nc ionat o velni de achi , m a a R a i , fab ic de

hârtie (înfiin a n 1866) nic n B c ina, m a a B lle , fab ica de chib i i,
b c ia de e ada Regele Fe dinand n . 100, Fab ica de che e ea i m a
(Sm c ), fab ica me al gic (Gh. Ca ac ), fab ica de me el i I an , fab ica de
l ii, a a eliere mecanice, B liga, . T ac i K hl .a. P n la nce l cel i
de al d ilea b i m ndial a f nc i na n R d i Ca e ia K hl . La
Ca e ia Pe ici e d cea c e, i, nii c a e n j de l R d i
precum i în afara României. O aface e a a e a f e e en a de c e fab ica
Modiano , fila n d ce ea ache el de eni de c m . În total, la nivelul
a l i R d i au func ionat aproximativ 250 de firme comerciale, majoritatea lor
fiind n aface i familiale, e e en nd in e i ii de mic an e g 873.
873
Filimon Rusu, op. cit., p. 106.
Sursa: ,,Almanachul special al ii R m ne ti pentru industrie i comer ,

Bucure ti, 1930.
CAPITOLUL XIV
Op iunile politice i ideologice ale evreilor r d u eni
O anali vizând op iunile ideologice i li ice ale e eil din R d i ne

poate conduce la concluzii i rezultate interesante. Surprindem în func ie
de e i ada i ic la ca e ne a m, im lica ea e eil din R d i în diverse
curente i f m le li ice e ca e le la m de la nga la d ea a e ichierului
politic bucovinean. Evreii s-au orientat spre sus inerea unor partide politice germane
liberale sau de nuan c n e a a e ca e e a e e en a e n Die a B c inei a n
Parlamentul de la Viena. D 1897 ge manii -au eg i n f m la Asocia iei
Cre tine Germane , fa ca e a de e mina n ela ia l cu evreii. Curente
ideologice precum social-democra ia, socialismul chiar comunismul aveau sus in i
n nd ile e eil d ene, al ii preferând liberalismului i na ional- ni tilor (la
10 octombrie 1926 a fost înfiin at Partidul Na ional ne c in f i nea din e
Partidul Na ional din Transilvania i Partidul ne c nfiin at în decembrie 1918).
Iacob Hecht a fost ales senator candidând pe listele Partidului Na ional Liberal. Un
curen im an n n l c m ni ii e eie i a f e e en a de c e ciali m, al
c i lide a f Iac b Pi ine 874, n c n l cali a ea F nd M ld ei din a ea de
d a B c inei i ice. n im l b i l i, Pi ine a edi a ,,A bei ne Zei ng
(,,Zia l m nci il ) ac i nd al i de Ge ge G ig ici n cad l ,,C mi e l i
en aj a ea ef ga il din B c ina 875. Iac b Pi ine a f c nd c l
,,Bund- l i (f ac i nea PSD) din R m nia, el fiind n im an li ician de
876
forma ie cial-dem c a . n 1919, a a ici a la C nfe in a gani a iil cial -
dem c a egi nale din B c e i877, nde i-a exprimat convingerea în unificarea
n egii mi c i cial-democrate din România878
.
874
Pe R indila , George Grigoro ici i social-democra ia n Rom nia, B c e i, Edi a
F nda iei C n an in Ti el Pe e c , 1998, . 127.
875
David Scharry, E reii din Buco ina n perioada interbelic : o comunitate ntr-un mediu
ostil, în Carol Iancu coordonator, Permanen e i rupturi n istoria e reilor din Rom nia
(secolele XIX XX), B c e i, Edi a Ha efe , 2006, . 180.
876
Pe R indila , op. cit., p. 81.
877
Nicolae Jurca, Istoria social-democra iei din Rom nia, Bucure ti, Edi a iin ific , 1994,
p. 137.
878
Pe R indila ,op.cit., p.119.
226 DANIEL HRENCIUC
C m ni m l a n mai g e i doar într- mic m n nd ile n

ine i e ei aci din R d i. Poli ia i Jandarmeria inea b ic b e a ie
c m ni a ea e eil d eni, efec nd a e i i de c e i e im nea ace
lucru. La R d i, membrii clubului sportiv Rapid au organizat la 1 mai 1931
exerci ii de age e la lig n, d ca e a inut o conferin l ind regimul
c m ni din URSS . Din acest considerente, 8 dintre membrii clubului (Tilli Hendel,
Da c l Nandi, Thaler Leib zis Steigman, Horbatsch Schulim .a) au fost aresta i i
deferi i Pa che l i. T ib nal l R d i a decis desfiin a ea clubului sportiv Rapid
i c nfi ca ea n egii ale bibli eci ( e e en a de c e c ie ile ale l i Ka l Ma
i F ied icht Engels).879 C m ni ii d eni -a eg a n n cad l gani a iei
tineretului social-dem c a A n l .880 C m ni m l a f m i i de c e
G me h D a, Lackne Jane a, D a h Mendell, Schingell Le n .a. Din e al ile
n a e e l c , a a i ia ideil c m ni e la R d i a e fi la a e c n l gic
între anii 1918-1919881, ele fiind dif a e de c e Ric e S l ( i Rigle ) igina
din Arbore.882 Ric e S l e a de c i de c e Sig an d e n m c l i
in eligen , clubul sporti Rapid di n nd de a bibli ec d a c li e a
de fac ciali -ma i . S l a f c mai m l e d m i n e Gala i-B c e i-
Ce n i, ac i n nd en dif a ea li e a ii c m ni e. În iulie 1922 el a fost
c ndamna de c e C n ili l de R b i B c e i la d i ani de m nc ilnic .883 În
1927, Riczer Strul s-a abili la R d i, c ind -se cu sora localnicului Victor
Chaim Parola (de profesie, tinichigiu). Doi ani mai târziu el a înfiin at clubul sportiv
Rapid , nde a reu i a ag n an mi n m de in i. n a en ia Siguran ei
s-au aflat i Schwartz Jele (agen ii men i n nd c acea a a fi e ec a mi i ni de
curierat între Bucure ti i R d i ), Da id S fia, ca nic , ac a n 1931 c a l a
parte la o n ni e c m ni a f a e a i elibe a de c e T ib nal l R d i,
Mend igi D ina, ac a c aga c m ni m l in i g ai n S cea a i
F l iceni , a f de a emenea achi a , S a i a Lea, ac a c a l a a e la e ie
de întruniri ciali e , a f ae a i l e i achi a de c e T ib nal l
R d i884. Grimberg David Peisa, dentist, a fost arestat i eliberat, întrucât acuza iile
depuse împotriva lui, n-au putut fi confirmate.885 Hal e n Haim, b a , a f n
condamnat de c e T ib nal l R d i, la n an de nchi a e en ndi ea
in i g ai a ideil c m ni e ( ic!).886 Acuza ii similare au fost lansate i la
879
SANIC fond Colec ia 50, dosar 3614, Istoricul problemei comuniste n ora ul R d u i, f. 2.
880
Ibidem, f. 16.
881
Ibidem, f. 1.
882
Ibidem.
883
Ibidem.
884
Ibidem, f. 13.
885
Ibidem, f. 4.
886
Ibidem.
adresa lui Veinschi Leon, Lefcovici Marcus, Hetlingher Leon, Hedel Aron,
Fischmann Salomon, Schacther Mozes zis Nachmann887, Soichert Osias zis Stenzler
(croitor) 888, Breier Leon, Spaidel Walter (etnic german, de profesie frizer), Zingher
Moses (student),889 Raiche He mann ( den ), S e Cilli (c i Zinghe ).
Aceasta difuza idei antifasciste i anti- b inice an en nd femeile din R d i (în
cadrul organiza iei I.M.S.E.R.), la diferite exerci ii de gimna ic 890. Comuni tii
racolau îndeosebi tineri, studen i i elevi.891 Dif a ea c m ni m l i n na al a
f e e imen a de c e ci ma l Vic B lean (V l ) aj a de c e Klein
892
I ael (R d i). O ien a ea l e a na an i b inic . Comunismul n-a avut
aderen la e anele c i a ie material înfloritoare (negustorul Parola
Alexandru, a fost unul dintre pu ini memb ii ai cla ei de mijl c nchi n lag l
Târgu Jiu în 1941).893 În 1930, Brunstein Sulim nde linea f nc ia de e edin e al
clubului sportiv Rapid , el fiind membru al organiza iei Aj rul Ro . A f
condamnat la a e l ni de nchi a e en fa l c a c lec a bani i alte ajutoare
pentru de inu ii din Peni encia l Ce n i .894 Iacob Edelstein, func ionar comercial
i membru al clubului Rapid , a f ae a b ac a ia c a fi l a a e la
întrunire socialist , n a f elibe a in deci ia T ib nal l i R d i. Richard
Fischer, de profesie muzicant, se afla sub supravegherea Siguran ei, întrucât
an mi ea n - n ce c e n , an mi e idei de nga , el nfiin ând i difuzând
895
ia l l cal Wide hal . E a memb al nei gani a ii antifasciste . Zigmund
F ackel, f fe ie decla a , a fost arestat i achi a , n final, en c i-ar fi
exprimat convingerile comuniste în timp ce se afla la trandul de la Sucevi a .896
Benno Guttman, func ionar comercial, social-democrat în convingeri, era de
asemenea, colaborator al ziarului Wide hal .897 În rândurile comuni il d eni
s-au aflat i Psebilla Josef, etnic german, de profesie zidar, condamnat în 1932 la plata
a 500 de lei amend en el gie ea egim l i c m ni din URSS .898 Goth
Ma c , e a c n ide a de c e a i i, d a n im a i an al c m ni m l i, el
899
figurând ca membru al organiza iei Aj l R . Mozes Falelenbam, de
profesie vopsitor, a fost de asemenea, arestat i achi a (ac a c fi l a a e la
887
Ibidem, f. 7.
888
Ibidem, f. 6.
889
Ibidem, f. 5.
890
Ibidem.
891
Ibidem.
892
Ibidem.
893
Ibidem, f. 4.
894
Ibidem, f. 12.
895
Ibidem.
896
Ibidem.
897
Ibidem.
898
Ibidem, f. 10.
899
Ibidem, f. 8.
228 DANIEL HRENCIUC
întrunire cu caracter c m ni de f a n amna an l i 1930 n Cimi i l

Evreiesc din localitate).900 Moscovici Isdrail Rechte Hamburgher, de profesie
tipograf, a fost arestat i achitat în toamna anului 1930, sub acelea i acuza ii.901 Nicu
Plo ceac ( Plosceag în text), etnic român, a încercat între 1930-1931 înjghebarea
unei celule comuniste la ibeni (l cali a e i a n a ie e de R d i, l c i
c m ac de c e ec i) m e n c Da c l Nandi i Clinghe Iac b, n a f
depista i i aresta i de c e a i i.902 În final, ace tia au fost elibera i. Solomon
Samoil, de profesie librar, a fost a e a en c n l c in a sa au fost depistate
c e a c i având con in c m ni . A f achi a de c e T ib nal l R d i.903
Se e ima c a n l mi c ii c m ni e a in e e ag l ma im n 1931 da c
prezentarea în alegeri a Blocului Muncitoresc- ne c , gani a ie c an mi
infl en n medi l al. n gani a iile c m ni e ac i a a ima i 300 de ine i
e ei d eni (al i de memb i igina i din D ne i, Sele in, C nia in, Vic de
904
S , V lcine , Dih ine i Si e ) În 1932 mi ca ea c m ni din R d i e a deja
l bi n ma a e il i c ndamn il admini a e de c e a i i. Încercarea
studentului Edwin Hirsch de a înfiin a n C mi e la R d i n a f nc n na
de succes. Tinerii comuni i d eni s-au înscris masiv în organiza iile social-
democrate.905
În 1934 a fost înfiin a cl b l c m ni I.A.S.E. ( In e na i nale A bei e
S Kl b ).906 Membrii acestui club au defilat în toamna anului 1935 pe stadionul
Ha man l L ca A b e - mb ca i în tricouri ro ii c ge i neg e, arborând steaguri
907
ro ii- în fa a regelui Carol al II-lea. Ascensiunea curentelor extremiste de dreapta în
anii `30 a provocat diminuarea influen ei comuniste în rândurile tineretului
d ean.908 D ceda ea ii de nord a Bucovinei i a Ba a abiei m e n c
inutul Her a, Uni nii S ie ice (28 i nie 1940) n n m e n de im a i an i
909
c m ni i din R d i s-au refugiat pe teritoriul sovietic. D 1945 ei a e eni n
localitate.
900
Ibidem.
901
Ibidem.
902
Ibidem.
903
Ibidem.
904
Ibidem, f. 13.
905
Ibidem, 12.
906
Ibidem, f. 22.
907
Ibidem.
908
Ibidem.
909
Ibidem, f. 14.
Pec Ad lf, ec c m ni . R d i, 1 n iemb ie 1924.

Sursa: SANIC fond Colec ia 50, dosar 292/1941
Kremberg Julius, zis Vladimir , T , An n , Mania
Polliziu Anatol, zis efan , e b ne c , K lic

230 DANIEL HRENCIUC
Ka ian ff efan, i O ald , Pe , K enk , Ma , Mag .a.
Davidovici Ignatz, zis Mi , Ci ban , E a , Zalman .a.
Gatter Rheinhold, zis Prim ria Putna, Richa d , O , O l ff , Kiendak .a.

G de e ei ec a i de c m ni m.
Sursa: SANIC fond Colec ia 50, dosar 3564/1925.
Infl en a c m ni m l i n cie a ea d ean a ma n na

ne n emna , ea e e ci nd - e a a cel f a e aci indife en de e nia l .
Ace ia e a a a i într- m m l emnifica i de c e ide l gia cial-
dem c a , c b ga adi ia ina g a n im l admini a iei a iece. n
c in l n i abel al e anel afla e b a eghe e da i c n inge il l
comuniste s-a eg i e ane de di e e e nii i c nfe i ni (Hei ne A n, S eil
Walter, Hilsenrath Ana, Lanckner Janette, Heitner Hermann, Mindrighiu Toni,
Hechtingher Leon, Hendell Cilli, Dankner Isak, Brunstein Israel, Halper Haim,
Brunstein Schulim, Edelstein Iacob, Glasses M e din cad l c m ni ii m aice
d ene).910 O serie de comuni i d eni au fost interna i n lag ele de la Târgu
Ji i U iceni (Parolla Abraham, Soichert Osias zis Stenzler, Riocher Eisig,
Schoslberg Antschel, Schoslberg Moses, Gabe Adolf, Schneider Josef, Heitner Aron,
Mateiciuc Ioan, Wagner Aneta Luiza, Plo ceac Ioan, Hener Alfred, Sattingher Muniu,
Mohl Moses, Weindelfeld Moses, Gutttman Josef, Handel Karol, Feingold Otto,
Modiano Solomon, Winingher Benno, Gruber Iacob Moses, Guttman Jetty, Kliffer
Ioachim, Holingher Willi, Korn Josef, Herer Litmann, Gruber Idda).911 Unii dintre
ace ia a fe i c ndamn i n ma n en in e da e de c e T ib nal l R d i
în cursul anului 1931: Soichert Osias zis Stenzler, Richer Strul zis Leiba, Guttmann
Isak Simion, Daskal Nandi, Streier Leon, Kupferschmied Simon, Hertig Leon, Drath
Mendell, Hecthlinger Leon, Heitner Hermann, Mendell Cilli, Brunstein Schullem,
910
Ibidem, f. 24-26.
911
Ibidem, f. 33-34.
232 DANIEL HRENCIUC
Grumeth Dora, Psebilla Josef, Halpern Haim, Kohn Froim. Acuza iile au fost acelea
de propagand c m ni .912 Raziile efectuate în câteva rânduri au condus la
de c e i ea de ma e iale de agand c m ni e, ace ea fiind c nfi ca e. E eii
votau în mod regulat i ma i c Uni nea E eil P m n eni i Partidul Evreiesc,
a ide ca e f cea cam anie elec al lid la R d i i n a B c ina, de
eg l . Semnifica i e n en ab da ea de fa , de aliile dan l i elec al
bucovinean, respectiv, alian ele i în elegerile politice dintre partidele i blocurile
politice care concurau e ile ce enil din R d i, al doilea centru urban al
Bucovinei Istorice, având cu un poten ial economic, social, economic i cultural
deosebit. Legisla ia elec al e e i ea na f a e im an en anali a n a :
imedia d Uni ea din 1918 a f e a e m dific i legi la i e de b an
apelându-se la solu ia decretelor-legi. Unul dintre acestea - Dec e l-Lege Electoral
en B c ina din a g 1919- stabilea detaliile legate de alegeri,
introducându-se dreptul de vot universal, direct, egal, secret i liber exprimat, toate
acestea fiind incluse i de c i e am n n it în opt capitole i 142 de articole913.
Bucovina alegea 26 de deputa i i 12 ena i, la ca e e ad ga ena ii de d e .914
Existau câteva categorii de locuitori care nu aveau drept de vot ( cei care au comis în
mod deliberat acte de du m nie c n a a l i m n a a na iunii române, cei care
f e e c ndamna i n im l b i l i en delic e c ca ac e li ic de
judec iile ci ile i militare austro- nga e a a iece, cei ca e decla a c en n
la ce enia m n , cei ca e -a a de la ec ile d na e de a l m n a
a ef a e a ea j m n l i de c edin fa de R m nia, cei afla i sub control
poli iene c ). Alege ile e a gani a e n - manie dife i fa de Vechi l Rega
i Ba a abia, e l ng bi ile elec ale fiind gani a n Bi Elec al Cen al
(care administra înscrierea pe liste, înregistrarea candidaturilor i imprimarea
b le inel de ), ec m i birouri electorale de circumscrip ie, care centralizau
rezultatele i e a i a manda ele (a . 20, 25). Obliga i i a ea l iea e
în art. 91. Alte detalii erau stabilite prin intermediul art. 95 i 109. Aceste
eglemen i a f alabile n n ma ie 1926, c nd a a l c nifica ea
sistemului electoral din România Mare915. Disputele i dezbaterile electorale
de f a e la Ca a Ge man din R d i, anima n f ec en c m ni a ea m aic
l cal . Liderii importan i ai evreilor din Bucovina precum Benno Straucher i Mayer
Ebner au fost prezen i n c e a nd i la R d i. Subiectele dezvoltate în aceste
ca ii, a f lega e de blemele ecifice c m ni ii. A i ile române au
procedat e l m i ea i a iei la anali c nfiden ial a lide il c m ni ii
912
Ibidem, f. 47; idem, fond Colec ia 50, dosar 6313, f. 760.
913
Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937), Ia i, In i l
European, 2005, p.165.
914
Ibidem.
915
Ibidem, p. 166, 179-216.
e eil n R d i. Conform acestei Note Confiden iale , a i ile au fost

informate despre unele detalii biografice i a ec e ale fiec i lide n a e. Chaim
Mendel Strul (n c 1878, R n , Gali ia) a eni n R d i în 1900 angajându-
se chelner la restaurantul Ba mga ne din l cali a e 916. A reu i se
mb g ea c in aface i c a ma a a - nga i ulterior, cu Fondul Religionar
al B c inei . D . Lang R bin, n c n 1874 la R d i, era descris drept un agent
a l i Fi che , n ba a d c men a indica e a f ni a de ca ea Martiriul
B c inei , c i de n an me C , n eali a e, e d nim l e l i N.
917
Coman, având un con inut antisemit . K ine U che , n c n 1921 la P i,
era de profesie c me cian . U che c nd cea gani a ia P ale Zi n i clubul
i B ch , ambele a nd ien a e de nga918. Hart Abraham, era avocat
i a condus Blocul Evreiesc. Reinhold M e , n c n 1901 la Ukn (Gali ia) s-a
abili la R d i n 1907, nce c nd in in e medi l n i ce - i d b ndea c
ce enia m n . n c R m nia a ac da ce enia e eil i abia n 1924,
blemele idica e de acea a i dine a fost ridicate i de b e n Pa lamen , n
e i s-a eg i i la nivelul agendei organiza iilor interna ionale evreie ti.
P elnik Be l, n c n R d i la 1889, era de profesie comerciant de
man fac . A e i - i e in n ma unui faliment înregistrat în 1925,
construindu- i ca e al a la 1/2 milioane lei pe strada Ca agiale n . 3 din
R d i919. El avea, potrivit informa iilor culese de Poli ie, o ien a e ide l gic
social-dem c a , nd in ma e, c a id l c nd i e e en a de c e
Iac b Pi ine . D ach Be l, n c n 1872 la R d i, se ocupa de comer ul cu piei
de animale . A l c n e a iei, Elkune Karp, de profesie comerciant, s-a n c n
1889 la R d i, e a b n i de a i ile d ene c i-ar fi incendiat în mod
premeditat câteva imobile pentru a încasa o asigurare în valoare de 300.000 lei .
Anche a Pa che l i n ca l n-a c nfi ma n , ace e b n ieli920. Kern Mendel,
n c n 1898 la R d i, de profesie c i , e a de c i d e n înfocat
sus in al Pa id l i Na ional ne c . Ka Pinka , n c n 1900, de fe ie
a ca , n f cea li ic . Ecka Ghidale, n c n 1872 la R d i, era en i na ,
neim lica li ic . G man Sal , n c n R d i la 1888, era de profesie
c me cian , neim lica li ic . Bi kenfeld Aba, n c n 1885 la Sele in, de
profesie c me cian , e a de c i d e n ma e neg i mare ghe ef a , n
neim lica li ic . He e Li man, n c n 1880 la R d i, de profesie ga ,
era descris drept un nf ca ciali . M e , fi l , e a ade al comunismului i
a a ici a chia la b i l ci il din S ania (1936). Fränkel La a , n c n 1905 la
916
SANIC fond Colec ia 50, dosar 6313, f. 7. Nota Informati .
917
Ibidem.
918
Ibidem.
919
Ibidem, f. 8.
920
Ibidem.
234 DANIEL HRENCIUC
R d i, era de profesie avocat stagiar, neim lica li ic 921. Rela iile evreilor cu
reprezentan ii al e nii din R d i (români, germani, polonezi, ru i lipoveni,
maghiari, igani/rromi .a.) au fost cele specifice întregului spa iu bucovinean. La
ni el l c m ni i i daice d ene -au n egi a i c ii mi e, ace ea fiind
bine c n c e i a ecia e la ni el l cal.
Strada e i n . 25. n anii 30 aici a ea l c n ni i ale UTC i PCR Ce n i

(Ivanier Haber, Terle chi Carol, Alex Susureac .a.). Sursa
Str. Pietrarilor nr. 8. Între anii 1927-1941 aici au locuit membrii PCR Gusta Roza i Ianen
Edelstein, i aici a f g d i i Koner, Katz Noierca, Terle ki, Halischi, Susureac .a.
921
Ibidem.
S . efan cel Ma e n . 8. L c in a a servit drept loc de întrunire

pentru diverse organiza ii de stânga
Str. Putnei nr. 80. Locuin a a e i d e edi en PSD R d i (1915-1928).

Dintre liderii locali: Horn Josef, tapi er, Sche e Ma i , c n ar, Lepcavici Hain,
croitor, Glazer Mazit, zugrav. La unele edin e au participat Iacob Pistiner,
Teodor Roznovanu, Dan Kissman .a. La etaj, a func i na bibli ec ,
birouri i al de edin e. Sursa: SANJ Suceava, Colec ia de Fotografii.
CAPITOLUL XV
Sionismul
S ionismul922 a reprezentat totalitatea ac i nil finali a e prin (re)crearea

a l i I ael la 14 mai 1948. n e manen n P m n l Sf n a e i a
n an mi n m de e ei (l c ind n Ie alim923, Safed, Heb n i Tibe iada).924
Ini ia i a c n i ii n i a al e eil a f lan a de c e The d He l, ea fiind
c n ide a de m l i la emea e ec i de il ie925. O a l R d i a
e e en a n cen i ni im an n c n e l c m ni il m aice din
B c ina. n 1892 aici a f f nda gani a ia Aha Zi n [ Dragostea de
Si n ] de c e d . Na han Bi nba m (Ma hias Acher). În f n ea ace ei gani a ii
s-a afla abin l I ak K n ad , aj a de c e Sim n Scha i a, Ei ik G ab cheid,
J ef Ka an i Da id Feldmann. Si ni m l d ean a c a n e nic impuls
nce nd c 1900 da c nfiin a ea, b c nd ce ea l i Joshua Bierer, a
gani a iei D chei Zi n . O gani a ia Sch me - f nda n 1918 - a încurajat
a a i ia gani a iei Ha h me Ha ai (J h a i Iman el Bie e , B lle A aam,
Avraam Klier, Imanuel Halbrecht, Mosche Sternchuss, Mosche Weinlös, Isaac
Breche, Wucher, Maier Lecker, Avraham Buller). Din nd ile gani a iei
Ha ch me Ha ai , a f c a e m ii: Z i Yechieli (Schach e ), Chaim
Gelber, Yosef Feiger, David Zinger (Omer), Jizchak Halbrecht, Neimah Klier, Poldi
i B acha D llbe g (D leb), Fi chl Gen e , Chaja Falk, Zi a La fe , Z i Al d f
926
Ma He e , O ca Eckha , Jak b W che .a .
922
Sion-den mi ea aleg ic - de i a de la n m n e din Ierusalim - a a l i f n i
imb l l I ael l i en e eii din dia a. ef. Rabin d . M e R en, Primejdii,
ncerc ri, miracole, B c e i, edi ia a II-a, Editura Hasefer, 1991, p. 347.
923
Simon Sebag Moentefiore, Ierusalim. Biografia unui ora , ad ce e din limba engle de
L mini a Ga il Ci ian , Sma anda Ni , C n an in D mi Palc , B c e i, Edi a
T ei, 2012, . 39 i m.
924
Istoria Israelului de la nceputuri p n n ilele noastre, B c e i, Edi a Te , 2008, .
1117.
925
2013, p. 298.
926
238 DANIEL HRENCIUC
Ideal l i ni a f m a n B c ina d 1918, in intermediul unor

cie i c l al - na i nale den mi e The d He l ac i nd n Ce n i, Va a
D nei, S l icani, C m l ng M ld ene c, R d i, S cea a, Si e 927 etc. Scopul
cie ii The d He l e a acela de an mi e n e nic me aj sionist în
nd ile c m ni il e eie i, de f a ac i i i c l al-na i nale ( ec ac le,
ie e de ea , c nfe in e, n lni i c lide i ec n c i i a ecia i, m l i din e
c nfe en ia i fiind ad i n ace c , chia din Ce n i)928. La 7 iulie 1920
Societatea Sioni tilor din R d i c nd de c e Iac b K nig a b inut aprobarea
a i ilor locale pentru ine ea nei ad n i n ala l i Schech e (strada
F il n . 3) n ede ea alege ii Eforiei cultelor evreie i 929. Societatea
P ale Zi n a imi a ba ea a i il l cale n ede ea gani ii nei
ad n i n ala Schech e ( ada Regina Maria nr. 3) pe ordinea de zi figurând
biec e ec m Rena e ea e eia c , i ni m l .a.930 La 25 iunie 1939 la
R d i au conferen iat pe teme sioniste Mayer Ebner, avocatul Lecker din localitate,
a ca l Iac b Gelle din Ce n i. Întrunirea a avut loc în sala cinematografului
E cel i c a ici a ea a n i n m de 600 de e ei din l cali a e931. n R d i,
a func ionat pe strada Va ile B dn e c n . 5 n Centru pentru emigrarea în
Pale ina . C nd c ii ace i Cen gani a e i dic, de eg l , n incin a
ma el i Tem l din l cali a e , c n tiin area i inf ma ea a i ilor locale,
diverse întruniri ca e a ea d e em emig a ea e eil n Pale ina, n irea
limbii ebraice, popularizarea cuno tin elor de istorie, geografie, economie,
ag ic l , ela iile dintre evrei i a abi .a. Cu prilejul acestor întruniri,
conferen ia e nali i i speciali ti cunoscu i i aprecia i în rândurile evreimii
bucovinene, precum avocatul Kanner din Bucure ti, avoca ii Schnapp i Schattner din
Ce n i (participan i la n ni ea i ni din Tem l Ma e din R d i la 30 iunie
1939).932 La 8 iulie 1939, orele 20.30 n incin a c min l i B i h T m eld din
R d iaa l c n ni e i ni , de f a b ema P ibili ile emig ii n
Pale ina . Pe acea em , au inut discursuri Schattner (avocat) i Feckler (ziarist),
ambii din Ce n i. La acea n ni e, au luat parte 120 de persoane. edin a a fost
de chi de c e fa maci l Chaim Mendel, lide l gani a iei i ni e d ene,
care, în mod protocolar, a adus omagii regelui Carol al II-lea933. Vorbitorii au expus
semnifica ia m n il Pale inei en e ei , rela iile tensionate dintre arabi i
927
I ana R , C erno it er Morgenblatt .Eine Monographie, Suceava, Editura
Uni e i ii, 2008, . 153 i m.
928
SJAN Suceava, fond Ser iciul Special de Siguran C mpulung Moldo enesc, dosar
8/1920, f. 1.
929
930
Ibidem, f. 10.
931
932
Ibidem, f. 13.
933
Ibidem, p. 14.
evrei , impactul Decla a iei Balf ec m i m d l n ca e a i ile britanice

se comportau fa de e ei , aspira iile evreilor referitoare la crearea unui stat al
evreilor, insistând pe nevoia de emigrarea a tinerilor sioni ti în Eretz Israel , .a.934
Palestina de azi are 5-600.000 de e ei n Palestina de mâine - a a bi ii -
va avea 5-6 mili ane de e ei 935. În ziua de 21 iulie 1939, între orele 8-11 la
R d i au fost organizate alegeri pentru desemnarea participan ilor la Congresul
i ni de la Gene a. S lici a ea de de f a e a ace alege i a f de de c e
C mi e l Si ni nc din i a de 5 i lie 1939 (n . de n egi a e 1932). Au
participat evrei din Putila, Putna, Serghieni, Siret, Seletin, Brodina i R d i936. În
R d i d 1945 tinerii sioni i e eg ea n a iul fostului cinematograf
Uni ea (a i di i înlocuit cu un bloc de locuin e) situat peste drum de
Sinagoga Mare. Centrele de eg i e e a gani a e la Va a D nei, C m l ng
Moldovenesc, Gura Humorului.
Afi elec al Ha ed Ha i ni, 1926. S a: SJAN S cea a,

fond Colec ia de Documente, pachet XXVIII, dosar 89/1926, f. 1.
934
Ibidem.
935
Ibidem.
936
Ibidem, f. 16.
240 DANIEL HRENCIUC
Sursa: ACNSAS fond Documentar, dosar 001361.

CAPITOLUL XVI
Conducerea Comunit ii Evreie ti în perioada
interbelic
Î n e i ada in e belic , C m ni a ea E eia c R d i a avut mai multe

echipe de conducere, alternan a ace a fiind lega n de chimba ea
g e n il Rega l i R m n. P in in e medi l P efec ii, era transmis semnalul
chimb ii din a ea Mini e l i C l el i A el (care valida noile conduceri). La
ni el l C m ni ii Evreie i R d i au fost organizate periodic alegeri pentru
c n i i ea n il echi e, d el a ea e ii de c e n ile formule
g e namen ale. Men i n m prezen a n C n ili l i de C nd ce e al C m ni ii
E eil din R d i a n e nali ii e e en a i e ale e eimii d ene în
frunte cu Chaim Mechel. Au existat anumite neîn elegeri între anumite echipe de
c nd ce e, e ifica e de c e c mi ii imi e de c e Mini e l C l ii i Artelor
prin intermediul Prefecturii jude l i R d i. D c men ele C m ni ii Evreilor din
R d i ( ce e e bale) a f edac a e n limba ge man ec m i în limba
m n nce nd c 1933. Ele c n in numeroase detalii semnificative privind via a
e eimii d ene, modul de organizare i de func i na e al C m ni ii, con inutul
unor dezbateri, rela iile c al e c m ni i apar in a e (P na, Ma ginea, Sa Ma e,
Vicovele, Straja, Seletin .a.), in e e l en e ec a ea ic a adi iilor i a
ritualului religios mozaic, între inerea sinagogilor (în frunte cu Sinagoga Mare de pe
strada 1 Mai nr. 2), buna func ionare a colii religioase Talmud Thora, salarizarea
angaja ilor, respectarea Sabatului, Pesahului, Sucotului, Hanukiadelor, asigurarea
ala i ii c e n a e a abinil , im can il , hahamil , fe il i
n il , b en ionarea Spitalului i a Azilului Evreiesc, sus ine ea Cimi i ului,
ncad a ea chel ielil n b ge , c ela ea an a en a eni il c
cheltuielilor .a. n c n in a e, limba ge man , idi ul i ebraica au reprezentat pentru
e eimea d ean inci alele limbi de c m nica e i implicit, de redactare a
documentelor specifice emise i a e de c e C m ni a e.
242 DANIEL HRENCIUC
n m d fi e c, C m ni a ea E eia c din R d i a parcurs pa ii necesari

trecerii de la administra ia austro- nga la admini a ia m nea c . n noiembrie
1918 a f c n i i Sfa l E eie c R d i care se ocupa de deservirea treburilor
ob tii evreie i l cale. Sfa l E eie c a de emna C mi ie In e ima c nd de
c e d . Le n L inge , f ma din Be ha d S eine , Sal m n Wei le , Simon
Halbrecht, Leibisch Halpern, Mendel Katz i Berl Lehrer937.
Berl Lehrer.Sursa: Geschichte der Juden in der Bukowina,

Sfa l E eie c e a e ida de c e d . He be g, fiind f ma din f.

Konig, farmacistul Berall, dr. Luttinger, Samuel Goldschager, Chaim Mechel, Isak
Danke .a. n edin a din 2 e emb ie 1919 a mai f c a i fa maci ii Be all,
M.B. M ck, G a Schaffe , M e L cke i M i Flicke . nain e de a e
constitui noua formul de c nd ce e a C m ni ii, a f anali a e a ec ele lega e
de f nc i na ea echi ei an e i a e. n ace en , la 17 ianuarie 1920 la Prefectura
jude l i R d i a avut loc o edin c C m ni ii I aeli e la ca e a l a a e
m ii: Seigbert Gebel, farmacist, Josef Kasvann, comerciant, Josef Kupferberg,
Ruckenstein Berl, Laufer Eisig, Herer Leib, Eifemann Leib (comisar Ilie Storer,
g efie Na a ie Sim a). Sc l ace ei edin e a f anali a ac i i ii C m ni ii
I aeli e din R d i n im l c nd ce ii e e ci a e de c e d . Leo Luttinger938.
Anali a a f cceda de gani a ea alege il C m ni ii ( lanifica e en
intervalul 15-20 iulie 1920).939 Di ec ia Gene al a C l el Ce n i a imi n
Mem i din a ea C m ni ii I aeli e R d i c i i e la nele ne eg li
n egi a e c ilej l alege il en C n ili l de Admini a ie al C m ni ii
937
938
SJAN Suceava, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 42/1920, f.102.
939
Ibidem, f. 1-10. n e im , Admini a ia B c inei, Secretariatul pentru Culte Ce n i a
a i a (13 ma ie 1920) S a l C m ni ii E eie i R d i.
de f a e n i lie 1920940. Memoriul e a emna de c e Li mann J g a , aleg

la Colegiul I. N am iden ifica inf ma ii lega e de m d l n ca e a f l i na
acea l nge e. P e nc af de emna c mi ie ca e a anali a a ec ele
semnalate. În urma alegerilor, a rezultat un Consiliu, format din dr. Leon Luttinger, J.
Menc e , ice e edin e, Le n Be all, Chaim A el ad, Mendel D imme , Le n
Baumgarten, Chaim Brecher, Wolf David, Feibel Dolberg, Moritz Flicker, Chaim
Mechel, S. Herzberg, Simon Halbrecht, Seide Herer, Samuel Herer, Rubin Lang, Berl
Lehrer, Adolf Maidanek, Abraham Pressner, Gustav Schaffer, Berl Schuller, Chaim
Weindelfed, Leib Wa e mann i Chaim Zm ck.941 n ace e c ndi ii, in nd c n de
c n e a ia nain a de c e Li mann J g a , P efec a R d i a h (deci ia
nr. 10 480/6.01.1923) anularea alegerilor organizate pentru Consiliul de
Admini a ie al C m ni ii I aeli e R d i i e ne ea n f nc ie de ge en al
doctorului Leon Luttinger942. n acela i im , efec l a numit un Consiliu de
Administra ie i i f ma din 12 e ane. La 6 ianuarie 1923 acest Consiliu a
f di l a de c e P efec a j de l i R d i, in i ind c mi ie in e ima
e ida de c e d . Le n L inge (A. Be all, M. D imme , M. Flicke , Sim n
Halbrecht, Chaim Mechel, Alter Wassermann, Seide Herer, D. J. Hecht, M. L.
Herscheifer, J. Menczer, M.B. Mick, Berl Schuller). La 10 ianuarie 1923, în
n l ad e a Di ec i nii Gene ale a C l el din Ce n i, e men i na fa l c
e eii din Sele in i i ele S ce ei n f e e in i a i la ace e alege i c aec
a a inea C m ni ii I aeli e R d i 943. D c men ele in e a i a ia de
inc m a ibili a e ( n e meni m de ni) n ca e e afla an mi i memb i ai C n ili l i
de Admini a ie ai C m ni ii I aeli e R d i, n c ace ia e a im lica i di ec
în procurarea livrarea pâinii de Pe ach , a c nii i a al d e.944 Implicarea
acestor evrei în achizi ionarea produselor susmen i na e e e en a nc lca ea a
unor articole din S a l C m ni ii . Instalarea a avut loc la 11 ianuarie 1923.
Chaim Mechel în numele unui grup de evrei, au contestat în scris decizia Prefecturii
R d i. La 18 ianuarie 1923, Direc i nea Gene al a C l el Ce n i l-a numit
pe I.Menczer, n f nc ia de pre edin e i i al C m ni ii I aeli e R d i945.
La 15 feb a ie 1923 la ima edin a n l i C n ili , demi i n nd e edin ele i
c i a memb i, a f ale n n C n ili . C ace ilej, Chaim Mechel a fost ales
e edin e, el b in nd 16 i din al l de 18. El a c nd C m ni a ea E eil
R d i n n 1926. La 14 a ilie 1926, n l g e n a nl c i C n ili l c n l
n , c nd de c e d . Jak b La aj fe (A. Be all, M. Drimmer, Moritz Flicker,
Carl Glaubach, David Josef Hecht, M. Herer, M.L. Herschleifer, Saul Hering, Simon
940
Ibidem.
941
942
Ibidem, f. 7.
943
SJAN Suceava, fond Prefectura jude ului R d u i, dosar, f.4.
944
Ibidem, f. 5.
945
Ibidem, f. 7 v.
244 DANIEL HRENCIUC
Halbrecht, Z. Kurzweill, Berl Lehrer, J. Menczer, Daniel Schapira, Aron Schechter,

Chaim Scherfer, Wolf Tannenbaum, Alter Wassermann, Pinkas Zwecker, ing.
Hi ch n, L. Lecke , Be l Sch lle i Ch. Weidenfeld). n 1927 acea C mi ie a
f di l a i nl c i c na n e ida de c e Chaim Mechel (R bin Lang,
G. Schaffer, A. Pressner, Leib Wassermann, D. J. Hecht, Josef Schmatnik, Moses
Wlodinger, Leib Halpern, Mendel Dalfin, Seide Herer, Moses Ber Mick, Weissler,
Avne Schnitzer, S.M. Brecher, Josef Dolberg, Moritz Flicker, Benno Hirsch, E.
Rammer, Benjamin Klein, M. Drimmer, Leib Schmerler, Mechel Axelrad, Schmiel
Herer). Între 1-2 septembrie 1927 au fost organizate alegeri pentru conducerea
C m ni ii E eie i R d i c iga e de echi a c nd de c e Chaim Mechel,
ca e a b in 23 de manda e. Chaim Mechel a f e edin e, din echi a a f c nd
parte M. Axelrad, Chaim Brecher, Mendel Dalfin, David Donnenfeld, M. Drimmer,
Gotlieb Phobus, Josef Dolberg, Moritz Flicker, Seide Herer, Samuel Herer, M.L.
Herschleifer, Benno Hirsch, Benjamin Klein, Rubin Lang, Jankel Lehrer, Adolf
Maidanek, A. Presssner, Israel Sternschluss, Nute Schecter, Avner Schnitzer, Wolf
Tannenba m, Leib Wa e mann. La edin a de c n i i e din 25 e emb ie 1927,
noul Consiliu l-a ale e edin e e Chaim Mechel. Ace C n ili a f di l a
da c eni ea la e e a PN - l i (24 ma ie 1929). A f de emna n
c nd ce e in e ima , d . Schaje Lecke , e edin e, I ak A lande , Sal G mann,
Simon Halbrecht, David Josef Hecht, Michel Herer, Noe Jurgrau, J. Lapajower, Berl
Lehrer, Isidor Meth, Berl Postelnik, Abraham Rudich, S. L. Salomon, Josef
Schachter, Aron Schachter, Daniel Schapira, Juda Schauer, Fabian Stern, Hersch
Storper, Alter Wassermann, Moses Wlondinger, Pinkas Zwecker, Jakob Dollberg, A.
Ha h, M.L. He chleife , He mann He be g, Mechel U mann i Le n Wende .
Alegerea consiliului a fost fixa en da a de 29 e emb ie 1929. La ace e alege i
a ie i c ig a e li a c nd de c e Chaim Mechel (S. Lecke , Mechel A el ad,
David Donnenfeld, M. Drimmer, Moritz Flicker, Carl Glaubach, Phobus Gottlieb,
Salo Grossmann, Simon Halbrecht, J. Hecht, J. Horn, B. Klein, J. Lapajower, Israel
Menczer, Isidor Meth, Berl Postelnik, G. Preminger, Ch. Schechter, Avner Schnitzer,
Israel Sternschuss, Wolf Tannenbaum, Leib Wassermann). În listele electorale
c m nale en femei ale a l i R d i din 10 noiembrie 1929, întâlnim
n me a e e eice ec m Sali i Regina Ba mga en, R a B n ein, Je i Gab ,
Lea Garfunkel, Debora a Mechel Haas, Klara Klüger, Luise Lecker, Anna Doller,
Rachel a Abraham Brettschneider, Rosa Heilpern946, Ambrosina Menkes, Neche a
Meschulem Menczer, Rachelle Merling, Berta a Bruno Rat, Helene Saltinger, Henie a
Judas Sternschuss, Mina a Berl Weber, Sura Lea Tetenbaum, Regina Zellermayer,
Berta Grumet, Sara Buller, Ettel Herer, Feige Jagendorf, Scheindel Jaslowitzer, Fany
Klüger, Tauba Rosa Lefkowicz, Sura Raucbach, Blime Guttman, Sabine Strominger,
946
Idem, fond Tribunalul R d u i, dosar 30/1930, f. 20-21.
Perl Sima Altschiller, Florentine Rudich, Marian Niedorffer, Rosa Pfeffer, Margareta
a Moses Herer, Eleonora Salamander, Sissel recte a Stark Salomon, Pessie Spazierer,
Marie Steiger947. P ima femeie alea n C n ili l C m nal R d i a f e eic ,
respectiv, Anna Lang c i Scha i a. Acea a e a fe a la Lice l de Fe e, a
c i destin a fost foarte strâns legat de evolu ia n egii c m ni i mozaice
d ene.
În cadrul edin ei din 15 decemb ie 1932 a f e en a Ordinea de zi a
edin ei C n ili l i C m ni ii, ca e a a m a ea c : Verificarea
sumarului edin ei anterioare; Raportul prezidiului; incluse: Votarea bugetului pe anul
1933; Diverse. P e en i: Lecker, pre edinte, M. Axelrad, M. Flicker, Salo Grossmann,
Phoebus Gottlieb, S. Halbrecht, J. Hecht, Josef Horn, L. Lapajower, Chaim Mechel, J.
Meth, Berl Postelnik, G. Preminger, D. Schechter, Schnitzer, Israel Lermanczuk,
Wolf Tennenbaum, Leib Wassermann, Leo Mendel. A prezidat Lecker, grefier-I.
Kunstadt. Anun l a f f c i men i na de c e abin l Iac b K n ad , ec e a l
gene al al C m ni ii. Înainte de începerea edin ei propriu-zise, Elly Bercovici a
evocat personalitatea savan l i M. Sch ebeg, ec e a gene al al C m ni ii
Evreie ti din Bucure ti, decedat cu câteva zile înainte. De la 1 ianuarie 1933 toate
edin ele C n ili l i C m ni ii Evreie i R d i s-a de f urat obligatoriu în
limba m n , ce ele e bale fiind c n emna e ca a a e, n limba ficial a
948
statului . Cei e en i a ca ace ea fie c n emna e n limba eb aic i n
dialec l idi .949 Un punct important pe ordinea de zi fost reprezentat de problema
e ec iil an i emi e la ca e e a i e eii n Ge mania de c e egim l
na i nali -socialist al lui Adolf Hitler. S-a mai l a n di c ie blema gabelei fiind
ncheia c n en ie c Ka en nca a ea ace ei e an l 1933 (c nf m deci iei
nr. 15/1933 a Consiliului Comuni ii). C m ni a ea a ale m a bani ne ia il
en ca ace ia - i a achi i i na lemne en ia n . A f di ib i ma de
15.755 lei la n n m de 249 de mani. D-nul Chaim Mechel s-a ocupat de
aprobarea acestei prevederi bugetare.950 A mai f deci i m i ea aj a el
M l Chi im n aj n l Pe ah l i, c nf m deci iei Sec iei en A i en S cial a
C m ni ii (26/3 1933 i 2/4 1933). Ace ea a f di ib i e c e 375 familii
mane (61.310 lei) inclusiv 645 kg de a im i c e ed (1166 kg) c e 275 de
familii (12.634 lei), în total - 74.014 lei.951 Pentru acoperirea acestor cheltuieli,
C m ni a ea a a la di i ie ma de 20.020 lei, c lec a de la memb ii i.
Restul sumei (53.994 lei) a f al ca din a ele im e en f ina de ma .
A i i na ea c a im a f a ecia d e i e abil , f ina fiind achi i i na
947
Ibidem, f. 21.
948
SANJ Suceava, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 1/1929, f. 154.
949
Ibidem, f. 155.
950
Ibidem.
951
Ibidem.
246 DANIEL HRENCIUC
n can i i c e n a e de la m a a J ffe la e l de 12.50 lei n kg952. În cadrul

lici a iei blice de f a e n i a de 19 februarie 1933 Comunitatea i-a împuternicit
e J el G lieb i M. Fla chenbe g fab ice a imele. P e l a f fi a la 22 de lei
e kg. C m ni a ea a e ce a de 3 lei en fieca e kg de f in de mazot. În
total s-au consumat 22.320 kg de f in , a ele e ce e de c e C m ni a e fiind de
66.960 lei. O blem e a fa l c C l l M aic n beneficia ec m celelal e
C l e ec n c e de c e a l m n, de g a i a ea de f anca e, C m ni a ea
E eia c R d i fiind in ma e, ne i - i f anche e ing c e nden a.
n ede ea e l ii ace ei che i ni, a f imi e Mem ii Mini e l i C l el i
A el ec m i Di ec iei Gene ale a PTTR. Cl b l Pa lamen a E eie c in
de a l Fi che a el a i in acea blem n Pa lamen l R m niei.953
n final, c m ni ile i c lile m aice din R m nia a imi d e l la f anca ea
g a i a c e nden ei l . Ini ia i a l i Iac b K n ad ca e a ini ia mai m l e
mem ii n ace en , a a n la m cce .954 În urma demersurilor întreprinse
de c e Da id Wa e mann, n cali a e de c n ilie c m nal, C m ni a ea E eia c
a f ing a din R d i, ca e a b in d e l de a fi a a e ma imale la baia
i alic , d c m mea :
Baia i alic de a , cl. I 25 lei
cl. II 20 lei
cu aburi cl. I 18 lei
cl. II 13 lei
cl. III 8 lei955.
C n ili l C m ni ii a a ba ace e a ife, ia A el ad i Chaim Mechel a

ca a enda l Ga f nkel fie ma e a e ba in l, incl i angajarea unei
neg cie i c el en c de ea e l i la baia de a 956. n aceea i edin , -a
aprobat solicitarea lui Simon Hilsenrad de a i e e a i a d a cele de m n n
Cimi i l E eie c R d i, ace ea fiind am la a e l ng ca l l i Ma Rosenfeld.
O al ce e e c acela i biec a f s f m la de c e Ana B ende , ca e a f
l i na fa abil (i-a f e a i a a cel de m n l ng O. B ende , n
schimb l achi ii nei a e de 7.000 de lei plus 20% adaos)957. O solicitare imila a
f l i na n fa a ea l i Mendel I ig, ace a imind a cel de m n n
952
Ibidem, f. 156.
953
Ibidem.
954
Ibidem.
955
Ibidem.
956
Ibidem.
957
Ibidem, f. 157.
ecin a ea familiei ale ( l ind a de 10.000 lei l 20% ada ). Al e lici i

e acea em a f e l a e n fa a ea e en il Reiche Rifka, Samuel
Ha enf a , Wei lle Sal m n i Linke Ohana.958 Aj a e b ne i ( efe en M.
D immel) a f di ec i na e c e G e R a (100 lei l na ), Be c ici Regina
(100 lei lunar), Weinstein Ester (100 de lei), Kaffessieder Mendel (100 de lei), David
Ekel (100 lei), Schlomiuc Iankel (100 de lei), Berger Babi, Rauchbach Iacob (200 de
lei lunar), Ringel Moses (3000 de lei necesari pentru rezolvarea unor probleme
medicale grave)959. În fine, la propunerea lui Lapawower s-a trecut la votarea pe
articole a buge l i e an l 1933. G mann a c i ica fa l c iec l de b ge n
e edea b en ii en F nd l M nci il din Pale ina, n im ce Ghedali
P eminghe a lici a ac da ea n i ijin financia en F nd l Na i nal
960
Evreiesc, Clubul Sporti Hag i h i Macabiada din Ce n i . Au fost acceptate
nele amendamen e ec m ac da ea nei de b en ii de 5% en c ala de
Talm d T a, 5% en F nd l Na i nal E eie c, 5% en alimen a ea f nd l i
de a i en cial , 5% en n e ine ea Cimi i l i C m ni ii i 5% pentru
sprijinirea Azilului Evreiesc. În final, la propunerea raportorului, aceste procente au
f dimin a e la c e 4% en fieca e ec i ne men i na mai .961 M. Segall,
a nic l Cimi i l i a f delega e l e reducerea arendei pentru terenul
Cimitirului Evreiesc. La popunerea lui Chaim Mendell, s-a deci ca c de 75% din
im i e e cede e e eil din P na en ine ea che i nil i alice, ia
e l de 25% fie achi a C m ni ii E eie i R d i.962 Comunitatea percepea
n ada de 20% en fieca e a de m m n , mele nca a e fiind e a i a e
en achi a ea a 5% en c ala de Talm d T a, 5% en F nd l Na i nal
E eie c, 5% en alimen a ea f nd l i de a i en cial , 5% en n e ine ea
963
Cimi i l i C m ni ii i 5% en ijini ea A il l i E eie c. În cursul
di c iil , im can l K el Weinbe g i-a decla a admi c de e a
e ib iei sale de la 5000 la 4500 lei lunar. Contractul acestuia a fost prel ngi n
964
la 31 decemb ie 1935, ma fiind ne chimba (5000 lei l na ) . C l C m ni ii
imea de a emenea, ma de 2000 lei l na . La ne ea l i La a fe , colii
Safra Ivria i s-a abili b en ie l na de 3000 lei. n ca l c lii l cale Bes
Iac b, G mann, G mann i Wende a ca limba de eda e n fie
ge man , ci eb aica a idi . n final, d de ba e i el ngi e, colii Bes Iacob i s-a
fi a n cad l b ge l i C m ni ii e an l 1933, b en ie de 1500 de lei l nar.
În cazul Clubului Sportiv Hawgiruth s-a abi b en ie l na de 200 lei, da
958
Ibidem, f. 158.
959
Ibidem, f. 159.
960
Ibidem.
961
Ibidem.
962
Ibidem.
963
Ibidem, f. 160.
964
Ibidem.
248 DANIEL HRENCIUC
fiind e e i me de ina e ine ii n ece il i e e ni e b igla

Macabiadel ca e a ea l c la Ce n i.965 Pen an l 1933 chel ielile C m ni ii
ea e a i aed c m mea :
Chi ia c e P im ia R d i ( 1400 lei lunar, 16.800 lei total)
Speze diverse (ilumina , nc l i , im ima e, 20.000 lei)
Telef n l (ab namen i c n bi i, 3500 lei)
Personal administrativ
Secretarul I. Kunstadt, 4500 lei lunar, 45.000 lei total
Contabilul L. Schauer, 3600 lei lunar, 43.200 lei total
Servitorul Josef Wurzberg, 2700 lei lunar, 32.200 lei total
Servitoarea 200 lei, 2400 lei total
S e ec ilej l alege ii C n ili l i C m ni ii-5000 lei
Totalul Capitolului I - 177.300 lei
Capitolul II-Stabilimentele Comunit ii
A. Templul
Il mina l i nc l i l - 10.000 lei
Re a a i ni i dife i e e e - 25.000 lei
Prim cantor, K.Weinberg, 4500 lei lunar, 54.000 lei total
Subcantor Eisig Friedmann, 1500 lei lunar, 18.000 lei total
Corul Templului, ian-april. 2000 lei lunar, mai-dec. 2500 lei lunar, 28.000 lei total
Cea l B. Duglacz, 1350 lei lunar, 16.200 lei total
Servitoarea, 200 lei lunar, 2400 lei total
B. T ie ea i alic
Hahamul Nachmann Duglacz, 4500 lei lunar, 54.000 lei total
Aron Kern, 54.000 lei
Ke K bl , 54.000 lei
Iosef Schechter, ian-april. 4000 lei lunar, mai-decembrie, 4000 lei lunar, 52.000
lei total
G adifica i ni de b i en cei 4 hahami, 8000 lei
Transport
Total, 374.400 lei966
C. S a eghe ea i al .
Supraveghetorul de carne Salomon Lowi, 1080 lei lunar, 12.960 lei total
S a eghe l de ca ne Be e Kahn, 1080 lei lunar, 12.960 lei total
S a eghe l b ii i ale, M. Be ein, ian-april, 800 lei lunar, mai-decembrie,
1080 lunar, 11.840 lei total
D. Rabinatul.
Prim- abin, 6 l ni i 8000 de lei, 48.000 lei total
Ajutor de rabin E. Katz, 4500 lei lunar, 45.000 total
E. n e ine ea mel de E in, 1000 lei
F. Baia i al .
965
Ibidem.
966
Ibidem, f. 163.
Aj a e en baia i al de femei, 450 lei lunar, 5.400 lei total

G a ifica e en Ga f nkel en baia i al , 2.400 lei
Se i l b ii i ale, 200 lei l na , 2.400 lei al
G. n e ine ea Cimi i l i
Construirea unui drum spre cimitir, 10.000 lei
Înmormântarea cadavrelor de mani, 15.000 lei
S e e di e e de n e ine e, 5000 lei
Supraveghetorul M. Segall, 1800 lei lunar, 21.600 lei total
Soldul Capitolului II-576.960 lei
Capitolul III- Cheltuieli culturale
A. n m n l eligiei m aice
n l de eligie B. Hornic, 4275 lei lunar, 51.300 lei total
Se i l c la , 75 lei l na , 900 lei al
B. S b en i ni c l ale
c ala de Talmud Tora, 5000 lei lunar, 60.000 lei
Safra Ivria, 3000 lei lunar, 36.000 lei total
Bet Iacov, 1500 lei lunar, 18.000 total
Clubul Sportiv Hagwiruth, 2000 lei
Transport, 168.200 lei967
Capitolul IV-Pensiuni
Feldmann, ian-april. 4000 lei lunar, mai-dec, 4275 lei lunar, 50.200 total
Anna K n ad , d de abin, 3000 lei l na , 36.000 total
Kramer Eva, lunar 800 de lei, 9.600 lei total
Rubel Heinzig, 1080 lei lunar, 12.960 total
Breier Osias, 500 lei lunar, 6000 lei total
Totalul capitolului IV, 114.760 lei
Capitolul V-Asisten a Social
A. Ajutoare lunare regulate -192.000
B. Stabilimente caritative
Azilul Evreiesc de B ni, 4500 lei l na , 54.000 total
Soc. Machischte Sabat, 300 lei lunar, 3.600 lei total
H ni ea manil evrei, 3000 lei lunar,36.000 lei total
C. Ajutoare ocazionale diverse 60.000 lei
D. A i en a medical
Spitalul Evreiesc din Ce n i, 40.000 lei
T a amen medical .a., 2000 lei
Lemne gratuite, resp. bani, 20.000 lei
mb c min e en c iii mani, 30.000 lei
Aj a e de Pa i,M d Chi im, 78.000 lei,
Total Capitolul V, 515.600 lei968
967
Ibidem.
968
Ibidem, f. 165.
250 DANIEL HRENCIUC
Recapitulare
Partea veniturilor, 1.572.820 lei
Partea cheltuielilor
Capitolul I- Admini a ia, 177.300 lei
Capitolul II-Culte, 576.960 lei
Capitolul III-Culturale, 188.200 lei
Capitolul IV-Pensiuni, 114.760 lei
Capitolul V-A i en cial , 515.600 lei
Total general, 1.572.820 lei969.
La edin a de c n i i e ca e a a la 28 n iemb ie 1935, c n ili l l-a ales pe Schaje

Lecke ca e edin e i e Chaim Mechel ca ice e edin e. C n ili l a f di l a la 14
ma ie 1934, d ile mai i , fiind n mi n c n ili in e imar: Chaim Mechel
( e edin e), Sal m n S minge , B. Hi ch n, Eman el Ramme , G a S ein,
Leon Schmerler, Mechel Axelrad, Salomon Weissler, Chaim Genser, Hersch Storper,
Mendel Bitter, A. Pressner, David Rosner, Josef Schmatnik, Elias Schuller, Albin
Sinnreich, Urzie Uscher, Uscher Kostiner, Hermann Wagner, Avner Schnitzer.
Constituirea a avut loc la 18 martie 1934970. În urma demisiei lui Chaim Mechel din
1935, c mi ia a f di l a . Mini e l C l ii a de emna c mi ie in e ima
e ida de c e Da id Wa e mann, B. Hi ch n, Benjamin Klein, Mendel
Drimmer, David Josef Hecht, Seide Herer, Wolf Tannenbaum, Israel Sternschuss,
Gerschorn Sonntag, F. Gottlieb, A. Uscher, Mendel Bitter, Ancel Barath, B. Hirsch,
Pinkas Katz, Josef Horn, Berl Brucker, David Rosner, Aron Leib Meer, Berl
Postelnik, Moritz Flicker, Mendel Katz, Jakob Dollberg, Moses Saller. Comisia a fost
c n i i la 18 ma ie 1935. Alege ile a f fi a e en 12 mai 1935. Chaim
Mechel n-a l a a e la ace e alege i, c iga e de echi a c nd de c e Da id
Wa e mann. A f ale i Da id Wa e mann al i de B. Hi ch n, Da id J ef
Hecht, Benjamin Klein, Mendel Bitter, Seide Herer, Israel Israel Sternschuss, Hersch
Axelrad, Josef Dollberg, Berl Brucker, Mendel Katz, Abraham Uscher, Phobus
Gottlieb, Rubin Lang, M. Drimmer, Josef Horn, Mendel Halpern, Wolf Tannenbaum,
Schaje Lecker, Alter Wassermann, Israel Menczer, Moses Katz, Eisig Pressner, Salo
G mann. La c n i i e din 2 i nie 1935, Da id Wa e mann a f ale e edinte.
Ace c n ili a c nd C m ni a ea n la 7 i nie 1938, c nd Mini e l C l el a
in ala n c mi ie in e ima c nd de c e Sim n Hil en ad. Din acea
c mi ie a f c a e B. Hi ch n, J. La e ein, I. Menc e , B. Schimmel, I.
Rudich, M. Weinstein, Isidor Pressner, Mendel Bitter, Seide Herer, Phobus Gottlieb,
Benjamin Klein, Bruno Rath, Peretz S.M. , Abraham Uscher. Constituirea a avut loc
la 4 iunie 1938. C din l Mini e l i C l ii i A el n . 34689/38 a f
969
Ibidem.
970
di l a c mi ia in e ima de emna , in i ind - e n c mi ie b

c nd ce ea l i Chaim Mechel. Din acea c mi ie mai f cea a e R bin Lang,
Noe Jurgrau, Rheinhold Moses, Uscher Kostiner, Abraham Harth, Berl Postelnik,
Berl Drach, Elkune Karp, Mendel Kern, Pinkas Katz, Gedalie Eckhaus, S. L.
Guttmann, Aba Birkenfeld, Li mann He e i La a F enkel. A mai f c a i S.
Strominger, M. Schwitzer, M. Berler, Itzig L. Gruber, David Weissberg, David
Liebe n, He ch Scha i a, M e Chaim ici i G a Schaffe . C n i i ea a
avut loc la 16 august 1938971.
Chaim Mechel. Sursa: Geschichte der Juden in der Bukowina,

La începutul lunii octombrie 1938, a avut loc o anche a Mini e l i

C l el i A el in in e medi l P efec ii j de l i R d i, la C m ni a ea
E eia c l cal , ma e a n den n i lega e de ac i i a ea c nd ce ii ace eia. n
centrul acesto eclama ii -a afla ac i i a ea l i Chaim Mechel, e edin ele
C m ni ii E eil din R d i, de in l mai m l manda e de c n ilie
c m nal i j de ean, f ice ima al a l i R d i, n e naj f a e c n c
i a ecia , ace a fiind ini ia l c n i ii S i al l i E eie c i al A il l i de
B ni de e ada V l l i din l cali a e. D e ma e a ace ei i
Mechel s-a ad e a n c i mini l i C l ii i A el e a- i e en a nc l de
ede e i a g men a ac i i a ea de n cali a e de e edin e n e e ci i al
C m ni ii E eie i.
Domnule Ministru,
Subsemnatul Chaim Mechel, e edin e al ac alei C mi ii In e ima e a
Comuni iii E eie i din R d i B c ina, am n a ea de a nain a m a ea
cerere:
De la n im nc ace e ane i a e nain ea den n i m i a
ac alei c nd ce i a c m ni ii e eie i e ida e de mine, ca i m i a
comitetului soc. S i al l E eie c i A il l de B nil din R d i, e ida de
971
Ibidem, f. 141.
252 DANIEL HRENCIUC
mine, debi fel de fel de minci ni i nce c nd ind c n e a e e a i ile

ela e. Ca ca e de c n ecin ele cal mniil , emnea den n ile c n me
fic i e ale n ameni ca e nici n e i aici. Pe l ng acea a, den n ile n n
de loc timbrate sau numai într-un mod insuficien , a a c i din ace m i -ar
im ne de c n ide a ea l . De i ne emeinicia ace den n i e e e iden , am
f chema la P efec a R d i la 20/9 a.c., la d . 16400/38 n fa a nei c mi ii
dau unele decla a ii n leg c ace e l nge i. n i a de 3 c mb ie 1938,
anche chia la edi l c m ni ii, f c de delega l P efec ii, dl. P e d Sc aba
ca e a dia c am n n l a e egi ele i ac ele e ec i e convingându-se de
absol a li a de emei a n in i il f m la e de eclama iile an nime m i a
972
ac alei c nd ce i . În continuare, Mechel l-a acuzat pe Simon Hilsenrad, fostul
e edin e al C m ni ii, b a c i c nd ce e e ac m la e da ii de 175.000
lei, i a ie ca e a eb i e l a d el a ea c nd ce ii. El e a nem l mi i de
ame ec l Mini e l i C l ii i A el i al P efec ii n in e iga ea n
che i ni ca e a fi in i, de e ile in e ne ale C m ni ii E eil R d i,
cu atâ mai m l c c den n ile a ea n ca ac e an nim. n 1932 Chaim Mechel
a nce c n i ea S i al l i E eie c i al A il l i B nil din fondurile
C m ni ii, f a imi e b en ie de la a i ile m ne ca e i-au refuzat
lici ile n ace en . C n c ia n a fi n finali a , f nd ile
epuizându-se rapid, Mechel estimând c a mai fi f ne ie de 250.000 lei pentru
e mina ea S i al l i i a ima i n mili n en d a ea ace ia c a aratura
aferen . A fi f t nevoie de 1.200.000 lei an al en f nc i na ea abilimen l i.
n ace c ndi ii, Chaim Mechel i C mi e l de Ini ia i a g i l ia al a a e
de a închiria imobilul Gimnaziului Ind ial R d i c e l de 66.000 anual.
Contractul se întindea pe durata a doi ani (1938-1940) fiind semnat între Chaim
Mechel i Fl ica P d a , di ec a ea Gimna i l i i C n an in C libaba,
e edin ele C mi e l i c la . De aici a nce e a e n i de eclama ii
anonime care au tulburat apele în Comuni a ea E eia c din R d i. La lici a ea
a, Chaim Mechel a imi ade e in din a ea P efec ii j d. R d i, c
emn a l i V. D mi i c, efec n e e ci i . La lici a ea Mini e l i C l ii i
A el , Chaim Mechel a n n c i , indicând datele ce-i f e e lici a e.
Iacob Lapawofer Alter Wassermann
972
David Wassermann Riven Lang
Sursa: Geschichte der Juden in der Bukowina,

CAPITOLUL XVII
Limitarea drepturilor i excluderea social i politic a
evreilor din R d u i
I ntegrarea a id a B c inei n Rega l R m n a eflec a m l e i a ii ca e

a n l min e en imen ele manife a e de echii a mai n ii eni i n
provincie, prilejuind unele atitudini pe care le putem defini drept antisemite973. Un
Ra al Janda me iei R m ne din B c ina c n emna fa l c , n im l
b i l i l c i ii ne m ni ( ic) din c m na Ma ginea a de eni nea c l i,
i, b i, be i i , ace e l c i de e min nd de in e e l en l c l
m n l i , a e ace e a ec e a nd n im ac nega i a a m alei 974. Evreii
e eg ea de l de de n a a ele a i il , f a e m l i c nd -se cu
de face ea d el alc lice, c a ii ca e le ilej ia ficien e neaj n i în
ela ia c admini a iile l cale. Un a fel de ca , l eg im n c m na S aja -
im an l cali a e din j de l R d i - nde I. Pe e , a nd ni ncalce
dinele a i il in nd - i c ma de chi n ilele de d minic i de
b a e 975. E eii a ea n l de ebi n ec n mia l cali il b c inene fie
c ea ba de a elie e mici, b c nii, e a an e, b nci, i g afii a abilimen e
ind iale mai ma i ec m fab ica din P na (l cali a e din d l B c inei
a a in nd din nc de ede e admini a i j de l i R d i)976. Aici, proprietarii
fabricii de ciment le solicitau - 20 iulie 1919 - a i il m ne ijin i
n elege e en a ea m nci il , maj i a ea ace a fiind al geni977.
C m ni ile mozaice din Bucovina s-au remarcat prin ponderea i for a lor
ec n mic , financia , c l al , i i al . E eii b c ineni a f f a e ac i i n
spa iul public interbelic ini iind i dezvoltând un complex mare de ac iuni de
rezonan .
973
Pen a f nda ea a m fe ei an i emi e din B c ina d 1918, a e edea, G eg n
Rezzori, Memoriile unui antisemit, B c e i, Edi a H mani a Fic i n, 2008; SJAN
Suceava fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 7/1919, f. 8.
974
Idem, fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 8/1919, f. 7.
975
Ibidem, f. 62.
976
Idem, fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 23/1920, f. 8v.
977
Ibidem.
256 DANIEL HRENCIUC
Lideri politici precum Benno Straucher978, Mayer Ebner979, Iacob Pistiner980,

Sallo Weiselberg981 .a. s-au remarcat printr-o presta ie blic de ebi n
m a ea in e e el e eil din B c ina al i de c nf a ii lor din Vechiul
Regat, Basarabia, Transilvania, Banat, Maramure i Cri ana982. Salo Weisselberg.
D 1918 na i nali m l i an i emi i m l -au dezvoltat puternic în Bucovina983. În
mod frecvent, au avut loc violen e îndreptate împotriva evreilor, concretizându-se în
numeroase victime984.
A a c m am a a n aginile an e i a e, e eii i-a d b ndi c m l
dific l a e ce enia m n . nce nd c e i ada anil anii `30, drepturile i
libe ile ce ene ti ale evreimii au fost în mod serios diminuate, ajungându-se la
an la ea al ale ace a n m ej i la ca e ne m efe i n ca i lele
m a e ale ace i l m. icanele an i emi e a f c a e din c idian l
interbelic românesc, ajungându-se uneori chiar la forme de violen e em (cel mai
c n c ca fiind e e en a de c e m a ea i len a den l i Da id Fallik de
la Uni e i a ea din Ce n i n 1926, e f nd l n c nf n i an i emi e). n
spa iul tiin ific i politic române c e manife a e c i e i a e lega e de
e genie (acea mi care î i avea sediul la Cluj, unde rezida dr. Iuliu Moldovan, eful
colii de eugenie) i de bi li ic ( e a ea n ede e, in e al ele c ea ea n i a
biopolitic).985 Desigur, aceste e c i c n a a n m d flag an c anda dele
unui stat democratic. Rela ia pe care aceste ini ia i e a ea c min i ile na ionale
din R m nia, e eii n ca l n , e e e e en a de c e ca ac e l e nic al
978
Benn S a che (n.11 a g 1854, R h na) f a ca , li ician i n lider de mare
an e g al e eil b c ineni. A m i n 5 n iemb ie 1940.
979
Mayer (Meier) Ebner, n c la 19 e emb ie 1872 la Ce n i. A cat, publicist,
politician i lide al c m ni ii b c inene. A f ale de a i ena n Pa lamen l
României. A murit în decembrie 1955 la Givatayim.
980
Iacob Pistiner n c n 1882 la Ce n i. De a n mai m l e legi la i n Pa lamen l
României. A mili a c n an m i a an i emi i m l i. A deceda la B c e i (1930),
apud Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, l. 2, Ia i, Edi a P ince Edi , 2004, . 216. O
ad din R d i, i-a purtat numele.
981
Salo Weisselberger, 1867, D cine 20 martie 1931, Viena. Om politic, lider al
c m ni ii e eie i, j i i j dec . A decedat la 20 martie 1931, într-un sanatoriu din
Viena.
982
SANIC fond Vasile Stoica dosar I/149, f. 29.
983
,,O j di che Zei ng , Ce n i, an 7, din 25 ian a ie 1925, . 1.
984
Mihai Chioveanu, Matricea na ionalismului statal purificator n Rom nia modern . O
încercare de a explica logica din spatele Holocaustului, în Carol Iancu, Alexandru Florin-
Platon, Prog m l de la Ia i i H l ca l n R m nia, Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and
I an C a, 2005, . 2015, . 145 i m.
985
Vladimir Solonari, Purificarea na iunii. Disloc ri for ate de popula ie i epur ri etnice n
România lui Ion Antonescu, 1940-1944, ad ce e C lin D c inean , Ia i, Edi a P li m,
2015, p. 79.
defini iei na iunii elaborat de c e I li M ld an.986 Selec ia na al n cie a ea

man fig a d e na din e ideile e en iale ale programului lui Moldovan987, un
im a i an al m il ad a e de c e na i ti în Germania.988 P el a e de c e
unii lideri legionari (Ovidiu Com ia, I dache F c a n ca l de fa ), ace e idei
promovau în spa i l blic, c n inge i de gen l acel a c democra ia reprezenta un
dezechilibru biologic 989, ajungându- e n la inerea nevoii de purificare a
na i nii m ne (acea ifica e e edea eali a in elimina ea e niil de
igin e a e ean infe i a , ec m iganii, a ii i e eii).990 Ideile lui
Moldovan empatizau cu cele ale lui Nechifor Crainic în privin a ortodoxismului i ale
statului etnocratic.991
Arthur (fiul lui Simon), Hilsenrad, la 20 de ani, student.

Sursa: SJAN Suceava, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 17/1929
Buletin de vot, 1930. Sursa: SANJ Suceava fond

Prefectura jude ului R d u i, dosar 8/1930.
986
Ibidem, p. 78.
987
Maria Bucur, Eugenie i moderni are n Rom nia interbelic , traducere de Raluca Popa,
P efa la edi ia n limba m n de Mihaela Mi i , Ia i, Edi a P li m, 2005, p. 153.
988
Vladimir Solonari, op. cit., p. 79.
989
Ibidem, p. 80.
990
Ibidem, p. 83.
991
Maria Bucur, op. cit., p.53.
258 DANIEL HRENCIUC
La alegerile din 1932 Pa id l E eie c a imi m a ele i la

R d i: li a 1 - 249 voturi; lista 2- 400 voturi (total 1821 voturi la nivelul jude ului
R d i)992. n e i ada in e belic - la R d i - s-au semnalat incidente antisemite,
unele chiar foarte grave la ca e m face efe i e n a ea final a ace i l m993.
În 1934, Parlamentul României Întregite a adoptat legea pentru folosirea
personalului românesc în întreprinderi . Acea a e edea fa l c 80% din e
angaja ii nei n e inde i eb ia fie nea a e nici m ni, e l de 20%
nd fi ce eni ini, efe abil c i i cu românce i având copii români. În
consiliile de administra ie procentul stabilit era de maximum 50%, prevederea
referindu- e mai ale , la ma ile afin ii, nde maj i a ea e a f ma din ce eni
ini. P e edintele consiliului de administra ie eb ie n m d bliga i fie n
ce ean m n, in a a ea la c i e iile legii din 1930, fiind fa i a
introducerea criteriului etnic în selectarea personalului în industrie994. Astfel, statul
i-a c n i ba legi la i in in e medi l c ia, a nce lei fie
a lica numerus clausus995 i numerus nullus996 (cazul barourilor de avoca i, fac l i
de medicin , Ad na ea Gene al a Ingine il din R m nia .a.)997. Guvernarea
Ghe ghe T c -a d edi a fi g e na e ca e a e cela n i in a m il
adoptate împotriva evreilor.998 În 1936 antisemitismul a atins în Bucovina cote
înalte999. O gani a ii c ide l gie an i emi ec m Legi nea A hanghel lui Mihail,
LANC i F n l R m ne c e eg ea d c ina i li ic n a i dinile i ac i nile
l fa de e ei.
992
SJAN Suceava, fond Prefectura R d u i, dosar 11/1932, f. 6.
993
SANIC fond Vasile Stoica, dosar I/118, f. 55; SJAN Suceava, fond Prefectura Jude ului
R d u i, dosar 8/1938, f. 15.
994
Florin Petrescu, Istoria evreilor. Holocaustul, manual pentru liceu, Bucu e i, edi ia a II-a,
Edi a Didac ic i Pedag gic , 2007, . 49-50.
995
Numerus clauses (n m nchi care n mai a e fi chimba , n la in ), e e na din
m l ele me de ili a e en a limi a n m l de den i ca e dia la an mi
universitate.
996
Numerus nullus- e cl de ea al a e eil din ia a ec n mic .
997
B c e i, Edi a Ha efe 2016, . 488.
998
Ibidem, p. 487.
999
AMAE fond Problema 33, dosar 40, f. 368-369.
XVII.1. GUVERNAREA GOGA-CUZA”

(28 DECEMBRIE 1937-10 FEBRUARIE 1938)
Guvernarea Goga-C a (28 decemb ie 1937 -10 feb a ie 1938) c n c

i sub denumirea de guvernarea celor 44 de zile , a fost din punct de vedere
cronologic, a d a g e na e an i emi din E a 1000. Al Treilea Reich a
c n ide a acea g e na e d e t un partener de încredere, în cabinetul Goga-Cuza
fig nd e nali i precum Ion Antonescu i A mand C line c , ace ea fiind
recunoscute pentru vederile lor antisemite1001. Acea g e na e -a bazat pe ideea
a ig ii e i i ii etnice a românilor, e iche nd che i nea e eia c d e
inci ala blem in e n a a l i .1002 Oc a ian G ga i A. C. C a n cali a e
de lide i ai Pa id l i Na i nal C e in e n n a en c e e ea l l i m na hiei
n ia a de a , m i a a idel dem c a ice c i e a fi ea jid i e 1003. În
ziarul P nca V emii la b ica in i la ge i Jalea B c inei a ea
frecvent articole precum Vijni a- ai jid e c , Plaga i il jid e i din
1004
Bucovina , Pe ic l ii gang e i ai B c inei .a. n m d f ec en , n
discursurile ale deputatului cuzist Nechifor Robu la adresa evreilor erau evocate
in en iile nfiin ii n abe e ma i al i de al e m i ni i e1005. S lici ile
emie l i Oc a ian G ga me gea n ac l ncât cereau retragerea dreptului de
vot pentru evrei1006. n m d f ec en , me ajele elec ale ale Pa id l i Na i nal
C e in f cea de e efe i i la e ei, mi nd elec a l i l an i nali c -l va
1007
c a de b ba e eia c . M l e din e m ile ad a e n im l g e n ii
Goga-Cuza sunt foarte greu de în eles chiar în zilele noastre: interzicerea evreilor de
a a ea e i a e b 40 de ani, in e ice ea c iil c e ei, e cl de ea a i tilor
evrei din programele teatrelor, anularea permiselor e calea fe a ia i tilor evrei
.a. Toate consiliile locale au fost dizolvate tocmai pentru a-i elimina astfel pe
reprezentan ii min i ilor na i nale. Medicii, ac ii, fe ii, ia i ii i
1008
func i na ii blici de eligie m aic a f c ncedia i. G e n l e angaja
a eghe e a lica ea n n e inde i a legii de a a e na i nal , n mind n ace
1000
Jean Ancel, Contribu ii la istoria Rom niei, Problema e reiasc 1933-1944, vol. I, partea
n i, B c e i, Edi a Ha efe , 2001, . 65.
1001
Ibidem, p. 66.
1002
Ibidem, p. 68.
1003
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918 1948), B c e i,
Editura Paidea, 1999, p. 306.
1004
Radu Florian Bruja, E trema dreapt n Buco ina, T g i e, Edi a Ce a ea de Sca n,
2012, p. 271.
1005
Ibidem.
1006
Ibidem.
1007
Ibidem, p. 272.
1008
Jean Ancel, op. cit., p. 73.
260 DANIEL HRENCIUC
scop, comisari care i-a de it cu mult atribu iile abili e, deci nd a a angaj ii
i c ncedie ii l c il .1009 Una din e m ile ad a e m i a e eil a f
e e en a de na i nali a ea a d cl di i i a ei ma i l i de e en ( C min l
E eie c ) din Ce n i situate în apropierea Mitropoliei Bucovinei, prin intermediul
unei ordonan e regale din 27 ianuarie 1938.1010 Acea m a afec a i nelini tit
f nd c m ni ile mozaice din Bucovina, alimentând astfel, izbucnirea unor
ac iuni antisemite la Vijni a, gani a e de c e f ma iunile înarmate ale Partidului
Na ional Cre tin.1011 La 22 ianuarie 1938 a fost adoptat decretul-lege cu privire la
e i i ea ce eniei m ne. A lica ea n ac ic , a ace ei legi a gene a m l i le
bleme, n ca l c m ni ilor mozaice ultrareligioase (în cazul Bucovinei), statul
ne ec n c nd c iile eligi ase.1012 P im iile eb ia elab e e i afi eze
la loc vizibil, li ele c e ei ca e a ea ce enie, întregul proces generând un
mecanism birocratic extrem de complicat cu repercusiuni sociale în cazul mozaicilor,
dramatice.1013 La fiecare 40 de zile, e eii e a bliga i e in e a i il
documentele de identitate, iar cei care le nu puteau furniza func i na il m ni
be ficien e i ie dea ce enia1014. n c n e l ace ini ia i e legi la i e,
f eceden n cie a ea m nea c , a f el a e de ba e ile n j l che i nii
1015
e eie i a ad ii n ac e n fa a ea an l ii ce eniei ac da e de a l
m n e eil . Ace dec e le lici a e anel ca e d b ndi e ce enia m n
înscrierea n egi l de na i nalitate, înscrierea în Registrele privitoare la acordarea
de il ce ene i - n ma nei ced i j dec e i c m lica e - fie
e n di c ie i d edea c din n c ac e lucru extrem de dificil în
ac ic , dat fiind intervalul de timp foarte scurt. La aproape doi ani de zile de la
promulgarea legii, 225.222 e ei din R m nia Ma e i-au ie d ce enia, la care se
mai ad ga nc 44.848 mozaici care nu figurau în nici un registru, aceste persoane
fiind considerate le a e 1016. n acela i im , echi ele de l ncie i ai Pa id l i
Na i nal C e in i m le a e e ei, c nd de dine, lb i im l anic
1017
i nelini e n nd ile c m ni ilor mozaice . În multe cazuri, echipele Partidului
Na i nal C e in, a a n mi ele C m i Alba e , a in a n c nflic chia c
1009
Ibidem.
1010
Ibidem, p. 76.
1011
Ibidem, p. 77.
1012
Ibidem, p. 81.
1013
Ibidem, p. 82.
1014
Catherine Durandin, Istoria Românilor, Ia i, In i lE ean, 1998, . 229.
1015
A hi ele Di l ma ice ale Mini e l i de E e ne (AMAE), B c e i, f nd Problema 33/
1940-1944, f. 499.
1016
Lya Benjamin, Alexandru Florian (coord.), Anca Ciuciu, Cum a fost posibil? Evreii din
România în perioada Holocaustului, B c e i, Edi a In i l i Na i nal en S die ea
H l ca l i din R m nia Elie Wie el , 2007, . 54.
1017
Cristian Sandache, Europa dictaturilor. Originile r boiului rom no-sovietic, B c e i,
Edi a Mili a , 2007, . 144 145.
memb i ai Mi c ii Legi na e1018. La nce l an l i 1938 dia a e eia c

c n a nd li ica delibe a an i emi a g e n l i G ga-Cuza a transmis un mesaj
regelui Carol al II-lea emna de c e Le W lf n, Ca l S nn eich i He man
S eie , e edin ele de n a e i e ec i , ec e a l de n a e al Ligii Evreilor
Ame icani ( igina i din R m nia)1019. E eii ame icani e a a n i a i de
ac ele i n nciamen l im l i-mini G ga , c nsiderate negarea nu numai a
mi i nil Maje ii Sale, ci i a bliga iil l a e de R m nia in a a ele
in e na i nale i in C n i ie 1020. Re i i ea a l i j idic al e eil an n a
de g e n nc de la 1 ian a ie 1938 a nelini i c m ni ile m aice din R m nia
Ma e, m l i din e ei emig nd din Gali ia i R ia d 1919, al ii enind d
1021
instalarea regimului lui Hitler în Germania în 1933 . Nicolae Petrescu Comnen,
mini de e e ne a f c e ie de decla a ii e ei din SUA, Anglia i F an a
a nd -le c e i i ea i a iei j idice a e eil e e in im l m de
1022
li ie i ig an in e n . P blica ia ge man De S me c n emna c
imele m i an i emi e la e n e ea c nde lini ea n d in e devenite
de m l blice. Emanci a ea e ei m l i ca e ec ia e anii m ni a f
im n l i a m ne c de c e (Benjamin-D.H.) Disraeli înaintea
congresului de la Berlin. Orice proteste sau memorii zguduitoare n-au folosit la nimic.
Euro a, la g de e mina n en i daic, a im R m niei libe a ea e eil 1023.
The Je i h Ch nicle a blica la 7 ian a ie 1938 a ic l l Pe ic l l m ne c ,
ia la Ie alim e a ecia c n a de e imi g e n l i m n de c e
Marea Britanie e da a in e en iei e eil i ni i . Cotidianul Da a (Tel A i )
men i na (9 ian a ie 1938) fa l c a ajuns la cârma statului român un partid
an i emi ca e a e n c i n f n ea g am l i nimici ea e eil 1024. Printre
al e m i ad a e de c e g e n l m n e n m a in e ice ea a a i iei n
ia e ec m Ade l , L a , Diminea a , L mea , Zi a din Ia i,
C e n i e Bla (f aie e eia c n limba ge man din Ce n i), Da Idi ch
W , Ofba (ambele n idi )1025 i Da hein din Ce n i, a f enda e1026.
La ace e ia e l c a j nali i e ei, blica iile e ec i e a nd incl i n
1018
Ibidem, p. 145.
1019
Ibidem.
1020
Daniel Hrenciuc, Dilemele convie uirii: e reii n Buco ina 1774-1939, Ia i, Edi a Ti
Moldova, 2010, p. 362.
1021
Cristian Sandache, op. cit., p. 145.
1022
Ibidem, p. 146.
1023
Ibidem, p. 147.
1024
Ibidem, p. 150.
1025
Aurelian Chistol, Cronica unui e ec anun at: Gu ernarea Goga-Cuza, Craiova, Editura
Aius, 2011, p. 221.
1026
Vasile Ciobanu, op. cit., p. 127.
262 DANIEL HRENCIUC
idi 1027. Zia i ii e ei din edac iile ia el Diminea a i Ade l ea

C n an in G a (A m Ba e R enfeld), Emil Pa ke ( mil Pa ke ), T aian Vlad
(Sanie Labin), G . Fa (Ghidale Ghe B a e ), Ale G a (Ai ig B a e ),
Scrutator (Kalman Bl menfeld), Ba b L ean (B h R enbe g), A. P.
Samson (Samson Avramovici), F. Brunea-F (F. B a e ) .a.1028 La 4 august 1938,
prin Decret regal a f ad a Reg lamen l en f nc i na ea C mi a ia l i
gene al en min i i in ca e e eci a c ce enii m ni min i a i n
libe i e f l ea c de limba ma e n n ma e ie de eligie, de e , n ela iile l
e nale i c me ciale, ec m i n e ni nile i n ni ile a i ae n
c nf mi a e c legea 1029 i beneficia de d e l de a nfiin a, c nd ce i
supraveghea pe spezele lor, insti ii de bineface e, eligi a e a ciale ec m i
c li i ice al e in i ii de ed ca ie, c d e l de a n eb in a ia l limb i
de a- i e e ci a c l l n m d ne inghe i 1030. În baza acestui act s-a procedat la
ec n a e ea min i il na i nale din Regatul României Mari, constituindu-se
fieca e n gani a ii c d e de e e en a e n F n l Rena e ii Na i nale1031.
Aceste prevederi legislative nu aveau valabilitate în cazul evreilor, fapt care a
m iedica acce l la f nc iile blice din statul român1032. Una dintre prevederile
legi la i e cele mai e lici e n ca l c m ni il m aice, a f e e en a de
c e deci ia c nd ce ii inutului Suceava, ad a la 1 decemb ie 1938.
Documentul e edea la a . 1 m a ele: Cu începere de la 1 decembrie 1938, se
in e ice la iei e eie i din in l S cea a de a bi n maga ine, a elie e,
fab ici e lile Pala el de J i ie, ale Came el de C me , i, n gene al, n a e
in i iile blice, al limb dec cea m n . Pa nii afi a e e , la l c
i ibil, afi l Se a bi m ne e! 1033. La art. 4, documentul men i na fa l c
e eii ca e i-a ie d ce enia, c ca ia e i i ii, n-a d e l c e e n
1034
, l c e e n fab ici, a elie e, maga ine . Ace e m i a afec a la ia
min i a , n im l nd e eii, de chi nd calea ab il i i len el . Deci ia
e a emna de c e fe l Ghe ghe Ale ian , e iden l egal al in l i
S cea a . n ca de nc lca e a ace ei deci ii e a e e m a ele anc i ni:
la prima abatere se va închide întreprinderea, biroul sau atelierul pe trei zile, la a
1027
2012, p. 271.
1028
I nL c , Cen ura eghea , B c e i, Edi a Curtea Veche, 2007, nota 16, p. 308.
1029
AMAE fond 71/Fran a, vol. 65, f. 166.
1030
SANICfond PCM Cabinet Civil, dosar 396, f. 17.
1031
Ibidem, f. 18; 23.
1032
Lya Benjamin, Prigoan i re isten n istoria e reilor din Rom nia 1940-1944. Studii,
B c e i, Edi a Hasefer, 2003, p. 29-47.
1033
SJAN Suceava fond Colec ia de Documente, pachet XXXI 5/1938. Rom nia. inutul
Suceava. Deciziunea nr. 6907/1938.
1034
Ibidem.
d a e 10 ile, ia la a eia aba e e a fi nchi defini i . E eii ca e c n in a

bea c e ad a n l c i blice al limb dec m na, d edi c n
n ce eni m ni i n ea beneficia de a an ajele ce eniei m ne. E eii
ca e c ca ia e i i ii ce eniei m ne a ie d ce enia m n n mai a
de l c e e n , e e ci e e n c me a l c e e n a elie e de
1035
ind ii . Acea deci ie ca e l ea n e ei a f cen a de c e Bi l de
Cen , a fel nc n-a f blica n e a emii, ced al n acele
1036
vremuri . O im l c l ie c en l e a f a e i can en u un evreu, întrucât
puteau fi ic nd, la adic , a nca i pur i simplu din vagoane, a a cum s-a i
n m la n ca l l i Fabian M i e, ca e c l ea de la D h i la B c e ti
1037
( ec a c a fi c m ni ) . E eii din c m ni a ea d ean a f ic imele
acestui tip de comportament aberant sus in de c e legi na i, e nen ii unui partid
li ic ali a de e em d ea a. P liile n e ei d eni au fost devastate,
a a i len ele fizice la ad e a memb il c m ni ii mozaice .a. Violen ele i
m ile an i emi e a c n in a n - f m elab a n impul regimului Ion
Antonescu (1940-1944).
1035
Apud I n L c , op. cit., p. 208 209.
1036
Ibidem, p. 209.
1037
Apud Tamara Botez, Frontul in i ibil, Via cotidian i st ri de spirit ale popula iei din
Moldova în vremea celui de-al Doilea R boi Mondial, Ia i, Edi a Uni e i ii Al. I. C a,
2016, p. 149.
CAPITOLUL XVIII
Stat, ora , administra ie i cet eni. Problema
cet eniei
P roblema ce eniei a reprezentat unul dintre subiectele care au afectat

într-un mod semnificativ încrederea evreilor fa de a l m n. nce nd
c 1918, n m l e eil din Rega l R m n c e c e n m d emnifica i da c
unificarea organizatoric-admini a i a c m ni ilor mozaice din Basarabia,
Bucovina, Transilvania, Banat, Cri ana i Maramure .1038 Marile ora e ale Regatului
Român din provinciile unite în 1918, Chi in i Ce n i e a l c i e de c m ni i
m aice emnifica i e. E eii a ea nde e im an la ni el l a elor din
Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Cri ana i Maramure , concentrând în
mânile lor importante pârgii economice, financiare, comerciale, spirituale,
educa ionale, culturale i sociale. Începând cu 1918, evreimea din Regatul Român se
va organiza i manifesta într- n m d ni a , ndu- i n ecific l i tradi iile
egi nale n ca e e l a e de ec le. E eimea din Rega l R m niei Ma i e a
m i n e c m ni i numeroase i dinamice c l i nd n profil cultural distinct:
germanofon în cazul celor din Bucovina, rusofon în situa ia mozaicilor basarabeni i
maghiar ( i ge man) en e eimea an il nean i b n ean . Tema ac d ii
ce eniei m ne e eil , a f in d n a iul public românesc interbelic prin
intermediul presei i a de ba e il a lamen a e. A f el a i ili a de c e
stat i a i ile sale, devenind, în anumite situa ii, un instrument de limitare a
n m l i e eil i i n Rega l R m n. Documentele pe care le-am consultat
eflec e c a e in en a e eil n d b ndi ea ce eniei române versus
n me a e e gi e i, ab i a ac e de c ie ale unor func ionari publici. De i
acea blem -a eg i n a e a ele din pa iul Europei Centrale i Orientale
d 1918, i, Regatul Român a fost printre ultimele din Europa care le-a acordat
ce enia l c i il i de eligie m aic , el ngind i c m lic nd a fel
ced legi im n al e a e e ene1039.
1038
Buc e i, Edi a Ha efe 2016, . 202-207.
1039
SJAN Suceava fond Ser iciul de Siguran Sucea a, dosar 23/1920, f. 21.
266 DANIEL HRENCIUC
n ma n e nice e i ni eni e din a ea gani a iil in e na i nale

e eie i, C nfe in a de Pace de la Pa i (1919-1920) a decis introducerea unor clauze
eciale n e l a a el de ace ca e abilea c ac da ea ce eniei
1040
evreilor . La 28 mai 1919 a fost adoptat decretul lege nr. 2085 (publicat în
Monitorul Oficial nr. 33 din 28 mai 1919) care stabilea în art. I: locuitorii evrei ai
echi l i Rega , maj i, n c i n a a n m l n in a e, din in i
a e a i n a , ca e n-a f i n i a in, n ce eni m ni i e
b c a de a e d e ile ce ene i, dac manife acea in , f c nd
decla a i nea c ei n n c i n R m nia i c nu s-a b c a de nici ec ie
1041
in . La 12 august 1919 a fost adoptat decretul lege nr. 3464 (publicat în
M ni l Oficial n . 93 din 13 a g 1919), ia in a ic l l n . 33 al C n i iei
din 29 martie 1923 au fost ratificate decretele-legi privind acordarea dreptului de
ce enie e eil (n . 2085 din 22 mai 1919, n . 3646 din 13 a g 1919)1042.
1043
Ac da ea ce eniei m ne în cazul evreilor se realiza - conform documentelor
analizate de noi - n ma n e ific i min i a e: la nce tului anului 1919
a i ile m ne lici a de alii limen a e de e n M e Kam h, e e ,
1044
profesor din Siret ; în cazul unui alt evreu, Johann Gross (Hliboca) rapoartele
Sig an ei a nd c ace a ed indigena l 1045. În cazul unor persoane
a a in nd c m ni ii e eil (Ab aham Sni e - Volcine , Ab aham I ael
Horowitz - D ne i, Chaim-Fridman - e b i)1046 iden ifica i n c l ce ce il
n a e, f m la ced al ili a -a la a e acelea i c d na e bi c a ice1047.
Într-un al ca , de i a d edi - cu martori- c a l c a e i ad ca e i n
l cali a ea e b i - evreul Chaim-F idman, a f bliga de c e a i ile
1048
m ne ea c B c ina c de ina ia A ia . n c n e l manife il
antisemite specifice acelor vremuri, s-a n egi a ca i de angaja i ai a lui
c ncedia i d a en m i ul c a a inea eligiei m aice ( n l din e ele, fiind
e e en a de c e Sam el G mann din Za a na, c ncedia n ba a ace i m i
1040
A se vedea analiza statului juridic al evreilor din România la Victor Neumann, Istoria
evreilor din România, B c e i, Edi a Ama c d, 1995, p. 168 173.
1041
Statutul juridic al e reilor i legisla ia rom ni rii. L c a e n cmi de a ca Gh.
D mi a - Bi aia, B c e i, Edi a P me e , 1942, . 15.
1042
Ibidem, p.18.
1043
Constantin Berariu, Noua Constitu ie a Rom niei. Refle iuni i ante-proiect, extras din
A hi a en D e i P li ic , Ce n i, In i l en A e G afice i Edi Gla l
B c inei , 1922, . 40 42.
1044
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului Siret, dosar 8/1919, f. 4.
1045
Ibidem, f. 11.
1046
SANIC fond Casa Regal , dosar 14/1919, f. 26 80.
1047
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului Siret, dosar 8/1919, f. 4.
1048
Idem, fond Prefectura jude ului Siret, dosar 8/1919, f. 85.
din Jandarmerie la 3 februarie 1919)1049. n fel l ace a, f nc i na ii a l i e f cea

in a i n m d ficial de c mi e ea n ab i nd e a e n m d edilec a a
n e ei, ac e ca e n e a ede i e adec a de c e a i ile emii. In eg a ea
evreilor în sta l m n e a e l b ine ii ce eniei -a f c ane ie d 70 de ani
i n mai n ma in e en iei nal el P e i Alia e i A cia e1050 (respectându- e i
e l ia in e n - modernizatoare a statului român)1051. La 10 aprilie 1922, deputatul
Adolf Stern a lici a in d ce ea n iec l de C n i ie a e ede il e ene
1052
efe i a e la nce eni ea e eil m n eni . Se avea în vedere,
compatibilizarea legisla iei române i c e ede ile e ene n d meni l a ig ii
egali ii tuturor ce enilor în fa a legii, n f nd a lica ea c nc e a n e ede i
vehiculate i agreate în timpul unor dezbateri parlamentare. Adoptarea unei legi
eciale n en l ac d ii ce eniei e eil s-a d edi a fi n ac ic , ini ia i
foarte dificil din ca a fe a ei an i emi e ca e a ca ac e i a R m nia anil
`201053.
A m fe a il e eil -a suprapus cu fenomenul venirii în România a
unor grupuri numeroase din URSS i Polonia1054. Acest exod al evreilor din statele
învecinate R m niei, a e e en a d a n e e , el nefiind ca a en ic a
inflam ii iniei blice n che i nea e eia c . Începând cu 1918, chestiunea
nce eni ii e eil a de eni blem de in e e na ional, dezbaterile având loc
pe fondul unor agita ii antisemite între in e n m d c n an de c e di e i ec i
de opinie precum A.C. Cuza, Nicolae Iorga, Nechifor Crainic1055 .a. Din aceste
c n ide en e, Benn S a che i Sal Wei elbe g -a al a , nc din a , n
ini iative legislative care priveau acordarea în mod automat a etnicilor evrei afla i în
1049
Alexandru Singer, I n e b ne c , Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia.
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Parlamentari evrei în forul legislativ al
României: 1919-1940: documente (extrase), B c e i, Edi a Ha efe , 1998, p. 13.
1050
Victor Neumann, Problema emancip rii e reilor reflectat n cultura rom n modern , în
vol. Identitate /alteritate n spa iul cultural rom nesc, C lege e de dii edi a de Al. Z b,
Ia i, Edi a Uni e i ii Al. I. C a , 1996, . 298 301.
1051
Apostol Stan, Putere politic i democra ie n Rom nia 1859-1918, B c e i, Editura
Albatros, 1995, p. 352-353.
1052
Ibidem, p.14.
1053
Roland Clark, Sf nta tinere e legionar . Acti ismul fascist n Rom nia interbelic ,
traducere de Marius Adrian-Ha a a , Ia i, Edi a P li m, 2015, . 54 i m.
1054
Dr. Adolph Stern, Din via a unui e reu-român, l. III, B c e i, Edi a Ha efe , 2001,
p. 143.
1055
România lui Ion Antonescu, 1940-1944, ad ce e C lin D c inean , Ia i, Edi a P lirom,
2015, p. 52-53.
268 DANIEL HRENCIUC
teritoriile române ti începând cu 19141056. Ad l h S e n i Iac b Pi ine au solicitat

n im l de ba e il din Pa lamen , de fiin a ea indigena l i1057.
Sursa: DJANS fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 6/1939
1056
Ioan Scurtu, Liviu Boar, Minorit ile na ionale din Rom nia (1918-1925). Documente,
B c e i, A hi ele Na i nale din R m nia, 1995, doc. 121, p 569-560.
1057
Gheorghe Florescu, Legea dob ndirii i a pierderii na ionalit ii rom ne din 1924 i
evreii din România, în SAHIR , V, 2000, p. 284. Adolph Stern a cerut respectarea legii din
30 august 1920 prin care ii ii i i a -ungari din teritoriile alipite au primit
a ma ce enia m n apud Dr. Adolph Stern, Din ia a unui e reu- român, vol. III,
B c e i, Edi a Ha efe , 2001, . 184.
Târziu fa de e ele legi la i e ad a e c i i e la e ei n al e a e

europene, Regatul Român a adoptat (23 februarie 1924) Legea en d b ndi ea i
ie de ii na i nali ii m ne 1058.
1058
Ioan Scurtu, Liviu Boar, op. cit., doc. 146, p. 665-670.
CAPITOLUL XIX
Politica autorit ilor fa de evrei
XIX.1. STATUL I ACTORII POLITICI
S chimbarea regimurilor politice din Regatul Român a avut efecte dramatice

a a e eil . A m fe a a nic de c lab a e i n elege e eci c
in e c nfe i nal i in e e nic din B c ina I ic -a deteriorat în mod constant.
Curentele naziste s-au propagat în Bucovina dinspre Transil ania i Bana 1059. În
B c ina n m l ade il Legi nii A hanghel l i Mihail a c e c e nen ial
d nfiin a ea ace eia in de inde ea din L.A.N.C. n f n e c C neli Zelea
Codreanu cunoscut drept C i an l . Al e a ide - ec m cel c nd c e A.C.
C a i Oc a ian G ga - i-a a n a i l b c inean gani a ii e nice, ac i e
i ag e i e in di c l i me aj l an i emi i ac i nile i len e m i a e eil .
n 1926 Dimi i C n an in, n den medicini din B c e i, l-a lovit în timpul
nei ad n i blice e e e l d ean Sigm nd Sch lle . A i ile m ne a
nce ce ce ile n ace ca , n n-am iden ifica nici m c nc e ad a
1060
n acea e . La ca i l l ac i nil an i emi e, -a f c ema ca Nechif
Robu, lider al partidului cuzist din localitate, deputat al acestui partid în Parlamentul
Rega l i R m n, l e i efec . n e i ada manda l i de efec , Nechif
R b a emi di i ie in ca e a in e i e a l n i a de mb (c nd e eii
cinsteau Sabatul).1061 Atacurile antisemi e e de f a c f ec en idica n
a l R d i. C ilej l cam aniil elec ale, ema ica an i emi f ni a n m d
regulat un suport pentru actorii politici locali. Astfel, cu prilejul alegerilor din 1934,
c i ii a gani a di e e ac i ni blice lda e c n me a e i len e la ad e a
a idel ac a e c -au vândut jidanilor. A i ile e al a n m l c i il la
2029 de persoane.1062
1059
SANIC fond DGP dosar 7/1919, f. 28.
1060
Idem fond Vasile Stoica, dosar I/118, f. 7
1061
germani at ora al Buco inei), 1966, p. 38 ( agina ia e l i e e eali a conform
traducerii).
1062
SANIC, fond Ministerul de Interne, dosar1/1933, f. 124.
272 DANIEL HRENCIUC
Afi e elec ale an i emi e. S a: SANIC,

fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 1/1933.
A g men e elec ale f l i e n m d c n an de c e LANC n im l alege il .

Sursa: SANIC, fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 1/1933, f. 96.
La 19 februarie 1934 a avut loc un incident antisemit la Putna, studentul

P e c D ag ( igina din Falc ) i memb al cie ii academice B c ina
din Ce n i, a a aca c ie e l c in a c me cian l i l cal Sandbe g Ad lf1063.
C i ii i den ii din P na a mi c e b na e e eii din l cali a e.
Inciden l a f a lana in in e en ia janda mil . In e dic ia e eil de a n mai
ea a ea e i a e de c nfe i ne c e in , i-a afec a g a e e eii din R d i.1064
Ad a ea e a a nei legi la ii an i emi e c imi e e di ec la e ele
similare adoptate în Al T eilea Reich a eg i e cl de ea e eil din ia a blic ,
cial , ec n mic , financia a Regatului Român Îngrijora i, fiind informa i din
surse diferite, despre ac i nile ca e e eg a a a l , e eii d eni -au
adresat la 5 decembrie 1940 prin intermediul lui Isidor Presner, pre edintele
C m ni ii Evreie i R d i-Bucovina, lui Wilhem Fildermann, pre edintele
C m ni ilor Evreie ti din România, pentru a afla care sunt motivele întocmirii de
c e P li ia R d i, a unor tabele cu evrei c a c in n e 18-50 de ani de
1065
sex masculin . Inf ma iile aj n e la e eii din R d i a a c , mozaicii din
jude l C m l ng M ld ene c (Vama, G a H m l i) f e e ma i - i
1066
ea c l cali ile de ba in . Într-o serie de l cali i din R m nia (F g a ,
e e em l ) e eii f e e chema i la poli ie i obliga i emne e decla a ii prin
ca e en n a la liile l , n fa a ea legi na il 1067. Asemenea ve ti
ng ij a n cea mai ma e m c m ni a ea m aic d u ean . Într-o comunitate
ec m aceea d ean nde 90% din e e en an ii administra iei locale (Poli ia,
Jandarmerie .a.) aveau simpatii sau figurau drept memb i c ac e ai Pa id l i T l
pentru a este lesne de imaginat via a c idian a e eil . Ced ile e i iale ale
Regatului Român din vara anului 1940 au indus în mentalul colectiv românesc o
a i dine inj a c m ni ilor evreie ti din Bucovina i Basarabia fa de mili a ii i
ci ilii m ni ca e e e gea n fa a nain ii a ide a el ie ice. n m d
a ificial, n inia blic a f ind n in a en ne in a i atitudinea
a i ilor române în frunte cu regele Carol al II-lea în fa a ultimatumului sovietic
(26 iunie 1940). Numero i evrei din l cali ile ii de sud a Bucovinei au devenit
victimele unor pogromuri, violen e, asasinate, jafuri .a. n eaga a m fe a f
de c i de c e Meie Teich, e edin ele C m ni ii Evreilor din Suceava, în cazul
e eil d e na de l abil .1068 La 30 i lie 1940, ia i l d ean, Ce n c
Dimitrie (str. C a V d n . 6) le ec manda a i il m ne ad a ea n
m i fe me m i a jid imii din R d i, f i c ile de m ii nei
1063
Ibidem, f. 156.
1064
Franz Wiszniowski, op. cit., 1966, p. 38.
1065
SANIC, fond Colec ia Comunit i E reie ti din Rom nia, dosar 24/1940, f. 2.
1066
Ibidem, f. 3.
1067
Ibidem, f. 4.
1068
Apud Jean Ancel, Contribu ii la istoria Rom niei, Problema e reiasc 1933-1944, vol. I,
a ea n i, B c e i, Edi a Ha efe , 2001, . 225.
274 DANIEL HRENCIUC
ie enii e ima e n e f nc i n ime i jid imea din l cali a e , ge nd c e a

m i an an e ( S e ba ba en chimba ea banil m n i g i i n ca ele
jid e i. n ca l c n e chimbe li e nchid lia, ia ei a e a i. S
e e che i i ne e beci ile c ah , chib i i, e , a e, e l, lei la jid ii
S mme Lei e , S mme Sal m n, Ba a he K ine i a e liile ca e a a
a fel de m f i. S e dea di i ie ganel li iene i, ca ice eclama ie f c
c n a n i jidan i e d ede e a fi n emeia , fie l i na n cad l legil
n i. S e nd e l l n f m c n enabil i i nal . S n fie nd
unora (unui gardian care ia un pol de la un jidan). V n a ea m f il de im
nece i a e nd f n e e e rin rota ie de personal, pentru a nu pierde
popula ia im l. Ref gia din Ce n i, Cernu c mai ec manda, n c l e i ii
n e enimen e de gen l cel de f a e c ca ia e ac ii N d l i B c inei i
a Basarabiei la 28 iunie 1940, n e cru e prieteniile, n fie f ic de jid i,
facem dreptate popula iei ace, e me ii c eia a a g e l. S d edi i energie i
e ec l legii c ci legile ac ale n c ea e en cei ce i i le a lice. O
nce ca e d edi a e c e i ene gie n R d i, ne a d ce la c n a a ea c n
ice m ej a e jidanii fi n a e ia c c c n tiin a c a a n egim
românesc plin de energie dar i de dreptate, condus de un popor care ie - i apere
existen a (sic!). 1069 N m l e eil ma n e i iile c n la e de g e n l
m na c d ama ic aj ng nd la 283.000 (2,1%)1070. Restul evreimii a intrat sub
administra ia ie ic i maghia ( n ma Dic a l i de la Viena, R m nia a ceda
Germaniei partea de N-V a Transilvaniei)1071.La 14 octombrie 1940 Trufin Petru,
ef l P li iei Legi na e R d i, i-a c nfi ca f d e , e e l i Edel ein He man,
a e ca ci c i i came e de cami n, e ca e le-a depozitat în incinta Prefecturii
R d i. Ul e i , Edel ein i-a recupe a b n ile n ma nei eclama ii de e la
P li ia R d i (31 ian a ie 1941).1072 La 26 noiembrie 1940 din ordinul lui
Pan elim n P eli cean , ef al P li iei R d i, e eil d eni le-au fost
confiscate 92 aparate de radio. Acestea au fost preluate de c e C ea Ga il, n
lide legi na l cal i de i a e n incin a edi l i legi na R d i1073. Înainte de
i ea B c inei de n d i a Ba a abiei, n ecen m n efec a de n n m de
500.000 de agen i men iona un procent de 4% în cazul evreilor1074. D ceda ea
ace e i ii, n m l e eil a c n m d d ama ic1075. Acest trend se va opri
d 1945, el fiind reluat, inevitabil, da c nfiin area statului Israel...
1069
SANJ Suceava fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 96/1940, f. 2 3.
1070
SANIC, fond PCM-SSI, dosar 31/1939, f. 31.
1071
Ibidem, f. 53.
1072
SANJ Suceava fond Prefectura Jude ului R d u i, dosar 146/1941, f.52.
1073
Ibidem.
1074
1075
Ibidem, f. 67-80. A se vedea studiul, Problema e reiasc n Rom nia octombrie 1940.
CAPITOLUL XX
Excluderea economic i Numerus Clausus
Î n im l g e n ii G ga - C a a f elab a e i ad a e e e legi la i e
antisemite care au întors Regatul Român spre timpurile Evului Mediu,
ng ind i anic nd efec i c m ni ile m aice din a i l m ne c, m l i din e
ace ia aleg nd l ia emig ii e al e a e nde a e ec m B a ilia, Me ic,
A gen ina a c dem c a ie lid ec m F an a i Ma ea B i anie .a. Evreii s-au
b c c nf n a i c c ime i i len e de c ime nemain lni , de ed i de
b n i i ie i e nale, b ic a ea c me l i e eie c e e en nd a e
in eg an a n di c i blice i e de lide ii n g i li ice ali a e
precum Legiunea Arhanghelului Mihai/Garda de Fier/Partidul T l en a .
Anali ele eciali il men i nea fa l c e eii din j de l R d i a f
de eda i de 65 ha e en a abil, 52 ha de ne, 16 ha de d e (133 ha n
1076
total). S a l m n a da im e ia in ii ale n c la cial d e d ad fiind
eac iile n ia e, ineficien e m i a m il i a i dinil an i emi e mai
n me a e n a i l m ne c. În baza ordinului 9222 din 25 aprilie 1939 emis de
Comandamen l Te i ial al Regi nii 4 A ma e ie de b ii a f bliga e
l c e e en a ma . n ealabil, ace e b ii a f in ec a e i e ifica e n
ede ea abili ii c ndi iil igienice e ca e le fe ea . E e ba de b ia
Fla chenbe ge M e ( . Regina Ma ia n . 14), Gottlieb Phöbus ( . I li
Mani n . 20) i Gla e Vic ( efan cel Ma e n . 20). În cursul controlului au fost
constatate o serie de neajunsuri, patronilor fiindu-le ec manda e e ie de m i
pentr nl a ea deficien el c n a a e. C me l i n gene al, ia a ec n mic ,
cial , c m ni a e eia c a f ei e ba e e f nd l a cen i nii e emei
d e e n ia a blic m nea c i a eac iil labe din a ea a i il a lui.
1076
SANIC fond PCM-SSI, dosar 31/1939, f. 151. Vezi studiul Tablou de terenurile
e propriate de la e rei pe jude e.
276 DANIEL HRENCIUC
n m d c n an , c me l i ia a ec n mic e eia c a f emedi a

e ba e in ac i ni lanifica e ale legi na il , afla i ficial la e e nce nd c
27 ian a ie 1940, da la ca R m nia a f clama a na ional-legi na 1077. În
temeiul Decretului Lege publicat în Monitorul Oficial nr. 233 din 5 octombrie 1940
e abilea fa l c e eii n ni, d b ndi a de ine ie i ale n
1078
R m nia . E eii a f an aja i, ag e a i i amenin a i fiind m iedica i - i
e e ci e ac i i ile c me ciale i ec n mice ecifice. n R d i - da i n al e
l cali i - a f afi a e anca de in ca e li e lici a n m d im e a i ce enil :
n c m e e m f i din liile e eie i! 1079. La 27 noiembrie 1940 a fost
l a deci ia an l ii c ile de capacitate profesional - având în vedere fraudele
n egi a e la Ofici l din R d i a f ei Came e de M nc din Ce n i.1080 De
ace e m ia f afec a i o serie de me te ugari evrei din ora l R d i, d
c m mea :
Turtertaub Lotty, croitor, domiciliat în strada V l n a il n . 43 (n . 1450 din
14 octombrie 1939). Schauer Nathan, croitor, domiciliat în strada Iuliu Maniu
nr. 65, cl. I (nr. 141 din 26 martie 1941).
Grunberg Roza, croitor, domiciliat în str. tefan cel Mare nr. 22.
Ra chbach Leib, m cela , domiciliat în str. Iuliu Maniu nr. 40 (nr. 4008 din 28
iunie 1939).
Schla ch Iac b a Mendel, m cela , d micilia la c ala B ie i nr. 15 (nr. 134
din 19 decembrie 1938).
G ld chi ch Da id, c i , d micilia n R d i, cl. I, dosar nr. 143 din 26
martie 1939.
Schauer Isidor, croitor, cl. I, domiciliat în str. Iuliu Maniu nr. 140 din 26
martie 1939.
Bee R a R ne , c i ea c , d micilia n . Va ile B dn e c nr. 1656
din 4 iunie 1940.
Schaje Beer Gelber, brutar, domiciliat în str. Regina Ma ia n . 3, cl. I, d a n .
5212 din februarie 1939.
Pihovici Iosef, chelner, domiciliat în str. R. Iancu nr. 33, cl. I, dosar nr. 144 din
26 martie 1939.
Guttman Solomon, geamgiu, domiciliat în str. Iuliu Maniu nr. 51, din 398 din
22 ianuarie 1939.
1077
Simi n, B c e i, Edi a H mani a , 2014, . 324.
1078
Victoria Camelia Cotos, Popula ia Buco inei n perioada interbelic , Ia i, Edi a
Demiurg, 2009, p. 85.
1079
Ibidem, p. 86.
1080
M ni l Oficial , Pa ea I, 1941 03-010, nr. 58, CIX, 10 martie 1941, p. 1197-1207.
Pressner Isidor, sifonar, domiciliat în str. efan cel Ma e n . 76, d a n . 675

din 5 martie 1939.
Ka Pinka , in ala a , d micilia n . V l ului nr. 18, dosar nr. 1013
din 11 aprilie 1939.
Guttman Josef, frizer, cl. I, domiciliat în str. Norocului nr. 686 din 29 ianuarie
1940.
Reicher Josef David, cojocar, domiciliat în str. Regina Maria nr. 38, dosar nr.
1436 din 17 octombrie 1939.
Reiczer Rachel, c e ie , d micilia n . Apei nr. 2, dosar nr. 523 din 8
februarie 1939.
Goldhirsch Baruch, croitor, dosar nr. 1564 din 22 decembrie 1939.
Berstein Abraham, croitor, domiciliat în str. Hanului nr. 13, dosar nr. 1510 din
8 decembrie 1939.
G ld ein Sil ia, c i ea c , d micilia n . Iancu Flondor nr. 27, dosar
nr. 1527 din 20 decembrie 1939.
Berger Michel, brutar, domiciliat în str. Topli ei nr. 5.
Buler Solomon Leib, morar, dosar nr. 555 din 1938.
Rosentraus Hersch, croitor, domiciliat în str. Sf. Maria nr. 12, cl. I, dosar nr.
292 din 20 aprilie 1939.
Wa eman E a, c afe , d micilia n . Norocului nr. 24, dosar nr. 337 din
19 mai 1939.
Wagner Israel, croitor, domiciliat în str. Iuliu Maniu nr. 34, dosar nr. 807 din
23 martie 1939.
Stenzel Haschel, croitor, domiciliat în str. B ii nr. 642, dosar nr. 954 din 2
aprilie 1939.
Katz Josef, morar, domiciliat în str. Regina Maria nr. 142, dosar nr. 1537 din
20 decembrie 1939.
Glasar Abraham, domiciliat în str. Norocului nr. 62, dosar nr. 1319 din 25 iulie
1939.
Gruber Josef Moses, tâmplar, domiciliat în str. Pia a Unirii , dosar nr. 1101 din
25 aprilie 1939.
Ha inge Ca l, b bie , d micilia n . Norocului nr. 29, dosar nr. 78 din 20
februarie 1939.
Helman Sami, b bie , d micilia n . Pia a Unirii , dosar nr. 154 din 1939.
Her covici Aron, domiciliat în str. Iuliu Maniu nr. 1, dosar nr. 151 din 1939.
Ke n A n, m a , d micilia n . R. Nistor nr. 22, dosar nr. 532 din 20
decembrie 1939.
Ke n Be l, n a , d micilia n . R. Nistor nr. 22, dosar nr. 1530 din 12
decembrie 1939.
278 DANIEL HRENCIUC
Kern Het I ig, n a , d micilia n . R. Nistor nr. 22, dosar nr. 1531 din
20 decembrie 1939.
D ach He ch, b ca , d micilia n . R. Adolf nr. 1, dosar nr. 964 din 4
martie 1939.
Baruch David, tâmplar, domiciliat în str. R. Bodnar nr. 11, dosar nr. 202 din 3
ianuarie 1939.
Vininger Israel, strungar, domiciliat în str. R. colii nr. 8, dosar nr. 160 din 21
decembrie 1939.
La fe J ef, c n ar, domiciliat în str. Putnei nr. 18, dosar nr. 528 din 8
februarie 1939.
Goldschleger Sali, croitor, domiciliat în str. Oborului nr. 4, dosar nr. 1620 din
23 februarie 1940.
Schulberg Ioil, iretar, domiciliat în str. Regele Carol nr. 30, dosar nr. 164 din
25 decembrie 1938.
Ofenberger Leib, frizer, domiciliat în str. Braustein nr. 37, dosar nr. 105 din 8
martie 1939.
R enfeld S l m n, b bie , d micilia n . Regina Maria , dosar nr. 157 din
4 aprilie 1939.
Feigel Ma ia, c afe , d micilia n . tefan cel Mare nr. 5, dosar nr. 50 din
12 februarie 1939.
Vininger Vica, c afe , d micilia n . I li Maniu nr. 27, dosar nr. 12 din 25
ianuarie 1939.
K nenfeld Zili, c afe , d micilia n . Slag nr. 1, dosar nr. 13 din 12
ianuarie 1939.
G e mann Eman el, b bie , d micilia n . Iancu Flondor nr. 33, dosar
nr. 155 din 4 aprilie 1939.
Lang Da id Leib, bl na , cl. I, d micilia n . Voluntarilor nr. 47, dosar nr.
679 din 10 ianuarie 1940.
La chman Sali Hil, m di , d micilia n . Florilor nr. 1, dosar nr. 82 din
1938.
Niedorhofer Moses, nichelar, domiciliat în str. Iancu Nistor nr. 50, dosar nr.
410 din 1 iulie 1939.
Berger Rudbin, cizmar, domiciliat în str. Topli ei nr. 5, dosar nr. 588 din 12
februarie 1939.
loim Solomon, tinichigiu, domiciliat în str. V n il nr. 3, dosar nr. 1413
din 30 august 1939.
Vlodinger Schaje, croitor, nr. dos. 5351 din 1937.
Schach e F ida, c i ea d micilia n . Regina Maria nr. 112, dosar nr.
2864 din 1936.
Haitner Isac, croitor, domiciliat în str. V. B dn e c nr. 5, dosar nr. din 1796
din 1936.
Stenzel Osias, croitor, domiciliat în str. tefan cel Mare nr. 80, dosar nr. 3284
din 1936.
Grumed Leon, croitor, domiciliat în str. Regele Carol al II-lea nr. 1559, dosar
nr. din 1506 din 1936.
S e n ch E ka, c i ea c , d micilia n . tefan cel Mare nr. 41, dosar
nr. 760 din 1936.
B ecke Regina, c e ie , d micilia n . Sf. Treime nr. 29, dosar nr. 460
din 1939.
Schtenzel David, croitor, domiciliat în str. B ii nr. 5, dosar nr. 3274 din 1938.
G man Fani, c e ie , d micilia n . Iuliu Maniu nr. 39, dosar nr. 3574
din 1937.
Sadinger Ieti, croitor, domiciliat în str. Iuliu Maniu nr. 25, dosar nr. 1562 din
1936.
Modianu Loty, c e ie , d micilia n . tefan cel Mare nr. 582, dosar nr.
3480, din 1937.
Kremer Mendel, electrician, domiciliat în str. B ii n . 4, d a n . 256 din 1937.
Holinger Mendel, richtuitor, domiciliat în str. Voluntarilor nr. 51, dosar nr.
1035 din 1936.
Schleim Sali, c afe , d micilia n . Hanului nr. 8, dosar nr. 3263 din
1936.
Merling Samuel, morar, domiciliat în str. V. B dn e c nr. 28, dosar nr. 1546
din 1936.
Stern Heim, fierar, domiciliat în str. Voluntarilor nr. 49, dosar nr. 1355 din
1936.
Rikzer Israel Guecer, tinichigiu, domiciliat în str. Topli ei nr. 10, dosar nr. 256
din 1936.
Veinschau Moses, brutar, domiciliat în str. Topli ei n . 18, d a n . 131 din
1937.
Glater Max, fotograf, domiciliat în str. Regele Ferdinand nr. 63, dosar nr. 3078
din 1936.
B che M i , bl na , d micilia n . V n il nr. 28, dosar nr. 417 din
1936.
Solomon Leib Rauchbach, dosar nr. 1212 din 1936.
Kohn Froim, tapi er, dosar nr. 534 din 1938.
David Michel, elar, domiciliat în str. Regele Ferdinand , dosar nr. 488 nr.
1936.
Schachter Isac, domiciliat în str. Regele Carol nr. 58, dosar nr. 1623 din 1936.
280 DANIEL HRENCIUC
Al d ilea b i m ndial a nce la 1 e emb ie 1939 in atacarea

P l niei de c e Ge mania. La 3 e emb ie 1939 F an a i Ma ea B i anie a
decla a i ele b i cel i de Al T eilea Reich1081. Nu vom insista asupra contextului
care l-a provocat - ace a fiind a i deja n l f a e c n c da i c n ib iilor
i icil i ce ce il - n m men i na fa l c b i l -a extins, d 1
septembrie 1939, a id n n eaga l me, de ind a e iec iile an e i a e, in
am l a ea, agediile, n m l de ic ime, me am f ele e i iale, ciale,
ec n mice i li ice ca e1082. Oda c c a ea P l niei n andem c
Uni nea S ie ic , hi le i ii a c ea G e n m n l P l niei nde a nce
ne ea n a lica e a ideil de c i e n de ali de c e Ad lf Hi le n Mein
Kam f 1083. A început astfel a lica ea l iei finale n acce ia l i Ad lf Hi le 1084
n emn nd di ge ea e eil in a de ea cada el ace a, ini ial ga a e n
camere speciale (holos-ardere)1085. Holocaust provine etimologic de la grecescul
holokauston, traducerea da de Se agin a en c n l eb aic olah adic ceea
ce e e de fe i , n engle el fiind eda ca f and in f c c e D mn l ,
f and a a je f i al in f c 1086. Exterminarea evreilor prin Holocaust
a de i ca n m de ictime, chiar distrugerea Templului în `70 e.n., întrucât
e e mina ea e eimii din E a i ean a ca e i en ei de 1000 de ani a
e eimii a chena de, in i n idi , limba n ca e b ba ii a dia Tam d l,
mamele ng na c n ece de leag n i c iii i n ea c n ecele de leag n,
neg ii i f cea aface ile i an ac iile c me ciale, limba n ca e ine ii f cea
c e fe el . Idi l a e e en a mijl c l de e ima e a nei ma i eligii a ac m
e em de em i nan a c i L c S. Dawidowicz într-un volum publicat în 1999 de
c e Edi a Ha efe , i a da na e e nei c l i f a e b ga e1087. În septembrie
1939 la R d i a f ad i i n me i refugia i polonezi. C m ni a ea e eia c
a c n ib i financia i ma e ial la aj a ea ace ef gia i. P in e ef gia i, -au
afla i n me i e ei1088.
1081
A. J. P. Taylor, Originile celui de la doilea r boi mondial, Ia i, Edi a P li m, 1999, .
213.
1082
Anatol Petrencu, Basarabia n timpul celui de al doilea r boi mondial (1939-1945),
Chi in , Edi a P In e na i nal, 2006, . 15 i m.
1083
Oliver Lustig, Da, a existat Holocaust! în vol. Reflec ii despre Holocaust. Studii, articole,
memorii, A cia ia E eil din R m nia Vic ime ale H l ca l i, B c e i, 2005, . 116-
137.
1084
Lucian Boia, Tragedia Germaniei 1914-1915, B c e i, Edi a H mani a , 2010, . 122-
125.
1085
Jacques Attali, E reii, lumea i banii. Istoria economic a poporului e reu, B c e i,
Editura Univers, 2011, p. 411.
1086
David G. Williamson, Al Treilea Reich, Bucu e i, Edi a All, 2012, . 69.
1087
Apud Lucy S. Dawidowicz, R boiul mpotri a e reilor 1933-1945, B c e i, Edi a
Hasefer, 1999, p. 25.
1088
SJAN Suceava fond Prefectura R d u i, dosar 34/1941, f. 11-18.
Sursa: SANIC fond Ministerul Afacerilor Interne. Oficiul de Documentare i

Studii Administrative, 1933-1949, dosar 42.
Sursa: SANIC fond Ministerul Afacerilor Interne. Oficiul de Documentare i

Studii Administrative, 1933-1949, dosar 67, vol. II.
CAPITOLUL XXI
Rebeliunea legionar i pogromul r d u ean (21-23
ianuarie 1941)
P ogromurile care s-a de f a strict în spa iul geografic românesc au în

spatele lor o l ng i ie. Violen ele antisemite au fost numeroase în istoria
m nil , ele b fnind chia n m men ele emnifica i e a cia e a c l i
1089
complex al de eni ii na i nale ec m 1856, c ala din 1907 .a. n a i l
b c inean, manife ile an i emi e a c e c n m d e nen ial nce nd c 1918,
e f nd l c m lica i delica al manife il l ana i nali e, an i emi e, en f be
.a. n e 1922-1923 n me a e ac i ni an i emi e a a l c la Ia i, B ani, Cl j,
1090
B c e i . Ele a n emna n ac ic , a ge ea n geam i ale n
maga ine/ ie i e eie i, gani a ea n ma i an i emi e, bl ca ea
acce l i ele il n c li i ni e i i, c mi e ea n a a ina e i n e ine ea
i len el la ad e a n e ei .a1091. n c e a nd i, den ii c e ini le-au cerut
a i il m ne in d ce ea m il de numerus clausus i numerus nullus,
nce c nd a fel elimine c nc en a e eil . G a e inciden e an i emi e a a t loc
la Cl j i O adea, finali a e in de a a ea n inag gi, incendie i, m le i de
e ane, jaf i, fa e n gene al, ma e ne ede i e de a i i1092. Incidentele de
ace gen a c n in a n in en i a e i -a e in n im l g e n ii na ional-
ni e, n l cali i ec m B a, Sighe , S cea a, B l i, S ca, Ia i .a1093. Unele
mesaje antisemite s-a eg i n c in l d cumentelor adoptate cu prilejul
C ng e l i den il c e ini de la T g M e din 19361094.
1089
Florin Petrescu, Istoria evreilor. Holocaustul, manual pentru liceu, Bucu e i, edi ia a II-a,
1090
SANIC fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 10/1930, f. 1-2.
1091
Ibidem.
1092
2015, p. 48.
1093
SANIC fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 2/1922, vol. I, f. 5.
1094
Florin Petrescu, op. cit., p. 49.
284 DANIEL HRENCIUC
n a l R d i i n l cali ile limi fe, Mi ca ea Legi na e a f a e

bine e e en a , ea in nd i m nd c n an n di c an i emi i len ,
gani nd n me a e ac i ni nd e a e m i a e eil . D c men ele dia e ne
c nfi m fa l c i len ele an i emi e de eni e a e a c idian l i in e belic
b c inean. Un l din e lide ii l ana i nali i en mi en di c l i len
an i emi i in ac i nile ale fi ice nd e a e m i a n e ei, a f Nechif
Robu, igina din V l (l cali a e a ia de R d i). S a iul geografic
d ean a f a e c m nen a acel i a eal - ca e in eglemen ile i m ile
adoptate - a eg i i gani a m men l de nici a e d ama ic n i ia
mani ii c noscut drept Holocaust1095. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a
en n a la n n fa a ea fi l i , Mihai, e ea n a fiind el a de c e I n
Antonescu (între 14 septembrie 1940-27 februarie 1941 România a avut un regim
na i nal-legionar). La 13 e emb ie 1940, legi na ii a gani a ma e manife a ie
1096
n R d i, nd e nd - e e P efec a l cali ii .
Mi l le an ei i n elege ii din e min i ile na i nale ecific ge g afiei
mane b c inene a fe i c n l i , n eajma cel i de al D ilea R b i
Mondial. Documentele pe care le-am iden ifica , dia i anali a n c l
ce ce il de a hi c nfi m , din nefe ici e, ace l c . E l iile li ice i
sociale din Regatul Român au reflectat preluarea imb lic i eal a n e meni i
in men e din m d l de ac i ne i e a e al cel i de Al T eilea Reich. Ce e a
n m la n R m nia i n inciile ale i ice, B c ina n ca l de fa , a
reprezentat în realitate, programul regimului antone cian de elimina e c m le a
e eil , T an ni ia fiind d a l ie em a n la e e mina ea al a
ace a n lag ele din Reich. S l ia final , n elea ca fiind ced a de elimina e
fi ic a e eimii n cad l lag el de e e mina e concepute în mod special, a
e e en a eali a e c d a H l ca l i.1097 n a l R d i, de ild , n im l
e enimen el c n c e d e ebeli nea legi na e eii a f b i, mili i,
jef i i, e i a i, ci i. Ace e e enimen e a f min i i emedi a gani a e,
a nd d e in elimina ea e eil din ia a cial i blic a l cali ii, n a alel
c el a ea e ii l cale de c e legi na i. A fel de ac i ni -a de f a n
n eaga a , i-au adus enorme prejudicii umane i ma e iale la iei e eie i,
c m mi nd n b n m acele in i ii ale a l i ca e -a fi c eni
1095
Ibidem, p. 73-74.
1096
1097
A se vedea, Robert Jay Lifton, Medicii na i ti. E terminarea medical i psihologia
genocidului, T ad ce e din limba engle de Mihai Dan Pa ele c , B c e i, Edi a Me e
P bli hing, 2014, . 17 i m.
in e in imedia i adec a n a ea ace ac e de n ba ba i m a a e1098. A i

acele e enimen e, i i e babil c de a a e, a i ne i de la ma e di an n im ,
e e e en imen e de ad nc c m a i ne en d ama n ameni a c ing
in e a aceea a fi f e ei. In a a ea a l i na i nal-legionar la 14 septembrie
1941 a deschis calea unei puternice campanii an i emi e i n i len e f
eceden nd e a e n im l nd, m i a e eil . Oda aj n la g e na e,
Ga da de Fie i-a n mi efec i n m l e din cele 50 de j de e ale R m niei, a f
c ea P li ia legi na n f n e c gene al l C n antin Petrovicescu, au fost numite
e ane legi na e n f n ea n in i ii ale a l i, d bl nd -se efectiv
admini a ia an ne cian 1099. P e a an i emi ge man ( P nca V emii ,
B na Ve i e .a.) i-a intensificat propaganda împotriva evreilor1100. Îngrijorat de
e ec i a an i emi a a l i na i nal-legionar (proclamat în mod oficial la 14
septembrie 1940-D. H.), Wilhem Filderman s-a adresat (18 septembrie 1940),
generalului Ion Antonescu, care i-a n c n e va angaja într-o politic de
e ec a e a e eil , n c ndi iile n ca e c eligi na ii ace ia n ab a n
m d di ec a ec e egim l, fie ec n mic a li ic 1101. An ne c a min i n
n l , n eaga li ic a g e n ii na i nal-legionare având un profund
ca ac e an i emi , ace egim e cel nd la ca i l l a a ina e, i len e i m i
e eme an ie eie i. n dec de c e a m ni, g e n l a ad a n n m
idica de e e legi la i e, in in e medi l c a e eii a f n m d emedi a ,
oficial i efec i di c imina i, e cl i i de eda i de b n ile e ca e le a ea n
proprietate1102. Pen a ne edifica n i in a ace a ec e, e e ficien
anali m da ele i inf ma iile e en a e n nd ile m a e: la 5 octombrie 1940
au f n mi i in -un decret comisari de românizare pentru a realiza conformarea
c di ec i ele Mini e l i Ec n miei Na i nale.
1098
Simi n, B c e i, Edi a H mani a , 2014, . 338-339.
1099
Te S l m ici, Istoria e reilor din Rom nia. 2000 de ani de e isten , Volumul I,
B c e i, Edi a Te , 2007, . 241.
1100
Carol Iancu, Shoah în România. Evreii din România în timpul regimului Antonescu (1940-
1944), Ia i, Edi a P li m, 2001, i m.
1101
Denis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu i regimul s u. 1940-1944,
B c e i, Edi a H mani a , 2008, . 72. La 18 a g 1941, d ean l I ak Auslander a
f a e a b ac a ia c a fi de in al e ine . SANIC fond Colec ia 50, dosar 313,
f. 549.
1102
A hi ele Na i nale ale R m niei, Stenogramele edin elor Consiliului de Mini tri.
Guvernarea Ion Antonescu, vol. V (octombrie 1941-ianuarie1942), B c e i, 2001, edi ie de
d c men e n cmi de Ma cel D mi Ci c i Ma ia Igna , d c. 8, .121-163.
286 DANIEL HRENCIUC
a e c mi a i ai G ii de Fie a f n mi i ecial en ind ia

e lie , c c l de a m ni a cie ile petroliere prin concedierea
1103 1104
angaja il e ei i ini . A f e ia e ie ile im bilia e (5
c mb ie), e en ile f e ie e (12 n iemb ie) i c m aniile de na iga ie (4
decemb ie) de in e de e ei. A f c ea n m d ecial de c e legi na i, n
C mi e de In e iga ii C iminale en iden ifica ea cel in a i de e ec a ea
legionarilor în vremea lui Carol al II-lea 1105. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940
legi na ii a ma ac a 64 de f i mini i i fi e i de li ie nchi i n nchi a ea de
la Jila a. 11 e ei a f ci i de c e legi na i n aceea i n a e n Ga a Pl ie i. A
doua zi, au f ci i in m ca e de c e legi na i, n -un mod samavolnic,
Nic lae I ga i Vi gil Madgea 1106. La 6 decembrie 1940, marele rabin Alexandru
af an a a c aj l esteze deschis n fa a gene al l i I n An ne c fa de
c imele, ab ile i i len ele c mi e de legi na i m i a e eil 1107. n ace e
ac i ni an i emi e c mbina e legi la i c i len ele fi ice declan a e n e i i b
bl d i ea P li iei legi na e, n-a l a f i n decemb ie 1940. La începutul anului
m , între 21-23 ianuarie 1941 în Regatul Român1108 au avut loc evenimente
i len e emedi a e i gani a e de c e Mi ca ea legi na , c noscute în
c m ni a ea iin ific in in agma de ebeli ne legi na . n nd ile m a e,
ne vom concentra a en ia a a m d l i n ca e -a de f a ace e e enimen e la
R d i. n i a de 23 ian a ie 1941 n n m de a ima i 2000 de i ai
c m il e i -a nc l na i nd e a e R d i, enind din e D ne i,
V l i Ma ginea, inci alele l cali i limi fe. S-a m i n c l ane de c e
2-3000 de e ane e ind aj ng n cen l l cali ii, n fida f curilor de arme
c ca e f e e m m ina i la ba ie e de c e janda mi. Legi na ii n -au l a n
in imida i, a ac nd inci alele in i ii ale a l i m n afla e n cen l
R d i l i (P efec a, P a, Ofici l Telef anel ), de a nd maga inele i
liile e eie i, n nd n l c in ele a ic la e, m le nd, nind g a i
m nd 6 e ei. C m ni a ea E eil din R d i -a e i n mijl c l n i len e
1103
M ni l Oficial , B c e i, CIX, nr. 163, din 12 iulie 1941, p. 4028-4029.
1104
Ibidem.
1105
Denis Deletant, op. cit., p. 73.
1106
Ibidem, p. 74.
1107
Carol Iancu, op. cit., p. 62.
1108
SANIC fond Ministerul de Interne. Diverse, d a 78/1941, f. 13, 35. Ge manii a m i
c m l a en ie de f a ea e enimen el din e 21-23 ianuarie 1941. Sigmund Collin,
ca ie l C m ni ii E eil din B c e i, a f ci de c e legi na i n e 21-ianuarie
1941. A mai f ci i n m d lba ic, M. O ech k , di ec l Ofici l i Pale inian
Cen al din B c e i, Le n Blime , j nali la Vechea O gani a ie Si ni , Pinc Ka ,
memb n N a O gani a ie Si ni , c me cian ii Be na d i Jack Ka fmann ( a i fi ),
Guttman Marku , J ef Wei man, Ma c ean , S l ici, C neli S l m n .a., ibidem, f.
100-101; idem, fond Ministerul de Interne. Diverse, dosar 135/1941, f. 8-25.
f eceden n i ia l cali ii, f ica, g a a i anica c in nd -i e i

memb ii i, f e ce ie. D n chimb el ngi de f c i c in ii
generalului Ion Antonesc (P li ie, Janda mi, A ma ), în jurul el 11, n n m
de 30 de c mba an i s-au retras la Casa Verde (sediul local legionar)1109. Evaluarea
e enimen el e ec e la R d i (21-23 ian a ie 1941) efec a de c e
a i ile l cale (n-am identificat în c l ce ce il efec a e evaluarea
C m ni ii E eie i) ne indic m a ea n i n m de 6 e ei1110. Din e e eii ci i
de c e legi na l Iac b Simi n din R d i, n im l ace e enimen e, i-am
iden ifica n c l ce ce il de a hi e Ha J ef (34 de ani), Tanenba m W lf
(55 de ani) i D nenfeld He mann (58 de ani)1111. Un n m de 12 e ei a nd e
c in e n e 25 i 56 de ani a f l i i c n , iar alte 23 de persoane de religie
m aic a f l i e , c nf m Ra l i n cmi de c e a i i (semnat
de c e l . c l. I ne c , efec l j de l i R d i1112. Evreii a f a e a i ab i
i nchi i n beci ile P li iei R d i, nde a f b i f nici n m i . n
f n ea P li iei R d i n im l ace e enimen e -a aflat Petre Trufin, un
cunoscut simpatizant legionar.1113 Evreul Emanuel Taubenkubel din Siret (fost
f nc i na la m ia Adel be g din j de l R d i) a fost deposedat de 30 de saci cu
f in i b de legi na i, a e a i nchi n beci l P li iei R d i, nde a f din
n b de c e Pe e T fin.1114 E eii d eni a f de eda i de b n i,
m f i i bani n im l e enimen el din 23 ian a ie 1941: Moses Kombluth a fost
jef i de 48 e echi de ghe e, 60 e ane de l n , 30 e e i l e e, 40 e echi
ni, 20 e echi b canci, 30 d ini de ci a i b b e i, i -a l a 25 c m i
b b e i, n cea de m n , 10.000 lei lichi i, Mechle Meche , de fe ie c ,a
f jef i de 8 aci de f in de c e n g de d i legi na i neinden ifica i ca e l-au
bliga an e f in la can ina legi na , Rudich Solomon, hotelier, a fost jefuit
de 1600 lei, 2000 de iga e e na i nale i 100 c ii de chib i i. Legi na ul Vasile
H eb c din R d i a f g i in a de ace e ac e. Drimmer Mendel, avocat, a
f de eda de n bin cl i c i de j c, M e L enk f, bl na , i-au fost luate
in amenin i i l i i de c e n g de ani na ma i a nd i de haine, 3
perechi de ghete, un guler persian, n man n, ma de de 365 lei i ale biecte
casnice1115. A f de a a e maga inele de haine ale l i M e L enk f i
1109
2012, p. 380.
1110
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 146/1941, f. 21-23. Buletin
informati al Legiunii de Jandarmi R d u i, ibidem. Raportul Poli iei R d u i c tre
Ministerul Afacerilor Interne nr. 3/16 din 29 ianuarie 1941.
1111
Ibidem, f. 52.
1112
Ibidem.
1113
Ibidem.
1114
Ibidem.
1115
Ibidem, f. 62. Tabel de principale m rfuri furate pe categorii.
288 DANIEL HRENCIUC
mb c min e al l i M e K nbl h de la ca e a f a e m f i evaluate de

c ea i ile m ne la ma de 272.000 lei (g e a ea m f il e a de 330 kg)
1116
. Între m f ile f a e -a afla c mbl ni , a c me de haine, a e
c ci li, 21 d ini de ci a i, 24 de f la e, 12 e echi de indi en abili, 4 e echi de
m n i i cen de n , 23 e echi de b canci, 120 e echi de ghe e, 10 e echi
de ni, bl n i de l e, d a e, l a , n bal de n .a1117.
Prelipceanu Pantelimon a confiscat 92 de aparate de radio de la evrei predându-le
edi l i legi na din R d i.1118
În timpul evenimentelor au fost produse pagube la anumite l c in e
a ic la e, fab ici i in i ii blice.1119 n e lide i legi na i im lica i n
evenimente s-a afla Va ile Ia inchi (mini ), S lcin Nic lae (j dec - ef de
c ib), Va ile C ci ( ef l gani a iei legi na e j de ene), P eli cean Pan elimon
( ef de li ie), S e c Va ile (in ec legi na ), C libaba A emie (f
ice ima ), Ca ac D mi (admini a la fab ica de l m i)1120, Popovici
Vladimi (f ima al R d i l i), Ol ean Va ile ( ef de ga ni an ), Iacob
Simion (Comandant Ajutor Muncitoresc) 1121, Olinici Octavian, avocat1122 .a. La
ace e i len e, a l a a e i nii ele i de la Lice l E d i H m aki , din e
ace ia Vi gil P ici i A Ci nei fiind a e a i.1123 Maga inele, cie ile,
ediile i fi mele e eil din R d i a f de a a e, ia m f ile c nfi ca e
(incl i nel ele ag ic le). M ia Ma g che de la M ne i a f c a , ia
ec l a echi i i na . P ima l l cali ii D ne i le-a confiscat evreilor aparatele de
radio iar sinagoga a fost închi . La S ce i a l c in ele e eie i a f de a a e1124.
Ace e a i ici, da e i inf ma ii de i amin i e eflec eali a e d ama ic a
c m mi e ii ela iil in e mane, c nfi m nd l l de li ic de a a m il
an i eie i, edilect din timpul regimului Ion Antonescu. Una dintre cele mai
nfl i a e c m ni i m aice din B c ina, ec m e eimea d ean , a f
d ama ic afec a de ac i ni i ac e ba ba e ca e n-a ea nici leg c inci iile
f ndamen ale ale mani ii, c adi ia b nei c n ie i i i a armoniei dintre
grupurile etno-c nfe i nale ca e ca ac e i a e n a nci a i l b c inean.
1116
Ibidem.
1117
Ibidem, f. 51.
1118
Ibidem, f. 74.
1119
Ibidem.
1120
Ibidem.
1121
Ibidem, f. 66.
1122
Ibidem, f. 79.
1123
Ibidem, f. 66.
1124
Ibidem.
Sursa: DJANS fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 6/1939.

CAPITOLUL XXII
Ghetoul
V ara an l i 1941 a f na de ebi de d ama ic en i ia e eil din

Regatul României Mari n gene al, i a cel din B c ina i Ba a abia n
m d ecial. R m nia l i I n An ne c e a alia c cel de Al T eilea Reich,
eg ind - e in en de declan a ea e a i nii mili a e c n c e b n mele de c d
Ba ba a ( Ba b R ie - atacarea Uniunii Sovietice la 22 iunie 1941, în scopul
elibe ii inciil ceda e la 28 i nie 1940, adic a Ba a abiei, a ii de n d a
B c inei i a in l i He a). I n An ne c a f n an i emi c n in i f nd,
el a nd ade ea e im i f a e d e la ad e a la iei e eie i, c n inge i fa de
care n-a f c e da n ec e . A m i al i f e e e, lan ile l i Ad lf
Hi le i ale a ia il ace a n i in a e e min ii la iei e eie i1125,
egim l elab nd - i ia a iec ie de elimina e a l c i il i m aici,
n m d edilec a cel din Ba a abia i B c ina. A fel, ace e d incii a
1126
devenit subiectul li icii de ifica e ale e nice a R m niei Ghetoizarea
e eil din Ba a abia i B c ina (partea de nord-vest a Transilvaniei aflându-se sub
administrarea Ungariei horthyste începând cu 30 august 1940, în urma Diktatului de
la Viena), a e e en a ced elimina 1127 n ede ea de ii ace a e
T an ni ia i de ac l e a iile de ga a e din G e n m n l Gene al.
1125
Alfred Rosenberg, Jurnal 1934-1944, edi a i c men a de Jürgen Matthäus i F ank
Bajohr, Cuvânt înainte de Alexandru Florian, îng iji ea edi iei n limba m n de Eli abe h
Ungureanu, B c e i, In i l en S die ea H l ca l i Elie Wie el, 2017, . 40 i
urm.
1126
2015, p. 210.
1127
A e edea, Te S l m ici, Istoria antisemitismului din România. Pogromurile de la
Dorohoi, Bucure ti i Ia i, B c e i, Edi a Te , 2013, . 203.
292 DANIEL HRENCIUC
Evreii basarabeni i bucovineni au fost aduna i i masa i în ghetouri (cele mai

cunoscute, fiind cele de la Chi in 1128 i Ce n i .a.) cu scopul de a fi deporta i
ulterior în T an ni ia ( n lag ele ecial amenaja e, a e edea ca i l l
1129
m ) . Amenaja ea ghe il din a ea de d a B c inei a f eali a n
c nf mi a e c din l n . 1813/1941 emna de c e I n An ne c . P imind ace
din, P efec a R d i i-a expus punctul de vedere prin intermediul unui Memoriu
având statutul de Confiden ial-Personal expediat MAI-Cabinetul Ministrului, la data
de 28 a ilie 1941. A i ile d ene n f n e c efec l j de l i, men i na
c blema amenaj ii unui cartier destinat evreilor se punea numai în cazul
l cali il R d i i Si e , n c e eii din l cali ile ale e ef gia e n
a e. Mai m l , e eci a n d c men , e eii n ea fi c ncen a i imedia
întrucât meseriile pe care le ac ica i f cea indi en abili n ec n mia i
cie a ea l cal . n R d i ia - la m men l edac ii d c men l i - n n m
de 5.500 de e ei la la ie al de 14.000 de locuitori1130. Majoritatea evreilor
locuiau în partea de sud-vest a R d i l i n in e i l i nghi l i f ma de calea
fe a ca e b ea cen l l cali ii, l c ind n ca ie e c m ac e. Maga inele i
liile din ace e ne-delimi a e c alba e ha - e a ie i e eie i.
Pornind de la aceste date p elimina e, a i ile ge a amenaja ea ghe l i l cal
în partea de sud- e a a l i R d i, ma ca e ha c linie de c l a e ie.
Acest cartier urma a fi izolat conform unei linii care trecea pe strada Putnei-
l T li a (ca e c gea e ada M cela il ), i, n c n in a e, li e il ce e
n ind n a ele ii G din iei.1131 Pen ca i la ea fie mai c m le - e a a
în continuare- e a ea mai i f ma ca ele din e ada B dn e c i ada
M cela il , nde n e en n ni e c ci abe mici i echi f m nd n ca ie c
i n chea e neigienice i e nic e e e idemiil . Aici, e a e c ea
a fel, n lin cen , n a c de ca e a l a e nea a ne ie. Din nc de ede e
tehnic, deplasarea evreilor din celelalte cartiere în cartierul fixat pentru ei (sic!) se
a e face n b ne c ndi i ni, de a ece n ace ca ie e i l c in e i e de
e eii ca e a f gi n R ia. L c i ii m ni ca e l c ie c n ace ca ie , mea
a fi la a i n l c in ele e eil a fel elibe a e i chia n l c in ele ma e de la
ge manii e a ia i.
1128
A se vedea remarcabila monografie n cmi de c e Pa l A. Sha i , Ghetoul din
Chi in u 1941-1942. O istorie documentat a Holocaustului în interiorul frontierelor
contestate ale României, ad ce e Nic lae D g in, c c n l gie de Rad I anid i
B e e Chambe lain, B c e i, Edi a C ea Veche, 2016, . 13-160.
1129
Vladimir Solonari, op. cit., p. 191.
1130
SANIC fond Ministerul Afacerilor Interne. Oficiul de Documentare i Studii
Administrative, 1933-1949, dosar 67, vol. II, f. 47.
1131
Ibidem, f. 48.
Sursa: SANIC fond Ministerul Afacerilor Interne.

Oficiul de Documentare i Studii Administrati e, 1933-1949, dosar 67, vol. II.
O e a i nea e a face bine n ele e e a e i c fiecare caz aparte bine

studiat. Se a dec nge i na mai n i cen l a l i de e ei a c m aen
va avea nici o e e c i ne a a ie ii ec n mice gene ale, m nd ca a i fie
1132
m a i i ceilal i, e m ce fi nl c i i de elemen e m ne i. În cazul
a l i Si e , e a ea n vedere masarea lor provizorie în cartierul Tatarcina, pentru
ca ulterior, fie e ac a i n - n al a din R m nia.
n ecina ea c URSS a c n i m l n deci ia e ac ii ale a e eil
i e eni, b n i i de im a ii c m ni e. Refe a l a emn a l . c l. I ne c ,
1133
efec l j de l i R d i.
1132
Ibidem.
1133
Ibidem, p. 49.
294 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANICfond Ministerul Afacerilor Interne.
Oficiul de Documentare i Studii Administrati e, 1933-1949, dosar 67, vol. II.
Începând cu luna i nie 1941, a i ile l cale i j de ene d ene -au

a a e c a e de amenaja ea n i ca ie e n nde ma fie in e na i i
evreii- b ba i, ali i, a nd c a c in n e 18-60 de ani. Acea m a
f l a n ma n i din ecial al Mini e l i Aface il In e ne , an mi
e e ec a e P efec ii j de l i R d i , datat 2 iulie 19411134. Imediat de la
primirea acestui din, a i ile mili a e d eni i-a l a a ici e m ii:
Wa e mann Da id, f e edin e al C m ni ii E eil din R d i, Chaim
Mechel, ang i , A l nde I ak, ang i , I id P e ne , e edin ele
1135
C m ni ii i Gild chl ge Ef im, fab ican de n . Al i e ei a de eni
a ici e m i l c a fi f c m ni i (Hei man Ma , Ri e I ael, M i
1134
SJAN Suceava fond Prefectura jude ului R d u i, dosar 145/1941, f. 21. Ordin al MAI nr.
860 Cabinet din 2 iulie 1941.
1135
Ibidem, f. 30.
Beer, Flaschbenger Moses Frifer, Mindrighin Baruch, Muhlrad Wolf, Weinstein

Iacob, Baruch Elias, Fränkel Isac, Bruger Mendel)1136. În total, între 2-3 iulie 1941 un
n m de 155 e ei d eni de dife i e fe ii a f in e na i n incin a Ca ei
Germane din R d i, an f ma n -un un spa iu de deten ie pentru to i mozaicii
din localitate1137. O parte dintre evreii închi i a f i n libe a e in dine
succesive ale Prefecturii, Garnizoanei R d i .a. Motivele care au stat la baza
elibe ii l a f : a b 18 ani a e e 40, ca de b al , e e ci a ea nei
1138
fe ii .a. . La 11 i lie 1941, P efec a R d i a an mi n Ra
Ministerului Afacerilor Interne informându-l de e m ile l a e en in e na ea
e eil i a ig a ea a ei ace a 1139. Di ec i ele an mi e n e i i de c e
Mini e l Aface il In e ne e a acelea de e igen ma im fa de e eii
in e na i in e ic nd -se orice favoare sau interven ie n f l l ace a 1140. Evreii
in e na i a f elec a i din a e cla ele ciale c nf m O din l i n . 21950 din 3
august 1941 al Armatei a 3-a S a Maj Sec ia a II-a1141. La 22 iulie 1941 pe strada
D . B dn e c din R d i a f amenaja n lag n ca e a f in e na i 14
evrei ostatici din localitate (sintagmele sunt preluate din documentele folosite):
Nuchim Kreisel, 54 de ani, come cian , . C eang n . 5, Leib Postilnik, 54 de ani,
f g af, . efan cel Ma e n . 15, Mendel K elmann, 56 de ani, f c a ie,
Dr. Brunstein 3, Isak Einhorn, 40 de ani, comerciant, Dr. I. Flondor 18, Israel
Tuchmann, 50 de ani, comerciant, Hurmuzache 13, Abraham Kastner, 34 de ani,
c me cian , . Ad lf Ma in 16, Ab aham Klang, 49 de ani, c me ciant, str.
V l n a il n . 52, Ka el R man, 70 de ani, en i na , . Regina Ma ia n .
17, Na han G ld ein, ag ic l , . P nei n . 1, A n S eige , 63 de ani, f
c a ie, . V l l i , f.n., O ia Chaim S ife , 44 de ani, f c a ie, .
Renei n . 9, d . R d lf D ach, 59 de ani, a ca , . efan cel Ma e n . 78,
M e La fe , 38 de ani, c me cian , . La i ne c n .10, W lf Webe , 40 de ani,
m cela , . P nei n . 611142. D c men l e a emna de c e Ghe ghe P adiuc,
ef l Bi l i Sig an ei . Ace a n e a n lag i -zis, evreii interna i
aflându- e b a a mili a il Ga ni anei R d i. Un n m de 7 e ei (Ga e
Israel, Solomon Moses, Weistein Iacob, Brüger Mendel, Muhlrat Wolf, Sommer
Sal m n i F nkel Bee ) a f elibe a i din lag l amenaja n incin a Liceului de
b ie i din . C l nel Ghe ghi . Al i 5 e ei (A l nde I ak, Ke n A n,
Wa e mann Da id, Haim Mechel, Bee M i ) f e e elibe a i an e i de c e
1136
Ibidem, f. 32.
1137
Idem, dosar 145/1941, f. 93.
1138
Ibidem, f. 103.
1139
Ibidem, f. 41. Raport al Prefecturii R d u i c tre MAI nr. 915 din 11 iulie 1941.
1140
Ibidem, f. 96. Ordinul Statului Major Sec ia a II/a c tre Prefectura R d u i, nregistrat cu
nr. 1312 din 13 iulie 1941, cu men iunea Secret.
1141
Ibidem, Adresa Prefecturii R d u i, Cabinet nregistrat cu nr. 1319 din 14 august 1941.
1142
Ibidem, f. 110.
296 DANIEL HRENCIUC
Ga ni ana R d i în acelea i c ndi ii. La 16 i lie 1941, P efec l J de l i

R d i in Ra l n . 4687 a e in e na e e S mme He man, F i
Leh e , Schla Ma , Al e n Micl , A n Edm nd, R enk an I ael, Hi chfeld
Herman, Mayer Schulem, Hait Baruch, Bernstein Abraham, Beer Moritz, Schaffer
Ma , Ka Pinka i Ka ne Iac b. Ga ni ana R d i a deci in e na ea a 11 e ei la
17 i lie 1941, in ad e a n . 1183. A f a e a i 11 e ei n diminea a ilei de 18
i lie 1941 i i n libe a e apte conform ordinului Prefecturii. Ulterior, s-a propus
prin O din l C nfiden ial n . 1493 din 1 a g 1941 al Ga ni anei R d i,
a e a ea al 20 de e ane de eligie m aic . Na han K n, fab ican de e ii din
R d i, a lici a P efec ii R d i elibe a ea l i Mena che Meie i Da id I ael
m i nd in fa l c ace ia e a nece a i en a-i instrui pe ucenicii de etnie
m n 1143. Re l ia P efec ii n ca l l a f na i i , c ndi ia fiind aceea
ca Fab ica l c e e numai pentru Arma e ii din de c 1144. Solicitarea lui
S.L. K af , ice e edin ele C m ni ii M aice din Si e i ind elibe a ea
c eligi na il i a f e in , m i nd c acea a contravenea ordinelor
e i a e 1145. La 17 i lie 1941, I id P e ne , e edin ele C m ni ii M aice
din R d i, a ad e a n Memoriu P efec l i j de l i R d i, e nd fa de
m aa i il de a-i can na e i e eii c a c in n e 18-60 de ani
din localitate într-un perimetru incluzând zona cartierel P nei i efan cel Ma e .
Pressner a solicitat an la ea ace ei m i da i ej diciil c ea e in e ea
c n ac l i c familiile l i m i nd lici a ea in fa l c la ia e eia c
din ace a a da n dea na d e i de l iali a e i c edin fa de a i T n, ia
cei l i i de m a b i n ameni cin i i, neb n i i indi id al de nici fa
infaman , a nd - i achi a e dea na nda i ile mili a e, fi cale, e c., cu
c n inci i a e . Acea lici a e a f ef a de c e P efec l j de l i c
e l ia c ea n e a e a ba n la n i di i i ni 1146. O serie de evrei au
lici a indi id al elibe a ea din lag l d ean, j ific nd - i lici ile pe
m i e de b al (Ma e O feld, c me cian amb lan , . Han l i n . 1, Ab aham
Da id Be ein, ie a al nei b c nii i a e . Regina Ma ia n . 52, Le n
E ba m, . V l l i n . 54, J ef R dich L , . Regina Ma ia n . 21,
G a D nnenfeld, . M cela il n . 10 lici a elibe a ea fi l i W lf, Gi a
Genuth, solicita eliberarea lui Benjamin-fiu- internat în sinagoga din str. P nei ,
J ef Ei en hal, c me cian , . Ianc Fl nd n . 9, Un e f Sima e ac a din
1143
Ibidem, f. 66.
1144
Ibidem, f. 68. Adresa Prefecturii R d u i, Cabinet nregistrat cu nr. 1057 din 26 iulie
1941.
1145
Ibidem, f. 75. Adresa Prefecturii R d u i, Cabinet nregistrat cu nr. 1073 din 28 iulie
1941.
1146
Ibidem, f. 57. Adresa Comunit ii E reie ti R d u i, Bucovina, nr. 451 din 17 iulie 1941.
Si e la R d i e a n elibe a ea l i in e na n lag l din R d i

.a.)1147. Re l iile e de c e a i i e ace e lici i a incl i a i ele
medicil de eciali a e (ca e a c nfi ma afec i nile indicate în cereri). Unii evrei
a f elibe a i, n n l c l l - de eg l - au fost internate alte persoane1148.
1147
Ibidem, f. 55-66.
1148
Ibidem.
CAPITOLUL XXIII
Deportarea evreilor din R d u i în Transnistria
O cultat n i i g afia m n m l
ca i l l e ac ii/de
eme, din m i e le ne de n ele ,
ii e eil din B c ina n T an ni ia, a f
pe la g de c i de c e i icii i aelieni, inf ma iile fiind c n lida e de nele
l me de mem ii i m ii ca e a blica e n e im , n ecial de c e Edi a
Ha efe (B c e i). Ce ce ile de a hi e ca e le-am efectuat în ultimii ani, ne-au
facilit accesul la documente primare referitoare la acest subiect, în pofida atitudinilor
ne fe i ni e manife a e de c e nii f nc i na i blici, angaja i ai a hi el .
T an ni ia e e in den mi ea e ca e Ad lf Hi le a da -o unei regiuni din
Uc aina a ib i l i I n An ne c d e ec m en en a ici a ea R m niei la
e a i nea Ba ba a (a aca ea Uni nii S ie ice la 22 i nie 1941)1149. Regiunea
avea o suprafa de a ima i 40.000 km a i, fiind la a a egic n e ile
Nistru i B g, n ecina la d de Ma ea Neag , la n d de l Liad a, n im ce
f n ie a a n dic aj ngea n la l cali a ea Jme inca de e B g1150. În baza
n elege ii româno-germane de la Tighina (30 august 1941, ac d l Ha ffe-
T an 1151) Transnistria a intrat sub administra ie m nea c .
Admini a i , T an ni ia a f m i n 3 j de e a c m ime e a
a ia de aceea a j de elor române ti, men inându- e m i ea an e i a
in d de c e ie ici n 64 de ai ane. Cele 12 j de e erau: Moghilev, Tulcin,
J ga , Bal a, R bni a, G l a, D b a i, Ananie , Ti a l, Be e ca, Oceac ,
Ode a i O id l. n f n ea fiec i j de e afla c e n efec aj a i de d i
b efec i, elec a i de eg l , din e m ni bi i de limb ( n l din
1152
Transnistria, iar al doilea din Basarabia).
1149
Jean Ancel, Transnistria, I, n a a edi iei de D ina U ica i , B c e i, Edi a A la ,
1998, p.15.
1150
Ibidem.
1151
2015, p. 195.
1152
Jean Ancel, op. cit. p. 16.
300 DANIEL HRENCIUC
Rai anele e a c nd e de c e e i, fi e i din a ma a m n , de

forma ie juri ti sau proveni i din administra ia Vechiului Regat. Din România au fost
adu i 40.000 de func ionari, agronomi, administratori, consilieri specializa i în diverse
domenii, tehnicieni i exper i. În baza Acordului de la Tighina, în Transnistria a fost
e mi prezen a trupelor germane pentru îndeplinirea unor misiuni speciale. Ace tia
se subordonau ierarhic Misiunii Militare Germane din România, cu sediul la
Bucure ti.1153
n a i l an ni ian a f amenaja e n n m de 120 de lag e nde a
f ad i e eii români. Regiunea î i a c a a fel n i en me de spa iu al
mor ii, a groazei i al suferin el inimaginabile . Aici a f ad i i evreii din
R d i, la ca e ne m efe i n aginile m a e, e ac a i din ora ul re edin de
jude , în condi ii dramatice, inumane. Deportarea evreilor din partea de sud a
Bucovinei Istorice a început oficial la data de 9 octombrie 1941, în baza unui ordin al
Ma el i Ca ie Gene al da e nal delega l i M.C. l . c l. Pe e c i delega l i
Inspectoratului General al Jandarmeriei, generalul Topor.1154 În conformitate cu
din l da e nal de c e I n An ne c , i e eii din B c ina fi e ac a i
1155
în Transnistria în termen de 10 zile . Evacuarea evreilor a început cu cei din partea
de sud a Bucovinei (S cea a, C m l ng, R d i) n e 10-15 octombrie 1941,
c nf m n i Ra nd men i nea C nfiden ial Pe nal (12 ian a ie 1942)
ad e a P e edin iei C n ili l i de Mini i de c e gene al l C. Cal e c ,
guvernatorul Bucovinei.1156
Sub infl en a i il i e din Ba a abia i B c ina, d . Wilhem Filde man
a ad e a , nc din i a de 9 c mb ie 1941, d mem ii c e ma e al l I n
An ne c i c e Ma ia An ne c , a nd c de ile echi alea c m a ea
cel de a i . Dac cumva este posibil i dac nu s-au fãcut vinova i cu nimic-
D.H. , im l a d . Filde man, atunci s fie oprit acest exod (D. H.) . La 11
octombrie, dr. Filderman, s-a ad e a en a d a a ma e al l i An ne c :
Este moartea, moartea f r vin , f r alt vin decât aceea de a fi evrei. V
implor s nu l sa i ca o asemenea zguduitoare tragedie s se s vâr easc
(D.H.) 1157.
De a ea e eil d eni1158 a f efec a n da a de 15 c mb ie
1941, d ag ane fiind nd e a e e A achi, al e d e M c le i i de ac l
1153
Ibidem, p. 14.
1154
AMAE fond Problema 33, dosar 25, f. 261.
1155
Ibidem.
1156
Ibidem, f. 262.
1157
Jean Ancel, op. cit. p. 213.
1158
Idem, Campaniile rom ne ti de asasinare n mas din Transnistria, 1941-1942, în vol.
E terminarea e reilor rom ni i ucraineni n perioada antonescian , B c e i, Edi a
Hasefer, 2002, p. 135 155.
prin Rezina spre Transnistria1159. La 16 c mb ie 1941, n m men l de ii,

c nd ce ea C m ni ii M aice a deci nc edin e e 157 de l i de T a - din
inag gile din R d i i l cali ile limi fe - în grija polonezului Karol
K lc ki1160. n , mili a ii ca e a c a l e i a l R d i a ca a i
di l ile de T a, c nfec i n nd din ace ea di e e biec e de c l al
ili a e dec aceea ac : be, an fi i andale .a. Cimitirul Evreiesc a fost
devastat, iar gardul distrus.
Sursa: SANIC fond PCM-SSI, dosar 135/1942
1159
1160
Mircea Mircu, Pogromurile din Buco ina i Dorohoi, B c e i, Edi a Gl b, 1945, .
54.
302 DANIEL HRENCIUC
E eii din R d i a f an ai n a en i de ma f 1161, fiecare

dintre acestea purtând câte un indica i ecial, nghe i i c e 70-90 de persoane în
1162
vagon. Maj i ii e eil d eni n li -a e mi m ne ea la M ghile , ei
fiind imi i n lag ele i ghe ile din in e i l T an ni iei (Be ad, Obodovca,
ibulovca i Balta). M l i din e ei a m i e d m, al ii a deceda l e i , în
lag e1163. Numeroase in e en ii a f efec a e di ec c e I n An ne c en a
e a ba m ne ea e l c a n eciali i e ei, indi en abili en b na
1164
f nc i na e a n fab ici i n e inde i .
Ra a m ali ii la Moghilev ajunsese la 30%, da i bn i iei i a
b lil ( if e an ema ic, din 27 de medici c i e i a aici 23 e a b lna i de if ,
1161
Evreii din România între anii 1940-1944, vol. III, 1940-1942: Perioada unei mari
restri ti, Partea a II-a , doc. nr. 381, p. 67.
1162
1163
Evreii din România între anii 1940-1944, vol. III, 1940-1942:Perioada unei mari restri ti,
Partea a II-a, B c e i, Edi a Ha efer, 1997, doc. nr. 398, p. 87-88.
1164
Dennis Deletant, op. cit., . 200 i m.
ia 12 deja m i e )1165. Prizonierilor experimenta i din lag ele de c ncen a e le

lua doar câteva zile pentru a- i ea eama dac n n eni a ea anse de
supravie i e a n . M a ea ea -i fie n i i e ca n igma . i neglija
c enia, dormea, în ciuda interdic iei, mb ca i î i f cea ne ile nde a ca. E i a
ice ef , e a, e a l a la chi me e . La a el i eb ia -l care ceilal i i -l
ijine de e e ele ba cii. Uneori mai era bine eni lec ia ene gic a câte unui
camarad mai energic, pentru a-l ndemna - i a im n di ci lin c al .
Chia dac n l i ca iile de a e la e a e em de a e, g ija en c enie
nu era doar un imperativ al igienei: era un imperativ al respectului de sine. Mersul
drept, in a d ea , eg lamen l in ei n e e en a d a c nce ii f c e
disciplinei cerute, ci i m i c n a dec de ii e e i a e i in e i a e. E a m ie
necesare ale civiliza iei, en a n m i c ile. Acea di ci lin a im
nc lca me e musulmanii .1166
La 19 octombrie 1941, Ion Antonescu i-a n n c i l i Wilhem
Filde man la in e en iile ace ia, m i nd -i cu ac ele i e de e ei
m i a el m ne n m men l e age ii ace a n fa a nain ii el
1167
sovietice ( ic!) .
Pre edin ele C m ni ii m aice din R d i, I id P e ne i -a adresat
din Atachi1168, la 22 octombrie 1941, printr-o scrisoare, lui Willy Filderman1169,
prezentându-i agi m l i a iei (m l i e ei deja m i e , al ii e afla n i a ia
unor mor i iminen e), n n -a putut face nimic1170: Sunte i desigur informa i c am
fost to i e acua i i adu i aici pentru a fi trecu i de Nistru i trimi i unde a n
Ucraina, f r destina ie i f r int . Cea mai mare parte care pleac peste Nistru
r m ne f r ad post, sub cerul liber, n ploaie, n noroi i frig. O mic parte se afla
nc aici la Atachi. Aici au murit deja sute de persoane i mul i sunt muribun i, iar
al ii s-au sinucis. Un singur lucru este cert. Dac nu om fi sal a i imediat, nu a
supra ie ui nici unul dintre to i ace ti nenoroci i. Dup p rerile noastre ar fi orba
deocamdat de circa 25.000 de suflete care se afl n pre ent, o parte pe drumuri
spre Ucraina, o parte la Moghile i o parte nc aici la Atachi 1171. Aceasta, în ciuda
fa l i c marele rabin Alexand af an imi e a ig i fe me din partea
1165
Ibidem, p. 684.
1166
Apud Armin Heinen, Rom nia, Holocaustului i logica iolen ei, traducere de Ioana
R , P fa de Ale and Fl in Pla n, Ia i, Edi a Alexandru Ioan Cuza , 2011, .
153.
1167
Ibidem, doc. nr. 384, p. 71; Martiriul evreilor din România 1940-1944. Documente i
m rturii, doc. nr. 80, p. 166-170.
1168
Martiriul evreilor din România 1940-1944. Documente i m rturii, doc. 81 nr. p. 170-171.
1169
Prin intermediul Decretului- Lege n . 1645 din 16 decemb ie 1941, Fede a ia
C m ni il E eie i din R m nia a f di l a i nl c i c Cen ala E eil din
România. SANIC fond Centrala Evreilor, dosar 13, f. 11.
1170
Jean Ancel, op. cit., p. 296.
1171
Apud Marcu Rozen, op.cit., p. 48.
304 DANIEL HRENCIUC
mi li l i Ti Simed ea ec m i de la Ghe ghe Fl nd , l im l e iden egal

al B c inei I ice, n e l a ea i i a i a iei e eil de a i din B c ina
1172
i Ba a abia . n e im , mii de e ei ia n - n a i f a e e n , n
c ndi ii de l abile. Fiind l bi i i nf me a i, fe ind de f ig, n nd ile l -au
e in e idemii ca e i e icli a i e i cei ce in a n c n ac c d n ii. Me gea
în locali ile n ecina e i a e a B g l, ca e e a nghe a din ca a ge l i
e nic, aj ng nd a fel i e e i i l c n la de ge mani .1173
De in l cel d ag ane line c e ei imi e din R d i e
M c le i e e n l mai in c n c . Un l dintre transporturi (este vorba de 1500
de e ane) a f bliga ac g ej a e l de la M c le i e d ea
1174
C i i de aici a a e a Ni l : 1270 de e ane a aj n la ib l ka
Veche, iar 210 au reu i a ie ia c - dup d a ei l ni-, în februarie 19421175.
C n i l de e ei din R d i i din al e l cali i din sudul Bucovinei- scrie
regretatul istoric israelian Jean Ancel- a me e j im de l n i zece zile. Când
au intrat în grajdul în care au fost caza i, e a n n m de 1270. De i n eajm
e i a f n n , e eil li -a in e i ea ie de ea. De a ii au fost nevoi i
bea a din - bal c ea de l aie i mul i s-a mb ln i de di en e ie. D
ei l ni, mai ia d a 210 -ceilal i m i e din ca a if l i i a altor boli, de
foame i de frig. Satul nu avea sec ie de jandarmerie- mor ile s-au datorat unor cauze
naturale , n e ec iilor. Unui reprezentant al deporta ilor, trimis la jandarmeria din
Obodovca pentru a atrage aten ia a a n m l i idica de dece e, i -a c e
a i i le in e e ea n ing l c : li a m ilor . n echi l ibulovca,
neferici ii deporta i din R d i i din al e l cali i b c inene a l a n m
trei enorme gropi comune, pline cu evrei neidentifica i, azvârli i n n c
1176
hainele pe ei . P i i m iil Hannei C hen din R d i, foarte mul i
e ei a m i e d m, n eg c n i l fiind e gani a la M c le ti. Este
a a e ig c nici n c il b cinci ani n-a supravie i n la Be ad a
murit în mod groaznic pe drum. Fusese c le i i de foame, ger i e i a e . 1177
Jean Ancel n ea c a ima i 12.000 de e ei a m i n Be ad. Unii
din e cei ca e f e e ad i acolo au fost deporta i mai departe la Voitovca,
Benzidovca i Manicovca. Evreilor li s-a im de c e retorul Constantin
Ale and e c a de 10.000 de lei en a e ea m a din g ajd i n
ca ele d ma e din a . Cum majoritatea nu au reu i achi e ma fi a , a
1172
restri ti, Partea a II-a , B c e i, Edi a Ha efe , 1997, d c. n . 383, . 70.
1173
Ibidem, p. 162.
1174
Evreii din România între anii 1940-1944, vol. III, 1940-1942, doc. nr. 364, p. 54.
1175
Jean Ancel, Contribu ii la istoria Rom niei, p. 297.
1176
Apud Jean Ancel, Transnistria, I, p. 111-112.
1177
Ibidem, p. 112.
fost trimi i mai de a e e B g, n l cali ile sus men i na e, a n la

Obodovca i na i 1178. Plata ea fi efec a i în bijuterii, sau chiar haine.
Pen a g i e en alele a e i a c n e ale e eil , e l Ale and e c a a ela
la da a a ia , C n an in Mahailici c, c mandan l li iei din ora . Acesta
recurgea în mod frecvent la violen , folosindu- e b en a a ge- la
întâmplare- ca e ele cel ca e n ndea ii lici il ale. M l i evrei au
renun a , n acea a m fe de e a e, la b n ile de ca e mai ea di ne n
1179
acele condi ii.
Moartea evreilor în Transnistria- scrie Armin Heinen- s-a datorat jandarmilor
m ni, ca e n im l de ii i-a m f mil e cei labi i bolnavi,
administra iei române ti, ce a refuzat aprovizionarea i ad i ea c e n oare a
izgoni il , c nd c l i (I n An ne c - .D.H.) i clica a li ic ce i-au
desemnat pe evrei i e mi ca fiind blem ca e eb ia e l a f a e ine
seama de nimic, din nou, Antonescu i a ma a m n , ca e a eg i e eil din
ora l Ode a b na e ng i a e en a en a l a i anil , e n abilii
en e e mina ea n ma nf i n j de ul Golta, personalul auxiliar ucrainean,
a i ile din Comisariatul din Ucraina al Reich-ului, comandoul special R, aflat în
subordinea a a numitului serviciu Hauptamt Volksdeutsche-Mittestelle apar in de
1180
SS, n fine, g i de ci ili din nd l e nicil ge mani de la Ma ea Neag .
Sursa: ANIC fond Ministerul de R boi. Inspectoratul General al Armatei, dosar 79
1178
Ibidem.
1179
Ibidem.
1180
Armin Heinen, op. cit., p. 163.
306 DANIEL HRENCIUC
308 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANIC fond Ministerul de R boi. Inspectoratul General al Armatei, dosar 79

310 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANIC fond Ministerul de R boi

Si a ia e em de g a a e eil de a i n T an ni ia a f c nfi ma
de N din decemb ie 1941, n ca e e men i na c aici e afla n e 60-80.000 de
e ei, i c ndamna i la m a e n c im , dac n e gani ea aj a ea l ,
c ci e l e e1181:
25 ruble - o pâine
20 ruble - 1 litru de gaz
10 ruble - 1 litru de lapte
1 rubl - 2kg de cartofi
10 ruble -15 kg de lemne
25 ruble - 1 kg de ah .
n c n ecin -a f ma n C mi e al cel de a i n M ghile ca e -a
ad e a Fede a iei Uni nil de C m ni il E eie i, ce nd:
1. Trimiterea de ajutoare în bani, medicamen e, ceea ce n e a e face f
a i a ea da Fede a iei de c e P e edin ie, f ca e b ncile,
cec ile, P a ef a imi i eda banii, ia calea fe a (CFR-ul,
D.H.) a transporta lucrurile.
2. A ba ea imi C mi e l i de la M ghile e a a i i na
din Bucovina.
3. O din de la C n ili l de Mini i ca bagajele a nca e i de i a e la
A achi fie e la di i ia C mi e l i, ca e le edea cel n
drept.
4. O i ea e l c n la im a c ci continuarea drumului
1182
echi alea c m a ea .
În cursul lunii decembrie 1941, Ion Antonescu a aprobat eliberarea din
lag l M ghile a magi a l i d ean Sim n Hil en ad (R d i, . Regele
Fe dinand n . 47), n ce ean c e a ie blic de ebi .1183 Ge da G man i
Mina R dich a f i ele elibe a e din lag l M ghile .1184
La 11 decembrie 1941, Gheorghe Alexianu, guvernatorul Transnistriei, s-a
ad e a n c i l i I n An ne c , m indu-i elini ea a lega : Nu vom putea
avea lini e n T an ni ia, scria el, n n m e ec a di i ia din în elegerea
Hauffe-T an (ac d l de la Tighina, 30 a g 1941) en ece ea e eil
peste Bug .
1181
AMAE fond Problema 33, dosar 25, f. 281.
1182
Ibidem.
1183
Ibidem, f. 285.
1184
Ibidem, f. 342, 471.
312 DANIEL HRENCIUC
XXIII.1. SIEGFRIED JÄGENDORF I MINUNEA DE LA MOGHILEV”
Minunea de la Moghilev e e in in agm in i a c efe i e la

ac i nea ini ia de c e ingine l d ean Schmiel Jägendorf- deportat în
Transnitria în toamna anului 1941-, n ma c eia el a e i al e e de la m a e
n n m idica de e ei. Dinc l de alte detalii, mi-am c ncen a a en ia a a
e nali ii ace ia ec m i a in i a iei ale n e a i nile din cad l lag l i
de la Moghilev, care i-a ad en mele men i na an e i . C e a de alii bi g afice
sunt utile, întrucât ele se leag de biec l ace ei c i: Jägendorf Schmiel (1885-
1970), s-a n c la 1 a g 1885 la Z iniace - partea de nord a Bucovinei- în casa
familiei A aam J gend f i Hanna Ba ie Offenbe ge . A f cel mai mic din e cei
a f a i1185. De mic copil, Schmiel a imi ed ca ie eligi a adi i nal . A
aj n die e la Viena, nde a de eni n i ni fe en . La final l diil ,
Jägendorf Siegfried a devenit inginer iar la 9 mai 1909 s-a c i c Hinde Felle
din R d i. Mi ii a a d fe e - Siegf ied i Edi h - c e c e i ed ca e n
i i l adi iil Im e i l i A -Ungar ( Viena era Ierusalimul iar germana limba
1186
l ac ) .
R d i, 1909. J gend f Siegf ied i Hinde (Feller) Jägendorf.

Sursa: Jagendorf s Foundry, A Memoirs of the Romanian Holocaust, 1941-1944, Siegfried
Jagendorf, Edited by Commentary by Aron Hirt-Manheimer, Harps Collins Publisher, 1991
1185
Aron Hirt-Manheimer, Introducere, în Siegfried Jägendorf, Minunea de la Moghilev.
Memorii 1941-1944, B c e i, Edi a Ha efe , 1997, . 15.
1186
Ibidem., p.17.
Ca ie a l i J gend f Schmiel eflec ambi ia, m nca, cali ile i

devotamen l en i dai m i B c ina. Jägendorf Schmiel a fost decorat, în timpul
im l i b i m ndial, c medalia F an J ef 1187.
1918. J gend f Schmiel c medalia F an J ef . S a: Jagendorf s Foundry,

A Memoirs of the Romanian Holocaust, 1941-1944, Siegfried Jagendorf,
Edited by Commentary by Aron Hirt-Manheimer, Harps Collins Publisher, 1991
În 1922, el s-a m a c familia la Ce n i nde a de eni a id n l din e

cei mai c n c i i a ecia i e nen i ai eli ei l cale, de enind di ec l filialei
1188
bucovinene a firmei vieneze Siemens-Schuckert-We ke .
Ce n i, 1922. J gend f Siegfried director al firmei Siemens-Schuckert-We ke . S a:

Jagendorf s Foundry, A Memoirs of the Romanian Holocaust, 1941-1944, Siegfried Jagendorf,
Edited by Commentary by Aron Hirt-Manheimer, Harps Collins Publisher, 1991
1187
Daniel Hrenciuc, Dilemele con ie uirii: e reii n Buco ina 1774-1939, Ia i, Editura Tipo
Moldova, 2010, p. 167.
1188
Aron Hirt- Manheimer, op. cit., p. 19.
314 DANIEL HRENCIUC
Jägendorf Siegfried a nde lini a ani f nc ia de di ec gene al la

F e a , al n e inde e b c inean . La 12 octombrie 1941, Jägendorf
Siegfried a f de a m e n c maj i a ea e eil d eni la Atachi aproape
1189
de Moghilev, în Ucraina . Jägendorf Siegfried e e cel ca e a gani a min nea
de la M ghile 1190. El a e i e im n ca lide de enind, în circumstan ele date,
un salvator al evreilor din M ghile 1191. E e i a a fe i nal i-a e mi
n n f nc i ne ina elec ic a a ului, contribuind la refacerea unor fabrici i
cl di i blice1192. S-a n c n ac c efec l B lean , ad e nd -i-se i stabilind
o modali a e de c m nica e adec a . n defini i , a a cum scrie Armin Heinen,
activitatea lui Jägendorf, a fost sus in de ei elemen e e en iale: 1. de mobilizarea
unor modele culturale europene, percepute în afara cadrului referen ial m ne c,
fiind pozitive i inc m a ibile c in e e ile an i emi e adi ionale. 2. De
consolidarea respectului de sine al popula iei evreie ti i de ie irea acestuia din
le a gia le a gi a . 3. De fa l c e eii din M ghil i-au putut demonstra
1193
realmente priceperea . J gend f Schmiel mbla mb ca la a ace, c hainele
i c ma a permanent apretate, înso i de g i de c , ia ec e a a a abilea cine i
c nd ea ea de b c el. 1194Astfel, printr-un managament eficient, cum l-am
n mi a i, el a reu i -i fac e e ei - i eca e e nc ede ea, manife e,
nc ede e, di ci lin i solidaritate de grup. În final, Jägendorf a reu it- conform
e al il eciali tilor- c n ib ie nemijl ci la al a ea n i n m de 15.000 de
1195
evrei .
La n a ce ea din lag , Siegf ied/Schmiel J gend f, cunoscut acum drept
salvatorul evreilor de la Moghilev , a fost ajutat de Ion Larionescu, fostul director al
He gheliei din R d i, l e i efec al j de l i. Acesta i-a propus lui Jägendorf
Schmiel i iei ale -i de in consilieri. Acesta a ale n emig e e n S a ele
1196
Unite ale Americii (unde a decedat în 1970) .
1189
Ibidem, p. 26.
1190
Harry Kuller, op. cit., 215. n eali a e, al a ea ie il a 15.000 de e ei de a i n lag
de c e a i ile na i e.
1191
1192
AMAE fond Problema 33/dosar 19, f. 92.
1193
Apud Armin Heinen, Rom nia, Holocaustului i logica iolen ei, traducere de Ioana
R , P fa de Ale and Fl in Pla n, Ia i, Edi a Alexandru Ioan Cuza , 2011, .
175.
1194
Ibidem.
1195
1196
Ibidem.
M ghile , 1943. Echi a de la T n ie: Wilhem Filderman, Jägendorf Siegfried,

Moses Katz, Max Schmid , Ma Hei man i Pinka Ka . S a: Jagendorf s Foundry,
A Memoirs of the Romanian Holocaust, 1941-1944, Siegfried Jagendorf,
Edited by Commentary by Aron Hirt-Manheimer, Harps Collins Publisher, 1991.
XXIII.2. STRATEGII DE SUPRAVIE UIRE A CELOR DEPORTA I N

TRANSNISTRIA
Pe de al a e, în lag ele transnistrene f nc i na n ade a i em de

informatori i de curieri, bazat pe corup ie i bac is. Astfel de curieri erau ofi eri care
se întorceau, din permisie de la Bucure ti, înapoi la M ghil . La B c e ti se
transmiteau bani din Elve ia, din Stockholm i din Copenhaga. Ace ti ofi eri erau
mitui i c bani g ei, n im l nd ca ia c ei c i ile de a ilor i apoi ca le
ad c banii; en c din a a ea face o afacere b n , da i en c , e de al
a e, e emea n fie den n a i de evrei superiorilor lor, din banii trimi i ilegal au
ajuns la destina ie destul de mul i. Totu i, unii curieri pur i simplu nu s-au mai
prezentat cu banii - situa ie în care nu se pu ea face nimic .1197 Pen ema de fa ,
e e im an n elegem fa l c ace gen de c e nden ca e im lica di e e
i i de n elege i i c m lici i, e a i al en a ie i ea e eil din lag ele
transnistrene, întrucât cei din afa le imi ea bani, medicamen e, haine i alimen e.
C ie ii eb ia fie nea a c e ini, ca e eb ia e ec e n an mi i de
c mi i n, f c nd leg a nemijl ci n e e eii afla i n lag i di e e e ane
din l cali ile de nde ace ia enea , R d i, de e em l , n ca l de fa .
Un ca i l im an lega de ia a e eil de a i n T an ni ia, a a
c ia i icii -a a leca ecen al ific nd f nd i a hi i ice din R m nia i
Ucraina, este legat de modul în care ace ia a e i c e nde e i in
leg c cei ma i aca , in in e medi l n c e ini, de eg l , f nc i na i ai
1197
Armin Heinen, op. cit., p. 176.
316 DANIEL HRENCIUC
lag l i a afla i n an mi e ela ii c admini a ia ace ia1198. A i ile mili a e

i ci ile m ne n ng d ia ficial ace gen de ac i i a e, a fel nc cei in i
a a fa l i e a a e a i, j deca i i c ndamna i la executarea a diverse pedepse.
E eii in i n e a i nile de al a e i de aj a e a c eligi na il l e a
imi i la j deca a C ii Ma iale Ce n i i de a i n T an ni ia. A fel, la 25
ma ie 1941 a f in i ad la S ca, n a Ca men Dikman, igina din
S cea a, im lica n ece ea e e Ni a n i n m de 115 c i i eni e de
la e eii din M ghile i ad e a e n c eligi na i din Ce n i, R d i i
B c e i. Anche a de l a c acea ca ie de c e a i ile mili a e m ne,
a c la l min im lica ea n mili a i i ci ili c e ini n e a i nile de
an mi e e de c i i, bani i b n i e eil in e na i n lag l de la M ghile .
Dintre numele vehiculate cu acest prilej, s-a afla C. Din i T. G lea, c 115
c i i i bani. S-a mai c n a c e a i nile e a nle ni e de c e n nie ii din
O aci ca e ecea Ni l c b cile l prin anumite puncte. Anchetatorii
ec n ea c n T an ni ia, l al ea f a e m l fa de li ile ac ale 1199.
L a en a ie i e a e eil a a a a l calnicil c aineni, di i la
ima ca ie -i masacreze, potrivit celor decla a e de c e Ca men Dikman.1200
Jenn Scha i a a f in de c e a i ile m ne n c n e l n i ce
complex de ajutorare a evreilor transnistrieni prin implicarea coreligionarilor din
G a H m l i ( e i decla a ia l i He mann Ka ene , c merciant din Hura
H m l i, e ac a din M ld i a nde- i a ea d micili l), Ce n i, Va a D nei
(cazul evreului Fleischer Abraham din Vatra Dornei)1201. T a e e a i nile ecifice
ec lei din T a ni ia a ea l c c im lica ea di ec a b fi e il i fi e il
m ni, i i n i Ra n cmi de c e I. D mi ef l P l i de Janda mi
Otaci la 18 decembrie 1941, adresat Legiunii de Jandarmi Soroca.1202 În urma
e che i iil efec a e la e eii in e na i n lag l de la M ghile a f g ite 245
de c i i, imi e c eligi na il din Ce n i, R d i i B c e i in in e medi l
1198
SANIC fond Ministerul de Interne, dosar 103/1942, f. 6.
1199
Ibidem.
1200
Ibidem, f. 8. Ra emna de c e mai l D. Ilie c , c mandan l Legi nii de Janda mi
Soroca.
1201
Idem, fond IGJ, dosar 122/1942, Nota Informati a Inspectoratului de Jandarmi din
Transnistria (nr. 139 din 19 februarie 1942), f. 22-24. Un abel n cmi de c e l . C liban
Mihai de la Legi nea de Janda mi S cea a i men i na e evreii Maria Riesberg, Aron
Schnarch, Glasberg, Nagler, Elias Lachner, Mendel Roth, Heim Handler, Vile Dym, Dora
W lfe , J if Wein eib, I li Lindne , B bi Me h, Ri en Sal m n, Na han Pi ine i
Rachm h Sami, d e beneficia i ai n me in e a e n abel l e ca , imi i de al i e ei
incl i de c e Comunitatea Evreilor.
1202
Idem, fond Ministerul de Interne, dosar 103/1942, f. 9. Un kg de pâine costa în
Transnistria între 5-600 lei, ig ile Na i nale 45 de lei, li l de lei-500 lei, n kg de m lai
200-300 lei .a.
n i an me I ne c , c me cian din B c e i.1203 n ace e ac i i i de a ie i e

a e eil de a i n T an ni ia -a afla i a ca l d ean Albert Twers, etnic
ge man c i c e eic , angaja al fi mei de e -import Hein Hellm ,
B c e i al i de I an La i ne c , c i an n e e , f director al Hergheliei
R d i, de in al nei fab ici de e ac n M ghile . Ace ia a el a i
di ib i de ina a il c i i (maj i a ea l , im le bile ele c i e e b c ele de
h ie, c i de i i .a.), n a ic l ecen e acea em fiind blica de c e
istoricul ce n ean D ag Ola . Bi l Sig an ei Legi nii de Jandarmi
Transnistria a surprins- n ga a V lcine , j de l S ca - 6 februarie 1942 - pe
Jenn Scha i a, igina din S cea a, de a n algorod. Aceasta a f a e a
i anche a , ia bagajele ale a f e che i i na e. C acea ca ie, a fost
de c e i e mai m l e biec e i b n i ( me de bani) ca e e a an ae n
lag l de la M ghile , enind de la di e i e ei din Ce n i. n ace e
e a i ni e a im lica i i mili a i ge mani ( a e edea notele informative ale
Legiunii de Jandarmi Moghilev, 47, 49, 52 din decembrie 1941)1204. Jenn Scha i a i
L d ig Schaffe , l gdnic l , a f defe i i C ii Ma iale din Ti a l (16
1205
februarie 1942).
Albe T e c ia a Deb a (n. Alpern).

Sursa: C lec ia e nal Irene Ciobotaru.
n chimb, e eii din lag imea - ili nd acea filie - sume de bani,
articole de lenjerie, .a. acestea fiind desigur, foarte importante pentru supravie uirea
1203
Ibidem, f. 10.
1204
Idem, fond IGJ, dosar 122/1942, f. 13.
1205
Ibidem, f. 14.
318 DANIEL HRENCIUC
acestora. Pentru în elegerea tragismului întregii situa ii, ed m n nd ile de mai j ,

un astfel de mesaj: D ag D amn i D-le Majer d-ra Dr. Tetelbaum v-am ga d
50 de împrumut. V rog, dac d-ra Tetelbaum, care s-a înapoiat la R d i nc n-a
fost la Dvs. da i prietenului nostru, avocat Twers, nu i cine ajunge mai repede.
La noi e urgent. Mi-a c i Pe ic din B c e i lin c e an . D mne e -l ajute
pentru asta. O fim ec n c i. Credem în Dumnezeu i sper, c o ne
aj e.V g nc da , n ne i a i !!! V al c d ag i n-am V i nici da .
Anica Hi chfeld. 15/XII. 1941. Anica Hi chfeld / i i e ca e de i i / en D
Tei elba m i fi ma K nec n R d i 1206. Misiunea lui Albert Twers, s-a încheiat
brusc în 1942 când a f in de c e a i ile militare române, având asupra lui
n n m ma e de c i i ad e a e n e ane din R d i, evrei i cre tini,
m e n c an mi e me de bani. Sec e Mini e l A ii Na i nale. Di ec ia
j i iei mili a e. Sec ia de P li ie j dicia mili a , Calea Ple nei 139 1207.
R d i, 1945. efan La i ne c , ingine ag n m, de a de R d i.

Sursa: SANIC Suceava, fond Prim ria ora ului R d u i, dosar 1929
Mihai Coliban era locotenent-c l nel n e e , c mand nd De a amen l

n . 218 M nci Ag ic le c edi l n M ghile . El a gani a , c nf m a i il
m ne, ade a e ea de c ie i ca e ac i na n lag ele din M ghile i m nii
infractori din Bucovina. Coliban a fost prins în ziua de 24 noiembrie 1941, colonelul
Ghe ghe Va ic, c mandan l Legi nii de Janda mi fiind inf ma de e fa l c
ace a eni e en a el a de la di e i agen i ai e eil din T an ni ia bani, a ,
bij e ii i c i i. C liban e a n leg c a ca l Va ile Ve an din C m l ng
1206
Apud D ag Ola , Scrisori din Transnistria (anul 1941), doc. 5, p. 7, http://hauster.
de/data/DragosOlaru.pdf.
1207
Idem, Traian Popovici-figur emblematic a Cern u iului, http://wwwbloggercom-
dragos.blogspot.ro/, accesat 3 februarie 2018.
Moldovenesc. El venise în mod special în localitatea Câmpulung Moldovenesc pentru

a el a de la a ca l Va ile Ve an ma de 100 de d la i, a inele, b i n
inel, i medicamen e de la fa maci l F iedman. C ca ia e che i iei efec a la
avocatul Vergan din Câmpulung, s-au descoperit suma de 90 de dolari, trei verighete,
b i n ce cel, de e ca e ace a a decla a c -i f e e l a e de e e l
Koppelman înainte de a fi deportat în Transnistria.1208 Mihai C liban i a ca l
Va ile Ve an a f a e a i n ga a D m ne i, ei fiind n d m e Ce n i, c
ace ca ie a f e che i i na i a a l de c e ind - e ali de c l a e
ie e c cheie i ac e i c n n eli de c a nd dimen i nile de 60 cm
l ngime, 37 l ime i 17 cm n l ime, al i de d ache e n eli e n h ie de
1209
c l a e alb . Un l din e ache e a ea ec e el ad e a l i Rachm h Sami din
Gura Humorului, deporta la M ghile . n ali , c ca ia e che i iei a f
de c e i e bani, bij e ii i c i i ad e a e n e ei de a i la M ghile 1210.
C liban i Va gan a f ce ce a i, anche a i i l e i , c ndamna i de c e C ea
Ma ial .1211 Cu ocazia anchetei a f de c e i e mai m l e biec e de al a e i
me de bani a l . Ace ia in en i na le d c b n ile afla e a al n
e ei afla i n lag l de la M ghile . Ele enea de la e ei din j de ele R d i
i F l iceni. n anche ei, d . Pi ine a decla a c a imi mai m l e me de bani,
fiind im e i na de fe in a cel afla i n lag . W lfe Feb , fe l l i Mihai
C liban, a decla a c l-a d e ace a la di e e ad e e din j de ele R d i i
F l iceni. Clara Mechlovici a decla c i-a da l i C liban, ma de 5000 de lei i
c i i en in ii i afla i n lag . Riedle L ca a decla a c a g i d
de a e e eil din B c ina n ca ne de de ne i a a in nd l i I lius Zalpler în
valoare de 2.010.000 lei din care a retras suma de 510.000 lei pe care i-a trimis-o
acestuia1212. C i an l P e c din Va a D nei i-a adus lui Lachner o scrisoare
din a ea f a el i , afla n lag l din T an ni ia. Se gen l T.R. Bila M de
i-a dus lui Lachner, afla n lag , mai multe obiecte. Gheorghian, pensionar CFR din
Va a D nei a f c acela i gen de e ici en Lachne . Farmacistul Schaffer din
Vatra Dornei le-a e edia 10.000 lei l i Gla be g i Nagle . Avocatul Aurel Avram a
primit de la croitorul Le n Ha lich ma de 25.000 lei i n cea din a . J dec rul
Grosariu Vasile i-a trimis- prin Mihai Coliban- lui Josef Weintraub suma de 200.000
lei1213.
1208
SANIC, fond IGJ, dosar 122/1942, f. 205.
1209
Ibidem.
1210
Ibidem, f. 206.
1211
Ibidem, f. 196.
1212
Ibidem, f. 197.
1213
Ibidem, f. 198.
320 DANIEL HRENCIUC
Tabel c mele g i e a a l c enen l i Mihai C liban n geaman an i

în pachete
Cine expediaz Pentru cine Suma Observa ii

Riedler Lucas Iulius Zapler 510.000 lei
Emma Nufer Maria Riesberg 5.000
Palamariuc Aron Schnarch 15.000
F. Schaffer Gla be g i 10.000
Nagler
Dentist Lachner Elias Lachner 10.000
Rachmuth Rachmuth Sami 60.000
Ina Mairean Mendel Roth 10.000
Ina Mairean Mendel Roth 22.000
Vecinii Heim Handler 5000
Comunitatea Heim Handler 5000
I aeli
Pistiner Vila Dym 20.000
Phoebus Wolfer Dora Wolfer 2000
Grosariu Josef Weinreb 200.000
Pistiner Iulius Lindner 4000
Pistiner Bubi Meth 70.000
Klein Riven Salomon 22.000
Pistiner Nathan Pistiner 55.000 plus
32 de m ci
Sursa: SANIC, fond IGJ, dosar 122/1942, f. 202.
Asupra ordonan ei l c enen l i Mihai C liban a f g i e n cea din

aur, o pereche de cercei i ma de 57.000 lei în numerar. Asupra avocatului Vasile
Vertan s-a g i 90 de dolari, trei verighete din aur, o bro i un cercel din aur.
Avocatul Aurel Avram de inea n cea de a c b a din iele i suma de 5000 de
lei. În total, asupra celor implica i a f g i e biec e, b n i i bani n al a e de
1.107.000 lei.1214 P in e c i ile de c e i e a a cel im lica i, a f g i na
ad e a l nie l i de janda mi Tecle din R d i, in ca e ace a e a ga de
c e Ba ch Hai ia leg a c l nie l de janda mi Ha alambie Va ilic , ca
-i imi 500.000 lei, 1000 de d la i, n cea c b a din a , abache de
a gin i al e l c i.1215
O c i a e e edia din lag l de la M ghile c i n limba ge man i
ad n limba m n , a e m l c n in :
1214
Ibidem, f. 202.
1215
Ibidem, f. 206.
Dragii mei,
Ce a mai nain e am imi eleg ama a i ie i c i a ea d ag . N i

n em c i c le i i din ca a i il de ac l . S e m c me ge mai bine
dec cel lal i i e i ece ia na acea a ea. n ceea ce i e e ie ea, aici n ie
nici a i a e nimic de e acea a. De nde i i i de e acea a? A i de
diminea a leca c mi a l B gdan la Odesa, el ne-a mi c a nce ca in ca
c mi a la M ghile , en ca ac l fie c m a de aj . V i mai a e i nc
l c ile a e a e? S e m c da. Aici nimic de im an . I en ca be e
ade ea de e i i c nd me ge la and c d mni a a Mechl ici, ca e l c ie e la
n i, a nci me ge de bicei la i a a , i ig n lin di e a e, Lina, Lina
i n mai c ma e g e a e, c lac imi n chi, a e fi l a de ac l . La n i mai e e
Wolfer. Înainte de câteva zile a f d mn l Weine de la R d i, a i d mn l
U e ici, i abia e i nchi i b c ia n a , c nd c e da edem n e e .
S cie a ea n a c n c m din familia Mai ean, fam. Ci c, fam. Riedl i fam.
Klein. A i ile n f a e fine (bine i a e) c n i. P e l e leca n a ma
dem l . Al a, c i a e, 4000 lei i ni e able e de la d amna Mai ean,
d mni a ei B ande . V g i le eda i imedia ,c ci ea e e n ma e ne ie i-i
eb ie c banii f a e gen . Ne e i c m nica U , Vininghe , S me , C ine ?
Lina a e blana ei? C mna a ei e e a e ac l ? R g, mai c ie i-ne. De ce n-a
c i Lina? Ce face Baba na ? Pe ce ba a i ma i n M ghil ? V din
a inima, R d. Cele mai b ne al i in il ii i l i Renee.
D ag B bi,
Ac m i-am c i ada la c i a ea l i H mann, i m l e al i, ie,
Linei, in il
( .) T... 1216
Ace e c i i n de n eal d ama i m, ele il nd e an a, d ag ea,

de n dejdea i încrederea în oameni într-un context extrem de dur, creat în mod
delibe a en e ei de c e egim l an ne cian.
Un Ra de e i a ia ani a a lag el an ni ene, n cmi de c e
a i il m ne, men i na fa l c , ca c n ecin fi ea c a li ei de a i en
medical ficien , a medicamen el ec m i a ma e ialel de de infec ie, if l
e an ema ic c n in nc , a fel n a ea de n d a inciei (T an ni ia-D.H.) în
maj i a ea c m nel nde e afl e ac a i e ei, b n ie ace flagel. n lag l de
prizonieri din Golta în ultimul timp s-a nm l i ca ile de if e an ema ic, a fel
nc acea e idemie amenin ia ii a a a l calnicil , c i a a
1216
Ibidem, f. 238.
322 DANIEL HRENCIUC
ni il n ece e. Medic l ef al echi ei lan e n . 51 a a a c din ca a li ei

de medicamen e i c mijl acele ca e le a e la ndem n n a e c n ib i c nimic
la stagnarea boalei. S-a a a ca l G e n m n l i en a l a m i. 1217
La 19 mai 1942, a f elibe a d ean l Pa l G man din lag l de la

M ghile . Pe d c men a a e emn a l i Rad Lecca, m e nici l G e n l i
R m niei en Reglemen a ea P blemei E eie i din R m nia.1218 La 4 iunie au
f elibe a i al i d eni, I if Ma g lie i Ab aham S ein m e n c familiile
lor1219. A i ile m ne a ef a elibe a ea din lag l M ghile a E geniei
1217
Ibidem, f. 269.
1218
AMAE fond Problema 33/dosar 26, f.1.
1219
Ibidem, f. 2.
Marcu (25 noiembrie 1942).1220 Acea a a ec la eligia c e in- d n ma

c iei c C i f Ma c , f ec e a gene al al P im iei R d i ( n e im ,
decedat).1221 Unii d eni a imi c e nden in in e medi l C cii R ii
1222
(Schapira F.,). La 17 iulie 1942 Lega ia El e iei din B c e i -a adresat
a i il m ne ce nd elibe a ea din lag l de la M ghile a abin l i J ef
S e n, ca e a ea enie i g la .1223 Acesta era originar din Siret, fiind deportat
în Transnistria în octombrie 1941. J. Klipper, di ec l cie ii Dacia c edi l n
B c e i ( . Rah ei n . 260-262) fila e c me l c ma e iale de c n c ie
i c mb ibili; el a adresat la 15 noiembrie 1941, un Memoriu ma e al l i I n
Antonescu, solicitându-i repartizarea unui num de 10 eciali i e ei de ai n
Transnistria (Schonfeld Solomon, Bronstein Carol, Fellner Schachter Jacob,
Ellenb gen Me e , Me dle S l m n, Schiebe M e i Ellenb gen Ma k ,
im lica i n an ac ii c che e ea n Va a D nei, Iac beni, D na Candreni,
S ni a a) a nd n ede e c m le i a ea e ec ii n c n ac e a e n
1224
derulare. n e emb ie 1942 i a ie n cmi de c e a i ile m ne
c n emna n n m de 90.334 e ei de a i din B c ina i d a 19089 ma i. 1225
G e n m n l B c inei a de a ea n T an ni ia a e eil neagaja i n
n e inde ile l cale i la m ncile bliga ii 6826 e ane (6234 n Ce n i i 592
în Dorohoi).1226 n j de l R d i da ele ficiale men i na en l na e emb ie
1942 a un i n m de 72 de e ei.1227 n acela i im , la 9 e emb ie 1942
G e n m n l P inciei Ba a abia men i na n -un rap , fa l c , n n m de
45.867 de e ei b c ineni f e e e ac a i n T an ni ia in Ba a abia.1228
G e n m n l B c inei. Cabinetul militar preciza în N a elef nic 3846/7
e emb ie 1942, ad e a P e edin iei C n ili l i de Mini i al R m niei, fa l c ,
e ac a ea e eil din G e n m n l B c inei e efec a e n ei e ii i an me:
iulie-august 1941 evreii din teritoriul rural în total 57.849 persoane, octombrie 1941,
e eii din c in l a l i Ce n i, n al 28.341 i l na i nie 1942, n al 4.094
e ane. T al gene al 90.334 e ei de a i n e 1941-1942.1229 La 9 septembrie
1942, Inspectoratul General al Tran ni iei an mi ea c e G e n m n l
Transnistriei, Sec e a ia l Gene al, a i ic i ind a i ica i adi l de ii
de evrei în Transnistria:
1220
Ibidem, f. 325.
1221
Ibidem, f. 335.
1222
Ibidem, f. 359.
1223
Idem, fond Problema 33/dosar 19, f. 81.
1224
Idem, fond Problema 33/dosar 25, f. 42-83.
1225
Ibidem, f. 148.
1226
Ibidem, f. 149.
1227
Ibidem, f. 150.
1228
Ibidem, f. 153.
1229
Ibidem, f. 157.
324 DANIEL HRENCIUC
Prin Iampol 35.276

Moghilev 55.913
Tiraspol 1090
R bni a 24.570
Ovidiopol 2.216
Total de ai 119.0651230
S b emna l Chaim Mechel, n de 63 de ani, d micilia n R d i,

Pia a P inci e a Eli abe a n . 1, e ec n nal ei D ., a b i m a ea
CERERE
În sprijinul prezentei cereri in a m a ele fa e din via a mea ec ,

en a il a c b emna l Chaim Mechel me i , fiind im l ie ii mele cu
cele mai sincere i mai calde en imen e en ca a m nea c .
n im l ni ii a iace n B c ina, b emna l am ijini de c e
ori am avut ocazia i a f n e ea mea ca a m nea c , c n ib ind la i mf l
ei. A fel ea ci e n fa ca e il e e de la ine a i dinea mea. n an l
1902, frunta ii mi c ii na ionaliste române i din R d i cum au fost dr. Iorgu Toma
vicepre edin ele Sena l i d Uni e, Alec P ici/ f. ni . la Ce n i, Eugen
Tarnavschi i C. Avram/înal i magistra i la C ea de A el Ce n i d Uni e/, a
fost implica i într-un proces de les majestate repro ându-li-se acestor demnitari o
atitudine an ia iac i i eden i . Ace i d mni a ea e e in e ca inc l a i
atât în fa a Cur ii de Apel Lemberg cât i Reziden ei Im e iale din Ce n i. Ei riscau
cele mai grave sanc i ni e l ng de i i ea l din nal ele f nc iuni de magistra i ce
de inea . S b emna l n cali a e de ma inci al n acea che i ne, ca e a
ni en m en a ie, c a e i nea e e ci a a a mea din a ea
a i ilor austriace cât i c a e in imid ile in i en e, am de e cl i n
favoarea inculpa ilor putând astfel salva un grup de frunta i români de consecin e
funeste, de i prin acest gest mi-am tras multe icane de ordin administrativ.
În 1918-1919 am f c ef l en a ad ce a ic le de im nece i a e
en a ma , i al l R d i, i popula ie, punându-m l n a la di i ia
a i ilor militare i civile cu vehicolul meu propriu, deplasându-m n ace c
n la Bi i a, Vatra-Dornei, Cluj i Viena, unde cu riscul vie ii mele în aceea vreme
lb e, d b irea Austro-Ungariei am adus tot ce avea nevoie armata i
diferitele institu iuni. Dovedesc aceasta prin ordine de serviciu, delega ii eliberate de
Senatul Na ional din Ardeal, cât i de Comandamentul de atunci al ora l i R d i,
colonelul Eremie.
1230
Ibidem, f. 161.
A i dinea mea de b n ce ean român, mi-am a a -o i n nen m a e

nd i d Uni e, manife nd ic nd cele mai calde i sincere sentimente fa de
a ma a m n . A fel n an l 1922, enind la Sele in ni a e de g nice i, am la
dispozi ie ei n l c de ca a m i lemn de foc cu totul gratuit, primind în timpul lungii
ede i al ace ei ni i la Sele in nen m a e m l umiri din partea comandantului de
e a nci dl. c i an Chi iac, a i c l nel.
Fiind nevoie în ora l R d i de a ma , b emnatul am intervenit la
Mini e l de R b i de a nci, dl. Gene al ef ne c Am a, e en nd -m
e nal m e n c dl. de a E ebie P ici n a dien la D mnia Sa i am
ob inut ca Bat. 2 Ing. U . fie de la a la R d i. Subsemnatul am lucrat m e n
c c mandan l ace ei ni i dl. Colonel Alexiu timp de 3 luni, pentru ca batalionul
fie n e a c m bilie l nece a , imea c b en iile necesare, întrucât
avem un buget foarte redus. Drept mul mi , dl. c mandan mi-a declarat în mod
blic la n banche c -mi mul ume e en a i dinea mea de b n ce ean român
care simt române te.
S b emna l am eali a c n i ea S i al l i din R d i, situat în str.
V l ului, care spital are misiunea de a servi întregii popula iuni din circumscrip ia
R d i, f de ebi e de c e i neam, acesta fiind expre e n a l
anexat, care este semnat de subsemnatul i i a de T ib nal l R d i
În anul 1938, când numitul dispuneam de fonduri suficiente pentru a termina
acest spital, inten i nam i e c n c ia ace ei cl di i, n fi er superior din
l cali a e, e a nci c mandan l Ce c l i de Rec a e R d i, dl. Colonel
P d a , m-a ndemna n n e ac i i a ea mea, n c D mnia Sa a e
c a emenea cl di e a e de e i n an mi e m ej i i interesele armatei. i,
într-ade , i i ea cla a e a ace i fi e ei ,a bine c ci d ce
acest edificiu servise mai mul i ani en a g d i n el Lice l Ind ial de Fe e c
internatul lui, azi serve te glorioasei armate române ca spital unde- i g e c alina e
e ii ni i ai României.
n an l 1933, enind la R d i, un grup mare de ofi eri superiori ai Marelui
S a Maj , la g min ea d-l i c l nel S e c c mandan l de atunci ai Div. 2 Art.
C l ea , am e i b in în diferite case particulare din localitate 124 camere i
le pun la dispozi ie i ca a mea a ic la din . Pia a Elisabeta nr.1 precum i a
cl di ea A il l i B nil , a c i e edinte am fost i sunt, i cu acest prilej am
cules mul umiri declarate în mod public la un banchet fiind astfel mul umit suflete te
c am c n ib i m l la g d i ea ma il a e i ai acestui ora .
n an l 1935, c ilej l Mane el Regale din R d i am pus la dispozi ia
ofi e il ca a mea a ic la din . Pia a Eli abe a n . 1 în întregime i cea din
strada tefan cel Mare nr. 2, tot proprietatea mea unde fiind mai înainte un hotel, s-a
putut instala popota nr. 2 pentru d-nii ofi eri, punând de asemenea la dispozitia
acestor domni în mod cu totul gratuit ca i im bilele de mai , na b c ie i 14
326 DANIEL HRENCIUC
came e, im la g min e a c mandan l i de e a nci al ni ii de jandarmi, major

D g le c .
Da n n mai ace e fa e ledea en a i dinea mea de b n ce ean
român, dar i ac e ficiale. A fel, Ce ifica l P efec ii R d i nr. 6181/35 din 6
mai 1935, zice textual Dvs., a i posedat cerin a legal a demni ii de încredere, cât
i c D ., a i mai fost ales ajutor de primar al ora ului R d i i consilier jude ean i
pre edin e al c m ni ii evreie i R d i, a a c D , ne n e i bine cunoscut i
demn de nc ede e. Ga ni ana R d i in ad e a n . 2147 din 11 a g 1938 m
nume te pre edin e al C m ni ii Evreie ti din R d i, scriindu-mi textul: În urma
reclama i nii ad e a e ace ei Ga ni ane de c e dl. Elk ne Ca , n c n a
comisiunii interimare a Com. Evreie i R d i i n egi a la n . 2005 din 29 i lie
1938, acea Ga ni an , c n ing nd -se de veracitatea acestei reclama iuni, i
en a nce a aganda ca e e de l n uie i agi i i ele n c n a ice e c
Legea S ii de A edi , a in e eni la Mini e l C l el i Artelor, propunând o
n c mi i ne in e ima f ma din dl. Chaim Mechel, ca re edinte. i ia e ce
motive am fost numit pre edinte din partea Garnizoanei. Ministerul Cultelor i
Artelor prin adresa nr. 34689/38, admite propunerea Garnizoanei în sensul numirii
mele, zicând textual în interesul lini ei n n l c m ni ii mozaice din ora ul
R d i.
A fel d ede c c m-am b c a de a nc ede ea Ga ni anei i a
Ministerului.
S b emna l g d ie c de 2 ani n m d c l g a i n ca a mea fi eri
români, care vin în localitate.
in ema c c ia mea a f d Uni e timp de 8 ani vicepre edinte a
filialei Crucii Ro ii din R d i, primind i di l m de m l umire din partea
Mini e l i S n ii pentru serviciile prestate.
Copiilor mei am dat o educa i ne m nea c i na i nal . Fi l me d . Ad lf
Mechel este l c enen n e e n a ma a m n , ia fi l meu David Mechel este
sg. TR art. 71 i a fost func i na de a la Ca a de A ig i.
Toate aceste fapte nu sunt decât câteva din ac i i a e mea a i ic , citând
d a cele n leg c a ma a, nea nd n , din li de a i , cele n leg c
activitatea mea de consilier comunal i jude ean, procesele verbale respective
dovedind cum am în ele e e ci manda ele ce mi -au încredin at.
Din a e ace ea e l c i in c b emna l Chaim Mechel,
exprimând mila mea ee c a imila evreilor economice te valoro i din
Germania na ional- ciali , ca e ca eg ie de e ei e e ec n c de a l
ge man ca ce eni loiali i demni de a ncrederea. Rugându- d mn le, -mi
aproba i, e en a ce e e n en l a a , a ig de de amen l me f nd.
Chaim Mechel, în prezent deportat la algorod, Moghilev.1231 Demersul lui Chaim

Mechel, n-a a n e la i i , n ace a a a ie i iad l i an ni ian.
La 2 octombrie 1942, Pe i Sa inge , ia l i M ni Sa i nge (f nc i na
im de 19 ani la Ca a A ig il S ciale R d i, de a n T an ni ia) -a
adresat printr- c i a e ma e al l i I n An ne c , a nd -i ace ia i a ia
de ebi de g a n ca e e afla f aib nici in i f fac a e din e
mi ca e li ic a f in e na n lag . C inima d bi , im l e, D mn le
Ma e al, bine i i ca l i a l n , i bine i i a d na ne ea n
libertate a n mi l i n i a M ni Sa inge 1232. Muniu Sattinger a fost
a e a i in e na n lag ele de la U iceni, Me ele i Videle la 13 i nie 1941.
Familia a c m din ie i d i c ii min i a ma f nici n ijin. 1233. El a
a ie i T an ni iei, a nd c n ib ie a a e la eface ea C m ni ii E eil
din R d i.
P ie ile e eil a f el a e de a i e a i a e - în cadrul
e a i nii de românizare - de c e a i ile l cale. E eii b c ineni a f
de a i n T an ni ia m e n c familiile l en m i e di e e:
ne e ec a ea c c n iinci i a e a a cinil de e ici , ela ii in ime c
m ncele, nean n a ea chimb ii d micili l i la Ce c l Te i ial de Rec a e de
e a a c ia d micilia .a.1234 Prin Instruc iunile nr. 1806 /13 iulie 1942 ale
Comandamentului II Teritorial c e Centrele de Recrutare, persoanele deportate au
f bliga e - i de emne e n manda a en admini a ea i lichida ea
b n il l m bile i im bile ca e n e men de 6 l ni eb ie lichide e ace e
bunuri, care intrau în administrarea C.N.R.-ului , în acest sens având anexat un
formulat i i a de c . In e e an este sintagma de infractor ili a en
persoanele care, din motivele mai sus precizate, erau deportate în Transnistria,
majoritatea acestora fiind etnici evrei1235. În situa ia n ca e e eii e gea de la
e ec a ea bliga iil l ci ice, dele l e a a e a e i de ae nl c ll (n
B c e i, n e e n de 80 de ani a fost arestat pentru vina unui fiu major)
1236
.a. E e l ca e li ea i de la m nc e a de a m e n c in ii (na ali
a i egi), f a ii min i i maj i .a. P in ma e, e men i na fa l c n
1237
R m nia na i nali e e l i i e ce e fie mai a i dec m n l , întrucât
ede ele en aceea i fa ea al di i na e: unui român pentru
ne ne e i e a lica ei l ni de nchi a e c ec i nal , n im ce n i e e i e
a lica di ec de a ea e ia i n d a l i ci i familiei ale, lichid nd -i- e i
1231
AMAE fond Problema 33, volumul 25, f. 317-319.
1232
Ibidem, f. 5.
1233
Ibidem.
1234
SANIC fond PCM-SSI, dosar 28/1942, vol. I, f. 4.
1235
Ibidem, f. 5.
1236
Ibidem, f. 6.
1237
Ibidem, f. 10.
328 DANIEL HRENCIUC
n eaga a e e m bil i im bil 1238. În acele vremuri de un cumplit tragism, au

e i a e ane ca e i-a i ca ca ie a, f nc iile, i ia cial i chia ia a l
pentru a salva de la moarte evrei. Majoritatea ace e ane a ma an nime1239.
Unul dintre aceste cazuri este cel al av ca l i Eg n Pa ac Balm , decan al Ba l i
R d i, eme efec al j de l i R d i, c i c e eic , ca e a a m l
de fe i din icina a i dinii ale fil emi e n im l g e n ii legi na e (6
septembrie 1940 - 27 februarie 1941). În favoarea sa a de m ie Hilda P e ne ,
f nc i na la P efec a R d i1240. Hilda P e ne a l c a la P efec a R d i
între 1 ianuarie 1936-13 c mb ie 1941, c nd a f de a m e n c n eaga
c m ni a e m aic n T an ni ia. A e i a ie ia c i -a întors din
iad l an ni ian, de n nd decla a ie n fa a ea l i Eg n Pa ac Balm 1241.
Jac b B dik, abili n B c e i, -a afla i el n T an ni ia la M ghile nde a
fost - în calitate de medic - ef l n i e ici special pentru combaterea tifosului
exantematic între 1942-1944. Re a ia i in en i n nd e angaje e la CFR, Jacob
Budik a beneficia de decla a ia fa abil a medic l i Gedalie Preminger, fost
deportat în Transnistria la Moghilev1242. Alte persoane publice, in na a f nc iil
e ca e le c a , a de eni c n c e en c n ib ia e a dina i ia l
mani m de ca e a da d ad fa de e ei. n nce ca ea de a- i al a ia a m l i
e ei a ale incl i l ia en n ii la ce enia m n : Alfred Rudich a devenit
ce ean al Me ic l i (ad e a n . 14448/26 e emb ie 1940)1243, Meier Leib Piecher a
b in ce enia ame ican .a.1244. La 30 decembrie 1943 familia inginerului Sigfried
J gend f a f elibe a din lag l de la M ghile , ace ta fiind înlocuit cu un
an me ingine P e c . Al i de familia J gend f a f elibe a i i memb ii
familiei d c l i B g, d ean i el.1245 La 1 ianuarie 1944, al i 400 de evrei au
fost repatria i din lag l de la M ghile 1246. La 23 august 1944 regimul mare alului
I n An ne c a f nl a i c n i i n g e n c nd de c e gene al l
C n an in S n e c 1247, ministru de externe fiind Grigore Niculescu-Buze ti1248.
1238
Ibidem.
1239
Moses Rosen-arhitectul propriei e nicii, Caie c l al ( Realitatea e eia c ),
B c e i, . 152-153.
1240
SJAN Suceava fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 27/1948, f. 53 54.
1241
Ibidem, f. 54.
1242
Ibidem, f. 111-112.
1243
1244
1245
1246
Ibidem, f. 266.
1247
C n an in S n e c , Jurnal, c efa de Sim na-Ghi e c S n e c , B c e i,
Editura Humanitas, 1993, p. 163.
1248
Misiunile lui A. I. V inski n Rom nia. Documente secrete. Din istoria rela iilor rom no-
sovietice 1944-1946, B c e i, In i l Na i nal en S di l T ali a i m l i, 1997, .
35; idem, doc. nr. 21, p. 101-102.
Noul guvern avea sprijinul celor patru partide reunite în Blocul Na ional Democratic
(P.C.R., P.S.D., Frontul Plugarilor, Partidul Na ional Popular)1249. Regele Mihai I de
Hohenzollern i-a ec a de ile enda e n im l egim l i an ne cian, ia
partidele politice i-a ed b ndi ba a legal a ac i i ii lor1250. nc din n a ea de
23/24 august 1944 a fost adoptat decretul-lege de amni ie gene al , li ic , mili a
i agra a inf ac i nil f c e de la 1 decemb ie 1918 i decretul-lege de
desfiin a e e n eg e i i l R m niei a lag el de c ncen a e i eliberarea
imedia a e anel nchi e en activitate an ifa ci , dem c a ic 1251.
Constitu ia din 1923 a fost, par ial, e n ac iune, iar partidele politice i-au putut
relua activitatea1252.
Malic (de a la a de 12 ani n T an ni ia), b nica l i Eden C i c.

În fa a Sinag gii Ma i din R d i: Mama, b nicii, Lea Glickhmann i fi l Ma
( ia f c l e i , alia n I ael)
1249
ACNSAS fond Documentar, dosar 2557, f.185; Rela iile interna ionale reflectate n
dezbaterile Parlamentului României 1862-2010, l c a e elab a b edac ia l i S elian
Neag e, B c e i, Edi a In i l i de iin e P li ice i Rela ii In e na i nale, V l m l I,
Ad na ea De a il , 2010, . 358.
1250
Marcel Dumitru-Ci c , In d cere, în Gu ernarea Constantin S n tescu, Stenogramele
edin elor Consiliului de Mini tri (august 1944-noiembrie 1944), ed. c i ic de Ma cel
Dumitru-Ci c , l. I, Edi a Saec l m I. O. B c e i, 2011, . 5.
1251
C neli C ci n, Supu ii germani n România anilor 1944-1947, Oradea, Editura
M e l i ii C i il , 2008, . 7.
1252
Rela iile interna ionale reflectate n de baterile Parlamentului Rom niei. Volumul al II-
lea, Senatul, 1864-2010, B c e i, Edi a In i l i de iin e P li ice i Rela ii
In e na i nale, l c a e elab a b edac ia l i S elian Neag e, 2011, . 416-417.
330 DANIEL HRENCIUC
F g afia de mai e e in e Ei ig Al e, igina din R d i,

de a n T an ni ia (lag l A achi) n e 1941-1945, m e n c fiica sa Malic,
n de 12 ani i M e , fi . Mama i fiica a a ie i d amei de ii i fe in el
din lag ele din T an ni ia (de la M ghile e eii d eni a f el ca i n lag ele din
Be ad, Obodovca, Tibulovca i Balta), fiind ng a e n Cimi i l E eie c din R d i,
M e Ei ig a di n 1945, n m men l elibe ii din lag . Eisig Alte a povestit despre
i a ia d ama ic a l i Ie , fe i aj n n lag l de la Moghilev m e n c mama ei
ca e c a a c nd , acea a fiind g a b lna , n lda ii a de c e i - i a ci -o în
fa a mamei ale. S a: c lec ia e nal Eden C i c
Ra a m ali ii la M ghile e a de 30%, da i bn i iei i a b lil

( if e an ema ic, din 27 de medici c i e i a aici 23 e a b lna i de if , ia 12
au decedat). Au reu i a ie ia c iad l i transnistrian, fiind elibera i de c e
Armata Ro ie, încolona i i îndruma i e ca . Ei ig Al e i fiica sa Malic au
e i c Malic, -a ci i a di n im l ace e a iuni .
C m ni a ea e eil din R d i a f decima n ma de ii ale n
Transnistria, din 6000 de persoane deportate supravie uind doar 1500, mul i dintre
ace ia e e en nd n ine, d am , ale c ei f n imi i repere esen iale, se
cuvin a fi aprofundate, e in e i promovate n nd ile gene a iil r tinere.
Informa iile de mai sus le-am ob inut în urma unui anchete orale, pe care am
efectuat- n cad l C m ni ii E eil din R d i, între 1 - 15 iunie 2016. În acest
sens, am purtat discu ii c Eden C i c, n de 14 ani, ele la coala Bogdan
V d din m nici i l R d i, jude ul Suceava precum i cu domnul inginer Igo Zigi
Koffler, pre edin ele C m ni ii E eil din R d i. Ace e da e a f ae i
1253
an mi e la ni el l i iei ale, de la b nic la mam i n final, la ne a .
O fani a ie i i ai lag el
Supravie i al lag el . S a: SANIC fond DGP, dosar 122/1943, vol. I, f. 78
1253
Inf ma ii i ma e iale e la di i ie de c e Eden C i c (10 i nie 2016), c eia i
m l me c i e acea cale.
332 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANIC fond IGJ-Teritoriu, dosar 211

CAPITOLUL XXIV
Reîntoarcerea: comunitatea evreiasc din R d u i
dup 1945
XXIV.1. Sprijinirea fo tilor deporta i din Uniunea Sovietic i refacerea

Comunit ii Evreie ti de c tre Joint
U na din e blemele cele mai im

mozaice d ene a f e e en a de
an e n ec n c ia c m ni ii
ijini ea ein eg ii cel
de a i n T an ni ia. Re a ie ea a f efec a n e 9-20 aprilie 1945 prin
punctul de trecere Tereblecea-Si e . E e ba de n n m de 7826 de e ane.
Ace ia a can na i n cl di ile blice ( c li, ca mi .a.) fiind nfiin a n e ici
de al b i a e de c e Se ici l Sani a Si e , ced nd - e la de a a i a ea i
de infec ia ilnic a a ie i il c e l. C nf m da el men i na e n
Procesul Verbal încheiat n da a de 3 mai, de c e d . Scha ff, delega l C cii R ii
In e na i nale, d . G ld chlagge , di ec l S i al l i Si e i d . R en a ch, medic
ac ican n a l Si e , -a c n a a m a ele: Maj i a ea ( a ie i il -
D.H.) erau femei, b ni i c ii. Unii din e ace ia e a b lna i de g i i
fe i e di e e acciden e, maj i a ea l fe ind n T an ni ia de if
e an ema ic i feb if id . Unii a imi ng iji i din a ea medicil
1254
men i na i . Conform telegramei din 16 aprilie 1945, valul repatria il
e nd -se prin punctul Siret-R d i nece i m e em de gen f nd i mai 50
de mili ane en h nire transport i prim ajutor stop. Mii de refugia i sosesc în hal
nedescris iar fondurile noastre complet epuizate stop. Trimite i telegrafic sume
potrivite situa iei excep ionale contrar opera asisten ei periclitate 1255. Pre edintele
C m ni ii R d i, doctor Schiffer. Al i e ei d eni se repatriau prin punctele de
f n ie He a i Ungheni.
1254
SANJ fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 1/1944, f. 151.
1255
Idem, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 27/1945, f. 3.
334 DANIEL HRENCIUC
Situa ia e a c a mai dificil , c a c c in R d i se repatriau evreii

originari din Gura Humorului, Vatra Dornei Cîmpulung Moldovenesc i Vechiul
Regat. În aceste condi ii, C m ni a ea E eia c R d i a primit din partea Jointului,
suma de 63.075.000 lei echivalentul a 841 ajutoare a câte 75.000, l i de c e
BNR. Comunitatea E eia c R d i a f ne i l ea c - conform legisla iei
române ti- m n emna d e a de imb , de i, n ca l , era vorba de o
1256
e de a isten cial . Imediat au început, în ordine alfabe ic , executarea
l il c e i cei nd e i i1257. Au existat i unele nemul umiri din partea unor
evrei care au fost ignora i de la primirea ajutoarelor de i ace tia se considerau a fi
într-o situa ie dificil , fiind ba de e f ti deporta i. Este vorba despre o li
n eag ca e-i includea pe: Al e n Micl i Al e n Cha l e ( ie), f nc ionar de
stat, Geber Artur i Paula, lucrau ca farmaci i en a se între ine, Mecher Adolf,
Emma i Noemy, lucrau ca farmaci ti erau activi i implica i în toate problemele
comunitare, Mechel Chaim i Sima, suspenda i nem i a , Maie Fann ( d c
doi copii minori, cu o situa ie ma e ial de ebi ), R a i Hersch, suspenda i
nemotivat, Hilsenrand Simon i S hie, enda e nem i a . Sch a f I achim i
Sara, func i na di ni , enda e nem i a , S nn ag He ch, enda e
nem i a , Stier Efroim, Malzia i Ca l, enda e nem i a , Tillinge He mann
i Sali, enda e nem i a , enda e nem i a , laf n lag l T ihia i.
C nd ce ea C m ni ii a întreprins demersuri pentru reglementarea situa iei acestor
persoane.1258 În final, situa ia l a f e l a i i .1259 Într-un Raport expediat
de c e C m ni a ea E eil R d i c e Fede a ia C m ni ilor Evreie ti din
România, Bucure ti, la 24 aprilie 1945, situa ia ora l i R d i e a e en a n
culori sumbre. Ace el (R d i- D. H.) l i de a a de c n i i de
D mne e , f mijl ace de c m nica ii i f leg c e l ii, a de eni din
senin un centru de confluen en mii de e ei n d m, n as pentru cete de
pribegi, care î i ca aici ef gi l, fie c in en ia e abilea c aici, fie, d ind
e d c mai de a e n a i nea nd ibili i de locomo ie, eb ind e
ea c aici in l n a . N i, C m ni a ea, nu dispunem de mijloace pentru a ajutora
pe fra ii sosi i i pentru a le da primul ajutor indispensabil. Ne lipsesc multe, foarte
m l e 1260. Aproximativ 2500 de persoane a e a lece e di e e l cali i din
R m nia, C m ni a ea E eia c R d i e im nd c a fi f ne ie de 50 de
camioane pentru transportul acestora. Temperaturile erau foarte reci, evreii locuind în
grajduri i locuin e d na e, d mind direct pe podea, punându- i n a ea n
pericol, ei fiind oricum suferinzi de diverse afec i ni d b ndi e n lag ele
1256
Ibidem, f. 5.
1257
Ibidem. A e i a di c ii de e ge ea de e ace e li e a l i G be An chel.
1258
Ibidem, f. 6.
1259
Ibidem, f. 72.
1260
Ibidem, f. 8.
transnistrene. Mul i din e ei e mb ln i e deja de ne m nie. C nd ce ea

C m ni ii e ima c e a ia ii ar fi avut nevoie de 2000 de perechi de
nc l min e1261. E a ne ie de can i i de medicamente (cardiace, pansamente,
injec ii .a.), material de construc ii pentru construirea /repararea de locuin e pentru
4000 de fle e (geam i, fe ec i, li e de ma ini de g i , c nd i, cuie i unelte
de construc ie). Numai o cincime din fo tii deporta i supravie i e - men iona
c nd ce ea C m ni ii- n ace tia se aflau acum într-o situa ie e em de g ea,
solicitându- e imi e ea gen in manda eleg afic a sumei de 50 de milioane de
lei. N ni e a ie a nici da - a a efii C m ni ii Evreie i R d i- dac m
neglija acordarea primului ajutor acestor refugia i.1262 Ad e a e a emna de c e d .
Schiffer, pre edin ele C m ni ii i rabinul I. Kunstandt, în calitate de secretar
general.1263 La 30 a ilie 1945, C m ni a ea E eil R d i a fost în tiin a de
c e P efec a R d i, Se ici l A mi i i l i ( efec E. F n , ec e a Se ici l
Armisti iului, P eli cean) c i -a trimis via BNR suma de 30 mili ane de lei de ina
cheltuielilor cu repatria ii din URSS. Ministerul de Interne a stabilit o aloca ie ilnic
de 500 lei en fieca e e an .1264 Comisia de Ajutorare a repatria il e a f ma
din Schiffer, pre edin ele C m ni ii, Salo Peretz, vicepre edinte, Osias Heitner,
Samuel Heitner1265. În prima edin gani a e ma gine blemel gen e ale
celor repatria i s-a c n a a c , can ina n f nc iona în condi ii normale (spa iul fiind
f a e mic, n m l cel de e i i fiind foarte mare se crea automat aglomera ie),
acea a nece i nd e gani a e gen 1266.
C nd ce ea C m ni ii s-a adresat la 19 aprilie 1945 Prefectului jude ului
R d ic g min ea de a li ne gen la di i ie sumele trimise pentru ajutorul
repatria ilor pentru începerea ac iunilor stabilite.1267 În cadrul unei întâlniri a celor
repatria i de f a n bi l C m ni ii la 6 mai 1945 a fot ales un Comitet format
din Abraham Harth, Kah Mendel, Genser Fischel, Schurberg Ioel, Ianker Baruch, care
a stabili c , in i i ea nei can ine de ina e cl i cel e a ia i din T an ni ia
nu- i avea rostul în condi iile diverselor boli i a pericolelor epidemiile izbucnite în
ora l R d i, refuzând prin urmare, amenajarea acesteia.1268 Repatria ii doreau e
elibe e e da en dea na de i em l can inel ca e i-a bântuit în
Transnistria, care i-a favorizat doar pe unii.1269 În schimb, repatria ii efe a li e
1261
Ibidem.
1262
Ibidem, f. 9.
1263
Ibidem.
1264
Ibidem, f. 13.
1265
Ibidem, f. 14.
1266
Ibidem.
1267
Ibidem, f. 15.
1268
Ibidem, f. 16.
1269
Ibidem, f. 17.
336 DANIEL HRENCIUC
achi e ilnic m de bani en h an 1270. Începând cu data de 4 mai 1945,

c nd ce ea C m ni ii s-a adresat Prefecturii, solicitând repartizarea sumei de 1
milion de lei pentru asigurarea hranei i a transportului unui grup de repatria i din
lag ele an ni ene, afla i n l cali a ea n ecina D ne ti.1271 J m a e din acea
m e e en a nece a l de h an en 4 ile e l e e en nd chel ielile de
transport pentru ajungerea acestora la destina ie. Alte sume erau necesare pentru
acoperirea cheltuielilor necesare repatri il ca e ea n n m ma e din
Transnistria folosind diverse puncte de intrare în România. Între timp, Comunitatea
E eia c R d i a f lici a de c e P efec cla ifice i a ia cheltuielilor
e endica e de c e m tenitorii imobilului Druckmann (Pia a Unirii nr. 14) unde
f e e caza i repatria ii, n e edin ele ace eia a n in - ad e c ,
e ec i ele chel ieli n ea fi a ma e de c e C m ni a e de eme ce e ie
de imobile (printre care i D ckmann) f e e echi i i na e chia de c e
P efec ncepând cu data de 9 aprilie 1945. Ori, în aceste condi ii, fondurile
an mi e in in e medi l Mini e l i de In e ne fiind ge i na e de c e P efec a
R d i, a fel nc C m ni a ea n ea fi f c e n abil en e en alele
daune produse ace cl di i, n im l ca ii e a ia ilor.1272 Problema
de g bi il c eni e m tenitorilor familiei Druckmann privea exclusiv Prefectura
jude l i R d i1273. Schnapp Samuel în calitate de delegat al Ministerului de
Interne, al Crucii Ro ii i al Comite l i Cen al al A ii Pa i ice, a eci a la 29
mai 1945, c f e e al ca i 40 milioane de lei pentru transportul repatria ilor din
Bucovina de Sud spre Dorna i Bistri a, n Rigle n-a efectuat opera iunile necesare
di nibili ii mel necesare în condi iile în care în jur de 3200 de persoane se
aflau în a e a e la nc l de f n ie Si e , nii in nd deja e e i i l m ne c
i a e nd fie el a i pentru a ajunge la destina ie.1274 Distribuirea produselor
alimentare c e cei mai aci a a l cc ijin l Li ei Lecke , Schiffe D a,
Jekele Jenka i E K ine , ec m i a in e na il din lag (J ef W lf i Al e
Wassermann)1275. La 4 iunie 1945, Kern Salomon i Hirsch Salomon au întocmit un
document în care încredin a c a el a de la F ch , n cali a e de admin i a al
caselor rezervate repatria il , o serie de obiecte precum 10 sobe de tinichea (Harnik,
Wa e mann, Halle , Hei ne E., Niede h ffe ), d lighene de la (Ha nik), d
g le i (Ha nik, B echle ), 5 l m i (Ha nik, B echle , M n le , Ma c , Wassermann),
1270
Ibidem.
1271
Ibidem, f. 23.
1272
Ibidem, f .24.
1273
E e ba de e lici a ea ad e a P efec ii R d i de c e B e le (n. D ckmann)
Henriete, la 29 aprilie 1945, ibidem, f. 25.
1274
Ibidem, f. 27.
1275
Ibidem, f. 28. A f im lica i I ak P e ne , Bendi W lf, U che W lf .a.
acestea aflându-se în casele repatria ilor.1276 La 10 iunie 1945, cu prilejul unei noi
edin e a Consiliului i Comitetului de Ajutorare al Repatria ilor, a f l a n
discu ie situa ia suma de de 11.250.122 lei ma di nibil n ma e a iunilor
de între inere a repatria il , ma la di i ia Joint- l i, n chel ielile ilnice
impuse de între inerea repatria ilor care veneau permanent dinspre spa iul sovietic
îngreuna eforturile cotidiene de rezolvare a nevoilor acestora. Acest punct de vedere a
fost însu it i an mi la 18 i nie 1945 de c e C n ili l i Comisia de Ajutorare a
Repatria il R d i, c e c nd ce ea J in , b emn a l i B. Schiffe i L.
1277
Kunstandt. La 19 iunie 1945, Saul Schnapp a inf ma c nd ce ea C m ni ii
Evreie i R d i c i -a transmis suma de 17 milioane de lei pentru ac iunea de
ajutorare a repatria ilor din URSS stabili i în localitate.1278 La sfâr itul lunii iunie
1945 c nd ce ea C m ni ii E eil R d i solicita Joint- l i -i elibereze a doua
parte din suma de 30 milioane lei repartiza i pentru ajutorarea repatria ilor, ultima
parte fiind li a n c l l nii mai.1279 Cu prilejul vizi ei efec a e la R d i de
c e G. Gelbe , ace a a c n a a- e a ta în document- situa ia jalnic ce
domne te în rândul repatria ilor, iar de atunci situa ia lor nu s-a mb n i .1280
Repatria ii erau confrunta i cu fenomene precum cre terea zilnic i e ce i a
pre il la d ele de ba , fiind amenin a i de foamete.1281 În acest condi ii, la 24
iunie 1945, Iaslowitzer Benzion, Kern Elfrem, Meyer o ana, Laster Rifka, Koffler
Rifka i Brunstein Simon s-au adresat în scris conducerii Comitetului de Ajutorare
R d i, solicitând sprijin, neavând mijloace de între inere, pentru a se putea deplasa
la Bucure ti .1282 În schimb, Adela Weiner a solicitat un ajutor financiar pentru a
putea pleca în Transilvania.1283 E eii din R d i au depus eforturi remarcabile în
ede ea ec n i i ii c m ni ii m aice din a . Unele din e dele e eil
deporta i m e e nc ne e a ia e din T an ni ia, m i en ca e la da a de
12 i lie 1945 e a in i a e e e in e la edi l C m ni ii E eie i din ada
efan cel Ma e n . 25, n ede ea indic ii da el nece a e en a e ea
1284
efectua demersurile aferente repatrierii . Asocia ia pentru Sprijinirea Evreilor din
Bucovina de Sud (Bucure ti, str. Burghelea nr. 3) informa C m ni a ea E eia c
1276
Ibidem. Începând c 28 mai 1945 C cea R ie, in in e medi l l i E. K ine , a
inf ma c nd ce ea C m ni ii E eil R d i c ma de 11.250.122 lei ma
di nibil n ma e a i nil de n e ine e a e a ia il , m ne la di i ia J in -ului,
sugerându-se folosirea sa în c i de a i en cial . Sa inge M ni i Ghen le Fi chel
fiind de acord, idem, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 27/1945, f. 30.
1277
Ibidem, f. 31-32.
1278
Ibidem, f. 33.
1279
Ibidem, f.35.
1280
Ibidem.
1281
Ibidem, f. 36.
1282
Ibidem, f. 39.
1283
Ibidem, f. 40.
1284
Idem, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 18/1945, f. 10-42.
338 DANIEL HRENCIUC
R d i la da a de 25 i lie 1945, c m ele ersoane au primit bani pentru a- i

acoperi cheltuielile de drum:
Schiebe Sch ana, d a 3888
Berstein Rifka dosar 3890
S l m n I ag, d a 3886.
Solomon Fanny, dosar 3886
Abramovici Jehuda, dosar 3885
Rostoker Karl, dosar 3883
Ha hmann Sch ana, d a 3817
Sternschluss Else, dosar 3884
Maje Sch ana, d a 3817
Bercovici Simon, dosar 3889
Schnapp Isak, dosar 3899
Kiammer Donna, dosar 3892
Rosenberg Ene, dosar 3893.1285
La 6 e emb ie 1945, C m ni a ea E eia c R d i a an mi n

Memoriu A cia iei en S ijini ea E eil din B c ina de S d, in i nd a a
i a iei a a e, e em de dificil n ca e afla, da fiind i ia a de a de g ani .
Si a ia e a ia il e a de l abil , a nd di e e infi mi i fi ice d b ndi e n anii
de ii, fe in i de b li, maj i a ea l fiind de c l i i nf me a i.1286 O i a ie
de ebi a ea i a ca ii a ie i i ai T an ni iei, d a 4 e ind e in
n R d i. Pen a a ea in e e el l -a implicat avocatul Harth Berhardt
(R d i, . Regele Mihai n . 3).1287 La 20 a g 1945 c nd ce ea C m ni ii a
f el a c i l in e ima de c e Be l S n, e edin e, Sa inge M ni i
Katz Mendel, ice e edin i, K n ad I. ec e a gene al, Sch lle D., ca ie . n
m men l el ii, n a hi ele C m ni ii e afla n n me a ma de 1.260.874
lei, eda l i Sch lle D. C e ce ia ace ei me, n ca ie ie e mai afla 20.000
reprezentând f nd l ecial de aj a e KL ec m i n f nd m m enind
din e ine i de la ijin l de eface e l i e a ia il din 1944, n c an m de
2.089.000 lei, m de camda in angibil .1288 Rabinul L. Kunstandt a predat arhiva
C m ni ii, a hi a Oficiului Matricular Evreiesc, mobilierul sediului, mobilierul
e i en c nf m in en a l i, im bilele c m ni ii c nf m c ii f ncia e
R d i.1289 n acela i im , a f eda ma de a ima i 5 mili ane de lei,
1285
1286
Ibidem, f. 61.
1287
Idem, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 1/1944, f. 136.
1288
1289
Ibidem.
e e en nd n f nd ecial de aj ae la di i ia e a ia il de c e J in .
Responsabil de acest fond era Jacob Lapajwofer.1290
XXIV.2.IMPLICAREA JOINT-ULUI IN AJUTORAREA REPATRIATILOR
P in R d i a ec 10.000 de e a ia i, din e ca e 3.500 a ma n

l cali a e, e e en nd a ie i ii cel de a i n 1941, e l nd e nd -se
e al e l cali i. J in -ul a trimis începând cu luna aprilie 1945, ajutoa e n d
nd i, da ma de 30 mili ane de lei i da ma de 18 mili ane. Ace e
ajutoare erau considerate a fi prea mici, sugerându-se trimiterea unor ajutoare
financia e n minal cel afla i n fe in , en a i e e mi e - i ed e e e
aface ile a fel nc e e i e de enden a ace a de a i en a cial .1291 Concret,
e mai ce ea im lifica ea ced il de ac da e a mel de c e J in , incl i
li a ea de in men e i ma ini en e eii me e ga i, in in e medi l n
c edi e, a fel nc ace ia - i a el a c cce ac i i ile de dinain ea
de ii l n T an ni ia. n acela i im , e ce ea imi e ea gen de
nc l min e i haine a nd n ede e a ie ea ie nii, al i de li a ea n i c
înde l de medicamen e.1292 n al, en 1945 l ile ijin l i de eface e a
inclus venituri de la Joint- 63.075.000 milioane lei, iar la cheltuieli-c e 841 e ei
a eia f l i e c e 75.000 lei l 25.000 BNR, n al ma de 63.100.000
milione lei.1293 În 1944 pentru evreimea din România a luat sfâr i l nga e i ad de
persecu ii ina g a n m d ficial n 1938. E eii c a c di e a e l ii pentru
a ig a ea n mali ii vie ii lor cotidiene i asigurarea existen ei lor zilnice. Statul
m n d mina de c e c m ni i, -a derobat total n de bliga iilor sale fa de
ii ce eni, astfel încât evreii au fost ajuta i efec i de c e c m ni ile mozaice
i organiza iile interna i nale. P blema de g bi ilor cuvenite evreilor pentru
deportare, pentru averile expropriate sau pierdute, pentru privarea de drepturi i
libe i, pentru pierderea anselor la via i profesionale a devenit o chestiune
li ic c n e a , e gi e a , e l a c g e d ani de ile de a e i,
1294
f a m l mi n c m ni a ea m aic . n m d a ad al, ace e nde i a
revenit unor guverne comuniste, care s-au achitat în realitate, foarte pu in de aceste
sarcini, contrar unor opinii prezente în anumite zone ale opiniei publice vizavi de
1290
Ibidem.
1291
1292
Ibidem.
1293
Ibidem, f. 71.
1294
Apud Hildrun Glas, Via a e reiasc din Rom nia dup catastrof . Ajutoare pentru
supra ie uire i desp gubiri, n SAHIR , VI/2001, . 287.
340 DANIEL HRENCIUC
i ilegie ea e eimii de c e c m ni ti.1295 Analizele speciali tilor estimau la

140.000 de e ane n m l cel ca e a ea ne ie g abnic de aj ae n
1296
octombrie 1948 . Între august-decembrie 1944, Joint-ul a procurat suma de 2,1
miliarde lei pen aj a ea e eil , c e n ad eimi din e im ile ca e
i ea ne ile imedia e ale e eil din R m nia n acea e i ad . P n n ima
j m a e a an l i 1945, J in -ul furnizase Bucure tiului subsidii în valoare de 1
milion i 18 milioane de franci. De gestionarea acestor sume s-a ocupat Wilhem
Fildermann1297. În total, Joint- l a chel i n la f i l an l i 1945, ma de 6,5
milioane de dolari (17,5 miliarde lei) trimi i la 89 c m ni i mozaice din
România.1298 Situa ia se prezenta foarte dramatic în cazul Moldovei i a ii de sud a
Bucovinei, acolo unde, în cursul lunii iunie 1947, peste 40% din popula ia e eia c
a ea ne ie di e a de aj a e .1299 Implicarea guvernelor României în
amelioararea situa iei evreilor a fost una foa e m de , n fida deme il
n e in e de c e Wilhem Filde mann. Aj l financia al g e n l i Pe G a
(pentru refugia i i pentru primirea repatria ilor din URSS) a fost de numai 380
mili ane de lei fa de cele 17,5 miliarde f ni a e de c e J in .1300 S lici ile l i
Fildermann aveau în vedere i acordarea subven iilor pentru între inerea cultului i a
colilor evreie ti din România. Sprijinul a venit din nou, din partea Joint-ului ,
salvându- e a fel, de la b ire institu iile sociale i educative evreie ti.1301 Cu
a e c Joint-ul a ajutat guvernele române ti prin acordarea unui credit în valoare
de un milion de dolari în timpul foametei din Moldova, România a procedat la
lichidarea c il ace ei gani a ii.1302 Legisla ia ad a n i in a
ed b ndi ii a ma e a ie il e ia e a c nfi ca e de c e a l
român, a fost în a a fel m difica de c e L c e i P can , nc n ac ic ,
orice restabilire într-o locuin a la l c l de m nc ebuie în prealabil, anun a i
lici a , ia n ca de li igi e aj ngea la ib nal 1303. E i a n c l legii i
eam de e ce ii de la eg la gene al . D a 50% din e e eii c ncedia i i-au
recâ iga n n 1945 i iile profesionale pierdute anterior1304.
La 11 n iemb ie 1945, lide ii C m ni ii E eie i din R d i (S l Be l,
Sa inge M ni , ice e edin e, B eche Ma c , Hei ne Sam el, Pa lla Ab aham,
1295
Ibidem.
1296
Ibidem, p. 288.
1297
Ibidem, p. 290-291.
1298
Ibidem, p. 291.
1299
Ibidem.
1300
Ibidem, p. 292.
1301
Ibidem, p. 293.
1302
Ibidem, p. 296.
1303
Ibidem, p. 299.
1304
Ibidem, p. 300.
Klinger Phoebus în calitate de membri ai comisiei interimare),1305 au constatat

m a ele: din e cei 5000 de e ei afla i la R d i, n n m de 1700 de eni e
- deja - a e i : 100 enea din cei e n i din T an ni ia n an l 1944 din
al l de 1100, 1500 e a ia i n 1945 din al l de 3800, 40 ef gia i n in a e
din al l de 40, 60 din lag ele din Ge mania din al l de 60, adic 5000 de
persoane 1306. A fost constituit Comitetul pentru distrib i ea aj l i de ia n
1945-1946 al J in l i (Sa inge M ni , B eche Ma i i I ak Dankne )1307.
E eimea d ean a nce - i efac ia a c m ni a , - i recupereze
memb ii familiei, -i l ng e cei di i, gani e e ce em nii eligi a e
(ca l ce em niei imb lice de ng a e a n l i Rif ), - i reorganizeze
re eaua c la , e a a ia inag gil , n gene al, acele ac i i i interzise sau
n e e b al de c e b i i regimul mare alului Ion Antonescu . Un Referat
asupra problemelor evreie ti în România identifica câteva categorii de probleme ale
popula iei mozaice din spa iul românesc la nivelul anului 1945:
1. Repatrierea deporta ilor.
2. Problemele bunurilor evreilor deporta i.
3. Stabilirea mor ii prezumtive a rudelor deporta ilor întor i.
4. Che i nea ce eniei.
5. P blema a ig ii e i en ei l .
6. Rechi i iile i dife i e al e bleme mai m n e, ca a ima de Pa e . a.1308
Sursa: SANJ Suceava, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 7/1946.
1305
Al i de L. K n ad ec e a l gene al i Da id Sch lle , ef l admini a i al
c m ni ii, c n ca i de c e M. R en, ec e a l J in l i din B c e i i a ca l Ilie
H dnicean , ef l In ec a l i Regi nal B ani.
1306
Ibidem.
1307
SANJ Suceava, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 14/1945, f. 3. Au fost
e a i a e di e e can i i de ca fi, cea , fa le, f in de mb i lei n ede ea
ac d ii c e e eii d eni a ace i aj . Val a ea n egii can i i a f e al a la
suma de 72.250.000 lei.
1308
342 DANIEL HRENCIUC
R d i, Cimi i l E eie c. M n men l n l R.I.F.
O al blem ca e-i preocupa pe evreii reîntor i e a e e en a de

stabilirea mor ii del l ( in i, so ii, fra i, i .a.)1309. Acea blem
i i a i il m ne e a lega de stabilirea dreptului de mo tenire i de
ibili a ea de a e ec i 1310. A i ile române specificau în efe a l mai
sus men i na , fa l c e im nea ac da ea n de g i en e eii di i
în si a ii e ce i nale (ma ac e, ogromuri) de la principiul de lege ce stabilea
moartea prezumti d ei ani de la cerere, n en l ca dece l fie decla a
1311
imedia d c n a a ea a . Organiza ii precum Uniunea Evreilor din
România , c nd de c e Wilhem Filde man, Pa id l E eie c a l i Al. Zi i
Congresul Mondial Evreiesc e a c n ide a e de c e a i ile române drept
1312
eac i na e . n ace en , a i ile comuniste î i propuneau modificarea
compozi iei acestor organiza ii evreie ti, prin inducerea unei influen e democratice în
nd ile memb il ace a 1313.
1309
1310
1311
Ibidem.
1312
Ibidem, f. 15.
1313
Ibidem.
Du 1945 la ni el l C m ni ii E eil R d i au intervenit numeroase

chimb i. Bruno Shiffer i Ad lf Mechel s-a c a de c nd ce ea C m ni ii
d a en c e i ad , f nc ia fiind el a de c e Be l S n1314, înlocuit în
decembrie 1945, cu dr. Meier (Muziu) Weistein1315.
Fondurile C m ni ii E eil din R d i , enea din e e ii,
de la J in , de la Federa ie , ie i i ale , d na ii .a. În urma unui acord semnat
n e ae g ile li ice e eie i din R d i a f c n i i C mi ie
In e ima a C m ni ii Evreie ti. Structura acestei Comisii îi reprezenta în mod
propor ional pe to i e eii d eni în raport de op iunile lor politice. Comisia
In e ima a f c n i i la 24 e emb ie 1946, memb ii i c n enind
ac i ne e en irea ob tei evreie ti locale.1316
F ile de c nd ce e ale C m ni ii M aice R d i (c n i i la 24
septembrie 1946)1317 e a m a ele:
Comisia Interimar
Wein ein Ma e , e edin e
Lapajawofer J, ice e edin e
Sattinger Muniu
Bercovici Schaje
Berstein Abraham
Brucher Markus
Drimmel Mendel
Feibisch Gittenstein
Fessler Abraham
Genser Phoebus
Schghaler Efroim
Nathan Berhardt
Josef Tsakschn
Katz Mendel
Hilschorn David
Lieberson Hersch
Meyer Aron Leib
Weisler Bernhard
Sternschluss Israel
Thaler Wolf
Alter Wassermann
David Wasserman
1314
Ibidem, f. 80.
1315
Ibidem.
1316
SANJ fond Comunitatea E reiasc R d u i, 11/1945, f. 83.
1317
Ibidem, f. 86.
344 DANIEL HRENCIUC
Delega ia Permanent
Wein ein Me e , e edin e
La aj e J, ice e edin e
Sa inge M ni , ice e edin e
Mechel Adolf, membru
Brecher Markus
Wasserman Alter
Wasserman David
Sec ia Religioas i de Cult
Wa e mann Al e , e edin e
B eche Ma k , ice e edin e
Sattinger Muniu, membru
Bercovici Schaje
Berstein Abraham
Mayer Aron Leib
Wasserman David
Sec ia Cultural
Mechel Ad lf, e edin e
Katz Mendel, ice e edin e
Bercovici Schaje, membru
Wiestein Phoebus
Genser Phoebus
Tzakchohn J.
Weidler Bernhard
Sec ia Asisten Social
Sa inge M ni , e edin e
Liebe n He ch, ice e edin e
Fessler Nathan, membru
Genscher Phoebus
Goldschlager Efroim
Sternschluss Israel
Alter Wasserman
Sec ia Economic i de Drept
La aj e Iac b, e edin e
D imme Mendel, ice e edin e
Bernhardt Harth, membru
Tzakchohn Josef
Klinger Phoebus
Sternchluss Israel
Thaler Wolf
Sec ia Financiar i de Buget

B eche Ma k , e edinte
B. Ha h, ice e edin e
Drimmer Mendel, membru
Lapajower Iacob
Katz Mendel
Liebersohn David
Klinger Phoebus
Sec ia Cimitirului
Sa inge M ni , e edin e
Bercovici Schaje
Liebersohn David
Thale W lf, ice e edin e
Wasserman David
Sec ia Cabinet
Lapajower Iacob
Edelstein Phoebus
Fessler Nathan
Golsdschlager Efroim
Liebersohn Schaje
Katz Mendel
Comisia de Cenzori
B. Harth
Tzakchohn Josef
Katz Mendel
Lieberschon Hersch
Weidler Bernhardt
Comisia de Epura ie
Fessler Nathan
Genser Phoebus
B. Harth
Lieberschon Hersch
Wolf Thaler
Curatorul Funda iei J. Hecht
Be c ici Schaje, delega l C m ni ii
Harth Bernhardt
Tzakchohn Josef
Meer Aron Leib
Meidler Bernhardt
Sternschluss Israel
346 DANIEL HRENCIUC
Lieberschon Chaim, conf. hrisovului

Raubach Wolf
Wasserman David
J. H nik, ef abin
Israel Kleinberger
Hersch Haller
Lieberschon David
Gedalie Gruenberger
Comisia Disciplinar
Brecher Markus
Drimmel Mendel
Harth B.
Tzakchohn Josef
David Wasserman
Referent pentru acte i Hupa
Meidler Bernhardt
Referentul personalului
J. Lapajowfer.1318
Alege ile gani a e la 19 n iemb ie 1946, a f fal ifica e de c e PCR c
ajutorul pre i al Uni nii S ie ice1319. Regimul comunist a avut nevoie de
legitimitate i e iden c aj l Ma el i F a e de la R i a e i i-o
adjudece. A reu it acest lucru dincolo de metodele utilizate (violen e, crime, antaj,
e a e e manen , nc aja ea dela iunii, demagogie, fal ifica ea c m le a
alegerilor .a.), folosind cu mult abilitate, argumentele oferi e de agand ,
instrumente care, într-o a l bi i ci de b i, a inde, n e an mi e
limi e, la an mi e ca eg ii de ce eni. Unii dintre ace ia (chia dac n m l i) s-au
înscris, este de presupus, din considerente sincere în PCR.1320 În pofida acestor
a ec e, f a da elec al a PCR la alege ile din 19 n iemb ie 1946, a f
inc n e abil 1321. E eimea d ean e a e nic i i e e ibil, afec a de d ama i
traumele Holocaustului.
Reconstruc ia c m ni ii a reprezentat în mod clar, o necesitate, acest lucru
realizându-se anevoios i treptat, în acela i timp, cu instaurarea în România a
comunismului.
1318
Ibidem, f. 87.
1319
Dinu C. Giurescu, Alegerile din 1946, B c e i, Edi a Encicl edic , Edi a Ra ,
2006, . 84 i m.
1320
Lucian Boia, Strania istorie a comunismului rom nesc ( i nefericitele sale consecin e),
B c e i, Edi a H mani a , 2016, . 34.
1321
Ibidem, p. 37.
M na hia de H he n lle n a f nl a la 30 decembrie 1947, în aceea i

zi fiind clama Re blica P la R m n . T a e m ile ecifice de
instaurarea a comunismului, înso ite obligatoriu de ac iuni populiste, demagogice, au
avut un anume ecou i n in e i l c m ni ilor mozaice din România. În orice caz,
desfiin area legisla iei discriminatorii, rasiale, elab a i a lica n im l dic a ii
an ne ciene a f bine imi e de c e e ei. Red b ndi ea b n il i ale
ie il c nfi ca e de c e egim l an ne cian a f de a emenea, ini iative
ece a e i i la ni el l c m ni ilor m aice din R m nia. C m ni a ea m aic
din R d i, la fel ca evreimea supravie i a e a H l ca l i din R m nia, a ea
fie brusc i b al de am gi de ai l c m ni . In i i ea a fel l de iedici n
recuperarea bunurilor i ie ilor confiscate, icanele puse negustorilor i
meseria ilor în redobândirea documentelor i atestatelor necesare reînceperii
ac i i ilor lor profesionale, diversele icane administrate studen ilor evrei la
n c ie ea l n Uni e i i, neprimirea liber-profesioni tilor în asocia iilor lor
profesionale, a chiria ilor în fostelor lor locuin e, nereaducerea celor din
deta amen ele de m nc f a n l cali ile de nde f e e l a i, perspectivele
nc ii n a ma a nei i a evreilor, cu toate cu nu aveau nici un fel de
eg i e mili a , a de am gi - i c m ni a ea m aic din R d i n a f c
excep ie- crunt evreimea din România.1322 G e n ile nce nd c 6 ma ie 1945
c nd de c e d . Pe G a a efe a am ne, an area problemelor ridicate
de c e e ei, men ionate în rândurile de mai sus, preferând astfel solu ia li a
am n ii i alimentând speran ele e eil din R m nia, d 23 a g 1944.1323
Dincolo de aderen a nei i b iri din cadru evreimii la ideologia c m ni ,
maj i a ea e eil din R d i e a e c a efec i de i ni m. Si ni m l n a
f i i c chi b ni de c e egim l c m ni , chia i între membrii
c m ni ilor mozaice existând tensiuni, în special, între sioni ti i cei care s-au plasat
împotriva acestuia, cazul Comitetelor Democratice Evreie i , in men e ale
puterii comuniste. Partidele i forma iunile politice evreie ti ( Consiliul General
E eie c , Uni nea E eil P m n eni , Pa id l E eie c , Sec ia R m n a
Cong e l i M ndial E eie c , Organiza ia Si ni din R m nia , UCE i
FUCE ) a ijini i sus inut cu insisten ec n a e ea min i ii evreie ti i a
e l ii e endic il ace eia, in -o serie de ac iuni i memorii înaintate
liderilor politici ai statului român. Între timp, Joint elaborase i aplica constant o
serie de planuri de asisten cial en ne ia ii e ei din a e c m ni ile
m aice i a e n R m nia.1324 În cercetarea istoriei evreilor din România,
e a i a ea e e in ab da e a i nal i nece a , n - n c ela e c
1322
Apud Harry Kuller, Evreii în România anilor 1944-1949. Evenimente, documente,
comentarii, B c e i, Edi a Ha efe , 2002, . 9.
1323
Ibidem, p. 11.
1324
Ibidem.
348 DANIEL HRENCIUC
elementele contextului socio-politic concret. Prin urmare, sociologul Harry Kuller,

a an ea limi e/in e ale em ale di inc e (1944-1950, 1951-1958, 1959-1964,
1965-1975, 1976-1989, d 1990) 1325. Politica fa de e ei -a schimbat în mod
continuu, via a c m ni a , i a ia fe i nal , a l l cial, i a ia
n m n l i, e l ia dem g afic n ialitatea cunoscând i ele an f m i i
chimb ri profunde i esen iale1326. Realizarea i eg i ea c lec i i ii ag ic l ii
i na ionalizarea principalelor mijloace de produc ie i-au bulversat i nemul umit
profund pe to i ce enii români, deposeda i astfel de c e a de b n i i ie i.
La R d i, evreilor le-a f c nfi ca e a e ie ile i micile lor afaceri,
m n nd a fel, f ibili i concrete de supravie uire. Sintagma Vin
ame icanii , e a la fel de alabil en e ei, ec m e a i pentru ceilal i ce eni ai
României, preocupa i de via a lor i îngrijora i de e ec i ele mb e ale in a ii
comunismului. Evreimea, în ansamblul ei, a oscilat, între emigrare i integrare.1327
N me ic, e eii din R m nia f ma nc na din e cele mai im an e c m ni i
din E a, aj ng nd n 1946, n c n e l emig ii e eil r din alte state, la peste
400.000 de persoane.1328 Din totalul popula iei evreie ti din România, 96% erau
concentra i în mediul urban i 4% în mediul rural.1329 Aceste cifre i procente se
efe la a e eimea din R m nia, a ie i a e a H l ca l i, ca e-i
includea pe evreii din partea de N-V a Transilvaniei, reintegra i n R m nia, n n -i
mai cuprindea pe mozaicii din partea de nord a Bucovinei i pe cei din Basarabia,
intra i în componen a Uniunii Sovietice.1330 La începutul anului 1947 s-au intensificat
ac i nile i ni e, e eii din R d i fiind i ei conecta i activ la acestea.1331 Evreii din
România erau foarte nemul umi i de fa l c egim l c m ni le nea di e e
iedici emig e e n E e I ael, e im nd - i revolta inclusiv prin scrisori i
memorii transmise demnitarilor comuni ti1332.
D 23 a g 1944, e an ele evreilor s-au îndreptat în mod firesc în
direc ia lichid ii m il ad a e m i a l de c e egim ile
an e i a e, e n egi ea familiil , ec e a ea ie ilor i bunurilor confiscate în
mod abuziv, refacerea vie ii comunitare, crearea unei socie i autentic democratice.
Treptat, regimul comunist a declan a m i e ei e m i a lide il i
organiza iilor evreie i, a ad a b ma ca nei a i dini dem c a ice m id e
1325
Ibidem, p. 21.
1326
Pen e l ia a i ic a e eimii din R m nia, a e edea, ibidem, p. 35-37.
1327
Harry Kuller, op. cit., p. 10.
1328
Ibidem.
1329
Ibidem, p. 37-52.
1330
Ibidem.
1331
ACNSAS fond Documentar, dosar 000151, f. 3-40. Problema sionist reflectat n presa
vremii.
1332
Ibidem. n 1949, c m ni a ea m aic din R d n m a 6000 de e ane, ea fiind
de e i de 14 in i ii de c l i de 8 de e en i. Ha K lle , op. cit., p. 41.
fa de mi ca ea i ni 1333. Si ni m l e a c n ide a de c e c m ni i d e n
c en li ic na i nali , eac i na , al b ghe iei e eie i .1334 Regimul comunist a
luptat împotriva sionismului inclusiv prin intermediul Comitetului Democratic
Evreiesc ( e a ace ia e a n em m ni i cine ea lece în Israel e un
d ) folosindu-se mai ales de bra l l ng al Sec i ii 1335. Numero i lideri
sioni ti au fost ancheta i, tortura i, condamna i i închi i în închisorile comuniste.
Ulterior, ace tia au emigrat în Israel.1336
R d i. C min l de e ada tefan cel Mare nr. 57.

Sursa: Fototeca Muzeului Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i
1333
Teodor Wexler, Mihaela Popov, Anchete i procese uitate 1945-1960. Documente,
B c e i, F nda ia W. Filderman, 2001, p. 56.
1334
Ibidem.
1335
Ibidem.
1336
Ibidem, 73-80.
350 DANIEL HRENCIUC
S i al l E eie c R d i ( ed mina ac i i ile medicale ma l gice). Sursa: SANJ

Suceava, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 1/1944.
CAPITOLUL XXV
Situa ia cultului mozaic i a înv mântului la R d u i
dup 1945
D 1945, a i ile comuniste din România s-au preocupat în mod

obsesiv de lichidarea adversarilor politici prin orice mijloace posibile,
ili a e a ea d e inci al l a g men al alini ii statului, situa ia C l l i
Mozaic din România devenind i ea na delica i im l an dificil . E al ile
a i ilor religioase men i na a ea de l abil a m l a din e inag gi,
di e de b i, aband na e da i c de ii accele a e a n m ului enoria ilor.
M l e din e inag gi a c a de ina ii absurde: astfel, în Sinagoga G lieb de
pe strada 1 Mai n . 31 a f nc i na e i ad maga ie a a inând Sfatului
P la al Rai n l i R d i1337. Din aceste motive, sinagoga s-a deteriorat, ea fiind
aband na n im de c e en ia ii i a c n m a c d ama ic. N m l
e eil din R d i a c e c din n d b i, aj ng nd la ci ca 6.000 în anul
1947. Si a n a ie ea f n ie ei c Uni nea S ie ic , R d iul a fost tranzitat
de foarte m l i e ei care s-au îndreptat ulterior, e al e l cali i n e an a c vor
emig a mai e Palestina 1338. n 1945, inii e ei n i din T an ni ia a
ad na f iile de T a ma e i a ng a c nf m adi iei, an fii i andalele e
care le-au putut strânge1339. La 14 mai 1946 Be l Sch lle a f delega de c e
Comisia Interima a C m ni ii E eil din R d i a ici e la e h ma ea a
d cada e de e ei din Cimi i l E eie c din D ne ti i înhumarea lor în
Cimi i l M aic R d i. Este vorba despre martirii evrei Gelfank Tzchok i Kogan
Naftule, uci i în timpul prigoanei din 1941. Opera i nea f e ec a n i a de 17
iunie, la ea luând parte Israel Sternschluss i Aron Leib Meer, de asemenea delega i,
m e n c Ab aham Wie el, n cali a e de ci cl .
1337
SANIC fond Ministerul Culturii i Cultelor dosar 19/1957, f. 23.
1338
And ei i e c , Comitetul interna ional al Crucii Ro ii i Rom nia 1944-1947. Prizonieri
de r boi i interna i ci ili germani, unguri i austrieci. American Je ish Joint Distribution
Committee i ajutorarea e reilor, B c e i, Edi a O ca P in , 2009, . 107 i m.
1339
2010, p. 96.
352 DANIEL HRENCIUC
A i ile a f e e en en a e de c e medic l Mank i eful postului de

jandarmi Dorne i. Cele d cada e a f de e n d c ciuge speciale i
an a e n Cimi i l M aic din R d u i, fiind înhumate în rândul solda ilor
c i n b i l din 1914-1918.1340 În ziua de 14 octombrie 1946 au fost exhumate-
c a ba ea a i ilor- cadavrele a 10 evrei asasina i în iunie 1940 cu prilejul
retragerii trupelor române din partea de nord a Bucovinei. Ace ia f e e ng a i
înt-- g a c m n de e n e en i a n e limi ele l cali ilor Voitinel-
G l ne ti-B de .1341 Înhumarea lor a avut pe 15 octombrie 1946 în incinta
Cimi i l i M aic R d i.
La începutul anului 1947, Com ni a ea E eia c R d i a lici a ijin l
Ofici l i Ec n mic J de ean din cad l P efec ii, en li a ea n can i i de
icl , n ede ea eface ii n in i ii c m ni a e di e n im l b i l i:
Pentru refacerea templului 20 mp
B ii 10 mp
Halei Mortuare 8 mp
Sediului 2 mp
În total 40 mp1342
Ofici l Ec n mic a a ba lici a ea C m ni ii n m a ea i a ie,

pentru: Templu, 15 mp
Baie, 5 mp
Hala M a 3 mp
Sedi l C m ni ii 2 mp
În total, 25 mp.1343
La 2 feb a ie 1947, C m ni a ea E eil B cecea a lici a C m ni ii
E eil din R d i -i imi n haham ca e ea ac i a i ca abin, imind n
milion drept salariu.1344
La 8 mai 1947 C m ni a ea E eil R d i a lici a J in -ului un sprijin
financia n al a e de 25 mili ane de lei n ede ea eface ii Tem l l i. Cl di ea
ace ia a f g a a a ia n im l b i l i, fiiind ne ie de eface ea enc ielii
e e i a e, e a a ea adical a ac e i l i, e i ea fe e el , efacerea
m bilie l i, a in ala iil elec ice, eface ea g elil in e i a e1345. Cheltuielile
totale de refacere a Templului erau estimate la suma de 258 milioane de lei.1346 Un
1340
1341
Ibidem, f. 170.
1342
SANJ fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 1/1947, f. 3.
1343
Ibidem, f. 4.
1344
Ibidem, f. 11.
1345
1346
Ibidem.
Ra n cmi n 1953 c n emna fa l c n R d i f nc ionau opt sinagogi - în

a e b n de f nc i na e - ca e de e ea 2300 de fle e de e ei, 90% din e ace ia
f ec en nd c eg la i a e inag gile i d c nd ia c m ni a adec a 1347. În
a mai e i a ei inag gi ca e n n f nc i na n c f e e di e de
b i. T ie ea i al n e ea face i i adi iei i daice n c a i ile
locale nu le-a e a i a e eil ec ia c e n a e la aba l a l i .
T i, f nc i na i n aba en i .a. Cimi i l C m ni ii e a c n iderat a
fi i el f nc i nal 1348. Sinag ga din ada Re blicii n . 16 e a f ec en a de 2300
de suflete iar aceea din strada Pi ine n . 49 de n n m de 330 de fle e1349.
A i ile admini a i e ale ai n l i R d i a n cmi i li a inag gil i
a ca el de g ci ne ca e n e afla n a e de f nc i na e. n acea li eg im
Sinag ga G lieb , ada 1 Mai n . 31, Sinag ga f. n. din ada Pi ine n .
49.1350 La începutul anului 1948 eg im e ie de f nda ii e eie i ca e f nc i na
n a l R d i, na din e ace ea fiind F nda ia Tem l l i Na han Ha h (S .
efan cel Ma e n . 6) a nd n ie a e mai m l e cl di i (R d i, . efan cel
Ma e n . 6 i 9), g dini i a cele i ane, a e fiind in ab la e (corpul tabular fasc.nr.
144 i 101 c ca a n . 120, g din , a cela n . 144, l c i an c ca a n . 120, a cela
nr. 2464, teren viran cu ca a n . 2800). S afa a al a a cel n . 143 i 144 e a
de 1300 de me i a i ia a celel 2464 i 101 de 660 me i a i. Ace e
im bile e a i a e n R d i . efan cel Ma e (n . 6 i 9), fiind d na e de c e
Na han Ha h n c l c e ii F nda iei Tem l l i Na han Ha h , n scopul
n e ine ii em l l i afla n a i l mai men i na . Im bilele erau date în chirie
unor persoane precum Roza Kruckel, Maly Mueler, Oskar Koneczy S. Moritz, Maly
Schach e i G a K ban ( al a ea chi iil l i e de ace ia a iind n e 400 i
1351
2000 lei lunar). n acelea i cl di i, f nc i na (f la ) n edi al gani a iei
1352
P ale Zi n . n ca l a e ii m bile a C m ni ii E eie i R d i-Bucovina,
erau trecute Templul (str. 1 Mai nr. 2) cu o valoare de inventar de 1 milion de lei,
Baia (1.500.000 lei) i sediul (300.000 lei), în total 2.800.000 lei.1353 Potrivit noilor
eg li im e de c e a i ile c m ni e m ne, n m d bliga i e iciile
di ine de f a e n inag gi n m men l c nd eb ia i f m la Hanoten
Teschua c efe i e la ef l a l i eb ia in d intagma de Înalt Prezidiu al
Re blicii P la e R m ne .1354 Începând cu 23 ianuarie 1948 au trebuit retrase din
1347
Ibidem, f. 2.
1348
Ibidem, f. 100.
1349
Ibidem, f. 198.
1350
Idem, fond Ministerul Culturii i Cultelor, dosar 90/1957, f. 22. 21-23 ianuarie 1941.
Situa ie privind sinagogile din regiunea Suceava care nu func ionea din 21 iunie 1957.
1351
1352
Ibidem.
1353
Ibidem, f. 16.
1354
Ibidem, f. 17.
354 DANIEL HRENCIUC
ci c la ie a e calenda e, almanah ile i n gene al, ice i de i i ca e a ea

figura fostului rege Mihai I de Hohenzollern al României.1355 Între 17-18 februarie
1948 e e en an ii C m ni ii E eie i a l a a e la l c ile Uni nii Fede a iei
de C m ni i E eie i din R m nia, de f a e la B c e i1356. Din Raportul
e en a c acea ca ie de c e e e en an ii C m ni ii E eie i R d i, a
eie i i a ia d ama ic a ace eia c nf n a c di a i ia maj i ii memb il i
n im l de ii l n T an ni ia, dific l ile n m ina e de c e
a ie i i, e i en a n i cen de 70% de e ei d eni a e i d 1945
.a. C m ni a ea E eia c R d i n m a 5400 de memb i, 2500 de b ba i i 2900
de femei, 560 fe a di e e me e ii, 150 de me e ia i n ea fe a nea nd
nel e adec a e, 500 din e cei a e i e a ca abili de m nc , e a l a n calcul
ibili a ea nfiin ii nei can ine ca e f nc i ne e n egim g a i en cei
ma i f nici n fel de eni , i c n a if imb lic en ceilal i. T a e aj a ele
nd e a e c e C m ni a ea E eia c R d i (bani, alimen e, mb c min e,
medicamente) au provenit de la Joint.1357 O e ie de cl di i a a in a e C m ni ii
fe i e di ge i n im l b i l i, ace ea nece i nd e a a ii gen e
(Tem l l, Cimi i l .a.). Pen efec a ea acestora era nevoi de bani care ar fi
eb i da i de c e a l m n, gani a iile e eie i cen ale .a. F nda ia Mendel
i Gi el Fi che a f ec n a im ni l C m ni ii m nd a se instala în
incin a ace eia n A ene P la E eie c ca e a e n mele l l i e eu
Izo Salamander.1358 C m ni a ea E eia c R d i de c nf n a c bleme g a e
n c ndi iile nce ii aj a el imi e din a ea Joint-ului, a lipsei fondurilor
en aj a ea cel ne ia i (n me i i afla i n - i a ie di e a ),
redistribuirea a 160 me i c bi de lemne c e 300 de familii ma e f nc l i e n
iarna anului 1947-1948, li a l c il de m nc , nce a ea ac i i il c me ciale
de ma e a di i iil a i il c m ni e, n gene al, li a n e ec i e
pen e eimea d ean 1359. P i i ile an l i 1948 a f abili e n dinea
m a e:
1. A lica ea la g a n i g am de e a ifica e ( e gani a e-D.H.)
2. nfiin a ea nei can ine en 500 de e ane.
3. nfiin a ea nei c li fe i nale ORT.
4. nfiin a ea n i di en a medical.
5. Reface ea B ii C m ni ii in c m a ea n i ca an n , cel echi fiind
cu totul uzat.
6. Recl di ea Halei M ale de la Cimi i .
1355
Ibidem, f. 25.
1356
Ibidem, f. 26-27.
1357
Ibidem, f. 29.
1358
Ibidem, f. 30.
1359
Ibidem.
7. nfiin a ea nei Bibli eci i a nei S li de Cinema1360.

Un n m de 200 de e ei a e i b in ce enia român , al ii 200
aflându- e n c i i e li de a e a e. n ace en , ace ia e a c n ilia i n m d
g a i de c e n e ici de C n enci nfiin a de c e C m ni a ea E eia c
R d i. Rapoartele, inf m ile i diile a i il m ne c n emna d in a
e nic a memb il c m ni il m aice de a emig a/alia în Israel1361.
Tablou nr. 1 asupra imobilelor comunit ii din ora ul R d u i-Bucovina1362
Nr. Strada i Destina ia Provenien a Valoarea Venituri Observa ii

crt. num rul imobilului imobilului actual actuale netto
1. 1 Mai nr. 2 templu Construit 1.000.000
Legat David
2. 1 Mai nr.1 închiriat 500.000 15.000
Herzberg
3. Baia 1 baia Construit 1.000.000 -
Sediul Proprietatea
Pia a C m ni ii, C m ni ii
4. 700.000 15.000
Republicii a ial numai pe
închiriat j m ae
Tablou nr. 2 asupra imobilelor care nu sunt proprietatea Comunit ii, utilizate în folos
ob tesc1363
Nr. Strada i Destina ia Provenien a Valoarea Venituri Numele

crt. num rul imobilului imobilului actual actuale proprietarului
Mechel
Pia a Legat Mechel
1. Inchiriat 700.000 20.000 Ruckenstein
Republicii 62 Ruckenstein
(numai 50%)
F nda ia
efan cel Legat Nathan
2. 1000.0000 20.000 Templului Nathan
Mare, 6-8 Harth
Harth
Legat Jankel F nda ia Jankel
3. V l l i1 500.000 10.000
Bessner Bessner
c al
c ala Talm d
4. Putnei 52 Talmud c m a 300.000 -
Thora
Thora
5. B dn e c inag g legat 200.000 -
V l l i Azil de C m a Azilul Evreiesc de

6. 600.000 -
50 B ni 1935 B ni
1360
Ibidem.
1361
SANIC, fond Ministerul Culturii i Cultelor dosar 97/1951, f. 55.
1362
1363
Ibidem, f. 9.
356 DANIEL HRENCIUC
Construit Azilul Evreiesc de

7. Spitalului Spital 10000000 52.000
1937 B ni
F nda ia
efan cel
8. închiriat legat 300.000 10.000 Mendel&Chaje
Mare 3
Gitel Fischer
Tabel nr. 3 asupra subven iilor primite de la stat1364
Ministerul Data Dos. Suma

Cultelor Suceava
16/1945 716.400
6.X.1946 305.371
20 794.359
6/8 789.500
15 . 1.597.000
20.X. 1.590.000
27.X. 1.467.330
Ministerul 19.I.1947 2000.000
S n ii
Ministerul 19.X. 5.063.500
Cultelor
Total 14.323.910
Ministerul 20.X.1947 2.919
Cultelor Suceava
18.XII. 2.746
22I.1948 21.515
A il l B nil i S i al l E eie c e a înregistrate (60/27) la Tribunalul

R d i, a nd n ie a e n im bil i a n ada V l l i n . 50 (f l i ca
Azil de B ni, c m a n 1934) i nul situat în str. Spitalului f.n., a nd de ina ie
de spital evreiesc. A fost construit între 1936-19371365. P el a b nii de e e 60 de
ani, li i i de ice ijin. De la 1 ilie 1948 imea b en ie de 10.000 lei lunar
din partea Comuni ii E eie i R d i, i 33.750 lunar de la Joint.1366 În 1948
A il l de B ni e a n c i i 26 de e ane, fiind -le servite trei mese zilnic. Azilul
avea o capacitate de 30 de locuri. În februarie 1948 cheltuielile se ridicau la suma de
49.342 lei.1367
1364
Ibidem, f. 10.
1365
1366
Ibidem, f. 81.
1367
Ibidem.
Tabel nominal nr. 4 al personalului salariat de la Azilul de B trâni R d u i1368
P eg i ea
N m l
Nr. N mele i Locul Data Numele Na i nali a ea in elec al a
copiilor în
crt. prenumele na e ii na e ii in il de origine c lii
ia
absolvite
Rhein hold Lvov, 17.03. Absolvent de
1. Leon, Frieda evreu 3
Muniu Polonia 1901 liceu
Strominger 20.12. Mendel, c al
2. Suceava evreu 1
Peritz 1894 Hanelore C me cial
28.04. Patru clase
3. Wein Sabina Berhomet David, Rifka evreu 1
1899 primare
Tcaci Nadvrone, 8.04. efan, Patru clase
4. român -
Eudochia Polonia 1903 Iustina primare
Lavric C i a, 12.11. Silvestru, a e cla e
5. român -
Viorica R d i 1932. Domnica primare
Stat de plata salariilor cuvenite personalului ocupat la Azilul de B trâni din jude ul
Suceava1369
Nr.
N mele i en mele F nc i nea Salar lunar
crt.
1 Rheinhold Muniu administrator 5500 Ob e a i ni
2 Stromimgher Peretz contabil 2200
3 Wein Sabina b c ea 1300

4 Vicol Josefine Aj b c a 1300
5 Goldschmidt N. încasator 1200
6 total 11500 Anual 138.000
La 16 ian a ie 1948 e a f nc i nale m a ele inag gi: Wiznitzer,

Sch , Che ed el eme , Rabin G lieb, Ge lb, R dich, Be ne , Hech i
Harth.1370
1368
Ibidem, f. 74.
1369
Ibidem, f. 99.
1370
Ibidem, f. 22.
358 DANIEL HRENCIUC
Tabel nominal nr. 5 asupra personalului bugetar salariat al Comunit ii Evreie ti

R d u i-Bucovina1371
Nr. Numele i prenumele

Func ia Leafa lunar Observa ii
crt. salariatului
1. Secretar general Kunstadt Lipmann 7000
2. contabil Isidor Weinstein 5000
3. Administratorul Isak Dankner 5.500
b ii
4. Încasatoare Sali Herer 4000
5. Refe a c n ib ii Adolf Last 3000
6. Controlor Melich Brecher 3500
7. Camerist Itzig Melzer 3500
8. Servitoare Golie Hollinger 1200
9. Haham Schechter Meier 5500
10. Idem Wischnitzer Mechel 5500
11. Prim cantor Moses Salomon 5000

12. F chi l b ii Ioan Gaschler 3500
13. B ia Litmann Kurzmann 800
14. B ia Neumann Ester 450
15. Baal Koire Drasinnover Moses 3000
16. Ceausul templului Rozner Leizer 2000
17. Cioclul Cimitirului Abraham Leizer 3000
18. P i l 500
Ilie an ei
Cimitirului
19.
20. Pen i na a/V d a Bertha Hornik 2500
de rabin
Tabel nr. 6 cu componen a Comisiei Comunit ii Evreie ti R d u i-Bucovina (constituit

la 22 decembrie 1948)1372
Numele i prenumele Func ia Ocupa ia

Kamil Iacob P e edin e Profesor secundar
Mendel Drimmer Vice e edin e F nc i na blic
Iacob Lapawofer - Avocat
Steiner Isak - Tipograf
Alter David Membru Comerciant
Brenner Hiller - Avocat
Weistein Febus - F nc i na
1371
Ibidem, f. 35.
1372
Ibidem, f. 36.
Fuhrer Hersch - Medic

Geller Chaskel - P l ie
Gensel Febus - F nc i na
Heitner Samuel - Croitor
Kreitenberger Hermann - Tinichigiu
Katz Mendell - F nc i na
Klinger Febus - Leg de c i
Leibovici Samuel - Croitor
Lehrer Fritz - Bi a
Lenczer Baruche - Ca nic
Moscovici Mozes - Cizmar
Resch Carol - Contabil
Rosenberg Rosa - Ca nic
Singer Beka - F nc i na
Schechter Josef - Medic
Sternchluss Israel - F nc i na
Weinstein Samuel - Comerciant
Sec ia de Restratificare
1.Gen e Feb , e edin e.
2.Brenden Hermann, membru.
3. Kreitenberg Herman, membru.
4.Leibovici Samuel, membru.
5. Moscovici Samuel, membru.
6.Rozenberg Rosa, membru
7.Sekler Isak, membru.
Tabel nr. 7 asupra sumelor încasate de la JOINT Bucure ti în cursul anului 1947
1.Adresa JOINT nr. 2011 din 17.02.1947 pentru 800 de pauperi câte 500
g ame de ah i na b ca n di ib i di ec .
2. Adresa JOINT nr. 3124 din 8.03.1947, en 1100 de a e i i aj
b ne c de c e 300. 000 lei. În total suma de 330.000 lei, distribuit direct.
3. Adresa JOINT nr. 9078 din 16.06.1947, pentru 11 pauperi aj b ne c a
câte 750.000 lei, în total 1.825.000.000 lei, dsitribuit direct.
4. Adresa JOINT nr. 6684 din 10.06.1947, mb, en in i iile
e eie i: 3.542 kg, pauperi (3600 persoane), în total 39.578 kg, distribuit direct.
5. Adresa JOINT nr. 15358 din 26.XI.1947, Efecte, pentru 3655 pauperi,
diverse obiecte ( n c de di ib i e la ni el l c m ni ii).1373
n 1948, C m ni a ea E eia c R d i a ea n n m de 5400 de memb i
(2500 b ba i i 2900 de femei). N m l c n ib abil e a de 350 de e ane.
N m l a e il -1300 de b ba i, 1700 de femei, 700 de copii sub 18 de ani.
1373
Ibidem, f. 38.
360 DANIEL HRENCIUC
c ala Talm d Th a f nc i na c d i n i l iic ma de 5000 lei l na i

120 de ele i. F nc i nau d gani a ii n m d ficial: CDE i Hag i h. Un
n m de 300 de e ei e a califica i n me e ii ec m cele de c i , m la ,
mecanici, g a i, cea nica , inichigi , ci ma i. Din e e ei decla a i a e i 100
aveau o calificare, 3600 fiind f nici me e ie, 400 e a b lna i, 700 e a b 18
ani, 1600 aveau vârste cuprinse între 18-40 de ani, 1000 între 40-55 de ani i 400
peste 55 de ani.1374 500 de e ei e a c a i n d c ie. La ni el l Fede a iei
C m ni il E eie i din R.P.R. a f l a deci ia ca ice ad e c e JOINT
e fac n mai in in e medi l in i iei cen ale.1375
Tabel nr. 8 cu salaria ii Comunit ii Evreie ti R d u i cu toate stabilimentele anexe1376
Numele i
prenumele Adresa Func ia
salariatului
Kunstadt Lipmann Larionescu 37 Secretar general
Weinstein Isidor Pistiner 17 Contabil
Lanckner Isac efan cel Ma e 40 Administrator
Schachter Josef Preturii 51 Medic dispensar
Administrator
Hirsch Siegfried Larionescu f.n.
Can in
Blei Efroim Pia a Re blicii Dentist
Hering Eloim I.V. Stalin -
Ciagnar Hermann Ilasciuc Magazioner
Brecher Helech Pompierilor Controlor
Salomon Moses Karl Marx 13 Prim cantor
Chrischnitzer
Caragiale 8 Haham
Rachel
Schechter Laier Tirului 15 -
Kunstadt Regina Pictor Grigorescu Infi mie
Mel e O ilia V l l i -
Gaschler I. Norocului Fochist
Leonald Iacob Pia a Re blicii Mecanic
Last Adolf Voluntarilor Chimist
Chelariu Dumitru - Pedagog
Ciobanu Ilie I.V. Stalin -
Hermann Isac Norocului 7 In eligi
Katzmann Littman Preturii 2 Casnic
Diesel Abraham I.Maniu 55 Cioclu
Scantein Ilie efan cel Ma e Paznic Cimitir
Hollinger Golda Prefecturii 33 Inca a Gebel
1374
Ibidem, f. 39.
1375
Ibidem, f. 52.
1376
Ibidem, f. 175.
Sonntag Gittel T li ei 10 Cea

Steigmann F. Norocului Cea
Feldmann I. Preturii -
Herer Sali Pia a Re blicii Inv.
Walter Itzig 1 Mai 46 Comerciant
Rosner L. Spitalului 4 Cea
Mel Ca l Maniu -
Lessing Carl Preturii -
Lessing Sali Tirului B c ea ef
Kamil Resi Pia a Republicii Aj b c a
Winter Schmied Preturii Distribuitor
Menzler
I.V. Stalin Distribuitor
Ambrosiana
Kern Abraham C aV d 6 Controlor
Scharf Hermann Pia a Re blicii 16 Portar
XXV.1. ÎNV MÂNTUL
Re a ie ea e eil d eni1377 din Transnistria a pus ( i) problema

ine ii e amenel ni e i a e n e e n e im , din ca a de ii i a
b i l i. E eii d eni -au ad e a n ace en , Mini e l i Ed ca iei
Na i nale din B c e i. La 11 n iemb ie 1945 n n m de ine i e ei din R d i
înscri i la c ile Fac l ii de Medicin 23 a g din Timi a a lici a ijin
1378
ma e ial n ede ea c n in ii diil . F nda ia Mendel i Chaje Gittel
Fi che din R d i, f ma din Ab aham Ha h, e edin e, den i l J ef Klein,
Sch ilm Be c ici, ca ie , a ca l Ha h memb i abin l c m ni ii n cali a e de
membru de drept, s-a ad e a la 12 e emb ie 1945 c nd ce ii C m ni ii e a li
1379
se oferi suport material tinerilor sus-men i na i . colile i n m n l e eie c
a a e nic de fe i de e ma di ge il b i l i i a m il i
eglemen il legi la i e ad a e an e i . D c men ele de a hi m iec
ace e an f m i, men ionând eforturile i e c ilor evreimii pentru refacerea
c il de n m n . La 14 mai 1947 C m ni a ea E eil R d i -a adresat
In ec a l i c la Regi nal lici nd ca n il i fe il de
c nfe i ne m aic li e ac de c ncedi n c n e 25-25 mai e de f a
1380
b ile de Pe ah. . S lici a ea e a emna de M. Wein ein, n cali a e de
1377
Dumitru Hâncu, Un lic r n be n . Ac iuni necunoscute ale diploma iei rom ne,
B c e i, Edi a Ha efe , 1997, . 138, 139, 141.
1378
SJAN Suceava fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 34/1945, f. 66.
1379
Ibidem.
1380
Ibidem, f. 56.
362 DANIEL HRENCIUC
e edin e i de abin l L. K n and , n cali a e de ec e a gene al. S lici a ea a

primit aviz pozitiv la 27 mai 19471381
La începutul lunii ianuarie 1947, n cad l C m ni ii E eil din R d i
s-a de f a n che i na elab a de c e C mi ia de Rec n c ie C l al a
E eil din M ld a, meni abilea c i a ia e ac a c lil i a
1382
n m n l i n limba eb aic . Începând cu 1 februarie 1947, potrivit noilor
eglemen i ale legii n m n l i a f elimina ibili a ea an fe ii cad el
didac ice din n m n l a ic la n n m n l de a , a fel nc n ii i
fe ii de c nfe i ne m aic a f ne i i in e c a de lini i n
n m n l blic.1383 C m ni a ea E eia c R d i a ad e a n Mem i
Joint- l i n ede ea ijini ii nfiin ii nei Ca e de Lec , en nce , chia
n edi l afla n cen l a l i, en acea a având nevoie de bani.1384 Era
vorba de suma de 7.500 milioane de lei pentru realizarea întregului proiect, precum de
n mili n de lei l na nece a en la a b en ei l na e.1385 Drept urmare, la 21
feb a ie 1947 a f emna C n en ie n e Ad lf Mechel, în calitate de
e e en an al Sec iei C l ale al C m ni ii i m la ii Ad lf F ch (R d i,
Pia a Uni ii n . 4), Chaim S nn ag (Pe Ra e n . 5), a nd ca biec c nfec i na ea
en Sala de Lec a C m ni ii, a m a el biec e de mobilier:
4 b nci l ngi c ee , 150.000 lei, în total 600.000 lei
15 b nci l nci c ee 150.000 lei, în total 2.250.000 lei
Un d la de bibli ec c 4 i, d lac e, f icl ....1.100.000 lei
1386
În total, 3950.000 lei Da a li ii, 10 ma ie 1947.
XXV.2. INCIDENTE ANTISEMITE
n fida fe in el i a mel de ca e a a a e e eii, -au înregistrat

n c n in a e, a ac i an i emi e la ad e a n memb ii ai c m ni ii m aice din
R d i. La 30 decemb ie 1947, fe l Kamil Jac b, n l e edin e al
C m ni ii E eie i R d i, a lici a l a ea n m i di ci lina e m i a
unei eleve înmatriculate la liceul Oltea Doamna, întrucât în ziua de 29 decembrie
1947, aceasta a proferat insulte la adresa e eil d eni n fa a c e a i ei
1387
M nca din l cali a e . Ul e i , la 9 ian a ie 1948, C m ni a ea E eil R d i
1381
Ibidem, f. 67.
1382
Idem, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 13/1947, f. 6-8.
1383
Ibidem, f. 11.
1384
Ibidem, f. 13.
1385
Ibidem.
1386
Ibidem, f. 19.
1387
Idem, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 1/1947, f . f. 102.
a f inf ma de e fa l c ele a P eli cean Ma ia, igina din l cali a ea

H dnic, ele n cla a a VII-a la Liceul de Fe e, afla n acan n l cali a ea de
d micili , n a fi c n ca la c al en ce ce i.1388 Conducerea liceului a
inf ma C m ni a ea c fi f c e ce ce i i fi l a e m i. La 17 ian a ie
1948, C m ni a ea E eia c a f inf ma c ele a P eli cean Ma ia a f
elimina d m ni de la c i, fiind bliga edac e e l c a e c i l l
Principiul egalit ii na ionalit ilor conlocuitoare.1389
XXV.3. COALA DE TALMUD-THORA
c ala de Talm d Th a a f nc i na la R d i eme ndel nga . Ea e a

in din b ge l C m ni ii l cale. Ele ii d b ndea c n in e lide, b
baghe a n n i alen a i.
Raport de activitate financiar pe luna martie 19481390
A.Situa ia financiar
Sold din luna Din alte

De la Joint Fondul S Total lei
precedent fonduri
Deficit 20611
Încasat în cursul
10.000 500 3416 18416
lunii
Cheltuieli în
14300
cursul lunii
S ld la f i l l nii 16.495
Detalierea
cheltuielilor
Lefurile corpului 12500
didactic
Leafa omului de -
serviciu
nc l i l i 600
iluminatul
Chel ieli m n e 1200
Total 14300
1388
Ibidem.
1389
Ibidem, f. 106.
1390
SANJ Suceava fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 24/1948, f. 6.
364 DANIEL HRENCIUC
Num rul elevilor:

- cl.a I-a - 10 elevi
- cl. a II-a - 10 elevi
- cl. a III-a - 7 elevi
- cl. a IV-a - 13 elevi
Total - 40 elevi
Directorul colii, Wolf Josef.1391
Societatea Talmud Thora R d u i - luna martie 1948
Tabel nominal nr. 9 al elevilor Talmud Thora dup clase1392
Nr. Numele i Numele i

clasa Nr. clasa
crt. prenumele prenumele
1. Thaler Israel I 23. Fuhrmann Aizig
2. Wiesel Wolf 24. linghe Schaje III
3. Harnik Feigel 25. Meinczer Moise
4. Avner Isaac 26. Vengher Markus
5. Camil Moses 27. Stier Stien
6. Claisig Ghervan 28. Ziegler Moise IV
7. Iurmann Wolf 29. Bartfeld Simon
8. Merling Zelig 30. Vagne l im
9. Furman Moses 31. Burg Isac
10. Kamil Mosche 32. Haber Baruch
11. Failic Israel 33. Edelstein Josef
12. Waterford Aizig II 34. Fuchs Berl
13. Greif Tobias 35. Schwartzgel Moise
14. G eif I a 36. Scharf Chaim
15. G ldenbe g abac 37. aighe Heine
16. Venchert Hermann 38. Sonntag David
17. e M ie 39. Gluckmann Josef
18. eme chein He 40. Wassermann Israel
19. F h man Fi el
20. Breier Elias
21. Fessler Iosif
22. Wiesel Moische
1391
Ibidem.
1392
Ibidem, f. 7.
Societatea Talmud Thora R d u i - luna aprilie 1948
Tabel nominal nr. 10 al elevilor Talmud Thora dup clase1393
Nr. crt. Numele i prenumele Clasa

1. Thaler Israel I-a
2. Wieser Wolf
3. Harnik Fischel
4. Aisner Isac
5. Kamil Moses
6. Klaug Gerson
7. Jurmann Wolf
8. Merling Seling
9. Falik Israel
10. Fuhrman Moses
11. Fuchs Chaim a II-a
12. Waterfort Aizig
13. Katz Sami
14. G eif I a
15. Greif Tobias
16. Goldenberg Schaje
17. Schusters Mosche
18. Sommerschaim Levi
19. Breier Elias
20. Fuhrman Fiskel
21. Wenkert Hary a III-a
22. Fessler Josef
23. Wisch Moische
24. Fuhrman Aizig
25. Mantscher Mosche
26. Wenger Markus
27. Stier Elias
28. Fuchs Berl
29. Edelstein Josef
30. Ziegler Moische
31. Barfeld Simon
32. Burg Isak
33. Haber Baruch
1393
Ibidem, f. 10.
366 DANIEL HRENCIUC
34. Schoarzgappel Moische

35. Wasserman Isael
36. Zeiger Ionas a IV-a
37. Sonntag Dawid
38. Gluckmann Josef
39. Scharf Chaim
40. Danker Abraham
41. Kuppfernschmidt Josua
42. Kuffenberg Berl
Tabel nominal nr. 11 a elevelor care au frecventat coala de Talmud Thora

R d u i în cursul lunii octombrie 1948.1394
Nr.
Numele i prenumele Clasa
crt.
1. M e Schaffe I-a
2. Avram Dankner
3. Berl Menczer
4. Levi Meier
5. Chaskel Glaubach
6. Iacov Marcovici
7. Selig Merling
8. Israel Kandera
9. M i e Kamil
10. Gerson Klang
11. Chaim Alpern
12. Avram Lehrer
13. Israel Sammer a II-a
14. Wielf Wiesel
15. Fiskel Harnik
16. Michel Hartner
17. Chaim Fuchs
18. Wolf Iurmann
19. Meier David
20. Isak Bessner
21. Chaim Gelber
22. Elias Breier
23. Benjamin Katz
24. I a G eif
25. Tobias Greif III-a
26. Hersch Sommescheim
1394
Ibidem, f.43.
27. Avram Braunstein

28. Karmi Sekamer
29. Eisig Unterfort
30. Sami Katz Thaler
31. Moise Schuster
32. Schaber Goldenberg
33. Moses Wiesel
34. Josef Glucksmann
35. Mendel Klauberg
36. Schulim Wiesner
37. Elias Stier
38. Marcus Wenger
39. Moise Menczer
40. Eisig Fuhrmann
41. Josef Fessler
42. Doc Dawid
43. Moise Ziegler
44. Moise Schuster
45. Simon Bartfeld
46. Ionas Kuppenschuss
47. Moise Ziegler
48. Aron Babuth
49. Avram Fuchs
50. Isak Berg
51. Baruch Haber
Director, Wolf Josef (ss)
c ala de Talm d Th a e a c al eligi a ( nfiin a n 1830),

b en i na de c e C m ni a ea e eil i J in . E eii dia Biblia, limba
eb aic , I ia E eil , Sc i l i Ci i l Eb aic, D gme Ri ale.1395 Între lunile
august-septembrie 1948 s-a cheltuit suma de 32.714 lei, dintre 20.000 lei au provenit
din f nd i ii i e l din b en ii e e ne.1396
n e i ada e ii, mai m l i ine i e ei din R d i a f imi i n c l nii
de a (a e edea abelele de mai jos). În acest sens, Comunitatea s-a adresat
c nd ce ii c lil din R d i, f ec en a e de c e ele i de eligie m aic . A f
f ma c mi ie din medici (J.Schach e , I. K a en ein i Rachm h) ca e a
e ifica a ea de n a e a ele il ca e ma lece în coloniile (taberele) de
a din Pia a Neam , Va a D nei .a.1397
1395
Ibidem, f. 28.
1396
Ibidem.
1397
368 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANJ Suceava fond Comunitatea E reiasc R d u i,

dosar 20/1948, f.10.
Comunitatea Evreiasc R d u i, Bucovina, nr. 628 din 18 mai 1948.
Tabel nr. 12. Borderou al copiilor care urmeaz s plece în colonii de var ,
conform fi elor anex .
Numele tat lui

Nr. Numele i prenumele (sau al mamei i
Domiciliul copilului Observa ii
crt. copilului tutorelui dac este
orfan)
1. Badler Maier Sf. Maria 15 Gusta Badler
2. Badler Lotti Sf. Maria 15 Gusta Badler
3. Bartfeld Simon Voluntarilor 36 Aron Bartfeld
4. Bergmann Ida Putnei 25 Dora Bergmann
5. Blei Gideon Republicii 64 Efroim Blei
6. Blitzer Julius T li ei 6 Berl Blitzer
7. Braunstein Abraham Republicii 30 David Branstein
8. Breier Elias Rozelor 10 Mordko Breier
9. Brucker Josef Karl Marx 41 Moses Brucker
10. Burg Isiu Putnei 43 Etti Burg
11. Chanes Carla P. Grigorescu 2 Chaim I. Chanes
12. Dauber Brunno P. Unirii 20 Dauber Frieda
13. Dawid Dolfi efan cel Ma e 27 Scheindel Dawid
14. Dawid Mauriciu efan cel Ma e 27 Scheindel Dawid
15. Deutsch Herbert Republicii 60 Adolf Deutsch
16. Eckaus Max B dn e c 31 Bertha Eckaus

17. Eckaus Eisig B dn e c 31 Bertha Eckaus
18. Edelstein Josef Braunstein 29 Ella Edelstein
19. Eisenchstein Josef Voluntarilor 9 Simon Eisenchstein
20. Eisenthal Chaim Malinovschi 12 Josef Eisenthal
21. Wisner Isiu Malinovschi 26 Chaim Wisner
22. Wisner Fruhlig Malinovschi 26 Chaim Wisner
23. Fichmann Anna efan cel Ma e 26 Anna Fichmann
24. Freier Jetty Republicii 15 Leon Freier
25. Fruchter Chaim Karl Marx 14 Dora Fruchter
26. Fuchs Abraham Republicii 4 Anna Fuchs
27. Fuchs Carol Republicii 4 Anna Fuchs
28. Fuhrmann Eisig Fierarilor 6 Toni Fuhrmann
29. Canz Buziu Republicii 6 Hermann Canz
30. Gerbel Chaskel Karl Marx 9 Hermann Gerbel
31. Ginga Pasola Fund. Splaiului 8 David Ginga
32. Glatter Isa P. Grigorescu 6 Leon Glatter
33. Glaubach Malwine Putnei 37 Sabine Glaubach
34. Glueckmann Josiu Putnei 84 Jakob Glueckmann
35. Goldenberg Solomon Norocului 4 M i e G ldenbe g
36. Goldenberg Loniu Norocului 4 M i e G ldenbe g
37. Goldschmidt Dori G ii 12 Bubi Goldschmidt
38. Greif Osias C a il 18 Gedalie Greif
39. Greif Dora C a il 18 Gedalie Greif
40. Greif Tobias C a il 18 Gedalie Greif
41. Grummet Nely Putnei 75 Coca Grummet
42. Gugik Pepi Norocului 28 David Gugik
43. Gutherz Beate Republicii 24 Honora Gutherz
44. Gutmann Moses efan cel Ma e 70 Bubi Guttmann
45. Haber Burech 1 Mai 33 Sura Haber
46. Harth Riwa efan cel Ma e 11 Sali Harth
47. Harth Geti efan cel Ma e 11 Sali Harth
48. Ha h M i e C a V d 16 Berth Harth
49. Harnik Dora Putnei 47 Henzie Harnik
50. Harnik Preddy Putnei 47 David Harnik
51. Hecht Dawida Sf. Mihai 2 Isiu (Chaim)
52. Hecht Osias Apei 36 Rosa Hecht
53. Heitner Ruthi Putnei 61 Bertha Hecht
54. Heitner Sofie Dr. Pistiner 61 Isak Heitner
55. Heitner Dawid Fierarilor 7 Osias Heitner
56. Hellwig Isak Ileana Pavel 2 Efroim Hellwig
57. Hellwig Margareta Ileana Pavel 2 Efroim Hellwig
58. Herer Sami V l l i 50 Lenzia Herer
59 Hornstein Sali efan cel Ma e 40 Samuel Herer
60. Hottner Michael 1 Mai 16 Lotti Hottner
61. Jahr Alexandru Stalin 41 Ella Jahr
62. Kamil Moses Pia a Re blicii 14 Leon Kamil
63. Katz Sami Putnei 23 Seide Katz
64. Kastner Bella Karl Marx 12 Edith Kastner Orfan dublu
370 DANIEL HRENCIUC
65. Kastner Mauriciu Karl Marx 14 Edith Kastner

66. Kern Isak Rozelor 3 Abraham Kern
67. Klang Gerson Putnei 43 Anna Klang
68. Klipper Malka M e i 12 Debora Klipper
69 Klipper Bartold M e i 12 Debora Klipper
70. Korn Tony Pompierilor 2 Isak Korn
Lotte
71. Kupferschmied Ewa T li ei 4
Kupferschmied
72. Laster Martin D. Berthelot 20 Schaje Fuchs
73. Lehrer Rosa efan cel Ma e 30 Macdy Lehrer
74. Leitner Simon Renney 9 Jeannette Leitner
75. Lenczner Melitta Putnei 152 Siegfried Lenczner
76. Lenz Adolf Ileana Pavel 9 Samuel Lenz
77. Lessing Regina Putnei 110 Benno Lessing
78. Mautner Margitt Putnei 79 Toni Mautner
79. Meisselmann Hedwig Caragiale 2 Simon Meisselmann
80. Menczer Esther M nd il 1 Jakob Menczner
81. Menczner Berenice Stalin 75 Maier Menczner
82. Menczner Moise M nd il 1 Jakob Menczner
83. Modiano Enrico efan cel Ma e 42 Salomon Modiano
84. Niederhoffer Iudita Berthelot 2 Regina Niederhoffer
85. Offenberg Heddy M cela il 2a Izig Offenberg
Hermann
86. Rauchbach Jakob T li ei 4
Rauchbach
87. Rispler Bella Norocului 33 Toni Rispler
88. Rosenbllatt Malka T li ei 15 Ella Rosenbllatt
89. Rosenkrantz Rodica C i an 16 a Samuel Rosenkrantz
90. Rosner Marie V l l i1 Sali Rosner
91. Rosner Kelly V l l i1 Sali Rosner
92. Rosner Rosa M. Tito 30 David Rosner
93. Rudich Sara 1 Mai 45 Ruchel Rudich
94. Rudich Hinda 1 Mai 45 Ruchel Rudich
95. Runnes Kitty 1 Mai 45 Bertha Runes
96. Saller Iudit C a il 20 Leib Saller
97. Salomon Arnold Karl Marx 13 Moses Salomon
98. Santner Konrad Fierarilor 3 Moses Santner
99. Seinfeld Erica Malinowski 5 Adolf Seinfeld
100. Singer Malwine efan cel Ma e 33 Bella Singer
101. Singer Juliu Episcopiei 7 Hilda Singer
102. Sigall Bia c lii N i 12 Clara Sigall
103. Sonnerscheim Zwi Dr. Pistiner 12 Ilka Sonnercheim
104. Spiegel Sidy Republicii 55 Selig Spiegel
105. Stenzler Jetty efan cel Ma e 25 Osias Stenzler
106. Stier Maly Karl Marx 5 Helene Stier
107. Steigmann Ady T li ei 29 Miriam Steigmann
108. Sternleib Blanka Fierarilor 3 Moses Sternleib
109. Sternberg Josef Nistor 56 Ella Sternberg
110. Stummer Sonia Republicii 38 Anna Stummer
111. Stummer Margita Republicii 38 Anna Stummer

112. Schapira Lea 1 Mai 20 Dora Schapira
113. Schechter Ety Nistor 15 Josef Schechter
114. Schechter Juliu C a il 12 Susi Schechter
115. Schefer Curt Nistor 18 Lotti Schefer
116. Schefer Wolf Al. Sahia 6 Mendel Schefer
117. Schefer Schilli 1 Mai 17 Mendel Schefer
118. Schefer Anna Nistor 9 Frieda Schefer
119. Schefer Sali Malinowski 39 Lotti Schefer
120. Schiftan Iudit G ii 10 Pepi Schiftan
121. Schieber Moses G dinil 22 He Leib Schiebe
Hermann
122. Schoenblumm Sami Republicii 16
Schoenblumm
123. Schuleingen Sami indescifrabil Mechel Schuleingen
124. Schwementall Berl Karl Marx 10 Abraham
Schwementall
125. Schweitzer Maly T li ei 8 Nathan Schweitzer
126. Tammler Isiu Republicii 30 Gusta Tammler
127. Tuchmann Martha T cea c 1 Mechel Tuchmann
128. Tuchmann Gischel C a V d 14 Sofie Tuchmann
129. Waldmann Scharlotte Fierarilor 3 Anna Waldmann
130. Wein Dina Nistor 46 Sabine Wein
131. Wenger Markus 1 Mai 98 Mendell Wenger
132. Wenkert Harry Stalin 18 Noah Wenkert
133. Wenkert Josef Stalin f.n. Isak Wenkert
134. Wenkert Boris efan cel Ma e 53 Isak Wenkert
135. Wenkert Medy efan cel Ma e 29 Mendell Wenkert
136. Wiesel Moses efan cel Ma e 36 David Wiesel
137. Wiesel Leib efan cel Ma e 36 David Wiesel
138. Wolf Bertha Putnei 96 Elsa Wolf
139. Wolf Sara Putnei 96 Elsa Wolf
140. Wolf Hugo B dn e c 30 Elsa Wolf
141. Ziegler Moses Norocului 6 Abraham Ziegler
142. Ziegler Gavril Norocului 6 Abraham Ziegler
Jeannette
143. Zimmet Sami e b 30
Lindemann
144. Zuzilower Dora Karl Marx 29 Leo Zuzilower
145. Kleinberger Mendell Dr. Pistiner 29 Israel Kleinberger
Pre edinte, Kamil Jakob

Secretar general, I. Kunstadt1398
1398
Ibidem, f. 13-14.
372 DANIEL HRENCIUC
R d u i. Lista copiilor care pleac la 23 iunie
Localitatea
Nr. crt. Numele copilului Adresa
unde pleac
1. Fraer Nitty Pia a Republicii 15 Pia a Neam
2. Gruner Helly Putnei 75
3. Hort Gerty St. Cel Mare 11
4. Kostner Bella Karl Marx 12
5. Waldmann Charlotte Pietrarilor 3
6. Scharf Schilly 1 Mai 17
7. Schapira Lia Memes 10
8. Schapira Lia 1 Mai 20
9. Sigal Lia c lii N i 12
10. Runes Kitty 1 Mai 45
11. Rudich Sara 1 Mai 45
12. Rudich Hinda 1 Mai 45
13. Bandler Lotte Sf. Maria 15
14. Korn Tommy Pompierilor 25
15. Kupferschmied Eva T li ei 4
16. Rosenblatt Malea T li ei25
17. Rosner Mary V l l i1
Supleante
1. R ne Rachela, V l l i1
2. Spiegel Sidie, Republicii 55
3. Schachter Etty, Iancu Nistor 151399
Lista copiilor care pleac în colonia de la var de la Techirgiol (26 iulie 1948).
1. Wie el M e, efan cel Ma e 36
2. Wenger Markus, 1 Mai 98
3. Tanne I i , Pia a e blicii 30.
4. Schwonmentholl Berl, Karl Marx, 10.
5. Schiebe M e , G dinil 22.
6. Schaffer Kurti, Caragiale 5.
7. Schach nn B ch ald&I li , C a il 12.
8. Stierer Ely, Karl Marx 5.
9. Ma i e M i e, M nd il 1.
10. Kern Isak, Rozelor 3.
11. Hortner Michel, 1 Mai 6.
12. Da id Ma ice, efan cel Ma e 27.
13. B a n ein Ab aham, Pia a Re blicii 30.
1399
Ibidem, f. 19.
14. Wolf Bertha, Putnei 96.

15. Wagne S nia, C a il 1.
16. S mme S nia, Pia a Re blicii 38.
17. S mme Ma gi , Pia a Re blicii 38.
18. Sternberg Blanca, Pia a Re blicii 38.
19. S en le Je , efan cel Ma e 25.
20. Mauttner Marghit, Putnei 79.
21. Menc ne E he , M nd il 1.
22. Menc ne Be enice, M nd il 1.
23. Leh R a, efan cel Ma e 30.
24. H en ein Sall , efan cel Ma e, 40.
25. Heitner Ruth, Putnei 61.
26. Harth Mose, C a V d 16.
27. Harnik Dora, Putnei 91.
28. Guttmnn Perlie, Pistiner 7.
29. G he Be e, Pia a Re blicii 27.
30. Ci ban Eli abe h, Pia a Re blicii 7.1400
C m ni a ea E eia c R d i -a preocupat în cursul lunii septembrie 1948,

de nfiin a ea nei c li e eie i elemen a e i medii de 11 cla e, f c nd n ace en ,
agand in e e eii d eni. P in ii ine il e ei e a in i a i e e in e
1401
n ada Pia a Re blicii n . 16 din R d i. La acea c al , c an ii a ea
ebraica drept obiec de di bliga i . Ad e a e a emna de c e f. Kamil
Jak b, Ca l Re ch i abin l J. K n ad .
Sursa: SANJ Suceava, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 22/1948, f. 2
1400
Ibidem, f. 45.
1401
Idem fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 22/1948, f. 1.
374 DANIEL HRENCIUC
Da ele ficiale men i na fa l c la R d i la da a de 2 c mbrie 1948 un

n m de 4121 de e ane i-a decla a idi l ca limb ma e n .1402
Un tabel de Talm d T a n cmi la 12 i nie 1957 ce f nc i na n cad l
c m ni il e eie i l men i na la R d i e G gik Da id1403. n ai n l R d i
f nc i na c al de Talm d T a e ada Iac b Pi ine n . 49, f ec en a de
n n m de 30 de ele i1404. E eii f ec en a c lile din a l R d i, b in nd
e l a e b ne i f a e b ne la n , m ind e e ien e i leg nd ie enii
de ne i a c a ene ii l c e ini. Maj i a ea ace r elevi au emigrat în Israel, s-au
eali a fe i nal, a ca e ca a ie a hiil ciale din ile nde -au stabilit,
c l i nd n im ela ii c f ii l c legi din R d i, ac i nd n cad l n
a cia ii/ gani a ii ca e a d e c c l i a ea adi iil i a mem iei c m ni ii
m aice d ene, n e ine ea i eabili a ea m n men el a a in nd a im ni l i
i daic din m nici i l R d i. P fe ii e ei ca e a eda la dife i e c li din
a l R d i a ma n c n iin a c m ni ii l cale d e da c li f a e bine
eg i i, e igen i i c m e en i.
Ca ehi a ea e a gani a de c e c m ni a ea m aic , f nc i n nd
c al de Talm d Th a ( ada N c l i n . 28) f ec en a de n n m de 35
de copii, 10% din totalul copiilor care urmau cursul de catehizare1405. Evreii din
c m ni ile S lca i G a H m l i nea nd baie i alic enea ade ea la
R d i . nm m n ile e a efec a e de c e hahami n b ne c ndi ii 1407. Se
1406
manifestau diverse nem l mi i la ni el l en ia il de e mina e de fa l c n

e i a ec ie a a e en ie ea i alic a i el 1408.
nce nd c 1957 C m ni a ea n mai di nea de c i de c mb ibil,
ia c le ele c aj a e ea e em de a i d a e ad e a n e ane
1409
a ic la e .
1402
Ibidem, f. 3.
1403
SANIC fond Ministerul Culturii i Cultelor dosar 19/1957, f. 41.
1404
Idem, fond Ministerul Culturii i Cultelor dosar 109/1953, f. 195.
1405
Ibidem, f. 4.
1406
Ibidem, f. 175.
1407
Ibidem, f. 195.
1408
Ibidem.
1409
Ibidem. Personalul cultic din ai n l R d i e a f ma din m a ele e ane:
Wizniter Michel, haham, strada Republicii nr. 16, Lozner Leizer, cantor, Gughie David,
catehet, Leifer Isac, haham, Siret, strada 23 August nr. 6, ibidem, f. 197.
Sursa: SANJ Suceava, fond Comunitatea E reiasc R d u i, dosar 11/1945

CAPITOLUL XXVI
Situa ia societ ilor i organiza iilor evreie ti din
R d ui
S cie ile, asocia iile i funda iile evreie ti erau foarte bine reprezentate la
nivelul ora l i R d i. E e ba de e m a ele gani a ii/asocia ii
i funda ii:
He il a i Men a ( . Ca agiale, 9) e a c nd e de c e Wande
Bemma, pre edin , A el ad F id nie, membru, Scharf Ritta, Lieberson Chaim
Hersch, în total 60 de membri.
B i T m eld -Be ha ( tefan cel Mare, 58) era cond de c e K
Max. Membri: Loewner Max, Schaifer David, Schiebe L., Sonntag Leo. În total, 150
de membri.
A il l de B ni i Spitalul Evreiesc (Ion Nistor, 50) - Chaim Mechel,
pre edinte, Rheinhold Munie, secretar, Postelnik Berl, casier. Berstein Chaim i
Wolitzer Wilhem, membri. În total, 55 de membri. n c mb ie 1945 delega ie
J in l i a i i a A il l de B ni i S i al l E eie c din R d i, c n a nd
a ea dificil a c n c iei ca e a ea ne ie nea a de e a a ii gen e.1410
Hag i h , ( P e ea ), e a c nd de c e P eminge Gedali. Wein ein
Mayer, vicepre edinte, Schmiell David, secretar sec ia de Finan e, Horer Leo, Mechel
David, Mechel David, membri. În total, 150 de membri.
Mi achi / R i l ( . Dumbrava Ro ie , n .9) l a ea e Schaie
Bercovici, pre edinte, Berstein Abraham, Berstein Chaim, Weinstoch Salomon,
membri. În total, 50 de membri.
Hi ad h Ha i ni ( . Ca agiale n . 8), Mechel Ad lf, e edinte.
Wolitzer Wolf, vicepre edinte, Frankel Wilhem, secretar general, Postelnik Salomon,
Chaim Hersch, membri. În total, 350 de membri.
1410
SANJ Suceava, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 1/1944, f.
378 DANIEL HRENCIUC
C mi e l Dem c a ic E eie c ( . efan cel Ma e n . 11) e a c nd de

c e Ka Pinka . B eche Ma k , ice e edin e, Niede h ffe M e , ec e a ,
Kunstadt Lipmann, ef l ec iei C l e, Sa inge M ni , ef l ec iei Financia e. n
total, 200 de membri1411.
A cia ia e a ia il din URSS , e a c nd de c e Pinka Ka ( .
efan cel Ma e n . 11). H e Le , ice e edin e, Hei mann Ma , memb i. n al
38 de membri.
Ha me Ha ai , ine e l i ni , a ea edi l e . B ii n . 7.
P e edin e e a Bendi I ak. n al, 20 de memb i.
Ha me Ha i ne Clal (cen - i ni i) e a c nd de c e Al e
Wasserman. Lapwayer Iacob, ice e edin e, Schiebe I ael, Schiffe B nn , Ha d
Bernhardt, membri. În total, 60 de membri.
F n l Unic Si ni ( . Ca agiale n . 8), Weidenfeld Ab aham,
e edin e. Be c ici Schaje, G ld chage E h aim, Weidenfeld Ab aham, memb i. n
total, 560 de membri.
Cen l E eie c de P ec ie a Mamei i C il l i ( . Uni ii n . 2).
Schiffe D a, e edin e. I eke J., ice e edin e, Z ecke Sal , di ec , Mechel
Adolf, secretar. În total, 150 de membri.
C ng e l M ndial E eie c ( . V l l i n . 14). G ld chage
E h aim, e edin e, Schiffe B nn , ice e edin e, Mechel Ad lf, ec ia S di i
A i en S cial . n al, 15 memb i.
Ich d ( . Uni ea , . Pie a il f. n.). G mann Sal , e edin e,
Isaksohn Josef, Goldschager Ephraim, Liebersohn David, membri.
Talm d Th a . H nik I ak, director, Gottlieb Phöbus, subdirector,
Weinstock Salomon, I. Mendel, Popirliche, profesori1412. Un l im an n a ea
adi iil e eie i i a c l i ii i i l i i ni l-au avut Iacob Lapajowker, Alter
Wassermann, Schaje Bercovici, Adolf Mechel, Bigo Harth, Efraim Goldschlager,
Hersch Liebe hn, al i de I ael Sternschuss, Dawid Wassermann i Aron Leib
Meer.
N a Gene a ie Si ni ( NOS , nfiin a n 1936), Mechel Ad lf,
e edin e1413.
M e Sekenim-Be h ile ( nfiin a n 1930), Mechel Ad lf, e edin e, 55
de membri.1414
1411
SANIC fond Colec ia Comunit i E reie ti din Rom nia, dosar 34/1948, f.1-9.
1412
ACNSAS fond Documentar Suceava. Poli ia R d u i-Problema E reiasc , dosar 15, vol.
2, f. 2.
1413
Idem fond Documentar dosar 12117, vol. 3, f. 303.
1414
Ibidem, f. 335.
B i h T m eld -Be ha ( nfiin a n 1928), K Ma , e edin e, L e

Ma . ice e edin e1415
Într- n S di n cmi de c e Sec i a ea a l i R d i, i a ia

inag gil din a e e e en a n fel l m :
Tem l l Be ne , . I n Ni n . 2. He ch Scha i a, f nc i na laic,
b e an i e i .
Templul Schorr , str. Va ile B dn e c n . 41. Weinbe g M i,
f nc i na laic, b e an i e i .
Wi ni e , . Vasile B dn e c n . 51. Be ein Haim, f nc i na laic,
b e an i e i .
Ad lf Ha d , . efan cel Ma e n . 32. Ad lf Ha d , f nc i na laic,
b e an i e i .
Che ed , . N c l i n . 2. Le n He c ici, f nc i na laic, b e an
i e itrop.
A il l de B ni , . I n Ni , 3. Aba Bi kenfeld, f nc i na laic,
b e an i e i .
G lieb , . Regina Ma ia nr. 31. G lieb Schiebel, f nc i na laic,
b e an i e i .
R dich Michel , . Uni ii n . 59. Schiffer Aron, f nc i na laic, b e an
ie i .
Ge lb , . Uni ii , 60. Clie Ab aham, f nc i na laic, b e an i
epitrop.
D. S. Hech , . P m ie il f. n. Ra cbach, f nc i na laic, b e an i
epitrop.
B iene , . Va ile B dn e c n . 55. Boiner Naftali K. David,
1416
f nc i na laic, b e an i e i .
1415
Ibidem, 312.
1416
Ibidem.
380 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANJ Suceava, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 7/1946

Sursa: SANJ Suceava, fond Comunitatea Evreiasc R d u i, dosar 7/1946
Instaurarea noului regim politic nelini tea i e c a e eimea d ean ,

aten i la chimb ile li ice, ac d nd ma e im an ac i i ilor sioniste. Pozi ia
l i Be l S n, nce nd c e emb ie 1945, n f n ea C m ni ii E eie i din
R d i a f c n e a de c e nii din e memb ii i, imi nd n ace en
1417
mem ii Mini e l i C l el din B c e i . În decembrie 1945, Berl Sporn a fost
nl c i c M i Wei ein la c nd ce ea C m ni ii E eie i din R d i 1418. În
anii 1945/49, reprezentan ii Histadrut-ului -au aflat sub conducerea lui Alter
Wassermann (avocat Bigo Harth, Zwi Metsch, avocat dr. Wollitzer, Baruch Rath, dr.
A. Mechel i Efraim Goldschläger)1419. O a en ie ecial a eb i ac da de c e
Comunitate refacerii Cimitirului Mozaic, întrucât gardul împrejmuitor, aproximativ
500 de m n men e f ne a e, ca a m a , hala m a , m n men ele f ne a e ale
abinil , f e e di e1420. n ace en , ace ia -au adresat printr-un Memoriu,
Joint-ului1421 În total, pierderile au fost evaluate la suma de 100 de milioane de lei.
D a ele c n l a e c n in inf ma ii de e e ie de ne n elege i i ce e din e
diverse persoane care- i e endica ca ile din Cimi i l M aic. Din ca a
1417
Ibidem, f. 80.
1418
Ibidem. Anterior, acestui eveniment, Berl Sporn a fost numit ajutor de primar (viceprimar
i l e i , a de eni chia ima ) al a l i R d i n 1944, SJAN Suceava fond Prim ria
R d u i, dosar 8/1944, f. 14. Adresa nr. 20111/1945.
1419
vol. 2, Tel Aviv, 1962, p. 92-96.
1420
1421
Ibidem.
382 DANIEL HRENCIUC
di a i iei i la il ace a n im l de ii n T an ni ia ec m i a
distrugerilor provocate în intervalul 1941-1945, nele f e e di e.1422 Sec ia
Cimi i l i din cad l C m ni ii E eie i R d i (Sa inge M., B eche M., Ka
Mendel, Daskal Jakob, Ste nchl I. i G man Mil ) -a întrunit în ziua de 3 aprilie
1946 pentru a rezolva o serie de probleme specifice.1423 O a en ie a a e a f ac da
de c e abin l J. K n ad n ede ea cla ific ii cce il l i S. R dich en
restaurarea mausoleului din Cimitirul Mozaic1424. La 24 aprilie 1946, Spiegel Mali s-a
ad e a c nd ce ii C m ni ii en a i e e mi e ne ea nei ie e f ne a e n
mem ia mamei ale (Dina S iegel), deceda la cinci de la e n a ce ea a din
Transnistria.1425 Sec ia Cimitirului s-a n ni i a i a fa abil ce e ea ace eia.1426
Unii e ei e a a de aci, nc n di nea de e ele ma e iale en a- i
1427
achita taxele aferente.
1422
Ibidem, f. 29-30.
1423
Ibidem, f. 32.
1424
Ibidem, f. 38.
1425
Ibidem, f.39-40.
1426
Ibidem, f. 40.
1427
Ibidem, f. 66. A e c n l a lici a ea nain a de Ba ch Hai la 23 mai 1946,
C m ni ii E eie i i a i de la a a el de ia f ne a i de nh ma e.
CAPITOLUL XXVII
Comitetul Democratic Evreiesc din R d u i
C omitetul Democratic Evreiesc a reprezentat instrumentul prin care regimul

c m ni a m i a ag de a ea a, min i ile na i nale din
România. La R d i C mi ia elec al l cal a C.D.E.- l i e a c nd de c e
Sattinger Muniu, alegerile fiind programate pentru ziua de 28 martie 1948. La 24
martie 1948, c mi ia c nd de c e ie en l M ni Sa inge a organizat echipe
de nd m i ca e ac i a n li a e eia c .1428 În cad l nei n i ad n i
evreie ti au participat activ Relly Blei, Felicia Drukmann, Feldmann Iuda i
Sattingher Muniu1429. La 19 a ilie 1948 C m ni a ea E eia c R d i a gani a
ac i i a e de c mem a e a cinci ani de la e l a e eil din ghe l Va iei1430.
Ac i nea a f c nd de c e medic l Iac b K a en ein, e edin ele n e e ci i
al CDE R d i. C ace ilej, a l a c n l fe l Kamil Iac b, e edin ele
C m ni ii, ca e a blinia m men ele e en iale ale e l ei e eil din ghe l
a ian, c ii a ea Relly Blei care a subliniat eroismul ideil e l ei a iene,
abin l J. K n ad a in d n de ba e e, n min ele de in e din lec a
ca i l l i 37 din fe l Je echiel, al e m men e fiind e ca e de c e Cha kell
Gelle , n final l c l e eil d eni di ija de c e im cantorul Salomon
intonând un cântec patriotic evreiesc1431.Comitetul Democratic al Evreilor a fost un
in men n m inile n i egim, m i en ca e e a ia a n-a f na i bi de
c e la ia m aic . Iluzia comunismului n-a f na de d a , cu atât mai mult
cu cât regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a d i m iedice efec i emig a ea
evreilor din România.
În acest scop, a început o campanie denigratoare la adresa Israelului prezentând în
c l i mb e eali ile acesteia.
1428
ACNSAS fond Documentar dosar 12117, vol. 3, f. 312. Printre cei 60 de înd m i e
eg ea memb i ai Mi ma , A da P ale Zi n i Ich d .
1429
SANIC fond Colec ia Comunit i E reie ti din Rom nia, dosar 34/1948, f.1-9.
1430
1431
Ibidem.
384 DANIEL HRENCIUC
La 11 iunie 1948, Ana Pauker, ministru de Externe al RPR, a transmis o

ci ae g en l i i i al a l i I ael in ca e l inf ma c este
1432
ec n c ficial de c e R m nia . n ace c n e , a a nem l mi i i
en i ni n e e eii ca e inea CDE- l i i ni i. Di l a ea
gani a iil e eie i i el a ea memb il ace a de c e CDE a ni
n me a e nem l mi i. La nce l an l i 1949, memb ii Ich d R d i a
an mi c i a e de e c e CDE fa de bliga i i a ea a di l ii.1433
n e in ii CDE i gani a iile i ni e a a l c n me a e ci cni i i l e
1434
de ad . Un Ra al Sec i ii j de l i S cea a da a 1949 men i na fa l
c o parte a evreilor n i e c c chi b ni c CDE e ne emig il 1435.
Be ha Ti na e . S a: c lec ia a l i
1432
Mini e l Aface il E e ne, Di ec ia A hi el Di l ma ice, România-Israel.
Documente Diplomatice, 1948-1969, l. I, B c e i, Editura Sylvi, 2000, doc.1, p. 3-4.
1433
ACNSAS fond Documentar dosar 168, f. 147.
1434
Ibidem, f. 146.
1435
Idem fond DGSS dosar 228/1949, f. 4.
CAPITOLUL XXVIII
Aliaua
E migrarea e eil n I ael a e i ie ndel nga , n ec l l al XVIII-lea

nfiin nd - e n Rega l R m n 33 de a cia ii en l c l m n l i
n a a Sf n , ad c nd - i ia c n ib ie la nfiin a ea imel c l nii n
Eretz Israel ( R Pina , Zich n Yaac , Ri n le Zi n , Iessud ha-Maale ,
Talha 1436 .a.) n e cele d b aie m ndiale, Hal im ( i ne i ca e e eg ea
n c mine m nci e i en m nca în Eretz Israel) au emigrat constant în Palestina,
ce l de enind n l in en d H l ca 1437. Scufundarea vaselor S ma i
1438
Mefk a line cu mii de olimi n im l cel i de al d ilea b i m ndial a
c nfi ma d in a e nic a e eil de alyah, i, în egal m , agi m l i a iei
l , ne i i - i i e ia a en a aj nge n a a Sf n 1439. Aliua a avut loc în mai
multe etape/valuri.1440 Evreimea din România era extrem de preocupat de
e ec i ele emig ii n I ael1441. Aliaua a început- scrie Hary Kuller- modest în
anul 1944-1945 in an a ea c edilec ie, a n ef gia i i e a ia i,
c n in nd c alia a ilegal dintre anii 1945-1947 i cele legale de d clama ea
1442
a l i I ael n n ilele n a e.
1436
Shlomo Leibovici-Lai , Introducere în Radu Ioanid, R scump rarea e reilor din
Rom nia. Istoria acordurilor secrete ntre Rom nia i Israel, ad. Ci ian D mea i Mi ela
Mircea, cuv. înainte de Elie Wiesel, introd. de Shlomo Leibovici-Lai , Ia i, Edi a P li m,
2005, p. 20 21.
1437
Carol Bines, Din istoria imigr rilor n Israel 1882-1995, B c e i, Edi a Ha efe ,
1998, p. 25.
1438
Olim- cel ca e ea e abilea c n I ael, de i a de la e b l ALO- a urca. Emigrarea
n I ael a e emnifica ia de n l a e, ef. Rabin d . M e R en, Primejdii, ncerc ri,
1439
Shlomo Leibovici-Lai , op. cit., p. 21.
1440
A elian R gin , Întemeierea statului Israel, Chi in , Edi a Ca ie , 2015, . 19.
1441
SANIC, fond Comunit i E reie ti din Rom nia, dosar 27/1946, f.
1442
Hary Kuller, Evreii în România anilor 1944-1949. Evenimente, documente, comentarii,
B c e i, Edi a Ha efe , 2002, p. 69, 72.
386 DANIEL HRENCIUC
Si ni m l a e e en a i ne e nic la ni el l e eimii din R m nia,

ia a idele i f ma i nile i ni e e nm l i i ele. D 1945 a f
e gani a Fede a ia O gani a iilor Si ni e , a nd di iden den mi Noua
O gani a ie Si ni . A ea gani a iile i ni e ec m Ich d (f ma i ne
ciali i ni de enden de Ich d Ha lami , a ia de gani a iile de ine e
G d nia , B elia , D Hab nim i B ch ia ); Clal- i ni ii (Pa id l
Centrist, Cercul Rena e ea , f ma n inci al din in elec ali, ini ia al
gani a iei A da Aha a ); Ha m nea , e e en nd -i e den ii i ni i,
Han a Ha i ni i D Hada - mi c i de ine e de in e din Tenuat Hanoar
Ha i ni ; Baalei Melacha (c ncen a in e me e ia ii an il neni, n m d
edilec ); Religi ii i ni i ( Daa imii ), ade i ( e de ebi e de al e ca eg ii de
eligi i/ne i ni i) ai i l i Pale inian, f ma din a idele Mi ahi i Hapoel
Hami achi , al i de gani a iile B nei Akiba i T a Vea da . Al e
f ma i ni i a ide a a n ei aj l i ni d 1945: Pa id l Si ni -
Democrat, Ha ed Ha i ni ca e a ea b a i a ea a D Hada , Baaley
Melacha , Han a Ha i ni , He ilia (inde eden din 1947), O ed (c n i i n
1947 d e e lic la Ha ed Ha i ni ). Din e a idele ciali e i ni e
men i n m Mi ma , B nei Aa da /Miflaga , Ahd d Haa da nfiin a n
im a a an l i 1947 de c e n g de e ei b c ineni .a. Partide politice
sioniste revizioniste - Ha aha , B i Ye n , Hamen a , c mi c ile de
tineret- Be a i E el. Al e g i l a-sioniste (religioase) Ag da I ael , Poalei
Ag da I ael /m nci e c, Tei ei Ag dad I ael / ine e . ACFFE - A cia ia
Femeil E eice, ne li ic , a e c m nen a Hada a (ac i nd n O gani a ia
Si ni M ndial ). Pa idele li ice nifica e- B i h E e I ael Ha ede -
nfiin a n n iemb ie 1944 c indea Pale ina m nci a e , Ich d i Ce cul de
ie eni ai Ha me Ha ai / Mi ma 1443. Maj i a ea e eil d eni a
efe a fac alia în I ael, SUA, Canada, El e ia .a. În 1946, 500 de evrei au
plecat clande in din R d i la B c e i i de aici n P l nia, en a aj nge n
final, emig e e n SUA1444. De nfiin a ea i inerea c lil de me e ii en
tinerii evrei se ocupa la nivelul întregii Românii, ORT-ul, iar pentru problemele
mamel i ale c iil e ei f nc i na OSES-ul1445. Na i nali a ea inci alel
mijloace de pr d c ie (11 i nie 1948) a da l i f a e e nic ie a il
1446
e ei, ace ia fiind de eda i de b n ile a e n f l in . La R d i,
m eni a ea Fab icii de Lichi , emblema a l i, d-na Rudich a murit în
mi e ie i uitare. Într-un m d a em n a f i i al i ie a i e ei de a elie e,
lii, maga ine, h el i, cabine e ma l gice i medicale, a f de eda i de
1443
Ibidem, p. 79-80, 93 i m.
1444
ACNSAS fond Documentar vol. 14465, f. 218.
1445
Ibidem, f. 164.
1446
Ibidem, f. 170.
c e a l c m ni de b n ile afla e n f l in . P ie a ea i a a f b al
i ab i nl c i c ie a ea ciali 1447, n e in ii e ei nea nd c m
e eg ea c n acea f m l ali a , ien nd - e ma i i an an e
1448
emigrarea în Israel .
O gani a ea i ni n e i i e a na ecific : k ale , l gale i
1449
nif i (B dina, G a H m l i, Cacica, Va a D nei, I cani, M ld i a i
M lid, l cali i din a ea de d a B c inei I ice)1450. Be ha i ii (memb ii
gani a iei i ni e Be ha ) e a eg i i ac i ne e n cad l gani a iei Irgun
Le mi , ii a ea a ma a a l i I ael (Hagana).1451. La ni el na i nal, i ni ii
a ea d in i ii en nge ea f nd il ( Ke en Ha me i Ke en-
Hae d ). S mele n e e a di ec i na e e c m a ea de m n i de in en a
agric l n I ael. Ac i i a ea i ni - f a e e nic i f a e bine gani a - a fost
a eghea de c e a i ile c m ni e, i ni ii fiind efec i na i, a e a i,
nchi i i c ndamna i ia gani a iile i ni e bliga e e a di l e. La 29
feb a ie 1948 a f gani a ma e ad na e e eia c la R d i, n cad l c eia
a f anali a n a C n i ie n a de in e e ele i eali ile l cale. La 8 ma ie
1948 au fost puse bazele IKUF- l i d ean. La 9 ma ie 1948, a a loc adunarea
gani a iei Ach d A da P ale Zi n , n c eia a l a c n l F ne c din
a ea FDP S cea a, e ec i Wenke K. (CDE) i Cha le Gelle . n acela i im ,
Gen e Ph eb , Pan elim n S caci , Wenke K. a in blinie e im an a
alege il la ad na e a gani a iei Mi ma .1452
1447
SANIC fond Colec ia Comunit i E reie ti din Rom nia, dosar 23/1948, f.13.
1448
ACNSAS fond Direc ia General a Securit ii Statului (în continuare DGSS) dosar
230/1949, f. 48.
1449
Snif- ec i ne a nei gani a ii, ef. Rabin d . M e R en, Primejdii, ncerc ri,
1450
ACNSAS fond DGSS dosar 230/1949, f. 143.
1451
Ibidem, f. 145.
1452
Idem fond Documentar, dosar 008890, f. 25, 32.
388 DANIEL HRENCIUC

nfiin a ea Lega iei I ael l i la B c e i, la 31 ian a ie 1949 a e e en a

n fac im an n emig a ea e eil , n el a ea i ine ea blemel
1453
ace a n fa a a i il c m ni e m ne . Deja, în februarie 1949 a avut loc
ima n elege e din e R m nia i I ael n blema emig ii e eil m ni1454.
E eii m ni e a in e e a i, c nf m a a el i inf m il Di ec iei Gene ale a
Sec i ii S a l i, de o emig a e ma i n a a Sf n 1455. În acest sens, Rubin a
ce i a b in (22 ma ie 1949) a dien la Ana Pa ke en a g i l ie
1456
fa abil emig ii n i n m mai mai ma e de e ei n I ael . În 1949 a sosit
n R m nia Zalman R bin h n (f a ele Anei Pa ke ) i ia a Dina cu scopul de a
face lobby n fa a ea emig ii e eil din R m nia. n ma ace ei i i e a i
1457
emig ile e eil n a a Sf n . La 11 martie 1949, Moshe Sharett, s-a adresat
printr- c i a e Anei Pa ke , n che i nea emig ii la iei e eie i din
România.1458 La 28 august 1949, Ana Pauker a imi n Ra din a ea Lega iei
R m niei de la Tel A i de e in ala ea Mi i nii R m niei i imele c n ac e
a e c ficiali ile i aeliene.1459 La 14 octombrie 1949, Nicolae Cioroiu, ministrul
e a dina i leni en ia al R m niei la Tel A i , inf ma e Ana Pa ke ,
despre ac da ea i el de emig a e ce enil e ei din R m nia n I ael .1460 În
che i nea emig ii e eil din R m nia, a a l c n lni e n e Nicolae Cioroiu
1461
i M he Sha e . La 30 noiembrie 1949, Nicolae Cioroiu a întocmit un Raport cu
men i nea C nfiden ial n i in a imig ii i a e e c i nil ace eia a a
ela iil bila e ale.1462 În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951, circa 2.000
e ei din R d i a emig a legal n n l a Israel, n a m n nd ci ca 3.000
e ei. n e im , g e n l Re blicii P la e R m ne a a emig ile e eil
spre Israel1463. O e ie de di c ii ficiale m n -i aeliene de f a e n e im , a
reflectat nem l mi ile I ael l i fa de li ica B c e i l i n che i nea
1464
emig ii e eil . M ile ad a e de c e egim l c m ni m i a n
1453
1454
Ibidem, f. 33.
1455
SANIC fond PCM dosar 12/1949, f. 24.
1456
1457
Corvin Lupu, Emigr rile e reilor i a germanilor din Rom nia, n Vi alii , IV, n . 15,
iunie august martie 2013, p. 57.
1458
România-Israel. Documente Diplomatice, 1948-1969..., doc. 4, p. 6-10.
1459
Ibidem, doc.5, p. 11-20.
1460
Ibidem, doc. 8, p. 26.
1461
Ibidem, doc. 9, p. 26-30.
1462
Ibidem, doc. 14, p. 36-39.
1463
SANIC fond PCM-SSI, dosar 30/1939, f. 127. A se vedea studiul Luarea de po i ie fa de
Memoriul Guvernului Român privitor la emigrarea evreilor din România.
1464
A se vedea România-Israel. Documente Diplomatice, 1948-1969, doc. 37, p. 81-88,
ibidem, doc. 44-45, p. 93-94.
390 DANIEL HRENCIUC
lide i i ni i a gene a eac ii fe me din a ea I ael l i.1465 B c e i l a ef a

en n in e al ela i ma e de im a be e a ie il e eil .1466 În capitala
României a f nc i na n Oficiu de emigrare format din Iampolski, Alter Schmidt,
Leon Fildermann, Edua d R enba m, Ca l Be ne .a.1467 Al i de acea a mai
exista A cia ia Clal-Si ni i , gani a ia i ni Menora ( nfiin a n 1938)
.a.1468. n 1957 a f elibe a i lide ii i ni i din nchi i, m imi c
1469
b c ie de c e I ael. Inter en iile en e a ie ea e eil a c n in a di e e
canale.1470Abia în octombrie 1958 guvernul României le-a e mi din n e eil
emigreze1471. n an l 1962, e a n egi a i n R d i d a a ima i 800 de e rei.
Acea cif ne indic de c e e e gal an i d ama ic in e eni n nd ile
C m ni ii M aice l cale. Din nefe ici e, nici m ca inii e ei l cali n e a
f a e deci i, n ecial, cei mai ine i, m n n R m nia, ei i nd lece în
I ael. Un ca mai ele an n acea che i ne, a f e e en an de c e Schl m
Schein, e edin ele n e e ci i al C m ni ii M aice din R d i, ca e a m i la
d a c e a ile d ce, n c l i i ei l i Y ef G in, amba ad l i Israelului
n R m nia, i m i i e ace ia d in a de a emig a 1472. Serviciile religioase
a de eni mai a e la Sinag ga Ma e, celelal e l ca i de c l i daice, fiind
el a e de c e a l c m ni in me dele c n c e, chimb nd - i de ina iile
lor sacre.
Între 1963-64, a l R d i a a m a ea ca ac e i ic a cl di il de
l c i, i i n i di al n cmi de c e e e l a he l g B gdan
Nic lic , a hi ec l Vi el Bl na i eg e a l a he l g Fl in H :
N m de cl di i 3151 100%
- proprietate de stat 950 30%
- ie a e a ic la 2201 70%
-c n c ii din c mid 248 8%
- c n c ii din lemn 2723 92%
- c n c ii c n ni el 2844 90%
- c n c ii c d ni ele 301 9%
- cl di i c mai multe nivele 6 1%
1465
Ibidem, doc. 47-48, p. 99-101.
1466
Ibidem, doc. 50, p. 103-104.
1467
ACNSAS fond Documentar vol. 14465, f. 220.
1468
Ibidem, f. 222.
1469
România-Israel. Documente Diplomatice, 1948-1969, doc. 61, p. 127-128. Si ni ii a f
c ndamna i la nchi a e de c e T ib nale Mili a e, f a a ea d e l la a ca i.
1470
Ibidem, doc. 62, p. 128-131, ibidem, doc. 67, p. 145-146.
1471
Ibidem, doc. 72, p. 156; ibidem, doc. 74-75, p. 158-160.
1472
Apud Yosef Govrin, Rela iile israeliano-rom ne la sf r itul epocii Ceau escu. Din
nsemn rile ambasadorului Israelului n România, ad ce ea din limba eb aic de Ca l
Bine , B c e i, Edi a Efe , 2007, . 254.
- cl di i n a e b n , cea 1558 50%

- cl di i n a e medi c 1141 36%
- cl di i n a e ea, cea 452 14%.1473
R d i. Baia E eia c . S a: c lec ia a l i.
R d i. Ma S e n, a bi (memb al cl b il Hag i h i
Cl b l M nci e c , R d i). S a: c lec ia a l i
1473
CAPITOLUL XXIX
Evreii r d u eni în ultimele decenii ale regimului
Nicolae Ceau escu
R egimul c m ni Nic lae Cea e c (ina g a la 22 ma ie 1965),

c n c de n egim li ic ali a de e en na i nali , -a remarcat
in fa l c a ac ica , n ca l e eil i ge manil , n an me tip de c me ,
oferindu-le acestora dreptul de emig a n chimb l n me n al f e.1474
Ob e ia na i nal a ace i egim a f e e en a de c e e en ia m geni ii
la iei Re blicii S ciali e R m nia, n ace c fiind nchi e c lile
a a in a e na i nali il c nl c i a e, al i de ine ea nei cen i d a ice
a lica e blica iil (c i, e i e, ia e, i de adi i ele i i ne).
E eii d eni e a mai ini n l imele decenii ale regimului Nicolae
Cea e c , maj i a ea l emig nd ( e bani b ni) n I ael. Al ii e eg ea in en
de alia. n acea e i ad , C m ni a ea E eia c i-a nde lini nda i ile fa de
en ia ii i, c nd - e (c dific l i) f in en repararea azimei, carne-
c e .a. Se a e c n a a c e eimea d ean e a mai mb ni , ine ii
fiind mai a a i de e ec i ele emig ii.
E eii d eni e afla b n a eghe e din a ea Sec i ii,
e em de a en la a e de aliile ca e-i priveau pe mozaici, dincolo de supervizarea
n lni il , c e nden ei, a c n bi il .a. C a e ace ea, ace ia s-a d i
- i e ec e adi iile i i al ile ecifice eligiei m aice ( e i f o de mai jos),
a ec e c n emna e de c e j nali l ame ican Laurence Salzmann în cadrul unei
b e de di a nd n cen c m ni a ea m aic d ean (1980). Materialul
d c men a eali a de c e Sal mann ne a a c m ni a e m aic m gen , cu
e c i lega e de adi ii i i al i eligi a e, afla n - n ce de de c e e e
ala man .
1474
Angel T l , Rom nia Israel. Rela ii n perioada comunist , B c e i, Editura Hasefer,
2017, p. 118.
394 DANIEL HRENCIUC
Film l l i Sal mann e e n e en , n l f ietor de trist, el prezentând

imagini dintr- in l m aic ne i a ie ia c n -un regim totalitar tot
mai b . Tine ii e ei e a mai ini, ia ii l c m ni ii ea a fi unul
incert.
Imagini dintr-un R d i dem l a ( a e din ada P nei,

a a in nd f l i Ca ie E eie c). S a: c lec ia D ag B nce c
R d i, Sinag ga Vi ni e , 1975
R d i. Sinagoga Viznitzer. Ma de Pe ah, 1975
R d i, Sinag ga Vi ni e . R Ha ana (An l N ), la R d i ( e fl n c n- ofar cu

scopul de a-l de a e Sa an i de a-l m iedica a fel ad c ac a ii m i a e eil n
fa a l i D mne e nain e de Zi a J dec ii/I m HaDin, al den mi e a b ii de R
Ha ana (apud Alfred J. Kolatch, Tradi ii i obiceiuri e reie ti. Ce, cum i de ce? Volumul I,
edi ie c d na de Ed a d K fe be g, T ad ce e din limba engle de Magda Pe c ,
B c e i, Edi a Ha efe , 2015, . 233). S a: c lec ia La ence Sal mann
n e i ada ede ii ale la R d i, Sal mann a a ibili a ea c n a c

n n m f a e ma e de e ei, fiind e c a le die e ndea a e c a iile i
n gene al, i dai m l d ean. El a c le f a e m l e da e i inf ma ii de e e eii
d eni, blic nd ca e n limba engle , bine a ecia de c e li e a a de
eciali a e. N m l e eil i i n R d i a c n in a n , din ca e, cad
de a nci n m d c n an . Nic lae Cea e c a in en a f m la e ce e ii de al
f e din a ea e eil i ge manil ca e d ea ea c R m nia defini i . n
ace m d, e eii i ge manii a leca ma i din R m nia, d ind efec i a a de
c n ib ia n c m ni i f a e al a e.
396 DANIEL HRENCIUC
R d i, Sinag ga Ma e, 1972, F : Jak b W. G be , (Samuel Gruber, Shirley Moskowitz).

http://samgrubersjewishartmonuments.blogspot.ro/2011/07/romania-radauti-synagogue-
restoration.html
n R d i, e eii e a nc f a e bine e e en a i la ni el l e iciil

medicale, n n m n i la ni el l c a fe ii. M a iile dem g afice precum
i b e ia egim l i Nic lae Cea escu de a an f ma i a l R d i n -un
cen ag ind ial, a de e mina dem la ea n cl di i ( nele inag gi), di a i ia
unor i, d c nd la em dela e a n egii l cali i n i a ele e e ice pecifice
eali m l i ciali . n 1977 a f efec a n ecen m n al la iei i al
l c in el ca e n egi a n ca l a l i R d i, la ie de 22.183 l c i i
(3.502 cl di i c de ina ie de l c i , c 6.412 l c in e, n afa al de 214. 514
m , ec m i a 58 l c in e de nece i a e, afla e n cl di ile ca e a ea al de ina ie
dec aceea en l c i ). Cele mai m l e a ii de l c i e a di e n 48 de
bl c i. Came ele i a iile de l c i din cl di ile i bl c ( n n m r de 184 cu o
afa de 55.109 m ) i e e en a n al l f nd l i l ca i al l cali ii, 29% i
respectiv 26%.1475 Pei aj l bani ic a fe i an f m i i e a abile, n 1980 fiind
demolate 10 imobile situate între fostul magazin al lui Cajvan pân dinc l de
T li a, la f a ca Tanne ( a e a nd aceea i c nfig a ie cen al e ean
fiiind ridicate între anii 1879-1882, c de ina ie c me cial la a e i a ii de
1475
locuit la etaj). Evreii au emigrat treptat, în pofida unei politici dure adoptate împotriva
i ni m l i de c e egim l c m ni din R m nia. n 1989 n a l R d i mai
ia d a 91 de e ei, ia n m l ace a a c n in a cad d ama ic n e i ada
1476
m a e.
R d i. S ada efan cel Ma e
1476
Spiridon Raluca Nicoleta, Evreii din România: o minoritate descresc nd . Un document
sustras de la ambasada SUA (august 1968), în Silviu Moldovan (coord.,) Arhi ele Securit ii,
4, Bucure i, Edi a Encicl edic , 2008, . 702 i urmt.
CAPITOLUL XXX
Establishmentul cultural al evreilor din R d u i
D ifuzori i c ea i de c l a en ic de fac ge man (incl nd i

idi ul), evreii bucovineni s-au consacrat în spa iul cultural de esen
ge manic , ac d nd ace e i i la c l a i civiliza ia central-e ean . Din
nd ile e eil d eni -au afirmat i c n ac a e ie de e nali i ca e a
i en mele c m ni ii m aice, im lici a l cali ii R d i. Destinul acestora a
fost unul strâns legat de evolu ia c m ni ii m aice d ene, implicit de locul
unde s-a n c i a n at primele cuvinte în idi , eb aic , m n i ge man ,
l e i , de indu- i formarea i ien a ea fe i nal n al e a ii
etnoculturale. Am elec a c e a din e e nali ile reprezentative ale evreilor
d eni, c eci a ea c li a ace a e e na mai c in a e i mai c m le .
Li a l ng a e nali ilor apar in nd c m ni ii m aice d ene consacra i pe
alte meridiane, include cinea ti, arti ti (Natalie Portman), pictori (Emil A min .a.),
scenografi, oameni de afaceri, ameni de c l , i i, arhitec i, matematicieni,
scriitori (N man Manea, afla e li a c a emi l i N bel en Li e a ),
redactori .a. O e en al ab da e e ha i a ace ei emei, a ea ic nd
reprezenta subiectului unei monografii consacrate special acestui capitol.
XXX.1.PRESA
Evreii bucovineni au dezvoltat, sus in i c n ac a e de ce i

a en ic al a e, c n c i ec n c n ma ile ca i ale e ene ec m Viena,
Be lin i Pa i 1477. Primele ziare evreie i din B c ina a a e f itul
secolului al XIX-lea, în timp ce în Gali ia apari ia gazetelor evreie ti este
d c men a en ima j m a e ale acel ia i secol (primul ziar evreiesc din lume,
scris în ladino este considera a fi Ga e a de Am e dam , Am e dam, 1674)1478.
1477
Francisca Solomon, Limb i identitate. Dimensiuni teoretice i tipologice ale conceptului
de pres e reiasc din Gali ia i Buco ina, în Andrei Corbea-H i ie, I n Lihaci , Ma k
Winkler (editori) Prolegomene la un dic ionar al presei de limb german din Buco ina
istoric (1848 1940), Ia i, Edi a Uni e i ii Al. C a Ia i, 2012, . 46 i m.
1478
Ibidem.
400 DANIEL HRENCIUC
Evreii bucovineni au preferat, din diverse motive, spre deosebire de confra ii

lor gali ieni, ili a ea mai la g a limbii ge mane1479 încadrându-se astfel, perfect în
specificul multicultural al provinciei1480. Spre deosebire de Gali ia- scrie universitara
ie ean F anci ca S l m n- i i ile din B c ina a ea n ecific biling i
trilingv (german, român, ucrainean, ebraic, idi , l ne ) il nd n egal m ,
1481
pragmatismul editorilor i profilul multietnic al provinciei . Primul periodic
evreiesc redactat în limba ge man din B c ina a f m nal l i ni
J di che Ech a la Ce n i, în 1894 din ini iativa lui Carl Schorr, Philipp
1482
Menczel i Mayer Ebner1483.
n 1909 a a e ia l Die V lk eh , fici l Pa id l i Na ional Evreiesc
din B c ina c nd de c e Benn S a che 1484. D i ani mai i aa Der
J di che V lk a la ini iativa lui Leon Kellner, Mayer Ebner i Adolf Wallstein,
reprezentând frac i nea i ni c n c b n mele de C n ili l Na ional al
1485
Evreilor Bucovineni . Apari ia i i il n B c ina a f n emeia e legea
a iac a e ei din 1862 alabil n B c ina (c mici amendamen e) ân n
19221486.
Ziaristul i politicianul bucovinean Karl Klüger s-a n c n 1875 la R d i
i a murit la 19 decembrie 1943 la Bucure ti1487. A dia la Gimna i l din R d i,
iar studiile universitare- specializarea Drept- le-a a c n cad l Uni e i ii
Franz Jo ef din Ce n i. N mele e e lega de nele ec en e petrecute în via a
c m ni ii m aice din R d i, l e i , ac i nd la Ce n i.
1479
Aurel Onciul, Unsere Presse, în Die Wah enhei , n . 23-24, din 9 iulie 1908, p. 1-5.
1480
Francisca Solomon, op. cit., p. 48.
1481
Ibidem.
1482
S. Winninger, Große Jüdische National-Biographie, Siebenter Band, Cern i, Editura
Arta, 1936, p. 589. Phili Menc el a dia la Uni e i ile din Ce n i i Viena, de enind
un sionist convins. La Viena a activat în cercurile apropiate lui Theodor Herzl. Ulterior, s-a
im lica n iec ele ga e e i b c inene.
1483
Francisca Solomon, op. cit., p. 52.
1484
Ibidem.
1485
Ibidem.
1486
Markus Winkler, Legea presei i cen ura n Monarhia habsburgic i n Rom nia. Studiu
de caz: Bucovina, Andrei Corbea-H i ie, I n Lihaci , Ma k Winkle (edi i) Prolegomene
la un dic ionar al presei de limb german din Buco ina istoric (1848 1940), Ia i, Edi a
Uni e i ii Al. C a Ia i, 2012, p. 79.
1487
S. Winninger, Große Jüdische National-Biographie, Siebenter Band, p. 178.
Karl Klüger. Sursa: Isiu Gronich, Un album al Cern u iului, Cern u i,

Ti g afia L ceaf l, 1925.
În 1903, Klüger a înfiin at C e n i e Tagbla , de enind edac l ef

d e age ea l i Phili Menc el1488. El s-a im lica n n emeie ea cie ii
academice-studen e i Ha m n a 1489. n im l im l i b i m ndial, Kl ge a
îndeplinit diverse misiuni diplomatice la Stockholm i Copenhaga. S-a implicat în
ac i i ile Jointul- i n B c ina d 19191490. Klüger a fost viceprimar al
m nici i l i Ce n i. Pre edinte al Lojii O ien i al Ordinului B'nai B'rith în
Ce n i. În calitate de senator în Parlamentul României, Karl Klüger s-a implicat în
unele ac iuni i iec e ca e i ea a a ea in e e el e eil b c ineni 1491.
Renumitul scriitor Norman Manea, nominalizat pentru decernarea premiului N bel ,
a studiat i a l c i eme la R d i.
XXX.2.LITERATURA
Dan Pagi a f n e c igini d ene (16 c mb ie 1930-29 iulie

1986) ca e a e i a ie ia c H l ca l i, abilind -se ulterior în Israel.
Dan Pagis s-a n c n an l 1930 la R d i ca fi al l i J ef Pagi (1904-1982) i
J li ka J di h, n c A l nde 1492. A ma fan de mam la a de cinci ani,
a l lec nd n E e I ael. A f c e c de g e nan bi a e de ge man
i idi , n b na adi ie b c inean . Via a a a f n lega de e l ia
c m ni ii m aice d ene, de a n T an ni ia n c mb ie 1941. La doar
11 ani, a f l a m e n c b nicii i, c n c nd a fel ile de ii n
1488
2013, p. 43.
1489
Isiu Gronich, Un album al Cern u iului, Cern u i, Ti g afia L ceaf l, 1925
1490
Ibidem.
1491
http://www.biographien.ac.at/oebl/oebl_K/Klueger_Karl_1875_1943.xml r, site accesat la
26 n iemb ie 2016: ,,O j di che Zei ng , 1926, .
1492
Familia A l nde l c ia n R d i, . Pia a Uni ii n . 11. SJAN S cea a Colec ia
Registrelor de Na ionalitate, dosar 14, f. 11.
402 DANIEL HRENCIUC
lag ele an ni ene, e e ien ca e l-a ma ca f nd. A a ie i e e ien ei

terifiante a de ii, b nic l deced nd dramatic în Transnistria. În 1946, Pagis a
aj n n E e I ael, nce nd a fel n ia . n - n an me fel, e e ien ele i
dramele Holocaustului, au fost imila e c ii il , e il , ic il e ei din
a i l B c inei I ice, n f n e c Pa l Celan (An chel). S-a stabili n kib l
Merhavia unde l-a cunoscut pe Tuvya Ruebner, originar din Slovacia, care i-a devenit
bun prieten. Un fin c n c al limbii eb aice, Dan Pagi a aj n mai i ,d
e e ien d ama ic , n l din e cei mai ci i i i a ecia i e i i scriitori israelieni.
Ini ial, el a f fe n kib l Ga (1951-1955), devenind ulterior, doctor al
Uni e i ii Eb aice din Ie alim c e l ci a nd de e biec ,
li e a a eb aic medie al . n acela im , a l c a ca fe de li e a eb aic
la Gimnaziul Reha ia din ca i ala Israelului. Din anul 1976 a devenit membru al
c l i didac ic al Uni e i ii Eb aice ca ce ce al e iei eb aice din e l
mediu iberic, de enind, n cele din m , fe . Primele versuri publicate i-au
a în 1949 n ia l Al Hami hma . n c l ie ii Pagi a blica a e l me
de e i. P im l din e ele, She n Ha el ( Cea l de mb ) l-a publicat în anul
1959. n afa de acea a a f ac i ca ad c i ca edac de c i. n e al ele a
ng iji i edac a e iile l i David Vogel. Pagi a blica i n n m de ce ce i
în domeniul poeziei eb aice medie ale, i a a ici a n an l 1968 la editarea poeziei
lui Moshe Ibn Ezra1493. O e a a e e f nd i en ibil , n din ca e, ea in
c n c blic l i de limb m n 1494. A publicat printre altele, Shad Dial
(1959), La e Lei e (1964), T el e Face (1981). Dan Pagis a fost c i c
Ada Pagi , igina din P l nia, fe a , ab l en a fac l ii de I ie i
Li e a a Uni e i ii Eb aice, l e i c n c ca c ii a e i e , c ca e a
a d i c ii. El a nce a din ia la Ie alim la 56 ani i a f t înhumat la cimitirul
de pe Har Hamenuhot ( M n ele dihnei ) din Ie alim. S-a stins timpuriu, la o
la ca e c n c e deja celeb i a ea, afl nd -se într- e i ad de ma i a e
c ea a e de lin . A m i de cance la 29 i lie 1986.
Relly Blei (15 iunie 1913, Arbore - 1 c mb ie 2000, R d i) a f c a e
din c m ni a ea m aic d ean , fiind im lica n di e e ac i i i, a a c m
dem n ea d c men ele ce ce a e1495. A predat pentru o vreme, limba ge man la
c ala de Fe e din R d i. i-a f c diile la Pa i , n a c n c d ama
de ii n T an ni ia, c eia i-a a ie i n m d mi ac l . C i (a ea
un copil de cinci ani), nu- i mai e l de a ima i n an, ace a fiind
1493
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Pagis, site accesat la 12 august 2017.
1494
Sc ie ile l i Dan Pagi a f blica e n limba m n , d c m mea : 1992 în La
marginea cerului - Poe i ebraici contemporani, an l gie i traducere de Sebastian Costin;
2014 - Poetul cu cerneala secret , edi ie eb aic - m n , ng iji de Menachem Falek.
1495
Blei Josef, comerciant, locuia pe str. Norocului nr. 40; SJAN Suceava Colec ia
Registrelor de Na ionalitate, dosar 14, f. 15.
concentrat la munca obligatorie. A f idica n c mb ie 1941, de e ad ,

al i de c eligi na ii i. E a e ibil de f ig - i a amin i l e i - i ne nc l eam
c f c l a in din caie ii ad na i de e c m . nc l eam a c in a e i f in
ic a a a ie iam. Oda n lda n ece e ne-a da in ah , da b ia l
l-a e in , en c n c n ea g l ah l i , a consemnat Relly Blei1496. A
compus poezii inclusiv n lag ( c iind e file ad na e din diverse locuri),
confirmându- i cali ile de e f nd i en ibil . n e iile ale e eg e c
m l e a ec e din infe n l an ni ian. D 1945, a de eni memb a Uni nii
Sc ii il din R m nia. n a alel, a f im lica n ac i i ile C mi e l i
E eie c R d i.1497 Unul dintre emele ale n i in a l i Be la a f dedica
1498
poetei Magda Isanos . P e en ibil i f nd , Rell Blei n e e - din ca e-
c n c i bi il de e ie din R m nia. n l imii ani, e iile ale a aj n
i, n a en ia blic l i, da i ef il ec e a ii de e n ace en , de
c e alen a a j nali d ean , M lina Ani aei. Rell Blei a deceda la 1
octombrie 2000.
XXX.3. TIIN ELE
Josua (Jehoschua) Bierer e e n c n ide a , ce ce a i magia n cali a ea de

întemeietor al psihoterapiei sociale. S-a n c la Rada /R d i (1 i lie 1901)1499
într- familie m aic c bi g afie a a e1500, b nic l fiind angaja la c ea
egel i Se biei, ec m i n ie en a ia al l i The d He l, in ele
i ni m l i. J h a n i a activat în cadrul organiza iil i ni e d ene. A fost
ed ca n Viena, fiind f ma n clinica de ih l gie a a an il Alf ed Adle i
Alexander Neuer1501. Începând cu 1928, Josua Bierer a studiat la prestigiosul Institut
de Psihologie din Berlin1502. Treptat, el a de eni in f ma ia i e c ile
profesionale unul dintre pionerii psihoterapiei sociale mondiale. Da i egim l i
nazist instaurat în Germania în 1933, Bierer s-a refugiat în Anglia, unde s-a înrolat în
1496
E enimen l de Ia i , IX, c mb ie 1999 (a ic l de M lina Ani aiei).
1497
SANIC fond Colec ia Comunit i E reie ti din Rom nia, dosar 34/1948, f.1- 9.
1498
http://yleksikon.blogspot.ro/2016/01/reli-blay-relly-blei.html;http://www.jewish-
romania.ro/personalitati.php/domenii/8/
1499
The Palgrave Dictionary of Anglo-Jewish- History, William D. Rubinstein, Michael A.
Jolles, Hilary L. Rubinstein, Palgrave Mc Millan, 2011.
1500
S. Winninger, Große Jüdische National-Biographie, Erster Band. Abarbanel - Ezobi,
Ce n i, D ck O ien , 1925, . 375-376.
1501
Obituary, în http://pb.rcpsych.org/content/pbrcpsych/9/3/66.2.full.pdf
1502
Handbuch österreichischer Autorinnen und Autoren jüdischer Herkunft 18. bis 20.
Jahrhurs 20. Jahrhundert, redactori, Susanne Blumesberger, Michael Doppelhofer, Gabriele
Mauthe, Wien, Österreichische Nationalbibliotech, K. G. Saur, Munchen, 2002, p. 120
404 DANIEL HRENCIUC
arma a b i anic . n 1946, J a Bie e a nfiin a im l Centru de Psihoterapie

S cial din l me c n c d e i al l Ma lb gh Dag 1503. Josua Bierer a fost
edi i f nda al A cia iei b i anice de ih e a ie cial 1504. Începând cu
1941 a confe en ia la Uni e i a ea din Fl ida, SUA. Bie e a a ca ie
ndel nga , b ga i e em de lific . n a alel, el a f n l din e c f nda ii
organiza iei i ni e Ha h me Ha hai , c n ib ind al i de f a ele la
1505
înfiin area a dou ibu i n I ael ( Be h Al ha i Mi hma Haemek ). Josua
Bierer a murit în Tenerife, SUA în 1984, la vârsta de 83 de ani 1506. D ad a al ii
tiin ifice a ac i i ii ale, e afl in e al ele, gani a ea la C m l ng
Moldovenesc începând cu 2014 a unei c li de a ca e a den mi ea de
J h a Bie e , ca i na de marcarea jubileului O gani a iei M ndiale de
P ihia ie S cial . Joshua Bierer este primul medic psihiatru care a de chi
ile i al l i de ihia ie, cel ca e a f c a elie e de e g e a ie en acien ii
c di abili i ihice i ca e a c ea cl b i de acien i a n i al, c i n
1507
c m ni a e , a decla a c acea ca ie, medic l Ale and Pa i c, ini ia l
manife ii, n reputat specialist în domeniu psihiatriei, e edin ele n e e ci i , al
A cia iei de P ihia ie S cial din R m nia (APSRO).
Benedict M. Menkes s-a n c n 1904 la R d i într- familie e eia c .
Ta l e a binec n c l a ca Michael Menkes. Între 1914-1923 a urmat studii
liceale la R d i i la Viena. Studiile medicale superioare le-a urmat la Universitatea
din Bucure ti. A sus in n l ci d c a n medicin b c d na ea l i
Francisc Rainer.
Benedic M. Menke , medic i biolog. 11 noiembrie 1904,

R d i - d. 5 august 1987, Timi a a).
1503
Daniel Hrenciuc, op. cit., p. 144.
1504
Ibidem.
1505
Obituary, în http://pb.rcpsych.org/content/pbrcpsych/9/3/66.2.full.pdf
1506
Emil Satco, op. cit., p.110.
1507
https://www.newsbucovina.ro/social/81944/alexandru-paziuc-fondatorul-psihiatriei-
sociale-joshua-bierer-e-bucovinean
Calitatea sa de specialist apreciat i recunoscut nu l-a protejat de la

e cl de ea a de la ca ed a de ana mie ( c mb ie 1940), din cad l Fac l ii de
Medicin din Timi a a. Familia a a f de a n T an ni ia nce nd c 16
c mb ie 1941. A de eni d 1945, memb c e nden al Academiei R m ne
(1952) activitatea sa tiin ific fiind a e la in dece na ea a n me a e emii1508.
Profilul tiin ific al lui Menkes este unul impresionant: în anii `60 ajunsese deja, unul
dintre cei mai însemna i emb i l gi din E a. A blica l c i tiin ifice solide,
de referin n l mea tiin ific medical e ean , ele fiind ade ea c n l a e i
1509
citate în diverse tratate medicale .
XXX.4. MUZICA
C n ib ia e eil la m ica din B c ina a f na de ebi 1510. Mizzi

L cke (d n mele l i), enind din -o familie de evrei bucovineni, Iankel
Schach e i Henc e (Henie) Ga ne , e na e n R d i la 14 ian a ie 1917. A l a
c e a lec ii de m ic la Ce n i de la profesoara Althaim Feler. L-a cunoscut pe
Be nha d L cke , ii l , nc din ad le cen , ace a fiind fi l n e ei
b ga i ( ie a ii nei fab ici de iel ie din S jine ), ca e n i-a fi d i n
ac . n , Be nha d a in -o pe ascuns pe Mizzi, ajutând- nchirieze un
ian. Mi i a b in imele ce e e cenele din S jine i Ce n i, nde
melodiile sale au fost difuzate la Radio. La 21 noiembrie 1937, Mizzi s-a c i la
1511
S jine c Be nha d L cke , licen ia n fi ic -ma ema ic .
Familia L cke a c n c d ama i m l de ii n T an ni ia
(Mihailovka, de peste Bug), de nde a e i e ade e al i de familia Daghani
(vezi cartea Groapa din li ada cu i ini ca e e c am n n e e ifian e de e
acest episod petrecut în lag l m ii)1512. Agi a ia i a ea de fie be e din mai
1943, d f ga a e ane din lag , c e ede i f c l c le a giei bi n i e.
B nii f cea g ci ni en e i a f ga il . A a . Nimeni n e mai g ndea
la f g . n ea a de 15 i lie 1943 Ani a a, ia mea, i c mine am i ca i am f gi
din cl di ea cie ii D h mann din Gai in. n n a ea de 18 e 19 i lie am ec
Bugul, îndreptându-ne e Ghe l din Be ad. Cinci l ni mai i , n e 10 i 18
1508
Peter Manu, Medici e rei n Academia Rom n , http://www.viata-medicala.ro/Medici-
evrei-in-Academia-Roman%C4%83.html*articleID_7001-dArt.html, site accesat la 2
decembrie 2016.
1509
Ibidem.
1510
Ali Nic lic ,Teatrul i mu ica e reilor din Buco ina n perioada austriac , în SAHIR, X,
2007, p. 47-50.
1511
Ibidem.
1512
Arnold Dagani, Groapa este n li ada cu i ini, B c e i, Editura Socec et. Co.SAR,
1947, p. 9.
406 DANIEL HRENCIUC
Decembrie 1943, toa e lag ele de dinc l a f di l a e, in e e mina ea

gene al a amenil . G ile n-au nici un semn, nici un monument. Gropi comune
într- li ad , n - n an , n fa a n i g ajd, n a ele n i g ajd, n - mbi e,
l ng f n n . Pe e !( ) anii e e c c e ec ia a d a im de a e
e, nce nd de la cinci diminea a , a a a de c i A n ld Dagani f ga din lag .
Mizzi Locker a decedat pe 12 septembrie 2014, la vârsta de 97 de ani, la Spitalul
Ichilov din Tel Aviv.
XXX.5. PEDAGOGIA
Kamil Iacob, s-a n c la 13 a g 1913, la Si e , n familia l i Da id i a

Sarei Kamil. Studiile liceale le-a frecventat la Liceul La c V d din Si e , ia cele
e i a e de i ie la Uni e i ile din Ce n i i B c e i. A predat Istoria la
Gimna i l C me cial de Fe e din R d i (1946-1950), c ala Tehnic de
Admini a ie Ec n mic - Fete (1948-1949), c ala Medie Tehnic de C e a ie -
Mi (1949-1950),-Liceul de Fete (1952 1968; 1970-1973) i ac al l C legi
Na i nal Eudoxiu H m aki (1968-1970). S-a pensionat de la Liceul de Fete
(ac al l C legi Tehnic) n 1973. D en i na e, a c nd ac i i a ea C m ni ii
E eil din m nici i l R d i, fiind i e e en an al ace eia n FCER B c e i.
În 1981 a emigrat c familia n I ael (Ma gi , ie i Daniela fiic ). A m i la 18
februarie 1998. Este îngropat în cimitirul Yarkon din Tel Aviv.1513 A ma n
mem ia c m ni ii d ene, d e n da c l al , bine eg i , c m l ac
edag gic, n ade a e er moral în vremuri de regim politic totalitar comunist.
Li a e nali il afi ma e din cad l c m ni ii m aice d ene este una cu
m l mai n me a . Ea a e i fi mai c m le a , n - n c ela ie c
ce l de d c men a e i al ifica e a e el inf ma ionale pe care le avem la
ndem n .
1513
Gheorghe Schipor, n m ntul tehnic i profesional din R d u i. Studiu documentar,
Suceava, Editura Cygnus, 2012, p. 170-173.
CAPITOLUL XXXI
Activitatea comunit ii evreie ti dup 1990
D imin a en ibil din nc de ede e n me ic i m l mb ni ,

C m ni a ea E eil din R d i -a ema ca d 1990 d e na din e
cele mai dinamice i mai ac i e gani a ii e nice i c nfe i nale din m nici i . n
m d f ec en , ac i i ile C m ni ii E eil din R d i a f gani a e n j l
n manife il eligi a e im an e n eligia i daic - Pe ah , Han ka -, cu
participarea unui public nume f ma din ine i, in elec ali e c a i de i ia i
adi iile e eie i, e e en an i ai admini a iei l cale i j de ene. A en ia blic a
f e in de manife ile iin ifice ilej i e de c mem a ea H l ca l i (27
ianuarie, ziua e ean de c mem a e a H l ca l i i e ec i 9 c mb ie,
de a ea la iei e eie i din j de ele a a in a ea S d l i B c inei I ice),
la ca e a l a a e nii a ie i i (Li i Be i , Oli e L ig, O Adle .a.),
intelectuali de a e e en nd Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia
(Rafael Scha i , Ha K lle , L a Benjamin, Li i R man, Ad ian Ci fl nc ,
directorul Centrului de Istorie a Evreilor din România, Alexandru Florian, directorul
Institutului Elie Wiesel, eg e a l Oli e L ig .a.). Un rol important în organizarea
ace manife i l-a jucat regretata prof. Tania Grinberg, referent cultural al
C m ni ii E eil din R d i. Din 1992, f nc ia de e edin e al C m ni ii
E eil din R d i e e e e ci a de c e ingine l Ig Ziggi K fle . În cadrul unui
in e i din 2015, a decla a m a ele: nce c, in a e mijl acele, ca m ca
b ile inci ale ale l i e e , ca e n Pa ele, An l N , b a ea
f n de I m Ki , Han ka, le gani e n m nici i l R d i, a el nd la
e ane din afa a m nici i l i. C eg e n c R d i l n a e n fician ca e
fac l jbele n Sinag g , n b ile ma i nce c le fac ad c nd n fician
de la B ani, nde e e c m ni a e mai ma e i n ei fician i. O ice l jb i
ice b a e eb ie in c minim m ece b ba i e ei. Ca ine i
fie legal din nc l de ede e al abina l i, eb ie fie minim 10 ece b ba i
evrei.
408 DANIEL HRENCIUC
În R d i n mai n , i de aceea a ele la c m ni ile din D h i,

B ani i S cea a imi , i g, ei in, c d ag inim m-au servit întotdeauna,
ia a e ae ne c e c n in ia a i i al m aic , n c m ni a ea e eil
1514
din R d i .
n e e eii leca i n I ael ( i n n mai) i inii e ei ma i n R d i
s-a de l a n e im , n me a e leg i d e d ad e i en a în Israel a unei
gani a ii a e eil leca i din R d i (Emil G ab ein, R h Eni , Ale Ra h,
Yossi Yag , Sidi B bie , B nd S en le .a.) care au colaborat în timp la diverse
iec e de m a e a a im ni l i i daic d ean. Acea ela ie e e na
afec i , em i nal , iden i a , in in e medi l c eia e e m a mem ia
c m ni ii m aice din R d i a e a mem iei c m ne, c n lida i in
e manen in e e ele f ndamen ale ale i dai m l i d ean: Sinag ga Ma e,
Cimi i l E eie c, cl di ile e e en a i e ale m nici i l i R d i, n c i e n Li a
Monumentelor Istorice, edifica e de c e di e e e nali i ale e eil d eni
.a. n a i l blic d ean -a afi ma e e en an i ai e eimii l cale ec m
eg e a ii Benn U che (medic den i ), inginerul Dorin Fränkel, n a ecia i
cultivat meloman, în special pentru iubitorii muzicii clasice, Berti Barbera (unul
din e cei mai ine i e e en an i C m ni ii E eil d eni, c n c i a ecia
la ni el na i nal i in e na ional), profesorul (pensionar) Bondy Stenzler, foarte activ
i im lica n di e e ac i ni i iec e ale C m ni ii E eil , Edga Ha e , n
ne b i ce ce i m al mem iei e eil d eni ec m i din a i l
Bucovinei Istorice, Ruth Ellen G be , in a e c n an a a im ni l i
c l al i daic d ean .a. E iden , e anele en me a e n nd ile de mai ,
e e in d a c e a din - n eag leiad ca e m ea i c l i mem ia
c m ni ii m aice d ene, ei fiind abili i n I ael, SUA, Canada, a n di e e
state europene.
R d i, 1991, Pe ach adi i nal.

http://jewish-heritage-travel.blogspot.ro/2009_04_01_archive.html. Foto: Ruth Ellen Gruber.
1514
In e i eali a c d mn l ingine Igg Zigi K fle , e edin ele C m ni ii Evreilor din
m nici i l R d i, 18 august 2017.
C nd ce ea C m ni ii E eil din R d i a f e e ci a d 1990-

conform statutului- de c e m l de afaceri David Leventer, iar n e en , de c e
ingine l Ig Ziggi K flle . C m ni a ea E eia c R d i e e in en i a e
admini a i , a n m , a e c m nen a Fede a iei C m ni ilor Evreie ti din
România cu sediul la Bucure i, c nd de c e ec n mi l A el Vaine . De
asemenea, FCER- l e e e e en a de c e n de a n Pa lamen l R m niei, n
e ana l i Sil i Ve le . P blemele C m ni ii Evreie i R d i sunt prin
urmare, preluate i sus inute în Camera Deputa il , de c e de a l Sil i Ve le ,
atunci când este cazul. Acestea sunt a e in eg an din chestiunile mai generale
care-i privesc evident pe to i ce enii m ni de c nfe i ne m aic ca e ie c
a i n R m nia. D 1990 -a constatat i a ecia fa l c in e en iile i
ini iativele deputa ilor FCER- l i n Pa lamen l R m niei, a m i i rezolvarea
unor aspecte care-i priveau i e ce enii români de confesiune cre in . La ni el l
C m ni ii Evreie ti din m nici i l R d i, re inem ac i i a e dinamic i
c m le de f a d 1990, n cad l ace eia fiind inute i ini iate o serie de
ac iuni i manife i c ncen a e, în mod firesc, pe promovarea unor momente
esen iale din istoria poporului evreu i respectiv a religiei i tradi iilor mozaice.
S b a ea P im l i, a Pe ah l i i a Han kei, a , n f nd, la R d i, o tradi ie
veche.
C nd ce ea C m ni ii s-a îndreptat, în mod firesc, i a a e l ii n
chestiuni de ordin administrativ, de eface e i c n lida e a n m n men e c
al a ea iden i a ec m Sinag ga Ma e. n ace c n e , in inerea
FCER- l i, a F nda iei Ca i a ea i a admini a iei l cale a m nici i l i R d i de
la emea e ec i , a f eali a eabili a ea e e i a a Tem l l i Ma e din
R d i, n l din e biec i ele c l ale cel mai c a i a ecia de c e i ii
ini ca e e c n n . n cad l n i iec mai echi, a f ef c e e ie
de monumente funerare din Cimitirul Evreie c. n acela i im , a f eali a
ma ca ea i emnali a ea c e n a e a Sinag gii Ma i i a Cimi i l i E eie c
en ca e a f n cmi i de d c men a ia nece a n ede ea n c ie ii
acestora pe Lista Monumentelor Istorice (categoria B). Simultan, au fost delimitate în
a de eglemen ii legale n ig a e, nele de ec ie afe en e ale ace a. n
e en , e l c ea la eabili a ea in e i l i Sinag ga Ma e. C m ni a ea E eil
din R d i, de i f a e mic i mb ni , e e na f a e dinamic i i ibil la
ni el l cal i j de ean. Un l im an n ini ie ea, gani a ea i c d na ea
ac i i il C m ni ii E eil din R d i d 1990 l-a j ca eg e a a fe a
Tania Grinberg. În calitate de referent cul al al C m ni ii, Tania G inbe g a e i
e im n in - ca aci a e i n dinami m de ebi , gani nd la R d i
di e e ac i i i e en a e e la g n ma media l cal , j de ean i chia
410 DANIEL HRENCIUC
na i nal 1515. Este vorba de comemorarea Holocaustului, gani a ea S b ii

Luminii- Han ka , al i de Pesah , P im , R hana . Binec n c i i
a ecia i de c e i d enii, inii evrei de ilele n a e n m eni ii nei
i ii b ga e, d ama ice i complexe. In e e l i e c a ea ine il n ecial,
en i ia, c l a i adi ia i daic e e in n a g men lid en c l i a ea
nei a i dini ca ac e i ice a i l i b c inean. C aec d 1990, n R d i
n-au fost înregistrate incidente an i emi e, i, la 17 mai 2005, în interiorul
Tem l l i a n , in -un geam spart, persoane necunoscute care au spart
lac l de la A n K de , au scos cele trei suluri sfinte, le-a de b ca de n eli i i
le-a a e a e ma . N a f f a nimic .1516
R d i, c mb ie 2006. C mem a ea H l ca l i.
P e in : dr. Lya Benjamin (CSIER)
Federa ia C m ni ilor Evreie i din R m nia a la a la 9 octombrie 2016

l ci c mem a i e n acele l ca ii legate de deportarea evreilor sud bucovineni în
T an ni ia: cl di ea G ii i a Sinag gii Ma i din m nici i l R d i. În felul acesta,
au fost marca i, inclusiv prin organizarea unui simpozion tiin ific la Muzeul
1515
R de b al nec a e, Tania G inbe g a leca ea de eme din e n i, l nd n
mem ia n egii c m ni i, imaginea nei e ane enace, dedica e, c m l in eligen i
abili a e n m a ea i dai m l i, a adi iil i al il c l ii e eie i.
1516
http://www.inshr-ew.ro/pdf/ro_caiet2.pdf
Bucovinei din Suceava, împlinirea a 75 de ani de la dramaticul eveniment al

de ii e eil din d l B c inei n T an ni ia.
Familia David (f g afii b in e in amabilitatea familiei David).

CONCLUZII
C m ni a ea e eil din R d i e e na din e cele mai echi din

B c ina I ic , ea fiind na de i d . E eii -au stabilit în
R d i, emig nd din Gali ia, a e a Im e i l i Hab b gic c n i ind e a , na
dintre cele mai omogene, înflori a e i dinamice c m ni i m aice din B c ina.
Maj i a ea e eil d eni e a a chena i, n egmen de l de mic fiind
e e en a de efa i. E eii d eni a nfiin a n n m emnifica i de inag gi
în frunte cu Sinagoga Mare, inaugurat la 18 a g 1883 c ilej l ilei de na e e a
m a l i F an J ef (m i en ca e n an mi e d c men e ace a a a
n mele m na h l i de Hab b g). n b na adi ie a iac , Sinag ga Ma e e e
den mi n m d f ec en , Tem l l. Ma kilii a fost cei care au stat la baza
c n c iei Sinag gii Ma i, n e i abil c m mi a hi ec nic, c mbin nd
elemen e ecifice ba c l i, Rena e ii i i dai m l i, e e en nd el a
a hi ec ii i daice, m ie a geni l i l i l i I ael, n - n a i c m li
ec m B c ina I ic . n R d i, a f nc i na n n m ela i idica de ca e
de g ci ne, al i de inag gi ca e a di e e den mi i ec m R dich ,
Be ne , Che eme , Ghi el , Vi ni e , .a. I dai m l i d ean a
c n c a e e l iile ecifice, incl i Ha kala a i Ha idi m l. La R d i a
f abini a a in i n dina ii abinice im an e, c n c i, i bi i, a ecia i i
e ec a i. Al i de inag gi a f nfiin a n Cimitir Mozaic extin d 1918, o
Baie, n S i al i n A il. Tine ii e ei e a ed ca i n i i l m ai m l i n cad l
Hede l i i c lii eligi a e Talm d Th a , Bei h Jak b i Ie i a. n c ndi iile
c e e ii ec ac l a e a n m l i e eil din R d i, a f constituit un Cartier
E eie c, incl ca a a e, n h ile Ha b gice ale a l i R d i (Rada , n
d c men ele emii). E eii a im la a a i ia n me e ii, c a ii i ind ii n i
n B c ina, im lici n a l R d i, ace a de enind edi l n in i ii blice,
edificii ca e eflec e c a ea a iecil en c e e ea bani ii a e ii.
E eii a de eni a id ac ican ii de cce al n fe ii e e en a i e ec m
medicina (di e e eciali i: stomatologia, chirurgia, f alm l gia, edia ia .a.),
a ca a, magi a a, n a i, g efie i, fe i, c me cian i, neg i, ind ia i,
me e ia i .a.
414 DANIEL HRENCIUC
C m ni a ea m aic d ean a de eni c n c i a ecia n Im e i l

Habsburgic (Austro-Ungar din 1867), furniz nd e nali i de en me e ean
precum Avigdor Ariha (n c Dlugacz), Ervin Arnim, Karl Krüger, Joshua Bierer,
Dan Pagi , Mi ie L cke , Rell Blei, Hein ich G ne .a. Din nefe ici e, a e
aceste destine, au fost marcate inevitabil, de tragedia Holocastului! În zilele noastre,
Natalie Portman, una dintre starurile feminine ale Hollywood-ului, descinde din
evreimea d ean ( e linie a e n ), ad g nd a fel, n -un mod nedrept de
di c e , n al n me e li a e nali il eni e din nd ile m aicil
d eni.
E eii a a n l inc nf ndabil, a a e n i ia R d iului, îndeosebi
d an f ma ea ace ia n a - e edin de di ic i mai i de j de -
simultan cu edificarea unor importante obiective administrative, financiare,
ec n mice, ciale, edili a e, eligi a e, c l ale i c me ciale ca e a em dela
complet fizionomia l cali ii. C m ni a ea m aic d ean i-a adus o
c n ib ie emnifica i la m de ni a ea c n an a ace ei a e i b c inene,
c n ide a a fi d e cel mai ge mani a a din a a Fagil . Acea in agm
m g li a e i nic d iin a n a , la ni el l a i l i b c inean, e e n d a
in i a ci i e em de adec a , ba a e f l i ea limbii ge mane i a idi l i.
Unele din e eali ile ec n mice ale e eil d eni - precum Fab ica R dich -
a c a an e g na i nal i e ean c n ib ind la de l a ea ec n mic a
a l i R d i. Pe nali i de eam ale e eil d eni- ai R d i l i, n
primul rând- a i i -au format în acest micro- a i m l ie nic ca ac e i a in
l ic nfen i nali m l i in e la i na ea eci c , fi abil a di e el
c m ni i e n -c nfe i nale. Ace e a ec e e in na din e cele mai im an e
ca ac e i ici ale a i l i d ean. Cele mai echi familii m aice a f
men i na e la R d i nc din ec lele XV-XVI, ace ea fiind f a e e i e de c e
c m ni a ea l cal en m f ile ca e le ad cea cmai de la Ma ea Bal ic
(Danzig/ Gda k). Este vorba despre familiile Rudich, Halpern, Franckel, Gropper,
Guttmann, Harth, Weber, Weistein, Hirschorn, Rachm h .a1517, evocate deja în
paginile acestui volum.
Cele mai im an e c en e i e l ii din in e i l i dai m l i -au
manife a ( i) la R d i, n ace mic ni e i daic nde a l ji ma i abini,
l c l n ca e a f nc i na c e abinic , binec n c i a ecia dinc l de
g ani ele a i l i b c inean. De ba e ile asupra diverselor curente care s-au
de l a din in e i l i dai m l i, ien ile eligi a e i di e ele i ni li ice
a de eni ibile i e nic in e la R d i, n cad l nei c m ni i m aice
n me a e, a nd n l im an la ni el ec n mic, c l al, eligi , ed ca i nal
1517
Apud Pe Re , Contribu ii la istoria ora ului R d u i (p n la 1918), B c e i,
.a. Pe nali i li ice de eam ai e eimii b c inene a an f ma a i l e n -

c l al i li ic d ean ntr- n l de efe in en e eii din Rega l R m niei
n egi e. La 14 c mb ie 1941 c m ni a ea e eil d eni a f de a n
ali a e n lag ele din T an ni ia (Dj in, K aig d, M ghile , T lchin .a.),
d a 1500 de a ie i i e ind e e n a c n 1945 la R d i. Ace ia n
ma i ii nei fe in e nice ca e de c e an i emi i m, e cl de e,
ma ginali a e, in le an i ifica ea e nic , elemen e ecifice H l ca l i.
Via a a ie i il a f i emediabil afec a de agi m l de ii, de
fe in ele, ie de ile i b lile nd a e. C ma i ef i i n c ndi ii de e mina e
f nd de c e di ge ile i ag bele ca e de c e b i, mai ale de
m ile an i emi e ad a e n im l egim l i Ion Antonescu, Comunitatea
E eil din R d i, i-a ef c c ile gani a i nale nce c nd e in la
ia n mal . Ef l de n ede ea eface ii familiil ( n ca ile n ca e ace
l c af i, ibil), a ec e ii b n il ia ie il , a a amen el
medicale afe en e b lil c n ac a e n im l de ii n T an ni ia, a
ec nfig ii f nc i nale a ie ii c m ni a e a f n l considerabil, fiind implicat
Joint- l, C ng e l M ndial E eie c, al i de tructurile organizatorice ale
c m ni il m aice din R m nia. N m l e eil d eni a de eni n ,
mai mic, n c maj i a ea l a f c alia n n l c ea l a I ael (11 mai
1948). U ia c m ni i-a de l i a id i b al, ade a a a fa , n l egim
interzicându-le n m d de chi e eil emig ile, de f a ea nei ie i i daice
adec a e, ine ea nei ec n mii de ia , ec m i a e a ec ele lega e n m d
f ndamen al de ine ea nei ela ii f nc i nale c a l I ael i al e a e
a a in a e l mii dem c a ice .a.
Sinag gile d ene a ma f en ia i, nele din e ace ea
închizându- e de la ine, al ele fiind dem la e de c e a i i. D a Sinag ga Ma e
a mai ma f nc i nal n emea c m ni m l i, n la n m men da , nici aici,
serviciile religioase nu s-a mai ine din ca a c de ii d ama ice a e eil
i i n m nici i l R d i. De la c m ni a e al da n me a , dinamic i
nfl i a e, c m ni a ea m aic din R d i a aj n a i la n n m f a e mic de
memb i. Am e lica n c in l ace ei c i ca e au fost motivele pentru care s-a
aj n la acea i a ie, a fel nc n m mai e eni a a l . In e e l
d enil i n mai, en c n a e ea i m area patrimoniului cultural este
n l e nen ial, n a ec i i i nc aja . Iden i a ea c l al a R d i l i
e a ea din i ma mem iei c m ne la c m ni a ea e eia c i m eni ea
c l al i daic l cal , l a n an ambl Comunitatea E eil din R d i- parte a
Fede a iei C m ni il E eie i din R m nia (FCER) c edi l la B c e i- s-a
e nfiin a n 1990. P em afi ma c en imen l de c e i ne e n -c nfe i nal i
416 DANIEL HRENCIUC
i ibili a e blic a c e c en ibil d acea da , e eii afirmându-se constant

n a i l blic in di e e ac i ni i manife i ecifice1518.
Un l im an n m a ea i c n a e ea i iei, c l ii i adi iil
e eie i, l j ac C m ni a ea E eil din R d i (c nd de c e ingine l Ig
Ziggi K flle ), Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia (c nd de c e
ec n mi l A el Vaine ), e e en a n Pa lamen de c e de a l Sil i
Vexler, al i de di e ele gani a ii i en i i e eie i eciali a e n ace
domeniu, organi a iile e eil d eni din Israel, SUA, admini a ia l cal a
m nici i l i R d i, in i iile c l ale, ma media, in i iile de ce ce a e i de
n m n , .a. C m ni a ea E eil din R d i a in a - inexorabil - într- n
fa a ndel nga ei ale i ii. I dai m l a e e en a i a c n in a e e in e
m eni e f nd i inc nf ndabil a de eni ii i ice a R d i l i, a e
emnifica i a iden i ii ale.
1518
Apud Harry Kuller, Evreii, în Istoria minorit ilor na ionale din Rom nia, B c e i,
ALBUM FOTO
Simha T a, 1993. S a: D c men a f , Sinag ga Ma e, R d i.

418 DANIEL HRENCIUC
420 DANIEL HRENCIUC
Han ka, 1995. S a: D c men a f , Sinag ga Ma e, R d i.

Hanuka, 5756- 22 decemb ie 2003. S a: D c men a f , Sinag ga Ma e, R d i.

422 DANIEL HRENCIUC
424 DANIEL HRENCIUC
Pesah, 2006
426 DANIEL HRENCIUC
R d i, Sinag ga ma e, Iom Kipur 5767, 2 octombrie 2006

428 DANIEL HRENCIUC
430 DANIEL HRENCIUC
432 DANIEL HRENCIUC
Cimi i l M aic R d i. Înmorm n a e adi i nal e eia c .

ANEXE DOCUMENTARE
Scrisori din Transnistria

434 DANIEL HRENCIUC
Sursa: SANIC fond Ministerul de Interne, dosar 103/1942, f. 4-5

Sursa: SANIC fond Ministerul de Interne, dosar 103/1942, f. 12

436 DANIEL HRENCIUC


438 DANIEL HRENCIUC


440 DANIEL HRENCIUC

A SHORT STORY OF THE JEWS OF RADAUTI
T he Mosaic community of Radauti is one of the oldest and most

representative of the Historical Bukovina. It was set up in a similar way
as the communities of Chernivtsi, Suceava, Siret, Gura Humorului, Câmpulung
Moldovenesc and Vatra D nei. The Je le in he l ca i n d namic a
appreciated and acknowledged at the same time with the initiatives of the Habsburg
authorities to colonize and enhance the true economic, industrial and commercial
potential of Bukovina. In this context, Radauti drew a more and more increasing
number of Jews from Galicia, known under the syntagma of Ostjuden- Eastern Jews.
Specific to the Bukovina Jews, in general, including those from Radauti, especially,
was the use of Yiddish, the German culture and language, promoting personalities
and works of universal range. Bearers of German culture and spirituality, beyond
their unique Judaic spirit, the Jews brought an important contribution to settling
Radauti as he m Ge mani ed ci f B k ina . Thi n agma is of course a
flattering, interesting, real and important one to the linguistic and ethnic dynamics of
a place of Bukovina for whose inhabitants, the German language represented a fluent
and conventional mean of communication/socialization. The originary personalities of
the Mosaic community of Radauti, affirmed and dedicated themselves, usually,
through the circumstances determined by the evil content of Shoah, in the
geographical areas of the Western, tolerant and welcoming democratic world,
stripping the native place of the amazing privilege of some unique contributions...
The profile of the collective memory or the one resulted from the area of documents
and capitalized confesions- it highlights the peculiarity of some scientists such as
Norman Manea- famous American writer of Romanian origin who lived for a while in
Radauti- Avigdor Ariha (born Dlugacz), one of the most famous French painters and
illustrator-Mizzie Locker, cherished soprano from Israel (deceased in 2014, in Ramat
Gan), Dan Pagis, famous Israeli writer, disappeared meanwhile (1986), due to a
merciless illness, Joshua Bierer, the founder of the social psychopedagogy, Karl
Krüger, famous journalist and politician in the inter-war period, Hermann Poras -
physician, founder and director of the D . P a H d he a In i e and
Sanatorium of Solca, Heinrich Gärtner (1895 1962), European fame post-war film
maker, Ruth Hellen Gruber, famous American writer and journalist, Natalia Portman,
one of the trend actresses, nowadays, in Hollywood, the descendant of some Jews of
Radauti, and so on.
442 DANIEL HRENCIUC
All of them, and many others, that I will talk about in the pages of this book, were
influenced by the incomparable sufferance of the Holocaust... A complete and
restoring divagation dedicated to the Mosaic community of Radauti, can not exclude
he m l i de and a ie f he f i membe c n ib i n , c ming f m he a ea
of education: teachers and formers of authentic knowledge such as Lea Schuller,
Kamil Iacob, Ruth Guttman, who remained in the memory of their former colleagues
and students as very well trained teachers, possessing a lot of diplomacy and
pedagogical sense. The inheritance of tolerance and multiculturalism impel us in the
more general case of Bukovina, and in particular of Radauti, to a general reevaluation
of the whole social, political and spiritual context in which the Jews evolved and
actively reported themselves to the essence of the time events. The Jews of Radauti
settled and supported an important number of prayer houses near the Great Temple,
architecturally and stylistically inspired by the architectonical configuration of the
Great Temple of Chernivtsi, an important historic monument nowadays, iconic for
Radauti, part of the national cultural heritage. In Radauti served high spiritual and
intellectual prowess rabbis, who after that reinvented themselves in Strasbourg,
Frankfurt on Main, New York and Israel, promoting the Judaic spirituality, traditions
and culture. Important spiritual, political and religiouse leaders of the Bukovina Jews,
were periodically present in Radauti, promoting the key ideas of Judaism and those of
the Jewish parties and political groups according to the social-political context of the
time. The Zionism of Radauti was dynamic, pragmatic and oriented in the spirit of the
teachings of Thedor Herlz towards (re) building the state of Israel. At that time, all the
aspects and activities that had to do with the preparations and immigration of the Jews
to Eretz Israel were carefully surveilled by the Police Division, General Security of
the Romanian state, eventually, by the officers of the General Divi i n f he Pe le
Security. Some fragments and details identified during the research carried out at the
archives of SANIC and ACNSAS were included in the present volume, as the internal
reason and logic of the paper allowed this thing. A special importance chapter in this
exposure, it is represented by the effective, implicit contribution of the Jews in
organizing and administrating the city of Radauti through developing a true
connection related to supporting the economy, trade, culture and spirituality by the
Mosaic community. No matter the type of approach chosen for describing/analyzing
the evolution of Radauti, the Judaic matrix of the city is (still) a Judaic recognizable
and strong one, according to an authentic Bukovina specific, part of an ethnic and
confessional micro-area of central-European essence. A confessional and ethnical
balance in the dynamics of the transformation that appeared in time, offered and
assured in case of Radauti, the fame of a tolerant and permanently open community
towards dialogue and interethnical and pluriconfessional communication. A less
analyzed and promoted aspect in the context of research focused on the Radauti
community is represented by the place and effective contribution of the local Jews in
leading and administrating Radauti. It is well known-and of course promoted- the role
of the Jews in initiating and supporting some initiatives related to the city
administration, one of the most representative of Historical Bukovina. The jews were
constantly part of the local community leadership, being elected in the Local
Representation, coming to occupy positions of mayors and vicemayors. The
development and organization way of the electoral campains, the content and the
rhythm of the public debates, the reference to current and exact issues resulted from
the dynamic and the needs for modernization of Radauti, settled the Jews as a
community open to dialogue, with solutions and projects that went over the strict area
of their own community, taking into consideration the significant factor they
possessed, next to Romanians and Germans, them being more numerous at the level
of ethnical and confessional distribution. An x-ray of the professional structure of the
Mosaic community of Radauti enhances a diverse occupational area, including
doctors, clerks, administrators, attorneys, legal advisors, teachers, educators, skilled
workers, all of them deserving the appreciation of the whole local community, them
being mentioned at the level of the local collective memory. The coabitation I
reffered to above, suffered a severe and irrecoverable trauma, this one being
progressively developed, as it was initiated through the manifestation of some anti-
Semite and ultranationalist abuses that appeared in the 30s, aspects and sequences that
painfully and finally affected the destiny of the Mosaic community of Radauti.
Enacted in the context of some governments officially directed towards anti-Semitism
(the Goga-Cuza government, the Ion Antonescu-Horia Sima government and the Ion
Antonescu government) the anti-Jews measures premeditated the exclusion and
deportation of the Jews from the Romanian society, the Romanian state being part of
those states that organized the Shoah/Holocaust. Unfortunately, the rupture appeared
in a dramatic and irrecoverable way: from the 15th of October 1941 (the preparations
being initiated by Sucot himself- the Jewish tents holiday) the whole Mosaic
community of Radauti was evacuated to Transnistria, from where most of them never
came back (from a total of 6000 people returned only 1500!). Hereby, the Jews of
Bukovina, in general, and the Mosaic community of Radauto, especially, were to
literally meet, the most terrible drama of their history: the Holocaust. The life and
death of the Jews of Radauti in the camps of Transnistria became the fundamental
marks on which the individual and collective strategies of their survival were built,
less than a quarter of those deported managing to save themselves... The Judaism
mark is- fortunately- a strong one in the case of Radauti, fact that suggests, stimulates
and he m al kn ledge f hi and he Je c n ib i n he
development, modernization and placement of the city at a regional and European
level. The great agitation, debates and spiritual, cultural and religious pursuits specific
to the Judaic world, were to be found and properly manifested themselves as part of
the Mosaic community of Radauti, these ones being placed, usually, in regional,
444 DANIEL HRENCIUC
national and European contexts. The originary personalities of the Mosaic community
of Radauti, affimed and settled itself, usually, by the strength of the circumstances
determined by the evil content of the Holocaust, in the geographical area of the
Western, tollerant and welcoming democratic world, striping the native place of the
original privilege of some incomparable contributions....
The inseparable part of the history of Bukovina, the history of Jews
impressively touched the history and the national cultural heritage of Radauti.
Nowadays, the buildings of the old down town of Radauti, The Great Temple, the
Museum settled and inaugurated inside the Synagogue on the 25th of July 2012, a
series of dwellings from the streets of Radauti (until the 70s-80s of the 20th century,
ni e a f he ell kn n J den Ga e / Je i h neighb h d ), The Je i h
Cemetery, the Headquarters of the Jewish Community of Radauti, the few members
of the community still keep and permanently remind of the unique features of the
Jews of Radauti, once the majority population of this representative settlement of
Bukovina. On the 14th of October 2016, on the occasion of 75 years since the Jews
deportation from the South of Historical Bukovina to Transnistria, The Jewish
Communities Federation of Romania placed commemorative plates in the most
important places for the deportation of the Jews in Transnistria (Train Station and the
Great Synagogue). The cultural, spiritual, confessional, educational convergence
between Jews and Christians highlight the exact data of the multiculturalism of the
city of Radauti, part of the history of Bukovina. The city of Radauti (still) has a strong
Central-European print, a fact that, as I have written before in the pages of this
monography, assured a distinct part and role among other settlements of the Bukovina
area, in the present of the county of Suceava. The infortunate evolutions that affected
and emb aced he Je de tiny from this side of Europe, determined dramatic
changes in the balance of the Mosaic community, that practically disappeared. The
unique tragedy of the Holocaust and the further immigration to Israel determined the
disappearance of whole communities, otherwhile powerful, numerous and flourishing.
In reality, the tragedy of the whole situation is highlighted by the fact that, in the
present, there is no Mosaic community in the Southern part of Historical Bukovina,
that has the same number of members similar to the one they used to have... With
great efforts and under conditions deeply determined by the destructions and damages
caused by the war, especially by the anti-Semite measures adopted during the Ion
An ne c egime, The Je C mm ni f Rada i rebuilt the organizational
structures, trying to return to a normal life. The carried out effort was great, The Joint
being also involved, next to the organizational structures of the Mosaic communities
of Romania. The number of Radauti Jews became smaller as most of them made
alia in he ne a e f I ael ( he 11th of May 1948). The Radauti Synagogues
remained without parishioners, one of them closed automatically, others being
demolished by the authorities. Only the Great Synagogue remained functional during
the Communism period, but, at a certain moment, it was no longer possible to carry
out here the religious services due to the dramatic decrease of the Jews who lived in
Radauti. From what used to be a numerous, dynamic and flourishing community, the
Mosaic community of Radauti came to have nowadays a very small number of
members. I explained in the index of this book which were the reasons that led to this
situation, so I will not return to them. The interest of the people of Radauti and not
only, for knowing and promoting the cultural heritage is exponential, a positive and
encouraging aspect. The cultural identity of Radauti reports itself from the common
memory to the Jewish community and the local Judaic cultural heritage, as a whole.
An important role in promoting and knowing the Jewish history, culture and
traditions, is played by the Jews Community of Radauti (led by the engineer Igo Ziggi
Kofller), The Jewish Communities Federation of Romania (led by the economist
Aurel Vainer), together with different Jewish organizations and entities specialized in
this area, organizations of the Radauti Jews from Israel, USA, the Local
Administration of Radauti, cultural institutions, mass media, reasearch and
educational institutions, and so on. Gradually, the Jews Community of Radauti
entered a new phase of its long time history. Judaism represents a profound and
unique heritage of the historic making of Radauti, a significant part of its identity.
The number of Jews of Radauti is today an extremely low one, determined by the
above mentioned events, and a revitalization of the Mosaic community does not seem
very probable. It is difficult to imagine Radauti without the contribution of the Jews,
but the sad reality of the demographic evolutions seems irreversible on long term. For
all these reasons, it is necessary to preserve and revalorize the Judaic cultural,
spiritual, architectural, literary and scientific heritage of Radauti. High importance
manifestations organized by the Jews Community of Radauti, in partnership with the
Jewish Communities Federation of Romania, assure the perspectives of a beneficial,
valorizing recognition of the Radauti Judaic material and immaterial heritage.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
I. IZVOARE
1. INEDITE
A hi ele Na i nale I ice Cen ale - B c e i (A.N.I.C.): f nd Iancu Flondor; fond
Casa Regal ; fond Pre edin ia Consiliului de Mini tri-Serviciul Special de
Informa ii; fond Ministerul Instruc iunii Publice; fond Ministerul Propagandei
Na ionale - Pres e tern ; fond Direc ia General a Poli iei i Siguran ei
Generale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, fond Consiliul Aulic de
R boi al Buco inei, fond Ministerul de R boi-Cabinetul Ministrului; fond
Colec ia 50; Gu ern m ntul Cezaro-Cr iesc al Buco inei. Ministerul de Interne
1783-1918, fond Direc ia General a Securit ii Sucea a
Se ici l J de ean al A hi el Na i nale - Suceava (SJAN): fond Serviciul de
Siguran R d u i; fond Prefectura Jude ului R d u i; fond Prefectura Jude ului
Siret; fond Colec ia Manuscrise Filimon Rusu, Monografia ora ului R d u i,
1957, fond Colec ia de Documente, fond Tribunalul jude ului R d u i, fond
Comunitatea E reiasc R d u i, fond Colec ia de Stare Ci il . Comunitatea
E reiasc R d u i, Prim ria Municipiului R d u i, fond Colec ia Registrelor de
na ionalitate, R d u i, Prim ria Putna
A hi ele C n ili l i Na i nal en S die ea A hi el Sec i ii (ACNSAS), fond
Documentar Suceava. Poli ia R d u i-Problema E reiasc
Arhiva Spitalului Munici al R d i
2. EDITE
Academia R m n , Filiala Ia i, Cen l de S dii ,,B c ina R d i, Bucovina în
primele descrieri geografice, istorice, economice i demografice, edi ia biling
c in d ce i, n e i fe e de acad. Rad G ig ici, efa de D.
Va amani c, B c e i, Edi a Academiei Române, 1998
C mi ia In e na i nal en die ea H l ca l i n R m nia. Raport final, Ia i,
Editura Polirom, 2005
restri ti, Partea a II-a, B c e i, Edi a Ha efe , 1997
Fede a ia C m ni il E eie i din R m nia, I oare i m rturii referitoare la
evreii din România III/1, B c e i, Edi a Ha efe , 1999
448 DANIEL HRENCIUC
Florescu, Gheorghe, Legea dob ndirii i a pierderii na ionalit ii rom ne din 1924 i
evreii din România, în SAHIR, V, 2000
Iancu, Carol, Ale andru afran i hoahul neterminat n Rom nia. Culegere de
documente (1940-1944), B c e i, Edi a Ha efe , 2010
Kuller, Harry, Evreii în România anilor 1944-1949. Evenimente, documente,
comentarii, B c e i, Edi a Ha efe , 2002
Mini e l Aface il E e ne, Di ec ia A hi el Di l ma ice, România-Israel.
Documente Diplomatice, 1948-1969, l. I, B c e i, Editura Sylvi, 2000
Recens m ntul general al popula iei Rom niei din 29 decem rie 1930, Vol. II,
blica de d . Sabin Man il , Neam, Limb Matern , Religie, Partea I, Neam,
Limb Matern , B c e i, 1938
Scurtu, Ioan, Boar, Liviu, Minorit ile na ionale din Rom nia (1918-1925).
Documente, B c e i, A hi ele Na i nale din R m nia, 1995
Scurtu, Ioan coord., Minorit ile Na ionale din Rom nia 1931-1938, B c e i,
A hi ele Na i nale ale R m niei, 1999
Studiu istoric de fundamentare i definirea zonelor protejate a monumentelor istorice
din municipiul R d u i, j de l S cea a, l m l I, da e gene ale, S cea a, 2011
Varta, Ion, B t lia pentru Buco ina n ajunul Unirii cu Rom nia (1913-1917).
Documente inedite din arhi ele din Federa ia Rus i Republica Moldo a, Chi in ,
2008
II. MEMORII
Dagani, Arnold, Groapa este n li ada cu i ini, B c e i, Edi a S cec e . C .SAR,
1947
Filderman, Wilhem, Memorii&Jurnale, volumul I: 1900-1940, Jean Ancel (editor),
B c e i, Edi a Ha efe 2016
Govrin, Yosef, Rela iile israeliano-rom ne la sf r itul epocii Ceau escu. Din
nsemn rile ambasadorului Israelului n Rom nia, ad ce ea din limba eb aic de
Ca l Bine , B c e i, Edi a Efe , 2007
Jägendorf, Siegfried, Minunea de la Moghilev. Memorii 1941-1944, B c e i,
Editura Hasefer, 1997
(Translated by Prof. Fred Stambrook and Miriam Yagur),
http://www.jewishgen.org/Yizkor/Radauti/rad001.html
Moses, Rosen, Primejdii, ncerc ri, miracole, B c e i, Edi ia a II a, Editura
Hasefer, 1996
Rezzori, Gregor von, Memoriile unui antisemit, B c e i, Edi a H mani a Fic i n,
2008
Dr. Stern, Adolph, Din ia a unui e reu-român, l. III, B c e i, Edi a Ha efe ,
2001
Germanitatea n culp : Deportarea etnicilor germani din România la munca for at 449
III. PUBLICA II
1. REVISTE
,,Almanachul special al ii R m ne ti pentru industrie i comer , Bucure ti, 1930
Almanah l e eie c en R m nia Ma e , B c e ti, 1932
Analele B c inei (In i l B c ina al Academiei R m ne, R d i),
B c e i, 2005-2006
An a l In i l i de I ie i A he l gie A. D. Xen l , Ia i, 1981-1987
,,An a l II al Lice l i de S a E d i H m aki din R d i e an l c la
1922/1923 , i i de di ec l lice l i, Eman il I e c
Buletinul Centrului, Muzeului i a hi ei i ice a e eil din R m nia , 2005,
Bucure ti, C d l C min l i , e ia n (Analele iin ifice de I ie),
Uni e i a ea efan cel Ma e , S cea a, 1997-2016
M ni l Oficial , B c e ti, 1940-1944
2. ZIARE
Bukowina , Ce n i,1863
Bukowiner Botte , Ce n i, 1898
Bukowinauer Post , Ce n i, 1910
Bukowinaer Rundschau , Ce n i, 1885
Bukowinaer Nachrichten , Ce n i, 1889-1890
Die Wah enhei , Ce n i, 1909
C e n i e Allgemeine Zei ng , Ce n i, 1908; 1918
Gla l B c inei , Ce n i, 1919-1939
La T ib ne J i e , S a b g, 1932
Le Ra el , Pa i , 1892
,,O j di che Zei ng , Ce n i, 1919-1926
IV. LUCR RI GENERALE I SPECIALE

Achim, Viorel, Deportarea evreilor în Transnistria în contextul politicii demografice
a guvernului Antonescu, în vol. Holocaustul la periferie. Persecutarea i nimicirea
e reilor n Rom nia i Transnistria în 1940-1944, coord. Wolfang Benz, Brigitte
Mih k, Chi in , Edi a Ca ie , 2010
Ancel, Jean, Transnistria, vol. I-III, n a a edi iei de D ina U ica i , B c e i,
Editura Atlas, 1998
Idem, Contribu ii la istoria Rom niei. Vol. I, Partea întâi. Problema e reiasc 1933-
1944, B c e i, Edi a Ha efe , 2001
Attias, Jean, Cristophe, Benbassa, Esther, Israelul imaginar, B c e i, Edi a
Univers Enciclopedic, 2004
450 DANIEL HRENCIUC
Balan, Marius, Legea na ionalit ii ca instrument al discrimin rii. Modific ri i

ino a ii legislative în anii 1937-1938, în C lin T li c, Mihai efan-Cea ,
Dilemele con ie uirii n procesul moderni rii societ ii rom ne ti n spa iul est-
carpatic (secolele XX-XX), Ia i, Edi a J nimea, 2011
Benjamin, Lya, Prigoan i re isten n istoria evreilor din România 1940-1944.
Studii, B c e i, Edi a Ha efe , 2003
Idem, Evreii din România între anii 1940-1944, vol. II, Problema e reiasc n
stenogramele Consiliului de Mini tri, B c e i, Edi a Hasefer, 1996
Idem, Definirea calit ii de e reu n legisla ia antisemit din Rom nia (1940-1944),
n B le in l Cen l i, M e l i i A hi ei I ice a E eil din R m nia ,
B c e i, 2005
Idem, Na ionalism i antisemitism n legisla ia regimului autoritar al regelui Carol al
II-lea. România, 1938-1940, n SAHIR, IV, B c e i, 1999
Benjamin, Lya, Florian Alexandru, Ciuciu, Anca (coord.), Cum a fost posibil? Evreii
din România în timpul Holocaustului, B c e i, Edi a In i l Na i nal en
S die ea H l ca l i din R m nia Elie Wie el , 2007
Benz, Wolfang, Mihok, Brigitte, Holocaustul la periferie. Persecutarea i nimicirea
e reilor n Rom nia i Transnistria 1940-1944, Chi in , Edi a Ca ie , 2010
Bines, Carol, Din istoria imigr rilor n Israel 1882-1995, B c e i, Edi a Hasefer,
1998
Bodale, Arcadie, M., coal i n tur n ara Moldo ei p n la nceputul
secolului XIX. Practici, costuri i metode ale educa iei elementare n limba
rom n , n C lina Mihalache, Le nida Rad (c d na i), Ed ca ia blic
i c ndi i n ile ale ( ec lele XIX-XX), Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and
Ioan Cuza, 2015
Botez, Tamara, Frontul in i ibil, Via cotidian i st ri de spirit ale popula iei din
Moldova în vremea celui de-al Doilea R boi Mondial, Ia i, Edi a Uni e i ii
Al. I. Cuza, 2016
Bruja, Radu, Florian, E trema dreapt n Buco ina, T g i e, Edi a Ce a ea de
Scaun, 2012
Bruja, Radu, Florian, Boghean, Carmen, Patrimoniul istoric al Bucovinei, Suceava,
Edi a Uni e i ii efan cel Ma e , 2014
Carp, Matatias, Cartea Neagr . Suferin ele evreilor din România 1940-1944, vol. I-
III, Legionarii i Rebeliunea, Edi ia a II-a, B c e i, Edi a Di gene, 1996
Cea , Mihai, efan, E olu ia popula iei e reie ti urbane din Buco ina n a doua
jum tate a secolului al XIX-lea. Ca ul ora ului R d u i, în SAHIR, X, 2007
Idem, Reprezentarea evreimii în Dieta Bucovinei (1861-1918), în SAHIR, V, 2000
Idem, Parlamentarism, Partide i Elit Politic n Buco ina Habsburgic (1848-
1918). Contribu ii la istoria parlamentarismului n spa iul centralest european,
Ia i, Edi a J nimea, 2004
Idem, Recunoa terea e reilor ca na ionalitate n Monarhia de Habsburg la nceputul

secolului XX. De iderat i realitate politic , n SAHIR , VII, 2002
Idem, Chestiunea re ol rii disputelor na ionale ntr-o on multietnic la sf r itul
primului deceniu al secolului XX. Cazul Bucovinei, în C lin T li c, Mihai
efan-Cea , Dilemele con ie uirii n procesul moderni rii societ ii rom ne ti
n spa iul est-carpatic (secolele XX-XX), Ia i, Edi a J nimea, 2011
Cocuz, Ion, Partidele politice rom ne ti din Buco ina 1862-1914, Suceava, 2003
Cotos, Victoria, Camelia, Popula ia Buco inei n perioada interbelic , Ia i, Edi a
Demiurg, 2009
Dawidowicz, Lucy S., R boiul mpotriva evreilor 1933-1945, B c e i, Edi a
Hasefer, 1999
Deák, István, Mai presus de na ionalism. O istorie politic i social a corpului de
ofi eri habsburgici, 1848-1918, T ad ce e din limba ge man de E genia B lea,
T ad ce e e i i de Ela C ma, P fa de Li i Mai , Cl j Na ca, Edi a
Centrului de Studii Transilvane, 2009
Diacon, Vasile, Din istoria industriei berii în România. Fabrici de bere din Bucovina
i Basarabia, n ,,Analele B c inei , XVI, 1/2009
Idem, Berea la români. Pagini de istorie, l. I, Ia i, edi ia a II-a e i ad gi ,
Editura Tipo Moldova, 2010
Filipciuc, Ion, Generalul Iacob Zadik în Bucovina, n ,,Analele B c inei , XXII,
2/2015
Fodor, Ligia, Maria, Rolul colilor reale n formarea tinerilor din Buco ina
Habsburgic , în Analele Bucovinei, XX, 2/2013
Florian, Alexandru, Regimul Ion Antonescu i emigrarea e reilor, n Sfe a P li icii
nr. 168, 2011
Idem, Buco ina f r e rei. Aspecte ale politicii rasiale în stenogramele Consiliului de
Mini tri (1941-1943), n Va ile G jdean, Se hii Hakman, Olga L k c , Culturi i
religii n Buco ina Istoric . Retrospecti i perspecti e ale de olt rii, Cluj
Na ca, Edi a P e a Uni e i a Cl jean , 2011
Idem, Legi rasiale n regimul Ion Antonescu. Munca ob teasc obligatorie , în
Sfe a P li icii , nr. 167/ 2012
Glück, Eugen, Evreii din Bucovina în perioada 1786-1849, I-II, în Analele
B c inei , VII, 1, 2000
Grigorovitza, Em., Dic ionarul geografic al Buco inei, B c e i, A elie ele g afice
S cec C ., S cie a e An nim , 1906
Gronich, Isiu, Un album al Cern u iului, Ce n i, Ti g afia L ceaf l, 1925
Hallabrin, Otto, Administra ia Buco inei n perioada autonomiei, în Analele
B c inei , XIX, 2015
Halter, Marek, Ce este un evreu? Iudaismul povestit tinerilor, Traducere de Janina
Ian i, B c e i, Edi a C m ania, 2000
452 DANIEL HRENCIUC
Heinen, Armin, Rom nia, Holocaustul i logica iolen ei, Ia i, Edi a Uni e i ii
Ale and I an C a , 2011
Hrenciuc, Daniel, Continuitate i schimbare: Integrarea minorit ilor na ionale din
Buco ina istoric n Regatul Rom niei Mari (1918-1940), vol. I, Perspectiva
na ional liberal (1918-1928), R d i, Editura Septentrion, 2005
Idem, Continuitate i schimbare: Integrarea minorit ilor na ionale din Buco ina
istoric n Regatul Rom niei Mari (1918-1940), vol. II (1928-1940), Suceava,
Edi a M a inii, 2007
Idem, Dilemele con ie uirii: e reii n Buco ina 1774-1939, Ia i, Edi a Ti
Moldova, 2010
Idem, Minorit i i intelectuali n Buco ina anilor 1920-1944, n Va ile G jdean,
Serhii Hakman, Olga Lukács, Culturi i religii n Buco ina Istoric . Retrospecti
i perspecti e ale de olt rii, Cl j Na ca, Edi a P e a Uni e i a Cl jean ,
2011
Idem, Czernowitz: the Jerusalem of Bukovina, în C d l C min l i , l. XVIII,
No. 2, December 2012
Idem, Dilemele con ie uirii: evreii în Bucovina (1774-1947), Ia i, Edi a Pim, 2013
Idem, O istorie care se stinge: E reii din R d u i, Caracal, Editura Hoffman, 2014
Iancu, Carol, Emanciparea evreilor din România (1913-1919), B c e i, Edi a
Hasefer, 1998
Idem, Fran a i e reii din Rom nia (1856-1919): permanen e i muta ii, în vol.
Permanen e i rupturi n istoria e reilor din România (secolele XIX-XX),
B c e i, Edi a Ha efe , 2006
Idem, Evreii din România. De la emancipare la marginalizare 1919-1938, B c e i,
Editura Hasefer, 2000
Idem, Shoah în România. Evreii din România în timpul regimului Antonescu (1940-
1944), Ia i, Edi a P li m, 2001
Kolatch, Alfred, J., Tradi ii i obiceiuri e reie ti. Ce, cum i de ce? Volumul I-II,
edi ie c d na de Ed a d K fe be g, T ad ce e din limba engle de Magda
Pe c , B c e i, Edi ra Hasefer, 2015-2017
Kuller, Hary, Mituri, rituri i n elepciuni iudaice. Pri ire etnologic , P efa de d .
A el Vaine , B c e i, Edi a Ha efe , 2016
Lai , l m , Leib ici, Contribu ii la cercetarea istoriei presei e reie ti din
România, n SAHIR , IX, 2005
Lifton, Robert, Jay, Medicii na i ti. E terminarea medical i psihologia genocidului,
T ad ce e din limba engle de Mihai Dan Pa ele c , B c e i, Edi a Me e
Publishing, 2014,
Lowenthal, David, Trecutul este o ar str in , Traducere de Radu Eugeniu Stan,
B c e i, Edi a C ea Veche, 2002
Man il , Sabin, Institu iunile de asisten social i de ocrotire, Editura Institutului

Na i nal de S a i ic B c e i, 1938
Idem, Minoritatea etnic e reiasc , în Studiu etnografic asupra popula iei Rom niei,
Edi a In i l i Na i nal de S a i ic , 1940; Recens m ntul României din
1941. L murirea opiniei publice, Bucure ti, 1941, Proclama ii i apeluri, studii,
articole, reportaje, umor, insigne, medalii, insigne, medalii, afi e, Monitorul
Oficial i Im ime iile S a l i, B c e i, 1941
Moldovan, Mircea, Sinagoga. Arhitectur a monoteismului, B c e i, Edi a
Paidea, 2003,
Montefiore, Simon, Sebag, Ierusalim. Biografia unui ora , traducere din limba
engle de L mini a Ga il Ci ianu, Smaranda Nistor, Constantin Dumitru
Palc , B c e i, Edi a T ei, 2012
Nand i , Te d , Istoricul spitalelor din fostul jude R d u i, manuscris, R d i,
1970
Na a , L cian, Imposibila alteritate. Note despre antisemitismul universitar din
România. 1920-1940, în vol. Identitate i alteritate n spa iul cultural rom nesc,
Ia i, Edi a Uni e i ii Ale and I an C a , 1996
Neuman, Victor, Ideologie i fantasmagorie. Perspecti e comparati e asupra istoriei
gândirii politice în Europa Est-Central , Ia i, Edi a P li m, 2001
Petrescu, Florin, Istoria evreilor. Holocaustul, manual pentru liceu, Bucu e i, edi ia a
II-a, Edi a Didac ic i Pedag gic , 2007
P ici, efan, Elitele din Buco ina la nceputul marii conflagra ii: st ri de spirit i
reac ii, n ,,Analele B c inei , XXII, 1/2015
R gin , Aurelian, Întemeierea statului Israel, Chi in , Edi a Ca ie , 2015
Rotman, Liviu, E reii i nceputurile industriei rom ne ti, în vol. Contribu ia e reilor
din Rom nia la cultur i ci ili a ie, Bucure i, Edi a Ha efe , ed. a II-a, 2004
Rusu, Filimon, Monografia ora ului R d u i, manuscris, 1957
Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, volumul I-II, Ia i, Edi a P ince Edi , 2004
Schipor, Gheorghe, R d u i, pri ire istoric . Studiu documentar, Suceava, Editura
Cygnus, 2010
Idem, n m ntul profesional i tehnic din R d u i. Studiu documentar, Suceava,
Editura Cygnus, 2012
Scurtu, Ioan, Evreii din România între anii 1918-1938. Considera ii generale, în vol.
Omagiu istoricului Florin Constantiniu, F c ani, Edi a Palla , 2003
Schnapper, Dominique, Comunitatea cet enilor. Asupra ideii moderne de na iune,
T ad ce e din limba f ance i efa de Ana S icea-De am, Pi e i, Edi a
Paralela 45, 2004
Solomon, Francisca, Limb i identitate. Dimensiuni teoretice i tipologice ale
conceptului de pres e reiasc din Gali ia i Buco ina, în Andrei Corbea-
H i ie, I n Lihaci , Ma k Winkle (edi i) Prolegomene la un dic ionar al
454 DANIEL HRENCIUC
presei de limb german din Buco ina istoric (1848-1940), Ia i, Edi a

Uni e i ii Al. C a Ia i, 2012
Solonari, Vladimir, Purificarea na iunii. Disloc ri for ate de popula ie i epur ri
etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944, ad ce e C lin D c inean ,
Ia i, Edi a Polirom, 2015
Streja, Aristide, Schwartz, Lucian, Sinagogi din România, B c e i, Edi a Ha efe ,
2011
Taylor, A.J.P., Monarhia Habsburgic : 1809-1918. O istorie a Imperiului Austriac i
a Austro-Ungariei, B c e i, Edi a All I ic, 2000
Ti m nean , Vladimi , Stalinism pentru eternitate. O istorie politic a comunismului
românesc, Ia i, Edi a P li m, 2005
Idem, Rein entarea politicului. Europa R s ritean de la Stalin la Hitler, Ia i,
Edi a P li m, Edi ia a II-a, 2007
Tofan, George, n m ntul n Buco ina, Suceava, Editura George Tofan, 2011
T i , I.E., Popora ia i clasele sociale din Buco ina cu 12 h r i, B c e i, 1916
Tudorancea, Anca Ciuciu, & Waldmann, Felicia, Condi ia i condi ion rile colilor
evreie ti din Bucure ti la sfâr it de secol XIX i început de secol XX, n C lina
Mihalache, Leonidas Rados (coordonatori), Educa ia public i condi ion rile sale
(secolele XIX-XX), Ia i, Edi a Uni e i ii Alexandru Ioan Cuza, 2015
T l A h , Vi el, Aspecte din ia a comunit ilor e reie ti din jurul Gurilor
Dun rii (p n n 1938). Mituri istoriografice, percep ii contemporane i realit i
istorice, B ila, Edi a I , 2016
Ungureanu, Constantin, Buco ina n perioada st p nirii austriece: 1774-1918.
Aspecte demografice i etnoconfesionale, Chi in , Edi a Ci i a , 2003
Idem, Evreii în Bucovina (date statistice), n C d l C min l i , e ia n
(Analele iin ifice de I ie), Uni e i a ea efan cel Ma e , S cea a, n . 3-4
(13-14), 1997/98
Idem, n m ntul primar din Bucovina (1774-1918), Chi in , Edi a Ci i a ,
2007
Zöllner, Erich, Istoria Austriei de la nceputuri p n n pre ent, ed. VIII-a, vol. I-II,
traducere de A. Armbruster, Bucure i, Edi a Encicl edic , 1997
Wassermann, Albert, Radautz, în Geschichte der Juden in der Bukowina, ed. Hugo
Gold, vol. 2, Tel Aviv, 1962
Wigoder, Geoffrey (redactor coordonator), Enciclopedia iudaismului, traducere de
Lupan. Radu i Weiner, George, edi ia a II-a, Bucure ti, Editura Hasefer, 2016
Winninger, S., Große Jüdische National-Biographie, Siebenter Band, Ce n i,
Editura Arta, 1925-1936
Wiszniowski, Franz, R d u i, cel mai german ora din ara Fagilor, Waiblingen,
Tipografia W. Fisele, 1966
V. Resurse Internet
http://www.dacoromanica.ro/
http://www.jewishgen.org/yizkor/Bukowinabook/buk2_113.html
http://www1.yadvashem.org/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romani
http://ww1.habsburger.net
http://thejewishmuseum.org/collection/1398-rabbi-josif-tirnauer-with-his-daughter-
berta
http://ww1.habsburger.net/de/aspekte/am-vorabend-des-kriege
http://yleksikon.blogspot.ro/2016/01/reli-blay-relly-blei.html
http://www.jewish-romania.ro/personalitati.php/domenii/8/

Hrenciuc Radauti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hrenciuc Radauti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Daniel Hrenciuc

O scurt istorie a evreilor din R d u i

O scurt istorie a evreilor

C m ni a ea m aic din R d i este una dintre cele mai vechi i mai

O i ie de a ima i d ec le, n in e al em al gene i

inegalabil ca de c e hoah/Holocaust...3 Un excurs complet i recuperatoriu

Un echilibru confesional i etnic coagulat în dinamica prefacerilor intervenite

6 Lya Benjamin, Na ionalism i antisemitism n legisla ia regimului autoritar al regelui Carol

Din nefericire, fractura a intervenit într-un mod dramatic i ireparabil: la 15

9 S c l e e celeb a n a cin e ecea i a l nii Ti ei, la d m ni d R

Spitalului Sf. C ma i Damian din m nici i l R d i, Nic lae Sc i ca i c,

N m l e eil din m nici i l R d i e e a i n l e em de c ,

R d u i: Începuturile stabilirii evreilor

I.1. EVREII: ORIGINE I EVOLU IE

E timologic, c n l de e e ine de la E e adic n l din e ne ii

Departe de a fi un privilegiu, sintagma de poporul ales reprezint en e ei

C m ni ile evreie ti vor lua calea exilului, ele ind di e a e c n

Evreii s-a d edi a fi elemen e de ba n a e cie ile în care au intrat i

Evreii s-a d edi fi e em de ili n a e ile nde a aj n la n

În schimb, în Principatele Române, statutul evreilor era acela de str in

e nic i c l al ), m de ni a ( n lan ec n mic), emanci a (j idic i cial),

I ic a e e en a n e i i di inc , a e a Im e i l i Hab b gic (A -

Alexandru cel Bun (1400-1432), d mni l ii M ld ei.54 E l iile l e i a e

admini a iei provinciale, incl i em ne a ia cel cel ei n i din

n m de 45 de e ei n R d i, nici n l nefiind ag ic l .74 Probabil, cârciuma lui

locale (Kahal, ulterior Gemeinde, potrivi eglemen il legi la i e a iece). A

ecen a e a la iei al dife i e de cele ili a e de c e a i ile Hab b gice.

1. Sal i din R d i . Ca e al a iac (tipografia Salomon Hirsch,

2. R d i. Herrengasse ( Strada D mnea c ). S a: c lec ia a l i.

E vreii d eni f l ea n m d bi n i idi l n ac i i ile l c idiene,

În ice l c in de e e e afla, n m d bliga i , n af c c i i ale, in e

R g ci nea de ine i ea a. (1974-1975).

În inventarul locuin el e eil d eni e mai g ea fetnice ritualice, o

E e din R d i (purtând kipa), 1910. Sursa: colec ia e nal Edi S iegel.

R d i, Kirchengasse/Strada Bisericii. Carte po al a iac , f. ec. al XIX-lea (1898).

R d i. Pia a Cen al i P im ia. S a: c lec ia a l i.

R d i, vila Fabian Stern. Sursa: colec ia Drago B nce c .

Demografie i structuri reziden iale

edilec n a ea cen al a a l i, a f eg la i a c l T li ei i a ana

98 D ag L chian, R d u i, atr rom neasc de tradi ii i nf ptuiri socialiste, B c e i,

Prin intermediul legisla iei de mai , Ce n iul, Suceava i Siretul au

Fab ica de S icl i, din 1803, l c i f e ie i), F hen hal, 1803 - c l ni i

ie i episcopale s-au dus spre persoane particulare (este vorba despre

constituirea - în a doua jum a e a ec l l i al XIX-lea - unui Ca ie E eie c .

R d i. Pia a Hab b g (imagine din e i ada a iac ). (Ca e al , 1898).

n limbaj l d enilor acest areal stradal era cunoscut sub denumirea de

R d i, Ring la , 1900. C lec ia Edie S iegel.

Un eciali d ean c n emnea m a ele: Cl di ile din acea n

c n ib ia c m ni ii m aice din R d i la al ile a hi ec ale ale ace ia119.

de ina ii di e e 126. Pe am la amen l echii P im ii a R d i l i, e afla o

- cl di ea c lii e i a e de fe e (1908) din ada C n an in T ma ciuc/30

U ina elec ic R d i. Sursa: Muzeul Etnografic Samuil i Eugenia Ione , R d i.

P m ie ia R d i. În fundal, Sinagoga Mare.

În fel l ace a, R d i l a de eni na din e l cali ile având un profil

R d i, str. Kirchengasse /Bi e icii ( n e en , efan cel Ma e ), c lii e eie ti

R d i. Z na cen al (ca e al , f i l ec l l i al XIX-lea). Sursa: colec ia e nal

Meticulo i, aten i i organiza i, func ionarii austrieci au inclus toate aceste

Plan l l cali ii R d i (1899).

R d i. Pala l de J i ie (Ca e al ). Pia a Uni ii n . 62-64. Azi Muzeul Etnografic,

n gene al, c n c iile bane n am la a e am la a e n na cen al a

c ea i e i imagina ia fa cinan ale cl di il i a e n a ea cen al a R d i l i,

Ring la , a i a e ic (ca e al , 1911).

Mi carea natural a popula iei, c s torii mixte,