MANUELA NEV ACI

GRAIUL AROMANILOR
FAR~EROTI DIN DOBROGEA

Edilie revilzuta ~ i adaugi ta

EDITURA UN IVERSITARA
Buc ure$li
TchnOfedaClare compUlerizal~: Amehl\a Vi~an
Copcna: Angel ica M"llicscu

Copyrigh l 0 2011
Ed ilurn Univcrs;Iara
Dire,'Ior: Vasile Muscalu
B·d uL Nicolac Blilccscu 27·33.
seel. l. Bucurql;.
TcLlFax. (021) 315.32.47 / 319.67.27
WWW.cd;Iu raunivcrsilam. ro.
e·mai l: redactia@cd ituraunivcrsi larn. ro

EDITURA RECUNOSCUTA DE CONSILIUL NATIONAL A L

CERCETARl l $TI INTI FrCE DIN tNVATA:-'IANTUL SUPERIOR
(C.N.C.S.I.S.)

Descr lerea e lP a Biblj ol~ ij Na ,iona le a Roman iei

NEVA CI. MANU ELA
Gra iu I a ro rn ~n ilor fl '1~ro! i din Dobrogea 1
Man uela Ncvaci.· Bucu rc~i: &l it ura Univcrsitard.
201 I
Bibliogr.
ISBN 97~,606·S91·26S·6

81 1.13S.I'282(497):913( 498.8)

e TOOle dreplurilc asupra Kcslei lucruri sum rclcryate Ed iturii Uuiycrsilarc.

DiSlribu,ie: leI/fax: (021) 315.32.47
(021) 319.67.27
comcllzi@cdiIUfauniversimra.ro

ISBN 978·606,591·265·6
 CU PRI NS

Nicolac Sarnmandu, C UVANT INT RODUCT IV ... ,,,........ 9

Transcricrca fonel iea. Scmnc diaenl icc. ,,, ... ,,,....... ............. 1I
Lista localitii\ilor!ii a subicqilor anchct3\i ......................... 16

Cll pito lull : Fiir$ero(ii. Prezen/are gel/eralii .. .................. 17

I. Originca fliTlcro\ilor .... ... ......... ...................................... 23
2. Plistoritul - un mOlitl$ I,h'elldi al f1i~rolitor ................ 25
3. Altcocupa\ii ... ....... ........................................................ 31
4 . Ponul bllrbalilor ............................................................ 32
5. Porlul fcmei lor ...... .............. ..... ....... ....... .... ................... 33
6. PUrliculariliili ale graiului fi1~crot in limba scri itori lor
aromani din sceolul al XV III-lea .................................. 35
7. F1i~rol ii in Dobrogca .................................................. 49

Capilulull.l : Graiui aromal1iior jar$eroli dill Dobrogea.. 55

A. FOlle/iea $i/ollologia ................ .. ........ ... .... ........ .. .... ..... 55
1.1. Vocale .................................................................... 55
1.1.1. Dcscrierea sistclllului voca lic ...................... 55
1.1.2. Dislri bu\ia vocalclor ..... ............ ................... 56
1.1.3. Ncutrali:diri pri vind gradul dc desehidcrc a
voealc1or ............ ....... ............ ....................... 57
1.2. Semivocalclc ~i "oulclc scurte finale ................. 58
1.2.1. Dislribu\ia semi vocalc1or ............................ 59
1.2.2. Vocalc scunc fina le ..................................... 60
1.2.3. Vocale nazalizate ~ i vocale lungi ................ 61
1.3. Transrorm iiri ronetice .......................................... 62

- .5 -
 MANUELA NEVAC[
Groi" /orOIl,,illi/or fiirserofi Jill Dobrogell

1.3.1. i n sila ba accentuata ....... ........ .. .. ...... ............ 62

1.3.2. i n silaba neaccentuaHi ..... ............................ 67
1.4. Diftongii .................... .. .......................................... 74
2. Consoltnc ............... ............ .. ....................... ................... 75
2.1. Dcscrierca sistemului ....... ....... .............................. 75
2.2. Opozilia de sonoritatc ............................................ 76
2.3. Particularitiili fonetice ~ i fonologicc in consonan-
lismul gmilllui fl~erol ...... .. .................................. 77
2.4. Tmnsforrniiri ronetice speci lice consonanlismului
graiului fl~erot ................ ...... ............ ....... ............ 79
8 Mor/ologia ........................... ........... ................... ............ 90
Substa nti vul ............... ............ ...... ...................................... 90
I. Aspecte privind cawl substantive lor ............................ 90
Arlicolul ............................................................................. 102
Articolul hOliirfil.................................................................. 102
A. Anicolul hOlaral enclitic ................................................ 102
I. Anicularea substantivclor masculine ....................... 103
2. Anieularea subSlantivelor fem inine ......................... 112
B. Anieolul hotiirat proclitie .. ....... ...................................... 113
I. Anieularca numclor propri i de persoana .. .. .............. 113
2. Anicolul nchotanit ................................................... [ 14
Adjectivul .......................................................................... 115
I. Adjectivc cu patm forme .............................................. 115
2. Adjecti ve eu lrei fomle ....... ............ ..... .............. ........... 11 6
3. Adjec tive eu doua forme ... ....... ................... ......... ......... 117
4. Adjecti ve in variabilc ............ .......... ............ .............. ..... 11 7
5. Gradcie dc eomparalie ..... ........ ... ......... ......................... ! 18
6. Topiea .......................................... ................................. 119

-6-
 MANUELA NEVACI
Gruiu/ arolluillitar/iirserofi Jill Dobrogea

Pronumele .......................................................................... 119

1. Pronumcle personal ............ ,.......................................... 119
2. Pronumele rcnexiv ..... .. ....... ...................... ..... ............... 121
3. Pronumcie posesiv ........................................................ 121
4. Pronumcie demonstrativ ............................................... 122
5. Pro numelc rclativ-interogativ ............. ........ .................. 124
6. Pronumele nehotanlt ... .... ... ...... .................. ....... ............ 125
7. Pronumcle negaliv ......................... ..... ....... ................... 126
Numeralul .......................................................................... 126
I. Numcralulcardinal ..... .. ..... ... ..... ..... ..... ...... ................ .... 127
2. Numeraluladverbia l ... ..... .. ...... ... ..... ..... ... ............... .. ..... 128
3. Numcralul ordinal ............... ..... ...... ..... ......................... . 128
Verbul ........................................... .................................... 129
A Indicativul ....................................................................... 131
I. Prezenlul .......... ................................ .. ... ....... ............ 131
2. Imperfeetul ............. ............ ..................................... 142
3. Perfeclul simplu. ........ ..... .... ........ ............................. 143
4. Perfeclul compus ........... ..... ....... ............ ....... ........... 146
5. Mai-mult-ca-pcrfectul ... ................................. ......... 147
6. Viitoml .............................. ...................................... 147
Conjuncti\'ul .... ............ ................. ................... ..... ............. 148
1. Conj unctivul prezent ........... .... ...... ............. ....... ............ 149
2. Conjunctivul imperfect ................................................. 151
3. Conjunctivul perfcct ...................................................... 151
4. Conjunctivul-mai-mult-ca-pcrfcct ................................ 152
Condilionalul ..................................................................... 153
1. Condi\ionalul prczcnt ..................... ............. ............. ..... 153
2. Condi\ionalul perfect ........... ...... ..... .. .......... ........... ....... 154
3. Condilionalul-mai-mult-ca·pcrfcct ............. ....... .... ....... 154

-7-
 MANUELA NEVACI
Groi" /orOIl,,illi/or fiirserofi Jill Dobrogell

Prezumtivul ..... ...... .. .... .. ..... ..... ..... ... .... ........... .. ..... ..... .. ..... 155
Imperatil'ul .. .... .. .... ...... .. ... ... .... ...... ...... ... ... .. ... .. ..... ..... ....... 155
Infinitivul .......................................................................... . 156
Gerunziul .............................................................. ............ . 157
. . . 1.. .. .... .. .... .... .. .... ........ ..... ... ... ....... .. ... .. ..... ..... .. .... .
Pa rtlelplII 158
Supinul ........ ..... ............................ .... .......... .. ..................... . 160
Ad verbul ...... .... .. .... .. .... ...... .. .... ....... ........... .. ... ...... ...... .. .... . 161
I. Ad ve rbul de loe ....... .... ........ ....... ..... ...... .. ... .. ..... .. ..... .... . 161
2. Ad ve rbul de limp .... .......... ... .... ...... .. ..... .. ... .. ..... ..... .. .... . 162
3. Adverbul de mod .......................................................... . 163
..
Prepozltla .... ............ ......... .. ....... ... .... ..... .... .... ... ..... .. .... .. .... . 169
·
C onJunctla . ....... .. .......... ............ ..... ....... ....... .... .. ..... ..... ...... . 169
• •
1nterJ« t Ja .. .. .... .. .... .. .... .. ... . ..... .. .... . . . . .. ....... .. ... .. ..... .. .. .... .. . . 170

Ca pitulul 3 : Aspecle ale lexiellilli la arOlluillii dill

Dobrogea ........... ....................... ............ ...... 172

Capitolul4: Aspec/e e/llolil1gvislice 1(1 (lrolluilliijiir!jerofi

origill(lri dill Alb(lIIia ...................................... 194

Capitulul 5: COlic/liZ;; ............... .... .... .... .... .... .. .. .. .... .. .... ..... 204

Mic glosa r de cuvinte specifice graiului f1ir~erot ........... 212

An exi. Imagini ...... .... .. .... ...... .. ........ ......... ........ .. .. ...... .. .... . 2 16

Bibliografic ....................... ....... ...... ..... .... .. ...... .......... .. ...... . 225

. 8.
 CUVANT INTRODUCTIV

La seun limp dupa uparilill [uerlini Verblll Til arOmtlfla.

Slrl/ct/lra .ri va/ori ( B ucure~ti . Editura Academiei Rom1ine.
2006), Man ue la Nevaci publica 0 !louA cal1e despre lU"Omanlt
profi lilndu-se deja ell 0 specialista in domeniu. De data aceasta
uteulia autoarei S-Il indreptat caire un gru p de aromani
far~crolii -, din care face ~i ea parte ~i al caror grai. illsu~i t in
familie, i l vorbe~le in mod curent.
Prill cercetarea de rUlli, Manuela Nevaci nduee in
uctualitate info111lUliu refelitoare la fal'$CTO li $i In gruiu] lor.
d up!i aproape opt decellii de In studiul devenil clasic, al lui nl.
Capidan. Fcir~(' ro!ii. Sllidill lillgl'islic (lsI/pm romiilli/or din
Albania . ..DatX)fornunia", VI, 1929-1 930. Duell. TIl. CapiJull se
referea. usa cum rezult1i din titlu] studiului sau, Iluillai la
tar~rolii din Albania, Manuela Nevaci ii include in cercetarea
sa - pentru prima data - ~i pe tar~rolii din Grecia.
Lucnu'ea Manuelei Nevaci se bazeaza pe infonllalii
culese. in principal. de la ta,¥roli i stabilili ill Romll.llia.
fum izlllld un bogat material inedit. La acea.~ta se adauga date
bibliografice din lucrari ar anue d upa publicarea studiului lui
Th. Capidan.
Autoarea a efectuut cerceti\n de teren in localitali din
Dobrogea (judelul Constanla: Cogealac, M. Kogalniceanu.
Palazu Mart:, Poianu), unde s-au st.ubilit, i11lre cele doua
rl'izboait: lllondiale, ta,¥TOlii venili din !arile balcanice, $i
precizt:aza lIumele sub care sunl cllnosculi: pliso!i (cei ongillan
din Albania) $i ~op(/ili (cei originari din Grecia).

-9-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi dill Dovrogea

Particularitiilile lingvistice sum pre zen tale penlru

fiecare d intTe llceSle dona grupuri. Mmmela Nevaci comribuind
la delimilarea ce10r doua unitali d ialectale ill cadru l gmiului
t1i.f$erot E,"te 0 colltribUlie a autoarei. care se lldaugl\
cUll o~tillle l or amerioure.
Tot 0 cOlltribulie a llutoare i este ~i g losarul de tennelli
cOlisiderali specific; penlru graiul t1i.rserol. ca ~ i capilOlul
consacral elememelor lellicale balcanice pastrate sau.
d impotrivli. inlocuite la fiif$erol ii din Dobrogea cu i mprumn tUli
d in dacorom[Ina.
Interesante ~i billevenite sullt dalele de ord in etllografic.
cele privind OCupal iile (piistorilUl). ea Si ilustJ"Utiile.
Manuela Nevaci eonfinlla. prill prezenta carte.
pasiunea. competenla Si dev()tamentu l cu care stud iaza. de mlli
mulli ani. aromlllla Si varietatea ei d ialectalii.

oct() mbrie 201 1

Prof. uni v. dr. Nico lae Saramandu

- 10 -
 TRANSCRIEREA FONETICA

in redarea cuvintelor am uti lizat sistemul de nOlare din

Allm'lIl IillgJ.'iSfic rOllla/l, preluat - eu uncle complctliri - de
colaboratorii NOli/IIi Allm; lillb'l'islic romall (pt! regilllli) ~i ai
Arhil'l!i fOllogramice a fimhii romlille. eliteva semne au fost
inlroduse noi .

a = eea mai desch isa vocaU din seria cenl ralA (0 - a-

t)
a = cea mai deschisA vocalli din scri a posterioaT! (/1 - 0 -
"l
(i = cea mai dcschi sA vocal a din seria anterioarA «(i - I! - i)
(1 = a inchis (illITe a ~i ii)
11 = vocalli eu deschidere mijlocie din seria centrala (a - l~ - i)
~ = i'i deschis (intre Ii ~i q)
~ = a inchis (Inl re a ~i a)
~ = c; seurt
a '" vocalli din seria central! , illtre ci $1 i, mai aproape de i
it• = (j scurt
b = consoanli oclusiva bilabialA sonora
c = consoanli oclusiva velar! surdli
C = consoan1i africata paJato-alveolarli surdli moale
c = consoanli afri catli palato-alvcol arli surdli durli
d = consoanli oclusivli dental1i. sonor1i.
<J = consoanli africatli al veolarli sonorA
1) = consoan1i. fricativ1i. interdentalli sonorli

- II -
 MANUELA NEVAC I

e = vocala cu deschidere mijlocie din seria antcrioaTa

C = e semivocalic
It = e deschis (intre e Si ~)
9 = e inchis (intre e Si i)
~ = vocala centrala cu nuan\a anterioara (intre aSi e)
~ = cdeschis (intTe !~i p)
f = consoana fricativli labiodentala surdli
g = consoanli oclusivli velarli sonorli
g = consoana africata al veolo-palatala sonora moale
g = consoana afticata palato-alveolarli sonora dura
g = consoanli oclusivli palatalli sonora
y = consoanli fricativa velara sonora
y = consoana fricativa palatalli sonora
h = consoana fticativli velarli surdli
~ = consoanli fricativa laringalli sonorli
n = consoanli frieativli palatalli surdli
! = vocala eea mai inehisli di n setia antetioarli
( = i desehis
I = iseurt
1 = i semivocalie
i = vocala cea mai inehisa din seria eentralli
i = iseurt
i = vocala eentralli eu nuanlli anterioarli (intre i Si I)
j = consoana frieativa prepalatala sonora
f =jmuiat
k = eonsoana oclusivli velari'i surdli, identica eu c; semnul se
inlrebuinleaza inaintea vocalelor din seria anterioara (ex.: kepi jI
.,pi epl", la moscopolcni)

- 12 -
 MANUELA NEVAC I

I( = consoana oclusiva velarn palatal1i surda

I = consoana lichida laterala alveolara
r = consoana lichida lateral a palatal a
t = consoana lichida lateral a velarn
m = consoana oclusiva nazala bilabial1i
III = consoana nazala labiodemala cu ocluziune incompleta,
urmata de/, I'
n = consoana oclusiva nazala dentala
i\ = consoanli oclusivli nazalli u~r palatalizatli
n = consoanli oclusiva nazala palatala
Q = consoanli nazalli cu ocluzi une incompleta, unnata de
consoane fricati ve ~i lichide
l) = consoanli oclusivli nazala velarn, urrnata de c(k), g
o = vocala cu deschidere mijlocie din seria POSterioarn
o = 0 semi vocalic
Q = 0 deschis (intreo $i (XI )
C) = 0 inchis (intre 0 $i /I)
P = consoan1i oclusiv1i bilabiala surdli
r = consoan1i lichid1i vibrant1i apical1i-alveolara
r = r cu mai multe vibralii
p = r uvular
p = p cu mai muhe vibralii
s = consoana fricativa alveolara surda
$ = consoan1i fricativa prepalatala surda
$ = rmuiat
t = consoan1i oclusiva dentala surda
a = consoan1i fricativa interdentalA surda
I = consoan1i africatli alveolara surda
u = vocala cea mai inchisa din seria posterioarA

- 13 -
 MANUELA NEVAC I

u = vocala inchisa din seria poslerioara (iOire /I ~i 6)

',I = 1/ scun

11 = /I semi vocalic

v = consoana fricativa labiodenlala sonora

w = consoanA fricativa bilabiala sonorA
y = consoana fricativa palatalA sonorn (intre f~i J)
z = consoana frieatlva alveolara sonorA
z = consoanA fricativa alveolara sonorA (lntfe: ~i f/)

SEM NE DIACRITI C E
•
= (deasupra unei 'locale sau a unui diftong) accent
pri ncipal: ctisti. liiem. pilIi'll
· = (deasupra unei 'locale) accent secundar: p<ill'llr,fJ,
"patruzeci"
= (deasupra unci 'locale sau a unei consoane lichide)
lungime: mitl'e "mare", Dllfflir!i
"Dumnezeu"
< = (deasupra unei 'locale) scunime:ja¢illl "plecam"
• = (sub consoane) silabism
= (deasupra unei 'locale) nazalitate: r~'i "ie~i"
I = (sub 'locale sau consoane sonore) asurzire: j, 4
= (sub 'locale) i'nchidere: Q, ~
• = (sub 'locale) inchidere mai mare: !C
= (sub 'locale) deschidere: I
= (sub 'locale) arata ca vocala este elementul consonamic al
unu! difiong: ii.~pi "viespe". 'av..iau"

- 14 -
 MANUELA NEVAC I

" = (deasupra unei vocal e) accent de intensi late: 1117 pod' " IlU
pot"
+ = (sub 0 nazal~) articulalia incompleti't: (11'<1/ jI ,.inv~r. !!iO$ jI
"inra~"
i, ~ , ~l etc. = sunete slab perceptibile
li., ~ etc. = sunete ~i lllai slab perceptibile
. = (dupii consoane) u~oarii palatalizare: d"i "de", tenlll/l
lemn"
"

ALTE SEi\·lNE

= (sub liteTe sau cuvinte) aratii cii a~a s·a Tostit (Tostire
neobi~nu i tii)
= legiitura intTe cuvinte care fOTmeau un singur corp
fonetic: jillll..,lj_c(;sci "vin in
casli"
[£] (inaintea unui cuvant) = subi ectul a ezi tat
- - - (sub cuvinte) = Tostire neelara
[k] (inaintea unui cuvant) = subiecnll s-a coreetat
[ !] (dupii un cuvant) = subieclul a ras

CRAJUL FARSEROT

S = Fii'leroli ~opan originari din Greeia

p= Fii r~ero\i pliso\ originari din Albania

- 15 -
 Ll STA LOCALITAT ILOR $1 A SU BI.ECTlLOR
ANC HETATI 1

Cogea]ac (judeIU] Consta nla)

Poiana (judelu] C onstanla)
Pa]azu Mare (judelu] Constanla)

Pilu Evanlia (n. 1919, Horopani 2, Grecia; 80 de ani, stabi lita in

comuna Cogealac, judelul Conslanla).
Sutcan. Haidula (n. 1940, 59 de ani stabilitli ill comuna Mihail
Koglli niceanu, judetul COllslanla).
Nivaci Olimpia (n. 1910, Sera di SuprA, Grecia; 89 de ani ,
slabilita in comuna Poiana, judejUl Constanta).
Nivaci Carmen (n. 1976, 23 de ani Poiana, jude1ul Constanta).
Nicola Mihai (n . 1938, Pleasa, Albania; 6 ] de ani; slabili! in
Palazu Mare,judelul Constanla).
Nevaci Gheorghe (n. 1937, Horopani , Grecia; 62 de ani,
stabilit in ora$ul Constanla, jude\ul Constanla).

! AllchclCIc nu a\"ulloc in anul 1999.

l A~i Slcnilllahos. Grccia.

- 16 -
CAPITOLUL I

FA.R~EROTII. PREZENTARE GENERALA.

Dial eclul aroman cunoa~le 0 larg:i raspiindi rc. EI este

vorbi! in lliri din Peninsula Balcanic1i. (Albania, Bulgaria,
Gre<:ia, Fosta Republic1i lugoslavA a Macedonici-FYROM), in
Romania, precum ~i in alte tan din Europa ~i din alte
CQlltinente (in S.U.A , AuStral ia)1 , unde grupuri de aromani au
emigrat in perioade relativ recenlc 2
Aromanii fomlcaza mai Illultc grupuri denumi tc
" mmuri ' sau ,,\ulpini.J illire care exi stli 0 serie intreag1i de
asemanliri, de trasAturi lingvistice care definesc intregu[
ansam blu dialectal ~i-l individualizeaza in raport ell celelalte
dialectc rom iin e~t i . Aceste grupuri - dintre care cele mai
importantc sun! pindellii, tarsero\ii , grlimostenii, graboveni i ~ ­
se deosebesc illlre ele prill anumite particularitlili de grai
datorate mai ales factorului geografic.

\ Em igr.Hca mom,:inilor in S.U.A. a inecput 13 sfiil"$itul sccolului 31 XIX -IC<\.

cand gmpuri de MTb.1\i (P.h"SCfO]i) plcc.1\i s;l hlcrC1.c ..in lara lUturor
pos ibilit!ltilor' au n'\m3S acolo. Vczi SaranlllJdu: 191W: ·BO.
oCr. Sm;u1l1 ndu 191\~ : 445-\46.
J Cr. C;lpici:luI932 : 11- 20 .
• CCt.l cc s-a ,,"mil p..'irl~ acum grai moscopoIC;lJ\ CSIC graiul "oroil in
lQC.lliL1jic Nicca. Lurl!;.l ~i Grcal·;). ~ inca! M fi Illl; polri\'it s.1 -1 numim
grni grai:lOnan . :Iii:! cum I-a num; l Glt Constmin Roja I;) inccpulUl
scco IIl11li;)] XIX-le;I (cr. Sa mm..l ltdu 2007. Ncvxi 2009).

- 17 -
 MANUELA NEVAC I

,
In continuare voi prezenta un scur1 istoric al
ra~erolilor, deoarece lucrarea de ratA descrie graiul aceslui
grup (in siadiul actual de evolulie) stabilit in Dobrogea.
H~erolii (sg. jlioiir61~1, pI. jlir~'iruf) se grtsesc mal ales
!n Albanla s, dar $i in Grecia 6 $i FYROM 1.
in Romania, fli~ero!ii sunt reprezent8!i de subgrupul
~opan i lor8 (sg. !jbpall~) $i eel al pliso\ilor9 (sg. pli.~6/~~ slabili!i
in Dobrogea 10 - intre cele dou(! r(!zboaie mondiale - alAturi de
cel lal!i aroman!.
Denum irea acestci tulpini provine de la localitatea de
ba$tinA, Fra$ari 11 (din Albania). Dintre toate grupurile de
aromani, ei sunt singurii care i$i pAstreazA nurneie etnic "cu 0
pronun!are mai apropiatA de numele comun al tuturor
roman il or' - afi rma Theodor Capidan 12 - spunandu-$i 'rrtm~n '
• •
(sg. /"(/11/(11/ ' ), rara proteza lui (I, dar cu un r inilial pronun!at

j F~~rolii din Albania sc g.'iscsc in W'~l or:l$lllu i Ko~a (ar. Curl,, !.,) ~i in
toea liL11i ca Plc-'Isa. Di~nila ~i in li ll\Uul Cca mcria (alb. Cellrf'ri). cr.
Sar:unandu 198-4: -4 7 1.
6 in W'~1 or.1sc lor VodeJ~1 (gr. Ed ...'<so ) $i Ne:!gll~le (gr. Noou.\"o) ell
loea l i~~li le Gr:l nwieo\"a de Sus. Feliln. P.1Iicil~1. Pap.1dia. Se lia de Sus $i in
Tesalia: cr. Sar:lmandu 198-4: -4 71 .
, in FY ROM din rOSla Ingostal'ic sc g.1scsc fl\~roli in Beal:1 de SIIS $i in
Nijopolc): cr. 5.11';\111.10011 198" : "7 1.
, AC(:asL~ denll mire a fOSl d.1L1 de pliSO\i subgrupului care prin proa:sul de
nomadi sm 3 plccm mai dCI'renlC i n Grccia ~i care nu mai p;lslrea/Al in gr.li
r: r 1I\'ul<1r Ipl.
NunlC le lor provine de 1.'1 Joel!1 italca Plcas.1 di n Albania.
10 VC7i subcapi!olul Filr~erofii i ll /)obrogt'O.
II in alb. Frm'hl!ri « l1I. froxinus).
'~ Capid.ln 193 1: 11 7.

- 18 -
 MANUELA NEVAC I

ceva mai apasal. Celelalte popula!ii Ie spun, in general 1'lall;13,

termen prin care este desemnata intreaga popu1alie romanizata,
din nordul ~i din sudul Dunarii . Grecii ii mai numesc ~i
cllraglllli (punatori de gune negre) ~i lII'I'lIIli/oda/ti (vlah i
originari din Albania) iar albanezi i remeri ~i coballi .
Cei mai mulli fi\r$eroli se gasesc in Albanial~ . Ei pot Ii
intalnili, in grupuri relati v compacte, in nu meroase locali tli.li ,

u Numctc "L1h cstc dc origi"'" cc lr ic~ $i a fOSI ilUrodus in Ba lc.ll1i pc c.11c

sla\"~ (cr. Capidan 19·U: 1~6) . Tcnncnll l l"/ah dCllumind 0 populalic
ron"lncasc~ (probabi l llmn,.lneasca) apare in scrolul .11 XI-[ca ~I
istoriogrnfu[ KcdrellOs ~i sc refe,"" L1 un evcnimcnl pctrccut in llIlU[ 976. E
;\tcstat apoi in docu11lc nl uJ arlC ...at L1 Stmtcgicollul lui Kek;wIIICJ\Os (scoo lul
;11 XII-[ea). scris de un ;\Tontin $i alC$la prezcnla ullCi popu[alii rollliinc~i in
Greci,\ inc;] di II scco[nl ;I[ X -[ca. c r. C;lmgiu·MlriO\callll 1975: 2 17.
11(1h I \"(//all conSlituie a$-1 cum afim~1 Vasi le Ar... inte .. 0 proM de
!ICWIIlCSlal CIL pri,'ire In modul in care s-a reflocla l In oon~li in\J altor
cOlllu llilali lingvisticc curopc nc. lmr-o cpoc.1 mai YCCoc. idcca ron~llutal ii
rollliini[or. a apanencn1ei [o r $i a lilllbii lor 1.1 familia [irnbi[or $i popoarclor
rol1\1nicc" . Dc :lSClIlC"",a. tcn'lCni i il11strca/A1 conti lllli~,tca de rcccptarc prin
scris. a IIl1ci II1,di\ii Icgmc de ron~lI1italc.l \"alahilor din lIo«lul $i Dnr~1rii .
Tcnllelllll dc vlah cstc aleSlal de CallIS lulius Cacs.u in De bello
Gatica ("'"' a. Cr). ''f)lcae fiiJld nUlllcie IInni trib ccltic.
Nc.l murilc gCIll~1nicc (n~1rcon~1ni i. gepi~ii) sl~lbiliIC. dupil
rclrJgcrca a\lrclinl~~. 1:1 DlII~1rc.1 de jos. lmllsnul slm'ilor de sud tc mlCnlll
pri n care dennnlCall un (rib ccltic. sub fonna: walh.. adj.
"'a[(a)lus>we llisch>welsch Sla... ii de: sud "o r dc numi Cll ,'/ahu. iar cd dc
CS1 en "olohn toatc popoarc[c rolllanicc. nu '11111\1; pc rol1l;ini (\"C7j
1"odil Nemd 200~ : I 1-1 22.
I' Cel dintai in\'~\lll care SCIl1 I1.1[at cxislCnla aron~ini[or in Alban~'. in
Icriloriul IIIde-i il~;i ln;m ~i :Ist~ ~i . a fost istoricnl genn'lII J01~\I"lCS
T hnnmann. C.1rc la 177~ a pub lical 13 L.cipdg. in limba geml;)l~l IlIc mrca
Untersuchungen uber die Geschlchle der oslliclletr I a/ker (Cercel<lri
asupra i~'lOriei popoare/or dif! I:.:uropa tie /Ms<lril): Vlahii de: di"oolO de
M

D" r~1rc (ronI;Hl; i sud·<hll~~ren;) I... J SM t un popor 11\1re si I1UrllCroS si

- 19 -
 MANUELA NEVAC I

mulle dinlre ele fiind rOsIe a~ezari sezoniere in linuturile de

iemat, flT$ero\ilor din Albania adaugandu.li-se micul £!UP din
Graboba-Lunea-Niea. Ei se gasese in jumatatea sudiea a larii
(zona dialcctului lose al albanezci), atat in panile muntoase sau
mai inalte din sud-esl ~i eenlru eat ~i in eampia din vest.
Far.;erolii din distrietele Vlore, Fier, Lushnja (campi a
Muzaehia) ~i 0 parte din tre eei din districlul Berat sunt
eunoseuli ~ i sub nume!e de 1II//;uch(!(ll"i (arom. lIIi;//J(liri).
Exisla ~i alte denumiri de £!Up. dupa linutu ri sau localitati :
clIllII/cil sau CIIPIllIilI (Colonia), jun·tll/ol (din Jarcani ), lIimlil
(din Uianic), cU.51l"a/101 (din Custre!), p1iJOI (din Pleasa). Fi ind
o populalie de pAslori , faT$crolii eunosc 0 larga rAspandirc,
indeosebi in Grecia. Mulli di nt re eei eare aveau locurile de

eOlHpun jUII~1lale din populalia Tmeiei si lrei sferturi din ee<l 3 Maccdoniei
si TIlessa lici. $i in Alb.lnia locuicsc mulli. Vorocsc accl~i gmi ea $i fm)ii
lo r de dinco,lCC de DU1~1n.:. LlIS<1 ameSleea! ell mullc cu\" ill\e gn.:cq li. [.. .1-
De 750 de ani sum CUllOSCll]i sub nlllllClc de vlalli si g.'isim si lInne ale
graiului lor iud dill sec. VI. Sc llumcsc ei ill$i$i ru nl<1ni &ll1 rUlI/uni. Gn:cii
ii nllUlCSC ,·Iahi··. Ul lerior. infonm)ii despre prel.Cnla aromiinilor in A lbani~.
g.'isim la iSlorici SI lingviSli roliliini $i Slr.'li ni. prin1re C:lre ii aminl im pc : A.
D. Xcno)XIl. N. 101"8<1. A. Philippide. Th. Capid.l1l Grigon.: Brfm:;us 5i alli i.
Lui TIt Capidan ii dalor.'lm IllOlIogmr~l Fllrfl!rofii. pub1iC:I1~ ill \"Oh]ll1U I VI
din Dacorolllan~l in anul 193 1. MOllogmlia sc illlcnlC~1~A1 pc 0 c.11~lorie de
sludii limp de hll~1 efO;:ll~1t:1 in 1928 c.'ind a \'i~jlal lIu nlCro.1SC aijC:clri ale
aron~'lllilor $i 3 pub liclll dIe,,:! \c.\1e de L1 nrollli'l1lii dill ~»m Korcca. ill cecn
cc pri\"~le sitllali~1 di:tiect.1 Ii1. conc1uzia la c.lre ajllllgC Clpidan eSlre c~ in
AIb.1Ui.1 sc \"oJbc$le li n siu!:llr gmi. eel flh·ijCTOI. Ulterior. eereel~ri de lerell
la nTQnililii diu Alb.l lDn a cfeclIJat dOlllllUI Peiru Neicscll. aUlor al unci
lucr."lri de gcogr.lfie ling"islicot Mierll OIlm· (II t/il'>feCllllui (/rtJllIl1n din
A IQ(lni(l ~·i din 1·0 .\"10 Repuhlidl fllgos'mv M ocedQni(l . [lI lbliciU ill 1997.
Grigore Br;incll:~ . referi ndll-SC la flITijCroli Si 13 originc:! lor. afirul;'l: ..acc.1SI~
mlllUr."l de TOulilni a eoborii l din 1I0rd. diu \·CCil~1Ialea illlcd~1Ll a
dacoromalD lor. Cll can.: a fonna1 cand\"a 1111 tnlllchi Clnic COlllllU·· (Brii IICU$
1992: ~2).

- 20-
 MANUELA NEVAC I

ierna! in campia Tesaliei , la Marea Egee (unde iernau ~i

pindeni i) sau in vest, la Marea lonici:i, au rum as definitiv in
aceste locuri . Greeii ii numesc (lrWllliIOl'fahi (aromani o riginari
din [inuturi locuile de albanezi). Ei aling zonele eele mai sudice
ale leriloriului de riispandire a aromani lor in Peninsula
Balcanica, aj ungand pana in apropiere de Misolonghi $i golful
Corinl.
in Greeia tar~ero[ii se gasesc in Epir, in Acamania ~i
£Iolia, in apropiere de Mi solonghi (Iocuri de iernat, devenite
a$ezAri Slabile de la 1860) in Tesalia, in Macedonia cell/ralii:
(distrietul Imathia, munlele Vermio) Selia di Nsus: (districtul
Imathia, campi e) Fcti!a, Horopani, Neagu$te; (dislriclul Pella,
munlele Vennio) Gramaticova, Candruva; (di strietul Pella,
campie): Plasna, Profi li il ia, Vudena: (districtul Pieria, campie)
Calivi Sporlila, in Macedonia l'I!Slic(l : (distrietul Kastoria)
Cosi ne{- Ubanila, Dambeni ; (di strictul Florina) Niguveail,
Belcameni, Grajden, Pi li, Troyuno, rerman, Smarde~i ,
Limnohori ls
Fii.~eroli se gasesc, in numar mie, ~i in R. Macedonia:
in localitatea Nijopole (Ianga 8 ilolia) ~i. de asemenea, in Beaf(l
di Slipra ~i Beala di Ghios (CalliI'll, lang:i Siruga, al aluri de
IIIM/v!, vezi injra). ~i Magarova (langa 8i lolia, alal uri de
grcilllosleni).
in Romania, ta~erol ii sunl reprezenla\i de wbgrupul
~6pan i lorl 6 (sg. ~'upad') $i cel a] plisolilor 17 (sg. plisot) stabiliti

a Pc nl ru ~p;illdirea alOm.:"lIIilor in Bak:a ni n::~j Capidan 1931: 77 (l~1n3).

C;lpidan 1932: 11·22. Sarall~udll 1988: 225·2-15 51 Kl~ll 1999:3.
!6 Acras1a dcnumi rc a fOS1 dali! dc ptiso[i SlIbgruPllllli C,1rc prin procesul de
nom.ad is m a plccat n~1i dC\'renlC in Grccia 5i care nu n~1i p.1slrewll in gmiul
r u\1.I1a r Jp].
•1 NUlIlCl e lor provine dc ~lloc..11ilalca PIC,15.1 din A lb~ nia.

-21•
 MANUELA NEVAC I

in Dobrogea 1S - intre cele dow'j rlizboaie mondiale - allituri de

ceilal!i aromani.
in ceea ce priv~te subgrupuile ra.r~ero!il or, Thede Kahl
fi ml.1: "Ia Rrii.mii.il' divizarea in grope regionale nu joacA un rol
important, a$a cum se intampla la Annan', intnlcat datorita
lipsei a~ezii.rilor stabile nu s-au putul fonn a idenlilii.!i regionale.
Grupe locale dupa a~ezliri, precum Calldrlll'ead (din Asios
Dimitrios), Gr(i/l/dfiCI/I't'C1/'l sau Clilil'C(IIi' (din Ano
Grammatik6), MililldO/i' (din KefaI6vryso), Castrali;or (dil'!
Kostrec) ~i Pliisol (din Pl ase) sunt doar excepti i. La Rrama1i.'
dclimitarea pe subgrupe se face mai putin in funqie de
a~ezlirile ~ta bile cat in fu nqie dO!! tinuturile de pli~unat.
Ci(lIIlIIryo/ sau Camhisi sunt Rrlimli1i.' care ierneazii. in campi ile
din apropierea coastei din Thesprotien $i din sud- vestul
Albaniei, MIf:{ichim J sunt Rramli1i.' din Campi a Myzeqe
sedentarizati de mult tim p iar CII/lllleal sunt Rrlimli1i.' ale cliror
linuturi de pa~una t se anau in districtul Kolonja. Fa/':jiror (din
Frasher) este 0 denumire localA referitoare initial la regiunea
montana. Frasher care a cuprins Ireptat toate. grupele de
Rramlin', astfel incat de multe ori prin Fiir~i rol' se denumesc
loli Rrlimih'li-i (arvanilovlahi). insA la Rrlimliil i, nOliunea $i-a
pastra t in multe locuri sensu! inili al , astfcl incat pot fi inlalnili
Rrtim liil i care se recunosc ca fiind Rramii.il i dar nu ~ i
Falli TO!i" 19.

IS VC7.i subcapilotut "F~~roli i in Dobrogca".

19 KIwi 1999:62: "Sci den Rr.lllun' spick d ie Umencilung in regiomlc
Gmppcn kcinc so groBc Rol le wic bci den A01~1H'. dn sich wcgcn rchlc ndcr
bodcnSlctcr Sicdlungcn kci nc regiol~1 lcrt l(\c nlitalcn ausbildcn kOlHl1cn.
lokalgnlppcn ci lll-elner Sicd lungen. 1\1c es die C6tu/rulY!mi ' (aus Agios
Dimiuios). Gr{undticul"CJ1I oder C6lil'emi' (JUS Ano Granunmiko).
'\/ilimloir' (aus Kcf;116I'ryso). C6.'lr6irio/ (~IUS Kostrec) und Pli sol (;U!s

- 22 -
 MANUELA NEVAC I

1. ORIGINEA FA RSE ROTILOR

La fel ca ~i ceilal]i aromani - confoml teoriei mai larg

raspandita printre filologi - fa~erolii au ajuns in actualele
teritorii veni nd dinspre nord, ,dar numai dupa ce s-au despri ns
din lrunchiul roman comun. In stadiul actual al cercetarilor -
trebuie sa admitem cli romanitatea a putut sa apara in mai
multe zone ale vastului teritoriu romanizat din nordul ~i din
sudul Dunarii $i ca aromanii sunt cominuatori i romanit!!ii
sudice 20 : "Originile dialectelor romane~li - afirma Nicolae
Saramandu- trebuie caulala in vastul spaliu romanizat din
nordul ~i din sudul Dunarii, unde, in linuturile stapanite de
romani , s-a creat un cOlltill/lII1II rOIllQlliclIlII, 0 " panza de
romanitate", care s-a deStramal in UTma a$ezArii slavilor in
sudul DunAri i, Unitatea limbii romane nu se opune admilerii
acestui vast spa]iu romanizal. Ea se explica prin unitatea lalinei
~i prin caracterul unilar a! limbii de subslrat.,,21 Pindul este unul
din ]inUI Urile de origi ne ale aromanil or, a~ cum rezuldi din
sursele iSlorice, Aces\ lucru reiese dar din ALi A
(Dahmen/Kramer) ~i din ALAR (Saramandu), care au puncle

Pla~) d.lrsld lel~ sin:! daher die AUSI~llllIIC, Bei den Rr.'iIt~~ li; iSI dic 10k~Lle
Abg~n7",ng \'011 Gruppcn weniger auf fcsle Onscl~lften als auf au sgedclul1e
Weidcgcbicre bczogen, CiOIllUrl'Q! oder ('oillbisi sind Rr.'im.1ri', die in den
kflslennahen Ebc nen Thesprolicns und Siidwcsla lbaniclls iibcn"inlcm.
M1I7,acltiar sind dk schon sc il lalq,'Cnt scBhaften Rran~1 ltl c1er MF.cqc -
Ebcne und CulU//ea( diejenisc 'l. de~ n Weidegcbieli illl Bezirl< KololUa
liegen. 1111 Fall dcr f;(lr~'ifQt (au Fr.LsIK:r) iSI cine 1I1Spliinglich auf die
Gebirgsrcgioi FraslL!!r bc 7.ogcI)e lok.1 Ibc7.cichl1ung ;l!If sa nUli ch GnlWCIi
dc r Rr.1n~" i' bc7hgCII wordell, so d.1B I'iel ulLler delll Begriff F Fdr~'ifQt die
Gcsa nuhdl de r Rmmmt' (Arva nilol'bchen) I'crslehen'·.
:0 Sm<ll11.1 ndu 1 98~ : ~ 2J: cr, Capidan 193 I : 170,
II S.1r:Ut~1 1Idu 2Q().l: 7 1-72.

- 23 -
 MANUELA NEVAC I

de ancheta in Grecia n , Referindu-se la linuturile de origi ne ale

aromanilor, Thede Kahl afimla: "independent de cercetarea
etnogenezei ~i a locului de origine, spaliul in care cullura ~i
aromana s-au putut forma, dupa cum prote fi dovedil, pe
periooda cea mai indelungata, poote fi stabilit in Mun!i i
Pindului 2l. Acesl spa!iu din cadml zonei geografice Epir,
Tesalia ~i Macedonia poote fi denumit,
, deja din Evul Mediu, ca
fi ind !inut nucleu al aromani lor. In acesl linut nudeu inilial
trebuie socolite ~i campii le folosite pentru pa~unat. Cei mai
mulli aromani au imigral din Munlii Pindului, mai mult sau
mai pUlin direct in noile $i deseori indepanatele linuturi in care
ii gasim astazi (Dobrogea, Rodopi, Vcmlion, Olimp etc.), Nu
este clar daca, pe langa Munli i Pind ului, se mai pot lua in
considerare ~i alle linuturi de proven ienlii a aromanilor in Evul
Medi u. Nu intra in disculie regiuni mai joase, unde au ajuns
doar periodic in cadrul procesului de transhumanla ~i unde, in
Evul Mediu, nu ~i-au inlemeiat a$CzAri $wbile"u.

:: Vc;o;i S"r.UI~lIdulNc,'aci 2006: ~ ~O.

::J Vc;:i ~i Dnh lllenJKr.1 l11er 1'J?-l.
~ Kl1.11 1'J?9;16: _U n1blI.1ngig \'on den BClr.1clltungcn zur aro illuni-scllcn
Ethnogencsc und Urhcinl.1 t kann der Raul1l ill clem sich aromul1ischc
Kultur u,d Spr.1chc mlet~J '~'lClmeislic h nm I:tngsten ausbildcn kom~c.
Ci ldcu~ ig au f d.1S Pindos-Gcbi rgc restgclegt werdell Dicscr Grcn:lJ":lUIll der
gcogr..lphi -schcn GroBrnnmc Epi rus. TheSS.1lie n und Mnkcdo-nicn kmm
bcrcilS fliT das Millelnh eT al s aromunischcs KeTngeoiet bc7.cichnct werden
Zu del1l nrspll1ng1i-<:hcn Kemgcoicl I1IUSSCII auch die Ebcne n gc:r.Jhlt
werden. die im Rahme n der FemweiclewinS!:haft aufgesudu wurden Die
,ucislen Aromu l1cn sind \'0111 Pindos ,'IUS Illchr odeT weniger dirckt in ilm:
oft weil Cnlfcnllcn '1ClICn Sicd ln ugsgcbicle (Dob md -scl~l. Rhodopcn,
VCnnion. Olyl1lp ClC.) cingcwan-<lcrt. Nicht gcklan iSl . oil ncbcn del1l
Pindos \'on lIl;itercn StaJ1lmgcoieten dcr Aromuncn im Mil1claltcr
ausgeg.1'Igl:n Ircrdcn karu1. Tiefcr gclegcnc Regio,lClI, die im RahnlCn !ler
Tr:lIIs1111l1~1Il7. IIUf pcri-odiS!:h :lufgesuchl WUrdCII lind ill dene11 im

-24-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

2. PASTORITUL - UN MODUS VIVENDI AL

FARSEROTILOR

..Dintre tOli romanii din Peninsula BakanicA - spune

llleOdor Cupidull - udeviirutii nomazi cure n-uu locui n!e stubile
atat la mume cat $i la ~s $i l{)Cuiesc illai mull III di live SUllt
aromanii din Aloonia' 2S 1... 1. Far~ro!ii, c hiar dupa ce s_au
a~zat la munte c u toate fami1iile $i avulul lor, lIU a~leapla
dccal sa se ispravcasca iarba buna de pascut ea sa se mUle in
aha pane. Ei ,,:ontinua eu ll1ula ri le pana aproape de toa nma
cUnd se coboara la ~s·. NomadisllIul III paslorit.
prezentundu-se sub 0 fonna de eivi lizuJ ie mai illuintuta. trebuie
deosebit de acela a! uibutilor de stepa 2 .
Ocupalia de 1xtUi. a aro m5.11ului taJ1erOI a fosl III loale
vremurile pastoritu1. De a ltfe! ~ i nat una sol ului pe care se
gaseau ~zlirile lor, nu-i putea indenma dedt la un:asta
indeletnicire. Peninsula Baleaniea eu un relief a!5t de vmia!. a
prezentat inca d in cele lIlai ve<:hi timpuri lo me acele eonditi;
pentru dezvo Jtarea une i vieti pastonale, a$a cum a existat din
vremuri stravechi in tot bazinulmeditenanean. ~ i ceca ce pare $i
mai interesant pentru stud iul fon nelor acestei vieli sub rarort
social. c:sle ca. pe calld in tarile clvilizate acesle fonne au illlnll
ill domeni ul legendelor. la paslorii aromflni ele s-au paslrat.
lOate, pana in zilele noastre. Madul de praclicare a pastorilUlui
presupunea transhulllanla $i nOllladislllul, fieeare in parte eu
eUnletclisticile sale.

Millelnller keinc lxxknsteten aronrunischro Sied-lungcn cntslam:kn.

komn-.:n hicrbd kaum ill Erage'".
Z5CapidlU1 1926: 63.
l<o Cf. IXn.usi:mu 196 1. . .<lCel:1l)i nonl<l(/ism p.,\>torcsc e ,,'\lUOSCUI in
$anlinb, E1velia ~i It,~ia··.

- 25-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

PASTORITUL TRANSflUMANT preSupullc mutarea

uhemutiv~ ~i periodic1\ a tunnelo r imre dou1\ regiuni de climat
deosebit. inSOlite llulllai de p~sto1i. 1
PASTORITUL IN FORMA SEMI-NOMADA i lllplic~
acet:a~i muturc ultemutiv1i $i periodid\ cow.:omitentli u
tunnelor, oameni lor ~i intregului inventar gospodlire~. III
aceleu~i a~ezliri .
..La tar~mli - spune nlfooor Capidan -. care de Illulte ori i$i
schimb1i ]OCUilllelc dupli cal itateu p!$ullilor. ultimu] tip de viulli
semi- Ilollladli ia fomlU nOl1laJli.··
PASTORITUL IN FORMA NOMADA illlplk1i schilll-
barea periodicli 0 locuinle]or in locuri mai sigure ~i in funqie
•
de culitutea p1i$unilor. liltre tipul de vial!! semi-nomad ~i
trallshumant. ultimu] pare a fi fost eel mai vechi. La plistorii
arollluni, tlUllshuman!a nu este atat de r1isp.andit1i. Ea eSle
practicota de nevoie ill regiuniie ill care blimalii. putandu-se
ocupa ~i cu altceva dedit eu pisto ritul. se due 0 parte eu vitele
la pliscut. 0 ailli pane r1imlin acasli. indelemieilldu-se eu alte
treburi 2. Nu se cUlloa$te 1l1Otivul care i-a detennina t pe plistorii
aromani sli nu continue aceasta fonna a pastoritului. Se pare cli
e i uu evitat-o numoi din pricina nepll'iceli lor ce se iveau in viala
de foonilie27.
Descriind plistoritul la rar~roli, T hede Kalil afinno:
Jnainte de stabiJirea aro mallilor in locurile in care ii gasim
palla in prezent. e i practicau plistOli tul nomad $i locuiau in

" t. Th. Capidan. 1942. p.92

2. Th. Capid.'Ul. 1942. p. 93: ,. .. !X\storii din Tesalia. grup.lli In colllunele
Sescu. Alim:ri. Balle<: ~i ahde din apropiel"t'a ora~u1ui Yol o. Yam i~i
lrimiteau tunnele de oi la JTllHle IlUIlI."li sub conducere.:l C<'ilOJVil p;lslori , i3l"
reslul familiilor rilm.'\Ilt:au aC:ls~. ocupMdu-se cu 1Il1111cil., c,~mpului'"

-26-
 MANUELA NEVAC I
Gmill/ aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

~zari sezolliert: de colibe $i conun. intr-o (''Olltinua migralie

IIlIn: locunle de varllt din mun\i $i locunk de iemat d in zonele
de c5mpie $i de pe coasta mani [... J. Dura diferi tele tipu ri de
~zare. s-a putut face diferen\a fntre paslori i care locui au in
coJibe rotunde acoperite cu frunzi$ $i cei care locuiau in con uri
din \esAtura. III cadrul p1isloritului la aromani se observ1i
d iferen\e intre grupele de Annan i (camguni) $i de Rraman. i
(I]f1eroti). P1istoritul nomad. In care caz paslorii traiesc tot
timpul anului In colibe de puie $i con uri de blun1i. sou p1istrut
ptin1i ast1izi 1a Rraman. i,.28.
PastoJii d in AlblUlia. cunoscu\i sub numele de faqieroti
- unii dimre ei - i~i manau tunnele la iemlltic spre campia
MuzAchia. coborand pana aproupe de portul Volonu. Allii
apucau drumul spre Tesaliu. Pastorii a$Cz.ali la nord de raul
Scumbi se indreptau spre satd e Beala de Sus $i Beala de Jos.
eei din linulurile Dallgli ~i Colonia (cu centru) Fra~ari) i$i
manau tunnele la varatec in MUII!ii Gramos.
Fi'lr$Crol ii d in Albania. trth nd sub continua ameniulare
din partea populaliei alballeze $i-au pAr1isit. cei mai multi.
locurile de hastina ~i au aj ulls eu tunnele palla la Muntde

21 Kim/ 1999:4 1: ..Be vor die Aromunen sich dort niederlieBen. wo sie
zum Teil bis heute zu fin<kn sind. betrid""n sie f;lSI ;lusschiieBlich eine
no!T);l()ische Form del' Femwei -d.,wi Ttschaft [ ... [Nach v.,rschied.,n.,n
T ypen d.,T Si.,dlungsweise konme unt.,rschi.,d.,n ,,·erden zwischen
Hinen die in bienen ko Tb art ige n LaubhOnen wohnlen und Hinen , die
111 festen Stoffzelten wohnen. lnnerhalb del' aromuni schen
F.,mweid.,wirtschaft bes13nden und bestehen Unterschiede z wischen
den aromunisch.,n Gruppen del' ATmari' (KaT:J.t!unen) und der Rm m.'Ul·
(Farscherot(;f1). NOmadische F.,mweid.,wirlsch~ft , bei del' di., Hirten das
ganze J;lhr Ub.,r in StrohhOllen und Fel!zellen Je\),;,I1. h;l\ sich bei den
Rr;unan' bis heut., g., h;llt.,n.··

- 27 -
 MA NUELA NEV ACI
Gmilll aromflllilor jlirfu ofi din Dov rogea

Ne ug u$, deasupra Venei, Aici ei au CX:UpUI !,:OIllUlla Selia de

Sus. 0 pane J intre ace~ tia J uceau lunnele la iemmic in
apropiere de o ra~uJ Neagu~te . iar ultii i~i eoborau tunncJc pc
lann ul malii. a ~zand u-se in apmpierea ora~ului Caterina. de la
IX)UJele Olimpului. Cei dill Neagu$te. cu timpul. au fOIlJut 0
comuna numitA Hurpmli 29 . Cei mai mulli ie11lau III Cmerina.
restul in Cfimpiu Salonicului (unde de cx:upau ~i eu
agricultura»O.
Paslolii nOllluzi tra iau in jiilciiri 31. 0 jiilcll f(' e ra
a1cl\mita din mai mulle jum et « lat. j(lmili(l) iar ea petcnia unci
fa ldin era liihiietll « IC. ki'/wja). Plistorul se numea pir ll rar"
« lal. pecomrills). Majori lmea fal1eroli lor - mai ales cei care
practicau plislon tulno maJ - Icx:uiau III ca{[ve « llgr. J(aAv{Jd)
dar cei care nu mai iumn pJecau In ~ s ~i vam reveneuu la
lcx:uinlele lor de munte uvenu case.
A$ezanle pasto ri lor uro mfini se glisesc pe Iniil!i mi de
mu nte, Jepa11e de J rumu nle mari. Ca inffili$are. ele se arata
impunaloare, t1indca mui lOUIe au pozi!ii frumouse. sunt situate
pc langa ape eurglitoure $i in apropiere de pliduri seculare.
Orig inea acesto r a~ zlin este foune modesta. La luceput ele se
a1catuiau J in simple " ciiliw" (colibe) de sub conducerea unui

Z'IHOfOl)3fli, ;lZi Stenitn:\l}()s, eu lin1)ul a (kvenil or~. $i in Ziu..1 (k as1.~zi eJ

eSle loo;uil - In num.1r mic JXU1e - de f~i (chiar d;tcj mu lli nu rmi
vor1Jc,;c limlXl. d au con~ljinla ~IXICt':I1en lci !a acesl grai); Hocoll:lni ..sId
locul din c,w bunicii m:i (I"l)reun~ (.'\1 lat~l m:u) 3U plc:cm spre Rom:1nia
in Mul 1939.
'" Vtzi C3pid3l1 1926: 123.
)1 Cf. CapidM 1926: 165: ftJldire « lat. f alx. celli ) 'seccrn' : "U n dcri V31
adjectival falcalis. -em. din com: am ,weajli/ClIrI! . a Irebui l "~ fnsenn tze, ]a
lncepul. portiUlli;,1 de p<'Im;lnl in form. ·sc:(.-;:rei' locui l~ de 0 gnJp.w (k
f3Il1ilii",

- 28 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

eelnic, gmpme de cele mai multe ori In nmi multe efilune

a~zate uproape unele de altele. Adesea aeeslc elilune izol:l1e
prill mUIl!i se taceuu Ilumai pel11m signran!a femeilor ~i
eopiilor. Si aslfizi se mai pastreazli in tntdiJia localli aminlirea
despre veehea struelurA a eelor mui limite sale aromil.ne~t i din
Pind. Aeeastli stare primitivl!. a a~zfi ri lor uromil.n e~ti se lXlate
1I1lelege numai duel! tillem SCUlJla de fap1UI d. arolllil.llii. la
incepm, inde1etnicindu-se ell pl!Sloritul. au dus 0 viall!
lranshumanla sezoniera ~i ehia!" semi-11omada eu obi~lluitele
pendul:lrl itllre Illume ~i efllllpie l . Daell ~i-au ales a~zarile de
Illume, uceaSla au taem-o din mai lllulte motive. Ca pastOri , ei
aveau nevoie de 1illUlUri cat mai intinse $i bogate ill pa~uni. in
asfel de imprejurari, ei 1]U s-au putut stabili niei pe vil.rfuri de
munte, $i !lici de-a lungul vailor. ci r
povami~ul lllun1i1or,
depane de marile artere de eomunica1ie .
In felul aeeSla, asezarile lor, la ineepm ill ealune
alclituite numai din eateva eolibe, ell timpul se tranSfOnllaU in
sate mai marice1e, din tre eare uncle, uevellind centre
eOlllerciale lIlai importante, repede ajungeau ora~e infloritoare.
Casele aromanilOT. la larli sum de obicei sp<llioase. ell
mui multe llleliperi ~i adesea prevazule eu elaj. Ele sunt loate
cli\dile in piatrli. Cll cat casele se glisesc la mai mare inlillime.
cu atat perelii lor sunt nmi gro~i. 32
Aromanii IlU cunosc .. borddul", cu loate ca: exisla la
vecinii lor albanezi. care t1 folosesc la fel ea dacoromanii.
Casele din sulele aromane situate pc inallimi de mU1l1i. n-au

1! l. Poirivil aCt:Slor miijCtui. ei pule9u s.1 akagillnln:: ~z.'rile de mWllt: ~i

inlre eele de dnvie.
2. La ,.cea';l.1 s-:! lmi ad.1ug.1t ~i IItsiguranta care arneninta pe cd rnai
1llSlilri ti dinlre d, ori de C~le on b,Ulde de 110li ie~lu III drunl.tl 1l"l."II"tl sa
at.'\Ce pe neguslon.

- 29-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

cenlacuti sau ptidlloare deschise cu locuinlele din comunele

celorlalte neamuri. lie din pricina inAltimii a~z!irilor la Illume.
fie pentru
, mai mu ltA sigunlnta in contra alacurilor de afarA.
In limpul iemi i. eei care de obieei IlU se miscA din
comUlla. loc uiesc in ineAperile de jos daca locuiu{a eSle
prellAzuIA cu ctuj. Vam ei ocupA ~i cumerele de la etaj.
Camerele lalerale sen'esc una pentru lemne. alta pentru 101
fe1ul de prOOuse din laple. ea um, brJ.llzA. iar celd al le pentru
\esaturi de l!lnA ~i tot 311utul casei. Clud i1llti ill casa unui
amman. r!im!li ltm-adellar uimi t de glija ce poru1a pemru
imt"etinerea curllleniei. I
PASIOlii Ilomazi care i~i schimba a$ezArile in fiecure
vurA, sau chiar In illtervalul unei sing ure lIeri i~i mutA
locuinlele de mai multe o ri, umbland dupa pa~uni mai
abundente, locuiesc in colibe sa u corturi. Mai llluite colibe la
un loc fOllneazA un catun. i naime de a te apropia de aceste
colibe. ai impresia cA Ie gAse$li in fala unor cuibul; de albiue
2
sau a unor ciuperci mari rAsArile din pAmfilll • Locuiula lor "in
corturi este ~i mai simpla.
CAlillele sum acute din pari infip\i in raman! $i
Implelili cu {afllm"i (fe rgi ); peste "impletiturA lIine tencuiala de
pAman!.
Calillele cOllstluite pelllru Illui multi!. vren'le se fac din
lemn de alu n, IAiat pe jumAlate. Cu acesla se impetesc pmii de
pe pereli, apoi lIine tencuiala. Pc deasupra, calillele se lullelesc
eu scanduri. cu stuf sau frun ze. CAlille1e SUll! fAcute dimr-o
singurll incapere de fonna pAlnltA 33.

)J Th. Capid.w 1942: 34: ..Tn v~me ce in MllCedoni~1 Ie: IlOti [Jlilnge
pr<:tulindeni de lot fduJ de insecle. in frulno.:lSele i\;lle: de monle: .uuniUle
po(i fi sigur!k L"llf"llI"11i~1 e:xe:ll1)lar:\ in to:Ue: privin\de ... ••

·30 ·
 MANUELA NEVAC I

3. A.LTE OCU PATU

r~storitul nu era singura ocupalie a tar~erolilor. eei

stabiliti in Grecia mai ales tar$CTOlii ¥i/XIII, praetieau elirv~nitu l
~i, ma'j rar, agrieultura. in fiecare filifo 'familie, H exista un
cdrwimidl care transpona eu /llI/Mrile 'catarii ' carbuni ~i
lernne, in vederea cOlllereializlirii . Prezenla in lexic a unor
euvinte preeum : ilgllrV '080r' , areire . amt', simil/cire 'semlinat' ,
vOlllera . vOlller~' , sci/xi ' sap~'. stlmill!t, 'sliman!i'i' , gii,-l,1 . grau' ,
mell ' mei ' . 0/"(1/ 'orz', .~Kicl' 'spie', IXlI.' ' pai' este unul din
argumentele care suslin teoria eli agricultura nu Ie era eu totul
strliinli tar~erolilo~ s.
De asemenea, "industria easn icli." era destul de bine
dezvoltatli. Fetde - din copillirie - erau invlilate m ~te~u8ul
prelucrlirii lanei . Cuvinte precum caidl 'caer de liinli' , j7l1cilfo
' cergli' , fortll 'ton' , COTlilld 'scul de lanli', tr(,m!xi 'val de stota,
pii-lldl 'ghemotoc de lanli ', ~alllii ' batistli' , hiirildl 'sac' ,
kimlidl 'seul din fire de bumbae', sa:/I/(/ ' covor', Kifime
'covora~ ', ~itld' ' ~iac' etc. erau foone des intrebuinlate de
feme ile tar~erolilo~.

""0 1iIi/if 'fmuilic' n::ullca IIlCmbrii:l tn::i b>CllCn1lii pc lillie parcll1alll. Dc

obicci. dad inlr-o familic c.~istau 1ll<1i mulli frali. ci Iocuiau in occc<l~i cas:'!.
AutorilatCa tutelar;'! 0 rcprc7.cnwu b!ltr.inii (1'0/111. m,imn) iar nora eea ,nai
mic<'l trcbuia sa d<:'1 ;!sOlltarc 1uturor cUllll1ll1clor ci IIL1i Imri ~i s!I Ie
rcspcctc.
J$ Cf. Capid.1nI926: 123.
J6 cr. Ncni\csc u 1895: 185 ~batiSletc (f nl1tiile ) flIrscrot~ti sc bucur:'i de
marc rclHlIl1C in PcniusuL1 ~i SUiu fonne ciluL11e de femeilc lUro; ~i
albmlCzc". ACCS1 11.ICn.J CS1e 0 dovad.l a faplu lu i c~ II llC le produsc fabricate
n~1tll~l l. in <:.15.1. er.l\! eotllCrci:lti7,1te.

- 3I -
 MANUELA NEVAC I

4. PORT UL BARBAT ILOR

Ponu] bl\rba]ilor lar~eroli este. de fapt, ponul specific

pastorului aroman, fie el din Pind, Gramoste sau Albania l7 .
Ceea ce difera, este denumirea elementelor componente.
Acestea sunt : cabi"i, (:iim~i~'e, i!efi, ~'igtille, saricil, clllidli!j\I,
lIIa/o l\l, c({pole CII ;ttrcliM, uilllhitre, biiTlI, cpari! ~i IxiIjJO(,J8.
Elegan]a ponului la ra r~rol i consta in croiala hainei pe
talie ~i mai ales in mullimea faldurilor !jig/l/lei ~i ctimti~'ii .
Cillllea~'a Cl/ fllllfle fa/dl/ri mai poan li denumirea ~i de
fl/slal/eM]". Ea este intaJnitii ~i in pon ul albanezi lor ~i al
grecilor (marcl\ la ace~ti a din urm l\ a costumul ui nalional)40.
Siglill~fI este lacuta din ~iac, eroita pe ta lie ~i cade in
mai multe faldun . Cand este previizutii eu maneei despicate ~i
lasate sa atame se nume~te du/mit\l.
Culoarea alb caracten zeazli ,'Kirica la ra~eroli . Aceastli
pies!! din pon este mai seuna decat ~i gunea, deschisli in fala ~i

" cr. Capid.1n 1926: 82-90.

'" Idcl1I.
n c r. Capid.1n ]926: 95 ..Tcriloriu] in care sc p:mn~ p~n.1 37,i e~n11~1 eu
ra]duri . corcsp mde eu acda ocupm de iliri. ACCSl lip de Ca n11~~ a influcn\m
ponul tcgion.1rilor r0l1l1ni ~i S-;I p.'stmt sub fonna lui originata In arom[mi

.., Wilee and Thompson ]923 : 60 .. FuS1Jncla albane7.:l a rosl adoplma de

e~tre grcci dup.'i clibemrea lor din 1821 ea un COSlum naj ional allo r'" I The
result of lhe picaling is 11~ll a n~'I~ when fuliy dressed. sccms 10 be wc;lriug
a variely of kill or fuslanc lla which is fC.1 11y 11le skin of his shi n . It is quile
likely 11\.11 the Alb-lnian flLSlanclla. whic;h was adopled by the Gn.:cks aflcr
lheir libcrntion ill 1821 as lheir nationalCOSlUme, is a del'clopmcm of lhis
pleated shin I.

- 32 -
 MANUELA NEVAC I

,
bine croila pe lalie, In unele palli. sanca era de culoare inchi~
(cafcnic sau ncagTa) $i sc numca glll/{}f(/i.
Maru/III, punal numai In zilcle de sarbaloare, e prevazul
cu :tirclilti ' gl uga' ca ~i capOIf,rtCII :tirclflti ;talaganul' .
Ttimlxlrp:i, confcqionala di n par de capra, e piesa din
pon imbracata exclusiv pc limp dc iamii. Rim confcclional din
lana de culoare ro~ie sau alba (cu dungi colorate) sc poana
numai pesle ~igun e. EI mai era prevazul cu iHI¢lie - din piele
in care ra r~erotii purtau pi~((j/f,r,~2. C(riri!ir 'cioarecii ' sunt de
obicei albi , se incheie cu copci ~ i sunt bine s lnin ~i pe pici or.
Nirpixlp:i 'ciorapu1 ' imbriica piciorul iar peste ea sc incalta
!lin; /ij,rI 'opi nca' .
Referindu-se la ciiclilii, '~illl,ri~i, Md', ...aridi ~i
//ill/beire Theodor Capidan afirmll ca "vcchimea aceslor cuvi nle
este indiscutabila, Ea incepe din epoca substratului lingvislic.
!rece prin epoca romanii ~i ajunge panA la pri mele veacuri de
atingere cu sl avii ,43.

5. PORT UL F"EME ILOR

Portul fem eilor fl.~eroale este compus din : ell/xirc,

d ill/vi}c aiM CII liliee 'cama$a albA cu fl ori ', llIsMlle ell
f111~11 'rochie cu ~f\ ' , riglille, Stil"icci (sau glillilii'). Md' sau

<I in limba lurc!l. gUl1If sc spune 'cam g111~1' (cam · IlCgro) si de aid llUlllClc
de caragUlIi atribuill1l1CQri flI~rolilor.
<: cr, NcnijcSC111895: 183.
4' cr. Capid:ll1 1926: 87.
-33-
 MANUELA NEVAC I

CIlr(I!~i CII cllpr;'/( 'brau sau eurea eu agrata' 1x'ilp6« ' eiorapi ' ~i
ghete~4 .
Caraeleri stie portului feme ilor din grupul studiat este
"/I"ar~l, 0 toea, mai i"nalta, de culoare ro~ie i"mprej uru l earuia
se i nta~oara cos/rele ' eozile' sau, la femeile batrane, o/lllll/dilti
' batic de culoare inchisa'.
Femeile in varstA din grupul pl isolilor acopereau
CI'Ixir(,U cu 0 panzA albA ce era aranjata in a~a fel incat intreaga
eoafura sa para mai inalta ~i mai volumi noasa. AceastA panza
era numitA cicerocllie . Clllx/rlP simpla e purtala de fele, iar cea
prevazuta cu broderie de caIre neveste. La uTechi se poana raj
sau mi/lGi.~·e 'cercei ,4S.
o altA piesA din ponul femeilor eSle cea numilA c¢i:e,
un fel de bolero de culoare inehisa punat pesle climasA.
FIIS/(;J/~I ell fJIIOfp:i{xl, ~'igli/l'" (mai lungA decal cea
bArbAleasca, ~i sarie(1 inlregesc ponul femei lor. Mijloeul este
incins eu MI' ' brau' alb sau de euloare inehisa ~ la femei - sau
eu 0 cl/ra(rl ' eurea' prevAzutA eu Cllprit/( di mimi 'agrafe de
arginl' - la fete. De cllprJ/( erau prinse mai multe podoabe.
loan Nenileseu, referindu-se la portul femeilor rar~­
roate, afimla eA "este eel mai frumos $i eel mai pitorese in toatA
Peninsula. Hainele lor sunt annonizate inlre ele eu mul! gust
eeea ee dovede~te eA sentimentu l frumosului e bine dezvo[tat [a
femeia din acesl grup armanesc,· >I6 .

.., cr. Capidan 1926: 8~-S6 ~i cr. Pap.1111gi 1932: 58 ~i cr. ell descrierca
rncu~1 de bUllicl 1l1C.1. Nc,'aci QlilllpL,.
• ~ J 'erili 'ccrccii" sunl primili ill dardc c~l1rc fClil~ la bolCZ de la ' nJ",ll' '11$.'\
5.1U de la "''''"'' 'bu nicJ·. La SellII' " ' ' ' " ' logOOl11 nl1n,:'. rala prinlC~IC din
P.1nea Mialullli alnlUri de jlurii ' 1I1OIIC!l.l Hm:cascll' . ccred (prccU Ili ~i aile
~oabc).
Nenilescu 1895: 183.

- 34 -
 MANUELA NEVAC I

Tot in acest capi tol voi aminti 0 particularitate a

folclorulu i ta~ero[ in ceea ce prive~te melodia cantecelor
acestui grup. Sprc dcoscbirc de restut aromanilor care ciinta to)i
aceea~i melodie, la tal1ero)i, numai unul singur - solistul -
canla 0 melodie mai mult recitata,
, iar ceiial,i lin 0 nota, de
obicei pe vocala e - tonica. In momentul in care solistul a
Icrina! de cantat vcrsul, 10li cei lal!i care il acompaniazA
linandu-i isonul, la!e cllllliclI ' taie cantecul ' , repeliind cu 0
voce ceva mai tare ulti mele cuvinte ale solistului . Melodia este
oricnta lli cu accente trislC. Thcodor Capidan afirmli cli acest
mod particular al tar~rolilor de a canla se datoreazli influentei
albaneze47.

6. PARTIC ULARITATI ALE GRA IULU I FARSEROT

iN LlMBA SCR IlTOR ILOR AROMAN I DI N
S[COLUL AL XV III-LEA

Primelc texte aromiinc~ti serise cu alfabct grecesc,

daleaza din prima jum lUate a secolului al XVIII-lea ~i sunl
dOUil inscriplii : I I/scripti" hli Nccfllrie Tfirpil (1731) ~'i
br.\·crip(ill de pe I'lISU / Sill/Qfll , nedatatli, dar care a fost plasatli
in aceastli
, perioadli (cf. Caragiu-Mario)eanu 1962 : ! 12-1 13).
Inscrip tia ieromonahului Neclarie Tarpu de pe 0
gravurli in lemn a fost descoperita in lSSO la mlinlistirea
Ardenica de hingli ora~u l Fier (Albania). leoana, care 0
rcprezintli pe Fecioara Maria cu pruncul [i sus In bra[e are pe
cele patru laluri , un text redat in greaca, albaneza, latina $i
aromana. Textul aromancsc, Irancsris dc VI. Drim ba ~i corectat

., c r. Capid:11l 19) I : J·n.

- 3S -
 MANUELA NEVAC I

de Matilda Caragiu Marioleanu, este: Virfiril. I/I/inw-f

(/wllller)i on, Irei IlOi peCC"ilo~!i. S-a considerat cA aceastA
inseri plie este ,,0 dovadA eA nAzuinla aromanilor pentru
culti va rea limbii mateme in biserica, ~coal a, ca ~i in scrieri de
orice fel. este cu mult an terioara secolului al XV IU-lea"
(Caragiu-Mario1eanu 1962 : 113 ).
Primele lucrllri cu caracter didactic destinate aromanilor
au apArut la srar~itul secolului al XV 111-1ea ~i apal"\in
cArturarilor aromani, ongmari din Moscopole, Oaniil
Moscopoleanul, Theodor Anastasie Cavallioti $i Constantin
Ucula, Acestea sum cAl"\i serise cu alfabet grecesc.
Th. A. Cavallioti publicA la Vene]ia, in 1770, Prill/a
illl'i'ile/fllnt, carte de ci tire pentru clasele elementare, scrisA in
grece~te, curpinzind rugpciuni ~i glosare di n Bibl ie. Cartea are
la srar~it un vocabular de 1170 de cuvime grece~ti , traduse in
arom anA ~i albanezA.
insemnatatea acestui vocabular, pentru cunoa~lerea
dialectulu i aroman, a fost relevalA pentru in tfiia da tA de
inva1atul gennan Johann Thunman n, profesor la Universitatea
din Halle, care I-a ~i publicat in lucrarea sa UlllersllcJlIlIIgell
iiber die Geschichle del' osllichell ellrop(iischell Volker
(Lei pzig, 1774).
Numarul locuitorilor Moscopolei este dat, du pa surse
istoriografice albaneze recente, de Anni n Hetzer, care a
rceditat de curfinOan I'ocahlllal'lli in trei limbi , din 1770, allui
Th. A, Cavall ioti: Das drei~prachige Wtirlefl'Cr:eicJmis I'()//
77leoooros Allaslasill Kamllioffis (Hamburg, 1981); la p. 21 ,
dupA menlionarea numarului locuitorilor Moscopolei , de
25 .000-30.000, Annin Hetzer adauga: " in secolul al XV 111-lea,
inainte de 1769, cfind ora~u l a fost incendiat pentru prima datA,

- 36 -
 MANUELA NEVAC I

Moscopole avea mai mulli locuitori decat Belgradul, Sofia ~i

Atena la acea datA".
Luerarea lui Cavallioti coniine un slOgur text
aromanese (grai flir~erotesc) : ,,1·lristos de morti nastasi eu
morte mort<;a cAlcAnd u, ~-a mArmintAtori or aharzi banA
harizmA".
Oaniil Moscopoleanul publicA la Venelia, in 1794,
1/II0(,lIlInl illlrodlicu/()are, carte de lecturA, scrisa in grece~te,
care cuprinde, la sfir$it, un manual de conversalie in patru
limbi : greacA, albaneza, aromanA ~i bulgarti. Prima edilie a fost
reprodusA de cercetAtorul englez William Martin-Leake in
Nesearches ill Greece (Lond ra, 1814 : 383-403). Luerarea lui
Oaniil nu este propriu-zis un lexicon, dupa cum aratA ti tl ul, ei
un ghid de conversalie eu sinlagme intrebuinlate in vorbirea
zilnicA.
Constanti n Ucuta publica la Viena, in ]797, NOlla
Pedagogie, (eu subtitlul: "abecedar lesnieios, pentru a-i invA]a
pe tineri carte romano-v iahA in uzu l curent al romano-vlahilor
["" al aromallilor],,).
Constanti n Ucuta, Moscopoleanul , hartoli1ax $i
protopop in Posen din Prusia MeridiollalA a seris abeeedarul eu
scopul bi oe detenninat de a iovAla pc copi ii aromaoilor carte
aromaneascA: A~/eapll1-o Imlilla ai.wl1 IJI/(l1l1a. Ira jilisirea a
fumel'lor II lIoslroni. Cll de 1II11f111 (i era dOl"1I se 0 I'e¢ aiSll1
arhizfllci 1m fore; anostrii, lsi L'II efi:olil se ie"sea~'c" fumel 'i/e
(IIIVSII"e aleo (i ell IJIllflcl zalJl(me :;<11 IIII/itii zcihmele f)
k 'iclisesclI pre alll; fill/Ix;. Prillle~le IlIlIIillo lIcellslcl pu !illli. spre
foloo5lIl copiilol" 110:$1"( cllci de IIIIIIt i,i era dor sa l'ezi acesl
ineeplIf ill ncalllll/nostrll, pefllrll ca CII milirilll'; copiii lIo~"'i sii
priceapti oeeea ce ell 1IIIIIIli pierdere de I'/'eme ~i CII nlllflll

- 37 -
 MANUELA NEVAC I

grell/ale 0 pricep III (II,,; IimM , Putem erede eli Ueuta ar fi avut
cunoSlinlli despre mi$Carea de redesteptare nalional:t a
romanilor din Transil vania. Cartea lui Ucula este imprimala la
Viena in tipografi a "marchizilor Puliu", de origine aromana.
Luerarea lui Ueuta, desi arc un eonlinut rcligios. CSIC in
primul rand un manual penlru sludiul aromiinei , fiind prima
incercare a unui scri ilor aroman de a norma scrierea dialectului.
Pentru prima dala, Constanlin Ucuta discula exislen]a in
aromanA a lui u plenison Si a lui u asilabic : "unul inlreg Si altul
seurt « prengiumilate »", spune automl. De asemenea, explica
diferen\a dinlre vocalele a, a (redat prin a eu iOla subseris) Si i
(pe carc il transene eu 0\ grccesc). Despre sunelul g spune eli se
rosteSle« ca lalineascag », iar j "ca magareasca s' : ". Sunelul !
esle transcris de Ucuta prin n .' , Despre rr [eu pronunlare
apicala sau velara) spune ca se rosleSle "ca siirbcasca r".
Scrierile celor Irei aulori reflecla lrasalun ale graiurilor
arorniinilor din Albania, rnai exact trasAtun caractenstice ale
grai urilor moscopotean Si ale graiului fii rserol. DupA Th.
Capi dan, aroma ni i locuitori ai oraselor Coreca, Pogradel ,
Elbasan, Cavalja., Tirana, Durano, LuSnia, Beral, Fcanca (Fjeri)
sunt originan din linutul Moscopolei Si prezinlli in grai
particularitali care se regasesc in limba scri itorilor din secolul
al XVIII.lea, dar, la ongine, ei sunt tot fArseroti, Si numai cu
limpul si-au pi erdul uncle trlislituri specifice (pc r velar, de
exemplu,) (cf. Nevaci 2009: 225).

Purt;cu/ur;lt;,; !illg l';st;ce. Vocu/;sm

Rosti rca lui Qa ca Q:
mrne pentm m{rirte, ' moartea' ; vprllen; penlm I'{KllJlen;
·plug' .

. 38 -
 MANUELA NEVAC I

Absenla lui a- protetic :

reilki{i//(i, reiy, li.l//(i, pentru fonnele obi~nuile la ceilalli
aromani : l/riKki!illci ' rAd3cinli.', anill . rli.u ', arcilla ' ramf .
ROSlirea lui \:It ea ~:
IIrf'd 'a. iml)(1igci, bllr(1e.jillll~~e, etc. pentru II/·f!icl'e. mpJ,rificli.
bllrpjle, jll/llr,ri/ "e.
Diftongul {fi este red at uneori pri n iii ca in Codex Dimonie:
gWljipille,jjilci .

U f1/e,Ii.~·nll
La srar~it ul cuvi ntelor, II apare plenison, fiind notal atat
dupl!. 0 eonsoana Cal ~i un gru p de eonsoane: bogll, {lell , /lel)f)/II ,
IIl1l11erll, lie/II, /Ill/SCI/I'll .
0/1111,
Rostirea lui :'I , i ea ii, transcris de Danii l cu £, rostire
specifiea graiului rar~erot :
prcw/i1e pentm prliw,kile de la pramdci 'vita'; lendl/ra pentn!
I{md",ci ' riind unica'; senile pentru sllrrime ' flinlme'; p li/e /l/l
pcntru flll!tllII ; lent/ellll pentru lil/dt/e/III ' bolnavul '.

Cnll,f ommtism
Rc(/u cerc(I g rupI"ilor comiOmmt;cc rn ~.; r lltl feu mai
mul te vibralii, informe ea (rimi ' iama', l(Kirrli ' lOarnl!.' etc ~i
cli~'Clln'lI ' euserul ', lel 'ceru l' etc., consti tui e 0 rostire
particularli. a fa~erotil or ~i a moseopolenilor.
Nu putem ~t i daea notalia pp folosi ta de tOli eei trei
autori reda un r velar (sau uvular) sau un r eu mai mu lte
vi brali i apieale. TOlu ~i, forma picllmYIf, intaln ita la Dani il,
168/28, ar putea atesta un r velar sau uvular, ex istent in grai ul

- 39 -
 MANUELA NEVAC I

ra~ero!ilor ~i dovedind, inca 0 data, apanenen!a lui Daniil la

acest grai.

I velar
in fonnele Jolla ' zer', jjellti ' mancare gatita', avem a
face, foone probabil, cu I velar, caracteri sti c graiului
moscopolen ilor, care suntinfluen\a!i in aceasta rostire de
pronull!ia din albaneza a sunetului respectiv.
Codex Dill/ollie, descoperit de profesorul Gustav
Weigand in 1889, in Ohrida (Macedonia), in casa frali lor lancu
~i Mihail Dimonie, este 0 culegere de tex te religioase, traduse
din limba greaca . Manuscrisul a fost publicat de Gustav
Weigand, in transcriere fonetica, alaturi de textul seris cu litere
grece~ti, in "Jah resbericht des lnstitus fOr rumanische Sprache"
(nr. IV-VI, 1894-1899).
Codex Dill/ollie, datand de la sra r~itu l secolului al XVIII -
lea, reprezinta, a~a cum rezulta ~i din indicaliile tipicona!e
redactate in limba greacli din textul aromanesc, 0 traducere a
unOf scrieri rel igioase, care se bazeaza pe texte bibl ice, du pa un
original grecesc, ~i anume: Emllglle/ia Illi MarCil Paptele
apostolilor, Joan Glln; de Allr, unele fiind preluate de la
Damanschin Studitul ~i Efren Sind.
In ceea cep rive~te lfalls/itera(iCl, Gustav Weigand
precizeazli: " Am respectat originalul, astfel incat transcrierea
fonetica sa corespunda rOSlirii au torului , respectiv, a autorilor
( ... ], rara sa operlim 0 unifonnizare, care s-ar fi putut face cu
usurin!li. Chiar in Ohrida nu se vo rbeste un dialect unitar, c1ici
acolo traiest aromani de origine diferita, chiar ~i f1ir~ero!i , a~
incat autorului ii erau, adesea, cunoscute doua sau mai multe
fonne" (Weigand 1897: 136). Ulterior, G. Weigand a afinnat

- 40 -
 MANUELA NEVAC I

ca dialectul actual din Tirana este singurul care poole fi luat in

consi deralie pentru Codex Dill/ollie. Ocupandu-se, la randul
sau, de aceasta problema, Th. Capidan a aratat cli
"pani culari talil e de grai care se gasesc in limba aromiinilor din
Tirana se intalnesc ~i in textele celorlalte scrieri aromane~ti din
sec. XVlll [... J. Astazi se ~tie ca li mba Codice/ui Dill/Ollie se
identifica cu limba celorlalte texle aromane~ti din Albania"
(Capidan 1932: 66).
Fara sa se ocupe foorte pe larg de limba in care ~i-au
redactat operele scriitori i aromani din secolul al XVIII -lea, pe
care i-a reedi tat, Pericle Papahagi folose~te, pentre prima data,
sintagma "dialectul moscopolean" (care apare de doua ori, cf.
Papahagi 1909:323-324), in care detenllinanlul /IIO~WP()Ie(l1l
are mai mult 0 accep]iune cultural:} decal lingvislic:}, evocimd
faplul cli operele scriitori lor in cauzli sunt radul mi~rii
culturale de la Moscopole $i reflecta, in principiu, dialectul
vorbit in aceSI ora$ (~i in im prejurimi). Este 0 denu mire cultl1
pentre cpvorbitorii graiului in cauza nu-~i spun "moscopoleni ".
Cel care s-a ocupat mai indeaproape de graiul
aromanilor din Albania, cu referiri ~i la limba scrierilor din
secolul al XV III-l ea, a fost Th. Capi dan, in monografia,
F(ir~"Crolii (1931). Constatarile din aceasta monografie sunt
prezentate succi nt in Aro/llanii, Capidan 1932 : 18-19. Th.
Capidan slabil e~te 0 iera rhiza re sociala - intemeiata pe ocupali i
diferite - intre aromanii de la sate ~i cei stabi li!i in ora~e,
gasind in diferen!a rural / urban sursa deosebirilor de grai. De~i
prezinta, in capilOle separate, pan icularilaJile din graiul
fal"$erolilor ~i din graiul romani lor din ora ~e, Th. Capi dan nu
vorbe~te, expl icit, de un grai sau de un "dialect moscopolean"
(denumire caTe la Per. Papahagi este folosita 111lr-o accep!iune

-41-
 MANUELA NEVAC I

mai degraba socio-cul turala; vezi slIpra), Dar, chiar dac3 nu-I
denume~te, el reprezinta 0 realitate lingvistica, sesizata de G.
Weigand, care era In cautarea graiului (evident. nu cel tllleTOt.
cunoscut de el) in care a fost scris Codex Dill/ollie .
Pentru identificarea acestui grai trebuie, mai intai, sa
unnarim atent felul in care cei doi edi tori - Paul Dachselt ~i
Gustav Weigand - au realizat 1r(lllsfi/CI'(/lia (transpunerea
textului din alfabet grecesc in cel latin) ~ i . apoi sa ne referim la
stadiul actual al cercetArilor privind graiuri le aromanei.
Indica1i i privind apar numai la primul din cei doi editori
ai texlului, an ume la Paul Dachselt. O. Weigand. cel de al
doilea editor, care a continuat ~i a incheiat publicarea Codex-
ului, prei a sistcmul de transliteralie stabili t de Paul Dachselt.
in ceea ce prive~te vocala A (redatA prin 0 cu cerculet
subscris), Gustav Weigand preciza : " Nu se poate slab ili cu
siguranlA dacA scri itorul (copistul) avea 0 singurA vocalA
inchisA in seria centralA sau mai multe; tOlu~i prima variantl1
este posibila [~i anume 0 singura vocal 11 inchisa in seria
centralA}, caci ~i astl1zi se roste~te in nord, in special in
Monastir [=8ito]ia], numai [= Ar (Weigand 1897: 138).
AceastA problemA a provocat dificultAli de interpretare
~i altor li n gv i ~ti - Per. Papahagi, Th. Capidan, Tache Papahagi
- care nu au rezolva t-o ~i nu 0 puteau rezolva, fiind yorba nu
de fonelica , ci de fonologie, a~a cum a rema rcat Matilda
Caragiu Marioleanu in S/Ildilil lillgvislic care insole~te edilia
din Lillirghiem / aromiil/esc (1962) : in graiuri lei n d iscu\ie (din
Albania) existA - din punct de vedere fonologic - 0 singurA
vocala inchisa din seria cemralA, IV. care in pozi]ie
neaccentualA, se poale realiza - fonetic - nu numai ca [A], ci ~i
ca [il Este yorba de distinclia tlcutl1 penlru prima data in 1968

- 42 -
 MANUELA NEVAC t

in lucrarea FOIw-IIIOIfologie (11"01IIUlla illtre graiurile de ti p F

(=ta'lerot] cu ~se foneme vocalice ~i celelahe graiu ri
aromane~ti, de tip A, cu $apte foneme vocal ice ($i, implicit, cu
opozilia /'M : /iJI (ar&v: (/rdV) in pozilie accentuatA, care nu
exista la graiu rile de tip F [=flr$erot], unde cele douA cuvinte
se confu ndA, rostindu-se rliv (tara a protetic),
DatA fi ind inconsecven\a cu care este notatA vocala
centralA in alfabct grecesc (-, eta, a), solulia de a 0 reda, din
Taliuni fonologice prin ti (nu $i pri n i) este cea corectA.
o problemA dificilA de interpretare, in Cudex Dill/ollie,
este aceea a lui /I final, care - atunci cand cuvantul se terminA
intr-o consoana - este notat, cu exceplia consoanei III, dupa
care, de obicei, nu este marca!. 0 atenlie speciala a acordat
acestei probleme Matilda Caragiu Marioleanu, care, data fiind
dificuhatea interpretarii, iI noteaza pe II final precedat de 0
consoanA : "I-am transcris pe 'If precedat de 0 consoanA prin II
plenison" (Caragi u-Marioleanu 1962 : 89). Consideram ca
aceastA solulie este corectA.
Avem de taCU! 0 observalie cu privire la aces! II final
dupA cuvinte terminate in consoana III . Pcntru a interpreta
coreet situalia din Codex Dimollie, trebuie sA-1 am intim pe C.
Ucula, care preciza cA ,.Ia unele cuvinte, ee se terminA eu III , nu
punem nici un [u]: OWII/, Nistllll, p"(elll ca sA respcctAm rostirea
(Papahagi 1909: 67). ObservAm , insa, eA uneori Ueuta il
noteaza pc 11 final ~i dupA consoana III. AceastA inconsecvenla a
fost inlerpretatA diferit de Th. Capidan, respecti v Matilda
Caragiu Mario\eanu, din al carei studiu lingvisti c, la Ulllrghier
aromollesc ci tAm : " Luand-o drept buna [preciurea tacula de
UcutaJ , Th. Capidan conehide pc marginea rOSlini lui /I final in
cuvin te terminate lntr-o consoana [ .. . J eli {(-II se ros te~te dupa
- 43 -
 MANUELA NEVAC I

orice consoanli afarli de III. EI [UcutaJ uitA catcodata accasta

regula $i-I scri e dupa III: IIIpnllllllllilllli , 65/3 » (cf. Arolll ., p.
287). Adevarul este cA Ucuta nu «uith notiindu-I pc -/I dupA
III , ci «uith ciind nu-I noteazli (Caragiu-Mario!eanu 1969:89)".
Dup:i cum vedem, interpret:irile celor doi l ingvi~ti - Th.
Capidan ~i Matilda Caragiu Marioleanu -, cu privire la aceea$i
realitate fonetica, sunt opuse.
Situalia semnalat:i de Ueu ta se reg:ise~te in Codex
Dimonie : dupa III, -II de ce mai multe ori nu este notat : CIlII/.
0111. pOIll. allli (cf. Nevaci 2009 d: 272).
Alat uri de aceste nota1il, cele mai frecven te, i"ntalnim
uncori $i altele, eu -II filial prezent: 11(1 cfiluilllll ( UU7); hilllli
(1U20); fin/1I/1II (l U3) ; 1I1II1)/i}1II11 (XVI20); rrelllil (XVIII 3)".
Analizand aceste exemple, care reprezinta 0 exceplie in Codex
Dilllollie, sesizlim 0 problem:i de fonetic:i si ntactic:i, liind Yorba
de trei contexte d iferite (Nevaci 2009 d : 278).
Primul context este acela in care:
a) dupa -III ~i II urmeaza cuvi nte care incep eu 0 vocala.
Sp.re exe11lplu :
lIli c!illlil1ll1 0 I"rllill DlIl1IlIiti=till 'ne inehinam, 0 iubite
Dumnezeu ' (II U7), IirulllUl {mil alill/III ' iertam unul ahuia'
(1U3), as IIl11p/i}1I111 flrigejli allOSlri 'sa facem rugile noastre'
(XV 120).
Al doilea context este acela in care:
b) dupli -III ~i /I urmeaza cuvi nte (sau construqii) cu grup
consonantie la inilialli : (lIe )'rbllil s-cfljhilllll di fa
d01ll1l1l11l ' aceea vrem sa cerem de la Domnul '
(XVU I 3).

- 44 -
 MANUELA NEVAC t

c) dupa. -/II ~i II urmeaza. un cuvant care incepe cu 0

consoana: IIoj II/rei { .. j hilll ll gi/lllll a/(I ·noi tOli sunlem
poporul tau' (111 19-20).
In primele doua situalii (de sub a ~i b), rostirea lui - /I
dupa III se explica prin conlexlul fonel ic: in exernplele de sub
(a), -II este ,.indus" de vocala care urmeaza, cu care formeaza,
uneori diftong: ~, IP in exernplele cfillitlllU 0, as /llIIpfe/llll
lIrige!li ; in exemplele de sub (b), -II dupa 11/ e "cerut" de grupul
consonantic care urmeaza, sc. Numai in exempiul de sub (c), - II
dupa III nu are 0 explicalie (puland fi 0 inconsecvenla de
scriere) ecf. Nevaci 2009 d: 279).
in eoncluzie la cele afirmalc cu privire la II fina l dupa 0
consoana, considerarn ca absenla lui dupa fII iluSlreazIi grailll
fIIoscopoleclll, conform descrierilor reeente (cf. Saramandu
1972: 171-172 ~i Saramandu 1984: 429).
Precizam ca solu\ia adoptata dc Gustav Weigand in
transeri erea lui -/I final precedat de 0 consoana pri n -ii .~cllrl, iar
a lui -II fin al precedat de doua sau rnai multe consoane prin -/I
plenison, are in vedere situalia generala din aromana, in care -/I
estc scurt prcccdat dc 0 eonsoanli ~i plcni son dupa un grup dc
consoanc. Rostirea lui II plenison dupa grup eonsonantie
caraeterizeazli insa ~i graiul moscopolean (deosebindu-l de cel
fa~erot, unde apare II seurt), a~a cum rezulta din cereetlirile ~i
inregistTarile actuale de texte (cf. Saramandu 1972: 197 1,
Saramandu 2007: 345-361).
in eontinuare prczcntam eatcva par/;clI/adlci!i ale
graillllli, lIIoscopolmll, pe baza tectului :
In ceea ce prive~te vocalismul , graiul moscopolean se
incadreaza, im preuna eu eel fiir$Crot in categoria graiuri lor eu 6
fonemc vocaliee (l ipsc$tc vocala ccntrala inehisa fif),
- 45 -
 MANUELA NEVAC t

deosebindu-se de graiurile arornane~ti cu ~pte fonerne

vocal ice (pindean, grarnostean)_
o alta panicularitate a graiului moscopolean, care se
regase~te in graiul flir$erotilor din Albania, este monoftongarea
,
diftongilor {lI, {rl, rezultatu l fiind ~ ! I (Nevaci 2009 d: 282)_ In
Codex Dimollie diftongul. {lI apare atat ca itt (srafic p), cat ~i
ca e: bisja ricd (35126),
,
IIrix fe (llb/ 18), dar dede (68 b/ 18),
cli(/el'i,! (70/3). In schimb, diftongul (KI se pastreaza (redat
grafic: /J{l): {¥lSI)/,! (8 I b/ l 3), ic {¥IIIl' (27bI2 1).
Rcfcrindu-se la 0 alIa Irasatura fonetica dcsprinsa din
tex t $i anume, labializarea lui li ncaccentual, Th. Capidan
afirma: " Este destul ca cineva sa Slea 0 zi in T irana sau
Durazzo ca sa auda lirnba lui Ucuta cu obicinuita labializare a
lui Ii ncaccentuat" (Capidan 193 1: 121). Aceasta panicularitate
sc re~se$te in UllIl'ghier (Caragiu-Mariolcanu 1962 :81-82 ~ i e
confirmata de graiul moscopolean act ual. in Codex /Jimollie
inregistram fonnele : jUl'maclI pentru jiirlllt/clI 'otrava' la
ceilal]i aromani (43 b/2), !tll/goa!"e pentru l{mg(XI!"e ' boala' la
ceilalli aromani (37/2 1).
Fonetismul dllllliflicd pentru dllmdllicii in restul
graiurilor arornin~ti, atestat la Danii l Moscopoleanul estc
inregistra t $i In Codex /Jilllollie (68 b/6 ) $i se conserva pana azi
in graiul moscopolean (cf. Saramandu 1972 : 175).
Prezenla in textu l din Codex /Jilllollie a fonetismului
1II(ll'i (pluralul de la more) (9 5/1 1) pentru milrl in restul
aromanei este 0 al ta trasatura a graiului moscopolean (cf.
Saramandu 1972 : 175; Bardu 2004: 73). Fonetismul apare $i la
ceilali scriitori din secolul al XVIII - lea: Daniil nOleazA IIIOri
,)/,!~Ii (1361 12), iar Ucuta (/miriira/ Illari ([ 0 1/55),

- 46-
 MANUELA NEVAC I

Formele de persoana a Ill-a singular, indicativ prezent

~i de conjunctiv prezent al vcrbclor dav 'dau', lav ' spril ' , SlaV
'stau' a~a cum apar in Codex Dimollie, precum ~i la Daniil : tlii.
Ill. sic; formeazri arie separatri la moscopoleni falli de formele
00, la, sla in reSlul aromanei . in ceea ce pnve~te
COIISOIICllllislIIlIl, amintim cateva fenomene desprinse din text :
Redllce/wl gmpllflli COIISOlI(llllic m > r este 0 panicu-
lari tate comunli graiurilor fa~erot ~i moscopolean, prezentri la
tOli scri ilorii aromani din secolul a! XVIll-Iea. in Codex
Dilllollic este ocurenta in fonetismele : cord pentru canli 'came'
in restul arOmane!, luiresc/l pentru Il(il'llesc/i "hrnnesc" In restul
aromanei efC.
Semnalrim reducerea lichidei latcrale (I] in grupul [TIl la
(rJ in formele articul ate ale substantivului: Jcm pentru Icrtll
'cerul ' in res tu l aromanei , s(Jrci pentru suar /i 'soarele', jicoru
pcntruji{oJ"/1i in celelalte graiuri ale aromanei etc.
in schimb, reducerea dentalei [n] in cadrul gru pului
consonantic 1/111 (1/111 > III), trasaturri a graiului rar~erol, nu este
ocurent ri in textele scriitori lor aromani din secolul al XVIII -lea,
incl usiv in Codex /Jill/ollic. AsfcL inlalnim fOmlele /emllll
'Iemn', SC(l1II1I/1 'scaun' , Selll/lli 'semn' etc.
La scriitorii din secolul XVIll ~i in Lilllrghier apare
forma lllcic ' mAnanc' (ca in majoritatea graiurilor aromane~l i ,
inclusiv cel ra r~crot (cf. Nevaci 2009 d: 11284). in schimb, In
Codex /Jill/ollie apare numai miillclt, rarli reducerea gru pului
consonantic, ca la Boiagi.
E posi bi l sri Ii circulat ambele forme (cele cu IIC nered us
la c au fost ateslate ~ i in graiul pindean, in localitAlile Bliiasa
(de caIre Weigand 1894: 250/23), Amillcill de caIre Saramandu
in ALAR m.s.). in Vlahoclisura, localilate Cli po pulalie

- 47-
 MANUELA NEVAC t

moseopoleana. la origine, Papashagi notcazA fomle eu /lC

neredus la c. De asernenea, gasirn in Ohrida formele mincarc
(303/ 1]) $i a!'eo millcala (383 / 19). in lega.tura eu formele /IIaCIi
~ i IIIOIICII , Weigand preeizeaza ca lIIacii e atestat indeosebi in
Monastir [= 8itolia], dar ea aparc ~ i in Ohrida, a!aturi de forma
eu labializarea lui a, /JIlink/l (Weigand 1894: 3 19),
in ceca ce prive$te !exicul , in Codex Dill/ollie Inl1l10im
penlru pronumele nehotAr:i.t forma (illiwi cu sensul ' cineva,
vreun ul' (! 4/ 19): dise avelii lIir;h/la lilliril si adllm; alii dll rllgll
di prill! sliill?, ' daeA ali vAzut pe eineva sa adune rug de pe
spi ni?' dar $i cu sensu! pronumelui negaliv ' ni meni ': lilli wi 1111
wl ,~'-1i ({will (13/8-9) ' nimeni nu 0 sA-I auda'. Tilliwi cu sensul
de ' nimeni ; vreun ul' apare ~i la Daniil $i Ucu ta. E interesant
fa ptul ca pronumele nehotarat IiI/iva se intii]ne$te la seriitorii
moseopoleni in propozi\ii negati ve cu sensul de 'nimeni ':
lillil'a 1111 poali (Ueuta 65/4) 'nimeni nu poate' ; cafiii hrallii !t';
III/ Ie do /illil'li ' eer hrana. $i nu Ie da nimeni ', Til/ira e forma
moseopoleanli, in graiul tar$Crol ii eorespunde 1'01', care se
folose$te, ca pronume neholarat ( l'illi val' II (jiCor I'? ' a veni t
vreun feeior' ) dar ~i ca pronume negaliv in enun!uri negative
(1/11 I'illi !'lid' (jiood') ' n-a venit niciun fecior ', in Codex
/)illlollie, /illil'li apare atat in propozi\ii negative, ca la seriitori i
moseopolen i, cu sensul ' nimeni ' cat $i cu senul ' cineva' (vezi
supra) (cf, Nevaci 2009d: 285),
Inlr-o ancheta. de teren pe care am efectuat-o la Ohrida
in anul 2007, am putut confi mla, dupa mai bine de un secol ,
constatarea taeut1i de Gustav Weigand cli in Ohrida - vech i
centru ora$Cnesc -, nu se vorbe~te un grai unitar. Se disting $i
astazi doua grupuri de vorbitori aromani (cC NcvacilRadu
2008):

- 48-
 MANUELA NEVAC I

a) vec hea populalie or1i~eneasc1i, la origine mosco-

poleni
b) val uri le ulterioare de populalie aromiineasca, la
origine taf$eroli .
Cele dou<\ grupuri au con~tiin\3 deosebi ril or de statUI
social ~i , de asemenea, de grai .
Pentru li teratura rc1igioasa aromiin1i din aceea~i
perioad1i men)ionlim ~i Lil/lrghier arom(illesc (man uscris
inedit), publicat in 1961 de Matilda Caragiu-Mario\eanu.

7. FARSEROTU iN OOBROGEA

Hf$crolii, fi e eli au tr1iit in Grecia, Albania sau

Macedoni a, au avut tot timpul con~tiinla romani t1i!ii . Acest
fapt, precum ~i condiliile istorice de la sfiif$itul primului razboi
mondial ~i eonsecinlele rizboiului greco-lure (19 19- 1922) au
determ inat plecarea aceslui grup - allituri de ceil al\i aromani -
spre Romania, Unul din inilialori i aeeSlei mi~cari a fost
Gheorghe Celea 48. conduclitorul necontestat al grupului de
aromani din regiunea Veria, Gramaticova.
Ca urmare a razboiului greco-lure ( 1919- 1922), foorte
multi greci s-au refugiat din Turcia in Grecia, iar popul alia
musulman1i din Macedonia ~i Creta in Tu rcia. Liga Naliunilor a
intermediat locuri le de muncl\ agricole sau industriale ale
refugialilor gTeei in Greeia. Acest lucru a determinat perturbali i
demografice ~i desproprietlirirea aromanilor din Veria, Vodena,
Meglenia, ~i Cateri na, in cea mai mare parte crescAlOri de oi .

<4Gheorghe edea ( 1880- t%6). buniclil dupil IlUIlIl! 31 aclorulu i Ion

Car.lI uilnl, i ll\'~~~lor in co mun.1 Gram.11iCO'·~I.

- 49 -
 MANUELA NEVAC t

Cu sprijinul autorit3iiior rom ane, ace~!ia au emigrat in

Cadri later incepand cu anul 1925, stabili ndu-se apoi , In 1940,
in actualele a~ezAri din judclul Constanla, unde au ocupat
locuinlele pArasite de gcrmani .
La data de 26 octombrie 1925 primul vapor cu aroma ni ,
' Ia~i' , intra in portul Constan la. Aces! proces s-a incheiat in
jurul anului 1940 (dnd ramilii rAzlclc au vcni t pe cont propriu
in Romania). Ofi cial , anul 1 935~<) reprezinta data la care a luat
s rar~it ",migrarea"so populalici aromiine spre Romania.
In lunile iulie-septembrie 1925, delegalul Societalii
Mace<lo-Romane, DemelO! Kehaia, s-a de plasat in regiun ile
din Grecia pento! a organ iza primele contingente de aromani
pcnlru cmigrare. Au avutloc ~i contacle cu oficial i de la Atena,
care erau astrel in~tiintati de intentiile aroma ni lor ~i de
consimlamantul gu vemul ui roman. Scrviciul Ma ri tim Roman
era sol icitat ~ realizeze, contra cost, transportul coloni ~t il or la
Constanla. Inainlca primul ui transport, din luna august, grupu ri
de aromani au venit din comuna Pleasa, din sudul Albaniei
(flr~eroli pl isol). Ace~tia au intemeiat satul Fra~ari, din
Durostor.
De$i pri mele iniliative ~i actiuni concrete privind
emigrarea apar]ill l1sera arorminilor ~ meglenororminilor din Grecia,
din regiunilc Vcria, Vodena ~i Meglcnia, In mod eu totu!
surprinzAlor, primii emigranli nu au venil de aici , din Albania,
din comuna Pleasa, din Di~nila ~i Stropani. Ace~tia au 50sit la
Bucu re~ti , in data de 20 iulie 1925, fi ind improprie!arili in
Dobrogea de Sud .

.09cr. Arhh-efe Sialufui . COllSWlIta din 1 9~ 7.

XI Am folosil tCTIlt:: Il111 de lIIigrare (':ll sensul gcografic de nll~1n: de
popu lil ];i.

- 50-
 MANUELA NEVAC t

H~crotii s-au a~ezat in special in judelul Callacra:

~opan in satele: Alexandri a. Bazargic. Bezaun, Casimcea,
Carasular - Denicier. Cara- Omer. Caragi , Amlan, Ceamurlia.
I. G. Duca, Tatargea, iar plisoli in satele: Fra$ari , Aidemir,
Regina Maria (in regiunea Durostor).
La 7 septembrie 1940, in urma tratatului de fronti era
romano-b ulgar de la Craiova prin care panca de sud a
Dobrogei , Cadrilaterul (judelele DuroSlor ~i Caliacra) inlra in
eomponenta Bulgariei, populatia a fost transferata. FAr:}Crolii -
impreuna eu al te grupuri de aromani - au fost eaza!i , pentru
eateva luni, pana la evaeuarea populaliei gennane, in judelul
lalomi!aSl .
Din noiembrie 1940 grupuri de aromani , au ineeput sa
vi na ~i sa fie i'm proprietarite in Dobrogea, In aeeasla regi une,
fa~erotii eonslituie, ca ~i gramostenii, un grup numcros (34%
din numaru l lotal al aromani lor) 52. Far~erotii ~opan sunt
inlalniti in localita!ile: Agigea, Cogealae, Mihail Kogalnieeanu,
Mihai Viteazu. Nisi pari, Ovidiu, Poiana, Palazu Mie, Medgidia
(din jude\UI Constanla) Sl. Far~erolii plisot sunt intalniti in
ora ~u l Ovidi u ~ i canierele ora~ului Constanta : Vii le Noi,
Anadolchioi ~i Palazu Mare (ridicat la stat utul de eanier in anul
1987; pana la aeea data era eonsi derat sal), Dupa cum se
obscrva, fa~erotii $opan fonneaza panea cea mai numcroasa in
Dobrogea (fala de eei plison.
Com una Cogealae dateaza din ani i 1870. cunOSCUla sub
numele turcesc Hogeainli c, care insemna ' po~t a mare' fiind

.II cr. CUij.l 1990: -43.

J~ cr, Samn411Jdu 1972 : 18.
jJ cr. Snran411Jd u 1975- 1976: 188- 189.

-5I -
 MANUELA NEVAC I

amplasata pe drumul dintre ora~ele Constanta ~ i Tulcea. Aici

poposeau, in trecut, care ~i po~talioane trase de cai, care
transponau zilnic pO$ta, flcandu -se schimbul de cai penlru a-~i
continua drumul spre nordul sau sudul Dobrogei .
Comuna Cogealac, fonnata la inceput din cetaleni veniti din
lara co animale multe, in special cu oi , gasind suprafe\e
insemnate de pa$uni naturale s-au stabil it in zona intemeind
gospodari i. Odata cu cre$terea animalelor s-a dezvoltat
comertul cu produse agricole care se desfl~ura la targul
renumit din loealitate, deveni nd astfel un centro imponant,
unde veneau locuitori din satele invecinate.
Datori la renumelui $i im ponanlei acestui targ situat langa
calea ferata precum si poziliei geografice - in perioada 1936 -
1937, local itatea a devenit centrul plasei Cogealac, la care erau
polarizate toate localita{ile invecinale.
in pcrioada 1873-1883 local itatea a fost populata cu
coloni$li de origine germana. Pri mii coloni$ti veni li au fost 44
de fa milii de etnici germani, originari din Basarabia.
Majoritatea populaliei gennane a fost dusa in 1940.
Cu oeazia schimbului de popula\ie care a avut loe in
1940 cu statui bulgar, in locul gennanilor plecali. au fosl aduse
fami lii de aromani din Cadrilaler La recensamanlul din anul
2002, comuna Cogealac avea 0 populalie de 3316 1ocuilori, din
care 60% aromani flr$eroli .l"OpOIi.

, Palazu Mare este in prezent un canier din Constanla.

In an ul 1909 a luat fiinla comunita tea germana din Palazu
Mare. Din ini li ativa pastorolui 1. Schuben din localitatea
Caramural, in 1929 s-a realizat cladirea ~colii . in 1940, un
numar de 515 de gemlRni au parasit R$ezarea, in sal ramanand

- 52 -
 MANUELA NEVAC t

numai 15 germani S4 . Cu ocazia schimbului de populatie din

1940 cu statuI bulgar, in locul , germanilor, in Pa[azu Mare au
fost ad use familii de aromani. In prezent, Palazu Mare este un
importanl cartier al municipiului Constanta, fiind foarte
cunoscut datontA numArului sAu mare de locuitori. Palazu Mare
este situat [angA [acu[ Siulghio1. Din toli locuitorii cartieru[ui,
40% sunt aromani pliso/, 25% !Tomi , 20 % sunt turci ~i 15%
reprezintA alte minonlAli nalionale.
Mihail Kogiilniceanu , fost KaralJlllral, este 0 [oca[itate
din jude\ul Constanla, situatA [a 0 distan!a de 25 ki[ometri de
ora ~ Locul in eare se aflA comuna a fost ocupat initial de
triburile tAtare emigrate din Cri meea, stabi lite in urmA cu
aproximaliv 500-550 de ani, perioadA in care localitatca a
purtal numele de Ka ramurat (Mura t eel Negru), numele unui
eonducAlor IAlar. Teritoriul a fost slApanil de tatari pana in anul
1877. in perioada 1877-1883 localitatea a fost populatA cu
eoloni~ti de origine germanA. Majontatea au pArAsit [ocalitatea
in 1940.
Conform recensAmantului din 2002 in comuna Mihai l
KogAlnieeanu trAiese [01 14 locuilon, dinlre care 8 155 daco-
roman i, 1214 aromani fAr~eroli so/xIIi, 107 turei, 337 tAtan, 283
romi , 18 germani.
Poia na, sat di n judelul Constanta (Ia 0 distanlA de 17
km. de ora~) are 0 populalie de 670 delocuitori . Poiollo este
eunoseutA ~i sub numele de COCO~1f tradueere a lui Horoslar.
Aproximativ 60% sunt aromani fA~croli sop(Ui .

S1 cr. Arhi\'clc Slntllllli.

- 53-
 MANUELA NEVAC t

Comuna 1\'1ih ai Viteazil cstc situata in extremitatea de

nord-est a jude\lllui Conslanla chiar la granita cu judetul
Tulcea. La rccensamantul din 2002 avea 0 populalie de 1932
locuitori . in trecut sc numea Sa n YIITt. i n prezent, doar 20
ramilii de rar~ero!i .Wj{XIII mai locuiesc in sat, restu l stabi li ndu-
se in ora~ ul Constanla ,

Ovid ill este un ora~ din judclul Constanla. Arc 0

populalie de 13, 13 1 locuitori . Vcchea denumire a localitalii,
data de catre turei era CllI/ara . Aiei 20% sunt aromani .
De asemenea, rar~erolii sop(IIi mai locuiesc in regiunea
Banatului (mai ales in Timi~oara) iar pli;W)1 in Bucure~t i
(com una Pi pera).
Ocupalia de baza a ra f~erol i lor rnmane cre~terea oi lor ~i
prelucrarea produselor provenite de la acestea. in acela~i timp
ei practi ci'l ~i agricultura, negustoria sau di verse meseri i (mai
ales eei slabili\i la ora~) . Foarte mulle fam ilii de rar~ro\i se
stabilesc la ora~e adoptandu-se la rilrnul ~i caracterislicile vie!ii
modeme.
in capitolele uml!itoare voi prezenta caracteristicile
fonetice ~i morfologice s5 ale acestui grai pe care poe!i ca Ion
FOIU, loan Cu~a, Nicolae CaTalani'l, Gheorghe Nevaci ~i alill 1-
au ridica t la rangul de limbi'! scrisa.

!~ Lexieu] gmiulu i filJ¥:ro1 nu prclj1U~ difercnle semni rICa1;I"C f4~ de reS1u!

grniurilor arollllnc. FOllC1isIlIcic specifiec IICcslUi grai. precullI i;i limbilc din
care au fOSI IlIO$1enile sau imprumUlalC cllI"imclc SU IJl CUpri lt5c in capitol ul
fo"Qnl:licd ~'; fonologie.

- 54 -
CAPITOLVL 2

GRAIVL AROMANILOR FAR~EROTI DIN

DOBROGEA
A. FONETICA ~I FONOLOGIA

1.1 VOCALE

1. 1.l DESCR lEREA SISTEM ULUI VOCALIC

Sistemul vocalic al gra iului ta'lerot cuprinde 6 'locale

(Ia. e. i. il, o. up. spre deosebire de cd al ¥raiuri lor gramosteall
l
$1 pindelUi ell 7 'locale <Ia. e, i, li. i , 0, ulY
3
graiu l fal'$ero t graiurile grlilllosteun $1
pilldean
,(' "0 , i
ii , "a
"o
"
I Tn llI'I1Ul aochelelor- efectlL:lle in Pind in august 20 11. run COI1SUt31 c.1.
~raiul ;m:, izolal, in anunite locaJil:'i\i siSltm de ~e vo<:;)le.
- Cf. C'1l"3giu· MariOle3llu 1968: 32 ~i cr. $:u-.mI.'U1du 1984: 428.
j Sis\emul vocalic de: 6 vCIC:ll" an: in vo:dcn: distnbuli~ fonenlt<lor voc,~ic"

in si lllb<'l accelllumil dupil oonso:me nepalalaJe (penlnl alte pozi lii cr. cap.
Nl'll lraliWri) . In graiullaIlt'rot .r flU an: re:~i:wn: fonoiogicJ {Otl reaJiuaza
orozilii de: lipul: ~mjj~: ~"rij~, ~"A41: ~"{",,. d.1f are reaJi1..:lre fOIlt:lica
(MIlCi. plilmil).
Dc a;;en'k:ni, In r~l ii $6p.lll ,'OCala I<ll se inchide la 1<11 (ois(l.
fiir(l de.) ceea ce I-a deltmli l1'~ pc: Andrei Avr"m s.1 nun-e.1SC<'\ netSl SUllel
..v(X;:~~ (It<dct~nnin'll~' (d. Avnun 1977: 367).

- 55-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

In graiul tan/erO(. identitatea fonologica a ce10r 6

foncme vocal ice se stabi1e~te pc baza unor opozitii de tipul:
- Iparllper"l, lanim"l: )ara.m"). )amaral: lamura). )mer") :
Imir"), Imor"l: )mur"), )firli ): )fura) etc,
-1"'''1' 1''''1
-Isod) : Isoc~l, )mor"l: Itno~1 elc.

1. 1.2. DESCRIEREA SISTEMULUI VOCA LIC

I ) Vocala )a) m nu apm-e la iniliala de cuvfilll sau de

sHaM (nici ea supon vocalic al eonsoanelor IKlZale I n~, Inl:
mpulr6dl 'impletesc', mlwrr\1 'mpan', 'Kard' 'inearc,4.

2) la) pro te tic

este distribuit eu
IlU aeeea~i frecven!li eu
care apare in restul lIfOmfinei.

Graiul ta~erot fala de g~iul grlhllOslean

rail adill
rtimlm!' armlil1!1
mfill artiflll
vegf\1 aw!gfll
Proteza lui lal apare totu$i ~i in graiul fAr$erot in euvinte
ca: (/cr/sd /, aClim/md/. allimlll ctc.
3) In graiul tan/erol - ell ~ i in ee1elahe gruiuri ale
aromfinei - vocala Ie) se eonserva dupa labiaJe (indi ferent de
nlllura vocalei din silaba ullnatoare (in limp ce, in dacoromana,
lei se conserva nUlllai atunci efind ill siJalxl unnatoare se ana 0
vocala prepalatala: lei sau Iii, in celelalte contexte e > a):s

• cr. S,lfalll.:Uldu 1984: 429.

! Cf. Cnragiu- M3riOl,,:mu 1974: 224-225.

-56-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

lat. pill/(III ) > per~1 (ta~erot)

lat. video > i't(IV
4) Iii in pozilie nuzali'i, pr(:L'e<iat de labia li'i se pastreazi'i.
indiferem de timbrul vocale i d in si lllba unni'iloare;
lat. vel!lllm > vim /II (falli de 'vant' in dacoromana).
5) 0 paniculari tate a graiul ui ta~erol este dis tribuli a lui
IAI acce nt uat i n pozitie nazulli ~i (sau) dupli 11. Q. s. r l in a<::elea~i
contexte unde apare If~ in restul aromanei:
Ixjni fala de !xini
sitmlxilii .l"dmbli((1
Hi" (lrd"
r,J.ic !I {l1CII
jJIII(1//11 !mlti//II

1.1.3. NEUTR AL IZARI PRI VIND GRA DUL DE

DESCHIDERE A VOCALELOR 6

in graiul ta~rot. la fel c a ill toate graiurile urom ane~li.

vocalele diu seri a anterioara le i - IiI ~i cele din seria
postelio ura lol- Iul participi'i la neutrJ.lizareu opoziliei privind
grad ul de desc hidere. in pozilie neuL'centuilla. Prill unmm:, se
7
aj unge la un sistem cu palru \'ocale :
I li US
A

6 Cf. SaramalKiu 1972: 166- 168 ~i cf. 5."lralnandu 1984: 4~30.

, ClITagiu-M;triOleanu 1979: 229 a(irm.~. in actst sens. c.~ in graiurilc
~eml<! ..sislelllul vQC;llic :~nlU"\ <! identic cu cd n<!'lCctnlU,I\'".
• A In nOlal L'U majus(."ultl :trhiFClltllllt<le in rozili3 de neutr:lliz,:lI"t:.

- 57 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Acest ti p de neu tralizare este cond ilionat de structura

iar arhifonc mc le se realizcalA cu I ~i U In si laba ncaccemuata,
d upli canoane nepalatllle,
Du pli consoanele palatllle, se neutmlizellzli opozilia
d intre vocalele din seria allterioara ~i cele d in seria centrala:
imre lel-llil ~i Iii -Ilil·
Aceastli neutmlizare depi nde de context:
A U

1.2, SEM IVOCALELE $1 VOCALELE SCURTE FINA LE

Dill sistemul vocalic al graiului fliT1erot mai fac parte

semifocale1e Iij. 11.11 din cadru l d iftongilor lial. Ivai (realizali
fonetic ca ["a], lia], respecti ve [9a[, [\1a [. care. ill pozilie finalli.
se realizeazA ca 'locale scune finale ( [i [. [I![). La flir"$erolii
pli sol diftongii I"al. [Qal apar ~i ca [~I. [vI. Nicolae
Saramandu9 llfinnli eli in "aces! grai, secvenle1e [ ~ [ ~i [.,;a1. [V1
~i IQal pot fi interpretate c a unitali lTlonofonematice - ea
realizliri ale fonemelor [\(1 respectiv [v [ ~i Ie introduce in
invemarul de 'locale (clu'e cuprind 8 unitali):

,.
,
, "
, o

~ Cf. S:u-am:uldu 1972: t68- 170: cr. Saram.1ndu 198 4: 428.

- 58 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Opoziliile minimale {: - ~ (i -~) ~i 0 - 9 (u - 9) apar, in

perechi de tipul:
sikri 'socri" - s(,rri .,soaere'
wlli 'vale' - \'uff 'valea'
ceifuo 'dilea' - ciila p 'ea\eaua'
Aeeasta situa)ie nu apare la fA~rolii ~pail.

1.2.1. DISTRIBUTIA SEM IVOCALELOR

Semivocala lei din eadrul d iftongului [o;u[. [ ~ I nu apare

dupa consoan{: nepalatale:
S: cir¢~"t;.f¢t(i. (!¢.II(i. I¢pii etc.:
P: p~·tl!. PII{Jtfl/a. p~/(i. HIm etc.
Semivocula 1111 din cadrul difton£ului IQul. 191nu upare
dura consoana 141:
S: rQ(il)S{i. rQ(ist~"i, h{rlr{i, s¢r<i, etc.
P: rrstd. c(.J).Iii. h{5fX', s{5fX' etc.
De ascmeneu, semivoculu IIIln u poute uparea inaillle de
eonsoana in illlerioruJ euvumului dupa vocalele (I. e. In ueest
context, 1111 se (,."onsonantizeuza, devenind Ivl inainte de
consoana sonorA ~i I~ inaillle de surdA:
lIJa\'{J~/ 'laud' « lat./mula)
l"((ft~1 'cuul' « Jul. *calllllre)
IiUvr(i 'febrll' « lal./e/Jra).
fJfl'ft~1 'rreot' « lat. pre!/l < prl'sbitef)lo

10 cr. Caragiu· Mario\"'IIlU 1974: 230.

. 59·
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

1.2.2. VOCALE SCURTE FINALE

I n elasa semivocalelor sunt incluse ~i vocalele seune

finale [i], (\I],lal. Fonologic, ele ius! suut numai doua (il ~i 1111,
[I I fi ind 0 vruianta combinUlone a lui lit (d upa III ~i 1<.11):
fad! ·fa<.:' - fat 'fa<.:j'
IIIlcii 'lluc1i' - 1/11(' 'nuci'.
1n graiul far$erol, de cele mai multe ori, [:I] ni<.:i nu se
mai pronunia, <.:unos<.:uI mnd rilmuJ alen al pronun\iei
(vorbirii):
fat. 1111/. mii( etc.
o particularitate a graiului faf$erot este ocureuia lui
[,,![ll dupa orice consoana suu grup consomllIlic:
I ) dupa 0 consoana (inc1usiv 'Ill'): lIIiidl. ('({(III, <' 11111\1,
!lin\l. ClIp\!, pm\1 etc.
2) dura un grup consonantic: IIIII~dl. caft\l. Imrd' etc.
3) dupa gmpul "mUla cum liq uida": "I.W·,!I, .modl, af/!I,
ele.
De asemellea. ri [ se intlilne~le la cuvintele len ni nale in
ori<.:t <.:onsoana sau grup l'OlIsouan tic: (;(/<,8.. I1II1.yti.
Graiul far~rol , remarca Nicolae Samm[md u ..este
singurul grai in care. la finalfl de cuvunt. apar vocale s<.:u ne. nu
numai du pa 0 c011ooan1\, ci $i d upli once grup de COllooane, La
aceaSla situal ie s-a ajuns in unna "reducerii' vocalelor finale i

" Emil Pt:lrovici 1970: 50-55 :lfirm1 n:f"rilor la Si lIJ..1\ia lui (Yl final din
graiul f~roI c.~ :tCt:S! grai pn:zinlil ,p st:ric illln::tg.1 de fom:mc:
consooanlice lx:nnlale (rolunjile): Ip'. Ib'. 1m'. II,. Jd"I. In,.ttl. f:J1. Ikj.
[g'. Ie,.
Ig,. 1);;1. "11'." ce servesc C:l jndiciu ;~ singul;uului ne."lrticulal ;tl
sub;;lantivdor. ,K\jocIl\'dor $i pronumelor 1:1 genu! masculin $i n~ulru" .

- 60-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilo, fti'fuofi din Dovrogea

~i Ii In vocale scune final e dura OIice consoani\ snu gru p

. ,,1 2
consonanllc .

1.2 .3. VOCA LE NAZA LIZATE S I VOCALE LUNG I

1n vorbirea ta~rol ilor plisol 3par v3ri ll1ltele nawli z3te

ale \'ocaJelor lal, I'~, 14 1 01in fonelismele: sr,it,,/! 'haine',
s,}mlXirii 'sambAt!;:. mi!{i/ 'm1lr' , (1)'&;" 'repede' falA de sl,alle,
s'~mbVl(I. med', (1)'61/(1 la ta~rolii ~panI 3 .
To t in vorbirea tar~erolilor plisol, exist! tendi nla de
lu ngire a voculelor: m(/pii ' mure le '. aktira 'prinde', IXiII! 'bate',
jiC:OPIi 'bliiatul·. fala de mtipli. aM/ii. Mre. jic6ru In taJ1Crolii
~6p3nI 4.

1n continuare voi prezent3 trallsfon n1lrile fonelice d in

sislemul graiului tar~rot (¥lpan - S ~i pliso] - P) ill silab1i
accelltuat1i $i apo i in silab1i neaccelltuadi.

I: SilI1lmandli 1972: 172.

Il cr. Capidan 1929· 1930: 178 Si Cf. Mati lda C:lI"agiu· MariOleanli 1972:
30-32: in vorbin:a f~n~ilor din graiul f~rolilor plisOl .,xisl~ varianlele
naz.'Iliz:tntc al~ lui 161,101. ~." (sunde acc.:nll1:lIe s.:ru neaccenll1ale inln: II ~i ..)
in foot:lismeJe: giipdillif ·~rMin.~ ' . p}ifi!(F ·pl;ln4c'. giipl! '~r:lu' ra\~ tie
f,r.'idiUA. f,/iJ"W. git''! (I" rnrS<'rotii ~11\) .
• cr. Caragiu- Mario\e.lIlU 1968: 30-32.
- 61 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

1.3. TRA NSFORM ARI FONETICE

1.3.1. TRANSFORM ARI FONETICE PRODUSE i N SILABA.
ACCENTUATA
A

Ii aC(flltual
Conservarea lui lal accemuat la persoana a I[J-a singular
indicaliv prezent a verlx:lor c/aJl. Ill/!. Stl/{l e senlilalata atat la
rar~rolii $6pail, dll ~i la eei plis6l: c/a. la. Jtl/ 'da, spall'!, stl'!d5.
• •
AL TERNANTA (Ii - It)S, (a - i)P

Altemanla 6-li apare la substmllive1e feminine eu

singularul in lal sau 111 $i plurul ul in Iii sau I-uril:
a - '(~) a - i(p)
("6",(/ - ciJlm: ("(jpp!, - CifJpe
(:<1
~A
"{r; - C(lII/ rl/
A{ .~
Cu (' - c{1,,/pe
16
Realizarea aitemaillei (J - (j in>.:adrul opoziliei sillgular
- plural apare alaI lu tar~ro,ii ~6P.1il cal ~i eei pJis61 - la
adjeelivele /(1}II 'negru' ~i IIJti ri 'mare':
[(I}[I- Mi. mari - //Iiiri.
Aceastli altenHllllli mai este caracteri sticli doar
pindenilor, plurlilul adjeclivelor /aill ~i mtiri variind fn reslul
~ · 17
uromunel .
a, , (~) a: ~ (P)
jed' . falli de jadl jcip\/18

" cr. C:tpidan L932: 20 1 ~i Cf. S:ll1unaoou 1972: 25.

I·Cf.C:tpidan L929- 1930: L77.
11 cr. Sararn:U1du 1972: 175.
II DOA ~.v . jar'l: C.<Jf!idlll 1930: 209 . collsi(\er;\ c;'i Fo rma .j;'ir" .~l;m, n Ii 0
g,"*aJ~ ·.

- 62-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

ill alte localit1i!i)

Diftongarea lui a la {U ap.1re lTIai ales in cuvi nte

impru1l1u tate din albanezli, turc1i $i greadi,

1¢l'(j'g1il1igie ' : $ « gr, Aape)''J

silififi: $, P « w, ~)'/{t", alb, sitah. gr. Q'CAEXI)ZO,

Fonetismul !xlifm!e2 1 'urbore', cu diftongareu lui (l ill

pozitie initial! ~i selllllalat de 111, Capidall in graiul f1iI¥TOtilor
d in Albania, se conserv1i la ta~rotii (S, P) din Dobmgea.

E
i acce ntu a l

Redarell lui I Cll Ii apare dup1i COllSOllne palmale (13, g, .}',

Ii) sau cOllsoane nuzale in impru muturi:
glipe 'buzunar' : $, P « Ie. djeb)22
1/)''IlIIu1te ' tribunal': P « te. l1Ukiofimet)~.

I. c r. Go:!:l£"a 1931 : 163; DDA s. v. /iii'll. Vezi ~i G:lldi 1939 : 76.

:!II DDA s. v. Jileah. sil¢/e.
21 Cllp idlU1 , 1929-1930: 176.
n DDA S.v. IIIIl:;m(Jlr ,/wJ5I1m(!lr.
2J DDA s.v. IIIIl:rIl",(!le.

- 63 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

,,: f
e
$enmalez, pcmru trecerea de la la f fouctismul "ill!~1
'bem', bit ' beli' Ia tar~rol ii ~pan, in loe de belli, bel (fonne ce
apar la ceilalli aromfini) ~i fOlletismul pp;ft~1 24 ' preot' la
tar~mlii plisol pentrupreftz,I (in n::stul dialectului ).

,,'"
Diftongarea lui e la ¢ a]Xlre dupa cOnSOtUle nepalatale
ill cilteva im prullluluri d in albaneza ~i greaca:
(hftg{P 'creangli': ~, P « alb. l/t'g ii) pentIU lftigli la
ceilalli amlllfini:
m¢sl6 'mij loc': P « gr. "CUI]) penlru m6'i in rest.
jJllrt¢di ']Juia': S « alb. pUrleke): p/jrl~l,n: P penll1.l
fJllrtecd In rest.
f: ~

r e
Pe11lru trt:(.'Crea lui In scnmalez fOllt:lismul L'iUJj28
'ole1' « te. uMfik) ~i fonnele i$/irtr penllu i$fra (la ceilalli
ammani) 'au ie~it' ~i 'i~ta' 'ie~irea': S. P.
f: i
Redarea vocalei [eu II apare in fOlle tisme1e:
(/lIm[lIIicti: ~, P falli de dUlllil1ic(I
Ms¢ricli: S fala de bis,l'iricu: P.

l.<CnpidM 1929·1930: 18t.

l--' DDA S.II. d':8il. ditlgil.
'" DDA: Cf. Geagea 193 1: 23.
n CapidM 1929. 1930: 169.
II DDA S. II. ()fljltf/;(>. b ilk ':i/(/.;I'.
!9 C;lpid:lil 1929.1930: 186- J87 (C-11.lZ01 e una morrologic;'), detemli l1:11;\ de
lrect:re;l de 13 COIljl.lg:tre;l 1\ 1V·a I" ~ 11-:1).

- 64-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

La tar~eroli {: (j ~i dura r:
cllrpdii: f>JO ~i ('lIfJpd{ii: P pentru clIprfi in rest « gr.
A{){)trpiti) ·~uJloi'.
s(i{Ximjll 'tarlrnA' « alb.lhi!rrime): p, S.

i : Ii

f: II dupA consoane palatale (g, f(, ~.) Si lichide (r) in:

(Irlillrlld/ 'alunec': S « 'n
falA de arliiSlldP2
3
biligllcli 'brAJUrA': S « IC. biiezicl
Sli~'t' 'sticlA': S« tc. "lieU) falA desi-0: p34.

:l: i
AceastA schirnbare are loe la rar~rolii ~par't nipirflW
rala de tar~rolii plisol: cli/xit(/W 'pema': S « iaL capilllll(,III1J)35.
,
a : u'('a : u')
Redarea lui (~ cn II apare in toate gmiurile ammunei in
¢Iilli. La f!r~rolii ~par't ~i p1isol apare fonetismele Imll~1
'urui". pentlu IIrfil \1 in rest 36 • ClI/llt V pentlU cfi/lidl in rest.

)(I DDA s. v. cllpric, cllrpaie,

)1 DDA; Capidan 1922: 494.

"DDA: Capidall 1932: 262.

II DDA s.v. iJilill/tillci'1 (In fl1~l"O\i) vezi ~i S~ine:lIlu 1900: 87.
,.. DDA s. v. f;~P $i,!Jl, cf. ~i :db. 5hfshe.
J~ Idem: S;'If;lol<uldu 1972: 43.
)/I cr. Sarrun:U\du 1972: 44.

- 65 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

0: ~

Fonnele de plurallllirorl 'nurt>ri' , sIIr6ri 'surt>ri ', eu 0

treeut III It sunt generale. in gruiul t1if1ert>t, apare fonetismul
n(i!! 'nou; tUnaI" (pi. lliij): $, P pcntru 1I0II (1I0]) in restn .

FonetsimultilpfJ{iril 'topor': $, P, eu diftongarea lui 0 la

{Xi (datorita vocalei ,} din silaba ullnatoare) este reprezentativ
pentru aeeasta schimb3l"l:: In tlT1eroli)s.

u :~

La fel ca in celelalte grai uri, aceasta schimbure w'e loe

in graiul t1iT1Crt>t in cuvimele din fondu l n\O~tenit: /,,1111Ie
'frunle' , /"lnl,ii, 'frunza. ' , Mllt/II"', 'randuniC:i , 39,
u: 9~O
In vorbirea t1ir'$crolilor pliS()1 in pozitic accentuata ( ~i
neaccetltuata) e lli sta. tendin\a rostirii lui Ii CCl (,f. m(Ktil 'lllul tA'.
fala de IlIliluI la ~6pmi.

11 1dcm
la Ibidem
19 cr. Cupid'lll 1932: 280-282.
.. cr. C:lpid.UI 1929-1930: 189.
- 66-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

U: I

Ilil lrece la I~ dupA consoane lichide (/. r) in flilUrli

'fluture'; S. P ~i in pislIrfr/'tailei'; P (fala dejli/tllrd ~i pi~{lrsir/
la aI le graiurill.

1.3.2. TRANSFORMARI FONETICE PRODUSE iN SILABA

NEACCEN11JATA

A neact'enlual

a: a
,
In cuvintele mo~tenite ~i in imprumuturile dill vechiul
fond, trecerea lui lal near.:cent uat la lal in pozilie medial A ~i
42
fi nalA constituie un fenomen general aromanesc ,
I n graiul tar~rol , schimbarea lui lalla Vtl se produce in
siiaM protonicA:
(lllIiirtif « gr. IXllaptid): S, P 'pAcat,43
crifljl'e « gr. Xa¢/J/): S 'corabie ,44
c(/{XiM!jV « alb. Iwrabllsh): P. rMfibi:{: • S '~Iiulete
curalit de boabe .45
fr'il1rar.. « gr. ..iIXxropa): S, P 'spaima,46

' I Cf. Sarnmt'llldu 1972: 54.

,~ cr. Roseni 1965: 245. 332, 364, 394: C\pidun 1932: 216-217; cf.
Sar:unandu 197Z: 28.
d Cf. Capidan 1932: 164 .
... DDA s. v. d!ral·". ('oraa,
~ DDA $i v. ('or/nifiJ.
~Cf. Capid,ul 1932: 166: DDA s.v. llllllliri.

- 67 -
 MANUELA NEVACI
Gmill/ aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

mciylilii « alb. II/agulle ): S, P 'dea]'47

hlimhtire «tc. all bar): S. P 'hambar,48
Ixiltk1mii « te. {Ja/tfym): S 'prof11'~9.

E nea«entuat

e: a

Fonetislllul cmrajf/\/ « tchetrlfil)YJ 'greier' e reprezell-

taliv pt:lltru flt~rolii ~par1 in ceea ce pri\'e~te trecerea lui e la a.

E final

In limba ta~roli lor - afimlli Theodor Capidan -

pronUll!area lui e final oscileaza intre e, I! ~i j'51. Vocalele 1\11 ~i
1'1 se intfil nesc la finu lAde cuvmu nlai ales la f~~rolii ~6pan, in
timp ee lei final llpllre l113i a les III pli sol.
mlllte: p, minl\l (millti): S 'millIe'
Iminle: P, Imillt\!: P: //111m;: S 'Illume'.

I neaCttntual

i: a

Redarea lui Iii ea la l dup! COllsoalle palatale ap..1re in

graiul tar~erol in fonetisme le:

"cr. C:lpidan 1932: 170; DDA s.v. mll)liM .

• , DDA s.v. "lIIm!re. hllmMre .
•• DDA s.v. WiIIMme./'I1h1<imll. vlI/lAillll'.
so Cf. Sar;un;uldu 1972: 32.
!l Cqlidan 1929-1230: 183.

- 68 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dobrogea

C(lblidl « IC. Ich)"b()lIq)~2 : 05 'cibuc' ratA de Ciblidl: P

fariimllul « gr. ')Fpal'ard)~3 : S 'bAlrunete' {utli. de
yipamme: P.
I'l lal (prill asimiture): pa,ft(lma{"" « Ie. pedu(lmal)
'prosop' S, pS-I.

i: Ii

III sitabA plOlonicA:

CalJl/lflW «
ml)ilal/('II/1/ ) 'per/u'i' : P {alA de CalJitflWS
meal/I' «
lat. liliol/em )'Iliciune': 05, P
rki1I."ffll~/'deschid': P (al1i. de di~:f(l[l/: 05
mll(/Wln 'rindea': 05, P « IC. remit)
stimfl/rti 'slimun\1i.': 05, P.
111 silabA posltonieA:
(I(I/(;d /: 05, P 'ginere'
lIliIlU;p~1 'um1i.r': P falA de IIIlmidl: 05
1(/lr1p~1 'lUnAr': P {alA de r{/lidl : S.
i: u
Labializarea lui Iii neaccentuat apare in gr..liulll~erot in
unnAloarele cuvinte:

/1/{slldl « te. 1/I)"I')"r) : S, P 'porurnb'

(I/IIl1llsescll« gr. ail.wvi( (d,l: 05 'treier'
IIdll.W!SC\/ « te. ouYdymwk): S. P 'potrivesc'.

II DDA s. v. aft/bllkt'. cibijnl.

jJ DDA ]i"""(l/P: Geagta 1931: 222.
s. cr. Sarrun:U1du 1972: 35.

- 69-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

i final

Carncteristic gntiului ta~rot este ufOllizareu lui i

fi ual55 utunci diud ~uviintul se tennin1i in ~onsoan1i, gru p
cOl\$Olluntic ~i ~hjur in grupul con$Oan1i + lichid1i (r, l) (sau
do u1i CO!l$OUlle + lichid1i): arl 'are', aft! 'olli', ('Ifscr!'cuscri',
La f1i~erolii pliSOI apan: n::ducerea lui i seun final (]up1i r ]a
plufalul ciitorva substa111ive femin ine: gllp 'guri ·. flIl{.X'ip
'nuroi' etc.

-
A lIeaCctlltua l

a:a
I n irnprurnutu ri le rece nte din dacororniinli, ltil estt redm
ca lui: ar/1/asud' « dr. aflluisar): S, p, mU{klf(! « de lI1azare):
$. 1"'.
a; i
in graiultar~erot, trecerea lui It~ la Iii dura consoane
nepulmale in cllvillle nlO~tenite ~i ill implUllluturi
caracterizeaz1i, in special, vorbirea ~p..'111ilor:
lII/viUsc\1 « vsl. \'alifi): S falli de (JI1I'ill/sc\l: P
'iuvelesc,s7
fislitV « gr. lOaO'oUO'Af): S fal1i deF/SIir~l: P 'f:lsole, s8

" Ptruru "x"ITq)ld" dal" mn cOIlSUIl:1I DDA,

Cf. Avram 1961: 19-36: S3I'amandu 1972: 42-43.
l6 cr. SaralTundu 1972: 44-45.
I} Cf. C(Ipid,ll'I 1932: 220.
!I cr. Gt:(l/l<;<(\ 1981 : 144,

- 70 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

mirmimli « lat. lIIonwnellflllll): $ fa]ri de I/UjPIl1(I1I!I: P

' mOnllrull~9; sjimhifi « tc. ~f('/uIIlKe): $ fUla de sjlilldlike: P
·Iada'.
Apare insri fonetislllu l bis(,Tirici'i la tar~rolii p1isol falri
de Wis(iiriciPJ In ~pari.. La ambele grupuri intalnim
fonetisme le liyfe « gr. }'lJ(Ll./): $. P 'oglind1'l,61 $i jlirmfl!l: $, p
·frlimwlt,62. Fenomellul apare dupa cOllSlXmele neJXllatale b. v,
m. 11• .t, I, r.
Dupa COllsounc palatalt: ({;. g. .y. j) fcuomcllul trecerii de
In liil la 1'1 se imiilne~te mai ror la taJ1Croli: Cilwdl « tc. f apok)
'~old': S, p, jiJesd' « vsl. t(llit/): $ 'jelesc'.

Ii: u
Labial izarea lui '1'1' in silabli protonicli este un fenomen
illliilllit foane des In gwiul fa.~erolilor. Dupa consoane
nepalatale, trecerea lui IiiI la 11I1 apare atfl1 in cuvinte mO$lenite
cUt ~i ill imprulllulul1, iar dupa ,:onSOUlle palatale, schimbarea
se produce lIumai in cuvinte imprumutate din turea $i
alronezri 61. Theodor Capidilll afinwi ea ,.Iubiarizarea lui i'i
provine: I din eauza unei labiale: 2 sub int1uenla ullui 1I din
siluro precedema san unnlitoare,,64.

!' Cf. Cal>idM 1932: 22 1.

""Idem
61 cr. Go:!a£"a 1931 : 222.
'" Cf. Samm."lIldu 1912: 46.
<>J Cf. Sararn:U1du 1912: 48 .
... C,.,pid;U1 1932: 22 1." Geage,., 1931: 21 ;l(irn~ c.~ prOlooic S:IU poslooic, "
tree.: I,.,,, dup;"llabi;de 5;IU prin a;;imil:ire.

- 7J -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

a (n): 1/ dupli consoane nepaJtltaJe in siJaba protonid. (ltl

t1i.r$el'Ot i):
jllllJ r(I'e « lat jamilia): S, P 'fami 1ie ,6~
pllilare « 1m. I,/malis): S, P 'omoplat,66
fill'ftit~/: « jrlitm <jrate): S, P 'cavaJer de onoare ,61
SlIIl1cdfll: « lat. .WIIICfIIS DemetrillS): S. P 'octol1lbrie,68
slImtirl' « lat. sagmurillm): S. P .,sarmu·,69
wlllrgll/bd' « gr. OTIX.q}VVAi(~: S. P ·scrullIesc· 7(l
SIIlII{X1f1'i: P fatli de slifllrtirii ' : S 's-au sliturat'
pllpil/d 2: S, P « Ie. pa/Jmui)) (prill asi rni lare) 'palilof'
slljrunt¢lIli « lat. "sub-fromjrefla): P 'sprinceanli (tot
prin asirnilare)73.

liil: 1111 -
in gmiul f'lil1frot - in silabli posttonicli. dupa
consoane nepal:1I31e (t. d. I):
mtilllll1fi « gr. JlaAatJld): S, P 'aur,74
li¢/rl/ « lat. uber): S. P 'uger,n
vtitl/m!': « 1m. "\'lllimare) S. P 'ol1lor·.

~ DDA s.v. jllm.ak.jlJm¢k .

.. C<lPidan 1929- 1930: 121: DDA s.V. pIl//(iff'. p"l/afr.
~1 C3pid31l 1929-1930: 1711.
«I Cf. Saram:uldu 1972: 48.
"" Cf. Cal>idan 1932: 222: 511111am pctllru 5111111ir.
1<1 cr. Ge;Jge~ 1981: 207.
11 cr. C3pidan 1929-1930: 178.
11 DDA s.v. ptlpli,d. pllpli{ij.
" cr. Capid:lI'I 1929-1930: 178.
II [(km.
1Scr. Sarrun:U\du 1972: 48.

- 72-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

AFONIZA REA LUI;( FINAL

Acest fenomen este earactelistic graiului fl'1erot:

(fcal. mllj'~' gil? fat', purpaff pentru (fcasfl. musfl. glirll. falfl.
{x'lr,'llsfl ill restul ul'Omfinei. Afonizureu lui II fimll are loe $i
dup6 glUpUri consonilluice: liP'. far?, (,IISC? La fAJ1el'Olii
pli sol se petrtte $i fenomenul invers, al apaliliei unui ti afonic,
slab perceptibi L dura conso~Ule le aniculme in regiunea palmala
~i dura consoilllele f., ¢ pot. (l1a]>¢,. vegf D. aproJt ('POll.
lauzi. veghezi, apTOpii') etc. 76

u: i

Fellomellul se produ!;''C in graiul fA'1erot prill asimilare

in fonetismeie:
hilllillid ' « gr. XClf/tVV/li.D 0: ~. P 'repene venIe' 7J
lilfte« ulb, ljlllje): S. P 'f1oare,78,

u:a
Trecerea lui IlIl la V~ se prodm.'C in cuvillte nlO$tenitc $i
in illlpnulluturi, prill asimilure sau disimilare dura alveolare
(s). velare (c. g. n,lichide (r, I) (in silubli protonica $i
poslon1c6):

7. cr. Cnpid<1I'I 1929-1930: lSI ~i Cf. Sarnm::mdu 197:2: j l.

71 Cr. a.",lgC:l 1931: 153.
'1 cr. Clpid'Ul 1932: 283.
- 73 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

l{lI1d!mi~e: S, P 'randunicA' 79, .'ilid¢fe: P (alA de

80
s/ldrnre : S 'sudoare'; ('(iro/\' « vsL koko/l/): S, P 'COCOf
81
falA de cucor\'; ldC/xllod': S, P ' lucrAtor,82 falA de /ucrr1lOr!i,
!~rlx'ipl.' : P "arbore' falli de pt'ibufI'83: S etc,

1.4. Dl.FTONGl IS-l

Pnncipalele caractenstici ale gmiului tal1erot, in ceea

ee prive~te diftongii sunt:
e
I) Rostirea d iflongului W eu (~i la tar~rolii pliso\,
Schimbarea se produce dupa toate (:onsoanele llepalataJe,
nefiind delemlinatA de limbm l consoanei precedente sau de
vocala d in silaba umlAlOare: a/Wltl 'albcalA', fiful '[atA' ,
IJIIPf(lId 'scroata', d(lle 'uiidu', rp(p/t 'crupa 'pell tlU alb¢/(i,
i¢ld. PUr1¢uti, (I¢de, cr¢IJti la tar$Cffilii ~Oprul.
2) De asemenea, mo noftollgarea lui {U se produce III
r
orice pozilie, rezullalul m nd ¢ cn sau 0, La fe l ca In prima
silualie, fenomenul este caracleristic dour tal¥ffililor plisol:
rfl)S(i 'coapsa', hpp!t 'sat', dr5p!t 'cadou'pelltru ct;dpsti, h!~rti,
(/{Xi'" la flr~effilii ~pail,
3) Reducerea d iftong ului pi la Ii dupli rIll fOlldismele:
Ciltil)\i: P fala de cirWp\': S 'CUrlor', Cipti~ie: P (alA de Cir¢.re:
S 'cirea$a', rp«mbud' : P falA de fI·,umblldl : S 'tremur" seral'a

1'> DDA s,v, /dlldtlflifl',/fmM"'fl',ltimlim,f/',

OIl DDA s, v, .m dptirt'. uslld¢re.
" cr. Capidan L 92~: 63 .
•~ Cf. Samm:llldu 1972: ~9.
IJ cr. Capid;1I'I 1932: 176.
U c r. Saram;Uldu 1972: 60-64: Cf Capid,lI\ 1929· 1930: 18 1- 182: Capid;u)
1932: 272-274.

·74·
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dobrogea

I:n douA microatii dialectale cele douA gl1l puri ale graiului
tar~rot . ¢ pan ~i pliso\.
4) Diftongul ill se monoflOngheazA la i in fOlletismul:
birbif\lJj: S. P ' pri vig he toare·.
5) Rostirea diftongu lui Ii ca I in rrlsf1'(I(,li/e: S. P
•trei spr1izcce' f 01!! de mijspr?t(il(e"in rest.
6) Red ucereo diftongului rU 10 a in fonetismele: ra/.t':
S, P 'rouA·. da {.tl: S. P 'douA'. adll{Xira: S. P 'a doUt! ottriL
/loLn: S. P ' nou!!'.
7) MonoflOllgarea lui (i la 6 III fone tismul c/ospriir;i'I/e:
S, P 'doisprnzece'.

2.CONSOANE
2.1. OESCRIEREA SISTEMULUJ

Sislemul consonantic ul gmiului taJ1t:rol cuptinde

tre izeci de consoan e clasificme astfel, dura mod ul ~i locul de
articulare
. •I
billIe
(ale

IS DDA « nlb_ birbi/) s.v. birbnr'l.

SO Am nOla( arhifOllelrullRI penlN Irl (;lpical), [pi (r vdar) ~i [pI (r uvular).

, 75 '
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

AnalizunJ eu atelllie tabelul prezentat se observ1i e1i nu

lOate eonsoallele partieipa III relllizm-ea opoziliei surd-sonor. in
ufum a,,:estei eorelulii sum nuzulele 1m. II. I~ ~i lichiJe1e II. f . ~.
Marca dislincliv1i a gmiului f1Ir~rol i l or plisol -Tn ceea
ce prive~ le consollumismul - 0 txmstituie vibranro I~. Aceasta
se reulizeaz1i atilt ca IrJ (apical). cat ~i cu IpJ Ir velarJ sau ipJ (r
uvular) mai ales atunci cund rezuhli din reducerea grupurilor
cOllsonullliee [nt] ~i [rll: captc' 'curte', itifXi 'ium1i', cafXi
'came' , s9pli 'soarele,s7.
,
In graiul fAT$erolilor $Opan. nu intillnim uceasta situalie.
vibranta [rl, realizamlu-se doar ca II'I (I' apical).
Identitatea fonemelor consonuntice se stabile$te in
cadlUl perechi lor minimale. pc baza unoI' opozilii ea: iPatl1:
Ivad1. ~)('d1: 1/£"11, Ilxl.)'11: Ida.)'11. Itod1: Icod1, Idlld1: IlIlId1,
Iled1: 1"l('d1, 1 ~(lII1ii1: l.:lilllaj. Icod1: jgod1, 1.*(1111(1'1: 1·1(1111({j.
Ixed1: I/k>d1. liil/llli(lIil. I/ild1: Imlld1.ltlill1ill: Imamill, ISlit~~:
I-Ylit~~, l i{/{~: IM/il, Ima"l il/aril etc.
2,2. OPOZITIA DE SONORIT ATESS

in gminl rar~erol - ea ~i in illll-eaga amman!

solloritlltea eSle pcl1inent1i in unll1itoarele pozilii:
a) inaillle de vocal1i: ~)(1f11- Ibarl1.IMral -ldMal:
~i de diftong: I t¢r(~ -ld{Xinil

01 Cf. Capidan 1929- 1930: 190-192: cr. Samm.'Uldu 1984: 43 I: cf. Car:lgiu-
MariO{e;mu 1974: p. 265.
'$ cr. Sar;ull.1l1du 1972: 163- 169 $i d . M ~lild;\ C;rr:lgiu·M,uiO{e;mu 1968:
55-58 $i cf. A vrarn 1961 : 144.

- 76-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

b) inainte de lichida: Icripuril - Igripanl. Icresd1 -

Igr('sd1, Ik!eI"~1-lgt('ml
c) dura lichida: II cii Ildflre! - IIJwlltdrej;
d ) inainte de nazala: !lciiJsmhil- Uhu lv llhil:
e) inaime unei consoane surde sau a unei consoane
sonores9Is(;(I1I/1~~: I zgmm~1.

2.3. PARTICULARITATI FONETICE SI FONOLOGICE

iN CONSONANTISMUL GRAI ULUI FARSEROT

I) Consoallele palatale st: realizeaza ea C. g. f. t. K.c.

Ii.
r. t, Ii. (c, g, J, f.. se rostesc dUT, iar K. If. Ii. r. t, Ii au 0
anieulalie postpalataUi ~i chiar preve1arn).
2) Graiul rar~rot prezintii fenomt:n ul .,depalatalizarii"
consoanelor anie ulate in zona ralatului - Ii, g, IJ, f, t, Ii - Illai
ales atunei cfmd se gasesc in pozilie finalii, Aceasta , tendiulii se
explica prin influenta exercitatii de dacolUmana. In aeest nxxl.
arar fonne ea: IlIp!, 'luri', slIfrlj1 'brice', inim; 'inimi'. barb!
'barbi' pentru pentru Mlii, surldii. fnilii. lxirgi etc.?O
3) Rezultatul .,depalatalizarii' oclusivelor Ii, g, Ii, r
poate fi rerrezentat atat de labiale (pi, ft. d). cut ~i de velare (c,
g, h, y) : li~uil6r\lfala
,
de li~·liiI6dl ' riischi tor',
4) III graiu1 Ur$Crot s-uu "depalatulizaC ~ i consoanele
, ', f/ di n cadrul a ltemanlelor (' - ,', g - f/, confundand u-!>e eu I
~i 9, consoune care pan icipa la allemanle1e 1 - " d - ¢ plJI'/
('po rti' $i 'porei'), ruyl(,rugi' ~i 'fragezi' ).

,. Cf. S~I<Im:Uldu t94 t: 377-380, .':>lUlt ocurente numai grupurile form:\t<:

din ...001 .. sur;\ s;w iIOIlor.'i " sonor;l'.
90 cr. Sarrun:U\du 1972: 183.

- 77-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

5) i ll ceea ce prive~te distribu lia consoan elor, in graiul

fA~rolilor (~pan ~i plisoO, dentala nazalA 1 "1 es te 1I0n-
ocurenta dura labi:llu nuzala Iml. Gnlpul COllsommtic mil se
reduce la Iml, cure se pronulll1'i mai IUllg (/71) 11'111'/ 'lemu',
SCllm~1 'scaUIl', sem'/ 'I. scnm: 2, logodn1'i' , /lIIlI/IUri.'
'ullIdelenm' fala de /rIl/l1/1, SCaml111, shmw, mllll/bmw etc? 1
6) i n unna reducelii grupulilor cOllsonanlke m > r ~i r /
> r, coJlsoanu nazalA 1 "1~i lichidA laterula I~ sum Jlon-ocureme
d upa vibranta I ~ : ca Jfi 'came', ja m 'iama', lII/~/ 'uTlu ', lIIairl
'marele', IIwim ' (oaie) c llpie', S(;m 'sora' fal1i de ca mi, W/"Iui,
(II/rlll, lII(lrli. nwlrffi, s9(1rli etc,92
7) Fenolllenele de sonoriztlre $i asurzire pol fi
reprezcntate in gmiul fAr$erot prill fonctismele:

')irhk(~I: S, P 'paduche' (p> b)

bi'}lidi: $ 'fnntan1i' (p > b) fata de piJ6di « gr. mrri-JI):
p
pllpllCf 'cizmar' « tc, palxJ/uljy): $, P (b > p)
,HIIUlidl : $, P 'burt1i' « lat. pmuex ) (I > d)
pmu/(llOlIi: $ 'pamalon'(< gr. Jl"avraAoVl) (I > d) elC,
8) Frecve ntll Illare II sUlieleior 8, 0, r datolil1i
contactelo r lIlai strfmsc al e fti.f$eruli lor cu limbile neogreac1i. $i
alba ne z1i in cure cxistl'i aceste SUllele.
9) Faf$t:fOlii pliso\. in afam de I~ a~ cum se aude la tOli
aromanii, prezinta un / (/ velar) ca ill graiul graboveaJl (datolita
illfluen!ei albunezei): lIkis~1 'las'. cal" 'cale', hlll/ ' luni'. moft
fala de (lta~, \I. cate. IUI//. lilli/til (la fAr$crolii ~pail )93 .

~1 cr. Sararn:Uldu 1912: 183.

~~ c r. C(J.pid,Ul 1929·1930: 192- 193.
~l cr. C(J.pid'UI 1929- 1930: 199.

- 78 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

2.4. TRANSI' ORMARI FONETICE SPECWICE

CONSONANTISMULUI GRAIULUI FAR$EROT

f: e
Schimbarea are Joe i n Imprumutu rile d in limba grt!ud:
flmirfl/li « gr. £¢!1W :pidj: S, P 'ziar'~
IJ:m (K{' « gr. Vf/tpI00 : S, P 'briceag , 95.

l1inam\1 « lat. il/fima): S. P 'pulin'

/iirisf « gr. a¢a/pdJ): S, P 'a fien' .
De a..:,ernenea, schimbarea se produce dupli i $Curt ]a
fAJ'$el'Otii pliso!:
slIptili « gr. qoupii.¢/): P 'brice' peillru SIIr&jl %;

La lan/e rolii ~pan apare fenomenul invers de redare a

lui Ii (Ia finalli de CUVWlI) pliu j: surliff 'OOce'. ciri:ljl
'cearceafuri'.

v: a
Transfonnarea apare in cuvillle1e imprumutate d in
greacli:
ftdimli « gr. i.t.YIOV0rJPd): S, P 'allar,97
l1Iulf/Xi « gr. PO}JP,) : S 'creion' .

'" DDA s.v. fillliritil. (llllirftrl.

~Gt:.1£i::I 1931: 239.
<>(, DDA s.v. ;mrrlfr, pJ..wrtihi.
<>1 G.,;\/lf::I 1931: 240.

- 79 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Sonori zarea spirantei interdentale - atat lu inilialil de

wvant, (';at ~i in JX)zilie intervocalid. - se produce in cuvinte le
imprumutate din greacli:
(jillilf&i: P, $ « gr. &xXtVNO&i} 'degetar' 105.

9: t

Schimbarea se produce in cadrul ullui grup consonantic

(in care se alliturli douli fricative) prin disimilare.
thllldl « gr. q8ptiJSJ: $. P 'du~man' 106.

9: s

Fricmi vizarea spirante i interdentale apare in un nli-

tourele fonetisme, generale pentl\! toatli uromanu;
s(~mbll d' « ulb, aI/lib/if): $, P 'sambure' 107
sar6ma « alb. rhilrime): $. P 'f!ramil olO8 .

9: C

Fonetislllul cllpllrtf;'liru « alb. Ihpri; + pllrMkf): $,

'nu i e lu~~: e repreze mati v pentlll palmalizarea spiralllei imer-
dentale.

I().'l Cf.Geag~a 193 1: 237.

1* DDA 8 1111r, flllm .
w DDA
IDS l([em

- 81 -
 MANUELA NEVACI
Gmill/ aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

8: d

Schimbarea are loe 11\ cuvintele:

tidil « gr. (dind): S, 'pennisie'
parlJOde « gf. JrCPIJrfiJoto0: $, P '~oselli' 109.

8: II

Grupul eonsonamie )d devine }II in: Ii}llti « gr. 1i~:

S pemru lr}'t5:i: p, 'umura,lIo.
II : III

Umml de demala I. II devine III prin disimi lare (fit: lilt),

in: Irimlte 'frunte', mimta 'nulltli', /Imt~1 'unt'. Fenomenul nu
apare in: IIl1illfe 'munte', ("(mt~1 'cant' etc. III

I: r
Tmnsfollllarea are Joe ill cadruJ unor grupun COllSO-
nantice la cuvinte imprumulate:
If,'I: Irpi in Itil1m « alb. gjal"ii'): S'urdori, 112
Ifbl: Irbl in birbff\'« Ie. bIl1bIl1): S'ciociirlie,IIJ, fala de
bilbff\': P
Ift~: Irbl 111 durdllfesc· « te. lfohlourmaq): S 'umplu' IH.

I"' Cf. Ge~gea 1931: 136.

IlOCf. Gt>agea 193 1: 165.
III Cf. Sar:unlUldu 1972: 94.
III DDA ~.\". {a'li<l. Sli'li<l.
III DDA bi/bll'. birbll'. birbh".
I,. DDA dll,lillfhr".

- 82-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

T ransfonnarea apare in fone tismde:

lxitalij « lat bart(lI)li{I): S, P 'piul'i'II ~
IIl(1wft/li « gr. p a royW.M): P 'ochelan' fall'i"6 de
Ilwtll]lifi: S.

,.Este Ull SUllet - afinn1i TIJeOJor Capidun - care s-a

dezvollat din t, pmllllnial cu panea posterioar1i a lirn bii'lls.
Aceast1'i trallsfonnare in graiul tar~rolilor din Dobrogea apare
astl'izi nurnai la plisol (mai ales In vorbirea femeilor):

Ifime: P pelllru lIim t.:. S

pjImse: P penlru pliimse: S ' 3 plans'
Ifllnbti(ki: P pelltru III/nbari/o: S ' lumanare'.
Feltomenul nu este inregistrutl u flr~rol ii ~6pm1.

Aceast1i lransforrnart: este, de fapt - a~ cum afi n lla

T heodor Capidan - .. un PfOl.'t:s de evoluare a lui I palatal spre i,
ll.$a cum se roste~te in d ialectul 3romun, pe care I-am observ at

'" DDA Muil... bilUII;'"

Ilb DDA I1wIIIX;uk.
"' Cari(l.1n 1929-1930: 197.
" ' Ident
119 cr. Capid:m 1929- 1930: 198; Y = el~n~1lI fri<!:ltiv 1).1Iatal.

- 83 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

pt: alocuri ~ i ill dialectul meglenoroman,1 lO, Fenomenul apare

nUlllai la f3r~rol ii pliso\. Schimbarea ins! nu este general!, in
vorbirea acestorJ. fahemeuza I.: U y:
fmfX1r,1y;: P pelltru plirtu/!i: S, P 'bunii'
yap;: P pentru farci: S, P: ·pestrila·12I,

I: p

Schimbarea are loe mai rar ~i in cele mai multe cazuri e

influenlata de apropierea unui p « r ). " Rostirea lui p - afi nnl'i
Theodor Capidan - se datore~te. pmbabil, fenomenului de
asirnilulie. La buzl'i trebuie sA avem un r din /,122.
Tmnsfon narea are loe nUlTlai la tal1erolii plisol (mai ales in
vorbirea femeilor):
&ilk;: P pentru &1M: S ' Iapte bl'itut'
lI!ufX1pi: P pentru muMr;: S 'catar'
pc1clipcip: P rentru k)cr(ili: S 'Iacrirni' m etl.:.

In gmiul ta~rot depalatulizarea lui I are loe lIlai ales in

fle;>;iunea verbull'i ~i nominalA:
lift;: S 'a/li', SClint¢I;: S 'sdntei" pentru utlll/flil;: P.

110 Idt:nl
Exemplc, veri Capidan 1929- 1930: 198: C.apidan 1932: 346.
111
m Capi(L1n 1929-1930: 195.
m Ident
11,1. cr. Capid:lll 1932: 398 ~i cr. SarJI!l.llldu 1972: 115.

- 84-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

.,$chimbarea caraclerizeaza fenomenu l de sonorizare ~i

ilustreazA graiul aromanilor care au avul un contact mai intens
cu neogreaca', susline Nicolae Sar..unandu 125• P1i ntre ace~ti
aromani sunt ~i tar~mlii din Grecia (mai ales ~paft):

~imbfdil ( < gr. U7fpHiOd): $ 'fuTCulila, !26

jJa/(/llr,YI « gr. JllraN!. vtO"a): P 'balama' l21.
1: s
Reducerea lui I la S apare in fonetismul sltf}!)(}ri « lat.
, IS : ''?, P 'sub'lIre ,]>8
S it m "'") -, f al 'de sltPlare
. .111 restu I aro mrulel.
."

Schimbarea apare in fone tismele: azii « tal. hac-die):

S, p, ~i ZIIgrall « gr. TO"OUp.pr;(Va); I29 $, P 'pieplene cu dinli
mai mati $i mai rari' fala de ar/a ~i r/ltgrall.

sp: $P

Tmnsfonmu"ea apare in tout! aromana in fonetismul

~pirt\' « it. spir(i )ro) 'chibtif 130.

IU Sarmrnnda 1972: 123.

"''' (kagta 1931:215.
m DDA s.v. Pl"nll¢.
m DDA ~.v. sjjb/Ari. JIII".iri.
1:1'> DDA s. v. "wgrn"": ~ji jf"lillll. ZlIgmll/J.
I.IO DDA s. v. sl'irm: Cf. $i gr. cmlprov.

- 85 -
 MANUELA NEVAC I
Gmill/ aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Tre~eren lui It1 In IYi

uJXlre in gmiul ta~erot ~u un
fenomen de hipen."Ore~tit udine In c uvinte imprumu tate:
(IIjl/r (,Iesd' « gr. II upi ((j)): S. P .m iros' 131 ;
rj.i8iirdi~· ~' « srb. sII8ra(/f'ia): S. P 'm:i z:iri~ he d J2 .

Fenomenul apare ill grupuri ~onsonulltice, atund cilnd i3

este pre~edat de 0 IHlzalii S,1 U 0 lic hid:i:
htmgrdl : P filJ:i de ("(imCfdl : S .bid' 133
<.melg\l: P fUJ:i de "me/tIl: S ·me l~ 'I34.

S~hill1barea apare In hiilliisdl « sl. Illirkml1li)t35: P

pentru 'uirKeYCII (prin asimilare progresiva) in restul aromlinei.
La tar~eroJii ~(Xlil existii ~ i 0 fOll n:i luirluiesc!l. ~u
depalatalizurea lui Ii:

i: ("
in
gmiul taf$erot. fo neti smul li$ciitodll 36 : S. P
'ra~hitor' (rali'i de Ii$kitodl ill re Slul aromllnei) e reprezentativ
pentru aceast:i transfonnare.

III Cf. C:opid:m t932: 318: DDA.

I" Idt:nl
IlJ DDA cllmc(ke.
IJ.I DDA S.\". "",f/CII: C:qlid,Ul 1929-1930: 107.
m DDA.
I~ DDA: Cf. Capidan 1929· 193(): lOS: /if(:IlIOr.

- 86-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

FenQmenul este pus In legatun\ eu erearea con: lll!id de

timbru diezllt - non-diez!lt sub innuenlll dacoromunei: vldp/: $,
P 'vulpi' pentru I'll/I( in rest, srlilpi 'stiilpi': S, P pentru stallC
etc. ln .
y' g
inlocuirell fricativei palmale SC)J1ore IJi cu oclusivll
eoresponden ta iii apare in euvintele imprumutate din greaca
sau din turea:
gil'l'tsfsdl « gr. ola{Jj.(ajr S, P 'citesc, 138, pentru
ihiise.'ini tn restul arQmfinei
giftll « gr. yiiprO£): S, P ' ligan · ]39, fu~a de iiftu
fiihu' « te. Iei'm): S, P 'lighean' (figant')'40 , fUla de
liihJe.
c: g

SOllorizareu oelusivei velare sunle are loe in

fonetismele:
jllff8(/« latformicll): S, P 'fumica d41 faladejilrnicd
I/gag\f « te. odjak): S, P 'hom'142 fa1a de IIgac\1

I)J Cf. S.u-IlmUlUU 1972: 140.

"' Cf. Gt>agea 193 1: 139: DDA.
,1'> Idc:m
,010 DDA d . ~i gr. k"tvt .
.. ' DDA j ""'{g,l·fimll·cll .
..! DDA S. \! . "I?¢ c. "g¢'·c. "jlk.

- 87 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

g(irg(i/(/n\' « bg. grilk/allli ): ~, P 'giJIlej" '43 pentru

glimi/(/n\'.
c: h

Transfonnarea apare in imprumuturi:

"({sap\' « Ie. fJtUffl1b): ~ 'm1ieelar' fu\1i de db'ap\': p'44
haraMSf:ti « gr. /(apali;6.~d): S, P 'COlofUllli' 145 falli de
carl/ctixil
htmgfd' « Ie. gomlchyg) : P fUlli de Ctimt{(:!': S 'biei" 46

cs: s

Redueerea oclusivei velare apare in fone lismul f1iT~rol

slI raje « gr. ~OUIXI.(PI) '4 7 : S. P 'briei'.

g: "I'

Sehimbarea apaTe dalorit1i influenlei exercitalli de limba

greacli cu care f1i~erolii au venit in contact:
avrf".a « vsl. ~wiga); S 'de jurimprejur' 148:
zli ](irl « [c. zagliar): ~, P 'eopoi' 14Qetc.
'

I., Cf. C apid3/l 1932: 328.

,.... DDA ~. v. M sap .
.., DDA s.v. caracasctf./Wftlci;$ltf./ltfrthil5ltf.
,.1& DDA s. v. ctfmi ike.
141 DDA ~.v. simi/e. ("5lmi/('.
1<$ Cf. C;~)id"'l 1925: 55.
9
1' DDA.

- 88 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

II : r
Fricativi\ velm'a Ihl apare redata prill corespolldellla ei
labiodental1i ttl in cuteva cuvinte imprumutme:
n{I(Mfl « vs1.neduh): $, P 'uaduf l50 ;
sil¢fi « tc. sylah ): S, P 'chimir'151.

h:-

Ihl aspirat apare mai ales ill cuvintele imprumutate dill

turea:
IIVlli Karl/ « tc. khizmelkif/r): S 'servi tor" I ~2 ;
slIn\/ « tc. sl/Mn): S, P 'farfurie,l5J;
sale « tc. sf/M/): S, P 'ccas.!S4.

lli
apare in Joe de L~ datorita curacterului surd al
consoanei precedente :
plKIslIlr(1 « gr. n)/J.mpa.. cf. it. pia.~/ra) 'cataram1i' m
"/XU!I « it. piano): $ faia de pial": P 'farfurie' l~.

I~ DDA .
I~I DDA.
m [do! m s.v. 'msmik¢r. (FJIIZJIlikl'llr.
IS' Capid:m 1929-1930: 356.
Il-I DDA ~.\". SIl/IIII1I'. S/Ul.
I" DDA '.\". piledsmt.
I~ DDA s. \" . pilll. f,hr.nl.

- 89-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

B. MORFOLOGIA

Capitol ul acesta este 0 descriere succintri a nivelului

morfologic al graiului tar$Crot (~pan ~ i plis6t), realizatri pe
~l a stu d']
"IAlZa c ] '
Jestlonaru ]UI' ap ] .lcat 151· I I or cercetate.

SUBST ANTIVUL

Substantivele in gmiul tar~rot se dasifica la fel Cll in

tot d ialeetul aroman ~i ea in ce1elalte dialeete istorit;."e ale limbii
romlI ne - dupa gen in masculine. in feminine ~i neutre.
marcheaza opozijia de numar (singular - p lur. .ll) ~i cunosc
fle xiunea cazuala.

I. Aspecle pri villd IlIlmiiflll slIbsfall/il'eio r

Suhstantivele pot fi clasificate, in cadrul celor trei

gen uri, dupa modalita tea in care se re ulizeaza opozijia
singular/plural pJin prezenla desine nleior (sau chiar prin
ubsellja 10r)I58.
Diferelljll dintre fonna de plural ~i cea de singular este
marcuta ~i de altemillliele vocalice $i cotlsonantice care se
- ,' "III fa d'lca ]' ~ .
p,uullC

IS' C/1("$liolll"''' N(III/"i AI/as lill8"i$lir ""'!(III din revisla FOII",irll ofi
tiialeclO/ogie, v, 1963: 157-272.
ISS Cf. Sar:uH1Uldu 1984: 434-440.
IS"> Nu voi p...:ciZ,l, in g~neral. in cl:bific.'V"ea ce urmeaz.1 conditii1e in care
,l!X1I" diferitele opoZJ \i i, fn funC\ie de lermin~\ia radk:aluh.li sub:;(;lIl1ivului:
"cellSla pome Ii urn~ritti in exe1'l)lele dale.

, 90 '
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Alteman\ele vocalice camcteri zeaza substamivele pe

gell uri. Acestea sum: .
- pcnuu substantivele a - d
mlm:lllinl' Ii - (I (Jupa consoane p:llatale)
¢-e
- penuu subsllUltivele Ii - d
feminine e
ti - (Jupa consoane palatale $i Jup1i.lil)
"' -6
(} -Ii

- pcntru substalltivele Ii - ¢
neutre (} - a
III graiul tar~rol - alalIa ¢pmi cat $i la plis6\
SlIhSllllltivele masculine inregislreaza unnal0arcle opozilii:
,) lVI, iii (d,pA W'\
Cl/scd' : CIISC";, jii(}d' : jitiori, .,ltd' : ;iwi, peri' : perl
pilisMd': pilhter/.

b) l-y1: Iii :
bOlr. /)QjcIIUlr. culfj.

c) 1l!1: 41:
l/rglid' ; argal, birlif~l: birbff, cllltid': ('II1ti1. IlIf)~': llIli. IiUd':
file" pOI1/~I: pO/I, pre/t\': ",(it. slid': sat.

' 00 In "x"nv1de oomnwne ~opanilor ~i pliSOlilor voi nola aliit r apical {r1 crn
$i r a]Jical vibranl It I ;>au r uvular IpJ prin arhi fooemul IrJ. doo.'l/"t:Ce mn
conS!"!;'\ c<'I Irl. 11J Si Ip I POI 3j).'\rea in ;JCd,~i cuvfu1t la vorbilori diferi\i . cr.
In ,IC"S\ ;;ens. Capidan 1932: 35\.

- 91 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

d) I~I : 9 ( Ill ~opani) le i: ¢ (Ia plisol)

din\-': aiil dille: call
frar\-':fm/ frate:fm/
faptill\-': fap /iII'/ faptil/(': IMp/(li;
III/lilt\-' : 1/11111/ lIui/l f(!: 1/1//111

e) I ~ ] : liJ . (dupA r). le i: Ii]

pemru ¥ipmii: pellU'U pliSOI:
r/(n(if\-,: r/(II(irl r/inlifJ(': r/iluipl
sg(ir\,: sorl S9pe: sop!
t) Opozilill zero, III subsullltive tennillate til Iii:
Aiei se inclldreaz1i llumemlele canlillale folos ite cu
vllloare substanti valA ICll exceptia lui fill/ ]'61 :
(/oj r/ojl . .ras;: .ras; e tc.

g) vocalli accentual!: 1-( r)(ir,i]

Desinenla de pluml in disc ulie vine din greacli. l -i({5€~,
iar substantivele c1irom Ii se adau~A la pl ural sunt imprumururi
relativ recente d in gread ~i turd l 2:
I-,h 1-(fJ(ir,i]:
llmir&: amira{/, c(iy(llxi: c(iS('ib(ir/, plllA: parar/, 1U1d:
I/(/(ir,f.

I-tl' He),"'I'
Ixillcl;: bfi/icarj
fiji/!: kiftar,f.

1· , Cr. C;lllid.'lI'I 1929-1930: 188. in gmiul f~rot [it dup.'ll $i ~chi,1I' $i

,ltunci CfUld sun! l~oo,1le de 0 CQI1,Q;\n<'i . nu se PronUl11<'i : lilil. dinf.
I.' cr. Caragiu- M ariO[~:lJlU !975: 235.
- 92-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

I-f!: I-(~)d~:
g(lidig(: g(lidiga¢ PlI{JlIg(: plllmga¢

1-61' 1(-<)601,
cajmo: cajma¢, asimko: asimiNif/, /f"ambO: ]f"{l/I,u¢

h) l-aJ: lUll]
laM: Wei,i. rarti: l(1tdli.

In cazul uumelor proprii de persoan1i, [on na de plural

temlinal1i in J-miJ sau l-a9'l are valoare de substa11liv
l63
colectiv : GtiJ(mi. Lfbtlli. Prrmi. Fllrjll/¢(1 TlIgir¢¢ Ace1a$i
sens il caplita $i alte nume de persoanli atunci cand primesc
aceste temlinalii: ptil'(IIi fUl1i de pI. p(lpilli.
Theodor Capidan, referind u-se la desinentu de p lural J-
(u'1 1 afil1l1a e1i: ..originea aeestui sufix J... I trebuie e1iutat1i in
slavul J-¢/1 I « pli), care, dupa un element palatal. trebuia 53
dea -mij. Delivaliunea eu In\eles ,:olectiv a trebuit s1i pomeasc1i
de la numele de fami lii derivate de 1a numele locale 1... ],,]64.
Subs{(jl/til'(-ie fi'millille cunosc unn1itoarde opozili i 165:
p

a) In Iii 1'1' 1,1

(lllimJ: allill; (l1,iIlU: (lit/ill!
c(lcl1/{i: cae/IIi cuc/i/O: eiJcl/if

,., Cf. Sararn.wdu 1984: 434.

'''' Capid:m 1932: 377.
'14 Penlru a pule.1 f:let' OOIl1).1r<1li" inlre opozilii1e de singularlplur<ll
inregislwlt! I,L ~u\ ~i ~d~ inregislrnte l;l plis6!. :un nOla]: ~xll1i - grupul
A: pli;;ol: grupul B.

- 93-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

g) l~]: Juri] 1~ 1 : lure]

r/WII(l: vel/uri Wl(i: r/hwtJ
htil<i: fuJfurl htihi: /u1fup f
, , 16'i
k1lUfllr~i: Milt/urI hilldujXi: Mlldup '

11) l~l: [atil 1~ 1 : late]

,ram{/: ,ramatj ,rama: jf'amme
Mm<i: lkilll(/fi MIII(i: lkilll(/f{'

1) Ii ]: lit (dup~ r) le i: ,el (Jup~ r )

a/uiri: aillirl (J/llipt~; tllllip f
m{ic.ari: m(u,Ar; macape: m(ic&p ~
III11Mr;: IIwllir; IIWptlpe: IIIlIjX}p 1

i) Ii ]: ¢I le i: 4>
aftlli: a'lll (I ff/I e: (lffll
(I'}'I1m;: (I'}'I'i!i a;1fme: (1')11'/1
carti: carl rapte: ca~
c(lIl1w,'fi: c(lme,'i cam¢l'e: ramii
mirafi: mi"if miptlfe: mirx1f
plillti: PUll' pI/life: I)/II//.

k) Ii]: [uri l le i: lurO]

cali: C(}(lIrI call': cMup ·
I'ali: I';'fll'.' "ale: 1';'(Up ·

I"' C!pid.:m 1932: 378 ffiellli(ll\e;IZ.~ un plurallJnd"pil pellllU ,lfQm1nii dill

All'l.1flh

- 95 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

c) I';IJ: I-il 1\11: lei

CiC6r\': Cic{XIri CiCiop\': Clew
merll: l/1¢ri mepll: m~
sEiflirll: SEiflili sEiflir\/: sliflile

d) J';II: [~ 1 1\11: lal

maf\l: mtil{i /lUll\': mtilli

2) A xpecre privilld C(lZul mbst(lllfil'e/or. ..Cazul

substant ivelor nearticulate pune probleme deosebit de
illleresaille peillru evolulia romanei comune ~i pelllru plasarea
aromanei i n cadrul Romani ei"', afimlli Matilda Caragiu-
·
jMano lerulU
171 .
Substantivele masculine ~i neutre neartiwlme au 0
singura fonn1i. la singula r ~i uUa Itl plum], la toate cazurile.
Une le su bstantive nume de persorulli ( inc1usiv nume de fiinle ~i
obiecte personificate) prezintli 0 fOlllla distincta de vocativ
singular in l-eJ (mo~teni ta din latina). Vocala I-el (in pozi1ie
fi nata. neaccentuatli) nu se inchide la Ii i deoarece se
accentueaza prin imonulie 172 : Ir/lff, "i.ur/irf, prl''/tf etc. Cele
doua situalii amintite cllmcterizeaza in intregime dialectul
aromlIn ~i, implicit, graiul far${: rot. Vor fi prezenttlte, in
continuare. celt: doua situHlii desc rise ll1ai sus:

a) 0 singura fOlma cazuala de N, Ac., G .• D .• V. la

singular ~i, respectiv, Itl pluml:

111 CII":lgiu . M;uiO\~anu 1975: 237.

m cr. $ar:lm:uuJu 1984: 474: ~i cf. Cq)idan 1932: 386-387.

- 97-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

CAZUL N. Ao. G. D. v.
NUMARU L sin ular Plur.ll
GENUL lIla:;;culin nc:utru lna:;;culjn neutru
jiMr.1 fod l JiMri fOCllr!
bep g(/I1(\1 boj garliurl
pllliJ Imp\1 pilI mipurl
(1lIIirrl "bor/ Gil/ira" zbfJlirq
/liM Itl/dn

b) 0 fonna de vocativ singular d iferita de f0n11a de N.,

Ac., G., D. singular 0 Sill£Ura fonna de pluml:

"""'Ii
IlJtI Mlr
"'''''/
1(11,1,;

o f0n111i de vo valivllll-ol, l-e] aplll"e, in gmiul ta~erot,

la substrullivele p roprii_ nume de persoana . tenllillate in [';ll,
lout, [ii, [i l: r6r}IJ, N(m. Nfll', M itro. Vasile, de la fonna de
nomi nativ: rorifl. Nfl'lI. Mildl , r allflR, Ntli. Vasf/l.
$ ubslrullivele feminine neaniculale cunosc, in geneml.
la singuillr, tipul flexiollar eu dol tenneni opozabill: f0n11a de
genitiv-dativ (care se idelltlfica eu fanna uniea de plural ) se
deosebe~te de fomm de ilominativ-acuzatlv. in aceasta
categorie sum incluse majori tlliea substamivelor feminine, cu
exceplia ce10r care nu distillg sillgularul de plural (opozilia

- 98-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

zc::m) sau (onneuza plurnlul in [-uri], [-ate]. Fonnu de vocllliv

este idellliea. ill genemL eu eea de nominutiv-acuzativ. Numai
cfiteva substalllive nume de pcrsoana prezima. la si ngular, 0
(onna de vocaliv in [-0 ] (de origine slava): t!ado. s6ro dar $i
sodt,)173.
La fel eu substwlI ivele masculine $i neutre. substllil-
tivele fe min ine neow1iculllle au. la plumL 0 fonna unka de N ..
Ac .. G., D., V. Matilda Carngiu·Marioleallu ufinlla, re feritor la
fle :lliullea eu doi [enneni opoznbi li u substantivelor feminine eli
poate fi 0 illovatie a ammanei care, potrivi! unei " te hnici"'
specifiee mmallice (in sensul ,-'Qlleepliei lui Engen Co~eriu) a
evolua! in direqia pierderii opozili ilor eazuale s..'lU fellomeuul
poate fi veehi (romanesc·wmun ) - il1 acest caz, d(l!.'Oromana
fi illd cea care a in()vat, wnslitnindn-~ i un tip fle :llionar fem inin
1H
di stinct de almusculinelor $i l1eutrelor la sillgular .
Prin unnure. fle:lliunea cazuala a SUbSlllillivelor
femin ine din graiul tar$erot poate fi deschisa astfe!:
a) 0 singu ra fonna de N., Ac., G., D., V. la singular $i,
respectiv, lu plural in aceasta categorie sunt inc\u~ subSlun-
livele feminine eu plumlu[ in [-uri) $i [-ati) - pentru tipul A.
$6pari - ~i in [ ·up~ [. [·ate J - pentru Ii pu I B, ph 001:

I1J a. C;~)id"'l 1932: 380.

110 cr. C"r:lgiu·MariO\~:lJlU 1975: 238.

- 99-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

To t alcl pot fi incluse - d in punct de vedere al

omonimiei cazuale - su bstantivele care nu deosebesc pluralul
de singular (opo1.ilia zero) ~i care au 0 fonllA unicA de N.. Ac..
G., D., V. Pentru ambele numere:

SINGULAR PLURAL
N.. Ac .. G.. D.. V. { hffi hm
m(KI-$i III (KI:ii

b) 0 fonllA de genitiv-dativ singular (identicA cu fo nlla

de pluml) distinctA de fonlla de N., Ac .. V. singular singura
fonlla de plural. AceastA situatie apare In contextul l7S : (l/ii-$tlj
wuferi. , cliIi elc .. (l1i}fejlllllferi. db"i.
In contlnuare. vol exemplifica silUalia descrisA mal sus:

S INGU LAR PLURAL

- -
N.. Ac .. V. G .. D. N .. Ac .. G .. D.. V.
pHs6\ ~rii plis6t pHSO\
<,~ ct" cl cati c,iu car; e,i",
gli/» S,ipl g,,; S"P' 8";
vticQ
/mj;"
",",
b14jifl1
",
buj'j ,"
b14j'j
'"I
buj'j
8"P'
,"'
bujlj
""'11/(1 1111;"" ; "",,,oJ,i ",,,,,oil'. "u",oi,i III1I1,orin
,
In graiul fAr$t:rol llor $6pan se manifesta lendillia de a
deosebi vocativul de fOlllla de N .• Ac. (suu de N .. Ac.. G .. D.)
la substantive1e d in grupa a) prill modificarea desillellJe10r I~J
*-
in lal ~i Iii in leJ: V sg./¢tti N sg./¢I(t

m cr. Sar:lm:uuJu 1984: 43647 4.

- 100·
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Panicularitliti in folosirea substantivdor ( nearticulate ~i

aniculate):
1) Cera mai imponantli trnsalUnl sintactica a IlfOlllanei
(comunli cu cele1ahe dialecte sud-dunlirene) ~i. implicit a
graiului faI1erot este exprimm-ea acuzativul ui (obiect di rect.
nume de persoanli), tarA prepozitia simpl1i pi, a$ll cum este in
dacoromanli 177 :
1/ l'e(J\I ff,t'l/a '0 vau pe (ata'
fI~II't.'d\1 i'riryll 'il vl\d pe r 6ryu'
Ii vl'dlif¢lili 'Ie vlid pe fete'.

2) Tot 0 trasatura sintactica arhaicll este exprimarea

acuzativului lIumeior de loc uri, care amta direq ia &'1 U start~a,
fara prepozilie (ca in latinli):
Neg \1 saf/IIIl/1 18, 'Mli duc in Salonic·.
FlljN~ugl/:fI(', 'Am fost in Neagu$te'.

3) 0 alll\ trlisAturn sintactica a graiului tlr~rot este

exprimarea geni tivului eu ajutorul prepoziliei Ifi (de) pusli
inaimea substantivelor:
fJl/lpa iii ,'ii6dl 'pulpa piciolului'
P¢IW eli OCf\1 'gewlli ochiului'
lI(imim di ixis¢rirl/ l79 centrul bisericii'.

11I>Cf. Malilda Caragiu-MariOle3llu t968 : 25. 24 ~i cf. S..ummndu 1984:

436.
m Cf. Capid3ll t932: 53 t-532.
IlI Cf. S;1I"~landu 1984: 437.
119 cr. Capid:m 1932: 386.

- lOt -
 MANUELA NEVACl
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

ARTICOL UL

I n dialectul amman. subswmivele se articuleaza. cu

articol hota.rat. Nu sum inregistrate In dialectul aroman fonne
de articol nehotru-at ~i nici de articol demonstrativ diferi te de ,
pronume1e nehot1irllt sau de pronumele demollstrativ. In
d ialt:etul aroman exista. 0 fonna invariabilli .,.1" de a!1icolul
posesiv (genitival) care insole~!e pronumele posesive ~i fo nna
de genitiv-dativ u substantivelor art iculate cu anicol hotar"'Jt
enel ilic lSO. n leOOor Capidull lSI acordli purticulei illvruiabiie ..n"
vuloure de prepozilie (provenind din .,ad" latin). Taell\!
Parahag il~ 2 i1 (:onsidera. pc ..a" - anicol invariabi!. iar Mati lda
Curagiu Marioleanu l83 vorbe~te de un "u proclitic illvuriubil'·.

A rticolul nehotiin'it

AI1ir,:olul hOlliral se utascaz1i. III moo obiSlluit. la

sffil""$ilul substalllivului. Unele cUlegorii de SubSlUntive c unoS(:
la genitiv-dati v singular ~i Ull anicol hOllirllt proclilic.

A) Articolul hotiin'i t e nclitic

Fonnele anico lului hOl1ir-Jt enclitic se deosebesc dupli

genul. lluma.rul ~i cazul substantivelor.
In ceca ce plive~te genu!. anicolul hota.rat enclitic are
fonne diferite pe11lru substantivele masculine $i feminine

""a. Sar:unlUldu 1984: 437 .

III Cf. Capidan 1932: 383.
II: Cf. P-~p..Ill"lg.i 1963: 29.
III cr. Matilda Car:J.giu·MariOl,,:mu 1968: 90.

- 102 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

substantivele neutre se artieuleaza III singular eu eele masculine

~i la pluml ea ee le feminine. An ieol ul hotlirat enclitic are fonne
deosebite de sing ular ~i plural. In ceea ce prive$ te cazul ,
anicol ul hotarUt enclitic cunoa~ te 0 fonna de nominativ-
aeuzmiv ~i alta de genitiv-dat iv (preeedma de al1ieo lu! genitival
invariabi! a).

1) A rticularea s ubstantin~lor masculine

,
In ceea ce pli ve~ te
al1ico lul ho tlirfit enclitic al
subsUUlt ivelor masculine. gmiul fl1 r$crot prezintli lmumite
pal1icularitali generate de tnmSfOllllari in plan fo netie lSoi • ceea
ce-l deosebe~te de celelalte g raiuri ale dialectului aroman:
graiul flIr~erot aromuna
N-Ae. sg. 611111 0111111
Ixlpbtllll Ixlrbtltfll
jiL'Ofll jicor/u
G-O sg. a omll(O a om/IIi
(/ lxipMtlf(j) (/ WlrMrfll!
(/ jiCOptl(j) ajicorfllj.

i n studiul F{ir~"('fo,ii135 _ vorbind despre asemanali le pc

care grai ul acesta Ie afUta cu celelalte di alecte romane~t i,
Theodor Capidan rel evli cfl dispari lia al1icolului ,.I" de la
substalllivele masculine ~i neutre (joell. lII(jl/¢I ) este acee~i ea

I,,", a. Malild'l Camgiu-M,uiOleanu 1968: 169.

III Cf.Capid:m 1929_ 1930: \ -120.

- 103 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

in dialectele dacoromfin ~i megle noromfin, deosebi nd u-se de

dialectul istroroman, in care aceast:i panicularitate 1ipse~te_
Prill aceasta ll-.eodor Capidan incerca s:i stabileasc:i 0 mai
mare apropiere illlre graiul ta~rol i lor ~i celelahe do u:i dialec te.
Ovid Densusianu 186 intr-o recenzie asupra ucestui
studiu respi nge teoria lui Theodor Capidan, afimland c:i:
"Disparitia lui ..r' de la fonne1e aniculate ale musculinelor , ~i
neutrelor e gre ~it illterpretut:i de llleodor Capidull. Illtre
meglenit:i ~i du(':oronlfin:i, de 0 pune, ~i ta~erot:i de alta,
asem:illareu e III cazul acesta numai imamplatoure: jicoiil in
rar~rot:i este rezultat din *jicoriu, prin fonetismul special all ui
,.I" in acest grui . pe dim! in fomm usem:in:itoare din
ducoro mani!. ~i IT-.egleniti!. ave m u face cu ,,I" c1!.zut i n al te
coudilii. Prin unnare e de luat in cOllsiderJ.lie nUIlHli
asem:illarea illlre megle nit:i ~i dacoromun:i, eu e llcluderea
rar~rotei ..2. In sprijinul aeestei p:ireri. autuml citeazA pe Tache
Papahagi, la care, intr-un curs Htografiat. Aromlil1 ii l87 "fonnele
articulate din tar:tt:rotfi sunt ell plicate la fel", adica a~ c um Ie
e ll plic:i $i Densusi:l1l u.
i n studiul saiu, Aroma/lii'lM, Tache Papahagi, aualizund
problema dispariliei articolulili "I" la ta~rol i , afimm c:i: "in
aromfina nordic:i. mai ales lu fa~roli ~i -ill ~i ,,,1 se l-ed uc la ,,'
U" I;
In nord:jagll..miill. colli . ,
in sud: !agfll. sf/irf" . corfu. In contilluare. Tache
Papahagi susline c1!. aceast:i dispmilie a lui ,.1" are ea pune t de

186 Dtnsusianu 196 1: 377-380.

III P;\fKtlI.1gi 1932: 72.
III Pap.'\h;lgi 1932: 72-73.

, 104 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

plecare fonne in care ul.:est "I" upareu prel.:edut de "I" fOnllUnd

laolultli grupul "TI", Prill UnllUre, uutorul lrimite la fenomenul
"rl". (01 > f ), confonn caruia ocesl "rl" Irebuia sa se Irfinsfonne
(sa se redul.:a la) in "r":
Sllillllll > .1"1111'(811 > .miRIl > milll
CO llI/till> CO IlIIIl > cof,JiIl > conll > com.
T ache Papaha£i ali nn! ca de vreme ce "I" a disparut in
a.<;emellea fonne, prin ana logie s-a zis ~i lerbll in loe de Ilrblll
etc. Prill unnare, articol ul ..1" la tar~eroli nu a rnnu{it ca un
SUlIet fi na!. I.:um eSle cawl in megleni'i $i dtK;oromuna, d a
d isparut din graL pe cale de analogie.
AI. Rosetti 189 ~i Matilda Caragiu-Mario{e:mu 1!>O nu
admit parerile lui Ovid Dellsusiall u ~i II lui Tache Pupahagi
dcoarel.:e aceast1i al1a logie nu se putea produce din I.:auza
deosebirilor de sonoritA1i ce prezintA in gmiul tar~rot roslirca
lui f< rl ~i a lui r simplu.
Actas!a deose bire este confinnata ~i de limba
scriitori lor aromfuli dill secolul al XV UI-Iea. ..in textele a,;estea
scrii tori, dar mai cu ~a mA in Codex Dimollie (ill c an: f(rl)
apare lu orice pa.~), nu e llisla - afinn! Matilda Caragiu-
'
Manoteallu 1 -9 mel 1 m car"un ,' smgu]' caz d "lCU are a
e UJl
~ub~talLl i \!el or masculine ~i neutre rar! .,1". Ex i ~IA jico rll (din
jicorill), illsa pretutilldeni berfJEcIlI. 11k·lIi. llipili. mblil. llU
fJirbi!CII, 16c1l etc.

'*"Rosetli I930: 113.

,ooCnr.l£iu-!\1ariOitanu 1968: 1M .
'" Cnr.\g,u·
' M ,lflOltan
' u. " n""",
Rt:Ct:nzi"ln Dacoroln'lI1ia VII: 149.

- 105 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

In stuuiul In legatura eu artieolul enclitic al mascu-

linelor (eu privire spt:dala la graiul tar~rol i lorr. 192 Mutilua
Caragiu-Mari0leanu fuce 0 uernonstralie riguroasA ~i ~tlinlifid
referitoure III "artieolul la fAr$eroli": ,,0 cereetare mai atent1i a
structurii fouetiee. fono logice $i gnu natieale a graiului
fAr$efOl ilor ne·a pennis sA ajungem 13 0 ult1i concluzie:
cOllsideri\m c1i fonnele ruticul:ue de tipul .•omu" IIU sum
unna$tle lui omll/II > Olnll/ > 01111/, ea in docoroman1i I 'H , ei ele
unne aza aceea$i evolu\ie ea ill intreaga afOmani\: 011111111 >
olltlll > 01/1/11 > 01/1/1",
Prin unllare. trecerea de la stadiul om! !I)l " la 011111 se
explicA fonelic in interiorul faf$eroleL prin prollulI!area velar1i a
eOllsoanelor "r" $i ,.1" ~i prill illnuenta lor asu pra sunetelor
veeine. AstfeL grupurile conson rulli ce "rl" $i "m" s-au reuus
prill asimilare:
rl « mI. ri/) > rr. arom. jiMr(II)11I > fAf$. jiC6phl.
jit6p~1
> rr: aront came> flf$. citrrc')IW.
/'fI
Modifici\ri similare s-au produs $i in eazul lui "I" din
arlicolul enclitic masculin - ill---Illi. Acesta se utla initial itltre
doua 'locale labiale: omlllll. Aceasla poziti e (sau cea imediUl
unnlitoare. ill care dura sincoparea lui II . se fonneaz1i gru pul
eonsoana + I: 0111(/)11 ) a pennis velarizarea $i apoi vocali zarea
lui Jl95:
011111/11 > ollll/hl > om VIII > 0111111 > Olll'}fl > OIll!JfI >
omll.

'9'Camgiu_ M:ui~tanu 1968: 163-169.

, 9 ) Pt. d;lCOrOm:1n.~ vai ~i Mor;lIlMi'lrg,}r;IINellgod/'m'el 20)() : 61-68.
,'/.0 lbi<km: 164.
,91 cr. Ctlpid"" 1929-1930: 65.

- 106-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

Prin unllare, deosebirea dintre tipu l de U11iculare

encl itic! al musculinelor ellistent in gmiul fAl'$erot ~i eel
ellistCllI in celelalte graiuri aromane se ellpliea in timp ~i IlU ill
spaliu: Ultieularea ell _/11 este un stadiu alllerior eelui eu _11 '96.
Al do ilea aspect interesant aJ artieullirii f1ir$t!TOli se
refera la eazul genitiv:
(ljiCidiil fala de ajiMrlllj
(I IIII'll a IIIPlIlllj
(llxiJDaru a MrMIIII/
Matilda Caragiu-Mariotcanu consider! eli la fonna
articolului de geniliv singular -/11 s-a 3juns prill amulirea lui i
final semivoculic - dutOlitA calitAliior de vocala neuccentuata-.
precul1\ ~i datoritA caraclerului vel3r al lui ,,1". Ellplicalia
fonetidi e lmlilit! de cea molfologica: opozi !ia dintre N-G se
realizeaza in pli mul rfind prill prezcnla lui ..a proclitic" 197 •
A~adUl', i poate sa lipseascA, eSle sllpertl11U, iar vorbirea
fAr$t!l"Olilor rea lizandu-se intr-un rilm acceleral, vocalele ~i
chiar silabele lleucccmuate se sincopizeaza.
Asemenea fon ne de gelliliv sum IllIfilnile la fl~rolii
din Palazu Mare (plis6J) aSll pra eArom Uln aplie;)! ancheta
IingvisticA \98.
La ~pari variazli fon nele de genitiv illtfilnind atat tipul
(ljiCOru. dar ~i (l jic6ruj: farli amulirea lui i final.
In umlU acestei uualize se poate observa ca sistcillul de
aniculare din graiul t1.r~rol eSle un stadiu de evolul ie al eelui
existelll in celt:iulte gruiuri ule d iulectului aroman. Pomind de

1% 0 . Cam8ill-Mllrio/etlllll t968 : 166.

107 Ibidt:m.
IW O W$liOlWrtl/ N(JII/ui Alias liIl8"i$lir roma" din revi ' la Fonelic;1 ~i
dialt:<; lOlogi~, Vo 1%3: 187- 272.

- 107 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

la ace la~i prolOti p VII1I1II1, ar0muna a evoluat la QmWII ~i apoi la

0 11111 , iar dacorom;lna vomit! In 011111. La edt: doua stadii
identice (din ~~rota ~i da(:oromuna vorbila) s-n ajulls pe doua
cai di ferile l99.
Yoi descrie $i voi exempli ficn. ill (:ontinuarc, siste mul
de nniculare a subslantivelor masculine $i a neutrelor (care se
articuleaza la singular ca substa11livele masculine).

T IPUL S6PAN: TIPUL pus6T:

N. Ac.
Sg.
". Sg.
".
- ",,,
- (dupll. -,
- /i N. Ac.
-_ "I,. IIi -,
-i
vocnl~)
- Ii -,
-, G. , - <If/' I 01'
G. • <If/' l or"
_Ii"
O. " _i"
" ,«I)

DistribuJia fonne lor de nominmiv-acuzaliv ale anico·

lului hotaral enclitic este In fU llclie de tenninalia Sllbsta ntivului.
Fonnele de nominativ-acuzativ sing ular se realizeaza
astfd:
a) Fo nna -II se llIa$eaza la sllbslan tiveie te nninate la
singul arin IYI.I~II:

- 108·
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

TlPUL ~6PAN TIPUL PLls6T

fic6d' - ficoru ficopl/ - fico~1
/Jlltll - plifll IJllt\' - I"itll
wIll _ calli WI\1 - ralll
f""efill- prejrll "f.k'jrV - pplftll
OO!l- bOil OO!l- bOil
lem \' - (/fnll lem \1 ---> /emil
/fllpll -> lrIiplI /pUp\' - calli.

b) La ti pul plisoli (faf$eroli-plis6l), fonna -II se ata~euza

~i la subslalltive!e temlinate 1a singularln vocalele I -~ I, 161, in
limp ce la lipul B (Ia~ro,i -~opail.) aparte fonna -11/ in acelea~i
condilii:
• •
lIInid~ --+ a1J)irl~/1I lJIl1irii -- all/iriill
wJillo --+ w/molll a ljillo --+ CllimOIl.
.=
dlJ.l ..... riilll

c) Fonnele -Ii (Iipul A). Ie (Iipul B) 201. Ie pnmesc

substantivele tel1l1inale in 1t;1 neaccentual, respectiv lei
no::accellluat:
iroN - ira/ili i}(i/I· ..... i}ittele
nllimty - fllllmili IIl1ime - !l1I/mele
gOIll; ---> gO/lili galle -> gom;le.

"'" furmde (mlirdill. CIIimolll. ,dill SC pOI explica prin prezen1a ,·elarei
accenlu.1k la final de cuvfuu. d"ll" ~i prin roslill:a asem'\n.1Ioan:: ell a
§,r;\llJ.)Sltnilor ell em·., $Qpm'lii au vctl il in COOlaCI de Ii IllJUriu.
• ' tn limpuJ aplic;Uii chesliollaruJui am surprins $i rom~, ..Ii" !"Jt'nlru I-leila
f<'"tr"St'ro[ii pliso\i.

- 109 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

21J2
Ciilld consoalla care prct.'t:de vocala este Irl 111tfilllim
fOllnele (,lill(im. s6m (pelltru t,lil1iire. S(xlfI'), dar $i t,lilliiru.
s(xlri/i la tipul A.
Fonnele de nominativ·acuzativ plural se repanizeazfi
astfe!:
a) Fonr~Je: I-ril (pentru lipul A) ~i I-il sau 203 In
(pe ntru tipul B) se ata~aza la substant ivele teOllinate la plural
in Ii I sau in Iii sau in consoana:
T lPUL S6PAN TIPUL PLls6T
jit6r1 ..... jic6rfi~ jic6P!_ jic6pJI
OOi - Min OOi - Mii
cat- cttli car -+ cttif
(lflli rttr;J -- ([mi rttr;Jn ami ptit/ -- ami rttt,lii
IIwi -+ ill/lin IIwi - 1lI11ii.

b) Foona ,,,.. respectiv "i" apare la substall tivele

tenn illate la plural ill I II, dar mai ales in consoanli:
Clheri - ellseri! C/m:p! -> Clisepli
(/ill/- dfll/li! dill! - dfll/if
IJre/r -> prf/rd! ,'~ft -+ IJpefiij.

Fonnele de genitiv-dativ singular se realizeaza astfd:

)ol Cf. Sar-unandu 1984: 477: .1n graiurile ~roI ~i JOOSCOpok'\!l. unde Il]
nu eSle OCUR::nl dup.l [rl npnr fom:.::l" ¢iJird. surd".
)ol Cf. SllI':l.m:mdu 1972: 117. in graiul f~rot lichida palalru~ ITI se
rtru iU..1z.1 c., Ii], l'il sau disp;.re ~i cf. Capidan 1929-1930: 197.
l6I Fonn;l ITi] din tipuJ A (f~~i-$6p;II\) se d,~ore:17..1. prubabi1.
cOllvie]uirii eu gr.'illlOSlenii.

- 110-
 MA NUELA NEV ACI
Gmilll aromflllilor ftirfu ofi din Dov rogea

a) Fo nna -1f(iJ pentru substantivele te11l1inate 11.1 singular

in l~lJ , lui:
jiMdl - - (aJjicom(j) jiMpu -- (a)jicoplf
I)OII -- (a) MII({) I)OII -- (a) Mil
trllp\l -- (a) mipllr(i) fpl/p\l ...... (a) l~ilJl/
(;al l/ -- (a ) call1(j) caHI __ (1I) calli.

b) Fomm -11I(j) se ata~eaza la substantive le te nninate 11.1

sing ular in [~[. respectiv le i ~i [al:
wl1ird ...... (a) amir{,llf(j)
IIlIlm{' ...... (a ) /llIll/til/t W.
Fonnt:le de genitiv-dativ plural Sf:: re alizeaza astfel:
jicorl ...... (a)jicoror!i ! jiMriidl
boj -. (a) bojr\'
mimI -- ( a) nUIIlIi/ror\' / -- (a) IIIIIIIItidl
(,lfscd~' -- (a) CII S('firodl j (a) Clh('far\1
(aJ lIIi/lid!
Illlli .....
('(If - (a) caridi
(lflli ru(1-- (a) lImirli(iir\'
bagllflu/ -- (a ) bagllfla/tirll
frlipllrl ...... (a) frllplfror\1
l¢ml- (a) liUlllirorll.

- I II -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

2) Arlicularea subslantivelor reminine

T I PU L ~6PAN T IPUL PLl s6T

~ PI. So. PI.
N. Ac. -u -Ii N. Ac. -u -I,
G-I) A -fi -(lr G- I) , . .
-I" lop/
-]i'!
N. Ac. sg.: n lsa, 811ra, I'am - •
,as(/, gllra, I'am
N. Ac. pI.: cthili. glirili, I'ih(l/i case/e. glid/e. I·d/i/e
G. D. Sg.:{
(a) Clh{ifi (a) ,ti.'ilIjej
(a) 81iriJfi (a) gli/Xifrj
{
(a) l'ac(lfi (a) \"uai"'-'i
G. D. Pl.:{ ((I ) cas{irV (a) cuxelQpl/
(a)glir(irV { (a) glipe/opl/
(a) lil'iJr\{.!05. (aJ 1'(1/dlopl,,,.206

Fonlla de genitive-dati v singular -n.

respective il}, "'-'1
a urticol ului Sf ata~aza. la fonna Ileanicuhua. de N. Ac.
sing ular. Aceasta. reg ula. Sf uplica. IUturor substamivelor, inclu-
sive cele care au, la sing ular, 0 fonna. de genitive-dati l' diferita.
de cea de no minative ac uzati~7 . La p luml, articolul de nomi-
llative-acuzatil' -fi(le) ~i de gellitiv-dativ se ata~eaza. la fo nna
lleal1iculatA de llo millative-acuzativ plural a substantivului.
$ubsttlluivele de ge nul neutru se UJ1 ic uleaza.. la plural.
cu substuntiveie feminine.

:!II! Cf. rnspunsurilO1" in rcgislmh; ill lill1Ju1 anc1U:lci lingvislicc.

:!III> Cf. Capidan 1932: 392-393 ~i cr. C(U"a~iu- M:uiOle~nu J968: 90.
:!OJ Clpidan men\ione;\Z,~ exemple!e in care Ii se :rt;~:JZ,~ $i la form1 <It: G, D.
sg. "/,,.ilill in Am",fillii. 1932: 392-393. 395.

- 112 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

8 ) Articolul hoti'irnt proclitic

Alt icolul hotiir.tt proclitic apare la Ilume de persoallii

(inclusiv Ilume de animale, plante ~i obiecte persollificate). Se
folose$te llUllllli III genitiv-dlltiv singulu? $i are fonne difente
,
de maS(;·u rm . f emmm .. 209 .•
Ill:lSC. fem.
G. D-'£. lIW lIli «(lIe )

MASC.: (,1\' 11/411, all fic6m

'
FEM.: ali (aid!! dMi, dli i¢ri, ali fII'¢Sfi.

Une le din aceste substanrive cunosc 0 d ublii modalitate

de ruticulare, mGt cu ruticol ho tkJ.t enclitic, cGt $i eu anicol
-
] lOt • nil proc ] IlIC
.. 21'
-:
aHI (1II~'11 -+ a mi~lI{J)
lili IIv¢sri __ (j IIv¢.stifi

1. Articularea Ilumelor proprii de persoanii m

Nurnele propni de persoana primesc anicol hotAr1lt
encl itic la plural $i art icol hotarllt proclitic la genitiv-dativ

lOI Nu so: poale vorbi <It: WI syslem de articul:ll'e proclilic.1, acesl!!

presupuniind (orme ccnspunz.11<XlI'e penlru ;unbt:le numere, 1Q.11e eazurile ~i
1Q.11e genuril;:.
W> Articul;vea proclitid nu est;: propri;: neutrelor.
"0 Capidan 1932: 393, afirm1 ea articolul proclilic .~1li·· provine din
latinescul ,.ilIac·· care s-a conlollil ell prepozi lia ,,ad" « lal).
l!I tn £r-liul rJr~ro]ilor-pliSO] intillnim. rll.1i far $1 (orilla ,;ile".
m a. C~)id"'1 1 932: 392 ~i 393 ~ cr. S;tr;u....:.U1du 1984: 440.
1lI cr. $ar:'lm;uulu 1984: 440 $i Cf. Cll"agiu·M:ll"ioieanu 1968: 92.

- I 13 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

singular. Numele proprii de persoanA mUSI,;uline nu pnmeSl,;

unicoi hatarat enclitic cu in graiul gramostelUl (Tejll nu
T/ijltlll ):

MASCULIN sg. FEM ININ sg.

N. Ac. Nelli. Tejl/ M arfa. Chirala

G. O. llHI Nelli. (IHI Te}fl ali Marfi. ali Chirali.

PLURAL
N. Ac. U/x/ll!i. Prlmi'i
G. O. (a) U/Jmiir//. (a) Pitaliidl .

2. A rticolul nl'hotlin1t

Ani!""()lul nehotllr3 t este illto tdeau nu proclitic.

Spre deosebire de dacoromfina 21 4 $i istroromfina. la
feminin se pastreaza fOnJm a~teptata d in Iutina: III!(i (III!(/)
« lat. IIlIa):
lil/(/ cas(i. lill(//¢lq.
La plum1. se fo lose$te cu 1'01 de a11icol ne hot1ir3t
pronumele nehotarilt: lI(isn}II!. 1I(lsclillli 'ni$te':
lI(/scJII/ gamili
lI(isnjmi /¢.ti
lI(isnjll/lxip(t"
lI(isnjll/lllerl
lI(isn}lIli w!rldi.

" . cr. dacOfOIlYI<'i: /ilIa> 'ilia> (n > iii > iV > <J.
- 114 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

AOJECTIVUL

Graiul taI¥rol - la fel COl ~i eele13Jte gmiuri ale

aromanei - are adjeetice eu palm. eu lrei ~ i eu doua fonne.
Adjecli vele invariabile (eu 0 singura fonna) conslituie 0
calegorie reslrl nsa. Pozilii1e realizale III marn lrea categoriei
nu marului (singular: plural) sum eele eunoscute. in geneml,
l1exi unii nominale. Adjeelivele care insolesc subslallli vele de
genul neutru au, la singular. fonna de masculin ~i la plum!.
',om",
· <d e , · ·Ul 215
,e llllll

I) Adjective cu patru ronne Zll;

T IPUL S6PA N TIPUL PLls6T

~1asculin Feminin Mas<:ulin Feminin
Singular "=, Singular "=, Singular Plural Singula
, Plural

,,1M' ,Ji "//4 ,lib; ,,1M' "IB ,11M ill,..

,u, 8"'i 8""'" gT""; gpri g""II') gp(;"iilr
m"
/i"bod'!
nli
li,"""q "'
/i..f,0d4
roli
/il"b,d;
""
p" IX'i /kill )
/i,,,.,,a "'.
/i,";",k
pinJiIll(t pinTam'
/i.·""/I' Ih''<'''1
pinTalll' ","1<";
~c,in4 ¥,irti l>ipT(",!' piplfan pip'fimd 1';p],J/,r
le,m'! ¥"'1 ¥,i,a<! ICl;pt~
~Cllpt!' ICl'~

m Cf. Sar:UTllUldu 1984: 440.

ll~ Tn m:easl1l cate~;ori e inlr.l :K1jt<.-1i\'ek care m.m:he.1z.1 atfll opozi]ia de gcn
(m:~'\Culine: feminine). c:1t $; opozit i~ de num1r (singul;;r: plur;l!).
m fnlilTlpul :Ul<:ht,lei am lhl,Unil $i rormde albi. ap¢li la rJ\l?<'fOtii plis6l.

- I 15 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

2. Adj«lh'r cu Irel fonnr

a) masc ulin pl ural= fe mi llin plurJI

T I PU L ~6PAN TI PU L PUSOT

Singular Pluml Singul:tr Plura)

Masculin Feminin M. F. M ~sculin Feminin M. F.

Imlg~I IIIIlgO 11111(/ IlIlIg l/ Ilillgo 11111(/
nidi nfc" nil nidi nfl,¥! nif
\'ekf~1 I'fflkff ..eel! ..ekf ~I l'p.1e I'ekf
Ifljll Mi /tIj la.its ltii I(li

b) femini n singul ar = femi IIi II plural.

I>hsclliin Fen~nin M:lSCulin Fernioin

Sg. SII·" I~ .

'W' rof
" .ofi
So;. PI. So;. " 1'1.

/xlfl' ,,,' /xifl

fJO$'! poi
/xli M,
r6f;
S"'''8(I('(' 1I<i"gM " '!IISMi ""
"wlgat!' " ''''sat II,;"S"";

11I Din :lICe:lSta calegorie fa:.: p;trt<:: ;idjeclil'cie CMe neulroli:reaz.'l fie O[X)Zili:1
ru, g~n (la plund), fj~ O[)Ozili:! ru, num.'lr (13 f~minine).

- I 16 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

.
3.A d ("cUn ell d 00'Plrorme '"
I Singular I ural I I Singular Pluml I
M =F M =F M =F M =F
(lfilri arof aplile apif
milri marl milpe lIIt1pi
l'Iftrdi *r4 \'~j'xle
.11!<L
In clltegoria adjec tivelor eu douA fonne sunt incluse $i
unele adjective i mpru mutate din grellca:

lIplO « gr. allil~: lIpltl",'simplu'

hozQ « gr. x acO;): Iwziifl 20 'prost:1nac'.

4. Adjective in va riabile (eu 0 singu ra fonnA).

Aid sunt cuprinse adjectivele care neutral izeaza lOate
opozilii le: de gel! (atut la sing.ular, cut ~i la plural). de ll umAr
(Ulut la masculin. cat $i la feminin) :
m ase. fem. sg. pl.: II1l1ctili 'ud'.
Tot aid imrn adjectillele de origille tureA (provenite d in
ad ve rb):
11l1ulri 'de-a gUla'
1(JIIUfll1 ~1 'exact, po u; vit'

Ir(Xlrci 'repede· 221 .

m Aici se incadreaz;! adjet;livt:ie C:I/"C neutrnlizc:az.1 ol'ozilia de gen alilt 13

singular. cf~ $i 1."1 plum1.
m cr. Sar~l:llldu 1984: 441.
W Cf.Capid:m t932: 18 1- 182.

- 117 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

5. Grade de comparalie

Comparati vul se e xplimA cu ajulonJl adverbului m(l sau

alma 'mai' iar superlativul in graiul ta~rot cUlloa~te opozilia
re lativ-absolut, opozilie pe care ll1ujoritatea gmiurilor din
dialectul amman nu 0 au.
Compamtiv: 111(1 bl/ll~I. ilia mll-)-(il~1
c(/ma IJ/lII~I. c(/ma flllI!j(I/\I.
Superlativul re klli v se fomleazaln doua fdu ri :
a) plin aJticularea e nclilicA 222 a adjeclivului de kl
compumtivul de superioritute (in funqie de context): c(/ma
bJilllt. (;(/lIIl1ll11l~·(/f(j.
b) cu aj~tOJ:ul adv~rbull!,~ "nui'" ("il~leru l~lutal din slava)
care precede adJecllv ul artJCU I U, "23 : 11(11 11](1"" b/f/w.

Superlutivul absolut se fon neuzli eu ajutorul adverbului

lilli/til (+ adjeclivulnemticulat):
lilli/tV blillci
1II1I/(\llm/.fad/

m Vai roodul dt: articulan: cndilica in capitolul •.Articolul"·.

m C~;dan 1932: 101 $; C~ragiu-MariOleanu 1975: 240 consider.'i ca
adje<."1ivuJ .:u1iCUJal t'nclilic p-eced.:ll de ma (eama) an: valo.-u-e de supo=rlaliv
relaliv: c(m", lIIari. rli",,, b,i,," (forme ce so: dt:oSt:bt:sc do: comp.1T:lliv: climl!
milr!. clima blln'!. Wldt: :.dj<:cJivul nu esl~ arr.iculaJ). Saramandu 1984: 475
considerll dI In functi e de contexl, acensl.:'l v~lo.-u-e 0 ponte ~,",!a. ins..1.
co~:IJ"~livul ~i ntunci cilnd aima lIITJ)t;lzi\ adje<::livuJ ne,lI1iculal:
Mllrfa )"I'lisli mil blilJiI IIi TUI'" (comp.v 3Iiv) 'Mari a esle mai bun~
dedit Tan a •.
Mllrfa )'~'lilli 11111 Mila IIi 1111; (superlaliv) ' Maria eSle cea mai bo.ma
dinlre 1O;'le·.
- ma <: I'1I. r""," magu.
,> .

- 118 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Comp1emenllll oompanllivllilli eSle introdus pnn

prepozilia di 'decal, cu';
EII/.wisl; ma mari di mlni.
'EI eSle mai mare dedil mine'

6. Topica

Cund un slibslailliv eSle delemlinat de un adjecliv.

acesta stA dupA substantiv oml' /;11111/, ffdu; IJlIlld. Numai d"ind
se insista asuprJ. illsu~irii ellprim3la de adjectiv, atullci acesla
pome precede subslallli vele (aceasta silUalie este illlfil ni tli insa,
foane 11lr);
bllll\/Olll\/
blilUi /futii.
PRONUMELE
i n grJ.i ull7ir~rol exisla un nlilO..'lrele pronume: personal.
reflelliv, posesiv, demonslrat iv. relativ - imerog3liv, nehotlirul
~i negativ.

1) Pronumele personal !!5

F·onne Ie ronume I UI. . If.
rsonaI" .m ~ralU , rol sum:
SINGULAR PLURAL
Forma occ. F~, Form:l lICe. Fcr~,
1l1<:1<X!. nl<:=.
N. mfl!i (mim:) IW!
ttrs. I D. a fi{fO ali,; (I lUI" (Ilm,o) mJ. II
Ao. ",("i (m(lIe) IIi). II
111 1 ""!

' U Penlru formdt:!It: gtniliw. cr. Prall/wiele poMJil'.

- I 19 .
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

N lilli (Ii,,~) ''O! ,., ,.

'.
Pers. D. {/ ./ll! ~l 'II (/ Hili (al"(io)
Ac Iflli ( lille) ,; ''OJ
" [J_"
"
N. eI'! ( lIllslf) eI (Itlli)
Pers. G.D.
:1 1ll·a Ac.
a/llj
eI'! ( II11s'!) '"
1I11f. III
a lor'!
rf ("lli)
,
1(1. ( Ill)

N. (J-li ("llsll) ,iili (1111$")

Pers. G.D.
3 1ll.~Ac.
I, hj
ij¢ (mlsll) '""
a 1,,1'
!fili ( lloise) '"
/I

Particularitali ale pronumelui personal in gmiul tar~erot:

a) La persoana inlai ~i a doua remafcam 0 fonna de
nomi nat iv identica eu fonna de ac uzutiv.
b) La persoana a Ill-a apar fonne parulele de pronume
personal: er. ii¢. d. wli
~i /l(is~l. I/lil lIib'<i, /lilse. Uneori. se
folose~te eu valoare de pronume personal. pronumele
dcmonstrativ de departure: t1/tI\I, a/lq, (I/wll, a/Wli.
c) Fon llU de dativ eSle precedata de articolul genitival
invmiabil.,a··.
d) Dintre intrebuin\arile pronumelor personate, este de
senmalat frec venla a~a-nu1Tlitului "dativ-etic":
Uisd-I/-mi. mdrata-i"I.t
e) 5pre deosebire de dacoromana. acuzativul obiect
d ire<:t nu este precooat de pn:pozi\ia .. pe":
III ,'ir;/lijel\/ -+ 'I-am vawt pe e l'

l1to Cf. Rosetti.: 143. proflurn;le person:d mfs'! provine din lal. il15", pn;c.:dat
<It! prepozi tii coo1innnd 0 nawlJ (ex.: rtJ/l ii's..) penlnt ~ t:xp!tc~ l)reun l,l lui
.)1" •

- 120-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

lI(i I,jt;llir(i I/O} -> one_au vAzut pe noj' 227.

Proll ume le de politele Il U exist1i ill graiul f11I~erot - ca
de altfel in illlreaga aromfin1i -, la persoana a doua pronumele
de adresare fiilld illlotdeau na lilli.

2) Pronumele r en exiv
Pron ume le re fl exiv are r0 1111e propri i nUlllai pentru
persoana a III-a. la dativ ~ i acuzativ. f1ir1i a deosebi singularul
de plural:
PeTs. a Ill-a (sg. pl.):
D: fl. ,§j, .i.
Ac.: s(i. So.
Pelllru celel ul te persoane se folosesc fonnele
neaccentuate ale pronu melui personal. la dati ... ~i acuzati ....

3) Pronumele posesiv

Fonnele pron umeiui posesiv:

Perso:lll;1 Gen Si!!£!llar Plural

Pel'S. I M. (Ime 1.1 (I mef

F. a mf/lll (a m¢¢) a mf/lfi

""
poseso r
Pers.:l II -a M.
F.
(/ Itly
a llill (a lI'ijrl)
/I Itlt
a lfili
Pel'S.:l Ill-a M. (J Illi (/ lori
F. (/ rei (/ fori

w Asl..~zi _ sub infllll:ll lJ da=m:tnci, lmalnim III ,urbilorii linen formde:

" ";~;j pi ii¢. c.'IIchiiod mxlelul exisl~nl in d:lOOfOm-ul~ (;;e
folOSt:$le prepozilialH; eu inchiderea lui e la I).

- 121 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Pel'S. I M. (I 11O:;1~1 (/ /laC

E (/1/{iJsu'J (I IlfilSl;

M:li Pus.:I 11 -3 M. (I l'OSI '/ (l l"oC

lllu1li E. (/ l' ¢ Slii II v{:iisli
poseson Pel'S.:I 111-3 M.F. forl,l
(I
" for,'

Sunt folosite ca adjective posesive. unll1i.toarele fonne

encl itice de singular ce apar pe langll substanti\'ele care
denumesc gradele de rudenie (u n singur posesor) ~1 cunosc
lexiunea, deosebind N. Ac. de G. 0 . 228 :

CAZU L Persamal Pllrso.1na ~ II -a Personna a llI·a

M. E. M. E. M. E
N. Ae. _n" _m ' l"I - 11/ ·M _s" -Sa

G. D. , -m'm(J) ." - II m(J) (' III{j) - II S/lW -sa( l)

"'~\"l( I)

Exemple:

N. Ac.:jrali-illl. dtitili-mttl. rtira-III. Jor-Ill. rtitci_SII229. JOr_M/73 .

G. D. II jrali -';II{j). a dtidd-ml,n {j). II rard-tu{j). (I sor-
raW ojrtiri-lm(j). 0 rtiui-m(J), II sor-so{j).
4) Pronumele demonslraliv

Graiul fA~l"Ot cunoa$te - ca $i celelahe graiuri ale

d ialectului aroman pl"Onume demons trative de aprupierc $i de

m Cf. Samrn;ul(iu 1984: 444.

l;"> Unrosii lui $1111$. Slltl « 1:,1.) nu :>e p.'\slr",a.~ in ,lfOm1n~ <kc;~ (;:1 ronne
conjWlClc. po;: lil.n8<~ nUlnd c 00 ruoond (ef. dron\ 30« sa ).

- 122 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

depArture. Pronu me le dernonstmtive se deosebt: ~ Jura ge n $i

numar $i prezinta fle)liullea cazualA cu doi te nneni (N. Ac. $i
G. D .) cu ill dacofO mallA.

Pronumele demons trativ de apropiere

Fonnele prollurne lui demOllstrativ de apropiere sum:

CAZUL
M.
Sin
"'. F. M.
Plural
F.
N. Ae. arsl'I "fsl(j 11ft aI"$1i

G. D. lliil/li ail/fi - , 0r,II

(1111
IlliSiOrljlJ'J

Prollurnele de mOllstraliv de a~rop iere are aceea~i fonnA

~i atullci dinJ se foloseste ea adjeetiv I;
alsd'om\' 'acest om'
fj,ullI afst(1 'fata aceas tu'.

Pronumele demonslraliv de departare

Graiul rAr~rot CUllou*te cele douA pronume demon-

strative de depArtare ale aromatlei: (I(EfI/ Si (l1ti1lf\1 'acelu' $i
·ceIAlalf.
a) Fonne le pronume]ui arelV 'acela':

ZJO Forma ali}lor'l a lllx"irut prin 3nalo£ie eu fonndt de G.D. ale pronumdui
demJllSlr;ltlVi: de depilrtlfe.
'-" cr. Sar:lm:U1du 1984: 444.

- 123 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

CAZUL Sioguklr Pluml

M F M F
N. Ac. alfl'.' (Wi (m¢!!iJJ A/fr II/iuli

G. D. (1IiJl,iI' alilfeI' afiJIor"

ea ~i
prollumele demonstmtiv de apmpiere, cel de
departare are act:t:a~i fo n na ~i ell adjectiv: {l/tH! omll. De
ase meneu. fOnlleie de G. D. Au accelllul pe tt:nllinalia ca in
dacommana: (I/arij.
b) Fonnele pronurnelui (If(jI1l~' 'celalalt':

CAZUL Singular Plur~1

M F M F.
N. Ac. ,,/dIU" aMmo'! aM1I1 a/tim;

G. D. 'd<JIIl/iI' ,d<JmeI' "Mmor"

5) PrOllumele relati".illterogati\'

In graiul fa.~rot se CU IlOSC unuatoarelt: pronulHe

personate relativ-illlerogmi ve: ("aj 'care, cine'. Ii "ceo ~i ("(id'.
Dimre acestea Ii este in variabil. iar cadi are fOl1ne deosebite
dupa gen $i num1ir. e ll!: singurul pronume relat iv-imerogativ
cu flexiune cazuala, t:ste invariabil dupa ge n $i numar.

Pronumele !
('a'

I Sillg. = PI. I
N. Ac, Cl '!

G. O. a CII!

• 124 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

$,. ~.

M. Cill~1 cal
F. Calt'! cali

6) PronulIlele nehotAnit

Graiul ta~rot C Ul1oa~ te numeroase pronume llehotriclte

simple, compuse $i (.uuslructii folosile CII valoare de prollume
nellOl!irJt. Uncle dintl'e ele se folosesc $i ca adjective
nellotArale sau au numai intrebuitllare adjeclivulri.
. Cele ~nai mulle protlume llehotk.ll~ SU~lt d~ og~ine
lallnri sau au m compClllenlri elemente 1ll0$IClllle dm l:1lmri -:
ahiit\' 'atatde' < lat. ecclI - /(/IIfIlS
(/hUiri "un 1Ie1l"lt;:l1ea' < lat. eccll- wlis
alw 'altul' < lat. alfc>r
cailid6 'oricare, oricillc, cincva careva' ('aj + Ii + do
i(id6 'or;ce' < iii + do
IIdoj 'c5.\ivu' < 11 + dol
lI(iscfll1t!1 'putin ceva' < lat. Ill' ex qll(ll/fO
fIIr~1 'lot, totul' < lat. tofllS
/iva 'cevu' < /i + WI
111/\1 'ul1ul ' < lat. III1/IS
wid' 'vreunu1. cinevu' < lut. vel'l' III1I1S.

m cr. Sar:lm:uuJu 1984: 449 $i Cf.. Capid:ul 1932: 427-428.

- 125 '
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

De asemenea, graiul f!£1erot !.:unoa~te pronumele

nehotlirftt c(ltJi 'fiecare, oricine. oncul'e' imprumutat d in greadi
Aub£ $i pronumele nehotArfit compus: etiOt Im~1 'fie!.::u..:,
oneine', precum ~i eOllstruetii eu valoare de prollume
nehotArlt: ; {; .t·fifbij, eaj J-1i11Xi 'oriee. oridne'.
Prollumele llehotArut in situatia in !.:are 1llsote$te
(detenninA) un substwlIiv dev ine adjecliv nehotArll:
Illutiri f¢I(1
altll om~1 etc.

7) Pronumclc ncgativ
, .
In gratul far~rol upur unllAtourele pronume negulive,
folosite illVUliubil:
!ivti , i~'!iI'(1 'nimie'
wldl ' nimeni'.

NUMERALUL

Graiul far~rot - ea $i celehllte gl1liuri din aromtiua -

cunou$te unnA toorele categorii de numerale: cardinal, Ordillul.
udve rbial, d istributiv $i colecliv. Sub raponu l invelllarului de
ronne. eu exeeplia lui Jlliti. ern..: este de origillt: sluva Si care
apare in toate dialeete1e romane~ti, toote fom1e1e de balA ale
nume rale10r amintite sunl de origine hltinA Si sum acelea~i ea in
dacoromunli. Spre deosebire de dacoromunli, ammana - Si
impl icit graiul f!r~rot - a eOllservat lat. vigil1Ti sub fo nne
ylllyil 'doulizeei',

- 126·
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

1. NUllieralul cardinal

a) Numerale simple: (fe m. IIII(/), doj (fem. doiP,

1II1~1
(dOli), trej( fem. trei)233, f,atm. /it1/ (Jfnfi), .yasi. :,·apti. OPfll. IUll1
(lIIf¢). ~/i. fffJyi" ,1I1/(1, liffi 'mie·.
b) Numeralele (.;ompuse de la Il ia 19 ~i de la 21 la 29
se fonneazli cu (ljuto rul prepozi\iei "spre" a~zatli illlre unitli\i
. .~
~ I zecl :
IlflSfJrii{il! i. d6sl"iit;/m! i. Irespriir;/a!i. fJ(isprii{i1/ i.
/{spni{il/i. ~(ispni{il,i . .yopti.lpui{iqi. 6fmpni{il/i. f1ollsprti{il/i.
YfllYir. 111I.f (mi iiflii!. dosproiillyil etc.
De III 30 III 90 indusiv. llluhipJii lui 10 sunt fonll31i din
:reci ({ii O precct.lat de tlumeraJul simplu: trei~~/. p6tfll{i1!,
limit,. i(li~f . .y(lPfi~!. //(111(11,.
•
Incepand eu numeraJui 3 1, unitl'ilile se at3~eazA direct la
zeci, larl'i sl\ se mai fo loseaseli eonjunclia ~i: lrlfir,l'i!ilillll.
rre;~ifidoi etc.
Leglitura dintre subsmntive ~i nume ral se fact: cu
prepozilia di lncepand cu nUllleralul II: fI'(;~pnidale di (:6si.
i n ceea ce pri ve~te anicolulnumeraluiui. e l eSle diferit
de cel dacoromau ~i este encl itic:
(101fji{:orl

m Cf. Capidan 1932. a forrn'l de masculine diferitA do: Cea do: feminine
N,Xl!'t: in a1b.'ulI:z.:l (mase . Ir..~ fem: Iri): S.'lr.lITWldu 1996: 207-21 j .
Cf. n-o.k:lulul lOO$1eml dm lalma:
"'illS sill"" di'ri'm
111111.' supe' \·igimi.

- 127 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

r;i'i(ili nisi (r;i'i!i/t' ,ase). Aceste fonne de pl uml

au valoare de numerale colective, precum ~i (lmalld61f,
($Jall/il/parfillf.
Precedate de udverbul ceiti, nu menlle le cardin:3le se
• •
folosesc Cll numerale di stributive: ceili. do!: ceili 6{)1II etc.

2) Nu mcrnlul ad\'erbia l se fonne<lza cu ajutolUl

substum ivului !vrd (pI. ori), precedat de nume ralu l cardinal:
1111" (XI"i I a {X16}1,rl 'ill dOIl1i:
Ireir,t1! di or; 1(/ Walrll/{U 'in palm'.

3) Numeralulordinal
Nu reprezima 0 cutegorie bine constituita.
PCllIru prillllli. prima. im/lilll, exista fomla prove nitfi
din greaca: l"6111. pr6ta « npwTog TJ5 . pelllru ' al doilea'. 'a
doua' oeftid', oeftif(l (gr. &vn;~) care se anic uleaza.
cunoscilnd ~i fonne de plural: pr6f11. pr6((1, pI. p"J/fi (fem.
pr6fili).
o alta modalitale de realizare a numeralului ordinal este
aceta realizat ~i in dialectul megle nofOman. fomlat cu ajutorul
numeralului card inal mtic ul:31 la pluml:
til 6Pfllli ~li (in :3 opta zil
36

v(/lir" /lalilf meJ (ve ni a noua luna).

"' Ocr.. Capid:m 1932:1984:4Q5-4()7.

2J&
S;1l"~Wldu 449.

- 128 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

VERBUL
,
In gmiul Jar~rot - la fel ea ill tot dialeetul aroman -
verbul e xprima eategoriile de mod, timp. persoana. numar,
d iateza ~i pAstreaza co njug~ril e din lat i n ~, dar cu tend inla
acce11luat~ de lrecere de la 0 conjugare la alta.
La nive1 ul modurilor, se eonst(ltrt (lhsenla supinului (ea
~i in d ialeetulmeg lenorontln ~i istroroman) ~ i a gerunziului 231
(ea 0 panieul:lritUle specifid Jar~ rotei), iar infin itivul cunoa~te
numai f0111lU lunga, fo losita - de o bieei - e u valoare
substantivala. De asemene a, condi!iOll3lul este foane pUlin
imfi.1nit la vorbitolii actu3!i 2J8.
,
In ceea ee prive~te timpurile, se observ1'i pastrurea
perfectului simplu (din fostul perfect latin) ~i ex primarea
timpulilor trecute - in general - prin fonne perifrastice.
Diatezele - activi1- reflexi vrt ~i pasiv1'i - se fonneaza ca
in dacoroman1'i: nllltresdi ' pri vesc' lIIi nllltrisd[lJ9 'ma privesc'
hi!/ mllTr{,V 'sum privit, sunt ingrijit'. Uneori, pronumele
reflexiv al diatezei reflexive poate sa lipseasc~: I/Il11ririi /11/1111~1
fa al{l/It~1 'se uitar1'i toti unulla altul'.

m Capitlan t932: 4S0-4S t n~n\ion~az.1 peillru ,,romfUlii tlin Albania"

(f~l"O\i) sufixul -11m (om) pentru exprim,'lftn gerun ziullii (tle$i I-a in!ft1nil
OO;U" la c:1\iva vorbitori: d{tll'lIpigIlJXI) iar M~lilda Car.1giu-Mnrio\eanu
1968: 123 mc:n\iollt:,12.1 sufixul ) Iuda (Iui)"!n urtmda (1m). AceSl~ forrnt: en
nu Ie-am 11ll3lnil In tin~lIl lInch<:lei $i niei uu Ie-am auzil la f~~li
vreodm.1.
m Vezi F<xmc:le de <:xprinw<: :Ile contli \ ioo~Jului.
lJ'> Verbul "''' lfesCI' a d~v"l1il refl"liv sub infllJen\a (l:icorom.'ln<:i.

- 129 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

Theodor Capidan 240 semnaleazA ~i trecerea unor verhe

la an umite fomle verbale de la conjugarea a III-a la conjugarea
I. Spre el>emplu, verbul diplii/\' 'lIlli cobol" la illdicotiv prezeJll
la persoanele I, 2, 3, 6 se conj ugll regulat dip/III\'. dip/ifi.
lli,ntl/Ii dar la persoanele 4, 5 llifill/dm!'. llifill/lI'll pentnl
llilntl/im. dip/illif. Tot a~ la imperfect: tliIJ/llliim!'. tlipllllii!:
(Iillllllii. diplll1iim\'. diplll1ii!. diplll1ii pentru diplll1iXJII/\'.
(lilJllllrai La fel de conj ugll la pelfectul compus: am liiplll1alli
pentru (1111 diplisa.
Uneori, aceastll "trecere" a fecteaza nUlllai infinitivul.
ceeu ce-l face 1l1eodor C<lpidrul sa ufinne cll fenOlllt:nui
respectiv .JIIl este dedit 0 substituire de desillenlll verbu lll a
illfinitivi ului substanti vizat,,241 .
Matilda Caragiu-Mario;eanuUl realizeazli 0 clasificare
a verbelor In cOlljugllri a vand In vooere Intreaga paradig1lll'i,
ad icll toale desinen]ele ~i sufixele relevante din flexiu nea
regulatli. Fonnanlii infillitivului fiilld irelevan]i, lipsesc d in
descriere.
in cominuare, voi aplica acest mooel asupm tipului de
fle xiune existent in f1i.r~rotA (eliminilnd din sistemul
fonnanlilor relevUllli in clasificare, sufixele genmziului).

lJO Capidan 1929-1930: 203.

:1-11 Curid.1J1 1932: 433. 0 prezenlare dtl;~i,rt" a probkmei e realiz;llj ~i & I.
COI~anu 1% 1: 130.vai $i Lolro.1r(\ 1955 : 212,
:I-I! Car:lgiu. MariO\~,mu 1968: 132-1 42.

- 130-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

A) INDICATIVUL
1) PREZENTUL

Este Ull timp simplu, [Onllllt d in rndieal, sufix (wres-

punzator wnj ugarii d in care face pane verbul) ~i desinenlaw .
Desinen]ele indicativului prezelll sunt:
Pers. 1 sg.: nl l.l- ul.l -lIl
Pers. a II-a sg.: Q, r il, 1-1]
Pers. a III-a sg. : I~I ' I la lP 1-tI P 1 1 ~1' I-alP II~f~~
Pers. I pI.: I-m\' l
Pers. a II-a pI.: 1-11
Pers. u III-u pI. : ]"YI.I,ul.11J1 (o monima eu pel'S. r sg.)
I~I~ IlaJP l-elP I lel' I·af II ~ II.
Opozitia dintre persoana I singular $i persoana a II-a
singular este marcata la nivelul rad icalului verb ului. atat de
uheman]t: COIlSOlUUltice d it ~i de ahemall[e voclilice: Ii - ¢ .

Conj ugarea intai se caracterizeaza prin omonimiile

desillell!iule a persoauelor III sg. ~i III pI. $i persoana I sg. eu a
III-a pI.
Voi prezenta In contilluare cum se compona aeeste
desinen1e impreulla e u sufixele cameteristice celor cinei
eonjugliri, in [une\ic de radicalul verbul ui .

:1-11 Sufixul l")(),~te fi re.~hzm pozitiv s,"lU neg3!ive $i 313$<'11 direcl r!ldicalului,
de asemene<l desinenlei iXA1te fi real iZ<ll:i (X)Zitiv sau ntg<lli v.
"'-' Am pll!Z<ml<l1 ($i voi pll!Zt1l1<l tn oolllinu:u-t) dtsint.·nJde specificc <lljl
~rol!lor-$OIXllli (T IPUL A) <$) du ij.i r.J~ilor·plisol i (TIPUL B) (P).
Se obs"rv~ la !ipul A. inchidt-rea \"OC1dei din dtsinenla.
NOl<Ilie: S6p;n\ S
Plis6J P

- J 31 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

,
CONJUGAREA I
A b , d , , ,
I- I I-ul I- I 1-""1 1-e<,t"1 \-vI
'"''(-o" l/l·nl I' , HI
• ., , I-e<,ll ,-«), HI
[-;lm"]
l-olll~1
1-~m' l
1-~III·al
l-am"1
I ~II [- [\"ll<,ll.) Hw,t(W &]
•
[-am"1
,"
["""\"1
[-al] I_all I_all l ~m' l l-am"1 I-aU l·al]
(-~]l l -l] (·~lll~] (-~ll (~I

lam']
I-all
I-all
]f'V,I(~
la)]
l-ac,II{II1i )]
•
.
~'
a) Dm grupa (a) ftlc ptlrte verbele til diror radical · se
tennin1i. in r.:ollsoun1i. nepaltltalli (afam. de Ir]) sau grup de
COllsoane, ultima fiilld It], Idl, Ic], Igl: aglilll 'ajut' , aMglt
'umbl u', a/(IIV 'urc', Ixlllt¢/ 'trliiesc', /J/tmim\1 'blestenf,
crep\1 'crap', llisfd' 'despic', glididl 'judec', /(ik\1 'pic',
mad' 'mliniinc', nelil/II 'illchin', IIClUidl 'incalec', sap\1
' sup', IIrdlflll 'cireul', vatam \1 'orno(, adast\1 'a~tept', caft\1
'cer', dim(~IUI\/ 'vestesc'. mirfl/d\1 'prunZtsc', IIc(lfdt
'inearc'ete.:
llMgV a(/asr\1
(sMrj a,lti..~rI
(IMgti ((I) adas(ll «'i
(I/(tgtllll\/ ad(lS/l~III\1
(I/{Igal a(/(lsral
lIMg" I (c'j) adasldl ({I)

b) Din grupa (b) fae pm1e verbele al eliror mdieal se

tcnnin1i. In consoanli Ir]: adadl '(oc', lB]Jadl 'speni'. (/~tedl
'a~tem', d¢IJin\1 'depan'. /lidl 'fur' , Ilidl 'mA mir', f/sod'
'Insor', Sp ig lidl 'jur', Slicod l 'streeor', tod' 'tom'etc.

- J 32 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovfogea

.wicod' (mi) tOrV

slicorf (Ii) IOrf
slk¢ref (i) 1 (s-) l(ii rdl (i l
slitlllrimV (lief) w r6m ~I
.wiC/I rti! (1"1i) wrti!
.wiqiirr:i / ((it (s-) r(Jtira/(il

e) til grupa (e) su nr incluse verbele al c:iror radical se

rennin:i in grup consonantic, ultima fi ind [11 sau [r[: aflll 'aflu',
SIIjllI 'sut1u'. IImp11l 'umplu ' . {//Irll 'imru' etc.
tiftll Intr/(
(Ijli fllf,;
(Ijl{i (ti)P2~·~ fmr{i (til'
(IjlAm!' illm1m!'
(Ijlti/ illfra/
(Ijl(i (d )" imr(i (d)"

d) in gru p..1 (d) illlrfi verbel e al dror radical se tenninri

in consoan:i palatalfi sau grup co nsonantic. ultima mnd 0
cOllsoan:i palatal:i: adf!~1 'respir'. (If/eli/ill ' fumez'. apr6R/
'upropii'. lx,~~1 'slirue. dispU!\' 'despoi'. IIgm l \1 'ingra$'.
lleac\' 'cel1'. IlIt',' ' tai ', vegf\' 'veghez'
rat~1

raf
fafAti! .
T{iNmV / (lim I')
,
:\-II Desinenl:t din par3l1l(;1..~ arxtrlint. conform si81ei indicale lipului tk::
~eroli pi i$O{:
tlfIn. {mfa. u'itaeIC.

- J 33 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

r(lfill
ttil f/(lir

e) Din aecasta grupa (e), fae pane verbele e u desincn{a

I-c<,ll;i] ata~ata la un radical tenllinat in consoana nepalata[a:
(ig/lllfl{/l 'ajuncz', di/wrtf{// 'indepanez', lacramf{//
'h'ierimez', nvirinl{// 'supaI", nJ1zmhl/ 'aflu' , fII,~'lIn f¢/
'ru~inez'etc,
(mi) dipartl¢/ Wcramer,l/
(ti) dipltrth;l J(J('rlimev
(s-) diplirt¢r,l./ / (ar lr/cr{im ¢(1.i / ( l) f
(IIi) dipiJfII~m(f WCfliI1U~II1~1
(I'(i) (lipartill hicriil1u1V
(s-) dipc'JI't~~ / (tlf "kfllm jJ/ ~ / (lif

t) Din grupa (I) fae patte verbele c u desinenla l-e"tl,lJ

oto:pta 10 un radi cal temlinot in consoona polato1a: /I(,lilllldf¢/
'ingenullchez', ngllmili('/r¢/ 'inj umata\csc', wff¢/
'tu~ sc'etc

IIglllnitidl¢/ IIglll1liticf blllf

IIgllmiticUv IIgllmitic!iI{
IIgllmitidil ~ / (al IIgl1l1litiC!iI~ / (al
g) tn grupa (g) sum incluse ve rbelt d([l/ ' dau', t(lll 'juu-,
fa!! 'spa)', S{([!I 'stau' _ la care sufixuJ thematic 16) se confundA
cu vocala r.Kliealului:

- J 34 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

(faIl dam!'
{fai dar
<fa da

CONJ UGAREA a II-a (ind. prez.)

ab c D E
H I] 1-1' I I-u1 I-u l \-!.I]
41 ([ -i I) I-I 1 [-i] (-il I-iI
1~ I / [e [
l-tllll' [
I-ell
1-(':l/lel
I-eml']
l-tll
[ -~ I /(el
1-6111']
I-ell
•
[-tml' I
l-ell
I-i I
I-illll' ]
!-ill
1-1' I 1-1' I I-u I
• 1-1,11

Conjugureu u [J -u se curacteriuaza prin omonimiu

de sillenl ial~ dintre pers. I sg. ~i pers. u III-a pI. la grupele a, b,
c, e.

a) Din gru pa (a) fac pane verbele al cAror mdical se

teml i n~ in consoana nepal atal~ sail grup consonamic: bat!'
'bat'. cad!1 'cad ', COS!I 'cos'. /leap!1 'incup'. pilrldl 'trimit',
pot!1 'pot'. ~'ed(' 'stall', Iredl 'trimi!'. 1,(,(/(1 "did', l'il/d('
'vand' aeresc l,' 'cresc'. ('1II16~'e l/ 'c\ll\osc'. mese!1 'cillstesc' .
p(lsd' 'pasc',II(lsdl 'nasc' .
('(1(/\1 etl(/hn l,' mesd' lI/i~·tlll/\1
wr,/ didel me~ri lI/i~'tI!1
d;{fldel ('(Id\1 I1Ifti.~rV I (e l lIIeseV.

- J 35 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuo{i din Dovrogea

•
b) In grupa (b) sun! wpri nse verbele al eMor radical se
tenl1in~ in eonsoan~ If]: (In,l Y/dl ·saf'. fall ·pier'.
fnll firbn\1
kerl /(irel
Iitir~/(e/' kedl .
c) Din grupa (c) file pane verbele ellre se temlina in
grup cO!lsollamie. ul lima eonsolln~ fi iud 0 liehid~ III: IIIll{)/Il.
limplu ump!endl
limpli IImp!e{
limp/I! I (If limp/II.

d) in grup.1 (d) se ineadreaza verbul bftl!l care prezint~

omonimia persoanu a UI-a singular en persoana a III-a pluml
(sufix ul tematic I-e]. confundiindu-se eu vocala radicalului):
b,n!1 bl'm',t
bfnj bl~!
bffl bfll.

e) Verbul .yliy rc prczinta aceastii grup~, I-e]. Acest verb

se euracterizeazii plin fapru) c!i prczinr~ un sufix temat ic (,'(: este
chalUcteristie eoujugarii a IV-a. sufixu ll-iJ care se !.'Onfuudll ell
vocala mdicalului:

$li(1
$Iij
$Iif
.ylim\l
~'Iil
·U.
SI/r,

- J 36 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Fonna de indieativ prezclll, pcrsoana a LIJ-a pI.. ~'Iidl e

lnregisu·ata nUlllai la rar~eroti. edt:lulte gruiuri au fonna ?liY.

CONJ UGAREA a Ill -a (I nd. prezf'6

Conjugareu a llI-a se caracterizeaza prin onlOllIlllla
desinentiula. a persoul1ei [ sg. eu persoul1a a III-a plumL

rill I-I! I
41 II I I-i I
l -(fl/ l~l I-i I
[-emil] I-em\l]
I-e! I HI
rll] HI I

a) Din grupa (a) fue pane verbcle al ca.ror mdieal se

temlina In consoana nepalatal1i. suu in grup de COll soane, ultima
fi ind [1.1 1, lei, 19 l:. adliell 'a<Juc'. aUg\1 'aleg, citesc'. (lr{1(/I'
'r,xr. ~Idl 'zie'. fad l ' f ac'. liigl' ' ling'. /ldidl' 'Inchid',
lli,kffl/\' 'deschid'. ~PIII/\1 'spun ',ag/illg'/ 'ujung'. (m/II 'urd'.
(ISClifldll 'ascund' . aprfl1(J\I 'up1;nd·. ff(illg!1 'rup'. Iierb\1
'fierb'. pllil/gll 'plting'. tlllUJli ' tund '. /II/gIl 'ullg' etc.
~"lcl'
~{I

:1# Nu am mai fOCul distin(1ia conj.•1 Ill -a, ~i conj .•1 ][]-<l, dooareu: la
indic;,tiv ~nl nu est<;: necesar.l (~hirea s<;: f.1Ce dour la p;U1icipiu).
d..sint:n\d<;: Fiind ,lCt:I<;:a~i.

- J 37 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

cj.j(lf I (ef
(,.fi{l{
r,fi{('ndl
cj.ic II.

b) Verbul ..scriu" a l crirui sufix tematic se collfullda cu

vocala radicalului reprez inta grupa (b):
serr" scrihl! ~1
.
serl!
. seril
serif sai".

C ONJ UGAREA a IV-a ( Ind. prez.)

Se caracterizearli. prin 0ll101l1nlla desinenlial! a

persoanei I sg. cu persouna a lIT·a pI. (excePlie fac verbele
lipid! ·trezesc'. acr,xipid' 'tl(,."Opar'. l/isC{ltipidl \leS<.."Opar\;are
prezinti'l 0 omillimie desinen1iala tlsemeni verbelor din
conjugarea I (pe rs, III sg. CU pel'S, a III-a pl.).

Desinenlele ~i sut'ixele conjugi'lrii a IV-a sunt:

A b , D E
Ill] 111 I h~scll] [-~scll] rY]
~ rlI I-~~til [~*d] I-I]
I ~ ll [ ~lll·el [""\-:lste]/[~$tel [-a~tcl/[-a~tel [~I/ I ~ 1
I ~I l-imYI [-imYI [-imYI limlll
l-irnYJ ]-ill [·ill [-ill Iill
!-ill IYI I ·~scll] [-escYI [~I/ I ;'\ 1
r YI

- J 38 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

a) Din gruIXI (a) fae pane verbele al erimr rndieal se

tcnniml III <.:ollsoanli llepalatalli sau gl1.lp de COllSOUlle (ultima
nefiind palatalll):filg\1 'pice', iil/\I 'vin',IItHln!1 'donn ':
Jug!1 dorll/II
fiu) dOrli
fiir,i:l (ef d¢mllfl(d'
fil(,I(m\1 dumim\1
fiu/fl llurlif,
filg\1 dorm\I,

b) In grupa (b) se ineadreazli verbllimodl:

modi
/IIorl
/II¢rl/l(d'
/IIurilld'
mudf
modi,

c) Din grupa (e) fae pane veTbele eu desinenla I-esclll

3t3~tli unui rndic31 ten nirwt III voc31li S3U collso3nli llep..1Im3Ili:
lIgllllhc\1 'Iovcsc', millr(1h'c\1 'mims', (I/X'illdlicsfsc\1 'cred',
t:fII6c\t 'croi', {;1t(III~bc\1 'miT', grl'scll 'griiesc', gil'lis6"c\t
'citcsc', mil/(/ulsdl 'gandesc', mil/resell 'prin:sc', lii/Itt/Sc\1
'miluiesc', IIfirckhhic\1 'pruSpc!f', IIfisesc\1 'pregatesc de
plec3re', IIJr{{psesd ' 'seriu', p(lfnirsesd' 'rug', "iZllhdl
'ill vidiez', riliisi!sdl 'cinstesc', IJimis6"dl 'mnilllcsc', /1II9rISc\1
'semrin (ell einevu)'etc,
/II/¢sd l /II/r;liml,'
/II/Qe!jtl 1/11 r;lil
1/11(1~.ff1/ / (e/, I/II¢Sc\I,

- J 39 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

d ) i n gll.lpa (d) sum incluse vcrbele cu desincnlu I-esc'!)

uta$uta unui mdicul tenniuut iu consoaua palutahi: {Ulllftsdl
'sinn', (l rtilihcv 'ItipeSC', (lltllrnesdl 'lncep', wlihdl
'topesc'. I/Iglsdl 'orbesc'etc.
(ldll1i6dl (/dlllif",~1

(fdlllir~tf adllliil
atill/Mstf I (('f

e) i n grupa (e) intra verbele al carol' rad ical se tennim'i

•III Ir:I uplf.,
-' . 1/ aC!'up,r.,
- -" II lIYC!Jf.I/Hr,.
/' ,-,' 1/

(fCfripi d l (j('II/Jirim~1
(lcfJtipiri lICiI/Jiri,
(I. p6pi r(l I (al (I. otipir(i I (aJ".
CONJUGAREA a V-a (lnd, prez.)
Le cu.racteri zeuza prin omo nimiu desiuenl iala a per-
soanei [ sg. cu persoana I p luml.

"III ) b c
[y [ [-ascll[

•
[-.y)/I-e)
[.1JnYt
•
[-(1 1/1.11
[ ~Jll'l t
[-B.~1i )
[-asc," J I[-a~fe I
[-~mll)
[all [.11 [ Hill
r 'l) [(ill [a) [-ascll)

a) Din g.rupa (a) f8C p8ne verbe le 81 caror mdical se

tennina in t'OIlS08118 Itl sau este fonna t din grup de COllsoane,

- 140-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

ultima m nd ItJ suu [dJ: (/mplil~1 'put'. 1)(//\' '~tesc', (/\'(/\'

'aud', diSfJurtl' 'despurC, I1IIJl1rtl' 'impan':
I1Ipartl'
/IIpar/
mpor/l: (e(
IIIpar,dlll\1
IIIptir!li,
mparf!i.
,
b) In grupa (b) sum induse \'erbele al cliror radical se
temlina in r.."OnsoaJla 111 sau [c,l l: mmird' 'amortesc', ~1I1\'
'intorc', pi lft/: 'botez,2 :
pifhl/
IJitl{l
pir¢~i (a j'
piti{1im\'
IJifi~'
IJif~u(l:i (at.

c) Din grupa (c) fae pane verbele eu desinenla [-ascl,11

u [(l ~tli unui mdical tenllinut in consoana IIJ suu [c,l1 sau [r1:
Ilil1di{1hd' 'lmbolnlivesc', fimpi96sd l '1impezesc', 17111{(hd'
'Illu\esc'. IIgfil{1hd'. 'incalzesc', l1\'ir{.thd' 'inverzesc'.
ur(£lsd' 'urzesc', wurasd' 'vorbc!sc'etc.:

118{if¢tsdl I1g(il{1ill1l'
118{i f{.ti!fil IIg{if(fi{
t
I1g{i f¢!ffl( ( e /Ig{if¢tscU\'.

m Se QbseT\';'i sincrt:li smul formdor dt: perso:tna ;L Ill-a sg. ~i pl.. C;L la
conjugan:.l L

- 141 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

2) IMPEJU'ECT UL

Se fOllneazA de la tema prezemului.

Sufixele impe rfec tului sum llumai douri e u aceea~l
realizard n tot cursul panldigmei : I-al $i 1-\;6.1:
I-alIa clasele de verbi: cu sufix ul de prezent al persounei
a 1I-a plural rea lizat ea I-al $i llil: dinraml l 'camam', frlll!~1
'splilam', lucram''! ' Iuemm', t(tram~1 'triiam'. zJ)/fram~1
'vorbeum'etc.
]-¢]Ia clasele de verbe eu sufixul de prezem realiz:1I ea
I-el sau I-il: awj6m~1 'auzerun', CI/llII'F ¢m~' ' eu no~terun',
t;l;/fwm!' ·zieeam '. jll ¢¢m\' 'plecrun', mlf(r¢m~' 'priverun ',
mrf¢m\1 'wrct:am', vil/f{im!1 'vedeam'ete.
Desillenlele imperfectului sunt comune tuturor
eOllj ugliri lor:
]-m\l]
]-11
¢
]-m\l]
l-tlll
¢.
Imperfeetul prezilllri douri serii de omonimii: peTS. I sg.
eu peTS. a I-a pI. $i pers. a Ill-a sg. eu pers, a Ill-a pI.
NeutlUlizan::a opoziliei de lIumlir la pcrsouna a Ill -a
(singular = plural) se datore~te faptu lui eli aceaslri persoanri este
etimologicli tn i11lre~ diulecta l amman (lat. cal/ta/xll1t > callta
$i cmuabm > cf/llta)248.

UI cr. Car:lgiu-MariO\~:lJlU t975: 246.

- 142 -
 MA NUELA NEV ACI
Gmilll aromflllilor ftirfu ofi din Dov rogea

Desinen!u de indicati v imperfe(.;t, persoana u lJ-a pI.

l-t\11 (fa!li de Iii in (.;elelalte graiuri ale aromallei) e specifkli
glJ.iului ta~rot ~i e rezultatul analogiei cu persoana a II-II pI.
de perfect simplu.
Paradiglila imperfectului:
CONI . I CONJ.a f[ _3 CONJ .a lit. CONJ. n IV_n CONJ.aV..,

l,uII1" IM",,,,l' "

'"'1«,,,,1' "''''r",,,,l' a\·~u"l'
(ai ,·id"li ,w1«ii "'""·"'i aw;,j
/,; ,M,,; "''1«i ","'r,,; a\.~;

laml' ,·;d";,,,l' "''I'''''''! """,""",,1' a\·~u"l'

(II''! ,'M",l,;' '"'1",,1' "',,'r,,;,I' a\'~;'l'

" "ill",; "''1{<i ",",,",,,1 a\.~;

In glJ.iul flr~erot, pt:lltru verbul dav se fo lo se~te foorte

des "impt:rfeetul organic": d(//1/~I, (/a}: da. d(//1/\I. d(J/. (/a, allitun
de /kidr4ndl , t/dd¢i, dM~. lkidr4m\', d[/(/~I\I, illidr//.
Aeeea~i situa!ie e iutiUnitli ~i la verbul ~·ra!1 eu .. imperfectul
organic" S/(/III\I, sra/ SUI, sra/, sta, allitun de Sllilr/iIll\I, sldteaJ:
.tldtr4, sllilr/im\l, stut¢!. Stulr/i!5o.

3) PERFECTUL SIMPLU

La fel ea in tot dialectul al"Oman Sf;: in tii1ne~te in graiul

fAr!,'el"Ot douli felun de rerfe(.;\ simplu: re rfe(.;te .. tari" (.;u
accemul pe radical ~i perfecte "slabe", cu accemul pe sufix 2S l •

,..9 Voc3la It:m1tid r-31 se OOIIfwu1.1 cu radic3lul.

:00 Cf. Capidt\l1 t932: 454.
!.II cr, ptrfectului l,/lines<: int.5 lnim ~'el", dou.1 ronre dt! perfect ptrf<:etel",
.Jan'· SUilt ~'Hlll!ni td" perf<:et" ,,signl.1tiCl;:·· din latinA.
- 143 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Perfeelul ,,slab"
Sufi)lele fonnelorde perfect ..slub" sum:
l-aJ la verbele de conjugarea I
I-u-Ila verbele de conjugarea a II-a
[-i-J lu verbele de cOlljugurea a IV-a
1-1I-1 Ia verbele de conjugurea a V-a.
In grai nl ta~ro t. sufhele de perfect slab altemeaza la
conjugarea I astfel:
A) l-a-1 - l!il In verbele tennillate atft t in cousonnli
palatu[!i cat $i nc palatalli (pentru tar~rolii plisot) la persoallele
u llJ-a sg. ~i [ pI.
B) [-al- [li]la verbele tenninate in consoana nepalatala
$i raJ - 1~1 [u verbele temli uute in consounrt palatula tot la
persoanele a III-u singular $i I plura l (Ia ta~rol i i ~pa11).
Desinentele fomtelor ..slabe" SUI11 :
1-11
l-l1
¢
1 - 11/~IJ
l-t\11
l-r(lJ Iidif

Paradigma perfectului ..sl ab".

CONJ . I CONJ. a II-a CONJ. A III ... CONl.a IV·a

m(lciij lri",ij "'''Inj' ""<Ili
m(Jetli lri"';f "',,'ni ",·<lii
,,~,f lrie,; ""<Ii
Irie,;",I'
"''''n
",,,,n'm'!
"'(leti",!' ""<Iill/I'
"~,fll' . ."
In"ul. "''''n,l' ''''~I\'
lI~di~JtI IriCl;~/ti mllln'~ (tI) ""¢~/16)

- 144 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

III graiul fl'1erOi de Itt verbul diplill\1 'cobor' se

fonueaza perfeetul difnmui dipIiI/U,~:, diplIlIU (diplll1/I),
li iplIllumV (diplIIu)m\I). lli,JIIIUil\l. t1ipllllurli peutru fonlla
llif)l/i\l. la eei lllii arom!lni 252.

Perfectul "tare"

Este iut!l!nit la ve rbele de conjugarea a Ill-a ~i preziutA

sufixul tematk I-i) neacceutuatA.
Desillenlt:le fonnelor ..tari" sum ident ice cu cele ale
fOllne10r .,slabe", cu ex(';eplia persoanei 1 singular. uncle apare
[,YI.
Paradiglila perfectului tare:
r.fh'\'
r;t.i.$tf
~S(! I (('I'
{lisim \1
~Sil \1
.
{lisi rql(li) .
,.
Se observa 1a persoalla a I[-a singular monoftongarea
d iflOngului existent la act:lea!ji fonne verbale din restul
dialectuiui aroman ~i apoi. illchiderea vocalei rezuhate.
As tfe l. accentul se mu ta pe sufi x:
sClIstl pe11tru scf!{isel
!Qleli pelllru !¢ti{ De llsementa, sufixul I-il
altemeaza eu I-e) ill tim pul conjugari i (la persoolle le a II -a ~i a
I [I -ll singular).

>.I> cr. Capid:m 1932: 454.

- 145 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Verbul jlII\' se conjuga alaI cu acceptul pe sufi x, cat ~i

cu aeeenlul pe radical, fonnele existand in pamlel:
if/HI I'illff
villli
. .'
VII1l,~'

1'(11/; 1(1' j' vim/I(el

\I(nim~' \Iin(m~'
\I(lI i£\' vill(rl'
v[lIirql(c'i( I'illirq I (c'i t

4) Perfectul compus

ESle un limp compus (analitic). fonnal cu auxiliurul

(1111'/ 'mIl' la indicativ pl'ezelll ~i participiul verbului de
conjugal (la femini n singular):

m/l'/ m(icatc'i 'am !llaneat'

(/1 vi¢if(i 'am v1izut'
aN(t» ~sci 'am zis'
(n'bll ~1 lIJ¢pld 'am ales'
llVel fiu,iffti 'am fug.it' etc.
(I (I.

In gmiul rar~erot. aUiluri de petfeclUl compus COllStruit

cu lIm~, exisl1i ~i unul conslruil cu hill I (e~-d/l 'sunt';
a re lilt/it !' l.:ir6 tli cc'il/d~' till hip (esc f1) rillS f' /0 IIl1i/llo
'de mull limp nu nHll l1 J us la bunicu'
lli 1111111\/ /II/ e~·tI vill(t\' 'de mult limp nu ai venit'25J.

l,IJ cr. Capid:m 1932: 5-11.

- 146·
 MA NUELA NEV ACI
Gmilll aromflllilor ftirfu ofi din Dov rogea

5) Ma i'llIult_ca _perredul!S.l

ESle un lim p pedfras tic, fa nnUl din auxiliaml am \1(am )

la imlicali v imperfecl ~i pan icipiul verbului de conjugal (Ia
femini n singular):

llv¢ m \1 tat" 'spalasem'

(II,¢i I'it;flitli 'V3zuselll'
(II'¢ ~hli ' ziseselll'
(II'¢ lId l (/(/II I((/(1 's iJllliselll'
lIV¢! lIv~ra 'auzisem'
lIV¢

6) Viilorui

ESle compus di n d ementul invariabil WI (fonml de

persoana a lIT-a a auxiliarului vol' ~i conjullctiv ul prezent al
verbului de conjugal):
WI (s)·d illl\1 I'll (s- jc(ll1 «im \1
WI (s) ·ciil1/ WI (~·- j(.ii.lllal
V(I (s)-ainro \'(1 (.I"-j(:"nra.

l.J.ICapidrm 1932: 464 afil"lYti c~ originea Jroi mull ca perfeclului Ireboie

CaU!:lla 111 lin:biL~ b'lkanice (gre."lCa. aLLXIIlez:l ~i bulgam). Nicola.:
Saramandu III ,.sislellUlI fcrmdor verbaLe compuse In arom.'lll.~·· din
FOIle/inl f i liin/er lO/ogil' VIl I969 e~p1icl ace Sle forme verbak oon"{llJ$<':
prill :,)).lI"Itllelip la 0 ,.uniulle lil1gvistic" baLc:uli cl :' rom.:ll1ei. :~lxllltZCi.
bolg:m:i. lleogn:ac~i: d. B:U1Fi 1985: 78.

- 147 .
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

Sub influen\U fonnelor grece~ti de viitor, conjum;lia (s-)

poute sli. lipseascli., mai ales atullci cund illtre "va" ~i vel'bul de
conjugal apare un pTOnumc personal:
I'a llti da 'ne va da'
\'a-' IlildfdV 'ii '10; deschide',
Conjullqia (y-) este ocurenta numai in grai ul fli.r~eroli lor pli sot.
i n graiul fli.r~eroli1or ~opan va unnat de eonjunetia (s-) are
sensul de 'trebuie': I'll s-ctilltll " rcbuic sli. crine.
i n graiul fli.~rot exist:i 0 fonnli. ve rballi. de vii tor dar
care are $i valoare de colljunctiv perfect cu lIualllli. dubitutivli..

s- (/I/w\'
1'(/
.
WI s- (1]
1'(1 s- 6.]lJti 11 }f"dpsf/,;
WI s- (ll'em~1 cQI1Uitti
1'(/ s- (ll'e!
va s- 6.]1Jti.

Alle fonne perifrustice considerate de uni i autori drept

vi itor un leri or exprima. de fapt, valori modele (de conditional.
de posibilitate, de prezul1ltiv, de neccsitate).

CONJUNCTIVUL

Estc Ull mod ell 0 frecyenta foarte mare Tn gmi deoarecc

apure ~i in COlllexte unde arare infinitivul in alte diatecte
.~. 2ss
rolll(J.ne~ tl . Co··l ..
llJunctlvu are patru tllllru n (prezcnt,
imperfect. petfeci ~i mai-muh-ca-perfecl), precedate. cu $i in

>.II cr. Car:lgi u-MariO\~:lJlU t 975: 250.

- 148 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

dacoromanii, de marca spe(.;ificii "sii" reulizata in fUll~e de

strucrura fonetid a cuvantului unnator ca "sa" ~i w'll", s- > •

1) COI\iunctiv prezent

Este un timp simplu cu 0 paradigml'i identicli

indiemivului. exeeptand desinen(a de perso:mu a Ill-a (singular
~i plural) ~i eonjul1clia sit (s,) care precede ver bul (Ia fonna de
indicmiv prezent).
Deosebirea fall'i de indicativul prezent prov ine din
faptul ea lu persoanu a Ill -a (singular ~i plural) s-a generalizm
desillenla I-aI, reulizata ~i cu I~I numai la tar$t!rolii $6pari) la
verbe le al caror radical se tennina in cOllsoana palatula. Verbul
.)·Ii 11 are la persouna a Ill -a (sing ular $i plural) fonna :fIrM.
Sufixele conjunctivului prezent sunt identice eu cele ule
indicativu]ui prezent ta ('-ele einci conjugl'iri desc li se.
Paradigma eonjuuclivului prezent:

CONJUGAREA I
s-aglit\1
(I-aglil
s-aglit(l/ (at
s-aglltlim \1
s-(l{:mtll
s-aglil(l (til

!.II> M,U"C;1 ooojunc\ivului provine din conjune\i,l condi\iun,l!~ latim:;l$di ..si".

OlCt:e,llji C;1I"t: Sl~ ~i l<l b:.1V1 daccrom:ult:i .$ii".

- 149 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

CONJUGAREA a II-a
s-cad~1
s-ca{i
s-ctJd(t ((i f
s-c{td~m~1
s-ctuJe!
s-nld(i (lil

CONJUGAREA a III -a

s- r,fidl
s- {f'9
s- r,fiC{i (ti/
s-r,fi!ffm!1
,
s- r,fi/(f/
s- r,fiqi(ci)

CONJUGREA u IV-u

s-fitg!'
s-fiuJ
s-filgi}(cif
s-fiuJ(m!1
s-fif(j(1
s-fiigq(lif

CONJUGAREA u V-a

s(i ~'II!!I
s(t ~III
s(i ~'Iif(i(til

- 150-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

stJ ~1I!ftm\1
s(i ~I/{li!
sa .)'Ii(i(a)"

2) Conjuncti v imperfect

Impe rfeclul conjullclivului se fo n neal! de la

impcrfeclUl indicativului precedal de conjullclia "s,f', "s-", ESle
un timp si mplu: s-I//('ram\l, s-/I/aai s-Illaa 'sa fi lucml', ESle
fonna cea mal raspalldila, di lllre fonnele de conjunctiv-ln:cUI,
la tal~roli.

3) Conjunctiv perfect

ESle un limp allalitic [onnat din pelfectul compus al

illdicmi vu lui preced:ll de prepozilia s(i (s-): S-(l1I1 \1 Ille ra/(I 'sa fi
lucrat', Aceastli f0011li are valoare dubi lilti vli, COlu unclivul
perfect se IllIfilne~le mai ales III graiul ta~erot In contexte in
care apare negalia nu (pcntlU a accentua valoare dubilaliv1l):
s- 111/ ajxi fill;lilcl 'sa nu fi plec~lt'
s- fill ajlxi c(i¢llcl 'sa nu fi clIzut'.
De asc me nca, apace (cu frecvcnlil mai mare) in emLlllun
illlerogutive:
Caj s- a}1Xl vill(fcl fa !Ioi?
'Cine sa fi veni t la noiT
o panicuiari ulle a graiului fAr$erot eSlc folosi reu lui
hi; 'u fi', ncY.I' la conj unctiv in locul lui 1I (Ivett pentru
e xpnmarea nuan\ei dubilative in e nu ll\uri illlcrogativc:

- 15 t -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

Caj s- hrbli l'il/(rd?

'C ine s~ fi veni t'!'

4) Conjuncti v ma i-mult·ca.pt'rfect

Este un limp compus, fon nat din conjunclia s(/- ~i

fonna de mai-mult-ea-perfect a indicativului: s- (lv,rim\l luaalll
•
'sli fi luenn' sau 'sli fi fost luerat'o In graiul fa~rot se
fonneazli ~i eu ajutoru! lui (/ ft (hill) (f'sdl ) la imperfect ~i
participiul verbului de conj ugal: .s-ira viI/lui" 'sli fi fost venit'.
Aceastli construclie are valoare :m $i de opttltiv trecut din
dacoromfUla.
Structura fOlmelor verbale eompuse ale conjuneli vului
este ellpl icatli de Ni(""Olae Sanunand u 2!i3 prin eompamrea cu
modelul limbilor balcanice. IlrliUind eli Ilcestea ut ilizeazli
..uceleu~i elemente preverbule,,259 pentru conslruireu fOlluelor
perifraslice. AlaI albaneza cat ~i neogreaeu, conSlmiesc
echivulentul tempoml al conjunctivului perfect $i mai-mult-ca-
perfect din llJ"Olllunli cu ajulo rul aUlliliarului am" "a avea" ( gr.:
!,(w : lllb: kmll. 2W) la prezent sau imperfect. Modelul este eel
balcanic: eonjunclia s- + aUllil iaml "a avea" eonjugalla prezelll
sau imperfect + partieipiul verbului de conjugal. COllstruirea
fon nelor compuse de conjunctiv eu ujulOrul aUll iliarului "u
avea" la prezclll sau imperfeci + panicipiul ve rbului de
conjugllt eSle insli 0 traslilurli romanicli, dezvoltutli in francezli.

:.51 PenN valori ,",:xi Nevaci 2006: ljO-16j.

:.51 Sar:ml<U1du 1969: 155-162.
m [bj<km: 159
,..., pt:Ulru t:xt:rnplificrui vezi S:ll":lm:lIldu 1969: 160.

- 152 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

italianli, spaniol!, amman!, ,!~u {':um putem obst:rvu in

e)l.empleie 261 din tilbelul unlllitor"'2:

ConjlUlcliv perfa:! Conjuncli\' m,li-nmll-ca-perfa:1

rc. (qlle j'J aie c/umll! ( {Ill e r) I!IIS5l' CIWllIe
it ("w io}lJbbia ,,('rimo (s" iu) m'('... ; crt,/III/(I

.p. hayacamado /",bicm ('{//Ilado

~. s-alll!' /riera/ii .!-/lI''''m\' luali/Ii

CONDIT IONAL UL

1) Condilionalul prezent

Este foane flU' lmfilnita i n graiut I3.r~erot fonTla

compusa de~ i conjunC!ia sa
(-s) + tema impetfectutui + sufi xu t
I-re i + desinellleie:
(-m ~11 s- [lid¢relll ~1 'daca a~ vedea'
¢ s- I'id¢re
¢ s- I'itl¢re
l-m ~IJ s- l'id¢rem\1
I-lIllO-I/) s- l'itl¢ret!1(s- I'id¢ref)
¢ s- vit/¢re.

Este preferata fonnu de conjullctiv imperfect:

s- I'hhrill1 ~l_

l<>'Cf. L;ousberg 1988: 2n: 299: 302

l<>, Nevacj 2006: 154 ,

- 153 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

s- lI1iidim!1 lUI l)rUi (are ~i sensul de '[l~ manca 0

ph~cintA- pe Jang3 cel de bazA - s3 fi mancat 0 plkim3).

2) Condilional perrC<'t Z6J

graiul rar~ro t existA trei fonne de condilional

I' r~
261
+ ..
l'OIlJUIlC IIVU
1 prezenl: vrell S-VNJ!I 'a$ fi
vAzu t'
b) I'r~(v(l)
+ conjullctivul imperfect:
I'r~ s- l'ifJ¢m\1 'a$ II v!zut'
c) I'r¢ (va) + condi!ionalul present:
I)r~ (va) s- vilJ,t1rim!1 'a$ fi vAzut'.
Ultima fannA este foane rar lmfilnitA la ta'1Croli.

3) Condilionalulmai-mull-ca-perfect

ESle un limp analy tic, fonnat di n 1'£('(1 (I'a) $1

conjullctivul mai-l1\ult-ca-pertect:
vr~1 (va) s-OI'¢m\1 vi¢ilti 'a$ Ii fost v3zut' sau 'a$ fi
vazut' .
Theodor Capidan 265 rnenlioneaza pentru condilionalu\
lrecut 0 fonnA i ntalnitii numai III llrom[lllii di n Albanill (plis6J)
comptlsa din imperfeclul verbului esd' (hitl) $i impelfectul
conj ullcti v al unui alt verb:
S-lira .lli -F¢mi.! 'de ll$ Ii $liUl-.

>6J Cf. Sar:IITllUldu 1984: 4j7 ~i cf. Caragiu-Mari~elUlu 1968: 112.

2f>.I ,-"rea": forma de indicativ imperft:C\' pcrs01ula a Ill-a singular a
,luxiliarului wi ,.vre;ou".
>O$CapidlUl 1932: j 45.

- 154 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

PREZVMTIVUL
a) Preze nt
ESI(: un limp simplu. fonnat din conjunclia .Iii ~1
indicativul perfect simplu. Apare in propozi\ii interrogative:
s-vi¢1l1m!' no j? 'sa fi vazu t noi?'.

b) Perfect
Este 0 fonna analiticrt fonnata din va « auxiliarul (I
Vft'll. ( l'Oj) + prezunltivul prezent:
WI s-vi¢im!'? '0111 fi vawt?'.

c) Mai-mult-ca-perfect
Este un tim p compus. fo nmu din va + conjul1ctivul
prezcm:
1'(/ s-am~/I'i¢illi 'oj fi vazut? 0 fi fost v:izut?',

IMPERATIV VL

Estc 0 fonna vcrbala ce uparc numai lu persounu u II-a

singular ~i plural. Nil are fonne speciale de pozitiv ~i negativ.
ASJ)C(;tul negutiv se realizeaz:i prin fon na pozitiva precedata de
negalia "I,IU": .
dmu; / 1111 callu;
dillt(i.! /1111 dillUif.
in general. morfologia imperativului nu pune probleme
deosebite in graiulllJ'$erot, fala de restul aromanei,

Menlionrtm pe1l1ru tar~roli i plisoli fOnlm de imperativ

compusa din as (az, atunci caud unn:itorul cuvant incepe cu 0
consoana sonor:i) $i conjunctiv prezent:

- 155 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

llY dill,
llsciimal

INFINITIVUL

Este un moo verbal simplu, eu 0 fon1l.a invariabila

lunga (mo~tenita d in latina). Are, in general, valoare
substull1ivala $i nu este folosit niciooata In eombinalie eu alte
verbe in fonne eompusc.
in graiul far~rot. tennim!lia illfillitivului este l·re f 67 $i
e preeedma de sufjxul ,;:onjugarii spre care tiude 8ceasta fonna
verbala. in ;lcest fel, exista lendillla de reducere a sufjxelor de
illfinitiv la doua: I-a] $i [-<;a-J prin analogie cu cele de
imperfect indicativ.
CONJ. I: I-a]: {/fjtifl' 'aflm-e', /tire 'spi\l(lre',
ailltare'cantare'
CONJ. 8 II-a: I-<;al: vid~r(' 'vedere'. $hl¢re '~edere'.
fril¢re'treeere'
CONJ. 8 1lI-;l: 1-<;:11: {ilf¢re 'zicere', tllrl¢rl'
'toarcere',fof¢re 'faceJ-e'
CONJ. a IV-a: I-<;al: jll{l¢re 'fugire', II1l1fr¢re
'plivire'
CONJ. a V ·aw,:
'auzire'.

l~ Cf. C:IPidtul 1932: 450.

,., ]-re-] cu It:rminalie a infini livuJui "rc:aliz.'Il1\ ]-re-)Ia fil.~JUlii-!lOPtuli ~i
[-re-Ila flj~rolii pliso]i (diferc:nla 0 ct.'! gr:ldul de inchidtre sau deschidere
al vodd).
>6$ Am jX\s1!;lt sistemul de clasific;u-e ;~ \'erbelor in (.'OIljUg.~ri, sislem
descries 'Ullmar.

- 156-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Durli cum se observli, veTbele de conjugarea a lII ·a

(jofi ri, rurrfril69 ~i u IV-a (jil(lfri, mlltrfri) tree lu conjugart~a a
II-a. iar verbele de eonjugurea u V_i 70 (p(j(dri, (l v(iin) tree la
conjugarea I.
De$i predominli i ntrebuinlareu infinitivul ui cu vuloare
substamivalli, totu~i se im5Jne$te in intreg dialeetul mo man -
nu numai in grainl taJlerot - ~i illfi nitivul cu vuloare verballi 271 .
Aeesta din Unllli apare in vecinlitmea verbelo r WI $; lipsed$ti cu
sensul'trebuie':
l boru \'(/ mimill¢ri 'vorba trebuie ganditli '
lips¢-}·ti mindll¢ri 'trebuie gandil'.
De asemenea, valoarea verballi a infinitivului - in graiul
flir~rot - e pusli ill evidenlA de contextele ill care aceastA
fonnA verbalA redli valourea su pinului din dacoromfinli (ve rbul
e precedul de prepoziliiJe simple: de, teo tra. ti):
Nil VOlte d~("t/(/(ilri 'Nu este de ras'.
Ti macon;. jicoru mocii grill: 'De maneut, baiatul
mlinancli bine'212.

GERUNZIUL.

A$u cum am tllell\ionut la incepulul eupitolului. in

graiul fAl1frolilor din Dobroge3, ill 31lchetele efectuate, nu am
i'llIalllit fonne verbale de tipul: aj1fi¢u/a({IIi). cfillfl1ni/11 ({110 m .

,... Exelllll<:1e din p.."lT3llletii ap."lf1in graiului grnmoslean.

llO Ex isL1 ~i 0 realiz."Ire [ ~1:l surixului de inrini!!ve de conj. a V-a Cpa/tiri.
'Jt"~ri) inlillni[;'i txlrelllt: de TUr.
III 0". C;~)id"'1 1 932: 548-549 ~i cf. Sar;llnandu J994: 460.
m Perllru aile exemple wzi Capitlm 1932: 549-550.

- 157 •
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

PARTICIPlUL

ESle 0 fonml verbal~ simpl~ alca l uil~ de la lema de

reneel a indieativului la eare se uduug~ sufixul [_IA l m la
verbde eu accent pe sufix la perfectul simplu ~i [-sAi' sau [-tliJ
lu verbele ell accent pe radical la perfectul simplu:
a) Panicipiile verbelor cu perfect simplu "slab":
CONJ. I: rfl/lfatti 'dl.ntat', /ucratu 'Iucra!'. tMatti
'tAial', mlkatti 'maneal'
CONJ. a II-a: \'i¢if(i 'vliw!'. uielila 'Irecut'
CONJ. a 1II-a: {fha 'zis', d,isti 'dus', 1(~fS(i 'Iors',
(1Inis(i 'apus', lli~dfsci 'deschis', sqxh(i 'scos', spi/sci 'spus',
(iglillllll 'ajuns', a/f(ip((i 'ales', jap((i 'fapt', jrc1111/11 'framt',
"k1f11/ii 'plans',
CONJ. a IV-a: aduJiM 'Sillliit', fiu,Jftti 'fugit', fIIutrita
'privif
CONl a V-u: lII'{1'i,u 'uuzit', pfl/blu 'P~lit' .
DupA eum se observA panicipiile verbelor cu sufix
accentuat la perfect simplu au structura: radical + sufix (identic
cu al petfectului) + [-IAI (sufix IXIlticipiul),
b) Pruticipiile verbelor cu perfecl simplu "tare":
CONJ. a Ill-a I: ~i'~Sli 'zis', dl/sci 'dus', Irxlrsci 'toars',
aplisu'apus', (Ii~dfsu'desc hi s', scrxlsti 'scos', SPill' 'spusa',
CONJ. a Ill-a 2: agliflitG 'UjUllS', als,'liptti 'ales', jtiptu
'fapt',jr6f11ui 'framt', phifllui 'plfUls',

Vl Ca .ur>.~ de informare dau gr.liul fami1i<:i mele ~i MciJtla lingvis lic.1

re~d iz.:Il:'l.
m Sufixelo;: participi~~., I-lal, r-s..11Ia l"iIl'$t:ro!ii ~xm aU r~a1iz:lr":1 r,1.31, l~l ,

- 158 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

SUPINUL

Supinul, ea fonna. verbala. lipse~te d in dia lectul amman.

Functiile lui sun! redate prin infiniti v (preeedat de prepozi\ie)
sau panicipiu (precedul de prepozi!ie):
a) Biti!;( di IUCftir"f 'A tenninu t de muncif
b) 11\1 vi¢ij HII vil1(t(q-t1/ fil~/(i ' L·am va.zut ~ i la venit
~i la pleeat,271!.
In ceea ce pJive~te 1l1Otfologia verbului. 0 panicularitate
doosebita a gruiului tar~rot este conj ugureu \'erbului (l'~-dl),
Iii!! 'sum' la indieativ prezent $i impelfeet.
La persoana [ sg. indieativ prezent intulnim la ta~ro!ii
plisoli fOl1llU esdi, in timp ce, 1u tar~rolii ~6pan imi1lllim
fonna liill (Ia fe l ca ~i in gruiul gra.moste ull).
La persoana a 1I-a singular, ind iealiv preze11l apart: la
taJ'$eTOtii p1isoli f011l1a e:pl, iar la tar$erotii $6pan fonna fiii (ea
in restul dialectului aroman).
Lu persoanu a III -a inl1i1nim fOIl11U ythti dar ~i y¢!;ti (eu
preiolarea lui e)219.
La impeIfeet, sunt atestate fo nm:le ('ptim~#' ~i jlr/ill1~ti.
Paradigma verbul ui ,,u fi" la indicativ prezt: m se
prezintA astfe l:
, p
milli Iii"
/illi !iii

m Cf. Caragiu-M3liOlerulu 1975: 246.

m Cari(l.1n nOleaz;l ptnlru pc:rso,'lIla a II I-a sg. forma yasl dar in AL R ~i in
.ludiile rt:~h;wte de AI. R~lli (..Cer<::eIMi Mupnl gr;uului ronl<"hlilor din
All"l.llliu··) .'!par ~ fonre preiOlalll.

- 160-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

eHI yusri yuSti

UQ; liim~f /jim~1

voi liil liif

ef Sf.illlV sal/tV,
R~stul paradigmei concord! cu dialectal amman.

AOVERBUL
,
In graiuJ fa~rot, adverbuJ nu prezintii deos~bili fll!! d~
celel!llte graiuri !lIe aromanei.
Menlionez, in continullre, adverbele cele mai folosite
(n}{)~teni te din Imin! sau implumutate di n gread. tureA.
albaneza):
1) Ad"erbe de loc Zllo
a) MOSTENITE DIN LATINA:
(f('o 'ocolo' < (ecC/l1I/ + ilioc)
(Ilia 'ucolo' « ecce + hi.)
u¢ ({rl. (I¢le) 'aici' « ad + hu(')
(lfl/riff 'aiurea. undeva' « aliubi re)
(Iir/flltil' 'in falii' « lit' + lie + ilU/t»
(Ii gosl,! 'dejos' « de + gios)
jll 'unde' (0::: I/bI)
jm'a "nicaieri' (0::: ill + I'll)
nap(lrIi 'de cealalta pane" « ill hac porte)
pisliprti "PC deasupra' « per supra).

1110 Penlnl exempl;: nm folosil Tueh;: P(lp,l/lagi. Dirf ifJIl(lrJI/ /Ji"krlllilli

Jlrom,," (OOA) g"l1"r,~ $i elimo[ogic, BUCWl:~li. 1963.

- 161 •
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirf uofi din Dovrogea

b) iMPRUMUTATE DIN LlMBILE BALCAN ICE;

ll}tldllga 'in departure' « gr. (I}'li< vrui)
'Ia vale' « gr. XVIJ(XSI)
MlIlll
I1dmim ' !a m ijloc' « gr. cntil1£C7fi).

c) COM PUSE (elemente 1I1O~tellite + impnnlluturi):

I1l'iirfga 'injurde,jurimprejur' « gr. + sl. \Wigll)
jlllid6 (ill + alb. do)
mpddi 'jos' « III + sl. PlUli).

2) Ad verbe de limp
a) MOSTENITE DIN LATINA:
jerl'ieri ' < lid + herT
d¢ 'uzi' < hllc + die
ml\/ 'anul trecut' < mums
(lfI/l}r/lf 'UCUIll trei ooli' < 1l1l1l0 (('rtio
(lllimll,:'.1 'munci' < *ad 11l/1/('('t'
(/inl1dvm 'adine.1.uri' « de + ill + ilia + hom)
hWlllf 'ucest un' < *isms (fIIl1IfS
miille 'maine' < 1I1(111e
IOllill(l 'mereu' < fOl + I/I/(i
"(xi,,; 'imedim' <*(fI + hom.
Substantivele care denu1l'lesc 1l'Iomeme1e zilei,
unotimpurile, zile1e saptamfinii sum illtrebuinlme, la fonlla
:lJ1icuJmA, ca adverbe: l(Kiml1(t « (flIIIf11111(1), lI¢plea « IIOX)
etc.

la, Perllru ~tinDlogi., wu ~i REW < lat. inlll$ ' Ie plus b,'\;; '

- 162 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

b) iMPRUM UT ATE D IN ALT E LlMB I (sau ~ompuse

~u elemente imprumutate d ill aile limbi):
tallilla 'dimineala' « gr. raxvw )
tora ';)CU1l1' «gr. (Wpm.

3) Adverbe de mod
a) MOSTENITE DIN LATI NA

(IJu1r11 'ala!' « eccli + tmUlls)

{jJuar!'u$'I' « eccu + t{jiil")
IJUllo{}tirii 'de exemplu' « bOlla + hom)
cama 'moi' « Cll + ilia « /IIl/gis)
cum\I'culll' « quomodo)
(I¢dlll/\I'impreuna' « de + lid + 1/1111111)
gflli 'bine' « bille)
mIl 'lll;)j' « lIIagh")
IIdli¢lIIli 'pu!i n' « infima)
vali 'poute' « mfi).

b) iMPR UMUT ATE D IN LIM BILE BALCANICE

SAU COM PUSECU UN ELEMENTiM PRUM UT AT
lIrfhil/a 'udevaf(lt' (gr. < a..l."Umi:)
a](lila 'repede' (gr. < atW0
(/1/(1](1 'inee!' « gr. auip}1'l')
(lI/aP l/rI(1 'pe dos' « gr. aw.ltoM)
cal/rIo 'parca' « ("(l + gr. a vra)
{lip II 'udoc' « tc. (lib)
jmlllra 'pe fUla ' « gr. tpa'vcpi)
ie 'ueloc' « Ie. hfilch)

- 163 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

maxlIs 'din adins' « tc. mab-cOIis)

l1apal1dica 'pe llea~teptatc' « gr. alcivrCXa)
11(lIga 'inca', cf. alb. ncngc
Taha 'pare!' « gr. niXa').

Printre deicticele locale sa u s paliale se inscriu

udve rbde locale de tipul aid. (lw{o.
Gmiurile urom;'lllei -gramosteall ~i tallCrol- prezillt! ea
ill limbile romania;: - portugheza, spaniol! , catalan!, occitan! -
un sistem dck:tie lemar in ceca ce prive$lc adverbele de loc:
(wa (aoa!i) 'aid' < tat. x·hac. alia 'uid' <Iat. ecce-hic, ado
(aco1i) 'acolo' < lat. eccum+ illoc. Adverbele cu selllllificalii
gencmJ- abslmCle, care indicau llumai distan la (in limp sau in
spaliu) fal! de aCIUJ vorbirii. ca hic primesc cu $i pronumele
demosntmtive. e lemente de intlirire a va lorii deiclice (lat.
eC(,1I1I1 + 11k> it. qlli, fro id. sp., pg. alti: lat. hia;/! > rom. iii.
(Iii. it. d.2$2 Acesta constil uie ~i 0 m!rturie a leg! tu rilor di11lre
sistemele pronominale ~ i cele ale unei anumite cutegorii de
adverbe. pe care ullii cerct:tlitori Ie considerli pro.adverbe. nu
numai datorila sensului lor general abstrJ.ct-relalional, ci ~i
posibilitalii de reluare a unui circumstan1ial e~prirnat anterior.
Putcm spune cl in limbile romullice, incli din latina
vulgar!. s-a confu ndat locu! cu d ireclia ~i avem: aili ~i villo
(I ici sall (u/lli - \,i('11 (Iqlli. Astfe l. in provensal!281, dintre cele
Irei adverbe de loc, aief. aiM. oqllf, dou!, oid $i aqlll se
raporteazli la demonstwli vele lIi<;o. a'll/v.

l8: lorgu Jord;Ul. Maria M;ulOJiu 1965. p.202·2Q3.

'" Wolf 1986: 38·59.

- 164 .
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

i n spaniolA, $i in ~ttlltlnli, ooverbele pronomilltlle deictice

de loe respectli persotllla gnnnaticalli se mporteuz1i la eele lrei
pesoane:
sp. alii < *(ld-llic -pers I a(jlli < *acclI-hic- pers. a II-a
alii -pers. a Ill-a
cat. aei, (If/llf. aiM.

i n JXlrtugllezli 284 , adverbele de loe fOnlleazli un sistem care

se regAse$te in sistellluJ demostrmiveJor:

DellDlls!rruivt eSle (I'll/de

Adv~rbt: d~ loe {/ IIi '"
w (IIi
("Ii
r//f/fltm) "
rI/em
((lrQIIi)

Aid, aiM, (If/IIi fonneazli til ponugheza 0 serie organizatli

care reprezintA 0 diviziune a spaliului in lrei zone. AeeSle Irei
zone sunt ,,;orespunzatoare pronumelor demonslmtive: es/('.
esse $i (ull/de $i acoperite tn mare parle de cele lrei persoane
ale verbului: 1'11,/11, 1'1.
Aqlli OI1(/to e~"I01i 'aici unde slau'
A i mule roce e~His 'aiei unde stai tu'
Ali OIllle ell' e$lli 'aeolo unde stA eu'.
i n ponugheza de astAzi, penlru deiclicele spaliale se folosesc
adverbele cli 'aiei' I 'aeolo' ~i iii 'aeolo'.
Aceste doua adverbe corespund unei perspective spaliale de
lipul interior - exterior: eli (esle perspectiva in care subiectul

~~ T.,zssier 1976: 252-253.

- 165 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

se vede prezent aid, ill interior iar M este perspectivll spalial1i

unde subie!.:tul se ... ede 111 exterior):
ca fora 'aici, afar1i '
co (/el1/ro 'aid in1iuntru'
M del1lro 'aeolo afar1i'
M fora 'aeo lo afarn'.
A!.:east1i di sli!.:tie intre cele dou1\. zone apare alUnd cUlld
exiast1i 0 limil1\. spalial1i intre e le (mare, fl uviu, munte. fromier1i):
o /(ldo de ell 'pe ai!.:i, pe partea unde sum eu', 0 Im/o de M 'pe
aoolo, pe panea ex terioarn',
De aselllenell, r.ll $i M exprilll1i $i direqii ge nerale : rem ca
'yin pe aid', de eli I )(/rtl M 'de aiei spre acolo' .
Ui va fi folos il In egal1i lll1isur1i!.:ll adverb de roc anaforic: eI
va servi nu numai la dese nmarea unu i pun!.:t din univers, dar $i
penu'll amin tirea unui loc !.:ure deja ufosl men tionat i n discur:>,
Astfel, corespuude lui y ~i (' 1/ din fmueezli.
Referindu-se la deietice1e de loc, Gligore Braneu$2ItS arat!
e1i 0 situalie llse1l11in1itoare exi st1i $i in albanez1i. Adverbele
pronominale kBII. my $i atja se distribuie ea rom. aid. aei $i
lIeolo: kiltll semnifiea 'in locul ulJ(.Ie ne afl1im, in acest loc', lily
'In locu] apropilll de co nloeutor', unde se llfl1i perSOllna cu Cllre
se vorbr$te, atjl' 'intr-un loe departe de no i' , mportat de(; i la
persoana a 1II -11: Atje bUllote, atje pllllonte ' Aco lo loc uia, aeolo
lIlUII!,.'Ca' ,
Pentru UfOman it DDA i nregistreaza cdc fonne
ad verbiale, dar nu predzeaz1i sensu] e xa(;t pentru aria:

llj Br.'\nc;\Ilj 1999 : 18-19: P~111ru (b:Qrmtul~ veri $i DumitreSl.."U 1959 : 291:
lli~scu 1960: 250: [ona$cu 1960: SO.

- 166-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

,p(ia "adv., u!,."olo, y, la ; en eel eudroil.. - l. lu-arde dor

tnl-S yin1i. al ia (il artie dor s1\ vin1i. 3colo). 2. Coaru il omlui si-
ildun1i. alia -di- alia (ti ml vielii se strange din ce in ee mai
mult). 3. Dumnidzalu ahiursi atia-<ii-alia s IA adunA c uraile
(Dunmezeu i"UCt pu dill ce ill ce sA strullya curelele). 4.
ar1i.spundit alia-di alia (rAspundili dill loe in loc) <lUi. ee<.:e-
hie."
Au!oml , T ache Papahag i. pome~te in definirea
temlenilor de la graiul pindean, graiul sAu matem. Pentru alia,
nu ia in cosidtrare sensuri1e dill graiurile grAmos!ean Ii
tar~ml:
Ali(l in graiu ri le amintite amlli [oeul unde se afU
persoalla cu care se vorbe$te. At"t:st pron ume adverbial se
orune atu! lui aO(l (care aratA loeul unde se atla persoana care
vorbe$te), cut *i lui lIelO (Iowl unde se atla persouna suu
obiectele despre care se vorbe$te). ASlfe l, sislemul deicticelor
ildverbial e in aromuna (graiurile gramostean $i fAr~rot) se
prezinta aSlfe!.
pers. I: (lOti. (I(){I,i 'Ia mine, lil llOi'
pers. a II-a: (l/i(1 'Ia tine,la voi'
pers. a III-a: (lelO (grlimostean), (1('0. (/l'o{i (fiir$erot) "in
alta (XIlte' .

uoa-ueo-a(ia
~ IJK isflll d6 1'i eu Hlis!l,I-al ... aanN al u.>6I",a 1/ eu Hristu 1 10 m
tud __ d i Oim~ ... II a93 ..... illi!tll l IlU $t",am ~-I6cu I c~ l€J nU-1J
$t",am 16cu ~- at'6 I Ilg-av",wll tr..cut-a[t-Qar~ II elll dam di-ull~
It ] di-u n{1 f(jntnn-ac6\l ... II(T Surl M . Kog1i.lnieerulUi (Xmim
{}ilurar)

- 167 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

a ! I P6.ndll Mun6I i"! /I Ii eM) aliea'!"l1

,.esc .... eu cal'i a!.lt'i m fn(1/ I/(T Sar! M. KogAlniceanui
Intiill/p{are)

$-(Je-a(i.a nmm n¢mimim nas((il!le simion e se III11IJ/em

m:i manI'lB'W (Papahagi. Per., &:r. arom: 67, upud Ucuta.
Pre/U/(l AglfI'thitorr /ll).
,
In e :'l emplele date mill ure, precum (:a in ponughezA,
atilt sensul de ocolo 'aeolo la tim::, til punea eelalatA. di n
persepecti va exterioara', da r ~i de 'aici In tine'.
Este cll noscu ta str;Ulsa legatura illtre adverbele locutive ~i
pronumele demonstrative, ele derivilnd d in ocelea$i r1"iduaini.
Acela$i lucru eSle vulabil $i in arornilnii unde in mod ubi$nuil
spullem (li.m d lI/ism 'acesta' dlld vorbim despre 0
persoallWobiectlsitual ie ~i. desigur. fo losim (l!ia. (loafi cillld
aqiu nea se intfimplii in locul unde se aflA vorbiloru l sau in
imooiata sa apropiere. La fe l se intamplu ~i Cillld eSle vo rlxl de
U$a llum ita depAn are sputio-temporarA. Folosim ate/II 'ucela'
despre obiecte/persoane care nu sunt de fala $i ado. (lco!i 'a
colo' pentru u arn la cA aqiunea se va petreee sau se pelrece
altundeva decilt in imediatu apropiere spa!io-temporara a
vorbilOrului.
E)(istenla acestui sistem deictic lemar in limbile
fOlllunice dUT $i in limbile slave $i in ulbaneza, in ant uraj ul
card a aromana s-a dezvoltat (mui ules graiul tlr$t:fOl).
demonslreazA c1i ill aromillla eSle vorba de 0 lendillia rumanica
dezvoltuta in oonte)(1 bulcanic.

- 168 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

PREPOZITIA

in graiul tal'$erot - la reI ea ~i in celelalte graiuli ale

aromanei - toate prepoziliile sunt de origine latinli: la, dla
'spre', CII, di 'de', 'de la', didl 'din', (hi,X,i 'dupA', for{i 'ariL
/l(/lga 'langa', oii 'pentru ea''', pi 'pe', pit\1 'prin', pisti
'deasupm', S1I1I1 1/ 'sub' calli 'inspre', eli /a 'de la' ,ford di, 'tara
d,_

CONJUNCTIA

A) CONJUNCT]] MO$TENITE DIN LATINA:

cam 'daea', cd 'cliei', 'pelltrU ca', ilia 'dar', lI1acd
'daca', IIi 'niei', ,\:(1 'sa', ta 'ea sa',
Loculiuni conjullc\ionale: diear 'dupa ce, dll/xi Ii 'dupa
ce' etc.

B) CONJUNCT]] DE ALT A ORIGINE

l. ajeli '" ajcu 'fie eli'
2, allJa 'dar', 'i/l.'ili' « gr, &pUj
11
3,em,,,, ~1",~1"(t-/
,11(,'
llll, C,lem )
4, ia.,,~~au"« i +ni)
5, i 'suu'
6, 1IlP-1 (i 'de$i. eu toate ca',

- 169 -
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

INTERJ ECTIA

Cele mai tntrebuinlale illlerjeclii in graiul ta ~rol sunl:

\. a.' ..... mirarea fA. 1111; I'ill/~'i? 'A, tu ai ve nit'.
LA. morei¢rti.' 'A, 1l1ai (ata.!'
2. oM -- durereu AI!, Ii mi(lglu/(j /(1 c;codl! •Ah, ce
1l1-um lovilia picior'.
3. e.' -- ei: su rararea{E. ';fil! lora? ·Ei. ce faei acum?'
..... uimirea: E1 Clir!' kir6 (riC/i! 'E, dl l limp a
lrecut! '
4. e(l! -- uile: {~ll' (/Iirli \'(lrW
'Uile, strigA eineva'
5. i! -- spaima: f. (i vimf!1 btl",.'
mirarea { 'VaL ce viint suflA!'
6. IIi! ..... mirorea: ,.
U -,
7. {XI! -- mirarea: (J(I! Ti IInlr~1 zl)//rti~''''l
8. eli! -- mirareil: 'Vai! Ce I/rtlf \'orbe/jrel'

InlerjeC\ii cu valoare adresalivA:

I , bre.' - mAi { 8re, om\l.'
'MAi,omule!'

2. morl'l-mai
(ore!) (renIn! persoane mai tn viirsta).
3. m01! ..... m1ii Moj, (Iti(kl m¢o.'
' MAi. mama mea!'
4. I(lf mai
-> /"'a/¢tti. jl/llef/!
liii! -- IIlAi 'Ma;, fUIO, undt mergi!'

- 170-
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilo, fti'fuofi din Dovrogea

5. Qla.l -> mAi Ola. va ne(lslmln«86?

oMif ..... mlii { 'MAi, vei merge la ora$T

l6l> J/lrmllJ < Sll",,,il 'S'llonic' in gr,liul ft\~roI flr\! sen.ul dt '()f;~'. rlisbbil .
in resllll 'lfOniillei.

- 171 -
CAI'ITOLUL 3

ASPECTE ALE LEXICULUI LA

AROMANII DIN DOBROGEA

Problemati~a
legutA de plistrarea tennenilor 1.'Ollluni,
Iredilionali (mo~tell ili din latinli sau pAtrun~i din lirni le
balcanice) ill arontana vorbitli in Dobrogcll, precum ~i de
influcllifl dacOl"Om5,nci asupru ammunei vorbite in Dobrogea.
este extrem de vasta ~i de complexa:.
Cercculrea 1 asupra neologismelor dill arom£illli. rela!iile
cure existli lmre nco!ogisme. provcnicn\u lor ofera infonna1ii
imponamc ptivind evolu1ia aromallei in perioada modemi\.
Ammanii soan stabilit In Dobrogea intre celc donA
rlizboaie mondla]e. in foslde jude1c D unlS10r ~i Caliucnl (in
prezent. in Bulgaria). de unde, in UnllU schimbului de populu!ie
d intre Romania ~i Bulgaria din 1940. g·au mutat In j udc1cle
T uleea ~i COllstan1a. Aici ii gasim ~i ill prezenl pe eei mal mull!
d ilUre ei; ullii au pArasit Dobrogea, a~zaJl du - se in diferite
loculi tAli di n larA, ooustituiud, uneori, grupuri nuuleroast?
Numarul aromanilor dobroge ni este, in prezellt, de aprox imativ
50 ()()().

I O::rcel..1fea se inlemei;ll;'i pe corpI.l:iul de leXle Oferil~l de volul\"lul

.'jmU' lIIra arum/mei (1<;/1/(1/". Gmillrile dill 1)"bmgPlI. Tex'e dill/erm/e
(2005) de Ni col,1e Saramandu (T 5ar). Am folosil. de asc-mtnea. fir;.:!e din
:l!).:hetde di:lio:ct,de efectu;lle de ,1(.",1:'$i "Ulor la :trom:1nii dill Dobroge;l.
'Saram.1Jldu 2005: XIX.

- 172 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

Localit1i\ile in !.:are tr1iiesc am manii: LAstuni. N.

B1ikescu. V. Alecsandri $i Panduru (jud. Tuleea). Cobadi n,
RanUlicu de Jos, Cerunurlia de Sus. Sinoe. Camena, Slejaru
(grell/lOsreni onglllari din Bu\garia). Sarighiol de Deal
(gramosreni originllri din Gfe(;ia). Beiduud (gramos/elli
ongina!"i din Rep ublica Macedonia). in Palazu Mare. Pipera
(com. VolulIImi, judetul llfov). (fiir~/!ro{i oliginmi din
Albania). M. Kogliln iceanu. Cogealac judo Constanla (jiirSNoli
originari di n Greciu). T..:chirghiol $i Tariverde (p indi'll i
originari di n Grecia). Ovidiu ~i Nisipari (moscol'o/elli origina!"i
d in Alb..1nia)3 sunt localilli!i cu populalie mixla: aromanli $i
dacoronmnli.
2. Dezvoltarell societlilii impune imboglilireu lexieului
cu lenneni care sli acopere noi realitlili lingvistice.
modemizilnd totooatli denuminle mai vecili legme de viala
materiala $i spiritualli: ten neni politico-sociali. udministrativi.
juridici $i $tiinlifici.
3. COlllaelll1 li"gvistie presupune 0 si tualie de
comunicare ce dete11l1ina utilizarea altemativa de caire anumi te
grupuri sau ind ivizi a dou1i limbi diferite4 . COlllaclUl este sursa
bilingvisll1..1lui de grup sau individua L Ponderea colllaclUlui
lingvistic este dependen tli de acliullea unor fucmli
elltrulingvistici: w na geogmficli. natum popululiei (indigena sau
imigrata. ru ral1i sau uroonli). specificul cultural al grupu lui.
vilrsta. statutul social, ocupalia vorbitorilo;. Unii dintre ace$tia
fuciliteaz1i contactul lingvistic: grupurile imigrate fala de
autohtoni. populalia urbana falli de cea rurala. tinerii falli de

, Idem
.. DSL.
! W..;nreich 1963: 54.

- 173 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

varsl1lici , Mrbalii fata de fe mei (mai ales in comunitalile

runtle). Indivizii eu statut socio-cultural supelior i~i insu$esc
mai U$Of limba unOf grupuri eu care 'li n in COlllael.
Termellld de illj1l1ell((f' este rolosit in lingvistica pentru
a dese mna generic fenomenele de transfer produse ea unnare
a eOlllactului illlre allumite limbi, dialecte etc.
Innuellia daeoromunei asupra aromallei s-a realizat alat
prill comaminari, cat si pin imprumuturi, La prima categorie
se •lllscn• u
a luptu lcolltrnn inan:: cu dr. lllpw]: 10 lli1ni'ita z _ dudi
s-ahlpta cu dU$manlu "Iua lli1nata sa se duca sa se lupte eu
dusmanul' S 2f31-32; cf. luptu .
cartie s. f. ·hUrtie' R 20n « dr,; (.xllltamillure cu carti).
cuturet s. Ill. "cotel de pIisari' B 14120, 32;
lcontuminare tntre nl/ar "Iare' Si dr. COfer]: cf. cutc!a.
- imprumutul lexical
impmmflllli este un proces de inoorpJlUI"e a unui element
lingvistic dill tr-ull idiom in a1lu l. Afecteaza oricare dint!"e
subsistemele une i limbi, d ar are 0 pondere deosebita in lexic.
De aceea, imprumulUl este defin it In multe lucrari drept rnij loc
extem de imbogalire a vocabulamlui unei limbi (in opozilie cu
mijloucele inlel1le). l mprumutul se roate produce imre dia-
lectele (gmiu rile) aceleiusi limbi sau intl"t: limbi di ferite. i n
eazul lilllbii romane, fenomenul de imprumut s-a produs
d illspre dacOTOmall1i caIre aTQmana. ImprumulUl lennenilor dill
dllcoromulla ill aromalla a (OSI favolizal de ucliu nea UIlOf
(u(.; tori extmlingvistici: convie\uireu popuJaliei aromane (.;u cea
d acoroman1i, raportllrile eoollomice Si cullurale illITe cele doua
comunita\i etc.

b Idem

- 174 -
 - !tLI -
Sl't> :££6 1 PI~lJUIOO18 t

"('JP » Z£I£ !S ,UZ!IIOIOO u, "Zmm [ "q" ~Z!UnlnJ

"('Jp »
BI9 d ~ Z£ 'sz '£Z 'IZ 'OZlv.L ,uqOJdu c, "ZmUl I "qA q9Jde
:!-Inp:I:x:ud -

"("JP »9 1/S d ,1!nS!pU! nc. "zuau A I "q" lPJnli!p

:!:)!llll;)l-

"("JP » 619 q N ,VI;)Jqmn, "j "S !!1}Uqmn

"("JP » 91£ 9 ,:lI;)IICOPI;)I. "UC "Id "II "S !11f9J!I!l
"(-Jp » 9Z1v f:) ,I:I)o1.lod, "II "S I~JOIJOd
"('JI) » 1£IVZ IS ,<'II;xicuc:). old ".l "S !lpieueJ
"('JP » [[IS IS HI<lq ~ZZ '1ZIS IS ,1;)]!Q, "U"S HI!q
"('Jp » ZZ '1Z '9116 V ,zuSruc, "U 'S z~lUe
::lI~!qo JOlin C;ll!pu!jdsIl J -
:;)P ;}tunuc !~ "I;[lJ.lnl[n:) ;)un!zn)lP
;)P ;)1;)ll;}tUOll;)] ;)P C;}S;)p1l1US;)[ ;)IS;) [u:)P(;)1 IntlllurudlU!
" L[nt[U:IP 1nun lU<'Ipu;xI;;.pu! ':I!iCAOIl! !~mJ<I:)u
;n";)ZHc<IJ vs puumd !-'Ol!qJO,\ ![IOlU !cm 'll.>zp~d y ;)Icod IlU
U!;)IS;):)C 1u IU~!U !
[nlll;ll.Uotli :!!lnAOll! !Jun naa;;IfJll!lli;) !S UJ.lU.l;)llJS
II! !nl"p!A1PII! 1u [u!hklSJ 1"[0I pU1.Juuyu '911."'1:)JjU!P !n[rlInlUluditt!
U amz![Ual "p 1C~U""'J :)!aO[OII!sd J01Xj un :llS:I IUl!Ht![
lUPl.~ un-lilt! n!nfls;).ld n" !nl;):) Uall.'l!lUl "~lJ.l<ll!l 1)qUl!! 0 lI.'UUO)
U-!~ ~u" !n1nl":lIU1P !"[Il! n!lsaad U <lJ:ll~uoun:);)J :lp :lIUU!llU;)I:lP
ISO] on I1UlJlUOJU U1 VU!JlU010:)(lP U!P :l1!-,lllmlirudLU I
"<'II~IC!P "l;nop <1["" <'IJIU! <l.1!ls!"Ru!1
!:llUaI"j.I:llUl C 'lll.'!P;lI.UI 'll u!:>;;I'.luo" 0 U:) VUlJWo.1o:)up UIP
!1I;JUU<'Il !\l1!lF"!IC:) !~ !lmnul11JUl! lUns F~jISV ":)!llmlU;)S 'l1!J;xio:m
u!nqall P!l.uouo:):1 !S V:)!I!lod ''l[CPOS :llUI !lual cnoN

ua:JOJqo(l U/p !/OJat;!!.! JO/!!IIlWOJU Jl!.WJO

J:>Vi\3N V13J1NVW
 MANUELA NEVAC I
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

Incorpomrea oticArui lip de elemente lingviSlice hllr-un

nou sislem dcte nninA stabilirea unor relali i (;u elememele pre-
existeme ~i . prill aceaSlu. modifi cAri la nivel mic ro- ~i chiar
mocl'O-stJUl.;luml (de ex .. elimillareu unor unit~li dinlr-un an umit
camp semantic sau modificAri ale senmific:qiei aceslom ori ,--rearea
unoI' tiruti flexionare 1100.

Bloomfield dist inge dou~ (;ategori i de imprumumri:

imllnlllluturilor nKt'Sa1'(' cit/lllmi boroll!illltS in emlino logia lui
Bloomfield s ~i imprumuturi redundante (sa u de lux).
Din materialul st udiat am constatat fartu l cA majotitatea
len nenil or SUIlt asi mila!i fOlletic ~i 1ll00fologic la SU11Clura
aromane i. dar nu sum inregistmli in DDA.
Do meniile in care tennen ii din dacoromanA au pAtrons
ca "imprum uturi culturale", ded necesare sunt:
Dome"iu{ social
aprobari s. f. 'aprobare' Si 2129; T 4/ 19 « dr,).
ce l iil~ n s. 111. \;eIAleall' Si 2/16, 19.20« dr.).
consuhit s. n. 'consula!' T 2124; 516, 20, 21, 23 « dr.).
control s. n. 'control' Si 3/6, 8: T 8/3 1« dr.).
dc-l cga t , pl. defegti!i s. Ill. 'delegut, reprezentant' R
311 4: T 612: dilig:H P 17/ 17 « dr.).
director s, m. 'direclor' T 3122; derector T 3120, 2 1
« dr.).
s. m. ' pre ~iJ1 le' T 3120: 4137 « dr.).
pre~edfnti
Dome"illl obiecteior de li Z cas"ic
aragaz s. II, ' amgaz' A 9116, 21. 22 « dr.).
d Alta s. f. pI. 'dAW N 5/8 « dr.).
rara~ s. n. 'ta m~ ' ea 1511 « dr.).

I BI{)()nfidd 1933: 445.

- 176 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflll ilor fllr$uofi dill IJobrogea

Domclli/ll industr ial

fabridl. s. f. 'fabric(\' T 2/37, 38 « dr.).
lIlacar:iya s. f. an. 'm3canlUu' CS 6/29 « dr.).
benzi:na s. f. 'benzinll' CS 7/ 13 « dr,).

Domcn;" f fmbriic(imilllei
b:iscii s. f. "basea' R 22flO « dr.).
ropel s. f. pI. '(Iu obieu e de imbrlidminte) copci' R
31113 « dr,).
tanteBi , pI. l(lIIlc/i s, f. ' damela' R 23120: Tc 5fl3
« dr.).

Domelli"f illstmctiv·ed" cativ

clasa s. f. ' c1a~ ' Ca 151\ 9: CS 6/31 « dr.).
crii6n s. n. 'creiOll ' K 16132 « dr. ).

Dome"i"f mifitar, poitic

cu\'alerie s. f. 'cuva k ri e ' T IflO, 21 « dr.).
di\,lzie s. f. 'di vizie (unitute mililura)' T 511 5 « dr.).
mili"li(' s. f. "mililie ' NB 2f27 « d r.).
III itra lera s. f. "mitrulier(\' T 112 I: 311 3 « dr.).
regimenlu . pI. fl'gimclIli s. n. ' reg ime nt' SI 22f2. 36 ; T
5f2 « d r.).
sa ntinelii. pI. SUI/IiI/eli s. f. . saminela' S 3130 « dr.).
unit:iti s. f. 'mutate militarl\' T 2/10 « dr.).

Domelli"f l1I"zical
anll6nid s. f. 'anllonica' B SIlO: arilm6nicii B 6f7
« dr.).
dirijez vb, I I11mz. 'adiriju' St 10115. 17 « dr.).

. 177 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

Domclli/l/ medical
analizi s. f. pI. 'analize medicale' Ca 1218 « dr. ).
cronic adj. 'cronic' Ca 13/5 « dr.).
inrermeriii s. f. 'infennerie' T lf29 « dr.).
DomCllilll agricol
combini s. f. pl. 'co1l1bineagricole' Si 6116« dr.).
culicliv s. n. 'gospodarie agricoll'i. colectivA' CS 7119
« dr. ).
«tar s. n. 'hectar' SI 3n « dr.).
plugli.rie s. f. 'plugJirie. agliculturn: P 20f27 « dr. ).

Dome" i ll f CII/i l/Qr

bali6n s. n. 'bulion' B 918 « dr. ).
bicarbomit s. m. 'bicarbonat' Ca 14113 « dr.).
~o rli ~QAra s. f. 'sroI1i~ara' A 918 « dr.),

Dometli u / geograjic
contencnl s. n. 'continent' T VI9; 3/33 « dr. ).
lmprumumreu acestor tenneni a fost detenninU1a de nevoia
umplerii locune Jin sistem. ~i allume, la nivelul ans3mblul ui
lexicului (absenla unor eU\·jnte).
o aha cauzA a 11l1fU1l1uturilor culturale este nevoia
umpleri i unei lacune de 13 nivelul cuvfullului (absell!a unor
sensuri)9 .
Spre exemplu, ten nenul d sii, pI. disi s. f. s-a 1mboglili l
eu sensul de r 'socoleall'i.. bikm( C J 7f24. 26 « dr.); gasi'i T e
6/39« dr,) .

• S:~a 1997: 233.

- 178 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

Tennenul carti. pI. drl{j s. f. glosat In aromuna eu

sensu! de baza .. hUnie'" s-a imbogalit eu sensu! de 4" 'cane;
Inval1itur1i' NB 6/19; B 14f2; S 5116. 24; 6/12; 34/ 12. 13: K
12118 (inn . dr.) = yrd/IJ{J
Tennenu1 nvel vb. (ranz. ren o glosat in aromana eu
sensu1 "a ~ti . a alla" s-a imbog1ilit cu sensul de 1° nve] e~rti 'a
illvala crute. a dobundi 1 u predu cuno~tinle prill ~coul a' S 5116:
61 12 (infl. dr, );
Tennenu! l)itrCi: vb. tr.mz., glosut in aromana 'a
cond uce pe cineva la pleeari' C 11/15; B 6/9: 8f29: s-u
imbogalit ell senSllti le de 'a petrece. a se Imamp!a': s-n-aspCul
fapti li !i pittieuill t9-a~Kt:ti 'sa-1l1i splli faptele e:m:: ni s-uu
11ltump1at in annuta' C 13f24(inn, dr,); 'a petrece, a se distm'
R 5/ 18 (inn . dr.): d. petrecere.
Qaspi, Qas pilii. pl. g l05at in al'Olllana cu sensul gdspi!.
fXlsIJiti s. m. ~i f. 1° 'pJielen. arnic' s-a imbogalit cu sensutile de
'oaspete, musafir' cj 10/19; SI 7f2; ea 9f21. 22: cs 9f20, 21:
7/4; 14134: b 5f2, 32: 6132: s 31133; K 14f25: treili casi mpllni
!\,:-av\,:am d i {)aspi] 'cele trei ca<;e Ie aveam pl ine de oaspt:li' b
5137: infl. infl, cil io~ lii~ harshil di gaspil 'vcnili, venili, cl'i. eu
sum bucuroasa de oaspe\i' Cs 9f21-22 (infl. dr.).
Aceste !1llpn.1mulUti r.:uhurale sum detemlinate de
presiunea factoti10r extmlingvistiei: 0 data eu evclu\ill cultutii, a
civilizaliei. apar realitali noi care trebuie denwllite: contaetul
d intre dacoro lll u.Il i ~i UTOlllani a presupus contactul d intre aceste
studii de dezvoltare eult ural1i ~i . implicit, Inlllsferul lor,
imprumututiJe cultur.de fiind 0 oglind1i a I,:eea ce 0 coillunitate
lingvistica are de invalat ~i a invalat de la 0 altalO_

'0 Weinreich 1953: 56.

- 179 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

o limba, un dialtx:t are la dispozilie douli posibilitlili de a

denumi obiocte $i cOlleepte noi: fie preluund, adaptulld tennellul
din limba de contacl. fie refolosind materialul lexical vochi.
lIoliunile noi putO.lld fi desenmate prill tennent indigeni care nimit
la noi realitlili, tennenii extinzulldu-se semanti!.::.
Fellomenul are loe dmoritli unor factori intemi cum ilf fi:
frecveu\U redusli a cuvfmtului vec hi. ,,sterilitate uuui termeu-
fami l ie de euvinte redusli, eomp use pUl ine etc. - nevoia
dezmnbiguizure a cuvintdor polisemalltice, tendill\a de pierdere
a foI1ei expresive euvintelor vee hi ~i necesitatea hirennarcarii
stilisti(;f, afe!.::tive, eufemisti!.::e et!.::, allumi tor dlmpuri
semantiee , etc. II
Imprumutul de acest fel poute afecta sistemul lexical al
limbii de bazA in mai multe fe luri: suprapulleri de semnificatii
illtre cuvuntul veehi ~i eel nou: dispmilia cuvilntului vechi prill
inlocuirea mtalli cu eel nou: supmvieluirea mnbelor cuvime, dar
spx;ializarea colltextual-stilisticli. etc. Aceastli stuatie se apropie de
cazul imprumulUrilor de " lux", redundante, care au 0 motivalie
in primul ralld extralingvisticli. Ele viII sli dubleze tenneni
deja existenti. fUllqi onalld ca un indice de superiori tate sociala
euhuralA a eelu] care Ie folose~ te. DupA cum s-a subliniat ,
l2

euvintele se impru nlU tli pentru cli sunt resimlite ea punatoare

de prestigiu snu, pur ~ i simplu, pentru eli su nt noi, illr
realitatea lor are la bazA realitate psihologic1i a vorbitorului.
em"t: se simte inferior lingvistie in mpon eu 1I1tui. Trebuie flicuta
o precizure in legliturn cu nceste observa\ii eu camcler geneml,
allume ca tm prumul ul eSle mull mai aCl iv ~i lllai pregnant in

II Weinreich t95 3: 56-58) SaI:1 t997: 25.

11 M~y"r:;-SooIlOlI t993: 172.

- 180-
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

euzul comunit1ilile bilingve, J tlt fi inJ do bilingvul tlfe 0 sensi-

bilitme mai mare la lipsurile uneia sa alteia J imre limbi, prill
asumarea paralela a doua sisteme lingvistice. El are olicand
posibilitatea unei pliviri <.:Olllparative, poote sesiza mai bine
J eficienleie sa insufieielliele stlueturale ~ i , ill plus, fiilld
fa miliar eu 0 alta cuhura, are 0 aha perspecliva asupra nete-
sitalii ~i noutalii unor nOliuni 13 .
Domeniile in care temlenii in dacoromana au pi!tlUIlS in
aromana ea "imprumllturi de lux" sunt:
DomClljlli social

amenda s. f. 'amend!' NB 212B « dr.) '" giri/TI/i < te.

('jerime
ampanH, pI. filllparol s. m. 'lmp!ra(' S t IBII7: S 2/35:
3/17,27: 4/ 10: 7/18: mpiinit S 2116: 3112, 13: 413. 9. to: 5/18:
a mpan'it S 2130 « dr.): 1,(lsi ff < gr. PODlUao
cJi~tig vb. 1 tranz. "a di~tiga' S 2/32, 34 ( < dr.) = an/fllt\'
< lat. GII81111lelltafe
datorie s. f. "obligalie, indmorire' T 312 « dr.) '" bOrgi
< Ie. !JOf/;
galbell s. m. pl. "galbeni: monede de aur' S 35/6 « dr.)
= /Ira < gr. }.ipo.
garllila s. f. "granila, frontier1i' CJ 5125: ga rnil i CJ
5127: gra nila « dr.) SI 17117. 19. 2B: Ca 8116: T 413: 5n: 611
= Srl/llr < gr. lJIh'opo
guvernu s. II. "guvem' T 4122 « dr.) = Jal'ernhi < gr.
KIJPi:Plll/rJI/

I) Weinreich 1953: 56-5S.

- lSI -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

legi s, f. 'le1!:e' T 2133; K 6I2S « dr,) = flom < gr.

v6W)(J
mpar1itie s. f. 'lmprirrilie' S 6flS « dr.) = amirtirlfe
derivul de lu (lmin) < Ic. flmyr
Or3$, pI. ofa~i s. u. 'oraf ea 615; s 3115; 34112; I 1135;
2/12; 3115 « dr.); d. Cls!iM= s{jnil/(i < tc. kasal)(l
llarb} s. n, 'pariu, rrimri~ag' si 6133 « dr.); d. stiliinul
< gr. uroiX'II'(/.
pa$apOrtu s. Il. 'pa$apon' si 2/16; t 5/12, ]J « dr,) =
tischide < tc. (e:.,kef/5
petrecere s. f. ' petrecere, distrJ.clie, chef K !OflO, 21:
pitreciri K 15/9 « dr.) = INji < tc. kef
ziar, pI. zitiri s. Il. 'ziar' A 10/6,7, 35; Ca 16123; B
8fl2 « dr.) = bimirfe/Ii < gr. f:1fJ1/IIf:pio().

Dornel/jlll obiecte{of de li t casll ic

but6i s. Il. 'butoi' St 4/2; Ca 2019 « dr,) = ttiltld' , b'lli
< lut. blltlis
cuptor s. Il. 'cuplor(la ma$ina de gritit)' A 9/15; S 31/1
« dr,) = iir¢p',' < sl. crepii
ca s s. n. 'ceas de mana' K 14/27 « dr.) = siMti < tc.
sliar
llahar, pI. pi/luiri s. Il. ' pahar' b 8119 « dr,) = pllt(rli
< gr. Tron;p/O
l)lltina s. f. 'putinri' Ca 7/13 « dr.) = taMd' < gr.
rW.C!{JOq

Dorne"illl corpll l omellesc

gat s. n. 'gat' S 10/26 « dr.) = gll~'i (autohton)

- 182 .
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

glas s. n, 'glas' Cg 101l3 « dr,) = b(l(ili < lat. * box,

* boCl'm, cf. ~·ox

Termelli dill dom ellillf comerciaf

cantar s. n. '(la carul!i) ciintar' 5i S12 I « dr.): Z18(1
< gr. (rryi(wv
nigustor. pI. niguslor; s. Ill. . negustor' CJ 7124: L 213;
C5 311l: 5 SIIS: 17119,28 « dr.): hl1budl < gr. f:pTropoo: :
II/gadl < Ie. liiccar
tirgu s. II. 'tfirg' 5 4123, 24 « dr.): parur; < Ie. pamr

Termelli dill domelli"f tra1lSport"rilor

autobuz s. n. 'autobuz' CJ 1615 « dr.).: ma/.ll1!1 < it.
macchin{/.
gara s. f. 'gara' T SII S « dr,) = std¥Jlli < gr. (JT(J.OII~
lIIa~inii . pI. 1II(I~ffl s. f. 1° 'Illa~in!i (de tl1lllsTxm).
autove hieul, automobil . autobuz' CJ 1616: 5i 312; C5 7113, 20.
29: B In, IS: S 113 1; ma~ ina ilidi 'autoturisill' CJ I6IS: 2°
'rlla$ina de toeUl came' 5i 4127: 3" 'separator de laple' S 27/32
« dr.) = ajrllJ(ffll) < gf. (Xmo,,;hlllW
trcn. pI. rrblllr; s. n. 'tren' SI 12129: B illS: T 218:
5/16 « dr.): ef. pamp6ri < gr. j/wrOPI

Dome"i"f imbrlic(imimei
batic s. n. 'batie' Cg S/16. 17 « dr,) : ~'llmfe, ef. alb.
~(/ml
batis tii s. f. 'batista' B 3124 « dr.): ,Wllllf, cr. a lb. ~'{I/"i
buzunar s. n. 'buzunar' 5t 4120 « dr.): gepi < Ie. cebe

- 183 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

eroitor s. Ill. 'croitor' CJ 5133 « dr,) = am[r!1 < g.r.

pU.lITIlC;

Domeilll cOllstmc{iilor
aCOI)eri~ s. n. 'acoperi~ la casa' 5t 24/30, 32 « dr.) '"
Cilf; < tc. f atl
call1ira s. f. 'camera, incapere' C 3f26, 27 « dr.): lI(M
< Ie. oda
etaj, pl . eUiji s. f. 'eluj' C 2f25: eta~ 51 17122: iata~ :
iat.1~lu d ig6s\1 . pru1eml' C 3f25.« dr.) = pall/III(; < gr. l!(J.Twlla
zid. pI. zidllris. n. 'zid' A 1f28 « dr.): cf. mur < lat.
mU rIIS

Dome"illl illSlmctiv·edll cativ

cailSt s. n. 'cuiet' K 16132 « dr.).= tetr6J;~1 < gr.
Tcrp(W1O
enion s. n.• ereion' K 16132 « dr ,).= cl/fulff!' < gr.
/(o\·ovi.1O
citescu vb. IV tmuz. ' ;) citi: ;) citi tex.lul de slujM in
biserid., a sluji' NR 6120. 23: S 17118: Te I If2S « dr.). =
giwistsdl < gr. ,}/(I/iW;w
profesor s. m. 'profesor' S 6112 « dr.). = &hcalll
< gr. ("560l(w.OC;

Domelljlfilllilitar

armata! s. f. 'an na ta' 513116: 22f2, 36: C 1/5, 6,7,22:

9/1 9, 20; 10/1 4: 11/1 2. 16; 12f26, 30; 5 2/31, 34: 33137: T
1f23: 2/33: 3117: 4/36: 5114: K 8f26: P 11130 « dr,): cr.
auen. < IC. lIsked

• 184 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

arllla s. f. 'annfi' R 2/11: S1 4125 « dr.).= 11Ifi.% < te.

riijek
riizbOiJ , pI. rllzb¢ie s. n, ·rA.z;boi, contlict annat' Cj
3116; SI 17126; 18129; 1911; S 2130; 4/3; T I!I I , 22, 25; 619:
riizb6i lIIondial 'rfizboi mondial' T 3/32 « dr.); cf. p6fim <
g.r. n(,j:F:fIO~

Domtmilll form/tie de polite(e

lIIullunlt~scu vb. IV tranz. 'a mu1lumi, a satisface' C a
11115 « dr.).= lj1wri.I"II/stsd' < gr. CV1JJ.f)/(JTW

Damel/illl medical
bQAHi s. f. 'boala' Ca [3/5, II; T 15128 « dr.). =
UllIg(rire < l(lt. la1l8110r. 11I1/8110rem .
bolnav adj. ' boln(lv' SI 25n « dr.) = !til/ifill' < lat.
lallgllidlls
cancer s. Ill. 'cancer' C a 13/8 « dr.) = ,r:fir;al/\', cf. (lIb.
gFrqil1ji!
doctor, pI. d6clOr;'doctor' St 25!5, 8; T 2118; K 1120
« dr.) = i¢lm< gr. '1larp&;

Termelli dill ritllal"l de 11/11111;

!J.inirica s. m. art. 'mirele' R 2512 « dr. ) = '1rwllb6
< gr. yal4JpO~
mirlj3sa s. f. 'rnireasll' K 14118, 19 « dr.) = 1I1'¢.m1
< sl. llel'eSllI

Damel/jul lIgrical
arie, pI. tirii s. f. 'arie (s uprafal1i. de teren' N 3f2, 5
« dr.) = aMIli< gr. w:WI'I

- 185 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

c('r~1Ii s. f. pI. 'cereule ' Si 9/3 « dr.) = rfpdl < lut.

Vic/liS
llIo~ ie
s. f. 'mo~ie ' R 4/32; L 3/18. 19; llIu ~ie R 4121
« dr.) = cujlffi < If.;. pj1fk
rec6ltii s. f. "recolla' S 25122 « dr.) = lJirifhi < Ie.
berekh

Dome"i"l c"U"ar
bucJitiirie s. f. "bucalarie' Te l31l8 « dr.) = lI!(/rirj6
< gr. flaye/pElO
buriitiil]3sii s. f. 'buc1i.tareus1i.· S 5/37 « dr,) ; cf.
miijirgQMli derival de lu gr. JlaYf:/psio
dulcalii 'duJceu11i.' K 14113 « dr.) = (l ylic6 < gr. y).VKO
fs;.llle, pI. [oi s. f. "foai e de placillla' St 11110; Ca 14124;
16129 « dr.).= IJewr\l < lut. • piwla
malai s. n. 'malui' T 8113 « dr.)= [dllil di m/~'IIr\/
< laI .filfilla + Ie. misir
mamaligii s. f. "n-mmaliga' St lIn: Ca 15119 « dr.)=
('Jil¢-r\/ < bg. kllfaJ(1
I'ahat s. n. 'nlhut. produs de t"OfelArie' K 14125; rahad
K 14123: arfihat B 5122 « dr.). = lc,dimi < 1r.;.loqOIIllI

Domen;"l stt;ri s"j1etefli, simrllri

bucurle s. f. 'bucurie' St 21/1 1 « dr,) = I/(/ra~, < gr.

Iini$t1t adj. 'lini~lit" C 14/4,25 « dr.) = riMti < Ie.

rfl/Ul/
shllt vb.IV tnlHZ. "u silTlli' A 10/35 « dr,)= tiliKesell
< alb. dllkem

- 186-
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

c('r~1Ii s. f. pI. 'cereule ' Si 9/3 « dr.) = rfpdl < lut.

Vic/liS
llIo~ ie
s. f. 'mo~ie ' R 4/32; L 3/18. 19; llIu ~ie R 4121
« dr.) = cujlffi < If.;. pj1fk
rec6ltii s. f. "recolla' S 25122 « dr.) = lJirifhi < Ie.
berekh

Dome"i"l c"U"ar
bucJitiirie s. f. "bucalarie' Te l31l8 « dr.) = lI!(/rirj6
< gr. flaye/pElO
buriitiil]3sii s. f. 'buc1i.tareus1i.· S 5/37 « dr,) ; cf.
miijirgQMli derival de lu gr. JlaYf:/psio
dulcalii 'duJceu11i.' K 14113 « dr.) = (l ylic6 < gr. y).VKO
fs;.llle, pI. [oi s. f. "foai e de placillla' St 11110; Ca 14124;
16129 « dr.).= IJewr\l < lut. • piwla
malai s. n. 'malui' T 8113 « dr.)= [dllil di m/~'IIr\/
< laI .filfilla + Ie. misir
mamaligii s. f. "n-mmaliga' St lIn: Ca 15119 « dr.)=
('Jil¢-r\/ < bg. kllfaJ(1
I'ahat s. n. 'nlhut. produs de t"OfelArie' K 14125; rahad
K 14123: arfihat B 5122 « dr.). = lc,dimi < 1r.;.loqOIIllI

Domen;"l stt;ri s"j1etefli, simrllri

bucurle s. f. 'bucurie' St 21/1 1 « dr,) = I/(/ra~, < gr.

Iini$t1t adj. 'lini~lit" C 14/4,25 « dr.) = riMti < Ie.

rfl/Ul/
shllt vb.IV tnlHZ. "u silTlli' A 10/35 « dr,)= tiliKesell
< alb. dllkem

- 186-
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

Domc"illl gcograjic, cosmic

Insula s. f. 'insul1i' Si 3115; CS 719; K 911 7 « dr.); cf.
.- .
III SII < gr. I'1JGO<;

E illleresant fuptul e1i imprulllutur!e din greac1i se

pAsln~z1i destul de bint !a popul:llia de vaersta medie, de$i
contextu! e:<tra!ingvistic nu mai este favombi ! nlenlinerii in
diulect a aeestor temleni. DOllleniile in cure aee$li temleni se
pAstreaz1i SUI1l:

Domellilll social
andamusescu vb. IV reno 'a se intillni' Te 9/30:
andJ'imJ'isescu R I0f13; iei d61i s-and1imAs..,<j pi·unA PUIll!?"
ani9ima 'ei doi se intalueau pi: un pod (de pialr1i) anal in ruina'
R 32118- 19 < gr. avu.q.lfi;,·w
oicarJ'i S. f. 'lllonooi'l greceasci'l (a zecea pane dil1lr-o
drah ma), Te 3/ 17 < gr. &:Kap
ow s. f. 'dreptate' S 35f17; Te 14110 < gr. QI/((I.IOI'
yralllfe S. f. 'gmnila, frontiera' P 719, 12, 19, 20, 2 1, 25
< gr. '!fXJ{.1}/I;
lIIinli s. f. pI. an. 'ursitoare1e' R 28115; Ca 911 9, 31; S
1619: 18/17: T 12/33; 13f10: 1411: K 12114, 16: 16134: C~
14/32: 15/1,3: s-f:ka miri li a tali! 'sA se indeplineasc1i eeea ee
Ii-a fost uTsit [de clltre ursitoore j!' Te 12f14 < gr. }/oipa
tilii S. f. 'soart1i . destin: nome; $uns1'i' Ca 15/31. 32, 35;
C 12/5, 8: K 12114; taha -in mirili a treia scara s-anyrapSt,;3sca
Iilia _ a fooTlu! 'cieA vin ursitoarele a lreia seru'A ea sA serie
saana copilului' < gr. TUX"

- 187 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

Dome"j/ll obiecte/or de II'Z cas"ic

oiscu s. n. 'platou pc care se servesc dulciuri' Te S133;
611 4 < gr. J im:or;
jilie, pI. foUj s. f. 'oglind1i ' 1" R 1213; B 14133. 34 ; 2u
'ogli njoara o m umentata cu nmrgeie, fundile, banuli de argint
etc .. care se li xeaz1i pc pllltea st!lnga a cl'iciulii miresei' R 2411:
iilfe R 23/31; 2411 < gr. yooJ) f

Domel/illl (rallsportllrilor
a m ~csi s. f. 'e1ilulc' R 7n: lII ~csi R 7112 < gr. a;!I(((~

Dome"illl imbriic(imi1l1ei
ha~i s. f. 'panza alba fina. folosit1i la collfeqionarea
felelor de pema' S 2S/3, S < gr. XMi:<;
iindfmati s. f, pI. ' decoraliuni in diverse culori pc
ciompii femcie$ti de lanA' Te 10/32; cf. iindisituri < gr.
Ki vn/jI((
IlarpO<ii, pI. pfirp6r,1 s. f. 'partea c iompu lui care acopc rA
piciorul de la glezn1i in sus; ciorap' CJ lOll; R 21122; A 811 9:
C 9Il S; piirp6dIR 1118; NB SI9; C 2120; S 19119; N 10121; 0
2/36 < gr. 7Cf:pm:6(JlOV

Domellilllllllme de meserii
iiniy6 s. m. 'vanAlOr': UV~lU ll un lali kiniy6 j:" vatl'in.a un
pope :'i:y pu 'aveal1l un unchi vanator ~i a omorat 1= a van ut1 un
pore mistre r P 9120 < gr. IW Wf}'O;"

Domellilll il/structiv-ed/( cmiv

yrallla ' li tera', IIvel yra m a 'a invAla sa serH, a invala
carte ' K 12/19 < yp(r;ljlo.

- 188 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

nyrapsescu vb. [V tmnz. 'a serie' K [2f16, [7: tufli na

~iidi l'i nyrJ.~a~l i
una cUl,i 'III liimilleulu unnAtoare Sili [~iJ ii
•
serie 0 serisoru-e' S [7/5: ~asl i iiJryr1i.psita di DUllliQ1i. I,I ... sa-it
mika av,;an,:u 'este «seris» [= decis, son il [ de Dumnezeu sA-mi
«m1i.nallce» averea' S 18115- I 8: tfil m Yin mlriH ...
s-anyrap~sca t ffia~a foorlui 'eiea viII ursitoarele sa «serie» [=
sa decidli. sa siubileasea[ lIorocul eopilului' Ca 9/19-20:
nyril)seS('U NO 6120; ft nyripsescu 5 16/9; a nyra psescu Ca
9124, 3 1: ef. scriV < '1piupw

Dome"iui militar
iinoma li s. f. 'POSI de jandunni' P 19126 < gr. KIlVWJ.rI
pan3slasi s. f. 'alac anllUI: rebe liune' CS 6/11 < gr.
1UJ.1-a.m6011

Dome"iu llormllie de poUte(e

hftrlistisescu vb. IV intranz. 'u mul \umi' S 35132.
liirtisescu vb. IV lranz .. rell. '(despre mireus1i) u sulutu
(a fe lieita) in sellin de desparti re; (despre l11Orti ) a exprima
ultimul o magiu, saluml de adio, a face slujba de liespartire (de
adio)': tree tU la sY6ja d i la n\"~iistu d i u llin iSC::scu ' lOate rudele
d ill purteu miresei tree (St: perind1i) de 0 salUl1i (felicitil nd-o,
adresalld u-i urari) in sellllI de desplirtire' CJ 14/ 1 [- [2.

Domelli lf i lllllzicai
a\iilii s. f. pI. 'viOl;': (p. ext.) ' instru meme muzicule'
Te 618, 9 < gr.jh6;.o.
DOlllelli lf l llledicai
fanm"ic s. n. 'olrav1i' L 10128: N 1/4; fllnn 8c 51 24119,
24,28; flInllaii s. f. N 1129 < gr. If'OPJIW:1

- 189 -
 MANUELA NEVAC I
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

jitTle, pI. -,i/rijs. f. 'medicament, doctolie' St 2014, P

19121 . 22 . 24: iilrii SI 1312: ilrfi CS 8117 < gr. rw.rt*

Domell;uf famWe
is6zmalli s. f. 'logOOna' CJ [3121 < gr. /(JdxT}l(J.w
isusescu vb. IV tnl.llZ.. refl. 'a (se) logodi' CJ 915·7, I I.
13; Si S/2, 3, 9, 13, 14; SI I IllS; 18/8; S 818; Te [011, 5;
asusescu P ln6: susescu Cg 10119: [7 /5, 6 < gr. IOIa(W
lilJ93na. pI. lih!xini s. f. 'lauzA' R 27127; B 2122: K
16133; Cg 14119. 20,23 : 1511 < gr. 4xG}va
nicuiir. /liclIKfrc' . pI. /lic/IKfri lIiclildri 10 s. 111. *i f.
'gospodar, stapauul easel, proprietar; sol (solie), R 5/31: NB
2126; St 9/1 2; 2013, 4, 8, 10; Ca 21113: 24/5; CS 7135; C 14121.
25,33: 15115,26,31,32: B 1110, 13,26,27: 3127: 813: 10128:
S 1615; 35/ 12. 23: T 311 : 15117. 19: Te 9134. 35: K 14/30: P
1128; N 9124, 25; 2~ adj. 'gospodar'; 0 111 nicuKir 'om gospodar'
L 1125 < gr. (lI)o/KOKipllr;

Dome" i ,,1 religios

a llgil s. n. 'inger' L 8/ 15 < gr. a)""oU.or;
iOlie s. f. 'binecuvantare': da", ifkli.,'tl 'a da
binecuvalltarea ' L 9127 < gr. cV,,( ~
Oimillimll s. f. 'tamaie' B 4/3 < gr. OvpiCt.pCt.
Oinulit6r s. n. 'cadelnilA' C 1512 < delivat de la gr.
OV}lir.q.lCt.

Dome"juf stiir; sllj7etef(i, Silll(lIri

ailUrVCscu vb. IV intnlllz., tmuz. I"'a mi rosi: a emana
un mill)s neplac ut' B 12120,24, 28; 6 mu ~csell n .anul1;l\('1~ti

- 190·
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

n-cfu;a "imi miroase a om strain in casa:' B IVl4 arnuQ~cu B

12127 <: gr. }lI)pit;w.
ar.ls~'i ~ ti vb. IV rell impers. "(I(-i) pll'ice(l': u{uninl'-a

noC ... l -arilSl;a~ti ea s-lue'¢(,la: 'oaminilor no~ tri Ie place sa

lucreze' P 20/32-33 <: gr. qpi:O(1J
h a~scu B 2/\0: h a ras~cu Cg 10122: 20 "a petrece, a
se distn": lun~a gud s6.,;'.1 ali nv~asti ~i. .. aqf s-hirSl;a pAnfi
luni scam 'Iuneajucuu neumurile miresei ~i a~u petreceau pana
luni seara' Te 6127-29: 3°" u mflngflia': nisdmi fcati i n ~lra ....
s-acfllarfi sa- I I'a Ifoorlul pi nlnga cali. 5ii-1 hflfSl;ascil "au aplrut
ni~te fete, se apucara sa-I ia lpe baiatl pe langa ele. sa-I
miingiiie' S 14121-23 <: gr. xa (pw
IIIJrizllla s. f. 'miros pll'icUl. ruuml'i' si 5111 <: gr. }/IJpit;OJ

Domen;lIf geografic, astronomic

h§rjie s. f. ' zori (de zi): deadi h§rjiea 'au d:1t zonle,
s-a lumina! de ziul'i' R 8116:
tuh§rjie 'dnd se erapa de ziul'i. in ZOll. dis de dimineala' R
18126: Ca 9/4: B 2130 <: gr. X{qXJ.}lU
tiro s. m. 10 "{imp. vreme: perioadA de {imp: momelll'
R 6132: Ca 11/6: 23/6: CS 6127: 8f1: S 22f31: Te 2119: 0 2111:
kim ng-a\"cu tra s-keitucM.ca para:;! "nu aveau timp sa
cheltuiascl'i bani' Te 211 6: vfnimu.." n-Sfirlinl'i. adr.1rJ. ten(,lu
~-acl6 ~ i(,l um multu kim 'am venit in Salonic, am f"kut corturi
$i aeolo am stat mult timp' < gr. KWpOo
ndi-yuhl s. f. 'dumb, J1}ovila' S 14/5 < gr. PU'IowJ.u
6htu. pI. !Xillli s. n. 'dUmb: colina:' L 10127: ~-acl6
Durostonl 16curli !:ara ca $-agli. gahti. vAiuri j.."Qenuri '~i acolo,

- J91 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

in Du rostor. lowrile emu cu $i ai!;i, coline, vA i $i deuluri' CJ

12n2 <: gr. u,(n~

Dome"i"l magico.imagillur
pirmfr, pI. pirmifi s. n. 'povesle; basm' R 14/14; NO
1116: 6131; ST 14n8: 20n: B 14/36: ST 37114: T 15f20: CG
5/ 12: pi'innfr S 31f22; pinnlt S 34/4; T 10118, 19: pinnfO 1
11130; pinnl/; CS 9f20, 30: 10125,26 <: gr. rrOrXJpriO/.
Rezu lUi. din analiza efe!;lumA siUUliu octualA a aromfinci
vOlbile i n Dobrogeu plivintl mpoltul dimre elememul lexical
romanie $i (:el baleallic. Este Yorba, pe de 0 parte, de imbogAlirea
eonsiderabih'i a vocablLbrullLi ClL teremeni imprumutati din
daoorom[m1'i (implUmutri ncccsare) ~i. pe de alUi. pane, de
eoexisleuta unor tenneni din fondul OOIllUll, uudilioual al
ammfinei (tennelli lTlO$tenili sau p3trull$i din limbile baleaniee)
ClL implullluluri recculC din romfina literara. Cci mai nunlCro~i
tenneui ooncul1lti de imprumuturile din daooromfinA, su m, de
origine greacli., turd, dupa care ~ cum em de a$te ptUl, unneaza
cele de orgille slllvA $i al bancz1'i $i chiar tenneni 1l1O$tC1Uli din
IminA sau dill subsu'Ut. Se $tie c1i ill epoca modem1'i. in unna
comactului cu limbilc romunice, rom;uJa a CUliOSCut un proccs
numit ,.reromanizare" $i de indepArtare de limbi!e balcanice. Este
de presupus ca un fenomen similar, dar in sens invers, se petrect:
eu aromfin vorbit1'i in prezent in larile baleaniee, prill
impnullutlllilc recente din neogreaca, respectiv bulgara, albanezA
e tc.
Cu toate aces!eu, aromfina p1'istreazA un fond COl\1un, care
pennite iuelelegereu inln: vorbitori din tmi diferite. BilillgvislIlul,
care este, ill preZCllt gencmlizat la aromfilli. llU Impit.><iica

- 192 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

illlelegerea dilltre vorbitori, !;ill'e se face pe lmza u('"esllIi fOlld

COllllllI.
Se ~Iie eli, orieal de 1111meroase ar fi ImprumllluJile, ele nu
du<.: Iu Upa1ilia unei "Iimbi millIe", <.:u fuzA prel1'lerg!iloare
dispariliei idiomului. Limbile dispar prit] parasirea lor de dIre
vorbltori. A~ s-a Imimplat odinioarn eu dalmata ~i U$U se va
lmimpla - probabil, nu peste muit timp - <.:u istron)mana. Ce
soart:i va uvea aromunu depinde de vorbiloni ei.

- 193 -
CAPITOLUL4

ASPECTE ETNOLINGVISTICE LA AROMANII

FARSEROTII ORIGINARI DIN ALBANIA

Aromanii din Albania i~i zit ramani $i au 0 putemidi

cOIl$tiintli a unitali; de Ileum $; de limba ell romani ; din nordul
Dunarii: este vorba alaI de cOll$tiinla romanitli!;; cat $1 de
(;OIl$li inlU romunitlili i.
Un lucru care poute parea surprinzAtor it constltu1e
faptul ea tar$emlii - $1 tlU numai eei ell 0 instruclie superio ari'l -
au 0 foune clarA $1 murcmli coll$tiin\it a TOmanil1ilii. Trebuie sa
precizez di este VOfro nu de 0 coll$tiil11a "inoculata" pe cale
cult<'i - nu exista niciull interes o ficial local in aces! seilS -. ci
de 0 COll$llinlli. trtlnsmisA din generalie in gellemlie in cadrul
coleclivitAlii
, de aromfmi.
In ceea ce privc$tc cOIl$tiinla mmanit1\li i. en se mcnline
treazli prill vestigiile romune. ~Slrate, de ellemplu, la
Apoilonia (azi Poian), pe ma lul Adriaticii. principala poartri de
pAtrundere u romani lor in Ba1cuni. In secolul al II -lea i. Hr.,
cfind Iliria, Macedonia ~i a(X)i, intreaga Grecie (anul 148 j, Hr.)
devin provincii romalle. Din A(X)lIonia pomea faimoasa Via
Egnatia (denumit:i p5nri azi de dtre aromani Cal/'a Mare),
principala ane rri de circulatie in Balcani pe direclia vest-est,
care ajungen p511ri la Salona (arom. Scinmti; Snlonic),
cOlltinuamlu-se lXinri la Constantino(X)1. Cand am vizitat

- 194 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

Apollonia, persoanele care ne insoleau - ca de ahfel ~i

aromfiuii din loc~l1 it~lile aflme in 3propiere de Apollonia - Si-
au exprimm opinia - de fapt eOllvingerea - e3 romaniullea
instalat3 aiei s-a perpetuut de-a lungul secolelor, aromfinii
far~rot i fiind unmlsii legionarilor rolTlUni de odinioarn.
Referitor la eon$liinta romil.llit31ii ea eSle veche de
cfitevu secole, nefiind rodul exclusiv al initiativei Ro maniei.
care a infiinlat pe terilOriul actua!ei Albanii la sfllrsi tul
secolului ut XIX-lea $i inceputul secolului ul XX-tea cilteva
~coli eu predare in limba romal1~ $; a conslruit 0 biseric3
romilneasc3 in orasul Korcea.
OcupaliiJe de baz~ ate aromuni!or farseroli au fost,
secole de-a r3nd ul, "flstorillil $i ('(Irl'(II1(lrillll (transport ul
mArfurilor in caravane, pe cai). Ei au practicat $1 procticA, de
usemellea. comer(1I1 (negolul) $i me~"/l'~'lIgliri/e (aromunii
or3$eni). 1n mai mic3 m1isurn se ocup1i de agricult ur1i. 111 acest
capitol ne ocup1im de precizarea ciltorva aspecte etnografice
d in viala pasloml1i a uromanilor tal1froli $i refl ectarea lor
acestora in graiu! tor.
in cercetarea ri tualurilor pastorale se are in vedere
re lalia p1istor-tun na-nalura, pe de alta parte relalia paslor-ob$le-
familie.
o .ja/clIre" re prezenta 0 grupare profesional1i eu carac-
tel' econolllieo-social, dar era hazala pe fr1ilie $i solidaritate.
Picurarii emu jlirwlil. Un mome11l importan t din viala
paslOIilor em $i iertarea vinovalilor, can: St: facea numai de
e3tre b1ilrilnii ob$tii; stingerea , vendetei era de asemenea
importama rentru viala ob~tii. Illcheierea vendelei se ta{'"ea 101
prill wnestecul de sallge, prill fnl1 ia de cruce sau prin c~s1i tori e.
Frulliliile impricinate trebuia s~ jertfeasca oi ~i dIe un mie l.

- 195 -
 MANUELA NEVAC I
Grailll aromflllilo( fllr$uofi dill IJobrogea

Mielul trebuia sa se taie in pmg. tamaia! cu lemue in cruce.

Saugele care curgea simboliza saugele care ar fi curs dadi ar fi
continual vcndeta.
Cllpill 'Iunna' era fOnltata din oi. cupre. calari. cai.
T umlU se alla in Slana. Ridicarea Sianei se Beea pe un loe
sacru. pe loeul ales de lunna cu 0 !loaple inailllc. in slana
trebuie sa existe ubiectele slra11lo$f:~l i: {[imbarm ~'i cdrliglli.
care alillC<'all noroe Sif/ llei; In intrarea in Slana se ingropa un
ball de la stranX)~i. iar sub talpa stanei sa fie un ~rpe care
•
veghea as upra ei. IntoldeaUllU la teme lia stanei se pUllea un os
al unui om nx)l1ln luptli. Se jeltfea un miei $i Sf: aplindea foeul
viu. Lni{ierea pastorului Im:epeu sa se fadi, mai intai, in cadrul
familial. A doua zi de la na$lere. mieii erau incredin1a1i copiilor
~i eateva nOPli dOnllf:UU eu ei in pat in semn de 0 prillla
upropiere fala de oi. Copilul trebuilt sa eunoascli sellluele
cerului, pamantului , arborilor, plantelor, animalelor; asista In
evenimente astrJ.1e importante; i11lalnirea dintre soare ~i luna. 0
data la 5 ani. i11l5.1uirea dil1lre lueeaflir zi $i noapte, 0 d:lla pe
un. tnainte de deschiderea stanei, mergeau eu pAstorii in
pelerillaj la biserici, pe~ ten sau ,"'Opaci, ci icoane, pe vart" de
mullle. Copiii ~Iiau graiulmu11lelui d upa inta1i$Urea lui , care se
schimba mereu. Cand muntele se i11luneca-ploua. dnd
s traluce~te Ileaua pe mUllte, la soare-va fi mare bucurie. De la
10-15 ani. haiatul intm in ucenicie pe langa pannlele lui sau pe
15.nga un pastor hatran. Mai inlai lrehuia sa treaca prin diferite
incercali grele: sli doanna pe zapada. sa rnbde de foame $i sete,
sa mearga pe drumuri lungi ~i obositoare pl;n vfun ~i ploaie; i
se aplica " balaia riluala" pelllru a putea suporta durerea fiz ica,
mai t5.rziu cal1d va fi nevoie, tara sa s.e vaile. Trebuia sa il1ve\e
sa slea in mijlocul lunnei ~i sa 0 pasca: trehuia sa in ve\e "limba

- 196-
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

oilor": Sa ~tie sa lndemne oaia. Sil-i cil.nte. s-o cUllOusca dura

glas. sa se inleleaga cu ea. Pe pA~une trebuia sa fad exercili i ca
sa pasca tunlla: sa fereasca oile de som-e. de vfillt. de fiare:
cUllo~tea apa bUllil, umbra bUllil. Tre ptat era pus sil mulga o ile.
Sa Ie lunda, sa intourca doua: !Unlle care se int5.lnesc. Pe
drumuri de ienlllllc, pe funullil ~ i zapudil, trebuia sil ia
illi liati va, sa ~tie sa se descun:e in orice si tualie. Trebuia sa: aiba
cuno$tinle in domeniul matematicii. chirurgiei empirice.
botanicii. trebuia sa ~tie sa ridice adaposturi mpide.
T unarului ciobun i se incretiinlau $i caile de a stap[ini
viltulile: cumpiltarea, st1ipanirea de sille. chibzuinlil. Dar eel
Illai impon allt lucru este sa nu d ispere niciodatfi. ill cuzul in
care ~ i -a pierdut [un na. EI lre huia sa: ~i-o refacl'i. neaparal plin
muncl'i.
Inilierea ciobanu lui se Tacea $i relltru a fi bun luplator.
Exerciliile de cumj illccpeau la suilla:. Lupla de apArm-e a
pAstorilor em in I,."eata organizma, la nevoie pastOlul se ap1ira $i
singur. Em lnvalal sa cah'ireascl'i pentru a Imnsmile repedc 0
vest. sa foloseasca bruul pelllru a trece peste prapilslii. EI
lrebuie sa cunoasca semnalcle de primejdie: la:tnnul caillelui.
bAlaia a doua pietre, foeul aprills, diferite feluri de fluieral, 0
ereangl'i ruptli, un grup de pietre pus In rascrul,."e de drUmUI1, In
fi nal. dupa ce inv1ita toale aceste 1llcruri. lrebuia sa depuna
juram£intul: .,fl/rl/1(l tre/mil' fJ(htratfl ("(/ via{{/". Jura:malllul se
fAcea punund millla pe curligul strabun $i lnlingfilld un cUlil 111
pAman!. Unna primirea tum1Ci de catre tanl'irul cioban. I
Primirea tunnei se fAcea a$tem£ind in pragul larcu1ui br-Ju1
pAstorului. presaral eu ierhuri. Se arunca apoi un colac rupt in
mai mulle budli ~i se siropeau oi le eu !lpa culeasa: din roua din
23 !lpl;1ie. T umla. in frunte eu b!lwlul. e!lre !lve!l co!lme1e

- 197 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

impodobite cu verueala $i colaci. intm in sliina. Aiei. ritualUlile

aveau loc in fUllclie de eele doua mari ciduri ale pastoritului:
vamt1c ~i iematic ' . i ntiimpinarea latatului de iama se tacea prin
ri tualuri dife rite. prill care se Ullllarea sa fie lnfrfune duhurile
rele: tOUIli. familia ciobanului txu "apli sfinlitli. de foc··. Oile
tatau pe rand ill locuri neatinse. Piimul mid nascut em menit
pentl1l jertta.
Pc la lnceputul lui ianuarie (6 i(llw(lrie). se sfinlcau
apele. {II zilla de sjlillllli Gheorghe llve(J loe .,/egarell·· SlW
l/t'Sc/lidl'r('(/ s(finei. To t aeum se tacea c/lmUirea mieilor-
fn/ilrcatlll rifllal. prin trecerea mieilor peste foc. Unna primul
muls. ritual executa! numai de baci. Din primul lapte muls. se
anmcau c5.liva stropi i n foc sau sc stlUpeau bolUrilc mieilor.
Pastol1l1 care mulgea mai repede ~i mai multo lua fiCl iv locul
baciului. ceea ce inscmna ca Mtranii luau locul tinerilor. Din
primul muls se dlidea palIlanli. $i pentm morti.
Umla apoi, plecarea oilor la pa$une. Se arullca d upa oi
apa . iar pc stana un mlinunchi de iarbli. Primul ca$ se dlidea de
pomanli sau se al1lnca in tamana. Ceremollia plcearii oilor la
pa$une se sm~ea eu 0 masa rituala. To!i pAstorii $i batr5.lIii
satului se a$ez..1u pe iarb! In funqie de rang $i varslli.. Se manca
din miel ul jentit.
Funul "mAnarului" era interzis. De asemenea era
imerzis furtul !apului. berbecului, cainilor, oilor. La Slana,
paslorului Ii era interzis sa aduca sau sa seduca la vreo femeie.
aceasta lnsemnalld inclilcarea purita!ii stfulei $i a plistorului.
care Ullt:Oli se pedepsea cu nlOUl1ell. Dt:spre pastor in popor se
credea eli este posesorul unei fOr]e supranuturale: e1 poute
invinge wnele, gasind fluierul fell11ccal ascuns de ele: supune
fata paduri i, pc cure 0 leaga cu bruul cu sa-i spuna buruiene1e
cu care vindecA oile: tnvinge dracul prin istelime.

- 198 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

Exelllpiifid'illl prill dilev;I tellle aspecle!e etnogntfice

ilustnue , ana! izand paniculalit31ile dialectale:
aq l(lta di dLa(l di caLac6!i" /I c ... n¢s i un l] pm' ... n"L1ri Iii
s1j spunll!1I lIlut r.J.m di caLat;i/lllutr;'i.1Il di caLac61 ic 1I11l!-llSjla rV!

cllrtY- 1 mul rklll diun(lrn. mini /I Ii misur:ij /I

[AhiltaTico.61 ani[
[origi nar din SaraIKla. Alba nia [

la d6spr;'iyll)(:i! aram pl;curarll t-Qu locI] /I ~i ... *111 av<;~

v&~ ... $lISI;: su-d~ oi I a v~lI v~~ ~SI;: su-dC oi cl~' /I ll.. lISCUl) _ eu
dp;'ir;'i ~-cu_ un Illl}ll- S- l}asl ~ I ~-al~ 1" cu dpr:11 ... nu .. ara 1\!6c\.l-u
lorl] II [ ... )u l Caftllr.1l1~lIsi r;'i acllslj la er I a 111.1-sai r-q!tsir;'i g 1... 1
.JiC6f'\J-a tall ..;!rll fu r\''' Qhi II nvAscut picurarYII

[AhiMa Tico. 61 ani [

[originar di n SaraIKla. Albania [

la ulla~lIlii 11911 su [k t la UII{i "fic IIlI4 sut~ d ~lIsplt\q~I~ ffl'lll

xQfi~ /I ooj I av .. lIlil UII munti-a n\.l6stu acl6 tu Maki&.!nfj~ If aIel
Illunti ... pi la 0 Illfic op_suli
I Dumitru Butc,l/U. 77 ,mil
IMi hru! Kog;'Uniceanu. CO!H,tan\al

1~lla ... I n\.l-lIvo,;a ... I cum lIri t1l6ra Ii ;l ("ulIl]JlirA dunlll!u I di tras
l~~ /I u fijl .. lI f!.:ltll ... av.. lI un'! ... felll a¢ cu I1l1ptini I $i_ fi icll", ~i- u
mW:l_ ads:1/1 ~j-u tu rl.. lI/ ..li1c I anl~lI ... I hidre ... ahtAri /I
M .uu~lGJgici. 71 anil
[Beai:l di Supr.'i. R. Macedonia)

I $limn/II = sc,llldal

- 199 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflll ilor fllr$uofi dill IJobrogea

v~:'Im d!::qJ6<;:a ii~mY tu ",.Inti f Wg:'lmY st,\n~a fI c.mdY yar.'imY picur{trY

~i6ili Ii Wgiim t()-ara&i f ~ti f ... n3 ~ 1~iiQj\lldri fI mldri Mic{l f lEI ~ar[UJl
trei p,itru iiQ$i...:wt:..1mY trei nc6r1 WRoel ... Ii mistic:im V6jli t·un locll fI
nJ.l1 4~flm \l6j.l ~ -a tati i ca yar..l Illi. i clIl~i . i biri ~·pc-ak;.:ll i nidi ~-]lC a" .ali
~ulj I mi-lIlumlMmY e ll 6il~-a n",~li I ... c{ll I:lpl j ~ 11:lpljli I-Wg:\mY .. .
III 11J.114<,;3m I Wg:un d:I~JU lrei slic{l\\I6r! III c{lz."lni ... fI i'l\"~:lm c{lZilJ\ niir! I
IMlurY ... tMluri ... 1II'-Wg.1m sti~l\l6r1l ... d~~llllrei sli~ lU6r ullig:lm gini
~-Jrns:JIY ~ S·Ull S·"SpMrgii I ... $- ul 1ur:\!l1 I:\p!ili d,.api,l6.,;a ~I ... ~Jll
l)d 'i gfun~.t II \!U l}:l"ig:\m ~- I \)-adwl iim IU st ic~I U6r1 d":ip():\~~ I ... ~-ul
ftlt~:lmV tjljn"tC: fI f\lt~amV Ijl jn"i $;Ij~ ftlt,.(urU:..b.1t'" /I Mgu ... I\)-
ooWlam IU t"lurY /I
I Pitu Gheorghe. 67 ani I
ICogealac. Const:ln[a).

Anal izand textele prezemute o bserviim unnatourele

aspecte fOllelice. morfo logice $i lexicale:
labiulizareu lui r~ll1eaccentuat in siiaM posuonid, prill
asimilare la timbrul voculei $Culte tinale reprezinta. 0 palticu-
lruitale a tll¥l"Otiior plis6t: aClimfJlldl 'cumpAr'. f¢gllf/\I
'kagan', {tlfllr !i 'putina· falii de (lclimptidl , /¢gdl/!i. ttl/adl la
~6pan ~i la ceilalli aro!lluui.
Feno rllt:nul in disculie au fo st senmalate de N.
$aramalldu pentru graiul nUllli! Illoscopole an . pe care no i il
numilll grabovean.
in gmiul f!r~el"Olilor plisol vorbit a.~t!zi in Albania,
difto ngii {ri. {Ja St: reali zeazii ea~. {); f ftc; 'fata' srpi 'soare·.
i ll ceea ee pri ve~te diflOngul ~I, :un no ttl! rostirea lui ca ill:
R atti, feno me n nesemnalal punii in prezent la f!r~rolii p1isoli,
nid la eei sUlbilili in Dobrogea, ceea ce ne face sa consideram

- 200 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilor fllr$uofi dill IJobrogea

cA este yorba de 0 evoiu\ie rlX'emA. SU'1>rinzAlOr. am notat

rostiri ell diftongu! !la: s!lari. in varialie liberA ell p. Rostirilc eu
!l(/ nu au fost semnalale p:lnA in prezelll t.J fA'lCrolii din
Albania; este (X)sibil sa fie Yorba de un arhaism sau de 0
evolulie recemA, 0 revenire la rostirea eu !l(/, sub influen!a
fAf$el\)lilor ~opalli. care I-au paslr<n pe !la, ne treeut la p.
Rctluccrca (Iilio ngului ~I la (I, dura Irl. run inregistrm-o
in fonml mil/aim (pentru fIllllr¢m) ·priveam·.
Se ~tie cA in graiul fl'1Crol ilor. l ui final asilabie este
ge nemlizat. intalnindu-se atat dupA consoanA simplli, cfit ~i
dupli grup consonantie: podl 'pot' . dar Si ClIftl,! 'caut' (roslil in
rescul gmiurilor (U'01l1fuiC~ti cu /I plenison: caftll, Nesemnalatli
ptlnA-n prezenl este afonizarea vocalelor flnak liJ ~i LAJ: mlllli
' mume', ajP 'aflA' etc. i n eeea ee priveste rostiliie de tipul (iff.
fenomenul amu!irii lui - j; (in pozi!ie finalA) se intilhle~te In
dialectul gheg ai limbii albruleze, asa cum a senl11alat domnul
prof. Branc us. Credem eA 111 gariul fA'lCfOliior pliso!i din
Albania eSle 0 evolulie inteOla. dilaeetul tose eu care ei sunt in
•
contact neprezentilnd fenomenul. In plus. amu lirea vocalei
apart: Si la -i final, realiz[mdu-se 0 serie complela I-u, -a, -il.
i n ceea ce priveste consonantiSlllul semnaiam
unnli toarele fenomene:
Trecerea lui Iflla Iyl, Iii, schimbare re(.'entli semnalata
rm1ia! in gmiul grAmosteun. am inregistrat-o penll'll prima datli
Si in graiul fAr~rolilor pliSOli din A lbania: fil~'i/ [II Pi i . hOlii ' .
yap/ flip 'pestri!, lIrsoll),i 'ursulelii' pentrufllrli. IlIr.llwuili
la ceil a!! aroman!.
In domeniul morfologiei, senlllalAm ullnAtoare1e
schimban:

- 201 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflll ilor fllr$uo{i dill IJobrogea

I. 0 particuhlli tate a aromunilo r p1isol din Albania este

fonna de indo prez. pefS. I sg $i 3 pI. -esdl la verbele de coj . a
IV-a slab1i in -esd l : I/wtrest!1 fala de flllIfresd l 'privcse' la
ceilalli fa~roli. prill analogie eu fOOlla de pers. a II -a sg.:
flllltre~·ti (pro babil ~ i sub influellia fonnei de pers.a m -a sg.
IllIItr,fQ'ti, past jl pelltru (WIC P-
2. la indo impeIfeel. fonna de pel's. a 2-a pl. este dinrat!1
fala de ci/llla! in reSlul aro mll.nei. sub infiue nla fon ne i identiee
a peIfeetului simplu: ciint6.rl/. Observam ea s-a evitat collfuzia
eu fo nna de prezent, ajungll.ndu-se la eonfuzia eu fonna de
•
pelfect simplu. In felul aeesta. s-a marcat opozilia preztllt-
peneet : prez. 'i/l1t6l - impf. , pf.s. din/at!/.
•
In eea ce prive ~te lexieul paStores<: selll11alam existenla
unor temleni comuni la aromni. al bunezi ~i sarncaceuni 2

, Arom'lni
Inp ll
EliiTlJll
din subslrnl
Daoorom.'lni Albanezi
cjllp. c.~p
si\t;\C;\Ce'U1i

2 SUIY dill SubSlrnl ''''

ciul shOle
lIopr(J() ~

mo~~

,
3 :ilro~
stirp.'1rY
din SUbSlral
dt:r.
stnm ,~
Ciob:Ul
Shlru~u
shlerilXll" at£p91Uplc;
nenlt<Slnl o."lie stl.'li la"

, DDA "'
prot>.'\I)il dill
bagY cf. dr. lxJci b~"'" )tltilr<H>"
subslral

l SIIr."lc;'lct.'ln i (cunosculi Si c.1 sarxill ani , car~c:1ciMi ~i c.'Irx;'lciani :

gr. 1:upovcrro{a'()J S.'lU EapuvcrroCtnriO!. bg. Kapat.:a'I.'IHltj lrMshuman li.
vOl"bitori 00" de gre x~. S~r.k;'lciMii >If Ii ;lI\l1n'ini gn:cizol\i i<lf etnooilll.ll
lor deriv~ din ;lI\lnv'lnescuJ .!ilfllc. sunt des folosite de na\ ionali~li I arom:1ni .
C~s;'Itcrii millie fnlrt: ;lI\lrr(Uli ~i ,;;)r;'lc.'Idani au loe do;" de cfrteva dtu:nii
WIOIO";>':l) ( 1895. pg. 277).
) Kah12007: 65.

- 202 -
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

In ceea !;''e prive~te

lexicul pAstoresc, putem spulle ea e
VOfro de populalie autohtonA de pasIon dintre cure unii sunl
albanezii uclUali care ~i-au pamal limba, allii sum al"Omanii.
autohloni i TOmanizali ~i allii SUIlt sari\ci\.(;eanii. aTOmani
grecizuli.

- 203-
 MANUELA NEVACI
Grailll aromflllilof fllr$uofi dill IJobrogea

In ceea !;''e prive~te

lexicul pAstoresc, putem spulle ea e
VOfro de populalie autohtonA de pasIon dintre cure unii sunl
albanezii uclUali care ~i-au pamal limba, allii sum al"Omanii.
autohloni i TOmanizali ~i allii SUIlt sari\ci\.(;eanii. aTOmani
grecizuli.

- 203-
CA PITOLVL S

CONCLUZII
,
In aces! capitol vol prezenta Ilumui ditevu paniculari tliti
esentiale care diferen!iazA grain] tar~erolilor din Dobrogea' de
reslul gmiurilor uro mane diu aces! terilOriu.

I. SISTEMUL FONETIC $1 FONOLOGIC

A) VOCA U SMU L:
I ) Sistemul vocalic in grain1 tar$erolilor $6pail ~i pliso]
este fOnlmt din 6 vocale:
" ,
o ti e
,
2) Vocala 'ii' nil are realizare fOllologic.!i (nn intrA in
opozi!ie ell vocaht ii). FOllelic. ea apare ill siJabii. lleuccelllualli:
MluJe. , .
3) sllaba accernuatli dupa cousoane palatale se
[n
lleutrulizeazli opozi\ia intn:: vocalele e ~i iI. E 0 l1eutmlizare
comliliolluta de CQllIext ~i rezulti'i un sistem vocalic de cinci
fone me in unna acestui proces:

I 1n pn:unl:l Iucmn: :un do:scris grainl f~~i1or slabHi ]i in Dobroj;ca.

F;'i~JUli exist.1 ~i in Peninsula Bale.mie;'i (prc<:um ~i ill A\I$lf~ll ia san
Am"ri ClI prin l:>rtlCCSul (It: cmigrare). Va; prirnul capitol.

- 204-
 MANUELA NEVACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

" ,
o E
"
4) i n SilllM nellccentUllta, dupa conSOllneie nepllilltllie se
produce neutralizarea opoziliei privilld graiul de deschidere
illlre vocalele e ~i i, () ~i II neutralizare conditionatfl de comext.
Rezulta un sistem vocalic partial ce euprillde patru foneme (~i
llrhifoneme):
U if ,

5)
,
"
In graiui far~erolilor pliSOl existA vmillntde
Iluzuliwte ale vocalelor [ul, [A], le1, [oj: [uJ in gtifl(ll Jlpt111(',
lit in siimlxilii, I ~J in gii{l'2. p}(inr,/e (croiror. illline sambAtA,
grau, pJange).

B) SEM IVOCALELE 51 VOCALELE SCURT E

FINA LE
\ ) ill graiui far$ero!iior $6puri "'$i 9. semivocaie, intra in
componenla diftollgilor ~I ~i !XI care se opun in silabl'i
llccemulltA, in perechi minil1111ie de tipul m¢ri'mere' - m(!(iri
'mollre' .
2) in gruiui fa~erolilor plisol diftongii ~l. {Xl se
realizeaza ea ",. (1. 8~i 'stngoi', spcpi 'soacre' etc,
3) Atilt in graiul $6punilor cat ~i In eel al plisolilor,
vocalele scune finale sum ocurente nu llumlli d upa 0 cOllsoana.
c i ~i dupa once grup de COllsoane: (II. are, 11111111. /illl. (tiP etc.

, Mai ales in graiut ftllli:ilor.

- 205-
 MANUELA NEVAC I
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

C) TRANSFORMARI FONETICE
T ransfonnftrile fone tice in sislemul vocal ic al graiului
flr~rot sunt:
I) Diftongarea lui la1 in pozilie inilial1l neaccentuata in
fonetismu l {,IIiriJlIFe 'arbor~ '.
2) Diftongarea lui e la ,,"' in silaM accentuma, dupa
consoane nepalatale in d¢g{i ·r,unum'.
3) La flr~rolii ~6pari.,le 1 trece la Ii[ in fonne le: billJ~'
'!)em' $i &i/, ' !)eli' .
4) Red area lui lij ca l1l apare in fo netisllIul ciipililHI
'pftmft': S. $i ("(iptilflW: P.
5) i n siiaM neaccelltuma, trecerea lui Iii la Iftl apare
atilt in cuvillte mO$teni te cD.t $i ill imprumuturi la ffi~ro!ii
pli so!: ([.fltll/r,lbnl' 'stingenl", diiscul/V ' descull', niipQIV ' nerot'
JX!lItru a.\·linr,JeIllI/. di.\"Cul/~/. nip/ill/ la $6pail.
~) To~ in si laM neaccellluatft se produce afo nizarea lui i
fi nal : fir'. fll~. fIlCr', IIIl1pr (are, fuge. lucruri, umple) elc.
7) Afonizarea lui 1111 final atilt du pa 0 co nsoan1l cat $i
dup1l gru puri consonantice: arui. fa f', C(if{'. tat. aff, Caf),P
(acasa, falft, eel;, lai, afl i, capra). Fellomellul se produce ill
silaM lleaccellluala .
8) Labilizarea lui fal neaccenluat in silaba postto nicft,
prin asimi lare la timbrul vocalei se ul1e finale reprez illla 0
pmticuluritate a ffif$e TOl ilor p1is61: (lc/implIrli 'cumpa r',
f¢g{jri\/ '1I?tig!in', IiifarV 'putin!i' fUl!i de IIC/ill/piid' , Jf,!igtiIlV.
f{iltid'ln $6pail.

- 206 -
 MANUELA NEVACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

D) CONSONANTISMUL3

Panieularilli{ile gmi ului fli~rol in eeea ee pri ve~te

eonsonalltismul sum;
l) tn vorbirea Ur$erolilor plis6\, vibrama Irl se
realizeaz1i ea r (r apical), p (r velar) sau p (r uvular), Illui ales
atunci dind rezult1i din reducerea grupuri lor eonsonamice m $i
rl; iilpii 'ia1111i', mipl/ 'urlu' etc, La genemliile tinert: de
vorbilOri panicularit1iliJe de ros lire a lui Ir] incep, lreptal sli
d isparli, Fenomenul nu e imnlnil la flir$erolii ~pa n ,
2) Tot in gmiul flir$eroli lor plisol se aude un I velar ca
in alballezli, ea variantli liber!i a lui e: aliis(jm~1 ' Ilis!im', cti lea
'drumul', IIIQ lui 'mult'elc,
3) Redarea lui I cu r apare 101 in gmiul flir$ero{ilor
plisor }1II1//xUla 'Iumfinare' pentru IlImlmrdli: $, Joe ' Ioc'
pentru lodl : $ elc.
4) Trecerea lui If] la ly1 e un proces de evoluare a lui I
palatal intmnil doar la flir$eTO{ii din Palazu Mare: jiip.ri 'hotH',
ytipti 'pestlilli' pentrujiirA, ltira la ~JXln,
5) Reducerea de ntalei [n1 in eadru l grupului
eonsonantie 11111 (11111 > III) apare atat la ~6pan cal $i la pliso{:
lelFf, s('(/11/', SI.'III~ (Ielllll, scaUI\, selll1l) etc. Acee3.$i consoanli
se reduce $i in grupul (mila Irl: jillfgli, lilm, ctim (fumicli,
iamli, came) etc.

l in :teesl subcapi lol vai prezcm'l doaf particulariLAlilt: de nalun'i font:lic;'\ ~i

unt:1t: ~imb;Ui care pOI indica lendinp Tn ~\'olulj a COllsoo;Ullismului
areslui gr:U,

- 207-
 MANUELA NEVAC I
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

6) Reducerea lichidei laterale III in srupullrlli a Ir J in

fonetismele: (//il~l' 'urlu'. Ilid' 'albastl1.l', lII'all; ' capie' etc,
7) Depalatalizarca consoane1or: Ii. g, Ii, f. II in sriifp;
'slfilpi', /1' rtJ 'ccrbi', sur/if 'brice' , III;scif 'mesale', prllli, illi,,';
'inimi ' ,

9 ) SOllorizarea COllSOlmc1or oelusive bilabiale ~i dentale

(p > b $i r > d) in fOlle lismcle: bi(I!ic!~1 'p1iduche', dimbeHI
'tembel' (chiar le llC$), (/{il'all; 'tavall' etc.
10) COllso3nele p..11atale se realizeaza ca c,g.. 1. t. If. g,
1I·,f. e, n, c, g, J. t se rostesc d UT iar II. g, fl ·, f. ( If au 0
anicula! ie postpalatal1i sau chiar prevelarn,

II. PARTICULARITATI MORFOLOG ICE

Paniculruit1itile mOlfologice ale g raiului f1if$Crot la

4
nivelul unn1itoarelor paTti de vorbire :
A) AR T ICOLUL
I ) Articol ul hot1ir;lt enclitic al manuscrise lor se
s
realizeaz1i ea $i in dacoTOmuna vOTbit1i : 011111, jicorll, hiplI,
/xirbiiw ,
2) Amutirea lui Ii! final din fomla de gcn iliv si ngular a
articolului substantivelo r maS4,;uline: (/ jicoi/{, (/ fliplI, (/
lxiibtitll, Fe nomcnui apm'C Illai al es 1<1 f1i~crolii plisol, La
f1ir~rolii ~ran fonnele (I jiMrtlj - (/ jiCt5rll se ana in varialie
liber1i,

• Nu voi l>raenl,l (io;,,;inenlelt: nomiMk S;LU ver\x!le spo:cifict: ale ,w.;(;Stui

yr:ti. d='lI'C1:e nnlificilrile SWll de ordin fom,lic .
Rezult .. luJ dsle ace1;t$i. Evolu\ia (;SIlO il1 ..~ diferit~. Vezi in C'~)iloluJ
'Articolul', lcoria M~tildd Car:lgiu· Mari<>4e,ulU.

- 208 -
 MANUELA NEVACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

B) ADJECTIVUL
in eeea ee prive$le gradele de OOmIXlr.llie ale
adjeclivelor, gruiuI f"Al"!/erot cUllo~le la nivelul superlati vului
opozilia relativ-absolut: cGma b,ifl ll sau "ai 11/(/ MIIII 'cel mai
bun' falli. de absolutulmlllrl' blllll' 'foane bun-.

C) PRONUMELE
a) PRONUMEL E PERSONA L
1) Graiul taf$C!rot nu cunou$te la persoana [111m singular,
fonna de nominaliv, pronu mele jJ. Aeeasl8 fonna e inlocuita
eu eea de la acuzativ milli 'eu'.
2) La persoana a III-a (Ilomillativ-acuzativ) arar fon ne
~ralele. de prollume personal: ef', HfI, el ¢Ii $i lIas\', II&~·!.
lIils{i. lIilyt'.

b) PRONUMELE DEMONSTRATIV
Fonnele de aiyt\', ai sta earacterizeaz1i. vorbirea
tar~rolilof'.

e) PRONUMELE RELATIV-INTEROGATI V
Fonna ("(Ii 'cine' $i (/ ("IIi 'a cui' deosebe$te graiul
far~rot de restu l aromanei. la acesl llivel morfologico

E) VERBUL
•
l) III graiu! fi1r~rot se COllstata lelldillia de ullificare a
cOlljug1i.ri!or prin trecerea verbelor de cOlljugarea a lJI-u la

~ Ac""le rorrro:: ~lUll inlainile $i in graiul IllJI10p0lenilor ($; Tn dacorom.1n~)

n::gional.

- 209 -
 MANUELA NEVACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

cOlljugarea a II-a sau a celor de a IV-a la conjugarea fntai sau a

II-a (jiifi re ....... jil(¢ri. av(firi ---. (lv¢ri, lIIillrr,/fri ----. lIIillr(,l¢pi
etc.). ,
2) In gmiul fAf$erot, pelUIU verbele 'dau', 'Stau' se
folose~te foane des imperfectul organic dam (I, S/(/I//l/ (dMealll,
stateam).
3) Ellistelllll celor doua fOnlle de perfect ( 'slab' ~i
'tare') la fel Cll in restul arom!lnei: maca}, r,fii~l,
4) Verbul dipl1Id' 'cobor' la perfectul simplu se I.:onjuga
llstfel: liiplllla}, dipllluH, diplllla, (lipllnam H, dipunaf, dip llnti{Xi
(pentru fOnllele deri vate de la ilfpllf', int!llnite ill restul
aJUllluuei.
5) La persoana a l1-a singuillr, perfect Silllplu, se
observa monoftongarea d iftongului e;t;istent la ace1e(l~i fonne
verbale di n reslUl aromfi.nei: sCllsN ·scose~i', foIl! ·tacu~i'
pentru sC{xisi!/, j¢li~'ill rest.
6) Timpurile compuse (perfectul compus, lIlai mult ea
perfectul, viitonll (Interior, sunt timpuri analitice (la indicativ $i
la conjunctiv) la fel ca in restul ar01mlnei.
Conjunctivul are in componenjll lui invariabilul \ 'lI I
vrea (fomm de persoana II I1I-ll a lluxilimului \'OJ) spre
deosebire de vr(;llt tn reslUl aromfinei.
7) Far~rolii pliso\ au in grui fonnn de imperativ
compusli din as I az ~i COlljUllCtivul prezent:
(I.\' ninl!
llZ grf/.'
8) in ceea ce prive~te infillitivul. verbele de cOlljugarea
II III-ajalir; ~ i II IV-a filllfri trec la conjugarell II II-a, iar verbele
de eoujugllrea II V -(I "flrari, (Iv{!iri 7 tree la conjugare(l I.

1 Cf. SistcnlJ tui de d as ific:lre din conjug:1ri dtscri s in capitolut ·Verbut ·.

- 210-
 MANUELA NEVAC I
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

9) 0 pll1ti!.:uluritale a gmiului flr$t rot, in !.:eea !.:e

prive$te modurile nepersonale ale verbelor eSle lipsa
gerullziului .
10) Parti!.:ipiul mai este intrebuin!al $i cu valoarea de
infinitiv, l..'Orespunzatoare din aromaJla.
II ) Precedal de negu\ia 1111. p1l11icipiul are vuloarea unui
propozilii circumstuilliale temporale din daeOfOmfinit
12) Verbul 'a fl·8 prezinta la indieativ singular.
persouna I [onna liill 'sun!' la ta'1erolii $6pan $i fOnlUI (,Sc\1 lu
fll'$tl'Olii plis6!.
13) Pal1ile de vorbire neflexibi1e (adverbul. prepozi!ia.
!.:olljunqia. illlerjeqiu) IlU prezima deosebiri fala de restul
arom;lnei.
Din prezelltarea fleuta asupra gmiului fll'$trol se
observa ea !.:ele douli grupuri (~pan Si plis()O se deosebeoc prin
pm-tieulariti'll i fouetiee (nu $i moriologice).
Graiul fll'$tml. priu atestarea sa dialectala se im;crie in
sistemul graiurilor ee fonneuza Jiuleelul amman.

- 211 -
MIC GLOSA R DE CUVINTE SPECIFICE
G RAIVLVI FA RSEROT

I) alag~1 « Jut. *allargare) = emil ;

2) (I/1('1ill ~I (etimoiogie necu noscut!) = fumez:
3) 1x11¢dos ~1 9 « alb. mlldosi.') = bursuc;
4) Moava 10 (etimoiogie necunoscutli) = lana ro~[a:
5) besli « alb. bese) = lllcredere;
6) bi ufisf, li - si - « alb. bezdisem )11 = mi s-u scirrhi!;
7) bizbinl (etimo logie neculloscuta) = f1 uier I2 ;
8) bMmi « sl. *' bl(//Ul) = bucata de branza 13 :
9) cttl(ill1r~lel~, der. de la d lMm i = prulllbi~le:
10) ("tiC(i8~1 « te. qal("haq) = hOI de IllUllIe;
II ) c{mtV (alrlea) « call/O. -are) = citesc (scrisoareu):
12) dirQaro, derdin cmli = clisula:
13) dimlli « KptfJ[XxT!) = pat:
14) cli/ar; (cf. alb. kllliir) = pafta. gJuga :
15) cull/rifli. der. de la CIIMr; = gluga mica:
16) cu/ti J5 « alb. koc!') = str.1mt :
17) CllmMd' (cr. gr. KOIIf/7r(,.po(, alb. k/iI/lMr ) = fin (grad de
rude nie) ;

9 N.:ateslat DDA
WNeal.:slal DDA
II ill DDA, ':limologia IlU': CUflOSCUl!l.
Il St-n~ nt:.lltSlal In DDA.
Il i ll restuJ 3rom:iIlci, an: St:llsul do: ·sc'Uldur!l ·.
.. Ne..l1eSI,1l DDA.
IS 1l.::Ucst31 DDA.

- 2 12 -
 MANUELA NEVACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

18) clllllrt1 « tc. gllio(,lIf11ri) 16 = bucata de bTflnZ<'i :

19) Cicl'f(:(fIi(' (etimologie lleCulloscuta) = piesa dill portul
femeilor: basma;
20) Cilimllin!' « alb. {,('limi ) = copil:
2 1) cllparl' « alb. kipare)17 = piesa dill portul femeilor (toea):
22) cllpralil' ( deT. din cllpor < vs. l.' l'poni) = ag.rafa
23) Cllpllrl¢('ii (dina alb. IIII/f}rfi + pllrtlke) = crelUlgil;
24) d(l/(lg(l, Cli (deT. poslverbal de la vb. dtilag ) = rcpcdc;
25) diirda « alb, t/ardlti.J) = para;
26) d¢gli « alb. deg!!) = ereanga;
27) allrle « g1". t5!opid) = tennen. soroc;
28) /(fiulril « alb, q('mler) = adunare de oameni;
29) fonlillsd l « te. lI(ljaqa) = satur:
30) lola « gr. ?)Ad) = l. nasture; 2. medieame11l (pas tila):
31) jirf/l « gr.:O,/piOl') = om solid:
32) grilll1l.xP (etimologie neeulloscuta) = pir:
l9
33) gllmirrcll (probabil derivat de la gumhll) = cana de Mut
ara;
34) ges(; (d. gr. ),1(100(1.) = (Ia plis6!) cu sensul de brunela:
35) l:;i!i,j2Q « 1m. ipsI') = rll su~i:
36) iaSl'i« tm. l"I!spa) = albina:
37) ill/i. bllji « alb. lale) = biirfa;
38) II/fie « gr. AO}'i) '" fel;

I~ cr. 1I1b. kIIumi.

" Tn DR. JV. 682 « gr. "w/t6Jn(o)v).
" nealesl:ll DDA.
I9 ne:tlesl;U DDA.
"'nt:aleSllll DDA.

- 2 13 -
 MA NUELA NEV ACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

39) Iiledl « alb. /ej /ek) = cocor: barza:

40) /lIlIqtrlijli « alb. /Ilit'shll}'lllljl') = f raga:
41 ) IIIli/e « lat, IIIlIjIl S, -a)::: bunica din partea Illamei:
42) llliil1azt/ «
alb, 1IJ(/IIezj})::: lIlur:i;
43) lIIilltir,u.}i (derivat de la millfi) :: razmerila, tulburare ;
44) III1/m(; « lat. II1l11l11l1l11We) = bunica din parlea lalaiui:
45) /III/I'll « la t. /III/fil S) ::: perete;
46) IlIIlIIajlfcti « IC, IIIl1l1a/yc) = bfufitoare:
47) IlIIizgii « vsl. IlI1 ZEa ) = noroi;
48) nMi (etirnologie necwlo scutal 1 ::: ~r1;
49) [!firMri « lal. arbor):: arbor-e;
50) orl (probabil fonna de pI. a s. gtirii ) = mAtAn ii;
51 ) pMmhlt/ll «alb, parmende) ::: pl ug;
52) P(I)'WllIti/11 « te, pec/r/(/flla/) :: prosop;
53) plIrmarico (I'li%gie I1I'CIllIOSCl/U;) _ copil de~te pi
(precoce);
54) pmtile « gr. Iram fa) = catto fi;
55 ) p1m/lllbl' « lat. pa/llmblls) = ponmr bel:
56) pi}itdi « m]6.& ) = fantana;
57) pipirlrtP (deri vat din piper) = ardei;
58) pizlif\1 « gr. 1r£(OUAI) = banca:
59) pO'lrajle « gr. wrOYP«lfJli) = ~ nll1a l ur:i
60) NemaU; « gr, Vf£VPci) = minciuna
61 ) pI/fife (prolxlbil din alb, miff) = min une;
62) sl;mftrl l « Ie. ~'ill1i/) = pai ne proasp1ila:

II n,,;11t:;t;tl D DA,
II ~mru p ipifl{ll DDA nu ;1\0:511\ S<:IlSU] de: '!lnkf. ESle 3Iesl;1\ sensu]
'soloilL "
2.l SilllJilll, ini li:~ In~ mna 'p:li ne fOCuI1\ eu maia di n ml ut'

- 2 14 -
 MANUELA NEVACI
Grailll arollla/Ii/or ftlr$",o{i din Dobrogea

63) s{mil/(j « Simll/(ii = ora~:

4

64) SdlfJidl « 1m. "'iex-eapitare) = inghit;

65) Srrill « lat. srribere) = a serie:
(6) sl/ rali « te. SOfirf't)2S = falri:
67) slI r/f,lill « lut. slm:elllls) = surceu;
68) ~i8Iil//":6 = ZribUJ1, Imin:i de lunri tara muneei lu pon ul
femeiesc:
69) ~'li-re « tc. chic/u!) = sticlri;
70) sC(illdrtim6 (derivat de la sciilldl/rO) = podea;
71 ) ikhti « gr. m:irO\,) = natural (referi tor la un produs
alimelllar):
72) fivilll!HI « te. te\'ekkefl) = prost:
73) {illgrfll/e « alb. cl'lIgrime) = ger:
74) IIrllfJ/ifii (de rivm de la I/f//t\') = fapta l"ell:
v
75) I'icV « lut. viteflls) = vile!:
76) l'iMnf/r?8 = euvertu ra:
77) I"QaM « gr. fiJ XdJ = miros neplaeut.

U DDA afi rJn'\ ••cuvalll inexiSl~nt"" cu v!lloare poetic~. Cuv~mul ., prezent ~i

ast.1zi in vorbirea faf$eTO\ilor ~M $i nsti\zi cu sensul 'OTa$'.
~ cr. ;llb. ,1IIrOI.
;l6 cr. alb ~'ifgu"ifi $i gr. uqyo{;VI.

"llt:alc,;l;n DDA.
,. cr. gr. p,M:vr(a. !lib. "i'/etlxi', IC. '"",""Sit, bg. Vd,,"("(I.
- 2 15 -
ANEXA .I MAG INI

Fami lic de fli~ro\i (Ncni\cscu. Jon, De la Romani! din Tllrcia ellropemrii.

nucu rc~li. 1~95).

- 216-
 MANUl3 l A NI3VA C [
Groiul oromiinilor J;;r~eroli din Dobrogca

BTiccag (Nrn ilcscu. [on. De 10

Ramonii din Turcio CUropean""
BucuTl:~c i . 1895).

MiT; flillCTO[i (Ncni[cSI; u. [on. De

/0 Romonii dill T"rcio C,,,afl('(mo .
Bucul\:~ci . [895).

- 2 17 -
 MANUl3 l A NI3VACI
Groilll orOllll'mi/or J;;r~eroli dill Dobrogca

Familic de f1I~cro[i (Ncni[cscu.

Ion. De /0 ROIII,;nii dio rllreia
cllropcano. Bucurqti. 1895).

Romanii din Tllreia

- 218-
 MANUl3 l A NI3VA C[
Groilll oromunilor J;;r~eroli din Dobrogco

Arman II",zikh(!ori (NcnilCSCU. [on. De 10 Romun"" dill Tllrcio cllroflconii.

Bucun.'~!i. [895).

Tiner<: fliTlicma!e in cos!urn orl;>cniza! (Papahagi. Tache.imag"-'l

d 'elhnogrophie rOl/maine. Bucurq!i. [928)

- 2 19 -
 MA NUl3 l A NI3VAC I
Groilll orOllll'mi/or J;;r~eroli dill Dobrogca

Tiiniird r~croalii (Papahagi. B~rbal fi!~erol in eoswm lradit ionat

Tac he. {lIIage.< d'ClllIIQgrophic (eolee! ic roto pcrwnat A).
m IlIllQi",'. B ue u ~l i . (928).

Piellnir'f ell liimlxi6 ' cioba n eu

manla dc plon ic' (co tcc\ic folO
pcrsonat~).

- 220 -
 MANUl3 l A NI3VA C I
Groilll oromiinilor J;;r~eroli din Dobrogco

SlIriCli (oolcc[ic foco pcrsonaIA).

Trost'! 'traista (colcqic fOlo pcr.\Ona l ~),

- 221 -
 MA NUl3 l A NI3VAC I
Groilll orOllll'mi/or J;;r~eroli dill Dobrogco

Sjillu,i/(i •lada: de ZCSlre (oolcq ic fOl0 pcrsonala:).

- 222 -
 MANUl3 l A NI3VA C[
Groilll oromiinilor J;;r~eroli din Dobrogco

i Dobrogca

Imagine rccentii din com un a Cogca lac, judc\U1 Constan\ll. una din
[(){:a[it~! i1c CU aromani fil.¥rOli $01'01; (colcc! ie foto pcrsonaU).

- 223-
 MANUl3 l A NI3VA CI
Groilll orOllll'mi/or J;;r~eroli dill Dobrogco

Biserid din Cogcalac (co1cclic foto p.:rsona ll).

nSUN,..
.... In'IUoI. I
•
Or~ul Moscopo1c (alh. Voskopojc). loca lim c inlcmeial<'i de Ta~croli
gravunl de cpoc~ di n sccolul al XVIll -lca (cokClic fOlo pcrsonal1).

- 224-
BIBLIOGRAFIE
Avr.lIll 1961 - AvrJIll. Andrei. Cercelt'iri (lSI/I'm sOl/orilali; ftl/imlx,
rOllll'll/(I, BucurestL 1%1.
Arvinte - 1979 Vasile Arvinte. 'fermenii romlit, ~'i l'lal! fll (ljimum:tl
cOllllmitalii lillgl'islice rOmfill/:fli in LimiXf # Ii/emll/ro. IV
( 1979). p. 333-346.
Banti 1985 - Banti. Emanue le, UtlgllisliclIlxtic{/l/icll. Milano. 1985.
Bloomfield - L. Bloomfield. Umgllage,New York. 1933.
Bourci ez 1967 - Bourci ez. E. EMII/ellls lie lillg/fisliqlle rOil/aile.
Paris. 1967.
BrJ.ncu~ 1951 - BrJ.llCu~. Grigore. Sur /0 I'II/ellf rill {)(Isse .~illlple ell
in vol. "Melanges linguistiq ues (Oslo)",
rOllll/aill. Bucu re~ti.
1957. p.151- 153.
BrJ.ncu~ 1999 - Brancu$. Grigore. COl1cQrtf(ll1/e lillgl'islice romllllQ-
alb(lIIcze. [999. p. 18-29.
Brlncu$ 2002 - Brancus. Grigore. fillrodlicere III is/oria lim/)ii
rOll/lille. Bucurqli. 2002.
Brezeanu 2000 - Brezeanu. S l eli~n. P(llaio"'ac/wi - Swri Villh.
M ediel'al B(i/k(II! llis/Ory (IIul TopolI)'my ill AII/wario. ISlituto
Rome no di Cullum e Rice:rca Umanislica 2 (2000). Venice:.
2000.p51-120.
Burileanu 1906/2005 - ConSlalllin Buri leanu. De la romllllii (Iil/
Alb(II!ia, B ucure~ti. 1906 (cilnt dupa cdi !ia din 2005. Cl1Iiova.
Scnsul Romanesc).
Cnpidan 1922- Capid an. llleodor. Ropor/JIrile (1Ibtlllo-rOII/{/lle (II
Dllf;OfQII/WJitl. 11. 192 1-1922. p. 444 '154.
Capid all 1925 - Capidall. Thcodor. Elelllelllll/ slav ill dia/ee/1I1
IIrQm{ill. Academia Ro man;') Memoriile sec!iunii literare.
Bucureijli. 1925.

- 225-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Capidan 1925 - Capidan, TIleodor, MegiellorQlllllllii. I. hlQri(l si

grail/I lor. B t1ct1re~ti. 1925,
Capidan 1926- Capidan. TIleodor. ROIII(III;; 1I01ll(lti. SllItlill dill vitl/(I
rOilU/Ililor diu IIfdll/ PelliJlSII/ei Ba/amire. Cluj. 1926 (extras
dinl)aeorolllallia, IV).
Capidan 1929- 1930 - Capidan. Theodor, FilrreroJii. SWilililillgl'islic
(lsI/pm (lfOIll{milor Ifill A/lxmi(l. in .. Dacoromani;f·, VI. 1929-
1930. p. 1-210.
Capidall 1932 - Capidall. TIleodor. Aromfil/ii. Dia/ecllli ("omfil/,
Bucure$ti. 1932.
Capidan 1936 - Capidan. Theodor, ROlI/lllli/lIIea b(lir.(lIlit;iI.
Bucurc$ti. 1936.
Capidan 1942 - Capidan. TIleodor, M(lcetiorOlllfiuii. /;fllogmfle.
is/orie, IimlXl. Bucure~ti . 1942.
CarJgiu·MarioJeanu 1959 - CarJgiu-Mario!eanu. Matilda. Obsen'lllii
ill legtlil/rtl eu sislemll/ prOlwllle/or {lemolls/rll/iI'e (" arom{jllil
in SlIllIii # eerce/tlri lillgl'isliee. Ill. 1959.
Caragiu- MariO Jeanu 1957 - Caragiu-Mari0leallu. Matilda. SilllllW
gerU/nillllli rOlllill/ese, in ..Stud;; de granutic;'\". II. 1957. p.
61 -82.
Caragiu-MariOleanu 1958 - CarJgiu-MariOJeanu, Matilda. /labere
impersol/a/ til aromfil/il si meglelloromfillil. in "Omagiu lui
lo rgu loman". Bu cure~i. p. 139-143.
Caragiu . Mario!eanu 1962 - Matilda Caragiu + Marioleanu.
U/IIrghier (lrom{mesr. Ullm(lllllJeris (lllOl/illl iIIC(fil . Bucure$ti.
E. Academiti Romane. 1962.
Caragiu- Mario!eanu 1968 - Caragiu-Marioleanu. M.-uilda. FOllo-
lIIor/o/vgie arOllllillil. Bucure*ti. 1968.
Caragiu-MarioJeanu 1975 CarJgiu+MariOjeallU, Matilda.
Compendill de lIia/eel%gie rolll{inti (IIQ((I # slId-(IIlIU'irellllti).
Bucure~ti . 1975.
Car;lgiu- M~rio Jeanul
Giosuf lonc:scu-Ruxandoiul Todoran 1977-
Car.lgiu-Mario)eanu. Matilda. f Giosu Stefan f lonc:scu-

- 226-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Rudndoiu Liliana I Todoran ROlllulus. Diu!er./Qlagie rOlllrl/U'I.

Bucure~ti. 1977.
Caragiu- Mario!eanu 1997 - Caragiu-Mario!eanu. Matilda.. Die/iOlwr
arOll/lil/ (lI/tlCIH/O - 1'/1111) (D/ANO J. A-D. BlIcu re~! i. 1997.
Caragiu - MariO\eanu 199012006 - Mutildu Cllmgiu - Mariolean ll.
JJibli(l /(1 (/fOIl/i1l1i. In: " Revisla de istorie ~i leorie lite rJrti".
XXXV III . 1990. nr. 3-4: citat dup~ ArOll/flllii ri IIroll/lil/a ill
COllf/iill/1I mll/emparllnll. BlICure~li. Editu ra Academei
Romune. 2006. p. 418-432.
C DDE - Candrea. I. -AI Do::nsisianu. Ovid. Dinial/tlrul elimofogic al
limbii rolllrille. EiemelJle l(IIille. II - Pllleo. Bucure$ti. 1914.
CllestiolUtrld Nallllli III/as lillgl,islic rom{m (coorrlonator Emil
Petrovici ~i Boris CaZllcu). In Fal/eticll $i dia/ec/Qlagie, V,
1983.
Coteanu 1961 - Co/eollli 1961- Coteanu. Ion. /::tellleme dl!
dilllecfOlogie a limhii rom{/lle. Bucure$ti. 1961.
Cu~ 1990 - Cusa. Nicolae. Macedorollllillii pI! l'lli/1! is/Qriei,
Constan!a. 1990.
Dachsel1 1894 - Die Predigl 1'0111 ill. l\ mQllilis. bearbeilet von Paul
Dachse lt. in lllhresberirill. 1. 1894. p. 1-78.
DDA - Papahagi. Tache. DirliQl/{md (lif/iertllilli f/rf}milil. ge/leru/ #
etilllologir.edi!ia a doua augmentuta. Bucuresti. 1974.
Do::nsusiunu 1961- Do::nsusianu. Io n. ISlOria lilllbii romlilll!. 1- 11 .
B ucure~i. 1961.
Dah men/Kramer 1994 - Dahmen. Wo lfgang. Si Kramer. Johannes.
Arol/J/Il1iscller Sprue/williS. AIIlI.wl lil/gl'is//c aromlll! (AIiA)l.
Vol. L Helmu t Buske Verl ag. Hamburg. 198.'): vol 11 .
Wi sse nschaftli cher Verlag A. Lehman. Veilschh&heim bei
WUrzburg. 1994.
Dumitrescu 1959 - Dumi trescu. Floricil. Obsen'lIIiolls slIr Ie syslhlle
des deicliqlles de la Ilmglle fOlIIlI(lilll'. in .. Recuei l d 'etude s
romanes. Bucure~li". 1959. p. 291.

- 227-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

ELlR - Sala. Marius (coord.). Enciclopedi~ limbilor romani ce.

Bucure~li. 1989.
G:lldi 1939 - G:lldi. Ladislas l.es I!IO/I d'origine I/{so' grecl/lie ell
rOl/l!laill (il' ep()(llle (Ies plulllario/es. Budapesta. 1939.
Geagea 1931- Gtagea. Christu. Elellll:llwi grer III dialerllli (lfOmf/lI.
Cer~uli . 1931 (extras din CQ(frul Cosmillllfui. V II).
ILR 1969 - Coteanu. [on (coord.), ISlOri(l fimbii romf/lle. vol II.
Bucurqti. 1969.
lliescu 1960 - lliescu. Maria Sis/ellllil deirlire/or III groil/rife
of/elle~fi in ROlIl(lIIos/(I1 'ira . IV. 1960. p.2.B-25.5.
[ona$cu 1960 - lona'l'Cu . AI.. 0 p(lrole/I'I gr(llll(l/irll/l'l .\'/(II'()-f{)m{illtf
(Sis/emil/ rlll,illlclor tleit;/ice ill Kruiurile O/lelle~·/i ). I II
ROII/allos/adm. JV, 1960. p.10-86.
[ordanl Manoliu 196.5 - Jordan, lorgu I Manoliu. Maria.llI/rodlicere
flllillgvislim fOlllallit;tf. B ucun::~t i. 1965.
Khal 1999 - Khal. Thede. EI/mjzi{(il wId ri/wlllicilc Ven cilul1g (Icr
IIrOllllUlell ill Sih!oSlellroP(/. MUnste r. 1999.
Kah l 2001 = Thede KahL flinell ill KOlllakl. Spmch- IUllf
KII/wnt'w/(Ic/ chell/oliger lV(IIulerhirlCIl ill EpirllS UI/tl
Siidll/J)(lIIiell . MUnster. 2007.
Lolusberg 1988 - Lausberg. Heinrich. Lillgiifslicli roll/ullitll, 11.
Madrid. 1988.
Lombard 1955 - Lombard. AI r. Le )'erbe rOllI/Will. tilltle
morpll%giqllf!. II. Lund. 1955.
MarinlMi'lrgarillNeagoe/Pavel 2000 - Marin. Maria! Mi'lrgarit. lulia!
Neagoe. Victorela! Vasile. Pavel. Cerceltlri lISII{Hu grail/rilor
rOllllllle~li de pesle fJOlare, Buc u n::~ti. 2000.
Meyers-Scotlon 1993 - Meyers-Scotton. Carol. Socill/ MOlimliOIl for
CodeslI'ilcliillg. I:.-vidence frolll Afrita. Oxford. Clan::ndon
Pre ss. 1993 (b).
Nenilescu 1895 - Nelli!escu. Ion. De III Romlillii dill nm:ill
ellrop('{/11I'1 . B ucl.ln::~ti . 1895.

- 228-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Neiescli 1965 - Neiesc u. Petre. CerceMri llilllefta/e III rowfillii dill

sill/III DIIII(lrii. in Cercelllre de lillgllistic(l. X. 1965. p. 21-25.
Neiescu 1997 - Petru. Neiescu. M icli/ at/liS a/ l/i(I/eCIII/lli atOll/fill dill
A//HlIlia fi dill /'"Ol"/(I RC/Jllblidl 11I80sl(ll"(I Mm:el /ollia.
B ueure ~i . 1997.
Nevaci 2004 - Nevaci. Ma nuela. Obsen'(I!ii pri"im/ l'/rIICIllrt/ $I
ero/lllill colljWIl:tiVII/lii [/I flrom{IIIA in "Annales UniversilUl is
Apu lensis··. Alba lulia. 2004. p.329-335.
Nevaei 2()()..1 - Nevaci. Manuel a. The Stfllctllre tllllilite n'o/Illioll of
Ille Ver/)(I/ FOnlls ill A r O/l/llllhlll in vol. " Languages and
Dialects of the Ethnic Minorities in the Balka n area". 2004, St.
Petersburg. p. 167-172.
Nevaci 2005 - Nevoci. Manue la. El"olll!ia forll/e/or lIe perfect simplll
[u"romlin(!. in .. Philologus··. I. 2005. la$i. p. 112-1 18.
Nevaci 2(X)6 - Nevoc i. Manuela. Ver/JIII ill llroil/lil/a. Strt/cl/lfll $I
WI/ori. B ucu~t i . 2(X)6.
Nevaci 2007 - Nevaci. Manu ela. Tenwry Deiclie System ill
ArOlllfllli(lII. in revista intema!ional:l de specialitate
.. Dialectologia et Geolinguistica". B3Inberg. Gemmnia, vol.
15.2007. p. 71-76.
Nevaci 2009 - Nevoci. Manuela. CQ(fex DimOllie - /III le.TI rdigios
aromlillesc I"£clli. Probleme de edilllre. i ll vol u1l1ul
intema!ional colectiv .. Lucrarile eel ui de-al X III-lea Si rnpolion
Inte n13!ion31 de Dia1ectologie". Edi tura Mega. Cluj-Napoca.
2009. p. 134-146.
Nevaci 2009 - Nevaci. Manuela. CerceUlri recellle de lerell la
IIromlilli dill B3leani. In volumul intem<t! ional de specialitate
"Acta Linguistica Petropolitan3". Tom V. vol. I. E. Acade miei
Ruse de Stiin)c. Sun/a- Petersburg. 2009. p.78·92.
Papahagi 1905- P3pahagi. Percile. Basllle aromline $i glosar.
B ucure~i. 1905.

- 229-
 MANUELA NEVACI
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

PJpallagi 1925 - Papahagi. Pericle. NIlllliri emirc III ArOlllill1i .

"Academia ROlllalla. Memoriile sec]illnii liferare", fOllllll al
III-lea, BlIcllre~t i , 1925, p. 13 1-167.
Papallag i 1923 - Papallagi. Pericle Papahagi. VIti/wI. in "Allalele
Dobrogei". IV. 1923. llr. 4. p. 6.')-67.
l'(ljJallagi 1924- Papahagi. Tache. Dill clJOC(1 ile/orm(l{illl/c (Ilimbii
rOll/lIl/ein Omi # Sliflel. I. 1924. fase. 2. p. 201 -234.
Papallagi 1924 - Papahagi. Tache. Aspeae CIIIO-CII/illm/e dirt l,i(l/a
fill1erolilorin Peninsula ill//cal/iclf. [I. 1924.
Papallagi 1928 - Pa pahagi. T:lche. IlIIages (rellmogmp"ie UOlllllaille,
Bucuresti. 1928.
Papahagi 1932- Pupah ugi. Tache: AWII/lillii. Omi. /olklor. e/llogmjie
(curs litografbt). Bucuresti. 1932.
Pctrovici 1952 - PctfOvici. Emil. Coreill/ia de limbm a cOllsOlllle/or.
rOlllllji/e # lIecollllljile til lim/)(I coli/lind. in SlIulii # cerceli!ri
Iillg~·islire. lII . 1952. p. 127- 185.
Petrovici 1963- Petrovici. Emil. Allaliw /ollofogicd ¥i morf%gied.
[" legal/Ift'l CII ~'WIIIIII/ /OIlOlogic IIi u/rica/eior dell/ule
arOlllfllle in Cerce/tlri de iillgl'islica. VII [. 1963. p. 37-42.
Petrovici 1965- Petrovici. Emil. 7'r.\'alllri 11fI/cllllicc Cl!llIIlIIe ill
sis/ellle/e fOlIe/ice oie comtl/w; fi olbanew;. Vocaio de liPid II.
in Cercetari de li ngvlstic3. X. 196.5. p. 65---72,
Petrovici $i Neiescu 1964- Petro vici. Emil $i Neiescu. Petre.
Persislellla il/slii/e/or lillgl,is/iee. COlIswllfri /lfell/e CII prilejlll
III/or 1I0i (II/cllele di(l/ecwle III iSfrQrOllltllli. meglellofQm[mi si
IIrOIlli'illi. in Cere/ari de /illgllisfica. IX. [964. p. 187-217.
Phil ippide . I ( 1923). ][ (1 927)- Philippide. Alexandru. Origil/e(l
mmflililor. l a~i. I (1 923). II ( 1927).
Rosetti 1930 - Rosetti. AJexandro. Cercellfri flSllpm grail/illi
MOlllfllli/or dill Alb(lIIi(l. BlIcure$ti. 1930 (ext ras din Crai ii
sliflel. [V).
Rosetti 1967- Roseni. Alexandru.llllcolil/t:ere ill /olle/ita. ed. A IV-
a. Bucuresti. 1967.

- 230 -
 MANUELA NEVAC I
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

Rosetti 1968- Rosett i. A lc);,mdru. ISlQ rilllimbii rOlllillle de 1(1 origilli

pI/uti til secollil (II XVIJ.lca {ell 6 IUirli ajartl dill text/.
Bu cure~ti. 1968.
Sal3 1997 - S31a. Manus. Ullllii fll rOI//(I("/. Bucurqti. 1997.
Sar.ullandu 1969 - SarulTIandu. Nicolae. Sis/ellllli forillelor l'e(I)(Ile
compllse ill aromfilltl. in J.'/). VI. 1969. p. 155-162.
SarulTIandu 1972 - Sarulllandu. Nicolae. Cercettlri aSl/pro arOlllullei
rorhire fllDobrogea. BUCUTC$ti. 1972.
Saru(llandu 1915-1976 - Saru11l:mdu. Nicolae. Die l\rOlllllllell ill (Ier
/JolmulscflU IlIld iltre Mlllit/a rt . in .. Dacoromania. Jahrbuch fU r
ostliche LJti nitaC·. Freiburg I MUnchen. 11 1.1975-1 976. p. 185-
1%.
Sar.lmandu 1918 - Saratl1aIKlu. Nicolac. U filial /II 8miuri/e
(/folllfine;' in SCI.. XXIX. 1978. nL 3. p. 329-340.
SarJIl-..andu. 1984 - SarJillandu. Nicol<lt. Arolllfilla. in ..Tratat de
dialectologie rollliine3SC~··. CruiO V3. 1984. p. 423-475.
Sarallundu 2003 a - Saranl<loou. Nieolae. Les dia/ecres rOlllllaills (11/
110((/ c/ all ~'lId 1111 D(JtllliJe. in "Reveue des ~tudes sud-est
euro¢ennes". X LI. 2003. 111'. 1-4. p.138- 148.
Sar:lIJ1andu 2003 b - SaT;tI1l;tndu. Nicolae. Swdii aroll/line $i
IIIcglellorOlllfille. Constan ta. 2003.
SarJma ndu 2004 - SarJlllandu. Nicolae. NOII/(lIIi/f//ca oriell/aM.
Bu cure~ti, 2004.
Saran-..andu - 2005. Sarull-..andu. Nicolae. SIfIIClI/m arollllmei
(t("/II(I/e. Gmillrile dill DolJfogea. Te.tle di(lkcw/e. Buc ure~ti.
2005.
Sar.lll-..andulNevaei 2006 - Saramandu. Nieolae. Nevaci. Manuela.
11,c SQII/II Dllllllbi(/ll NOIII(lIIi((II /Jill/eelS itt Spmia/I'er.werlil·e
ill 'RESEE' 1-412006. p.430-445.
Sar.llllandulNevaci 2009 - Sar:ul1aIKlu. Nieolae. Nevaci. Manuela.
NOII/(/uic I's. B((Ic(lIIie. in volu11lul intel11alional colecti v
..xXx. ROIl-..allistent~g. RO Il-..anistik in der Gesellschaff·. Frank

- 231 -
 MANUELA NEVAC1
Gmilll aromflllilor ftirfuofi din Dovrogea

& Ti mme. Verlag fIIr wissellsehaftliche Literatur. Berl ill. 2009.

p. 123-127.
Sl/mll/{/m/II AlAR. Saramalldu. Nico1ae. Allaslll lillg~'islic IIromfill
(mol nuscris).
Tezssier 1976 - Paul Teor.ssier. Malluel de Imlglle Pormgaise
(Port//gtll-/Jrtsil). Paris 1976.
TOOilNevaci 2~ - TOOi. Aida. Nevaci. Manuela, COIlsidermii
istoriee ori lillgl'islice aS1I1)f1/ lemlelli/or .. dah" fi .. I"a/alr ". in
vol. S[X/liul lil!gl'i~'/i(; .fi /i/erar roll/lillesc dil! persepc/im
imegrifrii euro[H!/le. I~ i. 2~ p. 12 1-125.
Thunmann 1774 "" Jolwnnes Thunmann. Umerm(;/Jlmgell llber die
Gesrllir/ue (Ier os/Iir/lell Volker (Cerre/llri a.wpm i.worid
I'0l'0(lfe/or dill t:llr0l'a tie Rlls(iril. 1774. Leipzig
$aineolnu 1900- ~illeanu. Lazar. JIlj/IICllf(1 oriellwlt! (ISllpm /im/H!i ri
rll/mrii rOll/lille. vol. I. Bucure$ti. 1900.
Wace and Thompson - Wace. A J . B. and 1110mpson. MS .. n,e
Nom(uls of Ihe Balkall. Methue n & Co .. LTD. London \914.
Weigand 1888 · Weigand. Gustav. Die Spmc/le der Olym{)()·
\Va/lie/len. Leipzig. 1888.
Weigand 1894-1895 - Weigand, Gustav. Die ArOllllmell. J· II .
Leipzig. 1894- 1895.
Weigand 1897. 1898. 1898·1 899 - Gustav Weigand. Der COIie.l
Dii/IOI/ie. fJ/(lIIll·40). in JallfesberiC/u. IV. 1897. p. 136-227:
B/rlll 4 J-47. 58-90 in JahreslH!ririll. V 1898. p. 192-297: B/(l1I
91-125 i n JalJresberiC/u. VI. 1898- 1899. p. 86· 173.
Weinreich 1953 - Weinreich. U.. L(llIglil/ges ill (0/1/1/(;/. New Yo rk.
1953.
Wolf 1986 - Wolf. HJ .. (,0 el lit, iri el /ll1I/e l)lln. Quell/lies
a(/I'er/H!S tie lie ell SlIrtie rdia/eoes till (elllre) in Revue de
Linguislique rornalle. Tome 50. 197-198/1986. p. 38-59.

- 232-