Sunteți pe pagina 1din 424

CUPRINS

IMtKI A Ţ A ............................................................................... 11
< AIMTOLUL 1 - PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
ALE EXPERTIZEI JU D IC IA R E ............................... 17
I ) c l l n i l i e ...................................................................................17
N o rm e le p ro c e d u ra le ale e x p e rtiz e i j u d i c i a r e ..................18
( o n sta tă rile t e h n ic o - ş t iin ţ if ic e ............................................19
I 'x p c rtiz e le t e h n ic o - ş t iin ţ if ic e .............................................23
( AIMTOLUL 2 - EXPERTIZA M EDICO -LEG ALĂ.. 29
( 'ad rul o rg a n iz a to ric de d esfăşu rare a
e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le ......................................................29
l i puri de e x p e rtiz e m e d ic o - le g a le .....................................31
( AIMTOLUL 3
IA NATO LO G IE M E D IC O -L E G A L Ă .....................36
M o a rte a c e r e b r a lă ................................................................. 39
M o a rte a b io lo g ic ă - m o d ific ă r i c a d a v e ric e p r e c o c e .....43
M a n ife s tă ri c a d a v e ric e ta rd iv e d e s tru c tiv e şi
c o n s e r v a tiv e ........................................................................... 48
T a n a to c ro n o lo g ia în a p re cie re a datei m o r ţ i i ....................52
l'a n a t o c h im ia ......................................................................... 57
A u to p s ia m e d ic o - le g a lă - p a rtic u la rită ţi m e d ic a le şi
|ui i d i c e .....................................................................................57
( AIMTOLUL 4 - M OARTEA SU B IT Ă ......................... 80
( APITOLUL 5 - CAUZALITATEA M EDICO-
I.EG ALĂ.............................................................................. 83
( AIMTOLUL 6 - TRAUM ATO LOG IE M EDICO-
LEGALĂ G E N E R A L Ă ................................ 85
( ia s iiic a re a a g e n ţilo r t r a u m a t ic i........................................ 85
( APITOLUL 7 - REACŢIA V IT A L Ă ...........................88
R e a c ţii v ita le lo c a le ............................................................... 88
K i'iK 'lii v iliilc )'.ciK -i:ilc...........................................................89
K c'iK 'ţii v iliilc s p o r ilK c a n u m ito r ca u ze de m o a r te ........ 90
( A I ' H <)I 11,8 I K A l IM A r O I . O G l A M E C A N I C Ă . 91
( ‘ la s id c a ie a a p c iililo r tia u m a tic i m e c a n ic i ......................91
l. c / iu iii (le v io le ii(a p iim a ie ( e le m e n ta r e ) ........................ 92
A iia li/ a lo p o g ra llc a a le z iu n ilo r tia u m a tic e m e c a n ic e . .97
T r a u m a lis m u l c ra n io -c e ie b ra l ( l'C X ') ............................. 101
L e z iu n ile tia u m a tic e b u c o - m a x ilo - f a c ia lc ..................... 109
L e z iu n ile tra u m a tice ale o c h i l o r .......................................114
L e z iu n ile tra u m a tice ale u r e c h il o r ................................... 114
. 1
C o m p lic a ţ iile şi se ch e le le tra u m a tis m e lo r f a c i a l e ......115
T ra u m a tis m e le v e r te b r o - m e d u la r e ................................... 116
T ra u m a tis m e le g â t u lu i........................................................ 116
T ra u m a tis m e le t o r a c e lu i.....................................................119
T ra u m a tis m e le a b d o m in a le ................................................ 12(5
T ra u m a tis m e le m e m b r e lo r ................................................. 121
C A P IT O L U L 9 - A N A L IZ A C O N S E C IN Ţ E L O R
L E Z I U N I L O R T R A U M A T I C E ÎN F U N C Ţ I E
D E P R E V E D E R I L E C O D U L U I P E N A L . . . ............ 122
E v a lu a r e a p e n a lă a c o n s e c in ţe lo r t r a u m a t is m e lo r ........ 123
C o n s id e r a ţ ii g e n e ra le p r iv in d e x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă
a le z iu n ilo r tra u m a tice la p e rso a n a v i e ........................... 129
C r it e r ii g e n e ra le de a p re cie re m e d ic o - le g a lă a
le z iu n ilo r tra u m a tic e n e m o r t a le .............i ........................130
M e t o d o lo g ia e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le î i i c a z u r ile de
lo v ir e sau v ă tă m a re c o r p o r a lă ....................v.................... 132
A p r e c ie r e a g ra v ită ţii le z iu n ilo r tra u m a tic e t n fu n c ţie
de c r it e r io lo g ia p e n a lă .................................................. 135
C A P I T O L U L 10 - A N A L I Z A C O N S E C I N Ţ E L O R
M E D IC O -L E G A L E A L E T R A U M A T IS M E L O R
M E C A N I C E ÎN F U N C Ţ I E D E M E C A N I S M U L
D E P R O D U C E R E ........ ...................................................145
( 'adcrca şi precipitarea........................................................147
I cziunile produse prin mijloace de apărare-atacare
proprii om u lu i.......................................................................149
Accidentele de tra fic........................................................... 150
Aspecte particulare ale accidentelor de tra fic............... 156
( APITOLUL 11 - ASFIXIILE M E C A N IC E ............. 161
( lasificarea asfixiilor m ecanice........................................161
Anoxii de aport de cauză violentă (asfixii mecanice)
prin comprimarea gâtului...................................................163
Anoxii de aport de cauză violentă (asfixii mecanice)
prin obstrucţia orificiilor şi căilor respiratorii............... 168
Compresia toraco-abdominală..........................................173
( APITOLUL 12 - LEZIUNI PRO DUSE PRIN
ARM E DE F O C .............................................................. 175
Aspecte generale ale leziunilor produse
prin arme de f o c ................................................................... 177
1.cziunile produse prin arme de foc speciale..................182
lixpertiza medico-legală a leziunilor produse prin
arme de fo c ............................................................................ 185
( APITOLUL 13 - AG ENŢII TRAUM ATICI
F IZ IC I.............................. ’................................................ 188
Variaţiile de temperatură.................................................... 188
Curentul electric................................................................... 192
Radiaţiile ionizan te............................................................. 194
Variaţiile presiunii atmosferice (barotrauma)............... 195
lixp loziile...............................................................................196
( APITOLUL 14 - AGENŢII TRAUM ATICI CH I­
MICI (T O X IC O LO G IE M E D IC O -LEG A LĂ ).... 198
Date isto rice.............................................................. 198
Toxic, toxicitate, intoxicaţie................................ \ ......... 201
Reacţiile adverse...................................................... J..........204
Reacţiile de rezistentă.........................................../ . ......... 205

7
Clasificarea toxicelor......................................................... 206
Metabolismul toxieelor...................................................... 206
Reaeţia de intoxicare - tablou clinic general şi
tratament............................................................................... 209
Toxieologie sp ecia lă ...........................................................211
CAPITOLUL 15 - AG EN ŢII TRAUM ATICI
B IO L O G IC I................... 238
Leziuni externe produse de agenţii traumatici
b io lo g ici................................................................................ 238
Intoxicaţii induse de agenţi traumatici biologici......... 240
Utilizarea agenţilor traumatici biologici
ca tehnică de luptă............................................................... 241
CAPITOLUL 16 - IN TERPRETA REA M EDICO-
LEGALĂ A L EZIU N ILO R TRAUM ATICE ÎN
FOLOSUL SOCIETĂŢILOR DE ASIGURARE
(infirmitate - invaliditate - capacitate de
muncă/temporar vs. permanent).......................................242
CAPITOLUL 17 - EX PERTIZA M EDIC O -LEG ALĂ
A F IL IA Ţ IE I.................................................................... 249
Cadrul juridic al stabilirii paternităţii............................ 249
Noţiuni de genetică m ed ico-legală................................. 251
Stabilirea medico-legală a filia ţie i.................................. 253
CAPITOLUL 18 - PR U N C U C ID ER EA - CADRUL
JURIDIC ŞI PRO BLEM E A L E EXPERTIZEI
M E D IC O -L E G A L E ....................................................... 261
CAPITOLUL 19 - SEXUALITATEA MEDICO-
LEGALĂ NO RM ALĂ ŞI PA TO LO G IC Ă .............267
Obstetrieă şi ginecologie m edico-legală........................267
Avortul...................................................................................269
V io lu l.....................................................................................271
Sexualitatea aberantă......................................................... 275

8
( \ IM rOLUL 20 - EXPERTIZA M EDICO-
I ECALĂ P SIH IA T R IC Ă .......................................... 279
( ;idrul j u r id ic şi o rg a n iz a to ric al e x p e r t iz e i.................. 279
( ) h ic c tiv e le e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le p s ih ia t r ic e ......... 281
M e to d o lo g ia e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le p s ih ia t r ic e ......28 4
M a s u ri de sig u ra n ţă cu caracte r m e d ic o - le g a l..............288
Iexpertiza m e d ic o -le g a lă p s ih ia tr ic ă la m i n o r i ..............29 7
P a to lo g ia p s ih ia tric ă m a i fre c v e n t în t â ln it ă în p ra c tic a
m c d ic o - le g a lă .......................................................................30 0
1' .xpertiza şi re g im u l ju r id ic în a lc o o lis m .......................301
K c c i d i v a ................................................................................304
C APITOLUL 21 - SIM ULAREA - CO NSIDERAŢII
M E D IC O -JU D IC IA R E ............................................. ..306
( APITOLUL 22 - EXPERTIZA M EDICO -
I EGALĂ ÎN CAZ DE A M ÂNA RE SAU DE
ÎNTRERUPERE A EXECUTĂRII PEDEPSEI
IMUVATIVE DE L IB E R T A T E ................................. 310
( ’a d ru l j u r id ic şi o rg a n iz a to ric al e x p e rtiz e i de
am ânare sau în tre ru p e re a e x e c u tă rii p e d e p se i
p riv a tiv e de lib e r t a t e .......................................................... 31 0
M e to d o lo g ia e fe c tu ă rii e x p e r t iz e i....................................312
( o n c lu z iile e x p e rtiz e i de am ân are sau în tre ru p e re a
e x e c u tă rii p e d e p s e i..............................................................315
A s p e c te p a rtic u la re de a p re cie re a s tă rii de sănătate
III am ân area sau în tre m p e re a e x e c u tă rii p e d e p s e i.......316
( APITOLUL 23 - IDENTIFICAREA M EDICO-
L E G A L Ă .............................................
I )c(in iţie . Im p o rtan ţa p ro b le m e i. C a d r u l ju r id ic al
id e n t if ic ă r ii............................................................................ 31 9
I x p e rtiz a m e d ic o -le g a lă în s itu a ţii d e o s e b it e ...............321
Is io ric u l id e n t ific ă r ii .......................................................... 322
Id e n tific a re a s c h e le ta lă ....................................................... 325
S liilt iliie n n u iu ’ li'lt 'lo i do rittin. jin ip şi n c a i. ic ic r c lo r
iiu llv id n td e tii *«il(UdlH ploN idoi 'U lu d r liilc n u ilt ip lc ....
S ln h iliio n (.'fiiiu lc iiH lU 'llo i (n d ividtiid o iii i(lc iili(k :a ic ....
Slîihiliicii timpului ncuin do lii îuhummc .....................
Idculincarcii iiulividuiilA dupA dinţi..............................
IdcntiCicarcîi clujiA prole/c, (drmtilA dciilaia !>i după
marcajele prolc/clor tlin metal nobil ............................
Idcntillcarca după amprenta mui^icată............................
Identificarea genetică - armoni/area bazelor de date
genetice pentru identifieare.............................................
C A P I T O L U L 24 - C E R C E T A R E A M E D I C O -
L E G A L Ă A L O C U L U I S Ă V Â R Ş IR II F A P T E I
M e t o d o lo g ia in v e s t ig ă r ii lo c u lu i f a p t e i.......................
O b ie e t iv e le e x a m e n u lu i m e d ic o - le g a l la lo c u l
s ă v â r ş ir ii f a p t e i..................................................................
E x a m e n u l b io t r a s e o lo g ic a l lo c u lu i f a p t e i ..................
E x a m in a re a c r im in a lis t ic ă şi de la b o ra to r a h a in e lo r
v i c t i m e i ...............................................................................
E x a m e n u l m e d ic o - le g a l al c o r p u r ilo r d e lic t e .............
E x a m e n u l m e d ic o - le g a l al lo c u lu i fa p te i în fu n c ţie
de c irc u m s ta n ţe le de p ro d u c e re a d e c e s u lu i...............
B I B L I O G R A F I E S E L E C T I V Ă ...................................
Prefaţă 9

Din însăşi denumirea ei reiese că Medicina Legală este


o disciplină medicală care are conexiuni cu ştiinţele juridice,
încă de la începuturile ei, Medicina Legală şi-a pus cunoştin­
ţele sale în slujba justiţiei, evoluând în paralel cu evoluţia
dreptului, căruia i-a pus la dispoziţie datele cele mai recente
dc care a dispus în fiecare etapă a dezvoltării medicinei şi
biologiei. Dezvoltarea rapidă şi continuă a cunoştinţelor din
disciplinele medicale şi biologice a permis stabilirea de con­
cluzii medico-legale tot mai obiectivate ştiinţific, care oferă
astfel un grad tot mai crescut de adevăr ştiinţific.
în acest context, trebuie subliniat că dezvoltarea m edici­
nei legale s-a făcut paralel cu dezvoltarea medicinei generale
şi perfecţionarea normelor de drept, a normelor procedurale
care reglementează probaţiunea judiciară. De aceea, este
unanim acceptat că dezvoltarea istorică a ambelor domenii
(medicina legală şi ştiinţele juridice) a fost şi este în strânsă
conexiune. Tocmai de aceea, legislaţia în vigoare precizează
că Medicina Legală ajută organele judiciare în stabilirea
adevămlui prin expertize, noi expertize, constatări şi alte lu­
crări medico-legale.
Activitatea medico-legală se desfăşoară pe persoane, cada­
vre, corpuri delicte, expertul punând la dispoziţia justiţiei date
ştiinţifice, obiective, referitoare la starea sănătăţii, vătămarea
unei persoane sau moartea omului. In cazurile de omor, medi­
cul legist trebuie să participe îneă din prima fază a cercetărilor.
Expertizele medico-legale sunt solicitate pentru soluţio­
narea unor cauze care interesează dreptul penal (uneori
putând să aducă probe care înlătură caracteml penal al unei
fapte), dreptul civil (rezolvând probleme legate de discernă­
mântul unor persoane în întocmirea testamentelor, a diverselor
contracte, sau în interdicţia exercitării unor drepturi civile).

fl
(lu 'p ltil liu m iii'l (tiVHlvHHîii uiioi |iin h lc iiic Icgatc dc eon­
ii iu la iv n smi (k’MliU'i'H'K itnoi t nwfUuiil. •iliiliiliiea sexului c iv il,
l ereelaiea sau ingaila j>fileiiilUi|M), dieplul inuneii cic.
De asemenea, pi In Npeelli* iil Nini. medieina legalăaduce
eonlribu|ii la de/,vollaiea eriminolupiei (piiii (iirnizarea de
dale releriloare la eau/.ele şi proHliiMa mli ae(iunilor, la redu­
cerea numărului de inlVaelm i şi iiiseUia lor socială ele.) şi a
criminalislicii (pi in dalele olerile do cercelarea bio-crimina-
listică dc laborator), re/olvarea problemelor de tirept medi­
cal. Astfel, SC poate spune că expertul în medicină legală
este solicitat de justiţie în cele mai importante acte ale vieţii
omului (naştere, căsătorie, boli, moarte ele.).
De aceea, medicina legală este o disciplină de graniţă
între ştiinţele biologice şi ştiinţele social-juridice, în sensul
că expertul răspunde la întrebările formulate de jurist utili­
zând cele mai recente cuceriri ale medicinei şi biologiei, pe
care le utilizează şi adaptează în rezolvarea problemelor
solicitate. în acest fel, actul medico-legal este un act ştiinţific
fundamentat pe toate datele obiective de care expertul dispu­
ne în etapa respectivă. El constituie o probă care concură la
formarea convingerii intime a organelor judiciare asupra ade­
vărului, contribuind prin aceasta la lupta contra infracţiunilor
care au ca obiect persoana umană. Expertiza medico-legală
este solicitată de justiţie ca în funcţie de cazul expertizat să
participe la rezolvarea celor patru elemente care constituie
infracţiunea (obiectiv, subiectiv, latura obiectivă şi latura su­
biectivă). Rezolvând aceste probleme, expertiza m edico-le­
gală intervine în combaterea şi prevenirea actelor antisociale,
servind la stabilirea adevărului şi dreptăţii.
Pentru realizarea acestor deziderate este necesar ca me­
dicul legist să posede atât cunoştinţele m edico-biologice cât
şi cunoştinţele j uridice necesare, trebuind să dea peiTuanent
dovadă de competenţă, conştiinţă, responsabilitate şi pmdenţă
în interpretarea datelor şi formularea concluziilor, deoarece.

12
p ra ctic, o ric e c o n c lu z ie m e d ic o -le g a lă p oate d e ve n i un v e r­
dict. în acest fe l se stab ileşte u n ra p o rt rig u ro s ş t iin ţ if ic în tre
d a le le m e d ic o - b io lo g ic e şi n o rm e le leg ale.
R e a liz a re a acestei a e tiv ită ţi c o m p le x e p re su p u n e m u n c a
in e ch ip ă , în se n su l că m e d ic u l le g is t tre b u ie să c o la b o re z e
in fu n cţie de c a z cu laboratoarele care sunt în m ăsură să o b ie c-
(iveze u n ele d in datele pe care le constată la exam e n u l p e rso a ­
nei sau n e cro p sie , eu c o le g ii d in s p e c ia lită ţile care interesează
ca zu l re s p e c tiv , d a r şi cu o rg a n e le de p o liţ ie şi ju d ic ia re . în
acli vitatea sa, e x p e rtu l nu treb u ie să se lase in llu e n ţa t de date­
le a n ch e te i, tre b u in d să e x p lic e e v e n tu a le le n e co n co rd a n ţe
m ire acestea ş i c o n c lu z iile sale. în p lu s , în u n e le d o m e n ii
m e d ic a le , b io lo g ic e şi m e d ic o -le g a le , s-a aju ns astfe l la p ro ­
grese în c â t e le în s e le să r id ic e p ro b le m e în faţa ju s t iţ ie i (de
c.xernplu, în atât de aetu ala şi co n tro v e rsa ta p ro b le m ă a sta­
bil ir ii e x a c te a d a te i m o rţii, sau p entru re c o lta re a de o rg a n e
m v ed e rea tra n s p la n tu lu i).
în r e la ţ iile sa le cu o rg a n e le de ju s t iţ ie şi p o liţie , e x p e rtu l
m c d ic o - le g a l îş i p ăstrează în s ă in d e p e n d e n ţa , în se n su l eă
răspunde la toate în tre b ă rile fo rm u la te de aeestea, fă ră ca
p rin aceasta să se tra n s fo rm e în tr-u n a u x ilia r al ju s t iţ ie i.
Pe p a rc u rs u l tim p u lu i, în R o m â n ia ca şi în alte ţări, im p o r-
(anţa m e d ic in e i le g a le pentru ş tiin ţe le ju r id ic e a fost o g lin d ită
m p e rm a n e n ţă în lu c ră ri de sp e cia lita te . C h ia r în „ P r a v ile le “
lui M a te i B a s a ra b şi V a s ile L u p u se g ăsesc re fe riri la u n e le
p ro b le m e m e d ic o - le g a le c u m ar fi; o b lig a tiv ita te a e x p e rtiz e i
m o tră v iri, ră n iri, n ebu nie, d e flo ra re , so d o m ie , su rzen ie, m u ­
ţenie etc., p re v ă z â n d u -se şi ce fe l de s p e c ia lis t tre b u ie să
e.xccute fie c a re tip de e x p e rtiz ă (v ra c i, d e scâ n tă to ri, d o fto ri).
I )c asem enea. C o d u l lu i C a ra g e a (1 8 1 8 ) c o n s id e ra n e v in o v a t
,,c o p ilu l m ic “ , „n e b u n u l sau s m in titu l la m in te “ .
L a s fâ rş itu l s e c o lu lu i X I X , le g is la ţia ro m â n ă a fla tă în
d ezvo ltare are în vedere c o n e x iu n ile m e d ic in e i leg ale cu d rep-
iiil. astfel L e g e a d in 1852 p re v e d e o b lig a tiv ita te a e x a m in ă r ii

13
dc călrc medicul !;;e( al jude|ului (caic era iu acelaşi timp şi
medic legist) împreună cu o comisie de medici, a tuturor
cazurilor grave. în 1865, Codul Penal de Inslrucţie Criminală
stabileşte rolul medicului în eau/.ele cu caracter penal (morţi
de cauză suspectă sau necunoscută), procurorul (îind obligat
să solicite participarea medicului atfit la autopsie, cât şi la
redactarea unei expertize. în paralel începe să se formeze şi
să se dezvolte şi învăţământul de medicină legală. încă din
anul 1860, Dr. I.Ciurea preda medicina legală la Facultatea
de Drept din Iaşi.
Contribuţia decisivă în dezvoltarea învăţământului şi a
reţelei m edico-legale în România a avut-o Mina Minovici.
Institutul Medico-Legal a fost conceput de către acest ilustru
reprezentant al medicinei legale ca un institut de învăţământ
atât pentru studenţii în medicină cât şi pentru studenţii de la
Faeultatea de Drept.
In ceea ce priveşte lucrările care se referă expres la co­
nexiunile dintre medicina legală şi justiţie cităm numai
câteva: „Alienatul în faţa justiţiei şi a ştiinţei“ (Al. Şuţu -
1867), „Mania morală în raport cu suspectarea legii“ (acelaşi
autor), „Identificarea antropologică - metoda Bertillon“
(Mina Minovici - 1882), „Remarques sur la criminalite femi­
nine en Roumanie“ (Mina M inovici - al Vl-lea Congres
Internaţional de Antropologie Criminală), „Falsurile în scrieri
şi fotografia în serviciul justiţiei“ (Şt. Minovici - 1900, al
V l-lea Congres Internaţional de Chimie Aplicată - Paris)|
„Şcoala Antropologică Bertillon - pentru agenţii de poliţie‘'
(N. M inovici - 1903), „La responsabilite du delinquant“ (M,
M inovici, C. Vlad - 1932).
La 01.09.1890, Mina M inovici este numit medic legist
al Tribunalului Ilfov, fiind profesor nu numai la Facultateâ
de Medicină din Bucureşti, dar şi la Facultatea de Drept, şi
apoi la Institutul de Ştiinţe Penale. De asemenea, M.Minovici
elaborează un curs de „Medicină Legală şi tehnică crimi-'

14
n a lis tic ă “ pentru o fiţe r ii de p o liţie ju d ic ia ră . F ra ţilo r M in o v ic i
Ic re v in e m e ritu l de a s ta b ili un siste m u n ita r în R o m â n ia
b azat p e t e h n ic ile c r im in a lis t ic e c o n te m p o ra n e lor.
în în c h e ie re c ită m d in lu c ră rile lu i M in a M in o v ic i: „ M e ­
d ic in a le g a lă fu rn iz e a z ă acele elem en te n ecesare ju d e c ă to ru ­
lui p e n tru a -şi f ix a c o n v in g e rile în darea h o tă râ rilo r cu putere
de lc g e “ .

Prof. dr. Vladimir Beliş


CAPITOLUL 1
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
ALE EXPERTIZEI JUDICIARE
Definiţie 1

M e d ic in a le g a lă re p re z in tă o s p e c ia lita te m e d ic a lă de
m i i i e / a care îş i p u n e c u n o ş tin ţe le în slu jb a ju s tiţie i o ri de
( iile OII. p en tru lă m u rire a u n e i ca u ze ju r id ic e , sunt n e ce sa re
p i m / ă r i m e d ic a le sau b io lo g ic e .
I ' x p e rtiz a m e d ic o -le g a lă este un m ijlo c de probă. E a co n -
t^laia (aptele în co n co rd a n ţă cu realitatea o b ie ctiv ă , re fle ctâ n d
m i's ic fapte în c o n ş tiin ţa c e lo r care a d m in is tre a z ă ju s tiţia .
() lio tă râ re ju d e că to re a scă s p rijin ită de fapte şi p ro b e
m e d ic o -le g a le şi/sau c r im in a lis t ic e s u fic ie n te şi te m e in ic e ,
t lim p le te şi de b u n ă calitate , v a f i o h o tărâre te m e in ic ă ş i cu
(luloi ilate. lată de ce se c o n s id e ră c o n c lu d e n ţa p ro b e i ju d i-
i m ie ca o c e rin ţă p r in c ip a lă a sa.
U n e le m e n t im p o rta n t în a n a liz a lo c u lu i o c u p a t de
e x p c K iz a m e d ic o -le g a lă în re a liz a re a a c tu lu i de ju s t iţ ie este
I o m |ie le n ţa p ro fe s io n a lă a e x p e rtu lu i. A c e a s ta re p re z in tă o
m m l ă c a p a b ilă să g aran teze a fla re a a d e v ă ru lu i o b ie c tiv .
M n n ie s q u ie u a firm a că pregătirea p ro fe sio n a lă şi co m pe ten ţa
(II p ro fe s ie ap ar ca p rim ă fo rm ă de cin ste şi onestitate. N e -
I CSI lai ea u n e i b u n e p re g ă tiri p ro fe s io n a le şi a co m p e te n ţe i
m e d ic u lu i le g ist n u este c o n tra d ie to rie şi eom p lete ază c e rin ţa
I o ie c t ilu d in ii şi a c o n ş t iin c io z it ă ţii e x p e rtu lu i.
Se c o n s id e ră că „...n u m e ro a s e ca u ze de n e co n co rd a n ţă
ii e x p e rtize i v in de la efectuarea su p e rfic ia lă , n e co n ştiin c io a să
ii o b lig a ţ iilo r de expert. M a jo rita te a e ro rilo r de d ia g n o s tic
m e d i e o - l e g a l se datorează u n o r e x a m in ă ri in s u fic ie n te sau
Mi per f iei al e şi nu in c o m p e te n ţe i..

17
o c e rin ţă a b so lu tă a e x p e rtiz e i este o b ie c tiv ita te a e x p e r­
tu lu i, ab an d o n a re a id e ilo r p re c o n c e p u te p re cu m şi re c u n o a ş -j
te re a g r e ş e lilo r ; e le re p r e z in t ă a lte d o m e n ii de in te re s în
e v a lu a re a e x p e rtiz e i. O r ie e a b d ie a re de la aceste p r in c ip ii
sca d e p o s ib ilita te a a flă r ii a d e v ă ru lu i.
în fin e , u ltim u l p r in c ip iu ca re g aran tează o e x p e r tiz ă
ju d ic ia r ă co re c tă este ce l al c e r c e t ă r ii m u lt id is c ip lin a r e a
fie c ă re i cau ze. P r in c ip iu l c e rc e tă rii m u lt id is c ip lin a r e este c e f
ca re g a ra n te a ză a fla re a a d e v ă r u lu i şi triu m fu l d re p tă ţii. în
acest m o d m u lt id is c ip lin a r se re a liz e a z ă a firm a re a c o n c lu d e n -
ţe i p ro b e i m e d ic o -le g a le . C o la b o r a r e a m u lt id is c ip lin a r ă în
c a d ru l e x p e rtiz e i te h n ic o -ş tiin ţific e este perm anentă şi n e lim i­
tată, d a r fă ră a d e p ă şi c o m p e te n ţa s p e c ific ă fie c ă ru i e x p e rt.

N o r m e le p r o c e d u r a le a le e x p e rtiz e i
j u d ic ia r e
în c e le m a i m u lte c a z u ri, s ă v â rş ire a u n e i in f r a c ţ iu n i este
m a rc a tă şi p rin u rm e le lă sa te p e a n u m ite o b ie c te la lo c u l
fa p te i sau p r in în s ă ş i lă sa re a u n o r o b ie c te la lo c u l s ă v â r ş ir ii
in f r a c ţ iu n ii sau în a p ro p ie re a a c e lu i lo c .
O b ie c te le care c o n ţin sau p o a rtă o u rm ă a fa p te i să v â rşite ,
p re c u m şi o ric e alte o b ie cte c a re p o t s e rv i la a flare a a d e v ă m lu i
sunt, c o n fo m i art. 94 C . pr. p en., m ijlo a c e m a te ria le de p ro b ă .
P e n tm v a lo rific a re a în b u n e c o n d iţiu n i a m ijlo a c e lo r ma-;
te ria le de p ro b ă se im p u n e a se p ro c e d a cu m a re a te n ţie atât
în v e d e re a d e p is tă rii lo r, c â t ş i în v e d e re a c o n s e r v ă r ii şi ă
c e rc e tă rii în labo rator. în a ce st sens, o rg an ele ju d ic ia r e p e n a le
tre b u ie să p ro ce d e ze cu m a re g r ijă la c e rc e tă rile ce se fa c la
lo c u l s ă v â rş irii in li a c ţiu n ii, p e n tm a d e sco p e ri şi r id ic a o b ie c ­
tele şi a lte p ro b e m a te ria le ca re p o t fi fo lo s ite în v e d e re a
a llă r ii a d e v ă m lu i.
M ijlo a c e le m a te ria le de p ro b ă au o im p o rta n ţă d e o s e b ită
în re z o lv a re a c a u z e lo r p e n a le , ele fu rn iz â n d in fo r m a ţii p re ţi-

i;
(tii'n' li'i'.aic (Ic infV acliun c sau de autorul ei. R o lu l şi im p o rta n ţa
iiu it n iiiv lo r m a te ria le de p ro b ă sp o re sc o dată cu p e rfe c ţio -
iim cii im io d e lo r de ce rce ta re c r im in a lis t ic ă a u rm e lo r in fra c -
liiiiiii
Având în vedere conţinutul dispoziţiilor art. 94 C . pr.
(ii'ii . coroborat cu art. 95 C . pr. pen.: „sunt de asemenea
mi|lmu c materiale de probă obiectele care au fost folosite
MMii im lost destinate să servească la săvârşirea unei infrac-
jliiiii, precum şi obiectele care sunt produsul infracţiunii“.
M i| lo a c e lc m a te ria le de p ro b ă p o t fi în c a d ra te în p a tru
ft| iip c
( )biecle care au fost folosite sau care au fost destinate
sa servească la comiterea infracţiunii;
( )biectc care sunt produsul infracţiunii;
( )biectc care conţin sau poartă o urmă a faptei săvâr­
şite;
( )rice a lte o b ie c te c a re se rv e s c la a fla re a a d e v ă ru lu i
in c a u z a p e n a lă .
In ceea ce p riv e ş te v a lo a re a p ro b a to rie a m ijlo a c e lo r m a ­
lul liile de i’irobă, tre b u ie o b se rv a t că u n e o ri acestea fu rn iz e a z ă
liilo im a | ii cu v a lo a re p ro b a n tă d e o se b ită . în a p re c ie re a p ro -
lie li M m ateriale nu tre b u ie p ie rd u t d in v e d e re fa p tu l că acestea
pul I i create a r t if ic ia l, în s c o p u l de a în g re u n a a c tiv ita te a de
ta*ii c la ie .
1 val narea in f o r m a ţiilo r p e care le p o t fu rn iz a aceste cate-
pui li de m ijlo a c e de p ro b ă tre b u ie fă cu tă c u c irc u m s p e c ţie ,
III urni in d u -se c o ro b o ra re a d a te lo r ce p o t fi d e sp rin se d in ce r-
• c in ic a m ijlo a c e lo r m a te ria le de p ro b ă c u c e le la lte d o v e z i
din d u sa iu l c a u z e i.

Constatări le teh n ico-şti inţifice


In anumite cauze penale, în vederea desluşirii unor as-
p. i Ic t are au o importanţă majoră în aflarea adevărului, se

19
impune ca organele judiciare penale să ceară concursul unor
specialişti. în mod frecvent, specialiştii chemaţi la rezolva­
rea cauzelor penale se regăsesc în persoana experţilor.
Se pot ivi însă situaţii în care prezenţa unor specialişti
în cauza penală reclamă urgenţă, deoarece există pericolul
de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a
unor situaţii de fapt. în asemenea cazuri, fiind necesară lămu­
rirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul
de urmărire penală poate folosi cunoştinţele unui specialist
sau tehnician, dispunând din oficiu sau la cerere efectuarea
unei constatări tehnico-ştiinţifice.
Constatarea tehnico-ştiinţifică este apanajul specialiştilor
sau tehnicienilor care funcţionează în cadrul ori pe lângă insti­
tuţia de care aparţine organul de urmărire penală. Ea poate fi
efectuată şi de către alţi specialişti sau tehnicieni care funcţio­
nează în cadrul altor instituţii.
Specialiştii care efectuează constatările tehnico-ştiinţifice
nu au şi nu îşi pot însuşi atribuţii ale organelor de urmărire
penală sau ale organelor de control, ei trebuind să se limiteze
la rezolvarea problemelor de strictă specialitate pe care le
ridică rezolvarea cauzelor penale.
Fiind un act procedural care reclamă urgenţă, constatarea
tehnico-ştiinţifică se efectuează potrivit unei proceduri mult
simplificate faţă de expertiză. în vederea procurării datelor
necesare rezolvării cauzei, organul de urmărire penală care
dispune efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice stabileşte
obiectul acesteia, formulează întrebările la care trebuie să se
răspundă şi termenul în care urmează a fi efectuată lucrarea,
în legătură cu acest ultim aspect precizăm că, în spiritul
legii, lămurirea urgentă a unor lapte sau împrejurări ale cauzei
trebuie să aibă loc într-un moment cât mai apropiat de cel aj
săvârşirii infracţiunii, deoarece numai aşa constatarea tehni­
co-ştiinţifică poate surprinde aspecte cu relevanţă deosebită
în rezolvarea cauzei.

20
C'onstatarea tehuico-ştiinţifîcă se efectuează asupra materia-
le ld id a te lo r puse la dispoziţie sau indicate de către organul
de iimiărire penală; ea se dispune numai în timpul umiăririi
penale; în lază de judecată se poate dispune refacerea sau com­
pletarea acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 115, alin. 2 C. pr. pen.
I)acă organul de umiărire penală sau instanţa dejudecată,
din ollciu sau la cererea părţilor, apreciază că raportul tehni-
III ştiinţillc ori medico-legal nu este complet sau conclu­
ziile acestuia nu sunt precise, poate dispune refacerea sau
eom|dctarea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau medico-le-
pale ()i i efectuarea unei expertize.
In cazul în care refacerea sau completarea constatării
este impusă de instanţa dejudecată, raportul se va trimite
pnH'uroruIui pentru ca acesta să ia măsuri în vederea comple-
im ii sau refacerii lui.
In cazul infracţiunilor îndreptate împotriva persoanei
(contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii enumerate în
( ap. I, Titlul I al Părţii speciale din Codul Penal - omoruri,
omor calificat, omor deosebit de grav, pruncuciderea, uci­
derea din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovi-
ica sau alte violenţe, vătămarea corporală gravă, loviturile
sau vătămările cauzatoare de moarte, vătămarea corporală
din culpă), organele judiciare penale reclamă aportul unor
specialişti care să lămurească anumite aspecte legate de faptă
sau imprejurări cu relevanţă asupra rezolvării cauzei penale.
( a şi constatările tehnico-ştiinţifice, cele medico-legale
I i chuic să lîe efectuate la un moment cât mai apropiat de cel
al săvârşirii infracţiunii, altfel pot rămâne Iară obiect. Aşa
SC Şl c.xplică faptul că aceste acte procedurale se dispun de
icpula numai în faza de umiărire penală.
( a o c.xcepţie de la această regulă, prin natura ei, exhuma-
Ica SC poate face atât în timpul umiăririi penale cât şi în timpul
liidcca|ii şi chiar după temiinarea ei, uneori chiar în condiţiile
IU 1 aic există o hotărâre judecătorească definitivă, printr-o

21
cerere de re v iz u ire întem eiată pe d is p o z iţiile art. 394, alin, 2,
lite ra „ a “ C . pr. pen. (câ n d s-au d e sc o p e rit fa p te sau îm p re ju ­
ră ri n o i, n e c u n o sc u te in sta n ţe i la data s o lu ţ io n ă r ii ca u ze i).
D e asem enea, constatările m e d ic o -le g a le p r in excepţie pot
fi refăcu te sau com pletate p o triv it art. 115, a lin . 2, C . pr. pen., în,
tim p u l fa z e i de Judecată, dacă instanţa a p re cia ză că raportul
m e d ic o -le g a l nu este co m p le t sau c o n c lu z iile ace stu ia nu sunt
precise.
C a z u r ile în care p o t l î efectu ate c o n s ta tă ri m e d ic o - le g a le
sunt p re fig u ra te în d is p o z iţ iile art. 114 C . pr. p en ., u nde se
arată că , în c a z de m o a rte v io le n tă , de m o a rte a c ă re i ca u z ă
n u se c u n o a ş te o ri este su sp ectă sau c â n d este n e ce sa ră o
e x a m in a re c o rp o ra lă a în v in u it u lu i sau a p e rs o a n e i vătăm ate,
p e n tru a se co n stata p e c o rp u l a ce sto ra e x is te n ţa u rm e lo r in ­
f r a c ţ iu n ii, o rg a n u l de u m iă rire p e n a lă p o a te d is p u n e e fe ctu a ­
rea u n e i c o n s ta tă ri m e d ic o - le g a le ş i p o a te ce re o rg a n u lu i
m e d ic o - le g a l c ă ru ia î i re v in e co m p e te n ţa , p o t r iv it le g ii, să
e fe c tu e z e această co n statare .
Im p o rta n ţa c o n s ta tă rii m e d ic o - le g a le c a m ij lo c de p ro b ă
c o n s tă în aceea că fu rn iz e a z ă o rg a n e lo r ju d ic ia r e in f o m ia ţ ii
a b s o lu t n ecesare r e z o lv ă r ii c a u z e lo r p en ale; u n e o ri, co n stată­
r ile m e d ic o - le g a le sunt in d is p e n s a b ile , d e o a re c e n u m a i c u
a ju to ru l lo r fapta p o a te fi c o re c t în c a d ra tă j u r id ic .
C o n s ta tă rile m e d ic o -le g a le se p o t d isp u n e p r in re z o lu ţie de
către o rg a n e le de cercetare p enală şi de către p ro cu ro r; exh u ­
m area în vederea co nstatării c a u z e lo r m o rţii se face d oar c u
în c u v iin ţa re a p ro c u ro m iu i, c o n fo m i art. 114, a lin . 2, C . pr. pen.
U n e o r i, efe ctu a re a c o n s ta tă rii m e d ic o - le g a le p o a te fi d is p u să
şi de că tre in sta n ţa de ju d e ca tă , ca re nu c o o p e re a z ă în m o d
d ire c t c u o rg a n u l de constatare (m e d ic le g ist), c i p rin in te rm e ­
d iu l p r o e u r o m lu i, c o n fo rm art. 115, a lin . 3, C . pr. pen.
C o n s ta ta re a m e d ic o - le g a lă se e fe c tu e a z ă a su p ra p e rso a ­
n e lo r sau c a d a v re lo r in d ic a te de o rg a n e le de u rm ă rire penală.
O p e ra ţiile şi c o n c lu z iile co n s ta tă rii m e d ic o -le g a le se co n se m ­
n e a ză în tr-u n ra p o rt scris.

22
{ 'o iisc c 'v c n lă p r in c ip iu lu i lib e re i a p re c ie ri a p ro b e lo r, le -
piMhiţin noastră nu a co rd ă o forţă p rob an tă p r iv ile g ia tă a ce sto r
in i|lo a c c de probă, ele llin d adesea relevante n u m a i p rin e o ro -
b o iiii c cu c e le la lte p ro b e d in d o sa ru l p enal. A v â n d în v e d e re
I n aceste acte p ro c e d u ra le sunt e fe ctu a te de că tre s p e c ia liş t i
care d o v e d e sc respect faţă de a d evăr şi o b ie c tiv ita te ş tiin ţific ă ,
de I e g id ă e le in s p iră în c re d e re în e x a ctita te a c o n c lu z iilo r p e
cate le c o n ţin .

E x p e r t iz e le t e h n ic o - ş t iin ţ if ic e

C o m p le x ita te a p r o b le m e lo r ce se p o t i v i în re z o lv a re a
u n o r ca u ze p e n a le re c la m ă u n e o ri p re ze n ţa u n o r s p e c ia liş t i
d in c e le m a i d iv e rs e d o m e n ii de a c tiv ita te . In c o n d iţ iile e v o -
Itilie i ş tiin ţe i şi t e h n ic ii, e x p e rtiz a ca m ijlo c de p ro b ă c a p ă tă
0 im p o rta n ţă d e o s e b ită , d e o a re ce sporeşte p o s ib ilit ă ţ ile sp e ­
c ia liş t ilo r d in d iv e rs e ra m u ri de a c tiv ita te de a se p ro n u n ţa
a siip i a u n o r p ro b le m e d if ic ile .
în lite ra tu ra j u r id ic ă se e v id e n ţia z ă fa p tu l că e v o lu ţia
şl i inţei şi p ro g re s u l t e h n ic ii ca ra cte rize a ză , în sfera d re p tu lu i,
epoca pe care o t r ă im d re p t o p e rio a d ă de v a lo r ific a r e ş t iin ţ i­
fică a p ro b e lo r.
în le g is la ţia n o a stră p ro ce su a l-p e n a lă se arată că, în c a z u -
1iIc în ca re p e n tru lă m u rire a u n o r fapte sau îm p re ju r ă r i a le
ca u ze i în v e d e re a a f lă r ii a d e v ă ru lu i, sunt n e ce sa re c u n o ş tin ­
ţele u n u i e xp e rt, o rg a n u l de u rm ă rire p e n a lă o ri in stan ţa de
ju d e c a tă p o t d is p u n e la ce rere sau d in o f ic iu efectu area u n e i
e x p e rtiz e , c o n fo rm art. 116 C . pr. pen.
E x p e rtiz e le ea m ijlo a c e de p rob ă au n um ero ase p u n cte
co m un e cu co n sta tă rile te h n ic o -ş tiin ţific e şi m e d ic o -le g a le dar,
iu acelaşi tim p , p re zin tă şi deosebiri. în ceea ce p riveşte ase­
m ănările dintre eele două categorii de m ijlo a ce de probă, şi unele
şi ce le la lte sunt efectuate de către sp ecialişti d in d iverse ra m u ri
(Ic activitate, o b ie ctu l acestora fiineî fix a t de organele ju d ie ia re ,
iar c o n c lu z iile fiin d cu p rin se într-un raport.

23
în p r iv in ţ a d e o s e b irilo r, s u b lin ie m m a i în tâ i fa p tu l că
toate c o n s ta tă rile t e h n ic o - ş t iin ţif ic e şi m e d ic o -le g a le se fa c
de urgenţă, a d ic ă în tr-u n m o m e n t fo a rte ap ro p ia t de săvârşirea
in fra c ţiu n ii, c e rin ţă n e o b lig a to rie în c a z u l e x p e rtiz e lo r. O altă
d e o s e b ire de o rd in stric t p ro c e s u a l c o n s tă în aceea că toate
c o n s ta tă rile te h n ic o - ş t iin ţific e (ş i ce a m e d ic o -le g a lă ) p o t fi
d is p u se n u m a i în fa za de u rm ă rire p e n a lă (cu e x c e p ţia c a z u ­
r ilo r p re v ă z u te de art. 115, a lin 2, C . p r. pen.), pe când e x p e rti­
z e le p o t a v e a lo c în faza de ju d e c a tă . D e asem enea, în tim p
ce în c a z u l c o n s ta tă rilo r t e h n ic o - ş t iin ţ if ic e şi m e d ic o -le g a le
s p e c ia liş t ii se re z u m ă la c o n s e m n a re a şi ce rce ta re a m a i p u ţin
aprofundată a situ a ţiilo r ce le re v in spre rezo lvare, în cazu l exper­
tiz e lo r are lo c o investig are în ce le m a i m ic i d e ta lii, u n e o ri ch ia r
exh austivă, a e le m e n te lo r ce fac o b ie c tu l exp ertizei.
D u p ă m o d u l în care le g e a re g le m e n te a z ă n e ce s ita te a
e fe c tu ă rii e x p e rtiz e lo r, acestea p o t f i fa c u lta tiv e sau o b lig a ­
to r ii; c e le fa c u lta tiv e sunt c e le m a i fre c v e n te în p ra c tic a j u d i­
cia ră , e le f iin d d is p u se fie la c e re re a p ă r ţ ilo r interesate, fie
câ n d o rg a n e le ju d ic ia r e s o c o te sc că p e n tru lă m u rire a c a u z e i
p e n a le su n t n e ce sa re c u n o ş tin ţe le u n u i exp ert.
E x p e r t iz a este o b lig a to rie , p o t r iv it art. 117 C . p r. pen.,
în u rm ă to a re le situ a ţii:
- în c a z u l o m o m lu i d e o s e b it de g ra v , câ n d tre b u ie e fe c ­
tuată o e x p e rtiz ă m e d ic o - le g a lă p s ih ia t r ic ă , o b lig a to rie c h ia r
d acă in fr a c ţiu n e a a ră m a s în fa z a de te n ta tiv ă ;
- e fe ctu a re a u n e i e x p e rtize n ie d ic o -le g a le p s ih ia tric e o ri
de câte o ri o rg a n u l de u rm ă rire p e n a lă sau instan ţa de ju d e ca tă
are în d o ie li a su p ra stă rii p s ih ic e a în v in u it u lu i sau in c u lp a tu ­
lu i. A c e a s tă e x p e rtiz ă poate fi d is p u s ă n u m a i dacă în d o saru l
cau zei sunt elem en te care să genereze d u b ii cu p riv ire la starea
p s ih ic ă a în v in u it u lu i sau in c u lp a tu lu i (asem enea elem ente pot
p r iv i co m p o rta re a anterioară a a c e stu ia sau com p o rtarea în
ca d m l p ro ce su lu i). E x p e rtiz a m e d ic o -le g a lă p sih ia tric ă se efec­
tuează în in s titu ţii sanitare de specialitate. în acest scop, organul

24
tic cercetare penală, cu aprobarea p ro c u ro ru lu i sau instanţa de
judecată dispun internarea în v in u itu lu i (in cu lp a tu lu i) pe tim p u l
necesar e v a lu ă rii. A c e a s tă m ăsu ră este e xe cu to rie şi se aduce
ia în d e p lin ire de către o rg a n e le de p o liţie .
C a z u r ile în care e x p e rtiz a m e d ic o -le g a lă p s ih ia tric ă este
o b lig a to rie , c o n fo rm ari. 117 C. pr. pen., p riv e s c situ a ţii legate
de re z o lv a re a u n o r p ro b le m e cu in c id e n ţă d ire c tă asu pra ră s­
p u n d e rii p e n a le a în v in u it u lu i.
E x p e rtiz a este o b lig a to rie şi în alte s itu a ţii care p ra c tic
sunt a d ia ce n te r e z o lv ă r ii p ro p riu - z is e a c a u z e i p e n a le , ca de
e x e m p lu în c a z u l su sp e n d ă rii p ro c e s u lu i p e n a l, în c a z u l a m â ­
n ă rii sau în tre r u p e rii e x e c u tă rii p e d e p se i în c h is o r ii (art. 239 ,
.103,454 alin. 2, lit. „a “ , 4 55 co m b in at cu art. 453 alin. 1 lit. „a “
C . pr. pen.) {yQzi Metodologia amânării executării pedepsei,
c a p ito lu l 22 - nn).
în funcţie de m o d u l de desemnare a expertului, în literatura de
specialitate e xp e rtize le au fost îm p ă rţite în m a i m u lte categorii;
- e x p e rtiz a s im p lă sau o fic ia lă , în care o rg a n u l p e n a l î l
num eşte p e e x p e rt şi c o n tro le a z ă a c tiv ita te a de e x p e rtiz a re
(acută de acesta;
- e x p e rtiz a c o n tra d ic to rie , în care e x p e rţii sunt a le ş i şi
n u m iţi de către o rg a n e le ju d ic ia r e p e n a le şi de către p ă rţi. în
le g is la ţia ro m ână, c o n fo rm art. 118, a lin . 3, C . pr. p en., se
p e rm ite p ă rţilo r să ce ară ca u n exp ert ales de ele să p a rtic ip e
la efectu area e x p e rtiz e i;
- e x p e rtiz a su p ra v e g h e a tă , în care p ă rţile p o t d e se m n a
un s p e c ia lis t care are a trib u ţii de c o n tro l asu pra m o d u lu i de
crectuare a e x p e rtiz e i, s p e c ia lis tu l care su praveg h e ază e xp e r-
liz a fiin d d e n u m it şi c o n s ilie r te h n ic.
D u p ă m o d u l de o rg a n iza re , e x p e rtiz e le se îm p a rt în; s im ­
ple, efectuate de către u n s p e c ia lis t d in tr-u n a n u m it d o m e n iu
de a c tiv ita te şi c o m p le x e sau m ix te , în care p e n tru lă m u rire a
l a p te lo r sau îm p r e ju r ă r ilo r sunt n ecesare cu n o ştin ţe d in m a i
imilte ra m u ri ale ştiin ţe i sau te h n ic ii.

25
Procedura expertizei
î n p r in c ip iu , e x p e r ţ ii sunt n u m iţi de că tre o rg a n e le de
u rm ă rire p e n a lă sau d e c ă tre in sta n ţe le de ju d e c a tă (art. 118,
a lin . 2, C . pr. pen.). D a c ă e x istă e xp e rţi o f ic ia li în sp e c ia lita te a
re s p e c tiv ă , n u p o a te f i n u m it ca e x p e rt o a ltă p e rso a n ă d e câ t
d a că u n e le îm p r e ju r ă r i d e o s e b ite re c la m ă a ce st fapt. în a n u ­
m ite s itu a ţii, s e r v ic iile de e x p e rtiz ă p o t ce re c o n c u r s u l u n o r
s p e c ia liş t i d in in s t it u ţii s im ila re , aceştia d in u rm ă p u tâ n d să
acorde asistenţă la efectuarea expertizei sau doar să-şi dea a v iz u l.
P r in m o d ific a r e a C o d u lu i de p ro ce d u ră p e n a lă se p e rm ite
fie c ă re ia d in tre p ă r ţi să ce ară ca u n e x p e rt re c o m a n d a t şi
a cc e p ta t să p a r tic ip e la e fe c tu a re a e x p e rtiz e i.
E x p e r ţ ii s u n t n u m iţ i de o rg a n e le de u r m ă r ir e p e n a lă
p rin tr-o re z o lu ţie sau o rdo n an ţă, ia r de către in sta n ţe le ju d e c ă ­
to re ş ti p rin tr-o în c h e ie re .
D u p ă ce e x p e r ţ ii su n t n u m iţi, u rm e a z ă ca atât lo r , c â t şi
p ă r ţ ilo r să l i se dea a n u m ite lă m u riri; în ace st sens, o rg a n e le
ju d ic ia r e f ix e a z ă u n te rm e n la care su n t ch e m a te p ă r ţ ile şi
e x p e rţii. L a te rm e n u l f ix a t se a d u ce la c u n o ş tin ţa a c e s to ra
o b ie c tu l e x p e rtiz e i, în t r e b ă r ile la care e x p e rtu l tre b u ie să ră s­
p u n d ă ş i l i se p u n e în v e d e re că au d re p tu l să fa c ă o b s e rv a ţii
c u p r iv ir e la aceste în tr e b ă r i şi că p o t ce re m o d ific a r e a sau
c o m p le ta re a lo r (art. 120, a lin . 2, C . pr. pen.).
P ă r ţ ile m a i su n t în c u n o ş tiin ţa te că au d re p tu l să ce a ră
n u m ire a şi a u n u i e x p e rt re c o m a n d a t de fie c a re d in tre ele. în
p r a c t ic a j u d ic ia r ă s -a a ră ta t, p e b u n ă d re p ta te , c ă d a c ă
n e în d e p lin ir e a o b lig a ţ iilo r p r iv in d lă m u r ir ile ce tre b u ie să
f ie date e x p e r ţ ilo r ş i p ă r ţ ilo r cu o c a z ia d is p u n e r ii e x p e r t iz e i
a a v u t ca u rm are îm p ie d ic a re a a flă r ii a d e v ă ru lu i şi n e te m e in i­
c ia s o lu ţ io n ă r ii c a u z e i, h o tă râ re a p oate fi casată.
în faţa in sta n ţe i de ju d e c a tă , câ n d se d au lă m u r ir i e x p e r­
tu lu i, şe d in ţa tre b u ie să f ie p u b lic ă , ia r d e z b a te rile tre b u ie să
se d e slă şo a re cu resp ectarea p r in c ip iu lu i c o n tra d ic to ria lită ţii.

26
In ve d e re a r e a liz ă r ii o b ie c t iv u lu i u rm ă rit p rin e x p e rtiz ă ,
exp ertu l are d re p tu l să ia c u n o ştin ţă de m a te ria lu l d o s a ru lu i
necesar p e n tru o p e ra ţia p ro p riu - z is ă a e x p e rtiz e i. E x p e rtu l
poale să ce a ră lă m u r ir i o rg a n u lu i de u rm ă rire p e n a lă sau in -
sianjei de ju d e c a tă c u p r iv ir e la a n u m ite fapte sau îm p re ju ră ri
ale ca u ze i. L a râ n d u l lo r, cu în c u v iin ţa r e a şi în c o n d iţ iile
s ia b ililc de o rg a n u l de u rm ă rire p e n a lă sau de in stan ţa de
pidecată, p ă r ţile p o t da e x p e rtu lu i e x p lic a ţ iile necesare.
D u p ă ce e x p e rtu l se in fo rm e a z ă c u p r iv ir e la a sp e cte le
t e Ii ebuie c la r ific a t e p r in e x p e rtiz ă şi d u p ă ce p rim e şte lă m u -
iin le şi e x p lic a ţ iile n e ce sa re d in p a rte a o rg a n e lo r ju d ic ia r e
Şl a p ă rţilo r, tre c e la efe ctu a re a e x p e rtiz e i. In acest sco p , p e
ba/a m a te ria le lo r p e ca re le are la d is p o z iţie , e x p e rtu l f o lo -
seşle m eto de a d e cv a te c e rc e tă rii p e ca re o im p u n p ro b le m e le
CC ire b u ie e lu c id a te , s tu d ia z ă şi c o n e lu z io n e a z ă .
C'o n c lu z iile în u rm a efectuării exp ertizei sunt expuse în tr-un
la p iirt sc ris. C â n d su n t m a i m u lţi e x p e rţi, se în to c m e ş te u n
sin g u r ra p o rt de e x p e rtiz ă , ia r d a c ă su n t p ă re ri d e o se b ite ,
o p in iile separate su n t eo nsem nate în c u p rin s u l ra p o rtu lu i sau
iiili- o anexă. R a p o r t u l se d e p u n e la o rg a n u l ju d ic ia r c a re a
d isp u s e fe c tu a re a e x p e rtiz e i.

Structura expertizei
In v e d e re a e x p u n e r ii s iste m a tie e a p r o b le m e lo r le g a te
de e x p e rtiz ă , le g e a a p re v ă z u t c a ra p o rtu l de e x p e rtiz ă să
n ij ii ind ă tre i p ă rţi, a stfel:
o p arte in tro d u c tiv ă , în care se arată o rg a n u l j u d ic ia r
(SUC a ilis p u s e fe c tu a re a e x p e rtiz e i, data c â n d s-a d is p u s
iu casta, n u m e le şi p re n u m e le e x p e rtu lu i, data şi lo c u l u n d e
a losl efectuată, d ata în t o c m ir ii ra p o rtu lu i de e x p e rtiz ă , o b ie c -
iiil acesteia şi în tre b ă rile la care e x p e rtu l u rm e a ză să răsp u n d ă,
maici la lu l p e b a z a c ă ru ia a fo st e fe ctu a tă e x p e rtiz a , d a că
pai Iile care au p a r tic ip a t la aceasta au dat sa u nu e x p lic a ţ ii în
( UI sul e fe c tu ă rii ei;

27
- o p a rte d e s c rip tiv ă , care v a d e s c rie în a m ă n u n t o p e ­
r a ţ iile de e fe c tu a re a e x p e rtiz e i, o b ie c ţ iile sau e x p lic a ţ iile
p ă rţilo r , p re c u m şi a n a liz a a ce sto ra de c ă tre expert;
— o p a rte fin a lă a ra p o rtu lu i, în ca re su n t e x p u se c o n c lu ­
z iile e x p e rtiz e i, de fapt ră s p u n s u rile la în tr e b ă r ile p u se şi
p ă re re a e x p e r tu lu i asu pra o b ie c tu lu i e x p e rtiz e i.
In p ra c tic ă se p o t iv i s itu a ţii în ca re o rg a n e le ju d ic ia r e
p e n a le co n sta tă , la ce rere sau d in o fic iu , că e x p e rtiz a n u este
c o m p le tă . In asem enea c a z u ri, le g e a p re v e d e p o s ib ilit a t e a
e fe c tu ă rii u n u i s u p lim e n t de e x p e rtiz ă de către a c e la ş i e x ­
p e rt sa u de c ă tre a ltu l.
D a c ă d in ra p o rtu l de e x p e rtiz ă n u re z u ltă cu s u fic ie n tă
c la rita te c o n c lu z iile la care a a ju n s e x p e rtu l, acesta p o a te f i
c h e m a t p e n tru a da lă m u r ir i s u p lim e n ta re în s c ris sau e x p li­
c a ţii v e rb a le . In s itu a ţiile în care o rg a n u l de u m iă r ir e p e n a lă
sau in sta n ţa de ju d e c a tă are în d o ie li c u p r iv ir e la e x a c tita te a
c o n c lu z iilo r ra p o rtu lu i de e x p e rtiz ă , v a d is p u n e e fe c tu a re a
u n e i n o i e x p e rtiz e .
D e ş i este u n m ijlo c de p ro b ă în c a re su n t e x p u se o p in iile
u n o r s p e c ia liş t i c u p r iv ir e la a n u m ite a sp ecte de care d e p in d e
re z o lv a re a c a u z e lo r p enale, e x p e rtiz a n u are o fo rţă p ro b a n tă
d e o s e b ită faţă de cea a c e lo rla lte m ijlo a c e de p rob ă. In c o n s e ­
c in ţă , c o n fo r m art. 63 a lin . 2, a p re c ie re a e x p e r tiz e lo r se fa ce
p rin p ris m a e x a m in ă r ii tu tu ro r p ro b e lo r a d m in istra te în cauză.
P e n tm fo m ia re a unei co n v in g e ri te m e in ice , o rgan ele ju d i­
cia re treb u ie să d isp u n ă de toate ele m e n te le necesare p e n tm
aprecierea ju steţei c o n c lu z iilo r ra p o rtu lu i de expertiză. C a atare,
c o n c lu z iile neargum entate ale u n o r e x p e rtize nu p ot co n s titu i
te m e iu l c o n v in g e rii instanţei şi, d eci, a so lu ţie i date în cauză,
im p u n â n d u -se co m pletarea acesteia o ri, după caz, efectuarea
unei n o i exp ertize. în cazu l în care în aceeaşi cauză au fost
efectuate două sau m a i m u lte exp ertize, instanţa treb u ie să se
oprească la aceea dintre ele pe care o consideră m ai fundam entată
sub aspect ş tiin ţific , m a i concord antă cu realitatea şi, b in e în ­
ţeles, care se co ro b o re a ză cu ce le la lte p ro b e d in dosar.
CAPITOLUL 2
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ
I-ix c rc iţiu l m e d ic in e i le g a le în R o m â n ia , ca d is c ip lin ă
m e d ica lă ce îş i p u n e cu n o ştin ţe le în slu jb a ju s tiţie i, se b aze ază
pe iim iă to a re le p r in c ip ii:
- in d e p e n d e n ţa în o rg a n iza re a şi d e sfă şu ra re a a c t iv it ă ţ ii
m c d ic o -le g a le ;
fu n c ţio n a re a în siste m integrat: în v ă ţă m â n t u n iv e rs ita r
m e d ica l - asisten ţă sanitară (m e d ico -le g a lă ) şi cercetare ş tiin -
jilic ă de sp e c ia lita te ;
c o n tr a d ic to r ia lita te a şi o fic ia lit a t e a în d e sfă şu ra re a
m u n c ii de e x p e rtiz ă m e d ic o -le g a lă .
A c e s te p r in c ip ii su n t de natură să m o d ific e ca su bstan ţă
p ro b a ţiu n e a m e d ic a lă în a ctu l de ju s tiţie , în s ta b ilire a ad e vă -
Iu lu i şi să în s c r ie a c tiv ita te a m e d ic o -le g a lă în a n s a m b lu l m ă ­
s u rilo r d ete rm in a te de n o ile c o n d iţii d e m o cra tice ale so c ie tă ţii
5 î

ro m âneşti.

C a d r u l o r g a n iz a t o r ic d e d e s f ă ş u r a r e a
e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le
A c t iv it a t e a de e x p e rtiz ă şi co nstatare m e d ic o -le g a lă este
IC I’ lem entată p rin d is p o z iţ iile cu p rin se în C o d u l p en al şi C o d u l
(!(.• p ro ce d u ră p e n a lă p re c u m şi, p a rţia l, p r in alte acte n o rm a -
ii\'c ale M in is t e r u lu i S ă n ă tă ţii şi F a m ilie i.
( 'a o rgan izare institu ţională, reţeaua de m e d ic in ă legală d in
R o m ân ia cu p rin d e urm ătoarele segm ente în p la n teritorial;
1. In stitu tu l N a ţio n a l de M e d ic in ă L e g a lă - „ M in a M in o -
\ i c i " H u cu re şti, su bo rd on at M in is te r u lu i S ăn ătăţii şi F a m ilie i,

III ca d ru l c ă ru ia fu n cţio n e a ză C o n s iliu l S u p e rio r de M e d ic in ă


I t j'.ila ca fo r m e to d o lo g ic al în tre g ii reţele de m e d ic in ă le g a -

29
lă, ca re e fe c tu e a z ă eereetări ş liin ţ if ie e , în d ru m ă şi c o o rd o ­
n e a z ă a c tiv ita te a ş t iin ţ ific ă m e d ic o - le g a lă d in R o m â n ia .
In c a d m l In stitu tu lu i N a ţio n a l de M e d ic in ă L e g a lă B u c u ­
reşti fu n cţio n e a ză C o m is ia S u p e rio a ră M e d ic o -L e g a lă , a cărei
c o m p o n e n ţă este s ta b ilită p rin O rd in al M in is t e r u lu i S ă n ă tă ţii
şi F a m ilie i, c o n fo m i O .G . nr. 1/2000 (devenită L e g e a 459/2001).
C o m is ia S u p e rio a ră M e d ic o - L e g a lă v e r if ic ă şi a v iz e a z ă d in
p u n c t d e v e d e re ş t iin ţ if ic , la ce re re a o r g a n e lo r în drept,
c o n c lu z iile c o n t r a d ic t o r ii a le d iv e rs e lo r acte m e d ic o - le g a le
(e x p e rtiz ă - n o u ă exp e rtiză ) şi, dacă a p re cia ză că este necesar,
p o a te d is p u n e reface rea to ta lă sau p a rţia lă a lu c r ă r ilo r re sp e c­
tiv e .
2. I n s titu te le de M e d ic in ă L e g a lă su n t o rg a n iz a te în
ce n tre le m e d ic a le u n iv e rsita re ( C lu j, Iaşi, T g . M u re ş , C ra io v a ,
T im iş o a ra ) . In c a d ru l a ce sto r in stitu te , ca ş i în c a d ru l in s titu ­
tu lu i d in B u c u re ş ti, fu n cţio n e a ză C o m is ii de C o n tro l şi A v iz a re
a a c t e lo r m e d ic o - le g a le . E le e x a m in e a z ă şi a v iz e a z ă sau
d is p u n re fa c e re a p a rţia lă sau to ta lă a a c te lo r de co n sta ta re şi
e x p e r tiz ă m e d ic o - le g a lă d in t e r it o r iu l a ro n d a t, în c a z u r ile de
o m o r, le z iu n i ca u za to a re de m o a rte , m o a rte su sp ectă, d e fi­
c ie n ţe în a co rd a re a a siste n ţe i m e d ic a le ş i în o ric e a lte c a z u ri
în c a re a v iz a re a este p re v ă z u tă o b lig a t o r iu de le g e , p re c u m
ş i a c te le n o ii e x p e rtiz e e fe ctu a te în t e r it o r iu l aro n d at, c o n ­
fo rm c o m p e te n ţe lo r.
3. S e r v ic iile de M e d ic in ă L e g a lă Ju d e ţe n e sunt s u b o rd o ­
nate S p it a le lo r Ju d e ţen e şi fu n c ţio n e a z ă în m u n ic ip iile reşe­
d in ţă de ju d e ţ, p re cu m şi în m u n ic ip iu l B u c u re ş ti; su b o rd o n a ­
re a la S p it a le le Ju d e ţen e este n u m a i a d m in is tra tiv ă , c o o rd o ­
n a re a m e t o d o lo g ic ă p r o fe s io n a lă f iin d a s ig u ra tă de către
C o n s iliu l S u p e r io r de M e d ic in ă L e g a lă .
4. C a b in e te le de m e d ic in ă le g a lă sunt su b o rd o n a te S e r v i­
c iilo r de M e d ic in ă L e g a lă şi p ot fi o rg a n iz a te în m u n ic ip ii
sau o raşe m a i m a ri, u nde se im p u n e fu n c ţio n a re a ace sto ra
p e n tru a sig u ra re a asisten ţei m e d ic o -le g a le .

30
I n ;ilc aceste in s titu ţii e fe c tu e a ză a c tiv ită ţi p ro fe s io n a le
m c d iio - le g a lc la n iv e lu l lo r de co m p e ten ţă, c o n fo rm p re v e -
i lc iilo i O rd o n a n ţe i de G u v e rn nr. 1/2000 (d e v e n ită L e g e a
•I '''>/.!()() I ), în care sunt p re v ă zu te în m o d exp res şi a trib u ţiile
m e d ic u lu i le g ist şef, ce p re c iz e a z ă n iv e lu l de co m p e te n ţă
iiiiix im ii al lu c r ă r ilo r m e d ic o - le g a le ce p o t 11 efectu ate în c ă ­
di id a ce sto r stru ctu ri.
Noile reglementări care asigură o bună funcţionare a ser-
v i c i d o i medico-legale prevăd:
a trib u ţii s p e c ific e d e în d m m a re şi co n tro l ale C o n s iliu lu i
S u p e rio r de M e d ic in ă L e g a lă ca in stru m e n t care asig u ră co o r-
dom irea a c t iv it ă ţ ii m e d ic o -le g a le , p re c u m şi leg ătu ra cu M i -
iiiH lerul S ă n ă tă ţii şi F a m ilie i, M in is t e r u l de Interne, M in is t e m l
ISiblic şi M in is t e m l de Ju stiţie ;
organizarea şi funcţionarea corpului de experti medico-
Icgali, confomi C. pr. pen., experţi ce vor fi solicitaţi de orga­
nele judiciare sau de părţile în proces şi care vor putea asista
Iii cerere experţii oficiali desemnaţi potrivit legii;
aco rdu l o b lig a to riu al C o n s iliu lu i S u p e rio r M e d ic o - L e -
giil în c a z u rile de desfacere a co n tra ctu lu i de m u n că a l p erso ­
nalului cu pregătire su perio ară d in in s titu ţiile m e d ico -le g a le .

T ip u r i d e e x p e rt iz e m e d ic o - le g a le

lix p e r t iz a şi co n sta ta re a m e d ic o - le g a lă p o t avea lo c în


(o n d i ţ i i l e u rm ă to a re lo r e x a m in ă ri:
1. E x a m in ă ri şi ce rce tă ri p r iv in d ca d a vre u m an e sau p ă rţi
d in ele;
2. E x a m in ă ri şi ce rce tă ri p r iv in d p ro d u s e le b io lo g ic e c a ­
d a v e ric e de n a tu ră um ană;
J . E x a m in ă r i şi c e rc e tă ri p r iv in d p e rso a n e în via ţă ;
■ l. E x a m in ă ri de lu c ră ri şi acte m e d ic a le şi m e d ic o -le g a le
în legătură cu s p e c ific u l co m p e te n ţe lo r m e d ic o -le g a le .
în p lu s, în R e g u la m e n tu l de a p lic a re a O .G . nr. 1/2000
(d e v e n ită L e g e a 4 5 9 /2 0 0 1 ) su n t a n a liza te ;
- e x a m in ă r ile c o m p le m e n ta re m e d ic o - le g a le ca re se
e fe ctu e a ză în le g ă tu ră c u lu c ra re a p rin c ip a lă ;
- c o n d iţ iile de e fe c tu a re a n o ii e x p e rtiz e ;
- c a z u rile de in c o m p a tib ilit a t e şi o b lig a ţ iile m e d ic u lu i
le g is t în acest sens;
- p ăstrarea s e c re tu lu i p ro fe s io n a l;
- o b lig a ţ iile u n ită ţilo r s a n ita re faţă de in s t it u ţiile m e d i­
co -le g a le p riv in d efectu area e x p e rtiz e lo r m e d ic o -le g a ­
le s o lic ita te de o rg a n e le co m p e te n te .

Expertiza şi constatarea medico-legală pe


cadavre sau părţi din ele (produse
biologice cadaverice de natură umană)
A c e a s tă a c tiv ita te m e d ic o - le g a lă co n stă în:
- e x a m in a re a e xte rn ă a c a d a v r u lu i şi a u to p sia c o m p le tă
a a c e s tu ia sau e x h u m a re a c â n d este c a z u l;
- e x a m in ă ri la lo c u l fa p te i (a l d e c e s u lu i) sau în alte lo c u ri
p e n tru co n statare a in d ic iilo r a su p ra c a u z e lo r şi c irc u m s ta n ­
ţ e lo r m o rţii;
- exa m e n e c o m p le m e n ta re de la b o ra to r, c u m ar fi: h is to -
p a to lo g ic , b a c te rio lo g ic , t o x ic o lo g ic , h e m a to lo g ic , se ro lo g ic ,
g e n e tic etc.
A u t o p s ia m e d ic o - le g a lă este o b lig a to rie în u rm ă to a re le
s itu a ţii:
• în ca z de m o a rte v io le n t ă (o m u c id e re , s in u c id e re , ac­
c id e n t) o ri n u m a i b ă n u ită c a atare;
• a tu n ci când ca u za m o r ţ ii este n e cu n o scu tă sau suspectă;
• câ n d m o a rte a a s u rv e n it în îm p re ju r ă r i d e o se b ite şi pe
neaşteptate în in s titu ţii sau în tre p rin d e ri, pe căi p u b lic e , lo c u ri
v ira n e , câm p , pădu re, lo c de d e te n ţie etc.;

32
• când m o artea este p u să în le g ă tu ră cu v re o d e fic ie n ţă
III .icord area asisten ţei m e d ic a le sau în a p lic a re a m ă s u rilo r
de p r o d la x ie sa n ita ră sau de p ro te c ţie a m u n c ii;
• a lu n e i cân d d e ce su l s u rv in e în p rim e le 24 de ore de la
iiile m a re a b o ln a v u lu i în sp ital;
• la c a d a v re le c u id e n tita te n e cu n o scu tă .
I vxhum area c a d a v re lo r u m an e p entru e x p e rtiz ă sau c o n -
Hlalai c - au to p sie - se face n u m a i cu au to rizarea p ro c u ro ru lu i
nan a in sta n ţe i de ju d e ca tă .
In toate ca zu rile , au to p sia treb u ie să fie eom pletă, în s o ţită
la n e v o ie şi de e xa m e n e c o m p le m e n ta re sau de p ro c e d u ri de
id e tilific a r e (la c a d a v re le c u id e n tita te n e cu n o scu tă ).
R a p o rtu l fin a l de e x p e rtiz ă sau eonstatare m e d ic o -le g a lă
ik ‘ a u to p sie va f i re d a cta t n u m a i d u p ă efectu area e x a m e n e lo r
I om p Icmentare, respeetându-se m e to d o lo g ia p ro to c o lu lu i tip:
partea in tro d u c tiv ă , date de anchetă, in c lu s iv date m e d ic a le ,
e xam e n extern, e x a m e n in te rn ( a u to p s ia p ro p riu - z is ă ), d ia g ­
n o stic a n a to m o -p a to lo g ic m a c ro se o p ie , e x a m in ă ri c o m p le ­
m entare, d is c u ţia c a z u lu i (la n e v o ie ) şi e o n e lu z ii.

Expertiza, constatarea şi alte lucrări


medico-iegaie privind persoanele vii
A c e s te a p o t fi e feetu ate fie la eererea o rg a n e lo r de ce ree-
lai e şi an chetă p e n a lă , fie la cererea p e rso a n e i, eontra eost.
I Expertiza şi c o n statare a m e d ic o - le g a lă p e p erso an e eon-
sian în e x a m in ă ri c lin ic e şi p a ra c lin ic e de s p e c ia lita te (ra d io -
lo g ic c , de la b o ra to r ete.), p u tâ n d a v e a ca o b ie c t u rm ă to a re le :
1. C o n sta ta re a s e x u lu i, a v ir g in it ă ţ ii, a e a p a c ită ţii s e x u ­
ale, v â rste i, d e z v o ltă r ii fiz ie e , f ilia ţ ie i;
2. C o n sta ta re a s tă rii de b o a lă , a le z iu n ilo r tra u m a tie e , a
in f im r it ă ţ ilo r sau a in c a p a e ită ţii de m u n c ă ca u rm a re
a tra u m a tism e lo r;
}. C o nstatarea stă rii obstetricale: sareină, vid u itate, avort,
naştere, le h u z ie ;

33
4. A lt e e x a m in ă ri ce ru te de o rg a n e le de ju s t iţ ie şi p o liţie ,
c u m a r fi: co n sta ta re a stă rii p s ih ic e (e v a lu a re a d is c e r ­
n ă m â n tu lu i).
E x p e r t iz a v a f i e fe ctu a tă n u m a i în c o m is ie de m e d ic i
s t a b iliţ i de m e d ic u l le g is t şef, în toate c a z u r ile p re v ă z u te d e
leg e, c u m ar fi: co n sta ta re a s tă rii p s ih ic e , c a z u r ile d e c u lp ă
m e d ic a lă , sta b ilire a paternităţii. C o m is ia v a fi form ată d in tr-u n
m e d ic le g is t ş i d o i m e d ic i s p e c ia liş ti în d o m e n iile in d ic a t e
p e n tru fie c a re c a z în parte.
L a e x a m in a re a p e rs o a n e lo r se v o r lu a m ă su ri p e n tru a s i­
g u ra re a u n o r c o n d iţ ii a d e cv a te le g a te de sex, de v â rs tă - în
c a z u l m in o r ilo r - sau de c o n ju n c tu ră , c u m ar fi: p re z e n ţa
u n u i p ă rin te sa u tu to re - la m in o ri, p e rso n a l de p a ză de a c e la ş i
se x p e n tru a re sta ţi, m e d ic c u ra n t p e n tru in te rn a ţi.
L a n e v o ie , p e rso a n a ce u rm e a z ă a f i e x p e rtiz a tă p o a te f i
in te rn a tă şi su p u să u n o r in v e s t ig a ţ ii m e d ic a le de s p e c ia lita te
în v e d e re a p r e c iz ă r ii d ia g n o s tic u lu i.
E x p e r t iz a m e d ic o - le g a lă p s ih ia tric ă are u n statut d is tin c t,
d ată f iin d c o m p le x ita te a ace steia; ea se e fe c tu e a z ă în t r - o
c o m is ie fo rm a tă d in tr-u n m e d ic le g is t ş i d o i m e d ic i p s ih ia t r i
sau d o i m e d ic i de n e u ro - p s ih ia trie in f a n t ilă p e n tru m in o r i.
î n m o d o b lig a to riu , se v o r re sp e c ta tre i etape:
- o b s e rv a ţia c lin ic ă a p e rso a n e i, p r in in te rn a re , d a că
a ce st lu c r u se im p u n e ;
- c o n s u lta re a d a te lo r d in d o s a ru l ca u z e i, d ate c a re p o t
f i m e d ic a le , p e n a le , s o c ia le , c o n ju n c tu ra le ;
- e x a m e n u l p s ih ic al p erso an e i, efectuat cât m a i p re co ce .

Examinări mectico-legaie efectuate ia


cererea persoaneior (cerţificatui
medico-iegai cu piaţă)
P o t s o lic it a e x a m in ă r i cu p la tă u rm ă to a re le p e rso a n e :
-- p e rso a n a în ca u ză , d acă depăşeşte v â rsta de 14 an i;

34
- u n u l d in p ă r in ţi p en tru m in o r ii sub 14 ani; tu to re le
sau p e rs o a n e le care î i în g r ije s c p e m in o ri;
- d ire c to ru l in s titu ţie i p e n tru p e rso a n e le in tern ate în că ­
m in e , s p ita le , p re v e n to rii, in te rn a te , ş c o li s p e c ia le ;
- c o m a n d a n tu l sau o rg a n u l de u rm ă rire p e n a lă p e n tru
d e ţin u ţi ş i arestaţi;
- o ric e a ltă p e rso a n ă p e n tru c o p iii g ă s iţi sau p e n tru p e r­
so an e d e b ile m in ta l, abandonate.
E x a m in ă r ile la ce re re se p ot fa ce n u m a i în u rm ă to a re le
cazu ri:
- lo v ir i şi a lte v ă tă m ă ri tra u m a tice ;
- v irg in ita te , d e flo ra re , sa rcin ă , v id u ita te , naştere, a v o rt
p o s t-tra u m a tic ;
- s ta b ilire a s e x u lu i, v â rste i, c o n fo rm a ţie i şi d e z v o lt ă r ii
fiz ic e ;
- e v a lu a re a s tă rii p s ih ic e p e n tru u n act de d is p o z iţ ie
(te stam en t, v â n z a re , d o n aţie ).
P e n tru e x a m in a r e a la ce re re se p e rce p ta x e s ta b ilite d e
M in is t e r u l S ă n ă tă ţii şi F a m ilie i p e n tru fie c a re speţă în p a rte
şi care v o r f i în c a s a te de u nitatea m e d ic o -le g a lă exa m in a to a re .

Expertiza medico-legală pe bază de lucrări


(documente medicale, medico-legale, de
cercetare penală etc.)
A c e s t g en de e x p e rtiz ă p e rm ite a n a liz a re a ş i s t a b ilir e a
unor c o n c lu z ii m e d ic o -le g a le n u m a i pe docum ente, atât p e n tm
c a z u ri de a u to p s ie a c a d a v re lo r, cât şi p e n tru p e rso a n e . L a
n e v o ie se p oate s o lic it a e x a m in a re a sau re e x a m in a re a p e rso a ­
nei sau e x h u m a re a c a d a v ru lu i p e n tru c o m p le ta re a d a te lo r
necesare.
CAPITOLUL 3
TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ
T a n a to lo g ia m e d ic o - le g a lă este un c a p ito l al m e d ic in e i
le g a le care s tu d ia z ă m o a rte a o rg a n is m u lu i um an.
P ro b le m e le legate de stă rile te im in a le cu care se c o n fru n ­
tă c e l m a i fre c v e n t m e d ic u l le g is t şi ju r is tu l sunt:
1. V a lid it a t e a a c te lo r c iv ile de d is p o z iţ ie ;
2. C a lif ic a r e a u n o r acte p e n a le ;
3. P re le v a re a o rg a n e lo r p e n tru tra n s p la n t, ceea ce n e ce ­
sită im p lic it şi d ia g n o s tic u l rig u ro s a l m o r t ii ce rebrale.
U n d ia g n o s tic co re c t de m o a rte p e rm ite e v ita re a în h u m ă ­
r ilo r p re c ip ita te ( le g is la ţia im p u n e un in t e r v a l de 2 4 de ore
de la in s ta la re a s e m n e lo r de m o a rte re a lă ş i în h u m a re ).
S t a b ilir e a c a u z e i de m o a rte este u tilă în d o m e n iu l m e d i­
c a l şi m e d ic o - le g a l pentru ;
• în c a d ra re a ju r id ic ă a c a u z e i de m o a rte (o m u c id e re ,
a c c id e n t, s in u c id e re );
• a lo c a re a re s u rs e lo r m e d ic a le că tre c a z u r ile d epăşite;
• re c o lta re a de ţe su tu ri şi o rg an e p e n tru tra n sp la n t;
• sta b ilire a re la ţie i cau zale dintre cau za tanatogeneratoare
şi deces p e n tm o corectă în cad ra re ju r id ic ă a faptelor;
• s ta b ilire a m o m e n tu lu i m o rţii.
T r e b u ie să în ţe le g e m m o a rte a ca un fe n o m e n n a tu ra l şi
o b lig a to riu , n en atu rală fiin d co n sid e ra tă d o a r m o a rte a p re m a ­
tură, n e m o tiv a tă sau v io le n tă .
E s te d if ic il de e m is o d e fin iţie u n a n im acceptată a m o rţii,
a v â n d în v e d e re m u ltitu d in e a fa ţe te lo r a c e s tu i fe n o m e n fu n ­
d a m e n ta l al e x is te n te i noastre.
î

M o a rte a re p re z in tă un p ro ce s g e n e ra l c a ra c te riz a t p rin


tre ce re a ir e v e r s ib ilă d in p la n b io lo g ic în p la n f iz ic o - c h im ic ,
p ro ce s g en e rat de lip s a a p o rtu lu i, tra n s p o rtu lu i sau u tiliz ă r ii
o x ig e n u lu i la n iv e l c e lu la r.

36
în u lt im ii d o i- lre i ani a fost c la r ific a t m e c a n is m u l p rin
care o ric e o rg a n ism v iu suferă p ro ce su l natural de îm b ă trâ n ire
!>i u zură f iz io lo g ic ă care în fin a l v a d e te rm in a d is p a riţia lu i.
A c e s t p ro e e s este d icta t de tra n s fo rm a re a A D N - u lu i ( a c id
d c z o x ir ib o n u c le ic ) in d iv id u a l p rin m o d ific ă r i repetate, in iţ ia l
c a lita tiv e şi a p o i ca n titative ale p ro c e s u lu i de re p lic a re a g eno-
rn u lu i c e lu la r.
Felul m orţii, d in p u n ct de v e d e re ju r id ic , poate fi c la s i-
(îcat în:
1. m o a rte v io le n tă :
- s in u c id e r i
- m o r ţ i a c c id e n ta le
- o m u c id e ri
2. m o a rte n e v io le n tă
D in p u n e t de ved e re m e d ic a l şi m e d ic o - le g a l se p o t g ra-
dua o su ită d e etape a le m o rţii.
în e a d ru l m o r ţ ii re a le se c ite a z ă o stare preagonică în
care m a n ife s tă rile d ife ră în fu n c ţie de fe lu l a fe c ţiu n ii ta n a to -
g en e ratoare, de e o n stitu ţia f îz ie ă sau p s ih ic ă a s u b ie c tu lu i.
E ste etapa în care starea lu c id ă a lte rn e a z ă cu cea e u fo ric ă sau
a n xio a să , etapa m a r ilo r „ d e z v ă lu iri^ p e rso n a le . E ste in f lu e n ­
ţată de c o n e e p te le f ilo z o f ic e şi re lig io a s e in d iv id u a le şi p o a te
avea d u rată d ife rită .
E v o lu ţ ia u lte rio a ră a p ro c e s u lu i ta n a to g e n e ra to r p o a rtă
n u m e le de agonie. în ag on ie (u n e o ri lu e id ă ) fu n c ţiile c o rtic a le
se p ie rd treptat, d is p a r sim ţu rile (p rim u l d isp are v ă zu l, u lt im u l
a u zu l) şi se a lte re a ză fu n c ţiile de c o n tro l şi de su sţin e re a
v ie ţii (re s p ira ţie , a c tiv ita te ca rd ia că , term o g e n eză).
U rm ă to a re a etapă este rep rezen tată de moartea reală
(cân d se co n sta tă a p a riţia se m n e lo r e x te rio a re p re c o c e de
m o arte p re c u m şi a m a n ife s tă rilo r p o s tv ita le ).
în c a d ru l p ro c e s u lu i ta n a to g e n e ra to r e x istă d ou ă etape
cu o e v o lu ţie aparte a m o m e n tu lu i m o rţii. U n a este m oartea
clinică d in ca re p a c ie n tu l poate fi sa lv a t dacă m a n e v re le de

37
re s u s c ita re se a d m in is tre a z ă p ro m p t ( c re ie ru l re z istă la lip s a
to ta lă de o x ig e n 3 - 5 m in u te, în c o n d iţ ii de te m p eratu ră n o r­
m a lă ).
A d o u a s itu a ţie p a rtic u la ră este cea a m orţii cerebrale
în c a re a c tiv ita te a c a rd ia c ă şi re s p ira to rie p e rs is tă p entru un
tim p , în c o n d iţ iile în care c re ie ru l este in d u b ita b il şi ire v o c a b il
m o rt - c o rp u l este ca ld , c o rd u l se c o n tra c tă , in d iv id u l are
p u ls şi p o ate re s p ira asistat.
D e fapt, e v o lu ţia a fe c tă rii n e u r o n ilo r c o r t ic a li este către
com ă. C la s ic , c o m a este d e fin ită ca o stare p a to lo g ic ă de
in h ib iţ ie a f u n c ţ iilo r ce re b ra le ce se c a ra c te riz e a z ă p r in p ie r ­
d e re a g ra d a tă a s tă rii de co n ş tie n ţă p re c u m şi p rin :
- d is p a riţia sau scăderea la fo rm e e le m e n ta re n e a d e c­
v a te a r e a c ţ iilo r la s t im u li d in lu m e a e xte rio a ră ;
- s u p rim a re a (sau lim ita re a ) m o t ilit ă ţ ii v o lu n ta re ;
- m o d if ic ă r i v a r ia b ile a le d if e r it e lo r f u n c ţ ii v e g e ta tiv e
şi a le c o n s ta n te lo r o rg a n is m u lu i.
C o m a este o stare ta n a to te rm in a lă . A lt e r a r e a s tă rii de
co n ştie n ţă e o n stitu ie sim p to m u l fu n d a m e n ta l p e n tm sta b ilire a
d ia g n o s tic u lu i.
G r a d u l de p r o fu n z im e a e o m e i n u p o a te f i d e c i s ta b ilit
d e câ t d u p ă n iv e lu l şi în tin d e re a le z iu n ii m a jo re d in t m n c h iu l
c e re b ra l, în fu n c ţie de o serie de c r it e r ii c lin ic e şi p a ra c lin ic e .
S e d e s c riu c in c i grade de co m ă :
- gradul I: f u n c ţ iile v e g e ta tiv e su n t în lim it e n o rm a le
sau u ş o r m o d ific a te ; to ţi t im p ii d e g lu tiţ ie i su n t re sp e cta ţi;
r e f le x e le de ap ărare şi au to m ate su n t p re ze n te .
- gradul II: f u n c ţ iile v e g e ta tiv e su nt m o d e ra t p erturbate;
t im p u l I ( la b ia l) al d e g lu tiţie i este a b o lit; r e f le x e le au to m ate
su n t p ăstrate, c e le de apărare a b o lite .
- gradul III: g ra v e p e rtu rb ă ri a le f u n c ţ iilo r v e g e ta tiv e .
T im p u l 1 al d e g lu tiţie i este a b o lit, tim p u l 11 în tâ rzia t. R e fle x e le
au to m ate sunt ab o lite ; b o ln a v u l p re z in tă h ip e rte rm ie şi te n siu ­
nea a rte ria lă o s c ile a z ă , c u te n d in ţă la cre ştere.

38
-gradulIV: b o ln a v in c o n ş tie n t, to ta l areactiv. F u n c ţ iile
veg e tative su n t g ra v p erturb ate, d e g lu tiţia a b o lită , r e fle x u l
(le tuse prezent, în tâ rz ia t sau a b olit. M id r ia z ă f ix ă cu re fle x e le
lo lo m o to r şi c ilio s p in a l absente.
- gradul V (c o m a d ep ăşită) este s ta d iu l e c h iv a le n t c u
m oartea c re ie ru lu i. B o ln a v u l este to ta l şi ir e v e r s ib il in c o n ş t i­
ent, cu c ir c u la ţia şi re s p ira ţia su sţin u te a r t if ic ia l p r in m e to d e
de resuscitare.
E x istă d eci o su ită de e v o lu ţii p a rticu la re ale p ro c e su lu i
(anatogenerator, dintre care unele în totalitate reversibile. A ce ste a
au p e m iis in te rp re tă ri p a rtic u la re p re cu m şi o b ţin e rea u n o r
„m ă rtu ris iri" de extracorp oralitate d in partea u n o r p a cie n ţi care,
a lia ţi în stad iu de m o arte c lin ic ă sau de co m ă su p e rficia lă , au
putut fi în fin a l salvaţi. S u b ie c tu l este controversat şi se pretează
la o suită de sp e cu la ţii, u n e le fără su po rt ştiin ţific .
în le g is la ţia n o a stră a ctu a lă ( L e g e a 2 /1 9 9 8 ) se sta tu e a ză
o b lig a tiv ita te a în r e g is t r ă r ii in d u b ita b ile a m o r ţ ii ce re b ra le .

M o a r te a c e r e b r a lă

M o a rte a ce re b ra lă este starea b io lo g ic ă p a rtic u la ră c a ra c ­


te riza tă p rin în c e ta re a c o m p le tă şi ir e v e r s ib ilă a f u n c ţ iilo r
c e re b ra le ş i a le t r u n c h iu lu i ce re b ra l.
T e s te le m e d ic a le c lin ic e şi p a r a c lin ic e (de la b o ra to r) n u
d e c e le a z ă n ic i u n fe l de a c tiv ita te ce re b ra lă . N o ţiu n e a d e
m oarte ce re b ra lă a fo s t acceptată în fin a l de toate statele lu m ii
c iv iliz a te .
M o a rte a ce re b ra lă este urm ată in v a ria b il şi o b lig a to riu de
m oartea so m a tică (încetarea fu n c ţiilo r ca rd ia că şi respiratorie).
Pro cesu l d urează de la câteva ore la câteva săptăm âni şi poate f i
caracterizat d in p u n ct de vedere m e d ic a l p rin scăderea treptată
a ră sp u n su lu i o rg a n is m u lu i la substanţe vasop resoare (ca re
m enţin p resiu n ea sân gelu i) u m ia tă de prăbu şirea te n siu n ii arte­
ria le şi instalarea, în fin a l, a se m n e lo r de m oarte b io lo g ică .

39
D e te cta re a s e m n e lo r de m o a rte ce re b ra lă este fo a rte im ­
p o rtan tă, d e o a re ce p e rm ite re c o lta re a de ţe su tu ri şi o rg a n e
p e n tru tran sp lan t şi, m a i ales, p e rm ite în trem p ere a u n e i te ra p ii
in e fic ie n te în c o n d iţ iile în ca re m e d ic a ţia „ e r o ic ă “ în s e a m n ă
c o n s u m u l in u t il de re s u rse m e d ic a le .
C o n c e p tu l de m o a rte c e re b ra lă este de fapt a s im ila t cu
g ra d u l V de c o m ă ( c o m a d e p ă şită ).
T a b lo u l c lin ic al m o r ţ ii c r e ie r u lu i este ce l m a i b in e trasat
de ra p o rtu l C o m it e t u lu i A d H o c al Ş c o lii M e d ic a le H a r v a r d
p e n tru e x a m in a re a şi d e fin ire a m o r ţ ii ce rebrale:
1. B o ln a v u l v a f i to ta l a re a c tiv la s t im u li e xte rn i. C h ia r
s t in iu lii d u re ro ş i in te n ş i n u v o r p ro v o c a v re u n ră s p u n s v o ­
c a l, m iş c a re a c o r p u lu i sa u m o d ific a r e a re s p ira ţie i.
2. B o ln a v u l v a fi o bservat co n tin u u ce l p u ţin o o ră p e n tru a
nota d acă nu există activitate m u scu la ră sau respiraţie spontană,
3. D a că b o ln a v u l este asistat re sp ira to r m e ca n ic, acesta
(su p o rtu l m e c a n ic al re sp ira ţie i) v a fi în tre m p t p en tm ce l p u ţin
3 m in u te p entm depistarea a ctiv ită ţii respiratorii spontane. P e n tm
a reprezenta u n c rite riu de d ia g n o stic al m o rţii cerebrale, n u se
poate o b ie ctiv a n ic i u n fe l de răsp u n s respirator.
4. P u p ile le su n t a re a c tiv e . F re c v e n t sunt m id ria tic e , d a r
u n e o ri p o t f i fix a te în tr- o p o z iţ ie in te rm e d ia ră . T re b u ie f o lo ­
site o sursă lu m in o a s ă de in te n s ita te foarte cre scu tă şi o lu p ă ,
în a in t e de a d e c id e că p u p ile le su n t a re a ctiv e .
5. N u v o r ap ărea m iş c ă r i o c u la re ca răsp u n s la ro ta ţia
c a p u lu i sau irig a re a c o n d u c t u lu i a u d itiv e xte rn c u apă re ce .
C lip it u l, ca ră sp u n s la a ce astă s tim u la re sau la a lţi s t im u li,
tre b u ie să fie absent.
6. D e g lu tiţia , c ă s c a tu l şi n ic i un tip de fo n a ţie n u p o t f i
o b se rva te .
7. R e f le x e ca c e l c o m e e a n , fa rin g ia n şi alte re fle x e a le
n e r v ilo r c ra n ie n i v o r fi a b o lite .
8. R e fle x e le o ste o te n d in o a se sunt absente şi s tim u la re a
p la n ta ră nu v a fi u rm a tă de n ic i un răspuns. N u e p re z e n tă
a c tiv ita te a p o stu ra lă .

40
9. E le c tro e n c e fa lo g ra m a ( E E G ) este un p aram etru o b ie c-
iiv al a c t iv it ă ţ ii ce re b ra le . D e ş i d ia g n o s tic u l n e u ro lo g ic de
iiio a rtc c e re b ra lă se p oate p un e u tiliz â n d c r it e r iile en u n ie-
la ic , o c o n firm a re E E G este n ecesară în m u lte c a z u ri, şi în
sp e cia l c â n d este v o rb a de un d o n a to r de o rgane. E E G v a f i
i/ o c lc c t r ic ă (p la tă sau fără v a ria ţii de p o te n ţia l) tim p de 24
(Ic ore. S e im p u n e , d e sig u r, ca e le c tr o z ii să fie b in e a p lic a ţi,
aparatul să fu n c ţio n e z e , p e rs o n a lu l m e d ic a l să fie co m p e -
Iciil şi a n tre n a t şi su b n ic i un m o tiv să n u fie im p lic a t în
a ctiv ita te a de tra n s p la n t e fe c tiv .
A lt e in v e s t ig a ţ ii de la b o ra to r accep tate p e n tru c o n f ir ­
m area d ia g n o s t ic u lu i de m o a rte ce reb rală:
- C o m p u te r- to m o g ra fia la c a z u r ile de c o m ă d e p ă şită
p re zin tă d e v ie r i n e s e m n ific a tiv e de la lin ia m e d ia n ă şi as­
pect n e p u ls a til al tra se u lu i;
- E le c t r o m io g r a fia m u ş c h ilo r m e n to n ie ri şi a m u ş c h ilo r
e x trin s e c i ai g lo b ilo r o c u la r i re le v ă u n a sp ect de h ip e ra c ti-
vitate;
- N is t a g m o g r a fia o b ie c tiv e a z ă ab senţa m iş c ă r ilo r g lo ­
b ilo r o c u la ri;
- D o z a re a o x ig e n u lu i în sân g e le v e n e i ju g u la re in te rn e
d e m o n stre a ză h ip e r o x ia c o m p a ra tiv c u sâ n g e le d in artera
caro tid ă, ceea ce d o v e d e şte absenţa s c h im b u r ilo r o x id a tiv e
in tra cra n ia n , c u şu ntarea f lu x u lu i sa n g u in .
- S e m a i p o t e fe ctu a d o z ă ri c o m p a ra tiv e ale a c id u lu i
lactic, p ir u v ic sau a g lu c o z e i în ju g u la re faţă de c a ro tid ă (sec­
tor ve n o s în c o m p a ra ţie c u ce l a rte ria l).
- E x a m e n u l n e u ro lo g ic şi testele c lin ic e la p atu l b o ln a v u -
liii p ot s ta b ili p re c o c e şi c u c e rtitu d in e d ia g n o s tic u l de co m ă
depăşită.
U n e le a u to rită ţi d in lu m e a m e d ic a lă c o n s id e ră că 2 4 ore
este o p e rio a d ă e x c e s iv de m are de o b s e rv a ţie c o n tin u ă şi că
12 sau m a i p u ţin e o re su n t su ficie n te .
D re p t c r it e r ii de e x c lu d e re a m o r ţ ii ce re b ra le se c ite a z ă
absenţa h ip o t c m iie i şi in firm a re a in g e stic i recente de m e d ic a -

41
m e n te d e p rim a n te ale s is te m u lu i n e rv o s . S e m e n ţio n e a z ă
c a z u ri rare de b o ln a v i h ip o te m iic i sau c a re in g e ra se ră can tităţi
cre scu te de b a rb itu ric e sau alte m e d ic a m e n te d e p rim a n te a le
s is te m u lu i n e rv o s cu sem ne şi s im p to m e s u g e s tiv e de m o a rte
c e re b ra lă ( in c lu s iv traseu E E G p la t) ş i c a re ş i-a u reven it.
H ip o t e m iia (te m p e ratu ra c o rp o ra lă m a i m ic ă de
este s im p lu de recunoscut. D e asem enea, o ric e b o ln a v internat
în c o m ă de e t io lo g ic n e c u n o sc u tă n u v a f i c o n s id e ra t în stare
ir e v e r s ib ilă de m o a rte a c r e ie r u lu i p â n ă n u se v a s ta b ili c la r
p r in m e to d e a d e cv a te că nu au fo s t in g e ra te su b sta n ţe d e p ri­
m a n te a le s is t e m u lu i n e rv o s ce n tra l.
In c o n d iţ ii de h ip o te rm ie , în c a re d u ra ta m o r ţ ii c lin ic e
creşte la 1 5 - 2 0 m in u te , c re ie m l su p o rtă ( fă ră a f i le z a t) în tre ­
ru p e ri a le f lu x u lu i sa n g u in de a p r o x im a t iv 8 m in u te , în tim p
ce alte o rg a n e v it a le au p ra g de to le ra n ţă m u lt m a i m a re (ore).
N o u n ă s c u ţ ii şi c o p iii n e c e s ită o p e r io a d ă m a i m a re de
o b s e rv a ţie c o n tin u ă şi d ife rite in v e s t ig a ţ ii, in c lu s iv E E G .
P e n tru c o p ii, e v a lu a re a c lin ic ă şi de la b o r a to r este e ta p iza tă
în fu n c ţ ie de v â rs ta acestora:
î

- în t r e 7 z i le şi d ou ă lu n i au lo c m in im d o u ă e x a m in ă ri
d e sp ă rţite d e 4 8 de ore; E E G este o b lig a t o r ie ş i se fa c e s e ria t
la in te r v a l d e m in im 48 de ore;
- în tre d o u ă lu n i şi u n an de v ia ţ ă se fa c m in im d o u ă
e x a m in ă r i d e s p ă rţite de u n in te rv a l de 2 4 de ore; E E G este
o b lig a t o r ie şi se e fe ctu e a ză se ria t la in t e r v a l m in im de 24 de
ore;
- c o p iii m a i m a ri de 1 an v o r f i s u p u ş i u n e i e v a lu ă ri ca ş i
a d u lţ ii (teste se ria te la fie c a re 12 ore); c a ş i la a d u lt, E E G n u
este o b lig a t o r ie p e n tm d ia g n o s tic d a r este re co m a n d a tă .
M o m e n t u l s t a b ilir ii d ia g n o s t ic u lu i d e m o a rte c e re b ra lă
este m o m e n t u l o f ic ia l al d e c e s u lu i, c h ia r d a că in im a m a i
c o n tin u ă să b a tă şi c a d a v ru l este a sista t v e n tila to r. D ia g n o s ­
t ic u l d e m o a rte a c r e ie m lu i şi a t r u n c h iu lu i c e re b ra l la a d u lt
nu n e c e s ită n ic i a n g io g ra fic ce re b ra lă şi n ic i E E G . In v e stig a -

42
i ca c lin ic ă n e u ro lo g ic ă este su ficie n tă , dar în e c h ip a de d e e la -
I arc a m o rţii ce re b ra le este o b lig a to rie p rezen ţa u n u i n e u ro lo g
e x p e rim e n ta t. D a c ă m o a rte a c e re b ra lă este c o n s e c in ţa u n u i
Ira u m a tism se im p u n e şi p re ze n ţa u n u i m e d ic le g ist.
D in acest m o m e n t o p rire a v e n tila ţie i m e c a n ic e este p e r­
m is ă în m o d le g a l d e o a re ce ea n u m a i re p re z in tă o te ra p ie d e
su p o rt v ita l.
M o a rte a c o rd u lu i re p re zin tă o altă circu m sta n ţă fre cv e n tă
în p ra ctic ă . S to p u l c a rd ia c n u este d e fin it ca atare în le g is la ţ ia
m e d ic a lă , d a r acest lu c ru n u este o b lig a to riu d e o a re ce te rm e ­
nul se s u b o rd o n e a z ă c o n c e p tu a l n o ţ iu n ii de m o a rte b io lo g ic ă
( lip s a de ap ort, de tra n s p o rt sau de u tiliz a r e a o x ig e n u lu i la
n iv e l tis u la r) ia r d in p u n c t de v e d e re c lin ic se m a n ife s tă p r in
s e m n e le c la s ic e de m o a rte b io lo g ic ă .

M o a r t e a b io lo g ic ă - m o d ific ă r i c a d a v e r ic e
p re co ce
D e f in iţ ia m o r ţ ii b io lo g ic e este c o n c o rd a n tă c u d e fin iţ ia
g e n e ra l acce p ta tă a m o rţii; în c e ta re a ir e v e r s ib ilă a re s p ira ţie i,
c ir c u la ţ ie i şi a a c t iv it ă ţ ii c e re b ra le (tre p ie d u l d ia g n o s tic a l
lu i B ic h a t) . In c a d ru l d e fin iţ ie i c la s ic e a m o r ţ ii se c ite a z ă şi
s ta b ilire a ir e v e r s ib ilit ă ţ ii în c e t ă r ii re s p ira ţie i c e lu la re , c o n s e ­
c u tiv ă lip s e i de aport, de tra n s p o rt sau de u tiliz a r e a o x ig e ­
n u lu i la ace st n iv e l.
D ia g n o s t ic u l în c e t ă r ii ir e v e r s ib ile a f u n c ţ iilo r v it a le tre ­
b u ie s ta b ilit co re c t in c lu s iv de p e rso a n e fără p re g ă tire de sp e ­
c ia lita te m e d ic a lă - o fiţe ru l de p o liţ ie care aju n g e p r im u l la
lo c u l s ă v â r ş ir ii fa p te i are ca p r im ă d a to rie ce rce ta re a e x is ­
ten ţei v ie ţ ii la v ic t im e şi sa lv a re a a ce ste ia câ n d este p o s ib il,
în c o n te x tu l ace stei d e f in iţ ii u n a n im acce p ta te c o n s id e ră m
că s ta b ilire a in d u b ita b ilă a m o m e n tu lu i m o r ţ ii fa ce p a rte d in
n o rm e le de p re g ă tire a o ric ă ru i a b s o lv e n t al u n e i fa c u ltă ţi d e
ş tiin ţe ju r id ic e .

43
C la s if ic a r e a se m n e lo r de m o a rte b io lo g ic ă ţin e c o n t de
m o m e n tu l in s t a lă r ii lo r p re c u m şi de m o d if ic ă r ile p e care le
d e te rm in ă a su p ra c a d a v ru lu i.
S e m n e le n e g a tiv e de v ia ţă n u au o re le v a n ţă m e d ic o -
le g a lă d e o s e b ită în a p re cie re a in s t a lă r ii m o rţii. M o d if ic ă r ile
c a d a v e ric e ( M .C . ) care v o r fi p re ze n ta te in extenso sunt;
M. C. precoce sem ne n e g a tiv e de v ia ţă
sem ne de m o a rte re a lă
M. C. tardive m o d ific ă r i d e s tru c tiv e
m o d ific ă ri co n se rv a tiv e - n atu rale/artificiale

Semne negative de viaţă (SNV)


S t a b ilir e a d ia g n o s tic u lu i d e m o a rte b io lo g ic ă p r in p u n e ­
rea în e v id e n ţă a se m n e lo r n e g a tiv e de v ia ţă a fo s t co n sid e ra tă
m u lt t im p o m e to d ă corectă. D in t r e S . N . V . m e n ţio n ă m :
- lip s a re s p ira ţie i (testată cu o g lin d a , c u a ju to ru l u n u i
f u lg , c u a ju to ru l u n u i p a h a r c u apă p o z iţ io n a t pe
to ra ce );
- lip s a a c t iv it ă ţ ii c a rd ia c e (ab se n ţa p u ls u lu i la n iv e lu l
e x t r e m it ă ţ ilo r sau al v a s e lo r m a ri ale g â tu lu i, se m n u l
g a r o u lu i, lip s a sâ n g e ră rii);
- lip s a r e f le x e lo r o s te o -te n d in o a s e sau de apărare;
- p o s tu ra ca d a v e ric ă ;
- m o d if ic ă r i o c u la re c a ra c te ris tic e .
T o a te ace ste S N V p o t g e n e ra s itu a ţii p e ric u lo a s e , c a de
e x e m p lu c o n f u z ia u nei stă ri e o m a to a se d in ca re p a c ie n tu l
m a i p o a te f i s a lv a t cu m o a rte a reală. C o n f u z ia p o a te f i gene­
rată fie d e lip s a de e x p e rie n ţă a c e lu i ca re le cau tă (m e d ic,
o fiţ e r de p o liţ ie ) fie de p a r tic u la r it ă ţ ile c o r p u lu i b o ln a v u lu i
o ri de a fe c ţiu n e a care a d e te m iin a t in sta la re a s e n in e lo r nega­
tiv e d e v ia ţă (co m a b a rb itu ric ă sau h ip o te m iia in h ib ă a c tiv ita ­
tea m e c a n ic ă a c o rd u lu i atât ca fre c v e n ţă cât şi ca inten sitate,
fapt c e e x lic ă p o s ib ilita te a ab sen ţe i p u ls u lu i în p e rife rie ).

44
Semne de moarte reală
S e m n e le de m o arte reală sunt ce le care p e rm it o co re c tă
e v a lu a re a c a d a v ru lu i d in p un ct de v ed e re m e d ic a l şi m e d ic o -
legal. E le au u rm ă to a re le ca ra c te ristic i:
- sunt sem ne de m oarte;
- p e rm it aprecierea intervalu lu i de tim p trecut de la deces;
- p e r m it e v a lu a re a a p ro x im a tiv ă a c a u z e i de m oarte;
- p e rm it ap recierea (un eori) a p o z iţie i c a d a v ru lu i în m e ­
d iu sau a im p o rta n ţe i m e d iu lu i a m b ia n t în e v a lu a re a
m o d if ic ă r ilo r tanatogeneratoare.
P rim u l şi c e l m a i p re co ce sem n de m oarte reală este in sta­
larea lividităţilor (p e te lo r) ca d a ve rice . L iv id it ă ţ ile a p a r p rin
o jirire a a c t iv it ă ţ ii de p o m p ă c a rd ia că şi a c u m u la re a s â n g e lu i
atras de g ra v ita ţie în z o n e le ce le m a i d e c liv e . In tim p , ele
c u n o sc o s e rie de etape e v o lu tiv e :
1. H ip o s ta z a apare la 2 - 6 ore de la m oarte. L a d ig ito -
jire siu n e , liv id it ă ţ ile d is p a r şi ap oi reap ar d a to rită g ra v ita ţie i.
D is p a r la m o d ific a re a p o z iţie i c a d a v m lu i. A u cu lo a re fre cv e n t
v io la c e e (d ig ito p re s iu n e a în v in g e a tra cţia g ra v ita ţio n a lă ).
2. D if u z iu n e a se in s ta le a z ă la 6 - 1 2 o re de la m o arte. L a
d ig ito p re s iu n e , p e te le ca d a v e ric e p ă le sc. L a s c h im b a re a p o ­
z iţie i c a d a v ru lu i ap ar n o i liv id it ă ţ i, dar p e rsistă şi c e le an te­
rioare (d ig ito p re s iu n e a în v in g e p a rţia l atracţia g ra vita ţio n ală ).
3. I m b ib iţia apare la m a i m u lt de 18 ore de la deces.
I .iv id ită ţile n u se m o d if ic ă la d ig ito p re s iu n e sau s c h im b a re a
jio z iţ ie i c a d a v ru lu i (d ig ito p re s iu n e a n u m a i p o a te în v in g e
atracţia g ra v ita ţio n a lă ).
C u lo a re a liv id it ă ţ ilo r cad ave rice d ife ră în fu n cţie de ca u za
m o rţii. C e l m a i e v id e n t e x e m p lu este c e l al in t o x ic a ţ iilo r :
- c u m o n o x id de ca rb o n ( C O ) - c u lo a re ro ş ie z m e u r ie
t ip ic ă
- c u a c id c ia n h id r ic (cia n u ră ) - culoare roşie, m iro s tip ic
de m ig d a le am are
- cu p e rm a n g a n a t de p o ta siu - c u lo a re g a lb e n ă

45
L iv t d ilă ţ ile c a d a v e ric e sunt sem ne c la s ic e de m o arte care
tre b u ie cău tate la o ric e ca d a v ru . în tru c â t se fo rm e a ză p rin
b ă ltire a s â n g e lu i în p e rife rie , ele v o r apărea în m o d p asiv,
sub in flu e n ţa g ra v ita ţie i, dup ă ce l p u ţin 1- 2 o re de la încetarea
a c t iv it ă ţ ii c a rd ia c e .
S u n t s itu a ţii în care liv id it ă ţ ile p o t fi c o n fu n d a te c u u nele
m o d if ic ă r i tra u m a tic e cu c a ra c te r v ita l (ca re se p ro d u c în
tim p u l v ie ţii). U n a d in ce le m a i frecven te p o s ib ilită ţi de eroare
este c c a a e c h im o z e lo r p ro d u s e p re c o c e în m o m e n tu l m o rţii.
D ia g n o s t ic u l d ife re n ţia l în tre e c h im o z ă şi liv id it a t e se
fa ce ţin â n d co n t de fa p tu l că e c h im o z e le :
- ap ar o riu n d e p e su p ra fa ţa c o rp u lu i;
- p ă stre a ză u n e o ri fo rm a o b ie c t u lu i c o n to n d e n t (lan ţ,
cu rea);
- nu se m o d if ic ă o dată c u tre c e re a o r e lo r de la deces;
- îş i s c h im b ă c u lo a re a în tim p (ro şie , a lb ă stru ie , ca fe n ie ,
g alb en -verzu ie ), în funcţie de in te rv a lu l de tim p de la producere.
F o a rte c a ra c te ris tic ă este in filtr a r e a ţ e s u tu r ilo r de către
sâ n g e le e x tra v a z a t d in v a s e le lezate. D a c ă se s e c ţio n e a z ă
te g u m e n tu l cu u n in s tm m e n t tăietor, sân g e le co a g u la t in filtra t
v a da un a sp e ct n e g r ic io s al ţe s u tu r ilo r în c a z de e c h im o z ă ,
p e c în d , dacă este v o rb a de liv id it ă ţ i, ţe s u tu rile de sub teg u ­
m e n tu l se cţio n a t sunt curate, ia r e v e n tu a le le p ic ă tu ri de sânge
se p o t sp ă la sau şterge.
U n a lt se m n de m o arte cu ce rtă v a lo a re d ia g n o s tic ă este
c e l al rigidităţii cadaverice. D e la b u n în c e p u t în s ă tre b u ie
tă cu te două am endam ente. P r im u l se re fe ră la m o d u l de in sta ­
la re a r ig id it ă ţ ii, o b lig a to riu în sens c ra n io - c a u d a l în c a z u l în
ca re c a d a v m l este aşezat în p o z iţie « n o m ia lă » (legea N y ste n ).
A l d o ile a statu ează fa p tu l că rig id ita te a se in s ta le a z ă
c o n c o m ite n t la m u s c u la tu ra netedă şi la cea sc h e le ta lă , fapt
ce e x p lic ă o su ită de m a n ife s tă ri p o s t- v ita le (a sp e c tu l de
„ p ie le de g â sc ă “ a l te g u m e n tu lu i c a d a v m lu i, e x p u lz ia fă tu lu i
d in uter, e x tra v a z a re a s â n g e lu i p rin p lă g i d e s c h is e la n iv e lu l
te g u m e n tu lu i etc.).

46
R ig id ita te a c a d a v e ric ă trece p r in tre i s ta d ii, în fu n c ţie d e
tim p u l care a tre c u t de la deces;
1. Instalare (2 —6 ore). E ste d e s c o p e rită la n iv e lu l a r t ic u ­
la ţie i te m p o ro -m a n d ib u la re ( a rtic u la ţie m a re , în c o n ju ra tă d e
grupe p u te rn ice de m u ş c h i). Se în v in g e u şo r d a r reapare ra p id ,
c h ia r în c u rs u l a c e le a ş i a u to p sii.
2. G e n e ra liz a re ( 8 - 1 2 ore). E s te d e s c o p e rită la n iv e lu l
a r t ic u la ţ iilo r m a ri de la m e m b re le s u p e rio a re ş i in fe rio a re şi
im p rim ă o p o z iţ ie c a ra c te ris tic ă (p o stu ra c a d a v e ric ă ). S e
în v in g e g reu şi o d a tă în v in s ă n u se m a i re in sta le a z ă .
3. R e z o lu ţ ie (p e ste 2 4 de ore). D is p a r e în o rd in e a a p a r i­
ţie i, p r in d is tru g e re a p o s tv ita lă ( a u to litic ă ) a fib r e lo r m u s c u ­
lare. R ig id ita te a c a d a v e ric ă p o a te d if e r i ca m o d de in s ta la re
şi in te n sita te în fu n c ţ ie de m asa m u s c u la ră a s u b ie c tu lu i sa u
de ca u za de m o a rte (ap are r a p id în m e d iu re c e , u s c a t şi la
m ase m u s c u la re s la b d e z v o lta te , apare le n t în m e d iu c a ld ,
u m e d şi m ase m u s c u la re m a ri, c a z în care este ş i re m a n e n tă).
Răcirea cadaverică este u n a lt se m n de m o a rte re a lă
care p e rm ite a p re c ie re a in te rv a lu lu i de tim p tre c u t de la d eces.
R ă c ire a are lo c c u c ir c a u n g ra d p e o ră în p r im e le 4 o re şi
a p o i c u c irc a 2 g rd . p e oră, p â n ă la a tin g e re a te m p e ra tu rii
m e d iu lu i a m b ia n t. A fo s t e la b o ra tă o su ită de n o rm o g ra m e
ca re p e rm it c o re c ta re a te m p e ra tu rii c e n tra le a c a d a v r u lu i
(re co lta tă in tra re c ta l) în fu n c ţie de:
- su p ra fa ţa c o rp o ra lă ;
- g ro s im e a s tra tu lu i de ţe su t a d ip o s;
- te m p e ra tu ra e x te rio a ră .
R ă cire a c o rp u lu i este influ en ţată în să de foarte m u lţi a lţi
(actori, d in care m e n ţio n ă m d oar tem peratura c o rp u lu i în a in te
de m oarte, cau za d e ce su lu i, tip u l de îm b ră c ă m in te a c a d a v m lu i
p recu m şi n iv e lu l u m id ită ţii m e d iu lu i am biant. O ric u m , a lă tu ri
dc celelalte sem ne de m oarte, interpretarea tem peraturii centrale
poate fi u tilă în sta b ilire a m o m e n tu lu i exact al d ecesului.
Deshidratarea cadaverică este d e te rm in a tă şi ea d e
b ă ltire a sâ n g e lu i în p e r ife r ie ş i de e x iste n ţa u n e i d ife re n ţe de

47
te m p eratu ră şi u m id ita te în tre o rg a n is m şi m e d iu . E a re p re ­
z in tă u n a lt se m n de m o a rte re a lă , u şo r de d e e e la t c h ia r şi de
u n n e p ro fe s io n is t.
D e s h id ra ta re a este e v id e n tă m a i a le s la n iv e lu l z o n e lo r
în care te g u m e n tu l este su b ţire , su b ţia t, s e c ţio n a t sau absent.
Fo arte e v id e n tă este d e sh id ra ta re a g lo b ilo r o c u la ri (cu m ic ş o ­
ra re a g lo b ilo r c a re n u m a i u m p lu c a v ita te a o rb ita ră şi/sau
a p a riţia u n o r „ p e te “ fo rm a te d in d e tritu s u ri c e lu la re d e p o z i­
tate în u n g h iu rile in te rn e şi externe ale o c h ilo r - p e t e L ia rc h e ).
T o t d a to rită d e s h id ra tă rii, b u z e le , şa n ţu l de sp â n zu ra re şi
stran gu lare, p lă g ile ( in c lu s iv g u le ra ş u l de e ro z iu n e d in c a d ru l
o r if ic iu lu i de in tra re al p lă g ilo r îm p u ş c a te ) v o r căp ăta u n as­
p e ct p a rtic u la r, cartonat. T e g u m e n tu l d esh id ratat este c a fe n iu ,
p ergam e n tat, u s c a t ş i in d u ra t.
M a i d if i c i l de in te rp re ta t atât te o re tic cât şi p r a c tic este
fe n o m e n u l de autoliză cadaverică, fe n o m e n g e n e ra l v a la b il
în lu m e a v ie , d e te rm in a t de lip s a de o x ig e n de la n iv e l c e lu ­
la r (pe u n fo n d a m ic ro b ia n ) . E a este ca ra c te riza tă p r in a u to ­
d istru g erea c e lu la ră p ro g ra m a tă ş i are ca m e c a n is m spargerea
u n o r ciste rn e in tra c e lu la re (c is te rn e liz o z o m a le secretan te de
e n z im e liz o z o m a le ) . E n z im e le liz o z o m a le liz e a z ă stru ctu ra
c e lu la ră , g a ra n tâ n d a s tfe l fa p tu l c ă c e lu la m o a rtă v a f î e lim i­
nată, ia r co m p o n e n te le esen ţiale a le m a te rie i v ii v o r f i re c irc u -
late. A u t o liz ă m o d if ic ă s tru c tu ra m ic r o s c o p ic ă a c e lu le i,
d e te rm in â n d ş i m o d if ic ă r i m a c ro s c o p ic e de organ, c u m ar
fi: ştergerea d e s e n u lu i n o rm a l d e o rg an , g e n e rarea de p e r fo ­
r a ţ ii p o s t- v ita le sau fa ls a sp e ct de o c lu z ie in te s tin a lă .

M a n ife s t ă r i c a d a v e r ic e t a r d iv e
d e s t r u c t iv e ş i c o n s e r v a t iv e
D in tre m a n ife s tă rile c a d a v e ric e ta rd iv e cu ca ra c te r des-
tru c tiv tre b u ie m e n ţio n a tă putrefacţia. P u tre fa c ţia este u n
p ro c e s m ic r o b i an ca re se p e tre c e în tr-u n m e d iu b o g a t în o x i-

48
gen şi care d e te rm in ă d esco m pu n erea co m p o n e n te lo r ce lu lare
esen ţiale la c o m p u ş i p rim a ri. P ro te in e le sunt degradate p ână
la a m in o a c iz i, a m o n ia c , b io x id de carb o n , p re c u m şi o se rie
de a m in e c a d a v e rie e cu re a c ţii t o x ic o lo g ic e asem ănătoare
cu a lc a lo iz ii (p u tre sc e in a şi cad a ve rin a ). L ip id e le râ n ce ze sc.
G lu c id e le se tra n s fo rm ă în b io x id de ca rb o n şi apă. A c e s te
d en atu rări d e fin it iv e a le m a te rie i o rg a n ic e d e te rm in ă o su ită
de m o d ific ă r i m a c ro s c o p ic e ale c a d a v ru lu i.
în g e n e ra l, p u tre fa e ţia se e x te rio riz e a z ă in iţ ia l la n iv e l
a b d o m in a l (pata v e rd e de p u tre fa cţie ); m e e a n is m u l co n stă
în a u to liz a m u c o a s e i u n u i fra g m e n t al in te s tin u lu i g ros (cec)
şi e lib e ra re a h id r o g e n u lu i su lfu ra t e x iste n t în m o d n o rm a l la
acest n iv e l, ceea ce v a d u ce la a p a riţia p e p arte a in te rn ă a
p e re te lu i a b d o m in a l, la n iv e lu l fo s e i ilia c e d repte ( a b d o m i­
nal în d reapta jo s ) a u n e i pete v e rz i. P ro c e s u l de p u tre fa c ţie
poate d ebu ta ş i în a lte z o n e ale c o rp u lu i, în fim e ţie de c a u z a
in d iv id u a lă de m oarte. E l poate fi eviden t la n iv e lu l to ra ce lu i în
caz de afeeţiuni baeteriene pulm onare (bronhopneum onie), poate
debuta la n iv e lu l u n o r p lă g i infectate an terior d ece su lu i ete.
A s p e c t u l c a d a v r u lu i p u tre fia t este p a rtic u la r, u ş o r de
l ecu n o scu t. P ro c e s u l de p u tre fa c ţie n u p e rm ite p u n e re a în
e vid en ţă a le z iu n ilo r fă ră so lu ţie de c o n tin u ita te ale te g u m e n ­
tu lu i şi n ic i id e n t ific a r e a im e d ia tă a c a d a v ru lu i. G a z e le de
p u tre fa cţie d e s tin d o rg a n e le c a v ita re (eo rd , uter, in te stin e ,
scrot, sto m ac) d e te rm in â n d d e fo rm ă ri şi p e rfo ra ţii ale a ce sto -
l a. Pe te g u m e n te a p a r flic te n e (b u le g azo ase ) de p u tre fa c ţie .
A p a r iţia „ c ir c u la ţ ie i p o s tu m e “ (d u n g i c a fe n ii ro ş ie tic e d e te r­
m inate de p u tre fie re a sâ n g e lu i e x iste n t în v e n e le s u p e rfic ia le
ale te g u m e n tu lu i) este re s p o n s a b ilă de asp eetu l p a lid m a rm o ­
rat, cu d u n g i c a fe n ii, al c a d a v ru lu i.
P u tre fa c ţia este d epe n d en tă de o su ită de fa e to ri p a r ti­
cu la ri. T e m p e ra tu ra rid ic a tă şi u m id ita te a cre scu tă o f a v o r i­
zează ( c ifra care e x p rim ă z ile le v a ra co re sp u n d e c e le i eare
c.xprim ă să p tă m â n i ia m a ). E x c e s u l de o x ig e n are şi e l ro l

49
favorizant (corpurile expuse unei atmosfere bogate în CO^
putrifîcă mai greu). De asemenea, se consideră că, în apă, un
corp putrifîcă mai greu decât în aer (o săptămână în aer =
două în apă = opt în sol). Putrefacţia depinde de felul solului,
de adâncimea gropii de înhumare, de calitatea sicriului, de
tipul de îmbrăcăminte ete. Solul acid al pădurilor inhibă
procesul de putrefacţie.
Un capitol aparte în tanatologie este cel al modificărilor
cadaverice conservatoare naturale. Acestea permit evalua­
rea leziunilor traumatice la mult timp de la deces şi facilitează
identificarea cadavrelor.
1. Mumifierea naturală este constatată în condiţii de
temperatură ridicată şi urniditate scăzută (ca de exemplu în deşert
sau podul caselor). Tegumentul este castaniu-negricios. Este
posibilă identificarea şi stabilirea parţială a semnelor de violenţă.
2. Adipoceara apare prin saponificarea grăsimilor în
m ediu umed, bogat în CO2 şi în săruri de calciu (peşteri,
canale). Poate fi parţială (la eadavre aflate parţial în apă).
Păstrează urmele majore de violenţă.
3. Lignificarea (tăbăcirea) apare sub influenţa acizilor
tanic şi humic mai ales când cadavrul este înhumat în turbării.
Tegumentul este dur, aspectul este tăbăcit. Cauza de moarte
este uşor de evidenţiat. Conservarea cadavrului nu are limite
de timp.
4. îngheţarea apare la temperaturi foarte scăzute. îngheţul
rapid determină trecerea apei intracelulare din stadiul de gel
în cel de cristal, ceea ce lizează pereţii celulari. După dezgheţ,
putrefacţia se instalează rapid, ca urmare a distrugerii stmc-
turii celulare, fapt ce impune efeetuarea urgentă a autopsiei.
5. Pietrificarea are loe prin menţinerea cadavrului timp
îndelungat în contact cu săruri de calciu sau de fier şi impreg­
narea cadavrului cu aceste săruri. Se întâlneşte frecvent la
fetuşi morţi şi retenţionaţi fie intrauterin fie extrauterin, dar
tot în corpul mamei.

50
Modificările artificiale cadaverice tardive su n t re a liz a te
ai scop co n se rv a tiv sau destru ctiv. In s,oo^destractiv csic frec-
\ cn l în tâ ln it depesajul c a d a v re lo r (distrugerea p rin se cţio n are a
c ad avru lu i). In această situaţie, m e d ic u lu i le g ist i se so lic ită :
- id e n tific a re a v ic tim e i;
“ s ta b ilire a c a u z e i de m o a rte ;
- sta b ilire a c a ra c te ru lu i v ita l a l le z iu n ilo r de depesaj (ce le
p ro d u s e în tim p u l v ie ţ ii im p u n în c a d ra re a j u r id ic ă în o m o r
prin c ru z im e - d e o s e b it de g rav);
- a p re cie re a p r o f e s iu n ii p e rso a n e i care a r e a liz a t d ep e -
sajul (m e d ic i, m ă c e la ri);
- c o n s tru ire a , u n e o ri, a u n u i p r o f il p s ih o lo g ic a l a g re so -
rului.
M o d if ic ă r ile a r t if ic ia le cu sc o p conservativ su n t c u n o s ­
cute de la în c e p u tu l c i v iliz a ţ ie i u m an e. In E g ip t au fo s t u t i l i ­
zate d ife rite fo rm e de m u m ific a re care, în a n sa m b lu , se re d u c
la p a tru tim p i e s e n ţia li:
- e v is c e ra re a c a d a v ru lu i;
- îm b ă ls ă m a re a „ a m b a la ju lu i o rg a n ic re sta n t“ f o lo s in d
un a m e ste c de ră ş in i o rg a n ic e şi b itu m ;
- deshidratarea mumiei obţinute prin expunerea aceste­
ia la temperatura ridicată din deşert şi prin acoperirea cada­
vrului CU un nisip de o structură deosebită, hidrofilă;
- m e n ţin e re a m u m ie i d e sh id ra ta te în c o n d iţ ii de te m p e -
I al ură, u m id ita te şi cu re n t a tm o s fe ric co nstante.
îm b ă ls ă m a re a re p re z in tă o m o d a lita te de co n se rv a re a rti-
(ici;dă a c a d a v re lo r. L e g is la ţ ia a ctu a lă im p u n e îm b ă ls ă m a re a
c a d a v re lo r atât în a in te de a f i d e p u se la c a p e lă cât şi în c a z u l
II a n sp o rtu lu i în ţară sau în străinătate. îm b ă ls ă m a re a c a d a v re ­
lo r se face cu fo rm o l (a ld e h id ă fo rm ic ă ), sub în d ru m a re a u n u i
m e d i c , s in g u ru l a b ilita t de lege să e lib e re z e atât c e r t if ic a t u l
dc deces cât ş i c e r t ific a t u l de îm b ă ls ă m a re .

51
5. L a 6 “C se d is c u tă despre o „ r ig id ita te re c e “ supra-
adăugată şi in d e p e n d e n tă de rig id ita te a in iţia lă .
Intoxicaţia cu stricnină grăbeşte instalarea şi rem iterea rig id i­
tăţii, in to x ic a ţia cu o x id de carbon în tâ rzie re z o lu ţia rig id ită ţii.
In te n sita te a r ig id it ă ţ ii cu n o aşte d ife rite g rade, în fu n c ţie
de ca u za m o rţii.

Putrefacţia f

E v o lu ţ ia c a d a v r u lu i în h u m a t în p ă m â n t a fo st stu d ia tă
de D u rig o n . A c e s t a a co n sta ta t că:
- p ata v e rd e a b d o m in a lă apare la 4 8 ore;
- d is p a r iţ ia r ig id it ă ţ ii este co n statată la 3 z ile ;
- re s o rb ţia L C R şi a u m o r ii v itro a s e se o b s e rv ă d upă
4 - 5 z ile ;
- p u p e a le in s e c te lo r ap ar d u p ă 3 - 6 z ile ;
- u n c a d a v ru p u tre fia t verd e, c u flic te n e ş i c ir c u la ţie
p o s tu m ă p o a te f i c o n s id e ra t ca f iin d d e ce d a t de c irc a
1 săp tăm ână.
E v o lu ţ ia c a d a v r u lu i în aer lib e r a fo st stu d ia tă d e către
C a sp e r, care a co n statat c ă p u tre fa cţia este de 8 o ri m a i ra p id ă
în aer ca în păm ânt, c a d a v ru l scheletizându-se (la 22°C) în tr-o
lună.
E v o lu ţ ia c a d a v r u lu i în apă arată că p u tre fa c ţia este de 4
o ri m a i ra p id ă în a pă ca în p ă m â n t şi de 2 o ri m a i r a p id ă ca în
aer.

Studiul digestiei alimentelor


A c e a s ta p re su p u n e re c o n stitu ire a u lt im u lu i p râ n z, ţin â n d
co n t şi de d e c la r a ţ iile a p a rţin ă to rilo r cu p r iv ir e la o ra u ltim e i
m ese.
T e o re tic , o ra m o r ţ ii p o a te fi d e te rm in a tă în fu n c ţie de
a sp e ctu l c o n ţin u tu lu i g a stric . D in păcate, tim p u l de g o lire
g a s tric ă este p re a v a r ia b il p e n tm a p e rm ite o c e rtitu d in e a

54
O laru lu i ( h ip e rk in e z ie gastrică, h ip e rs e n s ib ilita te cu e v a cu a re
la jiid ă , fa e to ri h o rm o n a li şi n e rv o şi ce in flu e n ţe a z ă p ilo r u l) .
D e asem enea, t im p u l de g o lire g a stric ă d e p in d e şi de
r o m p o z iţia c h im ic ă şi co n sisten ţa a lim e n te lo r, can titatea a b ­
sorbită, a b so rb ţia c o n c o m ite n tă a lic h id e lo r sau a ’a lc o b lu lu i.
S ta d iu l de p le n itu d in e g a stric ă sau a b s e n ţa .c o m p le tă a
a lim e n te lo r p e rm it u n e le c e rtitu d in i (de e x e m p lu , d a că în
sto m a cu l u n e i p e rso a n e d e sco p e rită m o a rtă d im in e a ţa în p ro ­
pria casă se id e n t ific ă re stu ri a lim e n ta re g a stric e , este ce rt
fa litu l că m o a rte a a a v u t lo c d u p ă m a sa de d im in e a ţă şi n u
iiia in te ).
C ită m tim p ii de digestie a p rin c ip a lilo r constituenţi ai hranei;
laptele se dig eră în 2 ore, ouăle în 3 ore, c a rto fii în 4 ore, v a rz a
iu 5 ore, frip tu ra în 6 ore, sa rd e le le în 7 ore. D ig e s tia p o s t-
m o rtem a p r o t e in e lo r p o a te c o n tin u a tim p de 5 - 8 ore.

Studiul vezicii urinare


L a u n tâ n ă r v e z ic a se u m p le de re g u lă în t im p u l n o p ţii.
V e z ic a v a f i g o a lă d a că m o artea s u rv in e la în c e p u tu l n o p ţ ii
şi p lin ă la s fâ rş itu l e i. M u lţ i fa c to ri p o t m o d if ic a acest lu c m :
m o m e n tu l u lt im e i m ic ţ iu n i, a b so rb ţia lic h id e lo r în t im p u l
n o p ţii, re te n ţia u rin a ră , d esh id ratarea, p o s ib ilita te a p ie r d e r ii
u rin e i d u p ă m o a rte .

Creşterea firelor de barbă


C re ş te re a p o s t m o rte m a f ir e lo r de b a rb ă ţin e o a re c u m
de m ito lo g ia m e d ic o -le g a lă . F a p tu l că barba d e v in e p regn an tă
după m o a rte se d a to re a ză de fap t d e s h id ra tă rii şi r ig id iz ă r ii
m u ş c h ilo r e re c to ri a i f ir e lo r de p ă r (fe n o m e n p o s t-v ita l).
S e p oate c a lc u la d o a r tim p u l scu rs de la u lt im u l b ă rb ie rit
la deces, c u n o s c â n d u -s e ritm u l de cre ştere a f ir u lu i de p ă r
(c irc a 0,5 m m /z i). A c e a s ta este o v a lo a re m e d ie , e x is tâ n d
v a ria ţii în fu n c ţie de sezon , zo n a c lim a t ic ă etc.

55
Tanatocronologia în aprecierea datei
morţii
S ta b ilire a in t e r v a lu lu i de t im p tre c u t de la d eces este
e s e n ţia lă atât în ce rce ta re a de la fa ţa lo c u lu i în ca z de m o a rte
v io le n tă sau su sp ectă cât şi în m o m e n tu l a u to p s ie i ( im e d ia t
d u p ă m o a rte sa u la c a d a v r e le e x h u m a te ) . O r g a n e le d e
ce rce ta re p e n a lă s o lic it ă fre c v e n t s t a b ilir e a in te r v a lu lu i de
tim p scu rs de la m oarte. S u n t d i f i c i l de e m is data şi ora exa cte
ale d e c e s u lu i; de ce le m a i m u lte o r i se a p re c ia z ă u n in te rv a l,
ca re p oate v a ria în fu n c ţie de c o n d iţ iile s p e c ific e în c a re a
fo s t g ă sit c a d a v ru l. C la s ic , se d e s c r iu d o u ă s itu a ţii în care se
p o ate în c a d ra u n c a d a v ru , în ce e a c e p riv e ş te data m o rţii.
M o a rte a recen tă p e rm ite în to c m ir e a u n u i rap ort m a i v e r i­
d ic , ţin â n d co n t de se m n e le de m o a rte re a lă . R e a lm e n te u tilă
în s ta b ilire a in t e r v a lu lu i de la d e c e s este a p re cie re a s t a d iilo r
liv id it ă ţ ii ş i r ig id it ă ţ ii ca d a v e ric e . F o a r te in te n s u tiliz a t e su n t
d e t e m iin ă r ile te m p e ra tu rii c a d a v r u lu i, d a r d ate le o b ţin u te
tre b u ie co re c ta te în fu n c ţie de m e d iu , su p ra fa ţă c o rp o ra lă ,
îm b ră c ă m in te , p a to lo g ie a so c ia tă etc.
S e c o n s id e ră m o a rte de dată v e c h e o r ic e s itu a ţie în ca re
I c a d a v ru l este d e s c o p e rit d u p ă in s ta la re a p u tre fa c ţie i.
A p r e c ie r e a in t e r v a lu lu i tre c u t de la d eces d e v in e m u lt
m a i d if ic ilă o dată c u tre ce re a t im p u lu i:
• u n c o rp c a ld şi su p lu , cu c o rn e e a u m edă. Iară liv id it ă ţ i
s e m n ific ă u n d eces de 1 - 2 ore;
• dacă liv id it ă ţ ile sunt p rezen te , p ie le a este rece şi r ig id i­
tatea t e m p o r o - m a n d ib u la r ă in s ta la tă , în s e a m n ă c ă
d e ce s u l este de 3 - 4 ore;
• a p a riţia petei negre s c le r o t ic e in d ic ă c e l p u ţin 6 o re
de la deces;
• liv id it ă ţ ile c o n flu e n te şi r ig id ita te a e x tin s ă la toată
m u s c u la tu ra s c h e le tic ă in d ic ă 8 - 1 0 ore de la deces;

52
• d is p a riţia liv id it ă ţ ilo r la p re s iu n e este un a rg u m e n t în
p lu s în aeest sens, c ă c i d u p ă c irc a 12 ore ele p e rs is tă
la d ig ito p re s iu n e ; în a ce st sta d iu de 8 - 1 0 ore de la
deces co rn e e a în c e p e să îş i p ia rd ă transparenţa;
• d u p ă 12 o re, v a lo a re a d ia g n o s t ic ă a fe n o m e n e lo r
c a d a v e ric e scade p ro g re s iv , pata v erd e a b d o m in a lă
apare la c irc a 48 o re (este a cce le ra tă de c ă ld u ră ş i
în tâ rz ia tă de frig );
• ap a riţia la rv e lo r m u ştele d e ca m e (Calliophore) in d ic ă
ce l p u ţin 3 z ile scu rse de la d eces (D e ro b e rt).
Tanatooftalniia folo seşte c rite riu l m o d ific ă r ilo r o cu la re ,
in c lu s iv p e rio a d a de p e rsiste n ţă a r e a c ţ iilo r p u p ila re ca ră s ­
puns la a tro p in ă ş i p ilo c a r p in ă (d e s c ris e ca re a c ţii p o s tv ita le :
p u p ila se în g u s te a z ă şi îş i p ă stre a z ă re a c tiv ita te a la a tro p in ă
până la 4 ore şi la p ilo c a r p in ă p â n ă la 8 o re d u p ă o p rire a
c i rcu laţiei). In c a z u l în care c a d a v m l răm ân e cu o c h ii d e sc h işi,
u scarea c o rn e e i (c u p ie rd e re a lu c iu lu i) se m a n ife stă d u p ă o
oi ă, ia r la 6 - 8 o re îş i face a p a riţia p ata L ia rc h e .

Răcirea cadavrului
Este un p roces dependent de c o n d iţiile d in m e d iu l am biant,
su b ie c t şi te m p e ra tu ra in iţia lă . A r e lo c c u c ir c a l° C / o r ă ,
aj ungându-se la e c h ilib m după 2 4 de ore.
R ă c ire a este m a i ra p id ă la n iv e lu l e x tre m ită ţilo r.

Rigiditatea
1. L a 6^*0 rig id ita te a este m a x im ă în tre 48 şi 60 o re p o st
m o rte m şi d is p a re la 168 de o re p o st m o rte m .
2. L a 2 4 “C rig id ita te a este m a x im ă la.5 ore p o st m o rte m
şi absentă la 16 o re p o st m o rte m .
3. L a 3 7 "C rig id ita te a este m a x im ă la 3 ore p o st m o rte m
şi d isp a re la 6 o re p o st m o rte m .
4. Inten sitatea r ig id it ă ţ ii se a cc e n tu e a ză p ro p o rţio n a l c u
creşterea te m p e ra tu rii.
Entomologia medico-legală
E n t o m o lo g ia c a d a v e ric ă se re fe ră la s p e c iile de in se cte
n e c ro fa g e ce se d e z v o ltă pe ca d a v ru , s p e c ii d ife rite în fu n cţie
de g ra d u l de d e sco m p u n e re a su b sta n ţe lo r p ro te ice , p e rm iţâ n d -■m
a p re c ie ri r e la t iv e asupra datei m o r ţ ii la u n in te rv a l m are de
la d eces.
In fu n c ţie de tip u l de in se cte id e n t ific a t e se d is tin g 3
etape:
• etapa d ip te re lo r o b iş n u ite (m u s c a a lb a stră o b iş n u ită
- calliphora vicind)
• etap a d ip te re lo r s a rc o p h a g id e (d u p ă 6 - 2 0 z ile )
• etapa c a le o p te re lo r ( 3 - 6 lu n i)
A c a r e n ii ap ar la p este u n an de la d eces.

E voluţia muştei albastre (calliphora ricina)


la cadavrele expuse în aer liber

T em peratura Incubaţie
j C reşterea Pupa
larvei m

15 °C 1 2 -2 4 h 3 0 - 7 5 z ile 1 5 - 2 0 z ile 1
18 °C 1 2 -2 4 h 1 0 - 1 2 z ile 1 5 - 2 0 z ile
20 “C 1 2 -2 4 h 9 z ile 1 2 - 1 4 z ile
25 °C 1 2 - 2 4 “h 6 z ile 9 - 1 0 z ile
> 2 5 °C < 12 h 5 z ile 5 z ile

Manifestări cadaverice postvitale


M a n if e s t ă r ile c a d a v e ric e p o s t v it a le d e b u te a ză u lte rio r
tr e c e r ii o rg a n is m u lu i d in s ta d iu l b io lo g ic în s ta d iu l f iz ic o -
c h im ic . E le se o b se rv ă m a i ales la n iv e lu l ţe s u tu rilo r cu o
re z is te n ţă cre sc u tă la a n o x ie (m e n ţin e re a m o b ilit ă ţ ii u n o r ce­
lu le sau a c o m p o n e n te lo r ce lu la re , p ăstrarea re a c tiv ită ţii unor
ţe su tu ri la d ife r it e su bstan ţe c h im ic e , c o n tra c ţii m u s cu la re

56
n c siste m a tiz a te şi l^ră su po rt n e u ro lo g ic , m e n ţin e re a u n o r
l'u n cţii a le d if e r it e lo r o rgan e etc.).
O se rie de m a n ife s tă ri p o s tv ita le su n t c o n s e c u tiv e in s ta ­
lă rii r ig id it ă ţ ii c a d a v e ric e atât la m u s c u la tu ra sc h e le ta lă cât
şi la cea netedă (m u ş c h ii erectori ai tiru lu i de păr, m u scu la tu ra
netedă a v a s e lo r a rte ria le sau c h ia r m u s c u la tu ra u terin ă).

Tanatochimia
O b ie c tu l ta n a to c h im ie i î l re p re zin tă s tu d iu l m o d ific ă r ilo r
co n sta n te lo r b io c h im ic e ale o rg a n is m u lu i (sânge, urină, L C R ,
u m o a re v itro a s ă , lic h id a rticu la r). M a i m u lt sau m a i p u ţin ,
toate co n s ta n te le b io c h im ic e ale c o r p u lu i se m o d ific ă p o s t­
ul o rtem .
P r in evalu area statistică a acestor v a ria ţii s-au co nstruit
n o m io g ra m e ca p a b ile să evalueze in te rv a lu l de tim p trecut de
la m oarte. C onstan tele protein elor circu lante (enzim e, album ine,
im u n o g lo b u lin e ) cu n o sc im portante m o d ific ă ri p o st-vitale.
în g e n e ra l, n u m a i d o z ă rile efectu ate la tim p scurt d u p ă
d eces su n t u tile , d a r în aceste c a z u ri data şi o ra m o rţii sunt
cunoscute. A lt e in v e s tig a ţii de la b o ra to r ( a c iz i g raşi, g lic e m ic ,
p ro s ta g la n d in e , m a r k e r i A D N / A R N , a d re n a lin ă -n o ra d re -
n a lin ă , p u tre s c in ă , ca d a v e rin ă , s p e m iin ă , g lic o fo r in ă , fîb ro -
n ce tin ă ) îş i m e n ţin în s ă u tilita te a în d e te rm in a re a c a u z e lo r
de m o a rte şi a c irc u m s ta n ţe lo r de deces.

Autopsia medico-legală - particularităţi


medicale şi juridice
A u t o p s ia m e d ic o -le g a lă este o b lig a to rie , c o n fo m i R e c o ­
m a n d ă rilo r 9 9 (1 )1 9 9 9 a C E , p re cu m şi în c o n fo rm ita te cu
p re v e d e rile C . pr. pen. art. 114 şi ale O G 1/2000 (d e v e n ită
Leg e a 4 5 9 /2 0 0 1 ), în toate m o rţile v io le n te , su b ite (în p lin ă
sănătate aparentă), su sp ecte (apărute în lo c u r i p u b lic e ), în

57
c a z de d e fic ie n tă de a c o rd a re a a s is te n te i m e d ic a le , în c a z de
d e ce s la m a i p u ţin de 2 4 de o re de la in te rn a re a în s p ita l
(câ n d d ia g n o s tic u l este in c e rt) sau la ca d a v re le n e id e n tific a te .
A u t o p s ia m e d ic o - le g a lă se a p lic ă şi c a z u r ilo r în ca re în
t im p u l u n e i a u to p s ii a n a t o m o - p a t o lo g ic e a p a r p r o b le m e
m e d ic o -le g a le . A u t o p s ia m e d ic o -le g a lă se face n u m a i în b a za
u n e i o rd o n a n ţe (art 113 C . pr. p e n .).
M e d ic u l le g is t are d re p tu l de a fi in fo r m a t în le g ă tu ră cu
îm p r e ju r ă r ile în care s-a p ro d u s m o a rte a (art 121 C . pr. pen).
A u t o p s ia tre b u ie să fie co m p le tă , c u e x a m in a re a tu tu ro r o rg a ­
n e lo r şi ţe s u tu rilo r. C a d a v re le a u to p sia te m e d ic o - le g a l n u se
in c in e re a z ă .
D u p ă autopsie, c a d a v re le sunt restaurate în s p iritu l re sp e c­
t u lu i faţă de o r ic e f iin ţ ă u m a n ă ş i a p o i sunt îm b ă ls ă m a te .
F a m ilia d e c e d a tu lu i n u se p o a te o p u n e e fe c tu ă rii a u to p s ie i.

Armonizarea regulilor europene privind


autopsia medico-legală
î n c o n fo rm ita te cu p re v e d e rile a r t ic o lu lu i 2 0 d in C o n s t i­
tu ţia R o m â n ie i, le g a te de C o n v e n ţ iile In te rn a ţio n a le p r iv in d
D r e p t u r ile O m u lu i r a t ific a t e d e R o m â n ia , r e c o m a n d ă r ile
fă cu te de către C o n s iliu l E u ro p e i p r in a c tiv ita te a C o m it e te lo r
de E x p e r ţ i sa u de către A d u n a r e a P a rla m e n ta ră sunt c o n s id e ­
rate p re v a le n te în ra p o rt c u le g is la ţ ia n a ţio n a lă şi d e c i d e v in
p a rte in te g ra n tă d in le g is la ţ ia n a ţio n a lă în v ig o a re .
C e l m a i im p o rta n t d o c u m e n t in te rn a ţio n a l r e a liz a t la
n iv e l e u ro p e a n p r iv in d d re p tu rile o m u lu i şi b io m e d ic in a este
C o n v e n ţia E u ro p e a n ă p r iv in d a p lic a ţ iile B io lo g ie i şi M e d ic i-
n ei - C o n v e n ţ ia p r iv in d D r e p tu r ile O m u lu i şi B io m e d ic in a ,
O v ie d o , 199 7, d in ca re d e r iv ă o s u ită de re g u la m e n te şi
re c o m a n d ă ri în le g ă tu ră cu tra n s p la n tu l de ţe su tu ri şi o rg a n e ,
ce rce ta re a m e d ic a lă , p ro te c ţia e m b rio n u lu i şi fe tu su lu i, g e n e ­
tic a m e d ic a lă şi d o n a r e a u m ană.

58
P r im u l d o c u m e n t re a liz a t de C o m is ia de E x p e rţi în B io -
d ic ă şi L e g is la ţ ie M e d ic a lă a C o n s iliu lu i E u ro p e i a fo s t c e l
p liv in d a rm o n iz a re a r e g u lilo r în d o m e n iu l a u to p s ie i m e d i-
co-l egale. în p lu s, re c o m a n d ă rile leg ate de a rm o n iza re a re g le ­
m e n tă rilo r p r iv in d a u to p sia m e d ic o - le g a lă au fo st e x a m in a te
dc C o m ite tu l de M in iş t r i a l C o n s iliu lu i E u r o p e i în ş e d in ţa
t)58 d in 0 2 /0 2 /1 9 9 9 , d e v e n in d re c o m a n d a re a 99/3 d in 1 99 9
CC co m p le te a ză O rd o n a n ţa de G u v e rn n u m ă ru l 1/2000 (d e v e ­
nită L e g e a 4 5 9 /2 0 0 1 ) p r iv in d d esfăşu rarea a c tiv ită ţii m e d ic o -
Icgale în R o m â n ia .
R e c o m a n d a re a 9 9 /3 /1 9 9 9 se b a z e a z ă pe o su ită de d o c u ­
m ente a n te rio a re , d in tre c a re a m in tim :
- C o n v e n ţia E u ro p e a n ă p r iv in d D re p tu rile O m u lu i;
- a c o rd u l C o n s iliu lu i E u r o p e i p r iv in d tra n s fe ru l c a d a ­
v r e lo r (se ria de tratate e u ro p e n e nr. 80);
- re c o m a n d a re a C . E . 1 1 5 9/19 91 p r iv in d a rm o n iz a re a
r e g u lilo r a u to p sie i;
- p r o t o c o lu l de a u to p s ie e la b o ra t de N a ţ iu n ile U n it e
( O N U ) adoptat de A d u n a re a P arlam en tară O N U 1991;
- G h id u l de id e n t if ic a r e a v ic t im e lo r e la b o r a t d e
A d u n a re a G e n e ra lă In te rp o l în a n u l 1997.

Principii generale privind autopsia


medico-legală
M e d ic in a le g a lă este o s p e c ia lita te m e d ic a lă de s in te z ă
care îş i p u n e c u n o ş tin ţe le în s lu jb a ju s t iţ ie i o ri de câ te o r i î n
p ro ce su l e la b o ră rii a c tu lu i d e ju s t iţ ie este n ecesară e lu c id a re a
u n o r c irc u m s ta n ţe de n a tu ră m e d ic a lă şi/sau b io lo g ic ă .
în ace st c o n te x t g e n e ra l a p a re s e m n ific a t iv fa p tu l că
a c tiv ita te a m e d ic o - le g a lă este re g le m e n ta tă le g a l p r in p re ­
ved e ri existen te în C o d u l P e n a l şi C o d u l de P ro c e d u ră P e n a lă .
în C o d u l de Proced u ră P enală (C. pr. pen.) se stabileşte o b lig a ­
tivitatea efectu ării au top siei m e d ic o -le g a le în caz de m oarte v io ­
lentă, suspectă sau ori de câte o ri cau za m o rţii nu poate f i stabilită.

59
J
în c o n d iţ iile în ca re se c o n s id e ră re c o m a n d a re a C E (99)/
3 /1 9 9 9 , a u to p sia m e d ic o - le g a lă v a fi fă cu tă o ri de câte o ri
m o a rte a u n u i in d iv id s u rv in e în c o n d iţii n e n a tu ra le . E fe c tu a ­
rea a u to p s ie i v a fi o rd o n a tă de a u to rita te a co m p e te n tă , ia r
re a liz a re a a ce ste ia r e v in e u n u ia sau m a i m u lt o r m e d ic i, d in
care u n u l v a fi o b lig a to riu m e d ic legist. A c e ş t ia v o r fi o b lig a ţi
să in v e s tig h e z e lo c u l fa p te i şi c a d a v ru l, h o tă râ n d d acă a u to p ­
sia este u tilă în s ta b ilire a c a u z e i m o r ţ ii ş i d a că v a f i re a liz a tă .
A u t o p s ia are în s ă ca ra c te r o b lig a to riu în toate c a z u r ile
c la re de m o a rte v io le n t ă sau su sp ectă, in c lu s iv în c o n d iţ iile
în c a re e x is tă o în tâ r z ie r e în tre e v e n im e n tu l c a u z a l şi deces.
R e c o m a n d a re a C E (9 9 )/3 stab ileşte efectu area o b lig a to rie
a a u to p s ie i m e d ic o - le g a le în u rm ă to a re le circu m sta n ţe ;
- o m o r sau s u s p ic iu n e de om or;
- m o a rte s u b ită ( in c lu s iv a n o u -n ă s c u tu lu i sau su g a ru ­
lu i);
- m o a rte c o n s e c u tiv ă v io lă r ii d re p tu rilo r o m u lu i (re le
tra ta m e n te sa u to rtu ră de o ric e fel);
- s in u c id e re sa u s u s p ic iu n e de sin u c id e re ;
- m o a rte c o n s e c u tiv ă u n u i m a lp ra x is m e d ic a l;
- m o a rte c o n s e c u ti vă u n u i a cc id e n t de o ric e fo rm ă (ca s­
n ic , d e m u n c ă sau d e tra fic );
- m o a rte d e te rm in a tă de b o li p ro fe s io n a le ;
- m o a rte c o n s e c u tiv ă d e z a s tre lo r te h n o lo g ic e şi ca ta s­
tr o fe lo r ( in c lu s iv n a tu ra le );
- m o a rte în arest;
- m o a rte a s o c ia tă c u 'a c t iv it ă ţ i a le p o liţ ie i sau a rm atei;
- c a d a v re n e id e n tific a te sau sc h e le tiza te .
A c t iv it a t e a e x p e rta lă m e d ic o -le g a lă tre b u ie să fie im p a r­
ţia lă , o b ie c t iv ă şi to ta l in d e p e n d e n tă - m a i a le s în s ta b ilire a
re z u lta te lo r şi c o n c lu z iilo r d e te rm in a te de e x a m in a re a c a d a ­
v r u lu i. A s u p r a m e d ic ilo r le g iş ti nu tre b u ie să fie fă cu te n ic i
u n fel de p re s iu n i (art 3 d in O G 1/2000, d e v e n ită L e g e a 4 5 9 /
2001 - n . n ) .

60
Reguli de armonizare a autopsiei medico-
legale la nivel european
I’KINCIPIUL 1 - Investigarea medico-legală a locului
faptei
In c a z de m o a rte v io le n tă sau su spectă, m e d ic u l care
constată p r im u l d ece su l treb u ie să in fo rm e z e autoritatea c o m ­
petentă, c a re a p o i v a d e cid e d a că este n ecesară e x a m in a re a
c a d a v m lu i de către un m e d ic le g ist.
In m o d p a r tic u la r în c a z de o m u c id e re sau m o arte su s­
pectă, e x p e rtu l m e d ic le g is t tre b u ie in fo r m a t fără în tâ rz ie re
şi, dacă este p o s ib il, se v a d eplasa la lo c u l faptei, unde tre b u ie
să aibă a cce s n e lim ita t şi n e co n d iţio n a t. In acest sens, tre b u ie
im p u să o stru c tu ră u n ic ă de c o o rd o n a re a s p e c ia liş t ilo r care
in v e s tig h e a z ă lo c u l faptei.

Examinarea corpului
U m iă t o a r e le a c t iv ită ţi sunt a p a n a ju l p o liţie i, d acă este
jio s ib il;
- s ta b ilire a id e n tită ţii p e rs o a n e lo r care au in trat în c o n ­
tact cu lo c u l fa p te i, sub o fo rm ă sau alta;
- fo to g ra fie re a c a d a v ru lu i aşa c u m a fo s t d e sco p e rit;
- n o ta re a şi c o n se rv a re a tu tu ro r u m ie lo r re le v a n te p e
m ăsura d e s c o p e ririi lo r, in c lu s iv a a rm e lo r sau a p r o ie c t ile lo r
şi ca rtu ş e lo r trase;
- să o b ţin ă o r ic e in fo r m a ţii u tile de la lo c u l faptei, de la
m a rto ri sau de la c e i care au v ă z u t u lt im ii v ic tim a în v ia ţă ;
- să c o n s e rv e in te g rita te a lo c u lu i fa p te i şi a îm p r e ju r i­
m ilo r p rin d e lim ita re a p re c is ă a c â m p u lu i in fra c ţio n a l şi p rin
lim ita re a a c c e s u lu i p e rs o a n e lo r n e im p lic a t e în a n ch e tă -
in c lu s iv a z ia r iş t ilo r sau p o lit ic ie n ilo r .
îm p re u n ă cu m e d ic u l le g ist, o flţ e m l de p o liţie v a tre b u i
să s ta b ile a s c ă id e n tita te a c a d a v ru lu i, a c a u z e lo r b ă n u ite de
m oarte p re c u m şi a in te rv a lu lu i p re z u m a t scu rs de la deces.

61
T o t c u a ju to ru l m e d ic u lu i le g is t, o fiţe r u l de p o liţ ie v a
tre b u i să p ro te je z e m â in ile şi c a p u l c a d a v m lu i cu p u n g i sau
s a c i c u ra ţi de h â rtie , ad uşi s p e c ia l în a ce st scop.
M e d ic u l le g is t are, la lo c u l fa p te i, u rm ă to a re le a trib u ţii:
- să se in fo r m e z e fără în tâ r z ie r e a su p ra tu tu ro r c ir c u m ­
s ta n ţe lo r p r iv in d deeesul;
- să se a s ig u re că fo t o g r a fiile su n t re le v a n te , sunt c o re c t
fă cu te ş i re fle c tă asp ectu l e x te rio r al c a d a v ru lu i şi circ u m s ta n ­
ţe le de la lo c u l fap tei;
- să o b s e rv e d is trib u ţia s e m n e lo r p re c o c e de m o a rte p re ­
c u m şi m o d if ic ă r ile c a d a v e ric e ta rd iv e , in c lu s iv ce le d e stru c-
t iv e re a liz a te in c lu s iv p rin a c ţiu n e a fa u n e i;
- să id e n t ific e şi să a n a liz e z e d is tr ib u ţ ia p e te lo r de sânge,
sp e rm ă şi a lte m a te ria le b io lo g ic e p e c a d a v ru sau la n iv e lu l
s p a ţ iu lu i d e lim it a t şi d e n u m it g e n e ric „ lo c u l fa p te i“ ;
- să e fe c tu e z e o e x a m in a re p r e lim in a r ă a c a d a v ru lu i;
- să n o te z e - în afara c ir c u m s t a n ţ e lo r de d e s c o p e rire a
c a d a v r e lo r s c h e le tiz a te - te m p e ra tu ra e x te rio a ră p re c u m şi
ce a in te rn ă a c a d a v ru lu i;
- să s ta b ile a s c ă in te rv a lu l de t im p tre c u t de la deces,
p le c â n d de la se m n e le de m o a rte re a lă co nstatate;
- să a s ig u re co n serv area, r id ic a r e a ş i tra n sp o rta re a c a d a ­
v r u lu i în tr- o z o n ă d esem nată d in tim p , în care v a a v e a lo c
a u to p s ia m e d ic o -le g a lă .

P R IN C IPIU L II - Participarea la autopsie


A u t o p s ia m e d ic o - le g a lă v a f i e fe c tu a tă , o ri de câte o ri
este p o s ib il, de către d o i m e d ic i, d in tre c a re u n u l, în m o d
o b lig a to r iu , are ea s p e c ia lita te m e d ic a lă m e d ic in a le g a lă .

PR IN C IPIU L III - Identificarea cadavrului


Id e n tific a re a c a d a v m lu i are lo c în c o n fo rm ita te cu p re v e ­
d e r ile g h id u lu i I N T E R P O L (19 9 7 ). D in t r e c r ite r iile o b lig a to ­
r i i d e fin ite în g h id m e n ţio n ă m ca f iin d e x tre m de im p o rtan te:

62
- re c u n o a şte re a v iz u a lă a c a d a v ru lu i de către p e rso a n e
care l-a u v ă z u t re c e n t p e decedat, a n te rio r d e c e s u lu i;
- re cu n o a şte re a e fe c te lo r p e rso n a le p rin a n a liz a c o n ţin u -
lu lu i b u z u n a re lo r, a h a in e lo r şi a b iju t e r iilo r ;
- e v id e n ţie re a c a ra c te ris tic ilo r in d iv id u a le şi s p e c ific a re a
c e lo r ca re p o t c o n s titu i e le m e n te de id e n tific a re ;
- e x a m in a re a d e n ta ră şi a a m p re n te i o c lu z a le dentare
(câ n d este p o s ib il) , cu a ju to ru l u n u i s p e c ia lis t în o d o n to -s to -
m a to lo g ie m e d ic o -le g a lă ;
- e x a m in a re a a n tro p o lo g ic ă p e n tru c a d a v re le d e s c o m ­
puse, s c h e le tiz a te sau d ezm e m b rate /d e p e şa te ;
- e x a m in a re a a m p re n te i d ig ita le cu a ju to ru l c a lif ic a t al
p o liţ ie i ş t iin ţific e ;
- e x a m in a re a a m p re n te i g e n e tic e c u a ju to ru l c a lif ic a t a l
u n u i g e n e tic ia n an tre n a t în a sp e cte le m e d ic o - le g a le a le am -
pi e n te i g e n e tic e {DNA fmgerprini).
IMUNCIPIUL IV - Consideraţii generale privind efec­
tuarea autopsiei
A u t o p s ia m e d ic o - le g a lă v a re s p e c ta d e m n ita te a f iin ţ e lo r
um ane, în a co rd cu r e g u lile e t ic ii m e d ic a le . C â n d este p o s ib il,
o ru dă a p ro p ia tă v a f i a u to riz a tă să v a d ă d e ce d a tu l, în a in te
de a u to p sie .
înaintea începerii autopsiei propriu-zise se impun:
- consemnarea timpului, locului şi datei efectuării autopsiei;
- înregistrarea numelui specialistului medic(i) legist(i),
a medicilor asistenţi şi a altor membri autorizaţi să participe
la autopsie, specificând rolul fiecăruia în efectuarea autopsiei;
- în re g is tra re a p e su p o rt fo to g ra fic sa u v id e o a c o r p u lu i
d e ce d a tu lu i, atât îm b ră c a t cât şi d e zb ră ca t, p re cu m şi a d e sco ­
p e r ir ilo r re le v a n te co n sta ta te în m o m e n tu l e x a m in ă r ii e x te r­
ne a c a d a v ru lu i;
- e x a m in a re a m in u ţio a s ă a h a in e lo r d e ce d a tu lu i;
e v id e n ţie re a u n e i c o re sp o n d e n ţe în tre le z iu n ile d e sco -

63
p e rile pe ca d a v ru şi e v e n tu a le le d is tru g e ri ale h a in e lo r d e ce ­
d a tu lu i;
- în c a z de c o p il a b u za t (s in d ro m S ilv e rm a n n , de c o p il
bătut) dar nu n u m a i, e fe c tu a re a de ra d io g ra fii;
- în c a z u l e x is te n ţe i de c o r p i stră in i ( p ro ie c tile , sch ije ,
I la m e ), efectu area de r a d io g r a fii;
- re c o lta re a de lic h id e de la n iv e lu l o r if ic iilo r naturale;
- sp ă la re a p lă g ilo r m u ş c a te cu apă d is tila tă şi re co lta re a
p e n tru a n a liz e a lic h id e lo r ( id e n tific a re a g ru p u lu i sa n g u in în
s a liv ă este p o s ib ilă în 7 5 - 8 0 % d in c a z u ri);
- o b ţin e re a d a te lo r de la b o ra to r p re c u m şi a d a te lo r m e ­
d ic a le în c a z u l d e c e d a ţilo r s p it a liz a ţ i a n te rio r d e c e s u lu i.

PRIN CIPIU L V - E fectuarea autopsiei


/. E xam enul extern al cadavrului ( e fe c tu a t în a in t e de
a u to p sie )
E x a m e n u l e x te rn a l c a d a v r u lu i este c a p a b il să fu rn iz e z e
de c e le m a i m u lte o ri e le m e n te e se n ţia le legate de c ircu m sta n ­
ţe le în care a s u rv e n it d e c e s u l v ic t im e i. E x a m e n u l extern al
c a d a v ru lu i co m p o rtă p e de o p a rte e x a m e n u l d e ta lia t al h ain e­
lo r ia r pe de altă p a rte e x a m e n u l m ig ă lo s al c a d a v ru lu i, cu
e v id e n ţie re a tu tu ro r le z iu n ilo r de v io le n ţă şi s ta b ilin d caracte­
ru l v ita l al ace sto ra - u n d e este c a z u l.
E x a m e n u l h a in e lo r v ic tim e i re p re zin tă tim p u l in iţia l, o b li­
g a to riu , al o ric ă re i a u to p s ii. O r ic e d e sc o p e rire sau n e c o n c o r-
danţă legată de acest m o m e n t tre b u ie an alizată pe larg, d escrisă
a m ă n u n ţit şi n otată in extenso. P e n tm h a in e le m u rd a re sau
m u rd ă rite , fie ca re z o n ă m o d ific a tă treb u ie m en ţio n ată pe larg,
se p arat şi d e ta lia t, s p e c ific â n d fe lu l m o d ific ă r ilo r , zo n a , su­
p ra fa ţa şi m e c a n is m u l p o s ib il de p ro d u ce re . A s o c ie r ile e x is ­
tente Între m o d ific ă r ile h a in e lo r şi le z iu n ile de v io le n ţă v o r
fi d e s c ris e d e ta lia t şi separat.
T re b u ie se m nalate în to td e a u n a s itu a ţiile în care n u există
m o d if ic ă r i a le h a in e lo r d a r se co n sta tă le z iu n i de v io le n ţă pe
c o rp u l v ic tim e lo r.

64
Examenul extern al cadavrului dezbrăcat de haine va
evidenţia:
-- date generale privind cadavrul - sex, vârstă, tip consti-
iiilional, înălţime, greutate, status nutriţional, culoarea tegu­
mentelor - la care se pot adăuga alte caracteristici speciale
(eicatrici, tatuaje, amputaţii, intervenţii chirurgicale vechi
i icatrizate etc.);
’l r â
- m o d ific ă r ile p o s tv ita le , m e n ţio n â n d lo c a liz a re a , ca ra c-
ii
ici ul acestora în ra p o rt cu d ife rite m a n e v re ( d ig ito p re s iu n e
III c a z u l liv id it ă t ilo r sau m o b iliz a r e a a r t ic u la ţ iilo r m a ri în
5 5

c a z u l r ig id it ă ţ ii ca d a v e ric e );

‘I - m o d ific ă r i in d u s e de m e d iu ( in c lu s iv m o d ific ă r i des-
tm e tiv e d eterm in ate de faună);
- le z iu n i tra u m a tic e d e sc o p e rite la e x a m e n u l in iţ ia l al
c a d a v ru lu i (ce l efectu at la faţa lo c u lu i) , e v a lu a re a u n o r n o i
le z iu n i care n u au fo s t d e ce la te la e x a m e n u l in iţ ia l p re c u m şi
c o ro b o ra re a a ce sto r date c u c e le o b ţin u te p r in e x a m in a re a
c r im in a lis t ic ă a h a in e lo r;
- o r if ic iile n a tu ra le , ce v o r f i atent e x a m in a te şi d e s c ris e
m e ticu lo s;
- cu lo a re a , in se rţia , d en sitatea şi d is trib u ţia f ir e lo r de
p ăr de la n iv e lu l c a p u lu i şi c o rp u lu i v ic t im e lo r şi co ro b o ra re a
|u e lim in a ră a d a te lo r cu ce le p r iv in d fire le de p ă r d e sco p e rite
l:i lo c u l faptei;
- le z iu n ile de v io le n ţă , ce se d e s c riu în fo rm a lo r p rim a ră
(cu sau fără s o lu ţie de c o n tin u ita te la n iv e l teg u m en tar).
Se descriu cu atenţie forma leziunilor, direcţia, marginile,
unghiurile produse la nivelul tegumentului, raportul acestora
cu reperele anatomice consacrate; leziunile de violenţă se
lonservă prin fotografiere folosind repere metrice. Mărcile
muşcate vor fi investigate suplimentar şi, când este posibil,
\'o r fi ridicate mulaje. Tot în momentul examinării şi descri­
erii leziunilor de violenţă se va stabili şi caracterul vital al
iiccstora. Vor fi menţionate şi existenţa particulelor străine

65
la n iv e lu l le z iu n ilo r p rim a re sau îm p r e ju r u l acestora, p re c u m
şi a m o d if ic ă r ilo r se cu n d a re ( d e c o lă ri, in f e c ţ ii etc.).
E x a m e n u l e x te rn al c a d a v ru lu i p re su p u n e , de asem enea;
- e x a m in a re a p ira m id e i osoase n a za le , a m u c o a s e i n a za le
şi a n a rin e lo r;
:-'i
- e x a m in a re a p a v ilio a n e lo r a u ric u la re , a r e g iu n ii re tro -
■■•.a
a u ric u la re , a m e a tu lu i a u ric u la r e x te rn şi, câ n d este p o s ib il
sau c â n d e x is tă s u s p ic iu n e a de a fe cta re a t im p a n u lu i, şi a
u r e c h ii m e d ii;
- e x a m in a re a atentă a o c h ilo r - m e n ţio n â n d c u lo a re a
0^1
ir is u lu i, a s c le re i şi a c o n ju n c tiv e i p re c u m şi m o d if ic ă r i p u p i-
la re c a re p o t su g e ra un a n u m it m e c a n is m de m o a rte ( a n iz o -
c o r ie - le z iu n i de tru n c h i, m io z ă sa u m id r ia z ă - in t o x ic a ţ ii
cu d if e r it e su b sta n ţe etc.);
- e x a m in a re a atentă a te g u m e n tu lu i fa c ia l, m e n ţio n â n d
e v e n tu a le le le z iu n i tra u m a tic e p rim a re (h e te ro - sau au to -
p ro d u se ), p e te ş ii ( a s fix ic e ) , m o d ific ă r ite g u m e n ta re le z io n a le
( in t o x ic a ţ ii) sau d e p o z ite a n o rm a le ( „ c iu p e r c a “ în e c a ţilo r ) ;
- e x a m in a re a lic h id e lo r d e s c o p e rite la n iv e lu l o r if i c i il o r
n a tu ra le , m e n ţio n â n d can titatea, g ra d u l de fiu id ita te a a ce s­
tora, c u lo a re a , m ir o s u r ile p a rtic u la re ;
- e x a m in a re a e xte rn ă a c a d a v r u lu i cu o la m p ă cu u ltra ­
v io le t e p e n tru v iz u a liz a r e a p e te lo r de sperm ă;
- e x a m in a re a şi d e sc rie re a g â tu lu i, in s is tâ n d p e e v id e n ­
ţie re a ş a n ţu rilo r, a e x c o r ia ţ iilo r c u c a ra c te r s p e c ia l (s e m i lu ­
n ar), a e c h im o z e lo r, p e m o b ilit ă ţ i a n o rm a le e x iste n te la acest
n iv e l; d e s c rie re a p u n c te lo r de in je c ţie şi a lo c u lu i de in s e rţie
a c a te te re lo r v e n o a s e ce n tra le în fu n c ţie de lo c a liz a r e şi în
ra p o rt cu re p e re le a n a to m ic e c o n s id e ra te c la s ic e ;
- e x a m in a re a şi d e scrie re a to r a c e lu i ca fo n n ă şi c o n s is ­
tenţă, a p r e c iin d fo rm a , n u m ă ru l şi d im e n s iu n e a m a m e lo a -
n e lo r şi a s â n ilo r;
- e x a m in a re a şi d e s c rie re a a b d o m e n u lu i, e v id e n ţ iin d
le z iu n i de v io le n ţ ă sau c h ir u r g ic a le recen te sau v e c h i ( c ic a -

66
Ii izate), tu b u ri de d re n , co n s is te n ţa g e n e ra lă a a b d o m e n u lu i
precu m şi c a r a c te r is t ic ile te g u m e n tu lu i de la acest n iv e l;
- e x a m in a re a şi d e scrie re a a n u s u lu i şi o rg a n e lo r g e n ita le
c x lc m c ;
- exam in area şi d escrierea extre m ităţilo r, u rm ă rin d m o d i-
(icări de fo m iă sau m o b ilită ţi anorm ale, u m re de in je c ţii sau
c ica trici recente sau v e c h i care pot e x p lic a even tu ale tu lb u ră ri
(Ic com portam ent sau b oli; exam inarea feţelor palm are ale m â in i-
lor pentru e v id e n ţie re a le z iu n ilo r p ro d u se p rin autoapărare,
exam inarea feţelor dorsale ale m â in ilo r pentra evidenţierea le z iu -
iiilo r apăm te p rin cădere sau târâre; exam inarea u n g h iilo r şi a
d e p o zitu lu i s u b u n g h ia l pentru evidenţierea u m ie lo r m ateriale;
- e x a m in a re a te g u m e n tu lu i detaşat în a n u m ite c o n d iţ ii
dc c o n s e rv a re a c a d a v r u lu i (m e d iu a c v a tic sau d ife re n ţe m a ri
dc tem p eratură);
- e x a m in a re a g e n e ra lă a te g u m e n tu lu i p o a te im p u n e şi
In c iz ii s u p lim e n ta re sau c h ia r re c o ltă ri de te g u m e n t în s c o p u l
e x a m in ă r ilo r s e c u n d a re (m a rca e le c tric ă , p lă g i îm p u ş c a te ,
arsu ri te rm ic e ).
M e n ţ io n ă m că n u se a d m ite în d e p ă rta re a d îs p o z ît iv e lo r
m c d ic o - c h ir u r g ic a le în a in te de a f i e x a m in a te şi d e s c ris e d e
către m e d ic u l le g ist.

2. Examenul intern al cadavrului (autopsia medico-legală)


O r ic e m o d ific a r e re le v a n tă constatată la e x a m e n u l e x te rn
al c a d a v ru lu i tre b u ie c o re la tă cu m o d if ic ă r ile d e c e la te în c â ­
tim i e x a m e n u lu i in te rn .
E x a m in a re a in te rn ă a c a d a v m lu i im p u n e d e s c h id e re a
c e lo r trei c a v ită ţi: cap , to ra ce şi ab d o m en .
Se v o r m e n ţio n a în m o d o b lig a to riu :
- e x iste n ţa g a z e lo r;
- e x is te n ţa lic h id e lo r a n o rm a le ;
- a sp e c tu l m a c r o s c o p ic al o rg a n e lo r intern e;
- a sp e ctu l o rg a n e lo r pe d ife rite p la n u ri de se cţiu n e .

67
S e cţio n a re a organe! or se face în c o n fo rm ita te cu p ro ce d u ­
r ile stan d ard a le in v e s t ig a ţ iilo r p a to lo g ic e . Se v o r d e sch id e
în m o d o b lig a to riu v a se le m a ri. D e asem enea, o rg a n e le c a v i-
tare v o r f i d e s c h is e fără e x c e p ţie .
O rg a n e le p a re n c h im a to a s e v o r fi câ n tă rite şi m ăsurate.
S e v a re c o lta s u fic ie n t sân ge p e n tru toate e x a m e n e le de
la b o ra to r p re c o n iz a te ( to x ic o lo g ic , g ru p san gu in, v iru s o lo g ie ,
m ic r o b io lo g ic ) .

Detalii privind autopsia capului


D e s c h id e re a c a p u lu i u rm ă re şte o lin ie de se c ţiu n e care
uneşte c e le d o u ă m a sto id e , tre c â n d p r in v ertex. C e le două
la m b o u ri re z u lta te v o r f i m o b iliz a t e sp re a n te rio r p ână la lin ia
sp râ n c e n o a să ia r p o s te rio r p â n ă la p ro tu b e ra n ţa n u ca lă . Se
v o r o b se rv a o r ic e in filtra te e x is te n te la n iv e lu l s c a lp u lu i, ce
v o r fi co re la te cu le z iu n ile de v io le n t ă constatate la e xa m e n u l
extern. V o r f i e x a m in a te ţe s u tu rile m o i ( m u ş c h ii te m p o ra li)
p r in s e c ţiu n i în a d â n cim e a ace stora.
în a in te de fe ră stru ire a c a lo te i se v a d e c o la fa s c ia e p ic ra -
n ia n ă , p e n tru e v id e n ţie re a f r a c t u r ilo r care in te re se a ză d oar
tă b lia e x te rn ă a c a lo te i.
F e ră s tru ire a c a lo te i u rm e a z ă o lin ie care este situată la
u n c e n tim e tru d easu p ra p ro tu b e ra n ţe i n u c a le şi la un c e n ti­
m e tru d e a su p ra a rca d e i sp râ n ce n o a se .
S e e x a m in e a z ă ca lo ta pe lin ia de fe ră s tm ire şi se o bservă
ţe su tu l o so s p r in d ia fa n o s c o p ie , e v id e n ţiin d u -s e eventuale'
l in ii de fra c tu ră ale t ă b liilo r ş i a le d ip lo e i.
Se e x a m in e a z ă dura m ater d u p ă ce a fost secţio n ată de-a
lu n g u l lin ie i de fe ră stm ire .
Se sco a te c r e ie m l p rin se c ţio n a re a p r im e lo r p e re c h i de
n e rv i c ra n ie n i, a p o i p rin s e c ţiu n i c o n v e x e la n iv e lu l durei
b a ze i c re ie ru lu i (c o rtu lu i c e re b e lu lu i), p rin se cţio n area urm ă­
to a re lo r opt p e re ch i de n e rv i c ra n ie n i, u m ia tă de m o b iliz a re a
c re ie ru lu i în m âna e x a m in a to ru lu i.

68
S c e x a m in e a ză în tâ i reg iun ea co n v e x ă a cre ie ru lu i şi apoi
l)a/.a, e v a lu â n d u -s e c ir c u la ţia de la b ază (cele două teritorii
v a scu la re care a lc ă tu ie s c p o lig o n u l lu i W illis ) .
iîx a n iin a re a c r e ie r u lu i în c e p e cu e v alu area ce reb e lu lu i
pc două lin ii de se cţiu n e - p rim a la n iv e lu l v e rm is u lu i şi alta
la n iv e lu l c irc u m fe rin ţe i p olare m a xim e ( lin ia lu i V ic q d ’A zir).
S c e v id e n ţia z ă n u c le u l ce re b e lo s d in ţa t şi p la n ş e u l v e n tricu -
liiliii IV ( lo c u l u nde se p oate e v a lu a c a lita tiv L C R , presiunea
de d e sc h id e re a v a lv e lo r şi o r if ic iile L u s h k a şi M a g e n d ie ).
U rm ă to a re le s e c ţiu n i in te re se a ză tru n c h iu l cerebral -
I o perele a n a to m ic e c e le m a i s im p le sunt situate în punte:
d c c u s a ţiile p ira m id a le , su b sta n tia n ig ra şi n u c le ii b u lb a ri
oh vâri s u p e rio ri şi in fe r io r i.
S e c ţiu n ile cre ie ru lu i sunt consecutive, dinspre p o lu l fron-
liil sau o c c ip ita l (tratatele anglo-saxone recom andă un abord
o c c ip ito -fro n ta l p e n tru co n serv area lo b ilo r te m p o ra li într-o
Hingură secţiune). In ca zu l în care se suspectează leziu n i cerebrale
cm c ar 11 putut genera d ecesul sau când cre ie m l a fost m o d ifica t
pi In a u to liză sau putrefacţie, se recom andă fixa re a cre ie m lu i în
lo m io l 10%, urm ată a b ia apoi de efectuarea secţiu nilor.
lix a m in a re a osoasă urm ăreşte stabilitatea legătu rii dintre
CI anin şi p rim e le vertebre. E xa m in a re a bazei cra n iu lu i va evi-
doniia eventuale fra ctu ri iradiate de la n iv e lu l b o lţii sau fracturi
directe ale b aze i (rare, m ed iate de acţiunea c o lo a n e i vertebrale
sau a m an d ib u le i; im e d ia te - produse de u n g lo n ţ tras în gură).
Irxa m in a re a u r e c h ii m e d ii este o b lig a to rie , în tim p ce
cea a s in u s u rilo r fa c ia le se face în c a z de in d ic a ţie s p e c ific ă ,
lai l e c o n stitu ire a a s p e c tu lu i f iz io n o m ie are la b ază m etode
(,m a lo -co sm e tice s p e c ia le .

Detalii privind examinarea toracelui


l'o ra c e le şi a b d o m e n u l se se cţio n e a ză p rin tr-o sin g u ră
liiiie care p le a că de su b m e n to n şi aju n g e su p ra p u b ia n (cu
Ol o l II ca o m b ilic u lu i spre stânga).

69
S e c ţiu n e a te g u m e n tu lu i este s u p e r fic ia lă la n iv e lu l g âtu ­
lu i, a p o i se a p ro fu n d e a z ă la n iv e lu l to r a c e lu i şi d e v in e şi m a i
p ro fu n d ă a b d o m in a l. S e re c o m a n d ă fie d ise ca re a ţe s u tu rilo r
m o i ale g â tu lu i u ltim e le , fie d is e c ţia m in u ţio a s ă a acestora,
strat c u strat, după se cţiu n e a in s e rţie i stern ale a s te m o c le id o -
m a s to id ia n u lu i şi v iz u a liz a r e a p a c h e tu lu i v a s c u lo -n e rv o s b i­
la te ra l al g â tu lu i. S e se cţio n e a ză a rtic u la ţia s te m o -c la v ic u la ră
de a m b e le p ă rţi.
F e ră s tru irc a g r ila ju lu i c o sta l se fa ce p e două l in ii c o n ­
v e x e . D u p ă se cţio n a re , se e x a m in e a z ă m e d ia s tin u l a n te rio r,
u n g h iu r ile c o s t o - d ia fr a g m a t ic e ş i p e r ic a r d u l a n te rio r. S e
d e s c h id e p e ric a rd u l p rin tr-o in c iz ie s p e c ific ă ( Y în to rs ) şi se
e v a lu e a z ă ca n tita te a de lic h id e x is te n tă la acest n iv e l.
S e c ţio n a re a m u ş c h ilo r de la b a z a lim b ii p e rm ite m o b ili­
z a re a şi v e rtic a liz a re a p ie s e i b u c o - c e rv ic o - to ra c ic e . E lib e ­
ra re a acestei p ie se se fa ce p rin tr-o in c iz ie su p ra d ia fra g m a tic ă
a p a c h e tu lu i tra n s d ia fra g m a tic .
S t u d iu l a ce ste i p ie s e co n stă în e x a m in a re a fie c ă ru i o r­
gan. P r im e le s e c ţiu n i se fa c la n iv e lu l v a s e lo r m a ri, tra h e e i
şi e s o fa g u lu i, resp ectân d u -se d is p o z iţ ia a n a to m ică a acestora.
O aten ţie d e o s e b ită tre b u ie a co rd a tă g a n g lio n ilo r lim f a t ic i
de la n iv e lu l b ifu r c a ţ ie i trah e ei. E x a m in a r e a p lă m â n ilo r se
fa c e în tâ i p r in e xa m e n e xtern , n o tâ n d u -s e a sp e ctu l, cu lo a re a ,
e x iste n ţa c r e p it a ţ iilo r ş i a b u le lo r sau c a v ită ţ ilo r p a to lo g ic e .
S e c ţiu n ile e v id e n ţia z ă e v e n tu a le c o le c ţ ii, co n siste n te şi c u lo ri
a n o rm a le a le p a re n c h im u lu i.
E x a m in a r e a c o r d u lu i se p o a te fa c e p rin d e s c h id e re a
a ce stu ia le g a t sau d u p ă d etaşarea de p ie să . S e d e s c h id toate
c a v ită ţ ile c o r d u lu i p rin in c iz a re a m a i în tâ i a a t r iilo r şi a p o i a
v e n t r ic u lilo r , în c e p â n d cu c a v ită ţ ile drepte. S e c ţiu n ile u n ic e
„ o a r b e “ n u su n t re c o m a n d a te , d a r u n e o ri su n t a cce p ta te .
D e s c h id e re a c o ro n a re lo r este o b lig a to rie . S e c ţiu n ile p a ra le le
p rin g ro s im e a m u ş c h iu lu i c a rd ia c re fie c tă c a lita te a c ir c u la ţie i
c o ro n a rie n e . L e z iu n ile v e c h i c ic a tric e a le m u ltip le p ot c o n s ti-

70
Im o cau ză de m o a rte su bită (p rin m e c a n is m e fiz io p a to lo g ic e
(. lasice). Isch e m ia şi n e cro za recente (m a i p u ţin de 2 4 - 4 8 de
^îm
o rc de la in sta la re ) d in in fa rc tu l m io c a r d ic a cu t se p ot d e c e la
p rin e x a m in a re m ic r o s c o p ic ă (dar n u m a i d e v re m e de 6 ore).

Detalii privind examinarea abdomenului


E x a m in a re a a b d o m e n u lu i în e e p e c u s tu d iu l m in u ţio s al
peretelui a b d o m in a l, p en tru e v id e n ţie re a le z iu n ilo r de v io le n -
ţ;i. T ra ie c te le p ro d u s e de a g e n ţii tra u m a tic i, m o d if ic ă r ile
d c tc m iin a te de in te rv e n ţii c h iru rg ic a le sau u rm e le u n o r p u n c-
Ii i e v a c u a to rii/in te rv e n ţii la p a ro s c o p ic e v o r fi e xam in ate r ig u ­
ros.
S to m a c u l se v a extra g e în tre lig a t u r i d u b le şi c o n ţin u tu l
ace stu ia se v a e x a m in a atent.
In te stin u l s u b ţire se scoate în tre lig a tu ri, p rin se cţio n a re a
m e z e n te ru lu i câ t m a i ap roap e de anse, ş i se d e s c h id e în to -
lalitate. D u o d e n u l se d e sch id e „ in s itu “ ; la acest n iv e l se c o n ­
stată p e rm e a b ilita te a c ă ilo r b ilia re .
S e sco t şi se e x a m in e a z ă p a n cre a su l, r in ic h ii cu u re te re le
şi g la n d e le su p ra re n a le ataşate (în p re a la b il disecate). U lt im u l
SC scoate fic a tu l. O rg a n e le se s e c ţio n e a z ă în a x u l lo r lu n g ,
p rin tr-o s in g u ră se cţiu n e . P la n u l de s e c ţiu n e „s e ra d e “ cu
lam a c u ţitu lu i de a u to p sie . V e z ic a u rm a ră se s e c ţio n e a z ă
c u a n tific â n d c a n tita te a de u rin ă (a sp e ct, can titate) şi e v e n ­
tual re c o ltâ n d u r in ă p e n tru in v e s t ig a ţ iile to x ic o lo g ic e .
O rg a n e le g e n ita le e x te rn e şi/sa u in te rn e se sco t în b lo c ,
e x a m in â n d u -s e m a c r o s c o p ic separat.

Recoltarea
R e c o lta re a de ţe s u tu ri p e n tru e fe c tu a re a e x a m e n e lo r
m ic ro s c o p ic e v a r ia z ă de la c a z la caz.
D in ce în ce m a i des se fa c d in n o u a u zite v o e i ca re
s o lic ită - d in ra ţiu n i e c o n o m ic e - re d u c e re a n u m ă ru lu i d e
e x a m in ă ri p a r a c lin ic e , in c lu s iv m ic r o s c o p ic e , şi lim it a r e a

71
ace sto ra la c a z u rile d u b io a se . Ţ in â n d c o n t de faptu l că r e z u l­
ta tu l a u to p s ie i se c o n c re tiz e a z ă în tr-u n ra p o rt de a u to p sie şi
că acesta poate d e v e n i o ric â n d parte in te g ra n tă a u n u i d o sa r
p e n a l, c o n s id e ră m că e x is tă un m in im de re c o ltă ri care su nt
o b lig a t o r ii în o ric e c a z a u to p sia t m e d ic o -le g a l.
D in tre aceste m in im e re c o ltă ri re c o m a n d ă m :
- p ro b e de ţesu t d in toate o rg a n e le , de d im e n s iu n i stan ­
d a rd iz a te (4/2/1 c m ), care sunt fix a te în f o m io l 1 0 -1 5 % ;
- sânge d in v a s e le p e rife ric e ( in c lu s iv p r in ca te te ris m
c e n tra l d in ju g u la r a in te rn ă ) sau d in s in u s u l sa g ita l al d u re i
m ater, p e n tru d e te rm in ă ri de a lc o o le m ie , c o n s u m de d ro g u ri,
e x a m e n e s e ro lo g ic e sau s tu d ii g e n e tice ;
- u rin ă şi c o n ţin u t g a stric ;
- p e n tru s ta b ilire a c a u z e i m o r ţ ii se p o t re c o lta în p lu s
lic h id c e fa lo ra h id ia n , sânge, u m o a re v itro a s ă , b ilă , păr;
- s ta b ilire a c a ra c te ru lu i v it a l al u n o r le z iu n i c o n s titu ie
u n e o ri sin g u ra p ro b ă ca re p o a te in c r im in a a g re so ru l, d e c i
re c o lta re a , fix a re a şi e x a m in a re a m ic r o s c o p ic ă a ţe s u tu lu i
p re le v a t de la n iv e lu l p lă g ilo r su n t o b lig a t o r ii în c o n d iţ iile în
ca re a u to p s ia m e d ic o - le g a lă este e v a lu a tă d re p t p ro b ă în
ju s t iţ ie .

PRIN CIPIU L V I - Rezultatul autopsiei


R a p o rtu l de a u to p sie este la fel de im p o rta n t ca şi a u to p sia
p ro p riu -z is ă . R e z u lta te le a u to p sie i v o r f i red actate sub fo rm a
u n e i d e s c rie ri c la re ş i c o re c te d in p u n c t de vedere m e d ic a l.
R a p o rtu l de a u to p sie v a fi:
- c o m p le t, o b ie c t iv şi d e ta lia t;
- c la r şi a c c e s ib il u n o r p e rso a n e Iară p re g ă tire m e d ic a lă ;
- sub fo rm a o b lig a to r ie a u n u i ra p o rt sc ris, c h ia r d acă se
p ă stre a z ă şi c o p ii e le c tro n ic e .
C h ia r dacă ra p o rtu l d ife ră de la ţară la ţară, stru ctu ra sa
este u n iv e r s a l v a la b ilă şi o b lig a to rie . A s t f e l, ra p o rtu l de
a u to p s ie va p rezen ta:

72
preambul (prefaţă legală) cu diferite forme în funcţie
de ţară;
codurile internaţionale de regăsire a datelor diagnos­
tice privind cauzele de moarte (ICD - In te r n a tio n a l
C la sifica tio n o fD e a th ). Dacă nu se poate stabili cauza
morţii, acest lucru trebuie menţionat;
datele personale ale decedatului - inclusiv cele ocupa-
ţionale;
data şi locul morţii (dacă sunt cunoscute) şi data şi
locul efectuării autopsiei;
numele medicilor participanţi;
persoana care a identificat cadavrul;
numele şi calitatea celor care au confirmat decesul;
datele de istoric şi circumstanţele de producere a
morţii (dosar medical, poliţie, aparţinători);
examenul extern şi examenul intern detaliat, inclusiv
descrierea cât mai corectă a fiecărui organ disecat;
lista recoltărilor efectuate;
rezultatele investigaţiilor suplimentare.

Interpretarea concluziilor autopsiei


medico-legale
Ca principiu general de redactare a concluziilor contro-
\ ci sate, când există mai multe alternative privind cauza morţii
şi IUI se poate emite o ierarhizare competentă a acestora, ex­
pertul va trebui să descrie toate alternativele şi să le ordo­
neze (dacă este posibil) în ordinea priorităţilor.
In interpretarea concluziilor autopsiei, juristul trebuie să
ret Ină, de fapt, două elemente esenţiale care dictează încadrarea
penală a faptelor: felul şi cauza morţii. Moartea poate fi de două
leluri: violentă şi neviolentă, în timp ce procesul tanatogenerator
poate fi definit prin trei cauze distincte de moarte;
- cauza iniţială;”
5

73
- c a u z a in te rm e d ia ră ;
- c a u z a im e d ia tă .
în v e d e re a în ţe le g e rii m o d u lu i în ca re se co n stru ie şte la n ­
ţu l ta n a g e n e ra to r legat de e a u z e le de m o a rte , şi care v a f i
re s p e c ta t în co m p le ta re a c e r t if ic a t u lu i de deces, p re ze n tă m
u rm ă to ru l ta b e l e x e m p lific a tiv ;

FELUL/CAUZA MOARTE MOARTE


MORŢII VIOLENTĂ NEVIOLENTĂ
C a u z a im e d ia tă H e m o ra g ie in te rn ă S to p
(C IM ) şi e x te rn ă c a rd io re s p ira to r
C a u z a in te rm e d ia ră F ra c tu ri şi m p tu r i In fa rc t m io c a r d ic
(C IN T ) de o rg a n e acu t
C a u z a in iţ ia lă P o litr a u m a tis m p r in A t e r o s c le r o z ă
(C I)’ a c c id e n t r u tie r s is te m ic ă

în c a z d e m o arte v io le n tă (d a r şi n e v io le n tă , ceea ce n u
are im p o rta n ţă d in p u n ct de v e d e re a l e c o n o m ie i lu c r ă r ii - în
p e r s p e c tiv a în ţ e le g e r ii ei de că tre u n stu d e n t la ştiin ţe j u r i ­
d ic e ), r e la ţ ia care p oate s u rv e n i în t r e C I , C I N T şi C I M p o ate
f i d ire c tă , im e d ia tă sau m e d ia tă , şi in d ire c tă .
U n e x e m p lu de c a u z a lita te d ire c tă im e d ia tă a b o rd a t p rin
p r is m a s t u d iu lu i re z u lta te lo r a u to p s ie i este re d a t în ta b e lu l
u rm ă to r:

MOARTE RELAŢIE D IRECTĂ RELAŢIE


VIOLENTĂ IMEDIATĂ INDIRECTĂ
CIM Hemoragie meningo- Trombembolie sau
cerebrală bronhopneumonie
CINT Fractură de bază şi Fractură de femur
boltă de craniu
CI Traumatism cranio- Politraumatism
cercbral prin agresiune prin agresiune

IA
D in c e le d o u ă e x e m p le m e n ţio n a te în la b e i se constată o
itic a d ra re p e n a lă d ife rită - p en tru re la ţia d ire c tă im e d ia tă
I c / u ltă o în e a d ra re p e n a lă în art. 174 d în C . p en (e ve n tu a l c u
iip ra v a n te le j u r id ic e c o re s p u n z ă to a re ), în tim p ce p e n tru
m
relaţia in d ir e c tă re z u ltă o în c a d ra re p e n a lă în art. 183 C . pen.
■| S ta b ilire a u n e i re la ţii ca u za le eorecte în fu n cţie de ca u ze -
5 5

’i Ic de m o a rte , b in e stru cturate şi e x a cte d in p u n ct de v e d e re


ş liin ţ if ic , p e m iit e o co re c tă în c a d ra re p e n a lă a faptei.

Analiza m edico-legală specifică a unor circum stanţe de


moarte
/. Moartea prin anoxie anoxică (compresia gâtului)
E x a m in a re a lo c u lu i faptei de către m e d ic u l im p lic a t în
autopsie este foarte im portantă. T re b u ie an alizate şi d e scrise
existenţa p la tfo m ie lo r şi în ă lţim e a acestora în rap ort cu so lu l,
p o sib ilita te a u t iliz ă r ii e fe ctiv e a d is p o z itiv e lo r de co m p re sie a
patului, te h n ie ile de efectuare a n o d u lu i, existen ţa even tu ală a
111 i j 1o acelo r de co ntro l a m âin ilo r, p rin lig atu ri sau bandă adezivă.
L a e x a m e n u l e x te rn v a tre b u i d e se ris în m o d m in u ţ io s
şan ţul de c o m p rim a re a g â tu lu i, p e n tru o d ife re n ţie re c o re c tă
s p â n z u r a r e - s tr a n g u la r e ( d im e n s iu n e , d ire c ţie , a d â n c im e ,
e x iste n ţa sau n u a a m p re n te i n o d u lu i, lo c a liz a r e a n o d u lu i,
e x iste n ţa m a i m u lt o r şa n ţu ri cu tra ie c te d ife rite ). V o r tre b u i
<ăutate u rm e s p e c ific e d e te rm in a te de m a te ria le t e x t ile sau
de sârm e, d is trib u ţia p e te ş iilo r la n iv e lu l te g u m e n tu lu i şi m u ­
co aselo r, e c h im o z e s p e c ific e (la n iv e lu l g â tu lu i, ce le cu fo rm ă

■gsi I n iiin d o v a la ră şi a so cia te cu e s c o ria ţii s e m ilu n a re sunt se m n e


de su g ru m a re ) şi n e s p e c ific e ( d e s c riin d u -s e fo rm a , lo c a liz a ­
ii rea, c u lo a re a şi d im e n s iu n ile ) .
'î l T o t la e x a m e n u l e x te rn se v a s p e c ific a p o z iţ ia lim b ii,
«1 e xiste n ţa in e g a lit ă ţ ilo r p u p ila r e , d is trib u ţia liv id it ă ţ ilo r ca d a -
\ et ice, p re ze n ţa a lto r le z iu n i de v io le n ţă c o ro b o ra te cu c a ra c -
le r is lic ile lo c u lu i u nd e s-a p ro d u s sp â n zu ra re a . D is e c a re a
atentă a g â tu lu i este e s e n ţia lă (e v id e n ţie re a in f ilt r a t e lo r s a n ­
g u in e cu ca ra c te r v it a l la n iv e lu l ş a n ţu lu i de sp ân zu rare sau
n u m a i la n iv e lu l c a ro tid e lo r re p re z in tă , a lă tu ri de ev id e n ţie re a
s u fu z iu n ilo r sa n g u in e la n iv e lu l m u c o a s e lo r, sem ne de c o n ­
s tric ţie v ita lă a g â tu lu i).

2. Moartea prin înec


L a c a d a v re le g ăsite în apă tre b u ie n otată cu aten ţie p re ­
ze n ţa „ c iu p e r c ii în e c a ţ ilo r “ c u lo c a liz a r e p e ri-o ro -n a z a lă ,
cutis anserina ş i alte m o d ific ă r i a le te g u m e n tu lu i, e x iste n ţa
a lg e lo r şi a n ă m o lu lu i, m o d if ic ă r i d e te rm in a te de a n im a le le
m a rin e , de lo v ir e a c a d a v ru lu i de s tâ n c i sau de a m b a rc a ţiu n i.
L a e xam e n u l intern v o r tre b u i co nsem nate cu m in u ţio zita te
d im e n s iu n ile şi greutatea p lă m â n ilo r, se v o r recolta p rob e de
ţesut p u lm o n a r şi h ep atic p e n tm e v id e n ţie re a p la n cto n u lu i la
d is ta n ţă de p lă m â n . E x a m in a r e a p la n e to n u lu i se v a fa c e
co m p a ra tiv cu p ro b e recoltate d in apa în care a avut lo c decesul.

3. Omoruri cu substi'at sexual


O m o m r ile eu substrat se x u a l v o r f i fo arte bin e e x a m in a te
în c ă d în etapa e e rc e tă rii de la fa ţa lo c u lu i. S ta b ilire a t ip u lu i
le z iu n ilo r de v io le n ţ ă p re c u m ş i fix a r e a acestora p rin fo to ­
g ra fie cu siste m m e tric sunt fo a rte im p o rta n te . Se re c o m a n d ă
ce rce ta re a atentă a în tre g ii s u p ra fe ţe c o rp o ra le - la c a re se
ad a u g ă în e ă d in etapa p r e lim in a r ă e x a m in a re a sub lu m in ă
u ltra v io le tă şi re c o lta re a o r ic ă r o r u rm e b io lo g ic e ( in c lu s iv
p r in u tiliz a r e a de b an d ă a d e z iv ă ). S e e x a m in e a z ă su p rafaţa
c o r p u lu i p e n tru d e ce la re a de p ă r p u b ia n şi se spală le z iu n ile
de v io le n ţă ( m ă rc ile m uşcate) c u ap ă d is tila tă ia r so lu ţia o b ţi­
n u tă se p ăstrează p e n tm e x a m in ă ri de la b o ra to r (se p ro tejează
c o n tra e v e n tu a le lo r c o n ta m in ă ri u lte rio a re ).
E s te de asem enea im p o rta n tă re c o lta re a la a u to p sie a
d e p o z itu lu i s u b u n g h ia l p re c u m ş i c o n tro la re a atentă a h a in e ­
lo r de o ric e u rm ă care p oate o rie n ta a cţiu n e a de ce rce ta re
în tr- o a n u m ită d ire c ţie .

76
/, Moartea consecutivă sindromului de copil bătut sau a
neglijenţei parentale
O astfe l de m o arte im p u n e s ta b ilire a g re u tă ţii c o rp o ra le
:i c o p ilu lu i, e x a m in ă ri ra d io g ra fîc e la n iv e lu l o a s e lo r lu n g i
Şl al c a lo te i p re c u m şi în re g is tra re a d e ta lia tă a le z iu n ilo r de
\ lo lc n ţă d e ce la te pe su p ra fa ţa c o rp u lu i v ic tim e i.

5. Pruncuciderea
S u n t n ecesare te h n ic i sp e cia le de au to p sie p e n tru e v id e n -
1icrca le z iu n ilo r existen te la n iv e lu l co asei c re ie ru lu i şi p e n tru
c \ id e n ţie re a h e m a to a m e lo r şi fra c tu rilo r o b ste tric a le . S e v o r
a n a liz a toate fra c tu rile . S e v o r in v e s tig a toate n u c le e le de
osi lic ă re (e x iste n ţa şi d im e n s iu n ile acestora). Se v o r a n a liz a
w d c la lia t o rg a n e le t o r a c i c e - în s p e c ia l p lă m â n ii; se v a e fe c tu a
lestu l f lo t a b ilit ă ţ ii p u lm o n a re (al d o c im a z ie i) , atât p e n tru
piesa în tre a g ă cât şi pe fragm e n te. S e v a e v a lu a g ra d u l de
(lis lc n s ie p u lm o n a ră , m a c ro - şi m ic ro s c o p ic . Se v o r d e s c rie
loate m a lfo rm a ţiile . C o r d o n u l o m b ilic a l şi p la c e n ta v o r fi
e xa m in a te d in p u n ct de v e d e re m o r fo lo g ic şi h is to lo g ic .

<). Moartea subită


M o a rte a su b ită p oate f i e x p lic a tă p rin a fe c ţiu n i ca re se
pot g ru p a în tre i m a ri ca te g o rii:
- le z iu n i p a to lo g ic e in c o m p a tib ile cu via ţa ;
- le z iu n i p a to lo g ic e g ra v e care nu d e te rm in ă în m o d
o b lig a to riu d ecesul, şi care n ece sită d ia g n o stic e s u p li­
m en tare de e x c lu d e re ;
- le z iu n i p a to lo g ic e care nu p ot e x p lic a d e ce su l şi care
n e ce sită un n u m ă r m a re de in v e s tig a ţii.

Moartea prin arme de fo c


In m o artea p ro d u să p rin arm e de foc, m e d ic u l le g is t va
ire b u i să e fectu eze, a lă tu ri de c rim in a lis t, o e v a lu a re atentă a
lo c u lu i faptei, a p re c iin d t ip u l arm ei fo lo s ite , tip u l c a rtu şe lo r.

77
m o d if ic ă r i s u p lim e n ta r e o b s e rv a te în m e d iu , u r m e le de
ric o ş a re , p o z iţ ia p e rs o a n e lo r im p lic a te în e v e n im e n t.
E v a lu a re ă h a in e lo r şi a d is tr u g e r ilo r de la acest n iv e l va
tre b u i să fie fo a rte atentă.
A n a liz a o r ic ă r o r u n u e de sânge ( in c lu s iv p e h a in e şi în
m e d iu ) v a fi r e a liz a tă m in u ţio s şi fix a tă p r in fo to g ra fie re .
D e s c r ie re a atentă a o r if ic iu lu i de in tra re şi a c e lu i de
ie ş ire re p re z in tă e le m e n te de m a x im ă im p o rta n ţă în e v a lu a re a
m e d ic o - le g a lă a le z iu n ilo r p ro d u s e p r in a rm e de fo c.
D e s c rie re a o ric ă re i u m ie lăsate de ţeava a rm e i este foarte
im p o rta n tă .
S e v o r re c o lta m o stre de tegum ent ce co n se rv ă fa c to rii se­
cu n d a ri ai îm p u ş c ă rii din ju ru l o r if ic iu lu i de in trare şi se v o r
efectua ra d io g ra fii ale c o rp u lu i pentru detectarea fra g m e n te lo r
de p r o ie c t il - în c a z u l p r o ie c t ile lo r cu tfa g m e n ta ţie sau a
p ro ie c tile lo r m u ltip le , şi se v a stabili distanţa şi d ire cţia de tragere.

8. Moartea produsă prin explozii


A u t o p s ia este e s e n ţia lă în s ta b ilire a c a u z e i de m o a rte
dar şi a n a tu rii su b sta n ţe i care a e x p lo d a t, ia r e le m e n te le
m e d ic o - le g a le în ip r e u n ă cu tip u l şi m a r k e r ii id e n t if ic a b ili ai
s u b s ta n ţe lo r şi lo c u lu i u n d e a fost re a liz a t d is p o z it iv u l e x p lo ­
z iv su n t u tile m a i a le s în a cte le te ro ris te ş i în sab otaje.
E x a m e n e le r a d io lo g ie e e x tin s e a le în t r e g u lu i c o rp p e rm it
id e n tific a re a o b ie c te lo r m e ta lic e - m a i a le s a c o m p o n e n te lo r
d e to n a to a re lo r - fa p t ce p o a te d u ce la id e n t ific a r e a su b ­
s ta n ţe lo r e x p lo z iv e .
M o d u l d e p ro d u c e re a e x p lo z ie i p o a te s t a b ili d a că d e ce ­
d a tu l a fo s t c e l ca re a re a liz a t b o m b a sau d acă a fo st c e l care
o că ra ( le z iu n i a m p le la n iv e lu l m e m b re lo r, to r a c e lu i sau
a b d o m e n u lu i).
A n a liz a c h im ic ă a h a in e lo r şi a ţe s u tu rilo r p oate d u ce l a .
id e n tific a re a su b sta n ţe i e x p lo z iv e .

78
V. Moartea produsă prin incendii
L a c a d a v re le d e s c o p e rite în in c e n d ii tre b u ie e v id e n ţia t
ca ra cte ru l v it a l al le z iu n ilo r te rm ic e , lip s a a lto r le z iu n i de
v io le n ţă , e x is te n ţa a c c e le ra to rilo r de ardere.

/ 0. Cadavre descompuse
D e s c o p e rire a u n o r ca d a v re p a rţia l d e sco m p u se im p u n e
efectu area u n e i a u to p s ii m e d ic o -le g a le . F ilm e le r a d io lo g ie e
an te rio are p o t p e rm ite e v id e n ţie re a fr a c t u r ilo r şi a c o r p ilo r
străin i. A n a liz e le t o x ic o lo g ic e v o r fi e fe ctu a te de ru tin ă d a r
interpretate c u aten ţie.

II. Suspiciunea de intoxicaţie


C â n d d e s c o p e r ir ile a n a to m ic e n u e x p lic ă m o a rte a sau
când e x is tă in d ic ii v a g i p r iv in d o p o s ib ilă in to x ic a ţie , se v o r
i c c o lta în m o d o b lig a to r iu sânge p e r ife r ic , u rin ă , c o n ţin u t
I g astric, e ş a n tio a n e de r in ic h i şi fic a t.
In ca z de in t o x ic a ţ ii s p e c ific e , la ee le m e n ţio n a te se v o r
adăuga:
- h ip n o tic e , se d a tiv e , d ro g u ri p s ih o tro p e , a n a lg e z ic e şi
c a rd io to n ic e - r e c o lt ă r ile m en ţio n ate ;
- d ro g u ri in je c t a b ile - c e le m e n ţio n a te la care se a d a u g ă
probe de c re ie r, lic h id c e fa lo ra h id ia n ( L C R ) , te g u m e n t de la
lo c u l in je c tă rii, păr;
- su b stan ţe v o la t ile şi a c c e le ra to ri de a rd ere - c e le m e n -
ju)nate p lu s fra g m e n te teg u m en tare, p u lm o n a re , sân ge d in
\ o n ir ic u lu i stâng, c re ie r;
- in t o x ic a ţ ii a lim e n ta re - ce le m e n ţio n a te şi în p lu s e o n ­
ii iiiit in te s tin a l re c o lta t d in tre i z o n e d is tin c te ale in te s tin e lo r;
- a c c id e n te de m u n c ă şi in t o x ic a ţ ii c ro n ic e - c e le m e n -
jio n a le la c a re se ad au g ă m o stre de păr, oase, ţesut a d ip o s şi
c o n lin u t in te s tin a l.
CAPITOLUL 4
MOARTEA SUBITĂ
M o a rte a s u b ită re p re z in tă d e ce su l b ru sc , neaşteptat, n e ­
e x p lic a t, s u rv e n it la un in d iv id în p lin ă stare de sănătate ap a­
rentă, cu s im p to m a to lo g ie p re m o n ito rie de scu rtă d urată sau
absentă.
Caracteristici:
1. apare în p lin ă stare de sănătate aparentă ( im p re v iz ib il) ;
2. acu zele prem ergătoare sunt m in im e şi de scurtă durată;
3. în tre d e b u tu l s e n m e lo r de b o a lă şi d eces se sc u rg e u n
in te rv a l m in im de tim p ;
4. s u rv in e în lo c u r i p u b lic e sau n e o b iş n u ite .
In c a z de m o a rte su b ită , e x a m e n u l m e d ic o - le g a l p oate
p u n e în evid en ţă:
1. le z iu n i o rg a n ic e in c o m p a tib ile c u v ia ţa :
- ru p tu ră ca rd ia c ă ;
- ru p tu ra u n u i a n e v ris m de aortă.
2. le z iu n i o rg a n ic e c r o n ic e ca re n u p o t e x p lic a în m o d
cert, p r in e le în s e le , d ecesu l:
- c ir o z a h e p a tică ,
- a te ro s c le ro z a g e n e ra liz a tă sau lo c a liz a tă .
3. m o d ific ă r i n e s p e c ific e p entru o a n u m ită b o a lă (e x e m ­
p lu : stază sa n g u in ă v is c e ra lă ). '
4. absenţa o r ic ă r o r m o d ific ă r i („a u to p s ie a lb ă “ ).
5. m o d ific ă r i ce p o t su gera o m o a rte p rin in h ib iţ ie (c o ro ­
b o ra te cu d a te le de anchetă). f
M o a rte a s u b ită a a d u ltu lu i d ife r ă în m o d e s e n ţia l de
m o a rte a su b ită a n o u n ă s c u tu lu i sau a c o p ilu lu i. L a a d u lt se
co n sta tă m a i m u lte ca u ze de m o a rte su b ită.
P rim a cau ză de m oarte a a d u ltu lu i este cea cardiovascu­
lară. Se citează astfel a fe cţiu n ile coronariene, H T A , ca rd io m io -

80
p a liile (a fe cţiu n i degenerative cro nice), b o lile v a lv u la rc (acute
sau cro n ice ), a fecţiu n ile in fla m a to rii cardiace, m a lfo rm a ţiile şi
m o rţile reflexe. M o rţile re fle xe pot apărea la o ric e vârstă şi nu
presupun un teren m etab olic p articular. Sunt cauzate de traum a-
Iism e m in o re la n iv e lu l zo n elo r reflexo gen e - sinusul carotidian,
i g lo b ii o cu la ri, testiculele, organele g enitale externe fem in in e -
sau de m an e vre cu poten ţial re lle xo g e n , cu m ar fi: pensarea
(.•olului uterin, p u n cţia toracică, im e rsia în apă foarte rece.
O a ltă c a u z ă fre c v e n t în t â ln it ă de m o a rte su b ită este
re p rezen tată de leziunile intracranieneşx ale sis te m u lu i n er­
■M
vos ce n tra l. S e cite a ză a ic i e p ile p s ia (re s p o n s a b ilă de 1 -2 %
(lin m o rţile su bite), h e m o ra g iile in tra c ra n ie n e n e tra u m a tice
sau d u p ă tra u m a tism e m in o re , tu m o r ile c e re b ra le p r im itiv e ,
a fe c ţiu n ile in fla m a to r ii ale S N C (m e n in g ite v ir a le sau b a cte ­
rien e) sau a fe c ţiu n ile p s ih ia tric e v e e h i a fla te sub tratam ent.
Cauzele respiratorii o cu p ă lo c u l al d o ile a ca fre cv e n ţă
(2 3 -2 5 % ) d u p ă ca u ze le c a rd io -v a s c u la re de m o arte su b ită
la adult. C e le m a i fre cv e n te a fe c ţiu n i p u lm o n a re generatoare
de m o a rte su b ită sunt p n e u m o n iile v ir a le sau b a cte rie n e ,
urm ate de e m b o liile p u lm o n a re (g rase sau g azoase).
Cauze digestive sunt ra r cita te ca f iin d ca u ze u n ic e de
m oarte s u b ită a a d u ltu lu i. D in tre c e le m a i fre cv e n te a fe c ţiu n i
3

m e n ţio n ă m : ru p tu ra de v a ric e e s o fa g ie n e în c a z de c ir o z ă
h epatică decom pen sată, u lc e ru l d u o d e n a l p e rfo ra t în tr-u n vas
m arc, p a n c re a tita acută h e m o ra g ic ă , p e rito n ita , c o le c is tite le
pei forate etc.
Se c ite a z ă şi alte a fe c ţiu n i, n e siste m a tiz a te , im p lic a te în
■ i,

m oai lea su b ită a a d u ltu lu i (ru p tu ra u n u i c h ist h id a tic , ca u ze


âl
e n d o crin e , ca u ze o b ste tric a le sau g in e c o lo g ic e , m o d ific ă r i
ale c o n s ta n te lo rh id ro e lc c tro litic e ale sângelui, afe cţiu n i im u n e
sau a u lo im u n e etc).
S in d ro m u l m o rţii subite a su g a ru lu i {Siidden In fa n tD e a th
Sindrom S I D S ) d efin eşte m o a rte a su b ită la c o p ii cu v ârsta
-

am an, la care au to p sia nu re le v ă o ca u ză c la ră de m oarte.

81
C e l m a i frecven t, s u rv in e în p rim e le 6 lu n i de v ia ţă (fre cv e n ţa
este m a x im ă în ju r u l v â rste i de 3 lu n i), m ai ales to a m n a şi
ia m a , în s p e c ia l la b ă ie ţi. A u fo s t d e s c ris e c a z u ri de a g reg are
in t r a f a m ilia lă a S J D S . F a c t o r ii fa v o r iz a n ti lu a ţi în d is c u ţie
5 5 5

sunt;
1. g reu tate la n aştere sub 2 5 0 0 g;
2. p re m a tu rita te ;
3. s c o r A p g a r m ic;
4. v â rsta m atern ă sub 2 0 an i;
5. turn at pe p a rc u rs u l s a r c in ii.
CAPITOLUL 5
CAUZALITATEA MEDICO-LEGALĂ
S e re fe ră la re la ţia de c a u z a lita te d in tre u n a n u m it e v e n i-
5

m e n i (tra u m a tism ) şi u n e le m a n ife s tă ri c lin ic e sau m o arte.


S ta b ilire a c a u z a lită ţii este u n p ro c e s e x c lu s iv m e d ic a l, ce
porn eşte în to td e a u n a de la a n a liz a re a e fe c te lo r şi, p e c a le
d e d u ctiv ă , d e sco p e ră cau za, fa c to rii d e cla n ş a to ri şi c o n d iţ iile
tavorizante. A n a liz a co re ctă a re la ţie i cau zale, a circu m sta n ţe -
loi' şi c o n d iţ iilo r m e d ic a le existen te p e m iite o e va lu a re co re ctă
a c a z u lu i m e d ic o -le g a l şi asig u ră d e c i o in terp retare co re sp u n -
/tilo a re a d a te lo r m e d ic o - b io lo g ic e în fo lo s u l ju s t iţ ie i.

Legătura de cauzalitate poate fi:


Directă:
- d ire e tă im e d ia tă (în tre ca u z ă şi e fe c t n u se in te rp u n
n ic i un fe l de c irc u m s ta n ţe şi c o n d iţii) ;
- d ire c tă m e d ia tă / c o n d iţio n a tă (le g ă tu ra de c a u z a lita te
este c o n d iţio n a tă de e x iste n ţa u n o r fa c to ri p a to lo g ic i
p re e x is te n ţi, fă ră de care a p a riţia e fe c tu lu i n u p o a te
fi e x p lic a tă ).
Indirectă:
- în tre ca u za in iţ ia lă ş i e fe ct se in te rp u n e u n in te rv a l de
tim p ia r e fe c tu l este leg at de a p a riţia u n o r c o m p lic a ţ ii
( a fe c ţiu n i ce n u p u teau s u rv e n i in d e p e n d e n t de c a u z a
in iţia lă ) .
Stabilirea raportului de cauzalitate
R a p o rtu l de c a u z a lita te re p re zin tă p ro c e su l de co m p a ra re
a v a lo r ii e fe c te lo r d if e r iţ ilo r fa c to ri c a u z a li, p e n tru a r e a liz a
o ie ra rh iz a re a a ce sto ra d in um ră, şi anum e;
- ca u ze p re d is p o z a n te sau fa c to ri p re d is p o z a n ţi;
- cauze tavorizante, c e a m p lific ă electele cau zelor esenţiale;

83
- c a u z e d e cla n şa to a re ;
- c a u z e e se n ţia le .
M o d u l de s t a b ilir e a e x is te n ţe i şi t ip u lu i le g ă tu rii de c a u ­
za lita te sau a ra p o rtu lu i de c a u z a lita te p resu p u n e e x a m in a re a
c o n c o m ite n tă a v ic t im e i, a a g re s o ru lu i, a ag en tu lu i v u ln e ra n t
şi a lo c u lu i fa p te i.
1. La victimă se sta b ile sc;
- id e n tita te a ;
- re a lita te a le z iu n ilo r / p r e ju d ic iu lu i;
- g ra v ita te a p r e ju d ic iu lu i;
- d ata p r o d u c e r ii le z iu n ilo r (a n te rio r sau u lt e r io r
tra u m a tis m u lu i);
- u rm e b io lo g ic e de la p re s u p u s u l agresor, ce p e r­
m it s ta b ilire a le g ă tu rii în tre v ic tim ă şi ag reso r;
- legătura din tre acţiunea trau m atism u lu i şi efect (daca
ace l trau m atism poate d eterm ina sau nu acel efect).
2. La agresor se sta b ile sc:
- id e n tita te a ;
- e x is te n ţa de le z iu n i tra u m a tic e ca e x p re s ie a c o n ­
f lic t u lu i c u v ic tim a ;
- u rm e b io lo g ic e de la v ic t im ă (fire de păr, sânge);
- e x is te n ţa de p o s ib ile tu lb u ră ri p s ih ic e .
3. La agentul vulnerant se sta b ile sc;
- p re z e n ţa de u n n e b io lo g ic e de la v ic tim ă ( fir e de
p ă r, sânge) sau de la a g re so r (am prente);
- c a ra c te ris tic ile o b ie c tu lu i v u ln e ra n t c o m p a ra tiv cu
c a r a c te r is t ic ile le z iu n ilo r v ic tim e i.
4. La loculfaptei se co n stată p re ze n ţa de urm e b io lo g ic e
ca re p e rm it o e v a lu a re co re sp u n z ă to a re a c irc u m s ta n ­
ţe lo r de p ro d u c e re a fa p te i (sânge, sperm ă, fire de păr,
c e lu le , fib re te x tile sau o rg a n ice , m a te rii fecale, urin ă).
P r in a n a liz a co re s p u n z ă to a re a lo c u lu i fap tei se p o a te
id e n t ific a şi un „p a tte m “ de d e sfă şu ra re a fa p te i, pat-
tern ca re să p e m iită şi evaluarea p sih o lo g ic ă şi p s ih i­
a trică a a g re so m lu i, a n a liz a v ic tim e i ele.
CAPITOLUL 6
•,s

I TRAUMATOLOGIE MEDICO-
M
s
LEGALĂ GENERALĂ
Clasificarea agenţilor traumatici
r ra u m a to lo g ia m e d ic o -le g a lă re p re zin tă o b ie e tu l esenţial
(Ic s lu iiiu al s p e c ia lit ă ţ ii m e d ic o -le g a le . In a n a liz a c o n s e c in -
| d o r pe care u n tra u m a tis m le are asu pra c o r p u lu i um an, va
(rcbui să ţin e m c o n t de asp e cte le c v a s i-e p id e m io lo g ic e pe
care le g e n e re a ză b o a la tra u m a tică , în fo rm a ei acută sau
cro n ică , în u lt im ii an i.
A c ţiu n e a fa c t o r ilo r tra u m a tic i p oate f i co n sid e ra tă id e n ti­
ca cu cea a f a c t o r ilo r p a to lo g ic i u z u a li, în s ă d o za , tim p u l de
acţiune sau ră sp u n su l o rg a n is m u lu i sunt p a rticu la re . A c ţiu n e a
la c to r ilo r f iz i c i p o a te d e te rm in a fie arsu ră lo c a lă şi b o a lă de
Iradiere fie , la d o z e d ife rite şi u n a lt tip de ră sp u n s al o rg a n is-
m u lu i, e ro ri de tra n s c rip ţie la n iv e lu l A D N ş i m o d ific ă r i p re-
( a n ccro ase ( d im e r ii de tim in ă ai la n ţu lu i A D N sunt în m o d
p a rtic u la r s e n s ib ili) . M o n o x id u l de c a rb o n p oate p ro d u c e
a iio x ie ce re b ra lă şi e n c e fa lo p a tie ( in to x ic a ţia acută) sau p o li-
c ilc m ic se cu n d a ră (a c ţiu n e len tă - b o a la c ro n ic ă ). A c ţ iu n e a
e n e rg ic i c in e tic e se p o a te c o n c re tiz a fie sub fo m iă de fra c tu ri
(acut), fie sub fo rm ă de a rtro ză (c ro n ic ). S e re m a rcă fa p tu l
( a acţiu n ea acu tă a a g e n ţilo r tra u m a tic i este u şo r şi m a i a les
la p id o b s e rv a b ilă .
U n co n ce p t fu n d a m e n ta l şi totodată m o d e rn în a n a liz a
co n secin ţe lo r tra u m a tism e lo r este cel al relaţiei e co lo g ice care
inicrpune, între agi'csor şi victim ă, una sau mai m ulte in d iv id u a li-
lali şi în su şi m e d iu l în care are lo c traum atism ul, existând o
(o n co rd a n ţă de spaţiu, de acţiune şi de tim p între traum atizat,

85
m e d iu şi facto r cinetic. Se poate co n cre tiza şi o reţea de an aliză
c p id e n iio lo g ic ă de tip gazda - m e d iu - agent - vector.
E v a lu a re a acestei reţele e p id e m io lo g ic e se face în fu n cţie
de c o n s titu e n ţii ace steia, astfel:

1. Gazda
R o lu l fa c to r ilo r „d e r is c “ ai g a zd e i în g e n e ra re a tra u m a ­
t is m u lu i este im p o rta n t m a i a le s d a că se ia u în d is cu ţie :
- v â rsta ( tin e rii sunt m a i e x p u ş i a c c id e n te lo r ru tiere
s o ld a te cu d iv e rs e g rad e de in firm ita te ) ;
- se x u l (bărbaţii sunt m ai e xp u şi a c c id e n te lo r de m uncă);
- rasa (rasa neagră este m ai exp usă s u ic id u lu i; am erin dien ii
se îm b o ln ă v e s c m a i u şo r în c o n d iţii de v ia ţă n om iale );
- a b u z u l de a lc o o l şi de d ro g u ri h a lu c in o g e n e ;
- stări ( b o li) m e d ic a le c ro n ic e ;
- statusul f iz io lo g ic (o ste o p o ro za p o stm e n o p a u z ă poate
p re d is p u n e la fra c tu ri).

2. Mediul
M e d iu l este de im p o rta n ţă m a jo ră în a n a liz a c o n s e c in ­
ţ e lo r tra u m a tis m u lu i. E l p o a te fi im p lic a t atât d in p u n c t de
v e d e re f iz ic (c o n s tru c ţia d r u m u r ilo r ş i a c c id e n tu l de c ir c u ­
la ţie , o rg a n iza re a p ro c e s u lu i de m u n că şi a c c id e n tu l de m uncă,
m o d u l în care sunt co n stru ite ca se le sau a u to v e h ic u le le , p rote­
ja r e a b a z in e lo r de în o t sau e x is te n ţa lo c u r ilo r de în o t n eam e­
n a ja te sau n e p ă zite ) cât şi s o c ia l.
E x e m p le de fa v o riz a r e a in j u r iilo r p o s t-tra u m a tic e p rin
im p lic a r e a m e d iu lu i s o c ia l sunt:
- to le ra re a c u ltu ra lă a a c t iv it ă ţ ilo r şi c o m p o rta m e n tu lu i
v io le n t;
- accep tare a la n iv e l c u ltu ra l a a b u z u lu i de a lc o o l şi
co n s u m u lu i de drog uri;
- p r iv a ţ iu n i e c o n o m ic e (să ră cie ), ra sism , d is c rim in a re
se xu a lă .

86
3. Agentul
A g e n tu l im p lic a i în generarea le z iu n ilo r tra u m a tic e este
.iiia liz a t în ra p o rt de e n e rg ia p ro p rie ; aceasta, la râ n d u l ei,
poale a c ţio n a sub d ife rite fo rm e (a g e n ţi tra u m a tic i d ife riţi).

4. Vectorul
V e c to r u l este e le m e n tu l care tra n s fe ră e n e rg ia (a g e n tu l
Irau m atic) şi g e n e re a ză le z iu n e a e fe c tiv ă la n iv e lu l c o r p u lu i
um an. E x e m p le s u g e stiv e p e n tru im p o rta n ţa v e c t o r ilo r în
j'.enerarea re ţe le i e p id e m io lo g ic e p ro d u că to a re de le z iu n i trau ­
m atice sunt a rm e le (a u to riza re a a rm e lo r m ic i, u şo r de ascuns,
creşte r is c u l de a sa lt arm at), a u to v e h ic u le le ( a u to v e h ic u le le
m ic i şi ra p id e cre sc r is c u l de a c c id e n te fatale), fire le e le c tric e
n e izo la te , a m b a la je le re tu m a b ile de s t ic lă ctc.

în fu n c ţie de m o d u l în care a c ţio n e a z ă a su p ra c o r p u lu i


um an, a g e n ţii tra u m a tic i p o t fi în c a d ra ţi în u rm ă to a re le clase:
I. A g e n ţ i tra u m a tic i m e c a n ic i, care a c ţio n e a z ă d ire c t
d a to rită e n e rg ie i c in e tic e ;
II. A g e n ţ i tra u m a tic i f iz ic i, re p re z e n ta ţi de:
- v a r ia ţ ii e x tre m e de tem p eratu ră;
- e le c tric ita te ;
- v a r ia ţ ii e x tre m e ale p r e s iu n ii a tm o s fe ric e ;
- r a d ia ţ ii io n iz a n te .
IU. A g e n ţ i tra u m a tic i c h im ic i - su bstan ţe to x ic e ;
IV. A g e n ţ i tra u m a tic i b io lo g ic i, re p re z e n ta ţi de:
- b a c te rii;
- v iru s u ri;
- o tră v u ri v e g e ta le sau a n im a le .
V . A g e n ţ i tra u m a tic i p s ih ic i - sunt a cc e p ta ţi, dar su n t
d if i c i l de o b ie c t iv a t ( s in d ro m u l p o s t- tra u m a tic de
stress, d u re re a etc.).
CAPITOLUL 7
REACŢIA VITALĂ
R e a c ţia v ita lă re p re z in tă to ta lita te a r e a c ţ iilo r lo c a le şi
g e n e ra le care ap ar în o rg a n is m u l v iu ca ră sp u n s la a cţiu n e a
u n e i trau m e . R e a c ţia v ita lă p e rm ite d ife re n ţie re a le z iu n ilo r
p ro d u s e în tim p u l v ie ţ ii de c e le p ro d u s e p o stm o rte m ( a c c i­
d e n ta l sau in te n ţio n a t).
C la s ific a r e a re a c ţie i v it a le ţin e co n t de n iv e lu l la care
ap ar m o d if ic ă r ile p o s t-tra u m a tic e . A s t f e l, d e o s e b im re a c ţii
v it a le lo c a le şi g en e rale .

Reacţii vitale locale


1. Hemoragia şi infiitratui sanguin
(echimoza)
I n filtr a tu l h e m a tie p o s t v it a l este c u n o s c u t de foarte m u lt
tim p ca o re a c ţie v ita lă lo c a lă sig u ră . T e o re tic , d o a r o p la g a
p ro d u să in tra v ita l sân ge rează şi d o a r u n tra u m a tism in tra v ita l
se m a n ife s tă p rin tr-u n in f ilt r a t sa n g u in ; în u n e le c a z u ri, p o t
sân ge ra şi ră n ile p ro d u s e p o s tm o rte m (m ai a le s p lă g ile d in
z o n e le de h ip o sta ză , la s c u rt tim p d u p ă m o arte). F ă ră a f i
co n se cin ţa u n u i traum atism , in filtra te le h e m a tice sunt d escrise
şi în c a z de tu lb u ră ri de c o a g u la re sau la b ă trâ n i. E x is t ă şi
e x c e p ţii de la această re g u lă , a stfel;
- u n e le p lă g i in tra v ita le p o t să n u sân gereze (dacă m o a r­
tea s u rv in e im e d ia t d u p ă p ro d u c e re a p lă g ii);
- u n e o r i, e c h im o z e le p o t fi c o n s e c in ţa u n o r tra u m a tism e
su rv e n ite la m a x im I O - l 5 m in u te d u p ă m o arte ( în zo n e le de
h ip o s ta ză ).

88
2. Coagularea
C o a g u la b ilita te a scade foarte ra p id după deces, d ar sân-
l'.cle îş i p ăstrează ca p a cita te a de c o a g u la re tim p de 1 -3 ore
postm ortem . C o a g u la re a este un p ro ce s c o m p le x în care inter-
\ 111 m ai m u lt de 10 e n z im e p re cu m şi c a lc iu l c irc u la n t sanguin.
Ifxistă s itu a ţii în care, c h ia r d acă p lă g ile au fost p ro d u s e
im e d ia t în a in te de m oarte, c o a g u la re a este absentă, p re c u m
Şl c a z u ri în care această p ro p rie ta te a sâ n g e lu i se p ă strează
c h ia r dacă p lă g ile au fo st p ro d u se la 5 m in u te până la 5 ore
după deces. în a s f ix ii, sân g e le este in c o a g u la b il c h ia r d in
m o m entu l m o rţii. D a c ă sângele extravazat se coagulează, coa-
p iilu l in travital va fi d if ic il de d iferenţiat de ce l postm ortem .

3. Retractia ţesuturilor
9 9

P lă g ile in tra v ita le se d e fo m ie a z ă p rin retracţia m a rg in ilo r


t a iim ia r e a f le x ib ilit ă ţ ii fib r e lo r e la s tic e şi m u scu la re .

4. Inflamatia 9

E ste cea m a i s ig u ră re a c ţie in tra v ita lă . S e m n e le de in f la -


m aţie a p a r d estu l de ta rd iv dup ă p ro d u c e re a tra u m a tis m u lu i
(in H a m a ţia nu p e rm ite d ife re n ţie re a le z iu n ilo r p ro d u s e cu
15 m inute înainte de m oarte de cele p roduse postm ortem ). C e a
m ai precoce reacţie in fla m a to rie este m ig ra re a leucocitelor.
A lt e sem ne a v â n d ca ra cte r v it a l lo c a l sunt m o d ific ă r ile
h e m o g lo b in e i ş i c e le h is to e n z im a tic e .

Reacţii vitale generale


1. Aspiratul pulmonar
Pre ze n ţa u n o r su bstan ţe în a rb o re le re s p ira to r p o a te fi
u rm area u n u i p ro c e s a c tiv (p rin a sp ira rc) sau p a siv , p o s t­
m ortem , p rin p u tre fa cţie ; depistarea, la autopsie, a u n o r c o rp i
s lifiin i la n iv e l a lv e o la r poate fi e x p lic a tă d o ar p rin tr-u n p ro ce s
a ctiv de aspirare.

89
2. Embolid (sub d ife rite fo m ie )
P re z e n ţa u n e i e m b o lii este e c h iv a le n tă cu e x is te n ţa c o n ­
t r a c ţ iilo r c a rd ia c e în m o m e n tu l p r o d u c e r ii sale.

R e a c ţ ii v it a le s p e c if ic e a n u m it o r c a u z e d e
m o a rte

a. Spânzurare
- la n iv e lu l ş a n ţu lu i de c o m p rim a re se c e rce te a z ă cre şte ­
re a c o n c e n tra ţie i h is ta m in e i fată de z o n e le în v e c in a te , d ar
m a i a le s in f ilt r a ţ iile sa n g u in e în ţe s u tu rile de sub şanţ; ^
- p e n t r u a d o v e d i în treru p erea c o m u n ic ă rii în tre c irc u la ţia .
g e n e ra lă ş i ce a ce re b ra lă , se d e te rm in ă n iv e lu r ile s e ric e ale ;
c a t e c o la m in e lo r în v a s e le ce re b ra le c o m p a ra tiv cu c e le siste- j
m ic e (u n d e a d re n a lin a şi n o ra d re n a lin a su n t cre scu te ). j

b. Comprimare a gâtului (de orice fel)


- se c o n s ta tă cre şte re a n iv e lu lu i t ir e o g lo b u lin e i s e ric e
( m a i a le s în c a z u l m o r ţ ii p r in su g ru m a re ).

c. Submersie
- p re z e n ţa p la n c t o n u lu i c o n s titu it în s p e c ia l de d ia to m e e
( m ic ro o rg a n is m e u b ic u ita re în apă) la n iv e lu l o rg a n e lo r- filtm
( r in ic h i, fic a t, m ă d u v a osoasă).

d. Combustii
- e x is te n ţa fu n in g in ii în c ă ile a e rie n e , p ân ă la a lv e o le le
p u lm o n a re .

e. Intoxicata 9

- p re z e n ţa t o x ic u lu i în sânge;
- p r e z e n ţ a t o x ic u lu i sau a m e la b o liţ ilo r a ce stu ia la n iv e l
h e p a tic sau re n a l.
CAPITOLUL 8
TRAUMATOLOGIA MECANICĂ
T V a u m a lo lo g ia m e c a n ic ă se o c u p a cu stu d iu l a g e n ţilo r
iia iim a t ic i m e c a n ic i, al m e c a n is m u lu i lo r de a cţiu n e şi al
c le d u lu i ace sto ra a su p ra o rg a n is m u lu i.

C la s if ic a r e a a g e n ţ ilo r t r a u m a t ic i m e c a n ic i
1. Corpuri contondente
- în fun cţie de m ărim ea suprafeţei de contact, se îm p a rt în;
• o b iecte contondente cu suprafaţă m ic ă (sub 16 cm^);
• obiecte contondente cu suprafaţă m are (peste 16 cm^).
- în fu n c ţie de su prafaţă, se îm p a rt în :
• o b ie c te co n to n d e n te cu su p ra fa ţă n ereg ulată;
• o b ie c te co n to n d e n te cu su p ra fe ţe p la n e şi m u c h ii
drepte.
2. O biecte cu vârfuri sau lam e ascuţite
a. O b ie c te în ţe p ă to a re - cu ie , an d re le ;
b. O b ie c te tă ie to a re - b ric e , la m e de ras;
c. O b ie c te tă ie to a re -în ţe p ă to a re - cu ţite ;
d. O b ie c te tă ie to a re -d e sp ic ă to a re - top o are, s e c u ri,
satâre.
3. Proiectile, a c ă ro r v ite z ă de deplasare depăşeşte 50 m /s
(sp re d e o s e b ire de c o r p u r ile co n to n d e n te ).
A g e n ţ ilo r tra u m a tic i m e c a n ic i li se d e s c riu m a i m u lte
m e c a n ism e de a c ţiu n e , d in tre ca re .m e n ţio n ă m :
- lo v ir e a c tiv ă / d irc c tă ( lo v ir e cu un co rp );
- lo v ir e p a s iv ă ( lo v ir e de un co rp );
- c o m p rim a re în tre d o u ă p la n u ri dure;
- m e c a n is m e c o m p le x e ( lo v ir e cu şi de un co rp d u r,
lo v ire - c o m p rim a re ) .

91
A c ţ iu n e a a g e n ţilo r tra u m a tic i m e c a n ic i asupra c o tp u lu i
u m an se s o ld e a z ă cu o su ită de m o d if ic ă r i, a n a liza te în p rin ­
c ip a l p rin e v a lu a re a c o n s e c in ţe lo r p e ca re le au asu pra stă rii
de b in e a o rg a n is m u lu i. Se d e scriu m a i m u lte fo rm e de le z iu n i
tra u m a tice , d e ta lia te în c e le ce u rm e a z ă .

Leziuni de violenţă primare (elementare)


1. Leziuni fără soluţie
9 de continuitate la
nivelul tegumentului (cu pielea intactă)
a. Echim oza
E ste re z u lta tu l a c ţiu n ii a g e n tu lu i tra u m a tic asu p ra tegu­
m e n tu lu i, so ld a tă cu m ic i ru p tu ri c a p ila re şi extravazarea unei
ca n tită ţi de sân ge care in u n d ă ţe s u tu rile .
In m a jo rita te a c a z u rilo r, e c h im o z a apare la lo c u l de im ­
W 'fi
pact; e x is tă ş i c a z u ri în care ea se e x te r io riz e a z ă la distanţă
de lo c u l im p a c t u lu i (tra u m a tis m e le de la n iv e lu l fru n ţii şi
e c h in io z e le o rb ita le c o n s e c u tiv e ).
In tim p , e c h im o z e le su fe ră m o d if ic ă r i de cu lo a re :
- in iţ ia l, au c u lo a re ro ş ia tic ă (d a to rită p re z e n ţe i o x i-
h e m o g lo b in e i) ;
- u lte rio r, d e v in alb astre ( tim p de 1 -3 zile );
- a p o i d e v in v e rz u i sau v e rz u i- c a fe n ii (tim p de 3 ^ zile);
- în fin a l, d e v in g ă lb u i.
D u p ă 7 - 1 0 z ile de la p ro d u ce re a tra u m a tism u lu i, e c h im o ­
z e le m ic i d isp a r. M o d if ic ă r ile de c u lo a re e v o lu e a z ă d in sp re
p e rife ria e c h im o z e lo r spre c e n tru l lo r şi se datorează tra n sfo r­
m ă r ilo r b io c h im ic e ale h e m o g lo b in e i.
D e m e n ţio n a t că e x istă v a r ia ţ ii in d iv id u a le foarte m a ri
în ceea ce p riv e ş te tim p u l de e v o lu ţ ie a acestor le z iu n i.
E c h im o z e le p o t apărea şi sp o n ta n (e c h im o z e se n ile ).
In a n u m ite tip u ri de a g re s iu n i, e c h im o z e le au lo c a liz a re
şi fo rm ă s p e c ific e :

92
în su g ru m a re se e v id e n ţia z ă e c h im o z e ro tu n d -o v a la re
n u c su g e re a ză v â rfu rile d eg e telor, d is p u se pe p ă rţile ante-
I mare şi la te ra le ale g â tu lu i;
în v io l sunt d isp u se pe coapse.
lîc h im o z e le produse im e d ia t în a in te a m o rţii n u e v o lu e a ză
n ilo r is tic , au nuanţă v io la c e e şi n ecesită d ia g n o stic d ife re n ţia l
n i liv id it ă ţ ile c a d a v e ric e (du pă se cţio n a re , liv id it ă ţ ile se p o t
'-pala cu je t de apă, e c h im o z e le nu).
G ra v ita te a e c h im o z e lo r este de o b ic e i m ică ; m a i g ra v e
suni e c h im o z e le lo c a liz a te la n iv e lu l fe ţe i şi p le o a p e lo r ( c e le
p al|K 'b rale se p o t datora u n u i tra u m a tism c ra n io -c e re b ra l cu
lia c tu ră de b a ză de cran iu ).
I». Ilem atom ul
R e p re z in tă o a c u m u la re m a i m a re de sânge, v iz ib ilă
m a c ro s c o p ic p rin su p ra d e n iv e la re a te g u m e n tu lu i. A p a r e p rin
spargerea u n o r vase de c a lib ru m e d iu sau m are. H e m a to m u l
poate fi lo c a liz a t p e rife ric sau v is c e ra l, p ro fu n d , s itu a ţie în
cai c are p o te n ţia l de g ra v ita te m a i m a re şi p oate d e te rm in a
co m p re siu n i sau tu lb u rări de coagulare. Se poate suprain fecta.
N e ce sită u n e o ri evacuare c h iru rg ic a lă . A r e g ravitate m e d ic o -
Icgală m a re şi fre cv e n t se c o m p lic ă .

2.Leziuni cu soluţie de continuitate la


nivelul tegumentului
a. Excoriaţia (lat. excorio - a jupui)
R e p re z in tă o s o lu ţie de c o n tin u ita te s u p e rfic ia lă a p ie lii.
A p a re p r in frecarea p ie lii cu sau de un o b ie c t ru g o s o ri p r in
a cţiu n e a ta n g e n ţia lă a u n u i o b ie ct cu lam ă ascuţită.
P o ate fi datată (are etape e v o lu tiv e ), astfel: in iţ ia l se
fo rm e a ză o cru stă ro ş ia tic ă (în ca z de e x c o ria ţie adâncă) sau
p a lb u ie (c a z în care e x c o ria ţia este foarte s u p e rfic ia lă ). în
I i mp, e v o lu ţia c n is te i este sim p lă , cu detaşare la tra c ţiu n e
(lupă 3 - 5 z ile sau sp o n ta n d u p ă 7 -1 1 z ile . A c e s t m o d e l

93
e v o lu t iv are m a ri v a r ia ţ ii in d iv id u a le . E x e o r ia ţ iile p ro d u se
p o s tm o rte m au asp ect g ă lb u i-tra n s p a rc n t p e rg a m e n to s şi nu
p re z in tă in f ilt r a t in fla m a to r. E x e o r ia ţ iile re p ro d u c m u lt m a i
fre c v e n t d e câ t e c h im o z e le fo m ra o b ie c t u lu i v u ln e ra n t.
A n u m it e ca u z e de d e ce s se c a ra c te riz e a z ă p rin lo c a liz ă r i
p a rtic u la re a le e x c o r ia ţ iilo r ;
- sugrumarea - e x c o r ia ţ ii s e m ilu n a re (care su g e re a ză ^
u n g h iile ), a so c ia te cu e c h im o z e o v a la re (date de degete). ' ,
- accidente rutiere- v ic tim a poate f i agăţată de a u to v e h i­
c u l şi târâtă; a p a r e x c o r ia ţ ii pe su p ra fe ţe m a ri, cu a sp e ct de ^
arsu ră s u p e rfic ia lă (e fe ct te rm ic lo c a l d ato rat fre c ă rii).
E x e o r ia ţ iile d in z o n e a c c e s ib ile m â in ilo r v ic tim e i, a vân d
g ra d e d ife rite de v in d e c a re şi d is p u s e în dâre p a ra le le sunt
s u g e s tiv e p e n tru p e d ic u lo z ă .

b. Plăgile re p re zin tă cea m a i g ra vă le z iu n e cu so lu ţie de c o n ti­


n u ita te a te g u m e n tu lu i. în fu n c ţie de p ro fu n z im e , p o t fi:
- superficiale - in te re s e a z ă d o a r te g u m e n tu l;
-/?ro/w /7£/e- tra v e rs e a z ă te g u m e n tu l şi d e v in p e n e tra n te
(in te re s e a ză o rg a n e le in t c in e ) sau n epenetran te.
P lă g ile p enetrante p o t fi p e rfo ra n te câ n d p ă tru n d în o rg a ­
n e ca v ita re (sto m a c) sau tra n s fix ia n te câ n d p ătru n d în o rgan e
p a re n c h im a to a s e (fic a t).
E v o lu ţ ia în tim p a p lă g ilo r p oate fi: sim p lă , cu s u p ra in fe c -
ta re sau cu h e m o ra g ii in te rn e o ri e x te rn e (h e m o to ra x , h e m o -
p e rito n c u ).
(1) Plaga contuză/zdrobită este p ro d u s ă p rin lo v ir e a
cu /d e un c o rp dur, p la n sau cu asp erităţi. D e o b ic e i are p ro fu n ­
z im e m ică . M a r g in ile p lă g ii sunt n e re g u la te ia r fu n d u l este
a n fra c tu o s. P la g a c o n fu z ă are m a i m u lte v a rie tă ţi:
Plaga plesnită se d e s c rie a tu n c i c â n d p ie le a este situ a tă
im e d ia t d e a su p ra u n u i p la n o so s (sc a lp , co ate, g e n u n c h i).
- d a că ag en tu l v u ln e ra n t este lu n g şi su b ţire , p la g a are
a sp e ct lin ia r;

94
^dacă ag en tu l v u ln e ra n t este plat, p la g a are asp ect stelat;
- m a rg in ile p lă g ii sunt re la tiv d repte (m a i ales la p la g a
liniară).
P lag a p le s n ită tre b u ie d ife re n ţia tă de p la g a tăiată:
- p la g a p le s n ită are m a rg in i m a i n e re g u la te , ia r în tre
Ini/.cle p lă g ii e x istă p u n ţi de ţesut (ţesutul nu e e o m p le t se cţio ­
nai), cu p o te n ţia l de su p ra in fe cta re ;
- p la g a tă ia tă are m a rg in i netede, fă ră p ie rd e re de sub-
sianlă, ia r se c ţio n a re a ţe s u tu lu i su b ia c e n t este co m p le tă .
P la ga sfâ ş ia tă
- apare în c a z u l în ca re u n g h iu l de lo v ir e este m ic ia r
p ie le a se p o a te d e c o la de pe p la n u rile su b ia ce n te ;
- se a lp a re a este o v a rie ta te de p la g ă sfâ şia tă .
P la g a m u ş c a tă
- are m a re v a lo a re în p ro c e su l de id e n t ific a r e a a g reso -
I u lu i (pe b a za a m p r e n te lo r dentare);
- m u ş e ă tu rile de a n im a le se d ife re n ţia z ă de c e le de o m
pe baza fo rm e i d if e r it e a a rca d e i dentare, p e b a z a n u m ă ru lu i
şi l'orm ei d ife rite a d e n tiţie i, p rin lo c a liz a r e şi m a i ales p r in
c a ia c te m l v it a l a l le z iu n ilo r .
(2) Plaga produsă prin instrum ente ascuţite se p re z in -
la sub m a i m u lte v a rie tă ţi;
P la g a în ţe p a tă
- are a sp ect c ir c u la r , fă ră lip s ă de substanţă;
- tre b u ie d ife re n ţia tă de p la g a îm p u şe a tă .
P la g a tă ia tă
- p o a te f i p ro d u s ă de lam e sau b ric e ;
- agentul v u ln e ra n t are o a cţiu n e ta n g e n ţia lă asupra p ie lii;
- u n e o ri, a d â n c im e a p lă g ii scad e p ro g re s iv şi se te rm in ă
|iri ntr -0 e x c o ria ţie la u n u l d in cap etele p lă g ii, d e n u m ită „e o d iţa
de ş o rie e l“ şi eare o fe ră in fo r m a ţii desp re d ire c ţia de a c ţiu n e
a a g e n tu lu i v u ln e ra n t;
- frecvent, m a rg in ile p lă g ii se retraetă d ato rită e la s tie ită ţii
ic tu im e n tu lu i.

95
P la g a tă ia tă - în ţe p a tă
- este ce l m a i fre c v e n t tip de p la g ă în tâ ln it în p ra c tic a
m e d ic o -lc g a lă ; u n e o ri, p oate avea asp ect de p la g ă tăiată pură
(a g e n tu l v u ln e ra n t are a cţiu n e ta n g e n tă la p ie le );
- dacă este p rod usă de un o b iect cu v â r f şi o m u ch ie tăioasă,
p la g a are aspect triu n g h iu la r şi o l eră in fo m ia ţii despre lu n g im ea
şi lăţim ea la m e i (m ai ales dacă se e v id e n ţia ză şi o e c h im o z ă
p rod u să de garda c u ţitu lu i - dovadă că la m a a penetrat p e toată
lu n g im e a sa); d im e n s iu n ile p lă g ii nu co resp u n d întotdeau na cu
lăţim ea lam ei (depinde de n iv e lu l îm p lâ n tă rii şi de fo m ia lam ei);
ad âncim ea p lă g ii (can alu l, care la ca d a vru nu se sondează c i se
d ise că strat cu strat) d ep in d e de n iv e lu l îm p lâ n tă rii şi d e c i nu
co respunde în m o d o b lig a to riu cu lu n g im e a lam ei;
- d acă p la g a este p ro d u s ă de u n o b ie c t cu v â r f şi d ou ă
m u c h ii tă io a se , p la g a are aspect fu s ifo rm , sim e tric; este p o s i­
b ilă ră su cire a o b ie c tu lu i în plagă, ceea ce îi v a m o d ific a fo rm a
(p o a te lu a fo rm a lit e r e i , , X “ ).
U n e o ri, se p o a te d ife re n ţia c a ra c te ru l a u to p ro d u s de c e l
h e te ro p ro d u s a l p lă g ilo r . A s t f e l, p lă g ile a u to p ro d u s e s u n t ;
lo c a liz a te în re g iu n i de e le c ţie şi an um e: e x tre m ita te a d is ta lă
a a n te b ra ţu lu i, in im a , c a ro tid e (gât) şi su nt în s o ţite de le z iu n i
d e tatonare.
P lă g ile h etero pro du se sunt în so ţite de le z iu n i de autoapă­
rare, situate pe faţa externă a antebraţelor, pe p u m n i sau pe pahne.
P la g a d e s p ic a tă
- are fo rm ă r e la tiv d re p tu n g h iu la ră , cu m a rg in i inten s
e c h im o tic e ;
- p l a g a este fo a rte p ro fu n d ă , cu d is tru g e ri tis u la re m a ri;
- fo m ia ei sugerează, că s-a acţionat cu lam a sau c u m uchia;
- su g e re a ză şi la tu ra s u b ie c tiv ă a in fr a c ţ iu n ii, m a i ales
în fu n c ţie de z o n a a fe cta tă (cap).
(3) Plaga îm puşcată este stu d ia tă în tr-u n c a p ito l aparte
a l m e d ic in e i le g a le m o d e rn e , c e l a l le z iu n ilo r şi m o r ţ ii
p ro d u s e p rin a rm e de fo c.

96
A n a liz a t o p o g r a f ic ă a le z iu n ilo r
tr a u m a tic e m e c a n ic e

Leziuni traumatice osteo-articulare


(L Fracturile rep rezintă o întrerupere a co n tin u ită ţii u n u i
()s asupra căruia au acţionat factori m ecanici. Frecvenţa fracturilor
in practica m e d ic o -le g a lă ajunge la 25% d in to ta lu l traum atis­
melor. F ra c tu rile sunt m a i frecvente în tre 2 0 - 5 0 ani şi la bărbaţi.
P ro b le m e le g e n e ra le în e v a lu a re a m e d ic o - le g a lă a u nei
lia c lu r i sunt:
- d ia g n o s tic u l o b ie c tiv şi d ife re n ţia l c u alte le z iu n i tra u ­
m a tic e , p a to lo g ic e şi p re e xiste n te ;
- data tra u m a tis m u lu i;
- m e c a n is m u l de p ro d u ce re ;
- g ra v ita te a le z iu n ilo r , ap re cia tă p rin d u rata în g r ij ir ilo r
m e d ic a le ;
- p re c iz a re a s e c h e le lo r.
D in p u n c t de v e d e re a l m e c a n is m u lu i de p ro d u ce re , fra c-
Iu rile p o t fî:
- d ire cte , c â n d d is c o n tin u ita te a o s u lu i apare c h ia r la
lo c u l de im p a c t;
- in d ire c te , c â n d aceasta apare la d ista n ţă de lo c u l de
a p lic a re a fo rţe i m e c a n ice .
F ra c tu rile d ire c te se în s o ţe s c d e z d ro b ire a p ă r ţilo r m o i
la lo c u l de im p a c t, fo rţa tra u m a tiz a n tă fie în d o in d o s u l la
acel n iv e l, fie striv in d u -1 în tre d o u ă p la n u r i dure.
F ra c tu rile p r in m e c a n is m in d ir e c t se p o t p ro d u c e p rin :
- fle x ie , ceea ce p re su p u n e o c o m p rim a re a x ia lă la a m ­
bele e x tre m ită ţi sa u în d o ire a e p ifiz e i, în a m b e le c a z u ri fra c -
Ilira in te re sâ n d d ia fiz a ;
- ră su cire , d e te rm in â n d fra c tu ri s p iro id e ;
- tra c ţiu n e sau sm u lg e re , m e c a n is m c a ra c te ris tic fra c tu ­
ri lo r p a rce la re .

97
C la s if ic a r e a fra c tu rilo r se fa c e şi în fu n c ţie de lo c a liz a re
( e p ifiz a re , d ia fiz o - e p ifiz a r e , d ia fiz a r e , in tra a rtic u la re ) sau de
a s p e c tu l m o r fo lo g ic al fra c tu rii: fra c tu ri in c o m p le te , fra c tu ri
c o m p le te (s im p le , m u ltip le , c o m in u t iv e sau o r ific ia le ) .
F r a c t u r ile p o t fi cu sau fă ră d e p la sa re ; d e p la sa re a p oate
f i la te ra lă , lo n g itu d in a lă , u n g h iu la r ă c u ro ta ţia fra g m e n te lo r
sau c u în c ă le c a re . D in alt p u n c t de ve d e re , fra c tu rile p o t fi
în c h is e sau desch ise. F ra c tu ra în os p a to lo g ic tre b u ie b in e
in v e s tig a tă p e n tm a d ecela c o re c t im p o rta n ţa tra u m a tis m u lu i
în g e n e za fra c tu rii.
S im p to m e le c lin ic e a le f r a c t u r ilo r su n t g en e ra le şi lo ­
cale. C e le m a i fre cv e n te s im p to m e sunt: durerea, im p o te n ţa
fu n c ţio n a lă , tu m e fa c ţia lo c a lă , d is c o n tin u ita te a lin ia ră , e c h i­
m o z a sau h e m a to m u l. F ra c tu ra d e s c h is ă p re su p u n e în tre ru ­
p erea d is c o n tin u ită ţii te g u m e n tu lu i de către u n frag m e n t osos.
In c e le m a i m u lte c a z u ri e x a m e n u l c lin ic şi ce l r a d io lo g ie
c la r if ic ă d ia g n o s tic u l.
E v a lu a r e a fra c tu rilo r p r in a n a liz a t im p u lu i de în g r ij ir i
m e d ic a le p re su p u n e c u a n tific a re a p e rio a d e i de im o b iliz a r e ,
la care se ad au g ă p e rio a d a de re c u p e ra re fu n c ţio n a lă .
C o m p lic a ţ iile fra c tu rilo r sunt g e n e ra le sau locale , im e d ia te
sau ta rd iv e . D in tre c o m p lic a ţ iile g e n e ra le im e d ia te a m in tim :
e m b o lia ^ ă s o a s ă (cerebrală, p u lm o n a ră ), b ro n h o p n e u m o n ia ,
s e p tic e m iile . C o m p lic a ţ iile lo c a le im e d ia te p o t fi: in te rp u n e ­
re a de p ă r ţi m o i în tre fra g m e n te le o so ase, h e m a to m u l, le z iu ­
n ile v a scu lo -n e rv o a se , tro m b o fle b ite le , o ste o m ie lite le . D in tre
c o m p lic a ţ iile lo c a le ta rd iv e c ită m : c ă lu ş u l în tâ rz ia t, c ă lu ş u l
v ic io s , t u lb u ră rile tro fice , p s e u d o a rtro z e le , o ste o p o ro za a lg i-
că, f o r m a ţ iu n ile tu m o ra le .
U n a sp e ct p a rtic u la r î l r id ic ă fra c tu ra la c o p il. în c o n d iţ ii
n o m ia le , p e un os in c o m p le t c a lc if ic a t se d e s c rie o lin ie de
fra ctu ră in c o m p le tă , fapt ce v a d e te m iin a o v in d e ca re v ic io a s ă
(fra c tu ra în „ le m n v e rd e “ , c u a p a riţia a n g u la ţ iilo r o a s e lo r
lu n g i). A c e s t tip de fractu ră este fre c v e n t o b se rv a t la c o p il, în

98
( ;i(li ul s in d ro m u lu i S ilv c rm a n n , de „ c o p il b ătu t“ (c o p il n ăscut
p rem atur, cu re ta rd p o n d e ra l, cu m u lt ip le sem ne de v io le n ţă
III d ife rite etape e v o lu tiv e , d isp u se în zo n e n e o b işn u ite p e n tru
lia u m a t is m e u z u a le şi d i f i c i l d e a c c e p ta t în c a z u l u n e i
su p ra v e g h e ri p a re n ta le n o rm a le ). P ă r in ţ ii su n t c u p lu ri fo a rte
im c rc sau a v â n d o rig in e ra s ia lă c o m u n ă - d a r acest a sp e ct
nu este co n s id e ra t o b lig a to riu în d ia g n o s tic - şi nu dau e x p li­
caţi i coerente p riv in d circu m sta n ţe le a c c id e n tu lu i sau m u lţitu -
(Ii n i i de p lă g i sau cica trici, nu se adresează p e rso n a lu lu i m e d ic a l
decât ta rd iv şi rar. L e z iu n ile p o t f i g rave, u n e o ri c h ia r m o rta le
pentru c o p il.
In a lte ţă ri, in te re su l c o p ilu lu i p rim e a z ă ia r acesta p o a te
(1 în c re d in ţa t a u to rită ţii tu te la re în c o n d iţ iile în care se s ta b i-
Icştc d ia g n o s tic u l de s in d ro m S ilv e rm a n n . In R o m â n ia au
fost in tro d u se în C . pen. a rtic o le de le g e care p ed e p se sc re le le
li atam ente a p lic a te m in o ru lu i. în c re d in ţa re a c o p ilu lu i a u to ri-
lă ţii tu te la re se im p u n e în c o n d iţ iile în care se co n stată s in ­
d ro m u l de c o p il bătut, d ar tre b u ie a v u t în v e d e re în to td e a u n a
iiilc r e s u l c o p ilu lu i.
b. Luxatiile
S u n t le z iu n i tra u m a tic e ce c o n s ta u în tr-o m o d ific a r e a
ra p o rtu rilo r a n a to m ic e n o rm a le a le o a s e lo r u n e i a r t ic u la ţ ii.
L iix a ţ iile p o t f i co m p le te , c â n d c a p e te le o soase nu m a i su n t
in co n ta c t şi in c o m p le te ( s u b lu x a ţii) , c â n d su p ra fe ţe le a rtic u ­
lare ră m â n d o a r p a rţia l în co n ta ct. M e c a n is m u l de p ro d u c e re
a u n e i lu x a ţ ii se e x p lic ă p r in a c ţiu n e a la te ra lă asu pra e p if îz e i
u n u i os, p rin tra c ţiu n e sau to rsiu n e .
D ia g n o s t ic u l o b ie c tiv se b a ze a z ă p e e x a m e n u l c lin ic şi
ra d io lo g ie d ar ţin e c o n t şi de fo n d u l p a to lo g ic p re e x iste n t,
li.xistă c a z u ri care dup ă v in d e c a re ră m â n c u se ch e le (a rtro z e ,
i c d o r i a rtic u la re ).
c. Entorsele
S u n t d is te n s ii c a p s u lo -lig a m e n ta re sau d o a r ir it a ţ ii tra u ­
m a tice a le n e r v ilo r s e n z it iv i ai u n e i a rtic u la ţii, u rm a te sau

99
nu de tu lb u ră ri v a s o m o to rii. A c e s t e m o d ific ă r i tra u m a tic e
fre cv e n t în t â ln it e în p ra c tic ă su n t ca ra c te riza te m a i a le s p rin
durere şi im p o te n ţă fu n cţio n a lă , d e se o ri în so ţite de tu m e fa cţie
e d e m a to a s ă ş i e c h im o z e . D e te rm in ă tu lb u ră ri fu n c ţio n a le pe
p e rio a d e v a r ia b ile de tim p , în fu n c ţie de g ravitate. ,,1

Leziunile traumatice ale muşchilor


S u n t le z iu n i fre c v e n t în tâ ln ite în p ra c tic a m e d ic o -le g a lă .
P o t fi d e s c h is e sau în c h is e . C a r a c t e r is t ic p en tru le z iu n ile '
m u s c u la re e x tin s e d in s in d ro m u l de z d ro b ire este fa p tu l că -
p rin distm g erea m a siv ă a p ro te in e lo r co n tractile m u scu la re -
apare o stare de „ a u t o - in t o x ic a ţ ie “ d e te m iin a tă de in c a p a c i­
tatea r in ic h iu lu i de a e lim in a p ro te in e le distru se, în r it m u l îh II
care are lo c d eg rad area.
D is tm g e rile m u s c u la re lo c a liz a te c irc u la r la n iv e lu l m e m ­
b re lo r p o t d e te rm in a o a c ţiu n e lo c a lă de tip g aro u - je n â n d
c ir c u la ţia s â n g e lu i in f e r io r de z o n a a fectată - fap t ce d e te r­
m in ă is c h e m ie a cu tă la n iv e lu l m e m b r u lu i re s p e c tiv .
S e c ţiu n ile m u s c u la re p r in a c ţiu n e a a g e n ţilo r cu m u c h ii
şi v â rfu ri a s c u ţite su nt le z iu n i g ra v e c u p o s ib ilit ă ţ i re d u s e de
su tu ră şi sc ă d e re a p e r fo m ia n ţe lo r m u ş c h ilo r afectaţi. S e c ţ io ­
narea te n d o a n e lo r d u ce la în tre ru p e re a tra n s m ite rii c o n tra c -
t u r ii a c tiv e a m u ş c h ilo r către s is te m u l o s te o -a rtic u la r, cu
d is p a riţia m iş c ă r ilo r a c tiv e la n iv e lu l m e m b re lo r afectate.

Leziunile traumatice ale nervilor şi vaselor


de sânge
P rin d is p o z iţ ia lo r c o m u n ă , n e iv ii şi v a se le de sân ge sunt
s triic tu ri fre c v e n t afectate c o n c o m ite n t, fie d a to rită p r in d e r ii
în lr - u n fo c a r de fra ctu ră , lie d a to rită le z ă r ii d ire cte a p a c h e ­
t u lu i v a s c u lo -n e rv o s .
A fe c ta re a n e r v ilo r se d e scrie în c o n d iţ iile tra u m a tism e lo r
în c h is e sau d e sch ise . D u p ă le za re a tra u m a tică a s tru c tu r ilo r

100
nervoase, fre cv e n t apare starea d e n u m ită p a ra liz ie (d is p a riţia
m iş c ă rilo r a c tiv e ) sau d o a r o pareză; a lte o ri apar m o d ific ă r i
(le s e n sib ilita te . S e c ţio n ă rile n e r v ilo r p e r ife r ic i p o t fi co n tro -
lalc p rin p ro c e d u ri de m ic ro c h iru g ie , cu re zu lta te foarte bune
m (im p. L e z iu n ile n e tra ta b ile sunt re s p o n s a b ile de un p re ju ­
d ic iu m o rfo -fu n c ţio n a l perm anent, în fu n cţie de tip u l n e rv u lu i
(m otor, s e n z itiv sau m ix t).
S is te m u l n e rv o s p e r ife r ic p oate fi afectat şi în c a z de
in ju rie a c ă ilo r care tra n s m it in f lu x u r ile n e rv o a se de la c re ie r
la m ă d u v a s p in ă rii. A fe c ta re a c ă ilo r m e d u la re ascend en te
(sen zitive) sau descendente (m o to rii) se p oate so ld a cu p ie rd e ­
rea ir e v e r s ib ilă a s e n s ib ilit ă ţii şi a m o t ilit ă ţ ii p e rife ric e ( în
lim c ţie de n iv e lu l la care este situată le z iu n e a m e d u la ră ).
In fin e , le z iu n ile c re ie ru lu i ( p a to lo g ic e sau tra u m a tice ),
pot d e te rm in a d is p a riţia m iş c ă r ilo r a c tiv e şi a s e n z a ţiilo r la
n iv e l c o n tro la te ra l ( le z iu n i ale c r e ie r u lu i d re p t d e te rm in ă
[ la ra liz ii ş i p a re ze stân gi).
L e z iu n ile v a s c u la re su n t g ra v e şi p u n în p e ric o l v ia ţa
victim ei. D e ş i în general h em o rag ia se poate controla, se cţio ­
narea u n u i vas m are determ ină o h e m o ra g ie ca ta clism ică care
de o b ice i nu poate fi oprită în tim p util. In schim b, lezarea m a i
m ultor vase m ic i poate d eterm ina m oartea p rin şoc hem oragie.
In fu n cţie de d is p o z iţia p e te lo r de sânge la faţa lo c u lu i, se
poate ap recia atât tip u l ag resiun ii, cantitatea de sânge p ie rd u tă
de v ic tim ă sau de agresor p recu m şi tip u l v a s u lu i lezat.
A n a liz â n d v a su l de sânge lezat, se p oate ap recia în ă lţim e a
ag reso ru lu i, « p a tte m » -u l de lo v ire p re c u m şi in te n ţia ace stu ia
(im p u ls, p re m e d ita re etc.).

T r a u m a t is m u l c r a n io - c e r e b r a l ( T C C )

T ra u m a tis m e le ce in teresează d iv e rse segm ente ale s is te ­


m u lu i n e rv o s ce n tral (cre ie r, m ă d u v a s p in ă rii) sunt de o b ic e i
i’ i ave, p u n în p rim e jd ie v ia ţa v ic tim e i şi p ot e v o lu a spre d eces
oi i spre in firm ita te f iz ic ă sau p s ih ic ă p cn n a n e n tă .

101
A c e s t a sp e c t de g ra v ita te este dat de:
- m o d if ic ă r i se ve re de m o tilita te şi s e n s ib ilita te deter­
m in a te de:
• te n d in ţa de re fa c e re len tă a e re ie ru lu i şi m ă d u v e i
s p in ă rii;
• re d u s e i e ap acităţi re g e n e ra tive a s is te m u lu i nervos;
- c o m p le x ita te a s is te m u lu i n e rv o s ce n tra l ( S N C ) ;
- r o lu l S N C de c o o rd o n a to r al f u n c ţ iilo r v ita le .
C e le m a i im p o rta n te m e e a n is m e ce a e ţio n e a z ă în m o d
o b iş n u it în c a d ru l T C C sunt:
- m e c a n is m u l de a cc e le ra re , ce c o n s tă în im p rim a re a
b ru s c ă a u n e i v ite z e m a ri d e d e p la sa re a e x tre m ită ţii c e fa lic e .
E s te s itu a ţia în t â ln it ă în c a z u l lo v ir ilo r c u c o r p u r i d u re , care
d e te rm in ă le z iu n i ale s c a lp u lu i, cu sau fă ră le z iu n i cra n ie n e
sau e n e e fa lic e ;
- m e c a n is m u l de d e e e le ra re (sa u d e frâ n a re b ru sc ă ),
în t â ln it în c ă d e re a c u lo v ir e a c r a n iu lu i de u n p la n dur. A c e s t
m e c a n is m se ca ra e te rize a ză p rin tr-o le z iu n e la lo c u l im p a c tu ­
lu i şi o a d o u a în tr-o re g iu n e d ia m e tra l o p u să , aşa n u m ita
le z iu n e p r in c o n tra lo v itu ră ;
- m e e a n is m u l de s tr iv ir e a s tru c tu r ilo r c ra n io -c e re b ra le
în tr e d o u ă p la n u r i dure, so ld a t cu le z iu n i c o m p le x e a le cra ­
n iu lu i şi c r e ie r u lu i;
- m e e a n is m u l p r in s u flu de e x p lo z ie ca re a c ţio n e a z ă in ­
d ire c t, fie p r in im p rim a re a u n e i m iş c ă r i b ru şte d e f le x ie sau
e x te n s ie a e x tre m ită ţii c e fa lic e , fie p rin tr-o cre şte re b ru ta lă a
p r e s iu n ii d in c ire u la ţia ven o a să ce re b ra lă , c o n s e e in ţă a h ip e r­
te n s iu n ii de la n iv e lu l a rb o re lu i re s p ira to r;
- m e c a n is m u l de le z a re d ire c tă a c r e ie r u lu i p r in p e n e tra ­
rea e le m e n tu lu i co n to n d e n t sau a e s c h ile lo r o soase.
D in p u n c t de vedere to p o g ra fic , T C C p o t interesa: p ă rţile
m o i p e ric ra n ie n e ( s c a lp u l), o a se le b o lţ ii şi b a z e i e ra n iu lu i,
m e n in g e le şi c re ie ru l.
Leziunile părţilor moi pericraniene
L e z iu n ile s c a lp u lu i su nt în c h is e sau d esch ise. L e z iu n ile
liiră s o lu ţie de c o n tin u ita te ( e c h im o z a şi h em a to m u l) su nt
(i e c v e n tîn tâ ln ite , d a r sunt m ascate de păr, ceea ce le fa ce m a i
j ’ i cu de o b ie c tiv a t la p e rso a n a în v ia ţă , în tim p ce la c a d a v ru
iii in tra tu l san gu in este p u s în e vid en ţă m a i u şo r după m a n e v ra
de scalp are. H e m a to m u l ( c u c u iu l) este o a c u m u la re de sânge
de a sp e ctu l u n e i fo rm a ţiu n i su p ra d e n iv e la te , s e n s ib ilă la p a l-
parc, de d im e n s iu n i m a ri; sâ n g e le c liv e a z ă fib re le tis u la re
sau c h ia r s p a ţiu l d in tre te g u m e n t şi a p o n e v ro z a e p ic ra n ia n ă .
I ' 1uctuenţa poate p ersista câteva z ile , avân d o ten dinţă spontană
la i csorbţie. U n e o ri, în tim p , apar in d u ra ţii p rin în ch istare.
T ra u m a tis m e le c o n t u z iv e c u s o lu ţie de c o n tin u ita te a le
s c a lp u lu i su n t e x c o r ia ţ iile şi, m a i fre cv e n t, p lă g ile . P lă g ile
co n tu z e îm b ra c ă a ic i c a ra c te m l c e lo r p le s n ite , d ife re n ţia te
(le p lă g ile tăiate, a le c ă ro r m a rg in i su n t m u lt m a i d repte (tra n ­
şante) şi de o b ic e i d e h isc e n te p r in s e c ţio n a re a c o m p le tă a
le s u tu rilo r, ceea ce n u se în tâ m p lă în c a z u l p lă g ilo r p le s n ite
unde b u z e le p lă g ilo r ră m â n afro n tate p r in p e rsiste n ţa p u n ţ ilo r
I isu la re . T C C d e s c h is în s e a m n ă p e n tru c lin ic ia n u l n e u r o c h i­
ru rg o r ic e p la g ă a s c a lp u lu i, în t im p ce p e n tm m e d ic u l le g is t
ace eaşi d e fin iţie s e m n ific ă o fra c tu ră a b o lt ii c ra n ie n e cu e v i-
d e n ţie re a m a te rie i c e re b ra le .
L o c a liz a r e a le z iu n ilo r cu ta n a te la ca p su g e re a ză a d esea
m o d u l lo r de p ro d u c e re :
- în căd ere - d is p u s e în tr- u n s in g u r p la n , p e p ă rţile p r o ­
e m in e n te (b o se le fro n ta le , p ro tu b e ra n ţa o c c ip ita lă ), s itu a te
m a i jo s faţă de v e rte x ;
- le z iu n i a c tiv e p ro d u s e p rin tr-o lo v ir e d ire c tă cu un c o rp
tlu r - la n iv e lu l v e rte x u lu i.

Fracturile craniului
T ra u m a tis m e le c r a n iu lu i în s o ţite de fra c tu ri au o m a re
L’ i a v ita te m e d ic a lă şi ju r id ic ă .

107
D u p ă lo c a liz a re , fra c tu rile p o t fi de b ază şi de b o ltă de
cra n iu . F re cv e n ta cea m a i m are o au fra c tu rile b o lt ii c ra n iu lu i.
D u p ă m e c a n is m u l lo r de p ro d u c e re , f r a c tu r ile p o t f i
d ire c te sau in d ire c te (d u p ă c u m a p a r la lo c u l de im p a c t sau
la distan ţă).
F r a c t u r ile de b o ltă d e c r a n iu su n t de o b ic e i fra c tu ri
d ire c te , la n iv e lu l lo c u lu i de im p a c t. T r a ie c tu l ace stora este:
- e c u a to ria l - p r in m e c a n is m e de lo v ir e sau c o m p rim a re
la n iv e lu l m a x im u lu i c u r b u r ii s fe re i c ra n ie n e (rar);
- m e r id io n a l (fre c v e n t) - p r in a cţiu n e a c o r p u r ilo r c o n ­
to n d e n te c u su p ra fa ţă d ife rită - m ic ă (4 cm^), m e d ie (16 cm^)
sau m a re (> 16 cm^).
F r a c tu r ile d ire c te ale b a z e i c ra n ie n e p o t f i im e d ia te sau
m e d ia te .
F ra c tu rile d ire cte im e d ia te se p ro d u c a tu n ci câ n d ag entu l
tra u m a tiz a n t lo v e ş te d ire c t b aza, c a de e x e m p lu în c a z u l îm ­
p u ş c ă rii în g ură sau lo v ir ii la b aza c ra n iu lu i, la ceafa; fra c tu rile
d ire c te m e d ia te p re su p u n tra n s m ite re a fo rţe i e o n tu z iv e p rin
in te rm e d iu l m a n d ib u le i sau a l c o lo a n e i v e rte b ra le (căd e re
p e is c h io a n e ). Iau n aştere a stfe l l i n i i de fra ctu ră d is p u se în
j u r u l g ă u rii o c c ip it a le ( p rin te le s c o p a re a c o lo a n e i în g aura
o c c ip ita lă ).
F r a c tu r ile in d ire c te p o t să a p a ră în absenţa u n u i fo e a r
d ire c t de fra c tu ră ( p rin m o d ific a r e a d ia m e tre lo r c ra n iu lu i) ,
d a r de' o b ic e i ele sunt „ c o n tin u a re a “ u n o r fra c tu ri d ire cte ,
p rin aşa n u m itu l m e c a n is m de ir a d ie r e a acestora (ira d ie re a
fr a c t u r ilo r de tip m e rid io n a l) . E x is t ă şi s itu a ţia în care fra c ­
t u r ile in d ire c te şi c e le d ire c te c o e x is tă , fără ca c e le in d ire c te
să fie o b lig a to r iu c o n tin u a re a e e lo r direete.-
F ra c tu rile in d ire c te p o t fi lo c a liz a t e atât la b o ltă , eât şi la
b a ză , d ar sunt m u lt m a i fre c v e n te la b ază, fapt ju s t ifie a t p rin
m e c a n is m u l de ira d ie re .
F ra c tu rile c ra n iu lu i p ot îm b ră c a , în raport de natura agen­
tu lu i vu ln e ran t, unele caractere sp e cia le . A s tfe l, a rm ele d esp i-

104
i .iio arc re a lize a ză despiearea o aselor, îm p u şcare a în cap poate
p io d u c e , d a to rită a c ţiu n ii h id ro d in a m ic e , o e x p lo z ie a c u tie i
cran ien e ; în sfâ rşit, în lo v ir i de su p rafeţe m a ri sunt p o s ib ile
d is ju n c ţii su turale.
S ta b ilire a su cce siu n ii fra ctu rii or este im portantă. D a to rită
p re ze n ţe i u n e i s o lu ţii de co n tin u ita te osoasă d e te rm in a tă de
o p rim ă lo v ire , fra c tu rile p ro d u se u lte rio r se o p resc la n iv e lu l
c e lo r in iţia le . A d e s e o ri, în c a z u l lo v ir ilo r repetate, c u u n
n u m ă r m a re de fo ca re le z io n a le , se p o t p ro d u c e e s c h ile m u l- '
lip le p r in ira d ie re a în d iv e rse d ir e c ţ ii a lin iilo r de fra ctu ră ,
a stfel în c â t su cce siu n e a lo v it u r ilo r n u m a i p oate fi p re c iz a tă .

Leziuni traumatice meningo-cerebraie


L e z iu n ile tra u m a tice ale m e n in g e lu i sunt a n a liz a te se p a­
rat de c e le a le e n c e fa lu lu i.
D in p u n c t de vedere c lin ic , p rin c ip a le le sin d ro a m e n e u ro -
lo g ic e p o s ttra u m a tic e p o t f i c la s ific a te în fu n c ţie de g r a v i­
tate şi su b s tra tu l m o rfo lo g ic :
a. Comoţia cerebrală rep rezin tă un sin d ro m re a ctiv p u r
(iin cţio n al, caracterizat p rin tr-o p ierdere a stării de conştienţă,
rapid şi co m p le t reversib ilă. E ste o tulburare p u r fu n cţio n ală,
nu poate f i o b iectivată p rin n ic i una dintre m etodele p a ra c lin ic e
de in vestig aţie, d iag n o sticu l fiin d de o b ice i n u m a i anam nestic.
b. Contuzia cerebrală re p re z in tă o m o d ific a r e m o rfo -
fu n c ţio n a lă m a i severă a s is te m u lu i n e rv o s ce n tral, a v â n d de
tiata a ce a sta un su b stra t le z io n a l s p e c if ic , d e te rm in a t de
ie şire a s â n g e lu i d in lu m e n u l v a s e lo r lezate.
D in p u n ct de vedere m o rfo lo g ic , c o n tu z ia ce rebrală poate
li lo c a liz a tă sau d ifu ză . M a c ro s c o p ic , le z iu n e a poate fi situată
in o ric e z o n ă a c re ie m lu i, c o rtic a lă sau c o rtic o -s u b c o rtic a lă ,
având o fo m iă triu n g h iu la ră cu b a za spre suprafaţă; ea co n stă
din m ic i h e m o ra g ii b in e c irc u m s c ris e , cu d istru g e re de s u b ­
stanţă n e rvo a să , în ju r u l fo c a ru lu i p u tâ n d c o e x is ta p u n c te

105
h c n io ra g ic e satelite. C o n t u z ia c e re b ra lă d ifu z ă se ca ra cte ri­
zează p rin m ic i focare h e m o ra g ice d isem in ate atât c o rtic a l cât
m ai ales în substanţa albă.
D in p un ct de vedere al m e ca n ism u lu i de producere, co ntu zia
cerebrală p oate apărea atât la lo c u l de im p a ct (prin m e c a n ism
direct), cât şi p rin m e c a n ism u l de c o n tra lo v itu ră (in direct).
D in p u n c t de v e d e re c lin ic , ţin â n d c o n t de g ravitate, c o n ­ I
1
tu z ia c e re b ra lă poate t î c o n s id e ra tă m in o ră , m e d ie sau gravă.
In această c la s ific a re , de m a re im p o rta n ţă este sco ru l n e u ro lo ­
g ic G la s g o w ( a n a liz a m o d u lu i în ca re in d iv id u l p o a te da
r e la ţ ii d e sp re sine, se p o a te m iş c a sau re a c ţio n a la s t im u li
d u re ro şi).
c. Dilacerarea re p re z in tă o p la g ă a c r e ie r u lu i,
o m p tu ră a p a r e n c h im u lu i c e re b ra l, situ a tă fie la lo c u l de
im p a c t, fie - foarte ad esea - la p o lu l o pu s, p rin m e e a n is m u l
de e o n tra lo v itu ră . E s te o le z iu n e de o b ie e i d ire c t şi n e c o n d i­
%
ţio n a t m o rta lă , cu o s im p to m a to lo g ie n e u ro lo g ic ă g ra v ă , în
ra re le c a z u ri de s u p ra v ie ţu ire c o n s titu in d u -s e c ic a trie e a , cu
c o n s e c in ţe
5 le u lte rio a re c u n o sc u te .
d. Hematomul iu îra ce /'e Z ira /ţin tra p a re n ch im a to s) im p u n e
d ia g n o s tic u l d ife re n ţia l c u h e m o ra g ia ce re b ra lă n e tra u m a tică
c a re n u are e o re sp o n d e n t le z io n a l la s c a lp şi este s itu a tă m a i
p ro fu n d . P o a te apărea ş i d u p ă u n tra u m a tis m m in o r, d a r p e
fo n d u l u n o r le z iu n i p re e x is te n te (de o b ic e i a te ro s c le ro tic e ).
A lt e o r i, u n ic tu s (is c h e m ie sau h e m o ra g ie cerebrală) în p o z iţie
ortostatică (în p icio a re ) se însoţeşte şi de le z iu n i traum atice (prin
cădere). A c e s te ca zu ri c o m p le x e sunt d if ic il de interpretat.
II

Sindromul de compresie cerebrală


posttraumatică
E s te fre e v e n t în t â ln it în le z iu n ile m e n in g o -c e re b ra le ,
f iin d d e te rm in a t de h e m a to a m e le e p id u ra le , s u b d u ra le şi
s u b a ra h n o id ie n e , p re c u m şi de c e le in tra p a rc n c h im a to a s e .

106
S e m n e le c lin ic e re v e la to a re ale s in d ro m u lu i de c o m p re ­
sie apar dup ă scu rg e re a u n u i in te rv a l de tim p în care atât
iille ra re a stă rii de co n ş tie n ţă , cât şi d e fic ite le n e u ro lo g ic e p a r
s;i aibă te n d in ţa la r e n ii si une, ceea ce a co n sa cra t d e n u m ire a
(le „in te rv a l lib e r “ a trib u ită acestei p e rio a d e .

llcmatomiil extradural (epidural)


Este reprezentat, d in p un ct de vedere m o rfo lo g ic , de o
eolecţie de sânge (găsit de o b icei, co ag u lat la autopsie) situată
in (re planul osos şi duram ater. E tio lo g ia h em atom ului extradural
este întotdeauna traum atică, fiin d în s o ţit (aproape) constant de
(i acturi craniene. L o c a liz a re a h e m a to m u lu i extradural d ep in d e
de vasul lezat, dar c e l m a i frecven t el apare la n iv e lu l re g iu n ii
lem poro-parietale, f iin d co n secin ţa le z ă rii traum atice a arterei
m eningee m e d ii; în lo c a liz ă rile frontale sau o ccip itale sunt lezate
ramuri anterioare şi posterioare ale ace le iaşi artere. Ruptura apare
(Ic o bicei aco lo unde lin ia de fractură în cru cişe a ză vasul. C o le c ţia
(le sânge are ten din ţă la a u to lim ita re datorită aderenţelor d in tre
dura m ater ş i os. D in acest m o tiv , n u există h em atom e p id u ra l
lo ca liza t la b aza c ra n iu lu i (unde d ura m ater este foarte aderentă
l;i os). H e m a to m u l ep id u ra t apare foarte ra r la c o p ilu l m ic.

Hematomul subdural
Sub aspect m o rfo lo g ic este asem ăn ător cu ce l extrad u ral,
(l:ir are lo c a liz a re d ife rită , în v e lin d u n e o ri aproape în to talitate
suprafaţa c re ie m lu i (d e ci şi baza), sân gele n e m a iîn tâ m p in â n d
(li licu lta te în a se a c u m u la în sp a ţiu l v irtu a l d in tre d ura m ater şi
ai ahnoidă. E l apare n u n u m a i la lo c u l de im p act, c i şi în z o n e
opuse acestuia, p rin m e c a n ism u l de co n tra lo vitu ră . L o c a liz a re a
sa cea m a i fre cv e n tă este la n iv e lu l b o lţ ii cran ien e dar, aşa c u m
s-a arătat, se poate e x tin d e şi la bază, situaţie în care ne p u te m
l'ândi şi la o e tio lo g ie netraum atică. Poate apărea şi în absenţa
Ieziunilor osoase; prezen ţa unui h e m a to m subdural c u lo c a liz  re
siriei la b ază şi m a i ales în lip sa u n o r le z iu n i osoase co n s titu ie
un in d ic iu asupra o rig in ii sale netraum atice. Sângele ce s e a c u n iu -

107
lează în spaţiul subdural p ro v in e din vasele meningee, din sinusul j
lo n g itu d in a l, m a i rar p rin le z iu n i ale p e re ţilo r acestui sinus.
H e m a to m u l s u b a ra h n o id ia n este fre c v e n t n e tra u m a tic,
f iin d d e te m iin a t de te re n u l p a to lo g ic e xisten t.

Complicaţiile traumatismului ii
cranio-cerebrai (TCC)
F re c v e n ţa c o m p lic a ţ iilo r T C C - în d e o s e b i în c a z u l T C C
d e sch ise - este d e stu l de m are, ele p u tâ n d să apară la scu rt j
tim p sau la in te rv a le v a r ia b ile de la p ro d u c e re a trau m atis*
m u lu i.
>1
P rin tre c o m p lic a ţ iile im e d ia te m e n ţio n ă m e d e m u l cere-f’
b ra l şi m e n in g ita seroasă, în s ă c e le m a i fre cv e n te c o m p lic a ţ ii :
a le T C C su n t c e le m ic r o b ie n e - m e n in g ita p u ru le n tă p oate
să apară d u p ă câ te v a z ile sau s ă p tă m â n i de la e v e n im e n tu l
tra u m a tic ş i u n e o ri c h ia r în c a z u l T C C în c h is e .

Sechelele traumatismului cranio-cerebrai


P r in s e c h e le se în ţe le g a c e le le z iu n i d e fin it iv c o n s titu ite ,
d e c i c u ca ra c te r p e m ia n e n t, care n u su n t s u s c e p tib ile de a f i
v in d e c a te p r in m e to d e te ra p e u tice , d e ş i u n e o ri p o t f i p a rţia l
corectate. D in p u n c t de v e d e re m e d ic o -le g a l, constatarea u n o r
a stfe l de m o d if ic ă r i im p lic ă n o ţiu n e a de in f im iit a t e f iz ic ă
p erm a n e n tă , ia r d in p u n c t de v e d e re al c a p a c ită ţii de m u n că ,
d e in v a lid ita te . G r a v ita te a s e c h e le lo r este în d ire c tă le g ă tu ră
c u în tin d e re a şi lo c a liz a r e a le z iu n ii ce re b ra le in iţ ia le ş i cu
t ip u l c o m p lic a ţ iilo r apărute. E n c e fa lo p a tia p o st-tra u m a tică ,
d e se o ri in v o c a tă p rin s im p to m e s u b ie c tiv e , tre b u ie o b ie c ­
tiv a tă p rin m ijlo a c e c lin ic e şi p a ra c lin ic e .
L ip s a de su b stan ţă o so a să c ra n ia n ă (p o sttra u m a tică p rin
e s c h ile c to m ie sau sub fo rm ă de o r if ic ii de trcp an) c o n s titu ie
o m o d ific a r e ir e v e r s ib ilă , c o n s id e ra tă d in p u n ct de ved e re

108
in c d ic o -le g a l drept o in firm ita te fiz ic ă perm anentă, c h ia r dacă
iiu se a s o c ia z ă cu m o d ific ă r i n e u ro lo g ic e sau c h ia r d acă lip s a
ile su bstan ţă o so a să este c u ra b ilă c h iru rg ic a l.

L e z iu n ile tr a u m a t ic e b u c o - m a x ilo - fa c ia le

în p ra c tic a m e d ic o -le g a lă , tra u m a tis m e le cu lo c a liz a r e


la n iv e lu l feţei şi al v is c c r o c r a n iu lu i sunt fre cv e n te , de ce le
mai m u lte o ri a v â n d o g ra v ita te red u să şi f iin d lim ita te la
Icg iim en te sau la n iv e lu l o rg a n e lo r de sim ţ d in această zo n ă.
I ',\ istă şi tra u m a tism e de in ten sitate m ed ie, cu m o d ific ă r i p ro -
lu iid e de t ip u l h e m a to a m e lo r, le z iu n ilo r dentare, f r a c t u r ilo r
(în d e o se b i ale o a se lo r n a za le sau m alare). L e z iu n ile de g r a v i­
tai c m are, care p rin lo c a liz a re a şi în tin d e re a lo r p ot d e te rm in a
c o m p lic a ţ ii sau se ch e le şi ca re n e ce sită în g r ijir i m e d ic a le de
lungă durată, p o t avea şi co n s e cin ţe de o rd in este tic sau fu n c-
jio nal, p r in le za re a o rg a n e lo r de sim ţ. A lt e o r i p o t f i interesate
vase im p o rta n te , cu p ro d u c e re a c o n s e c u tiv ă de h e m o ra g ii
j'ja v e - d ată f iin d b o g a ta in e rv a ţie ş i v a s c u la riz a ţie a fe ţe i -
cu şoc h e m o ra g ie sau tra u m a tic. D e m u lte o ri, se p o t in s ta la
(u lb u rări p e rm a n e n te ale a p a ra tu lu i m a stica to r.
R e g iu n e a b u c o -m a x ilo -fa c ia lă p re zin tă o su ită de p a rtic u ­
la rităţi ca re im p r im ă u n e le c a ra c te ris tic i aparte ale le z iu n ilo r
ira u m a tic e de la acest n iv e l. A s tfe l:
- te g u m e n tu l este fin , c ă p tu şit cu un strat d e rm ic e la stic.
Pielea este e la stică şi alu n ecă u şo r pe fo rm a ţiu n ile su biacente,
o fe rin d p u n c te de in s e rţie m u ş c h ilo r care im p rim ă m iş c ă r ile
m im ic ii. P r in afectarea te g u m e n tu lu i fa c ia l se ad u c p re ju d ic ii
estetice im p o rta n te ;
- stra tu l grăsos şi m u s c u la r este în g eneral slab re p re ze n -
lal şi are o d is trib u ţie in e g ală. In re g iu n e a g e n ia n ă şi m asete-
I ină este m a i ab un den t, în tim p ee în re g iu n e a m e n to n ie ră ,
ic m p o ro -z ig o m a tic ă , la n iv e lu l n a s u lu i şi o rb ite i este red u s
sau absent;

109
- s c h e le tu l este c o n s titu it d in m a n d ib u lă , un os a rcu it,
m u ltic u rb a t, m o b il, cu stru ctură co m p a ctă , şi m a s iv u l m a x ila r
f ix a t p e c ra n iu , cu o stru ctu ră m a i sp o n g io a să . A n s a m b lu l
o so s s c h iţe a z ă o serie de p ro e m in e n ţe ş i s c o b itu ri (c a v ită ţi)
c a re d a u r e lie f fetei;
- v a s c u la riz a ţia este foarte bogată, c u m u ltip le an astom o -
ze; a ce st fa p t fa v o riz e a z ă h e m o r a g iile d a r şi p ro c e s u l de
v in d e c a re ;
- in e rv a ţia este foarte bogată. C e a s e n z itiv ă este asigu rată
de trig e m e n , n erv cu o re c e p tiv ita te d eosebită, fapt ce ju s t ific ă
d u re re a in te n să care în so ţe ş te le z iu n ile tra u m a tic e de la acest
n iv e l. In e rv a ţia m o to rie p e n tru m u ş c h ii m im ic ii este asigu rată
de n e r v u l fa c ia l, a că ru i le z a re p o a te c a u z a p a r a liz ii p e rs is - ;
ten te sau d e fin itiv e ; ş
- p re z e n ţa d in ţ ilo r jo a c ă u n r o l im p o rta n t atât în p ro d u ­
ce re a p lă g ilo r cât şi în e v o lu ţia u lte rio a ră a tra u m a tis m u lu i; ;
- m u c o a s a care că p tu şe şte c a v ita te a o ra lă este d is tm s ă
în fra c tu ri, o dată cu o a se le m a x ila r e la ca re aderă.
F o r m a ţiu n ile a n a to m ice d in a ce astă re g iu n e sunt d isp u se ^
în j u r u l c ă ilo r a e ro -d ig e s tiv e - c a v ita te a b u c a lă şi fo s e le n a- ]
z a le a v â n d ra p o rtu ri in tim e c u o rg a n e le s e n z o ria le de m a re j
im p o rta n ţă fiz io lo g ic ă . P r in r a p o rtu l d e im e d ia tă v e c in ă ta te ■
c u o rg a n e le s e n z o ria le (v ă z , au z, gust, m iro s ), acestea p o t f i )
le z a te c o n c o m ite n t în c a d ru l a c e lu ia ş i tra u m a tism . ^
T ra u m a tis m e le m a x ilo - f a c ia le se a s o c ia z ă fre c v e n t c u
le z iu n i c ra n io -c e re b ra le , d e sp re c a re a m d is c u ta t în su b ca ­
p it o lu l a n te rio r, in s is tâ n d a su p ra p r o b le m a t ic ii d e o s e b ite '
r id ic a t ă de tra u m a to lo g ia c ra n io -c e re b ra lă . P e de a ltă parte,
T C C tre c p e p r im u l p la n ca im p o rta n ţă s im p to m a to lo g ic ă şi
g ra v ita te v ita lă , c o n d iţio n â n d p rio rita te a de a co rd a re a trata­
m e n tu lu i.
Pe lân g ă aceste co n s id e ra ţii p r iv in d tra u m a tism u l m a x ilo - :
fa c ia l, se v a avea în v e d e re p o s ib ilit a t e a d is tru g e rii d e fin it iv e
a r e lie f u r ilo r şi c o n tu ru rilo r feţei, fapt ce co n d u c e la d e sfig u -

10
la i i (u n e o ri g ra ve ) d e fin itiv e , eu e o n se e in ţe se rio a se a su p ra
p io c e s u lu i de rein tegrare so c ia lă p o sttra u m a tic ă a in d iv id u lu i.
In p ra c tic a n ie d ic o -le g a lă , tra u m a tis m e le cu lo c a liz a r e
la n iv e lu l fe ţe i şi al v is c e r o c r a n iu lu i sunt fre cv e n te , în s ă de
re le m ai m u lte o ri au o g ra v ita te red usă.
L ip s a c o re s p o n d e n tu lu i le z io n a l la n iv e lu l p ă r ţ ilo r m o i
rid ic ă d u b ii cu p r iv ir e la o rig in e a tra u m a tic ă a le z ă r ii d in ţilo r ,
III s p e c ia l în c a z u l u n o r m o d ific ă r i c a re d e te rm in ă m o b ilit ă ţ i
(le d ife rite grade. F re cv e n t, m o b ilit ă ţ ile dentare sunt atrau m a-
lic e , c o n s e c u tiv e p a ro d o n to p a tie i.
L ip s a m o d if ic ă r ilo r e xtern e a le p ă r ţ ilo r m o i n u e x c lu d e
I
insă u n tra u m a tism dentar, p rin lo v ir e d ire ctă cu gura d e sc h isă
sau p r in m e c a n is m in d ir e c t ( lo v ir e p e m en to n ).

Fracturile oaselor masivului facial


1 Fracturile oaselor nazale su n t fre c v e n t o b se rvate , d a ­
to rită fa p tu lu i că p ir a m id a n a z a lă re p re z in tă o p ro e m in e n ţă
4 a feţei, p re c u m ş i d a to rită f r a g ilit ă ţ ii a ce sto r oase. T e g u m e n ­
tele p o t f i sau n u afectate. S â n g e ra re a ( e p is ta x is u l) re p e ta tă
şi p re ze n ţa s im e tric ă a e c h im o z e lo r p a lp e b ra le in fe rio a re r e ­
p re zin tă elem en te d ia g n o s tic e im p o rta n te ce p o t f i re c u n o s c u ­
te şi de către n e sp e cia list. P e rio a d a de în g r ijir i m e d ic a le p e n tru
v in d e c a re a a c e sto r le z iu n i v a ria z ă în tr e 5 ş i 15 z ile , în s ă în
c a z u r ile g ra v e p o a te d e p ă ş i c h ia r 2 0 de z ile .
b. Fracturile osului malar (os ca re îm p re u n ă cu a rca d a
z ig o m a tic ă c o n s tru ie şte r e lie f u l o b r a z u lu i - m a i e x a c t p o ­
m e ţii) ap ar m a i fre c v e n t ca u rm a re a lo v i r ii a ctiv e , ia r fa p tu l
că re g iu n e a m a la ră este p ro e m in e n tă face ca şi că d e re a să
poată d e te rm in a a stfe l de le z iu n i. în g e n e ra l, fra c tu rile su n t
c o m in u tiv e , u n e o ri cu în flm d a re , şi a d e se o ri tra ta m e n tu l c h i­
ru rg ic a l d c re d u c e re este in e fic ie n t, a s tfe l în c â t ră m â n d e fo r­
m ă ri re g io n a le p e rm a n e n te - a cce p ta te în c a d ru l n o ţ iu n ii de
slu ţire . T im p u l de în g r ij ir i m e d ic a le în a stfe l de le z iu n i n u
depăşeşte în g e n e ra l 15 z ile .

111
c. Fracturile arcadei temporo-zigomatice su nt adesea
a s o c ia te cu fra c tu rile o s u lu i m a la r, f iin d p ro d u se p r in lo v ir e
d ire c tă , căd ere sau c o m p re s iu n e . N ic i în acest c a z d u rata
în g r ij ir ilo r m e d ic a le n u d epăşeşte 20 z ile .
d. Fracturile maxilarului superior sunt rare, f iin d de
o b ic e i co n s e cin ţa u n o r tra u m a tism e fa c ia le co m p le x e . D u ra ta
î n g r ij ir ilo r m e d ic a le p o a te d e p ă ş i c h ia r 6 0 z ile . S tru c tu ra
c a v ita ră a m a x ila r u lu i ( s in u s u r ile m a x ila re ) e x p lic ă e v o lu ţia
lentă, tren antă şi g revată de c o m p lic a ţ ii a le z iu n ilo r c o m p le x e
în c a z u l d e s c h id e r ii c a m e r e lo r sin u s u l e. F r a c t u r ile de tip
G u e rrin , L e fo rt I şi II d e te rm in ă u n e o ri d eh iscen ţa m a x ila r u lu i
de n e u ro c ra n iu , cu p u n e re a în p r im e jd ie a v ie ţ ii şi m a i a le s
c u p r e ju d ic iu e s te tic p e rm a n e n t (slu ţire ).
e. Fracturile de mandibulă sunt r e la t iv fre c v e n t în t â ln it e
d a to rită p o z iţ ie i a n a to m ic e a o s u lu i ş i a fo rm e i sa le de p o t­
c o a v ă . R e c u n o s c u n m e c a n is m d ire c t (fra c tu ra a p are la lo c u l
de im p a c t) sau in d ire c t, p r in m o d ific a r e a c u rb u rii. P o t f i s im ­
p le sa u d u b le şi u n e o ri in te re se a z ă to ate p ă rţile c o m p o n e n te
a le o s u lu i. D e p la s a re a fra g m e n te lo r fra ctu ra te este fre cv e n tă ,
ce e a c e im p u n e o re d u c e re u rm a tă de im o b iliz a r e p r in b lo c a j
e la s t ic in t e m ia x ila r , aţe le o n d u la te , in e le sau o ste o sin te z ă .
D u ra ta în g r ij ir ilo r m e d ic a le v a r ia z ă de la 35 la 90 z ile , ia r în
c a z u l c o m p lic a ţ iilo r c h ia r m a i m u lt. L u x a ţ iile a r t ic u la ţ ie i
te m p o ro -m a n d ib u la re ap ar de o b ic e i p r in m e c a n is m in d ire c t;
tra ta m e n tu l este de r e la t iv sc u rtă durată.

Leziunile cavităţii bucale 9

a. P lă g ile apar p rin lo v ire directă, sunt contuze, c u sau fără


s o lu ţie de co n tin u itate şi, d atorită v a scu la riz a ţie i bogate a re­
g iu n ii, sângerează abundent ia r u n eo ri se p o t c o m p lic a septic.
b. L e z iu n ile m u c o a s e i su n t de o b ic e i în s o ţite de le z iu n i
d e n ta re sau c h ia r fra c tu ri a le cre ste i a lv e o la re . M ic r o s c o p ic
a p a r su b a s p e c tu l u n o r e c h im o z e sau p lă g i.

112
c. T ra u m a tis m e le lim b ii sunt m a i rare şi de o b ic e i re c u ­
nosc un m e c a n is m in d ire c t p rin m uşcare, în u m ia u n ei lo v it u r i
la n iv e lu l m a n d ib u le i, cu c o m p rim a re a lim b ii în tre a rc a d e le
dentare. S u n t le z iu n i fre cv e n t în tâ ln ite în a c c id e n te le ru tie re
şi p ot p u n e în p rim e jd ie v ia ţa v ic t im e i în c a z u l s e c ţio n ă rii
v a se lo r sa n g u in e m a ri.

Leziunile traumatice ale dinţilor. 9

Unitatea dentară
T r a u m a t is m e le d e n to -a lv e o la re su n t le z iu n i fre c v e n t
în tâ ln ite în p ra c tic a m e d ic o -le g a lă , f iin d de o b ic e i c o n s e c in ţa
k ) v ir ilo r d ire c te , a c tiv e şi lo c a liz â n d u - s e în s p e c ia l la n iv e lu l
d in ţilo r fro n ta li. In c a d ru l ace sto r le z iu n i d istin g e m : c o n tu z ii,
lu x a ţii şi fr a c t u r i dentare; de asem enea, d e te rio ră ri a le u n o r
lu c ră ri d en tare p ro te tic e an te rio are, fapt ce im p lic ă şi u n in te ­
res c iv il a l a ce sto r v ă tă m ă ri. L e z iu n ile d e n to -a lv e o la re r id ic ă
m u lte p ro b le m e , c u m ar f i c e le p r iv in d n o ţiu n e a de u n ita te
dentară, s ta b ilire a u n e i p ie rd e ri d e organ , m o d ific ă r i d e f in i­
tive ce p o t d e f in i s lu ţire a etc.
P ie rd e re a u n u i n u m ă r m a i m a re de 4 d in ţi se c o n s id e ră o
vătăm are g ra v ă a c o rp u lu i. D a c ă lip s u r ile d entare n u p o t f i
‘ •a
su b s titu ite p rin tr-o p ro te z ă fix ă , le z iu n e a tre b u ie c o n s id e ra tă
in firm ita te .
A şa d a r, p ie rd e re a u nuia sau m a i m u lto r d in ţi nu p oate fi
considerată p ie rd e re de organ, în să se poate interpreta ca vătă­
mare co rp o ra lă sau, uneori, in firm itate. In ceea ce p riveşte in ter­
pretarea c a slu ţire a p ie rd e rii posttrau m atice a u n o r d in ţi (în
special ce i fro n ta li), n u se co nsid eră sluţire d in p un ct de vedere
m e d ico -le g a l p ie rd e re a u no r d in ţi atun ci câ n d aceştia p o t fi
în lo c u iţi p rin tr-o p roteză fix ă fiz io n o m ic ă şi fu n cţio n a lă (p rin
sluţire se în ţe le g e în general o deform are v iz ib ilă şi ireparabilă).
în g e n e ra l, se co n s id e ră că le z iu n ile tra u m a tic e ale u n u i
1 sin g u r d in te şi care n u in te re se a ză ca m e ra p u lp a ră a a ce stu ia

113
v o r n e c e s ita în tre 2 şi 4 z ile de în g r ij ir i m e d ic a le ( Z I M ) . L e ­
z iu n ile cu in te re sa re de ca m e ră p u lp a ră n e ce sită în tre 3 şi 6
z ile de în g r ij ir i m e d ic a le . L e z iu n ile c o ro n a ro -ra d ic u la re care
im p u n e x tra c ţia d in te lu i n e c e s ită ş i e le c irc a 3 - 5 Z I M , cu
c o n d iţ ia ca e v o lu ţia p lă g ii să fie s im p lă . D a c ă e v o lu ţia este
c o m p lic a t ă de un p ro ce s in fla m a to r a lv e o la r, a tu n c i n u m ă ru l
de Z I M p o a te d ep ăşi 1 4 -1 6 . L u x a ţ iile d en tare s im p le (g rad I
şi II) n u n e c e s ită un n u m ă r m a re de Z I M . L u x a ţ iile de g ra d
III, ca re im p u n o c o n d u ită f ix a t o r ie a d in ţ ilo r a fe cta ţi de c e i
in d e m n i, re c la m ă şi un n u m ă r m a re de Z I M .
In a p re c ie re a g ra v ită ţii le z iu n ilo r tra u m a tic e d entare tre ­
b u ie ţin u t c o n t de p a ro d o n to p a tii (fo n d p a to lo g ic p re e x iste n t)
şi d e e x is te n ţa c o re s p o n d e n tu lu i le z io n a l extern.

Leziunile traumatice ale ochilor


L e z iu n ile tra u m a tic e a le o c h ilo r au de o b ic e i g ra v ita te
re d u s ă d a r su n t fre c v e n t în t â ln it e în p ra c tic ă . M o d if ic ă r ile
le z io n a le d e f in it iv e c o n s e c u tiv e u n o r tra u m a tis m e a m p le
co n sta u în p ie rd e re a u n u i o c h i, p ie rd e re ce p oate f i c o n s id e ra ­
tă in f ir m it a t e f iz ic ă p e rm a n e n tă (p ie rd e re a u n u i o rg a n sau
s im ţ o r i în c e ta re a fu n c ţ io n ă r ii a ce stu ia ).
C o r p ii s tră in i in tra o c u la ri se în tâ ln e s c fre c v e n t în a c c i­
d e n te le de m u n că . Se d e s c riu le z iu n i a le p le o a p e lo r, a le
c o rn e e i sa u c r is t a lin u lu i, a le c a m e re i a n te rio a re şi ale c e le i
p o s te rio a re a le o c h iu lu i. 1
F o a rte g rave, d a to rită e v o lu ţ ie i im p r e v iz ib ile , su nt le z iu ­
n ile re tin ie n e ( d e z lip ir i p o s ttra u m a tic c ). C o m p lic a ţ ii p o st-
t r a u m a t ic e fre c v e n te su n t ş i c a ta ra c ta p o s ttra u m a tic ă şi
g la u c o m u l p o sttra u m a tic.

Leziunile traumatice ale urechilor


L e z iu n ile traum atice ale a p a ra tu lu i a u d itiv sunt frecvente,
fiin d lo c a liz a te m a i ales la n iv e lu l u r e c h ii externe ( p a v ilio n u l

114
m c e h ii). In c a z u r ile câ n d p ie rd e re a de su b stan ţă (m a i a le s în
p lă g ile m u şca te ) este im p o rta n tă , se p oate lua în d is c u ţie
|ii c ju d ic iu l estetic sau c h ia r slu ţirea. S e d e s c riu şi p lă g i p e rfo ­
ra ntc ale tim p a n u lu i, cu e v o lu ţie c o m p lic a tă fre cv e n t de in fe e -
ji i o tice sau de le z iu n i c ro n ic e p o s ttra u m a tic e d e tip sclerozan t,
care d u c în fin a l şi la d im in u a re a a u zu lu i. în u rm a e x p lo z iilo r ,
.SC d e s c riu c o m p lic a ţ ii la b ir in tic e (a le fu n c ţie i de e c h ilib ru ) .

Complicaţiile şi sechelele traumatismelor


faciale
D a to rită e x iste n te i la n iv e lu l fe te i a u n o r v a ria te s tru c tu ri
a n ato m ice , tra u m a tiza re a a ce sto r re g iu n i se so ld e a ză cu c o m ­
p lic a ţii sau sechele de o rd in n e u ro lo g ic , se n zo ria l, m o rfo fu n c -
lio n a l sau estetic. în acest co n te xt, p ro b le m e le ju d ie ia r e su n t
un a d e v ă ra t m o z a ie , ele re fe rin d u -s e la n o ţ iu n ile de p u n e re
în p rim e jd ie a v ie ţ ii ( p rin c o m p lic a ţ ii im e d ia te sau se p tice ),
dc in firm ita te (p rin m o d ific ă r i m o r fo lo g ic e sau m o rfo fu n e ţio -
i
irnle), de p ie rd e re a u n u i s im ţ sau o rg an o ri a fu n c ţie i a ce sto ra
(cu re fe rire în m o d d e o s e b it la o rg a n e le de s im ţ şi la s is te m u l
m a stica to r), ca şi la n o ţiu n e a de s lu ţire .
D e o a re c e m a jo rita te a o rg a n e lo r a c ă ro r fu n c ţie este c o m ­
p a tib ilă cu v ia ţa su n t d u b le ( o c h i, u re c h i etc.), p ie rd e re a u n u i
o rg an n u este e e h iv a le n tă c u p ie rd e re a u n u i s im ţ sau a u n e i
fu n c ţii. D e e x e m p lu , p ie rd e re a u n u i o c h i se în c a d re a z ă ca
p ierdere a u n u i organ; scăderea v e d e rii n u co n s titu ie p ie rd e re a
u n u i sim ţ. P e de a ltă p arte , p ie rd e re a u n u i s im ţ p o a te f i
i iid e p e n d e n tă de ab sen ţa a n a to m ic ă a o rg a n u lu i re s p e c tiv (de
cx., p ie rd e re a v e d e r ii p r in le z iu n i tra u m a tic e ir e v e r s ib ile a le
a m b ilo r oeh i sau p r in m o d ific ă r i n e u ro lo g ic e , o ri p ie rd e re a
s im ţu lu i o lfa c tiv sau g u sta tiv p rin le z iu n i ale n e r v ilo r re s p e c ­
tivi). N o ţiu n e a de in firm ita te f iz ic ă p e rm a n e n tă se su p ra p u n e
a c e le ia de p ie rd e re a u n u i o rg a n sau a fu n c ţie i ace stu ia.

115
Traumatismele vertebro-medulare
S u n t fre c v e n t în t â ln it e în p ra c tic ă , m a i ales în a cc id e n te
de c irc u la ţie , p r e c ip it ă r i sau a c c id e n te de m u n că.
L e z iu n ile tra u m a tice ale c o lo a n e i v e rte b ra le p o t fi d ire cte
sau in d ire cte , acestea d in u rm ă f iin d c e le m a i frecvente. C e le
p r in m e c a n is m d ire c t se p ro d u c p rin a c ţiu n e a d ire c tă asupra
v e rte b re lo r a a g e n tu lu i v u ln e ra n t (cu ţit, to p o r, g lo n ţ) şi a fe c ­
te a ză p o rţiu n e a p o s te rio a ră ( a rc u l) a v e rte b re i. M e c a n is m e le
le z io n a le in d ire c te d e te rm in ă tra u m a tism e în c h is e şi co nstau
în h ip e rfle x ie , f le x ie la te ra lă şi to rs iu n e (a fe ctâ n d în sp e c ia l
c o rp u l verteb rei). U n m e c a n is m aparte î l c o n s titu ie te le sc o -
p area, în c ă d e rile de la în ă lţ im e p e v e rte x , în p ic io a re sau p e
ise h io a n e , m e c a n is m ce p o a te r e a liz a şi tasarea v e rte b ra lă .
H ip e r fle x ia este m e c a n is m u l c e l m a i fre c v e n t o b se rva t
la n iv e lu l c o lo a n e i c e rv ic a le , de o b ic e i în a c c id e n te le ru tiere;
c a ra c te ris tic ă este fra c tu ra p r in tasare la n iv e lu l v e r t e b r e i:
a I V - a c e rv ic a le , u n e o ri în s o ţ it ă de lu x a ţie . H ip e re x te n s ia
a fe cte a ză m a i a le s c o lo a n a c e rv ic a lă .
T ra u m a tis m e le m e d u la re su n t p e ric u lo a s e fiin d c ă in te re ­
se a ză m ă d u v a s p in ă rii p r in c o m p rim a re (h e m a to a m e in tra -
r a h id ie n e sau e s c h ile o so a s e ). C o n t u z iile şi d ila c e r ă r ile
m ă d u v e i d e te rm in ă adesea le z iu n i ir e v e rs ib ile . L u x a ţ iile şi
fra c tu rile c o lo a n e i c e rv ic a le su n t re s p o n s a b ile de le z iu n i m e ­
d u la re şi edem a sce n d e n t b u lb a r, cu e x itu s ra p id . S im p to ­
m a t o lo g ia t r a u m a t is m e lo r m e d u la re d ife r ă în fu n c ţie de
n iv e lu l la care s-a p ro d u s le z iu n e a , p u tâ n d astfel apărea tetra-
p le g ii, p a ra p le g ii ( p a r a liz ii a le c o r p u lu i în d ife rite fo rm e ),
tu lb u ră ri s fin c te rie n e etc., m a jo rita te a c o n s titu in d in f ir m it ă ţ i
f iz ic e p e rm a n e n te cu in v a lid ita te .

Traumatismele gâtului
L e z iu n ile traum atice ale g â tu lu i pot avea consecinţe grave.
E le se p ro d u c în îm p re ju r ă r i v ariate , f iin d ad eseo ri c o n ­
s e c in ţa a c te lo r de a g re siu n e , lo v ir ilo r . C o m p rim a re a ace stei

116
I c g iu n i poate d e te rm in a le z iu n i m o rtale sau co n s titu ie o tenta-
liv ă de o m u cid e re .
G â tu l este şi s e d iu l le z iu n ilo r au to p ro vo cate, s in u c id e rile
(sau te n ta tiv e le ) e x p rim â n d u -s e p r in le z iu n i d e s c h is e c u ca-
I a c lc r is t ic i sp e c ia le .
T ra u m a tis m e le g â tu lu i p o t d e te rm in a le z iu n i fără s o lu ţie
(Ic c o n tin u ita te şi le z iu n i cu s o lu ţie de c o n tin u ita te , d in tre
(. arc ce le m a i g ra v e su n t p lă g ile .

Contuziile (traumatismele închise)


O r ic e lo v itu ră , in d ife re n t de in te n sita te a ei, a p lic a tă la
n iv e lu l g â tu lu i, p o a te p ro v o c a m o artea p r in in h ib iţie , d a to rită
irita ţie i z o n e lo r re fle x o g e n e s in o c a ro tid ia n ă ş i la rin g ia n ă .
H e m a to a m e le ţe s u tu rilo r m o i se c o n s titu ie p rin le z a re a
u n o r vase sau c h ia r p r in ru p ere a u n o r fib re m u s c u la re atât
d in p la n u l s u p e rfic ia l, cât şi d in p la n u l p ro fu n d . H e m a to a m e le
şi edem u l tra u m a tic al ţe s u tu rilo r m o i p e rila rin g ie n e sau p e ri-
Iraheale p o t f i v o lu m in o a s e şi, în co n s e c in ţă , c o m p rim ă c ă i­
le re s p ira to rii, n e r v ii şi v a se le , c u u rm ă ri fu n c ţio n a le u n e o ri
grave (în s p e c ia l d is p n e e accentuată).
în lo v itu r ile p u te rn ice , p re c ip ită rile sau a cc id e n te le g ra ve
de circu la ţie , ca ş i în co m p re siu n i, p o t su rv e n i le z iu n i se rio ase
ale c ă ilo r r e s p ira to rii su pe rio are. S e d e s c riu lu x a ţii, fra c tu ri
sau z d ro b iri to ta le a le la rin g e lu i, în fu n c ţie de fo rţa a g e n tu lu i
vulnerant.
M o d ific ă r ile m o rfo lo g ic e m a cro sco p ic e d ep in d de in te n si­
tatea trau m atism u lu i. Se caută s u fu z iu n i (in filtrate) sanguine
ale m ucoasei şi ale ţesu tu rilo r m o i p e rila rin g ie n e , m p tu ri ale
cartilajelor (de o b icei tiroidian) sau ale c o rz ilo r vocale, cu apariţia
c m fiz e m u lu i subcutanat şi a unor h e m o ra g ii m asive, ce deter­
m ină obstrucţia c ă ilo r aeriene şi in su fic ie n ţă respiratorie severă.
D e asemenea, sunt p o sib ile fracturi ale o su lu i h io id (co rp sau
coarne), descrise ca fiin d caracteristice sp â n zu ră iii.

117
în Ira u m a lis m e le în c h is e a le g â tu lu i d e o s e b im u rm ăto a- ^
re le m e c a n is m e lan ato g en erato are: m o artea p rin in h ib iţ ie şi
m o artea p rin a s fix ie m ecanică, p rodusă p rin c o m p re s ia e x trin ­
secă a g â tu lu i sau de către h e m a to a m e le fo rm a te în ţe s u tu rile
m o i, o r i p rin o b s tru c ţia c ă ilo r aerien e cu sânge, ca u rm a re a
le z ă r ii c ă ilo r re s p ira to rii su p e rio a re .

Leziunile cu soluţie de continuitate9

(deschise) ale gâtului


A c e s te le z iu n i au o g ra v ita te m are p rin in te re sa re a , în
s p e c ia l în le z iu n ile p ro d u se de o b ie cte a sc u ţite , a v a se lo r:
c a r o t id a c o m u n ă , e x te rn ă sau in te rn ă , a rte re le t ir o id ia n ă
in fe rio a ră şi su p e rio a ră , arterele c e rv ic a le , a rtere le v e rte b ra le
sau artera lin g u a lă . U n e o ri este interesată şi artera s u b c la v ic u -
lară. C o n s e c in ţa le z ă r ii aeestor vase m a ri este m o a rte a ra p id ă
p r in h e m o ra g ie externă. A lt e o r i, se c o n s titu ie h e m a to a m e
p ro fu n d e p r in fliz a re a sâ n g e lu i de-a lu n g u l f a s c ic u le lo r m u s ­
c u la re , d e te rm in â n d fe n o m en e e o m p re s iv e a su p ra c ă ilo r re s­
p ir a t o r ii şi d eces p rin a sfix ie . L e z a re a c o n c o m ite n tă a v e n e lo r
se p o a te c o m p lic a cu tro m b o z e , fle b ite sau a n e v ris m e . În tre­
r u p e r e a c o n t in u it ă ţ ii v e n e lo r ju g u la r e p o a te d e t e r m in a
e m b o lii g a z o a s e , p r in a s p ira re a a e r u lu i d a to r it ă p r e s iu n ii
n e g a tiv e d in vas.
P lă g ile g â tu lu i p o t in te re s a , in d e p e n d e n t sau c o n c o ­
m ite n t, şi d ife rite stru ctu ri n ervo ase , cu c o n s e c in ţe le n e u ro lo ­
g ic e co re sp u n ză to a re . P lă g ile e s o fa g u lu i se în s o ţe s c co n sta n t
de afe cta re a şi a lto r stru ctu ri a n a to m ic e , în a in te c a a g e n tu l
v u ln e ra n t să a tin g ă acest o rg an situ at p ro fu n d .
D in p u n c t de v e d e re m e d ic o - le g a l, se a p re c ia z ă că în
s in u c id e ri ag en tu l v u ln e ra n t a sc u ţit afe cte a ză re g iu n e a latero-
c e r v ic a lă stângă la d rep taci, p la g a a v â n d un tra ie ct o b lic d es­
ce n d e n t de sus în jo s şi d in a p o i în a in te şi f iin d d e se o ri în s o ţită
de le z iu n i de „ e z it a r e “ su p ra- sau su b ia ce n te a ce steia.

118
în o m u c id e ri, ră n ire a g â tu lu i a fe c te a z ă în s p e c ia l p ă r ţile
an terio are, in te re sâ n d a d e se o ri toate s tru c tu rile a n a to m ic e ,
până la c o lo a n a v e rte b ra lă .

Traumatismele toracelui
în c u tia to r a c ic ă se g ăsesc o rg a n e de im p o rta n ţă v ita lă .
T ra u m a tis m e le to ra c e lu i su n t a d e se o ri m o rta le , im p u n â n d
mi tra tam en t de u rgenţă. L e z iu n ile tra u m a tic e a le to r a c e lu i
[H)l fi în c h is e sau d e sch ise . în c a z u l le z iu n ilo r în c h is e , g r a v i­
tatea d e p in d e de v ite z a o b ie c tu lu i co n to n d e n t; câ n d v it e z a
este m ic ă , este a fe cta t d o ar p e re te le c u tie i to ra c ic e (ţe s u tu rile
m oi, eventual coastele şi sternul). C â n d v ite z a este m are, se p o t
p io d u ce le z iu n i g rave p ulm on are, ale c o rd u lu i sau v a se lo r m a ri.
L e z iu n ile d e s c h is e ( p lă g ile ) se p ro d u c de o b ic e i p r in
instru m en te a sc u ţite sau p ro ie c tile şi afectează o rg a n e le in tra -
lo ra c ic e , d e te rm in â n d un ta b lo u c l i n i c d e s e o ri grav.

Leziunile traumatice închise ale toracelui


E c h im o z e le şi h e m a to a m e le n e în s o ţite de a lte le z iu n i
sunt u rm a re a u n o r tra u m a tis m e de m ic ă in te n sita te . In te re sa -
Ica c o a s te lo r c o n fe ră o g ra v ita te s p o rită le z iu n ilo r , în ra p o rt
de n u m ă ru l c o a s te lo r fra ctu ra te p ro d u c â n d u -s e tu lb u r ă r i a le
fu n c ţie i re s p ira to rii sau card iace. P r in lo v ire cu sau de c o rp u ri
co n to n d e n te , se fra c tu re a z ă 1-2 co a ste la lo c u l de im p a c t, de
o b ic e i f iin d le z a t a rcu l lateral. în c a z u l c o m p rim ă rii, este a fe c ­
tai un n u m ă r m a i m a re de coaste, de o b ic e i de la 2 la 10; în
lo m j^ re s iile a n te ro -p o ste rio a re su n t afectate tot a rc u rile la te ­
rale. în c a z u l in te re s ă rii m a i m u lto r co aste su n t n ecesare b a n ­
daje de im o b iliz a r e şi a d m in is tra re a de a n a lg e z ic e .
C o m p lic a ţ ia cea m a i fre cv e n tă a fra c tu rilo r co sta le ( c h ia r
(Iacă n u m ă ru l de co aste afectate este m ic ) co n stă în p ă tru n ­
derea c a p e te lo r o so ase fracturate, p r in a n g u la ţie , în in te r io r u l
eu li ei to ra c ic e , c u le z a re a c o n s e c u tiv ă a p le u re i sau a p u l-

119
m o n u lu i, s itu a ţii în ca re apare r is c u l u n o r tu lb u ră ri g rave ale
fu n c ţie i re s p ira to rii (h e m o p n e u m o to ra x u l).
C o rd u l şi vasele m ari sunt m ai rar interesate în traum atism ele
to ra cice în c h ise . P lă g ile eard iace d ire cte d u c la acu m ularea
sân g e lu i în p e rica rd (sacu l care în c o n jo a ră co rd u l) - h em o-
p ericard; co nsecinţa v a fi reducerea p ro g re siv ă a v o lu m u lu i de
sânge p om p at la fiecare bătaie a c o rd u lu i (tam ponadă cardiacă).
In c a z u r ile de d is fu n e ţie g ra v ă c a rd io re s p ira to rie p rin
a fe cta re a o rg a n e lo r to ra c ic e , v ia ţa v ic t im e i p oate fi p u să în
p rim e jd ie , ceea ce în se a m n ă că le z iu n e a traum atică presu pu ne
un p e ric o l im in e n t - im ediat, ta rd iv sau p o ten ţial letal, in d ifere n t
d a că ace st p e r ic o l a fo s t în d e p ă rta t p r in tratam en t m e d ic a l,
d a to rită u n e i r e a c tiv ită ţi o rg a n ic e sau u n e i re z iste n ţe d eo se­
b ite a o rg a n is m u lu i. N u o ric e le z iu n e a to ra c e lu i v a p u n e
a u to m a t în p r im e jd ie v ia ţa v ic t im e i - aşa c u m se în c e a rc ă
în c ă să se sp e c u le z e în d ife rite sp eţe c a re a ju n g la e v a lu ă ri
m e d ic o - ju r id ic e c o m p le x e .

Leziunile traumatice deschise ale toracelui


A c e s t e le z iu n i p re su p u n p ă tru n d e re a c o r p u lu i v u ln e ra n t
d in a fa ra în in te rio ru l c u tie i to ra c ic e . E x c o r ia ţ iile n u r id ic ă
p ro b le m e , în s c h im b p lă g ile p o t f i p enetrante sau nepenetrante i
în c o rd sau în p u lm o n . P e n tru a s t a b ili d a că o p la g ă este sau |
n u p e n e tra n tă s e re c u rg e la m ijlo a c e c lin ic e şi ra d io lo g ic e . P lă ­
g ile p e n e tra n te sunt p e ric u lo a s e în t r u c â t d e te rm in ă co n sta n t
h e m o p n e u m o to ra x , h e m o p e ric a rd , c a re im p u n un tratam en t ;
m e d ic o - c h ir u r g ic a l de u rgen ţă şi su n t co n s id e ra te le z iu n i ce
p u n în p r im ^ d ie v ia ţa v ic tim e i. i

Traumatismele abdominale
L e z iu n ile tra u m a tic e ale a b d o m e n u lu i p o t fi în c h is e sau
d e sch ise . T ra u m a tis m e le în c h is e p re s u p u n lip s a c o m u n ic ă rii
c a v ită ţ ii p e rito n e a le cu e x te rio ru l. în c a z u l u n o r trau m atism e

120
)',i :i vc, le z iu n ile trau m atice a b d o m in a le în c h is e pot fi m o rtale,
m e c a n ism e le tanatogeneratoare fiin d :
h e m o ra g ia şi şo cu l h e m o ra g ie , p r in ru perea u n u i or-
)’:m (fic a t, s p lin ă , p an cre as) sau a u n o r vase, cu h e m o p e ri-
lon cu c o n s e c u tiv ;
-- p e rito n ita , p rin d eschiderea u n u i o rg an ca v ita r (stom ac,
m lcstin , v e z ic ă u rin ară);
- e m b o lia tisu la ră , p rin an trenarea în c irc u la ţie a u n o r
(Iagm ente de o rg an e z d ro b ite (fica t);
- m o a rte a p rin in h ib iţie , p rin irita re a s is te m u lu i n e rv o s
yji vegetativ.
A c e le a ş i m e c a n ism e p o t f î lu ate în c o n s id e ra re şi în tra u ­
m a tism e le a b d o m in a le d esch ise, d e te rm in a te în s p e c ia l de
in stru m e n te a sc u ţite sau p r o ie c tile . P lă g ile p ene tran te a b d o ­
m in ale, c o n s id e ra te le z iu n i ce p u n în p r im e jd ie v ia ţa , p o t fi
p c iîb ra n te ţc â n d interesează un organ cavitar) sau tra n s fix ia n te
■I
(când in te re se a ză u n o rg a n p arenchiim ato s). T ra u m a tis m e le
a b d o m in a le cu interesarea o rg a n e lo r in tern e re p re zin tă u rg e n ­
ţe c h iru rg ic a le , tratam en tu l având drept o b ie c tiv e o p rire a sân-
I',d ării, su tu ra o rg a n u lu i le za t, d re n a ju l c a v ită ţ ii p e rito n e a le
şi p re v e n ire a in f e c ţ iilo r (a n tib io te ra p ie ).

Traumatismele membrelor
P o t fi m o rta le a tu n ci câ n d in te re se a ză v a s e le m a ri şi, în
co n secin ţă, se so ld e a ză c u o h e m o ra g ie e xte rn ă c a ta c lis m ic ă .
T rau m atism ele m e m b re lo r p o t d e te rm in a m o artea şi p rin şoc
Ii a u m a tic, în c a z u rile în care se p ro d u c n u m e ro a se fo c a re de
li actură. U n alt m e c a n is m ta n a to g e n e ra to r ce apare m a i a le s
iii c a z u l fra c t u r ilo r d e sch ise (în s p e c ia l de b a z in sau de fe ­
mur) este a ce la al e m b o lie i grăsoase, c e le m a i g rave f iin d
e m b o liile p u lm o n a re .
T ra u m a tis m e le m e m b re lo r apar m a i fre cv e n t în c a d ru l
accid en telo r de tra fic ru tier sau în p recip itări. U n gest sin u cig a ş
,,clasic“ este tăierea v aselo r de pe faţa anterioară a antebraţelor.
CAPITOLUL 9
ANALIZA CONSECINŢELOR
LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN
FUNCŢIE DE PREVEDERILE
CODULUI PENAL
A p r e c ie re a co re ctă a în c a d ră rii ju r id ic e a in fr a c ţ iu n ilo r
contra v ie ţii şi a c e lo r de lo v ire şi vătăm are a in te g rită ţii c o ip o -
ra le sau a săn ătăţii r id ic ă o serie de p ro b le m e de o rd in teoretic.
R e z o lv a re a m edico-1 egală ju d ic io a s ă a acestor situ a ţii ce re o
în altă c a lific a re şi răspundere p ro fesio n ală, deoarece c o n c lu z iile
fin a le re p re z in tă m o tiv a ţia ş t iin ţ ific ă a c a lif ic ă r ii ju r id ic e a
faptelo r a n tiso cia le ce stau la b a za acestor in fra c ţiu n i.
I n v io la b ilit a t e a f iz ic ă a o m u lu i este ap ă ra tă de le g e ş i a
c o n s titu it d in to ate t im p u r ile o p re o c u p a re co n s ta n tă a j u s t i­
ţie i, a v â n d d re p t sc o p s ta to rn ic ire a u n o r r e la ţ ii s o c ia le in te r-
u m an e n o rm a le . Inten sitatea tra u m a tis m u lu i este in c r im in a t ă
de leg e d ife rit, în fu n c ţie de e fe c t - ace sta p o a te f i o s u fe rin ţă
fiz ic ă , o v ă tă m a re a in te g rită ţii c o rp o ra le sau a s ă n ă tă ţii, o
v ă tă m a re c o rp o ra lă g ra vă .
C o rp u l v ic tim e i asupra că ru ia s-au e xe rcita t v io le n ţe le de
j
către fă p tu ito r (su b ie ct a ctiv al in fra c ţiu n ii) co n stitu ie o b ie c tu l
m aterial c e l m a i im p o rta n t al e x a m e n u lu i m e d ic o -le g a l, in d ife ­
rent de fo rm e le concrete de realizare m aterială a acestor violenţe.
D e ş i tra u m a tis m e le m e c a n ic e re p re z in tă fo rm a c o m u n ă
de m a n ife s ta re a v io le n ţ e i f iz ic e , se d e s c riu şi a lte fo rm e de
v io le n ţă . In a c e la ş i tim p , in fra c ţiu n e a p oate fi c o m is iv ă (c e l
m a i fre cv e n t), d a r şi o m is iv ă (p rin in a c ţiu n e ) şi se p o a te re a ­
liz a d ire c t sau p r in m ijlo a c e in d ire c te , în toate c a z u r ile a v â n d
o ric u m u n re z u lta t in c r im in a t de leg ea p e n a lă .

122
Evaluarea penală a consecinţelor
traumatismelor
Leg e a p e n a lă p e d e p se şte o ric e fo rm ă de a g re siu n e fiz ic ă ,
l'ed eap sa este d ife re n ţia lă , în fu n c ţie de c o n s e c in ţe le p e care
lia u m a tis m u l re s p e c tiv le a rc asu pra c o r p u lu i v ic tim e i. C o n ­
se cin ţe le tra u m a tis m u lu i se c u a n tific ă p r in z ile de în g r ijir i
m e d ic a le şi sunt p e d e p s ite aşa c u m este p re v ă z u t în tr- o se rie
(le a rtic o le d in c a d ru l C o d u lu i p e n a l.
A c e s te a rtic o le su n t p re ze n ta te aşa c u m ap ar în C . pen.,
m partea s p e c ia lă - T it lu l II (In fra c ţiu n i c o n tra p e rso a n e i),
( a p ito lu l I - I n fr a c ţiu n i c o n tra v ie ţ ii, in te g rită ţii c o rp o ra le şi
sănătăţii. S e c ţiu n e a II - L o v ir e a şi v ă tă m a re a in te g rită ţii c o r ­
p o ra le sau a să n ă tă ţii.
A r t ic o le le de leg e sunt reda.ctate în c o n fo rm ita te cu m o d i-
lic ă r ile aduse C o d u lu i p e n a l p r in L e g e a nr. 140 d in 14 n o ie m ­
b rie 1996 ( m o d ific a te de L e g e a nr. 197/15 n o ie m b rie 2 00 0):
Art. 174 Omorul
O m o ru l este cea m a i g ra v ă in fra c ţiu n e co n tra v ie ţ ii.
O b ie c t ju r id ic / o b ie c t m a te ria l - d re p tu l la v ia ţă şi c o rp u l
v ic tim e i.
S u b ie c t - in fr a c ţ iu n e s ă v â rş ită de o p e rso a n ă .
L a tu ra o b ie c tiv a - p o a te f i v o rb a de o in fra c ţiu n e c o m is i-
vă d ire c tă sau le g a tă de v ic t im ă m e d ia t.
D e c e s u l v ic t im e i p o a te s u rv e n i im e d ia t sau în tim p şi
iiillu e n ţe a z ă p ro d u c e re a in fra c ţiu n ii. E x is tă legătură de c a u za ­
li late în tre a c ţiu n e a v io le n t ă şi d eces.
L a tu ra s u b ie c tiv ă - fa p ta se săvârşeşte c u in te n ţie d ire c tă
sau in d ire c tă .
E u th a n a sia a c tiv ă , d e şi p o a te a v e a ca fu n d a m e n t o m o ti­
vaţie a ltru istă , se c o n s titu ie în o m o r.
O m o ru l se deosebeşte de lo v itu rile cauzatoare de m oarte
prin faptul că ag reso ru l doreşte să u c id ă v ic tim a în caz de o m o r
şi nu are această intenţie în ca zu l lo v itu rilo r cauzatoare de moarte.

123
E ste deci d ific ilă în c a d ra re a ju rid ic ă a o m o ru lu i, ac e a sta |
f iin d d e te rm in a tă de p o z iţ ia p s ih ic ă a fă p tu ito ru lu i. In s ta b i­
lire a p o z iţ ie i p s ih ic e în ra p o rt c u v ic tim a , se ia în d is c u ţie , în
p r in c ip a l, in s tru m e n tu l fo lo s it p e n tru o m o r.
T e n ta tiv a se pedepseşte.
P e d e a p sa - u c id e re a u n e i p e rs o a n e se p e d e p se şte c u
în c h is o a re de la 10 la 20 de a n i şi in te rz ic e re a u n o r d re p tu ri.

Art. 175 Omorul calificat


O m o r u l s ă v â rş it în u rm ă to a re le îm p re ju ră ri; cu p re m e d i­
tare, d in in te re s m a te ria l, asu p ra s o ţu lu i sau a u n e i ru d e a p ro ­
p iate, p ro fitâ n d de starea de n e p u tin ţă a v ic tim e i de a se apăra,
p r in m ijlo a c e ca re p u n în p e r ic o l v ia ţa m a i m u lto r p e rso a n e ,
p en tru a se su strage o ri pentru a sustrage pe a ltu l de la arestare,'
u rm ă rire , o r i d e la e fe ctu a re a u n e i p ed e p se , p e n tru a în le s n i
sau a sc u n d e s ă v â rş ire a u n e i in fra c ţiu n i, în p u b lic , se p e d e p ­
seşte c u în c h is o a r e de la 15 la 25 de a n i şi in te rz ic e re a u n o r
d re p tu ri.

Art. 176 Omorul deosebit de grav


E s te o m o ru l s ă v â rş it p r in c r u z im i, a su p ra m a i m u lto r
perso ane, p e n tru ascu n d ere a u n e i tâ lh ă rii sau p ira te rii, asupra
u n e i fe m e i g ra v id e , de către o p e rso a n ă care a m a i s ă v â rş it
u n o m o r, a su p ra u n u i m a g istra t, p o liţis t , ja n d a rm sa u m ilit a r
în tim p u l sau în le g ă tu ră cu în d a t o r ir ile p u b lic e a le ace stu ia .
S e p ed e p se şte c u d e te n ţiu n e p e v ia ţă sau în c h is o a r e de la 15
la 25 de a n i şi in te rz ic e re a u n o r d re p tu ri.

Art. 177 Pruncuciderea


R e p re z in tă u c id e re a c o p ilu lu i n o u -n ă scu t de către m am ă,
im e d ia t d u p ă n aştere, m a m a a flâ n d u -s e în tr-o stare de tu lb u ­
rare p r ic in u it ă de naştere.
D u p ă e x p u lz ia c o p ilu lu i, p ro c e su l n a şte rii este co n sid e ra t
în c h e ia t (atât în c a z u l n a şte rii p e căi n atu rale, cât şi în c a z de
ce za ria n ă ). S ta re a de n o u -n ă scu t e d e fin ită d e c i p rin tr-u n in ­
te rv a l fix . N u e x is tă d ife re n ţe în tre c o p ilu l născut în că să to rie

124
P i
iii
^1 ce l în afara c ă s ă to rie i, n u este im p o rta n t d a că re s p e c tiv u l
c o p il s-a născut n o m ia l sau m alform at, dacă este v ia b il sau nu.
O b ie c tu l m a te ria l e dat de c o rp u l n o u -n ă sc u tu lu i.
S u b ie c t - n u m a i m am a.
Participaţia este p o sib ilă , dar m am a răspunde pentru pruncu-
cidcre, ia r p a rtic ip a n ţii v o r răspunde pentru o m o r ca lifica t.
L a tu ra o b ie c tiv ă - u cid e re a n o u -n ă sc u tu lu i im e d ia t d up ă
naştere, n o u -n ă scu tu l avân d pe corp u rm ele lăsate de o naştere
recentă.
E x is t ă ra p o rt de c a u z a lita te în tr e a c ţiu n e a m a m e i şi
d e c e s u l n o u -n ă s c u tu lu i. S e p o a te d e s c rie u n c o n c u rs de
a c ţiu n i sau cauze.
L a tu ra s u b ie c tiv ă - u c id e re a n o u -n ă s c u tu lu i cu in te n ţie
(iircc tă sau in d ire c tă .
N o ţiu n e a de p ru n c u c id e re n u accep tă p re m e d ita re a ( tu l­
burarea p s ih ic ă a fe m e ii treb u ie să fie spontană şi d eterm inată
(le m o m e n tu l n a şte rii; a ltfe l, fapta este în c a d ra tă d rept o m o r
c a lific a t) .
P m n cu cid e re a se pedepseşte cu în c h iso a re de la 2 la 7 ani.

Art. 178 Uciderea din culpă


O b ie c tu l ju r id ic şi su b ie c tu l in fra c ţiu n ii u c id e rii d in c u lp ă
sunt id e n tic e cu ce le ale o m o ru lu i şi o m o ru lu i c a lific a t. P e ­
deapsa este în c h is o a re a de la 1 la 5 ani.
L a tu ra o b ie c tiv ă - a cţiu n e a de u c id e re , e x istâ n d ra p o rt
(le c a u z a lita te în tre a cţiu n e şi deces.
L a tu ra su b ie c tiv ă : fapta p oate fi să v â rşită d in c u lp ă -
s im p lă sau c u p re v iz iu n e .
A g r a v a n te le u c id e r ii d in c u lp ă co n sta u în n eresp ectare a
d is p o z iţ iilo r le g a le sau a m ă s u rilo r de p re v e d e re p entru e xe r-
( d area u n e i p ro fe s ii sau m e s e rii.
Se c o n s titu ie c irc u m s ta n ţe ag ravan te c a z u rile în care:
~ fă p tu ito ru l este p ro fe sio n ist/m e se ria ş;
- uciderea din cu lp ă se face în tim p u l e xe rcită rii p rofesiei;
- e x istă m ă su ri le g a le p r iv in d e x e rcita re a p ro fe s ie i.

125
C â n d fapta se p o a te d e fin i ca fiin d c o n s e c u t iv ă n cres-
p e c tă rii m ă s u rilo r de sig u ra n ţă legale, se d e te rm in ă m a i m u lte
a g ra va n te . 3
C a a g ra va n te s u p lim e n ta re ale u c id e r ii d in c u lp ă a uneij
p e rs o a n e se c ite a z ă c a z u r ile în care a g re so ru l se a f lă în stare
d e e b rie ta te sau c e le în ca re au m u rit d o u ă sau m a i m u lte
p e rso a n e . In aceste u lt im e c a z u r i p edeapsa este în c h iso a re a !
d e la 5 la 15 a n i la care se p o a te adăuga u n sp o r de 3 an i.

Art. 180 Lovirea sau alte violenţe


O b ie c t u l j u r id ic s p e c ia l şi o b ie c tu l m a te ria l este d at de
p r o te c ţia p e rs o a n e i îm p o t r iv a a c te lo r de v io le n ţ ă . O b ie c t
m a te ria l este c o rp u l v ic tim e i. S u b ie c tu l p oate fi o r ic e p e rso a ­
nă. Ju d e c a re a g ra v ită ţii tra u m a tis m u lu i se fa c e în fu n c ţie de
c r it e r io lo g ia m e d ic o - le g a lă . S e e v a lu e a ză a stfe l n u m ă r u l de
z i le de în g r ij ir i m e d ic a le :
- nu n e ce sită z ile de în g r ijir i m e d ic a le - art. 180 a lin . 1;
- n ecesită z ile de în g r ijir i m e d ic a le în tre 1 şi 2 0 - art. 180
alin . 2.
L a tu ra s u b ie c tiv ă - fa p ta se săvârşeşte c u in te n ţie d ire c tă
sa u in d ire c tă .
T e n ta tiv a se p ed e p se şte.
In fra c ţiu n e a p oate d e c u rg e în fo rm ă c o n tin u a tă (lo v e ş te
v ic t im a de m a i m u lte o r i la d ife rite in te rv a le de tim p ) .
Pedeapsa este în c h iso a re a de la o lu n ă la 3 lu n i sau am enda.
A c ţiu n e a p e n a lă se p u n e în m işca re la p lâ n g e re a p re a la b i­
lă a v ic tim e i. îm p ă c a re a p ă r ţilo r în lă tu ră ră sp u n d e re a p en ală.

Art. 181 Vătămarea corporală


Fap ta p rin care s-a p ric in u it in teg rităţii co rp o ra le sau sănă­
tă ţii o vătăm are care necesită p e n tm vin decare în g rijiri m e d ic a le
d e cel m u lt 60 de z ile se pedepseşte cu în c h iso a re de la 6 lu n i la
5 ani. A c ţiu n e a penală se p u n e în m işca re la p lân g e rea p rea­
la b ilă a v ictim e i. îm p ă ca re a p ă rţilo r înlătură răspunderea penală.

126
Art. 182 Vătămarea corporală gravă
Fapta p r in care s-a p r ic in u it in te g rită ţii c o rp o ra le sau să­
nătăţii o v ă tă m a re ca re n e e e sită p en tru v in d e e a re un n u m ă r
mai m are de 60 de z ile de în g r ijir i m e d ic a le sau eare a p ro d u s
I vreuna d in u m iă to a re le co n se cin ţe : p ie rd e re a u n u i s im ţ sau
organ, în ce ta re a fu n c ţio n ă rii acestuia, o in firm ita te p e rm a n e n ­
I ta fiz ic ă sau p s ih ic ă , slu ţire a , a v o rtu l sau p un erea în p rim e jd ie
a v ie ţii p e rso a n e i, se p e d e p se şte cu în c h is o a re de la 3 la 10
a n i. C â n d fap ta a fost să v â rş ită în s c o p u l p ro d u c e rii c o n s e e in -
jc lo r p re v ă z u te la a lin e a tu l p reeed en t p ed e ap sa este în c h i­
soarea de la 3 la 10 a n i.
T e n ta tiv a fa p te i p re v ă z u te la a lin e a tu l p re ce d e n t se p e ­
depseşte.
în c a d ru l a g ra v a n te lo r n u este in c lu s ă şi g en e za u n o r b o li
1 in c u ra b ile , d a r a ce ste a su n t c u p rin s e de facto, p r in n u m ă ru l
m ai m a re de 60 de z i le de în g r ij ir i m e d ic a le . N u m ă r u l de
z ile de în g r ij ir i m e d ic a le se c a lc u le a z ă în fu n c ţie de tra ta m e n -
Inl a p lic a t şi, d e c i, ş i de a fe c ţiu n ile p re e x iste n te (ca ş i de
e v o lu ţia im e d ia tă ş i în tim p a le z iu n ilo r tra u m a tice ).
V ă tă m a re a c o r p o r a lă g ra v ă se să v â rşe şte c u in t e n ţ ie
d ire ctă (art. 182 a lin . 2 ) sau in d ir e c tă sau cu p ra e te rin te n ţie
(art. 182 a lin . 1) - c â n d se u rm ă re şte p ro d u c e re a le z iu n ilo r
(a n a liza d e ta lia tă a p re v e d e rilo r art. 182 se regăseşte în c a d ru l
c a p ito lu lu i de tr a u m a to lo g ie m e d ic o -le g a lă ) .
Pentru articolele 180-182, prin modificările aduse de
Legea nr. 197 de Modificare a Codului penal (15. 11. 2000 -
Monitorul O ficial 568/2000) se prevede o creştere a
consecinţelor penale ale faptelor de lovire şi vătămare
( orporală, mai ales în condiţiile în care agresorul şi victima
jac parte din aceeaşi familie. Acest lucru se corelează cu
pornirea acţiunii penale din oficiu pentru toate cazurile de
infracţiuni asupra membrilor familiei. Împăcarea părţilor
înlătură acţiunea penală, chiar şi în condiţiile în care aceasta
a fost pornită din oficiu.

127
A r t . 183 Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte^
D a c ă v re u n a d in fa p te le p re v ă z u te în art. 1 8 0 -1 8 2 a avut ?
ca u rm a re m o a rte a v ic tim e i, p e d e a p sa este în c h is o a re a de la j
5 la 15 an i. |
O b ie c t u l ju r id ic şi o b ie c tu l m a te ria l sunt a c e le a ş i ca la|
in fra c ţiu n e a de o m o r (d re p tu l la v ia ţă şi c o rp u l v ic tim e i) .
In fra c ţiu n e a poate fi s ă v â rş ită de o ric e p erso ană.
L a tu ra o b ie c tiv ă a in f r a c ţ iu n ii e dată de o ric e lo v ir e sau
v ă tă m a re c o rp o ra lă care are d re p t re z u lta t m o a rte a v ic tim e i.
L a tu ra su b ie c tiv ă : in fra c ţiu n e a se săvârşeşte c u p ra e te r-l
in te n ţie , a g re so ru l u m iă rin d lo v ir e a v ic tim e i, în tim p ce d e e e -j
su l a ce ste ia ap are d in c u lp ă , p e d e a p sa f iin d de la 5 la 15 ani j
în c h is o a re .

A r t . 1 8 4 Vătămarea corporală din culpă ( a r tic o l m o d i­


fic a t p r in L e g e a nr. 3/73) î
F a p ta p re v ă z u tă de art. 180 a lin . 2 care a p r ic in u it o vătă­
m a re ce n e ce sită m a i m u lt de 10 z ile p en tru v in d e c a re , p re cu m
şi c e le p re v ă z u te în art. 181 ş i să v â rş ite d in c u lp ă , se p e d e p ­
sesc cu în c h is o a r e de la o lu n ă la 3 lu n i sau cu a m e n d ă .
D a c ă fapta a avut vreun a d in u m iă r ile p revă 2oite în art. 182
alin. 1 pedeapsa este înch iso area de la 3 lu n i la 2 ani sau amenda.
A c ţiu n e a se p u n e în m işca re la p lân g e rea p re a la b ilă a p ă rţii
v ătăm ate. îm p ă ca re a p ă rţilo r în lă tu ră răspunderea penală.
în re a lita te însă, d in p u n ct de v e d e re m e d ic o -le g a l, d is tin c ­
ţia netă d in tre tra u m a tis m e le s ă v â rş ite c u in te n ţie ş i ce le
să v â rşite d in c u lp ă este d if ic il de trasat. C â n d să v â rşire a faptei
p re v ă z u te la a lin . 1 este u rm a re a n e re s p e c tă rii d is p o z iţ iilo r
le g a le sau a p re v e d e rilo r le g a le p e n tru e x e rc iţiu l u n e i p ro fe s ii
sau m e s e rii, o ri p e n tru în d e p lin ir e a u n e i a n u m ite a c tiv ită ţi,
pedeapsa este în c h iso a re a de la 3 lu n i la 2 ani. Fap ta p revăzu tă
la alin . 2, d a c ă este săvârşită ca u rm a re a n eresp ectării p reved e­
r ilo r le g a le sau a m ă s u rilo r de p re v e d e re arătate în a lin e a tu l 1,
se p e d e p se şte c u în c h is o a re d e la 6 lu n i la 3 ani.

128
Consideraţii generale privind expertiza
medico-legală a leziunilor traumatice la
persoana vie
R e a lita te a tra u m a tis m u lu i m e c a n ic p o a te f i prob ată pe
I ;ilea e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le , n u m a i a tu n c i câ n d are d rep t
Kv.ultat o m o d ific a r e m o rfo -fu n c ţio n a lă , c h ia r m in im ă , d a r
o b ie c tiv a tă p r in m ijlo a c e m e d ic a le . E x a m e n u l m e d ic o - le g a l
o lc ră p o s ib ilita te a d is c r im in ă r ii le z iu n ilo r a c tiv e şi p a s iv e ,
iliii nu poate p re c iz a şi circu m sta n ţe le de re a liz a re a tra u m a tis-
im ilu i m e c a n ic sau d a că acesta s-a p ro d u s p r in c o m is iu n e
sau o m is iu n e .
D e asem enea, e x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă p o a te c o n trib u i
la a p re cie re a in te n ţie i, a d ic ă a la tu rii s u b ie c tiv e a in fr a c ţ iu n ii
(le lo v ire , în fu n c ţie de n u m ă ru l, lo c a liz a re a şi g ra v ita te a le ­
z iu n ilo r c a u z a te v ic t im e i ş i de in s tru m e n tu l fo lo s it.
E x p e r t iz a m e d ic o - le g a lă n u este în s ă c a p a b ilă să c u a n ti-
IIce o c o n s e c in ţă im p o rta n tă a tra u m a tis m u lu i, c o n s e c in ţă
recun oscută de m e d ic i şi co n sid e ra tă în u n a n im ita te ca a v â n d
e a ra c te rin v a lid a n t: durerea. D ia g n o s tic u l m e d ic o -le g a l a l le ­
z iu n ilo r tra u m a tice m e ca n ice , a l c o m p lic a ţ iilo r lo r şi al tu tu ro r
m o d ific ă r ilo r p a to lo g ic e m o rfo fu n c ţio n a le d eclanşate de tra u ­
m a tism ( in e lu s iv al se c h e le lo r) este u n a d in s a rc in ile p r im o r ­
d ia le ale e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le p e p e rso a n a v ie .
M e n ţio n ă m d in n o u im portanţa e xa m e n e lo r su plim en tare
(Ic specialitate, pe care le co n sid erăm necesare d in cel p u ţin
două m otive: m a i în tâi, fiin d c ă exam enu l c lin ic efectuat de m e ­
d icul leg ist se cere o b lig a to riu co m pletat de u n exam en de spe­
cialitate în ca zu l u no r le z iu n i ce interesează u nele aparate sau
sistem e ( le z iu n i o fta lm o lo g ice , o to rin o la rin g o lo g ice , stom ato­
logice, osoase etc.) ia r în al d o ilea rând, deoarece frecven ta
Icndinţă la exagerare a v ic tim e i im p u n e exclu derea le z iu n ilo r
l a ic nu au substrat m o rfo fu n cţio n a l. In c a z u rile cu e v o lu ţie
prelungită sau cu stări sechelare, se im pu ne adeseori sp italizarea

129
şi fo lo sirea tuturor p o s ib ilită ţi lo r de in vestig aţie pentru s la b ilire a fj
u n u i diagnostie rigu ro s d in pun ct de vedere ştiin ţific. Procedând f
în acest fel în că de Ia p rim a exp ertiză, v o r putea fi evitate inter- s,
p re tă rile e c h iv o ce sau greşite ale u n o r date m e d ica le , se poate
red uce n u m ăru l n o ilo r exp ertize, iar în ca zu l în care acestea '**
sunt totuşi so licitate, sarcin a n o ilo r e xp erţi v a fi m ai uşoară.

■ţ^
Criterii generale de apreciere medico-
legală a leziunilor traumatice nemortale
Se consideră n ecesar ca în tre acţiun ea sau in acţiu nea făptu­
ito ru lu i şi urm area im e d ia tă să existe o leg ătu ră de cauzalitate.
Această legătură de cauzalitate (corelaţia dintre vătă­
marea fizică şi traumatism) constituie esenţa noţiunii de
imputabilitate juridică. >
S a rc in a s t a b ilir ii ş t iin ţ if ic e a a c e ste ia ca d e pe seam a ex- '
p e rtu lu i, care tre b u ie să ţin ă c o n t de şap te c o n d iţ ii m e d ic o -
le g a le ce tre b u ie în d e p lin ite :
1. L a tu ra tra u m a tis m u lu i: ace sta v a f i re a l, c o n firm a t,
lo c a liz a t în tim p , ad aptat la c irc u m s ta n ţe .
2. L a tu ra a fe c ţiu n ii: tre b u ie să se d o v e d e a s c ă fa p tu l că
re s p e c tiv a a fe c ţiu n e este s ig u r sau m ă c a r p o s ib il tra u m a tică ,
p e b a za o b s e r v a ţ iilo r s im ila r e fă cu te a n te rio r sau o b ţin u te
e x p e rim e n ta l (în p a r tic u la r pe s is te m u l n e rv o s).
3. C o n c o rd a n ţa s e d iu lu i: în p r in c ip a l, tra u m a tis m u l tre­
b u ie să p ro d u c ă un p r e ju d ic iu cu ră su n e t im e d ia t, care este
m a x im la s e d iu l c e n tra l a l le z iu n ii. T o t u ş i, u n e o ri, le z iu n ile
m a x im e se g ăsesc la d is ta n ţă de p u n c tu l lo v it , aşa c u m se
în tâ m p lă , de e x e m p lu , în c a z u l e x p lo z iilo r (o c o n tu z ie a b d o ­
m in a lă poate să n u p ro d u c ă le z iu n i p a rie ta le , d a r să fie to tu şi
în s o ţită de m u ltip le p e rfo ra ţii in te s tin a le ).
4. L e g ă tu ra a n a to m o -e lin ic ă : este n e ce sa r ca m a la d ia sau
c o m p lic a ţ iile tra u m a tic e să fie leg ate de tra u m a tis m p rin tr-o
s u ită de sim p to m e , p rin tr-o s u c c e s iu n e de m a n ife s tă ri p ato-

30
Ii))’ icc, care re a liz e a z ă o c o n tin u ita te sau c e l p u ţin o le g ă tu ră
im a io n io - c lin ic ă s u fic ie n tă p en tru c o n s titu ire a a fe c ţiu n ii.
5. C o n d iţia de tim p ; d in a m ic a le z iu n ilo r im p u n e ca, de
t c ic m ai m u lte o ri, e x p e rtu l să aştepte c o n s titu ire a le z iu n ilo r
( K a tric ia le d e fin it iv e , în a in te de a s ta b ili d a că e x istă sau nu
un p re ju d ic iu d e f in it iv (in firm ita te sau s lu ţire ).
6. A fe c ţiu n e a să fie inexistentă în a in te de accident: această
c o n d iţie este n e c e s a ră p e n tru e lim in a r e a r a p o r t u r ilo r de
t au/alitate, când în fapt există doar raporturi de co in cid en ţă.
7. E x c lu d e re a u n e i ca u ze fără leg ătu ră c u tra u m a tis m u l
M ifc i il: este in d is p e n s a b il c a în tre fa p tu l g e n e ra to r şi fa p tu l
c o n s e c u tiv să n u se in te rp u n ă o c a u z ă e x te rio a ră (a fe c ţiu n e
iiilc rc u re n tă in d e p e n d e n tă ). A ş a d a r, o m a la d ie c o n ta g io a s ă
co n tractată în s p ita l în c u rs u l tra ta m e n tu lu i n u se re c u n o a ş te
im p u ta b ilă , le g a tă de tra u m a tisiu .
în c o n c lu z ie , d a că u n a d in c e le şapte c o n d iţ ii e n u m e ra te
lijise şte , se c o n s id e ră că d e m o n stra ţia m e d ic o - le g a lă este in ­
şii lic ie n tă p e n tru a su sţin e c u c e rtitu d in e e x iste n ţa u n e i r e la ţ ii
de ca u z ă şi efect.
D e asemenea, starea anterioară agravată sau agravantă poate
sa i n fiuenţeze responsabilitatea penală sau ju d ic ia ră , din m o m en t
CC intensitatea v ă tă m ă rii este d im in u ată de le ziu n e a preexistentă.
A s tfe l, S im o n in c o n s id e ră că se poate d e fin i şi o im p u ta -
b ilita te p a rţia lă , în fu n c ţie de starea m o rb id ă an terio ară.
C o n d iţ iile m e d ic o - le g a le ale a g ra v ă rii p o s t-tra u m a tic e a
unei a fe c ţiu n i a n te rio a re su n t tot în n u m ă r de şapte, d in tre
(. arc p rim e le trei id e n tic e cu cele enunţate m a i sus. în ceea ce
priveşte a patra c o n d iţie (legătura a n a to m o -clin ică ), m a la d ia se
11lani festă p rin sim p to m e din ce în ce m a i grave, printr-un e p is o d
intens, p rin tr-u n e v e n im e n t m o rb id n o u în ra p o rt cu e v o lu ţia
prefig urată s a u p rin tr-o c o m p lic a ţie . P u se u l e v o lu tiv p osttrau -
m a tic este m u lt m a i to rp id .
A m â n a re a im p u t a b ilit ă ţ ii ( c o n d iţie de tim p ) nu p o a te fi
d ecât foarte scu rtă.

131
A şasea c o n d iţie se re c u n o a ş te uşor: a fe cţiu n e a e x iste n tă î
în a in te a tra u m a tis m u lu i. D a c ă ace astă c o n d iţie lip se şte , ele- i
m e n tu l m o rb id a n te rio r n u p o a te fi s ta b ilit, im p u ta b ilita te a '
d e v e n in d totală.
E s te ju s t a se ţin e c o n t de in firm ita te a a n te rio a ră în apre- ţ
c ie re a p r e ju d ic iu lu i.

Metodologia expertizei medico-legale în


cazurile de lovire sau vătămare corporală
P r in in c r im in a r e a şi s a n c ţio n a re a fa p te lo r în d re p ta te
îm p o t r iv a p e rso a n e i, le g e a u rm ă re şte apărarea o m u lu i, c u
toate a trib u te le lu i e s e n ţia le , p re c u m şi a r e la ţ iilo r s o cia le .
D e s fă ş u ra re a n o rm a lă a a ce sto ra d in u rm ă este c o n d iţ io ­
n ată de apărarea p e rso a n e i îm p o t r iv a a cte lo r de v io le n ţă . D a - !
to rită p e r ic o lu lu i s o c ia l, u n e o ri fo a rte g rav, a l a ce sto r fapte, ■
n e ce s ita te a in c r im in ă r ii ş i s a n c ţio n ă rii lo r este e v id en tă.
In c a d ru l a ce sto r in f r a c ţ iu n i se in c lu d v ă tă m ă rile c o rp o ­
ra le şi s u fe rin ţe le f iz ic e ca re n e c e s ită sau n u un a n u m it tim p :
de în g r ijir e m e d ic a lă p e n tru v in d e c a re sau care se fin a liz e a z ă
cu se ch e le sau in f im iit ă ţ i. D in p u n c t de v e d e re ju r id ic , în
re z o lv a re a a ce sto r p ro b le m e n u in te re se a ză starea a n te rio a ră
de săn ătate a v ic tim e i.
R o lu l e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le în in fra c ţiu n ile îm p o triv a
in te g rită ţii c o rp o ra le este c o m p le x şi m u ltila te ra l. C e rc e ta re a
m e d ic o - le g a lă a le z iu n ilo r c o rp o ra le , a e fe c te lo r lo r ta rd iv e ,
p re c u m şi a b o lilo r tra u m a tic e şi p o st-tra u m a tic e u rm e a ză
a n u m ite re g u li.
C a p ro c e s a n a to m o - c lin ic se v o r d is tin g e u rm ă to a re le
e le m e n te leg ate de le z iu n e a tra u m a tică : lo c a liz a re a , fo rm a ,
d im e n s iu n ile , în c lin a ţia , cu lo a re a , in c lu z iile asociate, caracte-
m l ţe s u tu rilo r în c o n ju ră to a re , e x iste n ţa şi c a ra c tc m l h e m o ra ­
g ie i, se m n e le de v in d e c a re sau de in fe cţie , alte p a rtic u la rită ţi.

132
i
a) L o c a liz a r e a se rveşte la v e rific a re a c e lo r a firm a te de
v ictim ă , in c u lp a t sau m a rto ri şi la s ta b ilire a d ire c ţie i lo v itu r ii.
E a se m e n ţio n e a ză în trei etape sueeesive, şi anum e in iţia l
'.c m e n ţio n e a ză re g iu n e a m a re a c o rp u lu i (faţă, torace, m e m -
hie), ap oi o re g iu n e to p o g ra fic ă b in e co n tu ra tă d in p u n ct de
vedere a n a to m ic (re g iu n e a z ig o m a tic ă , re g iu n e a p restern ală,
lata in tern ă a b ra ţu lu i drept). In fin a l, se n o tează u n p u n c t de
le p e r cât m a i a p ro p ia t (ex.: la 4 c m de tragus, în d re p tu l
co a ste lo r 4 - 5 , în tre im e a m ijlo c ie a b ra ţu lu i drept).
L o c a liz a r e a se fa ce c u atât m a i p re cis, cu cât le z iu n e a
este m a i m ică .
b) F o rm a su g e re a ză şi în a c e la ş i tim p v e r ific ă o b ie c tu l
v u ln e ra n t in c rim in a t. F o r m a se e x p rim ă în ra p o rt cu f ig u r ile
g eom e trice: cerc, pătrat, u n g h i drept, triu n g h i, ro m b , o v a l,
sica, arc etc. C â n d in ju r ia n u are o fo rm ă g e o m e tric ă an um e,
se va d e scrie o le z iu n e n ereg u lată: e c h im o z ă , ru p tu ră, z d r o ­
bire, d e s c riin d şi c o n tu ru rile acesteia.
c) D im e n s iu n ile le z iu n ii v o r f i to td eau n a e x p rim a te în
u n ităţi de m ăsu ră u n a n im adm ise: c e n tim e tri, m ilim e tr i. P re ­
ciza re a d im e n s iu n ii se rveşte tot la id e n tific a re a o b ie c tu lu i
vulnerant. Se m ăso ară cele trei d im e n siu n i: lu n g im e a , lă ţim e a
şi în ă lţim e a , a tu n ci câ n d le z iu n e a p ro e m in ă d easu pra te g u ­
m e n tu lu i. In c a z u l p lă g ilo r n e re g u la te stelate, se v a m ă su ra
lu n g im e a fie c ă re i raze, de la ce n tru l p lă g ii, sau d istan ţa d in tre
v â rfu rile ra z e lo r opuse.
d) în c lin a ţ ia sau d ire c ţia a x e i p r in c ip a le a le z iu n ii pe
suprafaţa c o rp u lu i. A x a p r in c ip a lă a u n e i le z iu n i o în tâ ln im
in e c h im o ze le lin ia re m in o re ( lo v ire de baston), în e c h im o z e le
produse de c o rp u ri co nto nd en te g e o m e trice şi în p lă g ile tăiate.
In p rim u l caz, în c lin a ţ ia se p re c iz e a z ă în ra p o rt cu a xa p r in c i­
pală a re g iu n ii c ă re ia î i a p a rţin e le z iu n e a .
în c lin a ţia poate fi verticală, o b lic ă sau orizontală. în p lag a
(rana) tăiată, în afară de această în c lin a ţie , se m ai poate d escrie
direcţia p ro p riu -z is ă a ră n irii. A ic i rana are un punct de p lecare
capul - şi un p un ct de o prire - coada. în ră n ile penetrante cu

I o o
1
o r ilîc iu (glonţ, cuţit) se notează în c lin a ţia m are a o r if ic iu lu i -
v e rtica l, o riz o n ta l sau o b lic pe reg iu n ea respectivă.
R ă n ile contuze ale ca p u lu i şi ră n ile spintecate nu au direcţie,
ci n u m a i o în c lin a ţie faţă de cea a re g iu n ii traum atizate.
e) C u lo a r e a r e g iu n ilo r c o r p o r a le a fe cta te se rv e şte la
a p re c ie re a d ate i p ro d u c e rii şi la id e n tific a re a o b ie e tu lu i sau
a s u b s ta n ţe i care a p ro d u s le z iu n e a . E c h im o z a îş i m o d ific ă
c u lo a re a p ân ă la d is p a riţie ; e x c o r ia ţ iile şi p e rife ria le z iu n ilo r
au d ife rite c u lo ri, în fu n cţie de v e c h im e . S e c re ţiile sau d e p o z i­
te le v o r fi notate şi p rin cu lo a re a lo r. E x c e p ţ ie fa ce e c h im o z a
de la n iv e lu l g â tu lu i, care nu îş i m o d if ic ă cu lo a re a , d is p ă râ n d
d in tr-o dată, d u p ă câ te v a z ile .
f) R e lie f u l u n ei p lă g i - s u p ra d e n iv e la re a te g u m e n tu lu i
are c a u z e d ife rite : h em ato am e, p ro e m in e n ţe a le c a p e te lo r de
fra ctu ră , a le c a p e te lo r a rtic u la re în lu x a ţ ii, edem e, p re z e n ţa
de e o rp i s tră in i.
g) M a r g in ile p lă g ii v o r f i d e s c ris e p e n tru a cu n o a şte
o b ie c tu l v u ln e ra n t: m a rg in i neted e, lin ia r e (ră n i tăiate ), m a r­
g in i n e re g u la te , d an telate (ră n i c o n tu z e ), m a r g in i z d ro b ite ,
z d re n ţu ite în ru p e ri.
h) P r o fu n z im e a p lă g ii n u o n o tă m deeât p r in in s p e c ţie ,
ta ră e x p lo ra re ş i sondare. E a n e v a arăta g ra v ita te a ră n ii.
i) N u m ă r u l r ă n ilo r c o n s titu ie u n e le m e n t de a p re c ie re
p e n tru ju s tiţie , cu p r iv ir e la in te n ţia a g re so ru lu i. C u cât n u m ă ­
ru l le z iu n ilo r este m a i m are, cu atât in te n ţia este m a i eviden tă.
j) I n c lu z iile a so cia te - se c e rc e te a z ă în ju r u l ră n ii (n o ro i,
fu n in g in e , p r a f de p u şcă ) şi în ra n ă (re stu ri de arm ă, g lo n ţ,
ru g in ă ). E le c o n trib u ie la e u n o a şte re a m ijlo a c e lo r şi c o n d i­
ţ iilo r În c a re a a v u t lo c a g re siu n e a .
k ) M o d if ic ă r ile ţe s u tu rilo r în v e c in a te . în ţe le g e m a ie i le ­
z iu n ile a so c ia te le z iu n ii p rin c ip a le : z g â rie tu ri, e e h im o z e în
ju r u l u n e i ră n i.
C â n d p e rso a n a tra u m a tiz a tă a u rm a t un tra ta m e n t, se
c e rc e te a z ă n a tu ra şi re z u lta te le a ce stu ia .

134
E x a m in a re a se în c h e ie v e r ific â n d tu lb u ră rile fu n c ţio n a le
;ilc r e g iu n ii sau o rg a n u lu i le z a t şi a p o i starea g e n e ra lă a
p a c ie n tu lu i. T u lb u ră rile fu n c ţio n a le re g io n a le sunt v a ria te :
im p o s ib ilit a t e a de a în c h id e sau a d e s c h id e p le o a p e le în
Ira u m a tism e le o c u lo -p a lp e b ra le , im p o s ib ilit a t e a m a s tic a ţie i
sau re d u ce re a ei în tra u m a tis m e le b u co -d e n ta re . N u tre b u ie
să u ită m fa p tu l că a cu z e le s u b ie c tiv e a le p a c ie n tu lu i su n t la
fel de im p o rta n te ca şi c e le o b ie c t iv e , d e şi acestea (c e le
s u b ie c tiv e ) nu p o t fi c u a n tific a te su b fo rm a u n u i s u rp lu s de
z ile d e î n g r i j i r i m e d ic a le . Ia ră ş i s u b lin ie m im p o r t a n ţ a
e x a m e n u lu i m u lt id is c ip lin a r p e n tru a s ta b ili un d ia g n o s tic
m e d ic o -le g a l co re c t, p o st-tra u m a tic.

Aprecierea gravităţii leziunilor traumatice


în funcţie de criteriologia penală
L e g e a c la s if ic ă in f r a c ţ iu n ile îm p o t r iv a să n ă tă ţii d u p ă
răsu n e tu l pe care î l are tra u m a tis m u l re s p e c tiv . In acest sc o p ,
se u tiliz e a z ă un c rite riu p re d o m in a n t m e d ic o -le g a l - n u m ă m l
de z ile de în g r ijir i m e d ic a le n ecesare v in d e c ă r ii ( Z I M ) .
A p lic a r e a ace stu i c rite riu este su ve ra n ă în p re v e d e rile
C 'o d u lu i p e n a l. N o ţiu n e a de Z I M nu se su p ra p u n e p este ce a
de z ile de s p ita liz a re sau de c o n c e d iu m e d ic a l, fie c a re re p re ­
ze n tâ n d o a n a liz ă a e v e n im e n tu lu i d in alt p u n c t de v e d e re
(m e d ic a l sau de asig u rări). C o n c e p te le se p o t e v e n tu a l su p ra ­
pune c a n u m ă r ab solu t.
D e exem plu: o fractură necesită 1 -2 z ile de supraveghere
m e d ic a lă p ro p riu -z is ă , 1 0 -1 4 z ile de în g r ijir i b a ln e o - lîz io -
(crapeutice, şi purtarea unui aparat o rtop ed ic tim p de m ai m u lte
săptăm ăni. N u m ă m l de z ile de sp ita liza re şi de su praveghere
m ed icală (in c lu s iv tratam ente adiacente şi ale c o m p lic a ţiilo r)
SC c u a n tific ă . In fin al re zu ltă un n u m ă r de z ile de în g r ijir i
m ed icale care poale fi mai mare, m ai m ic sau egal cu cel de
spitalizare. Z Î M reprezintă în să o c ifră co m u n icată m e d iu lu i
ju r id ic pentru o corectă în cad rare p e n a lă a agresiun ii.
S u n t în s ă s itu a ţii în care c r it e r iu l Z Î M este d e z a v a n ta jo s
p e n tru v ic tim ă , în se n su l că, d e ş i v in d e c a re a are lo c ra p id ,
p re ju d ic iu l f iz ic sau p s ih ic este p e rm a n e n t şi aduce o m o d if i­
care g ra vă a s tă rii de sănătate a in d iv id u lu i. A p a r e d e c i n e ce ­
sară o d ife re n ţie re su p lim e n ta ră a tra u m a tis m e lo r cu co n se cin ţe
d e fin itiv e , în tr- u n a rtic o l de le g e se p arat şi an um e a r t ic o lu l
182 d in C o d u l p e n a l (vă tă m a re a c o rp o ra lă g ravă).
C o d u l p e n a l fa ce d is tin c ţie în tre v ă tă m a re a să n ă tă ţii şi
v ă tă m a re a in t e g r it ă ţii c o rp o ra le . P r in v ă tă m a re a in te g rită ţii
c o rp o ra le se în ţ e le g acele le z iu n i ca re n u n e ce sită în g r ij ir i
m e d ic a le şi c a re n u se a so c ia z ă c u s im p to m e o b ie c tiv e care
să e x p rim e p a rtic ip a re a u n o r s is te m e m o rfo - fu n c ţio n a le în
p ro c e s u l p a to lo g ic . în c a z u l v ă tă m ă rii să n ă tă ţii, pe lîn g ă m o ­
d if ic ă r ile lo c a le a n a to m o p a to lo g ic e , a p a r şi p ro ce se f iz io -
p a to lo g ic e lo c a le sau g enerale.
E x is t ă v ă tă m ă ri ale săn ătăţii şi fă ră vătăm are a in te g rită ţii
co rp o ra le .
C o d u l p e n a l a p re cia ză fapta in fr a c t o r u lu i după g ra vita te a
e fe c tu lu i şi a c irc u m s ta n ţe lo r în c a re ea s-a p ro d u s.
în acest sc o p se fa c u rm ă to a re le c la s if ic ă r i ju r id ic e :
- d e lic tu l de lo v ir e fără le z iu n i c o rp o ra le (nu n e c e s ită
z ile de în g r ij ir i m e d ic a le );
- d e lic tu l de v ă tă m a re u şo a ră a in te g rită ţii c o rp o ra le sau
a să n ă tă ţii (n e c e sită până la 20 de z ile de în g r ijir i m e d ic a le );
- d e lic tu l de v ă tă m a re a in te g rită ţii c o rp o ra le sau a săn ă­
tă ţii câ n d le z a tu l n e ce s ită în g r ijir e m e d ic a lă de ce l p u ţin 20
z ile şi cel m u lt 6 0 z ile ;
- d e lic tu l de vătăm are gravă, a tu n ci cân d durata v in d e c ă rii
e m a i m are de 6 0 de z ile sau c â n d le z a tu l a răm as cu un
p r e ju d ic iu f iz ic sau p s ih ic p e rm a n e n t.
A n a liz a d ife re n ţia tă a a g ra v a n te lo r p re v ă zu te de leg ea
p e n a lă la art. 182 p e rm ite o m a i b u n ă în ţe le g e re a c o n d u ite i

136
f
m c c lic o -le g a le în ca z de e v a lu a re c r im in a lis t ic ă şi m e d ic o -
Icgală a le z iu n ilo r de v io le n ţă .
D u p ă cu m am m e n ţio n a t deja, sunt s itu a ţii în care, în
ii Iar ă de m o d u l de a p re cie re a g ra v ită ţii le z iu n ilo r tra u m a tic e
p le câ n d de la c rite riu l Z I M , leg ea p e n a lă p e rm ite în c a d ră ri
penale şi în fu n cţie de alte c rite rii (a v o rt p o st-tra u m a tic, in f ir -
m ila te f iz ic ă sau p s ih ic ă , p u n erea în p rim e jd ie a v ie ţ ii v ic t i ­
m ei, p ie rd e re de organ sau sim ţ, slu ţire ). în toate aceste c a z u ri
se im p u n e e xiste n ţa u n u i p r e ju d ic iu real, leg at c a u z a l de m o ­
m en tu l tra u m a tis m u lu i şi care să fie p erm anent, a d ic ă să nu
mai p oată f i co re cta t p r in m a n o p e re m e d ic a le u lte rio a re .
V o m a n a liz a im p lic a ţ iile m e d ic o - ju r id ic e a le a ce sto r s i-
Inaţii p a rtic u la re .

Pierderea unui simţ sau a unui organ sau


încetarea funcţionării
f acestuia
P rin p ie rd e re a u n u i s im ţ se în ţe le g e lip s ire a c o m p le tă de
facultatea de a p e rce p e se n z a ţii d in lu m e a externă, p rin in te r­
m e d iu l o rg a n u lu i de s im ţ re s p e c tiv (vă z, auz, m iro s , g ust,
p ip ăit).
P ie rd e re a s im ţu lu i p o a te f i in d e p e n d e n tă de p ie rd e re a
Ol g a n u lu i de s im ţ re sp e c tiv , în se n su l că o rg a n u l poate e xista ,
dar nu fu n cţio n e a z ă . P ie rd e re a o rg a n u lu i de s im ţ d u ce ş i la
p ie rd ere a s im ţu lu i sau c e l p u ţin la s lă b ire a a ce stu ia (în c a z u l
|)icrd erii u n u ia d in tre o rg an ele de s im ţ pereche; o ch i, u re ch i).
P ie rd e re a u n u i o rg an în se a m n ă lip s ire a c o m p le tă d e un
i:
organ (stru ctu ră b in e d e fin ită a n a to m ic c a re în d e p lin e ş te o
lim c ţie p re c is ă a c o rp u lu i). P e lîn g ă o rg a n e le de sim ţ, p o t f i
dl si ruse ş i alte organe: p lă m în i, r in ic h i etc.
E x is tă în s ă o e x c e p ţie n o ta b ilă : d in te le . D in p u n c t de
\ c d c rc a n a to m ic şi fu n c ţio n a l d in te le poate fi co n s id e ra t un
organ: are o stru ctu ră d istin ctă , p ro v in e d in tr-o stru ctu ră em -
Itrionară s p e c ific ă şi are un a n u m it ro l în p ro c e s u l t ritu ră rii

137
(m e s te c ă rii) a lim e n te lo r. T o tu şi, d in p u n c t de v e d e re ju r id ic , ]
c o n s id e ra re a u n u i d in te iz o la t ca o rg a n nu poate H s a tis la c ă - l
to a re sau a cc e p ta tă m e d ic o - ju r id ic . î
P ie rd e re a to ta lă a a p a ra tu lu i m a s tic a to r - to ţi d in ţ ii - ş
p o a te fi a cce p ta tă ca p ie rd e re de o rg an , d ar acest lu c r u se
o b se rv ă rar în c a d ru l tra u m a tism e lo r u zu a le - in c lu s iv rutiere. •
In c o n d iţ iile p ie rd e rii p o st-tra u m a tice a în tre g u lu i aparat m as­
tica to r, p a c ie n tu l v a tre b u i in v e stig a t s to m a to lo g ic p en tru e v i­
d e n ţie re a e v e n tu a le lo r m o d ific ă r i p a to lo g ic e p re -tra u m a tic e
de tip p a ro d o n to p a tie , care d e te rm in ă o m o b ilita te cre scu tă
a d in ţ ilo r în a lv e o le şi o re z iste n ţă m u lt scă zu tă la a c ţiu n e a
a g e n ţilo r tra u m a tic i.

Infirmitatea fizică şi psihică permanentă


I n firm ita te a p e rm a n e n tă , f iz ic ă sau p s ih ic ă , re p re z in tă
u n p r e ju d ic iu m o r fo lo g ic , m o rfo - fu n c ţio n a l sau fu n c ţio n a l
p e rm a n e n t şi d e fin it iv . N o ţiu n e a este a m p lă ş i în g lo b e a z ă
u n e o ri şi te rm e n ii de in v a lid it a t e şi de re d u c e re a c a p a c ită ţii
de m un că. I n fim iita te a se co re le a ză cu o p ie rd ere m o r fo lo g ic ă
(b ra ţ sau p ic io r ) , o p ie rd e re care se a s o c ia z ă şi cu d is p a riţia
fu n c ţie i prestate de se g m en tu l resp ectiv şi c h ia r c u m o d ific a re a
c a p a c ită ţii de in te g ra re a u n u i segm en t al c o ip u lu i - p a r a liz ia
p o s t-tra u m a tic ă , de e x e m p lu .
N o ţiu n e a de in f im iit a t e p e m ia n c n tă în g lo b e a z ă u n e o ri
şi in v a lid ita te a (d e fin ită ca un p re ju d ic iu fu n cţio n a l ca re poate
fi în s ă r e v e r s ib il sau ca re îş i poate m o d ific a în tim p c a ra c te ­
r is t ic ile ) , ce arc d re p t u rm a re o m ic ş o ra re a c a p a c ită ţii de
m u n c ă şi ca re se s ta b ile ş te în fu n c ţie de p ro fe s ie . U n in v a lid
este în to td e a u n a şi un in fir m , în tim p ce un in f în n poate să
nu fie in v a lid - această n o ţiu n e fiin d legată d e c i de p ro fe sie ;
in v a lid ita te a se a p re c ia z ă în grade.
De asemenea, pe plan juridic se apreciază că pierderea
unei corzi vocale constituie o infirmitate permanentă, a cărei
|)rovocare atrage c a lific a r e a faptei ca in fra c ţiu n e de vătăm are
c o rp o ra lă g ravă.
In firm ita te a p s ih ic ă p e m ia n e n tă p oate fi generată de e x is -
len la c o m p lic a ţ iilo r sau a s e c h e le lo r le z iu n ilo r ce reb rale, fapt
CC d u ce la d e g ra d a re a ir e v e r s ib ilă a f u n c ţ iilo r ce re b ra le .
In firm ita te a n u este m ă s u ra b ilă în g rad e sau în p ro c e n te
as:i cu m se p ro c e d e a z ă în c a z u l in v a lid it ă ţ ii.

Punerea în primejdie a vieţii (PPV)


N o ţiu n e a ju r id ic ă de punere în p rim e jd ie a v ie ţii v ic tim e i
Icjii czin tă u n ele m e n t d if ic il şi intens discutat, in c lu s iv de către
jurişti. N o ţiu n e a este d ife rită de cea de tentativă de o m o r (T O ),
dar co n stitu ie un ele m e n t esenţial a l în c a d ră rii u n e i ag resiun i în
„tentativă de o m o r“ . S ta b ilire a în c a d ră rii p e n a le în tentativă d e
o m o r se face p le c â n d de la n oţiu n ea m e d ic o -le g a lă de „p u n e re
in p rim e jd ie a v ie ţ ii“ , la care se adaugă alte n o ţiu n i ju r id ic e
s|)ccifice (prem editare, intenţie, alegerea u nu i instrum ent de către
agresor etc.), care d e te m iin ă în fin a l u n ta b lo u sp e cific.
N o ţiu n e a de p u n e re în p r im e jd ie a v ie ţ ii v ic t im e i fa c e
IC ferire la g ra v ita te a in iţ ia lă a le z iu n ii sau la p o s ib ilita te a ap a ­
riţie i u n o r c o m p lic a ţ ii ca re se p o t s o ld a cu m o a rte a v ic t im e i.
( o n c e p tu l este g re u de a p re cia t o b ie c t iv d e o a re ce e v o lu ţia
unui tra u m a tism este c o n c o rd a n tă c u re a c tiv ita te a p a rtic u la ră
a o rg a n is m u lu i v ic t im e i.
C a lific a r e a m e d ic o - le g a lă a n o ţ iu n ii de P P V se fa ce p le ­
când de la p o te n ţia lu l de p e r ic u lo z it a t e al u n e i le z iu n i. P le ­
când de la acest co n c e p t (în fu n cţie de g ravitatea şi de e v o lu ţia
o b iş n u ită a le z iu n ii) , se d e z v o ltă tre i d ir e c ţ ii d ife rite :
- p o te n ţia l de p e ric u lo z ita te cert, e v a lu a t im e d ia t d u p ă
producerea le z iu n ii (şoc, com ă, in su ficie n ţă cardio-respiratorie);
~ p o te n ţia l de p e r ic u lo z ita te ta rd iv ;
- p o te n ţia l p re z u m a t de p e ric u lo z ita te .
U n asp ect im p o rta n t al în ţ e le g e r ii c o n c e p tu lu i de P P V
c s ic ce l g enerat de p e r ic o lu l im in e n t - im e d ia t, ta rd iv sau

139
potenţial - care a fost îndepărtat fie prin tratament intensiv, I
fie prin reactivitatea particulară a organismului. I
Interpretarea tentativei de o m o r strict de către m ed icu l legist |
nu este de com petenţa sa, deoarece n oţiu n ea ju r id ic ă im pune o j
abordare m u ltid is c ip lin a ră (m e d ic-ju rist-crim in a list-ju d icia rist). \
M e d ic u l leg ist, a c ţio n â n d sin g u r, p o a te s p e c ific a n um ai: |
1. In ten sitatea tra u m a tis m u lu i, c a re se a p re c ia z ă dup ă j
în tin d e re a şi g ra v ita te a le z iu n ilo r . U n r o l im p o rta n t î l are şi
d e te rm in a re a d ire c ţie i de lo v ire , p re c u m şi cu n o a şte re a agen­
t u lu i v u ln e ra n t.
2. R e g iu n e a c o r p u lu i are m a re im p o rta n ţă în d e te rm i­
n a re a fo rm e i şi g r a v it ă ţ ii le z iu n ii. R e g iu n ile c o r p u lu i p o t f i
p la n e , c o n v e x e sau c o n c a v e , ia r u n e le sunt p ro e m in e n te .
A c ţ io n â n d cu o a n u m ită v ite z ă a su p ra p ro tu b e ra n ţe lo r
o soase şi cran iene, ag en tu l v u ln e ra n t d e te m iin ă le z iu n i lo c a li­
zate, ro tu n d e . A c e la ş i o b ie c t, c ă z â n d p e o su p ra fa ţă p la n a
sau c o n v e x ă , v a p ro d u c e le z iu n i e x tin s e , de fo rm ă şi g r a v i­
tate d ife rită . In a fa ră de fo rm a r e g iu n ii c o rp o ra le , in te rv in e
şi p uterea de rezisten ţă a ţesu tu rilo r. Ţ e s u tu rile la x e fa v o riz e a ­
z ă h e m o ra g iile m a ri, e x tin s e (p le o a p e , a x ilă ), spre d e o s e b ire
de ţe s u tu rile dense.
S ta re a de te n s iu n e a ţe s u tu lu i sa u o r g a n u lu i e x p lic ă
u n e o ri c o n d iţ iile le z ă rii. In te stin e le , de p ild ă , p le s n e s c m a i
u ş o r la lo v ir e a a b d o m e n u lu i câ n d su n t d e stin se de g aze şi
a lim e n te , d ecât a tu n c i câ n d sunt g o a le .
E x is t ă , d e a se m e n e a , z o n e r e f le x o g e n e în re g iu n e a
e p ig a strică , la n iv e lu l g â tu lu i etc., p rin lo v ire a că ro ra m oartea
se p ro d u c e în m o d re fle x .

Slutirea
9

S lu ţ ir c a co n stă în a lterarea în la ţ iş ă r ii f iz ic e a c o rp u lu i şi
fe ţe i ( în a d o u a situ a ţie se n u m eşte şi d e sfig u ra re ) v ic tim e i,
în aşa fe l în c â t aceasta are un asp ect n e p lă cu t. A c e s t aspect

140
neplăcu t r e z id ă în d istru g e re a a rm o n ie i tră s ă tu rilo r fe ţe i sau
a c o rp u lu i.
S p re d e o s e b ire de c e le la lte re g iu n i a le c o r p u lu i um an,
cca b u c o - m a x ilo - fa c ia lă p re z in tă o serie de p a rtic u la rită ţi
in o ifo -fu n c ţio n a le , care im p rim ă anum ite caractere tra u m a tis­
m e lo r a ce ste i re g iu n i.
Faţa c o n s titu ie , p rin ceea ce se n u m e şte „ f iz io n o m ie “ ,
I im m ijlo c - ca ra c te ristic fiin ţe lo r su perioare - de e x te rio riza re
a lu tu ro r m o d if ic ă r ilo r in te rn e şi sim tă m in te lo r.
D e ase m e n e a, p r in o rg a n e le de s im ţ c o n c e n tra te la acest
III vel, c o n trib u ie la s ta b ilire a c o m p le x e lo r le g ă tu ri cu m e d iu l
extern şi cu re s tu l in d iv iz ilo r d in societate.
F u n c ţia fiz io n o m ic ă , p rin ce le două la tu ri ale sale, face
ca o m u l să se in te g re z e în toată c o m p le x ita te a v ie ţ ii s o c ia le .
( 'c ic d o u ă la tu ri cita te sunt rep rezen tate p rin :
1. F iz io n o m ia statică, dată de fo rm a s c h e le tu lu i feţei,
c o lo ra ţia ş i g ro sim e a p ie lii şi a s tra tu lu i subcutan at.
2. F iz io n o m ia d in a m ic ă , ce c o n s titu ie de fa p t m im ic a ,
a d ic ă a s p e c tu l feţei în tim p u l a c t iv it ă ţ ii a p a ra tu lu i
m a x ilo - fa c ia l.
T ra u m a tis m e le su fe rite de această re g iu n e d u c la m o d if i­
cări ale a m b e lo r la tu ri ale f iz io n o m ie i, d ân d u n e o ri in d iv id u ­
lui un a sp e ct m u tila n t, d is g ra ţio s şip u n â n d u -1 în in fe rio rita te
ţaţă de c e ila lţ i se m e n i ai săi. A c e a s ta î l fa ce pe b o ln a v să
evite c o le c tiv ita te a , să se sustragă ei, fapt care d u ce la m ic ş o ­
rarea c a p a c ită ţii de m u n că a in d iv id u lu i.
In re g iu n e a b u c o - m a x ilo - fa c ia lă sunt co n ce n tra te o serie
(Ic organ e de sim ţ, a că ro r interesare în c a d ru l tra u m a tis m e lo r
acestei re g iu n i fa ce ca in d iv id u l re s p e c tiv să d e v in ă u n in ­
ii rin p e n tru societate.
M a re a b o g ă ţie în n e rv i şi vase a ace stei re g iu n i fa ce ca,
111 urm a tra u m a tism u lu i, h e m o ra g iile să fie destul de frecven te
şi, u n eo ri, cu e v o lu ţie destul de gravă. D e asem enea, le z iu n ile
nervoase pot genera tu lb u ră ri m o to rii, s e n z itiv e şi se n zo ria le .

141
L e g ă tu ra in tim ă care există în tre v is c e ro c ra n iu ş in e u r o c r a - »
n iu face ca u n o r traum atism e v io le n te ale v is c e ro c ra n iu lu i să li
se a so cie ze şi le z iu n i craniene, u neo ri cu e v o lu ţie foarte gravă.
P re z e n ţa o rg a n e lo r de sim ţ, a b o g a te i v a s c u la r iz a ţ ii şi
in e r v a ţ ii, p re c u m şi im e d ia ta v e c in ă ta te a s is te m u lu i n e rv o s
c e n tra l e x p lic ă de ce tra u m a tis m e lo r fa c ia le l i se a s o c ia z ă
d e s e o ri c o m o ţia sau c o n tu z ia ce re b ra lă .
In a fa ra le z iu n ilo r s is te m u lu i n e rv o s ce n tra l, în fu n c ţie
de in te n s ita te a şi e x tin d e re a tra u m a tis m u lu i m a x ilo - f a c ia l,
p o ate să ap ară ş o c u l tra u m a tic, în a c ă ru i g e n e ză im p o rta n tă
este şi sta re a g e n e ra lă a o rg a n is m u lu i in tere sat.
D e s fig u ra re a p oate fi c o n s id e ra tă fo a rte s u p e rfic ia lă , im ­
p o rta n tă, fo a rte im p o rta n tă .
F o t o g r a f iile co n tra se m n a te de e x p e rt ilu s tre a z ă d e s c rie - j
rea fă c u tă în ra p o rtu l e x p e rtiz e i, aceasta c o n s titu in d o m e to d ă
c la s ic ă de e v a lu a re a p r e ju d ic iu lu i estetic. O m e to d ă m o d e rn ă
de e v a lu a re a p r e ju d ic iu lu i e ste tic o c o n s titu ie e s te tim e tria .
D e sfig u ra re a , am putaţia şi d efo rm area p ot a vea d rept c o n ­
secinţă p erm anentă sluţirea. S lu ţire a a reprezen tat în to td eau n a
o p ro b le m ă d if ic ilă a e xp e rtize i m e d ic o -le g a le a p erso an e lo r.
S lu ţ ir e a cap ătă s e m n ific a ţie ju r id ic ă a cc e p ta tă în c o n ­
d iţ iile în c a re p r e ju d ic iu l e ste tic este d e f in it iv şi ir e c u p e r a b il
p rin m e to d e le tera p e u tice avute la d is p o z iţie . C h ia r şi în acest
ca z, s lu ţire a p o a te fi co nte stată în fu n c ţie de c o n s id e r a ţ iile
c u lt u r a le a le p e rs o a n e lo r im p lic a t e ( c ic a t r ic ile sa u c h ia r
ta tu a je le p o t f l co n s id e ra te ca f iin d un s u rp lu s de fru m u se ţe ).
P e n tru a n u lu a în c a lc u lu l s lu ţ ir ii aceste asp ecte „ s u b ie c -
t iv e “ , H o d in a p ro p u s, în 1973, u n estetim etru ca re să p e rm ită
o e v a lu a re u n ita ră a s lu ţir ii, în fu n c ţie de c ic a t r ic ile , d e fo m iă -
r ile ş i r e t r a c ţiile o b se rva te la p e rso a n a e x a m in a tă , d u p ă ce
p ro c e s u l de v in d e c a re f iz io lo g ic ă a luat sfâ rşit. S e a n a liz e a z ă
faţa p le c â n d de la un c a ro ia j a lc ă tu it d in 122 de p ătrate,
a p lic a te p e o fo to g ra fie a v ic t im e i, d u p ă tra u m a tism .
C ic a t r ic ile sunt analizate pe o scală de la 0 la 10 (3 - c ic a ­
trice estetică, 6 - h ip ertro fică, 7 - ch e lo id ă , 9 - c ic a tric e n ecro-

142
/lila postarsură şi, în lîn e , 10 - lip sa totală a ţesu turilor m o i).
I )c fo rm ă rile şi re tra cţiile se a p reciază în fu n cţie de existenţa
'.au ine xiste n ţa m o d ific ă r ilo r p em ian en te. Se cu a n tifică ap o i
d efo rm ările şi retracţiile, în fu n cţie de extinderea acestora.
E v a lu a re a c a ra c te ru lu i d e fin it iv al s lu ţ ir ii p re cu m şi a
im p a c tu lu i s o c ia l a l a ce ste ia se face în tim p şi în fu n c ţie de
\ ă islă , sex, sta tu tu l s o c ia l, statu tu l m a rita l al v ic tim e i.
In fin a l, se p ro p u n e un in d ic e de d e sfig u ra re , care în g lo ­
dează in d ic ii de c ic a tric e , de d e fo rm a re ş i de retracţie. A c e s t
in d ic e de d e s fig u ra re se ra p o rte a z ă la n u m ă ru l to ta l de z o n e
a n a liza te (1 2 2 ).
M u lt tim p a fo st a cre d ita tă id e e a e d e n ta ţie i p o st-tra u m a -
I ICC a in c is iv ilo r c e n tra li ca f iin d e c h iv a le n tă cu slu ţire a ( p le -
I and de la c o n c lu z ia ju s tă că d in ţ ii p ie r d u ţi nu p ot f i în lo c u iţ i
III m o d f iz io lo g ic , c i n u m a i p r in p ro te z a re f ix ă - T r ib u n a lu l
S u p re m 1967). In c o n te x tu l n o ilo r p o s ib ilit ă ţ i te ra p e u tic e
(jMuteze f ix e f iz io n o m ic e şi im p la n t u r i de p iv o ţ i de tita n ),
mi se p o a te c o n s id e ra s lu ţire d e câ t e d e n taţia to ta lă p o s t­
i
ii a u m a tică în c o n d iţ iile în care p ro te z a re a are lo c cu p ro te z ă
m o b ilă , fa p t c e d u c e la m o d ific ă r i ir e v e r s ib ile o c lu z iv e şi
( i/ io n o m ic e .

Avortul post-traumatic
A v o r t u l a c o n s titu it d in to td e a u n a o p ro b le m ă m e d ic o -
lc)’,ală la rg d e zb ă tu tă . P r in im p lic a ţ iile sale m u ltip le de o rd in
m e d ic a l, d e m o g ra fic , s o c ia l ş i p s ih o lo g ic , a v o rtu l n u m a i
(o iis t it u ie o p ro b le m ă in d iv id u a lă a f e m e ii sau f a m ilie i, c i
d e v in e u n a d in m a r ile p ro b le m e m e d ic o - s o c ia le m o d e m e .
A v o r t u l a c c id e n ta l este n e in te n ţio n a t, ia r c o n s e c in ţe le
'.e a p re c ia z ă p o t r iv it p re v e d e rilo r le g ii p e n a le ca v ă tă m a re
Io rp o ra lă gravă. A^vortul a cc id e n ta l p oate fi tra u m a tic ( lo v ire a
j'ia v id c i a v â n d d re p t c o n s e c in ţă p ie rd e re a s a rc in ii, cu toate
t ( im p lic a ţ iile ce d e cu rg d in aceasta), d a r se p oate p ro d u c e şi

143
în a fa ra u n u i tra u m a tism , sp re e x e m p lu în c o n te x tu l u n u i
tra ta m e n t m e d ic a l c o n tra in d ic a t s tă rii de g ra v id ita te , situ a ţie
care, în p lu s, atrage şi ră sp u n d e re a p ro fe s io n a lă .
C a u z e le a cc id e n ta le ale a v o rtu lu i sunt variate. în a p re cie ­
rea a v o rtu lu i tra u m a tic, foarte im p o rta n tă este a n a liz a c irc u m ­
sta n ţe lo r şi c o n d iţ iilo r care au d e te rm in a t această vătăm are .
Se u rm ăreşte, d e ci, e v id e n ţie re a ra p o rtu lu i de ca u z a lita te p e r­
s o n a liz a t, de la c a z la caz. î n a n a liz ă în s ă n u se p oate lu a în
d is c u ţie c r it e r iu l n e ş tiin ţe i (a g re s o ru l n u a ştiu t că fe m e ia
este g ra v id ă în m o m e n tu l lo v ir ii) , d ecât ca o e v e n tu a lă c ir ­
cu m sta n ţă atenuantă.

ii
f!
CAPITOLUL 10 i

ANALIZA CONSECINŢELOR
MEDICO-LEGALE ALE TRAUMA­
TISMELOR MECANICE ÎN FUNCŢIE
DE MECANISMUL DE PRODUCERE
E v a lu a re a c o n s e c in ţe lo r tra u m a tis m e lo r m e c a n ic e r id ic ă
p ro b le m e serio ase, acestea fiin d re s p o n s a b ile de c irc a 7%
(lin toate d e ce se le în re g istra te în ţă rile c iv iliz a te . D e c e s e le
p o st-tra u m a tice re p re z in tă a p a tra c a u z ă de m o a rte (d u p ă
b o lile c a rd ia ce , b o lile m a lig n e şi c e le c a rd io -v a s c u la re ).
P rin a cţiu n e a fa c to rilo r tra u m a tic i se p ie rd c irc a 3,5 m i l i ­
oane de z ile p o te n ţia le de v ia ţă (p ân ă la v â rsta m e d ie de 65
de ani). In c o m p a ra ţie cu aceste c ifre , tre b u ie re a m in tit fa p tu l
că n e o p la s m e le scad n u m ă ru l de z ile p o te n ţia le de v ia ţă c u
d o ar c irc a 1,8 m ilio a n e . D ife re n ţa este dată de im p a c tu l m a ­
jo r al tra u m a tis m u lu i la v â rste tin e re . C o s t u r ile e c o n o m ic e
legate de tra u m a tis m (s p ita liz a re , p ie rd e ri in d ire c te şi a so ­
ciate) sunt de peste 90 m ilia rd e de d o la ri an ual în S U A (d in tre
care n u m a i a c c id e n te le de c ir c u la ţie su nt estim ate la p e ste
40 m ilia rd e ).
D in p u n c t de v ed e re sta tistic, in firm ita te a este e v a lu a tă
d ife rit, în fu n c ţie de lo c u l de p ro d u c e re a tra u m a tis m u lu i.
In p rim u l rând, este de rem arcat fre cv e n ţa crescută a a c c i­
d en te lo r m tie re ca şi cauze de in fîm iit a t e p erm anentă (1,7 m i-
Iioane de p e rso a n e cu in firm ita te te m p o ra ră şi 120 0 0 0 de
jicrso a n e c u in firm ita te p e rm a n e n tă de m u n că , d in to ta lu l de
5 m ilio a n e de p erso an e a ccid e n ta te an u al). S -a rap ortat u n
v â r f de in firm ita te g enerată de a c c id e n te le ru tiere, la p e rs o a ­
nele cu v â rsta c u p rin s ă în tre 5 şi 24 de ani.

145
S p re co m p a ra ţie , m e n ţio n ă m că un n u m ă r de 11 m ilio a n e
de p e rso a n e se a cc id e n te a z ă la lo c u l de m u n că; 1,9 m ilio a n e
sunt co n s id e ra te cu in f im iit a t e te m p o ra ră şi 70 0 0 0 v o r avea
in firm ita te p e rm an e n tă.
A p r o x im a t iv 25 de m ilio a n e de o a m e n i su fe ră le z iu n i
ca u rm a re a a c c id e n te lo r c a s n ic e ; d in ace ştia, 80 0 0 0 v o r
p rezen ta in firm ita te perm anentă. In S U A , a cc id e n te le c a s n ice
sunt re s p o n s a b ile d c 25 0 0 0 de d e ce se , anual. în m a re parte,
ca u z a in iţ ia lă a m o r ţ ii este că d e re a a c c id e n ta lă .
A c c id e n te le p ro d u se în lo c u r i p u b lic e (a c tiv ită ţile recrea­
ţio n a le şi sp o rtiv e , d a r şi a g re s iu n ile ) su nt c o n s id e ra te ca
a v â n d p o n d erea m a x im ă în g enerarea in fir m it ă ţ ii p erm an e n te
(d in 2 9 de m ilio a n e de o a m e n i a fe c ta ţi în fie c a re an, 60 0 0 0
au in fir m ita te p erm a n e n tă , ia r 19 0 0 0 îş i p ie rd v ia ţa ).
C e l p u ţin în S U A , a c c id e n te le ru tie re su nt re s p o n s a b ile
de c e le m a i m u lte d ecese şi c a z u ri d e in f im iit a t e p o st-tra u -
m a tic ă , deşi, în c if r ă a b so lu tă , e le su nt m a i p u ţin fre c v e n te
faţă de alte tip u r i de a cc id e n te .
D r. W illia m H . H a d d o n Jr. c o n s id e ră că, în ce p riv e ş te
a cc id e n te le m tie re , atât a fe cţiu n e a p o st-tra u m a tic ă cât şi c o n ­
s e c in ţe le ei im e d ia te sau în tim p p o t f i p re v e n ite p rin stra te g ii
o p tim e a c tiv e şi p a siv e .
S tra te g iile p a s iv e su n t a u to m a tiza te , n u n e c e s ită a c ţiu n i
in d iv id u a le şi sunt c o n s id e ra te c e le m a i e fic ie n te ( u m fla re a
a ir-b a g - u lu i în tr-o c o liz iu n e m tie ră a c c id e n ta lă ).
S tra te g iile a c tiv e im p u n o a c ţiu n e in d iv id u a lă p e n tm a
f i p ro te cto a re (de e x e m p lu , c e n tu rile de p ro te c ţie auto tre b u ie
în c h is e in d iv id u a l) .
în p lu s , s-a im p u s re g u la p ro te c ţie i c e lo r p a tm E {engi-
neering - p ro te c ţie d in p ro ie c ta re ; economic - p rim e m a i
m ic i d c a sig u ra re a c a s e lo r d otate cu stin g ă to a re de in c e n d iu
au to m ate; enjorccmcnt - ohligaiia. le g a lă de a p u rta ca scă p e
m o to c ic le tă şi de în c h id e re a c e n tu r ilo r la p o rn ire a a u to m o ­
b ilu lu i - sunt c o n s id e ra te ce le m a i sig u re; educaţional -

146
ed u caţia p o p u la ţie i este c o n s id e ra tă m ă su ra cea m a i p u ţin
d ic ie n t ă , d a to rită a u d ie n ţe i scăzu te, c h ia r câ n d se în c e a rc ă
p o p u la riz a re a p rin m ijlo a c e de in fo rm a re în m asă).

Căderea şi precipitarea
A p a r în c o n d iţii d ife rite , a m b e le fiin d co n se cin ţa p ie rd e rii
e c h ilib r u lu i sta tic şi d in a m ic .
C ă d e re a este o m o d ific a r e a p o z iţ ie i c o rp u lu i, a stfel în c â t
0 parte a ace stu ia se lo v e şte de p la n u l de su sţinere. P re c ip ita -
1ca este o tre ce re a c o r p u lu i de pe u n p la n p e a ltu l situ a t m a i
J O S , sub a cţiu n e a g ra v ita ţie i.

G ra v ita te a le z iu n ilo r p ro d u s e p rin că d e re ş i p re c ip ita re


i
d e p in d e de o se rie de fa c to ri, c u m a r fi;
- v ite z a de căd ere, care la râ n d u l ei d e p in d e de în ă lţim e a
de la ca re se ca d e şi de g reutatea c o rp u lu i;
- p ro p rie tă ţile o b ie c t u lu i de care se lo v e ş te c o rp u l în
cădere. A s t f e l, lo v ir e a de o b ie c te d ure d e te rm in ă u n a n u m it
fel de le z iu n i, în tim p ce c o r p u r ile m a i m o i (apa, ză p a d a ) p o t
a n ih ila sau m ic ş o ra e fe c te le lo v ir ii;
- re g iu n e a lezată: c e le m a i g ra v e su n t le z iu n ile de la
Bi
n iv e lu l c a p u lu i, c h ia r în c o n d iţ iile în care că d e re a s-a p ro d u s
de la m ic ă în ă lţim e .
P ie rd e re a e c h ilib r u lu i p o a te av e a c a u z e in te rn e , leg ate
dc u n e le d e fic ie n ţe a le m e c a n is m u lu i r e fle x de m e n ţin e re a
p o s tu rii ( b o li n e u ro lo g ic e , s in c o p ă ca rd ia c ă , e p ile p s ie ) sau
a c au ze externe, c u m a r f i u m id ita te a s o lu lu i, o b sc u rita te a sau
d ife rite o b sta c o le .
M a re a fre c v e n ţă a tra u m a tis m e lo r p ro d u s e p rin căd ere
şi p re c ip ita re şi v a rie ta te a le z iu n ilo r c o n s e c u tiv e im p u n u n
stu d iu al a ce sto r le z iu n i, c o m p le ta t cu un e x a m e n c o m p e te n t
la faţa lo c u lu i. D ife re n ţie re a le z iu n ilo r de căd ere (m e c a n is m
p asiv) faţă de c e le a c tiv e (tra u m a tice ) este im p o rta n tă în p ra c-
I ica m e d ic o -le g a lă şi ju d ic ia ră , d eoare ce p rim e le sunt d e se o ri
in v o c a te în apărare.

147
Căderea
S e fa ce d is tin c ţ ie în tre căd erea d in p o z iţie sta ţio n a ră ş i
că d e re a d in m ers, c a ra c te riz a tă p rin le z iu n i m a i p ro n u n ţa te !
D in tre fa c to rii in te rn i c a re d e te rm in ă căderea, m e n ţio n ă m
eb rietatea şi a lte in t o x ic a ţ ii acute, b o lile n e u ro lo g ic e p re c u m
e p ile p s ia şi d ife rite b o li v a s c u la re şi co ro n a rie n e . în d e te rm i­
narea c ă d e rii, un ro l im p o rta n t î l jo a c ă fa cto rii e xte rn i, p re c u m
te re n u l a lu n e c o s sau d ife rite o b sta co le ; de asem enea, p ie rd e ­
rea e c h ilib r u lu i p o a te fi c o n s e c in ţa u n e i a c ţiu n i d in e x te r io r
(îm b râ n c ire ).
L e z iu n ile d in că d e re au o s e rie de c a ra c te ris tic i ca re se r­
v e s c la s ta b ilire a m e c a n is m u lu i de p ro d u ce re .
A s t f e l, ele sunt lo c a liz a te p e p ă rţile p ro e m in e n te a le c o r ­
p u lu i, c u m ar fi: frunte, nas, re g iu n i m alare, b ărbie, oase p a rie ­
tale, o c c ip ita le , p a lm e , coate, g e n u n c h i.
S u n t le z iu n i u şo a re şi co n s ta u d in e c h im o z e , e x c o r ia ţ ii,
h e n ia to a m e , p lă g i ( în s p e c ia l z d ro b ite ) şi fra c tu ri. S u n t u n i­
p o la re , a d ic ă se situ e a z ă p e o s in g u ră parte a c o rp u lu i.
E x p e rtiz a v a în c e p e c u un e xa m e n la faţa lo c u lu i, m e d ic u l
le g is t tre b u in d să e x p lic e în m ă su ra p o s ib ilu lu i şi c a u z a ca re
a d e te rm in a t căderea. în acest sens, se v o r fa ce v ic t im e i e x a ­
m in ă rile n ecesare p e n tru d e p ista re a e v e n tu a le lo r c a u z e in te r­
ne ca re au p u tu t d u ce la p ie rd e re a a u to e c h ilib ru lu i.

Precipitarea
L e z iu n ile p ro d u s e p r in p re c ip ita re au o g ra v ita te m a i
m a re d e câ t c e le d in cădere. P re c ip ita re a re p re z in tă u n m ijlo c
fre c v e n t de s in u c id e re (a l tre ile a ca fre cv e n ţă d u p ă o tră v ire
şi sp â n zu ra re ). S e în tâ ln e s c , de asem enea, n u m e ro a se c a z u ri
de p re e ip ita re a c c id e n ta lă , m a i ales ca a cc id e n te de m u n că ;
m a i rare sunt p re c ip it ă r ile o m u c id e ri.
P r in c ip a la c a ra c te ris tic ă a le z iu n ilo r p ro d u se p rin p r e c i­
p ita re este g ra v ita te a , ele a v â n d p o te n ţia l letal im e d ia t.

148
o a d ou a c a ra c te ris tic ă este d is p o z iţia pe m a i m u lte p ărţi
ale c o rp u lu i, le z iu n ile f iin d d e c i m u ltip o la re .
în al tre ile a r în d , sunt e x tre m de n u m ero ase şi fo a rte va-
I lalc. în ca d ru l e x p e rtiz e i m edico-1 egale, se im p u n e de fie ca re
dală ce rcetarea c a ra c te ru lu i v ita l a l le z iu n ilo r (în s p e c ia l de
p re cip ita re ) d e o a re ce c a d a v ru l poate fi a ru n ca t de la în ă lţim e
pentru d is im u la re a u n e i o m u c id e ri (sugerând sin u c id e re a sau
c atlerea a cc id e n ta lă ). D e asem enea, în c a d ru l e x p e rtiz e i m e ­
ii ico -le g a le , le z iu n ile p ro d u s e p rin cădere şi p re c ip ita re (p a si­
ve) trebuie diferenţiate de le z iu n ile active produse p rin agresiune
d irectă; acest d ia g n o s tic d ife re n ţia l este adesea d if ic il.

Leziunile produse prin mijloace de


apărare-atacare proprii omului
O m u l d is p u n e de o se rie de a m ie n a tu ra le cu a ju to ru l
cărora poate p ro v o c a le z iu n i grave, u n eo ri c h ia r m ortale. G r a ­
vitatea ace sto r le z iu n i este d icta tă de fo rţa c e lu i care lo v e şte ,
de re g iu n e a le z a tă ş i de re a c tiv ita te a v ic tim e i.
C u aju tom l m â in ilo r o m u l poate sugrum a (prin co m p re ­
siune la n iv e lu l g â tu lu i) sau sufoca (prin astuparea o r if ic iilo r
respiratorii) o persoană. L o v it u r ile cu p u m n u l se pot so ld a cu
lia c tu ri, în sp e cia l la n iv e lu l m a s iv u lu i fa cia l, iar dacă forţa
agresorului este m are, se p o t înregistra ch ia r fracturi de b o ltă
craniană. D e asem enea, lo v itu rile la n iv e lu l re g iu n ii ce rv ica le ,
al sinu su lu i caro tidian sau al p le x u lu i so lar (regiu ni reflexogene)
pol d etem iin a m oartea p rin in h ib iţie . L e z iu n i traum atice grave
pot apărea şi p rin iz b ire cu capul dar, m ai Ifecvent, cu p icio a re le .
S u n t citate c a z u ri de fra ctu ri co stale cu lezarea o rg a n e lo r
to ra cice sau a b d o m in a le ca u rm a re a u n o r lo v it u r i c u p ic io a ­
rele sau p rin c ă lc a re a v ic tim e i. S e m a i p o t p ro v o c a le z iu n i şi
eu a ju to ru l d in ţilo r . S e d e s c riu p lă g i m o rta le , p rin m u ş c a re a
g â tu lu i şi d e sc h id e re a v a s e lo r m a ri de la acest n iv e l. E x is t ă
p o s ib ilita te a ca ace ste p lă g i m u şcate să se su p ra in fe cte z e .

149
Accidentele de trafic
A c c id e n t u l ru tie r re p re z in tă eea m a i fre cv e n tă c a u z ă de
m o a rte v io le n t ă a u lt im ilo r a n i. In g e n e za a c c id e n tu lu i su n t
im p lic a ţ i trei fa cto ri im p o rta n ţi - o m u l, ca p a rtic ip a n t la tra fic ,
v e h ic u lu l şi d n im u l, ia r ca fa c to ri fa v o riz a n ţi, m e d iu l (ru ra l
sau urban ), se zo n u l, z iu a d in săptăm ână, c o n d iţiile m e te o ro lo ­
g ice.
D in s tu d iile efectu ate p ân ă în p rezen t, se d e sp rin d e id e e a
r o lu lu i c o v â r ş ito r al fa c to ru lu i u m a n în p ro d u c e re a a c c id e n ­
te lo r ru tie re .
S tă rile de in a p titu d in e p s ih ic ă m o m e n ta n ă ale c o n d u c ă to ­
r u lu i auto p o t fi g enerate de:
- creşterea v ite z e i, în aşa m ă su ră în c â t depăşeşte p o s ib i­
lit ă ţ ile de re a c ţie p ro m p tă ;
- h ip o re a c tiv ita te a d a to ra tă s o m n o le n ţe i sau o b o s e lii;
- a d m in is tra re a de tra n c h iliz a n te sau alte tra ta m e n te c u
e fe c t p e s is te m u l n e rv o s c e n tra l ( S N C ) ;
- in flu e n ţa a lc o o lu lu i, n ic o t in e i şi c o fe in e i;
- starea de sănătate, a lim e n ta ţia , starea f iz io lo g ic ă etc.

Mecanismul de producere a leziunilor în


accidentele de trafic
P o lim o r f is m u l le z iu n ilo r c a ra c te ris tic e a c c id e n te lo r d e
c ir c u la ţ ie în c a z u l ocupanţilor locurilor într-un autovehicul
se d a to re a ză , în u ltim ă instanţă, lo v ir ii sau ş o c u lu i d e te rm in a t
de c io c n ir e (im p a ct), o p r ir ilo r b ru şte (d e ce le ra ţie ), p r o ie c tă r ii
o r g a n is m u lu i a fla t în v ite z ă (a c c e le ra ţie ).
F e n o m e n u l este an alo g cu căderea u n u i c o ip de la în ă lţim e ,
v ite za de cădere crescând în rap ort cu distanţa. Intr-o c o liz iu n e ,
v ite z a v e h ic u lu lu i are im p o rta n ţă m a i m are decât m asa. In
m o m e n tu l c io c n irii, energia cin e tic ă a v e h ic u lu lu i este ab sorb ită
de o bstacol şi de caroserie, iar de distanţa dintre lo c u l de c io c n ire

150
Şl ccl de o p rire d epin de durata şo cu lu i. C u cât această d istanţă
tî esie m ai scurtă, cu atât şo cu l este m a i b m sc.
M e c a n is m e le de vătăm are la pietoni d e p in d de v ite z a
v e h ic u lu lu i şi de u n g h iu l în care a ce ştia sunt lo v iţi, fiin d p o s i­
b ile m e c a n ism e sim p le , de lo v ire , că lca re , co m p rim a re , târâre
sau c o m p le x e (a so cia te ); lo v ire - p ro ie c ta re , lo v ir e - p r o ie c -
ta re -că lca re etc.

Ocupanţii locurilor din autovehicul


In tim p u l frâ n ă rii şi al o p r ir ii bruşte, ca u m ta re a d e c e le -
I aţiei, c ă lă to r ii su n t p ro ie c ta ţi de pe sc a u n e le lo r, lo v in d u - s e
de p e re ţii in t e r io r i ai v e h ic u lu lu i. In c a z de a v a rii m a ri, cu
d e sch id e re a p o rtie re lo r, se cre e a ză p o s ib ilita te a de a fi e je c-
laţi, ei lo v in d u - s e de d ife r it e o bstacole,' a stfe l în c â t p o a te fi
descrisă o su cce siu n e de im pacte; p rim a re , secundare, terţiare.
D u p ă u n ii a u to ri, ejectarea este re s p o n s a b ilă de le z iu n i m a i
grave decât p ro ie cta re a în in te rio r. L a o cu p a n ţii d in faţă r is c u l
v ă tă m ă rii este s p o rit, p rin lo v ir e a de b o rd , p a rb riz , o g lin d ă ,
de unde fre c v e n ţa m a re a tra u m a tis m e lo r c ra n io - v is c e ra le şi
c ra n io -c e rc b ra le .
In g eneral, se vo rb e şte d espre d ou ă m e ca n ism e le z io n a le ;
a. P rin ş o c d ire c t (p ro ie c ta re sau ejectare), cu su p ra fa ţă
m are de im p a ct. In ace st m e c a n is m , p ă rţile m o i se c o m p o rtă
d ife rit în ra p o rt cu re g iu n e a to p o g ra fic ă , astfel: la co a p se ,
gam be, g e n u n c h i, p ă rţile m o i su n t m a i afectate d ecât s c h e ­
letul, şi in v e rs , la u m ă r şi an tebraţe p ă rţile osoase sunt m a i

6a grav lezate d ecât p ă rţile m o i.


b. P rin fo rţe le c in e tic e şi v ib ra to rii create apare m e c a ­
n ism u l le z io n a l s p e c ific tra u m a to lo g ie i ru tiere, ca u rm are a
d e ce le ra ţie i b ru şte , care m o d ific ă greutatea d in a m ic ă a o rg a ­
n e lo r şi p o z iţia lo r a n a to m ic ă .
L e z iu n ile p ro p riu - z is c sunt m u ltip le , tip ice fiin d în să doar
vâleva. D e llc c ta re a c o lo a n e i c e rv ic a le cu h ip e re x lc n s ie bruscă

.51
d u ce la c o n tu z ie m e d u la ră p r in in te rm e d iu l lig a m e n tu lu i g a l­
ben. In fra c tu rile de c o lo a n ă c e rv ic a lă , p r in d e p la sa re a fra g ­
m e n te lo r o soase m ă d u v a s p in ă r ii v a fi s triv ită şi se cţio n ată.
P rin a ce la şi m e c a n is m se c o n s titu ie h e m a to m u l s u b d u ra l şi
a p a r le z iu n i a le v a s e lo r m a ri. A o r t a se ru p e p r in in te rm e d iu l
ste rn u lu i ce lo v e şte co rd u l, „ c u efect de lo p a tă “ . L e z iu n i g rave
p o t re z u lta şi p rin m e c a n is m u l in d ire c t, ca în c ă d e rile pe fese,
eând se p ro d u c d e z in s e rţii de m ezenter, m p tu ri ale p e d ie u lu lu i
v a s c u la r h e p a tic, s p le n ic etc.
In fu n c ţie de lo c u l o cu p a t în v e h ic u l, p a s a g e rii p re z in tă
le z iu n i s u p e rfic ia le . A s t fe l, e o n d u c ă to m l auto p re z in tă le z iu n i
p r in im p a c t cu v o la n u l, lo c a liz a te la stern şi to ra ce d a r şi la
v is c e re le su biacente; astfel, se d e s c riu fra c tu ri ste m a le şi c o s­
ta le c u în fu n d a re , ru p tu ri a le c o rd u lu i şi v a s e lo r m a ri.
L a m e m b re le in fe rio a re , b lo c a te pe p e d a le le de eom andă,
p re d o m in ă le z iu n ile de g a m b ă , g e n u n c h i şi p la n tă şi, m a i
rar, a le c o lu lu i fe m u ra l ş i c a v ită ţ ii c o tilo id e . C o n d u c ă to ru l
este p ro ie e ta t în a in te , lo v in d u - s e c u c a p u l de p a r b r iz sa u de
m o n tu ra laterală a p a rb riz u lu i, re z u ltâ n d fra c tu ri ale p ira m id e i
n a z a le ş i m a n d ib u le i p re c u m şi le z iu n i d e n to -a lv e o la re . în
im p a c te le v io le n te se fra ctu re a ză m a i în tâ i m a n d ib u la şi, p r in
in te rm e d iu l ei, m a x ila r u l.
P a s a g e ru l de lâ n g ă e o n d u c ă to r p re z in tă , în m a jo rita te a
e a z u rilo r, cele m a i g rave le z iu n i, seaun ul d in dreapta ş o fe ru lu i
f iin d c o n sid e ra t lo c u l ce l m a i expus. în im p a c tu l fron tal, d ato ­
r it ă in e rţie i, el este p ro ie e ta t în a in te . în aeest p rim tim p se
d is tin g e o etapă in iţ ia lă , în care m e m b re le s u p e rio a re p o t
a ten u a v io le n ţa tra u m a tis m u lu i, şi o a d o u a etapă, în eare
t r u n c h iu l se d e p la se a ză în jo s şi în a in te sau în sus şi în a in te .
F iin d antrenat de m iş c a re a t m n e h iu lu i, c a p u l se lo v e ş te de
p ă rţile p ro e m in e n te d in in te rio ru l v e h ie u lu lu i (tablou de b ord ,
stâ lp a n te rio r de su sţin e re a e a ro s e rie i şi e h ia r a c o p e riş sau
p a rb riz ) şi ap ar fra c tu ri ale e ta ju lu i s u p e rio r al v is c e ro c ra n iu -
lu i, m a n d ib u la re , a le aread ei z ig o m a tie e şi o a s e lo r fro n ta le .

152
PVi^
-
In tim p u l u rm ă to r, d acă sp ătarul s c a u n u lu i nu este d e p la sa t
m ainle p rin îm p in g e re de către pasagerul d in spate, o cu p a n tu l
(Im dreapta c o n d u c ă to ru lu i poate recădea pe spate, re zu ltâ n d
Iraclu ri a le c o lo a n e i c e rv ic a le şi m o arte ra p id ă .
P a sa g e rii d in spate sunt p ro ie cta ţi b ru sc p e sp ă ta m l sca u ­
nelor d in faţă. A ce s te a , fiin d de o b ic e i capitonate, a m o rtize a ză
o bună p a rte d in şoc, ceea ce face ca le z iu n ile să fie m a i
puţin grave. C e le m a i fre cv e n te sunt: en torsele, e lo n g a ţiile
liptamentare, fra c tu rile m e m b re lo r in fe rio a re . T ra u m a tis m e le
m a x ilo - fa c ia le su n t m a i rare şi ap ar în c a z u l u n u i im p a c t
p uternic, c â n d p a s a g e rii sunt p ro ie c ta ţi în a in te a s c a u n e lo r
(lin faţă, lo v in d u - s e de s tâ lp ii la te ra li.

Pietonii
L e z iu n ile a p a r p r in lo v ir e d ire ctă , a v â n d la b a ză m e c a ­
nism e s im p le ( lo v ire , că lca re , c o m p rim a re , târâre) sau a so ­
ciate (lo v ire -p ro ie c ta re , lo v ire -p ro ie cta re -că lca re -tâ râ re etc.).

Mecanisme simple:
- L e z iu n ile d e im p a c t d ire c t ( lo c u l de c o n ta c t a l a u to v e -
liic u lu lu i c u c o rp u l v ic tim e i) d e p in d de partea c u ca re lo v e şte
a u to v e h ic u lu l şi sunt e x p rim a te p r in e c h im o z e , e x c o r ia ţ ii,
licm ato am e, fra c tu ri, p lă g i co n tu ze. N iv e lu l la care se a flă
aceste le z iu n i c o rp o ra le co re sp u n d e p ă rţii cu ca re a lo v it
v e h ic u lu l (de e x e m p lu , le z iu n i la g a m b ă p ro d u s e cu bara d in
lată, la co a p se şi b a z in p rod use de capotă). T o ra c e le şi c ra n iu l
sunt lo v ite de a u to b u ze , tra m v a ie , tro le ib u z e sau c o lţu l lă z ii
(le la a u to ca m io a n e . U n e o ri, partea cu care a lo v it a u to v e h i-
(u lu i îş i ştan ţează fo rm a (de e x e m p lu e c h im o z e , e x c o r ia ţ ii
(le fo m ia ş i d e se n u l ra d ia to m lu i, m ă ş tii de p ro te c ţie etc.). Pe
hainele şi c o rp u l v ic t im e i p o t răm âne, la lo c u l de im p a c t,
urme de la v e h ic u l (vo psea, m g in ă , u le i etc.), d u p ă c u m pe
partea de v e h ic u l care a lo v it se p ot g ă si u rm e b io lo g ic e p ro -
\cn ite de la v ic t im ă (sânge, fire de păr, u rm e de ţe su tu ri).

153
- L e z iu n ile de p ro ie c ta re , p o lim o r f e şi m a i g ra v e , se |
g ă se sc p e p arte a o p u să c e lo r de lo v ire . în fu n c ţie de v ite z a |
v e h ic u lu lu i, v ic tim a p oate f i p ro ie c ta tă de la c â ţiv a p ân ă la
z e c i de m e tri. P ro ie c ta re a are lo c p e c a ld a râ m , pe p o d , g rila j |
de fier, stâlp, pom . C e l m a i adesea, aceste le z iu n i sunt m o rtale,
p r in tra u m a tis m c ra n io -c e re b ra l. D a c ă p ro ie c ta re a s-a făcut |
p e p ă m â n t m o a le sau zăp ad ă, le z iu n ile su n t sla b e x p rim a te |
sau p o t lip s i. P ro ie c ta re a p o a te a v e a lo c în d o i t im p i (în tâ i pe |
cap o tă). I I
- L e z iu n ile de că lca re su n t m a i rare ca m e c a n is m s im p lu , |
de s in e stătător, ce l m a i adesea fă c â n d p a rte d in tr-u n m eca- |
n is m a so cia t, de lo v ire -p ro ie c ta re . î n ra p o rt cu greutatea v e h i- |
c u iu lu i a p a r le z iu n i grave, c a fra c tu ri c o m in u tiv e , s triv ire a
c a p u lu i, fra c tu ri de b a z in , c o lo a n ă v e rte b ra lă ş i m e m b re , la i
c a re se ad au g ă ru p tu ri şi c o n t u z ii p le u ro -p u lm o n a re , ru p tu ri
a le v a s e lo r m a ri şi ale c o r d u lu i, r u p tu r i h e p a tice , sp le n ic e ,
re n a le , h e m a to a m e şi ru p tu ri m e z e n te ric e . L e z iu n ile su n t m a i ’
g ra v e a c o lo u n d e roata u rc ă p e co rp . C ă lc a r e a s o lita ră s e j
d e s c rie la p e rso a n e a d o rm ite p e c a ro s a b il, în stare de ebrietate
sa u la p ie t o n ii s u r p r in ş i c u r o ţ ile d in sp a te a le autoca-.,
m io a n e lo r la v ira je . C ă lc a re a la să p e h a in e le v ic t im e lo r urm e
de c a u c iu c , ia r p e p ie le d e se n u l lo r sub fo rm ă de e c h im o z e
sau e x c o r ia ţ ii. M a i d if ic il de a n a liz a t su n t c a z u r ile în care au
lo c m a i m u lte c ă lc ă r i s u c c e s iv e .
- V ic t im a p oate f i agăţată de o p a rte a v e h ic u lu lu i şi
târâtă p e d istanţe v a ria b ile . L e z iu n ile ap ar sub fo m iă de e x c o ­
r ia ţ ii în p la c a rd , în s o ţite u n e o ri şi de a rs u ri sau de n u m e ro a se
d u n g i de d etaşare a te g u m e n tu lu i în d ir e c ţ ia de m e rs a auto-;
v e h ic u lu lu i. U n e o ri se p ro d u c d e la b ră ri a le p ie lii ş i p ă rţilo r
m o i, pe su p ra fe ţe m a ri.
- C o m p rim a re a sau ta m p o n a re a în tre d o u ă v e h ic u le , sau
în tre u n v e h ic u l şi un o b sta c o l au c a ra c te ris tic i le z io n a le ase-^
m ă n ă to a re cu c e le p ro d u se p rin c ă lc a re (cu a sp ect b ip o la r).

154
Mecanisme asociate:
- L o v ir e a şi căderea se în tîln e s c în c a z u l v e h ic u le lo r care
au v ite ză redusă, fiin d e x p rim a te p rin le z iu n i m a i p u ţin în tin s e
Şl, în g e n e ra l, pe p ă rţile p ro e m in e n te . Se v o r o b se rv a d ou ă
focare Iczio n a le : u n u l la n iv e lu l la care lo v e ş te v e h ic u lu l,
a llu l în z o n a în care v ic tim a ia co n ta c t c u p la n u l de su sţin ere.
I c z iu n ile de lo v ire ap ar sub fo rm ă de e c h im o z e , h em a to a m e ,
I iip tu ri m u scu la re , fra c tu ri, ia r ce le de cădere ca ră n i co n tu ze ,
c .x co ria ţii, fra ctu ri. T ra u m a tis m e le c ra n io -c e re b ra le sau a lte
le z iu n i de g ra v ita te cre scu tă sunt m a i rare şi se o b se rv ă m a i
ales la v â rste le extrem e.
- L o v ire a -p ro ie c ta re a este m a i fre c v e n tă la a u to v e h ic u le
cu o v it e z ă m a i m a re de 4 0 - 5 0 k m /h câ n d , d u p ă lo v ir e ,
v ic tim a este aru n cată la c â ţiv a m e tri. D a c ă lo c u l de lo v ir e
este situ a t sub ce n tru l de g reu tate al v ic t im e i, le z iu n ile de
p ro ie cta re v o r apărea în a c e la ş i p la n cu ce le de lo v ire . L e z iu ­
n ile p ro d u s e p r in ace st m e c a n is m c o m p le x su nt g ra v e , m a i
ales la z o n a de co n ta c t c u s o lu l ş i se e x p rim ă p r in tra u m a ­
tism c ra n io -c e re b ra l, le z iu n i ale o rg a n e lo r in te rn e etc.
- L o v ire a , b ascu la re a şi p ro ie cta re a sunt d e scrise la v ite z e
sub 40 km /h . în ru la re , m a ş in a lo v e ş te v ic tim a (p rim u l fo c a r
(Ic lo v ire ) , o aru n că p e c a p o tă (al d o ile a fo c a r) şi a p o i, d u p ă
b a scu la re , o p ro ie c te a z ă pe p la n u l de ru la re (a l tre ile a fo c a r
(Ic le z iu n i) . D e o b ic e i, c o n tu ru l c u tie i c ra n ie n e sau al a lte i
le g iu n i c o rp o ra le - c u care v ic t im a este a ru n cată p e m a ş in ă
se găseşte im p rim a t p e cap otă.
- L o v ire a -c ă d e re a ş i c ă lca re a , lo v ire a -c ă d e re a şi tâ râ re a
sunt m e c a n ism e c o m p le x e , m a i fre c v e n te d e câ t c e le s im p le ,
( e se c a ra c te riz e a z ă p rin m u ltip o la rita te a le z iu n ilo r , p r in
im p o s ib ilita te a in d iv id u a liz ă r ii fie c ă re i le z iu n i în p arte ca
m e c a n ism de p ro d u c e re şi p r in p re ze n ţa o b lig a to rie a le z iu n i­
lo r o so ase p lu rifo c a le . în s it u a ţ iile în care se a s o c ia z ă ro s to -
j-olirea, se v o r o b se rv a le z iu n i pe to t e o ip u l v ie tim e i.

155
Cercetarea medico-legalâ în caz de
accident rutier
în evaluarea m e d ic o - le g a lă a unu i deces prin a c c id e n t
ru tie r, se im p u n e ce rce ta re a tu tu ro r c a u z e lo r ce ar p utea
e x p lic a re s p e c tiv u l a c c id e n t, în v e d e re a c u a n tific ă rii exa cte
a fa c t o r ilo r im p o rta n ţi;
a. E x a m e n u l la faţa lo c u lu i se re a liz e a z ă pentru a c u le g e
date p riv in d u rm ele lăsate de v ic tim ă pe veh icu l (sânge,
substanţă ce re b ra lă etc.), im p r im ă r ile pe ca ro se n e sau
fra g m e n te le de ţesut e x is te n te la lo c u l a c c id e n tu lu i; ' ’
b. E x a m e n u l v ic tim e i şi al h a in e lo r acesteia;
c. E x a m e n u l a u to v e h ic u lu lu i p en tru decelarea de u rm e j
b io lo g ic e ;
d. E x a m e n u l ş o fe ru lu i im p lic a t în a ccid e n t ( in t o x ic a ţ ii,
alte stări care l-a u făcut in a p t ix m lm cond ucerea auto).
în m e to d o lo g ia e x p e rtiz e i n u tre b u ie o m isă p o s ib ilita te a ;
c ă lc ă r ii v ic tim e i p rin tre c e re a m a i m u lto r v e h ic u le peste
re s p e c tiv u l c o ip (în c o n d iţii de în tu n e r ic , v iz ib ilita t e red u să
etc.), p u n â n d u -sc p ro b le m a d a că v ic tim a m a i era sau n u în
v ia ţă la că lca re a u lterio ară. O c a u z ă m a i rar în tâ ln ită , d a r p o ­
s ib ilă în p ro d u c e re a a c c id e n te lo r ru tie re , este m oartea .subită
la v o la n sau m o artea p ie to n u lu i în faţa a u to v e h ic u lu lu i.
Sin uciderea mascată printr-un accident rutier trebuie suspec­
tată ori de câte ori co n d iţiile de m e d iu , starea tehnică a v e h ic u lu ­
lu i, lip sa u m ie lo r de frânare şi antecedentele m e d ico -p sih ia trice
ale co n d u că to ru lu i nu m o tiv e a ză accid en tu l.

Aspecte particulare ale accidentelor de


trafic
Pot lî c o n s id e ra te p a rtic u la re a c c id e n te le p ro d u se p rin |
v e h ic u le cu roţi m e ta lic e (tren, tra m v a i) şi cele prin v e h ic u le i ţ i
d in a g ric u ltu ră (tractoare). p

56
D in tre v e h ic u le le u tiliz a te în a g ric u ltu ră , tra cto ru l este
f d ce p ro d u c e o serie de a ccid e n te d atorate în parte p a rtic u la -
n iă lilo r sale de co n stru cţie . F iin d u n v e h ic u l în a lt, cu b a za
m ică de su sţin ere, a d a p ta b il u n o r te re n u ri aparte, ce l m a i
(ic c v e n t a c c id e n te le ap ar p rin răsturnare. In rap ort cu lo c u l
m uie are lo c răstu rnarea, se p o t p ro d u c e în e c ă ri, a s f ix ii p r in
asp irare de m â l, n is ip etc. T o lu ţ.i, ca fre cv e n ţă , p re d o m in ă
co m p rim a re a c o rp u lu i s a u a u n o r segm ente de corp, m e ca n ism
CC p ro d u c e le z iu n i e x te rn e m in im e . C o m p rim a re a se p o ate
|)ioduce la n iv e lu l g âtu lu i, al c a p u lu i, al to ra ce lu i. A c c id e n te le
ilc Iractor au lo c m a i ra r pe d ru m u rile p u b lic e , e le f iin d ap a­
najul te re n u rilo r sau d r u m u r ilo r a g ric o le , fo re stie re etc.
U n m e c a n is m de p ro d u c e re a le z iu n ilo r este p ro ie cta re a
\ ic lim e i d in sau p rin tracto r, când se d e s c riu ru p tu ri sau e x ­
p lo z ii de o rg an e c a v ita re (c o le c is t, v e z ic ă u rin a ră etc.) sau
I iip tu ri v is c e ra le .

Leziunile şi moartea în urma


accidentelor de tren
S t a b ilir e a a s p e c te lo r j u r id ic e a le m o r ţ ii ca u rm a re a
a c c id e n te lo r de tren c o n s titu ie un o b ie c t iv de p rim o rd in în
m ierpretarea e x p e rtize i m e d ic o -le g a le . M a i exact, c o n c lu z iile
e xp e rtize i treb u ie să p re c iz e z e dacă a fost v o rb a de sin u cid e re ,
o m u cid e re , c ă lc a re a c c id e n ta lă , căd ere a c c id e n ta lă d in tren,
a ccid e n t de m un că, d is im u la re a u n ei o m u c id e ri p rin aşezarea
c a d a v m lu i pe calea fe ra tă sau de o e le c tro c u ţie a c c id e n ta lă
la p erso ane care m e rg pe a c o p e riş u l t re n u rilo r e le c trice .
A c c id e n tu l de tren este ce l m a i adesea so lita r. U n e o r i,
SC pot p ro d u c e ca ta stro fe fe ro v ia re ( c io c n ir i) , d e ra ie ri, des-
p i'in deri de vago ane, toate având un n u m ă r m a i m are de v ic ­
ii m c; în aceste c a z u ri e x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă se re zu m ă la
id e n tific a re a v ic tim e lo r , m a jo rita te a p re ze n tâ n d p olitrau m a-
iism c cu m p tu ri şi z d ro b iri de organe şi h e m o ra g ii consecutive.

157
M a i rar, a u to v e h ic u le le p o t fi s u rp rin s e de tren la traver4f;>i
sa re a c ă ilo r ferate fără b a rie re , cân d c o n d u c ă to ru l au to nu s o 4 i‘
a s ig u ră la tre c e re şi câ n d o c u p a n ţii p o t că d e a v ic t im ă l i p s e l p
de p re v e d e re şi n e re sp e c tă rii n o rm e lo r de c ir c u la ţie de cătrd
şo fe r. C a m e c a n is m e le z io n a le se d e scriu : lo v ire a (im p a ct
d ire c t), cu le z iu n i în tot a x u l c o rp u lu i, p re d o m in a n t cra n ie n e ;ţ|
şi to ra c ic e , c u p ro ie cta re a la d ista n ţe fo a rte m a ri, în rap ort |;|
cu u n g h iu l d e lo v ire , în afara te ra s a m e n tu lu i, pe lin ie , c a z în
ca re p o t avea lo c că lca re a şi se cţio n a re a c o rp u lu i, segm en tele W
f iin d m e n ţin u te în tre ele p r in p u n ţi de p ie le ca re se e x c o ria z ă §
şi se p e rg a m e n te a ză .
D in tr e to ate v e h ic u le le , c e le cu ro ţi m e ta lic e (tre n u l, m a i ||
p u ţin t r a m v a iu l) agaţă v ic tim a , p u rtâ n d -o p e m a ri d istan ţe, p
t im p în care c o rp u l este z d ro b it, ia r fra g m e n te le de ţe su tu ri, f
o rg a n e , e s c h ile osoase sunt p re să ra te p e d is ta n ţă v a ria b ilă ;
în g e n e ra l, le z iu n ile sunt foarte g rave şi au d rept ca ra c te ristic ă
lip s a in f ilt r a t e lo r sa n g u in e im p o rta n te la lo c u l de p ro d u c e re ,
in filtr a te care, în sch im b , sunt reduse, d a r p re ze n te la distanţă.
E x a m e n u l e fe c tu a t de către e x p e rt la faţa lo c u lu i este o b lig a - |
to r iu în a c c id e n tu l de tren, în s c o p u l s t a b ilir ii c o n d iţ iilo r şi |
id e n t if ic ă r ii u m ie lo r b io lo g ic e (sânge, ţe s u tu ri) care p e rm it §
să se ră s p u n d ă la în tre b a re a d a că v ic t im a a fo s t c ă lc a tă în
t im p u l v ie ţ ii sau p o st-m o rte m . P e lâ n g ă ce rce ta re a le z iu n ilo r
p ro d u s e de tren , a u to p sia are ca sc o p s ta b ilire a c a ra c te ru lu i
v it a l a l a ce sto ra, id e n tific a re a s e m n e lo r de lu p tă pe c o rp u l
v ic t im e i, de a g re siu n e (h ete ro-pro d u se ), de a s fix ie m e c a n ică ,
g ra d u l de im b ib iţ ie a lc o o lic ă sau id e n tific a re a u n e i a lte cau ze
de m o a rte în afa ra a cc id e n tu lu i de tren (de e x e m p lu p e rfo ra ţia
u te rin ă şi h e m o ra g ia în a v o rtu l tra u m a tic , p lă g i îm p u şc a te ,
tă ia te -în ţe p a te etc.), date ce p o t o rie n ta o rg a n e le ju d ic ia r e în
c ă u ta re a şi g ă sire a in fra c to m lu i. L ite ra tu ra de s p e c ia lita te
c ite a z ă câ te v a c a z u ri de a s f ix ie cu C O în c a z u l b lo c ă r ii în
tu n e lu r i a t r e n u r ilo r trase de lo c o m o tiv e cu a b u ri.

158
Accidentele de avion
A c c id e n te le de a v io n sunt toarte rare la s o l (aterizare,
decolare). C e l m a i adesea se p rod u c în aer, la în ă lţim e , u n e o ri
III iul v o rb a de ad evărate catastrofe aerien e g enerate de u n e le
d c lc c liu n i în o rie n ta re şi a ltitu d in e , câ n d a p a ra tu l se poate
I o v i de d iv e rs e o b sta c o le , în c o n d iţii m e te o ro lo g ic e d if ic ile .

1)c o b ice i, tot p e rs o n a lu l călăto r şi e c h ip a ju l cad v ic tim e a c c i-


d c iilu lu i, s u p r a v ie ţu ir ile fiin d e x c e p ţio n a le .
Irxp e rtiza m e d ic o -le g a lă este foarte d if ic ilă şi constă m a i
ii Ies în id e n t ific a r e a v ic t im e lo r (d u p ă fo a ia de b ord ). Se
ic c iir g c adesea la o e x p e rtiz ă m u lt id is c ip lin a r ă în care sunt
cooptaţi s p e c ia liş ti sto m a to lo g i şi c r im in a liş t i ca re a n a lize a ză
\ ic lim e le p e b a ză de fo to g ra fii, a m p ren te d ig ita le , p a lm a re ,
sem ne p a rtic u la re , h e m a n g io a m e , c ic a t r ic i, cu lo a re a p ă ru lu i,
I u loarea o c h ilo r, tatuaje etc., p recu m şi re c u rg â n d la exam ene
b io lo g ic e p e n tru s ta b ilire a g ru p e i de sânge, d e te rm in a re a
sc.xului (c ro m a tin a se x u a lă a lu i B a rr) etc. M a i aju tă la id e n ti-
I ica rc o ric e fe l de act, le g itim a ţii, îm b ră c ă m in te etc. In gene-
1 ;il, te re n u l este c a ro ia t în p o rţiu n i g e o m e tric e , ceea ce aju tă
la id e n tific a re a v ic tim e lo r .
E x a m e n u l o d o n to -s to m a to lo g ic m e d ic o - le g a l este fo a rte
u lii în id e n tific a re , în m ă su ra în ca re re s tu rile c a d a v e ric e
d e sco p e rite p e rm it o a p re c ie re co n c lu d e n tă ( lu c ră ri p ro te tice ,
li ag m ente de m a n d ib u lă sau m axU ar).
E x a m e n u l t o x ic o lo g ic al e c h ip a ju lu i (a lc o o le m ie , substan-
(e tia n ch iliza n te , t o x iin fe c ţ ii alim entare) este esenţial. U n e o ri
se pot decela alte le z iu n i traum atice în afara c e lo r p rod use de
aceidentul p ro p riu -zis (p lă g i îm puşcate, tăiate etc.). C a u za m o rţii
poate fi şi in to x ic a ţia cu C O (incendiu), co m presiun ea şi a sfix ia ,
/tlro b ire a u n o r organe v ita le , h em orag ii. In afara catastrofelor,
o situaţie p o s ib ilă este m oartea subită în a v io n (h ip e rten sivi,
c ardiaci); m ai rar se d e scriu m p tu ri de tim p an e sau tulb urări
la b irin tice d e fin itiv e la că lă to rii care nu au suportat v a ria ţia
bruscă a p re siu n ii atm o sfe rice în tîm p u l z b o ru lu i.

159
Accidentele maritime
A c c id e n t e le m a ritim e su n t ra re în tim p de pace. V a s e le
se a v a ria z ă d acă se lo v e s c de o b s ta c o le , în fu rtu n i, e x p lo z ii
sau in e e n d ii. P ro b le m e le m e d ic o -le g a le ale e x p e rtize i v iz e a z ă
id e n tific a re a v ie tim e lo r (m a i d if ic ilă la ce le d esco p erite tîrz iu ,
în stare avansată de p u tre fa c ţie ) şi s ta b ilire a c a u z e i m o rţii
(în e c a re , c a rb o n iz a re , in t o x ic a ţ ie eu C O ) . U n e o ri, v ic tim e le
p o t fi v e h ic u la te de ap ă la d is ta n ţe fo a rte m a ri de lo c u l
n a u fr a g iu lu i, situ a ţie ce m ă re şte d if ic u lt ă ţ ile e x p e rtiz e i.
CAPITOLUL 11
ASFIXIILE MECANICE
A s f ix iile m e c a n ic e su n i cu n o scu te drept cau ze d eclan şa-
loarc ale m o rţii în c ă de la în ce p u tu l c iv iliz a ţ ie i um ane. N u m ă ­
rul m a rc de c a z u ri de a s f ix ii m e c a n ic e in v e stig a te d in p u n ct
(Ic vedere m c d ic o - le g a l a p e rm is fo rm u la re a v e s tite i b utade
a lu i S im o n in (m e d ic le g is t fran cez); „ m e d ic ii le g iş ti sunt
nişte p ro fe s io n iş ti ai a s f ix ie i“ .
P rim u l caz de sugrum are este d e scris în „C a rte a re g ilo r“ -
V e c h iu l T estam ent, cân d Jo sh u a a dat o rd in ca c e i tre i re g i
p riz o n ie ri să Ide su g ru m a ţi. In R o m a a n tică , stra n g u lare a era
l eze rv a tă p a tric ie n ilo r, pedeapsa f iin d a p o i p re lu a tă şi de
Im p e riu l B iz a n t in şi de c e l O to m a n . C h in e z ii re cu rg e a u la
su fo care d u p ă ce v ic t im a fusese în p re a la b il îm b ă ta tă c u u n
ceai de o p iu .
T e rm e n u l de a s f ix ie este de fap t o re m in is c e n ţă m e d ic o -
leg ală d in p e rio a d a în care n u se lă m u ris e în c ă în în tre g im e
m e c a n ism u l de m o arte (tanatogeneza). al sp â n zu ră rii. « A s f îg -
m os» în se a m n ă „fă ră p u ls “ (lat.), d e c i s-a p o rn it de la id e ea
că m oartea p r in a s fix ie ar fi o c o n s e c in ţă a o p r ir ii in im ii. în
realitate, m e c a n is m u l d e c e s u lu i este m a i c o m p le x | i co n stă
în p rin c ip a l d in în tre ru p e re a o x ig e n ă r ii c e lu le lo r. în aceste
c o n d iţii, a s f ix iile ar tre b u i d e n u m ite a n o x ii. A m b e le d e n u m iri
sunt co n s id e ra te e c h iv a le n te şi c o re c te d in p u n c t de ved e re
ş t iin ţ ific şi v o r fi fo lo s ite ca atare în co n tin u a re .

Clasificarea asfixiilor mecanice


C la s ific a r e a e t io lo g ic ă a a s f ix iilo r ( a n o x iilo r ) m e c a n ic e
jin c co n t de n iv e lu l la care are lo c p e rtu rb area m e c a n is m u lu i
f iz io lo g ic al re s p ira ţie i.

161
E x is t ă tre i m a ri c a te g o rii de a n o x ii:
- a n o x ii de ap ort (a n o x ic e ), în c a z u l s c ă d e rii a p o rtu lu i
o x ig e n u lu i în o rg a n is m p â n ă la n iv e lu l s c h im b u r ilo r
a lv e o lo - c a p ila r e (re sp ira ţia externă);
- a n o x ii de tran spo rt, în care tra n s p o rtu l o x ig e n u lu i de
la p u lm o n la ţesu tu ri este p ertu rb at;
- a n o x ii d e u tiliz a re , câ n d a n u m iţi fa c to ri îm p ie d ic ă
u tiliz a r e a o x ig e n u lu i de către ţe su tu ri.
F ie c a re d in aceste tre i m a ri c a te g o rii de a n o x ii p re z in tă
p a rtic u la rită ţi ş i s u b c a te g o rii, în fu n c ţie de fa c to m l e t io lo g ic
in c rim in a t.
A n o x ii le d e a p o rt p o t f i de ca u z ă v io le n t ă (tra u m a tice )
sau n e tra u m a tic ă (p a to lo g ice ).
A n o x i il e d e a p o rt de ca u ză tra u m a tic ă su nt c u n o s c u te
de fa p t su b n u m e le de a s f ix ii m e c a n ice . E le se p ro d u c în u n a
d in u rm ă to a re le îm p re ju ră ri:
- in s u f ic ie n ţ a o x ig e n u lu i în a e ru l re sp ira t;
- un o b s ta c o l situat în o ric e z o n ă de-a lu n g u l c ă ilo r re s p i­
r a to r ii, fie p r in c o m p re s ie d in afa ră a su p ra ace sto ra (la rin g e ,
trahee) - c u m se re a liz e a z ă în sp â n zu ra re , stra n g u la re sau
su g ru m a re - , f ie p r in astuparea o r if i c i il o r re s p ira to rii ( s u fo ­
care ) sau a c ă ilo r re s p ira to rii cu c o rp u ri stră in e (în e ca re );
- o p rire a sau in s u fic ie n ţa m iş c ă ri lo r re s p ira to rii d in cau ze
t r a u m a t ic e ( în c o m p r im a r e a t o r a c o - a b d o m in a lă sa u în
p n e u m o to ra x u l tra u m a tic).
A n o x iile de ap ort de cau ze n e v io le n tă su nt fre cv e n t în t â l­
n ite î n p a to lo g ie (tu m o ri sau p e rtu rb ă ri de d ife rite c a u z e a le
m e c a n ic ii re s p ira to rii) . C e le m a i fre c v e n te a fe c ţiu n i h ip o -
x e m ia n te p u lm o n a re sunt p n e u m o n iile , b r o n h o p n e u m o n iile
şi v ir o z e le re s p ira to rii.
C a r a c t e r is t ic a co m u n ă a tu tu ro r a n o x iilo r a n o x ic e , v io ­
le n te sau n e v io le n te , co n stă în aceea că d e fic it u l de o x ig e n
d in o rg a n ism este u rm area scăd erii a p o rtu lu i de o x ig e n d in c o lo
de p e re te le a lv e o la r către sânge, a d ic ă este p e rtu rb a tă re s p i-

162
i ;ilia externă, p rim a etapă a p ro c e s u lu i re sp ira to r, h ip o x e m ia
fiin d p rim a co n s e cin ţă , ia r fo a m e a de o x ig e n a doua.
A n o x iile de tra n sp o rt su n t la râ n d u l lo r de d o u ă fe lu ri:
- u n e le se c a ra c te rize a z ă p r in scăd ere a v ite z e i de c ir c u ­
la ţie a s â n g e lu i ( a n o x ii stagnan te),
- a lte le au ca m e c a n is m h e m o ra g iile ( a n o x ii a n e m ic e ).
A n o x iile de utilizare, cea de-a treia m are grupă, denum ite şi
histotoxice (cauzele fiin d de cele m a i m ulte ori dar nu totdeauna
loxice), presupun o perturbare în etapa de respiraţie celulară.
L a c e le e n u m e ra te p â n ă a c u m m a i p u te m a d ă u g a în
c a te g o ria a n o x iilo r de u tiliz a r e şi h ip o x ia d in m o a rte a p r in
refrige rare (e n z im e le tisu la re sunt adaptate ca v ite z ă de re a cţie
la te m p e ra tu ra f iz io lo g ic ă a c o rp u lu i) .

A n o x ii d e a p o rt d e c a u z ă v io le n t ă (a sfix ii
m e c a n ic e ) p rin c o m p r im a r e a g â tu lu i

Spânzurarea
S p â n z u ra re a este o a s fix ie m e c a n ic ă p ro d u s ă p r in c o m ­
p resia g â tu lu i d e un la ţ a c ţio n a t de g reu tatea p r o p r iu lu i co rp .
I -aţurile su n t de o m a re v a rie ta te - frâ n g h ii, sârm e, c a b lu r i
e le c tric e , d ife r it e m a te ria le te x tile etc.
S p â n z u ra re a se re a liz e a z ă fre c v e n t în sco p de sin u c id e re .
( )m u c id e re a este p o s ib ilă la p e rs o a n e le în im p o s ib ilit a t e de
;i se a p ă ra ( c o p ii, b ă trâ n i, b o ln a v i a fla ţi sub n a rc o z ă sa u în
stare de e b rietate); de asem enea, e x is tă o m u c id e ri ju d ic ia r e ,
i im o s c u te în c ă d in c e le m a i v e c h i tim p u ri. S p â n z u ră ri a c c i­
d en tale au fo s t se m n alate în lite ra tu ră m a i ales în c a d ru l u n o r
m a n e vre de a u to e ro tism , în tru c â t c o m p r e s iile len te a su p ra
l'â lu lu i p ro d u c o stare de e x c ita ţie s e x u a lă ( h ip e re m ie a cc e n -
liia tă a r e g iu n ii lo m b o s a c ra te a m ă d u v e i s p in ă rii).
L a ţ u r ile au fie u n n o d fix , c a z î n care p e rim e tru l la ţ u lu i
I am âne c o n s ta n t fie , ce l m a i adesea, u n n o d c u lis a n t, ca re se
sil ânge p ro g re s iv , sub a cţiu n e a g re u tă ţii c o rp u lu i.

163
In sp â n zu ra rca tip ic ă , n o d u l este p lasat în regiunea p osle-
rioară a g â tu lu i, în tim p ce în s p â n z u ră rile zise a tip ic e p o z iţia
n o d u lu i poate fi laterală sau c h ia r a n te rio a ră .
Intr-o altă c la s ific a re , s p â n z u ră rile p ot fi co m p le te sau
in e o m p le te ; în spânzu rarea c o m p le tă e o ip u l atârnă în laţ, Iară
a avea un alt p u n ct de s p rijin , în tim p ce în sp â n z u ră rile in ­
c o m p le te co rp u l poate să se s p r ijin e fie pe p ic io a i'e , fie în
şezu t sau c h ia r în p o z iţie o riz o n ta lă . D e a ic i se poate d ed u ce
că, p entru ca spânzui'ai'ea să fie le ta lă , nu este n ece sa r ca
în treag a greutate a c o rp u lu i să c o m p r im e gâtul.
In ta n a to g e n e za s p â n z u ră rii in t e r v in trei m e c a n ism e .
F ie c a re dintr'e acestea este c a p a b il, in d e p e n d e n t unul de altu l,
să g e n e re ze m oartea.
1. M e c a n is m u l a s fix ie este urm ar'ea c o m p re s ie i c ă ilo r
re s p ira to rii superioar'e şi e x p lic ă im p o s ib ilit a t e a p ă tru n d e rii
a e ru lu i în p u lm o n i (a n o x ie de ap ort);
2. M e c a n is m u l h e m o d in a m ic este re s p o n s a b il de s u p ri­
m area c ir c u la ţie i cer'ebrale. A s t f e l, la o greutate de 4 - 5 k g
forţă c o m p re s iv ă asupra g â tu lu i (la a d u lt), cir cu la ţia p rin ar te-
r'ele c a ro tid ic n e şi v e n e le ju g u la re v a fi a b o lită , d ar c re ie ru l
co n tin u ă să fie irig a t p a rţia l p rin c ir'c u la ţia p ro fu n d ă asigu rată
de s iste m u l v e rle b ro -b a z ila r. L a o g re u ta te de 1 3 -1 4 k g sunt
c o m p rim a te şi aceste vase, a stfe l în c â t c re ie ru l nu v a m a i fi
v a s c u la riz a t. Se observ'ă astfel de ce nu este n ecesar ca în ­
treaga greutate a c o rp u lu i să c o m p rim e g âtu l, pentru ca m o a r­
tea să se pr'oducă p rin acest m e c a n ism ;
3. M e c a n is m u l n e u ro rc H c x d e p ro d u c e re a rn o rlii este
u m ia i'e a c o m p re s ie i bruşte şi p u te rn ic e a s in u s u lu i ca ro tid ia n ,
a n e r v ilo r v a g şi la rin g e u , rnanevr'ă ce se so ld e a ză cu o p rire a
re fle x ă a c o rd u lu i.
în fu n cţie de predom inenţa u n u ia sau altu ia din aceste trei
m ecanism e, au fost d escrişi (dirpă culoar'ca feţei) spânzui'aţi
albaştri (con secin ţă a m e ca n ism e lo r a s fix ie şi h em od in am ic) şi
spânzuraţi a lb i (predom inenţă a m e c a n is m u lu i neurorellex).

164
M o a rte a s u rv in e în lr-u n in te rv a l scu rt ( 5 - 2 0 de m in u te )
îu s p â n z u ră rile co m p le te , v ic tim a n epu tând tî salvată d ecât
dacă se a c ţio n e a z ă în p rim e le 5 m in u te . D in c o lo de ace st
interval, a b o lire a c irc u la ţie i ce rebrale d uce la m o d ific ă ri stru c-
I iira le ir e v e r s ib ile ale c e lu le lo r c o rtic a le , in d iv id u l ră m â n â n d
ilcce re b ra t, c h ia r dacă, te o re tic, c o rd u l ar m a i putea fi re s u s­
citat. C â n d p re d o m in ă m e c a n is m u l n e u ro re fle x (stop c a rd io -
i c s p ira to r), re a n im a re a , c h ia r a p lic a tă în acest in te rv a l de
tim p , este p r a c tic im p o s ib ilă .
M o d if ic ă r ile o b ie ctiv e s p e c ific e sp â n z u ră rii au fost o b se r­
vate şi d e sc rise în c a z u rile de sp â n z u ra re -e x e c u ţie , astfel;
- im e d ia t la debut, faţa capătă o cu lo a re in ten s c ia n o tic ă ,
p ura se d e s c h id e ia r lim b a este p ro ie c ta tă în a in te , în tre ar­
ca d e le dentare;
- după c irc a u n m in u t se instalează c o n v u ls iile to n ic o -c lo -
iiic c generalizate, care durează a p ro x im a tiv 2 m inu te şi se fin a -
liz c a ză p rin re laxarea sfîncterelor, cu e m isie de fecale şi urin ă;
- după o p rire a re sp ira ţie i, in im a p re zin tă u n e o ri c o n tra c ţii
lim p de în c ă 5 - 1 9 m in u te .
M o d if ic ă r ile s u b ie c tiv e în tâ ln ite în sp â n zu ra re ( d e s c ris e
de p ro f. N . M in o v ic i în „ S tu d iu a su p ra s p â n z u ră rii“ ) a p a r şi
d is p a r ra p id în a in te de p ie rd e re a c u n o ş tin ţe i şi co n stau în :
- d u re ri m a rca te în z o n a g â tu lu i;
- h alu cinaţii auditive şi vizuale, senzaţie de excitaţie sexuală.
E x a m e n u l e x te rn s p â n z u ra ţilo r p u n e în e v id e n ţă o se rie
de m o d ific ă r i, u n e le d in tre ele c a ra c te ris tic e p en tru acest fe l
de m oarte:
- rig id ita te a c a d a v e ric ă este p re c o c e , in te n să şi de lu n g ă
durată;
- dacă tru p u l ră m â n e sp ân zu rat m a i m u lt de 24 de ore,
li v id ilă ţ ile ap ar n u m a i la n iv e lu l m e m b re lo r in fe rio a re ş i n u
îşi m ai m o d ific ă p o z iţia ;
- d in p u n ct de v ed e re tra u m a tic, p u tem o b se rv a le z iu n i
ale v â rfu lu i lim b ii p ro d u se de d in ţi, în p e rio a d a c o n v u ls iv ă .

165
p re c u m şi e c h im o z e pe m e m b re (m a i ales p e c e le in fe rio a re )
ap ă ru te p r in lo v ir e a c o rp u lu i de o b ie c te le d in ju r, în tim p u l
c o n v u ls iilo r .
C e a m a i im p o rta n tă m o d ific a r e este u rm a la ţu lu i p e gât,
care p o a rtă d e n u m ire a de şanţ de spânzur are. A c e s ta re p ro ­
d u ce adesea d e stu l de e x a c t fo m ia şi d im e n s iu n ile la ţu lu i,
a v â n d u rm ă to a re le c a ra c te ris tic i:
- în s p â n z u ră rile c o m p le te se s itu e a z ă în tre im e a su p e ­
rio a ră a g â tu lu i (d e a su p ra c a r t ila ju lu i tiro id ia n ) ;
- are o d ir e c ţie o b lic -a s c e n d e n tă sp re n o d ;
- este o c ir c u la r ă c o m p le tă d o a r în s p â n z u ră rile cu la ţ cu
n o d c u lis a n t, f iin d în tre ru p tă în c e le c u n o d fix ;
- are o a d â n c im e in e g a lă , f iin d m a i a d â n c în partea o p u să
n o d u lu i, c h ia r cu m ic i e ro z iu n i care, la c a d a v ru , ap ar p e rg a -
m en tate.
A c e s t e c a r a c te r is t ic i ale ş a n ţu lu i de s p â n z u ra re tre b u ie
c o ro b o ra te c u d e s c rie re a lo c u lu i u n d e a fo s t d e s c o p e rit c a d a ­
v r u l ş i a p u n c t u lu i de f ix a r e a la ţu lu i. A c e s t e e le m e n te esen ­
ţia le , re c o lta te în u rm a c e rc e tă rii la faţa lo c u lu i, s e rv e s c la
d ife re n ţie re a ş a n ţu lu i de sp â n zu ra re de c e l d e s tra n g u la re şi,
în u lt im ă in sta n ţă , la d ife re n ţie re a s in u c id e r ii de o m u c id e re .
E x a m e n u l in te rn în c a z de s p â n z u ra re re le v ă e le m e n te
im p o rtaiit'e p e n tru s ta b ilire a d ia g n o s tic u lu i. S e im p u n e e x a m i­
n a re a p ă r ţ ilo r m o i a le g â tu lu i, p ro c e d â n d u -s e la o d is e c ţie
atentă a ţ e s u tu r ilo r m o i a le g â tu lu i a fla te su b şa n ţu l de sp â n ­
z u ra re , u n d e se d e c e le a z ă in filtra te s a n g u in e d e d im e n s iu n i ş
v a r ia b ile . S e m a i o b s e rv ă fra c tu ri a le c a r t ila je lo r la r in g e lu i
c u s u fiu z iu n i sa n g u in e în j u r , fra c tu ri a le o s u lu i h io id , ru p tu ri
tra n sve rsa le .a le in tim e i c a ro tid e i. S tu d iin d c o n ţin u tu l în h ista-
m in ă to ta lă şi lib e ră a l ţe s u tu rilo r de sub şa n ţu l de sp ân zu rare,
se c o n s ta tă o cre şte re a ace steia în z o n a de c o m p re s ie .
în a fa ra m o d if ic ă r ilo r m a cro sco p ic e , m ic r o s c o p ic e şi b io ­
c h im ic e c a r a c te r is t ic e le z iu n ilo r lo c a le , în s p â n z u ră ri se
co n stată, la e x a m e n u l in te rn , n u m e ro a se se m n e g en e rale , ca-

166
I a c le ris lic e tu tu ro r s in d ro a m e lo r h ip o a n o x ic e (stază şi edem
pulm onar, stază v is e e ra lă generalizată, sânge lic h id ). U n sem n
valo ro s care d en o tă c a ra c te ru l v ita l în ca z de a s fix ie m e c a n ic ă
este ce l a l p e t e ş iilo r a s f ix ic e pe seroase (s e m n u l T a rd ie u ).

Strangularea
S tra n g u la re a este o a s fix ie m e c a n ic ă p ro d u s ă p rin c o m ­
presia g â tu lu i d e u n la ţ a cţio n a t de o fo rţă a c tiv ă e x te rn ă ( în
m icn sa m a jo rita te a c a z u r ilo r fo rţa v ie a a lte i p erso an e ). D e
aceea, d in p u n c t de v e d e r e ju r id ic , stra n g u la re a este fre c v e n t
c a lific a tă ca o m u c id e re . In ra re le c a z u ri de s in u c id e re , la ţu l
este strâns cu p r o p r iile m â in i sau p r in ră s u c ire a p ro g re s iv ă a
unui băţ in tro d u s în tr e la ţ şi gât. T a n a to g e n e za , m o d if ic ă r ile
lo c a le şi g e n e ra le în stra n g u la re su n t s im ila r e sau id e n tic e
cu ce le d e s c ris e în sp â n zu ra re . D e o s e b ir ile co n sta u m a i ale s
in c a ra c te ris tic ile ş a n ţu lu i, p re c u m şi în e x is te n ţa u n o r p o s i­
b ile le z iu n i de a u to a p ă ra re , p re ze n te în s p e c ia l p e m e m b re le
su pe rio are şi p ro d u s e în a in te ca a g re so ru l să reu şească im o b i­
li zarea v ic t im e i (d e ş i, în g en e ra l, stra n g u la re a cu la ţu l are
lo c p rin s u rp rin d e re ).
S p re d e o s e b ire d e şa n ţu l de sp â n zu ra re , şa n ţu l de stran-
)',ulare este situ a t m a i jo s pe gât, de o b ic e i su b c a r t ila ju l tiroi--
(lian, are o d ire c ţie o riz o n ta lă (p e rp e n d ic u la ră p e a x u l g â tu lu i),
este o c ir c u la r ă c o m p le tă ş i are o a d â n c im e egală.
U n e o ri, ş a n ţu rile de sp â n z u ra re c o e x is tă c u a lte le , de
stran gu lare. D ife r e n ţ a este dată de c a ra c te ris tic ile c e lo r d o u ă
şan ţuri p re c u m ş i p r in d e ce la re a c a ra c te ru lu i v it a l al u n u ia
(lin ele.

Sugrumarea
S u g ru m a re a este d e fin ită ca o fo rm ă de a s f ix ie m e c a n ic ă
ic a liz a tă p rin c o m p re s iu n e a g â tu lu i cu m â n a . D in p u n c t de

167
vedere ju r id ic , nu p oale fi d ecât o m u c id e re (adesea pruncu»p|
c id e rc ), s in u c id e re a fiin d im p o s ib ilă . C a tanatogeneză, su n |||j (
im p o rta n te în sp e cia l m e c a n is m e le h e m o d in a m ic şi neuroC.X,ş
re fle x .
D in tre m o d ific ă r ile externe tra u m a tice , caracte ristice s u n l.& |
e c h im o ze le produse de degete, atu n ci când co m pre siu n ea \
e x e rc ita i d ire c t asupra g â tu lu i şi nu p rin in te rm e d iu l unor
o b ie cte m o i (te x tile ). F o rm a a ce sto r e c h im o z e re p ro d u ce de- ^
getele, dup ă lo c a liz a r e p u tâ n d u -sc s ta b ili dacă s-a a cţion at.;^ ]
cu o m ân ă (dreap ta sau stânga) sau cu d o u ă, d in fa lă sau d in ' ^
spate. I n d ic a ţii în acest sens dau şi e c h im o z e le şi/sau exco-/'ji;|
r ia ţ iile s e m ilu n a re p ro d u s e de u n g h ii. .»5p|
L a e x a m e n u l e xtern m a i p o t fi o b se rva te şi e c h im o z e j
sau e x c o r ia ţii în ju r u l o r if ic iilo r re s p ira to rii, în c a z u l în care
o m ână a c o m p rim a t gâtul ia r ce a la ltă a astupat o r if ic iile respi-» ■im >
ra to rii (nas, gură). L a e x a m e n u l in te rn , fre c v e n t se d e ce le a ză |
fra c tu ri a le c a r t ila je lo r la rin g e lu i sau a le o s u lu i h io id .

A n o x ii d e a p o r t d e c a u z ă v io le n t ă (a sfix ii ,
m e c a n ic e ) p rin o b s t r u c ţ ia o r if ic iilo r ş l i
c ă ilo r r e s p ir a t o r ii

Sufocarea
S u fo c a re a constă în astuparea o ri ( ic iilo r re s p ira to rii (nas,
gură). E a se p oate re a liz a fie d ire c t cu m âna, fie p rin in ter­
m e d iu l u n o r o b ie c te m o i d in m a te ria l te x til. D u p ă cu m o b ­
stru cţia este to ta lă sau in c o m p le tă , m o a rte a s u rv in e în tr-u n
in te rv a l v a r ia b il de tim p . S u fo c a re a se poate a so c ia şi cu alte
form e dc a s f ix ie (sugrum are, c o m p re s ie to ra co -a b d o m in a lă ).
D in p u n ct de vedere ju r id ic , ce l m ai fie c v e n t este vorba de
o m u c id e re , în să sunt d escrise şi a cc id e n te , m ai a le s la nou-
n ăscu ţi (s u fo c a ţi dc b raţu l m a m e i).

168 '''M
în c a z u l s u fo c ă rii cu m âna, în ju r u l o r illc iilo r re s p ira to rii
iipai e c h im o z e şi e x c o ria ţii p ro d u se de degete şi u n g h ii. C â n d
în lic m ână şi o r if ic iile re s p ira to rii se in te rp u n d iv e rse o b ie cte
n io i, aceste le z iu n i tra u m a tice sunt d estul de d iscre te şi pot
I i id e n tific a te m ic i f ir ic e le d in m a te ria lu l t e x til re sp e ctiv .

O b stru a re a c ă ilo r re s p ira to rii cu d ife rite c o rp u ri străin e


icp i e z in tă una d in c e le m ai frecven te m o d a lită ţi de p ro d u ce re
a a s f ix iilo r m e ca n ice . In aceste fo rm e , m e c a n is m e le n eu ro -
Ic lle x e in h ib it o r ii (cu p u n ct de p le ca re în m u c o a sa la rin g e lu i,
iia h e c i sau b ro n h iilo r ) au u n e o ri un ro l atât de im p o rta n t,
Iiicât p o t d eterm in a m oartea c h ia r dacă o b stru cţia este in c o m ­
pletă.
C o r p ii stră in i in c r im in a ţ i în su fo c a re su n t de n atu ră v a ­
riată, ca ş i c irc u m s ta n ţe le de p ro d u ce re . L a c o p ii, avem de-a
lace c u a ccid e n te , a ce ştia in tro d u c â n d u -ş i în gură d ife rite
o b ie cte m ic i: sâ m b u ri, b o a b e etc.; aceste m a te ria le se p o t
o p ri (în fu n c ţie de d im e n s iu n i) în la rin g e , la n iv e lu l c o r z ilo r
v o ca le sau la b ifu r c a ţia traheei.
L a a d u lt, cea m a i fre cv e n tă este a s f ix ia m e c a n ic ă p rin
bol a lim e n ta r. A c e a s ta se p ro d u c e a c c id e n ta l, adesea în stare
de eb rietate, c o n ţin u tu l g a stric f iin d a sp ira t în c u rsu l u nei
vom e; a lim e n te le se m id ig e ra te p ă tru n d în p lă m â n până la
n iv e lu l b ro n h io le lo r.
în c a z u l o m u c id e rii p rin c ă lu ş fo rm a t d in m a te ria l te x til,
se p ot co n stata şi alte le z iu n i tra u m a tice a le g u r ii (fra c tu ri-
lu x a ţii a le d in ţilo r, le z iu n i ale lim b ii) .

înecarea
în e c a re a re p re zin tă o fo rm ă de a s fix ie p ro d u să p rin a sp i-
la r e a în p lă m â n i a u n u i lic h id , în lo c u l a e ru lu i. C irc u m sta n ţe le
de p ro d u c e re a în e c ă rii sunt foarte variate. M e c a n is m u l p r in ­
cip a l al m o rţii pare să fie rep rezen tat (pe lâ n g ă p ătru n dere a
m e d iu lu i lic h id în c ă ile re s p ira to rii) de re fle x e le in h ib it o r ii

169
d e cla n ş a te de c o n ta c tu l e x te r o re c e p to rilo r cu ta n a ţi cu apa
rece (c re şte fre cv e n ţa c a rd ia c ă - a u to rii fra n c e z i v o rb e s c
d e sp re ,,h id ro c u ţie “ ) ş i de m a n e v ra V a ls a lv a , generată de în ­
c e rc a re a p e rso a n e i de a n u în g h iţ i apă.
S u n t cu n o scu te m o rţi su b ite în apă p r in s in c o p ă c a rd ia c ă
şi, ra r, în tim p u l a c c e s u lu i de e p ile p s ie .
L ic h id u l de im e rs ie c e l m a i fre c v e n t im p lic a t este apa
( d u lc e sau sărată); în e c a re a este de re g u lă a c c id e n ta lă , d e ş i
au fo s t d e s c ris e şi s in u c id e r i/ o m u c id e r i p rin această m o d a ­
litate. P e n tru s ta b ilire a fo rm e i ju r id ic e , su nt n e ce sa re date
de a n ch e tă şi in te rp re ta re a c o re c tă a c o n d iţ iilo r în ca re a fo s t
g ă s it c a d a v ru l p re c u m ş i a u n o r e le m e n te m e d ic o -le g a le . S i ­
n u c id e re a se s u s p ic io n e a z ă c â n d se g ă se sc se m n e le u n e i te n ­
ta tiv e n e re u şite , g re u tă ţi le g a te de c o rp , lip s a s e m n e lo r de
v io le n ţă . A c c id e n t u l este p o s ib il în c a z u l u n o r a lc o o le m ii
m a r i sau d acă este v o rb a de u n în e c s u rv e n it în m la ş tin i. In
o m u c id e ri, se g ă se sc u rm e de lu p tă (d a r aceasta n u este o
re g u lă ).
T a b lo u l c lin ic al în e c u lu i p r e z in tă câ te v a sta d ii:
1) P re a s fîx ie : ap nee v o lu n ta ră sau re fle x ă , care p o a te
d u ra 3 0 - 6 0 de se cu n d e ;
2) D is p n e e in s p ira to rie : u rm a re a h ip e rc a p n ie i; d u re a z ă
c ir c a u n m in u t, t im p în c a re se a s p iră şi se în g h ite apa;
3) D is p n e e e x p ira to rie : r e f le x de e x p u lz ie ;
4) F a z a c o n v u ls iv ă ;
5) P a u z a re s p ira to rie ;
6) R e s p ir a ţ ii te rm in a le a m p le şi rare; în a ceastă etapă în
p u lm o n i p ă tru n d e ce a m a i m a re ca n tita te de apă.
M o a r te a s u rv in e în t r - u n in te r v a l de 6 - 1 0 m in u te , d a r
în e c a tu l îş i p ie rd e c u n o ş tin ţa în p r im u l m in u t. D u p ă d eces,
c a d a v ru l ră m â n e la fu n d u l a p e i p â n ă la d e b u tu l p ro c e s u lu i
de p u tre fa c ţie , m o m e n t în care, d a to rită g a z e lo r d egajate,
tru p u l se r id ic ă la su prafaţă. E v id e n t că fe n o m e n u l d e p in d e
de te m p e ra tu ra apei, p u tâ n d u -se p ro d u c e în două, tre i z ile

170
vara sau d u p ă lu n i de z ile la o te m p e ra tu ră a apei situ a tă în
ju r de 0 °C .
S e m n e le de m o a rte p r in în e c a re (de în e c v ita l) sunt:
- „ C iu p e r c a în e c a ţ ilo r “ se p re z in tă ca o sp u m ă a lb ro za tă ,
abun den tă, d is p u s ă în ju r u l g u rii ş i o r if ic iilo r n a za le . E a este
l e z u lta tu l a m e s te c u lu i fin d in tre c o lo a n a de lic h id ş i a e ru l
e x iste n t în c ă ile re s p ira to rii. N u se o b se rv ă d e câ t în c a z u r ile
în care c a d a v ru l este sc o s d in apă la m a i p u ţin de 2 - 3 o re d e
la deces. S e c o n s id e ră ca f iin d u n se m n c a ra c te ris tic p e n tru
m oartea p r in în e c a re (c a ra c te r de în e c v ita l).
- E m f iz e m u l p u lm o n a r acut a fo s t co n sid e ra t ca e m fiz e m
h id ro a e ric , d at f iin d fa p tu l că p ă tru n d e re a a p e i în a lv e o le le
p u lm o n a re îm p ie d ic ă e lim in a re a a e ru lu i de la ace st n iv e l.
P u lm o n ii sunt m a ri, g rei, aco pe ră c o rd u l, au am prente co sta le ,
e la stic ita te a este m u lt red usă. P e p le u ră ap ar p e te ş ii P a lt a u f
(m ai m a ri şi m a i a lb ă s tru i d ecât p e te ş iile T a rd ie u ), ca u rm a re
a ru p tu rii s e p tu r ilo r in tra a lv e o la re . C o n ta c tu l d in tre apă ş i
aer la n iv e lu l p u lm o n ilo r se m anifestă c lin ic p rin e d e m p u lm o ­
nar a cu t seros sau h e m o ra g ie şi e m fiz e m a cu t a s fix ie .
- C e rc e ta re a p la n c t o n u lu i (d ia to m e e , p ro to zo ^ re ) are
v a lo a re a u n e i r e a c ţ ii v it a le co re cte , c u c o n d iţia ca p re z e n ţa
lo r să fie co n sta ta tă în o rg a n e le c u c ir c u la ţie de tip t e rm in a l
(sp lin ă , r in ic h i, m ă d u v ă osoasă). D u p ă m o arte, p la n c t o n u l
nu d epăşeşte ( în g e n e ra l) p u lm o n u l sau c e l m u lt c a v ită ţ ile
c o rd u lu i, c u e x c e p ţia c a z u r ilo r c â n d p re siu n e a a p ei este m a re
(în e c la m a re a d â n c im e ).
Id e n tific a re a d ia to m e e lo r în v is c e re şi oase a că p ă ta t o
tnai m a re im p o rta n ţă în u lt im u l tirn p . D u p ă u n ii a u to ri, e le
se g ăsesc d o a r în 5 0 % d in c a z u ri. In oase, e le se c o n s e rv ă
in d e fin it şi se p o t p ă stra c h ia r în ce n u şa fu n erară. E x p e r i­
m en tal s-a arătat că p re z e n ţa d ia to m e e lo r în v is c e re p o a te f i
e x p lic a tă şi p r in in h a la re , d a r în g e n e ra l, la om , c o n s titu ie u n
sem n de în e c v ita l.
C o resp o n d en ţa d in tre tip u l de p lan cto n d in organe şi c e l
(Im apă ajută ancheta în sta b ilire a lo c u lu i în care a avu t lo c

171
subm ersia, p recu m şi în p recizarea a n o tim p u lu i în care a avut
lo c în e c u l (p rim ă va ra şi toam na p re d o m in ă diatom eele, v ara
algele verzi).
- P re ze n ţa a p e i în sto m a c este u n se m n de în e c v it a l
d o a r câ n d e în c a n tita te m are. D u p ă u n ii a u to ri, m a i s e m n ifi­
c a tiv ă în acest sens este p re z e n ţa a p e i în d u o d en .
- S e m n e le de a s f ix ie : p e te T a r d ie u ( a lă tu ri de p e te
P a lta u f), c ia n o z a fe ţe i ( v a ria b ilă ), sân g e f lu id , co rd d re p t
d ila ta t (p rin h ip e rte n s iu n e p u lm o n a ră şi h ip e rv o le m ie ) , stază
g e n e ralizată, h e p a to m e g a lie cu asp ect de fic a t de stază, s p lin ă
retractată, e c h im o z e s u b c o n ju n c tiv a le .
F e n o m e n e le c a d a v e ric e d a to rate c o n ta c tu lu i în d e lu n g a t
d in tre te g u m e n t şi a p ă ş i care sunt p re z e n te in d ife re n t de
c a u z a m o r ţ ii sunt:
1. P r in şederea în apă c u faţa în jo s ap ar le z iu n i ale d o rsu -
lu i m â in ii, g e n u n c h ilo r şi a le v â r fu r ilo r d e g e te lo r de la p ic io a re .
2. M o d if ic ă r i d a to ra te apei. D a to r ită te m p e ra tu rii a p e i,
ră c ire a c o r p u lu i este de 10 o ri m a i ra p id ă ca în aer. L a 3 - 4
o re d u p ă m o arte, a p a re aşa z is a „ p ie le de g â s c ă “ , p rin rigi-r
d iz a re a m u ş c h ilo r p ilo e re c to ri.
- D u p ă 36 de o re p ie le a m â in ii d e v in e albă.
- D u p ă 3 - 5 z ile , ap are „m â n a de sp ă lă to re a să ".
- D u p ă 6 - 8 z ile se m a ce re a ză şi p ie le a p la n te lo r. E x a ­
m e n u l m ic r o s c o p ic a l p ie lii la în e c a ţi e v id e n ţia z ă m o d if ic ă r i
s p e c ific e m a ce ră rii, c u c liv a re a e p id e rm u lu i de derm , d is ju n c -
ţia stra tu lu i c o rn o s şi a p a riţia de b u le d e rm o -e p id e rm ic e .
După Raiski, macerarea pielii are şi o evoluţie micro­
scopică. Astfel, în primele zile se remarcă o cariorexă a nucleilor
stratului cornos, cu tumefierea epidermului, tumefiere mai
evidentă după 3 zile, interesând şi straturile mai profunde. După
6-10 zile, cromatina nucleilor stratului bazai devine oxifilă iar
papilele dermice prezintă o hialinizare a fibrelor.
- D u p ă 1 0 -1 5 z ile p ie le a se d e ta şe a ză în la m b o u ri.
- L a 2 5 - 3 0 de z ile , p ie le a m â in ii se d etaşează (la tragere)
în to ta lita te (m ă n u şa m o rţii).

172
- P ă ru l în c e p e să cad ă după 10 z ile , d ar se d e sp rin d e
m a siv a b ia d u p ă 20 de z ile .
- D u p ă 8 - 1 2 z ile , p e c a d a v ru se d epu n alge.
3. M o d if ic ă r i de p u tre fa cţie . D u p ă C a sp e r, o săptăm ână
în aer în s e a m n ă d o u ă să p tă m â n i în apă şi opt săp tăm ân i în
sol. P u tre fa c ţia în apă în c e p e la cap (cap de n e g m ) şi p re d o ­
m in ă la cap ş i la torace. P e p ie p t a p a r pete de p u tre fa cţie
ro şie tice . G a z e le de p u tre fa c ţie r id ic ă c a d a v ru l la su p rafaţă
in tr-u n in te rv a l de tim p ce d e p in d e de tem p eratu ra apei (va ra
după 2 - 3 z ile ) , c h ia r d acă de co rp ar atârna g reu tăţi de sute
dc kg. D u p ă ascen sio n are a ca d a v ru lu i la suprafaţa apei, p u tre­
facţia (m a i a le s a p ă r ţilo r e xp u se la aer) se d esfăşo ară m a i
I a p id c h ia r d e câ t în c a z u l c a d a v re lo r care au stat n u m a i la aer.
M o d if ic ă r ile de tip a d ip o c e a ră (în m e d ii lic h id e lip s ite
de o x ig e n ) a p a r pe o b ra ji, b ă rb ie , m a m e le , coapse; ele în c e p
la 2 lu n i şi su n t c o m p le te dup ă 4 - 5 lu n i.
Pe c o rp a p a r le z iu n i tra u m a tice , u n e le cu ca ra cte r v it a l,
altele p ro d u s e p o stm o rte m ; acestea d in u rm ă ap ar ca u rm a re
a lo v ir ii ( în a p e le cu rg ă to a re ) c o r p u lu i de stâ n ci, p o d u ri,
vapoare ( e lic e a d e te rm in ă c e l m a i fre c v e n t le z iu n i m u ltip le ,
sub fo rm ă de curbă; d a to rită fo rţe i m e c a n ic e e lic e a taie o asele
pc/cu o lin ie netedă sau lo v e şte ta n g e n ţia l d o a r p ie le a ). D e
asem enea, p o t apărea le z iu n i p o s tm o rta le datorate u n o r a n i­
m ale a cv a tice . L e z iu n ile de v io le n ţă cu ca ra cte r v ita l sugerea­
ză a u to ap ărare sau că d e re a c c id e n ta lă în apă.
C r io s c o p ia sân g e lu i, deşi rar u tiliz a tă , d ife re n ţia z ă în e c u l
vital de s u b m e rs ia p o s tu m ă p re c u m şi în e c u l în apă sărată de
cel în apă d u lc e , p r in d e te rm in a re a p u n c tu lu i c r io s c o p ic al
sân g e lu i în m o d separat, în c o rd u l stân g şi în ce l drept.

C o m p r e s ia t o r a c o - a b d o m in a lă

In c a d ru l c o m p re s ie i to ra c o -a b d o m in a lc , m e c a n is m u l
.iiK )xic se e x p lic ă p rin b lo c a re a e x c u r s iilo r re s p ira to rii ale

173
c e lu i m a i im p o rta n t m u ş c h i in s p ira to r, d ia fra g m u l. în p lu s ,
se a s o c ia z ă şi m e c a n is m u l a n o x ie i stagnante. M o a rte a se
in s ta le a z ă în tr-u n tim p ee va m a i în d e lu n g a t. D a c ă este c o m ­
p rim a t n u m a i to ra ce le , a p r o x im a t iv 3 0 - 5 0 de m in u te şi o
g reu tate de ce l p u ţin 60 de k ilo g r a m e p en tru un in d iv id a d u lt
sunt c o n d iţii su ficie n te p entru p ro d u e e re a unei a s f ix ii m o rtale.
E p u iz a r e a m u s c u la tu rii re s p ir a to r ii to ra e ic e apare p r in
c o m p rim a re a to r a c e lu i cu o g re u ta te eg ală cu ju m ă ta te d in
g reu tatea c o rp u lu i, p e n tm u n in te rv a l de tim p v a r ia b il.
E p u iz a re a m u s c u la tu rii r e s p ir a to r ii a so cia tă cu a n o x ie
stagnantă g ravitaţio n ală rep rezintă şi cau zele de m oarte în c m c i-
ficare. L e z iu n ile decelate în co m p re sie sunt nespecifice, a sfix ice .

' '’l

M
M

fi

[M
^4
CAPITOLUL 12
LEZIUNI PRODUSE PRIN ARME
DE FOC
S tu d iu ! m e d ic o - le g a l al le z iu n ilo r p ro d u se p rin arm e de
foc p leacă de la a n a liz a ju r id ic ă în c o n fo m rita le cu p re v e d e rile
L e g ii nr. 17/1996 cu p r iv ir e la a rm e le de foc.
In L e g e a nr. 17/1996 p r iv in d re g im u l a rm e lo r şi m u n iţ i­
ilo r în R o m â n ia se c ite a z ă u rm ă to a re le tip u ri de arm e:
- arm e m ilit a r e c o n fe c ţio n a te p e n tm d otarea fo rţe lo r a r­
m ate, fo lo s ite în a c ţiu n i de n e u tra liz a re a in a m ic u lu i p re c u m
şi o ric e in stm m e n te , p ie s e sau d is p o z it iv e d e stin ate p e n tru
im o b iliz a re a , ră n ire a , u c id e re a sau d istra g e re a in a m ic u lu i;
- arm e de t ir cu g lo n ţ sau cu a lic e , o m o lo g a te ca atare de
F e d e ra ţia R o m â n ă de T ir;
- arm e de v â n ă to a re c u g lo n ţ, cu a lic e sau m ix te ;
- arm e c o n fe c ţio n a te p e n tru a îm p ră ş tia g aze n o c iv e sau
iritante;
- arm e ascunse;
- arm e de p a n o p lie ;
- a m ie de re c u z ită .
In c o n fo n n ita te cu p re v e d e rile le g ii m e n ţio n a te , p r in
arm e de foc se în ţe le g şi m u n iţia aferentă p re cu m şi a n sa m b lu -
r ilc şi su b a n s a m b lu ri le ca re p o t fu n c ţio n a ca arm e de fo c.
A u fost propuse num eroase c la s ific ă ri ale a rm e lo r de foc,
după lu n g im ea ţe v ii, după u tiliza re a acestora în am ia tă sau ca
anne civ ile , după calib ra, după caracterul profesional de fabricare
a arm ei, după structura ţe v ii, după m o d u l de fu n cţio n are (cu
încărcare sim p lă, cu repetiţie, sem iautom ate, autom ate).
T ra ie c to ria , p r e c iz ia şi v ite z a g lo n ţu lu i v o r fi d ire c t p ro -
[lo rţio n a le cu lu n g im e a ţe v ii. G h in t u r ile (în n u m ă r de 4 - 7 )

175
im p rim ă g lo n ţ u lu i o m iş c a re de ro ta ţie ( h e lic o id a lă ), c o n t r i­
b u in d la cre şte re a p r e c iz ie i de lo v ir e .
C u toate c ă e x istă m o d e le e x tre m de d ife rite de a rm e de
fo c, e le m e n tu l im p o rta n t î l re p re z in tă g lo n ţu l eare, d e fapt,
este c o n s titu it d in u rm ă to a re le p ă rţi co m p o n e n te :
- g lo n ţu l p r o p r iu - z is , ca re are fo rm ă c ilin d r ic ă , te rm i-
n â n d u -se în fo rm ă de o g iv ă , este c o n s titu it d in p lu m b şi îm ­
b răcat în tr - o că m a şă d in m e ta l re ziste n t;
- un ca rtu ş în ca re este fix a tă b a za g lo n ţu lu i ş i în c ă r c a t
cu p ra fu l de p u şcă;
- o ca p să situ a tă la fu n d u l c a rtu ş u lu i, care c o n ţin e f iilm i-
nat de m e rc u r, su bstan ţă c h im ic ă ce se a p rin d e la p e rc u ţie .
In p r iv in ţ a p r a fu lu i de p u şcă , m e n ţio n ă m că în c a z u l a rm e lo r
de m o d e l v e c h i, acesta este c o n s titu it în p ro p o rţie d e 70%
d in salp e tru şi 3 0% d in s u lf şi cărb un e, astfe l în cât, în m o m e n ­
tu l a p rin d e rii, ard e re a a ce stu i a m e ste c se în so ţe şte de fla c ă ră ,
fum , m u lt zg o m o t, arderea f iin d in c o m p le tă . A r m e le m o d e m e
fo lo s e s c c a în c ă rc ă tu ră în cartu ş p u lb e re a fără fiim , u n a m e s­
te c d in p ir o x ilin ă şi n it r o g lic e r in ă .
In a fa ra g lo a n ţe lo r o b iş n u ite e x is tă arm e ca re fo lo s e s c
g lo a n ţe d e tip s p e c ia l, c u m ar f i g lo a n ţe b lin d a te , in c e n d ia re ,
d e fo rm a b ile c u p e n e tra re cre scu tă sau e x p lo z iv e şi a rm e care
fo lo s e s c a lic e .
L in ia de z b o r în fo rm ă de a rc a p r o ie c t ilu lu i se n u m e ş te
tra ie c to rie .
A t u n c i câ n d g lo n ţu l în tâ ln e şte în c a le u n o b iect, în fu n c ţie
de n a tu ra a c e s tu ia şi de u n g h iu l su b ca re î l lo v e şte , î l p o a te
traversa, p o a te ră m â n e în el sau ric o ş e a z ă .
C a p a c ita te a de p e n e tra re a g lo n ţ u lu i este d e te rm in a tă în
p r im u l râ n d de aşa n u m ita „ fo r ţ a v ie “ a acestuia. F o rţa v ie se
c a lc u le a z ă d u p ă fo rm u la E = m v V 2 - e n e rg ia este e g a lă c u
ju m ă ta te a p ro d u s u lu i d in tre m a sa şi p ă tra tu l v it e z e i (m a sa
este ra p o rtu l d in tre greutate şi a c c e le ra ţia g ra v ita ţio n a lă -
9,81). Ie ş in d d in ţeavă, g lo n ţu l îş i m ăreşte v ite z a - d a to rită

176
forţei de d is te n s ie a g a z e lo r - pe o d ista n ţă de 1 - 1 0 m e tri, în
fiin e ţie în p r im u l râ n d de lu n g im e a ţe v ii; a p o i v ite z a scad e
treptat d a to rită re z is te n ţe i o pu se de aer şi p rin a cţiu n ea g r a v i­
taţiei. D a c ă m e d iu l este m a i dens (apă, co rp u m an etc.), v ite z a
va scă d e a m a i repede. T re c â n d p rin c o rp g lo n ţu l îş i p ie rd e o
parte în se m n a tă de en erg ie, astfel în c â t p o a te răm ân e c a n ­
tonat în tr- u n o rg a n sau ţesut.
C re şte re a p e n e tra b ilită ţii p ro ie c tile lo r a fost re a liz a tă p rin
u tiliz a re a ca m ie z al p r o ie c t ilu lu i a u ra n iu lu i să ră cit ( iz o to p u l
238), iz o to p n a tu ra l c u tim p de în ju m ă tă ţire foarte lu n g , cu
rad io activitate scăzută. Izo to p u l 238 are m asa de două o ri m a i
m are decât a p lu m b u lu i, d eci p ro ie c tilu l astfel conceput va avea
penetrabilitate de d ou ă o ri m a i m are decât ce le „n o rm a le “ .

A s p e c t e g e n e r a le a le le z iu n ilo r p r o d u s e
p rin a r m e d e f o c

în g e n e ra l, a su p ra c o rp u lu i u m a n p r o ie c t ilu l are p a tru


a cţiu n i:
- de p en e trare, fo rm â n d un o r if ic iu de*intrare ro tu n d sau
o v a la r c u p ie rd e re d e substanţă; substanţa în m in u s este antre­
nată în ca n a l;
- de în fiin d a re , a tu n ci cân d forţa v ie este m ic ă (la s fâ rşitu l
tra ie c to rie i, g lo n ţ u l d o a r d e sp ic ă ţe s u tu rile , c a o pană, r e z u l­
tând u n o r if ic iu în fo rm ă de fantă, c o re s p u n z ă to r d ire c ţie i
fib re lo r e la s tic e d in p ie le );
- c o n tu z iv ă , c â n d fo rţa v ie este fo a rte m ic ă şi g lo n ţu l
a c ţio n e a z ă ca u n o b ie c t dur, bon t, n e re z u ltâ n d un o r if ic iu de
intrare, c i d o a r o e c h im o z ă sau o e x c o ria ţie ;
- de ru p e re , d e s c ris ă a tu n ci c â n d tra g e re a se fa c e de
aproape, g lo n ţu l a v â n d o fo rţă v ie fo arte m are. în ace st caz,
d a to rită a c ţiu n ii g a z e lo r, p o t lu a n aştere o r if ic ii de in tra re
largi, rupte şi o se rie de fis u ri radiare. C â n d tragerea de a p ro a ­
pe ţin teşte un o rg a n cu c o n ţin u t lic h id ia n b o g a t (sto m a c p lin

177
sau c re ie r), p o a te apărea a c ţiu n e a z is ă h id r o d in a m ic ă care,
u rm â n d le g ile f iz ic e c o n fo rm c ă ro ra p re s iu n e a e x e rc ita tă pe
o su p ra fa ţă lic h id ia n ă se ră sp â n d e şte în m o d egal pe în tre a g a
arie, d u c e la e x p lo z ia o rg a n u lu i re sp e ctiv . A c ţiu n e a de ru pere
se m a i p o a te e x e rc ita şi a tu n c i câ n d în v e liş u l g lo n ţu lu i a c ţio ­
n ează separat sau g lo n ţu l este n e re g u la t sau an im at de m iş c ă ri
n e re g u la te , fe n o m e n care se p e tre ce d acă, tra v e rsâ n d u n o b ­
s ta c o l m a i c o n s is te n t, g lo n ţu l se d e fo rm e a z ă sau ric o ş e a z ă .
P r o ie c t ilu l p ro d u c e o p la g ă tra n s fix ia n tă , astfel în c â t v o m
co n stata u n o r if ic iu de intrare, u n ca n a l şi u n o r if ic iu de ie şire .
B in e în ţe le s că, în c a z u l p lă g ilo r o arbe, se d e s c riu n u m a i u n
o r if ic iu de in tra re ş i u n c a n a l la ca p ă tu l c ă ru ia se id e n t ific ă
g lo n ţu l.

Studiul orificiului de intrare


O r if i c i u l d e in tra re este m a i m ic d e câ t c a lib m l p r o ie c ­
t ilu lu i, d a to rită fa p tu lu i că p ie le a are u n g ra d de e la s tic ita te
(d e te rm in a tă d e fib re le de e la s tin ă d in c o m p o n e n ţa sa), ceea
ce î i p e rm ite să re v in ă la p o z iţ ia in iţ ia lă . In p lu s , te g u m e n tu l
se retractă în m o m e n tu l în care este ag resion at. O r if ic iu l p o ate
f i eg a l ca d im e n s iu n e c u c a lib r u l g lo n ţ u lu i, d acă p ie le a este ' :,>l
su p ra ia c e n tă u n u i p la n o sos, c u m se în t â m p lă la c ra n iu , u n d e
c a p a c ita te a e la s tic ă a te g u m e n tu lu i este redusă. O r if ic iu l de
in tra re este m a i m a re d e câ t c a lib r u l g lo n ţ u lu i în tra g e rile de, K0i
ap ro ap e sau c u ţeava lip ită , câ n d a cţiu n e a d is tm c tiv ă a p ro ie c ­ ,<• v 'rS

t ilu lu i este a m p lific a tă de a c ţiu n e a g a z e lo r.


In m o d o b iş n u it, în tra g e rile de departe o r if ic iu l de in tra re
este ro tu n d ; în c a z u l în care g lo n ţu l n u p ă tru n d e p e rp e n d ic u ­ II-
la r c i su b un u n g h i oarecare sau d acă p ie le a se retractă d a to rită
e la s tic ită ţii, o r if ic iu l de in trare p oate fi o v a l. O r if ic iu l de in tra ­
re p o a te av e a fo rm ă n e re g u la tă în tra g e rile de ap roap e, câ n d
in t e r v in e fo rţa g a z e lo r sau a tu n c i c â n d v îr f u l g lo n ţu lu i este
b o n t sau ro tu n d .

178 f i
d;.;
lif’
C u cât fo rţa v ie a g lo n ţ u lu i este m a i m are în tra g e rile de
departe, cu atât m a r g in ile o r if ic iu lu i v o r fi m a i netede. L a
n iv e lu l o r if ic iu lu i de in tra re a p r o ie c t ilu lu i se o b se rv ă o se rie
de m o d ific ă r i care au m a re im p o rta n ţă m e d ic o -le g a lă . A c e s te
m o d ific ă r i ap ar în m o d co n sta n t, in d ife re n t de d ista n ţa de la
care s-a tras şi se d a to re a z ă a c ţ iu n ii fa c t o r ilo r p r im a r i ai îm ­
p u ş c ă rii (p ro ie c til) . A s t f e l:
1. G u le ra ş u l de e x c o r ia ţ ie este o m ic ă lip s ă de su bstan ţă
la n iv e lu l b u z e i o r if ic iu lu i de in tra re . E x p lic a ţ ia p r o d u c e rii
acestei e x c o ria ţii este u rm ăto area: e p id e rm u l, f iin d m a i p u ţin
e la stic d ecât c o rio n u l, se ru p e p r im u l în co n ta ct c u p r o ie c t ilu l
şi se d e ta şe a ză în j u r u l p lă g ii, p e o ra z ă d e 1 - 2 m m d e
m a rg in ile o r if ic iu lu i. L a o m u l v iu , g u le ra ş u l de e x c o ria ţie
sau de e ro z iu n e are o c u lo a re ro şie ; la c a d a v ru , această lip s ă
de su bstan ţă se p e rg a m e n te a z ă .
2. G u le ra ş u l de şterg ere (m â n jire ) se d a to re a ză ş te rg e rii
g lo n ţu lu i de m a r g in ile o r if ic iu lu i, d e te rm in â n d în c ă rc a re a
acestor m a rg în i c u p a r tic u le de p u lb e re nearsă, u n so are, fu m ,
(elem en te ce se g ă s e s c p e că m a şa g lo n ţu lu i).
3. In e lu l de m e ta liz a re se d a to re a z ă ş i el ş te rg e rii g lo n ţu ­
lui de m a rg in ile o r if ic iu lu i de in tra re , a ic i d e p u n â n d u -se m ic i
p a rticu le m e ta lic e an trenate p e g lo n ţ în u rm a fre c ă rii a ce stu ia
de ţeavă.
A t u n c i câ n d d is ta n ţa de la ca re s-a tras este m a i m ic ă d e
t)0 c m - 1 m (în fu n c ţie de t ip u l de arm ă), în ju r u l o r if ic iu lu i
de in tra re apar, p e lâ n g ă c e le a m in tite m a i sus, o s e rie d e
m o d ific ă r i d a to ra te f a c t o r ilo r s u p lim e n ta ri sau s e c u n d a ri.
A c e s te a sunt:
1. T a tu a ju l, ca re se d a to re a ză d e p u n e rii p e p ie le , în ju r u l
o r if ic iu lu i de in tra re , a p u lb e r ilo r nearse. A s t f e l, ap ar o s e rie
de in c m s ta ţii n e g ric io a s e , d is p u s e p e o su p rafaţă cu atât m a i
m are cu cât g u ra ţ e v ii este m a i d e p a rte de co rp .
2. M a n ş o n u l de fu m , ce se d a to re a ză fu n in g in e !.
3. A r s u r ile , d a to ra te a c ţ iu n ii flă c ă rii.

179
4. A s p e c t u l n e re g u la t al m a r g in ilo r o r if ic iu lu i de intrare
ca u rm are a a c ţ iu n ii g a ze lo r.
A c e s te p a tru m o d ific ă r i apar, aşa cu m am arătat, n u m a i
în tra g e rile de a p ro a p e şi v a ria z ă ca in te n sita te d u p ă t ip u l de
armă: a stfe l, la a rm e le v e c h i a c ţiu n e a lo r se m a n ife s tă până
la o d ista n ţă de 1,5 m , a cţiu n e a flă c ă r ii, a fu m u lu i şi a p u lb e ­
r ilo r nearse f iin d m a i p regnantă. D im p o t r iv ă , la a rm e le m o ­
d em e a c ţiu n e a a c e s to r fa c to ri s u p lim e n ta ri se m a n ife s tă de
la o d ista n ţă m a i m ic ă (cca. 60 cm ), ia r a cţiu n e a g a z e lo r este
m a i p u te rn ic ă .
P re ze n ţa fa c to r ilo r su p lim e n ta ri (p u lb e re n earsă sau fu m )
se pune în e v id e n ţă p e p ie le (în j u m l o r if ic iilo r de in tra re sau
în sp a ţiu l d in tre p o lic e ş i in d e x la s in u c ig a ş i) p r in p r e le v ă r i
d in aceste z o n e şi fo lo s ire a , în la b o ra to a re le c r im in a lis t ic e ,
a r e a c ţ iilo r c h im ic e s p e c ific e c u b ru c in ă ş i d ife n ila m in ă . Se
p o t face p r e le v ă r i ş i de p e h ain e.
în m e d ic in a le g a lă , fo lo s in d d re p t c rite riu ace ste m o d if i­
cări, se v o rb e ş te de tra g e ri în lim it a sau în a fa ra lim it e i de
acţiu n e a f a c t o r ilo r s u p lim e n ta ri. în acest fel, se p o a te v o r b i
despre tra g e ri c u ţe a v a lip it ă sau s e m ilip ită , de tra g e ri de
foarte ap ro ap e, de tra g e ri în lim it a fa c t o r ilo r s u p lim e n ta ri şi
de tra g e ri în a fa ra f a c t o r ilo r s u p lim e n ta ri.
îm c a z u l t r a g e r ilo r c u ţeava lip it ă , la n iv e lu l o r if ic iu lu i
de in tra re v o m co n s ta ta o se rie de asp ecte d eo seb ite: a stfe l,
gura ţ e v ii se im p r im ă în j u m l o r if ic iu lu i de in tra re , d a to rită
fo rţe i g a z e lo r, ca re p ă tru n zâ n d b ru s c în can al ş i su b p ie le , o .
c o m p rim ă p u te rn ic de g u ra ţe v ii. în această situ a ţie , fa c t o r ii
s u p lim e n ta ri ai îm p u ş c ă r ii se g ă se sc nu în j u m l o r if ic iu lu i
de intrare , c i în p o rţiu n e a in iţ ia lă a c a n a lu lu i. D e asem enea,
tot d a to rită a c ţ iu n ii g a z e lo r, o r if ic iu l de in tra re şi p o rţiu n e a
in iţia lă a c a n a lu lu i v o r av e a u n a sp e ct m p t, d ila c e ra t.
în s itu a ţia u n e i tra g e ri cu ţeava s e m ilip ită v o m co n sta ta
de asem enea un a sp e ct c a ra c te ris tic . A s tfe l, la lo c u l u n d e
ţeava nu este lip ită , în j u m l o r if ic iu lu i de intrare, în se m ice rc.

180
ri
vom g ăsi prezenţa fa c to rilo r su plim en tari, iar în partea opusă a
o rific iu lu i v o m găsi im p rim a tă gura ţe v ii arm ei cu care s-a tras.
C a r a c te r is tic ile o r if ic iu lu i de in tra re în tra g e rile de foarte
aproape sunt d o m in a te de acţiu n ea g a ze lo r, care im p rim ă
acestui o r if ic iu u n aspect dilacerat, an fractu o s, fre cv e n t stelat.

Studiul canalului
S tu d iu l c a n a lu lu i are im p o rta n ţă în p r im u l rân d în a p re ­
cie re a d ire c ţie i de tragere. C a n a lu l este în g e n e ra l drept, în s ă
cl poate p re ze n ta d e v ie r i în rap ort c u d ensitatea ţe su tu lu i p r in
care trece.
E l p oate av e a a sp e ctu l u n e i l i n i i frâ n te sau în z ig -z a g ,
dacă în tra ie c to ria sa p r o ie c t ilu l se lo v e ş te de u n p la n osos.
1 )e asem enea, c a n a lu l p oate f i frâ n t şi în c a z u l în care tra ­
ie c to ria g lo n ţ u lu i im p lic ă o se rie de o rg a n e care u lt e r io r se
p o l d e p la sa (anse in te s tin a le ). O a ltă v a rie ta te de c a n a l este
cel în seton: el ap are a tu n ci câ n d g lo n ţu l, a n im a t de o fo rţă
v ie red usă, lo v e ş te p ie le a la n iv e lu l u n u i p la n d ur, osos, im e ­
diat su b ia ce n t, c u m este spre e x e m p lu la cra n iu ; în acest ca z,
după p ă tra n d e re a p r in p ie le , p r o ie c t ilu l î ş i cre e a ză un d n im
în tre aceasta şi os, o c o lin d c ra n iu l în s e m ic e rc şi ie ş in d pe
partea opusă. E x is t ă şi p o s ib ilita te a u n o r p lă g i ta n g e n ţia le .
în ca n a l (ca re , la au to p sie, n u este re c o m a n d a b il a f i
sondat, spre a n u se cre a că i false, c i tre b u ie d ise ca t strat cu
slrat) v o m p u te a g ă si, în afară de sânge, fra g m e n te de o rg a n e
d istru se, e s c h ile o so a se - când su n t le za te o a se le - d ife rite
p a rtic u le an tre n a te de la n iv e lu l o r if ic iu lu i de intrare, c o rp i
stră in i, în s p e c ia l îm b ră c ă m in te . în c a z u l u n o r p lă g i o arb e,
la fu n d u l c a n a lu lu i se găseşte p r o ie c tilu l.
T ra ie c tu l p r o ie c t ilu lu i în co rp p o a te avea u n e o ri un m e rs
curios, fiin d d e v ia t sau alunecând peste u n e le stm etu ri tisu la re
mai dure (oase, tendoane) sau c h ia r îm p m m u tâ n d traseul u n o r
vase.

181
I
studiul orificiu lui de ieşire 1
T re c â n d p r in co rp , g lo n ţ u l îş i p ie rd e o p a rte în s e m n a tă
d in e n e rg ie , a stfe l că la ie ş ire e l a c ţio n e a z ă ca o p a n ă a su p ra
p ie lii, d e s fa c â n d -o sub fo rm ă de fantă. D e aceea, o r if ic iu l de
ie ş ire n u se c a ra c te riz e a z ă p r in p ie rd e re de su b stan ţă, aşa
în c â t v a avea u n a sp e ct c a ra c te ris tic , fără p e rg a m e n ta re a
m a rg in ilo r. D im e n s iu n ile o r if ic iu lu i de ie ş ire p o t fi m a i m ic i,
e g a le sa u m a i m a ri d ecât a le g lo n ţu lu i.
In s tu d iu l c o m p a ra tiv d im e n s io n a l d in tre o r if ic iu l de
in tra re ş i c e l de ie ş ire , tre b u ie c u n o s c u te u rm ă to a re le : p e n tru
ca o r if ic iu l de in tra re să fie e g a l c u c e l de ie ş ire , p r o ie c t ilu l
tre b u ie să tre a că p r in c o rp c u v it e z ă m are, să fie a n im a t de o
m iş c a re h e lic o id a lă a cce n tu a tă , să străbată ţe s u tu ri a v â n d
a c e e a ş i d e n sita te şi să n u se d e fo rm e z e p e tra ie c to rie .
P e n tru ca o r if ic iu l d e in tra re să f ie m a i m a re d e câ t c e l de
ie ş ire , tre b u ie c a p r o ie c t ilu l să in tre o b lic şi să ia s ă p e rp e n ­
d ic u la r, să antreneze la in trare u n co rp străin p e care a p o i să-l
a b a n d o n e z e în c a n a l ş i a su p ra sa să a c ţio n e z e ş i g a ze le .
P e n tru ca o r if ic iu l de in tra re să f ie m a i m ic d e câ t o r if ic iu l
de ie ş ire , tre b u ie ca p r o ie c t ilu l, o dată intrat, să se d e fo rm e z e
p e tra ie c to rie , m ă r in d u - ş i v o lu m u l, sa u ca e l să in tre p e rp e n ­
d ic u la r, ş i să ia să o b lic ; în s fâ rş it, a ce st a sp ect a p a re ş i a tu n c i
c â n d p r o ie c t ilu l a n tre n e a ză la ie ş ire e s c h ile o soase.

L e z iu n ile p r o d u s e p r in a r m e d e f o c
s p e c ia le

î n a fa ra le z iu n ilo r p ro d u s e c u a rm e le de fo c o b iş n u ite ,
d e s c ris e m a i sus, treb u ie m e n ţio n a te şi o serie de aspecte le z io -
n a le în t â ln it e în c a z u l u t iliz ă r ii u n o r arm e s p e c ia le , c u m a r f i
a rm e le de v în ă to a rc , a rm e le de co n s tm e ţie p e rso n a lă (cu ţeav a
re te za tă e tc.) sau a p is to a le lo r c u e m is ie de g a ze şi p r o ie c t ile
de p la s tic .

182
A s p e c tu l ori U d u lu i de in tra re în c a z u l a rm e lo r de v â n ă ­
toare p re z in tă d e o s e b iri în rap ort cu d ista n ţa de la care a a v u t
loc tragerea. T ra ie c tu l a lic e lo r în sp a ţiu , de la g ura ţ e v ii la
I;
ori f ic iu l de in tra re , fo rm e a z ă un t ru n c h i de c o n cu b a za m a re
s itu a tă p e te g u m e n t ş i c u v â r f u l la g u ra ţ e v ii. A l i c e l e
(in d ife re n t de d im e n s iu n e a acestora) fo lo s ite în ca zu l a m ie lo r
de v în ă to a re v o r in tra în c o r p u l v ic t im e i în m ă n u n c h ia t,
re a liz â n d u n s in g u r o r if ic iu de in tra re în tra g e rile de fo a rte
aproape (pân ă la 5 0 cm ). In tre 50 c m şi 2 m în c e p e d is p e rs ia
a lic e lo r (se co n stată un o r if ic iu m are, ce n tra l şi câteva o r if ic ii
m ic i satelite). D u p ă 2 n i, d is p e rs ia se c o n s id e ră totală. L a 50
m d ista n ţă de trage re, a lic e le se d is p e rs e a z ă p e o su p ra fa ţă
de 1 m pătrat. L a 3 0 0 m ( lim it a m a x im ă de b ă ta ie a a rm e lo r
de v â n ă to a re cu a lic e ) , d is p e rs ia e m a x im ă .
M a r g in ile o r if ic iu lu i de in tra re în tra g e rile de la m ic ă
d istan ţă c u arm e de v â n ă to a re v o r f i n ereg u late, an fractu o ase,
cu p ie rd e ri de substan ţă. In c a z u l tra g e rilo r de fo a rte ap roap e
cu arm e de v â n ă to a re , la n iv e lu l o r if ic iu lu i de in tra re se p oate
I egăsi, p e lâ n g ă a s p e c tu l m e n ţio n a t, şi b u ra c a rtu ş u lu i de
vânătoare. In c a z u l în c a re d ista n ţa de la ca re s-a tras se m ă ­
reşte, se co n sta tă u n o r if ic iu de in tra re m a re , a n fra c tu o s şi
câ te v a m ic i o r if i c i i s a te lite în j u m l a ce stu ia , e x p re s ia pene-
li ă r ii în o rg a n is m a u n u i sn o p co m p a c t, d a r ş i a u n o r a lic e
separate. în s fâ rş it, p e m ă su ră ce d is ta n ţa de la care s‘- a tras
este m a i m are, v o m co n sta ta o r if ic ii de in tra re separate, d is ­
puse pe o su p ra fa ţă c u atât m a i e x tin s ă , c u cât d ista n ţa de la
care s-a tras este m a i s e m n ific a tiv ă .
în ceea ce p riv e ş te îm p u ş c a re a eu arm e cu ţeavă retezată,
aceasta se c a ra e te riz e a z ă d in p u n c t de v e d e re m e d ic o - le g a l
pi in tr-u n o r if ic iu de in tra re rupt, d ila e e ra t, d a to rită pe de o
parte, a c ţiu n ii g a z e lo r şi p e de a ltă p arte fa p tu lu i că foarte
adesea în aceste c a z u r i p r o ie c t ilu l ( p r o ie c tile le ) n u p ă tru n d e
p crp e n d ie u la r, c i o b lic . A r m e le cu ţe a v ă re te za tă nu au o b ă ­
laie m are, pe su p rafaţa te g u m e n tu lu i e v id e n ţiin d u -s e de m u lte
ori un tatuaj sau le z iu n i de arsură de g ra d u l d o i sau trei.

183
A r m e le de fo c c u e m is ie de g aze p o t g e n e ra la n iv e l
cu tanat tatu aje s p e c ific e , p rin a cţiu n e a f lă c ă r ii sau a gazelor.'f'^
A c e s te a rm e de d e scu ra ja re au o ra ză de a cţiu n e de p â n ă la 5 .
m e tri şi la ace astă d ista n ţă se p o t co n stata a rs u ri de gradul* "S
d o i sau tre i, in c lu s iv la n iv e lu l m u c o a s e lo r o c u la re , d ar şi
u lc e ra ţii co rn e e n e . *
A c ţ iu n e a s p e c ific ă a g a z u lu i p a ra liz a n t ( n e u ro to x ic ) se’
so ld e a ză u n e o ri c u in t o x ic a ţ ii g rave. P e lân g ă a c ţiu n e a speci-'
fic ă a g a z u lu i se p o t d e ce la le z iu n i c o n tu z iv e se cu n d a re că d e ­
r i i v ic t im e i.
S u b sta n ţe le to x ic e u tiliz a te ca m u n iţie de d escu rajare sunt
c lo ra c e to fe n o n a şi c lo ro p ic rin a . A c ţ iu n e a irita n tă se co n sta tă
la c o n c e n tra ţii de 0 ,0 0 2 -0 ,0 0 5 mg/1. P e rso a n a c a re in h a le a z ă
a stfe l de g a z e lă c rim e a z ă a b u n d e n t şi acu ză fo to fo b ie . L a
c o n c e n tra ţii m a ri, a c ţiu n e a la c rim o g e n ă d e v in e se cu n d a ră ,
p e p r im p la n tre c â n d cea irita tiv ă .
P r o ie c t ile le de p la s t ic sau de c a u c iu c p o t g e n e ra le z iu n i :î
tra u m a tic e c u a sp e ct c o n t u z iv ( s im ila r e lo v ir ii c u sau de u n
co rp d u r) sau p lă g i c o n tu z e c la s ic e ca re p o t r id ic a p ro b le m a
m e d ic o - le g a lă de p u n e re în p r im e jd ie a v ie ţ ii, în c o n d iţ iile
în care s u n t situ a te în z o n e a n a to m ic e de in te re s v ita l.
P r o ie c t ile le c u u ra n iu să ră c it au p e lâ n g ă a c ţiu n e a p e n e ­
trantă d ire c tă şi o a c ţiu n e de durată, c u ca ra c te r r a d io a c t iv
c o n s id e ra t m in im ( u ra n iu l s ă ră c it are tim p de în ju m ă tă ţire
de 4,5 m ilio a n e de an i).
P r o ie c t ile le de a v ia ţie c o n ţin ca m ie z 298 d e g ra m e de,
u ra n iu sărăcit, fapt ce le p e rm ite să străbată o ric e fe l de b lin d a j
şi a p o i, d u p ă im p a c tu l p rim a r, să se fra g m e n te ze în m ii de
p r o ie c t ile „s e c u n d a re “ , cu e fe c t le ta l v a ria b il.
P r o ie c t ile le p e n tru a m ie le de in fa n te rie au o g reu tate m a i
m ic ă (cca . 100 g). P r in fra g m e n ta re , p r o ie c t ilu l p r im a r e lib e ­
rează o c a n tita te v a r ia b ilă de o x id de u ra n iu în aer.
Inhalarea a e ro so lilo r de uraniu sărăcit este u m iată de d ep o zi­
tarea p a rtic u le lo r ra d io a ctiv e în p lă m â n i, de unde p o t trece în

.1
184
sânge şi ap oi către alte organe ţintă (creier, rin ic h i, g an g lio n i
I lim fa tic i, testicu le sau ovare). In plus, a e ro so lii pot fi ingeraţi,
fiin d p rezen ţi în apă şi în alim ente.
A c ţ iu n e a de durată a u ra n iu lu i să ră cit este cea m utagenă,
acest e le m e n t r a d io a c t iv fa v o riz â n d a p a riţia c a n c e ru lu i, sub
di ferite fo rm e ( in c lu s iv le u ce m ie ); de asem enea, u ra n iu l este
re s p o n s a b il de in fe rtilita te , m u ta ţii g e n e tic e şi m a lfo rm a ţii
la c o p iii n ă sc u ţi în z o n e le de c o n flic t. P ra fu l ra d io a c tiv v a fi
d e ce la t la d ista n ţe de peste 4 0 de k m de z o n a de c o n flic t, în
fu n c ţie de fe n o m e n e le m e te o ro lo g ic e . In ră z b o iu l d in G o lf ,
au fo st d e s c o p e rite p a rtic u le ra d io a c tiv e în aer, la d o i a n i de
la te rm in a re a c o n f lic t u lu i.

E x p e r t iz a m e d ic o - le g a lă a le z iu n ilo r
p r o d u s e p rin a rm e d e f o c
M e d ic u l le g ist v a avea de răspuns la urm ăto arele întreb ări:
1. D a c ă este sau n u v o rb a de o le z iu n e p ro d u să p r in arm e
de fo c ;
2. N u m ă r u l îm p u ş c ă tu rilo r;
3. C a re este o r if ic iu l ( o r ific iile ) de in trare şi cel de ie şire ;
4. C a re este d ire c ţia d in care s-a tras;
5. C a re este d ista n ţa de la care s-a tras;
6 . T ip u l de a rm ă fo lo s it în îm p u şca re ;
7. D a c ă p o a te f i v o rb a de a u to îm p u şca re .
P e n tru re z o lv a re a a ce sto r p ro b le m e e x p e rtiz a m e d ic o -
1e g ală tre b u ie în c e p u tă p rin tr-u n e x a m e n m e to d ic al lo c u lu i
faptei. A i c i v o r fi ce rcetate toate u rm e le b a lis tic e a le îm p u ş ­
că rii: e v e n tu a le le p r o ie c tile şi cartu şe g ăsite, u rm e de rico şa ]
ele. Pentru a p re cie re a d ire cţie i din care s-a tras, de o d eo seb ită
im p o rta n ţă este p o z iţ ia în care a fo s t g ăsită v ic tim a . V o r fi
efectuate fo to g ra fii ale lo c u lu i faptei, fix â n d în im a g in e p o z i­
ţia în care a fo st g ă sită v ic tim a şi lo c u l u n d e se găseşte a rm a
( p o s ib il în m ân a v ic tim e i) .

185
E x a m in a re a arm ei, rid ieare a şi tra n sp o rtu l ei. e x a m in a re a
p ro ie e tilu lu i ş.a. sunt p re o e u p ă ri ale la b o ra to ru lu i c r im in a lis -
tic, ca şi exa m in a re a a m p re n te lo r d ig ita le d e sco p e rite pe arm ă
şi m ai ales pe în c ă r c ă to r şi pe cartuşe.
P e n tru d ia g n o s tic u l u n ei p lă g i p ro d u s e p rin arm e de foc
p le d e a ză în m o d cert p rezen ţa fa c to rilo r s u p lim e n ta ri ai o r ilî-
c iu lu i de intrare, p re ze n ţa în c o rp u l v ic tim e i a p r o ie c t ile lo r
sau a lic e lo r , id c n t illc a r c a u n u i ca n a l frânt sau m u ltip lu .
O r if ic iu l de intrare a p ro ie c tilu h ii trebuie d iferenţiat de o
plagă produsă p rin instrum ente înţepătoare. T re b u ie ţinut cont
de faptul că există p o sib ilita te a unui sin g u r o r ilîc iu de intrare şi
a m ai m u lto r o rifte ii de ieşire, în ca zu l în care g lo n ţu l, în tâ ln in d
p la n u ri dure, osoase, se fragm entează sau dacă antrenează şi
im p rim ă spre ie şire un n u m ă r oarecare de e s ch ile osoase.
In ceea ce p riv e ş te d e te rm in a re a d is ta n ţe i de la ca re s-a
tras, e se n ţia lă este p re ze n ţa fa c to rilo r s u p lim e n ta ri la n iv e lu l
o r ilîc iu lu i de in tra re (tra g e ri în lim it a sau în a fa ra lim it e i
a c e sto r fa cto ri). E le m e n te le c a ra c te ris tic e tr a g e r ilo r c u ţeava
lip ită , s e m ilip ită sau de la foarte m ic ă d ista n ţă au fo s t d e scrise
m a i sus.
S t a b ilir e a d ir e c ţ ie i este f a c ilă c â n d tra g e rile au fost cu
ţeava lip ită , s e m ilip it ă sau de ap roap e. în g e n e ra l, p e n tru
d ete m iin a re a d ire cţie i de tragere, esenţiale sunt stu d iu l p o z iţie i
v ic t im e i la lo c u l fa p te i, p o z iţio n a re a e x a ctă a o r if ic iu lu i de
in tra re şi a c e lu i de ie ş ire şi tra ie c tu l c a n a lu lu i.
D e te m iin a re a c u e x a c tita te a o r ilîc iu lu i de in tra re şi a
c e lu i de ie şire este un e le m e n t esenţial al e x p e rtiz e i. D ia g n o s ­
t ic u l d ife re n ţia l în tre aceste două o r if ic ii nu se b a ze a ză atât
pe d ife re n ţa d im e n s io n a lă d in tre acestea, care poate v a ria în
ra p o rt de o s c rie de c o n d iţ ii ce au fost arătate m a i sus, cât
m ai a le s pe p rezen ţa sau absenţa lip s e i de substanţă la n iv e lu l
b u z e i a c e sto r o r illc ii. O r if ic iu l de in tra re se c a ra c te rize a z ă
p rin p ie rd e re a de substanţă, ceea ce la c a d a v m are drept efect
p erg am e n tarea.

186
U n ah e le m e n t de d ife re n ţie re este cita t în situ a ţia în
care ca n a lu l tra v e rse a ză un os lat; m a rg in ile o r ilîc iu lu i se
lăţesc în d ire c ţia tra ie c tu lu i g lo n ţu lu i, fo rm â n d u -se astfe l o
gaură în fo n u ă de co n .
In ceea ce p riv e ş te c a z u r ile de a u to îm p u şc a re , a fost
d e s c ris ă în m o d c la s ic p re z e n ţa u n o r c iu p it u r i la n iv e lu l
s p a ţiu lu i d in tre p o lic e şi in d e x la m ân a dreaptă (în c a z u l în
care in d iv id u l este d re p ta c i) şi ca re sunt d ato rate r e c u lu lu i
p ercu to ru lu i. T o tu şi, tre b u ie să ţin e m cont de faptul că acestea
pot lip s i la a rm e le m o d e rn e , cu re c u l m in im .
In ca z de a u to îm p u şc a re , tre b u ie e v id e n ţia te e le m e n te le
c a ra c te ris tic e la n iv e lu l o r ilîc iu lu i de in tra re p en tru tra g e rile
tic foarte ap roap e, cu ţeavă lip it ă sau s e m ilip ită , e le m e n te
care v o r fu n d a m e n ta în fin a l d ia g n o s tic u l m e d ic o -le g a l.
D e asem enea, tre b u ie în ţe le s fa p tu l că n u m a i a n u m ite
re g iu n i ale c o rp u lu i p o t II a b o rd a te în c a z u l a u to îm p u ş c ă rii
(de e x e m p lu , r e g iu n ile h e m ic o r p u lu i d re p t la d re p ta c i) .
U n e o ri, o r if ic iu l de in tra re este m a i greu de g ă sit, ca de
e x e m p lu atun ci cân d este m a sca t de p lic ile n atu rale ale p ie lii,
ca în c a z u l îm p u ş c ă r ii sub sân la fe m e i sau câ n d tragerea s-a
lă cu t în o r if ic iile n a tu ra le a le c o rp u lu i.
E x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă va tre b u i să a ib ă în v ed e re şi
un e xa m e n m in u ţio s al h a in e lo r v ic tim e i.

'.'ii’:
'rm-
CAPITOLUL 13
AGENŢII TRAUMATICI FIZICI
V a ria ţiile d e t e m p e r a t u r ă

Acţiunea nocivă a agenţilor traunialici calorici esle frec­


vent întâlnită în practică, de multe ori în cadiiil accidentelor
de muncă sau casnice. Se citează şi disimulări ale unor omo­
ruri prin acţiunea agenţilor traumatici fizici precum şi, în
mod excepţional, sinucideri, mai ales în situaţia unor reven­
dicări de natură economică sau politică.

Leziunile produse de temperatura înaltă


Aceste leziuni sunt rezultatul acţiunii directe a flăcării, a
apei, lichidelor (ierbinli sau a vaporilor, fiecare fomiă de agregare
caracterizându-se printr-un sens particular de producere a
leziunilor;
- flacăra va produce leziuni la nivelul jumătăţii supe­
rioare a corpului;
- lichidele fierbinţi vor fi atrase de gravitaţie şi vor pro­
duce leziuni cu caracter descendent;
- v a p o rii dc apă v o r p ă tru n d e în a d â n c im e (tre câ n d de
tegum ent), cu putere, fapt ce va genera le z iu n i te rm ice ad ânci,
CU ca ra cte r n e s p c c ifîc .
Cel mai frecvent, termoagresiunea sc încadrează în contex­
tul accidentelor (casnice sau de muncă), mai rar al omuciderilor
sau sinuciderilor. Disimularea unei omucideri prin aşezarea unui
cadavm în focarul unui incendiu sau tentativa dc eliminare a
resturilor cadaverice prin arderea lor în sobe sau cazane (mai
ales pentru cadavre dc copii mici sau în cazul cadavrelor dc-
peşate) suni situaţii frecvent întâlnite în practica judiciară.

i88
M e c a n is m u l p a lo g c n ic al m o rţii p rin Ic rm o a g re s iu n c ia
m d is cu ţie doi fa cto ri im p o rta n ţi: gravitatea a rsu rii şi in te rv a ­
lul de su p ravieţu ire. A p re c ie re a g ra v ită ţii a rs u rilo r are la b ază
le lu l a rsu rii şi su p ra fa ţa arsă.
p A . Arsurile su nt de patru grade:
- g ra d u l 1 : h ip e rc m ic , tu m c fa c ţic şi durere, sem ne care
IUI sunt r c c o g n o s c ib ile la au to p sie. In e v o lu ţie , p ie le a se
descu am ează d u p ă câ te v a z ile .
I - g ra d u l 2 : a p a r H ic te n e cu c o n ţin u t c la r, ca re p rin
su p rain fe etare p oate d e v e n i p u ru le nt. L a ca d a vru , b u le le se
sparg şi g en e rează p la c a rd c pergam entate.
- g ra d u l 3: n e c ro z ă a te g u m e n tu lu i, cu zo n e c a fe n ii,
indurate, p ro fu n d e , care se pot in fe cta sau, la ce i care su p ra-
\ ielu icsc, se so ld e a ză cu c ic a tric i retractile am ple, cu lim ita re a
m iş c ă rilo r sau cu un p re ju d ic iu estetic perm anent. L a cad avru ,
aspectul este de escară ce n u şie dură (aspect carto nat, dur).
- g rad u l 4: c a rb o n iz a re - în tâ ln ită fre cv e n t la ca d a v re şi
III situ a ţii c a ta s tro fic e , când pe lâ n g ă s ta b ilire a c a u z e i de
m oarte se s o lic ită şi id e n tific a re a c a d a v ru lu i. D egradarea ir e ­
v e rsib ilă p ro te ică pro (undă se m a n ife stă p rin p o z iţi a de „b o x e ri‘,
(apt ce va p e n u ite a p re cie re a c o a g u lă rii a m p le a p ro te in e lo r
m u s c u la tu rii s c h e le tic e in d iv id u a le .
B. Suprafaţa arsă ( S .A .) se e v a lu e a ză ţin â n d co n t de
regula lu i 9% . S e c o n s id e ră h c m ic o rp u l a n te rio r şi cel p o ste ­
rior, în sens c ra n io -e a u d a l, ca fiin d îm p ă rţit în 11 zon e, de o
suprafaţă e g ală c u 9% d in su prafaţa totală, la care se adaugă
I % pentru re g iu n e a g e n ita lă .
D e fapt, a p re cie re a g ra v ită ţii a rsu rii p resu p u n e c o ro b o ra ­
rea c e lo r două in f o n n a ţ ii în tr-u n in d ic e su g e s tiv c lin ic , care
p erm ite şi e v a lu a re a p ro g n o stic ă a ca z u lu i:

[ S .A .] X [G rd ] = ln d ic e de g ra v ita te

M e c a n is m u l ta n a to g e n cra to r în a rsu ri d ife ră în fu n cţie


de in te rv a lu l de su p ra v ie ţu ire . R e g u la de a p re cie re a ca u z e i

189
de m o a rte ţin e de in te rv a lu l de s u p ra v ie ţu ire : tre i ore, trei
z ile sau tre i să p tă m â n i de la tra u m a tis m . ’.M
în p rim e le 3 ore de la trau m atism , b o ln a v u l poate m u ri p rin
şoc tra u m a tic s im p lu - în urm a d u re rii d e tcm iin a tă de iritaţia
m a s iv ă p o st-co m b u stio n a lă a te rm in a ţiilo r n ervoase d in piele.
în p r im e le trei z ile , te g u m e n tu l d is tru s p rin c o m b u s tie
n u -ş i m a i p o ate a sig u ra r o lu l de m e m b ra n ă c a p a b ilă să des­
p a rtă c e le d ou ă m e d ii (c e l in te rn de ce l extern ). S e p ro d u c ■«C
p ie r d e r i m a s iv e de apă şi c o m p u ş i p r o t e ic i c ir c u la n ţ i (a lb u -
m in e ) , fa p t ce d u ce la d e z e c h ilib r e a le c o n s ta n te lo r sa n g u in e
şi la in s u fic ie n ţă h e p a to -re n a lă acută, c o n s e c u tiv ă a u to in to x i-
c a ţie i p r in a b so rb ţia p r o d u ş ilo r de c a ta b o lis m e lib e ra ţi d in
r e g iu n ile lezate.
în p rim e le tre i să p tă m â n i in d iv id u l p o a te d e ce d a d a to rită
a m p le lo r m o d ific ă r i ale c o n s ta n te lo r o rg a n is m u lu i g enerate
d e lip s a în v e liş u lu i p ro te c to r - te g u m e n tu l.
T u lb u r ă r ile m e n ţio n a te se în s u m e a z ă ş i se a m p lif ic ă în
tM
ca sca d ă , d u câ n d la a p a riţia c o m p le x u lu i de fe n o m e n e c u n o s­
c u t su b n u m e le de şo c p o s tc o m b u s tio n a l.
D u p ă tre i să p tă m â n i de la p ro d u c e re a a rs u rilo r, p e r ic o lu l -}M
le ta l n u este în c ă în d e p ă rta t, d e c e s u l p u tâ n d s u rv e n i p r in
c o m p lic a ţ ii de t ip u l s u p r a in f e c ţ iilo r - c e l m a i a d esea cu
g e rm e n i n o s o c o m ia li, s p e c if ic i s e c ţ iilo r de a rşi ( p io c ia n ic ,
p ro te u s, s ta filo c o c ) . •
D e asem enea, d e c e s u l p o a te s u rv e n i o ric â n d , p rin tr-o
c o m p lic a ţie de tip in fe c ţio s sau v a s c u la r (e m b o lie sau b ro n h o -
p n e u m o n ie ) o ri p rin in to x ic a ţia m a s iv ă c u m o n o x id de c a r­
b o n ( e lib e ra t la lo c u l in c e n d iu lu i) .
E x a m e n u l in te rn al c a d a v ru lu i ars v a co n sta ta u n e o ri ab­
senţa u n o r m o d ific ă r i m o rfo lo g ic e m a jo re . A s p e c tu l o rg a n e lo r
este p a rtic u la r, a se m ă n ă to r cu c e l al c ă r n ii fie rte , o a se le se
în n e g re s c , a p o i se a lb e sc şi p o t a p ă re a fra c tu ri.
-■ •I
A m p r e n t a d e n ta ră este u tilă în s t a b ilir e a id e n t it ă ţii în
c a z u l u n u i c a d a v ru c a rb o n iz a t. în c a v ita te a b u c a lă te m p e - I
190
l atura este m a i sc ă z u tă cu câ te v a z e c i de grade, ia r ţe s u tu rile
(Ic la acest n iv e l sunt şi ele m a i re ziste n te la tem p eratu ri înalte.
A p r e c ie re a c a ra c te ru lu i v it a l a l le z iu n ilo r p ro d u s e p rin
icm io a g re s iu n e este d ific ilă . F lic te n a (b ă şica ) c u caracte r v ita l
este c a ra c te riza tă d e e x iste n ţa in f ilt r a t u lu i v it a l la n iv e lu l
teg um en tulu i şi a u n u i lic h id c u în a lt co n ţin u t p ro teic. F lic te n a
p o s tv ita lă este g a z o a s ă şi n u are in f ilt r a t cu ca ra c te r v ita l.
U n e le m e n t s u p lim e n ta r im p o rta n t este d e s c o p e rire a în
iirb o re le b ro n ş ic al v ic t im e i a f u n in g in ii ( in c lu s iv în c ă ile
I e s p ira to rii in fe rio a re ). D e s c o p e rire a u n e i c o n c e n tra ţii cre s ­
cute de m o n o x id de c a rb o n ( C O ) în sân ge d e m o n s tre a z ă
c a ra c te ru l v it a l a l le z iu n ilo r te rm ic e şi p e rm ite a p re c ie re a
d is ta n ţe i re a le d in tre c a d a v ru şi su rsa g e n e ra to a re de C O .

Leziuni produse prin temperatură scăzută


(frig)
T e m p e ra tu rile jo a s e p o t f i le ta le în c a z u l în care v ic t im a
este e x p u să tim p în d e lu n g a t a c ţ îu n ii fr ig u lu i, în p re ze n ţa u n o r
fa cto ri o rg a n ic i c o m p le m e n ta ri (e p u iza re , care n ţe n u t r iţ io ­
nale, h a in e in a d e c v a te etc.). F r ig u l g en e rează o su ită d e m o d i-
fic ă ri lo c a le c a ra c te ris tic e , c u n o sc u te d re p t degerături. Ş i
acestea se c la s if ic ă în m a i m u lte grade:
- g rad u l 1 : tu lb u ră ri c irc u la to rii lo c a le şi m o d ific ă r i de
culoare a e p id e rm u lu i (vasoconstricţie). N u se d istin g la autopsie;
- g ra d u l 2 : in fla m a ţie şi h ip e re m ie a te g u m e n tu lu i, flic te -
iic m ic i cu c o n ţ in u t tu lb u re , e x u d a t s a n g u in in f la m a to r ,
e v o lu ţie spre u lc e re c u e v o lu ţie tren antă ca re fre c v e n t im p u n
a m p u ta ţii m in im e de urgen ţă;
- g ra d u l 3: n e c ro z ă s u p e rfic ia lă ;
- g r a d u l 4: n e c ro z ă p ro fu n d ă (gangrenă), soldată c u am pu -
la ţii e xtin se .
H ip o te rm ia are m o d if ic ă r i c a d a v e ric e n e s p e c ific e , d e c i
d ia g n o s tic u l m e d ic o - le g a l este în p r in c ip a l u n d ia g n o s tic de

191
e x c lu d e re . F re c v e n t, la a u to p sie , se co nstată că d e ce su l prirt ??';
frig se p ro d u c e de fapt p rin d e co m p e n sa re a unei afecţiunl:||* j
c ro n ic e g ra ve (b ă trâ n i, c a rd io p a ţi, c a ş e c tic i, n o u -n ă sc u li).
In astfe l de c a z u ri (d ar şi la c a d a v re le m e n ţin u te m u lîf
fi
tim p în frig ), liv id it ă ţ ile c a d a v e ric e sunt de c u lo a re roşiC»*!^' ?
z m e u rie (p rin scăd ere a c o n s u m u lu i de o x ig e n în periferic)C
U n ele m e n t s p e c ific , d e sc ris în m u lte a u to p sii, este reprc*j^^ >
zen tat de p e te le V iş n e v s c h i - m ic i s u fu z iu n i sa n g u in e ale
m u c o a s e i g a stric e , în n u m ă r m a re ( 10 0 ), de cu lo a re ca fe n ie , 4I • ■
p ro d u s e p rin m ic r o h e m o r a g ii lo c a le u rm a te de d eg rad area :
h e m o g lo b in e i su b a c ţiu n e a a c id u lu i c lo r h id r ic c o n ţin u t ;
s u c u l g astric.

C u r e n t u l e le c t r ic
In fu n c ţie de su rsa g e n e rato are, c u re n tu l e le c tric ( C E )
p o a te f i a tm o s fe ric şi in d u s tria l. C E in d u s tria l este fre c v e n t
ca u za to r de m o arte p rin e le ctro cu ţie . M e c a n is m u l tanatogene-
ra to r d ife ră în fu n c ţie de in te n sita te a şi v o lta ju l c u r e n tu lu i..’®

Curentul electric atmosferic


A c ţ io n e a z ă tim p scu rt d ar cu in te n sita te m are. P e c o ip
se o b se rv ă a rs u ri e le c tric e de g ra d II n u m ite fu lg u rid e sau |
a r b o r iz a ţii, ca re d is p a r ra p id d u p ă m oarte. U n e o ri se d e s c riu |
şi le z iu n i cu m in u s de su bstan ţă (ca un o r if ic iu de in tra re
p ro d u s de g lo n ţ). în lite ra tu ră se c ite a z ă m o d ific ă r i c o n s id e - f f |
rate c a ra c te ris tic e ale h a in e lo r d a r m a i ales ale în c ă lţ ă r ilo r
( tă lp ile p a n t o filo r sunt g ău rite). M e t a le le e xiste n te a su p ra I
c a d a v m lu i se p o t to p i. ,.ii.

Curentul electric industrial


E le c tr ic ita te a in d u s tria lă este m u lt m ai fre cv e n t g e n e ra ­
toare de m oarte. M e c a n is m u l ta n a to g e n cra to r d e p in d e de;

192
in te n sita te a c u re n tu lu i (a m p e ra je le foarte m ari p ot de-
le rm in a a rc u ri e le c tric e la d istan ţe m a ri, de 3 - 4 m etri);
v o lta ju l ( „ v o lţ ii ard, a m p e rii o m o a ră “ );
re ziste n ţa o rg a n is m u lu i (g ro sim e a p ie lii, u m id ita te a ,
piii a m e trii m o r f o lo g ic i etc.);
d urata de acţiu n e;
- fre cv e n ţa c u re n tu lu i;
- tip u l c o n ta c tu lu i;
- d ru m u l cu ren tu lu i e le ctric p rin corp. S a rc in ile e le ctrice
aleg calea m in im e i rezistenţe, de-a lu n g u l m a rilo r vase sanguine
ale co ip u lu i. Toate vasele v o r ajunge in fin al la cord, detem iin ând
dezorg anizarea a c tiv ită ţii electrice n o m ia le a acestuia (apare
lih r ih ţ ia v e n tricu la ră care este d ire ct şi in d u b ita b il m ortală).
în p lu s , în m e c a n is m u l ta n a to g e n e ra to r este im p lic a t ă şi
eontractura sp astică (tetania) a m u s c u la tu rii re s p ira to rii (in ter-
eostale ş i d ia fra g m a tic e ), u rm ată de a s fix ie .
E le m e n tu l c h e ie în d ia g n o s tic u l m o r ţ ii p rin cu re n t e le c -
Iric este marca electrică. A c e a s ta se ca ra cte rize a ză , d in p u n c t
de v e d e re m a c ro s c o p ic , p rin tr-o d e p re siu n e a te g u m e n tu lu i,
de c u lo a re a lb -c e n u ş ie , ro tu n d ă sau o v a la ră , cu m a rg in i re ­
lie fa te şi in d u rată. A p a r e în z o n a d e co n ta c t şi tre b u ie cău tată
( fi e cve n t la n iv e lu l p liu r ilo r p a lm a re sau la co m isu ra b u z e lo r)
şi a n a liz a tă m a c ro - şi m ic ro s c o p ic . M a c ro s c o p ic , te g u m e n tu l
aie asp ect c ra te rifo rm , a lb -c e n u ş iu , p e o a rie de 6 - 1 0 m m ,
llin d foarte in d u rat. M ic r o s c o p ic , a sp e ctu l te g u m e n tu lu i este
o m og en izat, topit, cu aspect ca ra c te ristic de fagure. E le m e n tu l
e se n ţia l în d ia g n o s tic u l m ic r o s c o p ic a l m ă r c ii e le c tric e î l re ­
p re zin tă a lu n g ire a şi în m ă n u n c h ie re a c e lu le lo r b a za le ( M a l-
p ig h i) a le d e m iu lu i. C e le la lt e m o d if ic ă r i d e s c ris e se p o t
iiit â ln i şi în a rsu ri. D ia g n o s tic u l de m a rcă e le c tric ă n u p o ate
fi su sţin u t d ecât p rin e x a m e n m ic ro s c o p ic .
U n e le m e n t s u p lim e n ta r de d ia g n o s t ic m e d ic o - le g a l
pentru m o artea p rin cu re n t e le c tr ic este şi arsura e le c tric ă ,
cu ca ra c te r lo c a liz a t, tară h e m o ra g ii, flic te n e lim ita te şi fără
In fiItrat in fla m a to r.

193
M a i p o t fi o b se rva te n e e ro z a lo c a lă , e d e m u l e le c tro g e n
şi m e ta liz a re a te g u m e n tu lu i, in c lu s iv în c a z u l c u re n tu lu i in ­
d u stria l.
E x a m e n u l in te rn al c a d a v r u lu i p o a te d e ce la s e m n e le
c a ra c te ris tic e a le m o r t ii p rin a s fix ie ; c o rd etalat, în d ia s to lă ,
p lin c u sânge.

R a d ia ţ iile io n iz a n t e

R a d ia ţ iile io n iz a n te d e te rm in ă o su ită de m o d ific ă r i cu -


3

n o sc u te sub n u m e le de b o a lă de ira d ie re . M u lt tim p , b o a la


de ira d ie re a fo st c o n s id e ra tă de m e d ic in a le g a lă ca f iin d u n
c o n c e p t m a i a le s te o re tic, p o s ib il d o a r în s itu a ţii m e d ic a le
sp e c ia le (de luptă). In acest m o m e n t, atât u tiliz a re a in d u s tria lă
sau m e d ic a lă a r a d ia ţ iilo r io n iz a n te , cât şi co n tra b a n d a c u
su bstan ţe ra d io a c tiv e şi t e r o r is m u l in te rn a ţio n a l au ad us în
p r im - p la n e fe c te le a ce sto r fa c to r i f iz ic i.
In te rp re ta re a le z io n a lă este c o m p le x ă şi ţin e de în ţe le g e ­
rea s t r u c t u r ilo r fu n d a m e n ta le a le v ie ţ ii, m a i p re c is de in f o r ­
m a ţia g e n e tic ă stru ctu ra tă în a c id d e z o x ir ib o n u c le ic ( A D N ) .
R a d ia ţ iile io n iz a n te p o t a c ţio n a im e d ia t asupra c o r p u lu i,
d u cân d la d is tm c ţii c e lu la re m a siv e , m u ltip le , fre cv e n t in c o m ­
p a tib ile c u v ia ţa .
A c ţ iu n e a len tă, în tim p , se e x e rc ită asu pra c o m p le x e lo r
de t im in ă a le A D N d in c e lu le le c u ra tă în a ltă de m u lt ip lic a r e
( tu m - o v e r m a x im ) , cu m su n t c e lu le s is te m u lu i lim f a t ic sau
g lo b u le le sa n g u in e a lb e şi r o ş ii. P r in d is tru g e re a ace sto ra, la
scu rt t im p v o r a părea d o u ă fe n o m e n e g rave; lip s a de ap ă ra re
a o r g a n is m u lu i la c e le m a i m ic i a g re s iu n i m ic r o b ie n e ş i
a n e m ia a cu tă p o st-ira d ie re .
L e z iu n ile d e ce la te im e d ia t d u p ă e x p u n e re a la o su rsă de
ra d ia ţii sunt;
- e rite m a c tin ie (e rite m lo c a l cu c p ila r e a te g u m e n tu lu i ■;aI
u rm ată de h ip e rp ig m e n ta rc ) - d o z ă m ic ă şi e xp u n e re scurtă;

194
- r a d io d e m iită ( c x u d a tiv ă , u scată, c u e p ila re sau a lo p e -
c ic ) - d o ză m ic ă sau m e d ie ;
- ra d io n e c ro z a atin g e şi p la n u l o so s (cu a m p u ta ţie ) -
e x p u n e re m a re /d o ză m are.

V a ria ţiile p r e s iu n ii a t m o s f e r ic e
(b a ro tra u m a )
E fe c te le b a ro tra u m e i a su p ra c o r p u lu i u m a n se co n sta tă
atât în c o n d iţ iile cre ş te rii p r e s iu n ii a tm o s fe ric e cât şi în c a z u l
s c ă d e rii acesteia.
Presiunea atmosferică crescută a cţio n ează în c o n d iţiile în
care co rp u l u m an este scufun dat în tr-u n lic h id (scafand rii). In
aceste co n d iţii, presiunea atm osferică se cu m u lează cu presiunea
d ezvo ltată de co lo a n a de lie h id şi p oate avea efecte p a to lo g ice .
S u b in flu e n ţa p re s iu n ii a tm o s fe ric e crescu te, apar; d u re ri
a b d o m in a le c o lie a tiv e , v e rtij, c e fa le e , r u p tu r i de tim p a n ,
ru pere a p e r e ţilo r a lv e o la r i d in p lă m â n i, cu a p a riţia b u le lo r
de e m fiz e m şi a p a to lo g ie i r e s p ir a t o r ii a so cia te . C e l m a i
( ie c v e n t în să , la s c u fu n d ă ri re a liz a te la a d â n c im i m e d ii sau
m ari, în m o m e n tu l r id ic ă r ii la su p ra fa ţă (d e c o m p rim ă rii) ap a r
e m b o liile g a z o a s e , e u n o s c u te s u b n u m e le de „ b o a lă d e
c h e s o n “ . M e c a n is m u l de p ro d u c e re a „ b o lii de e h e so n “ este
u m iă to ru l: a m e s te c u rile de g a ze „ f iz io lo g ic e “ sunt u t iliz a t e
iti m o d lim ita t la s c u fu n d ă ri în care p re siu n e a care a cţio n e a ză
este sub 5 - 6 atm osfere. în aceste c o n d iţ ii de p resiu n e, s o lu b i-
lila te a g a z e lo r în sîn g e v a ria z ă , ia r la s c h im b ă ri ra p id e d e
p re siu n e (ie ş ire a s c a fa n d ru lu i la su p ra fa ţă Iară p a lie re d e
d cco m pre siu n e), g aze le aflate în stare s o lv ită v o r trece în fază
r.azoasă cu brutalitate, d eterm in ân d e m b o lii gazoase m asive.
B o a la de ch e so n este c o n s id e ra tă o b o a lă p ro fe s io n a lă şi
SC pare că în fo rm e s u b c lin ic e este c a ra c te ris tic ă p e n tru to ţi
s c a fa n d rii care a c tiv e a z ă u n tim p în d e lu n g a t ( m ic r o e m b o lii
la n iv e lu l v a se lo r t e m iin a le - cel m a i frecvent la şo ld sau creier).

195
Boala de cheson se manifestă sub Următoarele Ibmie:
- forma supraacută (embolie gazoasă imediat mortală);*
- forma acută, cu determinări cerebrale, respiratorii şi
cardiace; .a
- forma medie generalizată - sindrom vestibular, modi-
(Icări articulare, tulburări gastro-intestinale; ’ ■' '--r'
~ fomie uşoare - mialgii, nevralgii, fonue cutanate tre­
cătoare.
In condiţiile în care scafandrii respiră gaze inerte în
amestec cu gaze nobile, efectele determinate de detenta g a-'
zelor prin decompresiune rapidă sunt mult reduse (tehnici
de luptă submarină). Se citează însă în acest caz apariţia radicali­
lor liberi de oxigen, cu efect distinctiv asupra ţesutului pulmonar,.
Atât la scufundare cât şi la ridicare trebuie strict respect,
tate reguli precise de protecţie a muncii.
Presiunea atmosferică scăzută (boala de altitudine).
Apar acuze neuronale, l'recvent întâlnite la piloţi sau la cei
care fac ascensiuni montane. Se mai descriu distensii, mai
ales în sfera ORL (dureri sinusale sau dentare), penumo-tora-
cice, cu deschidere spontană a eventualelor bule de emfizem.
Boala de altitudine a fost descrisă la exploratorii care
urcau la peste 5000 m altitudine Iară echipament special şi
se datorează scăderii presiunii parţiale a oxigenului în aerul
respirat. Prin hipoxia generalizată, predominant cerebrală,
apare epuizarea lîzică şi psihică, vărsături în jet, hemoragie
în „zaţ de cafea‘\ cefalec, somnolenţă extremă şi moarte.
Caracteristică vărsăturilor este lipsa senzaţiei de greaţă (văr­
sătură de tip central).

E x p lo z iile
Prin explozie se eliberează binsc un volum mare de gaz şi
o cantitate foarte mare de energic. Se pot atinge presiuni până la
150.000 atmosfere şi temperaturi ale gazelor de 3000°C.

196 V - '- ţ Ş

A.'C:
E fe c te le care se co n sta tă asupra o m u lu i sunt v a ria te şi
sunt legate de a cţiu n e a d ire c tă a e x p lo z ie i („b la s t s in d ro m “ ),
(Iar şi de p r o ie c t ile le p ro d u s e p rin e x p lo z ie .
In fu n c ţie de d ista n ţa d in tre focarul de e x p lo z ie şi v ic -
lim ă , d is tin g e m s itu a ţii d ife rite .
F o a rte a p ro a p e de lo c u l e x p lo z ie i se constată fra g m e n -
larea c o rp u lu i şi îm p ră ş tie re a frag m e n telo r um ane de către
p resiu n ea g a z e lo r pe d ista n ţe variate.
A p ro a p e , p ie le a v in e în contact d oar cu fla c ă ra e x p lo z ie i,
astfel că h a in e le sau a lte m ateriale se a p rin d .
L a d is ta n ţe m a i m a ri o rg a n is m u l este e x p u s ra d ia ţie i
c a lo ric e , fa p t ce d e te rm in ă arsu ri - „ f la s h “ (cu m are p u tere
c a lo ric ă d a r a v â n d in te n sita te foarte m ic ă ) , ce sunt e x tre m
ilc grave.
U n d a de ş o c ( „ v a lu l de p re siu n e “ , s u flu l) se p ro p a g ă
co n c e n tric de la lo c u l e x p lo z ie i. R e p re z in tă o creştere b ru ta lă
şi de scu rtă d u rată ( 1 / 10.00 0 s) a p re s iu n ii a tm o sfe ric e , care
m ătură o b s ta c o le le ş i este u m ia tă de o u n d ă de d epresie, m a i
slabă dar p re lu n g ită , a m b e le însoţite de fe n o m en e de rezo n an -
(ă care stau la o rig in e a le z iu n ilo r tra u m a tice v ib ra to rii. A c e s -
(ea sunt re z u lta te le ;
- l o v i r ii c o r p u lu i de sc h ije p ro p a g a te d in e x p lo z ie ;
- s t r iv ir ii c o r p u lu i de d ărâm ătu ri p ro d u s e de e x p lo z ie ;
- in h a lă r ii de p u lb e r i sau gaze re z u lta te d in e x p lo z ie .
P ro b le m e m e d ic o -le g a le legate de m o a rte a p rin e x p lo z ie ;
1 . d ife re n ţie re a re s tu rilo r um ane de c e le a n im a le ;
2 . id e n tific a re a n u m ă ru lu i de v ic tim e ;
3. id e n tific a re a p e rso a n e lo r p rin m ijlo a c e c rim in a lis tic e ;
4. s ta b ilire a c a u z e i d e ce su lu i.
U n e o ri, p r in a ru n ca re a în aer a c a d a v r u lu i p o t fi m a sca te
o m u c id e ri.
CAPITOLUL 14
AGENŢII TRAUMATICI CHIMICI
(TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ)
Toxicologia medico-legală este un capitol aparte al
traumatologiei medico-legale, care studiază proprietăţile
fizico-chimice şi modul în care acţionează toxicul asupra
organismului.
Toxicologia reprezintă un domeniu de interes medical,
medico-lcgal şi juridic aparte, cunoscut din cele mai vechi
timpuri. Interesul legat de acest domeniu a apărut din dorinţa
omului de a înţelege:
- modul de acţiune a toxicului la nivelul fiinţei vii;
- diferenţa dintre simptomcle unor intoxicaţii în raport
cu alte afecţiuni cu sfârşit previzibil;
- posibilităţile terapeutice în cazul intoxicaţiilor acute
şi cronice;
- implicaţiile medicale şi juridice.
Această ramură a medicinei legale analizează proprietă­
ţile tîzico-chimice, structura şi modul de acţiune a toxicului
la nivel celular, interacţiunea dintre substanţe şi felul în care
acţiunea lor specitlcă poate fi contracarată de alte substanţe
sau intervenţii terapeutice.

D a te is t o r ic e
Toxicologia medico-legală a prezentat interes medico-
lcgal din cele mai vechi timpuri, din momentul în care omul
a înţeles că există substanţe (naturale sau fabricate) care pot
dctennina moartea dacă intră în contact cu coi pul uman. Lipsa
semnelor care să poată lî puse în legătură cu o moarte violentă

lOX
a dus la o ad evărată m o d ă a o tr ă v ir ilo r în c ă d in t im p u l E v u lu i
m ediu, în f lo r in d în R e n a şte re .
D e z v o lta re a a lc h im ie i a p e m iis o şi m a i s o fis tic a tă g a m ă
de substanţe to x ic e .
R e c u n o a ş te re a m e d ic o - ju r id ic ă a o tr ă v u r ilo r nu a u rm a t
în d eap ro ap e d e s c o p e rire a su b s ta n ţe lo r c h im ic e , ba c h ia r m a i
m ult, a e x ista t o su ită de e ro ri ju d ic ia r e d e te rm in a te de lip s a
de cu n o ştin ţe a p ro fu n d a te în d o m e n iu l t o x ic o lo g ie i m e d ic o -
Iegale sau de lip s a u n o r re a c ţii c h im ic e de e x c lu d e re ( a lc a lo -
iz ii şi su b sta n ţe le care a p a r în p ro c e s u l p u tre fa c ţie i au fo st
li'ccvent co n fu n d a ţi c u a lc a lo iz ii v e g e ta li de tip n ic o tin ă sau
stricnină, d ete m iin â n d cond am nări ju d icia re , in c lu s iv la m oarte).
în is to r ia c o m u n ă a t o x ic o lo g ie i şi m e d ic in e i le g a le , u n
m o m e n t im p o rta n t î l c o n s titu ie s e c o lu l al X l X - le a , în ca re
c h im is tu l g e m ia n P le n c k îş i o fe ră s e r v ic iile m e d ic in e i le g a le .
C’c rc e tă ri a p ro fu n d a te u lte rio a re în n o u l d o m e n iu ( t o x ic o lo ­
iii:: g ie) au fost fă c u te d e O r f illa , m e d ic şi c h im is t fra n c e z care a
iS i
fundam entat p e n tru p rim a dată, p rin ce rcetări intense, e fe cte le
pe care le au d ife r it e o tr ă v u ri a su p ra o rg a n is m u lu i, d a r şi
lin e le p o s ib ilit ă ţ i de d ete cta re a c e lo r m a i fo lo s ite o tră v u ri
ale m o m e n tu lu i.
în R o m â n ia , p r im e le se m n e de in te re s leg ate de t o x ic o ­
r^k'h ”
,
i{fi‘ lo g ie su nt c ita te în c ă d in p r a v ile le lu i V a s ile L u p u şi a le lu i
,V 1?' M a te i B a sa ra b . în a ce stea se ce re a a n a liz a lic h id e lo r e x p r i­
;/!'fţr'.
m ate de v ic t im ă (v o m ă , scau n , u rin ă ) de către v ra c i, în m o ­
m en tu l în ca re se b ă n u ia o e v e n tu a lă in to x ic a re , p re c u m şi
„d e s c h id e re a t r u p u lu i c e lo r cu m o a rte n ă p ra z n ic ă “ .
I’
în d e m o n stra re a in t o x ic a ţ ie i, se făcea ap el m a i ales la
re c o n s titu ire a o t r ă v ir ii p r in m ă rtu rii, an am n e ză , e v e n tu a le
r.. le z iu n i de c o n s trâ n g e re ş i p rin a n a liz a o rg a n o le p tic ă (cu
fe'
a ju to ru l s im ţu r ilo r ) a v o m e i şi c o n ţin u tu lu i g a stric.
P rim a m ă rtu rie p r iv in d d etectarea m e d ic o - le g a lă a u n e i
o m u c id e r i p r in o t r ă v ir e d a te a z ă d in a n u l 183 2 - c a z u l
A ta n a s ie B e k e r i a re p re z e n ta t p rim a a u to p sie la ca re s-a
i- '

a-' 199
fo lo s it e x a m e n u l t o x ic o lo g ic ca re a p u s în e v id e n tă su b lim a t
c o r o z iv şi a rse n ic în c o ip u l v ic t im e i.
In e v o lu ţia m c d ic in e i leg ale ro m ân eşti, elem entul esenţial
îl c o n s titu ie in iţia tiv a p ro fe s o ru lu i Ş te fan M in o v ic i, care în
1897 tra n s fo rm a la b o ra to ru l de c h im ic le g a lă al In stitu tu lu i
de M e d ic in ă L e g a lă (fo n d a t de M in a M in o v ic i în 1892), în
la b o ra to r de t o x ic o lo g ie .
U n re p e r im p o rta n t î l re p re z in tă şi a c tiv ita te a Iui D .
B a n c iu , c o n s id e ra t p ă rin te le t o x ic o lo g ie i rom âneşti m o dem e .
E v o lu ţ ia s o c ie tă ţii a ctu a le este leg ată de n o i d ir e c ţ ii de
interes atât în c h im ia a n o rg a n ică cât şi în cea o rg a n ică - c iv ilă
şi m ilita ră . U t iliz a r e a g a z e lo r de lu p tă şi a su b s ta n ţe lo r c u
efecte n e u ro to x ic e a d e p ă şit b a rie ra a p lic a ţ iilo r m ilita r e şi,
d e şi sunt in te rz is e de c o n v e n ţ iile in te rn a ţio n a le u m a n ita re ,
au in tra t şi în b a g a ju l te r o r is m u lu i c o tid ia n .
S u b s ta n ţe le t o x ic e şi d r o g u r ile cu n o sc o în llo r ir e lu ră
p reced en t, n o i m o d a lită ţi de a d ic ţie a u n o r d ro g u ri c la s ic e au
d e te m iin a t scăd ere a v â rste i u t iliz a t o r ilo r de to x ic e spre c if r e
,|p
care p o t p ărea in c r e d ib ile u n o r n e a v iz a ţi (sub ze ce ani p en tru
co c a in a su b fo rm ă cra c k ).
E v o lu ţ ia t o x ic o lo g ic i în tr- o fo m ră sau alta de in t o x ic a ţ ii
re p re z in tă „ o m o d ă “ d e tcm rin a tă de in te re su l arătat de s o c ie ­
tate în le g ă tu ră cu un a n u m it t o x ic . E x is t ă în să şi to x ic e care 1
p re zin tă in te re s t o x ic o lo g ic m e d ic o -le g a l p e n u a n e n l. D in ca­
te g o ria „ m o d e lo r “ m e n ţio n ă m că în R o m â n ia pe p r im u l p la n Z'fl
'..ca
:se a llă in t o x ic a ţ iile cu m o n o x id d e c a rb o n , in to x ic a ţia m e d i­
cam e n to asă (cu b a rb itu ric e ca vedetă), ap oi p ro d u s e le in d u s ­
tria le şi c a s n ic e (sod ă ca u stică , a lc o o l m e lilic , a id rin ă ctc.),
urm ate de in to x ic a ţia cu p e s lic id e şi, de cu rând, cu d ife rite
n eu ro tro p e. A lc o o lu l e t ilic a fo s t şi v a răm ân e un su b ie c t de
m a rc in te re s t o x ic o lo g ic şi m e d ic o -le g a l.
D o m e n iu l t o x ic o lo g ie i este c o m p le t d ife rit de ce l de la
m ijlo c u l s e c o lu lu i, când ar 11 p re d o m in a t in to x ic a ţiile cu a cid
c ia n h id r ic şi e v cn ta l cu săru ri de m e rcu r, arse n ic şi b ism u t.

200 I
M
I lin d la fel de d ife r it în ra p o rt cu cel al în c e p u tu lu i de se co l,
rân d au p re d o m in a t in t o x ic a ţ iile cu a lc a lo iz i v e g e ta li. In
iiceastă d ire c ţie (a m o d ific ă r ii d in a m ic e a d ire c ţie i de in tere s
:i (to xico lo g ie i), se poate a p re cia că v iitp r u l im e d ia t ar putea
li cel al d ro g u r ilo r (ve g e ta le şi de sin te ză) şi al su b s ta n ţe lo r
(Ic luptă (gaze to x ic e , h a lu cin o g e n e , la c rim o g e n e etc.)

T o x ic , to x ic ita te , in to x ic a ţie

T o x ic u l este d e fin it ca fiin d o rice substanţă exo genă care,


p rin p ro p rie tă ţile f iz ic e , stru ctura c h im ic ă , d o ză , c o n d iţ ii de
a d m in is tra re şi m o d de acţiu n e, in d u c e a lte ră ri fu n c ţio n a le
sau le z io n a le ce c a ra c te rize a z ă starea de b o a lă n u m ită in t o x i­
ca ţie . D in d e fin iţie re ie se că nu se în c a d re a z ă în ca te g o ria de
lo x ic c c o rp u rile care a cţio n e a ză în v irtu te a p ro p rie tă ţilo r m e ­
ca n ic e sau t o x in e le m ic ro b ie n e .
A n s a m b lu l m o d if ic ă r ilo r fiz io p a to lo g ic e ca re re z u ltă în
m ina in te ra c ţiu n ii d in tre to x ic şi m e d iu d e fin e şte n o ţiu n e a
de to x ic it a t e . D in această d e fin iţie re zu ltă că to x ic ita te a este
(.ondiţionată de d o i fa c to ri m ajo ri: re a ctiv ita te a o rg a n is m u lu i
şi p ro p rie tă ţile t o x ic u lu i.
P le câ n d de la d e fin iţie şi de la fa c to rii care in d u c c o n d iţio ­
narea to x ic it ă ţ ii, se p o a te co n sid e ra că re a c tiv ita te a o rg a n is ­
m u lu i în rap ort c u t o x ic u l este dată de:
- sp e cia o rg a n is m u lu i - sunt cu n o scu te a n u m ite s p e c ii
de ie rb iv o rc care p o t n e u tra liz a a lc a lo iz i t o x ic i p e n tru om ;
- se x u l şi starea fiz io lo g ie ă a o rg a n is m u lu i - scăderea
d o ze i to x ic e la fe m e i în an u m ite c o n d iţii ( c ic lu m e n stru a l,
siare de g ra v id ita te ete.);
- terenul p a to lo g ic ( a lc o o lic ii co n su m ă d o ze m ai m a ri
de b a rb itu rice , eei cu a fe c ţiu n i h epatice au ca p a cita te scăzu tă
de d e to x ilîc re ) ;
- greutatea co rp o ra lă ;
b io ritm u l in d iv id u a l.

201
în d is c u ta re a p ro p rie tă ţilo r t o x ic u lu i se p o t s in g u la riz a t
u rm ă to a re le aspecte: 'ii
- c o n c e n tra ţia ; 1
- stru ctu ra c h im ic ă ;
- p ro p rie tă ţile f iz ic o - c h im ic e ; f
- v ite z a de p ă tru n d e re ; J
- c a le a de p ă tru n d e re ;
- e v e n tu a le le substanţe a d m in is tra te s im u lta n cu t o x ic u l, .
a v â n d e fe c t de p o te n ţa re a a c ţiu n ii a ce stu ia .
D in ce le m en ţio n ate rezu ltă că, p en tm a putea fi catalogată
drept to x ic , o substanţă trebuie să fie c a p a b ilă să genereze o
su ită de sim p to m e la o an um ită co ncentraţie p e k ilo g r a m - c o r p .,
D o z a le ta lă d in tr-o substanţă ( D L 5 0 ) este o unitate de m ăsu ră •
e x p e rim e n ta lă (a p re c ia tă în m ilig r a m e p e k ilo g r a m - c o r p ) , ’
re p rezen tân d cantitatea de to x ic ca p a b ilă să o m o are ju m ătate
d in lo tu l a n im a le lo r de exp erien ţă în decu rs de 24 de ore.
C u câ t lo t u l e x p e rim e n ta l este m a i m a re , cu atât D L 5 0
v a p e m iit e o e x p rim a re m a i re a lă a t o x ic it ă ţ ii su b sta n ţe i. P le ­
c â n d de la D L 5 0 , se p o a te o b ţin e o p re lu c ra re s ta tis tic ă v a la ­
b ilă p e n tru om , care se e x p rim ă p rin n o ţiu n e a de d o z ă m in im ă
le ta lă ( D M L ) ş i ca re este cantitatea cea m a i m ic ă d in tr-o su b ­
stan ţă c a re p o a te p ro d u c e m o artea u n u i a d u lt. B in e în ţe le s că
D M L p o a te fi a cc e p ta tă d o ar p r in p ris m a s ta tis tic u lu i, e x is ­
tâ n d m a r i v a r ia ţ ii in d iv id u a le .
D a te le de t o x ic o lo g ie p u ră c o n s id e ră că u n t o x ic care
p ro d u c e u n ră sp u n s a g re s iv im e d ia t la d o z e m ic i ( D L 5 0 sub
0 ,00 1 g ra m e ) este fo a rte p e ric u lo s , în tim p ce un t o x ic slab
v a d u c e la un ră s p u n s le n t şi slab.
L u â n d în d is c u ţie atât D L 5 0 cât şi g r u p u r ile de su b stan ţe
ca re su n t c o n s id e ra te ca având p o te n ţia l to x ic , su b sta n ţe le
se p o t g ru p a în t o x ic e extre m d c p u te rn ic e p ână la p ra c tic
n c to x ic e .

202
' D L50 GRAD DE D O Z A /O M
1
b T O X IC IT A T E
sub 0 ,0 0 Ig t o x ic fo a rte p u te rn ic C e n tig ra m e
0 ,001-0,0 1 g t o x ic p u te rn ic 1g
0 ,0 1 -0 ,0 5 g to x ic ita te m a rca tă 1-5 g
î 0 ,0 5 -0 ,5 g t o x ic it a t e a p re c ia b ilă 5 -2 0 g
0,5 -5 g to x ic ita te red u să 20-200 g
I 5 -1 5 g t o x ic sla b 2 0 0 -6 0 0 g

C A T E G O R IA D L50
f lO X I C (P E R O S) SUBSTANŢA

e x tre m de t o x ic sub Im g /k g c a lc a lo iz i
(barte t o x ic 1-50 m g /k g c d e riv a ţi
o r g a n o fo s fo r ic i
şi m e rc u r
m o d e ra t t o x ic 5 0 -5 0 0 m g /k g c m e ta le g re le
sla b t o x ic 5 0 0 -5 0 0 0 m g /k g c N i, Fe , c lo r
p ra c tic n e t o x ic 5 0 0 0 -1 5 0 0 0 m g /k g c N a C l, a ro m e
(ară e fe c t p e ste 15.000 m g /k g su b st a lim e n ta re

S e p o a te c a lc u la d e c i, p le c â n d de la D L 5 0 , o n o u ă c a n ti­
tate de t o x ic ca re sa d e te rm in e in d u b ita b il m o a rte a u n u i in d i­
v id a d u lt. D e la ace astă co n sta n tă ( D M L ) , se p o a te c a lc u la şi
tlo za m in im ă m o rta lă acce p ta tă p e n tru u n c o p il, p o rn in d de
la Ib rm u le v a ria te d in tre ca re ce a m a i c u n o scu tă este fo r ­
m u la lu i Y o u n g în care se c o n s id e ră stric t v â rsta c o p ilu lu i:

D M L c = D M L ( a d u lt) x VA^ + 12 (unde V este vârsta în ani)

sau a lu i C la r k care ia în d iscu ţie greutatea c o p ilu lu i şi d o za


ad m in istrată la adult:

D M L c = G / 1 5 X (u n d e G = g re u ta te c o p il şi X = d o z ă a d u lt)

203
U n a ll in d ic e u til în t o x ic o lo g ie este ra p o rtu l te ra p e u tic, -'.ii
re p re ze n ta t de ra p o rtu l d in tre D L 5 0 şi d o z a terapeu tieă. C u
cât ra p o rtu l este m a i redus, c u atât m e d ic a m e n tu l re s p e c tiv
se e o n s id e ră ca a v â n d o to x ic ita te m a i m are. în s ta b ilire a
d o ze i te ra p e u tic e (E ) (a in te n s ită ţii e fe e tu lu i), tre b u ie să se
tin ă seam ă de o se rie de v a r ia b ile p r in tr e ca re d o z a a d m in is ­
trată (D ), v ite z a de ab sorb ţie şi de e lim in a re ( V a ,V e ) , p ro p rie ­
tă ţile f iz ic o - c h im ic e (P ) şi s e n s ib ilita te a s u b ie c tu lu i (S):

E=f(d*VaA^e,P,S)
în a n a liz a m o d ific ă r ilo r pe care o substanţă to x ic ă le poate
g enera a su p ra o rg a n is m u lu i se p o t co n s ta ta o su ită de re a c ţii
d iv e rse , c a re se p o t c la s if ic a în r e a c ţ ii a d v e rse şi re a c ţii de
re ziste n ţă .

R e a c ţ iile a d v e r s e
R e a c ţ iile a d v e rs e su n t r e a c ţ ii n o c iv e ca re a p a r d u p ă
a d m in is tra re a de substanţe în d o z e n o rm a le , în sco p d ia g ­
n o s tic , p r o f ila c t ic sau te ra p e u tic. în a ce astă c a te g o rie p o t f i
in e lu s e r e a c ţiile a le rg ic e şi re a e ţiile to x ic e . R e a e ţiile a le rg ic e
apar de re g u lă la a doua ad m in istra re a aeelu iaşi m ed icam en t
sau a u n o r m e d ie a m e n te care au o stru e tu ră asem ăn ătoare.
M a r ile g ru p e de substanţe care d e te rm in ă re a c ţii a le rg ic e sunt
a n tib io tic e le şi s u lfa m id e le , la ca re se p o t ad ăug a a n tip ire ti-
ce le , s e d a tiv e le , a n e s te z ic e le lo c a le etc.
, R e a c ţiile a le rg ic e se m a n ife stă în a c e la şi fel, in d ife re n t de
fe lu l m e d ic a m e n tu lu i ad m in istrat. T a b lo u l c lin ic al a le rg iilo r
cu p rin d e: şoe a n a fila c tic , m o d ific ă r i tegum entare, astm b ron -
şic, d u re ri a rticu la re , n e fro p a tii, sin d ro a m e g a n g lio n a re etc. S:
O fo rm ă p a rtic u la ră de re a c ţie a le rg ic ă este dată de apa­
riţia fe n o m e n e lo r m e n ţio n a te la p r im a a d m in is tra re ( s in g u la ­
ră) a m e d ic a m e n tu lu i. A e e s t tip de re a c ţie a le rg ic ă p oartă
n u m e le de id io s in c r a z ie . R e a c ţ iile a le rg ie e sunt net d ife rite
de eele to x ic e , p rin lip s a o ric ă ro r le g ă tu ri d in tre sim p to m a to ­

204
lo g ie şi e fe cte le terap eu tice. R e a c ţiile to x ic e p re su p u n a d m i­
n istra re a repetată a u n u i m e d ic a m e n t care v a d e te m iin a în
fin a l u n ta b lo u le z io n a l şi fu n c ţio n a l sp e c ific , în c o n fo rm ita te
cu e fe c te le te ra p e u tice ale su bstanţei.

R e a c ţ9iile d e re z is te n tă
9
R e a c ţ iile de re z iste n ţă se c a ra c te rize a z ă p rin scădere a
e fe c tu lu i d ro g u lu i dup ă a d m in is tră ri repetate. S e d e o se b e sc
re a c ţii d e t a h if ila x ie şi de toleranţă. Tahi/îlaxiaQste o scădere
treptată a e fe cte lo r u n u i m e d ica m e n t în fu n cţie de p e rio d ic ita ­
tea a d m in is tră rii (p rim a d o z ă are efect, a d o u a m a i slab, a
treia este co m p le t lip s ită de efect). T a h ifila x ia n u este a so ciată
cu tu lb u ră ri fu n c ţio n a le şi n ic i cu d e z o rg a n iz a re a a c t iv it ă ţ ii
c e lu la re .
Toleranţa este o m o d ific a re a re a c tiv ită ţii tis u la re caracte­
riz a tă p r in o b ţin e re a de efecte constant m a i m ic i d u p ă a d m i­
n istra re a de m e d ic a m e n te sau to x ic e . C a r a c t e r is t ic ile t o x ic i­
tă ţii sunt:
- p ro g re s iv ita te a (creşte rea d o z e lo r d e te rm in ă e fe c te le
aşteptate);
- re la tiv ita te a (d o z e le p o t fi cre scu te re la tiv ) ;
- tem p oralitatea (în trem p erea a d m in is tră rii d uce la d is p a ­
ri ţi a e fe c te lo r to x ic e );
- se le c tiv ita te a (to le ra n ţa se m a n ife stă s e le e tiv p e n tru
a n u m ite efecte - toleranţa m o rfin o m a n u lu i în se nsu l e fe c tu lu i
a n a lg e z ic dar fără e fe cte asu pra m io z e i) .
S u n t d ou ă aspecte re la tiv b in e cu n o scu te a le to le ra n ţe i.
I n p r im u l rând e x istă m itrid a tiz a re a (im p re g n a re a m u c o a s e i
g a stro -in te s tin a le cu arsen o fac im p e n e tra b ilă p e n tm d o z e
m ai i de substanţă a d m in is tra tă p e r os dar ca re in je cta te v o r
d e te rm in a m o artea in d iv id u lu i) . în al d o ile a râ n d se p o a te
m e n ţio n a toleran ţa în c ru c iş a tă a u n o r in d iv iz i p e n tru to x ic e
dm altă ca te g o rie ( a lc o o lic ii p e n tru n a rco tice ).

205
în m o d u z u a l, fe n o m e n u l de to le ra n ţă se m a n ife s tă în
c a z u l s u b s ta n ţe lo r ca re in d u c d ep e n d en ţa (h ip n o tic e , seda-
tiv e , a n a lg e tic e , tra n c h iliz a n te etc.). A c e s te su b sta n ţe in d u c
o stare p a rtic u la ră ca ra cte riza tă de e u fo rie , in a n iţie , o b iş n u in - j
ţă, d e c re p itu d in e m o ra lă şi fiz ic ă . |
' fi
C la s if ic a r e a t o x ic e lo r

T o x ic e le p o t f i c la s ific a te în fu n c ţie de o su ită de c r it e r ii


a n a litic e , c h im ic e , m o rfo p a to lo g ic e şi ju r id ic e . C la s ific a r e a
a n a litic ă c o n s id e ră t o x ic e le în fu n c ţie de starea de a g reg are
ca f iin d g a zo a se , v o la t ile , s e m is o lid e , s o lid e , lic h id e separa-
b ile p r in d ia liz ă . D in p u n c t de v e d e re c h im ic , t o x ic e le p o t f i
a n o rg a n ic e ( a c iz i, b a ze , s ă m ri) sau o rg a n ic e ( h id ro c a rb u ri,
a lc o o li, a ld e h id e , ce to n e, a c iz i o rg a n ic i) .
T o x ic e le le z io n a le sunt ce le care p ro d u c le z iu n i s p e c ific e
la p o a rta de in tra re în o rg a n is m , la lo c u l d e d e p u n e re sau la
lo c u l de c a ta b o liz a re sau e lim in a re (n e frita a rse n ia ca lă , in s u f i­
cie n ţă re n a lă a cu tă m e rc u ria lă , s c le ro z ă s a tu m in ă etc.). T o x i­
c e le f u n c ţ io n a le su n t c e le care n ro d u c le z iu n i m in im e sau
n e c a ra c te ris tic e d a r ca re d e te n n in ă tu lb u r ă r i fu n c ţio n a le .
O c la s if ic a r e m u lt m a i fre c v e n t u tiliz a t ă a in t o x ic a ţ iilo r
este ce a d u p ă fo rm a ju r id ic ă a a ce sto ra. S e au în v e d e re
in t o x ic a ţ iile a c c id e n ta le (in d u s tria le , a g r ic o le sau c a s n ic e ),
a c c id e n te le te ra p e u tic e , in t o x ic a ţ iile v o lu n t a r e (a u to a g re -
s iu n i), o m u c id e r ile , t o x ic o m a n iile .

M e t a b o lis m u l t o x ic e lo r

Căile de pătrundere
C ă ile de p ă tru n d e re a t o x ic u lu i în o rg a n is m su n t în g en e­
ral c o n c o rd a n te cu fo m ia de agregare a a ce stu ia . P ă tru n d p e
ca le re s p ira to rie t o x ic e le g a zo a se sau p u lb e r ile , lic h id e le
v o la t ile sau c e le su b fo rm ă de v a p o ri, a e ro s o lii. S e c o n s id e ră <

206
c a le a re s p ira to rie ca fiin d fo rm a de a b s o rb ţie cea m a i ra p id ă
şi m a i p e ric u lo a s ă d a to rită su p ra fe ţe i de a b so rb ţie a lv e o la re
m ari, p ă tru n d e rii t o x ic u lu i d ire c t în sân ge şi e v ită r ii b a rie re i
d e to x ilîa n te h ep atice. C a le a de p ătru n dere d ig e stiv ă este m u lt
m ai fre cv e n tă , cu toate că n u este atât de rap id ă. O p a rte d in
to x ic e se a b so rb la n iv e lu l m u c o a s e i b u ca le , dar su b stan ţa
re s p e c tiv ă s ta ţio n e a z ă un in te rv a l m in im de tim p la acest
n iv e l. S to m a c u l este un alt lo c în care poate avea lo c a b so rb ţia
dar, de m u lte o ri, a c id u l c lo r h id r ic (sau p h -u l a c id ) este
c a p a b il să in a c tiv e z e o su ită de to x ic e care a ltfe l ar p u te a să
se a b so a rb ă la acest n iv e l. A b s o r b ţ ia cea m a i c o m p le tă are
loc în să la n iv e lu l in te s tin u lu i su bţire. O altă z o n ă co n s id e ra tă
ca fa v o ra b ilă d in p u n c t de v e d e re a l c a p a c ită ţii de a b s o rb ţie
este cea a m u c o a s e i re cta le in fe rio a re (m o tiv p e n tru ca re c lis -
m e le ş i s u p o z it o a r e le su n t m e to d e te ra p e u tic e ). S e m a i
m e n ţio n e a z ă ca p o s ib ile c ă i de a b s o rb ţie a t o x ic u lu i c a le a
Iranscutanată, cea parenterală, transplacentară p re cu m şi calea
c o n ju n c tiv a lă şi e v e n tu a l m u c o a s a g e n ita lă .

Distribuţia 9

D is t r ib u ţ ia t o x ic u lu i în o rg a n is m este d e p e n d e n tă de
h id ro - sau lip o s o lu b ilit a t e a t o x ic u lu i, de irig a ţia o rg a n e lo r
îi care v o r d e p o z ita sau b io tra n s fo rm a t o x ic u l şi m a i a le s de
iro p is m u l t o x ic u lu i pentru o rg a n u l resp ectiv. S e cu n o sc to x ic e
care au o d is trib u ţie c v a s iu n ifo m iă în o rg a n is m (e ta n o lu l),
dar m a jo rita te a t o x ic e lo r au un tro p is m r id ic a t p entru a n u m ite
le su tu ri ş i d e c i v o r avea o d is trib u ţie n e u n ifo rm ă .

Neutralizarea şi eliminarea toxicului


N e u tra liz a r e a t o x ic u lu i în o rg a n is m d e p in d e de o su ită
(Ic fa cto ri care ţin fie de to x ic , fie de starea g enerală a o rg a n is ­
m u lu i. In genera], e x is tă tre i m a ri p ro ce d e e de n e u tra liz a re a
li ) \ ic u lu i în o rg a n is m în p rim u l rând este vorb a de b io tra n s fo r-

207
m a re a lu i, care are ca sco p tra n s fo rm a re a a c e stu ia în co m ­
puşi m a i sim p li, cu o toxicitate m a i redusă. E n z im e le detoxifiante
sunt can to n ate la n iv e lu l p o r ţ ilo r de in tra re a t o x ic u lu i în
o rg a n is m (h e p a tic şi p la s m a tic ). A c e s te e n z im e sunt in e rte
în c o n ta c t cu su b sta n ţe le e n d o g e n e a le o rg a n is m u lu i şi d e v in
a c tiv e n u m a i în c o n d iţ iile c o n ta c tu lu i cu t o x ic u lu i. E n z im e le
d e to x ifia n te sunt d is p u se la n iv e lu l re t ic u lu lu i e n d o p la sfn a tic
n eted şi au o la rg ă s p e c ific ita te , a c ţio n â n d a su p ra t o x ic e lo r
c h ia r de la p r im u l co n ta ct. C e le m a i fre c v e n te re a c ţii de b io -
tra n s fo rm a re sunt c e le ca re m o d ific ă stru c tu ra to x ic u lu i. Se
c ite a z ă a ic i r e a c ţ iile de o x id a re , de re d u ce re , de h id r o liz ă . O
altă re a c ţie de b io tra n s fo rm a re este cea de co n ju g are, o bţin ân -
d u -se în f in a l c o m p u ş i c u o to x ic ita te m a i re d u să . P e de altă
parte, b io tra n s fo rm a re a p o a te g enera şi c o m p u ş i m a i t o x ic i,
care d e te rm in ă fe n o m e n e to x ic e m a i g ra v e (tra n sfo rm a re a
p a r a tio n u lu i în p a ra o x o n , c o m p u s m a i t o x ic ; te tra tilu l de
p lu m b se tra n s fo m iă în t r ie t il de p lu m b ca re g e n e re a ză en ce­
fa lo p a tia to x ic ă ; a lc o o lu l m e t ilic se tra n s fo rm ă în a ld e h id ă
fo rm ic ă ; a ld rin a se tra n s fo rm ă în d ie ld r in ă etc.).
D e p o z ita re a t o x ic u lu i este c o n c o m ite n tă c u b io tra n s fo r­
m area. S e extra g e a stfe l d in c ir c u la ţie o a n u m ită can titate de
t o x ic ia r ceea ce ră m â n e se e lim in ă lent. P r in d e p o zita re ,
t o x ic u l este p a rţia l n e u tra liz a t ia r in te ra c ţiu n e a sa cu o rg a n is­
m u l este lentă, d a r de durată. T o x ic u l se p o a te a cu m u la , în
fu n c ţie de tro p is m u l a ce stu ia , în ţe su tu l a d ip o s , ţesu tu l reti-
c u lo - e n d o te lia l, în fic a t, în c a rtila je , în te n d o a n e etc.
E lim in a r e a t o x ic u lu i se face p e c a le d ig e s tiv ă , ren ală,
p rin tra n s p ira ţie , p e c a le re s p ira to rie , tra n s p la c e n ta r, p rin
la p te le m a te rn etc. P e c a le d ig e s tiv ă , t o x ic u l p o a te fi e lim in a t
la n iv e lu l m u c o a s e i b u c a le (cu le z iu n i ale c a v ită ţ ii b u c a le de
la liz e r e u g in g iv a l p ână la n e c ro z a de m a x ila r) . P rin m u co asa
g a s tro -in te s tin a lă se p o a te e lim in a m o rfin a , p r in b ilă se e li­
m in ă m o rfin a , m e rc u m l etc. Pe ca le renală se e lim in ă substan­
ţe n eu tre p re c u m a lc o o lu l sau substanţe c a re p ot p ro d u ce

208
le z iu n i la p oarta de ie şire (n e fro za m e rcu ria lă , n e frita arse n ia-
cală). P e c a le re s p ira to rie se e lim in ă to x ic e le v o la t ile sau
g azo ase, p rin tra n s p ira ţie fe n o lii sau m e ta le le g rele (ca re d e ­
te rm in ă de fapt şi m o d ific ă r i la n iv e lu l p o r ţ ii de ie ş ire de
lip u l d e rm ite lo r, e c z e m e lo r etc.).

R e a c ţ ia d e in to x ic a r e - t a b lo u c lin ic
g e n e r a l ş i tra ta m e n t
R e a c ţia to x ic ă p r o p riu - z is ă este e fe c tu l d ire c t al p r in c i­
p iu lu i a c tiv al substanţei to x ic e re s p e c tiv e sau in d ire c t al u n u i
m e ta b o lit in te rm e d ia r al acesteia. A c e a s tă a cţiu n e are lo c la
n iv e l m o le c u la r c e lu la r sau are u n ca ra cte r p u r fu n c ţio n a l,
a c tiv â n d s a u in h ib â n d o a n u m ită fu n c ţie . D e m u lte o ri,
a c tiv a re a sau in h ib iţ ia sunt in flu e n ţa te de n u m e ro ş i fa c to ri
ca: stru ctura, d ilu ţia , co e x iste n ţa u n u i m e ta b o lit. F e n o m e n u l
ce l m a i fre c v e n t în t â ln it în in t o x ic a ţ ii este ce l in h ib it o r sau
b lo can t. I n h ib iţia poate fi re v e rs ib ilă - d acă substanţa n u m a i
a c ţio n e a z ă a c tiv ita te a e n z im e i se p o a te re fa ce - sau ir e v e r s i­
b ilă , cân d, c h ia r în c o n d iţ iile în c a re su bstan ţa n u m a i a c tio -
ncază, e n z im a nu îş i m a i re ia a ctiv ita te a .
T a b lo u l c lin ic în in t o x ic a ţ ii p o a te fi co n s id e ra t ca f iin d
re la tiv sărac, o rg a n is m u l re a c ţio n â n d în fu n c ţie de tip u l t o x i­
c u lu i,M o z a , ca le a de p ătru n dere , re a c tiv ita te a o rg a n is m u lu i
şi starea de sănătate a acestuia. U n e o ri, s im p to m a to lo g ia este
g reu d e c e la b ilă , m o artea f iin d c o n s id e ra tă su b ită sau e v e n ­
tual cap ătă s e m n ific a ţia u n ei a n u m ite b o li de sistem . E x is t ă
şi p o s ib ilita te a u n u i ta b lo u s p e c ific de in to x ic a ţie , ca ra cte riza t
p rin tr-u n s in d ro m b in e conturat.
T ra ta m e n ţu l in t o x ic a ţ iilo r se face în m ajoritatea c a z u r ilo r
sub c o n s id e re n tu l u rg e n ţe lo r m e d ic a le . D ia g n o s tic u l tre b u ie
să fie ra p id şi co re ct p e n tm a p e rm ite in s titu ire a u nei te ra p ii
s p e c ific e şi sim p to m a tic e co re sp u n ză to a re . U n u l d in o b ie c ­
tiv e le tra ta m e n tu lu i în in t o x ic a ţ iile acute co n stă în îm p ie d i­

209
carea p ă tru n d e rii t o x ic u lu i, în fu n c ţie de c a le a de p ă tru n d e re
a a ce stu ia . în s itu a ţia t o x ic u lu i p ă tru n s p e c a le re s p ira to rie ,
se are în v e d e re sco a te re a in to x ic a tu lu i d in m e d iu , re s p ira ţia
a rtific ia lă , c o n tro lu l p re s iu n ii ve n o a se ce n tra le şi co m b a te re a
e d e m u lu i p u lm o n a r. T o x ic e le d ig e s tiv e p re su p u n e lim in a re a
c a n tită ţii n e a b s o rb ite p rin sp ă lă tu ri g a s tric e sau p ro v o c a re a
de v ă rsă tu ri, a d m in is tra re a de p u rg a tiv e , sp ălarea g u rii, a m u ­
c o a s e lo r de c o n ta c t etc.
O altă m o d a lita te terap eu tică constă în n e u tra liz a re a t o x i­
c u lu i (sau tra n s fo rm a re a lu i în tr-u n p ro d u s m a i p u ţin t o x ic
sau n e to x ic ) şi s tim u la re a e lim in ă r ii lu i. S e p o t a d m in is tra
su b stan ţe c h e la to a re (ca re se c o m b in ă cu t o x ic u l re z u ltâ n d
c o m p u ş i n e t o x ic i şi e x c re ta b ili, de e x e m p lu a d m in is tra re a
de B . A . L . - 2 -3 d im e r c a p t o p r o p a n o l în in t o x ic a ţ iile c u
m etale, a d m in is tra re a de E . D . T .A . , te tra c e n ia t d ic o b a lt ic în
in t o x ic a ţ iile cu c ia n u ri) . S u b sta n ţe le a n ta g o n iste (a n tid o tu ­
r ile ) n u su n t re c o m a n d a te decât cu p ru d e n ţă , d e o a re c e e le
în s e le au e fe cte se cu n d a re . T o to d a tă , în u rm a a d m in is t r ă r ii
a n tid o tu lu i se o b ţin e u n efect de în s u m a re a e fe c te lo r lu i c u
c e le a le t o x ic u lu i şi, de m u lte o ri, n u se p o a te a p re c ia c u
p r e c iz ie d o z a de t o x ic ingerată.
în in t o x ic a ţ ii, e x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă în c e p e p r in e x a ­
m e n u l la faţa lo c u lu i - se re c o lte a z ă c o r p u r i d e lic te ( s tic le ,
pahare, fla c o a n e , u rm e de v o m ă ), se c o n tro le a z ă e v e n tu a le le
su rse d e in t o x ic a ţ ii, se ad un ă date p r iv in d p e rs o n a lita te a
v ic t im e i, te n ta tiv e le de s in u c id e re , tu lb u r ă r ile de c o m p o rta ­
m en t, sto ca re a de m e d ic a m e n te , su b sta n ţe le t o x ic e fo lo s ite
de an tu raj. S e re c o lte a z ă d ate le e s e n ţia le d in c o p ia f o ii de
o b se rv a ţie dacă in to x ic a tu l a fost intern at în sp ita l. L a n e c ro p ­
sie se p u n în e v id e n ţă le z iu n ile de la n iv e lu l p o rţii de in tra re -
p e n tru su b stan ţe c a u s tic e ( a c iz i sau b aze ), s to m a c u l cu c o n ­
ţin u t ( la a d m in is tra re a de m e d ica m e n te ), se re c o lte a z ă sânge,
u rin ă , p re c u m şi c a n tită ţi m a ri de ţesut ţin tă (c re ie r, fic a t,
r in ic h i, p a n cre a s). R e z u lta te fa ls p o z it iv e se p o t o b ţin e d a to ­

210
rită c o n ta m in ă rii p ro b e lo r cu su b stan ţe to x ic e , datorită e x h u ­
m ă rii im p ro p r ii, d ato rită m e d ie a ţie i a d m in istra te în doze te ra ­
p eutice . în a n a liz a to x ic o lo g ic ă m o d e rn ă se p o t doza ca n tită ţi
m in im e de t o x ic (u rm e). R e z u lta te le fa ls n e g a tiv e se e x p lie ă
p rin m e ta b o liz a re a t o x ic u lu i p ân ă în m o m e n tu l ree oltării, a d ­
m in is tra re a de a n tid o tu ri, v o la t iliz a r e a t o x ic u lu i gazo s sau
p rin tr-o d o z ă le ta lă foarte m ic ă .

T o x ic o lo g ie s p e c ia lă

1. Substanţele care acţionează asupra


sistemului nervos central (neurotrope)
S u b s ta n ţe le c u a cţiu n e d ire c tă a su p ra s is te m u lu i n e rv o s
c e n tra l ( S N C ) v o r c o n s titu i p r o b a b il p r in c ip a la cau ză de i n ­
t o x ic a ţ ii v o lu n ta re sau in v o lu n ta re d in u rm ă to rii ani. A c e s t e
î

su bstan ţe p o t f i c la s ifie a te dup ă e fe c tu l lo r în e u fo rice , in e b ri-


ante, h a lu cin o g e n e , excitante, h ip n o tice , tranchilizan te. T re b u ie
re ţin u t în s ă fa p tu l că m a jo rita te a t o x ic e lo r d e te rm in ă m o d if i­
c ă ri v a r ia b ile a su p ra s is te m u lu i n e rv o s ce n tra l.
în a n a liz a e fe c te lo r s u b s ta n ţe lo r n e u ro tro p e , m e n ţio n ă m
de la în c e p u t e fe c tu l de d e p e n d e n ţă - c a ra c te riz a t p r in c e l
p u ţin tre i d in u rm ă to a re le :
- u tiliz a r e a su b s ta n ţe lo r pe tim p m a i lu n g sau în c a n tită ţi
m ai m a ri d e câ t c e le p re scrise ;
- in a b ilita te a de a c o n tro la u z u l su b stan ţelor;
- u z u l su b sta n ţe i la lo c u l de m u n c ă sau în m e d ii în ca re
u tiliz a re a ei este p e ric u lo a s ă ;
- p ie rd e re a u n u i tim p c re s c u t p en tru a o b ţin e d ro g u l;
- u tiliz a r e a d ro g u rilo r în p o fid a c u n o ş tin ţe lo r p r iv in d ro ­
lu l p ro fu n d d e v a sta ta to r al a ce sto ra asu pra o rg a n is m u lu i;
- d e z v o lta re a e fe c tu lu i de to le ra n ţă ;
- d e z v o lta re a e fe c tu lu i de a b stin e n ţă cân d d ro g u l nu se
m ai a d m in is tre a z ă şi u tiliz a re a d r o g u r ilo r p e n tru a p u te a
p re v e n i s in d ro m u l de ab stinenţă.

211
In to x ic a ţia cu a lco o l etilic «^4* 1

E ste u n a d in c e le m a i fre c v e n te in t o x ic a ţ ii acute, având 1


n u m e ro a se im p lic a ţ ii în m e d ic in a le g a lă ca u rm a re a a cte lo r
a g re sive , a n tis o c ia le , a c c id e n te lo r şi m o r ţ ilo r v io le n te ce pot
su rv e n i în c u rs u l in to x ic a ţie i. ■0-: t
C o n ţin u tu l în a lc o o l al d if e r it e lo r b ă u tu ri a lc o o lic e natu­ 5*»'* V
ra le sau a r t if ic ia le este v a r ia b il, de la 3 - 5 grd. p e n tru bere,
im.-.
până la 3 5 - 5 5 grd. p entru b ă u tu rile a r t ific ia le tari. In to x ic a ţia
se p ro d u c e p e ca le d ig e stiv ă , ce l m a i ad esea în m o d v o lu n ta r.
S u n t ra re in t o x ic a ţ iile a c c id e n ta le p e c a le re s p ira to rie , p rin
şedere în d e lu n g a tă în în c ă p e ri în c ă r c a te cu v a p o ri de a lc o o l.
D u p ă in g e s tie , a lc o o lu l este a b s o rb it m a i ales la n iv e lu l m u ­
co a se i d u o d e n u lu i. V it e z a de tre c e re p r in p e re ţii t u b u lu i d i­
g e stiv d e p in d e de co n c e n tra ţia b ă u tu r ii, ra p id ita te a in g e ră rii,
p re c u m ş i de absenţa sau p re z e n ţa a lim e n te lo r în stom ac.
D a c ă s to m a c u l este g o l, a lc o o lu l v a tre c e în sânge în p ro p o rţie ■ .1';^
de 9 0 - 9 5 % în tim p de 3 0 - 6 0 de m in u te , dar câ n d s to m a c u l e
p lin , a b s o rb ţia se v a p re lu n g i p â n ă la 2 ore.
C o n c e n tra ţia a lc o o lu lu i în g ra m e la lit r u de sân ge p o a rtă
n u m e le de alcoolemie şi ea v a a tin g e v a lo r ile m a x im e după
3 0 - 1 2 0 de m in u te de la in tro d u c e re a în o rg a n is m ( în fu n c ţie
de d o z a in g e ra tă ), a p o i în c e p e să scad ă.
E lim in a r e a a lc o o lu lu i d in o rg a n is m (m e ta b o liz a re a ) este
constantă, a re lo c cu o v ite z ă de 0,15 m l/h şi re sp e ctă do uă căi.
In p ro p o rţie de 5 -1 0 % , a lc o o lu l se e lim in ă n e m o d ific a t p rin Ic:
u rin ă, re s p ira ţie , s a liv ă şi su d o are. în p ro p o rţie de 9 0 -9 5 % ,
a lc o o lu l se o x id e a z ă la n iv e l h e p a tic . U r in a c o n ţin e d e ci u n
n
p ro c e n t m a i m are de a lc o o l d ecât sâ n g e le , d ar d o za re a în
u rin ă n u o fe ră re zu lta te c o n c lu d e n te d o a re c e a lc o o lu r ia d e ­
p in d e de n u m e ro ş i fa cto ri. D o z a re a a lc o o lu lu i în u rin ă are
v a lo a re d o a r p rin aceea că răm ân e p o z it iv ă şi după ce c o n c e n ­
tra ţia d in sâ n g e este n ulă. C o m p a râ n d a lc o o le m ia cu a lc o ­
I
o lu ria , o b ţin e m in d ic a ţ ii asu pra fa z e i m e ta b o lic e în care se .<C

găseşte s u b ie c tu l (absorbţie, p la to u sau e lim in a re ). M ă su ra re a

212
a lc o o lu rie i face p o s ib ilă determ inarea a lc o o le m ie i atunci când
nu se p oate re c o lta sânge.
E lim in a r e a a lc o o lu lu i d in o rg a n ism are lo c in tr-u n ritm
co n sta n t şi de aceea cu rb a a lc o o le m ie i are în p o rţiu n e a d e s­
cendentă o fo rm ă lin ia ră , ceea ce p erm ite (în anum ite c o n d iţii)
a p re c ie ri re tro sp e ctiv e asupra a lc o o le m ie i d in m o m e n tu l p r o ­
d u c e rii u n u i a cc id e n t. In p rin c ip iu , se re c o m a n d ă ca p e n tru
c a lc u lu l re tro sp e ctiv al a lc o o le m ie i să se adauge 0,15 la r e z u l­
tatul a lc o o le m ie i p e n tru fie c a re oră tre cu tă de la ora de in g e ­
rare d e cla ra tă , e x c lu z â n d p rim e le 2 ore.
D in p u n ct de vedere c lin ic , p rin c ip a la acţiu n e a a lc o o lu lu i
este de d e p rim a re a s is te m u lu i n e rv o s, cu afectarea trep tată
a d if e r it e lo r e ta je n e rv o a se , în c e p â n d cu c e le s u p e rio a re
(scoarţă) şi co n tin u â n d până la b u lb u l cerebral. P rin in h ib a re a
c e n t r ilo r s u p e rio ri, apare o re la x a re a c e n tr ilo r in f e r io r i, cu
e fe c t ap arent s tim u la to r. S e p ro d u c e v a s o d ila ta ţie cu tan ată
şi c o n s e c u tiv tra n s p ira ţii şi p ie rd e re de că ld u ră . In ca n tita te
m ic ă , a lc o o lu l m ăreşte a cid ita te a g a strică . In d o ze m a ri p r o ­
v o a că gastrite, v a so d ila ta ţie cerebrală, scăderea p re s iu n ii san ­
g u in e şi a lte ră ri ale fu n c ţie i ca rd ia ce . In to x ic a ţia a lc o o lic ă
se m a n ife stă in iţ ia l p rin tr-o stare ce n u m a i p e rm ite în d e p lin i­
rea c u toată s ig u ra n ţa a u n e i o c u p a ţii m o to r ii de p re c iz ie .
S e m n e le de in to x ic a ţie d e p in d stric t de cu rb a a lc o o le m i­
ei. F a z a p rim a ră de in to x ic a ţie co re sp u n d e a b s o rb ţie i ( p o r­
ţ iu n ii ascend en te a cu rb e i a lc o o le m ie i). C â n d în tre p ro c e s u l
de a b so rb ţie şi c e l de e lim in a re e x is tă e c h ilib ru , aceasta ar
co re sp u n d e n iv e lu lu i m a x im (fa za de p la to u ). C â n d p re d o ­
m in ă degradarea a lc o o lu lu i, ne a flă m în faza de m e ta b o liza re .
S im p to m e le in to x ic a ţie i apar, la ce i n e o b iş n u iţi cu c o n s u ­
m u l de a lc o o l, la a lc o o le m ii d e 0 ,2 0 - 0 ,6 0 . C la s ic , su n t
d e sc rise 3 fa ze a le in to x ic a ţie i acute.
P rim a fază se caracte rize ază p rin e u fo rie , dar cu e fic ie n ţă
redusă a a c tiv ită ţilo r. In d iv id u l este b in e d isp u s, v o rb ă re ţ,
n e re ţin u t, cu e m o tiv ita te n a iv ă . E x is t ă fa ls a im p re s ie de

213
a m e lio ra re a a c t iv it ă ţ ii, d ar ca p a c ita te a p s ih ic ă , a cu ita te a
se n z o ria lă şi v ite z a de re a c ţie sunt d im in u a te . S e în re g istre a ză
tra n s p ira ţie şi h ip e rte n s iu n e a rte ria lă .
In fa z a a d o u a t u lb u r ă r ile p s ih o -s e n z o ria le şi n e u ro m u s -
c u la re se a cce n tu e a ză . A c e a s ta c o re sp u n d e u n e i a lc o o le m ii
în tre 1 - 2 ,5 0 şi se m a n ife s tă p rin d e z o rie n ta re şi c o n fu z ie
p s ih ic ă , a lte ra re a ju d e c ă ţ ii ş i m e m o rie i, a p a riţia tu lb u r ă r ilo r
de e c h ilib r u , lip s a de co o rd o n a re , v o r b ir e d if ic ilă , re s p ira ţie
Hi?-
ra p id ă , p a lp it a ţ ii şi în r o ş ir e a m a rca tă a feţei. A d e s e a se o b ­
servă s u g h iţ şi v ă rsă tu ri cu ag itaţie sau, d im p o triv ă , a d in a m ie .
A c e a s tă etapă a fo st d e n u m ită fa za m e d ic o - le g a lă d eo are ce
c e le m a i m u lte acte a n tis o c ia le , a g re s iu n i ş i a c c id e n te au lo c
în a ce st in te rv a l.
F a z a a tre ia sau fa z a co m a to a să se m a n ife s tă p r in so m n
p ro fu n d , an e ste zie şi scăderea te m p e ra tu rii c o rp u lu i; re fle x e le '■ ft
d is p a r, te n s iu n e a a rte ria lă scade şi, în fin a l, c o n s e c u tiv p a ra ­
l iz ie i c e n t r ilo r n e rv o ş i, re s p ira ţia este a b o lită . A c e a s t ă fază
c o re s p u n d e u n e i a lc o o le m ii în tre 3 şi 5 g/1. 'sA'><
C o m a d u re a z ă c ir c a 8 - 1 2 ore ş i în lip s a u n u i tratam en t î Ml'
c o re s p u n z ă to r d u ce la m o arte, cu atât m a i m u lt în c a z u l u n o r
a fe c ţiu n i o rg a n ic e p reexisten te. F o a rte fre c v e n t s u rv in a s f ix ii
m e c a n ic e p rin a sp ira re a c o n ţin u tu lu i g a s tric în c u rs u l v o m e i.
D e o a r e c e fa v o r iz e a z ă p ie rd e re a de c ă ld u ră , a lc o o lu l poate
p ro v o c a m o a rte a p r in re frig e ra ţie în c a z u l u n o r te m p e ra tu ri
se ă zu te a le m e d iu lu i am b ia n t. 'ic
C o p i i i su n t m u lt m a i s e n s ib ili Ia a lc o o l ( D . M . L . = 3 , 5 -
4 ,5 g /k g co rp ).
S e n s ib ilit a t e a la a lc o o l d e p in d e de to le ra n ţă , co n stan tă
la in d iv i z ii o b iş n u iţ i cu a lc o o lu l, la ca re a b s o rb ţia se face
m a i len t, ia r o x id a re a este m a i rap id ă, în tim p ce re a c tiv ita te a AIA',
s is te m u lu i n e rv o s ce n tra l este d ife rită . M e n ţio n ă m , de asem e-
nea, că a lc o o lu l a m p lif ic ă acţiu n ea u n o r su b sta n ţe ca s o m n i­
fe re le şi tra n c h iliz a n te le .
In a fa ra in to x ie a ţie i acute, se d is tin g o s e rie de fo rm e
c lin ic e d e o se b ite ;
‘tis

214 '■ir
- A lc o o lis m u l c ro n ic , care in tră în s p e cia l în p re o c u p ă rile
n c u ro p s ih ia trie i. S e m a n ife stă eu tu lb u ră ri în sfera p e rs o n a li­
tăţii, p re c u m şi u n e le a lte ră ri o rg a n ic e , în s p e c ia l h e p a tic e
(c iro z ă ), g a s tric e şi p o lin e v rite . în p lu s , e v o lu ţia c ro n ic ă este
către p s ih o z e d e in v o lu ţ ie (d e m e n ţă K o r s a k o ff) ;
- B e ţia p a to lo g ic ă se m a n ife s tă ca o re a c ţie p a ra d o x a lă
la in g e s tia u n e i c a n tită ţi m ic i de a lc o o l, o b se rv â n d u -se o d is ­
p ro p o rţie în tre ca n tîta te a de a lc o o l in g e ra tă şi g ra vita te a sau
a b su rd ita te a a c te lo r co m ise . A c e a s tă stare p o a te c o n fe ri ir e s ­
p o n s a b ilita te j u r id ic ă şi va fi a n a liz a tă în c a d ru l c a p it o lu lu i
de p s ih ia t r ie m e d ic o -le g a lă .
R e c o lta re a sâ n g e lu i p en tru d o za re a a lc o o le m ie i (c o n c e n ­
traţiei a lc o o lu lu i în sânge) se face în a c e la şi m o d , b in e s ta b ilit,
la n iv e lu l în t r e g ii ţări; în fla c o a n e de 10 m l, sp ălate c u a p ă ş i
săpun, a p o i a c o p e rite c u u n d op de c a u c iu c şi p ăstrate la
frig id e r p â n ă în m o m e n tu l e v a lu ă r ii de la b o ra to r.
R e c o lta re a u rin e i p e n tm d o zarea a lc o o lu rie i (co n ce n tra ţia
de a lc o o l în u rin ă ) se fa ce în p a h a re de s tic lă care re s p e c tă
a c e la ş i p r o t o c o l (se re c o lte a z ă 10 0 m l de u rin ă ). în c o n d iţ ii
de s u s p ic iu n e p r iv in d d e c la ra ţia in t o x ic a t u lu i, se re c o m a n d ă
re c o ltă ri se ria te de sânge şi u rin ă la in te rv a le fix e (de câte o
oră), ceea ce v a p e rm ite s ta b ilire a n iv e lu lu i c lin ic al in t o x i­
c a ţie i - p r in a n a liz a c if r e lo r o b ţin u te la c u rb a a lc o o le m ie i ş i
a fa z e lo r s p e c if ic e a le a ce ste ia (de a b so rb ţie , de p la to u ş i de
m e ta b o liza re ). D e te rm in ă rile seriate p e rm it şi ap recierea c o n ­
stantei in d iv id u a le de d egrad are a a lc o o lu lu i, a p re c ie re m u lt
m ai co re ctă d e câ t u tiliz a re a c ifre i sta tistice de 0,15 gr p e r oră.
C o n c o m it e n t c u re c o ltă rile de sân ge şi u rin ă , p e n tru a
a p re cia c o re c t n iv e lu l in to x ic a ţie i e t ilic e este necesară şi e v a ­
luarea c lin ic ă a f u n c ţ iilo r p s ih ic e . E v a lu a re a c lin ic ă p e rm ite
o a p re c ie re s u b ie c tiv ă a n iv e lu lu i in to x ic a ţie i, în u m ia c ă re ia
m e d ic u l le g is t este a b ilita t să a firm e că in d iv id u l pare sa u n u
a n sub in flu e n ţ a a lc o o lu lu i. D o z a re a de la b o ra to r a a lc o o le ­
m ie i in d iv id u lu i fa ce parte d in e v a lu ă rile m e d ic o -le g a le ca re

215
au v a lo a re de eonstatare. în aee sle c o n d iţ ii şi ţinân d co n t de
fap tu l că această a n a liz ă nu in tro d u c e n im ic în c o rp u l c e lu i
testat şi n ic i nu arc o co m p o n e n tă de r is c m a jo r, nu este n e ce ­
sar aco rdu l in fo rm a t al in d iv id u lu i pentru recoltare. E v a lu a re a
de la b o ra to r a in to x ic a ţie i e t ilic e se p oate face şi la cerere.
T re b u ie sem nalat faptul că, d ato rită im p e rfe c ţiu n ilo r le g is­
la tiv e (asociate şi cu e ro rile d o z ă r ilo r de la b o ra to r c la s ic e ),
în acest m o m e n t e v a lu a re a a lc o o le m ie i re p re z in tă un p ro ce s
cu m a ri p o s ib ilită ţi de eroare. E r o r ile c e le m a i frecven te sunt
d e te rm in a te de p ro c e s u l de re c a lc u la re a in to x ic a ţie i e tilic e
în fu n c ţie de in t e r v a lu l de tim p sc u rs de la su rp rin d e re a
in d iv id u lu i c o n d u c â n d su b in llu e n t a a lc o o lu lu i. Fo arte frec-
5

vent, co n d u c ă to ru l auto fa ce a firm a ţia că a co n su m a t a lc o o l


im e d ia t după a c c id e n t sau c h ia r în m o m e n tu l în care a fost
p rin s c irc u lâ n d sub in flu e n ţa to x ic u lu i. în aceste c o n d iţii este
n e ce sa ră co re cta re a c if r e i re z u lta te în fu n c ţie de d e c la ra ţia
p e rso n a lă .
R e c a lc u la re a a lc o o le m ie i - un p ro c e s lite ra lm e n te c o n ­
tro v e rsa t - va d is p ă re a în e o n d iţ iile în ca re d o zarea a lc o o lu ­
lu i în sânge şi în u rin ă se v a face c ro m a to g ra fic , ia r reco ltarea
şi d o zarea a lc o o le m ie i v o r avea lo c im e d ia t (p rin a lc o o lm e tre
r e s p ir a t o r ii- în ae ru l re sp ira t c o n c e n tra ţia a lc o o lu lu i este 1/2
d in cea san gu ină). U n a lt p ro ce d e u a cc e p ta t de e lim in a re a
p o s ib ilit ă ţ ilo r de fraud ă în d o m e n iu l re c a lc u lă r ii a lc o o le m ie i
p re su p u n e le g ife ra re a re c o ltă rii s c ria te de p rob e de sânge
(d o u ă probe de sânge a câte 10 m l re co lta te în m o d o b lig a to riu
de la fie ca re su b ie c t, la un in te rv a l de o oră).
A p re c ie re a c a n tită ţii de a lc o o l ingerate p le acă de la faptul
că a lc o o lu l se d is trib u ie în m o d u n ifo rm în o rg an ism . C a n tita ­
tea de a lc o o l in g e ra tă va fi egală cu g reutatea in d iv id u lu i
în m u lţită cu a lc o o le m ia şi cu o constantă care d iferă în fu n cţie
de sex (0,68 la b ărb at şi 0,55 la fem eie):

Q = | G ( k g ) l X (|A (g /)| X (|k (0,68 sa u 0,55)|

216
N u tre b u ie să u ită m în s ă că le g is la ţia p r iv in d c irc u la ţia
pe d ru m u rile p u b lic e se va m o d ific a , în se n su l că v a p e rm ite
o a lc o o le m ie de 0,3 g. Intre 0,3 şi 0,8 g/1 in to x ic a ţie e tilic ă ,
fapta se v a c o n s titu i în c o n tra v e n ţie ia r peste 0,8 fapta v a
deveni infracţiune. Introducerea pe scară largă a a lco o lm e tre lo r
c a n tita tiv e care m ă so a ră a lc o o le m ia în aeru l e x p ira t re p re ­
zin tă o m o d a lita te de e v ita re a c a lc u lu lu i re tro a c tiv al a lc o o le ­
m ie i. în fon d, c a lc u lu l re tro a ctiv este o p ro b le m ă de d e cla ra ţie
de anchetă: în c a z u l u n u i c o n s u m im e d ia t a n te rio r in c id e n tu ­
lu i al u n e i b ă u tu ri slabe, p rin c a lc u l se v a o b ţin e o a lc o o le m ie
a lia tă în s ta d iu l a scen d en t al c u rb e i a lc o o le m ie i, în tim p ce
a firm a re a u n u i in te rv a l de peste 4 - 6 o re de la in g e s tia u n e i
b ă u tu ri ta ri v a fu rn iz a c o m p le t alte v a lo r i p e n tru ace eaşi p e r­
soană.
E s te im p o rta n t de re ţin u t fap tu l că a lc o o lu l are o densitate
de 0,8, d e c i 100 m l d in tr-o b ău tu ră a lc o o lic ă de 50 g rd tă rie
a lc o o lic ă v o r c o n ţin e în m o d re a l 4 0 g de a lc o o l pur. N u
tre b u ie u ita t fa p tu l că v a lo a re a c a lc u la tă re tro a c tiv p o a te f i
co n sid e ra tă v a la b ilă în c o n d iţ iile în care se c o n s id e ră u n in te r­
val c u p rin s în tre 2 şi 7 o re de la c o n s u m u l de a lc o o l - în a lte
circu m sta n ţe , v a lo r ile o b ţin u te au v a r ia ţ ii de p este 30% .
L a au to p sie , re c o lta re a de sânge p e n tru a lc o o le m ie se
face în m o d cu re n t d in c u tia cra n ia n ă . S e v a tin e c o n t că
5

a lc o o lu l p o a te d ifu z a ş i p o st m o rte m d in sto m a c în sân ge şi


o rg a n e le v e cin e .

Importanţa cercetării alcoolemiei şi a dozării


alcoolului în aerul expirat - controverse şi
concluzii
A c c id e n te le ru tie re re p re z in tă a stă zi u na d in p ro b le m e le
m a jo re a le m e d ic in e i, p r in frecven ţa, g ra v ita te a şi a sp e cte le
ic ra p e u tic e ce le rid ic ă . în R o m â n ia , d e ce se le în re g is tra te
prin accid en te de c irc u la ţie ocup ă lo c u l 5 d in totalitatea eauze-
lo r de deees.

217
C u n o a ş te re a c a u z e lo r o r ic ă r u i p ro c e s m o rb id im p u n e
c u n o a şte re a f a c t o r ilo r care î l c o n d iţio n e a z ă şi d e te rm in ă .
P rin tr e a ce şti fa c to ri, un ro l în s e m n a t î l jo a c ă a lc o o lu l. Intre
c o n s u m u l d e a lc o o l şi c a p a c ita te a de c o n d u c e re e x is tă o
re la ţie strân să, ce d e m o n stre a ză r o lu l n e g a tiv al a lc o o lu lu i.
E s te s u fic ie n t să arătăm , spre e x e m p lu , că laten ţa p e rio a d e i
de ră sp u n s e fe c to r de la a c c e le ra re Ia frâ n a re creşte de d ou ă
o ri la o a lc o o le m ie de 0 ,5 0 g%o, de 2 - 4 o ri la o a lc o o le m ie
de 1 -1 ,5 g%o, în tr e 3 - 5 o ri la o a lc o o le m ie de 1 ,5 -2 g%o şi
de p e ste 6 o r i la o a lc o o le m ie p e ste 2 g%o. P e de a ltă parte,
distanţa p arcursă de au tom obil d in m o m e n tu l când conducătorul
o b se rv ă p e r ic o lu l şi până la frânare cre şte în c a z u l c o n s u m u lu i
de a lc o o l, în fu n c ţie de v ite z ă şi, b in e în ţe le s , de a lc o o le m ie .
L a aceasta se ad aug ă starea de e u fo rie , alterarea s im ţu lu i c ritic
cu supraaprecierea prop riei capacităţi, aprecierea greşită a p e r ic o - ,
le lo r, a d istan ţelo r, d im in u area c â m p u lu i şi a cu ită ţii v iz u a le .
P e de a ltă p arte , c o n s u m u l de a lc o o l are u n ro l to t atât de
n efast şi p e n tm p ie to n i. D u p ă s ta tis tic ile n oastre, a p ro x im a tiv
38% d in t o t a lu l p ie to n ilo r - v ic t im e a le u n o r a c c id e n te de
c ir c u la ţie , se g ăseau sub in flu e n ţa b ă u t u r ilo r a lc o o lic e .
In to a te ţ ă r ile e x istă le g i şi re g u la m e n te a stfe l co n c e p u te
în c â t să a s ig u re o c irc u la ţie fă ră r is c u r i. D a c ă în să a v e m în
v e d e re fa p tu l că fa c to m l u m an ră m â n e p r in c ip a la c a u z ă a
a c c id e n te lo r ru tie re , p ro b le m a in flu e n ţă r ii c o m p o rta m e n tu lu i
c o n d u c ă t o r ilo r au to apare e se n ţia lă . în u lt im ă in stan ţă, c o n ­
d u c e re a u n u i a u to v e h ic u l pe c ă ile p u b lic e ră m â n e un a ct de
c u ltu ră , de e d u c a ţie , pe care n u o r ic in e î l în ţe le g e .
D in d a te le a vu te la d is p o z iţie re z u ltă în s ă , în m o d p a ra ­
d o x a l, că n u e x is tă o re la ţie în tre c o n s u m u l de a lc o o l la v o la n
şi g ra d u l de in s tru ire , ceea ce im p u n e a d o p ta re a u n o r m ă s u ri
e d u c a tiv e p e n tru toate c a te g o riile de c o n d u c ă to ri auto.
R o lu l a lc o o lu lu i în p ro d u c e re a a c c id e n te lo r de c irc u la ţie
este re fle c ta t în u rm ă to a re le cifre : la a lc o o le m ii de 1,50 g%o
şansa de a p ro v o c a a cc id e n te de c ir c u la ţ ie cre şte cu peste

218
^0 %; n u m ă ru l a c c id e n te lo r este m a x im la a le o o le m ii în tre
1,60—1,80 g%o.
D e ş i c ifr a a lc o o le m ie i p e n a liz a b ile la v o la n v a ria z ă de
la o ţară la alta, în tre 0 ,3 0 şi 1,50 g%o, s t u d ii sta tistice au
d e m o n stra t că aceste m ă su ri le g is la t iv e n u re d u c c o re s p u n ­
z ă to r n u m ă ru l a c c id e n te lo r ru tie re . C e r c e t ă r ile efeetuate în
u lt im ii a n i d e m o n stre a ză că a c c id e n te le ru tie re p ro d u s e de
c o n d u c ă to ri auto cu a lc o o le m ii re d u s e su n t m a i fre e v e n te
(aţă d e ee le în care ş o fe rii ca re au a lc o o le m ii m a ri. D u p ă
jiă re ri a u to riz a te re z u ltă că, în ţă rile e u ro p e n e , a lc o o lu l este
la b a za a eel p u ţin 30% d in to ta lu l a c c id e n te lo r m tie re .
D e lic t u l de a c o n d u c e su b in flu e n ta a lc o o lu lu i tre b u ie
p ro b a t p e ca le a e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le . în a in te a ace ste i
p rob e, o rg a n e le de p o liţ ie ru tie ră p o t su p u n e c o n d u c ă to rii
auto b ă n u iţi a se a fla sub in flu e n ţa b ă u t u r ilo r a lc o o lic e u n u i
lest a v â n d ro lu l u n e i p ro b e p r e lim in a r e de trie re , d ar ca re nu
se rve şte u n e i a p re c ie ri c a n tita tiv e exacte.
în c e r e ă r ile de a se s ta b ili o c o re la ţie în tre d atele o b ţin u te
p rin p ro b a a lc o o lte s t şi a lc o o le m ie n u s-au s o ld a t cu re z u lta te
rig u ro s ş tiin ţ ific e . L a a p a riţia c u lo r ii v e r z i în a lc o o lte s t, ceea
ce c o n fir m ă e x iste n ta u n e i stă ri de in t o x ic a ţ ie e tilic ă , tre b u ie
să se faeă d o v a d a e xiste n ţe i aeestei stări p e c a le a u n u i exam e n
c lin ie m e d ic a l, p re c u m şi p r in d o za re a de la b o ra to r a a le o o le -
m ie i.
T r e b u ie spus - în p r im u l râ n d - eă e x a m e n u l e lin ic nu
este în m ă su ră să sta b ile a scă în to td e a u n a g ra d u l de d im in u a re
a c a p a c ită ţii de a co n d u e e un a u to v e h ic u l, d in ca u ză că testele
sim t p rea s im p le faţă de m o d ifie ă r ile de fin e ţe ale e o o rd o n ă rii,
ale tim p u lu i de re a cţie şi ale a te n ţie i, ee ap ar c h ia r la a lc o o le ­
m ii m ic i şi p ot avea g ra ve re p e rc u s iu n i a su p ra c o n d u c e rii
im iii a u to v e h ie u l.
în al d o ile a rând, m a rile v a r ia ţ ii in d iv id u a le sub a cţiu n e a
a lc o o lu lu i fac p o s ib ile m o d ific ă r i c lin ic e m areate la a lc o o le ­
m ii m ie i şi v ic e v e rsa . S-a eonstatat, spre e x e m p lu , că la a lc o ­

219
o le m ii de 1 g%o n u m a i la 5 0 % d in in d iv iz i ap ar m o d ific ă r i
c lin ic e s e s iz a b ile p rin teste le co n s e m n a te în fiş e le de e x a m i­
nare, d a r n e c o n c o rd a n ţa d in tre a lc o o le m ie şi re z u lta te le exa­
m e n u lu i c lin ic nu d im in u ă v a lo area acestuia d in u m iă , în tm cât
p rin e x a m e n c lin ic se p o t d e p ista a c e i c o n d u c ă to ri auto la
ca re a lc o o lu l d e te rm in ă , c h ia r în c a n tită ţi m ic i, tu lb u ră ri
c lin ic e m a rca te , d e v e n in d a stfe l u n p e r ic o l p e n tm c irc u la ţie .
E x a m e n u l c lin ic o fe ră ră sp u n su l la ce e a ce le g is la ţia d enu ­
m eşte „sta re a de eb rie ta te “ , p o s ib ilă şi sub a lc o o le m ia p en ală
de p este 1 g%o.
P â n ă în m a rtie 1999, se ce rea ca p e lâ n g ă p ro b a de sânge
(re c o lta tă cu re sp e cta re a m e to d o lo g ie i co re sp u n ză to a re ) să
se p ro c e d e z e ş i la re c o lta re a de u rin ă , p e n tru a putea face
a p re c ie ri re tro sp e c tiv e asupra a lc o o le m ie i d in m o m e n tu l p ro :
d u c e r ii e v e n im e n tu lu i ru tie r.
D a to rită c o n s ta tă rii e x tre m de fre c v e n te a te n d in ţe i de
fra u d a re a p ro b e i de u rin ă ( în g e n e ra l d ilu a re ), In stitu tu l
N a ţio n a l de M e d ic in ă L e g a lă „ M in a M i n o v ic i “ a e m is o n o u ă
m e to d o lo g ie de re c a lc u la re a a lc o o le m ie i, p r in p re lu a re a a
d o u ă p ro b e de sânge la in te rv a l de o o ră, d â n d u -se în a c e la şi
tim p in d ic a ţ ia ca p rim a p ro b ă să f ie p re le v a tă cât m a i repede
p o s ib il d u p ă a c c id e n t (su b o oră). P re le v a re a a d ou ă p ro b e
de sân ge are m e n ire a de a s ta b ili p e ce p arte a c u rb e i a lc o o le ­
m ie i se a flă c e l e x a m in a t (a b s o rb ţie sau e lim in a re ) .
In s c o p u l de a se su strag e ră s p u n d e rii p e n a le , co n d u c ă ­
t o r ii de a u to v e h ic u le ale c ă ro r a lc o o le m ii d e p ă şe sc lim it a de
1 g%o re c u rg la n u m e ro a se stratagem e, p r in d e c la ra ţii de c o n ­
su m a d e s e o ri rid ic o le ;
- c o n s u m u l u n e i c a n tită ţi n e v e r o s im il de m a re de a lc o o l
în tr- u n in te rv a l scurt de tim p , cu p u ţin tim p (m in u te ) în a in te a
p r o d u c e r ii e v e n im e n tu lu i m tie r;
- c o n s u m u l de a lc o o l d u p ă a c c id e n t;
- p ro b le m e p a to lo g ice sau trau m atism e ce -1 îm p ie d ic ă să i
se reco lteze cea de a două probă de sânge (situaţie în care calcu lu l
re tro a ctiv - c o n fo m i n o ii m e to d o lo g ii - nu se efectuează);

220
- d e z in fe c ţia p ie le i cu a lc o o l cu p rile ju l p re le v ă rii p ro b e i
de sânge;
- sc h im b a re a fla c o a n e lo r cu p rob e;
- in te ra c ţiu n e a a lc o o l-m e d ic a m e n te .
M-
P e n tru a în lă tu ra toate aceste în c e rc ă ri ale c o n d u c ă to rilo r
r auto de a scăpa de răspundere, Institu tu l N a ţio n a l de M e d ic in ă
L e g a lă „ M in a M in o v ic i“ a propus, de-a lu n g u l a n ilo r, dotarea
p o liţie i ru tie re cu a lc o o lm e tre (e tilo m e tre ), aparate care p e r­
m it d o za re a a lc o o lu lu i în aeru l e x p ira t im e d ia t d u p ă p ro d u ­
f cerea e v e n im e n tu lu i rutier. A c e a s tă m ăsu răto are se b a ze a ză
pe fa p tu l c ă a lc o o lu l e t ilic s e e lim in ă n e m o d ific a t pe c a le re s­
p ira to rie în tr-u n p ro c e n t de 5 -7 % . L e g e a lu i H e n ry (care sta­
b ile şte r e la ţia d in tre can titatea de g a z care se d iz o lv ă în tr-u n
v o lu m dat de d iz o lv a n t la te m p e ra tu ră co nstantă) a p lic a tă la
l ap ortu l co n ce n tra ţie de a lc o o l în sânge/concentraţie de a lc o o l
în a e m l e x p ira t arată că în 2 10 0 m l aer a lv e o la r (ce co re sp u n d
la cca. 3 2 0 0 m l aer e x p ira t) se a flă o ca n tita te e g ală de a lc o o l
cu cea e x iste n tă în tr-u n m ililit r u de sânge. P e n tru s ta b ilire a
acestei c o n c e n tra ţii, au fo s t re a liz a te o se rie de d is p o z it iv e şi
aparate, u n e le de s p e c ific ita te şi e x a c tita te re la tiv ă , a lte le c a ­
K:I5: p a b ile de m a ri perform an ţe. D in tre ce le m a i p u ţin preten ţioase
şi m ai p u ţin s p e c ific e , d ar fo lo s ite pe tere n în sco p de trie re
a u no r c a z u ri, se m e n ţio n e a ză ;
- a lc o o lte s tu l D ra g e r, b a za t p e un d e te cto r c h im ic (b i-
cio m a t);
- a lc o o ls c o p u l, un d is p o z it iv ca re este de fapt o re p ro d u ­
cere n u to c m a i re u şită d in p u n c t de v e d e re c a lita tiv a a lc o o l-
ic s tu lu i, fo lo s it şi la n oi;
- d ru n k o m e tm l, b azat pe un in d ic a to r c h im ic (b icro m a t);
- b re a th a n a ly se r-u l, d is p o z itiv c u m ăsu rare fo to e le ctrică ,
ş>' bazat tot p e in d ic a to r c h im ic (b icro m a t);
$ - in to x im e tr u l H a rg e r, b azat pe un in d ic a to r cu p e rm a n -
■ f€
i- ganat şi care m ăso ară v o lu m u l de aer e x p ira t până în m o ­
m entul v ir ă r ii re a c tiv u lu i;

L'
x - îf
221
A
-Wj ,
- ,v
- a lc o o lte s tu l de tip K ita g a w a , c u tra d u c to r s p e c ific , dar
cu s e n s ib ilita te lim ita tă .
A c e s te d is p o z it iv e d ife ră n u n u m a i în p r iv in ţ a p r in c ip iu ­
lu i de fu n c ţio n a re , d ar şi ca s p e c ific ita te şi se n sib ilita te . F o lo ­
sire a lo r este re c o m a n d a tă n u m a i ca m ijlo c p r e lim in a r de
triere, u m iâ n d ca în ca z de re z u lta t p o z it iv să se re c u rg ă la
re c o lta re a de p ro b e de sânge p e n tru in v e s t ig a ţ ii de lab o rato r.
O a d o u a c a te g o rie de d is p o z it iv e este re p rezen tată de
u n e le ap arate d e m a re s p e c ific ita te ş i s e n s ib ilita te (cu d etec­
to ri - t r a d u c t o r i de b io x id de s e le n iu ) , cu p o s ib ilit ă ţ i de
d e te rm in a re e x a c tă a a lc o o le m ie i, u n e le d in ele d o tate cu
m ic ro p ro c e s o a re şi d is p o z it iv de t e m io im p r im a r e a re z u lta ­
tu lu i. A c e s t e a p a ra te p e rfe cţio n a te , a p lic a te pe scară la rg ă în
u n e le ţă ri (şi e x p e rim e n ta te recen t şi în In s titu tu l N a ţ io n a l 4
de M e d ic in ă L e g a lă „ M in a M i n o v ic i “ ), c o n trib u ie la d e m o n ­
strarea c o n s u m u lu i de a lc o o l, în tru c â t:
- d e te rm in a re a se efectu ează la fa ţa lo c u lu i, la fo a rte
sc u rt t im p de la p ro d u c e re a e v e n im e n tu lu i ru tie r;
- se e v ită d ep lasare a la o unitate sa n ita ră p en tru re co lta re a
p r o b e lo r b io lo g ic e şi n u se m a i e fe c tu e a z ă a p o i e x a m e n e de
la b o ra to r p e m a te r ia l p re le v a t şi, d e c i, n ic i re c a lc u lă ri;
- o b ţin e re a u n u i re zu lta t im e d ia t d ă p o s ib ilita te a o rg a ­
n u lu i de p o liţ ie să ia m ă s u rile a d e cv a te .
U n s tu d iu c o m p a ra tiv efectu at re c e n t la In s titu tu l N a ţ io ­
n a l de M e d ic in ă L e g a lă „ M in a M i n o v i c i “ , cu d o u ă t ip u r i de
ap arate p e rfo rm a n te de tip D ra g e r, a d e m o n stra t că e x is tă
m ic i d ife re n ţe în t r e d atele o b ţin u te p r in ce rce ta re a a lc o o lu lu i
în a e ru l e x p ira t ş i a lc o o le m ie , to c m a i în z o n a s e n s ib ilă c u ­
p rin s ă în tre 0 ,9 ş i 1,10 g%o, a d ic ă în in t e r v a lu l care d esp arte
c o n tra v e n ţia de in fra c ţiu n e . D in a ce st p u n c t de ved e re, se
im p u n e în co n tin u a re c o n tro lu l c a lită ţii e tilo m e tre lo r. A c e s te a
tre b u ie su p u se u n u i c o n tro l anual a s ig u ra t de un in s titu t de
m e tro lo g ie , în c a z co n tra r re z u lta te le p u tâ n d fi in v a lid a te în
ju s tiţie . U n a lt im p e d im e n t n o ta b il al a c e s to r aparate co n stă

222
şi în fa p tu l că n ic i u n e şa n tio n de a e r e x p ira t n u poate fi
co n se rv a t, ceea ce face im p o s ib il o r ic e c o n tro l u lte rio r.
V a lo r ile a lc o o lu lu i m ă su ra t în a e ru l e x p ira t se e x p rim ă
în m ilig ra m e / litru . Ţ in â n d seam a de fa p tu l că se a d m ite (în
m od eronat) că ra p o rtu l în tre co n c e n tra ţia de a lc o o l în aeru l
e x p ira t şi a lc o o le m ie este de 1 / 2 0 0 0 , o dată a b so rb ţia t e r m i­
nată, e ta n o lu l în a e ru l e x p ira t a r fi de 0,25 mg/1, la o a lc o o le ­
m ie de 0 ,2 5 X 2 0 0 0 = 5 0 0 mg/1 sau 0,5 g%o.
In re a lita te , această v a lo a re a fo s t aleasă d in co m o d ita te ,
ca v a r iin d de la tară la tară. C u cât această v a lo a re este m a i
î 5

m ică, cu atât d im in u ă (în m e d ie ) starea de im p re g n a re a lc o o li­


că a u n u i su b ie c t, în ra p o rt cu c ifr a m e d ie o b ţin u tă în tr-u n
stu d iu p o p u la ţio n a l. In tr-u n stu d iu re ce n t ( D e r o g is - P re sse
M e d ic a le - 1995) se constata că m ăsu rarea a lc o o lu lu i în a e ru l
e x p ira t d im in u ă a lc o o le m ia în m e d ie cu 2 1 %, re z u lta te ce
tre b u ie în s ă p r iv it e cu re z e rv ă , dat f iin d fa p tu l că a u to ru l a
fo lo s it u n e tilo te s t n e p e rfo m ia n t. D im p o t r iv ă , u n a lt s tu d iu
lo x ic o c in e t ic e fe ctu a t de Jo n e s (J. F o r e n s ic S c i. 1998) s ta b i­
leşte că d im in u a re a m e d ie de im p re g n a re a lc o o lic ă a u n u i
su b ie c t,p rin m ăsurarea a lc o o lu lu i in aerul expirat, este de 4,2% .
In 1996, Jo n e s arăta pe u n e şa n tio n de 7 9 9 de s u b ie c ţi că
a m e lio ra re a d is p e rs ie i ra p o rtu lu i sân ge/aer este p o s ib ilă , c o ­
re ctâ n d re z u lta te le în fu n c ţie de t im p u l ce se p ară c e le d o u ă
tip u ri de m ă su ra re , p r in d im in u a re a a lc o o le m ie i cu 0,19 g%o
pe oră. In aceste c o n d iţ ii, v a lo r ile su n t c u p rin s e în tre 1981 şi
2833, d is p e rs ie care răm ân e to tu şi im p o rta n tă şi se d a to rează
Iară în d o ia lă v a r ia ţ iilo r b io lo g ic e in d iv id u a le .
D e a ltfe l, nu tre b u ie n e g lija t fa p tu l că, în p r in c ip iu , d eter­
m in ă r ile în ae ru l e x p ira t se re fe ră la s fâ rş itu l p e rio a d e i de
e x p ir, fa p t ce s u b e stim e a z ă c o n ţin u tu l în a lc o o l al a e ru lu i
a lv e o la r. C e rc e ta re a a lc o o lu lu i în ae ru l e x p ira t se b a ze a z ă
pc s tu d ii teo retice p r iv in d f iz io lo g ia re sp ira to rie şi a s c h im b u ­
ri lo r g a zo a se a lv e o la re , ce d a te a ză de ju m ă ta te de se co l.

223
P rin c ip a la c ritic ă adusă ce rce tă rii a lc o o lu lu i în aerul e x p i­
rat se b a ze a ză p e fa p tu l că u ltim a c a n tita te de aer e x p ira t nu
p oate re fle c ta c o ţin u tu l real de a lc o o l d in aerul a lv e o la r.
In u lt im ii an i, s tu d ii e x p e rim e n ta le şi te o re tice p r iv in d
s c h im b u rile g a zo a se a lv e o la re au c o n d u s la n o i in te rp re tă ri
cu p r iv ir e la trecerea a lc o o lu lu i în a e ru l a lv e o la r. S -a s ta b ilit
a stfe l că cea m a i m are p arte a v a r ia ţ iilo r o b se rva te se dato-
reşte u n o r p a ra m e tri f iz io lo g ic i, p a ra m e tri ce se p ot m o d ific a
de la o m ă su ra re la alta.
T o a te aceste c o n s id e re n te d e s c h id n o i că i de ce rce ta re şi
im p u n p un erea la p u n ct a u n o r n o i t ip u r i de aparate în m ăsu ră
să a m e lio re z e p r e c iz ia re z u lta te lo r la m ă su ra re a a lc o o lu lu i
în aeru l e x p ira t.
D in c e le e x p u se m a i sus r e z u ltă c ă este ilu z o r iu de a
e x tra p o la n iv e lu l a lc o o lu lu i în a e ru l e x p ira t în a lc o o le m ie .
O ric e exp ert care în ce a rcă în faţa ju s t iţ ie i să co m p a re a lc o o le ­
m ia cu n iv e lu l a lc o o lu lu i g ăsit în ae ru l e x p ira t co m ite o eroare,
cu atât m a i m u lt dacă în c e a rc ă să r e c a lc u le z e o a lc o o le m ie
p le c â n d de la o v a lo a re o b ţin u tă cu u n e tilo m e tru .
M a r e le avantaj al e tilo m e trie i c o n s tă în s ă în fa p tu l că
p e rm ite o d o z a re la faţa lo c u lu i şi c a atare e lim in ă re c a lc u lă ­
r ile a lc o o le m ie i bazate pe d e c la ra ţii de c o n s u m , ce au u n ic u l
sc o p de a su strag e pe ce l în c a u z ă de ră sp u n d e re .

A lte n e u r o tro p e - d e p r im a n te , stim u le n te , d ro g u ri


D in tr e su b stan ţele d e p rim a n te a le s is te m u lu i n e rv o s, în
a fa ră de a lc o o l, se m e n ţio n e a z ă tra n c h iliz a n te b c n z o d ia z e -
p in ic e (d ia z e p a m , o x a ze p a m , a lp ra z o la m ) , h ip n o tic e b e n zo -
d ia z e p in ic e (flu ra ze p a m , tria z o la m ) , b a rb itu ric e ( c la s ific a te
în fu n c ţie de durata de a cţiu n e ). I n to x ic a ţ iile m o d e ra te cu
d e p rim a n te ale s is te m u lu i n e rv o s d e te rm in ă o stare e u fo ric ă ,
cre şte re a p ra g u lu i la d u re re sau sedare şi o stare de e x c ita ţie
p a ra d o x a lă . Se m e n ţio n e a ză h ip o te n s iu n e p o stu ra lă şi n istag -
m us. I n t o x ic a ţ iile g rave se m a n ife s tă p r in co m ă , d e p re sie
re s p ira to rie , h ip o te n siu n e , d e rm a tită b u lo a să , h ip o te m iie .

224
B a r b itu r ic e le se îm p a rt în fu n c ţie de d urata de a cţiu n e în
b a rb itu ric e cu a cţiu n e foarte ra p id ă (m in u te), rap id ă, len tă
sau foarte lentă. în fu n c ţie de durata de acţiun e, b a rb itu ric e le
sunt p re sc rise m e d ic a l p e n tru a in d u c e sau a m e n ţin e so m n u l.
A z i, b a rb itu ric e le sunt consid erate drept m ed ica m e n te p e ricu -
loase şi cu p o te n ţia l r id ic a t de abuz. N u sunt re c o m a n d a te
d ecât p e n tru a in d u c e so m n u l a n e ste zic, în a n u m ite a fe c ţiu n i
n eurolog ice (epilepsie) sau hepatice. N u se m a i recom andă doze
m ari sau u tiliza re în d elu n g ată p entm tratam entul in so m n ie i.
S tim u le n te le S N C au un efect contrar. A m fe ta m in e le d e­
te rm in ă o creştere a s tă rii v ig ile , o cre ştere a p e rfo rm a n ţe lo r,
in s o m n ie , ta h ic a rd ie , h ip e rte n s iu n e a rte ria lă . I n t o x ic a ţ iile
g ra v e se c a ra c te riz e a z ă p rin co m p o rta m e n t p a ra n o id , stări
m a n ia c a le , h a lu c in a ţ ii v iz u a le , m id r ia z ă etc.
S u b sta n ţe le h a lu c in o g e n e ca ş i d e riv a te le de c a n n a b is
( L S D , m e s c a lin ă , P C P - a n g e l dust, m a riju a n a , h a şiş ) d e te r­
m in ă h a lu c in a ţii, an xie ta te , p a ra n o ia , creşterea te m p e ra tu rii,
m id ria z ă . A c e s te su b stan ţe se c a ra c te riz e a z ă p r in fa p tu l că
nu dau d ependenţă f iz ic ă şi toleran ţă, n ic i re a c ţii de a b stin e n ­
ţă. L S D - u l este ce l m a i p u te rn ic h alu cino gen. A fost d escoperit
de c h im is tu l e lv e ţia n H o ffm a n şi d e te rm in ă în p r in c ip a l h a lu ­
c in a ţ ii şi stă ri p a ra n o id e . P ro d u c e d e p e n d e n ţă p s ih ic ă , fă ră a
avea şi o co m p o n e n tă fiz ic ă . E fe c te le im e d ia te a le c o n s u m u ­
lu i de L S D su n t v iz iu n ile h a lu c in a to r ii şi d e z o rie n ta re a în
tim p şi sp aţiu . U r m e a z ă a p o i a n ih ila re a v o in ţ e i şi a u to c o n ­
tro lu lu i, h ip e rs u g e s tiv ita te şi, în sfâ rşit, m a n ife s tă ri im p r e v i­
z ib ile , ca te n ta tiv e le de o m u cid e re .
N u este de n e g lija t fa p tu l că L S D - u l p o a te d e te rm in a
a n o m a lii c ro m o z o m ia le , putând străbate b a rie ra fe to -p la c e n -
tară. N o c iv ita te a su b stan ţei d e v in e astfe l şi m a i evid en tă, atât
pe p la n in d iv id u a l, cât ş i so c ia l, ce ea ce ju s t if ic ă , o d ată în
p lu s, n ecesitatea o b lig a t iv it ă ţ ii tra ta m e n tu lu i m e d ic a l.
P C P - u l (an g el dust) re p re z in tă u n d ro g ca re d e te rm in ă
un co m p o rtam en t e x tre m de v io le n t, la care se adaugă o puter-

225
n ic ă c o m p o n e n tă n eurolog ică. D e r iv ă d in tr-u n anestezic intens
u t iliz a t în a n e s te z iile generale pe ca le in je c ta b ilă ( K e t a m in a -
K e ta la r) . P r in tr e e fecte le sale, în t â ln it e m a i ales la c o p ii, au
fo st se m n a la te c o ş m a ru rile şi tu lb u r ă r ile de som n. P C P este
u n d ro g e x tre m de ie ftin şi fo arte p e ric u lo s . I n d iv id u l in to x ic a i
este d e o s e b it d e a g re siv şi v io le n t.
I n to x ic a ţ iile cu m a riju a n a p ro d u c ra r h a lu c in a ţii vio len te ,
S e m a n ife s tă p r in e u fo rie , h ip e rs u g e s tib ilita te , d is to rsiu n e a
t im p u lu i şi s p a ţiu lu i.
C o c a in a - arb u stu l de C o c a {Eritroxylon coca) - este
ră s p â n d ită în A m e r ic a de S u d , I n d ia ş i In d o c h in a . în c ă d in
t im p u l in c a ş ilo r p la n te i i se a trib u ia u p ro p rie tă ţi m ira cu lo a se ;
ea în lă t u r a s o m n u l, c o n s e rv a p u te re a , s u p r im a fo a m e a .
C o c a in a , a lc a lo id u l p r in c ip a l ce se e x tra g e d in a rb u stu l de
C o c a , a fo s t sin te tiz a tă p e n tm p r im a d ată in d u s tr ia l de A .
N ie m a n n , în 1860. A c e s t d ro g se in tro d u c e în o rg a n is m p rin
p r iz e n a z a le , in je c ţ ii su b cu ta n e sau in tra v e n o a s e . In to x ic a ţia
acu tă c u c o c a in ă cu n o aşte tre i faze:
- fa z a e u fo ric ă : d im in u a re a s e n z a ţie i de ob o seală, creşte­
rea fo rţe i fiz ic e , creşterea f lu x u lu i şi r it m u lu i id e a tiv , e x c ita ţie
e u fo ric ă , lo g o re e ;
- fa z a c o n fu z io n a lă : s e n z a ţia d e s p r in d e r ii de am b ia n ţă ,
u n e o ri h a lu c in a ţ ii v iz u a le , m a i ra r a u d it iv e sau ta ctile ;
- fa z a de so m n o le n ţă : stare d e to rp o a re .
C o c a in o m a n ia c ro n ic ă se m a n ife s tă p r in tu lb u ră ri se n z i-
tiv o - s e n z o r ia le : h ip e re s te z ie , a n o s m ie , m io z ă , e x o fta lm ie ,
tre m o r al e x tre m ită ţilo r, tic u ri, d e z in te g ra re m im ic ă , n e cro z a
c a r t ila ju lu i n a z a l etc. T u lb u r ă r ile de c o m p o rta m e n t şi c o n d u ­
ită n u lip s e s c n ic i în c a d ru l c o c a in o m a n ie i, tra d u c â n d u -se
p r in scă d e re a s im ţ u lu i etic, acte a n tis o c ia le , d e lic tu a le etc.
M e s c a lin a se extrag e d in s e c r e ţ iile u n u i c a c tu s m e x ic a n .
N u este fre c v e n t în tâ ln ită în E u ro p a .
F o a rte fre c v e n te sunt in t o x ic a ţ iile c u d e riv a te m e d ic a ­
m e n to a se şi extracte de a cid b a rb itu ric , care p ro d u c un „ h ig h “

226
nilMcl de durată ( P O T ) . M a riju a n a se fu m e a ză în am estec
a i n ic o tin ă , fapt ce a m p lific ă e fe c tu l to x ic asu pra S N C .
H a ş iş u l, extras d in răşina de Cannabis indica, o v a rie ta te
de cân ep ă c u ltiv a tă m a s iv în India, Iran, A f r ic a de N o rd şi
A m e ric a , a d e v e n it astăzi cel m ai ră sp â n d it - ca u tiliz a re -
drog in je c ta b il „ h a rd “ d in în tre a g a lum e. In to x ic a ţia acută
p a rcu rg e 4 etape;
1 . etapa de e x c ita ţie e u fo rică ; I1 ux id e a tiv bogat, ritm
rap id , lo g o re e , te n d in ţă sp o rită de c o m u n ic a re şi re la ţio n a rc ;
2 . etapa c o n fu z io n a lă : h ip e re s tc z ic se n z o ria lă , h ip e ra c ti-
\ date n e u ro -m u s c u la ră , ilu z ii şi h a lu c in a ţii m o to rii şi se n zo -
I la lc , d is o c ie re a c o n ş tiin ţe i, p o s ib ilita te a c o m ite r ii de acte
auto- şi h e te ro a g re siv e ;
3. etapa de extaz; p ro d u c tiv ita te se n z o ria lă de tip p s ih o tic ,
cu p re d o m in e n ţa s c e n e lo r o n iric e , p r o p o r ţ iile tim p u lu i şi ale
e x is te n ţe i fiin d c o m p le t d ereg late;
4. etapa de som n; durată v a ria b ilă , fără efect recon fo rtant,
f a tre z ire , su b ie c tu l este in c a p a b il de o ric e a ctiv ita te .
In to x ic a ţia c ro n ic ă este m a i p u ţin d ra m a tică , ca fe n o m e ­
n o lo g ie c lin ic ă , decât alte in to x ic a ţii. Se constată o d im in u a re
a in iţia tiv e lo r, a c a p a c ită ţii de acţiun e, a s im ţu lu i e tic o -m o ra l.
In t im p u l a c u t iz ă r ilo r ce ap ar pe fo n d u l c ro n ic , h a ş iş o m a n u l
poate c o m ite acte v io le n te .
M o r f in a este p rin e x c e le n ţă un a n a lg e z ic ce a cţio n e a z ă
asu pra a p a ra tu lu i re sp ira to r, c a rd io -v a s c u la r, d ig e s tiv şi asu­
pra c e n trilo r nei*voşi. în sim p to m a to lo g ia m o rfm o m a n ie i dis-
iiiig c m tot 4 perioade; p erioad a de in iţie re , p erio ad a de ezitare,
p e rio a d a de stare, p e rio a d a c a ş e c tic ă , fie c a re cu s im p t o ­
m a to lo g ie p ro p rie, caracte ristică. C a tu lb u ră ri m ai im po rtan te,
se pot enum era; p ie rd e re a m e m o rie i, a n ih ila re a c o m p le tă a
\ o in ţe i, d is p a riţia s im ţu lu i m o ra l, tu lb u ră ri de v ă z, auz, gust,
e o n tra e ţii m u scu la re sp a sm o d ice , h a lu c in a ţii nocturne, v iz u a ­
le şi a u d itiv e etc.
H e ro in a - o b ţin u tă p rin sin te z ă d in m o rfin ă - a fost des-
I o p e rită de W rig h t în 1874. Se u tiliz e a z ă sub fo rm ă de p u l­

227
bere, în p r iz e n a za le sau în s o lu ţ ii in je c ta b ile subcutan, in tra-
m u s c u la r sau in tra v e n o s. E s te de 5 o ri m a i to x ic ă decât m o r­
fina. S u b a sp ect p s ih ic , h e ro in o m a n u l este lip s it de in iţia tiv ă ,
cu o re d u c e re m a rca tă a p u ls iu n ilo r g enerale. E l tra v e rse a ză
e x is te n ţa d is im u lâ n d c o n tin u u , f iin d în în tre g im e a s e rv it
p u ls iu n ii h e d o n ic e co n fe rite de a d m in is tra re a d ro g u lu i. A ju n s
în acest stad iu , h e ro in o m a n u l n u m a i p oate face faţă în d a to ­
r ir ilo r fa m ilia le , p ro fe s io n a le etc.
C o d e in a este un a lc a lo id m a i sla b decât m orfina; în doze
foarte m a ri p ro d u ce efecte asem ănătoare acesteia. U z u l ei este
tem porar, n ep e m iiţân d asocierea u n o r alte substanţe stupefiante.
D ila u d il, th e b a in a sunt a lc a lo iz i de o p iu , ce p ot în lo c u i ■ w
m o rfin a , c u efecte se d a tiv e şi a n a lg e z ic e . T h e b a in a poate
g en e ra stă ri t o x ic e de o d e o s e b ită g ra v ita te . rU
Reacţiile de abstinenţă a p a r la 1 0 - 1 2 ore de la o p rire a
a d m in is t r ă r ii d ro g u lu i. R e a c ţ iile de a b stin e n ţă sunt s p e c ific e
n u m a i p e n tru a n u m ite d ro g u ri (m a i a le s ce le h a lu c in o g e n e ).
In c a z u l m o rfin e i, re a c ţiile p o t f i d im in u a te p rin a d m in istrarea
de m e ta d o n ă . S im p to m a to lo g ia de a b stin e n ţă are un m a x im
la 3 z ile şi d is p a re dup ă 7 - 1 0 z ile .
Civilizaţia drogului. în c e p â n d c u a n u l 1960, d ro g u rile
au d e v e n it o re a lă p ro b le m ă de sănătate p e rs o n a lă şi a n a ţiu ­
n ilo r. I n iţ ia l c a ra c te ris tic ţ ă r ilo r m a ri şi d e zv o lta te şi m e g a lo -
p o lis u r ilo r , c o n s u m u l de d ro g u ri se e x tin d e în p re ze n t în pată
de u le i, c u p rin z â n d ţă ri m ic i şi z o n e cu re su rse fin a n c ia re
i'- t îv
lim ita te . E p id e m io lo g ia h e ro in e i m e rită o a n a liz ă atentă. în tre
2 şi 3% d in a d u lţii d in S U A au în c e rc a t e fe c tu l d ro g u rilo r
ce l p u ţin o dată. U tiliz a re a d r o g u r ilo r „ m o i“ (soft) de tip m a ri­
ju a n a d u c e la căd erea b a rie re i p s ih o lo g ic e a n ti-d ro g ş i în f i­
nal se tre c e de la c e le u şo a re la c e le p u te rn ic e (o p ia c e e - '*>■
h e ro in a ). F e lu l a b u z u lu i d e d ro g u ri v a ria z ă d u p ă d ife rite
patente c u ltu ra le . 't l
în m a jo rita te a c a z u rilo r, u t iliz a t o r ii de d ro g u ri arb orează '5|
un c o m p o rta m e n t a n tiso cia l, care p e rsistă atât tim p cât recurg

228
la drog. D a că u tiliz a r e a are scop te ra p e u tic (tratam ent an ti-
d u r e r o s - se v in d e m a riju a n a c e lo r b o ln a v i de S I D A sau c a n ­
cer sau se p re scriu pe reţetă d e riv a ţi m o r fin ic i p u te rn ic i p entru
cei b o ln a v i de s ic le m ie ) se ajunge la d epend en ţă fo arte rar.
O m e n ţiu n e s p e c ia lă tre b u ie l'ăcută a m fe ta m in e lo r -
substanţe in te n s u tiliz a t e în trecu t pentru c u re le de slă b ire .
U tiliz a re a d r o g u r ilo r în scop re c re a ţio n a l re p re z in tă p r im ii
paşi pe d ru m u l d e p e n d e n ţe i de d ro g u ri. A u fost rap ortate ad ­
m in is tră ri de d ro g u ri în sco p re c re a ţio n a l la c o p ii de 5 - 6 ani.
0 p ro b le m ă s e rio a să a d e v e n it u tiliz a re a d r o g u r ilo r de către
p e rso n a lu l care v in e în co n ta ct cu ele (m e d ic i, t o x ic o lo g i) ;
ace ştia re c u rg la d ro g p e n tru a în lă tu ra o b o se a la , d e p re sia
sau d is c o n fo rtu l p s ih ic .
T ra n s m ite re a e p id e m ic ă a in t o x ic a ţ ie i cu d ro g u ri în tr-o
a n u m ită c o m u n ita te d eb u tează p ro g re s iv , are u n v â r f ra p id
şi se te rm in ă lent. U z u l d ro g u lu i este in iţ ia t d e u n p ra c tic a n t
exp erim en tat. F u r n iz o r u l de d ro g u ri ad uce în g e n e ra l p u ţin e
c a z u ri n o i de in t o x ic a ţ ii, dar a sig u ră un c o n s u m co n sta n t
ascendent. In c a z u l h e ro in e i, m o d u l de tra n s m is ie este studiat.
C 'o nsum u l creşte p ân ă ce to ţi m e m b rii u n u i g rup d e v in adepţi.
Se tran sm ite la un a l d o ile a ce rc (de p rie te n i), ia r a p o i se
ajunge la u n al tre ile a ce rc.
C â n d n o m ie le cu ltu rale acceptă drogul, acesta d evin e foarte
di lic il de interzis. A c e s t lu c m a fost observat în ţări în care co ca
reprezintă o adevărată m o n o cu ltu ră a g rico lă sau unde u tiliza re a
d io g u r ilo r se p ie rd e în n eg u ra v r e m u r ilo r (ţă ri de r e lig ie
m usulm ană). Ş o c u l cu ltu ra l suferit de in d iv id ia co ntactu l cu
aceste c iv iliz a ţ ii poate avea u rm ă ri catastrofale, m ai ales în
co n d iţii de stres. Peste 40% d in so ld a ţii d in V ie tn a m au u tiliz a t
1 el puţin o dată d rog u ri, m a i m u lt de jum ătate fiin d dependenţi.
M ajoritatea u tiliz a to rilo r au renunţat la drog la reîntoarcerea în
|:ii îl. A c e la ş i co m p o rtam en t s-a constatat şi în A fg a n istan .
In R o m â n ia se p are că face ca rie ră un d ro g „ a l s ă ra c u lu i“ .
( )hieeiu l de a in s p ira substanţe v o la tile era c u n o scu t şi p ra c ti-

229
c a l de că tre in iţ ia ţi. D e n u m ire a a ce e p la tă este de g lu a re . S c
in s p iră (g lu e a ză ) eter, acetonă, tin e r. S itu a ţia este fre cv e n tă
la m e d ic ii a n e s te z iş ti sau Ia in d iv iz ii c a re au a cce s lib e r la
su b stan ţele m e n ţio n a te . In m o m e n tu l de faţă se g lu e a ză auro-
la c (v o p s e a s in te tic ă s o lu b iliz a tă cu u n s o lv e n t o rg a n ic ).

2.Toxice care alterează transportul


oxigenului către celule
A. Toxicele methemoglobinizante su n t su bstan ţe car©
p r o v o a c ă f ie o o x id a r e d ire c tă ( c lo r a ţ i, p e rm a n g a n a tu l,
c ro m a tu l, fe ric ia n u ra ), fie su bstan ţe re d u c ă to a re ( d e riv a ţi
a m in a ţi, n itriţi, n itro d e riv a ţi, ani lin a etc.) a g ru p ă rii care trans­
p o rtă o x ig e n u l c ă tre c e lu le . In c a z u l in t o x ic a ţ ie i, fie ru l b iv a ­
le n t al h e m o g lo b in e i c a re se leag ă de o x ig e n p rin tr-o leg ătu ră
la b ilă , d e v in e t r iv a le n t p rin tr-o o x id a re p u te rn ic ă , a tre ia v a ­
le n ţă f iin d o c u p a tă d e o g ru p are O H .
In ace ste in t o x ic a ţ ii sâ n g e le şi u n e o ri c h ia r liv id it ă ţ ile
c a d a v e ric e ap ar c o lo ra te c a fe n iu -ro ş ie tic . In to x ic a ţia îm b ra c ă
adesea u n asp ect p ro fe s io n a l, la lu c r ă to r ii d in in d u s tria c ă rn ii
şi m e z e lu r ilo r , u n d e se fo lo s e s c n it r iţ i (su b sta n ţe c r is ta lin e
albe, fă ră m ir o s şi cu g u st slab sărat). N it r iţ ii sunt f o lo s iţ i
p e n tru o b ţin e re a u n e i c u lo r i r o ş ii a c ă r n ii şi m e z e lu r ilo r , p r in
o x id a re a m a i d e p a rte a m e th e m o g lo b in e i ( M e t H b ) în n itr it-
m e t h e m o g lo b in ă şi n it r it o x ih e m o g lo b in ă . A c c id e n t e le se
p ro d u c p r in c o n fu z ie c u sarea.
D . M . L . p e n tru n it r iţ i este de 3 g la a d u lt şi de 0,5 g la
c o p il. D in p u n c t de v e d e re a n a to m o p a to lo g ic , se co n sta tă
in fla m a ţie ş i s u fu z iu n i în m u c o a s a g a stric ă .
D a c ă d o za e m a re , se m n e le ap ar p re c o c e ; ce fă le e , a m e ­
ţe li, apoi v o m ă v io le n tă , diaree, în v in e ţire a e x tre m ită ţilo r (de­
v in c e n u ş ii) , je n ă r e s p ir a t o r ie p r o g r e s iv ă , c o m ă , m o a rte
( M e t H b 60% ) A s o c ie r e a de a lc o o l a c c e le re a z ă şi a m p lif ic ă
fo rm a re a de M e t H b . T ratam en t: sp ă lă tu ri g a stric e , sub

230
p resiu n e. în c a z u rile g rave, p e r fu z ia cu d o ze m ic i de n ilr it
(Ic so d iu sau a lb a stru de m e til p o a te sa lv a p a c ie n tu l.
B. Intoxicaţia cu oxid de carbon (CO) este e x tre m de
lic c v e n tă şi se în tâ ln e şte a c c id e n ta l, u n e o ri ca in to x ic a ţie
pi o fe s io n a lă , m a i ra r ca m ijlo c de s in u c id e re şi e x c e p ţio n a l
in sco p de o m u cid e re . O x id u l de c a rb o n se fo m ie a z ă p r in ar­
derea in c o m p le tă a c ă rb u n e lu i, în in d u s trie , la fu rn a le , c u p ­
loare, m o to a re cu e x p lo z ie sau în m e d iu l c a s n ic , p rin ard ere
şi e lim in a re d in so b e le c u tira j d e fe ctu o s; de ase m e n i, p oate
li i^rodus de lă m p i de p e tro l, în g a ra je le în c h is e în care fim e -
I lo n e a ză m o to ru l, în m in e sau în in c e n d ii. L a m a r ii fu m ă to ri,
e (>ncentraţia de ca rb o x ih e m o g lo b in ă poate ajunge până la 7 -8 % .
O x id u l de c a rb o n este u n g a z m a i u ş o r ca a e ru l, in c o lo r ,
in o d o r şi in s ip id . A r e o m a re a fin ita te faţă de h e m o g lo b in ă ,
dând u n c o m p u s s ta b il n u m it c a r b o x ih e m o g lo b in ă ( H b C O ) .
A U n ita te a C O p e n tru h e m o g lo b in ă este de 2 1 0 o ri m a i m a re
d ecât a o x ig e n u lu i.
H e m o g lo b in a b lo c a tă sub fo rm ă de H b C O este in c a p a b ilă
r
de a tra n sp o rta o x ig e n u l, re z u ltâ n d a stfe l o a n o x ie de tra n s ­
port. la tă ca re sunt r e la ţ iile în tre c o n c e n tra ţia o x id u lu i de
ca rb o n a tm o s fe ric , fo rm a re a H b C O în p ro c e n te şi s im p to ­
m a to lo g ia aferentă:
- 1% H b C O în sânge, fă ră s im p to m a to lo g ie . '
- 10% H b C O în sânge, fu ră s im p to m e .
- 1 5 -2 0 % H b C O în sânge, a p a r s im p to m e u şo a re ca
c e fa le e şi v a s o d ila ta ţie cutanată.
- 3 0 - 3 5 % H b C O în sânge, sim p to m e severe de o b o se a lă ,
M ineţeli, v o m is m e n te , tu lb u ră ri d e v e d e re şi c o la p s.
- 5 0 -5 5 % H b C O În sânge: s im p to m e g rave, in co n ştie n ţă ,
sin c o p ă şi m o a rte len tă.
- la peste 80% H b C O în sânge, m o a rte a este ra p id ă .
- la 100% H b C O , m o a rte a este fu lg e ră to a re .
T o x ic u l n u se a b so a rb e d e câ t pe c a le re s p ira to rie , ia r
e lim in a re a are lo c tot pe c a le re s p ira to rie , în tr-u n in te rv a l de

231
1 0 -2 0 ore. A d m in is tra re a de o x ig e n v a a cc e le ra e lim in a re a .
C o p iii au o s e n s ib ilita te c re s c u tă la to x ic .
D in p u n ct de vedere al s im p to m a to lo g ie i, fo rm a o b işn u ită
este in t o x ic a ţ ia acu tă (fo rm a fu lg e ră to a re este rară şi apare
d o a r la c o n c e n tra ţii fo a rte m a r i de C O ) . I n to x ic a ţia acu tă se
m a n ife s tă c lin ic d u p ă a p r o x im a t iv o o ră de stat în tr-o a tm o s­
feră cu 1/1000 C O ,‘p rin a p a riţia d u r e r ilo r de cap, a a m e ţe lilo r,
g re ţu rilo r, v ă rsă tu rilo r, a u n e i s lă b ic iu n i m a i ales la n iv e lu l
m e m b re lo r inferio are, ceea ce îm p ie d ic ă lo c o m o ţia şi d e ci p o ­
sib ilita te a de a părăsi locul. P ro g re s iv ap ar tu lb u ră ri a u d itiv e şi
v iz u a le , co n fu zie , so m no lenţă şi c o m ă cu d isp a riţia re flexelo r.
D e o b ic e i în tâ ln im h ip o te m iie , h ip e rte rm ia fiin d un sim p ­
to m g ra v ce in d ic ă p a ra liz ia c e n trilo r te rm o re g la to ri şi ap ariţia
e d e m u lu i ce re b ra l. M o a rte a s u rv in e d u p ă câ te v a o re de la
in sta la re a co m e i. M a i ra r ap are d u p ă 1 - 2 z ile , p r in in s u fic ie n ­
ţă c a rd io -re s p ira to rie . în e v o lu ţ ia in t o x ic a ţ ie i su nt p o s ib ile
u n e le c o m p lic a ţ ii (b ro n h o p n e u m o n ie ).
E x is t ă c a z u ri de s u p ra v ie ţu ire în c a z u l u n u i tratam en t
a d e cv a t, în s ă d a că in c o n ş tie n ţa a d u ra t m a i m u lt de 5 ore,
ră m â n d e o b ic e i sechele (tu lb u ră ri de m e m o rie , stări c o n fliz io -
n a le , u n e le t u lb u r ă r i p s ih ic e sa u m ic i z o n e de d is t in c ţ ie
cerebrală). D in p u n ct de v e d e re a n a to m o p a to lo g ic, la au topsie
v o m co n sta ta liv id it ă ţ i c a d a v e ric e de c u lo a re ro ş u -a p rin s ,
sâ n g e le şi o rg a n e le in te rn e f iin d de a se m e n e a r o ş ii d a to rită
c a rb o x ih e m o g lo b in e i. Se m a i n o te a ză m ic i s u fu z iu n i ale m u ­
c o a s e i t u b u lu i d ig e s tiv , s u b p le u ra l, în m io c a rd şi în cre ie r.
U n e o r i, se co n stată in fa rc te p u lm o n a re , ia r d a că su p ra v ie ţu ­
ire a d ep ăşeşte 2 z ile , în c re ie r se p o t o b s e rv a m ic i zo n e de
d is tru c ţie a su bstan ţei c e re b ra le (ra m o lis m e n te ).
M e t o d a cu ren tă de e v id e n ţie re a t o x ic u lu i în la b o ra to r
co n stă în sp e ctro sco p ie . S e re c o lte a z ă sânge în can titate s u fi­
cie n tă , în s tic le b in e în c h is e .
T ra ta m e n tu l constă în sco atere a in t o x ic a t u lu i d in m e d iu ,
re s p ira ţie a rtific ia lă , a d m in is tra re de o x ig e n etc.

232
3. Toxice care alterează respiraţia celulară.
Intoxicaţia cu acid cianhidric şi derivaţii
9 ^ 9

acestuia
Su nt p ro d u ş i fo a rte to x ic i cu a cţiu n e ra p id ă şi u tiliz a re
m u ltip lă în in d u s tria c h im ic o -la m ia c e u tic ă . P ro v o a că adesea
in t o x ic a ţ ii a c c id e n ta le . T o tu ş i, d in p u n ct de v ed e re al c a lif i­
c ă rii ju r id ic e , p re d o m in ă s in u c id e rile .
S u rse le de t o x ic sunt p ro d u se le in d u s trie i c h im ic e , u nele
m edicam ente, p re c u m şi g lic o z iz ii cia n o g e n i d in unele p lante,
în sp e cia l s â m b u ri de m ig d a le am are, p ie r s ic i, zarzăre.
A c id u l c ia n h id r ic ( H C N ) ese un lic h id in c o lo r, v o la til,
cu m iro s de m ig d a le am are, m iro s pe care u n ii n u -1 p o t p e r­
cepe. C a le a de p ătru n d ere este d ig e stiv ă sau respiratorie. H C N
este un to x ic c e lu la r, r a d ic a lu l c ia n fix â n d u -s e pe p ig m e n ţii
m e ta lici ai u n o r e n z im e o xid o-red u cătoare , pe care î i b lo ch e a ­
ză, in h ib â n d d e c i a c tiv ita te a lo r c a ta litic ă . C a atare, o x ig e n u l
adus de sânge în ca n tita te s u fic ie n tă răm ân e n e u tiliz a t, astfel
în c â t sân gele v e n o s v a co n ţin e o can titate m a re de o x ig e n ,
aspect c a ra c te ris tic p en tru acest tip de a n o x ie c e lu la ră sau
liis to to x ic ă .
A n o x ia tis u la ră s tim u le a z ă ce n trii re s p ira to ri, ceea ce are
ca efect in sta la re a tu lb u ră rilo r re s p ira to rii; u lte rio r, re s p ira ţia
este ab olită. T o x ic it a t e a este m ai m are câ n d c a le a de p ă tru n ­
dere este respiratorie. O atm osferă cu 0,3 m g H C N / lit m deter­
m in ă m oarte im e d ia tă , în să aceeaşi d o ză p e ca le d ig e s tiv ă
IUI este letală, f iin d c ă d istru g e re a şi e lim in a re a to x ic u lu i au
loc rapid p rin p u lm o n sau m e ta b o liz a re hepatică. D M L pe
cale orală = 0,05 g, ia r pentru cia n u rile a lca lin e 0 ,1 0 -0 ,2 0 g.
O can titate de 6 0 - 7 0 de sâ m b u ri de m ig d a le am are pot
co n s titu i o d o ză m o rta lă , ia r la c o p ii s-au o b se rva t d ecese
ch iar după 5 - 6 sâm b u ri. In fo n n a supraacută m oartea se insta­
lează în câteva z e c i de secun de sau câteva m in u te p rin tr-o
p a ra lizie b u lb a ră b rutală. C e a m ai frecventă este fo m ia acută,

.00
ce se m a n ife s tă p r in m iş e ă ri re s p ira to rii a m p le , se n za ţie de
sufocare, spaim ă, ce fa le e şi p a lp ita ţii. A p o i re sp ira ţia se opreş­
te, c o n ş tiin ţa se p ie rd e , ap ar c o n v u ls ii şi m o a rte a su rv in e în
1 5 -4 0 de m in u te , p rin p a r a liz ie c a rd io re s p ira to rie .
în fo m ie le m ai p u ţin grave, în sp e c ia l dacă s-au adoptat
m ă su ri terapeutice, sim p to m a to lo g ia se am eliorează, astfel încât
o su p ra v ie ţu ire de 1 - 2 ore in d ic ă p o s ib ilita te a v in d e că rii.
D ia g n o s t ic u l in t o x ic a ţ ie i se s ta b ile ş te p e b a za m ir o s u lu i
de m ig d a le am are al a e m lu i e x p ira t şi p e cu lo a re a ro şie a p ie lii
la o m u l în v iaţă, ia r la c a d a v m p e b a za liv id it ă ţ ilo r ca d a v e ric e
ca re au o c u lo a re ro şu a p rin s d a to rită e x is te n ţe i u n e i m a ri
c a n tită ţi de o x ig e n în sânge. T o t la a u to p s ie se o b se rv ă şi
m id r ia z ă , rig id ita te c a d a v e ric ă a cce n tu a tă , p re c u m şi sem ne
de a n o x ie la e x a m e n u l in te rn . U n e o r i se p e rc e p e şi m ir o s u l
c a ra c te ris tic de m ig d a le am are. D ia g n o s t ic u l t o x ic o lo g ic de
la b o ra to r tre b u ie s ta b ilit p r in trim ite re a cât m a i u rg e n tă la
a n a liz ă ( to x ic v o la t il) a sâ n g e lu i, a o rg a n e lo r in te rn e sa u a
c o n ţ in u t u lu i g a s tric (re c o lta te în fla c o a n e p e rfe c t etanşe).

4. Toxice care determină ieziuni ia poarta


de intrare (caustice)
T o x ic e le cau stice sunt reprezentate de a c iz i, baze p re cu m
şi de u n e le săm ri care p rin h id ro liz ă p re z in tă o p u te rn ică reacţie
a cid ă sau alca lin ă . T o ate aceste substanţe p ro d u c la lo c u l de
co n ta ct p roce se in fla m a to rii şi d is tm c tiv e , până la necroză.
D in t r e a e iz i cită m ; a c id u l s u lf u r ic , c lo r h id r ic , a z o tic ,
a ce tic, o x a lic , fo rm ic etc. D in tre b a ze dau in t o x ic a ţ ii de o b ic e i
h id r o x id u l de so d iu , h id r o x id u l de p o ta s iu , h id r o x id u l de
a m o n iu ete.
D in t r e să ru ri cităm : c lo m r a de z in c , c lo ru ra de m e rc u r,
a z o ta tu l de a rg in t, c ia n u ra de p o ta s iu etc.
S u b sta n ţe le ca u stice au la rg ă u tiliz a r e în in d u s trie şi c h ia r
în g o s p o d ă rii. P ro c e n tu l s in u c id e r ilo r p rin su bstan ţe ca u stice
era m u lt m a i rid ic a t (50% ) în a in te d e câ t în z ile le noastre.

234
O m u c id e rile sunt rare, a stfe l în c â t a ctu a lm e n te c e le m a i fre c­
ve n te sunt in t o x ic a ţ iile a cc id e n ta le . T o x ic e le c a u s tic e au în
p r im u l rân d o a cţiu n e lo c a lă , p ro d u c â n d le z iu n i ca ra cte ristice ,
u rm ate ap oi de u n e le efecte se cun dare p ro d u s e p r in re so rb ţie .
In ten sitatea şi e v o lu ţia fe n o m e n e lo r d e p in d de c o n c e n tra ţia
t o x ic u lu i p re c u m şi de d u ra ta de a c ţiu n e a a ce stu ia .
S u b sta n ţe le c a u s tic e p ro d u c lo c a l o c o a g u la re a p ro te i­
n e lo r, d e te rm in â n d d is tru g e ri d ife rite , în fu n c ţie de n atu ra
t o x ic u lu i. A s t f e l, a c iz ii d a u z o n e dure, d e sh id ra ta te , u scate,
în tim p ce b a z e le d e te rm in ă o n e c ro z ă u m e d ă , re z u ltâ n d în
f in a l o le z iu n e c u asp ect m o a le şi în g ro ş a t.
C u lo a re a z o n e lo r de co n ta c t d ife ră de la a c id la a cid .
A c i z i i c lo r h id r ic şi s u lf u r ic d e te rm in ă escare de c u lo a re ce n u -
ş iu -n e g ric io a s e , ia r a c id u l a z o tic e scare g ă lb u i. Z o n a de d is ­
tru g e re p ro d u să d e su b sta n ţe le a lc a lin e se c a ra c te riz e a z ă p rin
p ă tru n d e re a în a d â n c im e a t o x ic u lu i, ceea ce d u ce la u n p e r i­
c o l cre scu t de p e rfo ra ţie . U r m ă r ile c o m u n e a le le z iu n ilo r p ro ­
duse de su bstan ţele ca u stice sunt u lce ra ţia , p e rfo ra ţia , in fe c ţia
şi cica triza re a . D e m e n ţio n a t că substanţele ca u stic e p o t gene­
ra ş i p e r f o r a ţ ii p o s t-m o rte m . T o x ic it a t e a c a u s t ic e lo r este
in e gală, ce i m a i t o x ic i f iin d a c iz ii m in e r a li (ca s u lfu ric , c lo r h i- '
d ric , a z o tic ), p re c u m şi h id r a ţ ii a lc a lin i. E s te s u fic ie n t să
a m in tim că u n c o n ta c t de 2 - 3 m in u te a l te g u m e n tu lu i cu
a c id s u lfu r ic c o n c e n tra t p ro v o a c ă a p a riţia u n e i le z iu n i d e­
f in it iv e , cu c ic a triz a re d if ic ilă . A m in t im că este n e ce s a ră o
c o n c e n tra ţie m in im ă de 3% p e n tru a c iz i şi 5% p e n tru b a ze
I? p e n tru ca aceste su bstan ţe c a u s tic e să -şi m a n ife s te a c ţiu n e a
a su p ra o rg a n is m u lu i.
D o z e le le ta le su n t de 5 - 1 0 g p en tru a c iz ii s u lf u r ic ş i a z o ­
tic, 1 0 -2 0 g p e n tru a c iz ii c lo r h id r ic şi a c e tic şi 1 0 -1 5 g p e n tm
h id r a ţii a lc a lin i.
D in p u n ct de v e d e re al s im p to m e lo r, la scu rt tim p d u p ă
in g e ra re ap ar d u re ri m a ri în gură, în gât, re tro s te m a l şi în
re g iu n e a e p ig a s tric ă (sto m a c). D e g lu tiţia este d if ic ilă ; apare
o sete im e n să ia r a p o rtu l de lic h id e a cce n tu e a ză d u rere a. L a

235
CAPITOLUL 15
AGENŢII TRAUMATICI BIOLOGICI
T ra u m a tis m e le b io lo g ie e sunt foarte fre cv e n t în tâ ln ite
în p ra c tic ă . A d e s e o r i au ca ra c te r a c c id e n ta l. D in păcate, în
u lt im ii a n i, d e şi su nt in te r z iş i p rin tratate in te rn a ţio n a le ,
a g e n ţii tra u m a tic i b io lo g ic i fac parte d in a rse n a lu l m ilit a r al
foarte m u lt o r o rg a n iz a ţii te ro riste sau slu je sc a c ţ iu n ilo r m ili­
tare ale a rm a te lo r regulate.

L e z iu n i e x t e r n e p r o d u s e d e a g e n ţ ii
t r a u m a t ic i b io lo g ic i

P lă g ile au caracte r sp e c ific , ilin d ca ra cte riza te d rept p lă g i


co n tu ze. P la g a m u şcată de un a n im a l are în g e n e ra l fo rm a
lite re i „ U ‘ f C â in e le are un in c is i v în p lu s faţă de o m pe fiecare
h e m ia rc a d ă , fapt ce poate f i p u s în e v id e n ţă la e x a m in a re a
atentă a p lă g ii. C a n in ii sunt c o n ic i şi d e te rm in ă d o u ă tip u ri
de p lă g i c o n tu ze :
- cu aspect de plagă înţepată, cu d iam etru l m are de peste
0,3 cm ;
- cu a sp e ct sfâşiat, în dâre, a v â n d a d â n c im e v a ria b ilă .
’ ■ P lă g ile p ro d u se de p is ic ă au de o b ic e i fo m iă d re p tu n g h iu ­
lară, cu a d â n c im e m ică. M a i p e ric u lo a s e - în c a z u l p is ic ilo r ,
dar şi al f e lin e lo r m a ri - sunt p lă g ile c s c o ria te p ro d u s e p rin
a c ţiu n e a g h e a re lo r. P is ic a tra n s m ite „ b o a la g h e a re lo r de
p is ic ă “ - b o a lă in fe cţio a să d eterm in ată de e x iste n ţa u n e i b a c­
te rii d in g e n u l A f ip ia .
In c a z u l fe lin e lo r m a ri, p lă g ile p ro d u se de g h eare deter­
m ină d ila c e ră ri şi d e la b ră ri m a ri de ţesuturi, cu a p a riţia rapidă
a s in d ro m u lu i de z d ro b ire şi m oartea s u b ie c tid u i.
E v id e n ţie re a p u n c ţio n ă rii te g u m e n tu lu i, în u rm a m u ş c ă rii
sau z g â r ie r ii u n e i p erso an e de către u n a n im a l străin, in d if e ­
re n t de fo rm ă sau d im e n s iu n i, im p u n e tra ta m e n t s p e c if ic
(a n tira b ic , a n tite ta n ic, p e n ic ilin o -te ra p ie de u rg e n ţă p re c u m
şi m o n ito riz a re m e d ic a lă ).
P lă g ile p ro d u s e de a n im a le le m a rin e su n t fo arte p e r ic u ­
lo a se ş i de c e le m a i m u lte o ri au e fe c t letal. P la g a de re c h in
este co n sid erată drept cea m a i m are p la g ă m u şca tă cu noscu tă;
în ace st c a z p o a te f i o b se rva tă s e cţio n a re a totală, a m p u ta ţia
u n u i m e m b ru sau c h ia r a u n u i h e m ic o rp . P la g a d e te rm in a tă
de a cţiu n e a v e z ic a n tă a m e d u z e i r o ş ii a u stra lie n e d e te rm in ă
v a s o c o n s tric ţie lo c a lă aso ciată cu un h a lo u eritem ato s, d u rere
in te n să , p ru rit (m â n c ă rim i lo c a le ), c o n s e c u tiv e d e s c ă rc ă rii
de h is ta m in ă , tu lb u ră ri d ig e s tiv e şi c a rd ia c e care se s o ld e a z ă
c u d e c e s u l p e rso a n e i.
P lă g ile p ro d u s e de re p tile au a sp e ct c a ra c te ris tic ş i p o t
av e a s fâ rş it le ta l.
în R o m â n ia , s in g u ra re p tilă v e n in o a s ă le ta lă este v ip e ra .
P la g a m u ş c a tă de v ip e ră este a lc ă tu ită de fa p t d in d o u ă p lă g i
în ţe p a te , situ a te la cca. 7 m m d istan ţă, ce n trate p e o z o n ă
fo a rte alb ă , p a lid ă a p ie lii (v a s o c o n s tric ţie lo c a lă ). V a s o c o n -
s tric ţia p a r a lit ic ă e v o lu e a z ă ra p id către e d e m dur, d u re ro s,
c ia n o g e n ş i rece, care apare la 1 0 - 3 0 m in u te . D u p ă 8 o re de
la in je c ta re a v e n in u lu i ap ar flic te n e h e m o ra g ic e . D u p ă 2 4 de
o re de la in je c ta re co a g u la re a s â n g e lu i este a b o lită , fa p t ce
duce la ap a riţia fen o m en elo r de co a g u la re in tra v a scu la ră d ise ­
m in a tă ( C I D ) şi în fin a l la suferinţă m u ltip lă o rg an ică şi deces.
F o a rte in te re sa n t este fa p tu l că v e n in u l n u este t o x ic p r in
el în s u ş i, c i p r in re a c ţia o rg a n is m u lu i la v e n in ( v e n in u l este
un c o m p u s p ro te ic o b iş n u it care în g h iţ it n u are efect le ta l).
P r in re a c ţia o rg a n is m u lu i la a m e ste cu l de la n ţu ri p ro te ic e
scurte, re a c ţie ca ra cte riza tă de e lib e ra re a de h ista m in ă şi sero-
to n in ă, se m o d ific ă a ctivita te a c a rd io -re s p ira to rie , c u lm in â n d
cu d e c e s u l p e rso a n e i.

239
scurt tim p ap ar d u re ri a b d o m in a le p u te rn ic e şi vo m ă ce c o n ţi­
ne restu ri de m u e o a să d istru să , p re e u m şi seaune sa n g u in o -
lente. Pe m ucoasa b u ca lă apar le z iu n i eau stice. U lte rio r, starea
g en e rală se a lte re a ză ra p id , ap ar t r a n s p ir a ţii re c i, în v in e ţire a
feţei, s lă b ie iu n e , starea de e o n ştie n ţă f iin d păstrată. M o a rte a
se p ro d u c e fie in iţ ia l p rin şoc, fie d u p ă o z i, p r in in s u lic ie n ţă
c a rd ia că . M a i tâ rz iu ap ar c o m p lic a ţ iile a m in tite , ia r d a că
p e rso a n a s u p ra v ie ţu ie ş te se co n sta tă c ic a t r ic i in v a lid a n te .
T ra ta m e n tu l de e le c ţie co n stă în a d m in is tra re a de la p te
am estecat cu ouă c ru d e , atât p e n tru a c iz i cât şi pentru b aze.
S p ă lă tu ra g a stric ă sau p ro v o c a re a de v ă rs ă tu ri nu sunt in d i­
cate d ecât p o a te im e d ia t dup ă in g e s tie , ftin d c ă a ltm in te ri
fa v o riz e a z ă p e rfo ra ţia o rg a n e lo r ca re a u in tra t în co n ta ct cu
c a u s tic e le (sto m a c u l şi e so fa g u l). D u r e r ile se atenuează p r in
'I
in je c ta re a de m o rfin ă .

5. Intoxicaţia cu pesticide I
în această c a te g o rie sunt in c lu s e su bstan ţe c h im ic e foarte ■

to x ic e , u tiliz a te p e n tm co m b a te re a d if e r iţ ilo r d ă u n ă to ri sau


v e cto ri tra n s m iţă to ri de b o li. D u p ă d o m e n iu l de u tiliz a re , e le ii
:*■
se îm p a rt în; in s e c tic id e , fu n g ic id e , ro d e n tic id e , ie rb ic id e .
P e s t ic id c lc sunt p ro d u s e în c a n tită ţi fo a rte m a ri în in d u s ­
tria ch im ică , ceea ce e x p lic ă frecvenţa in to x ic a ţiilo r (accidentale
sau în sc o p de s in u c id e re , foarte ra re o m u c id e ri). A c c id e n ­
tele su rv in m ai ales în m e d iu l rural şi adesea la c o p ii, p rin
iie g lije n ţa p ă rin ţilo r. P e s tic id c lc sunt fo arte u şo r de procurat.
D in tre pesticide, cei mai to x ic i sunt d erivaţii organofosforici.
A. Intoxicaţiile cu compuşi organofosforici
P a ra tio n u l este re p re ze n ta n tu l t ip ic al ace stu i grup de
substanţe, (lin d re s p o n s a b il şi de c e le m a i fre cv e n te in t o x i­
HI
c a ţii. Se găseşte d iz o lv a t în p e tro l, la ca re se adaugă un c o lo ­
rant v e rd e ( a c e lo a r s c n ia t de c u p ru ), de u n d e d e n u m ire a
im p ro p r ie de „v e rd e de P a ris “ . în stare p u ră este un lic h id
in c o lo r sau slab g ă lb u i. Iară m iro s.

236
în p r im ii a n i de u tiliz a re , c a z u r ile de in t o x ic a ţ ie cu pa-
ration erau e x tre m de frecven te, a stfe l în c â t în 1965 v ic tim e le
p a ra tio n u lu i au d e p ă ş it ca n u m ă r p e c e le p ro d u s e de to ţi c e i­
la lţ i t o x ic i îm p re u n ă . I n t o x ic a ţ iile su rv e n e a u în m e d iu l p r o ­
fesio nal (a g ricu ltu ră ), p rin în tre b u in ţa re g reşită sau neglijenţă;
de asem enea, s in u c id e r ile au fost n u m e ro a se .
D . M . L . p e n tru p a ra tio n u l p u r este de 0 ,2 0 - 0 ,5 0 g. A ju n s
în o rg a n is m , p a ra tio n u l se tra n s fo m iă p a rţia l în tr-u n p ro d u s
m ai to x ic , n u m it p a ra o x o n ; în u rin ă se e lim in ă ca p a ra n itro -
fen o l. E fe c te le in t o x ic a ţ ie i au se m n e ca ra c te ristic e :
5

- s in d ro m m u s c a rin ic ; cra m p e a b d o m in a le e x tre m de


dureroase, v o m ă , d ia re e , p a lo a re , b ra d ip n e e , w h e e z in g ( tu l­
b u ră ri de re s p ira ţie );
- s in d ro m n ic o t in ic : f a s c ic u la ţ ii m u s c u la re in te n se cu
lo c a liz a re s p e c ific ă la n iv e lu l feţei, lim b ii şi m e m b re lo r su p e­
rio a re şi a p o i p a r a liz ie fla s c ă ;
- s in d r o m u l n e rv o s ce n tra l: a g ita ţie , f r ic ă de m o a rte ,
tearnă, c o n fu z ie m e n ta lă , so m n o le n ţă .
în c a z u l a d m in is t r ă r ii u n o r d o z e m a s iv e , e v o lu ţia este
foarte ra p id ă , de c ir c a 2 0 - 3 0 m in u te , p re d o m in â n d p a r a liz ia
şi tu lb u ră rile re s p ira to rii. D a c ă d o z e le sunt m a i m ic i, e v o lu ţia
poate d u ra c h ia r câ te v a z ile . D ia g n o s tic u l este s ta b ilit p r in
in v e s tig a ţii de la b o ra to r.
T ra ta m e n tu l de u rg en ţă co nstă în a d m in is tra re a a tro p in e i
în d o ze m a ri.
B. Pesticidele organo-clorurate m a i im p o rta n te sunt:
a) A ld r in a - su b sta n ţă c ris ta lin ă ce p o a te f i c o n fu n d a tă
cu fa in a .
b) H . C .H . ( h e x a c lo rc ic lo h e x a n sau g a m e x a n ) - p r a f a lb -
ce n u ş iu cu m ir o s de m u c e g a i, ce p ătru n d e în o rg a n is m pe
o ric e c a le şi se m e ta b o liz e a z ă co m p le t.
c) D .D .T . ( d ic lo rd ife n iltr ic lo re ta n u l) , a că ru i d e sco p e rire
a c o n s titu it o r e v o lu ţ ie în d o m e n iu l in s e c tic id e lo r.
d) D .N .O .C . (d in itro o rto c re z o lu l), substanţă foarte to x ică.
o a ltă in se ctă v e n in o a s ă în t â ln it ă in R o m â n ia este p ă ia n ­
je n u l „ V ă d u v a n e a g ră “ . F e m e la este ce a p e ric u lo a s ă şi p oate
11 re c u n o s c u tă d u p ă c e le 13 p u n c te r o ş ii de pe spate şi d u p ă
p u n c tu l o ra n j situ at pe a b d o m e n . P ă ia n je n u l, p rin v e n in u l
său, d e te rm in ă o in fla m a ţie lo c a lă a cu tă a so cia tă cu d u re ri
a b d o m in a le , an xie ta te , d u re ri de cap , h ip e rte n s iu n e a rte ria lă
ş i alte a c u z e s p e c ific e .

In to x ica ţii in d u s e d e a g e n ţ i tr a u m a tic i


b io lo g ic i

I n t o x ic a ţ iile in d u s e de a g e n ţii tr a u m a tic i b io lo g ic i p o t


d e te rm in a tu lb u ră ri d ig e s tiv e , n e u r o lo g ic e şi p s ih ic e . D in t r e
peşti, pe p r im u l lo c al to x ic ită ţii este cig u atera - peşte tro p ic a l
cu c a lit ă ţi g a s tro n o m ic e a p re c ia te , d a r le ta l d acă este p re ­
g ă tit în m o d im p ro p riu . în R o m â n ia , s c ru m b ia poate d e te rm i­
na o in to x ic a ţie « scro m b o id ă» ca ra c te riza tă p rin d e lir şi diaree.
S t r id iile p o t f i n o c iv e d a c ă su n t re c o lta te în p e rio a d e im ­
p r o p r ii ( lu n ile m a i - august) şi d in ape c o n ta m in a te b io lo g ic .
I n to x ic a ţia se p re z ită sub u rm ă to a re le fo rm e ;
- g a s tro -in te s tin a lă - n e m o rta lă , c u d ebu t ta rd iv , d u p ă
2 4 de o re, c u a cu ze d ig e stiv e ;
■'i
- e rite m a to a să - ra r m o rta lă , c u d e b u t la 1 - 2 o re de la
c o n s u m u l s trid iilo r, m a n ifestată p r in e rite m şi edem a l e x tre m i­
tă ţii c e fa lic e ;
- p a r a lit ic ă - m o rta lă , c u d e b u t ra p id , re fle c tă a cţiu n e a J
p a r a lit ic ă a m it ilit o x in e i, a se m ă n ă to a re c u curara;
- h e m o lit ic ă - cu tu lb u ră ri g ra v e h e p a to -re n a le .
C o s u m u l de ca n ta rid ă (e x tra c t d in e litre le in s e c te i Lita
Vesicatoria) p oate d e te rm in a u n e o ri in t o x ic a ţ ii d a to rită p ro ­
p r ie tă ţ ilo r a fro d is ia c e ale a c e ste i su b stan ţe. A c u z e le su nt de
tip c o n g e s tiv te g u m e n ta r (te g u m e n te r o ş ii şi cald e) şi cre şte ­
rea f r a g ilit ă ţ ii p a re n c h im u lu i h e p a to re n a l.

240
Jntoxicaţia cu ciuperci. Este frecven t în tâ ln ită în p ra ctică ,
d ato rită m o d ific ă r ilo r su fe rite în tim p de c iu p e rc ile c o m e s ti­
b ile în urm a a m e ste cu lu i de sp o ri ai acestora cu c e i ai c iu p e r ­
c ilo r n e c o m e s tib ile .
In to x ic a ţia cu c iu p e rc i se caracte rize ază p rin u rm ăto arele
sin d ro a m e :
- s in d ro m u l fa lo id ia n - apare le n t (după 24 de ore) de la
in g e stia de Amâni ta phaloides; se co n cre tize a ză p rin tu lb u ră ri
ire v e rs ib ile h epato ren ale şi m oarte. D ia g n o s tic u l se stab ileşte
p rin re a cţia cu a c id fo s fo tu n g s ic în lic h id u l de vărsătură. N u
este d istru să p rin p rep arare te rm ică ;
- s in d ro m u l m u s c a rin ic apare ra p id ( 2 - 4 de ore) de la
in g e s tia dc Amanita muscaria; se c a ra c te rize a z ă p rin m io z ă ,
b ro n h o sp a sm şi tu lb u ră ri d ig e stiv e , tra n s p ira ţii, lă c rim a re .
R e a c ţia cu a c id g lio x ilic în lic h id u l de v ărsătu ră sta b ile şte
d ia g n o s tic u l. E s te p a rţia l d istru să p rin p rep arare te rm ică ;
- s in d ro m u l h e lv e lia n şi cel h a lu c in o g e n sunt d e s c ris e
pentru in t o x ic a ţ ii ra r în tâ ln ite în E u ro p a .

U tiliz a re a a g e n ţ ilo r tra u m a tic i b io lo g ic i


c a t e h n ic ă d e lu p tă

A n tra x u l este o b a c te rie care, în fo rm ă sp oru lată; re z is tă


în so l peste 60 de a n i, c h ia r în c o n d iţ ii extrem e. E ste e x tre m
de le ta lă - d e te m iin ă „ b o a la s o rta to rilo r de lâ n ă “ , c a ra c te ri­
zată p rin p u stu le negre la lo c u l în care b a cte ria a p ă tru n s în
o rg a n ism . T ra ta m e n tu l este e fic ie n t dacă se a p lic ă im e d ia t
tiupă in o c u la re a b a cte ria n ă .
B o tu lis m u l - to x in a b o tu lin ic ă este co n sid erată a m ia c h i­
ui ică care d e te rm in ă in s u fic ie n ţă re sp ira to rie acută p rin p a ra ­
liz ie g e n e ra liza tă .
R ic in u l - d e riv a tu l s o lu b il (extras d in p la n ta de r ic in )
este o substanţă Iară a n tid o t în c o n d iţii de in h a la re sau in je c -
larc.

241
CAPITOLUL 16
INTERPRETAREA MEDICO-
LEGALĂ A LEZIUNILOR
TRAUMATICE ÎN FOLOSUL
SOCIETĂŢILOR DE ASIGURARE ■I

O r ic e le z iu n e tra u m a tică n e ce sită a p recierea şi in v e s tig a ­


rea sa de către m e d ic u l leg ist. P r in d e fin iţie , m e d ic in a le g a lă
este o s p e c ia lita te care in te rp re te a ză fa p te le m e d ic a le în f o ­
lo s u l ju s t iţ ie i. R e z u ltă d e c i că a c tu l m e d ic o - lc g a l se su p u n e
u n e i d u b le re s p o n s a b ilită ţi:
- de a a p re c ia m e d ic a l le z iu n ile tra u m a tic e , p rin d e s c r i­
erea c a ra c te ru lu i lo r şi p rin c o la b o ra re a cu alte s p e c ia lită ţi.
C o m p le x ita te a in v e s t ig a ţ iilo r are ca m e n ire s ta b ilire a u n u i
d ia g n o s tic c o m p le t şi co m p e te n t, m e d ic a l şi ju r id ic .
- p r i n c o n c lu z iile enunţate v is - â - v is de a p re c ie rile m e d i­
c a le se fu rn iz e a z ă m a g is tra tu lu i e le m e n te le care p o t d u ce la
a p re cie re a şi în c a d ra re a ju r id ic ă co re sp u n ză to a re a c o n s e c in ­
ţe lo r tra u m a tis m u lu i asu p ra v ic tim e i.
C o n s e c in ţe le tra u m a tis m u lu i, in d ife re n t de o rig in e , p o t
fi c u a n tific a te m e d ic o - ju r id ic în ;
- d e f ic it te m p o ra r (in c a p a c ita te tem p o rară);
- d e fic it p erm an e n t, s e c h e la r (in c a p a c ita te p erm anentă).

I n c a p a c it a t e a m e d ic a lă t e m p o r a r ă
T r a u m a tis m u l re p re z in tă o a g re siu n e asu pra să n ă tă ţii
in d iv id u lu i. E l este re sp o n sa b il de „ m a la d ia tra u m a tică “ care,
ca toate c e le la lte m a la d ii, a n tre n e ază o p e rio a d ă de tim p n e ­

242
cesară p e n tru re cu p e ra re . A c e a s tă m a la d ie se poate v in d e c a
în tr-o p e rio a d ă de tim p b in e d e term in ată.
In ca p a cita te a te m p o ra ră c a ra c te riz e a z ă toate c a z u rile de
m a la d ii traum atice, dar poate fi e v id e n ţia tă în e v o lu ţia o ric ă re i
a fe cţiu n i. Este a so cia tă cu d is c o n fo rt f iz ic şi p s ih ic şi a fectea­
ză a ctivita te a p ro fe sio n a lă . N o ţiu n e a este o p e ra b ilă şi în e a zu l
tin e rilo r n e în e a d ra ţi în m u n că (e le v i, stu d e n ţi), c a z u ri în care
c o n s e c in ţe le a ce ste i p e rio a d e p o t fi de a lte ra re a re z u lta te lo r
p ro fe s io n a le în a n u l de stu d ii. In c a z u l c o p iilo r m ic i, în c ă
n e şco la riza ţi, tra u m a tism u l nu are co n se cin ţe directe în p la n u l
v ie ţii s o c ia le . M a la d ia p oate în să im o b iliz a o p e rio a d ă de
tim p pe u n u l d in tre p ă rin ţi, de re g u lă pe m am ă.
In g e n e ra l, p ie rd e re a te m p o ra ră a c a p a c ită ţii de m u n c ă
se a p re c ia z ă în p r im u l rând de către m e d ic u l curant.

I n c a p a c ita te a m e d ic a lă p e r m a n e n t ă
A p re c ie re a acestei situ a ţii este foarte im p o rtan tă în ca d ru l
e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le . In ca p a cita te a p e rm a n e n tă re p re ­
zin tă d im in u a re a c a p a c ită ţii p ro fe s io n a le a in d iv id u lu i. E s t i­
m area d im in u ă r ii c a p a c ită ţii de m u n c ă respectă h a re m u rile
e xiste n te p e p la n n a ţio n a l şi in te rn a ţio n a l.

P r e ju d ic iu l d e a g r e m e n t
P r e ju d ic iu l de a g re m e n t este d e fin it p r in d im in u a re a sau
alterarea s a t is fa c ţ iilo r şi p lă c e r ilo r v ie ţ ii co tid ie n e , drept c o n ­
secinţă a u n u i trau m atism . O b ie c tiv a re a p r e ju d ic iu lu i de ag re­
m ent este d if ic ilă .

In firm ita tea p e r m a n e n t ă fiz ic ă s a u p s ih ic ă


R e p r e z in t ă în e se n ţă un c o n c e p t j u r i d i c im p o r t a n t ,
în cad rat în a r t ic o lu l 182 d in c a d ru l C o d u lu i penal. în v ia ţa
(,1c z i cu z i, şi m a i a le s în c a d ru l u n o r in te rp re tă ri m e d ic o -
Icgalc c o m p le x e în care sc ce rc, p c lâng ă în c a d ra re a j u r id ic ă

243
a faptelor, şi a p re cie re a c a p a c ită ţii de m u n că restante p ost-
t r a u m a lic , in f ir m it a t e a este - u n e o r i - c o n fu n d a t ă cu
in v a lid ita te a şi m a i m u lt cu un p re ju d ic iu c o rp o ra l a p re c ia b il
p ro ce n tu al, fapt ce d u ce la p o s ib ile e ro ri m e d ic a le şi ju rid ic e .
Iată de ce am c o n s id e ra t im p o rta n tă p re c iz a re a n o ţ iu n ii de
in fin n it a t c în ra p o rt cu cea de in v a lid ita te , aşa cu m re ie s ele
d in ca d ru l p re v e d e rilo r C o d u lu i penal şi d in a n a liz a le g is la ţie i
p r iv in d a c c id e n te le de m un că.
In firm ita te a p cn n a n e n tă fiz ic ă şi p s ih ic ă este o n o ţiu n e
care se su p ra p u n e u n e o ri cu cea de p ie rd e re de organ sau
sim ţ sau de în c e ta re a fu n c ţie i ace stu ia (re fic c ta tă şi ea tot în
cad rul art. 182 C .p c n .). P rin in fir m ita te se în ţe le g e , d e ci, un
p re ju d ic iu c o rp o ra l cu caracte r p e m ia n e n t, m o rfo lo g ic , m o r-
fo -fu n c ţio n a l sau fu n cţio n a l. I n lîn n ita te a p c m ia n e n tă nu se
a p re cia ză în fu n c ţie de c rite rio lo g ia g r a v it ă ţ ii u zu a l a p lic a tă
m c d ic o -le g a l (p rin z i le de în g r ijir i m ed icale ). A p re c ie re a in f ir ­
m ită ţii p erm a n e n te se face u n itar (e xistă sau nu). în ap recierea
in f im iit ă ţ ii, im p o rta n tă este s ta b ilire a u n e i le g ă tu ri c a u z a le
în tre tra u m a tis m şi p re ju d ic iu l d e fin it iv . Se a p re c ia z ă a stfe l
o legătură c a u z a lă care leagă d ire ct, c o n d iţio n a t sau in d ir e c t
in firm ita te a de trau m atism . în e v a lu a re a in fir m it ă ţ ii, p re c iz a ­
rea le g ă tu rii c a u z a le poate reprezenta e le m e n tu l cel m a i di fic il
al e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le .
In firm ita te a se deosebeşte esenţial de n o ţiu n ile de in v a li­ b
ditate, de h a n d ic a p sau de in c a p a c ita te de m u n că , care n ic i
pu se re g ă se sc d in p u n c t de vedere ju r id ic în C o d u l penal.
In v a lid ita te a este un p re ju d ic iu fu n cţio n a l care poate co e x ista
sau nu cu o m o d ific a r e m o rfo lo g ic ă ire v e rs ib ilă . E a poate fi
p e rm an e n tă sau tem p orară, p o a le fiu c tu a între aceste două
lim ite sau p o a te d isp ă re a în tim p.
Se p o a te a firm a aşadar că o in firm ita te fiz ic ă p erm anentă
poate e x is ta c h ia r Iară m o d ific ă r i fu n c ţio n a le (stric t m o r fo lo ­
g ică), în tim p C C in v a lid ita te a p erm an e n tă im p lic ă în m od
o b lig a to riu o in firm ita te . In firm ita te a p riv ită ca o m o d ific a re

244
stric t a n a to m ică (m o rfo lo g ic ă ) se poate regăsi p rin su p ra p u ­
nere cu n oţiu n ea ju r id ic ă de p ie rd e re de organ, dar cu conser­
varea fu n cţiei (în co n d iţiile în care organul nu este em inam ente
v ita l - sp lin a , sau cân d e x istă organe p erech e şi fu n cţia u nu i
organ p ie rd u t este p relu ată de o rg an u l restant - r in ic h iu l sau
te s tic u lu l).
In a p re cie re a in f im iit ă ţ ii se cere sta b ilire a c a ra c te ru lu i
de p erm an e n ţă al aeesteia. In firm ita te a nu poate fi e x p rim a tă
în g rad e şi/sau procente. în c o n d iţ iile în care e x p e rtiz a este
c o m p le x ă şi se v iz e a z ă atât răsp u n d e rea p e n a lă cât şi cea
c iv ilă , p re c u m şi e v a lu a re a p r e ju d ic iu lu i d in p u n ct de ved e re
al s o c ie tă ţilo r d e asigu rare, a tu n ci fie ca re d in tu lb u ră ri se
a p re c ia z ă separat, ţin â n d co n t de ca ra c te ru l s p e c ifie , de p e r­
m anentă al fie c ă re i le z iu n i.
E v a lu a re a fin a lă a c a p a c ită ţii de m u n că restante p re s u ­
p u n e o p e ra ţii a ritm e tic e s im p le şi se poate ap re cia in c lu s iv
p ro ce n tu a l. T re b u ie în să să fie c la r fa p tu l că in firm ita te a nu
este e c h iv a le n tă cu capacitatea de m u n că p ie rd u tă sau re sta n ­
tă, n o ţiu n ile ap arţin ând u n o r d o m e n ii de interes ju r id ic d ife rite .
C a ra c te ru l de p erm anenţă al u n ei in fir m ită ţi este d if ic il
de ap reciat. U n e o ri, p rin in te rv e n ţii c h iru rg ic a le s p e c ific e ,
ca ra e te ru l de p erm an e n ţă al u nei in fir m it ă ţ i dispare. P e de
altă parte, d eşi p re ju d ic iu l m o rfo lo g ic este rep arab il, ca ra c te ­
ru l de in firm ita te perm anentă se m e n ţin e (e x e m p lu l c la s ic este
lip sa de su bstan ţă osoasă p ro d u să p rin trep anaţie cra n ia n ă ).
U n p re ju d ic iu m o rfo lo g ic e v id e n t poate să nu genereze in f ir ­
m itate (în situ aţia u nei a p e n d ice cto m ii, to n sîle cto m ii); de ase­
menea, un p re ju d iciu m o rfo -fo ncţio nal nu generează in fîm iita tc,
dar poate fi în e a d ra b il ju r id ic tot în ca d ru l art. 182 C . p cn .
(c ic a tric i) .
O b ie c tiv e le e xp e rtize i m e d ic o -le g a le de apreciere a in f ir ­
m ită ţii (realitatea tra u m a tism u lu i, realitatea sechelelor, ra p o r­
tul de c a u z a lita te şi caracte ru l de p e rm an e n ţă a le z iu n ilo r) se
e v a lu e a ză în tim p în raport cu tra u m a tism u l. Este u til de

245
re ţin u t fa p tu l că p o t e x is ta u n e le p o s ib ilit ă ţ i de eroare p le c â n d
de la e x iste n ta în a n te ce d e n te a u n o r a fe c ţiu n i cu c a ra c te r
s e c h e la r (fre c v e n t p s ih ic e ) , pe care tra u m a tiz a tu l are te n d in ţa
să le le g e în m o d e ro n a t ( v o lu n ta r sau in v o lu n ta r) de tra u m a ­
tism .
S u n t m e n ţio n a te în lite ra tu ra m e d ic o - le g a lă o su ită d e
s itu a ţii „ c la s ic e “ , b in e c u a n tific a te , în care se p e rm ite , în u rm a
e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le , e x p rim a re a m o d if ic ă r ii c a p a c ită ţii
de m u n c ă su b fo rm ă de p ro ce n te . E s te s itu a ţia în ca re se
a p re c ia z ă e fo rtu l s u p lim e n ta r d e p u s de u n p r o fe s io n is t în
co m p e n sa re a u n u i d e f ic it p o s t-tra u m a tic în c o n d iţ iile în ca re
n u ş i-a s c h im b a t p ro fe s iu n e a d u p ă u n tra u m a tis m ( c a z u l u n u i
stru n g a r c u d o u ă d eg e te a m p u ta te p o s t-tra u m a tic , d a r c a re a
c o n tin u a t s ă -ş i d e sfă şo a re p ro fe s iu n e a d e p u n â n d u n e fo rt su ­
p lim e n ta r în m o d p e rm a n e n t este c u n o s c u t şi p re z e n ta t în
to ate tra ta te le c la s ic e de m e d ic in ă le g a lă ). E x p r im a r e a p r o ­
ce n tu a lă a in f im iit ă ţ ii c u a n tific ă e fo rtu l f iz ic s u p lim e n ta r p e r­
m a n e n t n e c e s a r p e n tru a tin g e re a s ta n d a rd e lo r p r o fe s io n a le
u zu a le .
I n v a lid ita te a p re s u p u n e în m o d o b lig a t o r iu u n d e f ic it
fu n c ţio n a l, in d ife r e n t d a că este a so c ia t sau n u cu u n d e fic it
m o rfo lo g ic . T o ta lita te a m o d ific ă r ilo r d ete rm in a te d e in v a lid i­
tate a su p ra c a p a c ită ţii u n u i in d iv id de a e x e rc ita o a n u m ită
p r o fe s ie se re fle c tă în n o ţiu n e a de m o d ific a r e a c a p a c ită ţii
de n p n c ă .
în m o d evident, in firm ita te a poate f i a firm a tă în absenţa
ifîv a lid ită ţii, la fe l cu rh m o d ific a re a ca p a cită ţii de m u n că poate
d eterm in a sau nu in v a lid ita te . Su nt citate c a z u ri ra re în care
p ie rd ere a ca p a cită ţii de m u n că este determ inată de existen ţa
u nei in firm ită ţi, dar care n u co e xistă cu o in v a lid ita te (lip sa de
substanţă osoasă la n iv e lu l ca lo te i d e te m iin ă in firm ita te , n u
determ ină in valid itate , dar poate d im in u a capacitatea de m uncă).
S c ă d e re a c a p a c ită ţii de m u n că , cu sau fă ră in v a lid ita te ,
are c o n s e c in ţe ju r id ic e c iv ile (generate de o b lig a tiv ita te a repa­
ră rii p r e ju d ic iu lu i - C o d u l C iv il, C a p it o lu l V , art. 998 şi 999).
In v a lid ita te a se e x p rim ă g ra d u a l (sub fo rm a a tre i grade:
g ra d u l III - s c h im b a re a lo c u lu i de m u n că sau a o ra ru lu i de
m un că, g ra d u l II - p e n s io n a re m e d ic a lă pe d urată fixă , g ra d u l
1 - p e n s io n a re m e d ic a lă cu în s o ţito r).
In c o n t e x tu l a p r e c ie r ii c o n s e c in ţ e lo r t r a u m a tis m e lo r
asu pra in d iv id u lu i şi a c a p a c ită ţii sa le de a se in teg ra s o c ia l,
se m a i d e fin e ş te o n o ţiu n e de m a re im p o rta n ţă p ra c tic ă .
A c e a s ta este fre c v e n t c o n fu n d a tă c u c e le d eja m e n ţio n a te , şi
se d e fin e şte ca p r e ju d ic iu c o rp o ra l p e rm a n e n t, g enerat de o
a fe cţiu n e p o st-tra u m a tică ; este o a ltă ip o te z ă în care e x p e rtiz a
m e d ic o - le g a lă este c o m p le x ă , d e te rm in â n d c o n s e c in ţe p re ­
d o m in a n t c iv ile . E v a lu a r e a p r e ju d ic iu lu i c o rp o ra l se p o a te
fa ce p ro c e n tu a l ( d in starea de sănătate de 1 0 0 %, d ar ş i d in
su m a a sig u ra tă - b a re m u l A S I R O M şi a l a lto r s o c ie tă ţi de
asig u rare).
D e ş i in fir m it a t e a sau in v a lid ita te a su n t e v id e n te în m o ­
m e n tu l a p r e c ie r ii m e d ic o - le g a le , e v a lu a re a m e d ic o - le g a lă a
c a p a c ită ţii de m u n c ă este d if ic ilă . D e o b ic e i, se re a liz e a z ă în
c o o p e ra re c u m e d ic i de d ife rite a lte s p e e ia lită ţi m e d ic a le .
E r o r ile d e c u rg d in su p ra p u n e re a le z iu n ilo r tra u m a tic e p este
a fe c ţiu n i p re e x is te n te sau în c o n d iţ iile în c a re ca p a cita te a de
m u n că este m ic ş o r a tă d in c a u z a v â rste i.
E v a lu a re a m e d ic o - le g a lă v a s t a b ili m o d ific a r e a c a p a c i­
tă ţii de m u n c ă sa u c h ia r lip s a acesteia, d a r v a ra p o rta ace ste
a p re cie ri la c a u z e le re a le şi m o tiv e le in d e p e n d e n te de tra u m a ­
tis m u l actu al. A p r e c ie r e a c a p a c ită ţii de m u n c ă ţin e co n t d e c i,
în m o d o b lig a to riu , d e p ro fe s iu n e a e x p e rtiz a tu lu i şi în acest
ca z co o p erare a c u m e d ic i s p e c ia liz a ţi în a p re cie re a c a p a c ită ţii
de m u n că în e v a lu a re a c o re c tă a p r e ju d ic iu lu i p o s t-tra u m a tic
d e fin it iv este e v id e n t b e n e fic ă .
U n a lt a sp e ct im p o rta n t al e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le î l
re p re zin tă e v a lu a re a p o s ib ilit ă ţ ii de re cu p e ra re (sp o n ta n ă sau
terap eu tică) a d e f ic it u lu i m o rfo - fu n c ţio n a l. In acest sens, se
re c o m a n d ă e v a lu a re a repetată a tra u m a tiz a tu lu i, la in te rv a le
de tim p c a re d ife ră în fu n c ţie de fe lu l tra u m a tis m u lu i p re c u m
şi de re g iu n e a a n a to m ic ă afectată.
D e m u lte o ri, repetarea e x a m e n u lu i şi e v a lu a re a in f ir m i­
tă ţii p e rm a n e n te au lo c dup ă u n in te rv a l de tim p re z o n a b il
de lu n g de la p ro d u c e re a tra u m a tis m u lu i.
O a ltă s itu a ţie d if ic ilă fre c v e n t s e m n a la tă este p o s ib ili­ i
;
tatea r e fu z u lu i e x p e rtiz a tu lu i de a e fe c tu a o in te rv e n ţie m e d i-
c o - c h ir u r g ic a lă care co m p o rtă r is c u r i ( in c lu s iv v ita le ). T ra ta ­
te le c la s ic e re c o m a n d ă , v is - â - v is de r e f u z u l p a c ie n tu lu i de a
c o o p e ra în re p a ra re a in fir m it ă ţ ii, a n u la re a c o n s e c in ţe lo r j u r i­
d ic e şi c iv ile în e va lu a re a in fir m it ă ţ ii p e rm a n e n te sau a scăde­ m
r i i c a p a c ită ţii de m u n că , în c o n d iţ iile în ca re tra ta m e n tu l este
c o n s id e ra t „ în lim it e a c c e p ta b ile “ .
CAPITOLUL 17
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ
A FILIAŢIEI
C a d r u l ju r id ic al sta b ilirii p a te rn ită ţii
S ta b ilire a f ilia ţ ie i c o p ilu lu i faţă de p ă rin ţi a fost re g le ­
m en tată p rin C o d u l F a m ilie i în c ă d in anul 1954. P r in c ip iile
de b a ză care fu n d a m e n te a ză C o d u l F a m ilie i se regăsesc în
C o n s titu ţia R o m â n ie i: eg alitatea se x e lo r, statul o cro te şte că ­
să to ria şi f a m ilia şi apără in tere sele m a m e i şi ale c o p ilu lu i.
F ilia ţ ia , term en ce e x p rim ă d esce n d e n ţa u n u i c o p il d in
p ă r in ţ ii săi, p le a c ă de la realitatea le g ă tu rii p a ren tale ce se
sta b ile şte în tre c o p il şi m am ă p rin a ctu l n a şte rii, ia r în tre
c o p il şi tată, p e b a za a c tu lu i co n c e p ţie i.
F ilia ţ ia faţă de m am ă e x p rim ă fa p tu l că o fe m e ie a dat
naştere u n u i c o p il, cu c o n d iţia ca acest c o p il să fie ce l n ă scu t
de ea. D o v a d a f ilia ţ ie i fată de m am ă se fa ce cu c e rtific a tu l
5 5

co n statato r al n a şte rii. S ta b ilire a f ilia ţ ie i faţă de m am ă p re su ­


p u n e d ou ă c o n d iţii:
a) N a şte re a u n u i c o p il de către fe m e ia resp e ctiv ă ;
b) Id en titatea c o p ilu lu i născu t de fe m e ie cu c o p ilu l care
se p re v a le a z ă a f i d esce n d en tu l fe m e ii re sp e ctiv e . C â n d a ctu l
de naştere al c o p ilu lu i şi starea c iv ilă a fe m e ii co n c o rd ă , se
p resu p u n e că ne a flă m în faţa unei re a lită ţi pe care nu o poate
co ntesta n im e n i, n ic i c h ia r c o p ilu l (art. 75 d in C . fam.).
F ilia ţ ia faţă de tată este un term en care e x p rim ă d esce n -
tlcnţa u n u i c o p il d in tr-u n an u m it bărbat, in d ife re n t că acesta
este sau nu soţul m a m e i c o p ilu lu i. E x is tă d e o s e b iri în m o d u l
tic s ta b ilire a f ilia ţ ie i faţă de tată (paternitate). Se d eo seb e sc
astfel c o p iii n ă scu ţi în ca d ru l legal al că să to rie i şi cei n ă scu ţi

249
în afara ace stu ia. P r im a situ a ţie se c a ra c te rize a z ă p r in p re ­
z u m ţia le g a lă de p a te rn ita te ; la râ n d u l ei, aceasta se b a ze a ză
p e d o u ă elem ente:
- p r im u l este c e l al n a ş te rii c o p ilu lu i în c h ia r t im p u l cât
p ă r in ţ ii săi erau c ă s ă to riţi;
- ce l d e-al d o ile a se re fe ră la m o m e n tu l c o n e e p e rii c o p i­
lu lu i, care tre b u ie să fie în tim p u l cât p ă rţile au fost că să to rite ,
c h ia r d a că n aşterea s-a p ro d u s după d esfaeerea, a n u la re a sau
d e c la ra re a n u lit ă ţ ii c ă s ă to rie i.
A l t . 53 d in C o d u l F a m ilie i stabileşte: „ C o p ilu l n ă s c u t în
tim p u l c ă s ă to rie i are ca tată pe so ţu l m a m e i. C o p ilu l n ă s c u t
d u p ă d esfacere a, d e e la ra re a n u lit ă ţ ii sau a n u la re a c ă s ă to rie i
are ca tată pe fo s tu l so ţ a l m a m e i, d a că a fo s t c o n c e p u t în
t im p u l c ă s ă to rie i şi n aşterea sa a a v u t lo c în a in te ca m a m a să
f i in tra t în tr- o n o u ă c ă s ă to rie .“
S e c o n s id e ră ca f iin d c o p ii n ă s c u ţi în t im p u l c ă s ă to rie i:
- c o p iii c o n c e p u ţi în a in te a c ă s ă to rie i, d a r n ă s c u ţi în
t im p u l c ă s ă to rie i (p e b a z a p re z u m ţie i că b ă rb a tu l ca re ia de
s o ţie o fe m e ie g ra v id ă re c u n o a şte p r in aceasta p a te rn ita te a
c o p ilu lu i c o n c e p u t a n te rio r în c h id e r ii e ă săto rie i);
- c o p iii c o n c e p u ţi î n tim p u l c ă s ă to rie i, d a r c a re s-a u
n ă s c u t d u p ă d e sfa ce re a , d e c la ra re a n u lit ă ţ ii sau a n u la re a
c ă s ă to rie i, cu c o n d iţia c a m a m a c o p ilu lu i, să n u se f i re c ă s ă ­
t o r it p â n ă la data n a ş te rii.
P re z u m ţia de p a te rn ita te are la b a ză o co n statare ş t iin ţ if i­
că: p e rio a d a de g estaţie este c u p rin s ă în tre m a x im u m 3 0 0 z ile
ş i m in im u m 180 z ile so co tite retro activ d in m o m e n tu l n a şte rii.
D a c ă o s in g u ră z i d in a ce st in te rv a l de tim p ca d e în p e rio a d a
c ă s ă to rie i, în se a m n ă că re s p e c tiv u l c o p il este re z u lta t d in
c ă s ă to rie . P re z u m ţia în b a za că re ia se s ta b ile ş te t im p u l le g a l
al c o n c e p ţie i are o p u te re ab solu tă, d a r în c a z u r i c o n c re te
aceste d ate p ot f i co m b ă tu te .
S t a b ilir e a f ilia ţ ie i faţă de tată a c o p ilu lu i n ă sc u t în a fa ra
c ă s ă to rie i se re a liz e a z ă p rin :

250
- recunoaşterea v o lu n ta ră , care se poate face prin: d e c la ­
raţia scrisă la s e r v ic iu l de stare c iv ilă ; d e cla ra ţie scrisă la
n o ta ria tu l de stat; testam ent.
- hotărâre ju d e că to re a scă . A c ţiu n e a poate fi p o rn ită de
c o p ilu l m in o r p rin m a m a sa, ia r dacă aceasta este m in o ră ,

%
I p rin re p re ze n ta n tu l său leg al.
C o p ilu l p entru ca re s-a s ta b ilit f ilia ţ ia faţă de tată, fie p r in
recun oaşte re v o lu n ta ră , fie pe ca le Ju decătorească, are a c e ­
leaşi d re p tu ri ca şi c o p ilu l n ăscu t d in căsătorie.
D u p ă lege, f ilia ţ ia faţă de m am ă rezultă d in actul n a şte rii,
iar f ilia ţ ia faţă de tată, în virtu te a fid e lită ţii co n ju g a le , re z u ltă
•I1 :£
.,Si3
d in p re z u m ţia de p ate rn itate. în a n u m ite îm p re ju ră ri în să ,
în tre n o ţiu n e a de tată b io lo g ic (tatăl real, g e n e tic) şi cea de
k:
tată j u r id ic e x istă o d is c o rd a n ţă , în sensu l că, ju r id ic , c o p ilu l
este d escend en tu l u n u i p ărin te, ia r b io lo g ic este d e sce n d e n tu l
'“K ,
a ltu ia .
1F
tt. L ip s a de c o in c id e n ţă a f ilia ţ ie i b io lo g ic e cu cea le g a lă
d u ce la un c o n f lic t de filia ţie . A s t f e l, ce rce ta re a f ilia ţ ie i se
:-fu /
va fa ce o ri de câte o r i tatăl este n e cu n o scu t (ca în c a z de
0: „ p lu r iu m c o n c u b itu m “ ) sau cân d acesta n u -ş i recu n o aşte c o -
iii. jiilu l ( c o p iii ile g it im i) şi m a i rar în c a z de tăgadă a p a te rn ită ţii,
/"aO cân d în tr-u n c u p lu le g it im tatăl co n te stă p ate rn itatea u n u i
c o p il le g itim .

N o ţiu n i d e g e n e t ic ă m e d ic o - le g a lă
M o d u l în ca re este stru ctu rată m e m o ria g e n e tică a u n u i
in d iv id p oartă n u m e le de g e n o tip . M o d u l în care este p e rc e ­
pută stru ctu ra g e n e tic ă in d iv id u a lă în p o p u la ţie (la n iv e l in ­
Mi
d iv id u a l) p oartă n u m e le de fe n o tip .
G e n e le su n t e le m e n te le co d a te de m e m o rie p r o t e ic ă
iiilb n n a ţ io n a lă care tra n s m it c a ra c te ris tic ile in d iv id u lu i la
if l
d esce n d en ţi. E le se găsesc situate pe c ro m o z o m i. C r o m o ­
z o m ii s p e c ific i p e n tru sp e cia um an ă sunt în n u m ă r de 2 2 d c
f

251
p e re c h i in d ife re n t de sex, la ca re se ad au g ă o p e re ch e de
c r o m o z o m i d ife riţi în fu n c ţie de sex. A ş a d a r e x is tă 46 de
c r o m o z o m i având ca ra c te r X X p e n tru s e x u l fe m in in şi 46 de
c r o m o z o m i cu ca ra c te r X Y p e n tru s e x u l m a s c u lin . C e lu le le
se x u a le ( o v u l şi sp e rm ie ) v o r av e a ju m ă ta te d in g a rn itu ra
c r o m o z o m ia lă a sp e cie i: o v u lu l a p re ze n ta t în to td e a u n a 22
de c ro m o z o m i so m a tic i + X , în tim p ce sp e rm ia p oate p re ze n ­
ta 2 2 + X sau 22 + Y , s ta b ilin d de fap t s e x u l d e sc e n d e n tu lu i.
D e s c e n d e n ţii v o r p r im i d e c i u n set de g en e - a fla te pe
c r o m o z o m i - care p o a te fi d ife rit, p ro v e n in d fie de la m a m ă
fie de la tată. D a c ă p en tru a c e la ş i c ro m o z o m se v o r p r im i
gene id e n tic e de la p ă rin ţi, c o p ilu l v a f i c o n s id e ra t h o m o zig o t.
D a c ă se v o r p r im i g ene d ife rite , c o p ilu l v a f i c o n s id e ra t hete-
ro z ig o t. P e n tm h e te ro z ig o ţi, n u m a i o g en ă (ce a d o m in a n tă )
v a s t a b ili m o d u l de e x p re s ie a c a ra c te ru lu i g e n e tic tra n sm is.
M e c a n is m e le in tim e de tra n s m ite re a u n o r caracte re de
la o g e n e ra ţie la alta p o t fi d e fin ite p rin tr-o s e rie de le g i care ■n

sunt g ru p a te în sin ta g m a d eja c la s ic ă a „ le g ilo r lu i M e n d e l“ .


L e g ile lu i M e n d e l stau la b a za c a ra c te riz ă rii u n ita re gene­
tice. A c e s t e c a ra c te ris tic i s p e c ific e a p a r ca s iste m e stab ile,
care au u n d e te rm in is m m o n o fa c to ria l, în se n su l că o genă
d e te rm in ă u n caracter.
L e g e a p u rită ţii g â rn e ţilo r statuează că în tim p u l segregării,
un c u p lu de gene se separă, p e n tru a se d is tr ib u i g e n e ra ţie i
u rm ă to a re dup ă u rm ă to a re le r e g u li ( v e z i ta b e l):
a) D in tr-u n c u p lu de d o i h o m o z ig o ţi id e n tic i, to ţi d escen­
d e n ţii c e re z u ltă v o r f i h o m o z ig o ţ i de a c e la ş i tip ;
b ) D in tr - u n c u p lu de d o i h o m o z ig o ţi d if e r iţ i, to ţi c o p iii
ce r e z u lt ă sunt o b lig a to riu h e te ro z ig o ţi;
c) D in tr-u n c u p lu în care u n u l este h o m o z ig o t, ia r ce la la lt
h e te ro z ig o t, p o t re z u lta fie h o m o z ig o ţi, fie h e te ro zig o ţi;
d) D in tr-u n c u p lu de d o i h e te ro z ig o ţi p o t re z u lta 1/4 d in
c o p ii h o m o z ig o ţi de un fe l, 1/4 d in c o p ii h o m o z ig o ţi de alt
fel şi 1 /2 d in c o p ii h e te ro z ig o ţi.

252
T ra n sm iterea c a ra cterelo r g en etice

Lege Tată Copil M amă


a) M 1M M 1M M 1M
b) M 1M M 1N N |N
c) M |M M 1 M sau M 1N M 1N
d) M |N 2 M 1 N + M 1 M + N 12 N M |N

L e g e a s e g re g ă rii in d e p e n d e n te a c a ra c te re lo r se re fe ră la
m a i m u lte c u p lu ri de gene. G e n e le situate pe c ro m o z o m i
d ife riţi v o r f i tra n s m is e in d ep en d en t, a so cia te sau nu, d upă
le g ile h a z a rd u lu i.

S t a b ilir e a m e d ic o - le g a lă a filia ţie i

C la s ific a r e a s is te m e lo r u tiliz a t e în s ta b ilire a f ilia ţ ie i ia


în c o n s id e ra re n iv e lu l la care se p oate id e n tific a ca ra c te ru l
resp ectiv:
1. S is te m e e ritro cita re : a n tig e n e le A B O se g ăsesc pe e ri-
tro cite ;
1: S iste m e serice: ca ra cte re le se găsesc în s e m l san g u in ;
3. S iste m e en zim atice: au la b a ză p o lim o rfis m u l e n z im e -
lo r de pe h e m a tii;
4. S is te m e lim fo c ita re (pe lim fo c ite ): H L A - tip I;
5. A lt e sisteme: secretor - nesecretor (Se - se)/gustător -
n e g u stă to r (75% )
C e rc e ta re a f ilia ţ ie i c o p ilu lu i faţă de tată (sau c h ia r faţă
dc m am ă) se face p rin m a i m u lte p rob e. N o m ie le in te rn e ale
IN M L im p u n o a p lic a re gradată a lo r - t e s t e se ric e şi s e ro lo -
g ice (d e rm a to g life + a n tro p o lo g ie eventual), a p o i e xa m in a re a
I I L A şi a b ia în fin a l evalu area p a te rn ită ţii în fu n c ţie de a m ­
prenta g en e tică. E ste e v id e n t că p rim e le b a te rii de teste sunt
dc exclu d e re , în tim p ce am prenta g ene tică este de c o n fin n a re
a p a te rn ită ţii (de in c lu d e re , d ar şi de e x c lu d e re ).

253
P r in c ip a le le t ip u r i de teste m e d ic o - le g a le sunt:
1. Stabilirea duratei gravidităţii
A c e a s ta c o n s titu ie o p rob ă m a i a le s ju d ic ia r ă , ca re se
ra p o rte a ză la d a ta ra p o rtu lu i se x u a l fe c u n d a n t, atu n ci cân d
el este n o to riu (c o n v ie ţu ire a cu n o scu tă şi lim ita tă a b ă rb a tu lu i
cu fe m e ia ).
S e c o n s id e ră n ă sc u t în că s ă to rie c o p ilu l co n c e p u t în tre
] 80 şi 3 0 0 de z ile în a in te a n a şte rii, in t e r v a lu l d e fin in d lim it a
m in im ă şi m a x im ă a u n e i g estaţii p e n tru u n c o p il v ia b il, d acă
le g ă tu rile d in tre s o ţi sunt n o to rii. C o p ilu l se c o n s id e ră c o n ­
cepu t de tată (p re z u m ţia de p ate rn ita te ) d a că a fo st n ă scu t la
m a i m u lt de 180 z ile de la ce le b rarea c ă s ă to rie i (durata le g a lă
m in im ă a s a r c in ii) şi la m a i p u ţin de 3 0 0 z ile de la d e sfa ce re a
c ă s ă to rie i (d u ra ta le g a lă m a x im ă a s a r c in ii) .
A p r e c ie r e a d a te i c o n c e p ţie i ia în c o s id e ra re d im e n s iu n ile
(greutate şi în ă lţ im e ) avute de c o p il la n a şte re şi se x u l c o p i­
lu lu i ( c o p iii de se x m a s c u lin sunt m a i în a lţ i şi m a i grei). E x is tă
ta b e le care, în f u n c ţie de d atele a n tro p o lo g ic e m e n ţio n a te ,
s ta b ile s c d u ra ta p e rio a d e i de gestaţie. C a lc u lu l re tro a c tiv al
p e rio a d e i de g e s ta ţie n u este d e c la ra tiv , d a r se b a ze a z ă p e
date s ta tis tic e c a re au s u fe rit m o d ific ă r i în u lt im ii an i.
2. C ercetarea grupelor sanguine, tisulare şi serice
E x p e r t iz a s e ro lo g ic ă , b azată p e s tu d iu l şi co re la re a g e n e ­
tic ă a c a ra c te re lo r m o şte n ite de c o p il de la fie c a re d in p ă r in ţi
în c a d ru l s is te m e lo r sa n g u in e u tiliz a te , re p re z in tă o m e to d ă
în c ă fo lo s ită p e n tru s ta b ilire a p a te rn ită ţii.
C e rc e ta re a g r u p e lo r sa n g u in e re p re z in tă o e x p e rtiz ă de
p a te rn ita te ca re în m o d p ra c tic ţin e de g e n e tic a m e d ic a lă .
A c e a s tă e x p e r tiz ă de g e n e tică a p lic a tă se b a ze a ză pe r o lu l
de „ a r h iv ă “ g e n e tic ă a A D N - u lu i, ce se tra n sm ite d in g eneraţie
în g e n e ra ţie d u p ă p a ra d ig m a c o n fo rm c ă re ia o ric e g ru p san ­
g u in are o c o n tr ib u ţie paternă şi alta m a te rn ă şi o ric e breşă
în această le g e fa c e p ate rn itatea su sp ectă.

254
G r u p e le sa n g u in e sunt s iste m e a n tig e n ie e e o n tro la te
g enetie, e x p re s ie a a e tiv ită ţii g e n e lo r de pe e ritro b la ş ti, ai
eăror a n tig e n i se deeelează p rin re a e ţii de fix a re a an tieo rp ilo r.
G r u p e le sa n g u in e sunt m a rk e ri g e n e tic i de un real fo lo s
pentru e x p e rtiz a s e ro lo g ic ă , d a to rită fa p tu lu i că;
- su n t s ta b ile în c u rsu l v ie ţii;
- se tra n s m it e re d ita r d up ă a n u m ite le g i, b in e cu n o scu te
şi v e rific a te ;
- su n t p re ze n te la naştere sau în p r im e le lu n i de viaţă.
G r u p e le sa n g u in e se tra n s m it d u p ă le g e a „to tu l sau n i-
m ic “ , fără fo m ie in te m ie d ia re , ia r m u ta ţiile sunt e xce p ţio n a le ,
în c â t a ş a -z is e le e x c e p ţii de la le g ile de tra n sm ite re a g ru p e lo r
sa n g u in e s-au d o v e d it în realitate a f i d atorate ile g itim ită ţilo r.
F e n o tip u l de g m p sa n g u in (m o d u l în care se p ercep e caracte -
m l m o şte n it - grup de sânge A , de e x e m p lu ) este m an ife sta re a
g e n o tip u lu i (c a ra c te ris tic a u n u i c a ra c te r m o ş te n it - g e n o tip
A A sau A O ) ; fe n o tip u l poate fi e v id e n ţia t p rin te h n ic ile o b iş ­
n u ite de la b o ra to r, de d e te rm in a re a g ru p e lo r sa n g u in e şi se­
rice. îni c a z u l m e n ţio n a t - c o p il de g ru p A a v â n d g e n o tip A A
sau A O , p ro v e n in d d in m a m ă de fe n o tip 0 cu g e n o tip 0, nu
poate avea un tată de fe n o tip B cu g e n o tip B B sau B O ( e x c lu ­
dere de la p ate rn itate). U n b ărbat c u fe n o tip A B , d e ci cu g e­
n o tip A B , p o a te fi tatăl c o p ilu lu i m e n ţio n a t, cu o a n u m ită
p ro b a b ilita te , în afara c a z u lu i în care c o p ilu l este de g ru p
„ 0 “ (le g e a lu i B e m s te in ).
A c e a s tă e x p e rtiz ă poate e x c lu d e p ate rn itatea u n u i bărbat
faţă de un a n u m it c o p il, dar n ic io d a tă nu o p oate a firm a .
C u c â t se s tu d ia z ă m ai m u lte siste m e s e ro lo g ic e , şansa
unui b ă rb a t fa ls în v in u it de a se e x c lu d e de la p ate rn itate,
(Icci de a-şi d o v e d i n e v in o v ă ţia , creşte.
In u rm a in v e s t ig a ţ iilo r s e ro lo g ic e se p o a te aju n g e la una
clin u rm ă to a re le situ a ţii:
a) p a te rn ita te a b ărb at X faţă de c o p ilu l Y se e x c lu d e ;
b) p a te rn ita te a nu sc e x c lu d e - în se n su l că p oate fi tată

255
p â râ tu l sau o ric a re a lt bărbat al că ru i m o z a ic g e n e tic se în c a ­
d re a ză în c o m p le x u l s e ro lo g ic c o m p a t ib il f ilia ţ ie i.
C a m o d a lita te de e x p rim a re re z u lta tă d in cercetarea g ru ­
p e lo r san gu ine, tis u la re sau p ro teice , e x c lu d e re a de la p a te rn i­
tate a u n u i p u rtă to r de c a ra c te ris ic i s p e c ific e apare ca o p rim ă
p o s ib ilita te , p e n tru că, aşa c u m s-a sp u s, n ic i o genă nu p oate
f i p re ze n tă la c o p il d acă nu v in e n ic i de la tată şi n ic i de la
m am ă.
O g enă p re z e n tă la c o p il şi a b sen tă la m a m ă v in e de la
tată. D a c ă este ab sen tă şi la tatăl b ă n u it, p a te rn ita te a se v a
e x c lu d e ă priori. A f ir m a r e a p o s ib ilit ă ţ ii de a f i tată în c o n ­
te x t de plurium concubitum c o m p o rtă p ru d e n ţă deosebită.
C â n d m a i m u lţ i in d iv iz i p re z in tă a c e e a ş i c o n fig u ra ţie d u p ă
m u lt ip le in v e s tig a ţii, a stfe l în c â t n u p o t f i e x c lu ş i, a firm a re a
p r o b a b ilit ă ţ ii de a f i tată are o v a lo a re e x c lu s iv o rie n ta tiv ă şi
n u d e c is iv ă .
E x p e r tiz a s e ro lo g ic ă a f ilia ţ ie i are o c o n trib u ţie o b ie c tiv ă
şi im p o rta n tă în re z o lv a re a c a z u rilo r de s ta b ilire a p ate rn ităţii.
F o lo s in d toate siste m e le e xp u se m a i su s (fă ră siste m u l H L A ) ,
se p o t e x c lu d e c ir c a 90 % d in b ă rb a ţii f a ls în v in u iţ i, ia r p r in
fo lo s ire a ş i a s is te m u lu i H L A , 95 %.
T re b u ie m e n ţio n a t eă p ro c e n ta ju l te o re tic de e x c lu d e ri
d ife r ă fo a rte m u lt de p ro c e n ta ju l r e a l o b ţin u t în e x p e rtize ,
d e o a re ce ace sta d in u rm ă tin e atât d e n u m ă ru l sis te m e lo r
3

fo lo s ite , câ t şi d e in c o re c titu d in e a u n o r m a m e care u n e o ri


a d u c la e x p e rtiz ă p e u n a lt b ărbat d e c â t a d e v ă ra tu l tată al
c o p ilu lu i.
3. Exam enul derm atoglifelor
F ă ră a se p u te a v o r b i de e lu c id a re a c o m p le tă a c u rs u lu i
e re d ita r a l d e rm a to g life lo r, c e rce tă ri c o m p le x e au dus la sta­
b ilir e a u n o r re g u li a c ă ro r v a lo a re este d is c u ta b ilă .
U t iliz a r e a d e rm a to g life lo r p e n tru s ta b ilire a p a te rn ită ţii
re p re z in tă u n test cu foarte m u lte e ro ri şi d in această cau ză
p ra c tic a fo s t e lim in a t d in b a te ria de teste de p aternitate.

256
4. Exam enul antropologic
D e ş i e x p e rtiz a de s ta b ilire a f ilia ţ ie i este p e r a n sa m b lu o
e x p e rtiz ă a n tro p o lo g ic ă , u n e le c o n s id e re n te p ra c tic e au dus
la lim ita re a n o ţiu n ii de e x p e rtiz ă a n tro p o lo g ic ă a f ilia ţ ie i n u ­
m a i la ce rcetarea c o m p a ra tiv ă a c a ra c te re lo r so m a tice . în in ­
terp retarea c o n s ta tă rilo r e x istă d if ic u lt ă ţ i care se d a to re a ză
fa p tu lu i că e x p e rtiza a n tro p o lo g ic ă n u este o s im p lă co m p a ra ­
ţie g e n e ra lă şi sin te tică , c i u n p ro c e d e u a n a litic , care fu n c ţio ­
n ează pe b aza u n o r g rad e de d ife re n ţie re m o r fo lo g ic ă d in tre
d o u ă p e rso a n e cercetate.
în ceea ce p riv e ş te c o n d iţ iile pe care un a n u m it ca ra c te r
a n tro p o lo g ic tre b u ie să le în d e p lin e a s c ă p en tru a co re sp u n d e
s c o p u lu i în d ia g n o z a f ilia ţ ie i, acestea au fo st fo rm u la te de
B a ite c h , a p ro x im a tiv în te rm e n ii u rm ă to ri:
- s ta b ilita te în ra p o rt cu vârsta;
- s ta b ilita te faţă de in flu e n ţa m e d iu lu i;
- ab sen ţa d im o r f is m u lu i se xu al;
- p en e tran ţă şi s p e c ific ita te m a x im ă ;
- m o n o g e n ie şi tra n sm ite re e re d ita ră fo a rte re g u la tă şi
b in e s ta b ilită .
M e t o d e le s e n z o ria l s u b ie c tiv e au în c e p u t a f i în b u n ă
parte s u p lin ite p rin tr-o p re lu c ra re m a te m a tic ă - in fo r m a tic ă
a u n o r caractere, care p re su p u n e şi a ccen tu area sau d im in u a ­
rea u n o r c a ra c te ris tic i a n tro p o lo g ic e în fu n c ţie de vârsta in d i-
v id u lu i e x a m in a t. în c a d ru l a ce sto r e x a m in ă ri se p o t re ţin e o
scrie de ele m e n te de asem ănare, p e rm iţâ n d u n e o ri c o n c lu z ii
ru v a lo a re ş t iin ţ ific ă p ro b a to rie . E x te n s ia a p lic ă r ii d ife r ite lo r
m etode e m p iric e şi m a te m a tice ne v a p e rm ite , în v iito r, o b ţi-
iic i ca u n o r p ro g re se în p ro b a re a sau n egarea p a te rn ită ţii.
5. Aprecierea capacităţii de procreere a bărbatului
C a p a cita te a de p ro cre e re este d eseo ri in v o c a tă ca o s c u z ă
(Ic ixiternitate. Im potenţa de co abitare nu e x c lu d e paternitatea,
deoarece p rocrearea este p o s ib ilă şi în prezenţa u n o r d is fu n c ţii
(Ic co a b ita re . Im po tenţa de co a b ita re , ca scu ză a p a te rn ită ţii.

257
ar p u tea f l in v o c a tă n u m a i în c a z u l le z iu n ilo r sau m a lfo r m a ­
ţ iilo r p e n ie n e g ra v e existe n te în p erioad a c o n c e p ţie i c o p ilu lu i.
Im p o te n ţa s e x u a lă de co a b ita re (de c o p u la ţie ) la b ă rb a t
se m a n ife s tă sub u n u l d in u rm ă to a re le aspecte:
- lip s a lib id o u lu i ( lip s a a tra cţie i se xu a le );
- lip s a e re c ţie i;
- tu lb u ră rile de e jacu lare (ejaculare p re co ce sau tardivă);
- lip s a o rg a s m u lu i.
F ie c a re sau n u m a i u n e le d in tre aceste fo rm e sub ca re se
p o a te m a n ife s ta in a p titu d in e a u n u i b a rb a t de a în tre ţin e un
ra p o rt s e x u a l n o r m a l re c u n o s c fie ca u ze o rg a n ic e , fie ca u z e
p s ih ic e . C a u z e le o rg a n ic e sunt p ro c e n tu a l m u lt m a i p u ţin
fre cv e n te d ecât c e le p s ih ic e , fapt ce se e x p lic ă p r in c e re b ra li-
za re a filo g e n e t ic ă a s e x u a liz ă r ii.
T u lb u r ă r ile de e ja c u la re co n sta u în e ja c u la re a p re c o c e -
fo rm a cea m a i fre cv e n t în tâ ln ită - şi e ja cu la re a ta rd iv ă . A c e s te
tu lb u ră ri a p a r în b o li a le sis te m u lu i n e rv o s v e g e ta tiv , ca u rm a ­
re a u t iliz ă r ii e x c e s iv e de n e u ro le p tice , a in fla m a ţie i v e z ic u le ­
lo r s e m in a le sau su n t de c a u z ă p s ih ic ă .
L ip s a o rg a s m u lu i la b ărbat poate avea de asem enea cau ze
o rg a n ic e sau p s ih ic e , d a r este m a i ales e x p re s ia u n e i e p u iz ă ri
f iz ic e sau se x u a le , ap ă râ n d şi în u n e le a b u z u ri de su b stan ţe
de tip n e u ro le p tic . C a z u r ile de d iz a rm o n ie s e x u a lă de c u p lu ,
c a u rm a re a d if e r it e lo r fo rm e de d is fu n c tie s e x u a lă la b ă rb a t
(adesea de c a u z ă p s ih ic ă ) , a ju n g u n e o ri în faţa e x p e rtiz e i m e-
4 ic o -le g a le , p e n tru d e sfa ce re a c ă s ă to rie i, s itu a ţie în ca re este
o b lig a to r ie o in v e s tig a ţie c lin ic ă şi p a r a c lin ic ă a b ă rb a tu lu i,
în s c o p u l s t a b ilir ii d ia g n o s tic u lu i.
S te rilita te a sau im p o te n ţa de fe cu n d a ţie p o a te fi c o n g e n i­
tală sau d o b â n d ită . In p r im u l caz, este v o rb a de a g e n e z ii testi-
c u la re , m a lf o r m a ţ ii c o n g e n ita le ale g o n a d e lo r, s in d ro m u l
K lin e f e lt e r etc. C e le m a i m u lte c a z u ri re c u n o s c ca u ze ce su r­
v in u lte r io r n a ş te rii.
In v e stig a re a s t e r ilit ă ţ ii se face dup ă o m e to d o lo g ie spe­
c ia lă , ca re are în v e d e re p re c iz a re a e t io lo g ie i a ce ste i stări
p a to lo g ic e , ş i im p lic ă şi efectu area sp erm o g ram e i, care fu r n i­
z e a ză in fo r m a ţii p re c ise re fe rito a re la n u m ă ru l, fo rm a şi v it a ­
lita te a s p e rm a to z o iz ilo r, d a r a că re i v a la b ilita te se ra p o rte a ză
n u m a i la data e x a m in ă rii. N u m a i a n o m a liile de t ip u l a z o o -
s p e m iie i sau n e c ro s p e rm ie i la data şi în p e rio a d a c o n c e p ţie i
d u c la c o n c lu z ia lip s e i de paternitate, dar aceste stări tre b u ie s c
e x p lic a te m e d ic a l. D e c i, d o a r n u m ă ru l şi ca lita te a s p e rm a to ­
z o i z i lo r in tră în d is c u ţie în s ta b ilire a s t e r ilită ţii, c e le la lt e
fo rm e de in a p titu d in e se x u a lă (an ere cţie, tu lb u ră ri de e ja c u ­
lare, scăd ere a lib id o u lu i etc.) n e fiin d co n s id e ra te ca u ze de
s te rilita te la bărbat.
S e c o n s id e ră o e re cţie n o rm a lă cea care este m e n ţin u tă
c ir c a 6 0 de m in u te . U n e ja c u la t n o rm a l se c o n s id e ră ca f iin d
de c irc a 2 - 3 m l sp erm ă, a v â n d 6 0 de m ilio a n e de s p e rm a to ­
z o iz i p e m l de lic h id e ja cu la t, d in care m a i m u lt de 6 0 %
m o b ili şi fă ră a d e p ă şi 25% fo rm e a n o rm a le .
In e x p e rtiz a p r iv in d ce rce ta re a c a p a c ită ţii de p ro c re e re
la b ă rb a t p o t f i fo lo s ite u rm ă to a re le v a ria n te d e c o n c lu z ii;
- în c o n c lu z iile de a z o o s p e rm ie se v a e v id e n ţia c ă n u ­
m itu l X p re z in tă în m o m e n tu l de faţă o in fe rtilita te , cu p ie r ­
derea c a p a c ită ţii de p ro cre e re ;
- în c a z de a z o o s p e rm ie , c â n d c e i in v e s tig a ţi p re z in tă
acte m e d ic a le e m is e de u n ită ti san itare , ca re atestă e x is te n ta
unei o rh ite u rlie n e la o dată a n te rio a ră c o n c e p ţie i u n u i c o p il,
SC p oate c o n c lu z io n a că, dată f iin d starea p re ze n tă c o ro b o ra tă
cu d a te le d in anteced en te, p e rso a n a în ca u ză n u avea c a p a c i­
tate de p ro c re e re la data c o n c e p ţie i;
- în toate c e le la lte c a z u ri în ca re n u e x is tă a z o o s p e rm ie ,
11id i ferent de n u m ă ru l de s p e rm a to z o iz i, în fu n c ţie de p ro e e n -
la jul fo rm e lo r m o b ile sau a n u m ă ru lu i de elem en te fecu n d an te
a b n o rm e se v a c o n c lu z io n a , dup ă caz, că p e rso a n a p re z in tă
n scădere, o scădere ace n tu ată sau o afectare se ve ră a c a p a c i-
(alii de p ro cre e re ;

259
- d a c ă în a c e a s tă u lt im ă s it u a ţ ie c e l e x a m in a t v a
p re ze n ta acte m e d ic a le care să ateste e x is te n ţa unei o rb ite
u r lie n e a n te rio a re d a te i c o n c e p ţ ie i u n u i c o p il, se p o a te
c o n c lu z io n a că a fe c ta r e a ( e v e n t u a l g r a v ă sau s e v e ră )
c a p a c ită ţii de p ro c re e re este fo arte p r o b a b il a n te rio a ră d atei
c o n c e p ţie i.
T o a te aceste c o n c lu z ii nu au v a la b ilit a t e d e câ t în c a z u l
r e c o lt ă r ilo r su p raveg h e ate în v e d e re a sp e rm o g ra m e i.
6. Utilizarea amprentei genetice (tehnologia AD jN)
D a to rită fia b ilită ţii crescute a ace stei m etode de id e n tifi-
care, ea se ap lică astăzi cu mare succes în p ractica m edico-legală.
în 1985, Je ffre y s şi colab. au p u b lic a t re zu lta te le a p lic ă rii am ­
prentei genetice în p ra ctica m e d ic o -le g a lă , p rin u tiliza re a m in i-
s a te liţilo r de A D N id e n tific a b ili p rin sondă de m io g lo b in ă sau
p rin b a cte rio fa g i, cu evidenţierea fra g m e n te lo r cap ab ile a se
h ib rid a , p rin au to rad io grafie şi p rin te h n ic i n o n izo to p ice . U n
p rocedeu m o d e m de id e n tifica re este p rin detem inarea S T R
(short tandem repeats). U tiliz a re a am prentei genetice a e lim in a t
n e a ju n su rile m e to d e lo r cla sice (se ro lo g ic e , a n tro p o lo g ice şi
d e m ia to g lific e ), deoarece A D N e x a m in a t este:
- re p ro d u c tib il; 1
- sta b il;
- se tra n s m ite c o n fo m i le g ilo r lu i M e n d e l;
- rata de m u ta ţie este de 0,001 - 0 ,0 0 4 , fap t ce îi co n fe ră 1
o m a re p u te re de d is c rim in a re g e n e tic ă .
T e h n ic a de id e n tific a re a ctu a lă , ca re p le a c ă de la a n a liz a
A D N - u lu i in d iv id u a l, nu m ai aduce în d iscu ţie num ai A D N - u l
n u cle a r, c i şi pe c e l e xtra n u cle a r, m ito c o n d r ia l.

J
CAPITOLUL 18
PRUNCUCIDEREA - CADRUL
JURIDIC Şl PROBLEME ALE
EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE
P ru n c u c id e re a re p re zin tă „u c id e re a c o p ilu lu i n o u -n ă scu l
de către m am ă, im ediat după naştere, m am a aflându-se în tr-o
stare de tu lb u ra re p ric in u ită de n aştere“ , şi se pedepseşte cu
în c h is o a re de la 2 la 7 an i (art. 179 C . pen.).
D in d e fin iţia p ru n c u c id e rii re zu ltă că în c a d m l e x p e rtiz e i
m e d ic o -le g a le trebuie dem onstrat că n o u -n ăscu tu l a fost o m o ­
rât de către m am ă (p rin c o m is iu n e sau o m is iu n e ), im e d ia t
după naştere şi că m am a a prezentat o stare de tu lb u rare p sih o -
c lin ic ă d e te rm in a tă de naştere.
Se e x a m in e a z ă c a d a v m l n o u -n ă sc u tu lu i, lo c u l n a şte rii
şi se p ro e e d e a ză la un exam e n c o m p le t al m a m e i ( c lin ic ,
g in e c o lo g ic şi p s ih ia tric ).
L a p ro d u s u l de c o n c e p ţie se sta b ile sc;
- starea de n ou -n ăscu t;
- v â rsta in tra u te rin ă (dacă nu s-a n ă scu t la tem ien );
- v ia b ilita te a n o u -n ă scu tu lu i;
- in sta la re a v ie ţii extrau terine;
- d u rata v ie ţ ii extrau terine;
- în g r ijir ile acordate p o st-partu m ;
- ca u za m o rţii n o u -n ă scu tu lu i.
A. Starea de nou-născut
In d ic i a n a to m o -fiz io lo g ic i de naştere la term en:
- greutate 2 8 0 0 -3 5 0 0 g;
- în ă lţim e 4 8 - 5 5 cm ;
- c o rd o n o m b ilic a l 5 0 - 6 0 cm , tu rg escen t, lu cio s. L in ia
dc d e m a rca ţie a b d o m in a lă apare după 24 de ore;

261
- p re ze n ţa de v e rn ix caseo sa la n iv e lu l te g u m e n te lo r
( g lic o g e n şi c o le s te ro l, p rod us de g la n d e le sebacee p ro p rii şi
e p ite liu l a m n io tic cu rol a n tiin fe c ţio s , a n tih e m o litic şi p ro ­
te cto r te rm ic);
- b o sa sc ro sa n g u in o le n tă (nu resp ectă s u tu rile şi d isp a re
dup ă 4 8 - 7 2 orc);
- e p id e rm su bţire;
- p la c e n tă de 5 0 0 -6 0 0 g;
- u n g h ii de 2 - 3 m m ;
- te stic u le co bo râte în scrot la b ă ie ţi şi la b iile m a ri a co p e ­
rin d la b iile m ic i la fete;
- e x iste n ţa de m e c o n iu în in te s tin u l g ro s te rm in a l;
- la n u g o .
B. Determinarea vârstei intrauterine
S e a p re c ia z ă în lu n i lu n a re (de 28 de z ile ) în fu n cţie de
în ă lţ im e a fă tu lu i. D a c ă aceasta este sub 25 de cm se extrag e
ra d ic a l. P este 25 de c m se îm p a rte la 5. O a ltă m o d a lita te de
c a lc u l este de a în m u lţi lu n g im ea fătului cu 5,6 (obţinându-se
v â rsta în z ile ).
V â rs ta in tra u te rin ă se m ai poate a p re cia p rin id e n tific a re a
p u n c te lo r de o s ific a re (ca lca n e u şi stern - lu n a a 4-a, ia r la
e p ifiz a d is ta lă a fe m u ru lu i, lu n a a 9-a - p u n c tu l de o s ific a re
al lu i B e c la rd ). P u n c te le de o s ific a re a p a r ca z o n e le n tic u la re
ro ş ii c e n u ş ii, de 2 - 3 m m d ia m e tru , pe fo n d u l a lb -c e n u ş iu al
c a r t ila ju lu i.
M a n d ib u la se fo rm e a ză d in d ou ă se g m e n te u n ite p rin
c a rtila j fib ro s , a v â n d câte 5 a lv e o le d e n ta re pe fie ca re seg­
m ent. P r im e le p a tm a lv e o le au un s in g u r m u g u re dentar, ia r
u ltim a a lv e o lă 4 - 5 m u g u ri d e n ta ri (lu n a a d ou a de v ia ţă
in tra u te rin ă ).
C. Viabilitatea fătului
S e c o n s id e ră ca lin iit ă a v ia b ilit ă ţ ii un făt cu o greutate
de 1500 g şi o talie de 40 de cm. în aprecierea greutăţii fetale
tre b u ie ţin u t co n t şi de d e sh id ratarea in e re n tă , de 2 0 0 -3 0 0

262
de gram e. T re b u ie e v id e n ţia te ş i e v e n tu a le le m a lfo rm a ţii
co n g e n ita le in c o m p a tib ile cu v ia ţa sau a fe c ţiu n ile contractate
in tra u te rin , cu lo c a liz a re p u lm o n a ră (p n e u m o p a tii sau b ro n -
h o p n e u m o n ii) sau, la naşteri d if ic ile şi/sau neasistate, asp iratu l
p u lm o n a r m asiv. D e ş i nu intră în d e fin iţ ia p ru n c u c id e rii, un
n o u -n ă scu t v iu , d ar n e v ia b il poate fi luat în seam ă în c irc u m -
stanţiere.
D. Probarea instalării vieţii extrauterine
R e p re zin tă elem entul cheie al e x p e rtize i în prun cucid ere.
Instalarea resp iraţiei se acceptă ca d o v a d ă a v ie ţii extrauterine.
D e ş i tre b u ie a d m isă p o s ib ilita te a n a şte rii u n u i c o p il v iu ,
la care re s p ira ţia n u s-a putut in s ta la d in d ife rite ca u ze (de
e x e m p lu a sp ira t a m n io tic m a s iv c u o b stru c ţia to ta lă a c ă ilo r
re s p ira to rii), la ca d a v ru nu există a lte p o s ib ilită ţi de a d e m o n ­
stra a p a riţia v ie ţ ii extrau terin e .
D in p u n c t de vedere m a c ro s c o p ic , p lă m â n u l resp irat este
e x p a n s io n a t, u m p le c a v ită ţile to ra c ic e , are c u lo a re ro z la s u ­
p rafaţă, este e la s tic la p alp are, p re z in tă c re p ita ţii. P e se cţiu n e
se scu rg e lic h id in te n s aerat, ca o sp u m ă rozată.
D o c im a z ia (gr. d o c im a z o n = p ro b ă ) d oved eşte in sta la re a
v ie ţ ii şi a re s p ira ţie i, p rin m o d ific a r e a d e n s ită ţii şi, d e ci, şi a
c a ra c te ris tic ilo r de flo ta b ilita te a le p lă m â n u lu i respirat; p r a c ­
tic se in tro d u c b u că ţi de p lă m â n în m e d iu lic h id (apă). P ro b a ,
aşa c u m a fost p rim a dată d e s c ris ă în tim p u l R e n a ş te rii, este
fre cv e n t alte ra tă în c a z u l in s ta lă rii p ro c e s u lu i de p u tre fa c ţie ,
p rin a p a riţia b u le lo r de p u tre fa c ţie sau p r in existe n ţa u n o r
procese p a to lo g ic e de tip co n d en sare p u lm o n a ră in tra u te rin ă ,
în g h e ţ etc.
D o c im a z ia m a c ro s c o p ic ă este co m p le ta tă o b lig a to riu de
e x a m e n u l h is to p a to lo g ic ; p lă m â n u l n e re sp ira t a rc a sp e ct
m ic ro s c o p ic co m p a c t, a lv e o le n ed e stin se , c e lu le a lv e o la re
c u b ice, cu n u c le u rotund, b ro n h ii cu lu m e n redus şi p e re ţi
p lic a tu ra ţi, b ro n ş io le cu aspect stelat. F ib re le e la s tic e d in
p lă m â n u l n e re sp ira t sunt o n d u la te (în c a z u l d is tru c ţic i p rin

26:
p u tre fa cţie , c o lo ra ţia c u o rc e in ă p e n tru c la s tin ă este un e x a ­
m en e lo c v e n t în d o c im a z ia m ic ro s c o p ic ă ) .
în p lă m â n u l nerespirat p u trefacţia debutează la periferie,
pe când în cazul p lăm ân u lu i respirat este prezentă în profunzim e.
D o c im a z ia gastrp-intestin ală rep rezin tă o altă m odalitate
de eviden ţiere a in s ta lă rii v ie ţii extrau terinc, precum şi de apre­
ciere a intervalu lu i de supravieţuire. S e eviden ţiază acrul în g h iţit
în in te rio m l tu b u lu i d ig e stiv (stom ac = 1 0 m in , je ju n = 20 m in,
co lon = 24 de h.).
E. Durata de supravieţuire extrauterină (pentru a p utea
răsp u n d e la ce rin ţa le g ii p enale - fapta să v â rşită im e d ia t d upă
naştere. M e n ţio n ă m to tu şi că n o ţiu n e a de „ im e d ia t“ lasă lo c
la in te rp re tă ri şi d is c u ţii) .
M o d if ic ă r ile c o rd o n u lu i o m b ilic a l a p a r după 24 de ore
de la naştere ( in e lu l de d e m a rca ţie care apare la n iv e lu l a b d o ­
m e n u lu i). D u p ă 3 - 4 z ile se o b s e rv ă m u m ific a re a b o n tu lu i,
ia r după 7 z ile , b o n tu l o m b ilic a l se detaşează, cica trice a o m b i­
lic a lă f iin d c o m p le tă la 14 z ile .
B o s a s e ro sa n g u in o le n tă p e rs is tă 2 - 3 z ile , apoi în c e p e să
d isp a ră .
In iţia l, in te s tin u l este s te ril (2 4 de ore). M e c o n iu l se e li­
m in ă d u p ă 24 de ore şi d in c o lo n .
F. Aprecierea îngrijirilor acordate după naştere
P e rsiste n ţa v e m ix caseosa arată că n o u -n ă scu tu l n u a
fo st spălat.
" C o rd o n u l o m b ilic a l poate fi ru p t sau secţion at c h iru rg ic a l.
C ă ile re s p ira to rii sunt sau nu d ezo b stru ate .
E x is te n ţa lic h id e lo r a lim e n ta re în in te s tin arată că acesta
a fost a lim e n ta t, ia r un a lt in d ic iu în ace st sens este şi d e n s ita ­
tea u rin e i de peste 1 . 0 1 2 .
N o u -n ă s c u tu l este în fă ş a t şi ţin u t la cald .
G. Stabilirea cauzei de moarte
P ru n c u c id e re a se poate în fă p tu i p rin c o m is iu n c (a c tiv )
sau o m is iu n e (p a siv ).

264
U c id e re a c o m is iv ă a n o u -n ă sc u tu lu i se re a liz e a z ă p rin
su fo care (cel m ai frecven t), sugrum are, strangulare sau în e c a ­
re. F re cv e n t, se p o t constata tra u m a tism e c ra n io -e e re b ra le
sau p lă g i înţep ate lo e a liz a te la n iv e lu l g â tu lu i.
P ru n cu e id e re a p a siv ă prespune neaeordarea în g r ijilo r ne­
cesare im e d ia t d u p ă n aştere sau ta rd iv (v e z i m a i sus).
F o a rte im p o rta n t este d ia g n o s tic u l d ife re n ţia l în c a z u l
circ u la re i de co rd o n o m b ilic a l, care determ ină un şanţ cu o rie n ­
tare o b lic descend en tă, p re cu m şi a le z iu n ilo r care a p a r în
ca z de au to asistare la naştere (e c h im o z e şi e x c o ria ţii d is p u se
la cap, faţă şi gât, d ete rm in a te de tra cţiu n e ).
T ra u m a tiş p iu l o b ste tric a l este fre c v e n t în tâ ln it şi tre b u ie
şi el d ife re n ţia t de le z iu n ile s p e c ific e p ru n c u c id e rii. C e fa lh e -
m a to m u l este u n in f ilt r a t su b p e rio s ta l care n u d ep ă şe şte
s u tu rile şi se lo c a liz e a z ă p re d o m in a n t o c c ip ita l. P e rs is tă 2 - 5
săp tăm âni. A p a r e ca o tu m e fa c ţie m o a le a căre i re m a n ie re
poate d e te rm in a n e c ro z e , h ip e ro sto z e sau ra re fie ri ale su b ­
stanţei osoase.
Se m a i pot o b se rva h e m o ra g ii ale d u re i m ater (rar), h e m o ­
rag ii m en in g eale , ru p tu ri ale durei m ater, h e m o ra g ii intracere-
brale sau la n iv e lu l tru n c h iu lu i ce re b ra l. L e z iu n ile o soase
co n stau în fis u ri ale b o se lo r, fra c tu ri lin ia r e şi în fu n d ă r i la
n iv e l p a rie ta l.
T C C o b s te tric a l tre b u ie d ife re n ţia t de ce l p ro d u s în sco p
de p ru n c u e id e re şi are efect la n iv e l su p ra re n a l, a fe cte a ză
m ucoasa g a stric ă sau d ete rm in ă un s in d ro m h e m o ra g ip a r.
L e z iu n ile de autoasistenţă sunt situate la n iv e lu l e x tre m i­
tăţii c e fa lic e , sub fo rm ă de e x c o ria ţii, e c h im o z e , fra e tu ri ale
m a s iv u lu i fa cia l.
E X A M E N U L M A M E I este m u lt ip lu ( c lin ic şi p a ra c li-
n ic), in c lu z â d o b lig a to r iu e x a m in a re a p s ih o - p s ih ia tr ic ă şi
punând în e v id e n ţă a stfe l o e ven tu ală m o d ific a r e a stă rii p s i­
hice, generată de naştere. Se în tâ m p in ă m a ri d ific u lt ă ţ i în
ca zu l d e s c o p e ririi ta rd iv e a faptei.

265
E X A M E N U L L O C U L U I N A Ş T E R I I - câ n d aceasta s-a
p e tre c u t în afara s p ita lu lu i, e x p lic ă u n e o ri starea de tu lb u ra re
a m a m e i, a ju tâ n d la sta b ilire a d ia g n o s tic u lu i m e d ic o -le g a l
de p r u n c u c id e r e şi în c a d ra re a p e n a lă c o re c tă a fa p te i. In
a c e la ş i tim p , la lo c u l faptei se p o t e v id e n ţia u rm e de sânge al
n o u -n ă s c u tu lu i (ca ra cte ristici m e d ic o -le g a le sp e c ia le - h e m o -
g lo b in ă fe ta lă ).
CAPITOLUL 19
SEXUALITATEA MEDICO-LEGALĂ
NORMALĂ SI PATOLOGICĂ
S e x u a lita te a m e d ic o -le g a lă se re fe ră la un a n sa m b lu de
a p re c ie ri m e d ic o - le g a le care e v a lu e a z ă v ia ţa se x u a lă i n d iv i ­
duală. In ace st tip de e x p e rtiz ă m e d ic o - le g a lă se a n a liz e a z ă
a v o rtu l c r im in a l, starea de sa rc in ă şi naşterea, v io lu l (d e şi
latura de a g re siu n e p re d o m in ă ), a b e ra ţiile se xu a le şi aten tatu l
la b u n e le m o ra v u ri.

O b s t e t r ic ă ş i g in e c o lo g ie m e d ic o - le g a lă

Diagnosticul de sarcină
Se face p rin e x a m in a re a se m n e lo r de p ro b a b ilita te şi/sau
rî de c e rtitu d in e , g e n e ra le şi lo c a le .
S e m n e de p ro b a b ilita te de sa rcin ă :
- am enoree;
- tu lb u ră ri n e u ro v e g e ta tiv e (g reţu ri, vă rsă tu ri, m o d ific ă r i
c o m p o rta m e n ta le şi de apetit);
- m o d ific ă r i de c o lo ra ţie a te g u m e n te lo r (fa c ie s , h ip e r-
p ig m e n ta ţia a re o le lo r m a m a re , a lin ie i albe);
- m o d ific ă r i de d im e n s iu n i ale sâ n ilo r, a p a riţia tu b e rc u -
lilo r M o n tg o m e ry , a re ţe le i v e n o a sc H a lle r şi a se c re ţie i la c ­
tate;
- m o d ific ă r i de d im e n s iu n i şi co n s is te n ţă ale u te ru lu i
(cu d is p a riţia fu n d u r ilo r de sac v a g in a l şi co n s is te n ţă u te rin ă
păstoasă);
- c o lu l u te rin se e d e m a lia z ă , d e v e n in d ro ş u - v io la c e u ,
cu co n siste n ţă scă zu tă , cu o r illc iu l e xte rn în c h is .
S e m n e de c e rtitu d in e de sa rc in ă :
- c lin ic e : m iş c ă ri fetale, b ătăi a le c o rd u lu i fetal, p alp a re a
fă tu lu i;
- p a r a c lin ic e (ap ar Ia d ou ă să p tă m â n i de la fecu n d are şi
p e rsistă c h ia r şi după m oartea fă tu lu i n e e x p u lz a l, în c ă 1 0 - 1 2
z ile , p ână la d istru g e re a c e lu le lo r c o ria le ) .
a. R e a c ţia G a lii M a in in i - in je c ta re a în sacul d o rsa l al
m a s c u lu lu i de b ro a scă a 5 - 1 0 m l u rin ă re c o lta tă de la fe m e ia
g ra v id ă d u ce la d e sco p e rire a în u rin a b ro a şte i a s p e n n a to zo -
iz ilo r (m e to d a are un grad m a re de e ro a re şi nu se m ai f o lo ­
seşte).
b. T I S (re a c ţie a n tig e n -a n tic o rp ) f o lo s in d a n tic o rp i a n ti-
g o n a d o tro fin ă c o r io n ic ă u m a n ă p re p a ra ţi pe iep u re. T est
foarte s e n s ib il şi e v id e n t d in a 1 0 -a z i p o st fecundare.
c. E c o g ra fia : e v id e n ţie re a s a r c in ii d in săp tă m â n ile 8 - 1 0 ,
câ n d apare ca un in e l alb.
d. C o lp o c it o lo g ia e v id e n ţia z ă c e lu le in te rm e d ia re in te n s
b a z o fîle , cu c e lu le b a za le şi s u p e r fic ia le m in im e .

Diagnosticul de naştere recentă


Im e d ia t d u p ă naştere, u te ru l se co n tra c tă , având ca lim ită
su p e rio a ră o m b ilic u l şi c â n tă rin d cea. 1000 g, a p o i scade,
co b o râ n d în ca v ita te a p e lv in ă (d u p ă 10 z ile ) , când cântăreşte
c ir c a 3 0 0 g. R e v in e la fo m ia in iţ ia lă d u p ă 6 săp tăm âni de la
naştere.
R u p t u r ile recen te de p e rin e u sau de c o l u le rin atestă d ia ­
g n o s tic u l de naştere.
D u p ă naştere, se cre ţiile u te rin e d e c e la b ile poartă n u m ele
de lo h ii. A c e s te a sunt in iţia l s a n g u in o le n te (m bra), apoi d e v in
s e ro -s a n g u in o lc n te (după 3 - 4 z ile ) (sero sa), iar după 10-14.
1
z ile g ă lb u i- a lb ic io a s e (alba); ele d is p a r d u p ă trei-patru săptă­
m â n i de Ia naştere.

268
C o rp u l galb en de sarcin ă are d im e n s iu n i m a x im e în a 3 -a
lu n ă de sa rcin ă ( 1 - 2 cm d ia m e tm ), a p o i scade la 0 ,2 - 0 ,3 cm
şi în fin a l se în c a rc ă cu g ră sim e (este d e c e la b il la au to p sie).
S e c re ţia la cta tă apare după 3 - 4 z ile , în lo c u in d c o lo s tru l
in iţ ia l - lic h id de se cre ţie cu o stru ctu ră h id ro p ro te ic ă , b o g at
în p r in c ip ii n u tritiv e .
E x a m in a re a p la c e n te i m atern e este o etapă im p o rta n tă .
P la ce n ta m atern ă are trei zone: d e cid u a b azală, d ecid u a sp o n ­
g io a s ă şi d e c id u a co m p a c tă . P la c e n ta fe ta lă p ă tru n d e în
p la c e n ta m atern ă sub fo rm ă de v ilo z it ă ţ i cra m p o n care a ju n g
până la d e cid u a b azală. V ilo z it ă ţ ile c o ria le re p re z in tă se m n u l
in d u b ita b il de sa rc in ă , ia r m ic r o s c o p ic o fe ră date o rie n ta tiv e
şi asu pra v â rste i s a rc in ii.

Riscul morţii la naştere


D e c e s u l m a te rn este u n in d ic e al u n e i asisten te 5 m e d ic a le
de p ro astă ca lita te . M o a rte a su b ită a m a m e i p oate apărea ca
o d e c o m p e n s a re a a f e c ţ iu n ilo r o b s t e tr ic a le p re e x is te n te
(e c la m p s ia , d is g r a v id iile sau ru p tu rile u te rin e c o n s e c u tiv e
c re şte rii c o n c e n tra ţie i h o rm o n u lu i o c ito tic , fa p t ce v a d u ce
la a m p lific a re a c o n t r a c ţ iilo r u te rin e).
A lt e ca u ze de m o a rte sunt e m b o liile sau t r o m b e m b o liile
c o n s e c u tiv e in t e r v e n ţ iilo r c h iru rg ic a le sau c e le a m n io tic e ,
care apar în n a şte rile lab o rioase . T a b lo u l m o rfo p a to lo g ic este
cel t ip ic de şoc.

A v o r tu l

In trecut, a v o rtu l c rim in a l a rep rezen tat o m are p ro b le m ă


a v ie ţii c o tid ie n e ro m â n e şti. In c o n te x tu l o p re s iv e x is te n t
în ain te de 1989, u tiliz a re a unor m ijlo a c e c o n tra c e p tiv e c o re s ­
punzătoare era d escu rajată. A c u m în să în R o m â n ia e x is tă o
libertate totală a v ie ţ ii sexuale. T o tu şi, a v o rtu l e m p iric , d e lic ­

269
tu a l n u a d is p ă ru i, c o n s e c in ţe le a c e stu ia a su p ra săn ătăţii şi
v ie ţ ii f e m e ii ră m â n â n d la fe l de d ra m a tice .
P u te m c la s if ic a a v o rtu l ca f iin d sp o n ta n sau p ro v o ca t.
A v o r t u l sp on tan se datorează u n o r fa c to ri fe ta li (a n o m a lii
g e n e tic e , de n id a re sau de o v u la re ) sa y m a te rn i. F a c to rii
m a te rn i im p lic a ţ i în a v o rt su n t lo c a li (d e re g u lă u te rin i) sau
g e n e ra li (caren ţe v ila m in ic e sau h o rm o n a le ).
A v o r t u l p ro v o c a t se c o n s id e ră a fi le g a l (la ce rere), trau ­
m a tic (art. 182 C . pen.) şi d e lic tu a l sau c r im in a l (185 C . pen.).
L e g is la ţ ia actu ală a a v o rtu lu i este c o m p le x ă . S e co n sid e ră
a v o rt c r im in a l c e l efectu at în afara in s t it u ţ iilo r m e d ic a le auto­
riz a te , de către p e rs o n a l fă ră p re g ă tire m e d ic a lă de sp e c ia ­
lita te , fă ră c o n s im ţă m â n tu l m a m e i, la o s a rc in ă m a i m a re de
14 să p tă m â n i.
D in p u n c t de v e d e re al d ia g n o s t ic u lu i m e d ic o - le g a l de
a v o rt c r im in a l, tre b u ie să a v e m în v e d e re m a n o p e ra fo lo s ită ,
r e z u lta tu l a ce ste ia p re c u m şi le g ă tu ra c a u z a lă e x iste n tă în tre
m a n o p e ră ş i avort.
M ij lo a c e le a b o rtiv e fo lo s ite co n s ta u în m e to d e c h im ic e ,
f iz ic e , m e c a n ic e . M ijlo a c e le c h im ic e f o lo s it e în sc o p a b o rtiv
se a d m in is tre a z ă p e r os (m e d ic a m e n te sa u su b stan ţe de u z
g e n e ra l) sau se in tro d u c in tra v a g in a l ( m ijlo a c e de u z lo c a l).
D in tr e m e to d e le c h im ic e fo lo s ite tre b u ie a m in tite in to x ic a ţiile
5
acu te v o lu n ta re c u m e d ic a m e n te (ch in in a , y o h im b in a , citosta-
tic e ), p re c u m şi a p lic a re a lo c a lă de s u b lim a t, p e rm a n g a n a t
de p o ta s iu , s o lu ţ ii de săpun, d e c o c tu ri de p la n te etc. C e le
m a i e fic ie n t e p a r a fi su b sta n ţe le c h im ic e a d m in is tra te pe
c a le g e n e ra lă . E s te v o rb a în p r in c ip a l d e m e d ic a m e n te care
au D M L a c o p ilu lu i foarte a p ro p ia tă de c e a a m a m e i (c h in in a
şi c ito s ta tic e le ). F o a rte e fic ie n te ca su b sta n ţe a b o rtiv e şi fără
e fe c te s is te m ic e a su p ra m a m e i sunt p re p a ra te le m e d ic a m e n ­
toase de tip p ro s ta g la n d in ic (P g E 2 ), c o m e rc ia liz a te sub denu­
m ir e a M is o p r o s t o l. U t iliz a r e a a ce sto ra e ste re s tric ţio n a tă
n u m a i în situ a ţia în care sa rcin a n u este avansată. S u b stanţele

270
care se a d m in is tre a z ă lo c a l su n t greu de u t iliz a i d e o a re ce
pot d ezvo lta fenom en e de n e cro ză lo c a lă sau e m b o lii grăsoase
cu p u n ct de p le c a re u te ro -v a g in a l.
M ijlo a c e le m e c a n ic e sunt de m u lte o ri c e le c h ir u r g ic a le
( c a lific a te - cu retaj) dar şi e m p ir ic e (care d e te rm in ă p e rfo ra ­
rea m e c a n ică a m e m b ra n e lo r), a v â n d fre cv e n t drept c o n s e ­
c in ţă p e rfo ra re a c o rp u lu i u terin.
M ijlo a c e le fiz ic e sunt m ai p u ţin fo lo site (m asaju l, e fo rtu l
fiz ic , v ib r a ţ iile m e c a n ice , r e v u ls iile ) .
C o m p lic a ţ iile a v o rţu lu i p ro v o c a ţ sunt fre cv e n te şi se îm ­
part în lo c a le şi g enerale. C o m p lic a ţ iile g e n e ra le sunt re p re ­
zen tate de e m b o lie g a zo a să , şo c s e p tic sau to x ic o - s e p tic ,
d e te m iin a t de b a c te rii g ram n e g a tiv e cu p u n c t de p le c a re
u terin . A c e s te c o m p lic a ţ ii au re p re ze n ta t ca u ze fre cv e n te de
d eces în trecut.
E x p e rtiz a m e d ic o - lc g a lă în c a z de a v o rt c rim in a l tre b u ie
să e v id e n ţie z e :
- e x iste n ţa s a rc in ii;
- m e to d a a b o rtiv ă fo lo sită ;
- e x iste n ţa le g ă tu rii de c a u z a lita te în tre a v o rt şi m a n o ­
pera fo lo s ită .

V io lu l

In fra cţiu n e a de v io l este d e fin ită în le g is la ţia ro m â n ă


d rept co n strâ n g e re a u n e i p erso an e de a efectu a un act s e x u a l.
A c e a s tă in fra c ţiu n e este in c rim in a tă în leg ea p e n a lă în se n su l
că; « actu l se xu a l cu o perso ană, p r in co n strâ n g e re a a ce ste ia
sau p ro fitâ n d de im p o s ib ilita te a a ce ste ia de a se apăra sau de
a-şi e x p rim a v o in ţa se p e d e p se şte ...» . în C . pen. m o d ific a t
( 14 n o ie m b rie 2 0 0 0 ) sunt lu ate în co n s id e ra re u rm ă to a re le
c irc u m sta n ţe a g ravan te p r iv in d in fra c ţiu n e a de v io l:
- vârsta v ic tim e i sub 14 ani;
- v ic tim a este m e m b ru al fa m ilie i;

271
- m a i m u lţ i fă p tu ito ri;
- v ic t im a se a flă în în g r ijir e a , tra ta m e n tu l, p a za sau e d u ­
ca re a fa p tu ito m lu i;
- s-a ca u za t v ic t im e i o v ă tă m a re g ra v ă a in te g rită ţii c o r ­
p o ra le .
D a c ă în c o n te x tu l v io lu lu i au lo c m o a rte a sau s in u c id e re a
v ic tim e i, p ed e a p sa se m ăreşte.
A c t u l se x u a l c u u n m in o r (su b 15 an i) este în c a d ra t p e ­
n a l separat, d eo are ce b e n e fic ia z ă de c o n s im ţă m â n tu l a ce stu ia
( c h ia r v ic ia t p rin lip s a d is c e rn ă m â n tu lu i) - art. 198 C . p en .
T o t în c a d ru l art. 198 C . pen. s-a in tro d u s ca o c o n d iţ ie de
p e d e p s ire şi a ctu l s e x u a l de o r ic e n a tu ră în tre o p e rso a n ă
a v â n d v â rsta în tre 15 şi 18 a n i ş i m e d ic u l său curant, tu to re le ,
c u ra to ru l, p ro fe s o ru l sau e d u c a to ru l acesteia. In C o d u l P e ­
n a l R o m â n se p e d e p se sc şi ra p o rtu rile se x u a le p rin a d e m e n ire
şi sedu cţie.
In e x p e rtiz a re a m e d ic o - le g a lă a v io lu lu i, este n e ce sa ră i
p e de o p a rte e v id e n ţie re a e x is te n ţe i ra p o rtu lu i se x u a l, ia r p e
de a ltă p a rte p ro b a re a lip s e i de c o n s im ţă m â n t a v ic tim e i.

AlI
Probarea actului sexual
P ro b a re a a c tu lu i se x u a l im p u n e o ab o rd are d ife re n ţia tă
în fu n c ţie de se x ş i de t ip u l a c tu lu i s e x u a l. în g e n e ra l, v io lu l
re p re z in tă m a i m u lt o a g re siu n e d e c â t un act se x u a l. M a i
m u lt de 5 0 % d in fe m e ile v io la te p re z in tă le z iu n i de v io le n ţă ,
î n tim p ce 1 0 % au n e v o ie de în g r ij ir i m e d ic a le im e d ia te d u p ă
v io l. P e n tru b ă rb a ţi, a g re siu n e a este m a i e v id e n tă - p e ste
80% d in b ă rb a ţii v io la ţ i su n t a g re sa ţi în p e n ite n c ia r de m a i
m u lţ i a g re s o ri şi p re z in tă le z iu n i de v io le n ţă la e x a m e n u l
c lin ic . M a i m u lt de 25% d in c e i v io la ţ i n ecesită în g r ijir i m e d i­
ca le im e d ia te .
P e n tru s e x u l fe m in in , e v id e n ţie re a ra p o rtu lu i s e x u a l
in tra v a g in a l se face în m o d d ife r it d a că p erso ana v io la tă a
fost v ir g in ă sau a m a i a v u t ra p o rtu ri se x u a le an te rio are.

272
Starea de v ir g in ita te n u este co n sid e ra tă o c irc u m s ta n ţă
ag ravan tă în c a z u l ra p o rtu lu i se x u a l lip s it de co n s im ţă m â n t.
C u toate acestea, v irg in ita te a în m o m e n tu l s ă v â rş irii v io lu lu i
p erm ite o m ai b u n ă interpretare a e x a m e n u lu i genital p o s tv io l.
O b ie c tiv a re a ra p o rtu lu i se x u a l are la b ază e v id e n ţie re a ru p tu ­
r ilo r h im e n a le .
R u p tu ra re ce n tă de h im e n se d e fin e şte ca f iin d o le z iu n e
lo c a lă cu m a rg in i r o ş ii, in filtra te , tu m e fia te şi n ere g u la te ,
d u rero ase la p a lp a re şi câteo d ată supurate. A c e s te s e n in e se
p o t d e sco p e ri în p r im e le 3 - 5 z ile p o st ag resiu n e, d u p ă acest
in te rv a l în c e p â n d fo rm a re a de ţesu t c ic a tric e a l, fapt ce d u ce
la a p a riţia u n e i c o lo r a ţ ii lo c a le a lb -ro za te şi a p o i a lb -s id e fie .
V in d e c a re a d e fin it iv ă a le z iu n ilo r lo c a le n e ce sită 1 0 - 1 4 z ile ,
ia r în acest c a z d ia g n o s tic u l v a f i de ru p tu ră h im e n a lă v e ch e .
In lip s a s tă rii de v irg in ita te , p ro b a re a ra p o rtu lu i s e x u a l
p resu pu ne e v id e n ţie re a lic h id u lu i sp e rm a tic în v a g in ( p o s ib il
c h ia r d u p ă 2 4 - 3 6 d e ore, în lip s a to a le te i lo c a le ), p r in c o lo ­
rarea u n u i fro tiu c u a lb a s tru de m e tile n . în c o n d iţ iile în ca re
5

v ic tim a şi-a e fe c tu a t to a le ta v a g in a lă , se re c o lte a z ă to tu şi


probe de se cre ţii v a g in a le p e n tru e v id e n ţie re a fo s fa ta z e i a cid e
sp e rm a tice şi se e v a lu e a z ă cu aten ţie h a in e le v ic t im e i p e n tru
e v id e n ţie re a u rm e lo r de sp erm ă sau de sânge. S e m a i p o t
d e sco p e ri fire de p ă r a le a g re s o ru lu i, e x iste n ţa s a r c in ii sau a
b o lilo r v e n e ric e (ag ravan tă).
A c e e a ş i a te n ţie se a c o rd ă şi a lto r o r if ic ii ale c o rp u lu i, în
c o n d iţiile în care penetrarea a fost re a liz a tă la n iv e lu l ace sto ra
(m ai ales b u ca l).
P e n tru s e x u l m a s c u lin , ra p o rtu l se x u a l an al acu t p o a te
d eterm in a u n e le m o d ific ă r i tra u m a tice la n iv e lu l s fin c te ru lu i
anal (ru p tu ri, d ila c e r ă ri, m ic i h e m o ra g ii, se n za ţie de arsu ră),
persistente un in te rv a l de tim p (cca. 7 z ile , cu v a ria ţii in d iv i­
duale). M o d if ic ă r ile a n ale c ro n ic e c la s ic d e sc rise la h o m o ­
se x u a li (d e fo rm a re a a n u su lu i „ în p â ln ie “ sau m o d ific ă r i a le
p e n isu lu i la s u b ie c ţii e x c lu s iv h o m o s e x u a li, p re d o m in a n t a c­

273
t iv i) nu sunt constante. în lite ra tu ra de s p e c ia lita te au fost
d e scrise , m a i ales la c o p ii, d ife rite m a lfo r m a ţ ii anale sau
sfin cte rie n e (d o lic o c o lo n ) care au fost interp retate greşit drept
ra p o rtu ri se x u a le anale. E v a lu a re a ra p o rtu lu i sexu al anal acut
(la a m b e le se xe) se face în fu n c ţie de e x iste n ţa sp erm ei în
a n u su l v ic t im e i sau a m a t e r iilo r fe c a le în şan ţul b a la n o -
p re p u ţia l al a g re so ru lu i.
în v io l, v ic t im a su fe ră u n p ro c e s e m o ţio n a l c o m p le x şi
de d urată ( s in d ro m p o st-tra u m a tic de stres), la tă de ce se
re c o m a n d ă tratarea v ic tim e i cu în ţe le g e re . O b ţin e re a a co rd u ­
lu i v ic t im e i p e n tru m a n o p e re le de e v a lu a re m e d ic o -le g a lă
este fo a rte im p o rta n tă .

Evidenţierea lipsei de consimţământ


I

în c a z u l a g re s iu n ii fiz ic e , co n strâ n g e re a se p oate o b ie c ti­ îl


v a p rin e v id e n ţie re a u rm e lo r de v io le n ţ ă p e fe ţe le in te rn e şi
a n te rio a re a le c o a p s e lo r, p e gât, sâ n i, antebraţe. în g en e ral,
se a cc e p tă fa p tu l că o fe m e ie a d u ltă ş i in te g ră d in p u n c t de
v e d e re f iz ic şi p s ih ic n u p o a te fi v io la tă de u n s in g u r bărbat.
A c e s t lu c r u n u este v a la b il p e n tru v ic t im e co n v a le sc e n te , în
vârstă, m in o re , in c o n ş tie n te sau a g o n ic e , sau d acă v ic t im a
se a fla în stare de b e ţie sau so m n f iz io lo g ic ( im p o s ib ilita te
de a -şi e x p rim a v o in ţa sau de a se apăra).
O lig o f r e n ia sau im b e c ilita te a , p r in scă d e re a d is c e rn ă ­
m â n tu lu i p ân ă la d is p a riţia to tală a a ce stu ia, fa c p o s ib il v io lu l
c h ia r în c o n d iţ) iile în care v ic tim a a c o n s im ţî it la e fe ctu a re a
a c tu lu i se x u a l ( lip s a c a p a c ită ţii de e x e r c iţ iu fa ce c o n s im ­
ţă m â n tu l n u l de drept).
S u n t s itu a ţii în care co n strâ n g e re a nu se p o a te o b ie c tiv a ,
d eo are ce este de n atură p s ih ic ă (am enin ţare, şantaj). în aceste
s itu a ţii, p ro b a re a ra p o rtu lu i se x u a l este a c c e p ta tă ca p ro b ă .
în in sta n ţă , dar o b ie c tiv a re a c o n s trâ n g e rii se p oate face d o a r
de către o rg a n e le de an chetă penală.

274
E v a lu a re a stării p o s l- v io l nu este co n sid erată în acest
m o m ent ca ţin â n d de d o m e n iu l m e d ic o -p s ih ia tric . Totu!;;!, ar
trebui să se lin ă co nt de faptul că fem eia (bărb atul) trece p rin
o suită de stări p sh ic e an orm ale, b in e cu n o scu te şi evalu ate.
D id a c tic , acestea pot fi îm p ă rţite în trei stad ii: sta d iu l de n e ­
gare a re a lită ţii, sta d iu l de retragere so c ia lă (de d is o c ie re ) şi,
în fin a l, de acceptare a re a lită ţii.

S e x u a lita te a a b e ra n tă

L e g is la ţ ia ro m â n ă c o n s id e ră ca s e x u a lita te a b e ra n tă
..o rice ra p o rt se xu a l care n u este h e te ro se x u a l, in tra v a g in a l
şi a v â n d ca sco p p ro cre e re a “ . N o ţiu n e a de act se xu a l le in ­
c lu d e pe ce le de ra p o rt se x u a l ş i de ab eraţie se xuală.
A c e s t c a p ito l al s e x u a lită ţii m e d ic o -le g a le c u p rin d e o
m are d iv e rs ita te de m a n ife stă ri, se x u a lita te a aberantă f iin d
cu n o scu tă şi co n se m n a tă d in c e le m a i v e c h i tim p u ri.
In interp retarea s e x u a lită ţii aberante se p o t d e sc ifra dou ă
m ari c a p ito le de intere s m e d ic o -le g a l: aten tatu l la b u n e le
m o ra v u ri şi a b e ra ţiile se x u a le p ro p riu - z is e .

Atentatul la bunele moravuri


E ste d e fin it în art. 321 d in C . pcn. ca în s u m â n d a ce le
acte, g estu ri, cu v in te , e x p re sii sau o ric e m a n ife stă ri care aduc
a tin g e ri b u n e lo r m o ra v u ri sau p ro d u c sc a n d a l p u b lic . Se
p edepseşte cu în c h is o a re de la 3 lu n i la 2 ani sau cu am en dă.
C e l m a i des, sub in c id e n ţa a ce stu i a rtic o l in tră e x h ib iţ io ­
n ism u l generat de d ou ă m a ri cauze: a lc o o lis m u l şi o lig o fre n ia ,
alături de care se citează d em enţa se n ilă , d em enţa A lz h e im c r ,
c | iilc p s ia etc.
E x is tă o d ife re n ţă netă în tre e x h ib iţ io n is m u l p r o p r iu - z is
şi cel p a to lo g ic , frecven t cau zat de tu lb u ră ri u ro lo g ic e (in c o n -
iific n ţă u rin a ră , ad en o m de p ro sta tă etc.). T o t în c a d ru l aten ­

275
ta tu lu i la b u n e le m o ra v u ri se în c a d re a z ă şi ra p o rtu l se x u a l
efe ctu a t în p u b lic p re c u m şi ră s p â n d ire a de m a te ria l o bscen.

Aberaţiile sexuale propriu-zise


în c a d ru l a ce stu i s u b c a p ito l a n a liz ă m o ric e act se x u a l
care se în d e p ă rte a ză de ca d ru l f iz io lo g ic a l s e x u a lită ţii. C a
încadrare ju rid ic ă generică, trebuie a m in tit a rtico lu l 201 C . pen.,
care in c r im in e a z ă p e r v e r s iu n ile s e x u a le p ro d u c ă to a re de
sca n d a l p u b lic , p e d e p s in d u -le c u în c h is o a r e de la 1 la 5 ani.
O cla sific a re schem atică şi foarte d id a ctică a p e rv e rsiu n ilo r
sexuale se poate face în fun cţie de se x u l şi m o d u l de p roducere
a a ctu lu i sexual. O astfel de c la s ific a re v a arăta astfel:
- so d o m ia de m o d (ra tio n e m o d i);
- so d o m ia de sex (ra tio n e se xu s);
- so d o m ia de s p e c ie (ra tio n e g e n e ris);
- p e rv e rs iu n e a m ijlo a c e lo r;
- p e rv e rs iu n i d iv e rse .
S o d o m ia de m o d p resu pu ne un act h etero sexu al cu m o d
de p ro d u ce re aberant (c o it anal, m a stu rb a re re cip ro că , c o it
o ra î - fe la tio , c u n n ilin g u s). în aceste c a z u ri e x p e rtiza se p oate
su prapune peste cea de v io l sau p o ate fi s o lic ita tă în c a z de
m o d ific a re a sta tu su lu i m a rita l. în tâ m p in ă d ific u ltă ţi de p ro ­
bare, dat fiin d co n s im ţă m â n tu l p a rte n e rilo r, adesea existent.
S o d o m ia de sex presupune ra p o rtu ri sexuale între persoane
de ace laşi sex. D a c ă rap ortu l sexual se face în tre fem ei, atu n ci
denu m irea acceptată este de trib a d is rii - una d in partenere j oacă
f o l a ctiv, de bărbat (de m u lte ori, co m p o rtam en tu l este dictat de
m o d ific ă ri ale co n ste la ţie i en do crin e sau de h e m ia fro d itism ). O
a ltă m o d a lita te de a p ra c tic a ra p o rtu ri h o m o s e x u a le este
le sb ia n ism u l sau s a fism u l (la fem ei). Pe n tra bărbaţi, d enu m irea
acceptată este de pederastie (pedos = băieţi),
H o m o s e x u a lita te a n u m a i este c o n s id e ra tă ca f iin d o.
p e rv e rsita te care să se p reteze la m ijlo a c e p u n itiv e d ecât în
m ă su ra în care h o m o s e x u a lii p ro d u c sc a n d a l p u b lic .

276
A rt. 2 0 0 C . pen. a fost (p a rţia l) e lim in a t d in p re v e d e rile
C . pen, d e o a re ce a ctu a lm e n te h o m o se x u a lita te a este c o n s i­
d erată o v a r ia ţ ie „ n o r m a lă “ a c o m p o rta m e n tu lu i s e x u a l
[ D S M - I V j . E t io lo g ia h o m o s e x u a lită ţii este m u lţifa c to ria lă .
F a c to ru l g e n e tic este in c o n sta n t lu a t în d iscu ţie . In u lt im u l
tim p se c o n s id e ră ca fiin d de in te re s trei aspecte;
- e tio lo g ia h o rm o n ală (exces de estrogeni m atern i în v ia ţa
in tra u te rin ă sau v a r ia ţ ii ale re c e p to rilo r s te ro iz i c e lu la ri) ;
- e tio lo g ia a n a to m ică (este cea m a i m o d ern ă teo rie, care
d is c u tă d esp re v a r ia ţ ii ale n u c le ilo r h ip o ta la m u s u lu i a n te ­
rio r, m a i m ic i în v o lu m la fe m e i şi la h o m o s e x u a li);
- e t io lo g ia p s ih o -s o c ia lă (tatăl ab sen t f iz ic sau d o m in a t
de m a m ă ş i sc h im b a re a ra p o rtu rilo r în fa m ilie ; m e d iu s o c ia l
care îm p ie d ic ă ra p o rtu l h e te ro -s e x u a l - p e n ite n cia re ).
S o d o m ia de sp e cie p resu p u n e un rap ort sexu al c u a n im a le
( z o o f ilie sa u b e stia lita te ).
P e rv e rs iu n e a m ijlo a c e lo r (a lg o la g n ia ) se re fe ră la aşa n u ­
m ite le „ p lă c e r i fiz ic e în s o ţite de d e z o rd in e m o ra lă “ , sa d is m u l
şi m a so e h is m u l. S a d is m u l re p re z in tă v o lu p ta te a se xu a lă o b ţi­
nută d o a r în m o m e n tu l to rtu ră rii v ic tim e i. S a tis fa c ţia s e x u a lă
creşte p e m ă su ră ce v io le n ţa este m a i m are. T o t s a d is m este
şi v a m p ir is m u l (s a n g u in a ris m u l). M a s o c h is m u l re p re z in tă
c o n tra riu l s a d is m u lu i.
C a ra c te ris tic ă p e n tm sa d ic este v io le n ţa re c id iv a tă , deter­
m inată de o co n ştiin ţă cla ră pe fo n d u l unei p e rso n a lită ţi d egra­
date. C o n s u lt u l p s ih ia t r ic m e d ic o -le g a l se im p u n e în toate
c a z u rile .
S u b t it lu l g e n e ric de p e rv e rs iu n i d iv e rs e sut g ru p a te o
su m e d e n ie de m a n ife s tă ri, n e în c a d ra b ile în c a te g o riile deja
tncnţionate. Se citează a ic i n e c ro filia , n a rc is is m u l, fe tiş is m u l,
v o y e ris m u l, g e ro n to filia , fro ttis m u l, a lă tu ri de m u lte a lte le ,
care de m u lte o ri se m a n ife stă ca o c o m b in a ţie a c e lo r expuse.
C la s ific a r e a dată m a i sus are un ca ra c te r strict d id a c tic ,
fund oarecu m depăşită în acest m om ent. E v o lu ţia c o n c e p te lo r

277
p s ih o lo g ic o - p s ih ia tric e a d e te rm in a i o nouă c la s ific a re , regă­
sită în ca d ru l D S M - I V ( n o m e n c la to ru l a fe c ţiu n ilo r p s ih ic e
al A s o c ia ţ ie i P s ih ia t r ilo r A m e r ic a n i) . O n o u ă c la s ific a re a
tu lb u r ă r ilo r p s ih o -s e x u a le d istin g e :
- tu lb u ră ri de id e n tita te a g e n u lu i;
- p a r a filii;
- d is fu n c ţii sexuale;
- tu lb u ră ri ale p u ls iu n ilo r se xu a le .
T re b u ie m e n ţio n a te separat d o a r tu lb u ră rile de id e n tita te
a g e n u lu i, cu n o scu te şi sub d e n u m ire a g e n e ric ă de tra n sse xu -
a lis m . A c e s t c o m p o rta m e n t s e x u a l d e v ia n t are im p lic a ţ ii
b io lo g ic e , p sih ice , s o c io -ju rid ic e , etice şi d e o n to lo g ic e d if e r i­
te în fu n c ţie de tară.
5 ^

T e rm e n u l de Ira n s s e x u a lis m a fo s t in tro d u s în 1949 de


C a ld w e ll ( p s h ih ia lru a m e rica n ) ca f iin d d o rin ţa o b s e s iv ă a
unui su b ie ct - de sex c la r d eterm inat - de sch im b a re a s e x u lu i,
cu s e n tim e n tu l in tim , au te n tic, de ap a rte n e n ţă la se x u l o p u s
şi d e z g u s t faţă de o rg a n e le g e n ita le p ro p rii. D e o s e b im tran s-
s e x u a lis m u l m a s c u lin p rim a r (ca re se m a n ife s tă d in p r im ii
ani de v ia ţă ) de tra n s se x u a lism u l se cu n d a r (recent). D ife re n ţa
faţă de tra n s se x u a lism u l fe m in in co nstă în fa p tu l că un su b ie ct
de se x fe m in in nu faee atât de m a ri e fo rtu ri de sc h im b a re a
s e x u lu i. S t a b ilir e a d ia g n o s t i c u lu i d e I r a n s s e x u a lis m
p re su p u n e un e x a m e n c lin ic o - p a r a c lin ic d e ta lia t ( p re lu n g it
d e lib e ra t peste 2 a n i), care p o a te e u lm in a c u d e c iz ia de
s c h im b a re a se x u lu i.

278
CAPITOLUL 20
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ
PSIHIATRICĂ
P ro b a ţiu n c a m e d ic o -le g a lă p s ih ia t r ic ă a cu n o scu t m a ri
o s c ila ţii în tim p , f iin d legată d ire c t şi o rg a n ic de stru ctu ra
so cia lă a e p o c ilo r şi statelor şi im p lic it de e v o lu ţia c o n c e p te lo r
de drept, m ă rtu rie f iin d o serie de c o d u ri şi le g i e xiste n te cu
m u lt în a in te a e re i noastre.
E x p e rtiza m e d ic o -le g a lă p sih ia trică are caracter m u ltid is c i-
plinar, aportul m e d ic in e i legale fiin d p red o m in an t interpretativ,
în concordanţă cu d e fin iţia acceptată a acestei sp e cia lită ţi m e d i­
cale. E x p e rtiza m e d ico -le g a lă p sih iatrică face parte d in categoria
e x a m in ă rilo r m e d ic o -le g a le ale p erso an e lo r v ii, fiin d p revăzu tă
şi so licitată în unele a rtico le ale C o d u lu i Penal, şi este reg lem en ­
tată în ca d m l C o d u lu i de Procedură Penală. O rganizarea p ractică
a acestei e xp e rtize este prevăzută în legea p riv in d organ izarea
activităţii şi fim c ţio n ă rii Instituţiilor M e d ic o -L e g a lc ( O G 1/2000,
devenită L e g e a nr. 459/2001).

C a d ru l j u r id ic ş i o r g a n iz a t o r ic al e x p e rtiz e i

A r t ic o lu l 48 d in C . pcn. d efin eşte natura ju rid ic ă a n o ţiu n ii


de ire s p o n s a b ilita te p re c iz â n d că: „ N u c o n s titu ie in fra c ţiu n e
(apta p re v ă zu tă de legea penală d acă lă p tu ito n il în m o m e n tu l
s ă v â rş irii fa p te i, fie d in cau za a lie n a ţie i m in ta le , fie d in alte
cauze, nu p u te a să -şi dea seam a de a c ţiu n ile sau in a c ţiu n ile
sale, ori nu putea fi stăpân pe e le ‘ \
Responsabilitatea, respectiv posibilitatea tragerii la răs­
pundere penală a învinuitului reprezintă o noţiune juridică
rare sub aspect medical reprezintă „totalitatea particularită­

279
ţ ilo r p s ih ic e ale in d iv id u lu i care-1 fa c p e aeesta c a p a b il să
în ţe le a g ă lib e rta te a ş i n e ce sita te a a c ţ iu n ilo r sale şi să a p re ­
cie ze co n se cin ţe le fa p te lo r sale atu n ci câ n d a cţio n ează co n tra r
n o rm e lo r de c o n v ie ţu ire s o c ia lă şi a le g ilo r “ .
C o d u l de P ro c e d u ră P e n a lă , în c u p rin s u l art. 1 1 6 -1 2 5 d in
S e c ţiu n e a X , p re v e d e o rd o n a re a şi o b lig a tiv ita te a e x p e rtiz e i
(art. 117), astfel: „e fe c tu a re a u n e i e x p e rtiz e p s ih ia tric e este
o b lig a to rie în c a z u l in f r a c ţ iu n ii de o m o r d e o se b it de g ra v ,
p re cu m şi atu n ci câ n d o rg a n u l de u rm ă rire p e n a lă sau in stan ţa
de ju d e c a tă au în d o ie li a su p ra s tă rii p s ih ic e a în v in u it u lu i
sau in c u lp a tu lu i^ .
In a rtic o le le u rm ă to a re se re g le m e n te a ză p ro b le m e le p r i­
v in d p ro c e d u ra e x p e r t iz e i, e x p e rţii o f ic ia li, lă m u r ir i date
e x p e rţilo r ş i p ă rţilo r, d re p tu rile e x p e rtu lu i, ra p o rtu l de e x p e r­
tiz ă (art. 122), c o n ţin u tu l ra p o rtu lu i (art. 123), s u p lim e n tu l de
e x p e rtiz ă şi, în art. 124, n o ile e x p e rtiz e .
E x p e r t iz a p s ih ia t r ic ă m e d ic o - le g a lă se e xe cu tă de că tre
o c o m is ie in s titu ită în a ce st sco p , fo rm a tă d in tr-u n m e d ic
le g is t şi d o i m e d ic i a v â n d ca s p e c ia lita te p s ih ia tria . C o m is ia
p oate fu n c ţio n a n u m a i în ce n tre le u n d e e x is tă s e r v ic ii sa u
cab in ete m e d ic o -le g a le şi sp ita le sau s e c ţii de p sih ia trie . D a c ă
e x p e rtiz a p riv e ş te u n m in o r, în C o m is ia de E x p e r tiz ă v o r f i
c o o p ta ţi în m o d o b lig a t o r iu s p e c ia liş t i de n e u ro p s ih ia trie
in fa n t ilă ş i e v e n tu a l p s ih o p e d a g o g i.
E x p e r t iz a p s ih ia t r ic o - le g a lă se v a exe cu ta, în p r in c ip iu ,
d u p ă u rm ă to a re le re g u li:
a) observaţie c lin ic ă p rin internarea expertizaţilor, dacă este
ca zu l, apelându-se la toate in v e stig a ţiile c lin ic e şi de laborator;
b) co n su lta re a u rm ă to a re lo r date d in d o sa m l cauzei: ante­
ce d e n te le m e d ic a le a le e x p e rtiz a tu lu i, an te ced en te le p e n a le
şi ancheta s o cia lă , m o b ilu l şi îm p re ju ră rile în care s-a să v â rşit
in fra c ţiu n e a ;
c) e x a m e n u l p s ih ic , efe ctu a t im e d ia t d u p ă id e n tific a re a
în v in u it u lu i.

280
în ca zu l când sunt supuse exp e rtize i persoane cu tu lb u ră ri
p sih ice, abate în p e ric o l, în c o n c lu z iile ra p o rtu lu i de e xp e rtiză
se v o r p ro p u n e şi m ă s u rile ce tre b u ie luate în c o n fo rm ita te
cu d is p o z iţ iile le g a le (m ă su ri de siguranţă).
în c a z u l e x p e r tiz ă r ii m in o r ilo r , c o n c lu z iile ra p o rtu lu i de
e x p e rtiz ă v o r m e n ţio n a o b lig a to riu m ă s u rile m e d ic o -p s ih o -
p e d a g o g ice care u rm e a ză a fî luate pentru a sig u ra re a d e z ­
v o ltă rii În e o n d iţii co re sp u n ză to a re a p e rs o n a lită ţii e o p ilu lu i.

O b ie c t iv e le e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le
p s ih ia t r ic e
E x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă p s ih ia tric ă ră m â n e p rin e x c e ­
lenţă o e x p e rtiz ă m e d ic a lă cu un cad ru b in e d e fin it ca re are
sco p u l fin a l de a o fe ri ju s tiţie i c rite rii m e d ic o -le g a le o b ie c tiv e ,
pe b aza că ro ra o p e rso a n ă p oate f i trasă la răsp u n de re p e n a lă ,
în c o n d iţ iile în care are ca p a cita te a de a ră sp u n d e de fa p te le
sale. Faţă de gam a larg ă a b o lilo r, sin d ro a m e lo r şi tu lb u ră rilo r
p sih ice , care im p u n e x a m in ă ri c o m p le x e de sp e cia lita te , s c o ­
pul e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le p s ih ia tric e re z id ă în a s ta b ili
d is ce rn ă m â n tu l c e lu i e xa m in a t.
E x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă p s ih ia tric ă g ene rează un d o c u ­
m ent p ro b a to riu care ajută ju s t iţ ia în s ta b ilire a re s p o n s a b i­
lităţii. Pe b aza c o n c lu z iilo r e xp e rtize i, ju s tiţia are p o sib ilita te a
de a s ta b ili dacă o p e rso a n ă este sau n u re sp o n sa b ilă .
Starea de vin o v ă ţie presupune prezenţa discernăm ântului în
momentul săvârşirii faptei. D acă justiţia stabileşte responsabilitatea,
e xp ertiza m e d ic o -le g a lă p sih ia tric ă , în urm a co ro b o ră rii u n u i
c o m p le x de date p r iv in d în v in u it u l, are o b lig a tiv ita te a de a
st abili p a r a m e t r ii d is c e r n ă m â n t u lu i. E x p e r t iz a , d e ş i
co m p le xă , nu este rig id ă , ia r sim p la cunoaştere a ca ra c te ru lu i
laptci - deşi im p o rta n tă - nu este su ficie n tă . Se im p u n e o
.maliză p s ih o -p a to lo g ic ă a p e rso a n e i re s p e c tiv e în sc o p u l
siahilirii le g ă tu rii d in tre tu lb u ră rile p s ih ic e ale ace steia şi

281
a cte le c o m is e , p re c u m şi de a p r e c iz a p re ze n ţa sau absen ţa
m ă s u rilo r de sig u ran ţă luate de către autor, an te rio r, în tim p u l
şi dup ă c o m ite re a fa p te i p e n a le , în s c o p u l în lă t u r ă r ii u rm e lo r
şi p r o b e lo r ce l-a r fi p u tu t d e m a sca .
P e b a za tu tu ro r acestor date se p o t face a p re cie ri o b ie c tiv e
a su p ra c a p a c ită ţii fă p ta ş u lu i de a în ţe le g e atât c o n ţin u tu l
a c tu lu i a n tis o c ia l c o m is , cât ş i c o n s e c in ţe le s o c ia lm e n te p e r i­
c u lo a s e ce d e cu rg d in acesta.
Discernământul re p re z in tă o fu n c ţie p s ih ic ă de s in te z ă
p rin c a re p e rso a n a este în m ă s u ră să co n c e a p ă p la n u l, etap ele
de d e sfă şu ra re , p re c u m şi u r m ă r ile ce d e cu rg d in s ă v â rşire a
u n e i a c ţiu n i. R e p re z in tă d e c i c a p a c ita te a s u b ie c tu lu i de a -şi
o rg a n iz a m o tiv a t a ctiv ita te a . E x p r im ă lib e rta te a de a c ţiu n e a
in d iv id u lu i de a să v â rşi acte ca re se p o t integ ra s o cia l, in te g ra ­
re p e c a re in d iv id u l o în ţe le g e ş i o re sp e c tă c a o c o m a n d ă
s o c ia lă in te rio riz a tă , ca o d a to rie m o ra lă .
A c e a s tă flin c ţie depin de de d o u ă ca te g o rii de factori, ce ţin:
a) d e stru ctu ra p e r s o n a lită ţii in d iv id u lu i;
b ) de stru ctu ra c o n ş tiin ţe i a ce stu ia în m o m e n tu l c o m ite r ii
fap tei.
E x p e r t iz a tre b u ie să d e fin e a s c ă stru ctu ra p e rs o n a lită ţii
in d iv id u lu i, g ra d u l de d e z v o lta re in te le c tu a lă , g ra d u l de in ­
stru ire g e n e ra lă şi p ro fe s io n a lă , g ra d u l de e d u c a ţie fa m ilia lă ,
stru ctu ra c o n s titu ţio n a lă , e x p e rie n ţa de v ia ţă a le s u b ie c tu lu i.
U n e o ri, se p o a te co nstata p re z e n ţa u n o r fa c to ri o rg a n ic i ce re ­
b r a li sau s o m a to v is c e ra li, fa c to r i tra u m a tic i, t o x ic i etc. su s­
c e p t ib ili de a scădea n iv e lu l p e rs o n a lită ţii.
C o n ş t iin ţ a p oate f i m o d ific a t ă în u rm ă to a re le s itu a ţii:
o b o se a lă , in g e s tie de a lc o o l, a fe c ţiu i c o e x is te n te sau u n e le
c irc u m s ta n ţe p s ih o p a to lo g ic e , c u m a r fi: a m e n in ţa re a , fric a ,
iz o la re a etc.
In stru ctu ra c o n ş tiin ţe i se p o t d is tin g e p a tm n iv e lu ri:
1. c o n ş tiin ţa elem en tară, ca re a sig u ră n iv e lu l de ve g h e ,
v ig ile n ţ a şi n iv e lu l de p re ze n ţă te m p o ro -s p a ţia lă ;

282
2. c o n ş tiin ţa o p e ra ţio n a i-lo g ic ă , p r in care p ro c e se le inte-
leetu ale, p e rc e p tu a le ş i de g â n d ire cap ătă co eren ţă şi re fle c tă
o b ie c tiv realitatea;
3. c o n ş tiin ţa a x io lo g ic ă , de o rd o n a re a v a lo r ilo r d u p ă
c r it e r iile s o c ia le curente;
4. c o n ş tiin ţa etică , p r in care s u b ie c tu l este c a p a b il să
d is c e a m ă b in e le şi ră u l p e care fa p te le sa le le p o t p r ic in u i
s o c ie tă ţii.
P e rs o n a lita te a in d iv id u lu i este p r iv it ă p r in p ris m a a tre i
m a ri c a te g o rii de p e rs o n a lita te - de tip A , B , C (d u p ă D S M
I V şi lO C D lO ) .
C a te g o ria de p e rs o n a lita te A g ru p e a z ă in d iv iz i de tip:
- P a ra n o id (n e în c re d e re şi s u s p ic iu n e );
- S c h iz o t ip a l (c o m p o rta m e n t c iu d a t, cre d e în m a g ie şi
s u p e rs tiţii, s u s p ic io s );
- S c h iz o id (in te re s re d u s p e n tru r e la ţ iile in te ru m a n e , le ­
g ă tu ri s o c ia le a p ro a p e in e x iste n te ).
C a te g o ria de p e rs o n a lita te B :
- A n t is o c ia l (tu lb u ră ri de in te g ra re s o c ia lă , c o m p o rta ­
m ent a g re s iv în c ă d in c o p ilă rie );
- B o r d e r lin e - de g ra n iţă - ( in s ta b il, d a r cu im p lic a ţ ii
in te rp e rso n a le p u te rn ice , c o m p o rta m e n t s u ic id a r d e m o s tra tiv
frecven t, p ro m is c u ita te se xu a lă , c o m p o rta m e n t d is c o rd a n t,
asp ect s e x u a l se d u că to r);
- H is t r io n ic ( c o m p o rta m e n t te a tra l, d o re s c să ca p te ze
aten ţia şi c o m p a s iu n e a s e m e n ilo r - au te n d in ţa de a da u n
ca ra c te r p u te rn ic e ro tic o ric ă re i r e la ţ ii in te rp e rs o n a le );
- N a r c is is t ic (sens de a u to -im p o rta n ţă m a x im ă , n u au
în ţe le g e re u m a n ă şi n u se id e n t ific ă c u n e c a z u r ile c e lo r d in
jur. P o t avea u n c a ra c te r s fid ă to r, arogant).
C a te g o ria de p e rs o n a lita te C :
- E v ita n t - e z ita n t ( fr ic ă de r e la ţ ii in te ru m a n e , c re d in ţa
de in fe rio rita te );
- D e p e n d e n t (n u p o t lu a un m in im de d e c iz ii fă ră m u lt i­
ple c o n s u ltă ri);

283
- O b s e s iv - c o m p u ls iv ă ( h ip e re x a c l, le n d in la dc a ţin e
liste, d e ta lii, e x e lu d p lă e e re a v ie ţ ii în favo a re a d a to rie i, as-
peet şi c o n d u ită rig id ă ).
In afara a ce sto r c a te g o rii s p e c ific e de p e rso n a lita te , rnai
tre b u ie ţin u t co n t şi de alte c a ra c te ris tic i in d iv id u a le care pot
nuanţa m u lt m a i b in e o co n d u ită în tr- u n a n u m it m o m en t:
- asp ectu l n e v ro tic al u nei p e rs o n a lită ţi (speriat, a n x io s);
- e x tro v c ilitu l (orientat cxtern)/introvetlitul (orientat intern);
- o stilita te /a c c e p ta b ilita te ;
- d esch id ere a in d iv id u lu i către un a n u m it gen de c o m p o r­
tam ent;
- c o n ş tiin c io z ita te a in d iv id u lu i.
.8
M e t o d o lo g ia e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le
p s ih ia t r ic e
C o m is iile de e x p e rtiz ă sunt c o m p u s e d in tr-u n m e d ic
le g is t şi d o i m e d ic i p s ih ia tri. C a d r u l de d esfăşu rare a e x p e r­
tiz e i este re p re ze n ta t ce l m a i fre c v e n t de s e d iile s e r v ic iilo r
ju d e ţe n e de m e d ic in ă le g a lă sau de In stitu te le M e d ic o -L e g a le .
în m o d e x c e p ţio n a l şi n u m a i după ca z, acestea se p ot d e sfă şu ­
ra şi la n iv e lu l u n u i s p ita l de p s ih ia trie (b o ln a v g rav, n e tra n s­
p o rta b il) sau al u n u i sp ita l p e n ite n c ia r ( in fra c to ri d e o s e b it
de p e r ic u lo ş i sau n e tra n s p o ila b ili) . în sc o p u l o b ţin e rii u n o r
c o n c lu z ii cât m a i co re c te şi v a lo ro a s e , c o m is ia re cu rg e la o
g am ă d iv e rs ă de e x a m in ă ri şi a n a liz e in e re n te m e to d o lo g ie i
şi e ta p e lo r e x p e rtiz e i.
P rim a etapă este su pu ne rea in fra c to ru lu i, im e d ia t d u p ă
c o m ite re a fap tei (în s itu a ţia în ca re este d e sco p e rit), u n u i
exam en n euro p sih iatric efectuat de o c o m isie com pusă dintr-un
m e d ic le g is t şi d o i p s ih ia tri. D e şi e x a m in a re a c lin ic ă , adesea
a m b u la to rie , nu are de o b ic e i v a lo a re a unei e x p e rtiz e , ea
tre b u ie să fie cât m a i co m p le tă şi a m ă n u n ţită cel p u ţin în
p riv in ţa f u n c ţ iilo r p s ih ic e de bază.

284
A c e a s tă e x a m in a re are o im p o rta n ţă uneori c o v â rşito a re ,
d eo are ce p oate s u rp rin d e ta b lo u l p s ih o lo g ic al în v in u it u lu i
în tim p u l faptei. A s tfe l, se d e scriu stări de raptus s e h iz o fre n ic ,
c riz e de a g ita ţie m a n ia c a lă , stări c o n fu z iv e d e lira n te , b e ţie
p a to lo g ic ă ctc., sau se eonturează stări deosebite de an xietate,
d ep re sie, stări re a c tiv e - team ă, stări o b s e s iv o -fo b ie e , toate
fiin d de fapt ele m e n te h otărâtoare în s ta b ilire a d ia g n o s tie u lu i
şi a c o re la ţie i b o a lă - tu lb u ră ri - fapta p e n a lă eo m isă.
A c e s t ta b lo u p s ih o p a to lo g ic treb u ie co nsem nat şi reţin u t,
în re g is tra t (e h ia r p e bandă v id e o ). P e tot tim p u l e x a m in ă r ii
treb u ie avu t în v ed e re faptul că în v in u it u l poate, după seurge-
rea u nei p erioad e de tim p de la faptă, să-şi m o d ific e co m p o rta ­
m en tu l, în u rm a c o n ta c te lo r cu apărarea, cu ru d ele, c u c e i
d in m e d iu l de d e te n ţie etc., fie d e v e n in d rău in te n ţio n a t p rin
s im u la re a sau su p ra s im u la re a u n e i s e rii de tu lb u ră ri, adesea
stări de n e g a tiv is m şi n eco o p erare, fie că zâ n d p ra d ă u n o r
tu lb u ră ri g ra v e re a c tiv e , fu n c ţio n a le (s in d ro m u l G a n se r), fie
m o d ific â n d u - ş i ta b lo u l p s ih o p a to lo g ic in iţ ia l şi re a l (ca re
in v o lu e a z ă şi se re m ite sau se agravează).
E x a m in ă r ile p e m rit şi co n tu rarea u n o r in d ic a ţ ii p e n tru
oi g anele de u rm ă rire şi anchetă, p riv in d m o d u l de d esfăşurare
a a n ch e te i, dacă aceasta poate c o n tin u a sau se face n ece sa ră ,
in tr-o p rim ă etapă, in te rn a re a in fra c to ru lu i pentru tratam en t
oi i c h ia r a d m in is tra re a unui tratam ent a m b u la to riu pe tim p u l
u rm ă ririi.
M e to d o lo g ia im p u n e ca în adresa sau în o rd o n a n ţa de
s o lic ita re a e x p e rtiz e i să fie inserate o se rie de date (re zu m a -
iiv e ) p riv ito a re la in fra cto r, p re cu m şi d o sa ru l c o m p le t al
ra u z e i d in care să reiasă m o d u l a m ă n u n ţit în care s-a c o m is
infracţiun ea. A c e a s ta are ca scop scoaterea în evidenţă a trăsă-
Iuri lor p a to lo g ice ale su b iectu lui (la m om entu l faptei), precum :
h alu cin aţii, d elir, id e i de persecuţie, beţie p ato log ică ctc.
l ’ entru a fa c ilita e xa m in a re a , d o sa ru l nu treb u ie să se
lim ite z e la cle m e n te p r iv in d fapta şi in fra c to ru l; astfel, co -

285
m is ia treb u ie să a ib ă la d is p o z iţie şi a ctele m e d ic a le p r iv in d
trecutul p sih o p a to lo g ic a ! în v in u itu lu i sau in c u lp a tu lu i. U n e o ri,
in v e s tig a ţiile tre b u ie să p re c iz e z e p ână şi c o n d iţ iile în care
s-a născut a g re so ru l (naştere la b o rio a să , a s f ix ia la naştere,
a p lica re a de fo rc e p s ctc.), date p r iv in d m o d u l de viaţă a fa m i­
lie i în care acesta a tră it şi s-a d e z v o lta t, o c u p a ţia p ă rin ţilo r,
n u m ăru l c o p iilo r, sursele de existenţă, c lim a tu l fa m ilia l, fa m i­
lii d e z o rg a n iz a te , b o li ere d ita re în fa m ilie .
E le m e n te le p s ih o p e d a g o g ic e ce le m a i in te n s s o lic ita te
p entru o e v a lu a re co re c tă a p e rio a d e i de tim p p r iv in d ş c o ­
la riz a re a sunt: p e rfo rm a n ţe le şc o la re , fre c v e n ţa p r ie te n iilo r
avute, fe lu l c u m a re a cţio n a t la m ă s u rile d is c ip lin a re a p lica te ,
a p titu d in i şi în c lin a ţ ii e v id e n ţia te în p e rio a d a re sp e c tiv ă , Uşa
p s ih o lo g ic ă d in u ltim a cla să de lic e u , p re c u m şi o ric e fe l de
date u tile p e n tru a o g lin d i p e rso n a lita te a c e lu i în cauză.
D e o d e o se b ită v a lo a re , m a i ales la tin e ri, o au d ate le
p ro v e n ite d in m e d iu l m ilita r, ştiut f iin d fa p tu l că u n ii in d iv iz i
pot avea un co m p o rta m e n t n o m ia l sau c v a s in o n n a l până să-şi
în d e p lin e a s c ă s ta g iu l m ilita r; cei m a i m u lţi m a n ife stă re a c ţii
n e g a tiv e faţă de e xe cu ta re a o r d in e lo r şi resp e cta re a re g u la ­
m e n te lo r, adesea aju n g ân d să fie in te rn a ţi în s e c ţiile de p s ih i­
atrie ale s p ita le lo r m ilita re , ceea ce im p u n e cu noaşterea f o ilo r
de o b se rva ţie , a b ile t e lo r de ie ş ire d in sp ita l, m o tiv e le p e n tru
care au fo st s c o ş i ca in a p ţi d in râ n d u rile a m ia te i.
D a le le s o lic ita te de la lo c u l de m u n că sunt; a titu d in e a
faţă de m u n că , m o d u l de in teg rare în c o le c tiv (eventu al so c io -
g ra m a g r u p u lu i de m u n c ă d in ca re să se a p re c ie z e lo c u l
in c u lp a t u lu i în sfe ra r e la ţ iilo r d in tre m e m b r ii g ru p u lu i) ;
schim barea lo c u lu i de m u n că, e v e n tu a le le c o n fiic te , absenţele
de la s e rv ic iu , m a n ife s tă rile a g re siv e etc.
I n v e s tig a ţiile m e d ic a le c lin ic e şi p a r a c lin ic c sunt n e ce ­
sare în m a jo rita te a c a z u rilo r, ia r în in fra cţiu n e a de o m o r d e v in
o b lig a to rii. Internarea nu este o b lig a to rie în toate e x p e rtiz e le
tn c d ic o -le g a lc p s ih ia tric e ; a c o lo unde e le m e n te le c lin ic e şi

286
d atele m e d ic a le (a c te le ) a n te rio a re ale c e lu i e x a m in a t su nt
su ficie n te , c o n c lu z iile p o t f i s ta b ilite şi d u p ă u n s im p lu e x a ­
m en a m b u la to r.
în m u lte s itu a ţii, s im p la o b se rv a ţie c lin ic ă a s u b ie c tu lu i,
pe o p e rio a d ă de c â te v a săp tăm ân i, p o a te fi e d ific a to a re în
s ta b ilire a d ia g n o s tic u lu i. în rest, se re c o m a n d ă m a i fre c v e n t
in v e s tig a ţii c u m ar fi: e x a m e n u l R B W ( d ia g n o s tic u l s if ilis u ­
lu i), al lic h id u lu i c e fa lo ra h id ia n , e x a m e n u l fu n d u lu i de o c h i,
m ăsurarea te n s iu n ii a rte ria le , c o n s u ltu l n e u ro lo g ic , e x a m e n u l
e le c tr o e n c c fa lo g ra fic ( s im p lu , cu a c tiv a re sau p ro v o c a re la
a lc o o l), c o n s u ltu l g e n e tic etc.
E x a m e n u l p s ih o lo g ic este im p o rta n t în d e te rm in a re a
stru ctu rii p e rs o n a lită ţii s u b ie c tu lu i. Se p o t d ep ista u n e le trăsă­
tu ri a n o rm a le , p a to lo g ic e , a le p e rs o n a lită ţii, ca re p o t avea o
leg ătu ră c a u z a lă c u fa p te le săvârşite. E x a m e n u l p s ih o lo g ic
este n ecesar la m in o r i, b ă trâ n i (tu lb u ră ri de in v o lu ţie ) , la p s i-
h o tic i, la d e b ili m in t a li. A c e s t e x a m e n se im p u n e u n e o ri a f i
repetat şi c o m p le te a z ă e x a m e n u l p s ih ia tric , c o n trib u in d a stfe l
la s ta b ilire a d ia g n o s t ic u lu i.
T oate e le m e n te le a m in tite cu p r i v ire la stru ctu ra p e rso n a ­
lit ă ţ ii in fr a c t o r u lu i im p u n cu n o a şte re a în p r o fu n z im e a e le ­
m e n te lo r d in d o s a r le g a te de faptă. A d e s e a , d in tr-o s im p lă
d e c la ra ţie se p o t re ţin e date im p o rta n te d in ca re re z u ltă c ă
în v in u it u l a m a i a v u t c o m p o rtă ri p a to lo g ic e sau că în tre el ş i
v ic tim ă au m a i e x is ta t c o n f lic t e sau a m e n in ţă ri re c ip ro c e etc.
în fin a l, e x p e rtiz a , p e b aza c o r o b o r ă r ii tu tu ro r d a te lo r
m e d ic a le şi g e n e ra le o b ţin u te , tre b u ie să s ta b ile a s c ă şi să
p re c iz e z e , în c a d ru l c o n c lu z iilo r , u rm ă to a re le :
- b o a la p s ih ic ă de care su feră su b ie c tu l o ri ca d ru l s in d ro -
m a tic p s ih ic p re z e n ta t sau u n e le s im p to m e m a i e v id e n te ;
- tu lb u ră rile p s ih ic e caracte ristice b o lii resp ective (agre­
sivitate, tu lb urări de percepţie, de gândire etc.) şi legătura cau zală
(corelaţia) dintre aceste tulb u rări şi săvârşirea faptei (m o tiv a ţie
p sih o p a to lo g ică a m o b ilu lu i şi a m o d u lu i dc acţiune);

287
- leg al de boala p sih ică, de tu lb u ră rile generale de aceasta
şi de starea subiectului din tim pu l săvârşirii faptei, trebuie stabilit
dacă acesta a avut d iscern ăm ântu l păstrat, scăzut sau abolit;
- în fin a lu l c o n c lu z iilo r se im p u n e recom an darea m ă s u ri­
lo r de sig u ra n ţă cu ca ra c te r m e d ic a l, in d iv id u a liz a t e p e n tru
fie c a re su b ie ct.

M ă s u r i d e s ig u r a n ţ ă c u c a r a c t e r m e d ic o -
le g a l

M ă s u r ile de sig u ra n ţă p re v ă z u te de C o d u l p e n a l sunt:


I !

Art.112 C. pen.
- o b lig a re a la tra ta m e n t m e d ic a l;
- in te rn a re a m e d ic a lă ;
- in te rz ic e re a de a o c u p a o fu n c ţie etc.

Art.113 C. pen.
Se re fe ră la fă p tu ito rii care, d a to rită u n o r b o li sau in t o x i­
ca ţii cro n ice , p re z in tă p e ric o l p entru societate. E i sunt o b lig a ţi
la tratam en t m e d ic a l p ân ă la în să n ă to ş ire . D acă nu respectă
in d ic a ţiile , p a c ie n ţii sunt o b lig a to riu internaţi. A c e a s tă m ăsură
se poate a p lic a şi în tim p u l e x e c u tă rii pedepsei.
A r t ic o lu l 113 C . pen. p re v e d e o b lig a re a la tratam en t a
fă p tu ito ru lu i care, s u fe rin d de o b o a lă sau de o in to x ic a ţie
c ro n ic ă cu a lc o o l, stu p e fia n te sau alte substanţe, p re z in tă pe­
r ic o l s o c ia l.
T e x tu l de le g e nu d e fin e şte b o lile respective şi n u d escrie
toate su b sta n ţe le care î l p ot in t o x ic a c ro n ic pe la p tu ito r. F ie
că este v o rb a de b o li p s ih ic e sau in t o x ic a ţ ii c ro n ic e , acestea
sunt s u s c e p tib ile dc a c o n s titu i o b ie c tu l Ira la m e n lu lu i m e d i­
cal în a m b u la to r.

288
M ă s u ra de s ig u ra n ţă a o b lig ă r ii la tratam en t m e d ic a l
poate fi lu ată faţă de fă p tu ito r, in d ife re n t d acă ace stu ia i s-a
a p lic a t sau n u o pedeapsă.
B o a la o ri in to x ic a ţia c ro n ic ă tre b u ie constatate de o rg a ­
nele sanitare de sp e cia lita te , în speţă de c o m is iile de e x p e rtiză
m e d ic o -le g a lă p s ih ia tric ă , s in g u re le c a re se p ot p ro n u n ţa
asu pra c a z u r ilo r ce n e ce sită o b lig a re a la tratam en t m e d ic a l.
M e d ic ii le g iş t i şi p s ih ia t r ii p o t a p re c ia c ro n ic ita te a b o lii
p s ih ic e sau a in t o x ic a ţ ie i cu a lc o o l, stu p e fia n te sau alte astfel
de su bstan ţe şi m ă su ra în care se m o d if ic ă p s ih ic u l in d iv id u -
lu i, în se n su l că ace sta n u -şi v a m a i p u te a re p re ze n ta în m o d
co rect co n se cin ţe le fa p te lo r sale. M o d if ic a r e a p s ih ic u lu i atrage
d u p ă sin e starea de p e ric u lo z ita te p e n tru so cietate.
M ă s u ra de sig u ra n ţă a o b lig ă r ii la tra ta m e n t m e d ic a l se
ia pe o durată n edeterm inată, luân d sfâ rşit d o ar dacă se consta­
tă un e le m e n t d e te rm in a n t - în s ă n ă to ş ire a in d iv id u lu i.
M ă s u r ile de s ig u ra n ţă p re v ă z u te de a r t ic o lu l 113 C . pen.
SC p ot a p lic a în m o d p r o v iz o r iu ş i p e p a rc u rs u l u r m ă r ir ii
p enale sau a ju d e c ă r ii. în c a z u l în c e t ă r ii u r m ă r ir ii p e n a le , a
sc o a te rii de sub u rm ă rire p e n a lă sau câ n d p ro c e s u l p e n a l ia
sfâ rşit în faţa in s ta n ţe i de ju d e c a tă şi se co n sta tă că fapta ce
fortnează o b ie c tu l în v in u ir ii n u este p re v ă zu tă de legea p e n a lă
sau nu a fost să v â rş ită de in c u lp a t, m ă su ra de sig u ra n ţă lu a tă
p r o v iz o r iu v a în c e ta , n e fiin d în d e p lin it ă c e rin ţa le g ii - de a
SC în fă p tu i o fa p tă p en ală. în acest caz, in sta n ţa u rm e a z ă să
s(.-sizeze o rg a n u l a d m in is tra tiv co m p e te n t p en tru a se lu a m ă ­
su rile adecvate.
C â n d m ă s u ra p ro p u s ă în s o ţe ş te p e d e a p sa în c h is o r ii,
li a la m c n tu l se v a e fe ctu a şi în t im p u l e x e c u tă rii p e d e p se i.
In acest caz, a l o b lig ă r ii la tra ta m e n t m e d ic a l, p ro c e d u ra
c s ic urm ătoarea: în c a z u l în care m ă su ra de sig u ra n ţă s-a
luni in o v iz o riu , în fa z a de u rm ă rire sau ju d e ca tă , p ro c u ro ru l
Kiui Instanta care a lu a t m ăsura o v o r c o m u n ic a D ire c ţie i S a n i-

289
tare Ju d e ţe n e p e te rito r iu l c ă re ia lo c u ie ş te p e rso a n a în cau ză.
D ir e c ţ ia S a n ita ră c o m u n ic ă p e rso a n e i faţă de ca re s-a luat
m ă su ra de sig u ra n ţă u n ita te a sa n ita ră u nd e i se v a a d m in is tra
tra ta m e n tu l.
O r d in u l de e xe cu tare ce se re fe ră la o b lig a re a la tratam en t
m e d ic a l co n stă în c o m u n ic a re a fă cu tă de către in s ta n ţa de
ju d e c a tă a c o p ie i de p e d is p o z it iv u l h o tă râ rii d e fin it iv e şi a
c o p ie i de p e ra p o rtu l de e x p e rtiz ă m e d ic o -le g a lă p s ih ia tr ic ă ,
o rg a n e lo r ce au o b lig a ţia de a d u ce la în d e p lin ir e o r d in u l
(art. 4 2 9 a lin . 1 C . pr. p en.).
O r d in u l de e x e cu ta re se c o m u n ic ă de către in s ta n ţă şi
p e rs o a n e i în ca u ză . O r d in u l de e xe cu ta re se c o m u n ic ă a d m i­
n is tra ţie i lo c u lu i de d eten ţie, câ n d o b lig a re a la tra ta m e n t m e ­
d ic a l în s o ţe ş te p e d e a p sa în c h is o r ii, o ri p riv e ş te o p e rs o a n ă
a fla tă în stare d e re ţin e re (art. 4 2 9 a lin . 3 C . pr. p en .).
U n ita te a san itară u n d e a fo st rep artizată p erso an a în cau ză
p e n tru e fe c tu a re a tra ta m e n tu lu i m e d ic a l este o b lig a t ă să
c o m u n ic e in s ta n ţe i ca re a d is p u s e x e cu ta re a m o d u l c u m se
c o m p o rtă c e l în ca u ză , d a c ă tra ta m e n tu l a p lic a t este e fic ie n t
şi d a c ă p o a te f i c o n tin u a t în a c e le a ş i c o n d iţii.
C â n d c o m u n ic a re a se re fe ră la p re ze n ta re a p e rs o a n e i la
tra ta m e n t, a tu n c i ea se fa c e in sta n ţe i ce a d is p u s e xe cu ta re a .
C e le la lt e date se c o m u n ic ă in sta n ţe i care a d is p u s e x e cu ta re a
n u m a i d a că aceasta se a flă p e aceeaşi ra ză te rito ria lă cu u n ita ­
tea sa n ita ră . în c a z co n tra r, c o m u n ic a re a se face ju d e c ă t o r ie i
p e a c ă re i ra z ă te rito r ia lă se a flă u n ita te a sa n ita ră re s p e c tiv ă .
î n c a z u l în care p e rso a n a o b lig a tă la tra ta m e n t m e d ic a l
se a flă în stare de d eten ţie, c o m u n ic a re a se fa ce la lo c u l de
d e ţin e re (art. 4 3 0 a lin . 3 C . pr. pen.). D a c ă p e rso a n a faţă de
ca re s-a lu a t m ă su ra o b lig ă r ii la tratam en t m e d ic a l n u se p re ­
z in tă re g u la t la tratam ent, se poate d isp u n e internarea acesteia.
H o tă râ re a in sta n ţe i p o a te f i atacată cu re cu rs, d a r acesta
nu su sp e n d ă e x e cu ta re a m ă s u rii.

290
Art.114 C. pen.
S e re fe ră la fă p t u it o r ii b o ln a v i m in ta li sau t o x ic o m a n i,
care p re zin tă p e ric o l p c n tm societate. Se pot lua m ă su ri p e n tru
intern area ace sto ra în tr-u n in s titu t m e d ic a l de sp e c ia lita te .
A r t ic o lu l 1 14 C . pen. p re v e d e că a tu n ci câ n d fă p tu ito ru l
este b o ln a v m in ta l o ri to x ic o m a n şi se a flă în tr-o stare ca re
p re z in tă p e ric o l p e n tru so cietate, se p oate lu a m ă su ra in te r­
n ă rii acestuia în tr-u n in s titu t m e d ic a l de sp e cia lita te , cu p a ză ,
până la în să n ă to ş ire .
A c e a s tă m ă s u ră î ş i găseşte ju ste ţe a în starea de p e r ic o l
C C re z u ltă d in a lte ra re a c a p a c ită ţilo r p s ih ic e ale in d iv id u lu i

în ca u z ă şi de s ă v â rş ire a d in acest m o tiv a u n o r fapte p r e v ă ­


zu te de leg ea p e n a lă .
Spre d eosebire de p re v e d e rile a rtic o lu lu i 113 C . pen., în
acest caz m ăsura se ia atu n ci cân d starea p s ih ic ă a fă p tu ito ru lu i
este g ra v alterată, in d iv id u l n e m a ifiin d stăpân p e a cţiu n ile sale.
T otodată, j u s t if ic ă intern area tem erea că fă p tu ito ru l, d a că
nu v a fi in tern at, v a să v â rş i ş i a lte acte a n tis o c ia le , de re g u lă
de o d e o se b ită g ra v ita te ; aşad ar c o n c lu z ia este că n u m a i p r in
această m ă su ră sta re a de p e r ic o l p o a te f i în lă tu ra tă . In g e n e ­
ral, această m ă s u ră se ia în c a z u l b o ln a v ilo r ire c u p e ra b ili.
P o tr iv it re g le m e n tă rilo r a fla te în v ig o a re , m ă su ra in t e r n ă r ii
m e d ic a le este lu a tă de către in stan ţa care-1 ju d e e ă pe fă p tu ito r
pentru săvârşirea u n e i in fra c ţiu n i, d u p ă ce, în p re a la b il, acesta
d in u rm ă a fo st su p u s u n e i e x p e rtiz e m e d ic o - le g a le p s ih i­
atrice, care a c o n s ta ta t b o a la p s ih ic ă , to x ic o m a n ia sau a lc o ­
o lis m u l şi a p ro p u s a p lica re a m ă s u rilo r de sig uran ţă p re v ă z u te
’t în a r t ic o lu l 114 C . pen. O dată s ta b ilită n e ce sita te a a p lic ă r ii
m ă s u rilo r de s ig u ra n ţă , ce l în ca u ză este p riv a t de lib e rta te ,
..M
fiin d in te rn a t în tr - o in s titu ţie m e d ic a lă de s p e cia lita te , u n d e
'^1 treb u ie să se su p u n ă tra ta m e n tu lu i p re s c ris .
■8 M ă s u ra de s ig u ra n ţă p re v ă z u tă de a rtic o lu l 114 C . pen.
poate fi lu a tă in d ife r e n t d acă p s ih o p a tia sau t o x ic o m a n ia

291
fă p tu ito ru lu i e x ista în m o m e n tu l e o m ite rii fa p te i sau a apărut
u lte rio r.
Internarea m e d ie a lă o b lig a to rie poate fi d isp u să şi în m od
p r o v iz o r iu , în c u rs u l u rm ă ririi p e n a le sau a ju d e c ă ţii, dacă
p ro c u ro ru l sau in stan ţa de ju d e c a tă constată, d in a cte le d osa­
ru lu i, că in d iv id u l sau in c u lp a tu l este b o ln a v p s ih ic sau t o x i­
com an. A c e a s tă m ăsu ră de sig uran ţă va fi luată când p e ric o lu l
pe care-1 p re z in tă fă p tu ito ru l este e v id e n t.
M ă s u ra va răm ân e în v ig o a re p ână la c o n firm a re a ei de
către in stan ţa de ju d e cată. C â n d in te i'v in e o c a u z ă de în ce ta re
a u r m ă r ii p e n a le sau de scoatere de sub u rm ă rire a penală,
p ro c u ro ru l va se siza organ ele a d m in is tra tiv e p e n tm a d isp u n e
to tu şi in te rn a re a m e d ic a lă ( V . T . D ra g o m ire s c u ).
D a c ă tu lb u ra re a p s ih ic ă se in sta le a z ă d u p ă d e fin itiv a re a
h o tă râ rii de c o n d a m n a re , în a in te de în c e p e re a e x e c u tă rii
p e d e p se i sau în tim p u l e x e c u tă rii ei, se d is p u n e am ânarea
e x e c u tă rii p e d e p se i sau în tre m p e re a e x e c u tă rii ei p ână la
în s ă n ă to ş ire , ia r d acă f ă p t u it o r u l p r e z in t ă p e r ic u lo z it a t e
s o c ia lă , se ia m ă su ră de sig u ra n ţă a in te rn ă rii m e d ic a le .
P ro c e d u ra p e n a lă a a p lic ă r ii a r t ic o lu lu i 114 C . pen. este
u m iă to a re a ; câ n d m ăsu ra a fost luată p rin tr-o h otărâre d e fin i­
tiv ă a in sta n ţe i de ju d e c a tă sau p r o v iz o r iu de către in stan ţă
sau p ro c u ro r, o c o p ie de p e d is p o z it iv u l h o tă râ rii şi o c o p ie
de pe ra p o rtu l de e x p e rtiz ă m e d ic o -le g a lă p s ih ia tric ă se trim it
o rg a n e lo r ce au o b lig a ţia de a d u ce la în d e p lin ir e acest o rd in
de e x e cu ta re a m ă s u rilo r de sig u ran ţă.
O r d in u l de e x e cu ta re se c o m u n ic ă D ir e c ţ ie i S a n ita re d in
ju d e ţu l pe te rito riu l că ru ia lo c u ie şte p ersoana faţă de care s-a
luat această m ăsu ră, a ce stu i organ re v e n in d u -i s a rc in a de a
in te rn a p e rso a n a în cau ză, în ş tiin ţâ n d de acest lu c ru instanţa
de e x e cu ta re , re sp e c tiv p ro c u ro ru l sau in sta n ţa de ju d e ca tă
care a d is p u s lu area m ă s u rii în m o d p r o v iz o r iu .
U n ita te a san itară la care s-a făcut intern area are, pe lângă •
o b lig a ţia de a su pu ne p e rso a n a re s p e c tiv ă u nu i tratam ent

292
ad ecvat, şi pe aceea de a în c u n o ş tiin ţa ju d e c ă to ria d in raza
sa te rito ria lă , în c a z u l în care c o n s id e ră că in te rn a re a nu m a i
este n ecesară (a rtic o lu l 433 a lin . 2 C . pr. pen.).
In p lu s , p r in tr e m ă s u rile d e s ig u ra n ţă p re v ă z u te de
le g iu ito r se găseşte şi Decretul ni: 313/1980, cita t m a i jo s:
Articolul 1
B o ln a v ii m in ta li p e ricu lo şi sunt supuşi în m o d o b lig a to riu
la tratament m e d ica l în co n d iţiile prevăzute de prezentul D ecret.
T ra ta m e n tu l m e d ic a l se efe ctu e a ză a m b u la to riu , ia r în
ca z de n e vo ie , p rin internare în sp ita le de p sih ia trie sau s e c ţiile
de p s ih ia trie ale c e lo rla lte sp itale, d e n u m ite în acest D e c re t
in s titu ţii sa n ita re de sp e cia lita te .
Articolul 2
Sunt consideraţi periculoşi în înţelesul prezentului D ecret,
b o ln a v ii m in ta li care, din cauza stării de tulburare în care se află:
- p u n în p e r ic o l viaţa, sănătatea sau in te g rita te a lo r c o r­
p o ra lă , o ri a altora, sau p ot să v â rşi în m o d im in e n t alte fapte
p re v ă zu te de leg ea penală;
- tu lb u ră p rin m a n ife s tă rile lo r, în m o d repetat şi g ra v ,
c o n d iţ iile n o rm a le de viaţă, de m u n că ale altora.
Articolul 3
N e c e s ita te a su p u n e rii la tratam en t m e d ic a l a m b u la to riu
sau a internării pentm tratament m ed ical se va stabili ţinându-se
scam a de starea b o ln a v u lu i m in ta l, de g ra d u l de p e r ic o l pe
care î l p re z in tă com p o rtarea sa p e n tru el în s u ş i sau p e n tru
p e rso a n e le cu care v in e în co n tact, p re c u m şi de c o n d iţ iile
co n cre te în care trăieşte.
Articolul 4
In stituirea şi încetarea tratam en tu lui m e d ic a l a m b u la to riu
sunt hotărâte de organele sanitare. Internarea pentru tratam ent
m e d ic a l şi în ce ta re a acestei m ă su ri se h otărăsc de in sta n ţe le
ju d e c ă to re ş ti, cu a v iz u l c o m is iilo r m e d ic a le p re v ă z u te în
.'irlico lu l 5.

29:
Articolul 5
Internarea p ro v iz o rie , ca m ăsură p rem erg ătoare in te rn ă rii
p en tru tratam en t m e d ic a l, se d isp u n e de p ro c u ro r, ia r în c a z
de urgenţă şi de o rg a n e le sanitare. A ce a stă m ăsu ră este supusă
c o n t r o lu lu i in s ta n ţe lo r ju d e c ă to r e ş ti.
M e m b r ii m a jo ri ai fa m ilie i, care lo c u ie s c în m o d o b iş n u it
cu o p e rso a n ă d in a că re i co m p o rta re s-ar putea d e d u ce că
este u n b o ln a v p e ric u lo s , p re cu m şi ce i care v in în co n ta c t
p e rm a n e n t la d o m ic iliu sau la lo c u l de m u n că c u o ase m e n e a
p e rso a n ă sunt o b lig a ţ i să anunţe im e d ia t o rg a n e le sa n ita re
sau pe p ro cu ro r.
C â n d b o ln a v u l p re su p u s a fi un b o ln a v m in ta l p e r ic u lo s
se a flă p u s sub in te rd ic ţie , aceeaşi o b lig a ţie o au a u to rită ţile
tu te la re , tu to rii sau p ă r in ţ ii m in o ru lu i, cân d e c a z u l.
Articolul 6
în in s t it u ţiile sa n ita re de sp e c ia lita te v a fu n c ţio n a câte o
c o m is ie m e d ic a lă cu a tr ib u ţii b in e p re c iz a te p r iv it o r la c e i
ca re u rm e a z ă să fie in te rn a ţi sau se a fiă in te rn a ţi p e n tm
tra ta m e n t o b lig a to riu .

P ro c e d u ra le g a lă de a p lic a re a D e c r e t u lu i 3 1 3 /1 9 8 0
p r iv in d in te rn a re a o b lig a to rie este u rm ăto area; in s titu ire a şi
în c e t a r e a r tr a ta m e n tu lu i m e d ic a l a m b u la to r se d is p u n de
o rg a n e le sa n ita re (art. 3 a lin . 1).
In te rn a re a p e n tru tra ta m e n t m e d ic a l se h o tă ră ş te d e
in sta n ţa de ju d e c a tă cu a v iz u l c o m is iilo r m e d ic a le d in in s titu ­
ţ iile m e d ic a le de s p e c ia lita te .
M e m b r ii lu m ilie i şi p e rso a n e le care v in în c o n ta c t p e r­
m a n e n t cu ce l ce p re z in tă stări de tu lb u ra re p s ih ic ă su n t o b li­
gate să anunţe o rg a n e le p ro c u ra tu rii. P ro c u ro ru l - ca re se
p o a te se siz a şi d in o fic iu , dacă d e d u ce că d a te le re te rito a re
=.rjj
la starea de tu lb u ra re p s ih ic ă în care se a fiă ce l p re su p u s
b o ln a v sunt s u fic ie n te - v a d is p u n e e x a m in a re a m e d ic a lă a
a ce stu ia , ia r în c a z de n e v o ie p u n erea lu i sub p a ză s p e c ia lă .

294
D a c ă în u rm a e x a m in ă r ii m e d ic a le se c o n c lu z io n e a z ă eă
este n e c e s a r tra ta m e n tu l a m b u la to riu , p ro c u ro ru l trim ite o
c o p ie a a v iz u lu i dat de m e d ic u l p s ih ia t m s e r v ic iu lu i de săn ă­
tate şi p r e v e d e r i s o c ia le al u n ită ţii p e ra z a c ă m ia d o m ic ilia z ă
ce l în ca u ză , î n v e d e re a in s t it u ir ii a c e stu i tratam ent.
D a e ă d in a v iz u l m e d ie u lu i re ie s e că se im p u n e m ă s u ra
in te rn ă rii m e d ie a le , p ro c u ro m l d is p u n e in te rn a re a p r o v iz o r ie
a a ce le i p erso an e , în u nitatea de sp e e ia lita te cea m ai aprop iată.
M ă s u r a in t e r n ă r ii m e d ic a le p r o v iz o r ii se m e n ţin e p â n ă
la s o lu ţio n a re a de către in sta n ţa de ju d e c a tă a c e r e r ii de
in te rn a re p e n tru tra ta m e n t m e d ic a l.
D u p ă in te rn a re a b o ln a v u lu i în u n ita re a san itară, ace sta
va f i su p u s de în d a tă e x a m e n u lu i u n e i c o m is ii m e d ic a le , care
îş i v a da a v iz u l a su p ra m ă s u rii, a v iz ee v a f i e o m u n ica t p ro c u -
r o m lu i ce a d is p u s in te rn a re a p r o v iz o r ie , în c e l m u lt 5 z ile
de la in te rn a re .
C â n d d in d o s a ru l p erso an e i în eau ză ş i d in a v iz u l c o m is ie i
m e d ic a le p r o c u r o m l aju n g e la e o n e lu z ia eă se im p u n e in te r­
narea, v a s e s iz a in sta n ţa de ju d e c a tă p e n tm tra ta m e n t m e d i­
cal.
D a c ă in s ta n ţa de ju d e c a tă h o tă ră şte că in te rn a re a este
necesară, v a d is p u n e , p r in se n tin ţă, s e s iz a re a s e r v ic iu lu i de
sănătate şi p re v e d e ri s o c ia le al s p it a lu lu i de eare a p a rţin e
b o ln a v u l.
T o t c u ace astă o c a z ie , d acă d in a v iz u l c o m is ie i m e d ic a le
şi d in c e le la lt e d ate d in d o s a m l c a u z e i re z u ltă n e e e sita te a
in s t it u ir ii tra ta m e n tu lu i m e d ie a l a m b u la to r, in sta n ţa de ju d e ­
cată p oate d is p u n e s e siz a re a s e r v ic iu lu i de sănătate şi p re v e ­
d eri s o c ia le al s p ita lu lu i de eare a p a rţin e p e rso a n a în eau ză,
in ved e rea in s t it u ir ii a ce stu i tratam en t ( a r tic o l 15 a lin . 3).
C â n d m ă s u ra in t e r n ă r ii m e d ie a le n u m a i este n ee e sa ră
in raport cu starea p e rso a n e i, in s titu ţia sa n ita ră de sp e cia lita te
in care se a flă in te rn a t ce l în ca u ză v a se s iz a in stan ţa de ju d e -
c a(ă, ce rân d să d is p u n ă în ce ta re a in te rn ă rii. S e siza re a tre b u ie

295
- cap acitatea şco la ră a m in o ru lu i, fe lu l cu m se în cad re a ză
în c o le c tiv u l cla se i şi al ş c o lii, co m p o rtam en tu l faţă de cad rele
d id a c tic e ;
- re la ţia c o p il- p ă r in ţ i, cu p recăd ere asupra a sp e c te lo r
e d u c a ţio n a le p r iv in d fo rm a re a şi d e z v o lta re a p e rs o n a lită ţii
m in o ru lu i;
- c o n d iţ iile de v ia ţă şi de d e z v o lta re , in flu e n ţa şi r o lu l
m e d iu lu i a m b ia n t în „ m o t iv a ţ ia “ a c tu lu i a n tis o c ia l.
M e t o d o lo g ia e x p e rtiz e i este aceeaşi ca şi la a d u lt, cu
câ te v a in d ic a ţ ii s p e c ific e ;
- este re c o m a d a b il ca în c a d ru l c o m is ie i de e x p e rtiz ă să
p a rtic ip e u n p e d o p s ih ia tru sau/şi un p s ih o lo g ;
- c a d ru l de d e sfă şu ra re nu tre b u ie să îm b ra e e a sp e ctu l
de anchetă;
- e x a m in a re a tre b u ie să d ecu rg ă ca u n d ia lo g în care să
se a ib ă în v e d e re d if ic u lt ă ţ ile iv ite în m o d e la re a e o m p o rta -
m e n tu lu i a n o rm a l al c o p ilu lu i.
In d o s a m l m in o ru lu i e xp e rtiza t se re co m a n d ă acu m u larea
de date a m ă n u n ţite p r iv in d r o lu l fa m ilie i, al ş c o lii în d e z v o l­
tarea p e rs o n a lită ţii c o p ilu lu i, a vân d u -se în v ed e re că m in o ru l
se p o a te a fla în tr- u n u l d in s ta d iile de fo rm a re a p e rs o n a lită ţii.
C o n c lu z iile e x p e rtu lu i m e d ic o -le g a l treb u ie să fie cât m a i
a m p le , atât în p r iv in ţ a d ia g n o s tic u lu i d ar m a i ales a p e rs p e c ­
t iv e lo r ( m e d ic o -p e d a g o g ic e ) p r iv in d re c u p e ra re a m in o ru lu i,
ceea ce im p u n e :
- p re c iz a re a d ia g n o s tic u lu i, n atu ra t u lb u r ă r ilo r şi e x c lu ­
d erea e le m e n te lo r su praad ăug ate, m a i a le s s im u la to rii;
- s ta b ilire a tră s ă tu rilo r esenţiale ale p e rso n a lită ţii e xp e rti-
z a tu lu i, raportate la d ia g n o stie şi refleetate în co m p o rta m e n tu l
său d e v ia n t;
- m e n ţio n a re a s ta d iu lu i e v o lu tiv al a ce sto r tu lb u ră ri şi
d acă ele p re z in tă ris e u l de c ro n ic iz a re sau agravare;
- p re c iz a re a daeă, p rin tră să tu rile p e rs o n a lită ţii sau p r in
ca ra c te ru l t u lb u r ă r ilo r de co m p o rtam en t, p re zin tă p e r ic u lo z i­

298
tate s o c ia lă , p o te n ţia l in fra c ţio n a l etc., ju s tific â n d u - s e a stfe l
m ă s u rile de sig u ra n ţă p ropuse;
- s t a b ilir e a d is c e rn ă m â n tu lu i, ca re v a avea în v e d e re
u rm ă to a re le : n u răsp u n d e p e n a l m in o r u l care nu a îm p lin it
vârsta de 14 ani. M in o r ii care au îm p lin it vârsta de 14 a n i
ră sp u n d p e n a l, d acă se d o v e d e şte că, în m o d cert, fa p ta a
fost să v â rşită c u d iscern ăm ânt. M in o r ii care au îm p lin it v ârsta
de 16 an i ră sp u n d p e n a l (art.99 C . p en.).
In fu n c ţie de d isce rn ă m â n tu l e x p e rtiz a tu lu i sunt in s titu ite
şi m ă s u rile de sig u ra n ţă re c o m a n d a te de c o m is ie . P e n tru m i­
n o ri, m ă s u r ile de sig u ra n ţă p ro p u s e su n t c e le de re c u p e ra re
p e p la n m e d ic o -s o c ia l, de n atură p s ih o p e d a g o g ic ă , m a t e r ia li­
zate în in te rn a re în in stitu te s p e c ia le de re e d u ca re p e n tru m i­
n o r ii în v â rs tă de peste 14 a n i şi ş c o li s p e c ia le de re e d u c a re
p e n tru m in o r ii de c e l p u ţin 10 an i.
In a p re c ie re a d is c e rn ă m â n tu lu i m in o r ilo r , se v o r av e a în
v e d e re p a rtic u la rită ţile d e z v o ltă r ii s is te m u lu i n e rv o s la c o p il,
tu lb u ră rile de co m p o rta m e n t ce p o t apărea în p e rio a d a p u b e r-
tară, c a u z e le de in v o lu ţ ie p s ih ic ă , e v e n tu a le le se ch e le m e -
n in g o - e n c e fa lic e etc. P e b a za u n o r a m p le in v e s tig a ţii c lin ic e ,
p a ra c lin ic e , s o c ia le şi p e d o p s ih ia tric e se p o a te co n tu ra p e rs o ­
n alita te a p s ih o p a to lo g ic ă a m in o r u lu i şi se ajunge la c o n c lu z ii
corecte în care se v a avea în vedere reco m an d are a u n o r m ă su ri
e d u c a tiv e m e d ic a le p e rs o n a liz a te , în s c o p u l o b ţin e r ii u n o r
re z u lta te cât m a i bune.
A p lic a r e a u n o r m ă s u ri c u c a ra c te r m e d ic a l e d u c a tiv
(in stitu t m e d ic a l e d u c a tiv ) im p u n e tratam en t şi su p ra v e g h e re
m e d ic a lă -p e d a g o g ic ă (art.105 C . pen.). în c a z u î m in o r ilo r
care n e c e s ită tra ta m e n t m e d ic a l în tr - u n s e r v ic iu de s p e c ia li­
tate, u rm a t de d is p e n s a riz a re m e d ic a lă (p s ih o z e , e p ile p s ie în
p u se u p a r o x is tic , p s ih o z e re a c tiv e etc.) se im p u n m ă s u ri cu
ca ra c te r e x c lu s iv m e d ic a l, sau m ă s u ri c u ca ra c te r e x c lu s iv
s o c ia l (s o c io te ra p ia ) în s itu a ţiile c â n d se u rm ă re şte o c ro tire a
m in o r u lu i p r in scoaterea a ce stu ia d in m e d iu l n e c o re s p u n z ă ­
tor: f a m ilia , m e d iu in d u c tiv etc.

299
să fie în s o ţită de a v iz u l m o tiv a t a l c o m is ie i m e d ic a le d in
u n ita te a s a n ita ră în care a fo s t in te rn a t c e i în cauză. C e re re a
de r id ic a r e a m ă s u rii in te rn ă rii p e n tru tra ta m e n t m e d ic a l m a i
m
p o a te f i ce ru tă şi de p ro c u ro r, de p e rs o a n a intern ată, de un
m e m b ru m a jo r al fa m ilie i sau de o r ic e a ltă p erso ană, ia r în
c a z u l m in o r ilo r şi de a u to rita te a tu te la ră sau tutore.
D u p ă dezbaterea ce re rii, in sta n ţa de Ju d e ca tă p oate h o tă rî
în c e ta re a m ă s u rii; în c a z u l în ca re c o n s id e ră că m e n ţin e re a
m ă s u rii d e in tern are este în c o n tiu a re n ecesară, poate re sp in g e
cererea.
In c a z de urgen ţă, b o ln a v ii p s ih ic i p e r ic u lo ş i v o r p u tea
f i in te rn a ţi p r o v iz o r iu d ire c t de o rg a n e le san itare , c u a v iz u l
m e d ic u lu i p s ih ia tr u d in lo c a lita te a î n c a re se a flă b o ln a v u l
sau d in lo c a lita te a cea m a i a p ro p ia tă . U n ita te a sa n ita ră de
s p e c ia lita te c a re a p r im it şi in te rn a t u n a s tfe l de p a c ie n t î l v a
an u n ţa în 2 4 de o re pe p ro c u ro ru l ş e f a l m u n ic ip iu lu i, re s p e c ­
t iv a l s e c to ru lu i, în m u n ic ip iu l B u c u r e ş t i, p e ra z a c ă ru ia lo ­
c u ie ş te b o ln a v u l. U lte r io r , în c e l m u lt 5 z ile de la in te rn a re ,
in s titu ţia s a n ita ră de s p e c ia lita te v a c o m u n ic a p r o c u r o r u lu i
şi a v iz u l c o m is ie i m e d ic a le , d u p ă c a re v a re sp e c ta p ro c e d u ra
a m in tită a n te rio r.
M ă s u r ile p re v ă z u te de D e c re tu l n r. 3 1 3 /1 9 8 0 se p ro p u n
sp re in s t it u ir e sau se r id ic ă de că tre C o m is iile de E x p e r t iz ă
P s ih ia tr ic ă .
D easem e n ea, d eşi nu in tră în a trib u ţiile c o m is iilo r m e d ic o -
le g a le e fe ctu a re a e x a m in ă rilo r p r iv in d a p lic a re a sau rid ic a re a
m ă s u r ilo r p re v ă z u te de D e cre t, to tu şi, c â n d p ă re rile c o m is ie i
de p s ih ia t r ie d in u n ită ţile s p ita lic e ş ti de s p e c ia lita te au fo st
d ife rite , sau c â n d o rg a n e le ju d ic ia r e a u se s iz a t s itu a ţii ce p o t
avea im p lic a ţ ii penale, a fost s o lic ita tă - în m o d e x c e p ţio n a l -
e fe c tu a re a e x p e r tiz e lo r m e d ic o - le g a le în c o m is ii c u ca ra c te r
in t e r d is c ip lin a r .
T o a te ace ste m ă su ri m e d ic o - ju d ic ia r e p rezen tate , în ra ­
p o rt de d re p tu rile la care se referă, su n t m ă s u ri re s tr ic tiv e de

296
lib e rta te - o b lig a re a la tratam en t n ie d ie a l, sau p riv a tiv e de
Iibertate - in te rn a re a m e d ie a lă (a b o ln a v u lu i m in ta l sau t o x i­
co m an).
P r in lu area m ă s u rilo r de sig uran ţă se u rm ăreşte în lo c u ire a
s tă rii de p e r ic o l c u o stare de sig u ra n ţă atât p e n tru b o ln a v cât
şi p e n tru societate. S e re a liz e a z ă , aşadar, s c h im b a re a stă rii
de p e r ic o l în stare de siguranţă, in d ife re n t d a că realitatea care
c o n s titu ie ca u za s tă rii de p e ric o l a r p u te a f i - la râ n d u l ei -
sau n u ar p u tea f i în lă tu ra tă .
S tarea de p e r ic o l care serveşte ca te m e i la lu are a m ă s u ri­
lo r n u se c o n fu n d ă c u p e ric o lu l s o c ia l pe ca re î l p re zin tă fap ta
p re v ă z u tă de leg ea p en ală. E a p riv e ş te p e rso a n a fă p tu ito ru lu i
sau a n u m ite lu c r u r i în leg ătu ră c u fapta sa, ce c o n s titu ie o
a m e n in ţa re p e n tru v iit o r .
M ă s u r ile de s ig u ra n ţă cu ca ra c te r m e d ic a l au ca ra cte r d e
s a n c ţiu n e de d rep t p e n a l ia r lu a re a lo r este, de re g u lă , de
co m p e te n ţa in s ta n ţe i ju d e c ă to re şti. C u t it lu p r o v iz o r iu , e le
p o t f i in s titu ite ş i de o rg a n e le de u rm ă rire p e n a lă .

E x p e r t iz a m e d ic o - le g a lă p s ih ia t r ic ă la
m in o r i

E x p e r t iz a p s ih ia tr ic ă la m in o r i are o m e to d o lo g ie aparte,
dat f iin d r o lu l său m a i m u lt re cu p e ra to r, e d u c a tiv , d c e v ita re
a d e p u n e rii u n o ra d in tre m in o ri (în fu n c ţie de faptă) în m e d iu l
de deten ţie. In s titu tu l de re e d u ca re re p re z in tă u n m e d iu m a i
p u ţin re s tric tiv d ecât m e d iu l de detenţie. C o m is ia de E x p e r ti­
ză are o b lig a ţia de a o rie n ta in v e s tig a ţiile p e n tru o b ţin e re a
u n o r date re fe rito a re la:
- n iv e lu l m in ta l a l su b ie c tu lu i;
- d acă n c a flă m în faţa u n u i b o ln a v p s ih ic sau a u n e i
p e rso a n e c u d e fic ie n ţe o rg a n ice , n e u ro lo g ic e , se n z o ria le etc.,
cu u rm ă ri asupra v ie ţ ii sa le p s ih ic e ;

297
!
1
p sih ice , u rm ate frecven tele acte a n tis o c ia le (când a lc o o le m ia '.'li
d e p ă ş e şte v a lo r i de 2 - 2 , 5%o). U n e le p e rs o a n e p re z in tă
ep iso a d e de a m n e z ie şi a g ita ţie - m a i ales cei care co n su m ă M
M
ca n tită ţi m a ri, tim p în d e lu n g a t (m a i m u lte o rc) şi sc h im b ă
fe lu l b ă u tu rii. P e rso a n e le care să v â rşe s c fapte a n tis o c ia le în
a se m e n e a stă ri sunt p e d e p site de leg e. lîin d c o n s id e ra te
re s p o n s a b ile ;
b) intoxicaţia accidentală (involuntară) este o fo rm ă ■■^
4

foarte ra r în tâ ln ită ; apare u n e o ri la c o p iii care găsesc la în d e ­


m ână s t ic le de b ă u tu ri. L a a d u lţi, b e ţia a c c id e n ta lă se poate
iv i ca a c c id e n t de m uncă;
c) beţia intenţionată este o a ltă fo rm ă a b e ţie i acute
v o lu n ta re şi p re su p u n e o a cţiu n e de p re m e d ita re ;
d) beţia patologică este o fo rm ă a b e ţie i acu te v o lu n ta re
la u n e le p e rso a n e care au s u fe rit u n tra u m a tis m c ra n io -ce re -
b ra l sau d u p ă m e n in g o -e n c e fa lite , e p ile p s ie etc.; se ca ra c­
te riz e a z ă p r in re a c ţii p a ra d o x a le la c o n s u m u l u n o r ca n tită ţi
m ic i de a lc o o l. Starea de b e ţie p a to lo g ic ă se m a n ife stă p rin
a g ita ţie p s ih o m o to rie , an estezie, a m n e z ie şi so m n p re lu n g it.
P e rs o a n e le în această stare d is p u n fre c v e n t de o forţă
s u p ra d im e n s io n a tă , săvârşesc fapte a n tis o c ia le g rave (fre c ­
ve n t o m o r u r i, h u lig a n is m etc.) şi n u au c o n ş tiin ţa fa p te lo r
să v â rşite - de c e le m a i m u lte o ri fa p te le sunt b iz a re , ia r m o ­
b ilu l este n e ju s tific a t. In g eneral, e p is o a d e le su n t u n ic e dar
se pot şi repeta. P e rso a n e le a fla te în această situ a ţie , având
un teren p a to lo g ic în stare să ră sp u n d ă p a ra d o x a l la d o ze de
a lc o o l to le ra te de in d iv iz ii n o rm a li, sunt c o n s id e ra te ire sp o n ­
sab ile. T o tu ş i, s ta b ilire a d ia g n o s tic u lu i c o re c t re c la m ă m u ltă
atenţie, fo a rte m u lţi in fra c to ri în c e rc â n d să s im u le z e starea
de b e ţie p a to lo g ic ă .
Instanţa trebuie să interzică acestor persoane consum u l de
a lc o o l, in d ife re n t de cantitate. C u n o s c â n d fa p tu l că a lc o o lu l
le p ro v o a c ă stări de tulburare p ro fu n d ă , persoanele care suferă
de a fe c ţiu n i c a p a b ile să in d u că b e ţia p a to lo g ic ă sunt p a s ib ile

302
de p ed e ap să p e n a lă dacă u ze a ză sau ab u ze a ză de b ă u tu ri
a lc o o lic e . N u este in d ic a tă m ă su ra in te rn ă rii o b lig a to rii c o n ­
fo rm a rt.l 14 C . pen.

Alcoolismul cronic
a) Etilismul cronic se c a ra c te rize a z ă p rin in g e stia c o t i­
d ian ă a a n u m ito r cantităţi de băuturi a lc o o lic e de către p e rso a ­
ne care s im t n e v o ia aproape p e rm a n e n tă de a se a fla în stare
de ebrietate. In general, asem enea p e rso a n e sunt m a i ra r
p re d isp u s e la fapte a n tiso c ia le şi su n t co n sid e ra te re s p o n s a ­
b ile . C u tim p u l, re ziste n ţa lo r la a lc o o l scade d in ce în ce
m a i m u lt în câ t, în fin a l, p re zin tă sem ne de in to x ic a ţie la d o z e
m ic i de a lc o o l. O parte d in aceste c a z u ri p o t e v o lu a către
p s ih o z ă e t ilic ă (aso ciată şi cu tu lb u ră ri de in v o lu ţie de tip
d em en ţă K o rs a k o ff) .
b) Dipsomania este tot o fo rm ă a e t ilis m u lu i c r o n ic şi
constă în necesitatea p e rio d ic ă de a co n su m a b ăuturi a lc o o lic e
( in te rv a le le de sob rietate fiin d de săp tăm ân i sau lu n i), în tre
p e rio a d e e x istâ n d un in te rv a l de abstin en ţă. P e rso an a d e v in e
ir a s c ib ilă , îş i p ie rd e cap acitatea de m u n că şi sim te im p e r io s
n e v o ia de to x ic . P o ate să v â rşi fu rtu ri în s c o p u l p r o c u r ă r ii
a lc o o lu lu i sau a b a n ilo r necesari a c h iz iţie i acestuia. U n ii d in tre
d ip s o m a n i co n su m ă a lc o o l m e tilic , m e d ic in a l, p o ţiu n i şi f r ic ­
ţ iu n i cu a lc o o l etc.
E p is o d u l poate dura z ile de-a râ n d u l - atin g ân d a p o g e u l
de beţie avansată, cu stări sub- şi com atoase; re fa ce re a este
a n e v o io a să , se constată a m n e zie , tu lb u ră ri p s ih o s e n z o ria le
(stări d e lira n te , n evrite, ten dinţa la s u ic id etc.). R e în c a d ra re a
s o c ia lă arc lo c lent. In general, asem enea persoane nu răsp un d
de faptele săvârşite în sco p u l p ro c u ră rii to x ic u lu i, dar răsp un d
dc c e le la lte fapte a n tiso ciale, dacă acestea nu au fost săvârşite
în c o n te x tu l u n o r stări p s ih o tic e , d e lira n te etc.
c) Deliriiiin iremens defineşte acea stare d eliran tă apărută
la e t ilic ii c ro n ic i în v e lc ra ţi, m ai ales la cei p riv a ţi de a p o rtu l

30:
b ă u tu r ilo r a lc o o lic e . S e c a ra c te rize a ză p rin d e lir şi h a lu c in a ­
ţie, s u b ie c ţii f iin d de o b ic e i ag itaţi, c o n s e c in ţă a z o o p s iilo r
h a lu c in a to a re . A s e m e n e a b o ln a v i nu ră sp u n d de fa p te le lor.
d) Psihoza etilică este o fo rm ă m a i ra r în tâ ln ită ; m u lţi
a u to ri nu a cce p tă d o a r e tio lo g ia e tilic ă , c i v o rb e s c de o p lu r i-
e tio lo g ie : le z iu n i m e n in g o -c e re b ra le , e p ile p s ie , tu lb u ră ri de
in v o lu ţ ie etc. S t a b ilir e a c o re ctă a d ia g n o s t ic u lu i atrage d upă
sin e ire s p o n s a b ilita te a , care se d e sp rin d e şi d in m o d u l să v â r­
ş ir ii fa p te lo r re s p e c tiv e .

R e c id iv a

E x p e r t iz a m e d ic o - le g a lă p s ih ia t r ic ă este o e x p e r t iz ă
d if ic ilă ş i co n tro v e rsa tă . N u toate a fe c ţiu n ile p s ih ia tric e e e h i-
v a le a ză cu lip s a de d ise e m ă m â n t şi n ic i nu se poate a firm a că
o a fe c ţiu n e p o a te a lte ra d is c e rn ă m â n tu l m a i m u lt ea alta. în
a c e la ş i tim p , b o lile p s ih ic e co n sa cra te n u su n t c e le m a i fre c ­
v en te s itu a ţii a n a liz a te în p a to lo g ia m e d ic o - le g a lă c o tid ia n ă .
în p ra c tic ă , se în tâ ln e sc m a i ales in d iv iz i în care p a to lo g i­
c u l se a flă la g ra n iţă (b o rd e rlin e ). în această situ a ţie se g ăsesc
p e rs o n a lită ţile d iz a m io n ie e şi im a tu re a fla te în s itu a ţii c o n -
f iic t u a le m a jo re , d e te rm in a te fre c v e n t de fru stra re . A c e s t e
p e rs o n a lită ţi d iz a m io n ie e g en e rează c e l m a i frecvent.s’m<iro-
mul de recidivă (c o m p o rta m e n t a n tis o c ia l c u te n d in ţă de
c ro n ic iz a re ) .
C o m p o rta m e n tu l de re c id iv ă ar p u tea fi d e fin i t ca având:
- u n m are p o te n ţia l a n tis o c ia l şi a s o c ia l;
- u n c o m p o rta m e n t d e lie tu a l p o liv a le n t;
- n e ce sita te a s a tis fa c e rii im e d ia te a p u ls iu n ilo r ;
- a g re s iv ita te cre se u tă cu im p u n e re a e u -lu i p e rso n a l;
- ro l in d u c tiv n e g a tiv a c tiv pe ca re î l e x e rc ită a su p ra
p e r s o n a lit ă ţilo r „ s la b e “ ;
- eo m p o rtam en t an tiso cial m a lig n , cu tu lb u rări de p erso ­
nalitate de tip p sih o tic care dictează gravitatea so cială a cazurilor.

304
T re b u ie re a m in tit faptu l că o su ită de a fe c ţiu n i p s ih ia tric e
au ca s im p to m in iţ ia l o m a n ife s ta re m e d ic o -le g a lă . A c e s te
a fe c ţiu n i p s ih ia t r ic e m a jo re sunt re s p o n s a b ile de „ d e b u tu rile
m e d ic o - le g a le “ c a ra c te ris tic e (atât de m e d ia tiz a te în presă).
A c e s te fo rm e de d e b u t sunt de fapt p u se e de a g re siv ita te m a ­
4
jore (de tip h e te ro - sau a u to a g re siv ), avâ n d m o tiv a ţie p a to lo ­
g ică . E x p e r tiz a tre b u ie să p u n ă în le g ă tu ră c a u z a lă m o tiv a ţia ,
â
tu lb u ră rile de g ân d ire şi starea a fe ctivă p e rso n a lă a su b ie ctu lu i.
U n a lt e le m e n t p r o p r iu d e s c ris de p s ih ia t r ia m e d ic o - le ­
g a lă şi fă ră o s is te m a tiz a re atât de co e re n tă ca ce le de p â n ă
a cu m î l c o n s titu ie „ re a c ţia n ie d ic o - le g a lă “ . S e c o n s id e ră „ r e ­
a cţie m e d ic o - le g a lă “ o situ a ţie a n tis o c ia lă a v â n d o m o tiv a ţie
p a to lo g ic ă : fu g ă, in c e n d iu , o m o r. T o t în c a te g o ria r e a c ţ iilo r
m e d ic o - le g a le in tră ş i sim u la re a , s in d ro m u l p o s t-tra u m a tic
de stres,~ re a c ţiaî de d e te n ţie
s sau t ra n s s e x u a lis m u l.
CAPITOLUL 21
SIMULAREA - CONSIDERAŢII
MEDICO-JUDICIARE
S im u la re a re p re zin tă în e e re a re a co n ştie n tă şi prem ed itată
a u n e i p e rso an e de a a scu n d e , im ita , p ro v o c a sau exagera
tu lb u ră ri m o rb id e su b ie c tiv e sau o b ie c tiv e , în s c o p u l o b ţin e rii
a n u m ito r avantaje.
Simularea a fost considerată o cotă a m ito m a n ie i (Sim on in ),
o fo rm ă p a rtic u la ră a c o n d u ite i d e v ia n te , situată la lim ita
d in tre c o m p o rta m e n tu l n o rm a l şi c e l p a to lo g ic şi a v â n d o
m o tiv a ţie axată pe u n sc o p u t ilit a r is t (o b ţin e re a u n u i avantaj
m a te ria l sau m o ra l).
P e n tru a d e n u m i c o m p le x u l de m a n ife s tă ri care im ită o
b o a lă , D ie u la f o y a cre at te rm e n u l de p a to m im ie , ia r f a lş ii
b o ln a v i au fost d e n u m iţi de către e l p a to m im i; s im u la to rii,
f a lş ii b o ln a v i sau fa lş ii in f ir m i sp eră să scape de a n u m ite
re s p o n s a b ilită ţi sau să o b ţin ă u n b e n e fic iu m a te ria l p rin acest
p ro ce d e u . C o m p lă c â n d u -s e în această situaţie, ei ajung uneori
c h ia r la a u to m u tila re sau su p o rtă un n u m ă r m are de o p e ra ţii
c h iru rg ic a le . P rin tre ava n ta je le u rm ă rite de cei care sim u le a ză
se n u m ără: p e n s ii de in v a lid ita te sau de b oală, c o n c e d ii m e d i­
ca le , p rim e de asigu rare, o c u p a re a u n o r fu n c ţii, p ro v o c a re a
m ile i, su stragerea de la s e r v ic iu l m ilit a r sau evitarea rep re­
s iu n ii p en ale.
Automutilarea c o n s titu ie una d in fo rm e le de m anifestare
a s im u lă r ii; ea se p ro d u c e în s c o p u l de a e v ita în d e p lin ire a
a n u m ito r o b lig a ţii sociale cu m ar fi: prestarea se rv iciu lu i m ilitar,
de a scăpa-de pedeapsă sau c h ia r în scop m aterial (cerşetoria).

306
L e z iu n ile a u lo p ro v o e a le su n i de d o u ă fe lu ri: unele p asa­
gere, dar su fic ie n te pentru a în treru p e în d e p lin ire a a trib u ţiilo r
de se rv ic iu , a lte le m u tilan te, cu se ch e le a n a to m ice şi fu n c ţio ­
nale d e fin itiv e .
A u to m u lila rc a , ca fo m iă a sim u lă rii, nu trebuie confundată
cu au to m u lilarca - m a n ife sta re p a to lo g ic ă , aceasta din u rm ă
fiin d a sim ila tă m o tiv a ţio n a l cu s u ic id u l şi re fu z u l a lim e n tă rii.
A u to m u tila re a ca m a n ife sta re p a to lo g ic ă este, în esenţă, o
tu lb u rare a in s tin c tu lu i de co n se rv a re care s e m n ific ă d o rin ţa
a u to p u n iţie i sau re fle c tă o m o d ific a r e b ru ta lă şi p a ra d o x a lă
a c o n d u ite i, adesea sub im p u ls u l d e lir u lu i şi h a lu c in a ţie i, aşa
cu m se în tâm p lă în schizofren ie, ep ile p sie, b o a la depresivă etc.
S im u la re a şi a u to m u tilarea sunt p ed e p site de C o d u l p enal
(art. 348, T it lu l 10, C a p . 2): „F a p ta p e rso a n e i ce îş i p ro v o a c ă
v ă tă m ă ri in te g rită ţii c o rp o ra le sau să n ă tă ţii, sim u le a z ă b o a lă
sau in f ir m it a t e , fo lo s e ş te în s c r is u r i fa ls e sau o r ic e a lte
m ijlo a c e în s c o p u l de a se sustrage de la s e r v ic iu l m ilita r, se
pedepseşte cu în c h is o a re de la 6 lu n i la 5 a n i, ia r în tim p de
ră z b o i cu în c h is o a re de la 3 la 10 an i. A c ţiu n e a p e n a lă se
p un e în m iş c a re n u m a i la p lâ n g e re a c o m a n d a n tu lu i.“
E ste s in g u ru l c a z în care pedeapsa p e n tru sim u la re este
p re v ă zu tă în m o d exp res. In art. 5 5 4 d in v e c h iu l C o d p e n a l
se arăta: „ A c e la care, în scop de a o b ţin e p entru sin e sau
p e n tm altu l, d e sp ă g u b iri iz v o râ n d d in tr-o co n v e n ţie de a s ig u ­
rare sau alt fo lo s m a te ria l injust... c a u ze a ză sie şi sau a ltu ia
in f im iit ă ţ i, c o m ite d e lic te sau în ş e lă c iu n i co n tra a s ig u ră to ­
ru lu i se pedepseşte cu în c h is o a re c o re c ţio n a lă de la 6 lu n i la
2 ani.“ A c e s t artico l nu m ai face parte d in C o d u l penal actual,
dar acest lu cru nu înseam nă că aceste fapte răm ân nepedepsite,
ele încadrându-se în categoria in fra c ţiu n ilo r de înşelăciu ne.
In m a te rie c iv ilă , p ro ce d e u l s im u lă r ii serveşte p e n tru
ob ţin e rea u n o r d re p tu ri n c ju stific a tc : p e n s ii de in v a lid ita te
sau de b oală, c o n c e d iu m e d ica l, p rim e de asigurare, o cu p area
u n o r fu n c ţii sau p u r şi sim p lu pentru p ro v o c a re a m ile i. In

307
m o d d e o se b it, s im u la re a se folo seşte în m a te rie p e n a lă pentru
su strag erea de la exe cu tare a u no r o b lig a ţ ii so c ia le ; s e rv ic iu l
m ilita r, m o b iliz ă r i, cită ri in ju s tiţie , p e n tru a e v ita represiunea
p e n a lă , d e te n ţia ; p e rso a n e le care v o r să p ro b e z e le g itim a
apărare sau p ro v o c a re a , în unele c a z u ri de p re tin s v io l, recurg
u n e o ri la s im u la re
S im o n in a firm a că d in 3 0 0 0 de a c c id e n te e x a m in a te a
depistat 5 8 4 c a z u ri de sim u lare, arătând toto d ată că sim u la n ţii
pot fi îm p ă r ţ iţ i în două ca te g o rii; u n ii o c a z io n a li, care agra­
v e a z ă s im p to m e le unei a fe c ţiu n i re a le , ia r a lţ ii de p ro fe sie ,
s im u la n ţi c r o n ic i („Ies p ro fe s s io n e lls de F a c c id e n t^ ) care fac
d in această p ra c tic ă un modus vivendi.
S im u la re a p o a te fi c la s ific a tă ( B e liş ) în;
1. S im u la re a p ro p riu -zisă (x/m /7 /x- asem ănător; x/>m//orio
- p re fa c e re ) ca re se m a n ife stă p rin fa p tu l c ă ce l în ca u ză
p re tin d e că su fe ră de o b o a lă pe c a re în re a lita te nu o are
(s im u la re a u n e i a fe c ţiu n i in e x iste n te ). S im u la n t u l recurge;
- la a c u za re a u n o r sem ne s u b ie c tiv e (ce fa le e , d u re ri m u s­
c u la re sau a rtic u la re , a m e ţe li, scăd ere a a u z u lu i sau a v ă z u lu i,
tu lb u ră ri p s ih ic e ) ;
- la im ita re a sau crearea unei s im p t o m a t o lo g ii p ato g n o -
m o n ic e , s im u lâ n d o a fe cţiu n e in e x is te n tă ;
- l'ă p ro v o c a re a în m o d a r t ific ia l a u n o r b o li sau in f ir m i­
tăţi, u n e o ri d e fin it iv e (a u to m u tila re ).
2. A g r a v a r e a - p erso an a re s p e c tiv ă su fe ră de o b o a lă
reală, c ă re ia î i exa g e re a ză s im p to m a to lo g ia fie pe seam a unor
sem ne s u b ie c tiv e (durere); fie pe seam a u n o r se m n e o b ie c tiv e
(ex. a n c h ilo z ă ) .
D in a ce a stă ca te g o rie face parte şi p re lu n g ire a a rt ific ia lă
a u n o r p ro ce se p a to lo g ic e - a fim ia re a în co n ţi nuare a existenţei
u n o r se m n e s u b ie c tiv e sau o b ie c tiv e de b o a lă , d eşi p ro ce su l
p a to lo g ic s-a v in d e c a i.
3. D is im u la r e a (ascunderea u n o r a fe c ţiu n i acute sau c ro ­
n ic e , p a to lo g ic e sau tra u m a tice sau a u n o r stări fiz io lo g ic e ) .

308
o altă c la s ific a re acceptată p r iv in d s im u la re a este u rm ă ­
toarea (D ra g o m ire s c u );
1. S in iu la re a p re v e n tiv ă - are caracte r p re m e d ita t, u rm ă ­
rin d in d u c e re a în eroare p e n tru o b ţin e re a u n u i avantaj m o r a l
sau m a te ria l;
2. S im u la re a c o n ta m in a tiv ă - se re a lize a ză în e o le c tiv ită ţi
cu re g im s p e c ia l (p e n ite n c ia re ), ca p rotest la s itu a ţii de fr u s ­
trare şi are un ca ra c te r in d u c tiv , de sugestie;
3. D is im u la r e a - u m iă re şte ascu n d ere a u n o r stări p a to lo ­
g ic e reale, u n e le c u c a ra c te r d e m a sca to r ( le z iu n i tra u m a tic e
ce d e m o n stre a ză p a rtic ip a re a la o ag resiun e).
M e t o d o lo g ia e x p e r t iz e i în s im u la re este p a r tic u la r ă .
M e d ic u l a firm ă că în p r in c ip iu este de a c o rd cu p e rs o a n a
cx p e rtiza tă . E v a lu a re a se fa ce fără b m ta lită ţi, a m e n in ţa re sau
II id e i p re co n c e p u te .
E x a m e n u l m e d ic a l este c o m p le x , c lin ic şi p a ra c lin ic , p r in
"S in te rn ă ri repetate şi e x a m in ă ri c lin ic e şi de laborator. A u t o m u -
tila re a este sugerată de d is p o z iţia le z iu n ilo r în re g iu n i a c c e s i­
b ile m â in ii in d iv id u lu i. L o c a liz a r e a este c o n c o rd a n tă c u
s c o p u l u rm ă rit, ia r le z iu n ile n u p u n în p e ric o l v ia ţa p e rso a n e i,
fiin d a so c ia te cu le z iu n i de e zita re .
N u trebuie confundată sim ularea (în care există n o m ia lita te
p s ih ic ă ) c u u n e le a fe c ţiu n i p s ih ic e n u m ite b o li s o m a to fo rm e
(de e x e m p lu b o a la de c o n v e rs ie ), re a c ţia p o s ttra u m a tic ă d e
stres, d is m o r f is m u l c o r p o r a l sa u u n e le b o l i d is o c ia t iv e
p o sttra u m a tice care p o t r id ic a p ro b le m e se rio ase de în ţe le g e re
m e d ic a lă şi de d ia g n o s tic co re sp u n z ă to r.
CAPITOLUL 22
EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ ÎN
CAZ DE AMÂNARE SAU DE
ÎNTRERUPERE A EXECUTĂRII
PEDEPSEI PRIVATIVE DE
LIBERTATE
Cadrul juridic şi organizatoric al expertizei
de amânare sau întrerupere a executării
pedepsei privative de libertate
A m â n a re a sau în tre ru p e re a e x e c u tă rii p e d e p se i c u în c h i­
so a re a su n t în c o n fo rm ita te cu art. 4 5 3 - 4 5 5 C . pr. p en.
Articolul 453
E xe cu tare a pedepsei în c h is o rii poate fi am ânată în u m iă -
to a re le cazuri:
a) câ n d se co nstată pe b a za u n e i e x p e rtiz e m e d ic o -le g a le
că c e l co n d a m n a t su fe ră de o b o a lă care î l p un e în im p o s i­
b ilita te de a executa pedeapsa. In acest ca z, executarea p ede p ­
se i se am ână p ână cân d c o n d a m n a tu l se v a g ă si în situ a ţia de
a p u te a e x e cu ta pedeapsa;
b ) câ n d co n d a m n a ta este g ra v id ă sa u are un c o p il m a i
m ic de un an. în aceste c a z u ri, e xe cu ta re a p e d e p se i se am ână
p ân ă la în c e ta re a c a u z e i care a d e te rm in a t am ânarea.
Articolul 455
E x e cu ta re a pedepsei în c h is o r ii poate fi în trc m p tă în c a zu ­
r ile şi c o n d iţ iile p re v ă zu te de art. 45 3 , la ce rerea p e rso a n e lo r

310
arătate în p e n u ltim u l a lin e a t al a c e lu ia ş i a rtic o l - a d ic ă de
către p ro c u ro r, co n d a m n a t, f a m ilie etc.
E x p e r t iz e le m e d ic o -le g a le p e n tm am ânarea sau în tr e r u ­
perea e x e c u tă rii p e d e p se i cu în c h is o a re a se efectu ează n u m a i
la ce rerea o rg a n e lo r de ju s tiţie , de către c o m is ii c o n s titu ite
1a n iv e lu l In stitu tu lu i N a ţio n a l de M e d ic in ă L e g a lă şi al la b o ra ­
to a re lo r m e d ic o -le g a le ju de ţen e ; d in aceste c o m is ii fac parte:
- u n m e d ic le g ist;
- u n u l sau m a i m u lţ i m e d ic i de sp e cia lita te , în ra p o rt cu
b o lile de care su fe ră co n d a m n a tu l, m e d ic i ce v o r f i d esem n aţi
de d ir e c ţ iile san itare. A c e ş t ia au m is iu n e a e x c lu s iv ă de a sta­
b il i d ia g n o s tic u l de b o a lă p re c u m şi s ta d iu l e v o lu tiv şi tra ta ­
m en tu l;
- u n m e d ic d in reţeau a M in is t e r u lu i de Interne d esem n at
de D ir e c ţ ia G e n e r a lă a P e n it e n c ia r e lo r (D .G .P .). A c e s t a
sta b ile şte d acă tra ta m e n tu l in d ic a t p oate f i efe ctu a t în c a d ru l
re ţe le i sa n ita re a D .G .P .
In în ţe le s u l le g is la ţie i, p r in b o a lă care î l p un e p e c o n ­
dam nat „ în im p o s ib ilita te a de a exe cu ta p ed e a p sa " se în ţe le g e
a fe cţiu n e a care, p r in c a ra c te ru l şi p o te n ţia lu l său e v o lu tiv ,
p u n în p e r ic o l im in e n t sănătatea sau v ia ţa co n d a m n a tu lu i sau
p en tru ca re reţe au a sa n ita ră a D .G .P . n u p o a te asigur.a tra ta ­
m e n tu l de s p e c ia lita te co re sp u n ză to r.
A p r e c ie re a g ra v ită ţii a fe c ţiu n ii de care su fe ră c e l c o n ­
dam nat şi s ta b ilire a tra ta m e n tu lu i n ecesar sunt apanajul m e d i­
c u lu i de s p e c ia lita te d in c o m is ie .
A p r e c ie re a p r iv in d p o s ib ilit ă ţ ile a p lic ă r ii tra ta m e n tu lu i
p re scris în c a d m l re ţe le i san itare a D .G .P . (sau M in is t e r u lu i
de Interne - M .I.) re v in e m e d ic u lu i D .G .P . (M .I.), acesta
a v â n d u n r o l d e te rm in a n t şi o ră sp u n d e re sp e cia lă , f iin d
s in g u ru l în m ăsu ră să a p re c ie z e p o s ib ilit ă ţ ile de tratam ent în
fu n cţie de b o li şi b o ln a v , co re s p u n z ă to r d o tă rii u n it ă ţ ilo r
san itare ale D .G .P .

311
Metodologia efectuării expertizei
I n s tru c ţiu n ile în v ig o a re au în v e d e re b o lile cu ca ra cte r
c r o n ic care b e n e fic ia z ă de în g r ijir i în u n ită ţi m e d ic a le de
sp e c ia lita te . N u ne re fe rim aşad ar la b o lile c u c a ra c te r acu t
sau su praacut, u rg en ţele m e d ic o - c h iru rg ic a le , b o lile in fe c to ­
co n ta g io a se , a d ic ă a c e le a fe c ţiu n i c a re n e ce sită o b lig a to riu
şi im e d ia t a sisten ţă m e d ic a lă s p e c ia liz a tă , în in te re su l in d iv i­
d u lu i şi c o le c t iv it ă ţ ii. în c a z u l d ia g n o s t ic ă r ii u n o r astfel de
b o li în p e rio a d a p rem erg ătoare p ro c e s u lu i p e n a l sau d eten ţiei,
c o m is ia v a a v iz a , în fu n c ţie de re c o m a n d ă rile s p e c ia lis t u lu i
ca re în g rije ş te b o ln a v u l, asupra tim p u lu i n ece sa r p entru în g r i­
j i r i m e d ic a le c u sp ita liz a re .
D u p ă d e p ă şire a s ta d iu lu i acut şi p ă ră sire a s p ita lu lu i, p e r­
so a n a în c a u z ă p o a te apărea, a tu n c i câ n d e c a z u l, în faţa
c o m is ie i m e d ic o - le g a le care, pe b a za e x a m in ă r ii p e rso a n e i
re s p e c tiv e şi a a c te lo r m e d ic a le p rezen tate , s ta b ile ş te t im p u l
n e c e s a r p e n tru re s ta b ilire a să n ă tă ţii.
în c a z u l în care p a c ie n tu l se p re z in tă în faţa c o m is ie i c u
acte m e d ic a le deja e lib e ra te , ca re atestă g ra v ita te a d e o s e b ită
a b o lii de ca re suferă, se im p u n e e fe c tu a re a u n o r a n a liz e şi
e x a m e n e de c o n tro l la u n ită ţile sa n ita re de s tric tă s p e c ia lita te
in d ic a te de c o m is ie , p entm ob ţin e rea de date rig u ro s ş tiin ţific e
şi re a le a su p ra g ra v ită ţii b o lii.
P entru a putea fi luat în consid eraţie, actu l m e d ica l p re ­
zentat de p a cie n t trebuie să în d e p lin e a scă urm ătoarele co n d iţii:
- să fie e m is fie de u nitatea sa n ita ră la care b o ln a v u l a
fo s t t r im is d e către c o m is ie , fie de o a ltă u n ita te san itară de
s p e c ia lita te , în c a z u l în care a n a liz e le sunt d eja efectu ate în
m o m e n tu l p re z e n tă rii la c o m is ie ;
- să f ie în re g is tra t cu n u m ă r şi dată de către unitatea
e m ite n tă ;
- să fie m en ţio n ate c la r n u m e le şi p re n u m e le c e lu i e x a m i­
nat;

312
- să aibă sem nătura şi p arafa m e d ic u lu i sau a m e d ic ilo r
e x a m in a to ri şi să p oarte şta m p ila u n ită ţii.
C o n c lu z ia e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le este c o n s e m n a tă
în tr-u n ra p o rt m e d ic o -le g a l.
A c t iv it a t e a c o m is iilo r de am â n a re sau în tre ru p e re a e x e ­
c u tă rii p e d e p se i p riv a tiv e de lib e rta te pe m o tiv e m e d ic a le
( S e r v ic ii M e d ic o - L e g a le Ju d e ţe n e sau In stitu te M e d ic o -
L e g a le ) se d e sfă şo a ră c o n fo rm u rm ă to a re i m e to d o lo g ii:
1. Prima expertiză medico-legală d e a m â n a re sa u
în tre ru p e re a e x e c u tă rii p edepsei p riv a tiv e de libertate p e m o ­
tiv e m e d ic a le se p oate efectu a la u n ita te a m e d ic o -le g a lă p e
ra za c ă re ia se a flă d o m ic iliu l sau lo c u l de re tin e re /d e tin e re a
p e rso a n e i re s p e c tiv e . C o m is iile m e d ic o - le g a le d in te rito r iu
pot p ro p u n e m a x im două perioade de am ânare sau în t r e ­
ru p ere de câte ce l m u lt trei luni de zile fiecare.
D u p ă e fe ctu a re a u n e i p rim e e x p e rtiz e (p e n tm a m â n a re a
sau în tre ru p e re a e x e c u tă rii p e d e p se i pe m o tiv de b o a lă ) la
u n ita te a m e d ic o - le g a lă ju d e ţe a n ă p e ra z a c ă re ia se a f lă
d o m ic iliu l sau lo c u l de re ţin e re /d e ţin e re a l p erso anei re s p e c ­
tiv e - care p oate p ro p u n e d o u ă p e rio a d e de am ânare sau
în tre ru p e re a e x e c u tă rii p e d e p se i de câte c e l m u lt 3 lu n i de
z ile fie c a re - persoana poate fi expertizată pentru a treia
o a r a n u m a i la nxvQhxX Institutului de Medicină Legală la care
respectivul S e rv ic iu de M e d ic in ă L e g a lă Judeţean este arondat.
D u p ă e p u iz a re a a ce sto r etape, u rm ă to a re a e x p e rtiz ă se
va efectu a numai la In stitu tu l N a ţ io n a l de M e d ic in ă L e g a lă
„ M in a M i n o v ic i “ - B u c u re ş ti.
D u p ă e fe ctu a re a u n e i e x p e rtiz e la n iv e lu l unu i In stitu t
de M e d ic in ă L e g a lă , alte e x p e rtiz e nu se m a i pot e fe c tu a
decât la Institutul N a ţio n a l de M e d ic in ă L e g a lă din B u c u re ş ti.
In c a z u l în care p rim a e x p e rtiz ă se e fectu ează d ire c t la
In stitu tu l de M e d ic in ă L e g a lă , acesta nu poate p ro p u n e m ai
m u lt de două perioade de a m â n a re /în tre ru p e re a e x e c u tă rii
pedepsei de câte ce l m u lt 3 luni de zile fiecare.

3L
în situ a ţia persoanelor grav bolnave:
- în stare de co m ă;
- în s ta d iile te rm in a le a le a f e c ţ iu n ilo r m a lig n e ;
- a fla te în im p o s ib ilit a t e de a se d e p la sa , p rin : p a to lo g ie
n e u ro m o to rie a m e m b re lo r p e lv in e sau status p o s t o p e r a t o r -
c e l m u lt 30 de z ile , în c a z u l u n e i e v o lu ţ ii tară c o m p lic a ţ ii,
e x p e rtiz e le m e d ic o -le g a le p o t f l e fe ctu a te şi la n iv e lu l s e r v i­
c iilo r ju d e ţe n e m e d ic o -le g a le sau a I n s titu te lo r de M e d ic in ă
L e g a lă d in te rito riu .
A c e a s tă p a to lo g ie v a fi:
- c e rtific a tă p rin tr-u n referat medical, în t o c m it d u p ă
in te rn a re în tr-o u n ita te sa n ita ră p u b lic ă d in reţeaua M in is t e ­
r u lu i S ă n ă tă ţii şi F a m ilie i şicopiafoii de observaţie a u n ită ţii
sa n ita re re sp e c tiv e , u n d e a fqst/este in tern at;
- v e rific a tă , in c lu s iv la u n ita te a sa n ita ră p u b lic ă (d a că
p e rso a n a este sau nu in te rn a tă , d ia g n o s tic u l etc.), de că tre
m e d ic u l le g is t care este obligat să m e n ţio n e z e acest lu c ru în
c u p r in s u l ra p o rtu lu i de e x p e rtiz ă .
In cazul în care expertizele medico-legale vorfi efecuate în
lipsa documentelor meţionate, actul medico-legal (raportul de
expertiză) este lovit de nulitate neputănd fi luat în seamă sau
poate fl interpretat în sensul articolului 289 din Codul Penal.
2. Noua expertiză medico-legală p e n tru am ânare sau
în tre ru p e re a e x e c u tă rii p e d e p se i p r iv a t iv e de lib ertate pe m o ­
tiv e m e d ica le se efectuează n u m a i în B u cu re şti, în situaţiile când:
- e x istă motive temeinice de contestare a p rim e i expertize;
- au fost p ro p u se de către c o m is iile m e d ic o -le g a le d in
t e r ito r iu p e rio a d e le de am ân are p re v ă z u te m a i sus.
în c a z u ri d e o se b ite se p o a te s o lic it a o p in ia sau v e rd ic tu l
C o m is iilo r de A v iz a r e şi C o n t r o l d in c a d ru l In stitu te lo r M e -
d ic o - L e g a le , numai după efectuarea unei noi expertize me­
dico-legale.
După efectuarea unei noi expertize pentru amânare sau
întrerupere a executării pedepsei privative de libertate pe
motive medicale la l.N.M.L. Bucureşti, nu se mai poate so­

314
licita sau efectua o expertiză la altă unitate medico-legală
inferioară ierarhic.
A c e a s tă m e to d o lo g ie v a fi respectată în rap ort c\xpersoa­
na e x a m in a tă şi indiferent de numărul dosarului penal/
actului de dispoziţie al e x p e rtiz e i, d eo are ce b o lile de care
şu ie ră o perso ană nu se p o t sc h im b a în fu n c ţie de fap tele
c o m is e sau de n u m ă ru l d o s a re lo r de u rm ă rire penală.
E x p e r tiz e le m e d ic o -le g a le p entru am ânarea sau în tre ru ­
perea e x e c u tă rii p e d e p se i p riv a tiv e de lib e rta te pe m o tiv e
m e d ic a le necesită consultul persoanei re s p e c tiv e în c a d ru l
c o m is ie i, n ep u tân d u -se efectu a n u m a i în b a za u n o r d o c u ­
m ente m e d ic a le , cu e x c e p ţia s itu a ţiilo r p re v ăzu te p en tru p e r­
so an e le g ra v b o ln a v e ; m e d ic u l le g ist este o b lig a t să v e r ific e
( in c lu s iv la unitatea san itară p u b lic ă d in reţeaua M in is t e r u lu i
S ă n ă tă ţii şi F a m ilie i) - şi d e c i să-şi asum e v e rid ic ita te a d ia ­
g n o s tic u lu i.

Concluziile expertizei de amânare sau


întrerupere a executării pedepsei
C o n c lu z iile tre b u ie să re p re z in te o sin te z ă c o n c is ă a
tu tu ro r d a te lo r m e d ic a le p r in c ip a le e xp u se în partea d e s c rip ­
tivă, cu o fo rm u la re c la ră a d ia g n o s tic u lu i, a s ta d iu lu i actu al
al b o lii şi a c a ra c te ru lu i b o lii re s p e c tiv e (du rata e v o lu ţie i,
g ravitatea, p ro g n o s tic u l).
D e asem enea, tre b u ie să se s p e c ific e p re c is şi ş t iin ţ if ic
a titu d in e a terap eu tică, p re c u m şi tim p u l n ecesar de su p ra ­
vegh ere m e d ic a lă şi lo c u l u n d e aceasta u rm e a ză să fie e fe c ­
tuată. In leg ătu ră cu n ecesitatea su p ra v e g h e rii m e d ic a le , se
va m e n ţio n a , atu n ci când e c a z u l, dacă această su p raveg h e re
m e d ic a lă va fi p erm anentă sau p e rio d ic ă , în fu n c ţie de c a ra c ­
terul şi e v o lu ţia b o lii:
a) D a c ă a fe cţiu n e a n u p re z in tă o g ra v ita te d eosebită, se
va m e n ţio n a că poate fi tratată în reţeaua D .G .P .

315
b) D a c ă m a la d ia are o e v o lu ţ ie g ra v ă , care n e c e s ită
in te rn a re a n u m a i în a n u m ite s e r v ic ii de s p e c ia lita te (d in
c a d ru l s p it a le lo r / c lin ic ilo r „c iv ile ^ ) , c o m is ia m e d ic o -le g a lă
va ţin e seam a de fa p tu l că, în g e n e ra l, u rm ă to a re le a fe c ţiu n i
nu p o t fi tratate în reţeaua sa n ita ră a D .G .P .:
- a fe c ţiu n i c h iru rg ic a le to ra c ic e (p lă m â n , cord);
- a fe c ţiu n i s p e c ific e e n d o c rin e ;
- fo m ie de can cer care necesită ra d io te ra p ie şi citostatice;
- a fe c ţiu n i n e u ro c h im rg ic a le ;
- b o li a c ă ro r e v o lu ţie p u n în p e r ic o l im in e n t viaţa.
In aceste c a z u ri, c o m is ia are o b lig a ţ ia să h o tă ra scă , în
m o d e x p re s şi p re c is, u nitatea d in re ţe au a M . S . F . în ca re v a
fi in te rn a t b o ln a v u l.
In ceea ce p riv e ş te a p re cie re a t im p u lu i n e ce sa r p e n tru
în g r ijir i, tre b u ie să se ţin ă seam a că o rg a n e le de ju s t iţ ie n u
p ot a c o rd a a m â n ă ri de p edeapsă m a i m a ri de 6 lu n i şi, d e c i,
în c a z u l b o lilo r c ro n ic e cu e v o lu ţie p re lu n g ită şi g ra v ă sau a l
b o lilo r in c u ra b ile , tre b u ie să se m e n ţio n e z e în m o d e x p re s
fa p tu l că n e c e s ită ţile te ra p e u tice a le c a z u lu i re s p e c tiv d e p ă ­
şesc ace st term en .
In c a z u l în ca re p a cie n tu l su fe ră de d o u ă sau m a i m u lte
a fe c ţiu n i a so cia te , c o n c lu z iile e x p e r tiz e i v o r ţin e seam a în
p rim u l râ n d de ce a m a i gravă d in tre ele, lu â n d u -s e to to d a tă
în c o n s id e ra ţie şi p re ze n ţa c e lo rla lte , ca re p o t a g rava sau
c o m p lic a e v o lu ţia b o lii p rin c ip a le .

Aspecte particulare de apreciere a stării


de sănătate în amânarea sau întreruperea
executării pedepsei
C o m is ia m e d ic o -le g a lă m a i are în v e d e re u rm ăto arele:
a) In c a z u r ile în care re co m a n d ă in te rn a re a sau d ife rite
e x a m in ă ri de sp e cia lita te , ea va e m ite c o n c o m ite n t p a c ie n ţilo r
a d re se le o f ic ia le către u n ită ţile sa n ita re re sp e c tiv e ;

316
b) în c a z u l re e x a m in ă rii u n u i p a cie n t, v a u rm ă ri fe lu l în
care acesta a respectat in d ic a ţ iile date de c o m is iile an terio are.
D a c ă a n te rio r b o ln a v u l a fo st t r im is de către o altă c o m is ie
spre in te rn a re , el va tre b u i să d o v e d e a scă această in te rn a re
pe b a ză de acte, ia r în c a z u l în ca re i s-au in d ic a t un tra ta ­
m ent şi o su p ra v e g h e re m e d ic a lă în tr-u n s e r v ic iu l de s p e c ia -
litate, el v a tre b u i să d o v e d e a scă p rin acte m e d ic a le e lib e ra te
de unitatea m e d ic a lă re sp e c tiv ă fe lu l şi durata ace stor în g r ijir i;
c) D a c ă b o ln a v u l nu a re sp e cta t in te g ra l in d ic a ţ iile date
a n te rio r, a ce st fapt va fi m e n ţio n a t în c o n c lu z iile a c tu lu i
m e d ic o -le g a l;
d) în c a z u r ile în care c o m is ia u rm e a ză să se p ro n u n ţe
asu pra stă rii de sănătate a u n o r p e rso a n e a fla te d eja în stare
de d eten ţie, ra p o rtu l de e x p e rtiz ă m e d ic o -le g a lă va f i în lin ii
m a ri a se m ă n ă to r a c e lu ia în t o c m it p e n tru p e rso a n e le în stare
de lib e rta te , cu m e n ţiu n e a ca p a rte a d e s c r ip tiv ă p o a te fi
redusă, lu â n d u -se în c o n sid e ra ţie d atele m e d ic a le co n sem n ate
în fo a ia de o b se rva ţie m e d ic a lă a d e ţin u tu lu i. în aceste c a z u ri,
c o n c lu z iile v o r fi strict m e d ic a le - fără să cu p rin d ă c a lific a tiv e
ju rid ic e - , m e d ic u l e x p e rt a v â n d o b lig a ţia să le re d a cte ze
sub o fo rm ă care să p e rm ită o rg a n e lo r de ju s t iţ ie care au
ce ru t e x a m in a re a să a p re c ie z e în m o d ju s t sta d iu l b o lii de
care su fe ră d e ţin u tu l;
e) D a c ă p e rso a n a ce u rm e a z ă a fi e x p e rtiza tă se a flă în
stare de lib e rta te - b o ln a v ă la d o m ic iliu sau in tern ată în tr-u n
s e r v ic iu s p ita lic e s c - şi d acă instan ţa ce re în m o d e x p re s să
se ră sp u n d ă şi la în tre b a re a d a că această perso ană este tra n s­
p o rta b ilă sau nu, c o m is ia va a p re cia tra n sp o rta b ilita te a ţin â n d
sca m a de fa p tu l că e x istă o serie de a fe c ţiu n i care c o n tra ­
in d ic ă d eplasarea:
- tro m b o fie b ite lc ;
- h e m o ra g ia ce re b ra lă în p e rio a d a de debut;
- starea de p rc in fa rc t şi in fa rc tu l m io c a rd ic (în p rim e le
2 - 3 săp tăm ân i).

317
în c a z u l în care sc c e rc să se p re c iz e z e dacă o p erso ană
su fe rin d ă (in c u lp a t sau m a rto r) p o a te p a rtic ip a la p ro ce s, se
va, ţin e seam a de re p e rc u s iu n ile pe ca re o asem enea acti vitate
(tran sp ort, e fo rt f iz ic ele.) Ie p o ate avea asupra b o lii de care i
suferă ( p o s ib ilita te a a p a riţie i u n o r c o m p lic a ţ ii şi a c c id e n te
p r e v iz ib ile ) , d e c iz ia u rm â n d a fi lu a tă după un e xam e n c lin ic
şi p a r a c lin ic atent.
în c a z u l g ra v id ită ţii câ n d , p o t r iv it le g ii, fem eia poate
s o lic it a am ân area sau în tre ru p e re a e x e c u tă rii p e d e p se i, se
im p u n e s ta b ilire a pe b a ze ş t iin ţ if ic e a stă rii de g ra v id ita te ;
p o triv it art. 4 5 3 alin . b, C . pen. D e am ânarea sau în tre ru p e re a
e x e c u tă rii p e d e p se i b e n e fic ia z ă ş i fe m e ile co n d a m n a te care
au un c o p il m a i m ic de 1 an.
CAPITOLUL 23
IDENTIFICAREA MEDICO-LEGALĂ
Definiţie. Importanţa problemei. Cadrul
juridic ai identificării.
D e f in im id e n tific a re a m e d ic o -le g a lă ca f iin d u n p ro c e s
de a n a liz ă d is c r im in a t o r ie a c a ra c te ru lu i u n u i in d iv id , în
sco p u l d e lim ită rii acestuia în rap ort cu restu l p o p u la ţie i. în c e r ­
că m d e c i o discriminare a caracterelor particulare antropo­
logice, biologice, somatologice de ordin particular.
„Identitatea “ este proprietatea unui obiect de a f i şi a
rămâne cel puţin un anumit timp ceea ce este, calitatea unui
sistem de a-şi păstra un anumit timp caracterele sale
fundamentale.
S u b a s p e c tu l său ce l m a i g e n e ra l, p r in id e n tita te se
în ţe le g e c a te g o ria ca re e x p r im ă c o n c o rd a n ţa , e g a lita te a
o b ie c tu lu i c u sin e în s u ş i. P rin d e fin ire a s c o p u lu i şi o b ie c tu lu i
id e n t ific ă r ii se aju n g e la s ta b ilire a a g re s o ru lu i, a v ic tim e i, a
a g e n tu lu i v u ln e ra n t şi a n a tu rii u rm e lo r lăsate la lo c u l fa p te i.
Id e n tifica re a re p re zin tă d e ci o a ctiv ita te in te rd is c ip lin a ră
im portantă care se b a ze a ză pe o se rie de p ro p rie tă ţi b io lo g ic e
c a ra c te ris tic e p e n tru fie c a re in d iv id şi în ca re e x p e rtiz a
m e d ic o -le g a lă p oate ad uce p re c iz ă ri esenţiale. P ro b le m e de
id e n tific a re se r id ic ă atât pentru p ersoane n ecu no scu te d is p ă ­
rute sau care şi-a u p ie rd u t ori îş i a scu n d id e n titatea, cât şi în
e x p e rtiz e le p r iv in d filia ţia , id e n tific a re a s c h e le te lo r şi a fra g ­
m en telo r de sch e le te sau a c a d a v re lo r aflate în stad iu a vansat
tic d esco m p u n ere.
Id e n tid ca re a p resu p u n e o a c tiv ita te de c o m p a ra re a u n o r
caractere b io lo g ic e (a n tro p o lo g ice ), ş tiin ţific p recizate, sta b i­

319
lite p r in e x a m in a re a d iv e rs e lo r e le m e n te a v u te la d is p o z iţie
şi/sa u c e le g ă site la e x a m e n u l de la faţa lo c u lu i.
In id e n tifica re a persoanelor, d e o s e b irile in d iv id u a le se sta­
b ile s c p rin a n a liz a d is c rim in a to rie a u n o r caractere genetice
îm p re u n ă cu c e le câştigate în ca d m l d e z v o ltă r ii ontogenetice.
F o lo s in d m e to d e de id e n tific a re a n tro p o lo g ic e , se p ot
aprecia cu o m are p re cizie sexul, vârsta, d im e n siu n ile , caracterele
p a rtic u la re a le in d iv iz ilo r e x a m in a ţi. A v a n t a je le o fe rite de
in v e stig a ţiile expertale asupra scheletu lu i sau a p ie se lo r scheleta-
le re z id ă în m area rezisten ţă a ţe su tu lu i o sos la acţiunea degra­
dantă a fa c to rilo r fiz ic i, c h im ic i, m e te o ro lo g ic i sau tanatologici.
L im it e le m eto d e i de id e n tifica re p e fragm e n te scheletale
d e v in evid en te în s ă în ca zu l fra g m e n te lo r o soase m ic i sau ca l­
cin ate care fac d if ic ilă stab ilirea talie i, s e x u lu i sau cau zei m o rţii.
Id e n tifica re a u n u i ca d a vm găsit dă in fo r m a ţii asupra cauzei
m o rţii u n ei persoane. M o artea, d in p u n c t de vedere ju rid ic ,
în s e a m n ă în c e ta re a d r e p t u r ilo r p e r s o a n e i r e s p e c tiv e sau
tran sfe m l lo r asupra m oştenitorilor. F ă ră id e n tifica re a cad avm lu i
n u se poate în to c m i actu l de deces şi fără acest docum ent se
cre ează o situ a ţie de „v a c u u m s o c ia l“ c u co n s e cin ţe dintre cele
m a i neplăcute: im p o sib ilita te a u nei re c ă să to rii, lic h id a re a unei
m o şte n iri, n ep lata u n e i eventuale a sig u ră ri p e viaţă.
P e n tru a lă m u r i situ a ţia ju r id ic ă a u n o r p e rso a n e d is p ă ­
rute, î n m u lte ţă ri au fo s t create le g i ca re re g le m e n te a z ă acest
lu c ru . C o d u l C i v i l a l R o m â n ie i p re v e d e în C a rte a a IlI-a ,
T it lu l I, C a p it o lu l I, art. 651 al. 16, că o p e rs o a n ă care lip se şte
d e la d o m ic iliu l său p o a te fi d e cla ra tă d is p ă ru tă p r in h o tărâre
ju d e c ă to re a s c ă , d a că a tre c u t un an de la d ata u lt im e lo r ş tiri
d in c a re re z u ltă că e ra în v ia ţă , u rm â n d a f î d e c la ra tă m o a rtă
d u p ă 4 ani de la u lt im ile ş tiri care a ră ta u c ă era în v ia ţă .
„... ce l d is p ă ru t în c u rs u l u n o r fa p te d e ră z b o i, a cc id e n te
de c a le ferată, a v io n , n a u fra g iu sau a lte în t â m p lă r i ase m ăn ă­
to a re p oate fi d e c la ra t m o rt d acă a tre c u t u n an de la data
îm p r e ju r ă r ii la ca re a a v u t lo c d is p a r iţia .“

320
M

Expertiza medico-legală în situaţii


deosebite
O s te o lo g ia m e d ic o - le g a lă re p re z in tă un c a p ito l care, în
u ltim e le d e ce n ii, a luat o am p lo a re d eosebită, m a i ales d ato rită
s tu d iilo r h is to p a to lo g ic e , de b io c h im ie a o s u lu i, de a n a to m ic
şi a n tro p o lo g ie . A c e s te a , c h ia r d a că nu au adus m o d ific ă r i
m ajore d ate lo r de id e n tific a re existen te în lite ratură, au p e m iis
cel p u ţin c o n firm a re a u n o r id e i c o n s id e ra te c la s ic e .
T re b u ie m e n ţio n a tă şi a m p lo a re a s t u d iilo r sta tis tic e an­
tro p o lo g ic e care p e r m it s ta b ilire a c r it e r iilo r de d ife re n ţie re
l a sială, un a sp ect e s e n ţia l în id e n tific a re a m e d ic o - le g a lă a
ace sto r ani, în c a re lib e rta te a d e p la s ă rii p o a te d u ce la m u ta ţii
p o p u la ţio n a le c u ca re e x p e rtu l le g is t n u este o b iş n u it.
P rin d e p la sa re a ra p id ă c u m ijlo a c e de tra n s p o rt tere stre,
aeriene sau n a v a le , e x is tă p o s ib ilita te a s it u a ţ iilo r ca ta stro fic e ,
în care este n e ce sa ră id e n tific a re a d is c r im in a t o r ie a p e rso n a -
lu lu i n a vig a n t, a lă tu ri de c e l că lă to r, atât în s c o p u l e lu c id ă r ii
s itu a ţiilo r care au fă c u t p o s ib ilă a p a riţia a c c id e n tu lu i, cât ş i
a c o n s e c in ţe lo r de d re p t c i v il şi/sa u p e n a l care d e cu rg a u to ­
m at în u m ia ca ta stro fe i. In afară de aceste s itu a ţii ( d in p ă ca te
re la tiv fre cv e n te ), a g lo m e ră rile p o p u la ţio n a le p o t f i a fe cta te
de catastro fe ( in c e n d ii, cu tre m u re , in u n d a ţii) , fap t ce r id ic ă
a c e la ş i tip de p ro b le m e m e n ţio n a te .
In d ife re n t de c a u z a care a d e te rm in a t m o a rte a u n u ia sau
m a i m u lto r p e rso a n e , e x p e rtiz a m e d ic o - le g a lă p oate f i s tru c ­
turată în fu n c ţie de c e le tre i s itu a ţii enunţate:
- e x h u m ă ri;
- ca ta stro fe a le m ijlo a e e lo r de tran sp o rt;
- in c e n d ii şi e x p lo z ii.
Exhumarea se d e fin e ş te ca f iin d a u to p sia sau re a u to p s ia
u n u i ca d a v ru în g ro p a t, care se e x e cu tă la cererea o rg a n e lo r
de an chetă sau de ju s t iţ ie p e n tru s itu a ţii d e o se b ite , c a re p o t
apărea pe p a rc u rs u l u n e i anchete. M a t e r ia lu l b io lo g ic de e x a ­

321
m in a t este co m p u s de p ie se s c h c lc ta le şi/sau d in ţi. P rin p ro ­
ce su l de p u tre fa cţie c o n d iţio n a t de fa cto ri g e o -m e te o ro lo g ic i,
d e g ra d a re a ţe s u tu rilo r poate fi m a i ra p id ă sau m ai lentă.
P e n tru a p re cie re a ra p id ită ţii p u tre fa c ţie i, treb u ie să a v e m în
vedere tip u l s o lu lu i, a d ân cim ea de în h u m a re , altitu dinea, te m ­
peratura am b ien tală, p H -u l şi c o n ţin u tu l în o xig en , a ctivita te a
m ic ro b ia n ă a s o lu lu i. M o d if ic ă r ile s c h e le ta le o b se rvate c o n ­
stau în d istru g e re a m a i ra p id ă a o a s e lo r c ra n iu lu i, cre şterea
p o r o z it ă ţ ii o a se lo r (p lu te sc), m o d ift c ă r i c h im ic e (scăd erea
c o m p o n e n te i o rg a n ice în a van taju l c e le i anorganice). M ă s u ra ­
rea t im p u lu i scu rs de la m o a rte se b a ze a ză pe a p re c ie re a
m o d if ic ă r ilo r m o rfo lo g ic e , f iz ic e sau c h im ic e care a p a r în
c o n d iţ iile date de sol.
E x a m e n u l e x p e rta l în catastrofe ale mijloacelor de
transport constă în id e n tific a re a v ic tim e lo r, sta b ilire a p o z iţie i
a c e s to ra în t im p u l c a ta s tro fe i, p re c u m şi a c o n ju n c t u r ii,
c irc u m s ta n ţe lo r şi c a u z e lo r ca re au d u s la in sta la re a m o rţii,
în aceste situ a ţii, id e n tific a re a este fo arte d if ic ilă , p rin g ra d u l
cre s c u t de îm p ră ş tie re a re s tu r ilo r o so a se şi a p ă r ţilo r m o i.
P rim u l o b ie c tiv al e xp e rtize i m e d ic o -le g a le în ca zu l incen­
diilor şi exploziilor, precum şi al ca ta stro fe lo r care a le ctca ză
g m p u ri p o p u la ţio n a le m ari este c e l de id e n tifica re a cad avrelo r.
R e s tu rile scheletale reprezintă b a ze de date, apte pentru id e n ­
tifica re p rin rezistenţa crescută pe care o au oasele la carbonizare.
A c t iv it a t e a de id e n tific a re a u n u i ca d a v ru sau a u n e i p e r­
so an e este de cea m ai m are im p o rta n ţă . P o ate că n ic i un alt
sc o p al e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le n u are atâta în se m n ă ta te ,
nu este de o atât de acută n e ce sita te .

istoricul identificării
Id e n tific a re a m e d ic o -le g a lă pe m a te ria l osos (o s te o lo g ia
m e d ic o - lc g a lă ) a trecu t p rin m ai m u lte etape şi p erioad e;
- Perioada anatomică, ilu s tra tă p rin p o s ib ilită ţile de a
id e n tific a o arm ă după le z iu n e a o so a să constatată, p re cu m şi

P2
d c a lă m u ri c a z u ri de m o arte v io le n tă p rin e xa m in a re a e le ­
m e n te lo r a n ato m ice ale fra c tu rilo r sau le z iu n ilo r osoase (dacă
e xistă), în rap ort cu in stru m e n tu l v u ln e ra n t.
- Perioada embrionară şi anatomo-patologică, care aduce
cunoştinţe p recise p riv in d ontogeneza m ic ro şi m acroscopică.
- Perioada histologică, în c a re fra g m e n te lo r de os
(n e )id e n tific a te m a c ro s c o p ic (p rin p u tre fa c ţie sau c a lc in a re ),
li se poate re cu n o a şte o rig in e a sp e c ie i.
- Perioada radiologică, care p e ra iite e v id e n ţie re a fra c ­
tu rilo r, a fo rm ă r ii c ă lu ş u lu i, a c o r p u r ilo r stră in e in trao so ase,
a p a to lo g ie i o s u lu i.
- Perioada tanatochimică, care a p e rm is - s tu d iin d m o ­
d if ic ă r ile h is to - c h im ic e care ap ar la n iv e lu l o s u lu i în fu n c ţie
Ş de fa c to ri m e te o ro lo g i, g e o lo g ic i şi ta n a to lo g ic i - e v a lu a re a
in te rv a lu lu i p re z u m tiv scu rs de la m o a rte p re cu m şi a c o n ­
ju n c t u r ii de a p a riţie a acesteia.
- Perioada de identificare genetică, ca re se a flă în p lin ă
d esfăşu rare, p e rm ite id e n tific a re a cu p ro b a b ilita te m a x im ă
acceptată (99% ) a m a te ria lu lu i c e lu la r. M e to d a se b a ze a ză
pe irepetabilitatea s tru c tu rilo r A D N - u lu i e x a m in a t, stru ctu ri
care sunt în s ă id e n tic e în o ric e n u c le u c e lu la r al in d iv id u lu i
exam inat. M e to d a , pusă la punct de Je ffre y (M a re a B rita n ic ) -
1985, a fost ra p id în s u ş ită de toate la b o ra to a re le de id e n t ifi­
care d in lum e.
A m p re n ta g e n e tic ă re p re z in tă v iit o r u l în c a d ru l id e n t if i­
c ă rii m c d ic o -le g a le . S ig u r că şi această m eto d ă are u n e le
lim ite , rid ic a te m a i ales dc necesitatea e x iste n ţe i u n o r s tu d ii
p o p u la ţio n a le sta tistice care să p e rm ită elab orarea u no r atlase
g c n o tip ic e c a ra c te ris tic e p o p u la ţ iilo r în c a d ru l căro ra arc lo c
p ro c e su l de id e n tific a re .
In p a ra le l cu aceste m eto de de id e n tific a re , te h n ica a c ­
tuală a p e rm is e lab o rarea unor reconstrucţii scheletale antro­
pologice. p rin te h n ici dc su p ra p ro iccţie vid e o , fo lo s in d b aze le
existe n te de date a n tro p o lo g ic e . M e to d a este d e riva tă d in

oo
m e to d a G h e ra s im o v , de fix a re g ra fic ă a co re sp o n d e n ţe i d in tre
s tru c tu ra o so a să a s c h e le tu lu i şi ţ e s u tu r ilo r m o i aco p e rito a re .
M e to d a in iţia lă fo lo sea pentru id e n tific a re foto grafierea
fra g m e n te lo r găsite, integrarea acestora în tr-u n în tre g m o delat
în fu n c ţie de datele existente (de o b ic e i cra n iu ) şi apoi acope­
rirea su p ra fe ţe lo r osoase recon stitu ite fo lo s in d m etode grafice.
A u a p ă m t şi alte m etode (de co m p arare p rin su praim p resie a
unei fo to g ra fii cu ra d io g rafia c ra n iu lu i - G m e n e r şi R ein h ard ),
p le c â n d de la p re m isa că există o v a ria b ilita te cran iană destul
de m a re în c a d m l p o p u la ţie i, ia r su prap un ere a p erfectă a ce lo r
două fo to g ra fii nu este p o s ib ilă decât în ca z de identitate.
O a ltă m e to d ă fre c v e n t fo lo s ită şi cu a p lic a ţ ii a n tro p o ­
lo g ic e v a ria te este re c o n s tm c ţia ţ e s u t u r ilo r m o i, fo lo s in d ca
s u p o rt c r a n iu l n e id e n tific a t d is p o n ib il. In a ce st sco p se u t ili­
z e a z ă m e to d e c ra n io g ra fic e ca re au c a repere;
- a n a liz a c e fa lo m e t r ic ă p e n tru s t a b ilir e a p r o p o r ţ iilo r
f a c ie s u lu i şi a t ip u lu i de c ra n iu in d iv id u a l;
- e v a lu a re a g r o s im ii ţe s u tu rilo r m o i, sc h iţa te p e lin ia
m e d ie a n tro p o m e trică , în s c o p u l s t a b ilir ii u n e i m e d ii a d im e n ­
s iu n ilo r n a s u lu i, b u z e lo r şi o b ra jilo r;
- c o n e c ta re a şi a rm o n iz a re a d a te lo r;
- f in a liz a r e a p r o f ilu lu i p r in a d ă u g a re a o c h ilo r , p ă ru lu i,
a s e m n e lo r de îm b ă trâ n ire şi a a lto r a m ă n u n te fu rn iz a te de
s tu d iu l a n a to m o -a n tro p o lo g ic al c r a n iu lu i.
T e h n ic ile a ctu a le de s u p ra p ro ie c ţie v id e o p e rm it o rie n ta ­
rea c r a n iu lu i fo lo s in d g ra fic a g e n e ra tă de co m p u te r, la care
se a d a u g ă e fe cte s p e c ia le de p re lu c ra re a im a g in ii (îm b ă trâ ­
n ire s a u în t in e r ir e a d e se n u lu i re z u lta t şi, d e c i, de a p ro p ie re
de v â rs ta a v u tă la m o m e n tu l d is p a riţie i) .
R e c o n s tru c ţia facială ţine în aceeaşi m ăsu ră de m e d ic in a
leg ală, de an tro p olo g ie, dar şi de artă. E ste foarte u tilă în situaţii
în ca re m eto d e le u zu ale de id e n tific a re dau greş. N u p erm ite
în to td e a u n a o id e n tifica re p o z itiv ă , d ar p oate fi coroborată cu
alte date obţinu te p rin m ijlo a c e u zu a le de id e n tifica re .

324
identificarea scheletaiă
Id e n tific a re a c a d a v re lo r n e cu n o scu te sau d istru se p r in
procedee fiz ic o -c h im ic e şi b io lo g ic e se face p rin stab ilirea ta lie i,
a greutăţii, a se x u lu i, a aspectului f iz ic extern, în m ajo ritate a
c a z u rilo r p ro ce d e ele fiin d subordonate e x p e rtize i o steo lo gice .
P rin această e x p e rtiz ă treb u ie s ta b ilit în p r im u l râ n d d a că
o a se le aparţin unuia sau mai multor indivizi. în s itu a ţii de
re stu ri o soase sau o ase iz o la te se im p u n e c o re la re a d a te lo r
c x p e rta le cu c e le a le a n tro p o lo g ie i co m p a ra te . P r in u tiliz a r e a
a ce sto r d o u ă fo rm e de e x p e rtiz ă , îm p re u n ă c u in f o r m a ţ iile
ra d io lo g ic e şi de la b o ra to r, se p o a te s ta b ili c o m p a ra tiv d if e ­
renţa d in tre o s u l de a n im a l cu c e l u m an ; de ase m e n e a su n t
d eja b in e c u n o s c u te u n e le asp ecte d ife r it e a le o s u lu i u m a n la
lat, c o p il, a d u lt ş i v â rs tn ic în c o m p a ra ţie c u o s u l a n im a l.
D e te rm in a re a sexului se p o a te fa c e f o lo s in d oase ca re
p re z in tă u n g ra d m a re de d ife re n ţie re s e x u a lă (b a z in , c ra n iu
şi fem ur), în c o n d iţ iile în ca re p e rio a d a de d ife re n ţie re se x u a lă
f iz io lo g ic ă a fo s t în c h e ia tă .
A p re c ie re a taliei se p o a te fa c e atât în situ a ţia în ca re
e x is tă u n s c h e le t în tre g cât şi în cea în care sunt d is p o n ib ile
re stu ri sc h e le ta le iz o la te .
S ta b ilire a vârstei se p o a te fa c e p â n ă la 25 de an i p r in
s tu d iu l p ro c e s e lo r de o s ific a r e ( p rin cu n o a şte re a c r o n o lo g ie i
de o s ific a re ) sa u p r in e x a m in a re a d e n tiţie i.
în situ a ţia e ru p ţie i p r im e i d e n tiţii se p o a te a p re c ia v â rsta
în fu n cţie de c ro n o lo g ia de e ru pţie. P e n tru d e n tiţia d e fin itiv ă ,
vârsta p oate f i a p re c ia tă p r in s tu d iu l tr a n s lu c id it ă ţ ii r a d io lo ­
g ic e ra d ic u la re a d in ţ ilo r , m e to d a a v â n d o a p ro x im a ţie de
cca. 3 ani ( v e z i m e to d a G u s ta fs o n ).
O m e n ţiu n e d e o s e b ită m e rită c o re la ţia v â rstă - în ă lţ im e
v a la b ilă p e n tru n o u -n ă sc u t, pe b a za c ă re ia se p o a te a p re c ia
vârsta ş tiin d u -s e ta lia .
P e n tm ad ult se p ot fo lo s i in d ic ii de sutură craniană. Su tu ra
o aselor c ra n iu lu i respectă un m o del tip ic, ca având lo c la vârsta

325
de 3 0 -3 5 de ani. în p rim u l rând se sudează tăblia internă apoi
cea externă. P o t apărea şi a ic i u n e le abateri de la schem ele
devenite deja c la s ic e (suturi re a liza te p reco ce sau tardiv). în
general însă, c o n fo rm le g ilo r lu i Sau vrage, lip sa o rică re i suturi
craniene situ e ază in d iv id u l la vârsta de sub 35 de ani. P u n c tu l
sagital p oste rio r începe să se în c h id ă spre 40 de ani, iar închiderea
su turii te m p o ra le in d ic ă vârsta de peste 60 de ani.
N u p u te m în c h e ia scurta in c u rs iu n e în c o n s id e ra ţiile te o ­
re tic e p r iv in d id e n tific a re a s c h e le ta lă fă ră a a m in ti că, a lă tu ri
de fir u l de p ă r, o s u l c o n s titu ie u n c o rp d e lic t id e a l. O r ic e
a g re siu n e c u ră su n e t o so s v a p e rs is ta m u lt tim p şi va fi de
fo lo s în c a d ru l p ro c e s u lu i de id e n tific a re . în p rin c ip iu , o agre­
siu n e m e c a n ic ă a su p ra ţe s u tu lu i o so s se poate s o ld a c u o
fractură, p ă strâ n d ca ra cte ru l o b ie c tu lu i tra u m a tic re sp o n sa b il.
D e v in e a s tfe l p o s ib ilă s t a b ilir e a d ire c ţie i de a c ţiu n e a
a g e n tu lu i tra u m a tic şi a e n e rg ie i c in e tic e a acestuia. S e p oate
a p re cia v â rsta o s u lu i a g re sio n a t, ş tiu t f iin d că ţe su tu l o so s al
c o p ilu lu i re a c ţio n e a z ă d ife r it la a c ţiu n e a fa c to rilo r m e c a n ic i
în ra p o rt c u a d u ltu l (fra c tu ră „ în le m n v e rd e “ )-
T re b u ie a m in tit şi faptul că o sul, p rin interm e d iu l sc h im b u ­
r ilo r c o n tin u i p e care le efectuează c u m e d iu l intern, d e vin e un
„re z e rv o f ‘ de substanţe to x ic e sau n o civ e , carepoate fu rn iza date
de anchetă su plim en tare, în situ a ţii în care se suspectează exp u ­
nerea în d elu n g ată la n o x e care acţion ează în doze m ic i (arsenic).

Stabilirea caracterelor de rasă, grup şi a


caracterelor individuale în situaţia
pieselor scheletele multiple
Stabilirea speciei
D in c e le e x p u s e , re z u ltă că e x is tă d ife rite p o s ib ilită ţi de
d is c rim in a re şi s ta b ilire a s p e c ie i d in care fac parte ţe s u tu rile
o soase su p u se a n a liz e i e x p e rta le .

326
Id e n tific a re a s o m a to lo g ic ă a s p e c ie i se b a ze a ză atât pe
a n a liz a ţe s u tu rilo r m o i cât şi a s c h e le tu lu i. O se rie de a se m ă ­
nări în tre sc h e le tu l u m a n şi c e l al m a im u ţe lo r s u p e rio a re sau
ch iar al unor alte sp e c ii îndepărtate fîlo g e n e tîc ar putea genera
e ro ri în a p reciere. P r in u tiliz a r e a m e to d e lo r de a n tro p o lo g ie
co m parată se u rm ăreşte s ta b ilire a ca ra cte re lo r so m a to m e trice
ale ţe s u tu rilo r a n a liz a te în in t e r io r u l sau în a fa ra lim it e lo r de
v a ria ţie m o rfo fu n c ţio n a lă a s p e c ie i um ane.
Metoda antropologică se b a ze a z ă p e date de a n a to m ie
co m p arată, p re c u m şi pe c e le ca re ţin de fa c to r ii m e c a n ic i
g en e raţi de staţiu n ea b ip e d ă , s p e c ific ă ra se i um an e. P e n tru
c la r ific a r e a u n o r a sp ecte leg ate de p ro b le m ă am c o n s id e ra t
necesară in tro d u c e re a u n o r date m in im e de m e c a n ic ă a rti­
c u la ră şi osoasă.
A rh ite c tu ra in te rn ă a o a se lo r apare ca re z u lta t al a d a p tă rii
în tre g ii s p e c ii la c o n d iţ iile b io -m e c a n ic e la care a fo st supusă.
D is p o z iţia p a rtic u la ră a la m e lo r osoase este in d e p e n d e n tă
de o ric e fin a lita te , p ro c e s u l d e m o d e la re n eavân d lo c în c u rs u l
u n ei g e n e ra ţii in d iv id u a le , c i p e p a rc u rs u l e v o lu ţie i în t r e g ii
sp e cii.
E le m e n te le o so a se su nt in te n s stim u la te p e d ire c ţia în
care se m a n ife s tă fo rţe le de tra c ţiu n e şi p re siu n e , ia r aceste
s tim u lă ri au ca re z u lta t o rie n ta re a la m e lo r o soase în m o d
c o re sp u n ză to r, o fe r in d a stfe l u n m a x im de re z iste n ţă c u un
m in im de m a te ria l.
S e c o n s id e ră că o a se le a n im a le lo r m ic i p o t g en e ra c o n ­
f u z ii p r in asem ăn area c u c e le ale fo e tu ş ilo r sau n o u -n ă sc u -
ţilo r, ia r v e rte b re le ş i co a ste le de u rs su n t asem ăn ătoare c u
c e le um an e. D ife re n ţe le su n t în s ă m a jo re .
C r a n iu l u m a n p o a te fi d ife re n ţia t d u p ă p o z iţ ia m a r g in ii
o rb ita le , a p ro g n a tis m u lu i g ă u rii o c c ip it a le ca şi a c a p a c ită ţii
cran ien e .
In afa ră de aceste d ife re n ţe se p o t co nstata m o d ific ă r i
ale b a z in u lu i;

327
- la p atru p ed e , a r ip ile ilia c e su n t a lu n g ite şi p ro m o n ­
to r iu l este înd ep ărtat;
- o s u l ilia c este scurt, d e fin in d u n p e lv is m ic în rap o rt
cu tru n c h iu l, c a ra c te ris tic s p e c ie i u m an e;
- a rtic u la ţia s a c ro ilia c ă este m a i în d e p ă rta tă faţă de ace-
ta b u l la om ;
- a c e ta b u lu l u m a n este m a re şi ad ânc, ia r c a p u l fe m u ra l
este m a re la o m în ra p o rt c u a lte p rim a te ;
- a sp e ctu l „d e p â ln ie “ al p e lv is u lu i su p e rio r, c a ra c te ris tic
o m u lu i.
F a la n g e tă e x istă n u m a i la o m ş i a n tro p o id e , la a n im a l
e x tre m ita te a te rm in a lă a v â n d fo n u a u n e i sp atu le p ro n u n ţa te ,
ca lo c de in s e rţie a u n g h ie i.
Ţ e s u tu rile osoase um an e se p o t d ife re n ţia de cele a n im a le
fo lo s in d m eto d e h is to lo g ic e . C o m p a c ta o a se lo r u m an e este
nestratificată, cu grosim e de 5 - 6 m m , având vase orientate lo n g i­
tu d in a l, ia r sp a ţiile h aversie n e se lă ţe sc în apropierea c a v ită ţii
m e d u la re (m ed ie a d ia m e tm lu i tran sve rsal de 60 m icro n i).
K e n y e re s ş i H e g y i co n stată d im e n s iu n ile m a ri ale c a n a le ­
lo r H a v e r s u m a n e în ra p o rt cu c e le a n im a le (ra p o rt de 140
m ic r o n i la 1 5 - 2 0 de m ic r o n i) , ra p o rt ce se p ă stre a ză c h ia r şi
la n iv e lu l o a s e lo r fe ţilo r.
A c e s t e m e to d e h is to lo g ic e p e rm it s ta b ilire a c r it e r iilo r de
d ife re n ţie re c h ia r şi în s itu a ţia o a s e lo r c a lc in a te sau în c a z de
m in e r a liz a r e co m p le tă a e le m e n te lo r p ro te ic e (p u tre fa c ţie de
p e ste 1 0 - 1 5 ani).
K e m b a c h a arătat că sis te m u l h a v e rs ia n n u este in flu e n ţa t
de p u tre fa c ţie , d ar p e n tru a p u te a p u n e u n d ia g n o s tic de sp e ­
c ie c o n c lu d e n t este n e ce sa ră o în tre a g ă g ro s im e de os (de la
p e rio s t la endost).
P e m ă su ră ce d e sc in d e m p e sca ra fllo g e n e tic ă , d ia m e tru l
c a n a le lo r H a v e rs scade. A c e s t c r ite riu este ce l care d e te rm in ă
ca n u m ă ru l de can ale pe u n ita te a de su p ra fa ţă să fie la o m
c e l m a i m ic ( 1 0 -1 5 ca n a le /m n P ).

328
A lt e c r ite r ii de d ife re n ţie re de sp e c ie sunt fu rn iz a te d c
m e to d e le s e ro lo g ic e , h is to c h im ie e şi im u n -e le ctro ('o re tice .
M e to d a de p re e ip ito -d ia g n o s tic U h le n h u th p erm ite p u n e ­
rea în e v id e n ţă a u n o r p ro te in e c h ia r la o a se le v e ch i ( 2 0 - 3 0
de ani). D u p ă d en atu rare în m e d iu useat (la 1 3 5 -1 5 0 "C ) se
|-)Ot e v id e n ţia a lb u m in e s p e e ific e de sp e c ie care ap arţin ţesu-
iid u i o sos sau c e lu i v a s e u la r şi lim f a t ic ad iace n t.
M e to d a im u n -e le c tro fo re tic ă p c m iit e exa m in a re a ţesu tu ­
lui osos în gel d e p o lia c rila m id ă , cu e v id e n ţie re a a 11 fra c ţiu n i
a lb u m in ic c sau g lo b u lin ic e c o m u n e sp e c ie i.
M e to d a h is t o - im u n o - flu o r e s c e n t ă e v id e n ţ ia z ă d ir e c t
o r ig in e a o s u lu i, d a to r it ă a u t o f lu o r e s e e n ţ e i d e g a ja te d c
co m p a c ta osoasă e x a m in a tă în lu m in a p o la riz a tă . C o lo r a ţ ia
se m o d ific ă spre verd e - g ă lb u i în situ a ţia o b ţin e rii unei re a c ţii
de tip an tig en a n tico rp şi e x a m in a re a u lte rio a ră a p re p a ra tu lu i
în lu m in ă u ltra v io le tă (P a n a ite sc u ).

Determinarea rasei
D e s ig u r că nu se p oate p u n e p ro b le m a id e n t ific ă r ii sch e-
le ta lc dup ă p ie se e xh u m a te , separate, fo a rte v e c h i, d a r se
p oate lu a în c o n s id e ra re fa p tu l că p o t apărea d eg rad ări ra p id e
a le ţe s u tu rilo r m o i, în c o n d iţ iile u n o r s o lu ri e xtre m de a cid e .
T re b u ie m e n ţio n a t şi fa p tu l că nu se p o t fa ce id e n tific ă r i
a b so lu te d u p ă m a te ria le s c h e lc ta le în c o n d iţ iile în care nu
e x istă o bază de date a m plă, p riv ito a re la d ife rite le rase u m an e
şi, d e ci, apare n ecesară o c o la b o ra re s p e c ific ă cu alte s c rv 'ic ii
m c d ic o - le g a le care d is p u n de acestea. în p lu s , m ai tre b u ie
m e n ţio n a t şi fa p tu l că, in d ife re n t c in e fa ce id e n tific a re a ,
acesta va tre b u i să d is p u n ă dc c o n c u rs u l u n u i a n tro p o lo g ,
d a to rită sla b e i p o s ib ilit ă ţ i de a g ă si ca ra cte re ra sia le pure.
Ţ in â n d co n t de toate aceste c o n s id e ra ţii, id e n tific a re a
I a s ia lă se poate re a liz a pe b a za u n o r c a ra c te ris tic i sc h e lc ta le
co n s id e ra te sta tistic ca a v â n d in c id e n ţă cre scu tă la n iv e lu l

329
rasei re sp e ctiv e . A c e ş ti ite m i au v a ria ţii in d iv id u a le ca re pot
genera e ro ri m a jo re .
P e n tru id e n tid e a re a c a ra c te re lo r ra sia le se v o r e x a m in a
c ra n iu l, d in ţ ii şi lu n g im e a re la tiv ă a o a s e lo r e x tre m ită ţilo r.

1. E x a m e n u l craniului
E x is t ă d ife re n ţe m a rc a te în t r e c r a n iile de N e g r o iz i,
C a u c a z ie n i şi ce le M o n g o lo id e stu diate. A c e s te m o d ific ă r i
p o t (î e v id e n ţia te p rin stu d ie re a indicelui cefalic [I.C.], a
indicelui de înălţime [I.I.], p re c u m şi a indicelui nazal [I.N .]
( In d ic e le c e fa lic este o b ţin u t p r in în m u lţire a d ife re n ţe i d in tre
d ia m e tru l tra n sve rs m a x im şi a lu n g im ii m a x im e a n te ro -p o s-
te rio a re c u 100; in d ic e le n a z a l se o b ţin e p rin ra p o rtarea i n d i­
c e lu i lă ţ im ii a p e rtu rii n a z a le la c e l al lu n g im ii n a s u lu i).
C r a n iile a rie n ilo r, a b o r ig e n ilo r şi n e g rilo r sunt d o lic o -
c c fa le , c e le e u ro p en e şi c h in e z e su n t m e z a tic e fa le , ia r c e le
m o n g o lo id e b ra h ic e fa le .
A rc a d e le zig o m a tic e sunt e xtre m de proem inente la tip u l
m o n g o lo id şi la această rasă (spre deosebire de ce le la lte g ru p u ri
considerate), lăţim ea v is c e ro c ra n iu lu i depăşeşte n eu ro cran iu l.
In co n c o rd a n ţă cu di fe re n ţe le fa c ia le enunţate se m a i p o t
m e n ţio n a o rb ite le triu n g h iu la re la e u ro p e iz i, ro tu n de la m o n ­
g o l o i z i şi m ic i, la rg i şi p ă tra te la n e g r o iz i; p a la t u l d u r
tr iu n g h iu la r la c a u c a z ie n i ( a lb i) , ro tu n d sau în p o tc o a v ă la
m o n g o lo iz i, lu n g şi re c ta n g u la r la n e g ro iz i.

2. E x a m e n u l scheletal
R a sa neagră are d im e n s iu n i o so ase m ai m a ri d e câ t a le
c e lo r la lt e g ru p u ri studiate. I n d e x u l ra d io -h u m e ra l este sub
75 la rasa c a u c a z ia n ă (alb ă) şi p este 80 la rasa neagră. O a s e le
e x tr e m ită ţilo r sunt m ai m ic i la rasa m o n g o lo id ă . V e rte b ra
lo m b a ră p oate căpăta v a lo a re d is c rim in a to rie , în se n su l că
d ia m e tru l a n te rio r îl depăşeşte pe ce l p o ste rio r cu 5 m m la
c a u c a z ie n i şi cu 6 m m la m o n g o lo iz i în tim p ce la n e g ro iz i
aceste d ia m e tre sunt se n s ib il eg ale.

330
Determinarea vârstei persoanelor
identificate
P e n tru a putea e n u m e ra u n e le c o n s id e ra ţii re fe rito a re la
d e te rm in a re a v â rste i p e rso a n e i id e n tific a te , tre b u ie en un ţată
o c la s ific a re u n a n im acceptată a v â rs te lo r şi îm p ă r ţir ii acesto­
ra. V o m p re z e n ta c la s ific a r e a M a r t in - S a lle r , pe ca re am
co n sid erat-o c la s ic ă şi co n co rd a n tă cu sc o p u l u m iă rit. Se spe­
c if ic ă u rm ă to a re le in te rv a le de vârstă:
- in fa n s (in f. 1) = p rim a c o p ilă rie (de la naştere p ână la
eru p ţia p r im ilo r m o la r i p e rm a n e n ţi).
- in fo m s (in f. II) - a d ou a c o p ilă rie (de la e m p ţia p r im ilo r
m o la ri p erm an e n ţi la e ru p ţia m o la rilo r d o i p erm an e n ţi - p en tru
e u ro p en i 14 an i).
- in v e n is (in v .) = v â rsta ju v e n ilă (de la e ru p ţia c o m p le tă
a m o la r ilo r d o i p e rm a n e n ţi p ână la în c h id e re a s in c o n d ro z e i
(re n o o c c ip ita le - p e n tru e u ro p e n i în tre 18 şi 22 de an i).
- a d u ltu s (ad.) = v â rsta a d u ltă (toţi d in ţ ii eru pţi, u n e o ri
(ară m o la ru l tre i, c u în c e p e re a a b ra z iu n ii su p ra fe ţe lo r m a s ti-
c a to rii, m a jo rita te a s u t u r ilo r d e sch ise c u e x c e p ţia u n o r m ic i
p o rţiu n i - p e n tru e u ro p e n i până la v â rsta de 30 de ani).
- m aturus (m at.) = vârsta m atură (abraziunea avansată a
suprafeţelor m a s tic a to rii ale d in ţilo r, sinostozarea su tu rilor, dar
Iară d isp a riţia d e fin itiv ă a a c e sto ra -p â n ă la vârsta de 50 de ani).
- s e n ilis (sen.) = v â rsta se n ilă (sin o sto z a în a in ta tă a sutu-
rilo r, fără c o m p le ta d is p a riţie a lor, re s o rb ţii a lv e o la re de p ro ­
p o rţii v a ria te p r in e d e n ta ţie - d u p ă 60 de an i).
M o d if ic ă r ile d e te rm in a te de vârstă pe care le suferă sch e ­
letul p re z in tă m a ri v a r ia ţ ii in d iv id u a le , n o rm a le sau p a to lo ­
gice. In g e n e ra l în s ă , p ro c e s e le de d e z v o lta re şi de in v o lu ţ ie
au o e v o lu ţie p a ra le lă , ceea ce p erm ite u n d ia g n o stic de vârstă
cu v a lo a re a p lic a tiv ă .
S ta b ilire a v â rs te i p e sc h e le t p oate fi s is te m a tiz a tă în
u rm ăto arele etape:

O O i
- p e rio a d a a p a riţie i p u n e te lo r d e o sifie a re ;
- p e rio a d a de creştere şi su d u ră osoasă;
- p e rio a d a de alterare osoasă.
In general, pentru a se putea a p re cia vârsta, este foarte im ­
p ortan t de re ţin u t că urm ătoarele elem en te sunt caracteristice:
Primele şase luni: în c h id e re a p a rţia lă a fo n ta n e le i an te­
rio a re şi fu z io n a re a c e lo r d o u ă ju m ă tă ţi m a n d ib u la re .
Şase luni la 2 ani: e m p ţia d e n tiţie i te m p o ra re şi a p a riţia
c e n tre lo r de o s ifie a re la n iv e lu l c a p u lu i h u m e ra l, fem u r, ca rp
şi tars.
2 la 6 ani: o s ific a re a ta rsu lu i şi c a r p u lu i şi ap ariţia ce n tre­
lo r de o s ifie a re la n iv e lu l e p if iz e lo r o a s e lo r lu n g i.
6 la 13 ani: e ru p ţia d e n tiţie i d e fin it iv e .
13 la 16 ani: o s ific a re a o a s e lo r r e g iu n ii a rtic u la ţie i ra-
d io -h u m e ra le .
16 la 25 de ani: u n ire a e p if iz e lo r c u a x u l d ia fiz a r . L a
o a se le lu n g i a le m e m b re lo r su p e rio a re ap are ra p id (a rtic u la ţia
ra d io -h u m e ra lă şi cea sca p u lo -h u m e ra lă ). L a n iv e lu l m e m b re ­
lo r in fe rio a re o s ific a re a d ia f iz o - e p if iz a r ă apare m a i tâ rz iu ,
în tâ i la n iv e lu l a rtic u la ţie i ş o ld u lu i şi a c ă lc â iu lu i şi m a i tâ rz iu
la a rtic u la ţia tib io -fe m u ra lă . L fn ire a e p if iz e lo r c la v ic u la re , a
c a p e te lo r c o s ta le şi a cre ste lo r ilia c e se c o n sta tă ap roap e c o n ­
c o m ite n t.
25 la 35 de ani: în c e p în c h id e r e a s u t u r ilo r c o ro n a ră ,
la m b d o id ă şi s a g ita lă ale c ra n iu lu i. M o d if ic ă r i im p o rta n te
a le s im f iz e i p u b ie n e .
35 la 50 de ani: se c o n tin u ă fu z iu n e a s u tu rilo r c ra n ie n e
ş i m o d ific a r e a s im f iz e i p u b ie n e . O s if ic a r e a c a rtila je lo r c o s ­
tale, la rin g ie n e şi a o s u lu i h io id . M o d if ic ă r i p re co ce la n iv e lu l
s u p ra fe ţe lo r a rtic u la re (a p a riţia de p u n ţi d e o sifie a re , d is p a r i­
ţia sau p en sarea s p a ţiu lu i a rticu la r) p re c u m şi ap a riţia de z o n e
de o steoporoză. M o d if ic ă r ile sunt e v id en te în tre 40 şi 45 de ani.
Peste 50 de ani: în c h id e re a s u t u r ilo r cra n ie n e . M o d i f i ­
c ă r ile s u p ra fe ţe lo r a rtic u la re sunt fo a rte e v id e n te . U n ir e a

ooo
c o ip u lu i ste m a l cu m a n u b riu l. M o d if ic ă r i p a to lo g ic e ale sch e­
le tu lu i. P ie rd e re a d e n tiţie i p e rm a n e n te .
K ih lb e r g - E h re n k o (1 9 5 5 ) au r e a liz a t o s ta d ia liz a re a
vârstei a p ro x im a tiv e p rin stu d iere a s u tu rilo r cra n ie n e , c o n c o ­
■M m itent cu s tu d iu l (m a i cu n o scu t) a b ra z iu n ii dentare. O m eto d ă
care fo lo s e a a lte p ie s e sc h e le ta le a fost p ro p u s ă de S c h w a rtz ,
B ren dt, H a n s o n şi T o d d , p r in a n a liz a re a e p ifiz e lo r p r o x im a le
humerale, femurale ş i a.simfizeipubiene a so cia te cu m o d if i­
c ă rile suturilor craniene.
M o d if ic ă r ile e v o lu tiv e ale sp o n g io a se i e p ifiz e i p ro x im a le
liu m e ra le p e rm it u rm ă to a re a s ta d ia liz a re ;
Stadiul I. V â r f u l c a v it ă ţ ii m e d u la re se te rm in ă p ro fu n d
sub c o lu l c h ir u r g ic a l, ia r tra b e c u le le o so a se su n t ra d ia re .
Stadiul II. V â r f u l c a v ită ţ ii m e d u la re a tin g e c o lu l c h iru r­
g ic a l p e c a re p o a te să -l şi d e p ă şe a scă p r o x im a l, s p o n g io a sa
d e v in e d is c o n tin u ă , p re z e n tâ n d s tru c tu ri v a c u o la re .
Stadiul III. V â r f u l c a v ită ţ ii m e d u la re p o ate a ju n g e la
lin ia e p ifiz a ră . S p o n g io a s a s u p e rio a ră este o g iv a lă . L a lim it a
d ia f iz ă - e p ifiz ă ap are o stru ctu ră s p e c if ic ă - „ în p ila ş t r i“ .
Stadiul IV. V â r f u l c a v ită ţii m e d u la re atinge sau depăşeşte
p ro x im a l lin ia e p ifiza ră în tu b e rcu lu m m ajor. Se relaxează lin iile
izostatice ale sp o n g io asei, ia r de-a lu n g u l c a n a lu lu i m e d u la r
sp ongioasa p re z in tă structură în p ila ş tri p a rţia l d iscon tinu ă.
Stadiul V. în tu b e rc u lu m m a jo r s-a fo rm a t o c a v ita te de
c irc a 0,5 c m d ia m e tru , v â r fu l c a v ită ţ ii m e d u la re a d e p ă şit
lin ia e p ifiz a ră , p e m a r g in ile c a n a lu lu i m e d u la r se e v id e n ţia z ă
re s fu ri ale s tru e fu rii în p ila ş tr i.
Stadiul VI. D ia m e tr u l c a v ită ţ ii fo m ia te în tu b e rc u lu m
m a jo r d epăşeşte 5 m m . E a se p o a te în tin d e p ân ă la n iv e lu l
c o rtic a le i. S t r u c t u r ile de re z is te n tă m e c a n ic ă se re la x e a z ă
co m p le t, d e v e n in d pe a lo c u r i s u b ţiri ş i d is c o n tin u i. V â r f u l
c a v ită ţii m e d u la re se co n to p e şte c u ca v ita te a d in tu b e rc u lu m
m ajor. C o r t ic a la d e v in e su b ţire şi transparentă. A t r o f ia ating e
su p ra fa ţa o s u lu i.

nnn
D e fap t, su n t c u a n tific a te s c h im b ă r ile m a jo re pe ca re le
su fe ră o s u l p r o p o r ţio n a l cu v â rs ta . O s u l se d e z v o ltă d in
d ife rite p u n cte de o sific a re , ca re p ro g re se a ză până la o s ific a re
co m p le tă . A c e s te m o d if ic ă r i p o t f i stu d iate fo lo s in d m e to ­
d o lo g ia ra d io lo g ic ă . C a reg u lă, su p ra fe ţe le de ira d ie re p e n tm
1
d e te rm in a re a v â rste i u n e i p e rs o a n e sunt: su prafaţa a rtic u la ră
*
ra d io - c u b ita lă (a) la c o p il, a r t ic u la ţ ia c o tu lu i şi g e n u n c h iu lu i
(b) 1a a d u lt şi c ra n iu şi v e rte b re (c) la bătrân i. N u c le u l de
o s ific a re fu rn iz e a z ă in d ic a ţ ii fo a rte c o re c te cu p r iv ir e la v â r­
stă, e x is tâ n d to tu şi v a ria ţii ca re d e p in d de c o n d iţii g e o g ra fic e ,
d ietă etc. S u p ra fa ţa e p ifiz a r ă în o s c a rtila g in o s apare m a i
d e v re m e la fe m e i, cu c ir c a d o i a n i, cu e x c e p ţia s u tu r ilo r
cran iene, care se în c h id m a i tâ rz iu ş i m a i în c e t decât la bărbat.
S u b in flu e n ţa c lim a t u lu i t r o p ic a l o s ific a re a apare m a i
d evrem e.
P r in s tu d iu l r a d io lo g ie a l c r a n iu lu i se p oate a p re c ia s u f i­
c ie n t de c o re c t v â rsta c r a n iu lu i e x a m in a t.
L a n o u -n ă s c u t se co n sta tă în g ro ş a re a c e lo r d ou ă t ă b lii
ale o a s e lo r la te c ra n ie n e şi ap are d ip lo e a .
L a m e le c o m p a c te i cre sc a p o i p ro g re s iv în d e c u rs u l p r i­
m e lo r p a tru d e c e n ii de v ia ţă , a p o i au te n d in ţă de scădere.
D u p ă 4 0 d e a n i în c e p să apară m a n ife s tă ri o ste o p o ro tice (rare­
fie re a s tr u c tu r ii c e lo r d o u ă t ă b lii) , ca re cu t im p u l cap ătă as­
p e ct s p o n g io s . în p a ra le l, are lo c ra re fie re a sp o n g io a s e i p r in
su b ţie re a şi d e fo rm a re a t r a b e c u le lo r osoase şi d e fo rm a re a
a re o le lo r ca re d e v in d in c irc u la re /o v a la re , p o lig o n a le . P a r i­
etal, la n iv e lu l stâ n c ii te m p o ra lu lu i ş i a r ip ii m a ri a sfe n o id u lu i,
sp o n g io a sa d isp a re co m p le t, re a liz â n d u -s e sudarea c e lo r d ou ă
tă b lii. P e lâ n g ă aceste m o d ific ă r i, cre şte n u m ă ru l c a n a le lo r
H a v e rs ş i V o lk m a n n şi cre sc în v o lu m c a v ită ţile p n e u m a tic e
d in in t e r io r u l o a s e lo r c ra n iu lu i.
A c e s te m o d ific ă r i datorate p re d o m in a n t o steo p o ro ze i d u c
la m ic ş o ra re a s tm e tu rilo r de re z is te n ţă ale c ra n iu lu i, m a i ales
la n iv e lu l fo se i cerebrale m e d ii şi a o rb ite i. Pro cesele de osteo-

334
p o ro ză p ot a lte rn a cu z o n e de h ip e ro sto z ă (peste 60 de ani).
M o d if ic ă r ile d e v in e v id e n te la n iv e lu l e n d o b a z e i (şa n ţu rile
v a scu la re su n t a d â n c i, căp ătân d aspect c a n a lic u la r).
In afară de a sp e cte le m en ţio nate , se p are că c e le m ai
c o re c te date de a p re c ie re a v â rs te i le o fe ră m o d if ic ă r ile
apărute la n iv e lu l s im f iz e i p ub iene.
S u p ra fa ţa a rtic u la ră s im f iz a lă p re z in tă u n strat de os
co m p a c t în a p ro p ie re . P e ste 20 de an i apare n e re g u la tă , cu
creste osoase ca re tra v e rse a z ă su prafaţa a rticu la ră . Intre 25
şi 36 de ani cre stele d e v in s im p le g ra n u la ţii, m a rg in e a d o rsa lă
şi v e n tra lă su n t d e fin itiv a te . In a c in c e a d e ca d ă m a rg in e a
a rtic u la ră este netedă, c u m a rg in i s u p e ro -in fe rio a re m ărite.
In decada a 6-a m a rg in e a su p e rio -a n te rio a ră este ero dată ia r
peste 70 de a n i su p ra fa ţa d e v in e n ereg u lată.
S te rn u l su fe ră m o d if ic ă r i m a jo re p ro p o rţio n a l cu în a in ­
tarea în vârstă. P ie s e le ste rn u lu i fu z io n e a z ă c ra n io -e a u d a l
în tre 14 şi 25 de an i. L a c ir c a 4 0 de a n i a p e n d ic e le x if o id se
uneşte cu c o rp u l. M a n u b r iu l fu z io n e a z ă la v â rste în a in ta te .
C e rc e tă ri a le lu i R o h lin - R u b a s e v a d e te rm in ă v â rsta p r in
s tu d iu l e x c re s c e n ţe lo r o soase ale fa la n g e lo r, arătând că p r i­
m ele s im p to m e de îm b ă trâ n ire ap ar la v â rste de p este 50 de
ani. P ro e m in e n ţe le osoase d e v in m a siv e p rin h ip e rm in e ra liz a -
re, ca rtila je le a rtic u la re în c e p să p re zin te fis u ri care altern e ază
cu zo n e de h ip e rtro fie , ra re fie re şi c h ia r d is p a riţie p a rţia lă .
C o a m e le m a ri a le o s u lu i h io id se u n e s c c u c o rp u l în tre
40 şi 60 de ani.
C a rtila je le t ir o id şi tra h e a le p e m iit o a p re cie re d e stu l de
p re cisă a vâ rste i. C a r t ila ju l tir o id în c e p e să se o s ific e în j u m l
vârstei de 25 de an i, câ n d în stm ctu ra sa în c e p să apară in s u le
de m ă d u v ă o so a să hem atog en ă. In p rim e le tre i d e c e n ii de
v ia ţă e a rtila je le t ir o id ie n e sunt fo rm a te de ţesut c o n ju n c tiv
intens b a z o fil, în ca re c o n d ro c ite le sunt distanţate. în d e ca d a
a patra, în ce n tru l c a r t ila je lo r apar zo n e o rto c ro m e care e o n ­
ii uează şi a ju n g su b p e ric o n d ru în a şasea decadă de viaţă.

335
R e a c ţia P A S este sla b ă în p rim u l d e ce n iu , d e v in e inten s
p o z it iv ă u lte rio r, ia r d u p ă 25 an i este b ip o la ră , p re p a ra tu l
că p ă tâ n d asp ect de h artă g e o g ra fic ă , p rin a lte rn a re a z o n e lo r
c a rtila g in o a s e cu c e le a t r o fic c sau o s ific a te .
M o d if ic ă r ile pe care le su fe ră s u tu rile c ra n ie n e au fost
d e ja prezen tate. O r ic u m , aceste su tu ri se o s ific ă p e ste cea
de-a patra decadă a v ie ţ ii şi p o t fi b in e co re la te cu m o d ific ă r ile
ca re a p a r la n iv e lu l s u p ra fe ţe lo r o c lu z a le ale d in ţilo r. E x c e p ­
ţ iile sunt sutura m e to p ic ă ca re se o s ific ă la tre i an i, p re cu m
şi fo n ta n e la a n te rio a ră şi c e le d o u ă ju m ă tă ţi a le m a n d ib u le i,
ca re au stru ctu ră o so asă la d o i ani.
în practică, este necesară sta b ilire a vârstei pentru feţi sau
n ou -n ăscu ţi. Fo arte uzitate, datorită u şu rin ţe i de c a lc u l, sunt
fo rm u le le care reiaţion ează vârsta c u în ă lţim e a nou-născutului.*
A s tfe l, până la 25 de cm , vârsta - în lu n i lunare - este eehivalentă
cu în ă lţim e a , ia r peste 25 de cm vârsta = înălţim e a/5 .
S e poate ca lcu la vârsta p rin m ăsurători directe scheletale ale
o aselo r lungi, fo lo sin d u m iătoarele form ule, stabilite de G onzales:
- p e n tru se x u l m a s c u lin :
81,231 - 1,880 X lungime femur;
7 0 , 7 1 4 - 2 , 8 9 4 X lungime humerus;
7 8 ,8 0 7 - 2 ,3 7 6 x lu n g im e tib ie ;
86 ,4 6 5 - 3,271 x lu n g im e a ra d iu s,
p en tru s e x u l fe m in in :
7 3 ,1 6 3 - 1,945 x lu n g im e fem ur;
7 2 ,0 4 6 - 2 ,7 5 4 x lu n g im e h u m e ru s;
7 5 ,3 6 9 - 2 ,3 5 2 x lu n g im e tib ie ;
8 2 ,1 8 9 - 3,3 4 3 x lu n g im e ra d iu s.
S ta b ilire a v â rste i c ro n o lo g ic e a fo e tu su lu i se p oate re a liz a
şi p r in stu d iu l m a c ro s c o p ic al p u n c te lo r de o s ific a r e ap ărute
în v ia ţa in tra u te rin ă . P u n c te le de o s fic a re , a n a liz a te d eja în
c a d ru l p a g in ilo r precedente, se p re z in tă ca n işte stm e tu ri le n ti­
c u la re de cu lo a re ro şia tic ă , fo arte e v id e n te p e fo n d u l c e n u ş iu
al c a rtila je lo r.

336
V ib e r t a s ta b ilit o rd in e a a p ro x im a tiv ă de a p a riţie a a ce sto r
puncte de o sifica re , p o rn in d de la m a x ila r şi m a n d ib u lă (p rim a
lună de v ia ţă in tra u te rin ă ) şi a ju n g â n d la d e ja c u n o s c u tu l
punct fe m u ra l e p ifiz a r B e c la rd , foarte u t iliz a t şi p e n tru d e te r­
m in a re a v â rs te i f e ţ ilo r la care p ro c e s u l de d is tru c ţie a ţe su tu -
l ilo r m o i n u a fost în c h e ia t. A v a n ta ju l a c e sto r d e te rm in ă ri
slă în re z iste n ţa c re s c u tă a p u n c te lo r de o s ific a r e şi a c a r t i­
la ju lu i p re -o so s la p u tre fa c ţie , p re c u m şi la re la tiv a s ta b ilita te
c ro n o lo g ic ă de a p a riţie a a ce sto r p u n c te în t im p u l v ie ţ ii in ­
trauterine.
S e p oate a p re c ia că d e te m iin a re a v â rs te i p r in u t iliz a r e a
p ie s e lo r sc h e le ta le este d e stu l de fid e lă d a că se re c u rg e la
m etode c o m b in a te ra d io -a n tro p o m e tric e a fra g m e n te lo r sch e-
Ictale şi a s tr u c tu r ilo r d e n ta re e xiste n te .

Determinarea sexului
In c o n d iţ iile în c a re m o d if ic ă r ile o so a se d e te rm in a te de
d ife re n ţie re a c o n s te la ţie i e n d o c rin e n u au a p ă ru t în c ă , d e c i
în a in te ca p u b e rta te a să se f i în c h e ia t, este d if i c i l de s t a b ilit
se x u l u n u i sch elet p rin in v e stig a re a u n o r fragm e n te d in acesta,
în o p in ia lu i T o p in a rd , d ife re n ţe le se x u a le se şterg dup ă vârsta
de 50 de an i, d e v e n id p re p o n d e re n te m o d if ic ă r ile c a ra c te ris ­
tic e s e x u lu i m a s c u lin .
în p r in c ip iu , d e te rm in a re a s e x u lu i se b a z e a z ă p e u n e le
s tru c tu ri o so a se d if e r it e la b ă rb a t faţă d e fe m e ie ( p e lv is ,
cra n iu , stern şi oase lu n g i) . I n fo rm a ţii s u p lim e n ta re p o t o fe ri
sca p u la şi o a se le m e ta ca rp ie n e . C a re g u lă g en e ra lă , fra g m e n ­
tele s c h e le ta le care se a trib u ie s e x u lu i f e m in in sunt în g ene­
ral m a i s u b ţiri, c u c a v ită ţi m e d u la re m a i la rg i, cu e p ifiz e şi
su p ra fe ţe de in s e rţie m u s c u la re m a i p u ţin p ro e m in e n te .
S e x u l m a s c u lin p re z in tă un s c h e le t ro b u st, m are, cu in ­
s e rţii m u s c u la re p ro e m in e n te . S u p ra fe ţe le a rtic u la re sunt
ru g o ase şi m a i m a ri, ia r m e ta c a rp ie n e le su n t m a ri şi la rg i.

337
f.
Greutatea s c h e le tu lu i m a s c u lin este m a i m are (peste 4 k ilo ­
grame), în tim p ce g reu tatea c e lu i de fe m e ie este în g e n e ra l
sub trei k ilo g ra m e .
C la sic , p e n tm a p re c ie re a s e x u lu i se c o n s id e ră d a te le fu r­
nizate de craniu, torace şi b a z in ca fiin d cele m a i se m n ifica tiv e .
C ra n iu l m a s c u lin p o a te fi d e fin it ca f iin d d o lic o p ro s o p ,
prognat şi b ra h ic e fa l, de fo rm ă u n g h iu la ră , c u p re d o m in a n ţa
v isce ro cra n iu lu i. C r a n iu l fe m in in (b ra h io so p , o rtog n at, d o li-
cocefal) are fo rm ă ro tu n d ă şi p re d o m in ă s c h e le tu l fro n ta l.
Bosele fro n ta le su n t m a i e v id e n te la fe m e ie şi c o p il, ia r g la-
bela este ştearsă.
L a bărbat, a rc a d e le sp râ n c e n o a se sunt m a i accentu ate,
bolta o rb ita lă co n c a v ă , fo se ta la c r im a lă p ro fu n d ă ş i p ro tu b e -
ranţa o c c ip ita lă ( in io n ) a ccen tu ată. P re ze n ţa u n u i in io n ca o
creastă in d ic ă s e x u l m a s c u lin . K e m b a c h d e s c rie in te rs e c ţia
crestei o c c ip ita le externe c u lin ia cu rb ă in fe rio a ră şi su p e rio a ­
ră ca fiin d se m n u l „ g r o p a r ilo r “ , earacte ristic s e x u lu i m a scu lin .
T o ra c e le este m a i la t, m a i ad ân c şi m a i s c u rt la b ărbat,
având p e rim e tru l to r a c ic c u 5 c m m a i m are. S te rn u l m a s c u lin
este m a i m a s iv , m a i în g u s t şi c u 2 c m m a i lu n g . C o a s te le
sunt m a i d e z v o lta te , a v â n d c a rtila je m a i scurte, cu o s fic a re
rapidă şi p ro n u n ţată.
C o n fo rm a ţia şi s tru c tu ra b a z in u lu i e v id e n ţia z ă ee l m a i
bine d ife re n ţie rile s e x u a le , ce re z u ltă d in g ro s im e a p e re ţilo r,
d im en siu n i, în e lin a ţie şi c o n fig u ra ţie . B a z in u l m a s c u lin apare
m asiv, ru go s, c u su p ra fe ţe de in s e rţie m u s c u la ră fo a rte e v i­
dente. S a c ru l este lu n g şi a p ro p ia t de p u b is. S u p ra fa ţa a rtic u ­
lară a s a c ru lu i se în tin d e su b cea de-a d ou a g a u ră sacrată.
C u rb u ra s a c ru lu i este m a i s u p e rfic ia lă şi m a i n ereg ulată.
D istan ţa d in tre c e i d o i t u b e rc u li is c h ia t ic i este m a i m ic ă .
A rca d a su b p u b ia n ă este m a i eviden tă, u n g h iu l s u b -p u b ic este
sub 90°.
G a u ra o b tu ra to rie este o v a la ră (la fe m e ie triu n g h iu la ră ).
R a m u rile is c h io -p u b ie n e sunt groase, c a v ită ţile c o tilo id e sunt

ooo
m ari, s u p e rfic ia le şi orientate spre lateral. A p e rtu ra su perio ară
a b a z in u lu i este de fo rm ă e lip s o id ă (la fe m e ie c irc u la ră ).
D ia m e tre le s trâ m to rii su p e rio a re a b a z in u lu i sunt m a i
m ari la fe m e ie (co n ju g a ta , d ia m e tru l tra n sve rsa l şi o b lic ) ca
şi d ia m e tre le s a g ita le şi tra n sv e rsa le ale c a v ită ţii b a z in u lu i.
C e le m ai e v id e n te d ifere n ţe sunt la n iv e lu l a p e rtu rii in fe rio a re
(sagital şi tra n s v e rsa l), net m a i m a ri la s e x u l fe m in in .
L a n iv e lu l o a se lo r lu n g i apar d iferenţe atât de d im e n siu n i
cât şi de greutate şi form ă. A stfe l, capul fem u ral al scheletu lu i
dc sex m a scu lin este m a i mare, fo rm ân d 2/3 d in tr-o sferă, cu
d ia m e tm l v e rtic a l m a i m are de 47 de cm . C o lu l fem ural face un
unghi de cca. 125" cu co rp u l, iar d iam etru l b ic o n d ilia r este între
74 şi 89 m m . Suprafaţa articulară a h u m e m s u lu i este m ai m are,
v: iar în ă lţim e a c a v ită ţii g le n o id e scapulare este de peste 3,8 cm.
P e n tm p re c iz a re a s e x u lu i se m a i p o t c o ro b o ra date h is to -
e, c h im ic e (can tităţi m a i m a ri de citra ţi în oasele de sex fe m in in ),
th iar u n e o ri p o t f i e v id e n ţia ţi c ro m o z o m ii de sex.
a'^

Stabilirea staturii
S ta b ilire a s ta tu rii fo lo s in d fra g m e n te sc h e le ta le răm ân e
o p ro b le m ă c o n tro v e rsa tă în situaţia e x p e rtiz e i m e d ic o -le g a le
ce are ca sco p id e n tific a re a .
V a r ia ţ ii e tn ic e şi ra sia le , c lim a , m o d ific ă r ile ered itare
dar şi ce le d e te m iin a te de d ife rite fe lu ri de a lim e n ta ţie pot
crea d ific u lt ă ţ i în interp retare a re z u lta te lo r e x p e rtize i. în ă lţ i­
m ea d ife ră în tre ţă ri şi c h ia r în tre re g iu n i. C u toate acestea,
d ife rite oase (în g e n e ra l ce le lu n g i) p re z in tă ra p o rtu ri de p ro -
p o rţio n a lita te cu în ă lţim e a sch e le ta lă totală.
D a c ă e x is tă un sc h e le t în treg , la c a lc u lu l o b ţin u t p rin
în su m a re a p ie s e lo r sch e le ta le se adaugă c irc a 2,5 cm , rep re­
zentând g ro s im e a p ă r ţilo r m o i.
E x is tă şi alte caracte re general v a la b ile pentru o rice sche­
let la care sc d o reşte s ta b ilire a în ă lţim ii;

339
- la b ă rb a ţii s c u n z i, m e m b re le su p e rio a re sunt m a i lu n g i;
- la fe m e i m e m b re le in fe rio a re su n t m a i scurte, ia r c e le
su p e rio a re su n t m a i lu n g i;
- o asele lu n g i a le m e m b re lo r, in d ife re n t de sex, su n t a s i­
m e tric e , c u p re p o n d e re n ţa c e lo r d in h e m ic o rp u l d o m in a n t:
• in e g a lita te la m e m b re le s u p e rio a re de 8 - 2 2 m m ;
• in e g a lita te la fe m u r de 7 - 1 0 m m ;
• e g a lita te a f ib u le i (s im e trie ).
- a s im e tria este absen tă la fat, ap are la s fâ rş itu l p r im e i
c o p ilă r ii şi se p ă stre a z ă ş i la b ă trâ n i.
O a s e le lu n g i a le m e m b re lo r s u p e rio a re şi in fe rio a re su n t
c o n s id e ra te c e le m a i de fo lo s în c a lc u lu l în ă lţ im ii. S e p o t
f o lo s i d o u ă t ip u r i de c a lc u l:
- fo lo s ir e a f a c t o r ilo r de m u lt ip lic a r e ;
- e c u a ţii re g re s iv e .
M iy a s h it a şi T a k a h a s h y (1 9 8 1 ) au d e s c o p e rit r e la ţ ii e v i­
d en te în tre statu ra ş i în ă lţim e a p ir a m id e i n a z a le la ja p o n e z i.
A c e le a ş i m ă s u ră to ri e fe ctu a te a su p ra p o p u la ţie i e u ro p e n e au
d u s la c o n c lu z ii s im ila r e ( K le r ş i B u t t 1989, 1992).
A c e s t e m ă s u ră to ri s ta tis tic e î ş i d o v e d e s c v a lo a re a în s i­
tu a ţ iile în ca re d o a r c r a n iu l este a c c e s ib il p e n tru m ă s u ră to ri.
S u n t a cce p ta te d o u ă ţ e la ţ ii m a te m a tic e , separate p e n tru b ă r­
b a ţi şi p e n tru fe m e i:
’ BARBAŢI:
în ă lţ im e a = 1511,5 + 4,2 x în ă lţ im e nas ± 43,1 m m
FEMEI:
în ă lţ im e a = 1431,9 + 3,2 x în ă lţ im e nas ± 41,2 m m
în m o d u z u a l se fo lo s e s c fa c to ri de m u ltip lic a re , d a r c o n ­
d iţ ia e s e n ţia lă este de a d is p u n e de s tu d ii p o p u la ţio n a le a m ­
p le ş i de b a ze de date sta tistice c o m p a ra tiv e p e n tru a p e rm ite
o e v a lu a re c o re c tă a c a z u r ilo r a n a liz a te .
T a lia = L u n g im e fe m u r x 5,6 + 8 c m
T a lia = L u n g im e h u m e ru s x 6,5 + 8 cm
T a lia = L u n g im e tib ie X 6,5 + 8 cm
I
340
- i-i
M
A u m a i fo st g ă site şi alte fo rm u le de s ta b ilire a în ă lţ im ii,
p le c â n d de la statu ra u n o r in d iv iz i (e u ro p e n i) c u n o scu tă în
tim p u l v ie ţ ii şi c o re lâ n d -o cu lu n g im e a p ie s e lo r s c h e le ta le
m ăsurate d u p ă m o a rte :
T a lie = 3 ,1 3 3 x lu n g . h u m e ru s + 65,9 8
T a lie = 4 ,0 2 6 x lu n g . c u b itu s + 6 4 ,2 0
9^: T a lie = 3 ,9 2 6 x lu n g . ra d iu s + 7 3 ,9 6
T a lie = 2 ,3 5 8 x lu n g . p e ro n e u + 7 1 ,9 6
T a lie = 2 ,4 2 8 x lu n g . t ib ie + 7 9 ,2 8
S e c o n s id e ră , în g e n e ra l, că fe m u r u l şi t ib ia p o t fu r n iz a
c e le m a i p re c is e date în le g ă tu ră c u în ă lţ im e a in d iv id u a lă .
In p r in c ip iu , su nt stu d ia te v a r ia ţ iile de în ă lţ im e in d iv i­
d uală, a fla tă în re la ţie c u d im e n s iu n ile o a s e lo r lu n g i. A c e s t e
baze de date e x tra se d in d ife rite m a te ria le b ib lio g r a f ic e stu ­
d iate sunt p re ze n ta te în c a p ito lu l u rm ă to r şi p o t c o n s titu i u n
în c e p u t în s a rc in a d if ic ilă d e e x p e rtiz a re m e d ic o - le g a lă p e
p ie se sch e le ta le .
In co n tin u a re , se p re z in tă u n ii c o e fic ie n ţ i de m u lt ip lic a r e
[lentm e v a lu a re a lu n g im ii s c h e le tu lu i (p relu at dmModi ’s Me­
dical Jurispmdence & Toxicology, E d iţ ia 23 - 1998):

AUTOR HUM. RAD. ULNA FEM. TIB. PER.


l ’ a n (1 9 2 4 ) 5,31 6,78 6,00 3,28 4,49 4,46
Nat (1931) 5,31 6,70 6,00 3,20 4,46 4,43
M e h ta & (1 9 8 8 ) 5,08 6,01 6,40 3,60 4,40 4 ,44
l'hom as (*)(F) 5,31 6,24 6,85 3,75 4,39 4,45
S id d iq u i(1 9 4 4 ) 5,00 6,30 6,00 3,60 4,20 4,40
Sin gh (19 52) 4,97 6,63 5,93 3,57 4,18 4,35
H adkur(1995) 5,31 6,78 6,29 3,78 4,41 4,56
K le r(1 9 9 1 ) 5,21 6,98 6,51 3,87 4,81 4,7 9

341
1. E C U A Ţ I I R E G R E S I V E D E C A L C U L A L S T A T U R I I
F O L O S IN D H U M E R U S U L (B Ă R B A Ţ I)

AUTOR POPULAŢIE ECUAŢIE


Pearson (1899) franceză S - 7 0 6 ,4 0 + 2,89 x H
Steven so n (1929) c h in e z i S= 825,10 + 2,81 x H ± 2 1 , 8 m m
B re itin g e r (1937) g erm ani S = 8 3 2 ,10 + 2,72 x H ± 4 9 ,0 m m
T e lk k a (1950) fin la n d e z i S= 752,80 + 2,80 x H ± 50,0 m m
D upertuis & Jadden a lb i 8= 983,40 + 2 ,2 7 x H
(1951) n e g ri 8= 502,60 + 3,71 x H
T ro tte r & G le s s e r a lb i S = 7 8 1,00 + 3,89 X H ± 45,7 m m
(1958) n e g ri S= 754,80 + 2,88 x H ± 42,3 m m
m o n g o li S = 8 3 1,90 + 2,68 x H ± 42,5 m m
m e x ic a n i S= 739,40 + 2,92 x H ± 42,4 m m
K le r (1991) in d ie n i S= 835,37 + 2,60 x H ± 32,7 m m

( H = H u m e r u s u l lu a t în c a lc u l)

2. E C U A Ţ I I R E G R E S I V E D E C A L C U L A L S T A T U R I I
F O L O S IN D H U M E R U S U L (F E M E I)

AUTOR POPULAŢIE ECUAŢIE


Pearson (1899) fra n ce zi S= 7 1 4 .8 0 + 2 ,7 5 x H
T e lk k a (1950) fin la n d e z i S= 7 1 9 ,1 0 + 2 ,7 0 x H ± 3 9 ,O m m
D upertuis & Jadden a lb i S= 7 6 7 ,3 0 + 3,45 x H
(1951) n e g ri S= 7 9 9 .8 0 + 3,03 X H
T ro tte r & G le s s e r a lb i S= 573.70 + 3,36 x H ± 44,5 m m
(1958) n e g ri S= 646.70 + 2,70 x H ± 42,5 m m
K le r (1991) in d ie n i S= 746,47 + 2 ,7 0 x H ± 16,4m m

( H = H u m e ru s u l lu a t în c a lc u l)

342
S T A B IL IR E A ÎN Ă L Ţ IM II D U P Ă D IM E N S IU N IL E
O A S E L O R L U N G I (RoIIet, cit. P a s k o v a , P a n a ite scu )

E X T R E M IT . SU PER. E X T R E M I T . IN F .

T A LIE HUM . RAD. U LN A FEM . T IB . PER.

(m ăsurat în cm .)
152 29 8 223 233 415 324 329
154 302 206 237 421 338 333
156 307 228 240 42 6 343 3 38
158 311 231 244 431 348 343
160 31 5 23 4 248 43 7 352 3 48
162 319 23 6 252 44 2 357 3 52
164 324 23 9 255 448 362 3 57
166 32 8 24 2 259 453 366 362
168 331 24 4 261 458 369 366
170 33 5 24 6 264 46 2 373 369
172 33 8 249 267 46 7 376 373
174 • 342 251 269 472 380 377
176 345 253 271 477 383 380
178 34 8 255 273 481 386 384
180 352 258 27 6 486 390 38 8
(bărb aţi)
T A LIE H UM . RAD. ULN A FEM . T IB . PER.

(m ăsurat în cm .)
140 271 200 214 373 299 294
142 275 20 2 217 37 9 304 299
144 278 20 4 219 385 309 305
146 281 206 221 391 314 310
148 285 208 224 397 319 315
150 288 211 226 403 324 32 0
152 292 213 229 409 329 325
154 295 215 231 415 334 330

343
TA LIE HUM. RAD. ULNA FEM. TIB. PER.
156 299 217 234 42 0 338 334
158 303 219 236 42 4 343 339
160 307 222 239 429 34 7 34 3
162 311 224 242 43 4 35 2 34 8
164 315 226 244 439 35 6 352
166 319 228 247 44 4 360 357
168 323 230 250 448 36 0 357
(fe m e i)

S t a b ilir e a c a r a c t e r is t ic ilo r in d iv id u a le în
id e n t if ic a r e

S e m n e le s c h e le ta le in d iv id u a le su n t g enerate de m o d if i­
c ă r i d ato rate v â rs te i, le z iu n ilo r m o rfo - p a to lo g ic e a n te rio a re
şi s tig m a te lo r p ro fe s io n a le . A c e s t e sem ne p a rtic u la re re p re ­
z in tă esenţa p ro c e s u lu i de id e n tific a re . P ro c e s u l de id e n t ific a ­
re are la b a ză p r in c ip iu l u n ic it ă ţ ii in d iv iz ilo r s p e c ie i, s in g u ra
e x c e p ţie c o n s titu in d -o g e m e n ii m o n o z ig o ţi, u n iv it e lin i - m o -
n o p la c e n ta ri, care p re z in tă o stru ctu ră g e n o tip ic ă şi, d e c i, o
a p a re n ţă fe n o tip ic ă id e n tic ă .
D a te le fu rn iz a te de e x a m e n u l s c h e le ta l tre b u ie c o m p le ­
tate şi co ro b o ra te c u acte m e d ic a le d o v e d ito a re ale m o d if ic ă ­
r i lo r m o rfo - p a to lo g ic e d e sc rise . D in această ca u ză , s tu d iu l
p a to lo g ie i osoase p e rm ite id e n tific a re a in d iv id u a lă , d a r în
a c e la ş i tim p şi sta b ilire a c a u z e i m o rţii - co m p o n e n tă e sen ţială
a e x p e rtiz e i m e d ic o - le g a le sch e le ta le .
A f e c ţ iu n ile s is te m u lu i o so s care in te rv in în t im p u l d e z ­
v o lt ă r ii pot in h ib a sau e x a g e ra p ro c e se le de o s ific a re ; de ase­
m e n e a , p ot apărea d e fe c te de sutură, a g e n e z ii sau d is lo c ă r i.
C re ş te re a osoasă p o a te fi stopată sau h ip e rs tim u la tă . în c a z u l
s to p ă rii, c a u z e le su n t lo c a le sau generale. L o c a l se p o t în t â l­

344
ni a p la z ii ale u n u i m e m b ru sau d e fe cte de o s ific a rc . C a u z e le
g ene rale in c lu d ; n a n o s m ia , c h o n d ro d is tro fia le ta lă şi o ste o -
g en e za im p e rfe c ta . N a n o s m ia se c a ra c te riz e a z ă p rin tr-u n
sch elet cu oase fo a rte m ic i, care n u co re sp u n d ta lie i şi v â rste i
in d iv id u lu i.
C h o n d r o d is t r o fia fe ta lă se c a ra c te riz e a z ă p rin o p rire a
cre şte rii în lu n g im e a o a se lo r. C o p iii ap ar cu o e x tre m ita te
c c fa lic ă m are, c o rp şi m e m b re foarte m ic i ( m ic ro m e lic ) , oase
în c o v o ia te , h ip o p la z ia sau a p la z ia ră d ă c in ii n a su lu i. O ste o g e -
neza im p e rfe cta se c a ra c te rize a z ă p rin strâm b area (cu rb a re a )
o a s e lo r (adesea sc u rte şi n e u n ifo rm e ) d ato rate lip s e i de su b ­
stanţă osoasă.
E x a g e ra re a c re ş te rii ( m a c ro s o m ie ) p o ate fi ca u za tă d e
t'actori g e n e ra li sau lo c a li. M e m b re le sunt m u lt m a i m a ri şi
nu respectă p ro p o r ţiile a n ato m ice în rap ort c u ca p u l şi c o lo a n a
verteb rală. O v a ria n tă in te n s stu d ia tă este a c ro m e g a lia , în
care toate e x tre m ită ţile cre sc în raport cu c e le la lte c o m p o n e n ­
te ale c o rp u lu i.
M o d if ic ă r ile c r a n iu lu i p o t fi c la s ific a te , d u p ă V ir e h o w ,
în p atru fo m ie :
- m a c ro c e fa lie s im p lă ;
-- m ic r o c e fa lie s im p lă ;
- d o lic o c e f a lic (cap lun g);
i
- b ra h ic e fa lie (ca p scurt);
Se cite a ză a n o m a lii p a rţia le sau totale ale c o lo a n e i v e rte ­
b rale ca: a so m a (v e rte b ră fără c o rp ), h e m is o m a sau sp in a
b itld a (lip să de u n ire a ju m ă tă ţilo r v erteb rale la n iv e l a n te rio r
sau p o ste rio r), s p o n d ilo s c h iz is ( lip s a p e d ic u lilo r v e rte b ra li),
h e m is p o d ilie . A n o m a liile totale p o t fi n u m e rice , m o rfo lo g ic e
sau d e te rm in a te de n e d ife re n ţie re a re g io n a lă .
A n o m a liile de d e z v o lta re ale m e m b re lo r au d e v e n it m u lt
m ai frecven te în u ltim u l tim p , p rin in te rfe ra re a u nei m u lt it u ­
d in i de fa cto ri f iz ic i sau c h im ic i în tim p u l p ro ce su lu i de osteo-
i'c n c z ă (a rn clie , m e ro m e lie sau fo c o m e lie ).

345
P a to lo g ia d o b ân d ită este co nsid erată m u lt m ai im po rtan tă
în p ro c e s u l de id e n tific a re pe p ie se sch e le ta le .
L e z iu n ile tra u m a tic e p o t fi co n s id e ra te ca f iin d c e le m ai
fre c v e n te d in tre toate le z iu n ile d e c e la b ile . C ă lu ş u l a so cia t
sau nu c u z o n e a d ia ce n te de o ste o p o ro ză fu n c ţio n a lă poate
fi d e c e la t p rin e xa m e n m a c r o s c o p ic sau ra d io lo g ie .
D in t r e le z iu n ile in fla m a to r ii este fre c v e n t în t â ln it ă oste-
ita, CU v a ria n ta a ce ste ia lo c a liz a tă la p e rio s t - p e rio s tita . In
sens restrâns, o s te o m ie lita p re su p u n e o in fe c ţie in iţ ia lă a re­<