RN III Perf Tel 121205

Al Treilea Raport National
al Republicii Moldova cu privire la Diversitatea Biologica
1
Cuprins
A . R e p u b l i c a M o l d o va . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
I n f o r m a t i e p r i v i n d p r o c e s u l d e e l a b o r a r e a p r e z e n t u l u i r a p o r t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3
B . C o n s t a t a r e a p r i o r i t a t i l o r , s c o p u r i s i o b s t a c o l e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
C o n s t a t a r e a p r i o r i t a t i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
G r e u t a t i s i o b s t a c o l e î n t î l n i t e î n i m p l e m e n t a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
S c o p u l , t r a s a t p e n t r u a n u l 2 01 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
S t r a t e g i a G l o b a l a p e n t r u C o n s e r v a r e a P l a n t e l o r ( S GCP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1
Abordarea ecosistemica ............ ..................................... ...... ............…..44
C . A r t i c o l e l e C O N V E N T I E I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 6
Articolul 5 – Cooperarea.......................................................................46
A r t i c o l u l 6 – M a s u r i l e g e n e r a l e p e n t r u c o n s e r v a r e a s i u t i l i z a r e a d u r a b i l a . . . . . . . . ..4 8
Biodiversitatea si schimbarea climei .......................................................59
Articolul 7 – Identificarea si monitoringul ...............................................52
Decizii, cu privire la taxonomie ..............................................................63
A r t i c o l u l 8 –C o n s e r v a r e a i n -s i t u [ c u e x c e p t i a p u n c t e l o r a ) - e ) , h ) s i j ]. . . . . . . . . . . .5 8
P r o g r a m a d e l u c r u c u p r i v i r e l a a r i i l e p r o t e j a t e ( p u n c t e l e a ) – e ) a r t i c o l u l 8 . . . . .6 8
Articolul 8h) – Speciile straine ..............................................................73
Articolul 8 j ) – Cunostinte traditionale si prevederile respective ale Conventiei
TGUR ..............................................................................................7 8
Starea si tendintele ............................................................................. 78
Regulamentul AKWE:Kon ......................................................................7 9
C r e a r e a c a p a c i t a t i l o r s i P a r t i c i p a r e a C o m u n i t a t i l o r I n d i g e n e s i l o c a l e . . . . . . . . . . . . . .7 9
S u p o r t u l p e n t r u i m p l e m e n t a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 3
A r t i c o l u l 9 – C o n s e r v a r e a e x-s i t u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 7 4
A r t i c o l u l 1 0 – U t i l i z a r e a d u r a b i l a a c o m p o n e n t e l o r d i v e r s i t a t i i b i o l o g i c e . . . . . . . . . . . .7 6
Diversitatea biologica si Turismul........................................................... 79
A r t i c o l u l 1 1 – M a s u r e l e d e s t i m u l a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 0
Articolul 12 – Cercetarile si instruirea cadrelor.........................................82
A r t i c o l u l 1 3 – C o n s t i e n t i z a r e a s i s p o r i r e a n i v e l u l u i d e i n f o r m a r e a p o p u l a t i e i . . .. . 8 3
Articolul 14 – Evaluarea impactului si minimizarea urmarilor impactului .......... 97
Articolul 15 – Accesul la resursele genetice ...............................................95
Articolul 16 - Accesul la Tehnologii si Transferul lor.................................... 98
Programa de lucru cu privire la transferul tehnologei si cooperarea
t e h n o l o g i c a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 0 0
A r t i c o l u l 1 7 – S c h i m b u l d e i n f o r m a t i e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 0 3
A r t i c o l u l 1 8 – C o l a b o r a r e a t e h n i c o -s t i i n t i f i c a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 0 4
A r t i c o l u l 1 9 – U t i l i z a r e a b i o t e h n o l o g i e i s i d i s t r i b u i re a b e n e f i c i i l o r. . . . . . . . . . . . . . . . . .1 0 7
A r t i c o l u l 2 0 – R e s u r s e f i n a n c i a r e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 0 8
D . D O M E N I I L E T E M A T I C E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 1 5
E c o s i s t e m e a c v a t i c e i n t e r n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 1 6
D i v e r s i t a t e a B i o l o g i c a a m a r i i s i a c v a t o r i i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 1 9
S t a r e a g e n e r a l a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 1 9
R e a l i z a r e a r e g l a r i i c o m p l e x e a z o n e l o r m a r i n e s i a c v a t o r i i l o r. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 2 0
R e s u r s e l e v i i a l e z o n e l o r a c v a t o r i a l- m a r i n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 2 0
M a r i c u l t u r a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 2 2
S p e c i i s i g e n o t i p u r i s t r a i n e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 2 3
D i v e r s i t a t e a b i o l o g i c a a g r i c o l a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 2 4
A n e x a l a h o t a r â r e a V / 5 – p r o g r a m a d e l u c r u c u p r i v i r e l a a g r o b i o d i v e r s i t a t e . . . .1 2 5
D i v e rs i t a t e a b i o l o g i c a f o r e s t i e r a . S t a r e a g e n e r a l a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 2 9
D i v e r s i t a t e a b i o l o g i c a a t e r e n u r i l o r a r i d e s i s u b h u m i d e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 3 8
B i o d i v e r s i t a t e a m o n t a n a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 4 8
E . F U N C T I O N A R E A C O N V E N T I E I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 5 0
F . C O M E N T A R I I R E F E R I T O A R E L A F O R M A D E P R E Z E N T A R E A R A P O R T U L U I . . . . . . . . .1 4 5
2
A. R e pub lica Mo ldova
Partea Semnatara Republica Moldova
Centrul National Coordonator
Oficiul B iodiversitate de pe lâ n g a
Denumirea completa a Ministerul Ecologiei si Resurselor
organizatiei: Naturale
Numele si pronumele Dr. St. Alexandru Teleuta

persoanei de legatura,
functia:
Adresa postala : Str. Cosmonautilor 9, MD 2005. Chisinau.

Republica Moldova
Telefonul : ( + 3 7 3- 2 2 ) 2 4 2 0 2 2
Fa x : ( + 3 7 3- 2 2 ) 2 4 2 0 2 2
bsapm @dnt.md
Adresa poszei
electronice :
Colaboratorul de legatura cu privire la Raportul National (daca acesta este o alta

persoana si nu cea indicata anterior )
Denumirea completa a
organizatiei:
Numele si pronumele
persoanei de legatura,
functia:
Adresa postala :
Telefonul :
F a x:
Adresa postei
electronice:
P R E Z E NT A R E A R A P O R T U L U I
Semnatura Alexandru Teleuta

colaboratorului,
responsabil de
prezentarea raportului
national:
Data prezentarii Decembrie 15, 2005
Raportului:
3
Informatie privind procesul de elaborare a prezentului raport
Boxa I.
Informatie cu privire la procesul de elaborare a prezentului raport, inclusiv date

cu privire la subiectele cointeresate, care au participat la elaborarea lui si despre
materialele care au s ervit ca baza la pregatirea raportului:
Raportul National III a fost elaborat de catre Oficiul Biodiversitate de pe lânga

Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale cu suportul financiar al Programului
Natiunilor Unite pentru Mediu. La elaborarea raportului au participat colaboratorii
Academiei de Stiinte (Gradinii Botanice, Institutului de Zoologie, Institutului de
Geografie, Institutului de Genetica), Universitatii de Stat, Institutului National de
Ecologie, Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale , Ministerului Agriculturii si
Industriei Alimentare, Agentie pentru Silvicultura « Moldsilva «, Rezervatiilor
stiintifice « Codru » si « Padurea Domnesca », Organizatii neguvernamentale
(Ecospectr, Miscarea Ecologista din Moldova, REC -Moldova, Ecomedia, Ecotera,
Protectia Biodiversitatii, revista « Natura »).
Specialistii de baza care au participat la realizarea Raportului sunt:
D r . s t. A l e x a n d r u T e l e u t a , conducatorul proiectului, generalizarea informatiei;
D r . h a b . S t . C o n s t a n t i n M i h a i l e s c u , r e d a c t i a s t ii n t i f i c a ;
Dr.st. Andrei Munteanu, conducatorul grupului de sinteza;
Dr. hab. st. Georghe Postolache, conducatorul grupului de sinteza;
Dr. hab.st. Maria Duca, conducatorul grupului de sinteza;
Dr. st. Stefan Lazu, consultant local;
Dr.s t . Vasile Chirtoaca , consultant local;
Dr. V a l e n t i n C o r c i m a r i, c o n s u l t a n t l o c a l ;
Dr. Stefan Manic, consultant local;
Dr. Valeriu Tarigradschi, consultant local;
Alecu Renita, consultant local ;
Ion Cotofan a , consultant local;
Mihai Coca, consultant local;
Valentina Caldarusi, consultant local;
Dr. st. Iachim Gumaniuc, consultant local;
Violeta Ivanova, consultant local ;
Ala Rotaru, consultant local;
Marcela Vatamaniuc, consultant local;
Valeriu Balan, consultant local;
Alexandru Apostol, consultant local;
V e r o n i c a J o s u , co n s u l t a n t l o c a l ;
Ludmila Zavorotnaia, consultant local;
Ludmila Murduhaeva, consultant local ;
Valeriu Cazac, consultant local ;
Ina Coseru, consultant local;
Dr. st. Ilie Boian, consultant local;
Dr. st. Ilie Mangul, consultant local;
Gavril Gâlca, consultant local;
Nicu Vrednic, consultant local;
Dr. st. Aliona Glijin, consultant local;
Stefan Lozinschi, consultant local ;
Dr.st. Nina Ciorchina, consultant local ;
Aliona Solomon, consultant local ;
Mihai Mustea, consultant local ;
4
B. Cons tatarea prior it at ilor, s copuri s i obs tacole
Boxa II.
Concluzii generale despre starea si tendintele dezvoltarii diferitor componente ale

Diversitatii Biologice în Republica Moldova în baza informatiei si datelor existente
5
Constatarea prioritatilor
1 . Indicati, folosind semnul "? " în colonita corespunzatoare, gradul de prioritate
p e c a r e R M î l a c o r d a î n r e a l i z a r e a d i f e r i t o r ar t i c o l e , d e c i z i i s i p r o g r a m e d e
lucru corespunzatoare Conventiei
g r a d u l de p r i o r i t a t e
a r t i c o l / d e c i z i e / pr o g r a m de l u c r u
î na l t me di u sc a zut
a ) articolul 5 – Cooperarea X
b ) articolul 6 – Masuri generale în conservarea si X

utilizarea durabila
c) artico lul 7 – Identificarea si monitoringul X
d ) a r t i c o l u l 8 – C o n s e r v a r e a i n -s i t u X
e ) articolul 8 h) – Specii straine X
f) articolul 8 j) - Cunostinte traditionale si deciziile X

r e f e rit o a r e l a e l e a l e C o n v e n t i e i
g ) a r t i c o l u l 9 – C o n s e r v a r e a e x-s i t u X
h ) a r t i co l u l 1 0 - U t i l i z a r e a d u r a b i l a a c o m p o n e n t e l o r X
biodiversitatii
i) articolul 11 – Actuin de stimulare X
j) articolul 12 – Cercetari si instruirea cadrelor X
k) articolul 13 - Constientizarea si sporirea X

nivelului de informare a populatiei
l) articolul 14 - Evaluarea impactului si reducerea X

urmarilor impactului
m) articolul 15 – Accesul la resursele genetice X
n ) articolul 16 – Accesul la tehnologie si X

transmiterea ei
o ) articolul 17 – Schimbul de informatie X
p ) a r t i c o l u l 1 8 – C o l a b o r a r e a t e h n i c o -s t i i n t i f i c a X
q ) articolul 19 - Utilizarea biotehnologiei si X

distribuirea beneficiilor obtinute de la ea
r) articolul 20 – Resurse financiare X
s ) articolul 21 – Mecanismul de finantare X
t ) Agrobiodiversitatea X
u ) Biodiversiatea forestiera X
6
v) Biodiversitate a acvatica X
w ) Biodiversitatea marilor si acvatoriilor
x) Biodiversitatea zonelor aride si subhumide X
y) Biodiversitatea zonelor montane
Greutati si obstacole întîlnite în implementare
2 . I n d i ca t i g r a d u l d e g r e u t a t e ca r e s t a în fa t a RM în p r o ce s u l d e r e a liz a r e a a r t i co l ilo r
C o n v e n t ie i ( 5 , 6 , 7 , 8 , 8 h , 8 j , 9 , 1 0 , 1 1 ,1 2 , 1 3 , 1 4 , 1 5 , 1 6 , 1 7 , 1 8 , 1 9 ? 2 0 )
3 = înalt 1 = scazut
2 = mediu 0 = greutatile cu succes sunt depasite
N/A = nus acceptabile în cazul de fata
articolul
obstacole
5 6 7 8 8h 8j 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
a) l ipsa
b u n e i v o i n te i 2 2 1 1 3 1 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 3 3
po li t ice s i
s ust ine r i i
b ) pa r t ici pa r e a
n e s a t i f a c a to a r e a
p ubl icu lu i la r g si
n iv e l ul sca zu t de 2 3 3 3 3 2 3 3 3 2 3 3 3 3 3 2 3 3
i m pl ica r e a
s u b i e c te l o r d e
de c iz ie
c ) e v i d e n ta
n e s a t i s f a c a to a r e
a pr o b le m e lo r
b i o d i v e r s i ta t i i î n 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
a l te s e c to a r e s i
i nc lude r e a
a c e s to r p r o b l e m e
î n a c t i v i ta te a s a
d ) l ipsa m a sur i lo r N
de pr o f ila x ie s i 2 2 / 2 2 2 2 3 3 N/A 2 2 3 3 3 2 3 3
pr e în t îm pi na r e
A
e ) p o te n t i a l u l
ne a de cv a t î n
l ua r e a m a sur ilo r ,
provo cat de 1 1 1 2 2 2 2 2 3 1 1 3 3 3 2 1 2 1
i n c o m p e te n ta
s tr u c t u r i l o r
o r g a n i z a to r i c e
f ) l ipsa
t r a ns fe r u lu i de
t e hn o lo g ii s i 2 3 3 3 3 2 3 3 3 2 2 3 3 3 2 2 2 2
c u n o s ti n te p e n tr u
e x pe r t iza
N N N
g ) p ie r de r e a N/ N/
/ / / N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A
c u n o s ti n te l o r A A
t r a d i ti o n a l e A A A
7
h ) l ipsa
p o te n t i a l u l u i d e
c e r c e ta r e a d e c v a t 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
p e n t r u s u s ti n e r e a
t u tu r o r s c o p u r i l o r
i ) i n s u f i c i e n ta
i nfo r m a t ie i 2 3 3 3 3 2 2 3 3 2 3 3 3 3 2 2 3 2
a cce s ib ile si
c u n o s ti n te l o r
j ) l i p s a i n s tr u i r i i
s i info r m a r i i 3 2 3 3 3 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 2 3 3
po pula t ie i la
t o a te n i v e l u r i l e
k ) c u n o s ti n ti l e
s ti i n t i f i c e N
e x i s te n te s i N/ N/
c u n o s ti n ti l e 3 / 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3
A A
t r a d i ti o n a l e s e A
u t i l i z e z a î n tr - o
m a s u r a s c a z u ta
l ) p ie r de r e a
b i o d i v e r s i ta t i i s i
a m a r fur il o r s i
se r v ici il o r
core spun za t oa re ,
pe ca r e e a le N/
a s igur a , nu 3 2 2 3 3 2 2 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3
A
g a s e s te o
s ust ine r e
core spun za t oa re
s i n u se
d o c u m e n te z a î n
mod ul cuv e ni t
m ) i n s u f i c i n ta
re s urse l or 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3
f ina ncia r e ,
u m a n e , te h n i c e
n ) i n s u f i c i n ta
N/
m a s ur i lo r 3 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
e co no m ice de A
s ti m u l a r e
o ) l ipsa u t il iza r i i N N
N/ N/ N/ N/
î n com un a 2 / / 3 2 3 3 3 2 1 3 3 3 3
be ne fi ci ilo r A A A A
A A
p ) l ipsa
co la bo r a r ii la 3 2 3 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 3 3
n i v e l n a ti o n a l s i 3
i n te r n a t i o n a l
q ) l ipsa
co la bo r a r ii N/
o r i z o n ta l e î n tr e 3 3 3 3 3 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2
A
s u b i e c te l e d e
de c isz ie
r ) l ipsa
p a r te n e r i l o r 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3 3
o r i z o n ta l i
s ) p a r t i c i p a tr e a 2
n e s a t i s f a c a to a r e N/
a ce r cur ilo r 2 1 2 2 2 3 3 3 2 3 2 2 2 2 2 3
s ti i n t i f i c e A
t ) l ipsa po li t ici i s i
2 2 2 3 2 2 3 2 1 3 2 2 2 3 3 2 3
l e g i s l a ti e i 2
8
c o r e s p o n z a to a r e
u ) sa r a c ia 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
v ) pr e sin gu l 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
po pula t ie i
w) c a r a c te r u l N N
N/ N/ N/ N/
i n s ta b i l a l 3 3 / 3 3 / 3 3 3 3 3 3 3 3
co nsum u lu i s i A A A A
pr o duce r ii A A
x ) l ipsa
p o te n t i a l u l u i d e
s ust ine r e a 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
c o m u n i ta t i l o r
l o ca le
y ) l ipsa N
c u n o s ti n te l o r d e N
2 / 2 N/ 2
abor dare / 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2 2
e c o s i s te m i c a s i A A
pr a ct ic ii de A
u t il iza r e a e i
z ) p o s i b i l i ta t i N
2 N/
r e d use în 2 / 2 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2
c o n s tr î n g e r e a A
l e g i s l a ti v a A
a a ) c a l a m n i ta t i 2 N N
N N/ N/
na t ur a le si / / N/ N/ 2
sc him ba r i a le / 2 2 2 2 2 A 2 2 A 2 2
m e d iu lui A A A A
î n c o n j u r a to r A
b b ) a l te l e ( i n d i c a t - - - - - - - - - - - - - - - - - -
i c o n c r e t)
Scopul, trasat pentru anul 2010

Boxa III
Contributia la conservarea biodiversitatii ecosistemelor, habitatelor

Scopul 1
si biomurilor.
Este asigurata conservarea efectiva a cel putin 10% din fiecare

Sarcina 1.1
regiune ecologica globala
I ) S a r c i n a n a t i o n a l a : e s t e s t a b i l i t a s a r c i n a n a t i o n a l a î n c o r e s p u n d e r e c u s a r c in a
globala mentionata mai sus?
a) Nu
b ) da, în corespundere deplina cu sarcina globala
c) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini nationale

X
concrete
Comentariu detaliat
În prezent, în conformitate cu Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, suprafata
acestora constituie 66 467, 3 ha, ceea ce constituie 1,96% din teritoriul tarii. Se accepta , în general,
ca prin extinderea la scara spatiala a retelei de arii naturale protejate pîna la 10% din teritoriul tarii
se poate asigura pro tectia a 50% din totalul de specii care reprezinta diversitatea taxonomica a
structurii sistemelor biologice (biota).
Analiza structurii functionale a ariilor protejate de stat indica faptul ca nucleul acestor arii îl
constituie rezervatiile peisagistice (51,5%) si stiintifice (29,4%). Caracteristic pentru reteaua
nationala de arii protejate este faptul ca 89,5 % din suprafata totala, respectiv 59 495 ha, sunt
amplasate în sectorul forestier, ceea ce constituie cca 18,8% din suprafata totala a fondului forestier
national. Suprafata celorlalte ecosisteme protejate de stat este foarte mica (de stepa - 0,40%, de
9
lunca - 0,40%, acvatice si palustre - 2,1% din suprafata totala a ecosistemelor) si nu asigura o
protectie sigura a biodiversitatii respective. Sarcina de baza a Strategiei nationale si Planului de
actiuni în domeniul conservarii diversitatii biologice (în continuare – SNPACDB) este de a extinde
fondul de arii naturale protejate pîna la limitele optime (2,36% din teritoriul tarii catre anul 2015).
II) Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de

sarcina(i) nationala(e) a/au fost determinata(e) indicati în tabelul de mai jos si
faceti comentarii în boxa corespunzatoare
Programul de
da nu Comentarii
lucru
SNPACDB s i Primul raport national cu

privire la diversitatea biologica prevede
reducerea ritmurilor de extindere a
suprafetelor terenurilor agricole. Sporirea
a ) agricultura X mozaicului ecosistemelor agricole prin
practicarea culturilor mixte, alternanta
ecologic optima a c u l t u r i lo r a n u a l e s i
multianuale, crearea oazelor biocenotice si
a fîsiilor forestiere de protectie
SNPACDB prevede protectia si utilizarea

durabila a resurselor acvatice, inclusiv
b) ape interne X
crearea zonelor si fîsiilor de protectie a
apelor rîurilor si baz inelor acvatice
c) mari si acvatorii X N u -i valabila
Ecosistemele de stepa ocupa cca 65 mii ha

(1,92% din teritoriul tarii). SNPACDB
stipuleaza inventarierea biodiversitatii
spontane a ecosistemelor de stepa,
d) terenuri aride si
X monitorizare a diversitatii biologice si
subhumide
elaborarea unor planuri de management,
sporirea capacitatilor ariilor protejate
existente si luarea sub protectie a unor noi
sectoare cu vegetatie de stepa.
Suprafata padurilor Republicii Moldova este
de 345 000 ha , dintre care padurile
naturale ocupa o suprafata de 120 000 ha
e) paduri X
sau aproximativ 30% de sectoare pretioase
care necesita a fi luate sub protectia
statului.
f) munti X N u -i valabila
III) Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si

stra tegiile corespunzatoare?
a) Nu
b ) da, în Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul

X
conservarii diversitatii biologice
c) da, în strategiile sectoriale, planuri si programe
Comentarii detaliate
SNPACDB prevede extinderea catre anul 2015 a retelei de arii naturale protejate de stat pîna la
2,36% din teritoriul tarii, ceea ce poate asigura o protectie mai eficienta a diversitatii taxonomice a
structurii sistemelor biologice.
IV) P r e z e n t a t i i n f o r m a t i e d e s p r e s t a r e a l u c r u r i l o r s i t e n d i n t e l o r î n l e g a t u ra c u
realizarea acestei sarcini în momentul de fata
Protectia biodiversitatii este reglementata în Republica Moldova de urmatoarele
acte legislative:
10
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998);
Legea regnului animal (1995);
Legea cu privire la zonele si fîsiile de protectie ale apelor rîurilor si bazinelor
de apa (1995);
Codul silvic (1997);
Legea cu privire spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale (1999);
Legea privind protectia mediului înconjurator(1993).
Fondul de arii protejate se extinde pe an ce trece, însa foarte anevoios. Lasa
de dorit respectarea regimului de protectie a acestor arii în conformitate cu
cerintele legislatiei.
V) Prezentati informatie despre indicatorii u t il i z a t i î n realizarea acestei sarcini
Se ut ilizeaza urmatorii indicatori: suprafata totala a ecosistemului; suprafata
ecosistemului din zona respectiva; suprafata protejata a ecosistemului
respectiv. În aceiasi ordine se reflecta si diversitatea biologica, cu specificarea
speciilor periclitate.
VI) Prezentati informatie despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei

sarcini
Regimul de protectie a ariilor protejate nu se respecta conform cerintelor
internationale si nationale.
VII) Prezentati alta informatie corespunzatoare

Majoritatea detinatorilo r de terenuri nu înteleg importanta activitatilor de
conservare a ecosistemelor.
Boxa IV.
Asigurarea protectiei ariilor, care au o importanta specifica pentru
Sarcina 1.2
biodiversitate
I ) S a r c i n a n a t i o n a l a : e s t e s t a b i l i t a s a r c i n a n a t i o n a l a î n c o r e s p u n d e re c u s a r c i n a
a) Nu
a ) da, în corespundere deplina cu sarcina globala

b ) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini nationale
X
concrete
Faceti comentarii detaliate
A r i i l e n a t u r a l e d e i m p o r t a n t a r e g i o n a l a s i n a t i o n a l a p e n tr u c o n s e r v a r e a
biodiversitatii sunt luate sub protectia statului. Conform legislatiei Republicii
Moldova paza si protectia ariilor naturale protejate de stat sunt puse în baza
d e t i n a t o r i l o r f u n c i a r i a i a c e s t o r a r i i . M o d a l i t a t e a d e p r o t e c t i e e s t e s t i p u l a t a în
Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat. Sanctiunile pentru nerespectarea regimului de protectie sunt
stabilite de Codul cu privire la contraventiile administrative, care prevede
raspunderea atît a p ersoanelor fizice, cît si a celor juridice.

P r o g r a m u l d e l u cr u da nu Comentarii
a ) agricultura X
Codul apelor prevede paza si protectia

b) ape interne X ecosistemelor acvatice, care servesc drept
habitate valoroase pentru biodiversitate.
c) mari si acvatorii X N u -i aplicabila
11
Programul national de actiuni pentru
d) terenuri aride si combaterea desertificarii (în continuare -
X
subhumide PNACD) stipuleaza protectia ariilor
valoroase pentru biodiversitate
Conservarea ecosistemelor forestiere cu o

biodiversitate bogata este stipulata în
e) paduri Strategia dezvo ltarii durabile a sectorului
forestier din Republica Moldova (în
contiunare – SDDSF).
f) munti X N u -i aplicabila

strategiile corespunzatoare?
a) Nu
b ) da, în strategia nationala si planu l de actiuni în domeniul
X
Sarcinile nationale cu privire la dezvoltarea fondului de arii naturale

protejate sunt stipulate în SNPACDB
IV) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu

Suprafata ariilor naturale protejate se extinde, dar foarte anevoios.
V) Prezentati informatie despre indicatorii utilizati în realizare a acestei sarcini

Indicatorii sunt: suprafata totala a ariei; suprafata ariei protejate, prezenta
administratiei separate pentru aria protejata, atribuirea categoriei respective de
protectie conform cerintelor IUCN, prezenta planurilor de management,
re a l i z a r e a c e r i n t e l o r p l a n u r i l o r d e m a n a g e m e n t .
VI) Prezentati informatie despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei

sarcini
Deseori populatia locala si autoritatile publice responsabile de asigurarea
protectiei nu respecta cerintele legislative în a cest domeniu.

Unii detinatori ai ariilor protejate nu respecta cerintele legislative cu privire la
regimul de protectie a acestor arii protejate.
Boxa V.
Scopul 2 Promovarea conservarii diversitatii speciilor
Restabilirea, mentinerea si reducerea declinului unor populatii de

Sarcina 2.1
specii a unor grupe taxonomice selectate
I) Sarcina nationala : este stabilita sarcina nationala în corespundere cu

sarcina globala mentionata mai sus?
a) nu
b) da, în deplina corespundere cu sarcina globala
c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini nationale

X
concrete
Faceti comentarii detaliate
SNPACDB prevede masuri de protectie a speciilor de p lante si animale

periclitate la nivel national si regional.
12
A fost elaborata Lista speciilor de plante si animale de importanta
internationala si nationala care necesita protectie prioritara. În aceasta lista
sînt incluse specii de plante si animale protejate în cadrul Conventiei privind
protectia vietii salbatice si habitatele naturale din Europa (Berna), Conventia
privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn) si
Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe
cale de disparitie (CITES, Washington). La nivel national - speciile periclitate si
cele incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova.
Regulamentul Cadastrului de stat al regnului animal a fost aprobat prin
Hotarîrea Guvernului nr.1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului
Cadastrului de stat al regnului animal.

sarcina(i) nationala(e) a/au fost determinata(e) indicati în tabelul de mai jos
si faceti comentarii în boxa corespunzatoare
Programul de lucru da nu Comentarii
Conform Regulamentului cadastrului de

stat al regnului animal, Ministerul
a ) agricultura X Agriculturii si Industriei Alimentare tine
evidenta speciilor de animale întâlnite pe
suprafetele agricole
Este prevazuta tinerea evidentei speciilo r

din ecosistemele acvatice - Broasca tistoasa
(Emys orbicularis), Pastruga (Acipenser
b ) ape interne X
stellatus), Lostrita (Hucho hucho) Lopatar
(Platalea leucorodia), Lebada cucueata
(Cygnus olor), Vâdra (Lutra lutra) etc.
Componenta actuala a faunei include circa 55 specii
c) mari si acvatorii X relicte ponto-caspice, din care circa 10 % sînt
endemice pentru bazinul Marii Negre.
Rezervatiile de stepa „Bugeac”, „Dezghindja”,
”Ciumai”, „Vranesti”) sunt destinate protectiei speciilor
de plante Creasta cucosului (Polystichum aculeatum),
Brândusa Fomin (Colchicum fominii), Chelerie
moldoveneasca (Koerelia moldavica), Brândusa
(Colchicum ancyrense), Hodolean tataresc (Crambe
tatarica), Sadina (Chrysopogon gryllus), Rindera
umbelata (Rindera umbellata), Studenita capitata
d ) terenuri aride si
X (Eremogone cephalotes), Studenita rigida (Eremogone
subhumide
rigida) etc. specii de animale- Dihorele de stepa
(Mustela eversmanni), Erete vânat (Circus cyaneus),
Erete alb (Circus macrourus), Acvila de stepa (Aquila
rapax), Dropie mica (Tetrax tetrax), Dropia mare (Otis
tarda), Striga (Tyto alba), Sopârla multicolora (Eremias
arguta ), Vipera-de-stepa (Vipera ursini), Calugarita
(Mantis religiosa), Cal de stepa (Saga pedo), Bondar
paradox (Bombus paradoxus) etc.
Este asigurata protectia speciilor în rezervatiile
stiintifice: Pisica salbatica (Felis silvestris), Jder-de-
padure (Martes martes), Chitcan-cu-abdomen alb
(Crocidura leucodon), Acvila tipatoare mica (Aquila
e ) paduri X pomarina), Ciocanitoare neagra (Dryiocopus martius).
Habitatul coloniilor de bâtlani – stârc cenusui (Ardea
cinerea), stârc de noapte (Nicticorax nicticorax), Egreta
mica (Egreta garzetta) - este protejat în cadrul
Rezervatiei stiintifice „Padurea Domneasca”.
f) munti X N/A
III)Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si

a) nu
13
b) da, în strategia nationala si planul de actiune în domeniul
X
SNPAC DB prevede masuri de protectie a plantelor si animalelor periclitate la
nivel national si regional. Fondul ariilor naturale protejate de stat asigura
p r o t e c t i a i n -s i t u a c c a 2 6 9 s p e c i i d e p l a n t e s i c c a 2 1 5 s p e c i i d e a n i m a l e . E s t e
asigurata protectia unor specii de plante si animale în Gradina botanica
( I n s t i t u t ) s i G r a d i n a z o o l o g i c a – p r o t e c t i a e x -s i t u .
IV) Prezentati informatie despre starea lucrurilor si tendintelor în
legatura cu realizarea acestei sarcini în momentul de fata
În conformitate cu Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul
ariilor naturale protejate de stat au fost luate sub protectia statului 269 specii
floristice si 116 specii faunistice rare determinate în conformitate cu
clasificarea Uniunii Internationale de Conservare a Naturii (UICN).
V) Prezentati informatie despre indicatorii utilizati în realizarea acestei

sarcini
Sunt utilizati urmatorii indicatori: denumirea binara a speciei; statutul în
conformitate cu cerintele IUCN; raspândirea; habitatul; aspectul cantitativ al
populatiilor; factorii limitativi; starea si masurile de protectie.
VI) Prezentati informatii despre obstacolele întâlnite în realizarea

acestei sarcini
Volumul redus de finantare a cercetarilor în acest domeniu. Managementul
ariilor naturale protejate de stat nu se respecta de catre Autoritatile Publice
Locale si agentii economici.

Cartea Rosie a RM reflecta o informatie ampla în acest domeniu .
Boxa VI.
Sarcina 2.2 Îmbunatatirea starii speciilor care se afla în pericol de disparitie
I) Sarcina nationala : este stabilita sarcina nationala în corespundere cu sarcina

a) Nu
b) Da, în deplina corespundere cu sarcina globala
c) Da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini

X
n a t i o n a l e c o n c r e te
Comentarii
E d i t i a a I I -a a C a r t i i R o s i i a R e p u b l i c i i M o l d o v a p r e v e d e p r o t e c t i a a c i r c a 1 1 6
specii de animale si 126 specii de plante periclitate si vulnerabile. Pentru aceste
specii sunt întreprinse masuri de protectie.
II) Sarcini nationale pentru pro grame concrete de lucru: daca astfel de
Programa de lucru da nu Comentarii
a ) agricultura X
Pentru 4 specii sunt elaborate recomandari

b ) ape interne
X de protectie
c) mari si acvatorii X
d ) terenuri aride si X Pentru 31 specii sunt elaborate
14
subhumide recomandari de protectie
Pentru 46 specii sunt elaborate

e ) paduri X
recomandari de protectie
f) munti X

a ) nu
b ) da, în strategia nationala si planul de actiune în domeniul

X
SNPACDB, SDDSF si PNACD prevad conservarea speciilor vulnerabile
IV) Prezentati informatie despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu

Flora Republicii Moldova include circa 5513 specii de plante:
- plante superioare - 1989 specii;
- plante inferioare - 3524 specii.
Flora include un sir de specii relicte tertiare (specii din genurile Quercus,
Fagus, Carpinus, Acer, Cotinus, Swida, Berberis, Trapa, Nymphaea, Nuphar) si
c u a t e r n a r e ( s p e ci i d i n f a m i l i i l e A s t e r a c e a e , P o a c e a e , L a m i a c e a e ) . D i n f l o r a
republicii lipsesc speciile de plante endemice, iar unele sînt întîlnite foarte rar
si reprezinta elementul subendemic (Genista tetragona, Centaurea thirkei ).
S p e c i i l e d e p l a n t e p e r i c l i t a t e s i v u l n e r a b i l e s e a f l a î n t r -u n d e c l i n c o n t i n u u s i
necesita protectie din partea statului. Din numarul total de specii periclitate si
vulnerabile 46 specii sînt caracteristice ecosistemelor forestiere, 31 –
ecosistemelor de stepa, 18 - ecosistemelor de lunca, 18 – ecosistemelor
petrofite si 4 specii - ecosistemelor acvatice.
Fauna Republicii Moldova constituie circa 14800 specii de animale:
- animale vertebrate - 461 specii;
- animale nevertebrate – 14339 specii (peste 12000 specii de insecte)
Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de pasari, 14
specii de reptile, 14 specii de amfibieni si 82 specii de pesti.
Componenta actuala a faunei include circa 55 specii relicte ponto -caspice,
dintre care circa 10% sînt endemice pentru bazinul Marii Negre. Se cunosc circa
116 specii de animale periclitate si vulnerabile
V) Prezentati informatie despre indicatorii utilizati în realizarea acestei sarcini

Sunt utilizati urmatorii indicatori: denumirea binara a speciei; statutul de
protectie; raspândirea; starea habitatului; abundenta populatiei; starea
factorilor limitativi; masurile de protectie.
VI) Prezentati informatii despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei

sarcini
F i n a n t a r e a l i m i t a t a , c o o p e r a r e a s i c o o r d o n a r e a s l a b a a a c e s t o r a c t i vi t a t i,
integrarea slaba a cerintelor conservarii biodiversitatii în programele sectoriale
Boxa VII.
Scopul 3 Stimularea conservarii diversitatii genetice
15
Conservarea diversitatii genetice a platelor agricole, animalelor
domestice, pestilor, a speciilor arboricole exploatabile si a altor specii
Sarcina 3.1
pretioase protejate, mentinerea cunostintelor populatiei aborigene si
locale.

a) nu
c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini

X
nationale concrete
S N P A C D B s i S D D S F r e f l e c t a c e r i n t e l e c u p r i v i r e l a c o n s e r v a r e a d i v e r s i t a ti i
genetice. Colectiile genetice ale plantelor agricole sunt mentinute în institutiile
Academiei de Stiinte a Moldovei si institutiile de cercetari stiintifice ramurale
(specii si varietati de vita de vie, pomi fructiferi, cereale, culturi tehnice ,
f u r a j e re e t c . )

Programul de lucru da nu comentarii
Sarcina nationala prevede conservarea

a ) a g r i c u l t u ra X speciilor si varietatilor autohtone si cele
ameliorate folosite în agricultura
b ) ape interne X
X
subhumide
Î n t r -o s e r i e d e d o c u m e n t e c u p r i v i r e l a
managementul forestier sînt descrise
e ) paduri X scopurile cu privire la conservarea
diversitatii genetice, în special cu privire la
arborii selectati ca surse genetice
f) munti X

a) nu

c) da, în strategiile sectoriale, planuri si programe X
S c o p u l g l o b a l a f o s t d e s c r i s î n t r -o s e r i e d e d o c u m e n t e c u p r i v i r e l a a g r i c u l t u r a
si gospodaria forestiera. Concomitent, scopuri privind conservarea diversitatii
genetice au fost incluse în SNPACDB, la compartimentele ce tin de protectia in -
s i t u s i e x -s i t u a s p e c i i l o r .
IV) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tend intelor în legatura cu

Conservarea diversitatii genetice a speciilor spontane si a animalelor salbatice
16
este asigurata în Rezervatiile Stiintifice („Codru”, „Plaiul Fagului”, „Padurea
Domneasca”, „Prutul de Jos”), gradinile zoologica si botanica.
V) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în legatura cu realizarea

acestei sarcini
Pentru speciile spontane: denumirea speciei; populatia cercetata; abundenta
p o p u l a t i e i ; s t r u c t u r a p o p u l a t i e i ( d e g e n , v â rs t a ) .
Pentru colectiile genetice ale culturilor agricole: specia; populatia purtatoare a
unei gene; descrierea genei, locul de amplasare a speciei
VI) Prezentati informatii despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei

sarcini
Suportul financiar limitat, cooperarea si coordonarea nesatisfacatoare a
activitatilor respective. Pentru speciile spontane: denumirea speciei; populatia
cercetata; abundenta populatiei; structura populatiei (de gen, vârsta).
Pentru colectiile genetice ale culturilor agricole: s p e ci a ; populatia
purtatoare a unei gene; descrierea genei, locul de amplasare a speciei
Boxa VIII.
Scopul 4 Promovarea utilizarii si a consumului durabil
Organizarea obtinerii produselor, asigurate de biodiversitate, din surse stabil

Sarcina 4.1 administrate si efectuarea administrarii ariei de producere în corespundere cu
sarcinile conservarii biodiversitatii

a ) nu
c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini

X
nationale concrete
Sarcina nationala este stabilita conform sarcinii globale pentru ecosistemele

forestiere, de stepa, lunca, acvatice si palustre, petrofite (SNPACDB, SDDSF)
În SNPACDB sunt stipulate cerintele

a) agricultura X utilizarii durabile a biodiversitatii agricole
(compartimentul III.8)
utilizarii durabile a biodiversitatii
b) ape interne X
ecosistemelor acvatice si palustre
(compartimentul III.7)
c) mari si acvatorii X N/A

d) terenuri aride si utilizarii durabile a biodiversitatii
X
subhumide ecosistemelor de stepa (compartimentul
III.4)
17
utilizarii durabile a biodiversitatii
e) paduri X
ecosistemelor forestiere (compartimentul
III.3)
f) munti X N/A

a ) nu
b ) d a , î n s t r a t e g i a n a t i o n a la s i p l a n u l d e a c t i u n e î n d o m e n i u l
X
SNPACDB si SDDSF prevad utilizarea durabila a biodiversitatii din
ecosistemele respective, aplicarea bune lor practici în agricultura

Este adoptata Legea nr.755 din 21.12.2001 cu privire la securitatea biologica si
Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.447 din 17.04.2003 cu privire la
aprobarea Programul national de asigurare a securitatii ecologice. Este
reglementat importul/exportul, precum si folosirea în agricultura a organismelor
m o d i f i c a t e g e n e t i c ( H o t a r î r e a G u v e r n u l u i n r . 1 1 53 d i n 2 5 . 0 9 . 2 0 0 3 )
V) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în realizarea acestei sarcini

Lista criteriilor si indicatorilor gestionarii durabile a padurilor este urmatoarea:
Criteriul 1. Mentinerea, conservarea si ameliorarea diversitatii biologice din paduri.
Indicatori:
1.1. Schimbarile intervenite în: suprafata padurilor naturale si seminaturale exploatabile si peste
vârsta exploatabilitatii (la fiecare 5 ani); suprafata padurilor incluse în Catalogul national ca resurse
genetice forestiere pe categorii (la fiecare 5 ani); suprafata padurilor incluse în fondul ariilor naturale
protejate de stat pe categorii (la fiecare 5 ani).
1.2.Evolutia numarului si a raportului speciilor dependente de paduri, incluse în Cartea Rosie sau
pere clitate în raport cu speciile forestiere (utilizând listele UICN, CE, UE) (la fiecare 5 ani).
1.3. Modificarile intervenite în suprafata si raportul arboreturilor din specii indigene si introducente
(la fiecare 5 ani).
1.4 Modificarile intervenite în suprafata si raportul arboreturilor amestecate si pure (la fiecare 5
ani).
1.5 Raportul suprafetelor anuale de regenerari naturale semincere la suprafata totala regenerata
si împadurita.
1.6. Raportul suprafetelor ocupate de paduri, care nu corespund conditiilor stationale (la fiecare 5
ani).
Criteriul 2. Mentinerea sanatatii si vitalitatii padurilor

Indicatori:
2.1. Cantitatea totala de depuneri a poluantilor atmosferici si schimbarile survenite în ultimii cinci
ani, raportate la o unitate de suprafata cu paduri.
2.2. Suprafata padurilor afectate de defoliere grava si modificarile din ultimii cinci ani apreciate
dupa metodologia si clasificarea ECE/ONU si UE: daune grave cauzate de agenti biotici si abiotici;
suprafata anuala a padurilor si altor terenuri cu vegetatie forestiera parcurse de incendii; raportul
suprafetelor afectate de pasunat ilicit la suprafata totala a padurilor si aparte a celor cu regenerare
si culturi forestiere (anual); volumul si raportul suprafetelor afectate de taieri ilicite la suprafata
totala a padurilor (anual).
2.3 Variatiile bilantului nutritiv si a aciditatii pe parcursul ultimilor 10 ani.
Criteriul 3. Mentinerea si intensificarea functiilor de protectie a padurilor.

Indicatori:
3.1 Ponderea suprafetei forestiere incluse în categoria functionala de protectie a terenurilor si
solurilor.
3.2. Ponderea suprafetei forestiere incluse în categoria functionala de protectie a apelor.
18
Criteriul 4. Mentinerea si consolidarea capacitatii productive a resurselor forestiere,
contributia lor în ciclurile mondiale de carbon.
Indicatori:
4.1. Suprafata si ponderea padurilor si a altor terenuri cu vegetatie forestiera si schimbarile care
au survenit în acestea la fiecare 5 ani: structura pe specii silvoformante; structura pe clase de
vârste; structura pe tipuri de padure; structura pe regimuri silvice; structura pe forme de
proprietate.
4.2.Schimbarile survenite la fiecare 5 ani în: volumul total al lemnului pe picior recoltat ; volumul
mediu al lemnului pe picior pe specii si clase de vârste.
4.3. Stocajul total de carbon si evolutia acestuia în diverse arboreturi forestiere (la fiecare 5 ani).
Criteriul 5. Mentinerea si stimularea functiilor de prodicere ale padurilor

(produse lemnoase si nelemnoase).
Indicatori:
5.1. Echilibrul între cresterea medie si volumul recoltat pe parcursul a 10 ani si 5 ani (inclusiv pe
specii).
5.2. Raportul suprafetei padurilor exploatabile la suprafata totala a padurilor (la fiecare 5 ani).
5.3. Raportul posibilitatii de recoltare la volumul recoltat, inclusiv pe specii.
5.4. Modificarile în ponderea suprafetelor padurilor (la fiecare 5 ani) în suprafata generala a tarii
(gradul de împadurire).
5.5. Cantitatea totala posibila si recoltata de produse nelemnoase, evolutia valorica si cantitativa
(anual).
Criteriul 6. Mentinerea altor functii si conditii socio – economice.

Indicatori:
6.1. Ponderea sectorului forestier în Produsul Intern Brut (la fiecare 5 ani).
6.2. Raportul volumului de masa lemnoasa prelucrata la volumul total recoltat (anual).
6.3. Volumul investitiilor în silvicultura, inclusiv: împadurire; regenerari; protectia padurilor; paza
padurilor.
6.4. Ponderea suprafetei padurilor incluse în circuitul economic sub diverse folosinte la suprafata
totala a fondului forestier (la fiecare 5 ani).
6.5. Ponderea cheltuielilor pentru cercetare si proiectare, inclusiv amenajari silvice si pregatirea,
perfectionarea cadrelor silvice în volumul total de finantare a silviculturii (anual).
6.6. Modificarile intervenite în structura angajatilor din sectorul forestier, inclusiv în localitatile
satesti (salariatii în silvicultura, exploatarea si prelucrarea lemnului, alte folosinte si preocupari
forestiere)
VI) Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei

sarcini
Cooperarea si coordonarea nesatisfacatoare a activitatilor în domeniul utilizarii
durabile a resurselor biologice.
Boxa IX.
Utilizarea nedurabila a resurselor biologice sau utilizarea care

Sarcina 4.2
influenteaza asupra biodiversitatii, reducînd-o

a ) nu
b ) d a , î n d e p l i n a c o r e s p u n d e r e c u s a r c i n a g l o bala

X
concrete
Conform Legii regnului animal nr.439 – XIII din 27.04.95 este reglementat
vînatul si pescuitul, precum si perioadele de autorizare a acestor activitati.

19
a) agricultura
Este reglementat cantitatea pescuitului.

Este stabilita perioada de prohibitie a
b) ape interne X
pescuitului resurselor piscicole în
bazinele naturale
d) terenuri aride si Este reglementat pasunatul si cositul

X
subhumide fânului în e cosistemele de stepa .
Este reglementata cantitatea vînatului si
e) paduri X
perioadele de vînatoare.
f) munti X

a ) nu
b ) da, în strategia nationala si planu l de actiune în domeniul

X

r e a l i z a r e a a c e s t e i s a r c i n i în momentul de fata
Ecosistemele antropizate constituie cca 85% din teritoriul tarii, inclusiv
ecosistemele agricole constituie cca 75,6% din tot teritoriul. În ele predomina
agrofitocenozele cerealiere (grîul, orzul, porumbul), pomicole (marul, prunul,
c i r e s u l , v i s in u l , c a i s u l , n u c u l ) , v i t i c o l e ( d i v e r s e s o i u r i d e v i t a d e v i e ) ,
legumicole (rosiile, varza, ceapa, castravetele), de culturi tehnice (tutunul,
sfecla de zahar), furajere (lucerna, sparceta) etc. Extinderea si exploatarea
n e c h i b z u i t a a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e au c a u z a t a c c e l e r a r e a p r o c e s e l o r d e e r o d a r e
hidrica si de dehumificare a solului.

sarcini

Boxa X.
Nici un fel de specii din flora si fauna spontana nu sunt supuse

Sarcina 4.3
pericolului din partea comertului international
I) I)Sarcina nationala : este stabilita sarcina nationala în corespundere cu

sarcina g lobala mentionata mai sus?
a) nu
c) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini X
20
nationale concrete
SNPACDB stipuleaza cerintele de protectie a speciilor. Prin Legea nr.1246 -XIV
d in 28 septembrie 2000 a fost ratificata Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie CITES.

sarcina(i) nationala(e) a/au fost dete rminata(e) indicati în tabelul de mai jos si
a ) agricultura X
b ) ape interne X
X
subhumide
e ) paduri X
f) munti X
I I I ) E s t e i n cl u s a s a r c i n a g l o b a l a s a u n a t i o n a l a î n p l a n u r i l e , p r o g r a m e l e s i
a ) nu
X
Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului a aprobat la
25.01.2002 Procedura de autorizare a activitatilor de export si import a
plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor
acestora, precum si a importului/exportului sau reexportului speciilor de fauna
si flora reglementate de Conventia privind comertul international cu specii
salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES).

Activitatile de export sau import ale plantelor si animalelor din flora si fauna
salbatica, terestra si acvatica, a unor parti sau produse ale acestora, în stare
vie, proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura de persoane
fizice sau juridice în baza acordului de mediu, în conformitate cu prevederile
Procedurii de autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si
animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum
si a importului /exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora si a
procedurilor si normelor controlului vamal, veterinar si fitosanitar în vigoare.

sarcini
21
Boxa XI.
Presingul, provocat de pierderea habitatului, modificarea structurii
Scopul 5 utilizarii terenurilor, degradarea solurilor si utilizarea nedurabila a
apelor, redus
Sarcina 5.1 Reducerea ritmului pierderilor si degradarii habitatelor naturale
Sarcina nationala : este stabilita sarcina nationala în corespundere cu sarcina

a) nu
c) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini

X
nationale concrete
Comentarii detaliate mai jos
SNPACDB prevede actiuni de stopare a degradarii ecosistemelor naturale

existente si initiere a proceselor de restabilire ecologica a celor mai importante
habitate pentru biodiversitate.
I) Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de

f a c e ti c o m e n t a r i i î n b o x a c o r e s p u n z a t o a r e
SNPACDB prevede actiuni de stopare a

a) agricultura X extinderii ecosistemelor agricole, sporirea
mozaicului acestora
SNPACDB stipuleaza actiuni de conservare
a e co s i s t e m e l o r acvatice existente,
b) ape interne X reabilitare a celor degradate, reducere a
poluarii lor, extindere a ariilor acvatice
protejate de stat
SNPACDB prevede actiuni de conservare a

ecosistemelor existe nte de stepa si
d) terenuri aride si reducere a impactului negativ asupra lor,
X
subhumide restabilire a celor degradate, precum si de
extindere a ariilor de stepa protejate de
stat.
SNPACDB si SDDSF stipuleaza majorarea
suprafetelor terenurilor acoperite cu paduri
e) paduri X pâna la 15% din teritoriul tarii, conservarea
padurilor naturale si crearea carcasei
forestiere.
f) munti X N/A
II) Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si

strategiile corespunzatoare
a ) nu
X
22
SNPACDB prevede actiuni de stopare a extinderii terenurilor agricole, sporire a
mozaicului ecosistemelor agricole prin practicarea culturilor mixte, alternanta
ecologic optima a culturilor anuale si multianuale, crearea oazelor biocenotice si
a fîsiilor de protectie.
III) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu

r e a l i z a r e a a c e s t e i s a r c i n i î n m o m e n t u l d e fata
IV) Prezentati informatia despre indicatorii utilizati în realizarea acestei

sarcini
V) Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei sarcini
VI) Prezentati alta informatie corespunzatoare
Boxa XII.
Scopul 6 Controlul pericolului speciilor invazive straine
Supravegherea cailor principale de patrundere a speciilor invazive

Sarcina 6.1
straine
a) nu

X
nationale concrete
SNPACDB si SDDSF prevad masuri de supraveghere a cailor de patrundere a

speciilor invazive si introducente.

SNPACDB prevede d e s c r ie r e a speciilor

invazive si introducente a ecosistemelor
a) agricultura X
agricole, masurile de combatere a celor
agresive.
SNPACDB prevede masuri de prevenire a

b) ape interne X patrunderii speciilor invazive pe
teritoriul Moldovei
SNPACDB prevede descrierea speciilor

d) terenuri arid e s i invazive si introducente a ecosistemelor
X
subhumide de stepa, masurile de combatere a celor
agresive.
SNPACDB prevede descrierea speciilor
e) paduri X invazive si introducente a ecosistemelor
f o r e s t i e r e , m a s u r i le d e c o m b a t e r e a c e l o r
23
agresive. Un pericol considerabil pentru
ecosistemele forestiere îl prezinta artarul
american (Acer negundo). Este elaborat un
proiect de combatere a speciilor invazive si
reconstructie ecologica a padurilor de lunca
din Rezervatia stiintifica „Padurea
Domneasca”
f) munti X N/A

a) nu
X
Sarcina globala este reflectata în Strategia nationala si Planul de actiune în

domeniul conservarii diversitatii biologice

Prezenta plantelor invazive în ecosistemele naturale indica tendinta de
sinantropizare a florei Republicii Moldova. Activitatea antropica intensiva a
provocat invazia speciilor sinantrope în ecosistemele agrare si naturale
degradate, cere frîneaza procesele de dezvoltare fireasca si de restabilire a
biocenozelor naturale. Flora sinantropa este constituita din trei grupe
principale: ruderala, segetala si adventiva, diversitatea specifica a caro ra
enumara 463 specii. Buruienele - plante cu caracter agresiv - constituie 114
specii. Grupa speciilor de carantina (11 specii), afecteaza, mai cu seama,
ecosistemele terestre naturale, de pajisti, degradate si agroecosistemele. Un
pericol considerabil pent ru ecosistemele forestiere îl prezinta artarul american
(Acer negundo).

Indicatorii de baza sunt: suprafata ecosistemelor naturale afectate de speciile
straine invazive, sup rafetele ecosistemelor ecologic restabilite

sarcini
Lipsa unor masuri eficiente de prevenire a patrunderii speciilor invazive si a
celor de combatere a lor.
VII) Prezentati alta informa tie corespunzatoare
Boxa XIII.
Promovarea planurilor de combatere a speciilor invazive straine care
Sarcina 6.2
prezinta pericol pentru ecosisteme si habitate

g l o b a l a m e n t io n a t a m a i s u s ?
a) nu

X
nationale concrete
24
În Republica Moldova este evaluat riscul eventual pentru ecosistemele
naturale, habitatele si speciile autohtone în raport cu speciile straine invazive.
Este elaborat programul de combatere a speciei Acer negundo în ecosistemele
forestiere. Exista planuri anuale de extragere a artarului american din
ecosistemele forestiere naturale.

Exista Progra mul national de combatere a

a) agricultura X speciilor straine de carantina din
ecosistemele naturale si agricole.
b) ape interne X
X
subhumide
Extragerea artarului american si
restabilirea ecologica a padurii de lun ca pe
e) paduri X o suprafata de 1200 ha (zona de protectie a
Rezervatiei Stiintifice „Padurea
Domneasca”)
f) munti X

a) nu
b) da, în strategia nationala si planul de act iune în

X
SNPACDB si SDDSF reflecta aceste cerinte

realiza rea acestei sarcini în momentul de fata
Artarul american se extinde în padurile de lunca. Pasunile sunt puternic
atacate de buruiene cu caracter agresiv.

Numarul de specii invazive; suprafata afectata de aceste specii.

sarcini
Particularitatile biologice ale acestor specii sunt slab cercetate si masurile de
combatere au o eficienta scazuta.
Boxa XIV.
Reducerea presingului asupra biodiversitatii provocate de poluarea

Scop 7
mediului înconjurator si influentei schimbarilor climatice
25
Mentinerea si sporirea rezistentei componentelor biodiversitatii la
Sarcina 7.1
schimbarile climatice si capacitatilor de adaptare la ele

a ) nu X
b ) da, în deplina corespundere cu sarcina globala

concrete

a ) agricultura X
b ) ape interne X
X
subhumide
e ) paduri X
f) munti X

a) Nu X
IV) P r e z e n t a t i i n f o r m a t i a d e s p r e s t a r e a l u c r u r i l o r s i t e n d i n t e l o r în l e g a t u r a c u

sarcini
Boxa XV.
26
Reducerea nivelului de poluare a mediului înconjurator si gradului de
Sarcina 7.2
influenta asupra biodiversitatii

a) Nu X

nationale concrete
În acest context Republica Moldova a ratificat :
C o n v e n t i a p r i v i n d p o l u a n t i i o r g a n i c i p e r s i s t e n t i ( S t o c k h ol m , 2 0 0 1 )
Protocolul de la Montreal referitor la substantele ce distrug stratul de ozon
(Montreal,1987)
Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi(Geneva,
1979)
Conventia privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor
periculoase si a eliminarii acestora (Basel, 1989)
Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (Rio de
Janeiro, 1992) si Protocolul de la Kyoto

sarcina(i) natio nala(e) a/au fost determinata(e) indicati în tabelul de mai jos si
a) agricultura
b) ape interne
c) mari si acvatorii
subhumide
e) paduri
f) m u nt i

a) nu
c) d a , î n s t r a t e g i i l e s e c t o r i a l e , p l a n u r i s i p r o g rame X
Prevederile tratatelor internationale ratificate sau la care a aderat Republica

Moldova sînt reflectate în legislatia nationala de mediu.

r e a l i z a re a a c e s t e i s a r c i n i î n m o m e n t u l d e f a t a
27
sarcini
Boxa XVI.
Mentinerea capacitatilor ecosistemelor de a furniza marfuri si servicii,

Scopul 8
asigurarea cu mijloace de existenta
Sarcina 8.1 Mentinerea capacitatilor ecosistemelor de a furniza marfuri si servicii

a) nu

X
nationale concrete
Este asigurata în baza întreprinderilor silvice de stat.

Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova
prevede obtinerea produselor de origine vegetala.

s a r c i n a ( i ) n a t i o n a l a ( e ) a / a u f o s t d e t e r m i n a ta ( e ) i n d i c a t i î n t a b e l u l d e m a i j o s s i
a) agricultura X
b) ape interne X
X
subhumide
e) paduri X
f) munti X

a) Nu
C o m e n t a r i i d e ta l i a t e
Întreprinderile autoritatii silvice centrale dispun de o capacitate totala de prelucrare a lemnului de
circa 100 mii m3 pe an (ceva mai putin de a treia parte din masa lemnoasa recoltata), se
prelucreaza însa doar circa 25 mii m 3 pe an, sau 7% din masa lemnoasa recoltata în padurile
Republicii Moldova. Dat fiind faptul ca industria forestiera nu dispune de utilajele necesare si
tehnologii avansate, asortimentul produselor lemnoase se limiteaza la parchet, aschii tehnologice,
28
scânduri, mangal, butoaie, clesti pentru rufe, cozi de hârlete si alte articole asemanatoare, care
nu pot aduce un profit esential ramurii si economiei nationale în ansamblu.
Anual, sectorul forestier aduce economiei nationale un venit de circa 34-35 milioane lei, ceea
ce constituie 0,3-0,4% din Produsul Intern Brut.
V ) P r e z e n t a t i i n f o r m a t i a d e s p r e i n d i c a t o r i i u t i l i z a t i în r e a l i z a r e a a c e s t e i s a r c i n i

sarcini
Sînt insuficient valorificate si produsele nelemnoase ale padurii. Potentialul anual al padurilor
Republicii Moldova privind produsele accesorii, cum ar fi fructele si pomusoarele de padure,
nucile, ciupercile, plantele medicinale etc., se cifreaza la circa 4 mii tone, real fiind recoltate doar
circa 3 mii tone de asemenea produse pe an.
Boxa XVII.
Conservarea resurselor biologice care mentin stabilitatea mijloacelor

Sarcina 8.2 de existenta, aprovizionarea cu produse alimentare si medicinale în
interesul paturilor vulnerabile

a) nu X

nationale concrete

a) agricultura X
b) ape interne X
X
subhumide
e) paduri X
f) munti X

a) nu X
29

V ) P r e z e n t a t i i n f o r m a t i a d e s p r e i n d i c a t o r i i u t i l i z a t i î n r e a l i z a r e a a ce s t e i s a r c i n i

sarcini
Boxa XVIII.
Sustinerea diversitatii social-culturale ale comunitatilor bastinase si

Scopul 9
locale
Sarcina 9.1 Protectia cunostintelor traditionale, inovatiilor si practicilor

a) Nu
b) Da, în deplina corespundere cu sarcina globala
c) Da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini

X
nationale concrete
Protectia cunostintelor traditionale, inovatiilor si practicilor sunt asigurate în domeniul agriculturii

traditionale în Republica Moldova. Este elaborata Legea nucului, se implementeaza Programul de
restabilire a viticulturii pe anii 2002 – 2020

f a c e t i c o m e n t a r i i î n b o x a c o r e s p u n z a t o a re
Protectia producatorilor autohtoni este

prevazuta la nivel national. Conform
Programului de restabilire a viticulturii pe
a) agricultura X
anii 2002 – 2020, pîna în prezent au fost
plantate cu vita de vie 10432 ha de
terenuri destinate agriculturii
b) ape interne X
X
subhumide
e) paduri X
30
f) munti X

a) Nu
b) d a , î n s t r a te g i a n a t i o n a l a s i p l a n u l d e a c t i u n e î n d o m e n i u l
Sarcina globala este reflectata în Strategia nationala si Planul de actiune în
domeniul conservarii diversitatii biologice, precum si alte strategii sectoriale de
dezvoltare a agriculturii

Are loc implementarea Programul de restabilire a viticulturii pe anii 2002 –
2020. Legea nucului prevede implementarea unui program national de fondare a
plantatiilor de nuci.

sarcini

Pe parcursul ultimilor 4 ani în Republica Moldova au fost restabilite
urmatoarele suprafete destinate agriculturii: 2002 – 530 ha, 2003 – 1853 ha,
2 0 0 4 – 3 7 51 h a s i 2 0 0 5 – 4 4 7 8 h a
Boxa XIX.
Protectia drepturilor comunitatilor bastinase si locale la cunostintele

Sarcina 9.2 lor traditionale, inovatii si practici, în acelasi rînd dreptul la folosirea
în comun a beneficiilor
I) Sarcina nationala : este stabilit a sarcina nationala în corespundere cu sarcina

a) Nu X

nationale concrete
Legislatia ecologica nu prevede dreptul preferential al bastinasilor la folosirea

resurselor naturale.
II)Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de

a) agricultura X
31
b) ape interne X
X
subhumide
e) paduri X
f) munti X

s t r a t e g i i l e co r e s p u n z a t o a r e ?
a) Nu X
IV) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendinte lor în legatura cu


sarcini
V I I ) P r e z e n t a t i a l t a i n fo r m a t i e c o r e s p u n z a t o a r e
Boxa XX.
Asigurarea valorificarii în comun si în baza echitabila a beneficiilor

Scopul 10
obtinute din exploatarea resurselor genetice
Toate transferurile de resurse genetice se efectueaza în

corespundere cu Conventia privind diversitatea biologica, Tratatul
Sarcina 10.1
International despre resursele genetice de plante pentru producerea
produselor alimentare si agriculturii si alte acorduri corespunzatoare

a) Nu X

nationale concrete
II) S a r c i n i n a t i o n a l e p e n t r u p r o g r a m e c o n c r e t e d e l u c r u : d a c a a s t f e l de
32
programul de lucru da nu comentarii
a) agricultura X
b) ape interne X
X
s u b h u m id e
e) paduri X
f) munti X

a) Nu X


sarcini
Boxa XXI.
Beneficiile de la comercializare si alte utilizari ale resurselor genetice

Sarcina 10.2
si folosirea beneficiilor în comun cu tarile care acorda aceste resurse

a) Nu X

nationale concrete
II)Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de

33
programul de lucru da nu Comentarii
a) agricultura X
b) ape interne X
X
subhumide
e) paduri X
f) munti X

s t r a t e g i i l e c o r e s p u n z a t o a re ?
a) nu X

IV) P r e z e n t a t i i n f o r m a t i a d e s p r e s t a r e a l u c r u r i l o r s i t e n d i n t e l o r î n l e g a t ur a c u

sarcini
Boxa XXII.
Partile, îmbunatatesc potentialul financiar, uman, stiintific, tehnic si

Scopul 11
tehnologic în scopul realizarii Conventiei
Partilor, care sunt tari în curs de dezvoltare, li se acorda resurse

financiare adaugatoare pentru ca ele sa realizeze efectiv
Sarcina 11.1
angajamentele luate în cadrul Conventiei în corespundere cu Articolul
20

a ) nu X
b ) d a , î n d e p l i n a c o r e s p u n d e r e cu s a r c i n a g l o b a l a

nationale concrete
34
a) agricultura X
b) ape interne X
X
subhumide
e) paduri X
f) munti X

strategiile co respunzatoare?
a) Nu X
b) da, în strategia nationala si planul de actiune în

I V ) P r e z e n t a t i i n f o r m a t i a d e s p r e s t a r e a l u c r u r i l o r s i t e n d i n t e lo r î n l e g a t u r a c u
VI)Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei

sarcini
VII) Prezentati alta info rmatie corespunzatoare
Boxa XXIII.
Partilor, care sunt tari în curs de dezvoltare, li se acorda tehnologii

Sarcina 11.2 pentru a realiza angajamentele luate în cadrul Conventiei în
corespundere cu punctul 4, Articolul 20
I) Sarcina nationala : este sta bilita sarcina nationala în corespundere cu sarcina

a) Nu X

nationale concrete
35
programul de lucru da nu Comentarii
a ) agricultura X
b ) ape interne X
X
subhumide
e ) paduri X
f) munti X
I I I )E s t e i n c l u s a s a r c i n a g l o b a l a sau nationala în planurile, programele si

a) Nu X

III) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu

IV) Prezentati informatia desp re indicatorii utilizati în realizarea acestei

sarcini
V) Prezentati informatia despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei sarcini
VI) Prezentati alta informatie corespunzatoare
Strategia Globala pentru Conservarea Plantelor (SGCP)

Boxa XX IV
Sarcina 1: Pregatirea accesului larg la lista speciilor de plante cunoscute, ca

pas în inventarierea globala al florei.
I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de mai

sus?
a ) Da X
b) Nu
Indicati concret
36
Strategia nationala si Planul de a ctiune în domeniul conservarii diversitatii
biologice prevede masuri de protectie a lumii vegetale. Baza de date
h t t p : / /b s a p m@ d n t . m d r e f l e c t a l i s t a t o t a l a a s p e c i i l o r d e p l a n t e s i a n i m a l e d e p e
t e r i t o r i u l R e p u b l i c i i M o ld o v a
II) A inclus RM sarcina globala sau nationala în planurile, programele si

a ) Da X
b) Nu
Indicati concret
Programele stiintifice ale Institutului de Botanica al Academiei de Stiinte a
Moldovei prevad asemenea activitati.
III) Stare a lucrurilor în momentul de fata (starea lucrurilor în corespundere

cu sarcina data)
În anul 2005 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale în comun cu Academia
de Stiinte a Moldovei si editura „Stiinta” a editat doua volume din seria “Lumea
vegetala a Moldovei” : volumul 1 „Ciuperci. Plante fara flori” si volumul 2
„Plante cu flori – I”.
IV) Masurile luate pentru îndeplinirea sarcinii (indicati activitatile, masurile

legislative si alti pasi în scopul realizarii sarcinii date)
Legea nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat prevede protectia a 269 specii floristice rare conform
clasificarii UICN.
A fost elaborat proiectul Legii privind regnul vegetal.
V) Progresul atins în realizarea sarcinii (enumarati in dicatorii folositi pentru

monitorizarea progresului în realizarea sarcinii)
Nu au fost determinati indicatorii pentru monitorizarea acestei sarcini.
VI) Obstacolele în atingerea progresului în realizarea sarcinii
VII) Alta informatie corespunzatoare
Boxa XXV.
Sarcina 2: Evaluarea preventiva a starii lucrurilor în conservarea speciilor de

plante cunoscute la nivel national, regional si global

sus?
a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
I ns t i t u t i i l e s t i i n t i f i c e a l e A c a d e m i e i d e S t i i n t e a M o l d o v e i e f e c t u e a z a c e r c e t a r i
în rezervatii stiintifice si în rezervatiile naturale pentru conservarea speciilor de
plante.

s t r a t e g i i le c o r e s p u n z a t o a r e ?
a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
37
SNPACDB prevede masuri de protectie a plantelor cunoscute la nivel national si regional.
A fost elaborata Lista speciilor de plante si animale de importanta internationala si nationala ce
necesita protectie prioritara. În Lista sînt incluse specii de plante si animale protejate în cadrul
Conventiei privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979),
Conventiei privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn,1979) si Conventiei
privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES,
Washington, 1973), iar la nivel national - speciile periclitate si cele incluse în Cartea Rosie a
Republicii Moldova.
I I I ) S t a r e a l u c r u r il o r î n m o m e n t u l d e f a t a ( s t a r e a l u c r u r i l o r î n c o r e s p u n d e r e
cu sarcina data)
Cartea Rosie a Republicii Moldova (editia II din 2001) include 117 specii de
plante, 9 specii de ciuperci. Din totalul plantelor periclitate, 48 de specii sunt
c a r a c t e r i s t i c e p e n tr u e c o s i s t e m e l e f o r e s t i e r e , 3 2 - p e n t r u c e l e d e s t e p a , 1 9 -
p e n t r u c e l e p e t r o f i t e , 1 8 -p e n t r u c e l e d e l u n c a s i 4 - p e n t r u e c o s i s t e m e l e a c v a t i c e
si palustre. Unele specii de plante, care vietuiesc pe teritoriul Republicii
Moldova, sunt incluse în Cartea Rosie Eu ropeana: Papucul Venerei (Cypripedium
calceolus), Ciulinul de balta (Trapa natans).
IV) Masurile întreprinse pentru îndeplinirea sarcinii (indicati activitatile,

masurile legislative si alti pasi în scopul realizarii sarcinii date)
floristice rare delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internationale
de Conservare a Naturii (UICN).
V ) P ro g r e s u l a t i n s î n r e a l i z a r e a s a r c i n i i ( e n u m a r a t i i n d i c a t o r i i f o l o s i t i p e n t r u
Boxa XXVI.
Sarcina 3: Elaborarea modelelor si procedurilor de conservare si

utilizare durabila a plantelor în baza cercetarilor stiintifice si experientei
practice

sus?
a ) Da
b) Nu x
Indicati concret

a ) Da
b) Nu x
Indicati concret
III) Starea lucrurilor în momentul de fata (starea lucrurilor în corespundere

cu sarcina data)
38
floristice rare delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internationale
de Conservare a Naturii (UICN).
IV) Masurile luate pentru îndeplinirea sarcinii (indicati activitatile, masurile

V ) P r o g r e s u l a t i n s î n r e a l i z a r e a s a r c i n i i ( e n u m a r a t i i n d i c a to r i i f o l o s i t i p e n t r u
Boxa XXVII.
Sarcina 4: Conservarea efectiva a cel putin 10% din regiunile

ecologice globale

sus?
a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
II) A inclus RM sarcina globala sau nationala în planurile, progra mele si

a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
SNPACDB prevede extinderea retelei de arii naturale protejate de stat pîna la 2,36 % din
teritoriul tarii (80 mii ha), ceea ce poate asigura protectia a 50 % din totalul de specii care
reflecta diversitatea taxonomica a structurii sistemelor biologice.

cu sarcina data)
Conform Legii nr. 1538 – XIII din 25 februarie 1998, fondul ariilor naturale
protejate de stat, d elimitat în conformitate cu clasificarea UICN, include 5
rezervatii stiintifice cu suprafata de 19378 ha, 130 de monumente ale naturii
cu suprafata de 2906,8 ha, 63 rezervatii naturale cu suprafata de 8009 ha, 41
r e z e r v a t i i p e i s a g i s t i c e c u s u p r a f a t a d e 3 4 20 0 h a , 1 3 r e z e r v a t i i d e r e s u r s e c u
suprafata de 523 ha, 32 arii cu management multifunctional cu suprafata de
1030,4 ha.
IV) Masurile luate pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, masurile

l e g i s l a t i v e s i a l t i p a s i î n s c o p u l r e a l i z a r i i s a r c i n i i d a te )
V) Progresul atins în realizarea sarcinii (enumarati indicatorii folositi pentru

39
VI) Obstacole în realizarii sarcinii
Boxa XXVIII.
Sarcina 5: Asigurarea protectiei a 50% sectoare pretioase din punct de
vedere a conservarii plantelor

sus?
a ) Da
b) Nu x
Indicati concret
Suprafata padurilor Republicii Moldova este de 345 000 ha, dintre care
p a d u ri l e n a t u r a l e o c u p a o s u p r a f a t a d e 1 2 0 0 0 0 h a s a u a p r o x i m a t i v 3 0 % d e
sectoare pretioase, care necesita a fi luate sub protectia statului.
Caracteristic pentru reteaua nationala de arii protejate este faptul ca 89,5%
din suprafata totala a acesteia, respectiv 59495 ha, sînt amplasate în sectorul
forestier, ceea ce reprezinta cca 18,8% din suprafata totala a fondului forestier
national.

a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
SNPACDB si Primul raport national cu privire la diversitatea biologica prevad
marirea suprafetelor padurilor de la 9,6% la 15%, a ecosistemelor de stepa -
de la 1,92% la 2,5%, a ecosistemelor de lunca - de la 3,0% la 3,52%, a
ecosistemelor acvatice si palustre - de la 2,8% la 3,3%

cu sarcina data)
Se întreprind masuri de extindere a ariilor naturale protejate de stat în
ecosistemele de stepa si lunca
IV) Masuri întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile,


VI) Obstacolele în atingerea progresului realizarii sarcinii
Boxa XXIX.
40
Sarcina 6: Reglarea a cel putin 30% din terenuri agricole în
conformitate cu scopurile conservarii diversitatii plantelor
I) A stabilit RM sarcina natio nala în corespundere cu sarcina globala de mai

sus?
a ) Da
b) Nu x
Indicati concret
În Republica Moldova se întreprind unele masuri pentru implementarea
metodelor de agricultura biologica si a tehnologiilor integrate, retragerea
t e r e n u r i l o r d e g r a d a t e d i n c i rc u i t u l a g r i c o l s i a m e l i o r a r e a l o r . S e p r a c t i c a
a l t e r n a n t a e c o l o g i c o p t i m a a cu l t u r i l o r a n u a l e s i m u l t i a n u a l e , a c u l t u r i l o r
prasitoare si neprasitoare, a culturilor grauntoase cu cele boboase etc.
II) A inclus RM sarcina globala sau nationala în planurile, p rogramele si

a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
SNPACDB si Primul raport national cu privire la diversitatea biologica prevad
actiuni de stopare a extinderii terenurilor agricole, sporire a mozaicului
ecosistemelor agricole prin pra cticarea culturilor mixte, aplicarii alternantei
ecologice optime a culturilor anuale si multianuale, creare a oazelor
biocenotice si a fîsiilor forestiere de protectie.

cu sarcina d ata)
Încadrarea în asolamente a unor culturi agricole netraditionale a creat
conditii de viata pentru diverse grupuri taxonomice de animale salbatice –
c i r c a 1 0 9 s p e c i i . Î n a g r o c e n o z e p r e d o m i n a r o z a t o a r e l e , c a r e s -a u a d a p t a t
b i n e , a u d e s t u l a h r a n a s i e f e ct i v u l l o r e s t e î n c r e s t e r e . Î n t e r e n d e s c h i s
cuibaresc multe pasari.
IV) Masuri întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile,

V) Progresul atins în realizarea sarcinii (e numarati indicatorii folositi pentru

VI) Obstacole în realizarea sarcinii
Boxa XXX.
S a r c i n a 7 : C o n s e r v a r e a i n- s i t u a 6 0 % s p e c i i e x i s t e n t e p e g l o b c a r e s e
afla în pericol de disparitie

sus?
a ) Da x
b) Nu
41
Indicati concret
C o n s e r v a r e a i n -s i t u a s p e c i i l o r d e p l a n t e e s t e p r e v a z u t a î n S N P A C D B . L u m e a
vegetala a Republicii Moldova include 5513 specii de p lante. Problemele
stoparii reducerii diversitatii speciilor este una de ordin global. Starea
p o p u l a t i i l o r s p e c i i l o r d e p l a n t e v u l n e r a b i l e s i p e r i c l i t a t e s e a f l a î n t r -u n d e c l i n
continuu. În prima editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova (1978) au fost
i n c l u s e 2 6 s p e c i i d e p l a n t e , i a r î n e d i t i a a I I -a ( 2 0 0 2 ) - 1 1 7 s p e c i i d e p l a n t e s i
9 specii de ciuperci. Din numarul total de plante periclitate si vulnerabile 46
specii sînt caracteristice ecosistemelor forestiere, 31 - ecosistemelor de stepa,
1 8 - e c o s i s t e me l o r d e l u n c a , 1 8 - e c o s i s t e m e l o r p e t r o f i t e s i 4 s p e c i i -
ecosistemelor acvatice. În Cartea Rosie Europeana sînt incluse Crinul de balta
( T r a p a n a t a n s ) s i P a p u c u l V e n e r e i ( C yp r i p e d i u m c a l c e o l u s L ) .
II) A inclus RM sarcina globala sau nationala în planurile , programele si

a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
S N P A C D B p r e v a d c o n s e r v a r e a i n -s i t u a s p e c i i l o r d e p l a n t e .

cu sarcina data)
S t a r e a p o p u l a t i i l o r s p e c i i l o r d e p l a n t e v u l n e r a b i l e s i p e r i c l i t a t e s e a f l a î n t r -u n
declin continuu. Multe specii de plante care cresc pe teritoriul Republicii
Moldova devin tot mai periclitate si necesita protectie de stat. De asemenea ,
s e c o n s t a t a f e n o m e n e l e i r e v e r s i b i l e d e d e g r a d a re a v a r i e t a t i i g e n e t i c e l a n i v e l
de specie si populatie, fapt care conduce la disparitia totala a unor taxoni din
habitat.
IV) Masurile întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile,

m a s u r i l e l e g i s l a t i v e s i a l t i p a s i î n s c o p u l r e a l i z a r i i s a r c in i i d a t e )
În SNPACDB exista lista speciilor de importanta internationala si nationala ce
n e c e s i t a p r o t e c t i e p r i o r i t a r a ( A n e x a . T a b e l u l 3 ). C o n s e r v a r e a i n -s i t u a
biodiversitatii este un obiectiv prioritar al conservarii biodiversitatii.
V ) P r o g r e s u l a t i n s în r e a l i z a r e a s a r c i n i i ( e n u m a r a t i i n d i c a t o r i i f o l o s i t i p e n t r u
Boxa XXXI.
S a r c i n a 8 : C o n s e r v a r e a î n c o l e c t ii e x - s i t u , p r e f e r a b i l î n t a r a d e o r i g i n e ,
a 60% specii de plante aflate în pericol de disparitie si includerea a 10%
din aceste specii în programe de restabilire si restaurare a speciilor

sus?
a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
42
Î n p r e z e n t e v a l u a r e a s i c o n s e r v a r e a e x -s i t u a s p e c i i l o r d e p l a n t e s i a n i m a l e s e
efectueaza în institutiile academice si de ramura.

a ) Da x
b) Nu
Indicati concret
S N P A C D B p r e ve d e c o n s e r v a r e a b i o d i v e r s i t a t i i î n a f a r a h a b i t a t e l o r n a t u r a l e e x -
situ, inclusiv colectiile de muzeu.

cu sarcina data)
Co lectiile de plante cuprind cca 14 mii de specii (70 mii de soiuri, hibrizi, linii
si forme locale). Colectia nationala de microorganisme este constituita din 500
de taxoni-bacterii, ciuperci si alge.
IV) Masurile întreprinse pentru realizarea sarcinii (indica ti activitatile,

Actiunile prioritare sînt:
• înregistrarea si evaluarea plantelor cultivate, animalelor domestice,
colectiilor de plante si microorganisme, certificarea si asigurarea lo r cu
fondurile necesare.
• optimizarea capacitatilor institutionale ale bancilor de gene de plante
cultivate.
• conservarea speciilor în gradinile botanice si zoologice, asigurarea
s u p r a v i e t u i r i i s i r e p r o d u c e r i i î n e c o s i s t e m e l e n a t u r a l e , î n s p e c i a l , a s p e c i i lo r
rare si periclitate.

VI) Obstacole în realizarea sarcinii
Boxa XXXII.
Sarcina 9: Cons ervarea a 70% din diversitatea genetica a plantelor de

cultura si alte specii de plante de baza, care au valoare social -e c o n o m i c a
si de asemene mentinerea cunostintelor comunitatilor locale referitoare
la ele

sus?
a ) Da
b) Nu x
Indicati concret

a ) Da x
43
b) Nu
Indicati concret
S N P A C D B p r e ve d e c o n s e r v a r e a f o n d u l u i g e n e t i c . C o l e c t i i l e d e p o r u m b , g r â u ,
o r z , m a z a r e , r a s a r i t a , v i t a -d e - v i e , p o m i f r u c t i f e r i s u n t b o g a t e s i s e m e n t i n l a
nivelul necesar.

cu sarcina data)
C o n s e r v a r e a v a r i e t a t i i g e n e t i c e s e e f e c t u e a z a p e d o u a c a i : i n -s i t u s i e x-s i t u .
Conservarea resurselor genetice a plantelor de cultura si animalelor domestice
este obiectivul institutiilor ramurale respective (colectii de specii, soiuri, forme,
rase etc.). Conservarea resurselor genetice locale se realizeaza de catre
populatie în gospodariile agricole individuale. Preferinta se da cultivarii
f o r m e l o r a u t o h t o n e d e f a s o l e , p o r u m b , f l o a r e a -s o a r e l u i , v i t a d e v i e s i p o m i
fructiferi, rezistenti la factorii negativi biotici si abiotici. De regula, acest
proces este pasiv si unele forme se pierd. Aplicarea biotehnologiilor si ingineriei
genetice în Republica Moldova se afla abia la început de cale. Unele procedee
biotehnologice se aplica în cadrul agriculturii, medicinii si protectiei mediului
(producerea proteinei alimentare si furajere, vitaminelor, substantelor biologice
active, reproducerea speciilor rare etc.).
IV) Masurile întreprinse pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile,


Investigatiile efectuate au scos la iveala posibilitatea valorificarii speciilor din
f l o r a s p o n t a n a : c c a 1 5 0 d e s p e c i i d e p l a n t e a r o ma t i c e , 2 0 0 d e s p e c i i d e p l a n t e
medicinale, 80 specii de plante furajere. A fost stabilit ca 43 de specii
reprezinta stramosi apropiati ai plantelor de cultura din tara.
Boxa XXXIII.
Sarcina 10: Elaborarea planurilor de management a cel putin 100

specii invazive straine care ameninta plantele, comunitatile de plante,
habitatele si ecosistemele
I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de

mai sus?
a ) da
b ) nu X
Indicati concret

a ) da X
b ) nu
Indicati concret
S N P A C D B p r e ve d e d e s c r i e r e a s p e c i i l o r i n v a z i v e s i i n t r o d u c e n t e .
44
I I I ) S t a r e a l u c r u r i l o r în m o m e n t u l d e f a t a ( s t a r e a l u c r u r i l o r î n c o r e s p u n d e r e
cu sarcina data)
Prezenta plantelor invazive în ecosistemele naturale indica tendinta de
sinantropizare a florei Republicii Moldova. Activitatea antropica intensiva a
provocat invazia speciilor sinant rope în ecosistemele agrare si naturale
degradate, care frîneaza procesele de dezvoltare fireasca si de restabilire a
biocenozelor naturale. Flora sinantropa este constituita din trei grupe
principale: ruderala, segetala si adventiva, diversitatea specifica a carora
enumara 463 specii. Buruienele - plante cu caracter agresiv- alcatuiesc 114
specii. Grupa speciilor de carantina (11 specii), afecteaza, mai cu seama,
ecosistemele terestre naturale, de pajisti, degradate si agroecosistemele. Un
pericol considera bil pentru ecosistemele forestiere îl prezinta artarul
american (Acer negundo).
IV) Masuri aplicate pentru realizarea sarcinii (indicati activitatile, masurile

În Republica Moldova lipseste o politica nationala cu privire la speciile
straine invazive si nu este evaluat riscul eventual pentru ecosistemele
naturale, habitatele si speciile autohtone.

Boxa XXXIV.
Sarcina 11: Nici o specie din flora spontana nu poate fi supusa riscului în
legatura cu efectuarea comertului international
I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de mai sus?
a ) da x
b ) nu
Indicati concret
Prin Legea nr.1246 -XIV din 28 septembrie 2000 a fost ratificata Conventia privind
comertul international cu specii salbatice de fa una si flora pe cale de disparitie
(CITES, Washington, 1973).

a ) da x
b ) nu
Indicati concret
Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului la 25.01.2002 a
aprobat Procedura de autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si
animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si
a i m p o r t u l u i / e x p o r t u l u i s a u r e e x p o r t u l u i s p e c i i l o r d e f a u n a s i f l o ra r e g l e m e n t a t e d e
cale de disparitie (CITES).
III) Starea lucrurilor în momentul de fata (starea lucrurilor în corespundere cu

sarcina data)
45
A c t i v i t a t i l e d e e x p o r t s a u i m p o r t a le p l a n t e l o r s i a n i m a l e l o r d i n f l o r a s i f a u n a
salbatica, terestra si acvatica, a unor parti sau produse ale acestora, în stare vie,
proaspata ori semiprelucrata, se pot organiza si desfasura de persoane fizice sau
juridice în baza acordului de mediu, în con formitate cu prevederile Procedurii de
autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si animalelor din flora si
fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si a importului
/exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora si a procedurilor si
normelor controlului vamal, veterinar si fitosanitar în vigoare.

Prin Legea nr.1246-XIV din 28 septembrie 2000 a fost ratificata Conventia
privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie (CITES, Washington,1993), iar în 2002 a fost aprobata Procedura de
autorizare a activitatilor de export si import ale plantelor si animalelor din flora si
fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum si a
importului/exportului sau reexportului speciilor de fauna si flora reglementate de
cale de disparitie (CITES).

Boxa XXXV.
Sarcina 12: Obtinerea a 30% produse de origine vegetala în baza

surselor care au o reglare durabila
I ) A s t a b i l i t R M s a r c i n a n a t i o n a l a î n c o r e s p u n d e r e c u s a r c i n a g l o b a l a d e m a i s u s?
a ) da X
b ) nu
Indicati concret
II) A inclus RM sarcin a globala sau nationala în planurile, programele si

a ) Da X
b ) nu
Indicati concret
Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova
prevede obtinerea produselor de origine vegetala.
III) Starea lucrurilo r în momentul de fata (starea lucrurilor în corespundere

cu sarcina data)
46
Întreprinderile autoritatii silvice centrale dispun de o capacitate totala de
prelucrare a lemnului de circa 100 mii m3 pe an (ceva mai putin de a treia
parte din masa lemnoasa re coltata), se prelucreaza însa doar circa 25 mii m3
pe an, sau 7% din masa lemnoasa recoltata în padurile Republicii Moldova.
Dat fiind faptul ca industria prelucratoare nu dispune de utilajele
n e c e s a r e s i d e t e h n o l o g i i a v a n s a t e , a s o r t im e n t u l p r o d u s e l o r l e m n o a s e s e
limiteaza la parchet, aschii tehnologice, scînduri, mangal, butoaie, clesti
pentru rufe, cozi de hîrlete si alte articole asemanatoare, care nu pot
a d u c e u n p r o f i t e s e n t i a l r a m u r i i s i e c o n o m i e i n a t i o n a l e î n a n s a mb l u .
Sînt insuficient valorificate si produsele nelemnoase ale padurii.
Potentialul anual al padurilor Republicii Moldova la produsele accesorii, cum
ar fi fructele si pomusoarele de padure, nucile, ciupercile, plantele
medicinale etc., se cifreaza la circa 4 mii tone, real fiind recoltate doar circa
3 mii tone de asemenea produse pe an.
Anual, sectorul forestier aduce economiei nationale un venit de circa
3 4 - 3 5 m i l i o a n e l e i , c e e a c e c o n s t i t u i e 0 , 3 -0 , 4 % d i n P r o d u s u l I n t e r n B r u t .


monitorizarea progresului în re alizarea sarcinii)

Circumstantele care conditioneaza contributia redusa a ramurii silvice la
s o l u t i o n a r e a p r o b l e m e l o r s o c i a l-e c o n o m i c e s î n t :
1) gradul insuficient de împadurire a te ritoriului tarii si, ca urmare,
posibilitatile reduse de recoltare si prelucrare a masei lemnoase si a
produselor accesorii ale padurii;
2) valorificarea insuficienta a potentialului stational, ceea ce conduce la
o productivitate scazuta a padurilor;
3) valorificarea insuficienta a rezervelor de masa lemnoasa
(cresterii curente), care ar putea fi recoltata fara a prejudicia starea
padurilor;
4) gradul redus de asigurare a sectorului forestier cu utilaj modern pentru
p re l u c r a r e a e f i c i e n t a a m a s e i l e m n o a s e , c e e a c e s e r a s f r î n g e n e g a t i v
asupra asortimentului, calitatii si competitivitatii produselor finite din aceasta,
precum si asupra recoltarii produselor accesorii;
5) dezvoltarea insuficienta a unor activit ati auxiliare, cum ar fi
pepinieritul, cresterea melcilor si a fazanilor pentru comercializare, turismul
cinegetic, ecoturismul etc., care ar putea aduce venit, iar acesta ar putea
fi folosit pentru finantarea suplimentara a activitatilo r de baza.
Boxa XXXVI.
Sarcina 13: Suspendarea procesului de epuizare a resurselor vegetale si

pierderii cunostintelor comunitatilor bastinase, ca re mentin
aprovizionarea durabila cu mijloace de existenta, garanteaza
aprovizionarea cu produse alimentare la nivel local si sanatatii populatiei

sus?
a ) da
b ) nu x
Indicati concret
47
a ) da
b ) nu x
Indicati concret

cu sarcina data)


VI) Constrîngeri întîlnite în atingerea progresului realizarii sarcinii
VII) A l t a i n f o r m a t ie c o r e s p u n z a t o a r e
Boxa XXXVII.
Sarcina 14: Reflectarea importantei conservarii diversitatii plantelor în

programele comunicative, educationale si de constientizare

sus?
a ) da X
b ) nu
Indicati concret
Diversitatea plantelor a fost descrisa în Determinatorul de plante superioare
din Republica Moldova (1986), Lumea Vegetala a Republicii Moldova în 5
v o l u m e ( 1 9 8 6 -1 9 8 9 ) , C e r c e t a r i b o t a n i c e î n 9 v o l u m e , ( 1 9 8 1 -1 9 9 0 ) s i
Vegetatia Republicii Moldova (1995).

a ) Da X
b) Nu
Indicati concret
SNPACDB si SDDSE din Republica Moldova prevad activitati educationale si de
constientizare.
I I I ) S t a r e a l u c ru r i l o r î n m o m e n t u l d e f a t a ( s t a r e a l u c r u r i l o r î n c o r e s p u n d e r e
cu sarcina data)

48
Legea nr.982 -XIV din 11.05.2000 priv ind accesul la informatie constituie
cadrului normativ general al accesului la informatiile oficiale. Au fost aprobate:
Regulamentul cu privire la antrenarea publicului în procesul elaborarii si
aprobarii deciziilor de mediu si Regulamentul privind consult area populatiei în
procesul elaborarii si aprobarii documentatiei de amenajare a teritoriului si
u r b a n i s m . M a s s – m e d i a a u e d i t a t c u l e g e ri d e l e g i î n l i m b i l e r o m â n a , e n g l e z a s i
r u s a . S e a p l i c a C o n v e n t i a p r i v i n d a c c e s u l l a i n f o r m a t i e , j u s t i t i e s i p a r t i c i p a re a
publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului(Aarhus, 1998), ratificata
prin Hotarîrea Parlamentului nr. 346 -XIV din 7.04.99 .


Accesul la informatie nu este totalmente asigurat, datorita lipsei bazelor de
date complete cu privire la informatia de mediu.
Boxa XXXVIII.
Sarcina 15: Sporirea numarului de specialisti, luînd în consideratie

necesitatile nationale, care sa activeze în domeniul conservarii
plantelor în scopul realizarii sarcinilor Strategii
I) A stabilit RM sarcina nationala în corespundere cu sarcina globala de

mai sus?
a ) da X
b ) nu
Indicati concret

a ) da X
b ) nu
Indicati concret
SNPACDB si SDDSF din Republica Moldova prevad modernizarea sistemului de
instruire profesionala si perfectionare a cadrelor. Pe lânga Universitatea de
Stat din Moldova este creat Centrul National de instruire a cadrelor în
domeniul protectiei mediului, sunt elaborate programe de instruire conform
curricumului respectiv.

cu sarcina data)
49
Pregatirea cadrelor în domeniu se efectueaza în institutiile de învatamînt
superior: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din
Tiraspol cu sediul la Chis inau , U n i v e r s i t a t e a d e S t a t d i n M o l d o v a ,
Universitatea Agrara de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicina
si Farmacie „Nicolae Testemiteanu” si Universitatea Tehnica a Moldovei. În
f i e c a r e a n s u n t p r e g a t i t i s p e c i a l i s t i î n u r m a t o a r e l e d o m e n i i : b io l o g i e -1 3 4 ;
p e d o l o g i e - 1 7 ; g e o g r a f i e -1 1 7 ; e c o l o g i e -3 0 ; p r o t e c t i a a p e l o r - 1 4 ; d r e p t
e c o l o g i c -1 3 ; s i l v i c u l t u r a -1 5 ; p i s c i c u l t u r a -1 2 . M i n i s t e r u l E c o l o g i e i s i
Resurselor Naturale în cooperare cu institutiile internationale (Banca
Mondiala, Programul TACIS) organizeaza cursuri de instruire a cadrelor în
diferite domenii ale protectiei mediului si biodiversitatii. În cadrul realizarii
proiectelor de implementare a conventiilor internationale, la care a aderat
R e p u b l i c a M o l d o v a , a u f o s t , d e a s e m e n e a , o r g a n i z a t e d i fe r i t e s e m i n a r e
instructive.

Formarea profesionala a personalului silvic la nivelul cerintelor moderne
necesita:
- sustinerea sistemului national de învatamînt în domeniul silvic,
înfiintat acum cîtiva ani, asigurarea institutiilor de învatamînt cu spatii,
echipamente moderne, suprafete experimentale, manuale si alte materiale
didactice;
- p e r fe c t i o n a r e a p r o c e d u r i i d e a d m i t e r e l a c e l e t r e i n i v e l u r i d e
învatamînt prin aplicarea metodelor moderne de testare a cunostintelor si
a aptitudinilor, potrivit prescriptiilor profesionale;
- racordarea programelor de studii la cerintele silviculturii
nationale;
- eficientizarea procesului de studii prin aplicarea metodelor
moderne de predare si testare a cunostintelor;
- elaborarea si editarea manualelor si materialelor didactice
suplimentare, reflectînd specificu l silviculturii în Republica Moldova;
- ameliorarea procesului de selectare a cadrelor didactice;
- încurajarea cercetarilor stiintifice ale studentilor;
- diversificarea contactelor dintre institutiile de învatamînt silvic din
tara si cele de peste hotare prin invitarea profesorilor, schimbul de studenti
etc.;
- crearea si implementarea unui sistem de instruire continua a
cadrelor de toate nivelurile;
- crearea unui centru de perfectionare a personalului de toate gradele,
care ar putea servi, pe baze contractuale, si alti beneficiari silvici.

VI) Constrîngeri întîlnite în atingerea progresului re alizarii sarcinii
Boxa XXXIX.
Sarcina 16: Crearea si întarirea la nivel national, regional si

international a retelelor de realizare a activitatilor în domeniul
conservarii plantelor.
I ) A s t a b i l i t R M s a r c i n a n a t i o n a la î n c o r e s p u n d e r e c u s a r c i n a g l o b a l a d e m a i
sus?
a ) da
b ) nu X
50
Indicati concret

a ) da
b ) nu X
Indicati concret
I I I ) S t a r e a l u c r u r i l o r î n m o m e n t u l d e f a t a ( s t a re a l u c r u r i l o r î n c o r e s p u n d e r e
cu sarcina data)

V ) P r o g r e s u l a t i n s î n r e a l i z a r e a s a r c i n i i ( e n u m a r a t i i n d i c a t o r i i f o lo s i t i p e n t r u
Boxa XL.
Faceti o descriere desfasurata a realizarii Strategiei date punînd accent p e :

a) rezultate si urmari de la masurile luate;
b) aportul în atingerea scopurilor planului Strategic al Conventiei;
c) aportul în atingerea rezultatelor realizarii scopului preconizat pentru
anul 2010;
d) r e z u l t a t e l e r e a l i z a r i i s t r a t e g i e i n a t i o n a l e s i p l a n u l u i d e ac t i u n e î n
conservarea diversitatii biologice;
e) aportul în atingerea Obiectivelor Scopului de Dezvoltare ale
Mileniului;
f) Constrîngeri întîlnite în procesul realizarii strategiei
În Republica Moldova obiectivele Strategiei Globale pentru Conservarea Plante lor

se realizeaza prin prizma obiectivelor SNPACDB si a SDDSF.
Abordarea ecosistemica
3 .? 1 Aplica RM abordarea ecosistemica luînd în consideratie principiile si
indicatiile care se contin în anexa la decizia V/6 (decizia V/6))
1
Va comunicam spre informare ca întrebarile mentionate cu semnul ? , au fost analizate
anterior în Raportul National II si în unele rapoarte tema tice.
51
a) nu
b) nu, aplicarea se examineaza
c) da , se aplica unele aspecte X
d) da , metoda ecosistemica se aplica
4 . ? Elaboreaza RM metode practice de abordare ecosistemica în scopul

introducerii în politica nationala si legislatie si, de asemenea, se aplica în
cadrul masurilor de realiza re a Conventiei tinînd cont de conditiile locale,
nationale si regionale? (decizia V/6)
a) nu
b) nu, elaborarea se afla în stadiu de examinare X
c) da, sunt elaborate forme practice de aplicare a unor

principii a abordarii ecosistemice
d ) d a , s u n t e l a b o r a t e fo r m e l e p r a c t i c e d e a p l i c a r e a a c e l e i
mai mari parti a principiilor abordarii ecosistemice
5 . Fortifica RM posibilitatile potentiale de a utiliza metoda ecosistemica si

acorda suport tehnic si financiar pentru crearea potentialului care va permite
aplicarea abordarii ecosistemice? (decizia V/6)
a ) nu
b ) da, în limite le tarii X
c) da, incluzînd acordarea ajutorului altor Parti
6 . ? Contribuie RM la dezvoltarea colaborarii regionale prin intermediul

abordarii ecosistemice în baza transfrontaliera? (decizia V/6)
a ) nu
b ) da , contribuie la colaborarea neoficiala (specificati
concret)
c) da , contribuie la colaborarea oficiala (specificati

X
concret)
Comentarii adaugatoare despre realizarea colaborarii regionale si aplicarii

a b o r d a r i i e c o s i s t e m i c e î n b a z a t r a n s f r o n t a l ie r a
Colaborarea regionala privind abordarea ecosistematica este limitata, dar are
loc în regiunile Prutului de Jos, Prutului de Mijloc, Nistrului de Jos.
La 5 i u n i e 2 0 0 0 e s t e s e m n a t Acordul între Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului din România, Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului al
Republicii Moldova si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina
privind cooperarea în zona formata din ariile naturale protejate ale Deltei
Dunarii si Prutului de Jos.
Se întreprind masuri de colaborare în vederea abordarii ecosistemelor de lunca
din cursul inferior al Prutului de Jos , Prutului de Mijloc si Nistrului Inferior
(colaborare neoficiala).
În anul 2000 a fost semnata Declaratia privind cooperarea în legatura cu
c r e a r e a C o ri d o r u l u i V e r d e a l D u n a r i i I n f e r i o a r e î n t r e M i n i s t e r u l M e d i u l u i s i
Apelor din Bulgaria, Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului din Republica
Moldova, Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului din România si
M i n i s t e r u l M e d i u l u i s i R e s u r s e lo r N a t u r a l e d i n U c r a i n a . Aceasta cooperare
presupune coordonarea activitatilor si cooperarea între Bulgaria, Moldova,
Ucraina si România privind protectia, conservarea si utilizarea durabila a
terenurilor de lunca inundabila si celor mlastinoase din curs ul Dunarii
Inferioare.
Republica Moldova va implementa prevederile Summit - ului de la
52
Johannesburg privind stimularea activitatilor ce tin de gestionarea si
dezvoltarea ecosistemelor. În prezent realizarea acestor acte internationale este
la etapa începatoare.
7. Contribuie RM la schimbul de experienta, crearea potentialului, transferul

de tehnologii si informarii societatii în scopul acordarii sustinerii implementarii
abordarii ecosistemice? (deciziile VI/12, VII/11)
a ) nu
b ) n u , s e e l a b o r e a z a p r o g r a me c o n c r e t e
c) da, unele programe se implementeaza (comunicati mai jos) X
d ) da, se implementeaza programe complexe (comunicati mai

jos)
Comentarii adaugatoare în acordarea sustinerii schimbului de experienta,

c r e a r e a p o t e n t i a l u l u i , t r a n s f e r u l u i d e t e h n o l o g i i s i d e r i d i ca r e a i n f o r m a t i z a r i i
societatii în scopul acordarii sustinerii aplicarii abordarii ecosistemice
Î n a n i i 1 9 9 0 -1 9 9 8 , c u c o n t r i b u t i a s p e c i a l i s t i l o r î n s i l v i c u l t u r a , a f o s t c r e a t s i
adoptat de catre Parlament un cadru legislativ, care regle menteaza raporturile
silviculturii în interconexiunea lor cu protectia mediului, interesele economice,
sociale si culturale ale societatii.
Unitatile silvice întretin relatii strînse de colaborare si fac schimb de
experienta cu organizatiile statale si neguvernamentale de profil, cu specialistii
în domeniu de peste hotarele tarii.
Toate acestea pot constitui un bun fundament pentru dezvoltarea durabila a
sectorului forestier, crearea unui cadru institutional adecvat, un suport
stiintific solid, un sistem modern de instruire si perfectionare profesionala a
cadrelor, un sistem de educatie a constiintei ecoforestiere a populatiei.
Au fost elaborat si editat un set de materiale informative (brosuri, buclete,
buletine informative) despre starea a ct u a l a , protectia si restabilirea
ecosistemelor.
Organizate si desfasurate un sir de seminare privind constientizarea publicului
si administratiei publice locale în domeniul protectiei biodiversitatii, a
ecosistemelor de lunca, de stepa si agricole ( în spe cial, la etapa implementarii
proiectului “Conservarea diversitatii biologice în ecosistemul Nistrului Inferior”)
Este elaborat proiectul Planului de management privind gestionarea
ecosistemelor de stepa.
8. Creeaza RM un mediu de stimulare p e n t r u i n t r o d u c e re a a b o r d a r i i

ecosistemice, prin intermediul crearii structurilor organizatorice
corespunzatoare? (decizia VII/11)
a) nu
b ) nu, în momentul de fata se elaboreaza politica si
X
programele corespunzatoare
c) da, programe concrete si politica sunt introduse
(descrieti mai detaliat)
d) da, programe complexe si politica sunt introduse

(descrieti mai detaliat)
Obiectii adaugatoare în crearea mediului de stimulare pentru introducerea

abordarii ecosistemice
În prezent nu sînt elaborate programe pentru stimu larea activitatilor de

abordare a ecositemelor.
Aceste activitati se stimuleaza de la caz la caz din fondurile ecologice locale
si Fondul Ecologic National.
53
C. Art ico le le Conven t ie i
Art ico lu l 5 – Cooperarea

9. ? Dezvolta RM o cooperare activa cu a lte Parti semnatare în domeniile, care
depasesc cadrul jurisdictiei nationale, în scopul conservarii si utilizarii durabile
a biodiversitatii?
a) Nu
b) da, cooperare bilaterala (rugam sa reflectati detaliat
X
mai jos)
c) d a , c o o p e r a r e m u l t i l a t e r a l a (r u g a m s a r e f l e c t a t i d e t a l i a t
X
mai jos)
d) d a , r e g i o n a l e s i / o r i s u b r e g i o n a l e (r u g a m s a r e f l e c t a t i
detaliat mai jos )
e) da, alte forme de cooperare (rugam sa reflectati

detaliat mai jos )
Informatie suplimentara despre cooperarea cu alte Parti semnatare în

d o m e n i i l e , ca r e d e p a s e s c c a d r u l j u r i s d i c t i e i n a t i o n a l e , î n s c o p u l c o n s e r v a r i i s i
utilizarii durabile a biodiversitatii.
9.b) Colaborarea bilaterala este sprijinita de acordurile de baza, cum ar fi:
• Acordul de colaborare in domeniul protectiei mediului înconjurator in tre
Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului al Republicii
Moldova si Comitetul de Stat al Federatiei Ruse pentru protectia mediului
înconjurator;
• Protocolul privind colaborarea intre Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvolta rii
Teritoriului al Republicii Moldova si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale a Ucrainei;
• Acordul de colaborare între Departamentul Protectiei Mediului Înconjurator al Republicii
Moldova si Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului al României în domeniul protectiei
mediului înconjurator si folosirii durabile a resurselor naturale /Bucuresti, 18 martie 1997/
• Declaratia ministrilor de mediu din Bulgaria, Republica Moldova, România
s i U c r a i n a p r i v i n d c o o p e r a r e a î n l e g a t u r a c u c r e a r e a C o r i d o ru l u i v e r d e a l
Dunarii Inferioare /Bucuresti, 05 iunie 2000/
• Acordul între Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului
al Republicii Moldova si Ministerul Mediului al Republicii Italia privind
colaborarea în domeniul protectiei mediulu i si folosirii resurselor naturale
/Chisinau, 27 iunie 2002/
• Acordul între Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului
al Republicii Moldova si Ministerul Mediului al Republicii Polonia privind
colaborarea în domeniul protectiei mediului si folosirii resurselor naturale
/Chisinau, 22 octombrie 2003/
• Acordul între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul României privind
cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea
p e s c u i t u l u i p e r î u l P r u t s i î n l a c u l d e a cu m u l a r e S t î n c a - C o s t e s t i , s e m n a t
la Stînca - Costesti la 1 august 2003
9. c) Republica Moldova a aderat la urmatoarele tratate internationale :
- Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala in special ca
h a b i t a t a l p a s a r i l o r a c v a t i c e ( R a ms a r , 1 9 7 1 ) ;
- Conventia privind diversitatea biologica (Rio de Janero,1992);
- Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a
fluviului Dunarea (Sofia, 1994);
- Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice
(Bonn, 1979);
- Acordul privind conservarea pasarilor migratoare de apa african –
euroasiatice (Haga, 1995);
- Conventia privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din
Europa (Berna, 1979);
- Conventia cu privire la peisajul european (Flo renta, 2000 ).
54
10. Promoveaza RM activitati cu alte Parti semnatare ce tin de elaborarea mecanismelor si retelelor
regionale, subregionale si bioregionale în scopul realizarii Conventiei? (hotarârea VI/27 A )
a) nu
b) nu, dar se duc consultatii
c) da, sunt create unele mecanisme si retele (rugam sa reflectati detaliat

X
mai jos)
d) da, sunt fortificate mecanismele si retelele existente (rugam sa
reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara despre elaborarea mecanismelor si retelelor regionale, subregionale si

bioregionale în scopul realizarii Conventiei
În scopul conservarii diversitatii biologice în cursul inferior al rîului Prut si fluviului Dunarea a fost
semnat Acordul între Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din
Ucraina privind cooperarea în zona formata din ariile naturale protejate ale Deltei Dunarii si Prutului
de Jos /Bucuresti, 5 iunie 2000/
11. Întreprinde RM masuri cu privire la armonizarea politicii si programelor nationale în scopul

optimizarii armonizarii politicii, asigurarii interactiunii si eficacitatii la implementarea diferitor acorduri
multilaterale în domeniul protectiei mediului si a initiativelor regionale respective la nivel national?
(hotarârea VI/20)
a) nu
b) nu, dar masurile se afla la etapa de examinare X
c) da, se întreprind unele masuri (rugam sa indicati mai jos)
d) da, se întreprind masuri concrete (rugam sa indicati mai jos)
Informatia suplimentara cu privire la armonizarea politicii si programelor la nivel national

Cea mai avansata este colaborarea între Republica Moldova, România si Ucraina. Acest lucru se
realizeaza in cadrul Euroregiunilor “Dunarea de Jos” si “Prutul de Sus”. Programele de activitate
respective preconizeaza protectia mediului, inclusiv conservarea biodiversitatii. Astfel, reiesind din
Acordul tripartit (Bucuresti, 5 iunie 2000) a fost stabilita zona de cooperare transfrontiera care
cuprinde ariile naturale protejate din Delta Dunarii si cursul inferior al Prutului. S-a convenit la
elaborarea unui traseu turistic cu genericul “Trei tari – în patru zile”. Capacitati similare au fost
promovate si în Euroregiunea “Prutul de Sus”, creata în anul 2000. In zona de frontiera exista
valoroase complexe naturale protejate de stat, cum ar fi Monumentul naturii - pestera carstica “Emil
Racovita” (suprafata 80 ha), Rezervatia peisagistica “Suta de movile” (1072 ha), Rezervatia stiintifica
“Padurea Domneasca” (6032 ha) si alt.
Boxa XLI
Rugam sa reflectati detaliat mai jos realizarea acestui articol, atragând o atentie deosebita la:
a) rezultatele si impactul acestor masuri;
b) aportul la realizarea scopurilor Planului Strategic al Conventiei;
c) aportul la obtinerea rezultatelor cu privire la atingerea scopului, preconizat pentru 2010;
d) rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de actiune în domeniul CDB;
e) aportul la atingerea Scopului de dezvoltare pentru Mileniu;
f) obstacolele, întâmpinate în procesul de realizare a Strategiei;
55
Articolul 6 – Masurile generale pentru conservarea si utilizarea
durabila
12. A implementat RM strategii nationale, planuri si programe pentru crearea mecanismului national
de realizare a celor trei scopuri ale Conventiei? (Scopul 3.1 al Planului Strategic)
a) nu
b) nu, dar strategiile, planurile si programele respective se afla la etapa de

elaborare
c) da, sunt implementate unele strategii, planuri si programe (rugam se

d) da, sunt implementate strategii, planuri si programe complexe (rugam se

X
Informatie suplimentara cu privire la strategii, planuri si programe, elaborate pentru realizarea celor
trei scopuri ale Conventiei
În conformitate cu Articolul 6 al Conventiei si corespunzator articolului 3.1 al Panului Strategic
(Decizia VI/26) au fost elaborate un set de strategii, programe, acte legislative si normative.
Cadrul organizational de actiuni este constituit dintr- un set de programe nationale si strategii:
Programul national strategic de actiuni în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru anii 1995-2010-
2020 (1995)
Planul national de actiuni în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru perioada 1996-1998 (1996)
Studiul de performante în domeniul protectiei mediului. Republica Moldova (1998)
Primul Raport national cu privire la diversitatea biologica (2000)
Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (2001)
• Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (2001)
Conceptia politicii de mediu a Republicii Moldova (2001)
Conceptia de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale (1997).
Planul national de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul (2001)
În prezent legislatia de mediu al republicii cuprinde circa douazeci de legi si peste o suta de
regulamente, instructiuni, Hotarîri de Guvern si Hotarîri ale Parlamentului, principalele dintre ele
fiind:
1. Codul Funciar nr. 828-XII din 25.12.91
2. Codul Apelor nr. 1532-XII din 22.06.93
3. Codul Silvic nr. 887 din 21.06.96
4. Legea nr. 1515-XII din 16. 06. 93 privind protectia mediului înconjurator
5. Legea regnul animal nr. 439-XII din 27.04.95
6. Legea nr. 851 din 29.05.96 privind expertiza ecologica si evaluarea impactului asupra
mediului înconjurator
7.Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat
8.Legea nr. 1102-XIII din 6.02.97 cu privire la resursele naturale
9.Legea nr.1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului
10.Legea nr. 440-XIII din 27.04.95 cu privire la zonele si fâsiile de protectie a apelor râurilor si
bazinelor acvatice
11.Legea nr. 591-XIV din 23.09.99 cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale
Republica Moldova s-a angajat într-un pro ces activ de cooperare internationala, aderînd la si
ratificînd urmatoarele conventii internationale:
1. Conventia privind conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa (Berna, 19
septembrie 1979), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie 1993
2. Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurator în context transfrontier
(Espoo, 25 februarie 1991), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 1546-XII din 23 iunie
1993
3. Conventia privind diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992), ratificata prin
Hotarîrea Parlamentului Nr. 457-XIII din 16 martie 1995
Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, ratificat prin Legea nr. 1381 – XV din 11
octombrie 2002
4. Conventia Natiunilor Unite privind combaterea desertificarii în tarile afectate de seceta (
Paris, 17 martie 1994), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 257-XIV din 24 decembrie
1998
5. Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Sofia,
26 iunie 1994), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 323-XIV din 17 martie 1999
6. Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la procesul adoptarii deciziilor
si accesul la justitie privind problemele de mediu (Aarhus, 29 iunie 1998), ratificata prin
56
Hotarârea Parlamentului Nr. 346-XIV din 7 aprilie 1999
7. Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al
pasarilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971), ratificata prin Hotarârea Parlamentului Nr. 504-
XIV din 14 iulie 1999
8. Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn, 1979),
Acordul privind conservarea liliecilor din Europa si Acordul privind conservarea pasarilor
migratoare de apa african-euroasiatice, ratificate prin Legea nr. 1244 -XIV din 28 septembrie
2000
9. Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie (CITES) (Washington, 1973), ratificata prin Legea nr. 1246 -XIV din 28 septembrie
2000
10. Conventia privind peisajul european (Florenta, 20 octombrie 2000), ratificata prin
Legea nr. 536-XV din 12 octombrie 2001
11.Strategia Pan – Europeana privind diversitatea biologica si peisagistica (Sofia, 1995).
Dupa întrarea în vigoare a Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii
biologice (2001) au fost elaborate si aprobate / adoptate urmatoarele acte legislative si normative:
• Legea nr. 755-XV din 21.12.2002 privind securitatea biologica
Legea nr. 398-XV din 2.12.2004 privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei
(2004 – 2006)
Hotarârea Parlamentului nr. 415-XV din 24 octombrie 2003 cu privire la aprobarea Planului national de
actiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008
Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 1105 – III din 6 februarie 2003 pentru initierea negocierilor în
vederea încheierii Conventiei între Republica Moldova, Republica Polona si Ucraina privind conservarea
diversitatii landsaftice si biologice si utilizarea rationala a resurselor naturale ale bazinului fluviului Nistru
Hotarîrea Guvernului nr. 447 din 17.04.03 cu privire la aprobarea programului national de asigurare a
securitatii ecologice
Hotarîrea Guvernului nr. 1432 din 21.12.2001 cu privire la constituirea Consiliului coordonator
interministerial pentru promovarea Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii
diversitatii biologice
Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 581 din 8 mai 2002 cu privire la crearea Comitetului National
„Ramsar”
Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 803 din 19 iunie 2002 pentru aprobarea Regulamentului
privind procedura de instituire a regimului de arie naturala protejata
Hotarîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare si
împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020
• Hotarîrea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la implementarea Strategiei
dezvoltarii durabile a sectorului forestier national
Hotarîrea Guvernului nr. 991 din 12.08.2003 cu privire la planul de actiuni complexe în vederea
eficientizarii utilizarii resurselor naturale, inclusiv a resurselor acvatice
Hotarîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
durabila a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015
Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11 septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la
înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante din
flora si fauna salbatica
Hotarîrea Guvernului nr. 1161 din 29.09.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii
Moldova si Guvernul României privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si
reglementarea pescuitului în r. Prut si în lacul de acumulare Stînca -Costesti, semnat la Stînca-Costesti la 1
august 2003
Hotarîrea Guvernului nr. 1378 din 18.11.2003 despre aprobarea Planului de actiuni pentru anii 2004-2008
privind restaurarea monumentului de arhitectura peisajera “Parcul din s. Mîndîc” (complexul muzeal “Vila
cu parc Mîndîc”)
Hotarîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea
taierilor în fondul forestier si vegetatia forestiera din afara fondului forestier
Hotarîrea Guvernului nr. 1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de stat al
regnului animal
Hotarîrea Guvernului nr. 355 din 22.04.2005 pentru aprobarea Planului de Actiuni Republica Moldova –
Uniunea Europeana.
Procedura de autorizare a activitatilor de export si import a plantelor si animalelor din flora si fauna
salbatica ,precum si a importului / exportului sau reexportului speciilor de flora si fauna reglementate de
Conventia privind comertul international cu specii salbatice de flora si fauna pe cale de disparitie - CITES
(Washington, 1973)
13. ? A stabilit RM obiective masurabile în strategiile si planurile de actiuni? (hotarârea II/7 si
III/9)
57
a) nu
b) nu, obiectivele masurabile se afla înca la etapele initiale de elaborare
c) nu, dar obiectivele masurabile se afla la etapele avansate de elaborare
d) da, sunt stabilite obiectivele respective (rugam sa reflectati detaliat mai jos
X
)
e) da, exista rapoarte cu privire la realizarea obiectivelor respective (rugam sa

reflectati detaliat mai jos )
Comentarii suplimentare cu privire la obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Nationale si a Planului

de Actiune în domeniul CDB
Indicatorii de baza ai monitoringului eficientei realizarii Conventiei privind diversitatea biologica sunt
reflectati în capitolul VIII al Primului Raport national cu privire la diversitatea biologica a Republicii
Moldova (2000), principalii fiind: extinderea ariilor naturale protejate de stat de la 66 467 ha pâna la
80 mii ha; a padurilor - de la 325 mii ha pâna la 550 mii ha; a ecosistemelor de stepa – de la 65 mii
ha pâna la 85 mii ha; a ecosistemelor de lunca – de la 101 mii ha pâna la 118 mii ha. De asemenea,
sunt planificate si cresteri ale suprafetelor altor ecosisteme, indicatorii de control al diversitatii
floristice si faunistice, volumul de colectare a resurselor vegetale, cinegetice si piscicole etc.
14.Sunt determinate de catre RM activitatile prioritare în Strategia nationala si Planul de actiune în

domeniul conservarii diversitatii biologice ? (hotarârea VI/27 A)
a) Nu
b) Nu, dar se întreprind masuri de stabilire a activitatilor prioritare
c) Da, activitatile prioritare sunt stabilite (rugam sa indicati concret), X
Informatie suplimentara cu privire la activitatile prioritare, formulate în Strategia Nationala si Planul

de Actiuni în domeniul CDB
SNPACDB (aprobata prin HP nr. 112-XV din 27.04.2001) prevede actiuni complexe ce tin de
perfectionarea politicilor, legislatiei si cadrului institutional, de planificare a teritoriului, conservare a
biodiversitatii, de cercetari si monitoring, de informare, instruire si educare a populatiei. Planul de
actiune stabileste termenele implementarii, sursele potentiale de finantare si responsabilii de
implementare. În Plan sînt marcate prin aste risc actiunile prioritare. Totodata, compartimentul
IV.1.Finantarea Planului de actiune indica sursele de finantare a actiunilor prioritare si mecanismele
si instrumentele economice de asigurare a implementarii planului de actiune.
15.Este inclusa de catre RM tematica conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii, si, de

asemenea, utilizarea în comun a beneficiilor, în planurile, programele si politicile sectoriale si
intersectoriale respective (hotarârea VI/27 A)
a) Nu
b) Da, în unele sectoare (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
c) Da, în sectoarele principale (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) Da, în toate sectoarele (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la includerea tematicii conservarii si utilizarii durabile a

biodiversitatii si de asemenea a utilizarii în comun a beneficiilor în planurile, programele si politicile
sectoriale si intersectoriale respective
Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice prevede integrarea
potentialului local în promovarea politicilor în domeniul biodiversitatii (punctul I. 1.3. Integrarea cerintelor
conservarii biodiversitatii în politicile sectoriale).
Planuri locale de actiune în domeniul protectiei mediului sînt elaborate în fiecare raion al Republicii Moldova.
În mare parte ele contin si compartimente privind conservarea biodiversitatii. Însa aceste Planuri sînt mai
slab implementate din lipsa surselor financiare. Cele mai bune activitati privind implementarea acestor
planuri sînt realizate în raioanele Stefan Voda, Ungheni, Cahul, Orhei si municipiul Balti.
Alte documente care au ca subiect consolidarea potentialului local sînt urmatoare:
Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (2004 – 2006) (2004)
Planului National de actiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 (2003)
58
Strategia de dezvoltare durabila a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 (2003)
Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 „Renasterea economiei-renasterea tarii” (2001)
Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 „Modernizarea tarii - bunastarea poporului”
(2005)
Strategia de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu (pîna în anul 2005) (2001)
Programului national de asigurare a securitatii ecologice (2003)
16. A inclus RM tematica speciilor migratoare si a habitatelor lor în Strategia Nationala si Planul de
Actiune în domeniul CDB (SNPACDB)? (hotarârea VI/20)
a) da X
b) nu
I) daca DA, atunci rugam sa informati succint în ce masura ele sunt incluse în SNPACDB
SNPACDB nu include un compartiment aparte

pentru specii migratoare, însa masurile de
conservarea, utilizarea durabila si/sau
conservare a acestora sînt incluse în
restabilirea speciilor migratoare
Compartimentul 10 „Planul de actiune în domeniul
protectiei speciilor” din sectiunea III.
Obiectivele SNPACDB prevad în Compartimentul
10 din sectiunea III: B.1. Includerea habitatelor de
plante si animale periclitate în ariile naturale
conservarea, utilizarea durabila si/sau
protejate de stat; B.2. Elaborarea unor
restabilirea habitatelor speciilor migratoare,
recomandari pentru protectia speciilor de plante si
inclusiv ariile protejate
animale si a habitatelor lor din teritoriul republicii
Moldova, a caror conservare necesita protectie
internationala.
reducerea la minim sau înlaturarea barierelor SNPACDB stipuleaza activitati de reducere a

ori piedicilor în calea de migratie barierelor în calea de migratiune (punctul 10. B.2.)
Litera C din compartimentul III.10 al SNPACDB

efectuarea cercetarilor stiintifice sa a reflecta activitati de cercetare si monitoring al
monitoringului speciilor migratoare speciilor periclitate si vulnerabile, caile de migratie
ale caror traverseaza teritoriul Republicii Moldova.
si Conceptia Retelei Ecologice Nationale stipuleaza

mentinerea coridoarelor de importanta
deplasari transfrontaliere
internationala pentru asigurarea migratiilor ale
animalelor si pasarilor.
II)daca NU, atunci rugam succint sa informati mai jos
a) în ce masura RM solutioneaza problema

speciilor migratoare la nivel national
b) despre cooperarea cu alte tari din areal,

începând cu anul 2000
Biodiversitatea si schimbarea climei

17. A realizat RM proiecte de atenuare a impactului schimbarilor climatice si a adaptarii la ele, care
iau în considerare obiectivele conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii? (hotarârea VII/15)
a) nu
b) nu, dar unele proiecte si programe se elaboreaza
c) da, unele proiecte se realizeaza (rugam sa reflectati detalia t mai jos) X
Informatie suplimentara cu privire la proiectele de atenuare a impactului schimbarilor climatice si

adaptare la ele, care iau în considerare obiectivele conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii
Republica Moldova a elaborat în anul 1999 Prima comunicare nationala a Republicii Moldova în
59
cadrul Conventiei Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice. Comunicarea prevede actiuni de
conservare a biodiversitatii, precum:
Subcapitolul 3.4. Prognoza absorbtiei CO 2 de catre paduri
Capitolul 5. Evaluarea vulnerabilitatii si masurile de adaptare (include referiri la ecosistemele
naturale si artificiale).
Subcapitolul 6.1.4. Analiza cost-beneficiului a masurilor de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de
sera prin modificarea folosintei terenurilor si extinderea suprafetelor padurilor.
Republica Moldova a plantat 14 mii ha paduri conform cerintelor Fondului Carbon.
18.Contribuie RM la coordonarea actiunilor pentru a asigura ca proiectele de atenuare a impactului

schimbarilor climatice si adaptare la ele sa corespunda angajamentelor asumate în cadrul Conventiei
Cadru a ONU cu privire la Schimbarile Climatice (CCONUSC)si a Conventiei ONU pentru Combaterea
Desertificarii (CONUCD)? (hotarârea VII/15)
a) nu
b) nu, dar mecanismele respective se elaboreaza
c) da, mecanismele respective sunt implementate(rugam sa reflectati detaliat
X
mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la coordonarea actiunilor de asigurare pentru ca proiectele ce tin

de atenuarea impactului schimbarilor climatice si adaptare la ele sa corespunda angajamentelor
asumate în cadrul conventiilor CCONUSC si CONUCD? (hotarârea VII/15)
Conform angajamentelor Republicii Moldova în contextul procesului de evaluare a necesitatilor

pentru consolidarea capacitatilor în vederea implementarii Conventiilor de la Rio de Janeiro, în cadrul
proiectului PNUD-FGM „Evaluarea la nivel national a necesitatilor pentru consolidarea capacitatilor” a
fost elaborat Raportul privind evaluarea capacitatii nationale/Managementul de mediu ( 2005).
Raportul prevede oportunitati sinergetice de consolidare a capacitatilor privind implementarea
Conventiilor CDB, CCONUSC si CONUCD.
Boxa XLI
a)rezultatele si impactul acestor masuri;
b)aportul la realizarea scopurilor Planului Strategic al Conventiei;
c)aportul la obtinerea rezultatelor cu privire la atingerea scopului, preconizat pentru 2010;
d)rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de actiune în domeniul CDB;
e)aportul la atingerea Scopului de dezvoltare pentru Mileniu;
f)obstacolele, întâmpinate în procesul de realizare a Strategiei;
Actiunile relatate în Articolul 6 ce tin de politici, strategii, acte legislative si normative sînt
implementate la nivel national.
Sînt create pemise pentru încurajarea publicului la luarea masurilor de protectie si conservare a
resurselor naturale, inclusiv biologice.
SNPACDB se implementeaza anevoios, întâmpinând obstacole cu privire la realizarea cerintelor CDB în
sectorul agrar, transport . Realizarea programelor de cercetari stiintifice este la un nivel scazut.
Art ico lu l 7 – Ident if icarea s i mo n itor ing u l

19. ? La articolul 7a): se realizeaza de catre RM programe curente, sistemice de determinare a
componentelor monitoringului biodiversitatii la nivelele genetic, de specie si ecosistemic?
a) nu
b) da, unele/individuale programe numai la nivel genetic, de specie si/sau

ecosistemic (rugam sa indicati concret ce fel de programe si detalii mai X
jos)
60
c) da, se realizeaza programe complexe la nivel de ecosisteme si unele/
individuale inventarieri la nivel genetic si/sau de specie (rugam sa indicati
concret care anume programe si mai jos sa indicati detalii )
Informatie suplimentara cu privire la programele curente, sistematice de determinare a

componentelor biodiversitatii la nivel genetic, de specie si ecosistemic
Institutiile stiintifice din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei (Institutul de Zoologie, Institutul de
Botanica, Institutul de Genetica, Institutul de Fiziologie a Plantelor s.a.), institutiile de învatamînt
(Universitatea de Stat a Moldovei, Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Agrara de Stat din
Moldova s.a.), precum si institutiile de cercetari stiintifice în domeniul ecologiei, silviculturii,
agriculturii, pisciculturii (Institutul National de Ecologie , Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice,
Statiunea de cercetari stiintifice în domeniul pisciculturii etc.) implementeaza programe stiintifice în
domeniul biodiversitatii, ce se refera la unele specii si ecosisteme.(se cerceteaza populatiile de pasari
acvatice din zonele umede ale r. Prut, speciile de plante periclitate din zona Codrilor Centrali).
Programele stiintifice se realizeaza la comanda de stat si sunt finanta te din surse interne sau externe
(granturi).
20. ? La art. 7 b): Pentru care din componentele biodiversitatii, determinate în conformitate cu
anexa 1 a Conventiei, se realizeaza programe curente, sistematice de monitoring?
a) La nivel de ecosisteme (rugam sa indicati indicele în procente în baza

X
teritoriului cuprins de monitoring)
b) La nivel de specie (rugam sa indicati numarul speciilor pe grupe

taxonomice si cota în procente a numarului total de specii cunoscut în fiecare X
grupa )
c) La nivel genetic (rugam sa informati despre numarul si obiectul, cuprins

X
în programul de monitoring )
Informatie suplimentara despre programele curente, sistematice de monitoring la nivel genetic, de

specie si ecosistemic
În conformitate cu articolul 15 a Legii privind protectia mediului înconjurator si Regulamentul privind
Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat, autoritatea centrala pentru mediu este responsabila de
tinerea si publicarea datelor monitoringului ecologic. Functionarea Sistemului de Monitoring Ecologic
Integrat este asigurata de Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat
(subdiviziuni ale Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale) si de catre furnizorii informatiei
respective.
În calitate de furnizori ai informatiei sînt institutiile de stat, institutiile stiintifice, agentii economici,
autoritatile publice locale si alti gestionari ai resurselor naturale sau cei care desfasoara activitati cu
impact asupra mediului înconjurator sau sanatatii populatiei.
În plan teritorial, Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat se constituie din trei niveluri: local,
regional si national.
În plan organizational, reteaua generala a Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat include
posturi, statii si poligoane de supraveghere, laboratoare, centre de profil sau specializate.
Totusi, Sistemul de Monitoring Ecologic Integrat functioneaza înca destul de slab, în lipsa sistemelor
automatizate si tehnicii necesare si nedorintei furnizorilor de informatie de a o pune la dispozitia
organelor de mediu.
La lit. a). Suprafata monitorizata a ecosistemelor naturale constituie în raport cu aria totala a
ecosistemelor: forestiere – 18,8%; de stepa si lunca – 0,40%; pietrofite – 19,6%; acvatice si
palustre – 2,1%; spatiile verzi urbane – 4,16%.
Monitoringul ecosistemelor forestiere se efectueaza pe parcursul ultimilor 15 ani. Centrul de
monitoring silvic se afla în cadrul Institutului de Amenajari si Cercetari Silvice (ICAS).
Monitoringul forestier este bazat pe datele cadastrului silvic de stat în corelare cu datele cadastrului
funciar si cadastrului de stat al apelor.
Tinerea bazei de datele privind evidenta fondului forestier se efectueaza de catre autoritatea silvica
centrala în baza sistemului de amenajare a padurilor, o data la 10 ani. La moment toata suprafata
fondului forestier de stat este supusa amenajarii silvice, conform sistemului european de
amenajament silvic.
Evidenta ecosistemelor urbane, care includ spatiile verzi ale acestor localitati, se efectueaza anual,
în conformitate cu prevederile Legii cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale si
Regulamentul cu privire la evidenta spatiilor verzi ale localitatilor urbane si rurale. Datele sînt
61
prezentate de catre detinatorii spatiilor verzi catre unitatile responsabile la nivel raional, apoi catre
nivelul national – Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. Registrul spatiilor verzi se publica anual.
La lit. b). Monitoringul la nivelul speciilor de animale si plante se face pentru speciile vulnerabile si
periclitate, care sînt incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova (2002), care include 126 specii de
plante si 116 specii de animale, si pentru acele specii, care sînt reglementate de tratatele
internationale la care Republica Moldova este parte. Din cele 269 specii floristice rare monitoringul
se efectuaza numai la 126 specii (47%); din 215 specii faunistice rare – la 157 specii (73%).
Conform Regulamentului Cadastrului obiectelor si complexelor din fondul ariilor naturale protejate
de stat, gestionarii ariilor naturale protejate de stat prezinta date despre starea generala a
ecosistemelor forestiere si a speciilor vulnerabile si periclitate, propun masuri de protectie si
conservare.
La lit. c) Monitoringul la nivel genetic nu se efectueaza sau se efe ctuaza foarte restrâns. Unele
cercetari genetico -populationale pot servi ca monitoring la nivelul „zero”.
21. ? La articolul 7 c): se realizeaza de catre RM programe curente, sistematice de monitoring a

unuia din urmatorii factorii, care au un impact negativ asupra biodiversitatii?
a) nu
b) da, a speciilor straine invazive (rugam sa reflectati detalii mai jos) X
c) da, a schimbarilor climatice (rugam sa reflectati detalii mai jos) X
d) da, a poluarii mediului înconjurator /eutroficarea (rugam sa reflectati

X
detalii mai jos)
e) da, a schimbarilor în utilizarea terenurilor/degradarii (rugam sa reflectati
X
detalii mai jos)
f) da, a supraexploatarii sau utilizarii nedurabile a resurselor (rugam sa

reflectati detalii mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la programele de monitoring a factorilor principali de pericol

pentru biodiversitate
b) Institutul de Botanica si Institutul de Zoologie ale Academiei de Stiinte a Moldovei , Catedra de
Ecologie, Botanica si Silvicultura a Universitatii de Stat din Moldova efectueaza monitoringul partial al
speciilor straine invazive si au elaborat lista speciilor invazive care afecteaza ecosistemele naturale si
agrolandsaftele. Lista totala a speciilor invazive este reflectata în web-situl: http://bsapm.dnt.md
c) Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat efectueaza monitoringul
sistematic al factorilor antropici, care au impact asupra biodiversitatii, monitoringul emisiilor în
atmosfera a oxizilor de carbon, hidrocarburilor, dioxidului de azot, dioxidului de sulf, a funinginii,
plumbului, benzopirenului, poluarii transfrontaliere cu metale grele, a surselor si nivelului de poluare
ale apelor naturale cu poluanti organici, cu produse petroliere, NH4+ si fenoli în apele de suprafata.
d) Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie „Nicolae Dimo” efectueaza monitoringul
partial al schimbarilor în utilizarea terenurilor, degradarii terenurilor (prin eroziune, deflatie,
alunecari), poluarii solurilor cu DDT, cupru mobil, prin salinizare etc.
Impactul acestor factori asupra biodiversitatii este slab cercetat.
e)Institutul de Botanica al Academiei de Stiinte a Moldovei si Institutul de Cercetari si Amenajari
Silvice al Agentiei pentru Silvicultura „Moldsilva” efectueaza monitoringul partial al impactului
lucrarilor silvotehnice asupra biodiversitatii din ecosistemele forestiere.
22. ? La art.7 d): Exista în RM mecanismul de pastrare si organizare a datelor, obtinute în baza
inventarierii si programelor de monitoring, si coordoneaza oare RM colectarea si managementul
informatiei la scara nationala?
a) nu
b) nu, dar se studiaza unele mecanisme si sisteme
c) da, se implementeaza unele mecanisme si sisteme
d) da, sunt implementate unele mecanisme si sisteme (rugam sa reflectati

X
detalii mai jos)
e) da, este implementat relativ complet un sistem (rugam sa reflectati detalii

mai jos)
62
Informatie suplimentara cu privire la acumularea datelor si a informatiei si managementul lor
Institutiile Academiei de Stiinte a Moldovei (Institutul de Botanica, Institutul de Zoologie, Institutul
de Geografie, Institutul de Genetica, Institutul de Microbiologie), Institutul de Amenajari si Cercetari
Silvice, Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat (subdiviziuni ale
Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale) detin baze de date cu privire la diversitatea biologica
respectiva. Academia de Stiinte a Moldovei coordoneaza activitatea de colectare si management a
informatiei la scara nationala.
23. ? Aplica RM indicatori pentru efectuarea monitoringului biodiversitatii la scara nationala?

(hotarârea III/10)
a) Nu
b) Nu, dar în prezent se identifica indicatorii posibili(rugam sa reflectati

detalii mai jos)
c) Da, unii indicatori sunt identificati si se aplica (rugam sa reflectati detalii

mai jos, si daca este posibil indicati adresa web-sitelor, pe care sunt X
amplasate datele generalizate )
d) Da, este identificat si se utilizeaza un set relativ complet de indicatori

(rugam sa reflectati detalii mai jos, si daca este posibil indicati adresa
web-sitelor, pe care sunt amplasate datele generalizate)
Informatie suplimentara cu privire la indicatorii care sunt determinati si care se utilizeaza

Academia de Stiinte a Moldovei, rezervatiile stiintifice, Agentia pentru Silvicultura „Mold silva”
efectueaza monitoringul periodic al abundentei populatiilor de specii (242 unitati), incluse în Cartea
Rosie a Republicii Moldova. Indicatorii de baza sunt: abundenta populatiilor, suprafata arealului,
starea de vitalitate a indivizilor, factorii limitativi etc. Institutul de Cercetari pentru Pedologie si
Agrochimie „Nicolae Dimo” efectueaza monitoringul funciar si a elaborat o baza de date, în care sunt
utilizati indicii de baza privind caracteristica factorilor de pedogeneza si a învelisului de sol.
Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice a aplicat un set de indicatori, pentru caracteristica starii
arboreturilor (densitatea arboretului, vârsta, înaltimea arborilor, grosimea trunchiului, culoarea
foliara etc.) Baza de date este amplasata pe websitul: http://bsapm.dnt.md
Boxa XLIII
Actiunile relatate în Articolul 7 sînt implementate mai bine la nivel legislativ, deoarece toate actele
legislative în domeniul protectiei mediului contin, de regula, compartimente speciale privind
efectuarea monitoringului.
Mai avansata este activitatea ce tine de monitoringul forestier, însa exista destule obstacole în
efectuarea monitoringului calitatii mediului, ariilor naturale protejate de stat si gestionarea resurselor
naturale.
Decizii, cu privire la taxonomie

24. ? Este elaborat de catre RM planul de realizare a masurilor, reflectate în anexa hotarârii
IV/1? (hotarârea IV/1)
a) Nu X
b) Nu, dar planul se elaboreaza
63
c) Da, planul este realizat (rugam sa reflectati detalii mai jos)
d) Da, exista rapoarte despre realizarea masurilor (rugam sa reflectati

detalii mai jos)
Informatie suplimentara despre planul de realizare a masurilor, propuse în anexa hotarârii IV/1
SNPACDB include actiunile prioritare ce tin de abordarea ecosistemica în activitatile de conservare a

biodiversitatii, masurile de combatere a speciilor invazive (vezi websitul: http://bsapm.dnt.md).
Problemele taxonomiei sunt reflectate în SNPACDB (pct. 1.C. Compozitia taxonomica a biotei; 1.D
Comunitati si habitate valoroase.)
2 5 .? S e a p l i c a î n R M i n v e s t i t i i d e l u n g a d u r a t a î n d e z v o l t a r e a i n f r a s t r u c t u r i i
respective pentru colectiile taxonomice nationale? (hotarârea IV/1)
a) nu X
b) da, (rugam sa reflectati detalii mai jos)
I n f o r m a t i e s u p l i m e n t a ra d e s p r e i n v e s t i t i i d e l u n g a d u r a t a în dezvoltarea
infrastructurii respective pentru colectiile taxonomice nationale
Investitii de lunga durata lipsesc, însa institutiile academice si cele de ramura realizeaza programe
de cercetari, finantate din bugetul de stat, care includ crearea si mentinerea colectiilor taxonomice
(colectii vegetale vii, microorganisme, ierbare, mostre etc.), unele granturi sunt destinate acestui
scop.
Lipseste o unitate institutionala nationala în acest domeniu. Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11
septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentul cu privire la înfiintarea, înregistrarea, completarea,
pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante din flora si fauna salbatica, stipuleaza
înregistrarea colectiei si eliberarea certificatului respectiv pentru toate colectiile de animale si plante.
SNPACDB reflecta problema data în pct. 1.2.2. Conservarea biodiversitatii în ex-situ. Colectiile de
muzeu.
26. ? Asigura RM promovarea programelor de pregatire a cadrelor în domeniul taxonomiei si a

lucrarilor de extindere a posibilitatilor de realizare a cercetarilor taxonomice? (hotarârea IV/1)
a) nu
b) da, (rugam sa reflectati detalii mai jos) X
Informatie suplimentara despre investitii de lunga durata în dezvoltarea infrastructurii respective

pentru colectiile taxonomice nationale
Institutiile academice si cele universitare realizeaza programe de pregatire a cadrelor în domeniul
taxonomiei în functie de necesitatile curente si în domeniile respective (botanica, zoologie,
microbiologie, virusologie). În cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei activeaza Departamentul
pentru pregatirea cadrelor stiintifice. Nomenclatorul national de pregatire a cadrelor de calificatie
superioara include specialitatile respective.
27. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri de asigurare a stabilitatii financiare si administrative a

întreprinderilor, responsabile de inventarierea diversitatii biologice si de activitatea în domeniul
taxonomiei ?(hotarârea IV/1)
a) nu
b) nu, dar masurile se afla în faza de elaborare X
c) da- în unele institutii
d) da- în toate institutiile de baza
64
28. ∗ 2 Realizeaza RM o cooperare cu initiativele existente regionale, subregionale si globale, cu
partenerii si institutiile în domeniul realizarii programului de lucru, inclusiv la evaluarea necesitatilor
taxonomice regionale si stabilirea prioritatilor la scara regionala? (hotarârea VI/8)
a) nu
b) nu, dar se elaboreaza programe de cooperare
c) da, se implementeaza careva programe de colaborare (rugam se informati

mai detaliat despre programele de cooperare, inclusiv despre rezultatele X
evaluarii necesitatilor regionale)
d) da, programe comprehensive de colaborare sunt implementate (rog sa

reflectati detalii despre programele de colaborare, care includ rezultatele
evaluarii necesitatilor regionale si prioritati identificate)
Informatie suplimentara despre realizarea de catre RM a cooperarii în scopul implementarii

programei de lucru a ITG, inclusiv despre efectuarea evaluarilor ce tin de necesitatile regionale si
stabilirea prioritatilor.
Exista câteva proiecte care sunt destinate cercetarilor taxonomice. Exemple: Institutul de Botanica
al Academiei de Stiinte a Moldovei împreuna cu partenerii din alte tari europene (Bulgaria, Austria) a
efectuat cercetari cu privire la resursele genetice forestiere a padurilor de foioase din Sud-Estul
Europei. Rezervatia Stiintifica „Codru”, în baza acordului de cooperare cu facultatea de biologie a
Universitatii „Al. Ioan Cuza” din Iasi, a efectuat cercetari taxonomice a micofitelor (bazidiomicetelor).
În cadrul programului “Salvati râurile noastre”, specialistii Institutului de Zoologie, împreuna cu
savantii din Bulgaria, au cercetat si editat un determinator al insectelor si un ghid pentru
monitorizarea macronevertebratelor acvatice.
29. ∗ A efectuat RM evaluarea necesitatilor taxonomice si a potentialului la scara nationala în

scopul realizarii Conventiei (anexa la hotarârea VI/8)
a) nu X
b) da, este efectuata evaluarea de baza (rugam se prezentati mai jos lista
necesitatilor si posibilitatilor evidentiate )
c) da, este efectuata o evaluare minutioasa (rugam se prezentati mai jos

lista necesitatilor si posibilitatilor evidentiate )
Informatie suplimentara despre efectuarea la scara nationala a evaluarii necesitatilor taxonomice si

a potentialului
30. ∗ Activeaza RM în comun cu alte Parti Semnatare la crearea potentialului regional ori global
pentru a contribui la accesul la informatia taxonomica si obtinerea ei? (anexa la hotarârea VI/8)
a) nu X
b) da, se elaboreaza programele corespunzatoare
c) da, în acest scop se întreprind unele masuri (rugam sa reflectati mai

jos o descriere detaliata)
d) da, în acest scop se întreprind o multime de masuri (rugam sa
reflectati mai jos o descriere detaliata)
2 Intrebarile marcate cu semnul ∗ în compartimentul respectiv, consacrat taxonomiei, sunt

identice cu unele din cele, care sunt incluse în forma de prezentare a raportului despre
r e a l i z a r e a P r o g r a m e i d e L u c r u c u p r i v i r e l a I n i t ia t i v a T a x o n o m i c a G l o b a l a ( I T G ) . T a r i l e , c a r e
au prezentat raportul respectiv, nu trebuie sa raspunda la astfel de întrebari, numai daca
ele doresc sa comunice o informatie renovata.
65
Informatia suplimentara cu privire la activitatile de creare a potentialului regional sau global,
realizate în baza cooperarii cu alte Parti Semnatare în scopul de a contribui la accesul la informatia
taxonomica si obtinerea ei
31. ∗ Asigura RM acordarea suportului taxonomic la realizarea programe lor de lucru în

cadrul Conventiei în corespundere cu apelul, reflectat în hotarârea VI/8? (anexa la hotarârea
VI/8)
a) nu X
b) da, în domeniul biodiversitatii padurilor (rugam sa reflectati mai jos o

descriere detaliata)
c) da, în domeniul biodiversitatii marine si de coasta (rugam sa reflectati mai

d) da, în domeniul biodiversitatii zonelor aride si subhumide (rugam sa

reflectati mai jos o descriere detaliata)
e) da, în domeniul biodiversitatii apelor interne (rugam sa reflectati mai jos o

f) da, în domeniul biodiversitatii zonelor muntoase (rugam sa reflectati mai

g) da, în zonele ariilor protejate (rugam sa reflectati mai jos o descriere

detaliata)
h) da, în domeniul agrobiodiversitatii (rugam sa reflectati mai jos o descriere

detaliata)
i) da, în domeniul biodiversitatii de pe insule (rugam sa reflectati mai jos o

Informatie suplimentara despre asigurarea suportului taxonomic la realizarea programelor de lucru

în cadrul Conventiei
32. ∗ Asigura RM suport taxonomic la realizarea întrebarilor generale în cadrul Conventiei în

corespundere cu apelul, mentionat în hotarârea VI/8?
a) nu X
b) da, în domeniul accesului la resurse genetice si utilizarea comuna a

beneficiilor (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata)
c) da, în legatura cu realizarea articolului 8 j (rugam sa reflectati mai jos o

d) da, în domeniul abordarii ecosistemice (rugam sa reflectati mai jos o

e) da, în domeniul evaluarii impactului, monitoringului si indicatorilor (rugam

sa reflectati mai jos o descriere detaliata)
f) da, în domeniul combaterii speciilor straine invazive (rugam sa reflectati

mai jos o descriere detaliata)
g) da, în alte domenii (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata)
Informatie suplimentara cu privire la asigurarea suportului taxonomic la realizarea întrebarilor

generale în cadrul Conventiei
Art ico lu l 8–Con servarea in-s itu

[cu except ia pu ncte lor a) - e), h) s i j]
66
33. ? La articolul 8 j): sunt întreprinse de catre RM încercari de creare a conditiilor, necesare
pentru asigurarea compatibilitatii genurilor de utilizare cu conservarea biodiversitatii si utilizarea
durabila a componentelor ei?
a) nu
b) nu, dar se identifica masurile posibile
c) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa reflectati mai jos o

X
d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati mai jos o

Informatie suplimentara despre masurile, întreprinse în scopul asigurarii conditiilor, necesare pentru
asigurarea compatibilitatii genurilor existente de utilizare cu conservarea biodiversitatii si utilizarea
durabila a componentelor ei
Este elaborata Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice.
Aceste documente prevad responsabilitatea tuturor sectoarelor de protectia si conservarea
diversitatii biologice.
Planurile si programele nationale si internationale prevad activitati de conservare a diversitatii
biologice (Planul de actiuni Republica Moldova - UE, Programul de activitate a
Guvernului„Modernizarea tarii-bunastarea poporului”, Strategia Cresterii Economice si Reducerii
Saraciei etc).
Adoptata Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova.
Aprobate Regulamente-cadru pentru toate obiectele si complexele din fondul ariilor naturale
protejate de stat ( regulamentele stabilesc genurile de activitate compatibile si necompatibile cu
regimul de protectie al obiectelor - factor important în conservarea diversitatii biologice).
În raioanele Briceni si Ocnita în anii 2004-2005 a fost efectuata reevaluarea stiintifica a ariilor
naturale protejate de stat. Scopul reevaluarii – identificarea numarului de specii de plante si
animale, care au disparut sau se afla pe cale de disparitie în perioada anilor 1998-2005.
34. ? La articolul 8 k): A elaborat ori a implementat RM cerintele legislative necesare si/ori alte
regulamente pentru protectia speciilor si populatiilor periclitate?
a) nu
b) nu, dar cerintele legislative se elaboreaza
c) da, cerintele legislative si alte masuri sunt implementate (rugam sa

X
Informatie suplimentara despre cerintele legislative/normative care asigura protectia speciilor

periclitate
Protectia speciilor periclitate este reglementata în conformitate cu actele legislative si normative
existente sau care sînt la etapa de elaborare si aprobare.
Conform prevederilor Conventiei CITES a fost creata baza legislativa, constituita din urmatoarele
acte normative:
Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11.09.2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la
înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante
din flora si fauna salbatica
Elaborate urmatoarele proiecte de acte legislative:
Lege cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova
Lege privind fondul piscicol, pescuitul si conservarea resurselor biologice acvatice
Legea regnului vegetal
Lege pentru protectia animalelor folosite în scopuri stiintifice sau alte scopuri experimentale
Lege privind zonele umede
Procedura de autorizare a activitatilor de export si import a plantelor si
animalelor din flora si fauna salbatica, a partilor si derivatelor acestora, precum
si a importului/exportului sau reexportului speciilor de flora si fauna
reglementate de Conventia privind comertul international cu specii salbatice de
fauna si flora pe cale de disparitie CITES.
35. La articolul 8 l): Reglementeaza ori regleaza RM procesele si categoriile de activitate care au un
impact, în conformitate cu articolul 7, puternic negativ asupra biodiversitatii?
67
a) Nu
b) Nu, dar se identifica procesele si categoriile respective de activitate
c) Da, într-o maniera limitata (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
d) Da, într-o maniera avansata (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare despre reglementarea sau reglarea proceselor si categoriilor de activitate,

care au, în conformitate cu articolul 7, un impact puternic negativ asupra biodiversitatii
În scopul mentinerii echilibrului ecologic, fondului genetic si biodiversitatii, activitatile economice
complexe si potential periculoase pentru mediul înconjurator sînt supuse expertizei ecologice de stat
în conformitate cu Legea nr. 851- XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologica si evaluarea
impactului asupra mediului înconjurator. Litera B) din punctul 9.3.3, a Regulamentului privind
evaluarea impactului asupra mediului înconjurator, anexa la legea mentionata, prevede evaluarea
impactului asupra ecosistemelor, componentelor si functionalitatii acestora. În special, asupra
obiectelor protejate de stat, florei si faunei, inhibitia si disparitia animalelor si plantelor, degradarea
biotopurilor. Capitolul X al Regulame ntului stabileste lista obiectelor si activitatilor pentru care
documentatia privind evaluarea impactului asupra mediului este obligatorie.
Boxa XLIV
Scopul Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice este de
a salva ecosistemele si speciile de importanta majora.
Mentinerea resurselor biologice la nivel favorabil echilibrului ecologic cere eforturi sporite pentru
majorarea suprafetelor împadurite, sectoarelor de stepa, de lunca si palustre si a cotei ariilor protejate
de stat pîna la 10%.
Pentru stoparea degradarii ariilor naturale protejate de stat, este necesara intensificarea controlului
asupra administrarii acestora.
Întru executarea prevederilor Planului Strategic al Conventiei a fost elaborat cadrul legislativ si
normativ privind conservarea diversitatii biologice. (Legile si actele normative elaborate sînt mentionate
mai sus)
Anual se fac propuneri privind extinderea suprafetelor ariilor naturale protejate de stat.
Cu suportul financiar al Bancii Mondiale (Fondul Global de Mediu) si Fondului Ecologic National au fost
realizate proiecte ce tin de conservarea diversitatii biologice.
Obiectivele SNPACDB sînt integrate în strategiile, planurile si programele intersectoriale, nationale si
locale. Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice se realizeaza partial.
Obstacole: lipsa finantelor interne si investitiilor straine.
Tot mai evidente devin urmarile proceselor de defrisare a padurilor , activitatilor economice
desfasurate în obiectele si complexele din fondul ariilor naturale protejate de stat (extragerea ghipsului
în perimetrul Pesterii „Emil Racovita” si titeiului în rezervatia stiintifica „Prutul de Jos”, care contribuie
la degradarea biodiversitatii în aceste zone.
Masurile întreprinse în vederea conservarii diversitatii biologice sînt insuficiente pentru a mentine
biodiversitatea la un nivel corespunzator.
Programa de lucru cu privire la ariile protejate (punctele a) – e) articolul 8)

36. Sunt stabilite la nivel national de catre RM obiectivele si indicatorii corespunzatori, delimitati în
timp si masurabili, cu privire la ariile protejate? (hotarârea VII/28)
a) Nu (rugam sa indicati cauza)
b) Nu, dar în prezent se efectueaza lucrarile respective
68
c) Da, unele obiective si indicatori sunt stabiliti (rugam sa reflectati
X
detaliat mai jos)
d) Da, sunt stabilite obiective complexe si indicatorii (rugam sa reflectati

detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la obiectivele si indicatorii în domeniul ariilor protejate
În Regulamentul, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 803 din 19.06.2002, este stabilita procedura
de instituire a regimului de arie naturala protejata de stat.
Indicii principali care stau la baza atribuirii statutului de arie protejata sînt: numarul de specii rare
de plante si animale si incluse în Cartea Rosie a Republicii Moldova, relieful si landsaftul deosebit de
reprezentativ din punct de vedere ecologic si estetic, prezenta elementelor unicale pe teritoriul lor.
Pentru unele obiecte protejate sînt elaborate programe si planuri de restabilire si conservare,
aprobate prin Hotarîre de Guvern . Asemenea Planuri au fost aprobate pentru rezervatiile stiintifice
„Codrii”, „Padurea Domneasca”, „Plaiul Fagului”, „Prutul de Jos”, Parcul din s. Mîndîc, Parcul din s.
Taul, Rezervatiile peisagistice „Tipova” si „Saharna”.
Planurile prevad restabilirea conacurilor boieresti, reconstructia lacurilor, aflate pe teritoriul lor,
inventarierea dendrologica a vegetatiei forestiere si elaborarea masurilor de restabilire a vegetatiei
conform situatiei initiale. Planurile includ termenii de realizare a masurilor, institutiile responsabile
si finantele necesare pentru realizarea lor.
37. A întreprins RM masuri pentru organizarea si extinderea ariilor protejate pe un teritoriu natural
vast si relativ nedegradat si care se afla în pericol, asigurând protectia speciilor periclitate?
(hotarârea VII/28)
a) Nu
b) Nu, dar programele respective se elaboreaza
c) Da, se întreprind masuri modeste (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) Da, se întreprind masuri semnificative (rugam sa reflectati detaliat mai

X
jos)
Comentarii suplimentare cu privire la masurile întreprinse în scopul organizarii ori extinderii ariilor
protejate
Întru extinderea suprafetelor ariilor naturale protejate au fost întreprinse urmatoarele. Efectuate
cercetari privind crearea parcului national „Nistrul de Jos” pe o suprafata de cca 50 mii ha, se
efectueaza cercetari stiintifice în vederea luarii sub protectia statului a 4 sectoare de padure cu
suprafata totala de 400 ha. A fost atribuit statutul de monument de arhitectura peisajera parcului de
cultura si odihna „Valea Morilor” cu suprafata de 113,9 ha din mun. Chisinau, a fost luata sub
protectia statului si inclusa în fondul ariilor naturale protejate de stat Pestera Surprizelor din or.
Criuleni (ocolul silvic Criuleni).
În Parlament se afla proiectul de lege pentru includerea în fondul ariilor naturale protejate de stat
a sectorului fluviului Nistru , de la or. Dubasari pîna la satul Oxentea, cu suprafata de 1800 ha,
atribuind acestuia statutul de arie cu management multifunctional.
Urmare a inventarierii si reevaluarii stiintifice a obiectelor protejate s-au facut multiple propuneri
privind extinderea suprafetelor obiectelor existente protejate de stat, inclusiv au fost efectuate
cercetari si organizate întruniri cu populatia din zona adiacenta zonei umede din preajma or.
Straseni, privind instituirea statutului de zona umeda de importanta locala acestui sector. Dezacordul
populatiei pe problema data a stopat procesul de promovare a acestei idei la Guvern si Parlament.
3 8 .S u n t î n t r e p r i n s e d e c a t r e R M m a s u r i p e n t r u s o l u t i o n a r e a p r o b l e m e l o r d e
nereprezentativitate a ecosistemelor marine si a apelor interne în sistemele
existente nationale si regionale a ariilor protejate? (hotarârea VII/28)
a ) nu
69
b ) nu este aplicabil pentru tara
c) nu, dar se studiaza întrebare despre întreprinderea

masurilor respective
d ) da, se întreprind masuri modeste (rugam sa reflectati

detaliat mai jos)
e ) da, se întreprind masuri semnificative (rugam sa reflectati

X
detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la masurile, întreprinse pentru solutionarea

problemelor nereprezentativitatii ecosistemelor marine si a apelor interne în
sistemele nationale si regionale existente ale ariilor protejate
Se întreprind unele masuri pentru solutionarea problemelor
nereprezentativitatii a apelor interne în sistemele nationale ale ariilor protejate.
Sunt propuse zone umede noi pentru a fi luate sub protectia statului.
39. Sunt evidentiate de catre RM si realizate masuri practice, care contribuie la includerea în arii
protejate a terenurilor terestre si a landsafturilor marine, inclusiv masuri politice, masuri de
planificare si alte masuri (hotarârea VII/28)
a) nu
b) nu, dar în prezent se elaboreaza unele programe
c) da, sunt planificate si realizate unele masuri (rugam sa reflectati

X
detaliat mai jos)
d) da, sunt planificate si realizate un set de masuri (rugam sa reflectati

detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la masurile practice, care contribuie la încadrarea mai efectiva în
arii protejate a terenurilor de uscat si a landsafturilor marine, inclusiv a masurilor politice, masurilor
de planificare si a altor masuri
Se efectueaza inventarierea si reevaluarea stiintifica a obiectelor protejate, care contribuie la
includerea în ariile protejate a terenurilor noi reprezentative si valoroase din punct de vedere
stiintific.
Se efectueaza controlul asupra gestionarii corecte a terenurilor adiacente ariilor protejate.
Este la etapa de aprobare proiectul privind crearea retelei ecologice în ecosistemul Prutului de
Mijloc
40. Aplica RM principiile de conducere pentru efectuarea evaluarii impactului ecologic (EIE) la
proiecte si planuri în scopul aprecierii impactului acestor proiecte si planuri asupra ariilor protejate?
(hotarârea VII/28)
a) nu
b) nu, dar în prezent se elaboreaza principiile de conducere respective cu
privire la EIE
c) da, principiile de conducere cu privire la efectuarea EIE se aplica la

unele proiecte si planuri (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, principiile de conducere cu privire la efectuarea EIE se aplica la
X
toate proiectele si planurile respective (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la aplicarea EIE la proiecte si planuri pentru evaluarea impactului
acestor proiecte si planuri asupra ariilor protejate
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurator, precum si asupra diversitatii biolo gice, este
obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice, care intentioneaza sa desfasoare pe teritoriul
Republicii Moldova activitati complexe si potential periculoase pentru mediul înconjurator.
Regulamentul cu privire la evaluarea impactului asupra mediului înconjurator stipuleaza modul de
elaborare, coordonare si aprobare a documentatiei si include Lista obiectelor si activitatilor pentru
70
care documentatia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurator se elaboreaza în mod
obligatoriu la etapa anterioara celei de proiectare.
Întreprinderile proiectate si date în exploatare fara a dispune de avizul pozitiv al expertizei ecologice
de stat, si pentru care exista date care demonstreaza gradul sporit de impact al întreprinderii asupra
mediului înconjurator si sanatatii populatiei, vor fi supuse auditului ecologic, conform
Regulamentului privind auditul ecologi al întreprinderilor.
Este prevazuta procedura de efectuare a expres-auditului ecologic la întreprinderile ecologic
periculoase, pasibile de privatizare, sau în cazul schimbarii proprietarului (conform Regulamentului
privind evaluarea impactului întreprinderilor privatizabile asupra mediului înconjurator, aprobat prin
Hotarîrea Guvernului nr. 394 din 8.04.1998). Scopul acestuia – evaluarea si compensarea
prejudiciului cauzat mediului prin activitatea precedenta a întreprinderii, elaborarea planurilor de
investitii si implementarea masurilor de evitare a impactului negativ asupra mediului în viitor. De
mentionat, ca în toate aceste documente este prezent un capitol special, care stabileste
obligativitatea evaluarii impactului asupra ariilor protejate si conservarii diversitatii biologice.
41.Sunt evidentiate de catre RM lipsurile si barierele de drept si organizationale, care împiedica

organizarea si reglementarea efectiva a ariilor protejate? (hotarârea VII/28)
a) nu
b) nu, dar în prezent demareaza lucrarile respective
c) da, sunt evidentiate unele lipsuri si bariere (rugam sa reflectati detaliat

X
mai jos)
d) da, este evidentiat un set întreg de lipsuri si bariere (rugam sa

Comentarii suplimentare cu privire la evidentierea lipsurilor si barierelor de drept si organizationale,

care împiedica organizarea si reglementarea efectiva a ariilor protejate
Nu este respectat regimul de protectie al obiectelor si complexelor din fondul ariilor naturale
protejate de stat (pasunatul vitelor, extragerea substantelor minerale utile, cositul, braconajul,
taierile ilicite) din urmatoarele considerente: iresponsabilitatea administratiei publice locale si
detinatorilor funciari în vederea gestionarii corecte a ariilor protejate; nivelul scazut de
constientizare a populatiei; lipsa locurilor de munca pentru localnicii din preajma ariilor protejate;
contradictii în legislatia de mediu; penalitatile si amenzile foarte scazute pentru încalcarile comise;
privatizarea terenurilor din fondul ariilor naturale protejate; finantarea insuficienta a activitatilor în
ariile protejate; dezacordul populatiei (în unele cazuri) privind extinderea suprafetelor ariilor
protejate; lipsa terenurilor pentru extinderea pasunilor; lipsa monitoringului valorii stiintifice a
obiectelor din fondul ariilor naturale protejate
42. A efectuat RM evaluarea necesitatilor de potential pentru ariile nationale protejate si a

întemeiat vre -o programa de creare a potentialului? (hotarârea VII/28)
a) nu
b) nu, dar în prezent se efectueaza evaluarea X

c) da, evaluarea de baza este efectuata si sunt aprobate unele programe
(rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, este efectuata o evaluare minutioasa si sunt aprobate programe

complexe
Comentarii suplimentare cu privire la evaluarea necesitatilor de potential pentru ariile protejate si

constituirea programelor de creare a potentialului
În Republica Moldova sînt evaluate necesitatile de potential pentru ariile naturale protejate , dar nu-s
elaborate programe de creare a potentialului.
43. Se implementeaza de catre RM planurile de finantare durabila a sistemelor nationale de arii

protejate? (hotarârea VII/28)
a) nu X
b) nu, dar planul respectiv se elaboreaza
71
c) da, planul respectiv este implementat (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, planul respectiv se implementeaza (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Comentarii suplime ntare cu privire la realizarea planurilor de finantare stabila pentru suportul
sistemului national de arii protejate
În republica nu este elaborat un plan stabil de finantare. În conformitate cu prevederile legislatiei
nationale existente, finantarea obiectelor din fondul ariilor protejate ( rezervatiile stiintifice, parcurile
nationale, rezervatiile biosferei) se face de la bugetul de stat , din mijloace extrabugetare, din fonduri
ecologice, din donatii ale persoanelor fizice si juridice, inclusiv straine, din alte mijloace speciale.
Celelalte categorii de arii protejate se finanteaza de la bugetele locale, din Fondul Ecologic National,
din mijloacele detinatorilor de terenuri proprietate publica, din donatiile persoanelor fizice si juridice,
inclusiv straine, din alte surse financiare neinterzise de legislatie. Programele anuale de cercetari
stiintifice ale rezervatiilor stiintifice, parcurilor nationale, rezervatiilor biosferei, precum si ale
celorlalte categorii de arii protejate se finanteaza prin intermediul comenzii de stat si din mijloace
bugetare speciale gestionate de Consiliul stiintific general al fondului ariilor naturale protejate de
stat.
De mentionat ca de la bugetul de stat au fost alocate surse financiare numai pentru efectuarea
cercetarilor stiintifice. În general, protectia, reevaluarea stiintifica, inventarierea ariilor protejate,
precum si redresarea situatiei în unele dintre ele a fost sustinute financiar numai din Fondul Ecologic
National.
44. Se aplica în RM metodele, standardele, criteriile si indicatorii necesari pentru evaluarea

eficacitatii managementului ariilor protejate si reglementarea lor? (hotarârea VII/28)
a) nu
b) nu, dar metodele, standardele, criteriile si indicatorii respectivi se

elaboreaza
c) da, unele metode, standarde, criterii si indicatori sunt elaborati si se aplica

X
d) da, sunt elaborate si se aplica unele metode, standarde, criterii si indicatori
nationali si se folosesc unele metode, standarde, criterii si indicatori
internationali (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la metodele, standardele, criteriile si indicatorii pentru evaluarea

eficacitatii managementului ariilor protejate si reglementarea lor
Unul dintre instrumentele ma nagementului ecologic, folosite în Republica Moldova, sînt standardele
din sistemul ISO 14000, care în mod direct si indirect prevad implementarea managementului ariilor
protejate si diversitatii în ansamblu. Pentru evaluarea eficientii managementului ariilor protejate
exista un sir de alte instrumente.
În primul rînd, efectuarea controlului de stat privind respectarea regimului de protectie în ariile
protejate. Acest control se efectueaza de catre Inspectoratul Ecologic de Stat de comun cu organele
administratiei publice locale, organele de drept si ale afacerilor interne. În cazurile cînd se depisteaza
contraventii se întocmesc procese-verbale persoanelor respective.
Este introdus principiul „Poluatorul plateste”.
Totodata, sînt necesare cercetari în domeniul evaluarii impactului asupra biodiversitatii, a metodelor
de gospodarire a ariilor protejate, inclusiv, elaborarea recomandarilor cu privire la restabilirea ariilor
naturale degradate, tinînd cont de valoarea lor si posibilitatea implicarii populatiei locale în aceste
activitati, precum si unele modificari în legislatia nationala. Un rol important în evaluarea eficientii
managementului ariilor protejate îi revine monitoringului ecologic .
Boxa XLV.
72
Conform prevederilor SNPACDB suprafata ariilor protejate trebuie marita esential. Pîna în prezent au
fost incluse sau propuse pentru includere în Legea privind fondul ariilor naturale protejate urmatoarele
obiecte: Parcul de cultura si odihna „Valea Morilor” din mun. Chisinau, Peste ra Surprizelor din or.
Criuleni si un sector al lacului de acumulare Dubasari. La etapa de evaluare stiintifica privnd atribuirea
statului de arie protejata se afla patru sectoare de padure. O mare parte din prioritatile SNPACDB au
fost realizate de catre Oficiul „Biodiversitatea”, creat pe lînga Ministerul Ecologiei si Resurselor
Naturale. Au fost elaborate proiectele Legii privind zonele umede, Legii cu privire la reteaua ecologica
nationala, Legii regnului vegetal, Legii privind gradinile zoologice si altele. A fost elaborat si prezentat
pentru a obtine finantare proiectul „Dezvoltarea retelei ecologice în bazinul de acumulare al cursului de
mijloc al r. Prut”. În scopul confirmarii valorii stiintifice a ariilor protejate au fost efectuata reevaluarea
stiintifica a ariilor protejate din raioanele Briceni si Ocnita. Au fost întocmite pasapoarte pentru fiecare
obiect protejat, care urmeaza sa fie editate.
Din Fondul Ecologic National au fost finantate proiecte ce tin de restabilirea Parcului din s. Taul si
Parcului din s. Mîndîc si de evaluare stiintifica a terenurilor noi propuse pentru a fi luate sub protectia
statului.
Obstacole în implementarea prevederilor Strategiei: lipsa finantelor; iresponsabilitatea organelor
administratiei publice locale si detinatorilor funciari în ceea priveste respectarea regimului de protectie
al ariilor protejate; stoparea de catre autoritatile administratiei publice locale si populatie a procedurii
de instituire a statutului de arie protejata pentru terenurile noi; cuantumurile mici ale amenzilor si al
prejudiciului calculat si reparat, cauzat de activitatile incompatibile cu regimul de protectie al ariilor
naturale protejate de stat; lipsa cercetarilor în domeniul evaluarii impactului asupra ariilor protejate si
biodiversitatii; constientizarea insuficienta a populatiei în problemele protectiei biodiversitatii si ariilor
protejate .
Art ico lu l 8h) – Spec iile stra ine

45. Sunt identificate de catre RM speciile straine introduse pe teritoriul ei, si este oare implementata
sistema de urmarire a introducerii speciilor straine?
a) da
b) da, unele specii straine sunt identificate, dar sistemul de urmarire nu

este implementat
c) da, unele specii straine sunt identificate si sistemul de urmarire este

X
implementat
d) da, speciile straine care prezinta pericol sunt identificate si sistemul de

urmarire este implementat
46. ? A efectuat RM evaluarea riscurilor, provocate de introducerea speciilor straine, pentru

ecosisteme, habitate si specii?
a) nu
b) da, dar numai pentru unele specii straine care sunt periculoase (rugam
X
sa reflectati detaliat mai jos)
c) da, pentru majoritatea speciilor straine (rugam sa reflectati detaliat mai

jos)
Informatie suplimentara cu privire la evaluarea riscului pentru ecosisteme, habitate si specii,

provocat de introducerea speciilor straine
Pe teritoriul tarii au fost evidentiate circa 150 specii de animale invazive, printre care circa 100-120
73
afecteaza culturile agricole, 15 specii dauneaza padurilor.
Speciile de animale invazive alohtone sînt mai agresive, aducînd daune economice considerabile.
Folosirea metodelor de combatere neselectiva a daunatorilor culturilor agricole si silvice nu permite
pastrarea diversitatii faunei locale. Concomitent, prezenta masiva a speciilor invazive frîneaza
reproducerea normala a multor specii de insecte folositoare.
Dezvoltarea contactelor internationale constituie factorul principal al înmultirii speciilor ruderale
invazive. Multe dintre speciile invazive s-au naturalizat în Republica Moldova, intrînd în componenta
fitocenozelor artificiale si seminaturale, si se raspândesc mai departe (de exemplu, Grindelia
squarrosa, Ambrosia artimisiifolia, Xanthium albinum, Abutilon theophrasti, Mirabilis nyctaginea).
Majoritatea speciilor adventive au origine americana.
Multe specii animale alogene au fost introduse în mod deliberat, desi nu întotdeauna stiintific
argumentat. De exemplu, în a doua jumatate a secolului XX pe teritoriul Republicii Moldova au fost
aclimatizati cîinele-enot, ondatra, cerbul cu pete si fazanul. Pe parcursul anilor s-a observat ca
ondatra si cîinele -enot au devenit specii invazive, iar cerbul cu pete s-a dovedit periculos pentru
pastrarea speciei aborigene a cerbul comun.
Pentru Republica Moldova aceasta problema ramâne actuala la nivel floristic si faunistic datorita
faptului ca în ultimele doua decenii s-a depistat o expansiune a unor specii – Acer negundo, Carpinus
betulus, Robinia pseudoaccacia, Hyphantria cunea, Nyctereutes procyonoides s.a.
47. ? Sunt aprobate de catre RM masurile de preîntâmpinare a introducerii, de control sau de

lichidare a speciilor straine, care prezinta pericol pentru ecosisteme, habitate si specii?
a) Nu
b) Nu, dar se analizeaza masurile potentiale
c) Da, sunt implementate unele masuri (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
d) Da, sunt implementate masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai

jos)
Informatie suplimentara cu privire la masurile de preîntâmpinare a introducerii, de control sau de

lichidare a speciilor straine, care prezinta pericol pentru ecosisteme, habitate ori specii
Pe teritoriul Moldovei trec granitele arealurilor unor specii de plante si animale, factor care
determina vulnerabilitatea lor în fata presiunii antropice.
Cercetarile în republica privind evaluarea riscurilor asupra ecosistemelor, biodivesitatii autohtone ,
sînt la etapa de încercari.
Plantele invazive trebuie sa fie studiate si luate sub control, deoarece multe dintre ele prezinta un
pericol potential pentru mediu, sanatatea omului si agricultura. Sînt necesare masuri ce nu ar
permite patrunderea si rapîndirea lor în viitor pe teritoriul tarii.
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (art. 26 si 98 ) stipuleaza, ca introducerea în
ariile naturale protejate a speciilor de plante si animale straine zonei respective , care polueaza
fondul genetic autohton se considera contraventii.
Este necesara interzicerea totala a cresterii si folosirii în sectorul silvic a speciilor introducente
agresive Acer negundo, Amorfa fruticosa, Acer dosicarpum si extragerea lor totala sau partiala în
timpul taierilor de îngrijire; când se taie, în primul rând, toate exemplarele de specii sus-mentionate,
iar în padurile de cvercinee se mai extrag si exemplarele de Robinia pseudoacacia.
În acelasi timp, atât cadrul politic existent la nivel national, cât si instrumentele politicii în acest
domeniu, nu sunt puse la punct. In acest context, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a
organizat în octombrie 2003, sub auspiciile Consiliului Europei, un seminar stiintific regional privind
speciile invazive. S-a mentionat ca Strategia Europeana privind speciile invazive poate servi drept un
ghid util pentru elaborarea politicii nationale în acest domeniu.
Perfectionarea cadrului legal si administrativ existent ar presupune, în primul rând, desemnarea
unei autoritati nationale pentru a conduce si coordona eforturile diferitor institutii în acest domeniu,
elaborarea si implementarea unei Strategii nationale privind speciile invazive, elaborarea si
promovarea unor mecanisme financiare eficiente.
Unul dintre primii pasi ar urma sa fie organizarea monitorizarii acestor specii, elaborarea unei liste
complete a speciilor invazive, crearea unei retele de informare si instruirea specialistilor în domeniul
speciilor invazive. În baza acestor actiuni ar urma sa se ia masuri de prevenire si combatere
(elaborarea unui plan pentru institutiile nationale de specialitate pentru prevenirea introducerii
speciilor invazive si a unor metode de raspuns rapid la introducerile detectate).
Nu în ultimul rând ar trebui întreprinse masuri pentru informarea si constientizarea publicului în
legatura cu aceasta problema, inclusiv prin introducerea informatiei respective în programele de
informare si educatie.
Plantele invazive trebuie luate sub contro l pentru ca multe dintre ele prezinta un pericol potential
74
pentru mediu, sanatatea omului si agricultura. Sunt necesare masuri ce nu ar permite sau ar limita
patrunderea si raspândirea lor pe teritoriul tarii în viitor.
Sînt implementate unele masuri de combatere a artarului american în Rezervatia stiintifica „Padurea
Domneasca”. Au fost testate un sir de metode de excludere a acestei specii de artar.
48. ? Sunt elaborate de catre RM (în cadrul întrebarilor ce tin de speciile invazive) mecanismele de
realizare a cooperarii internationale, inclusiv schimb de experienta avansata, si daca participa RM la
acest schimb? (hotarârea V/8)
a) nu
b) da, mecanismele cooperarii bilaterale
c) da, mecanismele cooperarii regionale si/ori subregionale X
d) da, mecanismele cooperarii multilaterale
49. ? Aplica RM abordari ecosistemice, abordari precaute si biogeografice (în dependenta de

împrejurari) în cadrul lucrarilor ce tin de speciile straine invazive? (hotarârea V/8)
a) nu
b) da (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
Comentarii suplimentare cu privire la aplicarea abordarilor ecosistemice, precaute si biogeografice în

cadrul lucrarilor cu speciile straine invazive
Abordari ecosistemice se aplica în Republica Moldova. Masuri de precautie se întreprind, dar
problema trebuie abordata la nivel national. În ecosistemele forestiere abordari precaute se
întreprind de catre serviciile fitosanitare. Nu se acorda atentia cuvenita de catre serviciile vamale
controlului importului speciilor straine.
Implementarea proiectului “Dezvoltarea retelei ecologice în bazinul de acumulare al cursului de
mijloc al r. Prut” presupune masuri de eradicare a artarului american Acer negundo de pe teritoriul
rezervatiei stiintifice „Padurea Domneasca”. Aceasta va servi drept studiu de caz pentru abordarea
problemei speciilor invazive din ecosistemele naturale.
50. A identificat RM cerintele nationale si prioritatile referitor la aplicarea Principiilor de administrare

(hotarârea VI/23)
a) Nu
b) Nu, dar în prezent se determina necesitatile si prioritatile
c) Da, necesitatile si prioritatile nationale sunt determinate (rugam se

X
reflectati mai jos lista unor necesitati si prioritati)
Comentarii suplimentare despre determinarea necesitatilor si prioritatilor nationale referitor la

aplicarea Principiilor de administrare
În Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice sînt stipulate
prioritatile nationale privind problema data.
51. Este creat în RM mecanismul pentru coordonarea programelor nationale în scopul aplicarii
Principiilor de administrare (hotarârea VI/23)
a) nu
b) nu, dar mecanismele se elaboreaza
c) da, mecanismele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
Comentarii suplimentare cu privire la mecanismele create pentru coordonarea programelor nationale

în scopul aplicarii Principiilor de administrare
În Moldova este organizat Sistemul de control de Carantina.
75
52. Este efectuata în RM o sinteza a politicilor, legislatiei si a institutiilor respective tinând cont de
Principiile de administrare si daca au fost oare corectate ori create politici, legislatia si institutiile?
(hotarârea VI/23)
a) nu
b) nu, dar trecerea în revista se efectueaza
c) da, trecerea în revista este efectuata si sunt înaintate propuneri de

X
ajustare (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, ajustarea si dezvoltarea politicilor, a legislatiei si a institutiilor se

realizeaza în prezent
e) da, unele ajustari si dezvoltarea politicilor, a legislatiei si a institutiilor sunt

finisate (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara despre trecerea în revista, ajustarea sau dezvoltarea politicilor, a legislatiei
si a institutiilor tinând cont de Principiile de administrare
Sistemul de Carantina se perfecteaza conform cerintelor actuale.
53. Contribuie RM la extinderea cooperarii între diferite sectoare în scopul sporirii eficacitatii de
preîntâmpinare a introducerii, detectarii la timp, lichidarea si/sau combaterea speciilor straine
invazive? (hotarârea VI/23)
a) nu
b) nu, dar se analizeaza mecanisme potentiale de coordonare

c) da, mecanismele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
Informatie suplimentara cu privire la cooperarea dintre diferite sectoare
Raspândirea speciilor adventive depinde de activitatea autoritatilor de carantina. Aceste servicii sunt
abilitate sa întreprinda masuri pentru neutralizarea si prevenirea raspândirii unor asemenea specii.
Masuri au fost luate în ultima vreme în raport cu asemenea specii ca Euphorbia dentata, Cenchurus
pauciflorus, Acer negundo. Este stabilita o colaborare între Academia de Stiinte a Moldovei, Serviciul
Vamal si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
54. Coopereaza RM cu partenerii de comert si tarile vecine în scopul combaterii pericolului provenit
de la speciile straine pentru biodiversitate în ecosistemele care traverseaza hotarele internationale
(hotarârea VI/23)
a) Nu
b) Da, se elaboreaza programele respective de cooperare X
c) Da, programele respective sunt implementate (rugam sa reflectati

detaliat mai jos despre masurile întreprinse în acest scop)
Informatie suplimentara despre cooperarea cu partenerii de comert si tarile vecine

Republica Moldova în prezent colaboreaza cu tarile vecine privind combaterea pericolului provenit de
la speciile straine. O asemenea colaborare ar trebui dezvoltata si în continuare , în primul rînd, cu
România si Ucraina în cadrul conventiilor internationale (Conventia privind conservarea vietii
salbatice si habitatelor naturale din Europa, Conventia privind diversitatea biologica), cât si în cadrul
initiativelor regionale de cooperare în zonele transfrontaliere, coordonarea activitatii cu organizatiile
internationale care au experienta în domeniu, cercetarile complexe ale cailor de migrare si de
patrundere a speciilor invazive în comunitatile vegetale si faunistice locale.
Accentul se va pune si pe stimularea activitatilor ce tin de constientizarea publicului în acest
domeniu.
55. Dezvolta RM capacita ti pentru a folosi evaluarile de risc în scopul combaterii pericolului provenit
de la speciile invazive pentru biodiversitate si incorporeaza asa metodologii în evaluarile impactului
de mediu (EIM) si evaluarile strategice de mediu (ESM)? (hotarârea VI/23)
76
a) Nu
b) Nu, dar în prezent asemenea programe se elaboreaza X
c) Da, se întreprind unele masuri de creare a capacitatilor în acest

domeniu (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) Da, se realizeaza masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la crearea potentialului de combatere a pericolelor create de

speciile straine invazive.
Riscurile de la introducerea în mediul înconjurator a speciilor invazive sînt evaluate , dar nu
îndeajuns. Sînt efectuate cercetari stiintifice, în baza carora ar putea fi elaborate metode de
combatere a speciilor invazive. Cercetari mai generale se efectueaza avînd ca subiect caile de
migratie, si controlul importului acestor specii de catre agentii economici.
Anual se efectueaza inventarierea speciilor invazive, se cerceteaza metodele de înmultire, caile de
migratie, progresul sau regresul starii arealurilor. Odata cu aparitia noilor specii ele se includ într-o
lista speciala cu indicarea timpului patrunderii, locului de crestere, iar speciile disparute se exclud din
lista.
SNPACDB si SDDSF din Republica Moldova prevede interzicerea substituirii padurilor autohtone prin
introducenti si specii exotice.
56. A elaborat RM masuri financiare si alte politici si instrumente pentru stimularea activitatilor de
reducere a pericolelor provenite de la speciile invazive straine? (hotarârea VI/23)
a) Nu
b) Nu, dar masuri relevante si politici sunt în curs de elaborare
c) Da, unele masuri, politici si instrumente sunt elaborate (rugam sa

X
d) Da, se aplica masuri complexe si instrumente (rugam sa reflectati

detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la elaborarea masurilor financiare si alte politici si instrumente

pentru s timularea activitatilor de reducere a pericolelor, provenite de la speciile straine invazive
În Republica Moldova este elaborata o politica nationala cu privire la speciile invazive, nu este
evaluat eventualul risc pentru ecosistemele naturale, pentru habitatele si speciile autohtone în
procesul de introducere a speciilor straine. La fel nu este evaluat prejudiciul care poate fi adus
speciilor autohtone si în general ecosistemelor în urma interventiei acestor specii. De asemenea, nu
sînt exista instrumente pentru stimularea activitatilor ce tin de reducerea pericolelor provenite de la
speciile invazive. Activitatile ce tin de efectuarea cercetarilor stiintifice în acest domeniu se
finanteaza de la bugetul de stat.
Boxa XLVI.
d)rezultatele realizarii Strategiei nationale si a Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii
biologice;
e)aportul la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;
f)obstacolele, întâmpinate în procesul de realizare a Strategiei.
Planul de actiuni în domeniul protectiei speciilor (Compartimentul III.10 al Planului de actiune în

domeniul conservarii diversitatii biologice) prevede extinderea în anii 2002-2004 a cercetarilor asupra
speciilor adventive si invazive de plante si animale si asupra rolului lor ecologic. Aceste cercetari urmau
a fi efectuate de catre Academia de Stiinte a Moldovei cu suport financiar din bugetul de stat, surse
internationale si fondurile ecologice. Din lipsa surselor financiare suficiente n-a fost posibila
77
implementarea totala a acestor prevederi.
Prin asistenta tehnica si financiara din partea organizatiilor internationale pentru implementarea
proiectului „Dezvoltarea retelei ecologice în bazinul de acumulare al cursului de mijloc al rîului Prut ”,
va fi posibila realizarea unor masuri de prevenire si combatere a speciilor invazive. De mentionat ca
situatia privind combaterea speciilor invazive devine mai favorabila în sectorul forestier. Elaborarea
programelor si proiectelor pentru aceste activitati pot fi sustinute financiar din mijloacele obtinute de
la comercializarea produselor lemnoase si din alte mijloace proprii, precum si din asistenta tehnica din
partea organizatiilor internationale.
Principale obstacole în impleme ntarea prevederilor Strategiei nationale si Planului de actiune în
domeniul conservarii diversitatii biologice sînt urmatoarele: lipsa finantelor si planurilor de masuri
privind speciile invazive, lipsa informatiilor stiintifice privind evaluarea riscurilor speciilor invazive
asupra ecosistemelor, speciilor autohtone si conservarii diversitatii în general, precum si metodele de
combatere a acestor specii.
Art ico lu l 8 j ) – Cu nost in te trad it iona le s i preveder ile respect ive a le

Convent ie i.
T GUR
57. A creat si a dezvoltat RM programe de fortificare a capacitatilor în scopul atragerii la o
participare efectiva si crearea conditiilor pentru o atare participare a fermierilor mici, populatiei
indigene si a comunitatilor locale si a altor componente în procesul de luare a deciziilor cu privire la
Tehnologiile Genetice de Utilizare Restrictiva (TGUR)
a) nu
b) nu, dar unele programe se elaboreaza X
c) da, unele programe sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai

jos)
d) da, sunt implementate programe complexe (rugam sa reflectati detaliat mai
jos)
Informatie suplimentara cu privire la programele de fortificare a capacitatilor în scopul atragerii la o

participare efectiva si crearea conditiilor pentru o atare participare a fermierilor mici, populatiei
indigene si a comunitatilor locale si a altor componente în procesul de luare a deciziilor cu privire la
Tehnologiile Genetice de Utilizare Restricta (TGUR)
Prin ordinul ministrului ecologiei si resurselor naturale nr nr. 19 din 10.02.2004 a fost aprobat
Regulamentul cu privire la informarea si consultarea publicului la luarea deciziilor în domeniul
organismelor modificate genetic. În Anexa nr.1 a Regulamentului sînt indicate grupurile de public
interesat: consumatorii, medicii, fermierii, importatorii de seminte si de produse alimentare, ONG-
urile, profesorii, tineretul, comunitatea stiintifica, mass-media.
Anexa nr. 2 include genurile de activitate cu utilizarea organismelor modificate genetic supuse
procedurii de participare a publicului.
Cadrul national în domeniul conservarii diversitatii biologice prevede elaborarea Planului pentru
dezvoltarea mecanismului de informare, educatie si participare a publicului, care ar include
informarea si consultarea publicului, educatia si pregatirea cadrelor.
Pe parcursul derularii proiectului „Dezvoltarea cadrului national de biosecuritate în Republica
Moldova” au fost organizate seminare la nivel local, national si international pe problemele
constientizarii si participarii publicului la luarea deciziilor privind reglementarea activitatilor ce se vor
desfasura cu organisme modificate genetic.
Starea si tendintele
58. A acordat RM suport comunitatilor indigene si locale în efectuarea cercetarilor în teren pentru
determinarea starii lucrurilor, tendintelor si factorilor de pericol în legatura cu cunostintele, inovatiile
si practicile aplicate de comunitatile indigene si locale? (hotarârea VII/16)
a) nu X
b) nu, dar suportul pentru cercetarile relevante se precauta
c) da (rugam sa prezentati informatia despre cercetarile efectuate)
78
Informatie suplimentara despre cercetarile efectuate în scopul determinarii starii lucrurilor,
tendintelor si factorilor de pericol în legatura cu cunostintele, inovatiile si practicile aplicate de
comunitatile indigene si locale si despre masurile prioritare desemnate
Nu sînt efectuate cercetari în scopul determinarii factorilor de pericol în legatura cu cunostintele si
practicile comunitatilor indigene. Cercetarile vor fi efectuate dupa dotarea Centrului pentru securitate
biologica cu utilaj necesar si acreditarea lui în modul stabilit.
Regulamentul AKWE:Kon
5 9 . A in itia t RM tre ce rea în re vis ta a în tre ba rilo r ju rid ice s i o rga n iza tio na le cu p rivire la e fe ctu a rea
e va lu a rii imp a ctu lu i so cia l, e co lo g ic s i as up ra cu ltu rii, în s co pu l in clu de rii ce rin te lo r Reg u la me ntu lu i
AKW E :Ko n în le g is la tia na tiona la , po litici s i p ro ced u ri?
a) nu X
b) nu, dar trecerea în revista va fi efectuata în curând
c) da, trecerea în revista este efectuata (rugam sa reflectati detaliat mai

jos despre trecerea în revista)
Informatie suplimentara cu privire la trecerea în revista
6 0 . A a p lica t RM Re g u la men tu l AKWE :Ko n re fe rito r la ca re va p ro ie cte , imp le me n ta re a ca ro r se

p re co n iz a în lo cu rile de a mp lasa re a o b ie cte lo r sa cre s i/o ri pe te ren u rile s i în a cva to rii, o cu pa te
tra d itio na l de co mu n ita tile in d ige ne s i lo ca le (h ota râ re a VII/1 6 )
a) nu X
b) nu, dar trecerea în revista a Regulamentului AKWE:Kon este în derulare
c) da, intr-o masura anumita (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, într-o masura semnificativa (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la proiectele la care se aplica Regulamentul AKWE:Kon
Crearea capacitatilor si Participarea Comunitatilor Indigene si locale

61. A întreprins RM careva masuri pentru extinderea si sporirea capacitatilor comunitatilor indigene
si locale de a fi efectiv încadrate în procesul de luare a deciziilor ce tin de aplicarea cunostintelor
traditionale ale lor, inovatiilor si practicilor relevante pentru conservarea si utilizarea durabila a
biodiversitatii? (hotarârea V/16)
a) nu
b) nu, dar unele programe se elaboreaza
c) da, unele masuri sunt întreprinse (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la masurile pentru extinderea si întarirea capacitatilor

comunitatilor indigene si locale
Republica Moldova a ratificat Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, justitie si
participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului la 7 aprilie 1999. Totodata,
actele legislative si normative existente, precum sînt Legea privind expertiza ecologica si evaluarea
impactului asupra mediului înconjurator, Legea privind protectia mediului înconjurator si
Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu, stipuleaza
obligativitatea si procedura antrenarii publicului la adoptarea deciziilor la nivel local si national.
În ultimul timp se renasc traditiile utilizarii resurselor nelemnoase ale padurii (plante medicinale,
pomusoare, împletitul din lozie, cultivarea nucilor etc.), care deschid unele posibilitati de aplicare a
cunostintelor traditionale si utilizare a lor în conservarea si dezvoltarea durabila a biodiversitatii
padurilor.
Din Fondul Ecologic National si Fondurile Ecologice Locale sînt sustinute proiecte din teritorii care
tin de restabilirea ecosistemelor ca habitate ale pasarilor migratoare, restabilirea parcurilor vechi,
79
aleilor de arbori si alt. Cetatenii sînt în drept sa faca propuneri privind luarea sub protectia statului a
obiectelor si complexelor naturale.
62. A elaborat RM mecanismele respective, regulamente, acte legislative ori alte initiative pentru
activizarea si stimularea participarii active a comunitatilor indigene si locale în procesul de luare a
deciziilor, planificarea politicii, elaborarea si realizarea activitatilor cu privire la conservarea si
utilizarea durabila a biodiversitatii la nivel international, regional, subregional, national si local?
(hotarârea V/16)
a) nu
b) nu, dar mecanismele relevante, principiile de administrare si actele

X
normative se elaboreaza
c) da, unele mecanisme, regulamente, acte normative sunt implementate

Informatie suplimentara cu privire la mecanismele elaborate, regulamentele si actele legislative

Conform Regulamentului privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de
mediu, implicarea publicului în procesul de elaborare a deciziilor privind activitatea economica,
proiectele de constructie si reconstructie cu impact asupra mediului, consultarea publicului este
asigurata de catre autoritatile de mediu si ale administratiei publice locale. Cheltuielile legate de
procedura de consultare a populatiei vor fi suportate de catre persoanele fizice sau juridice, care
vor finanta elaborarea documentatiei respective.
Implicarea publicului în procesul elaborarii proiectelor de legi, regulamente, programe si alte
normative se va efectua prin informarea lui despre lansarea acestor activitati de catre autoritatea
centrala pentru mediu, care va suporta toate cheltuielile aferente.
Cheltuielile pentru antrenarea publicului în luarea deciziilor privitor la elaborarea legilor,
regulamentelor, programelor si altor acte normative vor fi acoperite din Fondul Ecologic National.
Responsabilitatea pentru antrenarea publicului în elaborarea proiectelor si programelor de
dezvoltare economica si sociala , care prevad folosirea resurselor naturale cu impact considerabil, o
poarta autoritatea centrala de mediu, cheltuielile respective fiind suportate de catre beneficiar.
63. A elaborat RM mecanismele pentru promovarea participarii depline si efective a co munitatilor

indigene si locale, inclusiv propuneri concrete pentru participarea deplina, activa si efectiva a femeilor
în realizarea tuturor elementelor programei de lucru? (anexa la hot. V/16)
a) nu
b) nu, dar mecanismele respective se elaboreaza
c) da, me canismele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
Comentarii suplimentare cu privire la mecanismele pentru promovarea participarii depline si efective

a femeilor comunitatilor indigene si locale în realizarea tuturor elementelor programelor de lucru
Regulamentul privind antrenarea publicului în elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu, aprobat
prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 72 din 25.01.2000, prevede mecanismul de
antrenare.
În Republica Moldova, la antrenarea societatii civile în protectia mediului participa urmatoarele
grupe: ONG-urile, în special cele de mediu, institutiile de învatamînt superior, colegiile, scolile,
gimnaziile si liceele, proprietarii terenurilor, grupurile etnice si religioase, sindicatele si alte
organizatii de muncitori, membrii comunitatii, inclusiv femeile, mass-media. Eficienta implicarii
societatii civile este manifestata prin diferite forme de colaborare sectoriala si intersectoriala. În
municipiul Chisinau de mai multi ani exista un grup de circa 15 organizatii, care coopereaza
permanent la realizarea diferitor proiecte ecologice prilejuite de Ziua Pamîntului, Ziua Internationala
privind conservarea diversitatii biologice, Ziua Internationala a Mediului, alte evenimente legate de
protectia mediului. Activitatile de plantare a arborilor s-au efectuat prin instituirea bilunarului de
mediu pe întreg teritoriul tarii. Presa, radioul si televiziunea sînt un sprijin informational considerabil
al societatii civile. La dispozitia publicului larg sînt publicatiile „Natura”, „Ave Natura”, „Vreau sa stiu”,
revista stiintifica de informatie si cultura ecologica „Mediul ambiant”, revista trimestriala
”Alternative”, buletinele informative ale REC Moldova, emisiunile radiofonice „Ecoterra”. Pentru elevi
se editeaza revista lunara „Cultura”. Femeile fac parte din categoria publicului interesat si sînt
implicare în mod direct în procesul de adoptare a deciziilor de mediu.
80
Suportul pentru implementare
64. A constituit RM comitete consultative nationale, subregionale si/sau regionale a comunitatilor
indigene si locale cu privire la biodiversitate?
a) nu X
b) nu, dar lucrarile respective se efectueaza
c) da
65. Acorda RM ajutor organizatiilor comunitatilor indigene si locale în petrecerea conferinte lor
regionale cu scopul discutiilor rezultatelor deciziilor Conferintei Partilor si pregatirea catre conferinte
în cadrul Conventiei?
a) nu
b) da (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
Informatie suplimentara cu privire la rezultatele conferintelor regionale
Asemenea conferinte se organizeaza prin intermediul ONG-urilor si sînt sustinute financiar din
Fondurile Ecologice Locale si Fondul Ecologic National, precum si din granturile obtinute pentru
realizarea proiectelor din domeniu.
66. Acorda RM suport financiar si de alta natura comunitatilor indigene si locale în elaborarea
planurilor proprii de dezvoltare a comunitatilor si conservare a biodiversitatii, care ar permite unor
astfel de comunitati sa adopte o abordare strategica, complexa si pe etape, acceptabila din punct de
vedere al culturii, pentru necesitatile în domeniul dezvoltarii în corespundere cu scopurile si
obiectivele comunitatii?
a) nu
b) da, într-o anumita masura (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
c) da, într-o masura semnificativa (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara despre ajutorul acordat
Suport financiar nu se acorda comunitatilor pentru elaborarea planurilor de dezvoltare a

comunitatilor. Suport financiar se acorda, în limitele posibilitatilor pentru extinderea suprafetelor
ariilor naturale protejate, spatiilor verzi, restaurarea parcurilor vechi, luarea sub protectia statului a
arborilor seculari, terenurilor noi de valoare înalta.
Boxa XLVII
d)rezultatele realizarii Strategiei nationale si a Planului de actiune în domeniul conservarii
diversitatii biologice;
În SNPACDB sînt stipulate prevederi ce tin de elaborarea unui program complex de instruire ecologica
si participare activa a comunitatilor indigene si locale în elaborarea programelor de dezvoltare, la
luarea deciziilor în problemele de mediu. Legislatia de me diu prevede antrenarea publicului la toate
nivele în luarea deciziilor de mediu.
Au fost organizate un sir de seminare cu participarea comunitatilor locale din zona Nistrului de Jos
privind crearea Parcului national „Nistrul de Jos” si crearea retelei ecologice în sectorul Prutului de
Mijloc.
În municipiul Chisinau de mai multi ani exista un grup de circa 15 organizatii, care coopereaza
permanent la realizarea diferitor proiecte ecologice prilejuite de Ziua Pamîntului, Ziua Internationala
81
privind conservarea diversitatii biologice, Ziua Internationala a Mediului, alte evenimente legate de
protectia mediului. Activitatile de plantare a arborilor s-a efectuat prin instituirea bilunarului de mediu
pe întreg teritoriul tarii. Presa, radioul, si televiziunea sînt un suport informational considerabil al
societatii civile. La dispozitia publicului larg sînt publicatiile „Natura”, „Ave Natura”, „Vreau sa stiu”,
revista stiintifica de informatie si cultura ecologica „Mediul ambiant”, revista trimestriala ”Alternative”,
buletinele informative ale REC Moldova, emisiunile radiofonice „Ecoterra”. Pentru elevi se editeaza
revista lunara „Cultura”.
Art ico lu l 9 – Con servarea ex-sit u

67. ? La articolul 9 (a) si (b): A adoptat RM masuri pentru conservarea ex-situ a componentelor
diversitatii biologice native pentru RM si originare din afara hotarelor RM?
a) Nu
b) nu, dar se trec în revista masurile potentiale
c) da, anumite masuri sunt adoptate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) x
d) da, sunt adoptate masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la masurile adoptate pentru conservarea ex-situ a componentelor

diversitatii biologice native pentru RM si originare din afara hotarelor RM
Biodiversitatea ex-situ a Republicii Moldova include, în primul rînd, taxoni de plante si animale
autohtone domesticite, dar si diverse specii, soiuri, forme introduse si pe larg utilizate în ramurile
economiei nationale (medicina, industria alimentara, tehnica etc.), inclusiv activitati de ameliorare a
starii mediului. Ponderea genofondului biotic autohton, mentinut si utilizat în conditii ex-situ, este mult
mai mare decît a celui de origine autohtona si constituie cca 14 000 de specii. SNPACDB prevede planul
de actiune în domeniul protectiei ex-situ a biodiversitatii. Conform acestui plan a fost elaborata si
aprobata Legea nr.755-XV din 21.12.2001privind securitatea biologica . Implementarea activitatilor în
domeniul protectiei ex-situ a biodiversitatii necesita 374 000 dolari SUA.
68.? La articolul 9 (c): A adoptat RM masuri de reîntroducere a speciilor periclitate în habitatele lor
naturale cu conditiile respective?
a) Nu
c) da, unele masuri sunt întreprinse(rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai

jos)
Informatie suplimentara cu privire la reintroducerea speciilor periclitate în habitatele lor naturale cu

conditiile respective
Conservarea in-situ a speciilor de plante este prevazuta în SNPACDB nationala si Primul raport national
cu privire la diversitatea biologica. Lumea vegetala a Republicii Moldova include 5513 specii de plante.
Problema reducerii diversitatii speciilor este una de ordin global. Starea populatiilor speciilor de plante
vulnerabile si periclitate se afla într-un declin continuu. În prima editie a Cartii Rosii a Republicii
Moldova (1978) au fost incluse 26 specii de plante, iar în editia a 2-a (2001) - 117 specii de plante si 9
specii de ciuperci. Din numarul total de plante periclitate si vulnerabile 46 specii sînt caracteristice
ecosistemelor forestiere, 31 - ecosistemelor de stepa, 18 - ecosistemelor de lunca, 18 - ecosistemelor
petrofite si 4 specii - pentru ecosistemele acvatice. În Cartea Rosie Europeana sînt incluse Crinul de
balta (Trapa natans) si Papucul Venerei (Cypripedium calceolus L).
În scopul protectie i speciilor este necesar:
• stabilirea unui sistem de inventariere sistemica si monitoring a speciilor periclitate si elaborarea
metodelor de protectie a acestora
• pregatirea programelor de actiune pentru speciile pe cale de disparitie la nivel national si
international.
69.? La articolul 9(d): A aprobat RM masuri pentru reglementari si reglari a extragerii resurselor
biologice din habitatele lor naturale în scopul conservarii ex-situ, într-o maniera care nu ar periclita
ecosistemele si populatiile speciilor in-situ?
82
a) Nu
Informatie suplimentara cu privire la masurile pentru reglementari si reglari a extragerii resurselor

biologice din habitatele lor naturale în scopul conservarii ex-situ, într-o maniera care nu ar periclita
ecosistemele s i populatiile speciilor in-situ
În activitatile de conservare a diversitatii biologice o atentie mare se acorda dezvoltarii si protectiei

fondului genetic în afara habitatelor naturale ex-situ prin conservarea speciilor în gradini botanice si
zoologice, asigurarea supravietuirii, reproducerii în ecosistemele naturale, în special a celor rare si
periclitate.
Boxa XLVIII
b) Au fost stabiliti indicatorii de baza ai monitoringului eficientei realizarii Conventiei privind

diversitatea biologica. La fel au fost stabilite nivelurile si componentele evaluarii si conservarii
diversitatii biologice si preconizate obiectivele de viitor. Indicatorii de baza vor fi utilizati pentru
elaborarea Rapoartelor Nationale despre realizarea cerintelor Conventiei privind diversitatea
biologica, asigurarea bazei informationale în ce priveste luarea deciziilor politice, activitatile
structurilor institutionale de baza în domeniul respectiv si informarea publicului. Se efectueaza
monitoringul componentelor biodiversitatii, îndeosebi a celor care necesita masuri stringente de
conservare si care pot fi utilizate durabil. Se evidentiaza si controleaza factorii care au un impact
puternic negativ asupra conservarii biodiversitatii.
d) A fost elaborata Lista speciilor de plante si animale de importanta internationala si nationala ce
necesita protectie prioritara. În aceasta lista sînt incluse specii de plante si animale protejate în cadrul
Conventiei privind conservarea vietii salbatice si habitatele naturale din Europa (Berna, 1979),
Conventiei privind conservarea speciile migratoare de animale salbatice (Bonn,1979) si Conventiei
privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES,
Washington, 1973), iar la nivel national - speciile periclitate si cele incluse în Cartea Rosie a Republicii
Moldova. Au fost trasate obiectivele de perspectiva pentru optimizarea raportului suprafetelor
ecosistemelor naturale si a celor antropizate.
În SNPACDB si Primul raport national cu privire la diversitatea biologica a fost stabilit pentru
implementare un complex de masuri privind restabilirea si conservarea biodiversitatii la toate
nivelurile: genetic, specific si ecosistemic.
În protectia speciilor în afara habitatelor naturale (ex-situ) o mare atentie se acorda dezvoltarii si
protectiei fondului genetic. Printre actiunile prioritare în acest domeniu sînt:
- înregistrarea si evaluarea plantelor cultivate, animalelor domestice, colectiilor de plante si
microorganisme, certificarea si asigurarea lor cu fondurile necesare;
- optimizarea capacitatilor institutionale ale bancilor de gene de plante cultivate;
- conservarea speciilor în gradinile botanice si zoologice, asigurarea supravietuirii, reproducerii
si reintroducerii în ecosistemele naturale, în special a celor rare si periclitate.
Printre obstacolele principale întîmpinate în procesul de realizare a SNPACDB pot fi mentionate:
- incapacitatea bugetului de stat si a celui local de a finanta suficient masurile necesare pentru
conservarea si restabilirea diversitatii biologice;
imperfectiunea mecanismului economic-financiar, care nu stimuleaza conformarea agentilor
economici la cerintele de mediu.
83
Art ico lu l 10 – U t ilizarea durab ila a compo nente lor d ivers itat ii
b io log ice
70 ? La articolul 10 (a): A integrat RM consideratiunile de conservare si utilizare durabila a
resurselor biologice în procesul de luare a deciziilor la nivel national?
a) nu
b) nu, dar se întreprind masuri X
c) da, în unele sectoare relevante (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, în majoritatea sectoarelor relevante (rugam sa reflectati detaliat mai

jos)
Informatie suplimentara cu privire la integrarea consideratiunilor de conservare si utilizare durabila

a resurselor biologice în procesul de luare a deciziilor la nivel national
Programele, strategiile, conceptiile, actele legislative si normative în domeniul dezvoltarii durabile a

resurselor biologice si în domeniul mediului contin compartimente si consideratiuni privind
conservarea si utilizare durabila a resurselor biologice (vezi SNPACDB cap.II Strategia Conservarii
Biodiversitatii, pct. 1 Scopul strategiei)
71? La articolul 10(b): a adoptat RM masuri cu privire la utilizarea resurselor biologice pentru ca sa
evite ori minimalizeze impactul negativ asupra biodiversitatii?
a) nu
b) nu, dar masurile potentiale se trec în revista
c) da, unele masuri sunt întreprinse(rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
Informatie suplimentara cu privire la masurile adoptate în domeniul utilizarii resurselor biologice

pentru a evita ori minimaliza impactul negativ asupra biodiversitatii
În Republica Moldova exista un sistem legal de supraveghere a utilizarii resurselor naturale.
Dobîndirea, extragerea si colectarea resurselor naturale (animale, plante, resurse minerale, resurse
biologice acvatice, produse lemnoase etc.) si importul/exportul acestora sunt supuse autorizarii. În
acest scop se elibereaza urmatoarele documente: autorizatie pentru colectarea/dobîndirea animalelor
si plantelor; autorizatie pentru pescuit; autorizatie pentru taierea vegetatiei forestiere; acord de
mediu pentru import/export a animalelor/plantelor; certificate pentru înregistrarea colectiilor de
animale/plante; Permis/certificat CITES.
Controlul departamental asupra folosirii resurselor naturale tine de organele de stat care le
gestioneaza (de exemplu, în fondul forestier de stat acest control se efectueaza de ca tre autoritatea
silvica centrala), iar controlul de stat în domeniu tine de competenta Ministerului Ecologiei si
Resurselor Naturale si se realizeaza prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat.
Baza legislativa si normativa în acest sens este destul de impunatoare si completa.
Pe parcursul ultimilor trei ani în tara se implementeaza un proiect în agricultura care are ca obiectiv
încurajarea fermierilor si autoritatilor publice locale pentru implementarea principiilor unei agriculturi
durabile, care ar contribui la minimizarea efectelor negative asupra mediului înconjurator, inclusiv
asupra biodiversitatii.
72. ? La articolul 10 (c): a întreprins RM masuri pentru pastrarea si încurajarea metodelor

traditionale de utilizare a resurselor biologice, care sunt compatibile cu cerintele de conservare ori
utilizare durabila?
a) Nu
Informatie suplimentara cu privire la masurile întreprinse pentru pastrarea si încurajarea metodelor

traditionale de utilizare a resurselor biologice, care sunt compatibile cu cerintele de conservare ori
utilizare durabila
Astfel de prevederi sînt incluse în SNPACDB la compartimentul III.1.A.1.3. Integrarea cerintelor
84
conservarii biodiversitatii în politicile sectoriale.
73.? La articolul 10(d): a adoptat RM masuri ce tin de acordarea suportului populatiei locale pentru
elaborarea si realizarea activitatilor de restabilire în ariile degradate, unde diversitatea biologica a
fost redusa?
a) nu
Informatie suplimentara cu privire la masurile ce tin de acordarea suportului populatiei locale pentru
elaborarea si realizarea activitatilor de restabilire în ariile degradate, unde diversitatea biologica a
fost redusa
În Republica Moldova exista multe terenuri, supuse proceselor de degradare a solului si biotei. În
anul 2000 a fost adoptata Legea nr.1041 – XV privind ameliorarea prin împadurire a terenurilor
degradate .
Guvernului Japoniei acorda suport Republicii Moldova în scopul împaduririi terenurilor degradate sau
crearii pasunilor pe aceste terenuri.
74.? A identificat RM indicatorii si masurile de stimulare pentru sectoarele importante în domeniul

conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii (hotarârea V/24)
a) nu
b) nu, dar în prezent se evalu eaza indicatorii si masurile de stimulare
potentiale
c) da, indicatorii si masurile de stimulare sunt determinate (rugam sa

X
Informatie suplimentara cu privire la identificarea indicatorilor si masurilor de stimulare pentru

sectoarele importante în domeniul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii
Fondul Ecologic National si fondurile ecologice locale au lansat programe special pentru finantarea
granturilor în domeniul împaduririi terenurilor degradate, crearii padurilor pe terenuri private si
crearea spatiilor verzi în localitati rurale si urbane.
Totodata, masuri speciale economice pentru pastrarea biodiversitatii în landsafturile agricole sînt
incluse în SNPACDB la compartimentul III.Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii
biologice. Punct.8. Protectia biodiversitatii ecosistemelor agricole.
Legea nr.1041 – XV din 15.06.2000 privind ameliorarea prin împadurire a terenurilor degradate
prevede scutirea de impozite pentru o perioada de 25 de ani pentru terenurile ameliorate prin
împadurire.
Exista Programa de dezvoltare a culturii nucului (Juglans regia) în tara.
75. ? A implementat RM practici, programe si politici de utilizare durabila a diversitatii biologice, în
special pentru reducerea saraciei? (hotarârea V/24)
a) nu
b) nu, dar se trec în revista potentialele practici, programe si politici
c) da, unele practici, programe si politici sunt implementate X

d) da, sunt implementate programe complexe si politici (rugam sa reflectati
detaliat mai jos)
Informatie suplimentara despre programe si politici care asigura utilizarea durabila
În Republica Moldova se implementeaza Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei

(2004 – 2006), aprobata prin Legea nr. 398-XV din 2.12.2004, care prevede activitati specifice la
compartimentul “Protectia mediului si utilizarea durabila a resurselor naturale” si în Anexa nr. 6.
Planul actiunilor prioritare. La nivel national: elaborarea cadrului legislativ si institutional pentru
implementarea conventiilor internationale de mediu la care Republica Moldova este parte. La nivel
local: reabilitarea , ameliorarea si perfectionarea managementului pasunilor comunale; crearea
retelei ecologice în cursul de mijloc al rîului Prut etc.
85
76.? A elaborat ori a cercetat RM mecanismele pentru atragerea sectorului privat la realizarea
initiativelor cu privire la utilizarea durabila a biodiversitatii? (hota rârea V/24)
a) nu
b) nu, dar mecanismele se elaboreaza X
c) da, mecanismele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la elaborarea mecanismelor pentru atragerea sectorului privat la

realizarea initiativelor cu privire la utilizarea durabila a biodiversitatii
Politica de stat reflectata în unele documente (conceptii, strategii, planuri de actiune) prevede
astfel de masuri. De exemplu, în SNPADB la compartimentul III.1.A.1.3. Integrarea cerintelor
conservarii biodiversitatii în politicile sectoriale, litera c) complexul agroindustrial prevede:
încurajarea fermierilor în conservarea componentelor biodiversitatii (habitatele speciilor rare, locurile
de reproducere, caile de migratie etc.) prin acordarea stimulentelor respective. Unele acte legislative
în domeniul silviculturii prevad stimularea crearii padurilor private, însa mecanismele economice
pentru încurajarea populatiei la astfel de activitati înca nu sînt elaborate.
77. ? A initiat RM procesele de aplicare a Principiilor si Regulamentelor Addis -Ababa cu privire la

utilizarea durabila a biodiversitatii? (hotarârea VII/12)
a) nu
b) nu, dar principiile si regulamentele se studiaza
c) da, procesul se afla la etapa de planificare X
d) da, procesul a fost initiat (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara despre procesul de aplicare a Principiilor si Regulamentelor Addis -Ababa cu

privire la utilizarea durabila a biodiversitatii
Principiile din Addis- Ababa cu privire la utilizarea durabila a biodiversitatii se studiaza în cadrul
Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale – Focal Point al Conventiei privind diversitatea biologica.
Unele principii, precum cum ar fi armonizarea legislatiei, se aplica în gestionarea resurselor biologice.
78. A întreprins RM careva initiative ori actiuni pentru elaborarea si transferul tehnologiilor si
alocarea resurselor financiare în scopul aplicarii Principiilor si Regulamentelor Addis-Ababa cu privire
la utilizarea durabila a biodiversitatii? (hotarârea VII/12)
a) nu X
b) nu, dar programele respective se elaboreaza
c) da, anumite tehnologii sunt elaborate si transmise si sunt alocate resurse

financiare limitate (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
d) da, multe tehnologii sunt ela borate si transferate si alocate resurse

financiare semnificative (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Informatie suplimentara cu privire la elaborarea si transferul tehnologiilor si alocarea resurselor

financiare în scopul aplicarii Principiilor si Regulamentelor Addis-Ababa cu privire la utilizarea
durabila a biodiversitatii
Diversitatea biologica si Turismul

79. ? A stabilit RM mecanismele de efectuare a evaluarilor, a monitoringului si de apreciere a
impactului turismului asupra biodiversitatii?
a) Nu
b) Nu, dar mecanismele se elaboreaza

c) Da, mecanismele sunt elaborate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
d) Da, mecanismele existente se trec în revista
86
Informatie suplimentara cu privire la stabilirea mecanismelor în scopul efectuarii evaluarii,
monitoringului si de apreciere a impactului turismului asupra biodiversitatii
SNPACDB si Starategia Dezvoltarii Durabile a Turismului în Republica Moldova stipuleaza evaluarea
impactului turismului asupra biodiversitatii.
80. ? A sustinut RM programele de educatie si pregatire a cadrelor pentru operatorii de turism în

scopul constientizarii lor despre impactul turismului asupra biodiversitatii si îmbunatatirea
potentialului tehnic la nivel local pentru reducerea impactului? (hotarârea V/25)
a) Nu
b) Nu, dar programele se elaboreaza X

c) Da, programele sunt implementate (rugam sa reflectati detaliat mai jos)
Comentarii suplimentare cu privire la programele de educatie si pregatire a cadrelor pentru

operatorii de turism
Strategia de dezvoltare durabila a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015, aprobata
prin Hotarîrea Guvernului nr. 1065 din 02.09.2003, prevede în Capitolul 1.3 principii de informare,
educare, încurajare si atragere a populatiei locale în procesul de dezvoltare a industriei turismului.
81. Asigura RM crearea potentialului si a resurselor financiare pentru comunitatile indigene si locale
în scopul mentinerii participarii lor la elaborarea politicii în domeniul turismului, la planificarea
dezvoltarii, la elaborarea produsului si a managementului? (hotarârea VII/14)
a) nu
b) nu, dar programele respective se studiaza
c) da, unele programe sunt realizate (rugam sa reflectati detaliat mai jos) X
d) da, sunt realizate programe complexe (rugam sa reflectati detaliat mai

jos)
Comentarii suplimentare la crearea potentialului si a resurselor financiare pentru comunitatile

indigene si locale în scopul mentinerii participarii lor la elaborarea politicii în domeniul turismului, la
planificarea dezvoltarii, la elaborarea produsului si a managementului
În cadrul Ministerului Culturii si Turismului se implementeaza proiecte ce stipuleaza crearea
potentialului si a resurselor financiare pentru comunitatile locale din Republica Moldova .
82. A integrat RM cerintele Regulamentelor cu privire la biodiversitate si dezvoltare a turismului în

strategiile si planurile nationale de dezvoltare a turismului, în strategiile nationale si planurile de
actiune cu privire la conservarea biodiversitatii (SNPACDB) si în alte strategii sectoriale adiacente?
(hotarârea VII/14)
a) Nu, dar în prezent se studiaza cerintele regulamentelor
b) Nu, dar în prezent se studiaza planul de încadrare a cerintelor

regulamentelor în strategiile respective
c) Da, unele principii ale regulamentelor sunt incluse în careva planuri

sectoriale si în SNPACDB (rugam sa indicati concret care principiu si în ce X
sector )
d) Da, multe principii ale regulamentelor sunt incluse în planurile

sectoriale respective si SNPACDB (rugam sa indicati concret care principiu si
în ce sector )
Informatie suplimentara cu privire la sectoarele în care au fost integrate principiile regulamentelor

cu privire la realizarea masurilor ce tin de dezvoltarea turismului si a diversitatii biologice
În Strategia de dezvoltare durabila a turismului in Republica Moldova pentru anii 2003-2015 (HGRM
Nr. 1065 din 02.09.2003), Capitolul 1.3 „Principiile si obiectivele turismului durabil” include cerintele
cu privire la conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii. Dezvoltarea durabila a turismului
conteaza pe durabilitatea ecologica, care garanteaza o dezvoltare adecvata în conditii de conservare
87
a diversitatii biologice si a resurselor biologice. La subcapitolul 5.7.3 din capitolul 5.7 „Turismul
ecologic” în calitate de directii strategice se preconizeaza armonizarea legislatiei ecologice în vigoare
conform standardelor internationale si extinderea fondului ariilor protejate de stat la nivel local,
raional si national.
SNPACDB (cap.1.3.3., pp.b. – activtati economice) stipuleaza mentinerea si extinderea capacitatilor
potentialului natural pentru satisfacerea cerintelor recreationale si de agrement.
SCERS (capitolele 6.11 si 6.12) includ cerinte privind conservarea biodiversitatii si dezvoltarea
turismului în Republica Moldova.
Boxa XLIX
diversitatii biologice ;
Actiunile prevazute de Articolul 10 sînt stabilite la nivel strategic, însa sînt slab implementate.
Sînt create premise destul de impunatoare pentru încurajarea participarii publicului la realizarea
masurilor de protectie si conservare a resurselor naturale, inclusiv biologice, reiesind din activitatile de
turism.
În Republica Moldova activitatile în domeniul dezvoltarii turismului se afla la un început de cale,
inclusiv în ceea ce tine de instruirea persoanelor care activeaza în acest domeniu, pentru cunoasterea
principalelor instrumente de protectie a mediului si a resurselor naturale.
Art ico lu l 11 – Masur ile de st imu lare

83. ? Sunt adoptate în RM programe de determinare si adoptare a masurilor din punct de vedere
economic si social cere ar stimula conservarea si utilizarea durabila a componentelor diversitatii
biologice?
a) nu
b) nu, dar programe corespunzatoare se elaboreaza
c) da, unele programe sunt introduse (descrieti mai detaliat) X
d) da, sunt introduse programe complexe (descrieti mai detaliat)
Obiectii suplimentare referitoare la programul de constatare si implementare a stimulentelor ce tin de

conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice
În Republica Moldova se aplica numai unele elemente ale mecanismului economic ce tin de domeniu,
precum ar fi cele din:
A. Anexa nr. 1 la Legea regnului animal: punctul 60 care stipuleaza ca persoanele care au
depistat contravenientii regulilor si termenilor de vînatoare primesc pe lînga recompensa în
bani si cea în natura - pîna la 100% din carnea penatelor si iepurilor confiscati si au prioritate
la procurarea carnii animalelor copitate dobîndite ilicit; punctul 87 prevede ca persoanelor care
au depistat nemijlocit contravenientii li se acorda premii, iar persoanei care a depistat
contraventia, în care organele judiciare si de ancheta au descoperit actiuni de ordin penal, i se
acorda un premiu în marime de 10 salarii minime; punctul 88 lit. c) prevede ca mijloacele
ramase la contul special dupa acordarea premiilor se utilizeaza pentru premierea persoanelor
care participa activ la dezvoltarea gospodariei cinegetice.
B. Anexa nr. 2 la Legea regnului animal: punctul 26 alin. 2) care stipuleaza ca din sumele ramase
la contul Serviciului piscicol pîna la 50% pot fi folosite pentru stimularea lucratorilor Serviciului
Piscicol si inspectorilor obstesti;
C. Lege privind protectia mediului înconjurator: articolul 85 lit.h) prevede folosirea mijloacelor
fondurilor ecologice (national, local) pentru premierea colectivelor - indiferent de apartenenta
departamentala - care au adus un aport real în domeniul protectiei mediului. Sumele pentru premiere
nu vor depasi rata de 1% din Fondul Ecologic National, si 5% din Fondurile ecologice locale.
88
84. ? Este asigurata de RM elaborarea mecanismelor sau cailor ce garanteaza includerea respectiva a
valorilor de piata si a altor valori a biodiversitatii în planurile, politica, programele si alte domenii
corespunzatoare (hotarîrea III/18, IV/10)
a) nu
b) nu, dar programe corespunzatoare se elaboreaza X

c) da, mecanismele sînt introduse (faceti o descriere detaliata )
d) da, detinem rezultatele efectuarii generalizarii eficientei mecanismelor

(faceti o descriere detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la mecanismul sau caile de reglare a valorilor de piata si a altor valori
a biodiversitatii incluse în planurile, politicile si programele corespunzatoare
85.? A realizat RM elaborarea programei de pregatire a cadrelor si creare a potentialului pentru

realizarea masurilor de stimulare si sustinere a initiativelor sectorului privat (hotarîrea III/18)
a) nu
b) nu, dar programe corespunzatoare se elaboreaza
c) nu, unele programe sunt introduse X
d) da, majoritatea programelor sunt introduse
86.Tine cont RM de propunerile referitoare la elaborarea si aplicarea masurilor de stimulare, specificate

în anexa la hotarîrea VI/15, la elaborarea si aplicarea masurilor de stimulare în asigurarea conservarii si
utilizarii durabile a biodiversitatii (hotarîrea VI/15)
a) nu
b) da (faceti o descriere detaliata) X
Informatie suplimentara despre propunerile acceptate în procesul elaborarii si aplicarii masurilor de

stimulare pentru asigurarea conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii
În legislatia Republicii Moldova sînt slab dezvoltate aspectele referitor la stimularea agentilor
economici si a proprietarilor de terenuri privind protectia si conservarea diversitatii biologice. Pe viitor
este necesar de elaborat programe speciale în acest domeniu. De asemenea, este necesar de elaborat si
de aprobat mecanismele si caile de promovare a programelor nationale de stimulare a agentilor
economici, de pregatire si perfectionare a cadrelor. La fel de importanta este si elaborarea programelor
sectoriale ca parti indispensabile ale politicii de stat în domeniul respectiv.
87. A obtinut RM careva rezultate în lichidarea sau atenuarea politicii sau practicii care creeaza
stimulari vicioase fata de conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice (hota rîrea VII/18)
a) Nu
b) nu, în momentul de fata se dezvaluie o asa politica
c) da, politica corespunzatoare si practica sunt determinate dar nu pe deplin

X
eliminate sau atenuate (faceti o descriere detaliata)
d) da, politica si practica corespunzatoare sunt eliminate sau atenuate (faceti o

Informati adaugatoare despre identificarea ori/sau eliminarea sau atenuarea stimulentelor vicioase
Întru lichidarea sau practicii care creeaza stimulari vicioase fata de conservarea si utilizarea durabila a
diversitatii biologice, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a sesizat într-un sir de acte normative
agentii economici, activitatea carora pot avea un impact negativ asupra biodiversitatii. Aceste cazuri nu
sînt frecvente, însa persista în unele arii naturale protejate de stat cum sînt: Rezervatia Stiintifica
89
„Prutul de Jos” – pe teritoriul careia se extrage titei de catre Compania „Redeco”,
Gradina Botanica (Institut) – pe teritoriul careia ilegal este desfasurata o activitate economica a firmei
„Elat-Rentservice”,
Monumentul naturii „Pestera carstica „Emil Racovita” – în imediata apropiere a pe teritoriul caruia
activeaza Întreprinderea mixta moldo-germana „CMC-Knauf” SA cariera de ghips „Criva-Knauf”.
În aceste cazuri, în care cînd se încalca grav prevederile legislatiei de mediu, Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale intervine prompt împotriva acestor actiuni, care conduc la degradarea
ecosistemelor si biodiversitatii.
Boxa L
În Republica Moldova lipsesc înlesnirile fiscale pentru masurile de mentinere a biodiversitatii, taxele
speciale pentru procesele de producere care afecteaza biodiversitatea, asigurarea ecologica obligatorie a
tehnologiilor cu impact negativ asupra mediului ecologic periculoase, creditarea preferentiala etc.
Art ico lu l 1 2 – Cercetar ile s i in str u irea cadre lor

88. ? Sunt elaborate de catre RM programe de instruire stiintifico-tehnica si de pregatire a cadrelor
pentru realizarea actiunilor de identificare, conservare si utilizare durabila a diversitatii biologice si a
componentelor ei (Articolul 12, p. A)?
a) Nu
b) nu, programul se elaboreaza
c) da, programele sunt aplicate (faceti o descriere detaliata) X
Informatie adaugatoare referitoare la programele de instruire stiintifico-tehnica si de pregatire a

cadrelor pentru realizarea actiunilor de identificare, conservare si utilizare durabila a diversitatii
biologice
Pregatirea cadrelor în domeniu se efectueaza în institutiile de învatamînt superior din tara:

Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chisinau, Universitatea
Agrara de Stat din Moldova si Universitatea Tehnica a Moldovei. În fiecare an sunt pregatite
contingentele de specialisti în urmatoarele domenii: biologie-134; pedologie -17; geografie-117;
ecologie-30; protectia apelor-24; drept ecologic-13; silvicultura-15; piscicultura -12. Ministerul Ecologiei
si Resurselor Naturale în cooperare cu institutiile internationale (Banca Mondiala, Programul TACIS)
organizeaza cursuri de instruire a cadrelor în diferite domenii ale protectiei mediului si biodiversitatii.
89. ? Încurajeaza si stimuleaza RM cercetarile stiintifice ce contribuie la conservarea si utilizarea

durabila a diversitatii biologice (Articolul 12, p. B)?
a) nu
Informatie adaugatoare despre cercetarile stiintifice ce contribuie la conservarea si utilizarea durabila a

Anual în cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei si Institutului National de Ecologie sunt finantate
cercetari stiintifice ce contribuie esential la conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice
90
90. ? Încurajeaza RM folosirea rezultatelor stiintifice, obtinute în cadrul cercetarilor diversitatii
biologice, la elaborarea metodelor de conservare si utilizare durabila a resurselor biologice si
colaboreaza ea în utilizarea acestor rezultate (Articolul 12, p, c)
a) nu
Informatie adaugatoare despre folosirea rezultatelor stiintifice, obtinute în cadrul cercetarilor

diversitatii biologice, la elaborarea metodelor de conservare si utilizare durabila a biodiversitatii
Rezultatele cercetarilor în domeniu pot servi ca o baza stiintifica preliminara pentru viitoarele activitati
efective de conservare a diversitatii genetice, speciilor si ecosistemelor. Institutiile academice,
universitare si ramurale, din lipsa de finante, nu abordeaza profund problemele-cheie în domeniul
protectiei si restabilirii capitalului natural.
Boxa LI.
Art ico lu l 13 – Con st ie nt izarea s i s por irea n ive lu lu i de informare a

popu lat ie i
91. Realizeaza RM Strategia în domeniul Asigurarii Relatiilor, Sporirea Nivelului de Constientizare si
Informare a Populatiei (ARSCIP) si stimuleaza ea participarea populatiei în acordarea sustinerii
Conventiei? (Scopul 4.1, Planul Strategic)
a) nu X
b) nu, strategia ARSCIP se elaboreaza
c) da, strategia ARSCIP este elaborata si participarea populatiei se stimuleaza

la un nivel scazut (faceti o descriere detaliata)
d) da, strategia ARSCIP este elaborata si participarea populatiei se stimuleaza

la un nivel avansat (faceti o descriere detaliata)
Informatie adaugatoare referitoare la realizarea strategiei ARSCIP si stimularii participarii populatiei în

acordarea sustinerii Conventiei
92. Dezvolta RM careva activitati pentru a contribui la realizarea strategiei în domeniul asigurarii
relatiilor, sporirea nivelului de constientizare si informare a populatiei stipulata în anexa la hotarîrea
VI/19? (hotarîrea VI/19)
a) Nu X
b) nu, se elaboreaza anumite programe
c) da, se petrec anumite activitati (faceti o descriere detaliata )
d) da, se petrec multe activitati (facesi o descriere detaliata)
91
Obiectii referitoare la activitatile îndreptate spre a contribui la realizarea programei de lucru a ARSCIP
93. Realizeaza RM o propaganda insistenta si eficienta a problemelor legate de conservarea

biodiversitatii prin intermediul presei, diferitor mijloace de informare, legaturi cu populatia si retele de
comunicare la nivel national? (hotarîrea VI/19)
a) nu
c) da, în masura redusa (faceti o descriere detaliata) X
d) da, în masura avansata (faceti o descriere detaliata)
Comentarii referitoare la propaganda problemelor legate de conservarea biodiversitatii prin

intermediul presei, diferitor mijloace de informare, legaturi cu populatia si retele de comunicare la nivel
national
Republica Moldova a ratificat la 7 aprilie 1999 Conventia de la Aarhus. Drept rezultat a fost
organizat Centrul Informational de Mediu în cadrul Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale
( cu suportul financiar al Guvernului Danemarcei), care
difuzeaza permanent informatie ce tine de mediu.
O contributie esentiala la constientizarea publicului aduc programele speciale permanente ale
televiziunii nationale („Ave natura”) si radioului („Ecoterra”), seminarele si expeditiile organizate de
catre Miscarea Ecologista din Moldova. În prezent principalele publicatii consacrate protectiei mediului,
în care se reflecta si problemele privind conservarea biodiversitatii, sunt ziarele “Natura” si “Gutta”,
revista „Mediul Ambiant”. Din mai 2005 Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale publica lunar
„Buletinul Ecologic”, publicatia fiind un nou pas întru implementarea prevederilor Conventiei Aarhus
privind accesul la informatie, justitie si participarea publicului la adoptarea deciziilor de mediu.
Centrul Informational de Mediu si biblioteca REC Moldova-ului sunt cele mai populare si utile
puncte de informare în domeniul protectiei mediului în general si al diversitatii biologice în particular.
Problemele conservarii diversitatii biologice sunt reflectate si pe sit-urile unor ONG – uri, precum sînt
Miscarea Ecologista din Moldova, „Ecospectr”, „Bios”, REC-Moldova, Oficiul „Biodiversitatea”, Societatea
Ecologica „BIOTICA”, „Ecotera” s.a.
94. Popularizeaza RM aspectele legate de biodiversitate în domeniul informatizarii, instruirii si

constientizarii populatiei la nivel local? (hotarîrea VI/19)
a) nu
Informatie adaugatoare despre lucrul de popularizare la nivel local a aspectelor legate de conservarea
biodiversitatii în domeniul informatizarii, instruirii si constientizarii populatiei
Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informatie descrie drepturile si modalitatile de
acces la informatia oficiala si creeaza premise reale pentru antrenarea efectiva a publicului în
elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu .
Actiunile de conservare si utilizare durabila a biodiversitatii la nivel local se înfaptuiesc cu
participarea autoritatilor publice locale, ONG-rilor, institutiilor de învatamînt superior, scolilor,
gimnaziilor si liceelor. În ultimul timp, comunitatea neguvernamentala joaca un rol important în
promovarea principiilor dezvoltarii durabile. Astfel, ONG-urile, reprezentând mici grupuri ale populatiei
locale, sunt cele mai active în identificarea si solutionarea problemelor de mediu la nivel local si
national.
Unul dintre primele proiecte de succes implementate de catre REC Moldova este Programul de
Cooperare cu ONG-urile si Partenerii Locali (Programul de Granturi), care are scopul de a sustine
independenta si viabilitatea comunitatii neguvernamentale care activeaza în domeniul protectiei
mediului din Republica Moldova si de a consolida cooperarea dintre ONG-uri si partenerii locali
(autoritati publice locale, reprezentanti ai bussines-ului si alte grupuri de interese) în scopul atingerii
obiectivelor dezvoltarii durabile si prevenirii degradarii mediului înconjurator.
În cadrul programelor de granturi REC Moldova au fost implementate circa 300 proiecte în
domeniul protectiei mediului înconjurator, cu suportul financiar al Comisiei Europene, USEPA, DANCEE,
UNDP/GEF, implicînd mai mult de 140 ONG-uri atît din Republica Moldova, cît si din România si Ucraina.
În 2004 REC Moldova, cu sustinerea financiara a Comisiei Europene, a finantat 20 de proiecte mici
92
transfrontaliere si de cooperare privind educatia ecologica, dezvoltarea ecoturismului, protectia
biodiversitatii si ariilor naturale protejate.
În scopul îmbunatatirii conditiilor pentru conservarea diversitatii biologice si a situatiei
agroecologice, restaurarea ecologica si crearea conditiilor pentru folosirea durabila a resurselor
diversitatii biologice, Oficiul Biodiversitatea de pe lînga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a
realizat Programul granturilor mici în cadrul proiectului “Activitati cu privire la dezvoltarea capacitatilor
nationale în domeniul conservarii biodiversitatii în Republica Moldova”, sustinut financiar de catre
Banca Mondiala - Fondul Ecologic Global. ONG “Ecospectr” a sustinut o serie de activitati în raioanele
Râscani, Glodeni si Falesti avînd ca subiect conservarea diversitatii biologice si crearea retelei ecologice
în cursul de mijloc al rîului Prut.
95. Acorda RM sprijin activitatilor nationale, regionale si internationale, prioritatile carora sunt
determinate în cadrul initiativei Globale, prin instruire si ridicarea nivelului de informare a populatiei?
(hotarârea VI/19)
a) nu
c) da, acorda sprijin anumitor activitati (faceti o descriere detaliata)
d) da, acorda sprijin multor activitati (faceti o descriere detaliata) X
Obiectii referitoare la acordarea sprijinului activitatilor nationale, regionale si internationale, prioritatile

carora sunt determinate în cadrul initiativei Globale, prin instruire si ridicarea nivelului de informare a
populatiei
Sistemul existent de instruire a cadrelor în Republica Moldova are ca scop asigurarea cu specialisti
a diferitelor institutii si organizatii pentru activitati în domeniul conservarii biodiversitatii si utilizarii
durabile a resurselor biologice. În primul rând, aceasta se refera la pregatirea cadre lor în domeniul
botanicii, zoologiei, microbiologiei, geneticii, ecologiei, silviculturii, agronomiei si în alte domenii care au
tangenta cu resursele biologice. Principalele centre de instruire a cadrelor sunt: Colegiul Ecologic
(Chisinau), Colegiul Agronomic(), Colegiul Silvic (Balti), Universitatea de Stat din Moldova,
Universitatea de Stat din Tiraspol si Universitatea Agrara de Stat din Moldova.
Programele educationale în probleme de protectie a mediului se aplica sub aspecte de
prelegeri si lucrari practice, cursuri normative scolare si liceale, olimpiade în domeniile ecologiei,
biologiei si chimiei (realizate atât în cadrul liceelor, cât si în sectiile extrascolare), scoli de vara pentru
elevii claselor liceale (seminare si lectii în conditii de cîmp, natura).
În baza acordurilor de colaborare dintre Guvernul Republicii Moldova si guvernele altor state,
pentru tinerii din Moldova se ofera burse speciale de studii în universitatile din România, Ucraina, Rusia,
Turcia si alte tari.
Educatia postuniversitara ecologica se asigura de institutii de profil din tara si de peste hotare.
În Republica Moldova acestea sunt: Academia de Stiinte a Moldovei cu institutele de profil (Institutul de
Botanica, Institutul de Zoologie, Institutul de Microbiologie, Institutul de Geografie, Institutul de
Chimie), Institutul National de Ecologie, precum si universitatile de stat, mentionate mai sus.
În cadrul Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si subdiviziunilor sale (Institutul National de
Ecologie, Inspectoratul Ecologic de Stat si Serviciul Hidrometeorologic de Stat) în cooperare cu
institutiile internationale (TACIS, Banca Mondiala, Fundatia Soros, USAID, UNDP) au fost organizate
cursuri de instruire si traning în diferite domenii de protectie a mediului.
Multe institutii de stat si neguvernamentale participa activ la elaborarea materialelor informative,
organizarea lectiilor si campaniilor privind constientizarea publicului în probleme de conservare a
biodiversitatii.
Centrul International de Expozitii „MoldExpo” si Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale
organizeaza anual expozitii specializate cu participare internationala, care au demonstrat un vadit
interes atât din partea participantilor la expozitii, cât si a publicului.
Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si subdiviziulnile lui editeaza anual literatura cu
diversa problematica de mediu, inclusiv: rapoarte anuale, culegeri de materiale ale conferintelor
stiintifice si practice, buletine informationale, alte materiale cu caracter analitic si de sinteza.
Cele mai importante materiale privind problematica de mediu sînt acumulate în biblioteca si pe
site -ul Centrului Informational de Mediu (CIM) al ministerului: www.cim.moldova.md, precum si în
biblioteca Institutului National de Ecologie . O importanta mare în educatia ecologica revine CIM – ului ,
care este deschis pentru publicul larg si pune la dispozitie un set important de materiale din domeniu,
ofera acces la Internet, tine pagina Web si difuzeaza buletine electronice informationale.
Un rol important de constientizare ecologica îl au conferintele, seminarele si sedintele de lucru
organizate la scara nationala si regionala în probleme de mediu. De exemplu, Prima sesiune regionala a
Forului Global pentru biodiversitate pentru tarile Europei de Est, Caucaz si Asiei Centrale (EECAC).
Importante publicatii privind educatia ecologica sunt editate de catre organizatii de stat si
93
private, însa volumul informatiei este insuficient în comparatie cu informatia existenta în alte domenii.
Cele mai cunoscute publicatii sunt: revista lunara “Natura” (apare din 1989) si revista lunara ecologica
pentru copii “Gutta” (fondata în 1996), revistele “Noi”, “Alunelul”, “Florile Dalbe” „A mic „ etc. Fondul
Ecologic National si REC Moldova sustin aceste publicatii. De asemenea, exista o serie de publicatii în
probleme de protectie a mediului la nivel de raioane, majoritatea carora sunt sustinute de REC Moldova.
ONG „ Ecospectr ” a editat o serie de materiale ce tine de instruirea si educatia ecologica a populatiei:
Plante Modificate Genetic (beneficii si riscuri) ; Organisme Modificate Genetic (prezent si viitor) etc.
96. A fost creat în RM un potential adecvat pentru realizarea initiativelor în domeniul informatizarii,
instruirii si constientizarii populatiei?
a) nu
c) da, se realizeaza anumite programe (faceti o descriere detaliata) X
d) da, se realizeaza programe complexe (face ti o descriere detaliata)
Obiectii referitoare la elaborarea potentialului adecvat pentru realizarea initiativelor în domeniul

informatizarii, instruirii si constientizarii populatiei
Sistemul de informatizare si instruire existent nu asigura la nivelul corespunzator cerintele în

domeniul diversitatii biologice. Exista totusi programe educationale vizînd protectia diversitatii
biologice. Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, Departamentele Municipale de învatamânt.
Directiile raionale de învatamânt si institutiile de învatamânt sunt responsabile de instruirea
gimnaziala, liceala si preuniversitara. Educatia elevilor în domeniul protectiei mediului este efectuata la
diferite niveluri, în functie de vârsta copiilor, si are ca suport legal Conceptia dezvoltarii învatamântului
în RM (Hotarîrea Parlamentului nr. 337 - XII din 15.12.1994) si Curriculumul disciplinelor. Circa 70 de
ONG - uri activeaza în domeniul constientizarii populatiei, însa capacitatile institutionale si profesionale
ale acestor ONG – uri sunt slabe.
97. Stimuleaza RM dezvoltarea colaborarii si schimbul de programe în scopul instruirii si constientizarii

populatiei în domeniul diversitatii biologice la nivel national, regional si international? (hotarârile IV/10
si VI/19)
a) nu
Obiectii referitoare la stimularea colaborarii si schimbul de programe în scopul instruirii si

constientizarii populatiei în domeniul diversitatii biologice la nivel national, regional si international
Republica Moldova promoveaza colaborarea si schimbul de programe în scopul instruirii si

constientizarii populatiei în domeniul conservarii si utilizarii rationale a diversitatii biologice prin
intermediul institutiilor nationale si internationale. Astfel, angajamentele Guvernului în acest domeniu
sunt realizate de catre urmatoarele institutii:
-Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale. În cadrul acestuia promovarea activitatilor de
conservare a biodiversitatii este realizata de catre Directia resurse naturale si biodiversitate. Pe
lînga minister activeaza: Inspectoratul Ecologic de Stat, Institutul National de Ecologie, Serviciul
Hidrometeorologic de Stat. în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat activeaza Directia de
combatere a braconajului si a taierilor ilicite;
- În scopul implementarii Strategiei nationale si Planului de acitiune în domeniul conservarii diversitatii
biologice, pe lînga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale , din anul 2002, activeaza Oficiul
„Biodiversitatea";
- Academia de Stiinte a Moldovei cu subdiviziunile de baza: Gradina Botanica (Institut), Institutul
de Zoologie, Institutul de Genetica, Institutul de Microbiologie, Institutul de Geografie si Centrul de
Resurse Genetice Vegetale din Moldova;
- Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului cu subdiviziunile de baza: Universitatea de Stat din
Moldova, Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga", Universitatea de Stat din Tiraspol;
- Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
- Agentia pentru Silvicultura "Moldsilva"

În scopul promovarii cooperarii la nivel regional si global, Republica Moldova a ratificat si a
aderat la 18 conventii internationale de mediu si este partenera la procesul „Un mediu pentru Europa”.
Preocuparile de baza în acest domeniu sunt: armonizarea legislatiei, elaborarea si promovarea
94
strategiilor si programelor conform cerintelor internationale, promovarea mecanismelor de
implementare a prevederilor conventiilor si acordurilor în domeniul mediului si promovarea cooperarii
bilaterale cu tarile vecine.
98. Realizeaza RM careva activitati în cadrul ARSCIP cu scopul implementarii întrebarilor generale si
programelor tematice de lucru adoptate în cadrul Conventiei?
a) nu (indicati pricina)
b) da, careva activitati au fost petrecute pe unele întrebari si domenii tematice

X
(faceti o descriere detaliata)
c) da, au fost petrecute multe activitati pe o mare parte de întrebari si domenii

tematice (faceti o descriere detaliata)
d) da, activitati complexe au fot petrecute pe toate întrebarile ti domeniile

tematice (faceti o descriere detaliata)
Obiectii referitoare la realizarea activitatilor în cadrul ARSCIP în scopul realizarii programelor tematice
de lucru adoptate în cadrul Conventiei
Strategia în domeniul asigurarii relatiilor, sporirii nivelului de constientizare si informare a populatiei nu
este elaborata . Însa Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale
Realizeaza activitati de constientizare a populatiei cu privire la abordarea ecosistemica în conservarea
biodiversitatii, utilizarea durabila a biodiversitatii, speciile straine invazive, rolul ariilor protejate în
conservarea diversitatii biologice, evaluarea impactului activitatilor economice asupra biodiversitatii.
Sînt cuprinse urmatoarele arii tematice: biodiversitatea forestiera, agrobiodiversitatea, apele interne,
ecosistemele de stepa.
99. ? Acorda RM sustinere initiativelor grupurilor principale, care determina partile cointeresate, la o
mai intensa activitate si se tine cont de problemele conservarii biodiversitatii în activitatea practica si în
programele de constientizare si de asemenea în planurile sectoriale si intersectoriale, programe si
politica? (hotarârea IV/10 si scopul 4.4 a planului Strategic)
b) nu
c) da (faceti o descriere detaliata) X
Comentarii referitoare la initiativele grupurilor principale, care determina partile cointeresate la o mai
intensa activitate si se tine cont de problemele conservarii biodiversitatii în activitatea practica si în
programele de constientizare si de asemenea în planurile sectoriale si intersectoriale, programe si
politica
Pornind de la conceptul revitalizarii economiei si integrarii europene, Guvernul Republicii Moldova
prevede în activitatea sa atingerea anumitor scopuri legate de protectia mediului înconjurator, precum
ar fi: asigurarea conditiilor optime pentru producerea resurselor regenerabile în sistemele ecologice
naturale si antropizate; reconstructia ecologica a ecosistemelor naturale degradate, conservarea si
ameliorarea diversitatii biologice; trecerea la utilizarea resurselor biologice în limita capacitatilor lor de
regenerare; mentinerea si extinderea capacitatilor potentialului natural pentru satisfacerea cerintelor
recreationale si de agrement; integrarea cerintelor ecologice în strategiile de dezvoltare a ramurilor
economiei nationale.
Prioritatile formulate în domeniul protectiei mediului constituie o parte componenta atât a
strategiilor de dezvoltare social-economica, cât si a unor documente nationale de mediu:
- Conceptia politicii de mediu a Republicii Moldova (2001)
- Programul national strategic de actiune în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru
perioada 1995-2010- 2020 (1995)
- Planul national de actiune în domeniul protectiei mediului înconjurator pentru anii 1996–1998
(1996)
- Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii
diversitatii biologice (2001)
- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica
M o l d o v a ( 2 0 0 1 )t r a t e g i a d e C r e s t e r e E c o n o m i c a s i R e d u c e r e a S a r a c i e i ( 2 0 0 4 - 2 0 0 6 )
(2004)
În legatura cu tranzitia la economia de piata si promovarea reformelor
p r o f u n d e î n t o a t e d o m e n i i l e s o c i a l-e c o n o m i c e , o i m p o r t a n t a p r i m o r d i a l a o are
95
i n t e g r a r e a î n c o n c e p t i a r e f o r m e i e c o n o m i c e s i î n p o l i t i c i l e s e c t o r i a l e a c e ri n t e l o r
privind protectia mediului. Coordonarea activitatilor din diferite sectoare ale
economiei nationale si elaborarea programelor de ramura, ce ar lua în considerare
restabilirea resurselor biologice, este o prerogativa de importanta prioritara.
Actualmente elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului se efectueaza în concordanta cu Legea
privind principiile urbanismului si amenajarii teritoriului (1997) si Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat (1998).
În ultimii ani au fost elaborate acte normative, cum ar fi „Instructiunea cu privire la planurile
organizarii teritoriale”, care stipuleaza organizarea antierozionala a teritoriului prin intermediul
expertizei proiectelor de organizare intergospodareasca a teritoriului si schemelor zonelor si fîsiilor de
protectie a apelor rîurilor si bazinelor de apa.
Actiunile de baza întru realizarea programului Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare „Crestere
durabila prin competitivitate”, ce tin de domeniul protectiei mediului stipuleaza si activitati de protectie
a mediului, inclusiv conservarea biodiversitatii.
O dovada în plus este activitatea Proiectului „Controlul Poluarii din Agricultura”, finantat de Banca
Mondiala (GEF) si sustinut de Guvernul Republicii Moldova, precum si elaborarea în cadrul acestui
proiect a Codului Bunelor Practici Agricole. Acesta reprezinta generalizari actuale, care, tinând cont de
realizarile practicii avansate, permite prevenirea si limitarea impactului agriculturii asupra mediului
înconjurator.
În domeniul silviculturii a fost elaborata „Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din
Republica Moldova” care prevede activitati de conservare a biodiversitatii.
Activitatea întreprinderilor complexului energetic si de transport produc un
impact negativ esential asupra mediului înconjurator. În acest context obiectivul
ecologic principal al Strategiei energetice a Republicii Moldova (1997) este
î n c a d r a r e a t r e p t a t a î n n o r m a t i v e l e e u r o p e n e d e p o l u a r e a d m i s a a m e d iu l u i
înconjurator.
100. Raspândeste RM informatia despre diferite elemente (obiective) a scopurilor tinta în conservarea
biodiversitatii preconizata pentru anul 2010 si fixeaza ea legaturile corespunzatoare cu Centenarul
fondarii în scopul dezvoltarii durabile în cadrul realizarii programelor nationale si activitatilor în domeniul
ARSCIP (hotarîrea VII/24)
a) nu
c) da, în acest scop sunt elaborate unele programe si sunt elaborate unele
masuri (faceti o descriere detaliata)
d) da, în acest scop au fost elaborate programe complexe si efectuate multe

activitati (faceti o descriere detaliata )
Comentarii suplimentare cu privire la difuzarea diferitor elemente a obiectivelor cu privire la

conservarea diversitatii biologice, preconizata pentru anul 2010, si stabilirea legaturilor cu Centenarul
fondarii în scopul dezvoltarii durabile
Luînd în consideratie ca diversitatea biologica influenteaza direct asupra calitatii vietii, prin valorile
fizice, educationale, socia le si estetice care sporesc bogatia, sensul si continutul vietii omenesti si
pierderile ireversibile ale biodiversitatii îi priveste pe toti cetatenii Europei, Societatea Ecologica
"BIOTICA" s -a alaturat la Initiativa "2010: Numaratoarea inversa" în scopul stoparii pierderilor
biodiversitatii pîna în 2010.
De catre Parlamentul Republicii Moldova, Ministerul Ecologiei si Resurselor

Naturale cu suportul financiar al Agentiei Elvetiene pentru Mediu, Paduri si
Landsafturi si oficiul UNDP din Montenegro , în cadrul proiectului «Spre stoparea
pierderilor biodiversitatii pîna în 2010», implementat în comun cu Grupul de Lucru
pentru Europa Centrala si de Est pentru Sporirea Biodiversitatii (CEEWEB), a fost
organizata masa rotunda dedicata dezbaterilor asupra realizarii în Republica
M o l d o v a a p r e v e d e r i l o r R e z o l u t i e i d e l a K i e v , a d o p t a ta l a c e a d e a V - a C o n f e r i n t a
Ministeriala «Un mediu pentru Europa» din mai 2003. La lucrarile mesei rotunde au
participat deputatii Parlamentului, reprezentantii Presedintiei, Ministerului
E c o l o g i e i s i R e s u r s e l o r N a t u r a l e , a i i n s t i t u t i i l o r s t i i n t i f i c e , o rg a n i z a t i i l o r
neguvernamentale si mass -media.
96
Boxa LII.
Sistemul existent de educatie si instruire nu asigura la nivelul corespunzator activitatea în domeniul

conservarii diversitatii biologice, în primul rând, sunt slab dezvoltate activitatile de sensibilizare a
publicului în probleme ce tin de protectia diversitatii biologice si peisagistice, creare a bazelor de date
informationale, intensificare a schimbului de informatii si largire a accesului la ea. Cu toate ca Republica
Moldova a semnat Conventia Aarhus, obiectivele acestui document se realizeaza nesatisfacator,
îndeosebi cu privire la accesul publicului la informatia de mediu.
Prioritatile nationale în acest domeniu sunt:

• lansarea unor opinii si idei cu privire la complexitatea probleme lor de mediu si consecintele
acestora asupra sanatatii si calitatii vietii;
• crearea centrelor informationale si de educatie ecologica si a bazelor de date privind calitatea
mediului si starea resurselor naturale;
• constientizarea populatiei cu privire la necesitatea de a restabili si a proteja ecosistemele, de a
conserva diversitatea biologica la nivel local si national;
• perfectionarea programelor de studiu privind conservarea diversitatii biologice si utilizarea
rationala a resurselor biologice;
• accesul publicului la justitie în probleme de mediu si securitate biologica.
Sensibilizarea populatiei cu privire la protectia diversitatii biologice constituie o preocupare a

diferitor institutii de stat si a circa 47 ONG-uri de mediu. Este vorba de elaborarea si difuzarea
materialelor informative, organizarea conferintelor, seminarelor, meselor rotunde etc., dar majoritatea
activitatilor sunt dispersate si realizate incoerent în cadrul diferitor proiecte, programe etc., informatia
fiind oferita doar sporadic.
Cu toate acestea informarea populatiei cu privire la importanta biodiversitatii este nesatisfacatoare si
nu corespunde cerintelor stipulate în conventii si acordurile internationale din domeniu. Nu exista o
strategie privind educatia ecologica a societatii. Cca 40 ONG -uri întreprind activitati razlete în vederea
educatiei si constientizarii ecologice a populatiei.
De exemplu, în cadrul proiectului TACIS „Activitati de implementare a Conventiei Aarhus în Republica
Moldova” au fost elaborate, editate si difuzate doua instructiuni privind participarea publicului la procesul
decizional, respectiv pentru functionarii publici si pentru societatea civila. Anterior, în cadrul proiectului
Aarhus realizat de catre Compania NIRAS (Danemarca) au fost elaborate Ghidurile „Luarea deciziilor
privind constructiile si activitatile antreprenoriale locale” si „Solicitarea si asigurarea accesului la
informatia de mediu”.
Art ico lu l 14 – E va luarea impa ctu lu i s i m in im izarea urmar ilor

im pactu lu i
101. ? Sunt elaborate de RM normele legislative care cer efectuarea expertizei ecologice a proiectelor
propuse, care pot avea un impact negativ asupra biodiversitatii? (Articolul 14, p. 1a)
a) nu
b) nu, normele legislative se afla la faza initiala de elaborare
c) nu, însa normele legislative se afla la faza avansata de elaborare
d) da, normele legislative sunt introduse (faceti o descriere detaliata ) X
e) da, exista raportul de implementare a normelor date (faceti o descriere

detaliata )
Informatie adaugatoare despre normele legislative care cer efectuarea expertizei ecologice a
97
proiectelor propuse, care pot avea un impact negativ asupra biodiversitatii
Cadrul legal al procedurii expertizei ecologice de stat în Republica Moldova îl constituie Legea
privind protectia mediului înconjurator (1993), Legea cu privire la expertiza ecologica si evaluarea
impactului asupra mediului înconjurator, Legea cu privire la securitatea industriala (2001), Codul
funciar (1991), Codul apelor (1993), Codul subsolului (1993), Regulamentul privind auditul ecologic
al întreprinderilor (1998), Regulamentul privind evaluarea impactului întreprinderilor privatizabile
asupra mediului înconjurator(1998), Regulamentul privind participarea publicului la luarea deciziilor
de mediu (2000), Instructiunea despre ord inea de organizare si efectuare a expertizei ecologice de
stat (2002).
Conform articolului 6, actiunea Legii cu privire la expertiza ecologica si evaluarea impactului
asupra mediului înconjurator se extinde practic asupra tuturor proiectelor de egi, l programe,
conceptii si planuri de constructie, reconstructie a obiectelor economice, reconstructie ecologica s.a.
102. ? Sunt implementate în RM mecanismele ce asigura evidenta urmarilor impactului produs în

urma realizarii programelor nationale si politicii care pot avea o influenta negativa asupra diversitatii
biologice? (Articolul 14, p. 1b)
a)nu
b)nu, mecanismul se afla la faza initiala de elaborare X
c)nu, dar mecanismul se afla la faza avansata de elaborare
d)da, mecanismele se implementeaza (faceti o descriere detaliata)
Obiectii referitoare la elaborarea mecanismelor pentru asigurarea evidentei urmarilor impactului produs
în urma realizarii programelor nationale si politicii care pot avea o influenta negativa asupra diversitatii
biologice
Biodiversitatea Republicii Moldova nu este monitorizata integral. Institutiile Academiei de Stiinte a
Moldovei si cele din învatamîntul superior efectueaza anumite cercetari în domeniul vegetatiei spontane
si a faunei, dar aceste activitati de cercetare sunt restrînse si sporadice, deoarece lipseste suportul
financiar adecvat. Totusi s-a reusit publicarea a doua volume din seria “Lumea animala a
Moldovei”(volumul 2 “Pesti. Amfibieni. Reptile”. Chisinau, 2003 si volumul 4 “Mamifere”. Chisinau,
2004). În 2005 au aparut 2 volume din “Lumea vegetala a Moldovei” (volumul 1. “Ciuperci. Plante
fara flori” si volumul 2 “ “Plante cu flori-I”).
Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” efectueaza doar partial monitoringul silvic. Specialistii
rezervatiilor stiintifice, în colaborare cu institutiile stiintifice, desfasoara si ei anumite lucrari de
monitorizare a biodiversitatii, însa aceste actiuni nu corespund cerintelor unui monitoring integrat si
eficient.
103. Participa RM în acorduri bilaterale ori/sau acorduri multilaterale ce se refera la activitati, care pot
avea un impact considerabil asupra diversitatii biologice în afara jurisdictiei nationale a RM? (Articolul
14, p.1c)
a) nu
b) nu, în timpul de fata se efectueaza evaluarea variantelor
c) da, unele acorduri sunt realizate, altele se realizeaza (faceti o descriere

X
detaliata)
d) da (faceti o descriere detaliata)
Informatie suplimentara despre acorduri bilaterale regionale ori/sau multilaterale referitoare la

activitatea care poate avea un impact considerabil asupra diversitatii biologice în afara jurisdictiei
nationale a RM
Republica Moldova participa la unele acorduri bilaterale regionale referitoare la activitatea care
poate avea un impact considerabil asupra diversitatii biologice. Se pot enumera: Acordul între Ministerul
Mediului si Amenajarii Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului
din România si Ministerul Mediului si Resurselor Naturale din Ucraina privind cooperarea în zona fo rmata
din ariile naturale protejate ale Deltei Dunarii si Prutului de Jos (Bucuresti, România, 5 iunie 2000),
Acordul dintre Departamentul Protectia Mediului Înconjurator al Republicii Moldova si Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului din România în domeniul protectiei mediului înconjurator (Bucuresti,
98
România, 18 martie 1997), Protocolul între Departamentul Protectia Mediului Înconjurator al Republicii
Moldova si Ministerul Protectiei Mediului Înconjurator al Ucrainei în domeniul protectiei mediului (Kiev,
Ucraina, 19 noiembrie 1993), Acordul dintre Departamentul Protectia Mediului Înconjurator al Republicii
Moldova si Ministerul Resurselor Naturale si Protectiei Mediului al Republicii Belarus în domeniul
protectiei mediului înconjurator (Chisinau, Republica Moldova, 25 decembrie 1994).
104. ? Sunt implementate în RM mecanisme de prevenire sau reducere a pericolului sau pierderilor
produse de surse amplasate pe teritoriul RM, pentru biodiversitatea biologica în alte tari sau regiuni,
care nu se afla în jurisdictia RM? (Articolul 14, p.1d)
a) nu X
b) nu, mecanismele se afla în faza initiala de elaborare
c) nu, dar mecanismele se afla în faza avansata de elaborare
d) da, mecanismele pe deplin sunt elaborate si corespund nivelului stiintific

conte mporan
105. ? Sunt implementate în RM mecanisme nationale de reactie urgenta la actiunile sau

evenimentele care prezinta pericol serios pentru diversitatea biologica? (Articolul 14, p. 1e)
a) nu X
b) nu, mecanismele se afla în faza initiala de elaborare
c) nu, dar mecanismele se afla în faza avansata de elaborare
d) d?, mecanismele pe deplin sunt elaborate (face ti o descriere detaliata)
Informatie suplimentara despre mecanismele nationale de reactie urgenta la actiunile sau

evenimentele care prezinta pericol serios pentru diversitatea biologica
106. Aplica RM în cadrul realizarii punctului 1 al Articolului 14 a Conventiei principiile de Coordonare cu

privire la includerea tematicii biodiversitatii în legislatie ori/sau procese de evaluare ecologica , reglare a
activitatilor de evaluare a impactului ecologic si în evaluarea ecologica strategica , prevazute în hotarîrea
VI/7? (hotarîrea VI/7)
a) nu
b) nu, dar întrebarea aplicarii principiilor de coordonare se studiaza X
c) da, unele aspecte se aplica (faceti o descriere detaliata)
d) da, sunt aplicate aspectele de baza (faceti o descriere detaliata)
Obiectii referitoare la aplicarea principiilor de coordonare
107. Aplica RM masuri legislative, administrative si politice nationale referitoare la responsabilitatea si

redresarea prejudiciilor aduse diversitatii biologice (punctul 2, Articolul 14)? (hotarîrea VI/11)
a) nu
b) da (enumarati masurile) X
Obiectii referitoare la masurile legislative, administrative si politice nationale referitoare la

responsabilitati si redresarii prejudiciilor aduse diversitatii biologice
Perfectarea bazei legislative în Republica Moldova privind conservarea biodiversitatii se efectueaza
prin elaborarea si adoptarea legilor privind organizarea si efectuarea protectiei mediului, protectiei si
folosirii rationale a regnului vegetal si celui animal, elaborarea si adoptarea pentru organele puterii
executive a actelor normative de drept referitoare la realizarea stipularilor de baza ale legislatiei de
mediu, elaborarea actelor normative ramurale cu privire la dezvoltarea activitatii organelor de stat în
99
domeniul protectiei mediului, protectiei obiectelor naturii vii si masurile de conservare a diversitatii
biologice, integrarea cerintelor de conservare a biodiversita tii în practica sectoriala.
Legislatia existenta asigura solutionarea problemelor de mediu, însa transpunerea în viata a
prevederilor legislative se confrunta cu unele greutati, inclusiv implementarea nesatisfacatoare a
legislatiei, continutul confuz al unor paragrafe din legi, neconcordanta dintre legi si aplicarea neefectiva
a penalitatilor.
Codul cu privire la contraventiile administrative contine un sir de articole ce prevad masuri
administrative în cazul : încalcarii regulilor de obtinere, testare, producere, utilizare, comercializare si
import/export al organismelor modificate genetic si/sau al produselor rezultate din astfel de organisme;
încalcarii regulilor de protectie si de folosire a regnului animal si vegetal; încalcarii regulilor de import,
export, reexport si tranzitului ilegal al unor animale sau plante si colectiilor de animale si plante;
încalcarii prevederilor actelor legislative si normative privind pescuitul, protectia resurselor piscicole si a
altor feluri de folosire a regnului animal; încalcarii prevederilor actelor legislative si normative privind
folosirea si protectia fondului cinegetic; capturarii sau nimicirii animalelor, incluse în Cartea Rosie si
anexele Conventiei privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de
disparitie (CITES); colectarii plantelor, incluse în Cartea Rosie si anexele Conventiei privind comertul
international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES); încalcarii regimului de
protectie al obiectelor si complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat; încalcarii legislatiei
privind spatiile verzi. În scopul aducerii Codului cu privire la contraventiile administrative în
concordanta cu legislatia în vigoare a Republicii Moldova si înaspririi sanctiunilor de contracarare a
cazurilor în care persoanele fizice si juridice încalca prevederile legislatiei de protectie a mediului si
folosire a resurselor naturale, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a elaborat un proiect de Lege
pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative, care la
momentul actual este prezentat pentru examinate Guvernului.
Cadrul legislativ-normativ asigura partial realizarea strategiilor si planurilor în domeniul
conservarii diversitatii biologice si necesita o perfectionare în vederea ajustarii la cerintele actelor
internationale, precum ar fi procedura de compensatie pentru persoanele fizice si juridice - victime ale
poluarii mediului, sporirea responsabilitatilor si a mecanismelor de stimulare pentru conservarea
diversitatii biologice, perfectarea regulamentelor normative ce tin de utilizarea durabila a resurselor
biologice si de aplicarea legislatiei adoptate.
108. Aplica RM careva masuri de preve nire a impactului asupra diversitatii biologice?
a) nu
b) nu, unele masuri se elaboreaza
c) da, unele masuri sunt introduse (faceti o descriere detaliata) X

d) da, sunt introduse masuri complexe (faceti o descriere detaliata)
Informatie suplimentara despre masurile de prevenire a impactului asupra diversitatii biologice

Institutionalizarea conservarii biodiversitatii în Republica Moldova a început în
anul 1990, odata cu înfiintarea Departamentului de Stat pentru Protectia Mediului
Înconjurator si Resursele Naturale. În prezent acest domeniu este patronat de
Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, în cadrul caruia activeaza Directia
resurse naturale si biodiversitate.
P e lânga minister, din anul 2002, activeaza Oficiul « Biodiversitatea »,
constituit pentru organizarea implementarii Planului de actiune în domeniul
conservarii diversitatii biologice.
În cadru Inspectoratului Ecologic de Stat activeaza Directia de combatere a
braconajului si taierilor ilicite si Serviciul Piscicol.
Î n a f a r a d e m in i s t e r r e s p o n s a b i l a d e c o n s e r v a r e a d i v e r s i t a t i i e s t e s i A g e n t i a
pentru Silvicultura „Molsilva”, care gestioneaza fondul forestier de stat, ce include
325,4 mii ha, constituit din 800 de trupuri de padure cu suprafata de la 5 pâna la
1500 ha. Sub gestionare a directa a Agentiei pentru Silvicultura „Moldsilva” se afla
4 rezervatii stiintifice: „Codru”, „Plaiul Fagului”, „Padurea Domneasca” si „Prutul
de Jos”, în care se pastreaza un numar impunator de specii de plante si animale.
În Cartea Rosie (editia II, anul 2001) au fost incluse 242 de specii, inclusiv 117
specii de plante, 9 specii de ciuperci si 116 specii de animale. Extrem de
periclitate sunt unele specii de plante vasculare si licheni, mamifere, pasari,
reptile si pesti.
S e m n i f i c a t i v e s t e fa p t u l c a n u m a r u l d e s p e c i i d e p l a n t e s i a n i m a l e
protejate de stat a sporit considerabil, atingând în anul 2002 pâna la 485. Cel mai
mare numar de specii periclitate sunt cele din ecosistemele forestiere, dupa care
urmeaza 32 – ecosistemele de stepa, 19 – e cosistemele petrofite, 18 –
100
ecosistemele de lunca, 5 – ecosistemele acvatice si palustre.
Padurile de fag, gorun si stejar reprezinta cele mai importante arii de
concentrare a speciilor de plante si animale periclitate. O concentratie înalta de
spe cii periclitate si vulnerabile a fost evidentiata în padurile si poienile de pe
pantele abrupte ale Nistrului (de exemplu, sectorul Naslavcea - Dubasari) si
P r u t u l u i ( s e c t o r u l T e t c a n i ) . U n e l e s p e c i i d e p l a n t e p e r i c l i t a t e d e s t e p a s -a u p a s t r a t
în sectoarele reprezentative cu vegetatie de stepa „Ciumai” si „Bugeac” din sudul
Republicii Moldovei. Lacurile Cahul, Manta, rezervatia stiintifica „Prutul de Jos ”,
luncile cursului inferior al Nistrului si lacului Cuciurgan servesc ca habitate pentru
multe specii periclitate acvatice si palustre.
A fost elaborata lista asociatiilor vegetale si evidentiate 77 de asociatii
rare în baza speciilor edificatoare sau coedificatoare rare dintre care multe se afla
pe teritoriului rezervatiilor naturale.
În anul 2002 a fost publicata Strategia nationala si Planul de actiune în
domeniul conservarii diversitatii biologice, aprobate de Guvernul si Parlamentul
Republicii Moldova, care se implementeaza în vederea:
1. Protectiei obiectelor Cartii Rosii a Republicii Mo ldova (editia II, 2001);
2. Asigurarii regimului de protectie a ariilor naturale protejate de stat;
3. Dezvoltarii Retelei ecologice nationale.
Se realizeaza unele masuri pentru crearea Retelei ecologice nationale , care
va contribui esential la re stabilirea, mentinerea si conservarea biodiversitatii.
Reteaua ecologica nationala va include:
• ariile naturale reprezentative pentru structura ecosferei (nuclee);
• coridoarele ecologice de migratie de conexiune, inclusiv cele de importanta
i n t e r n a t i o n a la ( p e n t r u c o n e x i u n e a R e t e l e i e c o l o g i c e n a t i o n a l e l a r e t e l e l e e c o l o g i c e
ale tarilor vecine si includerea astfel în reteaua Ecologica Pan-Europeana);
• zonele de restaurare ecologica;
• zonele tampon.
Tinând cont de specificul geomorfologic al teritoriu lui Republicii Moldova
reteaua ecologica v a o c u p a c c a 1 1 1 1 3 k m2 s a u 3 3 % d i n t e r i t o r i u l r e p u b l i c i i .
Suprafata padurilor propuse pentru Reteaua ecologice nationala va constitui 207
mii ha, inclusiv: zona de silvostepa – 176 mii ha, zona de stepa – 31 mii h a.
Un rol ecologic important îl vor juca zonele umede de importanta internationala
„Lacurile Prutului de Jos” si „Nistrul de Jos”.
În ansamblu, la nivel national, componentele de baza ale Retelei ecologice
n a t i o n a l e s u n t : l u n c i l e r â u r i l o r R a u t , B â c, B o t n a s i a l e a l t o r a f l u e n t i a i N i s t r u l u i s i
Prutului, rezervatiile naturale, peisajele geografice reprezentative, rezervoarele
mari de apa, perdelele forestiere de protectie a câmpurilor agricole si a apelor
e t c . C o n c e p t i a R e t e l e i e c o l o g i c e n a t i o n a l e co r e s p u n d e p r i n c i p i i l o r i n t e r n a t i o n a l e d e
conservare a biodiversitatii. Oficiul „Biodiversitatea” al Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale a finisat deja propunerea de proiect pentru crearea retelei
ecologice în cursul de mijloc al rîului Prut.
În a n u l 2 0 0 2 a f o s t l a n s a t p r o i e c t u l „ C o n s e r v a r e a b i o d i v e r s i t a t i i î n
ecosistemul Nistrului Inferior”, obiectivul principal al caruia era crearea primului
Parc national „Nistrul de Jos”, dar si conservarea ecosistemelor ca habitate pentru
multe specii de pasari migratoare în directiile sud – nord si est – vest. Din diferite
m o t i v e p r o i e c t u l n -a f o s t r e a l i z a t . G r a t i e e f o r t u r i l o r M i n i s t e r u l u i E c o l o g i e i s i
Resurselor Naturale si Societatii Ecologice „Biotica” teritoriului preconizat pentru
parcul national a fost declarat ca zona umeda de importanta internationala
„Nistrul de Jos”
109. Colaboreaza RM cu alte Parti în scopul întaririi potentialului de masuri elaborate pentru a preveni
impactul asupra biodiversitatii la nivel national, elaborarii si introducerii normelor legislative nationale si
masurilor administrative care vor regla raspunderea si compensarile pentru pagube? (hotarîrea VI/11)
a) nu
b) nu, însa întrebarea de colaborare se precauta
c) nu, se elaboreaza programe de colaborare
d) da, se efectueaza unele activitati în domeniul colaborarii (faceti o descriere

X
detaliata)
e) da, se realizeaza activitati de colaborare complexe (faceti o descriere

detaliata)
101
Obiectii referitoare la colaborarea cu alte Parti în scopul întaririi potentialului de masuri elaborate
pentru a preveni impactul asupra biodiversitatii la nivel national, elaborarii si introducerii normelor
legislative nationale si masurilor administrative care vor regla raspunderea si compensarile pentru
pagube
Republica Moldova colaboreaza cu România si Ucraina în cadrul acordurilor bilaterale semnate cu

aceste tari.
Diferite organizatii internationale (Fundatia Soros, PNUD, BM, Fondul Ecologic Global, TACIS,
Euroasia, USIS, NATO etc.) si tari (SUA, Danemarca, Franta, Germania, Olanda si altele) ofera donatii
pentru savanti, ingineri, studenti, ONG-uri etc., având ca obiectiv studierea mediului, elaborarea
programelor de actiuni la nivel local pentru ameliorarea starii mediului.
Boxa LIII.
Biodiversitatea în Republica Moldova este afectata la toate nivelurile de un sir de factori naturali si
antropici. Se constata cresterea temperaturii aerului în diferite zone ale Republicii Moldova. Totodata,
exista o tendinta naturala de scadere a umiditatii mediului de viata, care se agraveaza si prin impactul
antropic (desecarea zonelor umede si distrugerea luncilor râurilor mici), ceea ce conduce la degradarea
populatiilor de plante si animale specifice acestor habitate. O situatie critica pentru Re publica Moldova
este micsorarea excesiva a învelisului verde natural prin extinderea masiva a suprafetelor de terenuri
agricole. Consecintele acestor fenomene sunt xerofitizarea si saracirea învelisului vegetal, înclinarea
acestuia spre o înfatisare ecologica sudica(stepizare).
Acestia si alti factori au cauzat, pe parcursul ultimelor decenii, nu numai diminuarea biodiversitatii, dar
si intensificarea succesiunilor secundare în ecosisteme, extinderea suprafetelor ocupate de specii
sinantrope agresive si de fitocenoze secundare cu o componenta specifica redusa. Au luat amploare
procesele de erodare intensiva a solurilor de pe pante, de salinizare a solurilor din luncile râurilor, de
scadere a nivelului apelor freatice si de secare a multor râulete în decursul verii. În raioanele de sud ale
republicii secetele au o frecventa de 2–3 ani si consecinte extrem de daunatoare la scara regionala, atât
asupra functionalitatii ecosistemelor naturale, cât si asupra starii social-economice a zonei.
Poluarea ecosistemelor acvatice cu pesticide spalate din agroecosistemele adiacente, cu deseuri
industriale, cu dejectii de la complexele animaliere si de prelucrare a materiei prime, cu ape reziduale
comunale, a cauzat nu numai distrugerea unor specii de plante inferioare si superioare, a grupelor de
microorganisme bacteriofage, de animale vertebrate si nevertebrate, dar si intensificarea proceselor de
eutrofizare a apelor de suprafata, de dereglare a functionalitatii si echilibrului ecologic. Desi intensitatea
poluarii în ultimii ani s-a redus, aceasta problema ramâne a fi destul de acuta.
Pasunatul intensiv si nereglementat în ecosistemele naturale a provocat degradarea acestora prin
afectarea structurii biocenotice si trofodinamice si distrugerea biotopurilor, conducând la intensificarea
proceselor de diminuare a efectivului de taxoni ai biodiversitatii – atât floristici, cât si faunistici.
Resursele genetice ale multor plante autohtone au fost pierdute definitiv.
Biodiversitatea a fost afectata si ca rezultat al exploatarii resurselor minerale (extragerea nisipului,
prundisului, argilei, diatomitelor). Suprafata terenurilor ocupate de cariere si mine constituie cca 3024
ha, dintre care 1288 ha sunt în stare de exploatare, iar 875 ha sunt deja epuizate si necesita
recultivare.
Ca urmare a impactului antropic, ecosistemele forestiere, de stepa, de lunca, cele acvatice si palustre
au fost fragmentate si în mare masura deteriorate, ajungând la o diversitate populationala, specifica si
biocenotica diminuata, la o stabilitate redusa.
În ultimii ani se întreprind unele masuri de conservare a biodiversitatii. Adoptarea Strategiei
nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice a consolidat activitatea
factorilor de decizie în scopul implementarii mecanismelor si actiunilor de conservare a biodiversitatii în
plan sectorial.
În vederea realizarii scopurilor prioritare ale Strategiei si Planului de actiune au fost întreprinse un
sir de masuri ce vor conduce la micsorarea impactului asupra biodiversitatii.
În acest context a fost elaborat si aprobat de Guvern si adoptat în prima
lectura de Parlament proiectul Legii cu privire la Cartea Rosie a Republicii
Moldova. Proiectele Legii privind modificarea si completarea C odului cu privire la
102
contraventiilor administrative, Legii privind modificarea si completarea Legii nr.
1041 – XIV din 15.06.2000 pentru ameliorarea si împadurirea terenurilor
degradate, Legii solului, Legii privind zonele umede, Legii cu privire la modificarea
si completarea Legii regnului animal, Legii cu privire la peisaje si Legii cu privire
la reteaua ecologica nationala se afla la diferite etape de elaborare, avizare si
examinare.
Prin ordinul ministrului ecologiei si resurselor naturale a fost aprobat
Regulamentul cu privire la pasunat si cosit.
Este relevant faptul ca în Planul de actiuni Republica Moldova –Uniunea
Europeana este inclus si capitolul “Mediul” care prevede:
fortificarea capacitatilor structurilor administrative si procedurilor de
asigurare a planificarii strategice în domeniul protectiei mediului, inclusiv
strategiile de finantare si coordonarea activitatilor între institutiile de resort;
stabilirea procedurilor privind accesul la informatia de mediu si part iciparea
publicului la adoptarea deciziilor de mediu, inclusiv implementarea Conventiei de
la Aarhus, în special prin elaborarea structurilor si procedurilor de asigurare a
unui nivel acceptabil de oferire a serviciilor publicului larg;
elaborarea ra porturilor anuale privind starea mediului în Republica Moldova;
consolidarea structurilor si procedurilor necesare pentru evaluarea
impactului asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier;
elaborarea si perfectionarea legislatiei co respunzatoare;
îmbunatatirea ulterioara a strategiilor de comunicare privind beneficiile
politicii de mediu si educatia ecologica, sustinerea societatii civile si autoritatilor
locale.
Un punct aparte al acestui Plan stipuleaza întreprin derea activitatilor în
vederea prevenirii degradarii mediului, protectiei sanatatii populatiei si utilizarii
r a t i o n a l e a r e s u r s e l o r n a t u r a l e , co n t i n u a r e a a d o p t a r i i l e g i s l a t i e i p e n t r u s e c t o a r e l e
principale de mediu (calitatea apei, gestionarea deseurilor, calitatea aerului,
poluarea industriala), inclusiv adoptarea cadrului legislative privind flora si
r e t e l e l e e c o l o g i c e s i in t e n s i f i c a r e a c o l a b o r a r i i î n d o m e n i u l p r o t e c t i e i m e d i u l u i p r i n
fortificarea capacitatilor administrative pentru implementarea acordurilor
regionale si internationale.
Articolul 15 – Accesul la resursele genetice
110. ? Depune RM eforturi pentru simplificarea accesului altor Parti Semnatare la resursele
genetice în scopul utilizarii ecologic neprimejdioase a lor si cu conditia primirii acordului preliminar
argumentat si în termeni acceptati reciproc în conformitate cu pp.2, 4 si 5 al articolului 15 ?
a) nu
b) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) X
Informatia suplimentara cu privire la eforturile depuse de RM pentru simplificarea accesului altor

Parti Semnatare la resursele genetice în scopul utilizarii ecologic neprimejdioase a lor si cu conditia
primirii acordului preliminar argumentat si în termeni acceptati reciproc
Printre cele mai importante documente, care prevad utilizarea rationala si
conservarea resurselor genetice, se enumara:
- Acordului international cu privire la resursele genetice vegetale
pentru producerea produselor alimentare si gestionarea agriculturii
- “ I n t e r n a t i o n a l C o d e o f C o n d u c t f o r P l a n t G e r mp l a s m C o l l e c t i n g a n d
Transfer”, FAO 1994
- “Nature Conservation Act”.
În Republica Moldova colectarea, importul si exportul diferitor specii de plante
necesita autorizatii speciale (acorduri de mediu sau, dupa caz,
autorizatie/certificat CITES).
111. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri pentru asigurarea participarii depline a altor Parti la
elaborarea si efectuarea oricaror cercetari stiintifice în baza resurselor genetice, asigurate de
aceste Parti în conformitate cu pp.6 al art.15?
103
a) nu
b) nu, dar se analizeaza masurile potentiale X
c) da, unele masuri sunt implementate (rugam sa anexati mai jos

o descriere detaliata)
d) ??, masuri complexe sunt implementate (rugam sa anexati mai

Informatia suplimentara cu privire la masurile ce asigura participarea deplina a altor Parti la

elaborarea si efectuarea oricaror cercetari stiintifice în baza resurselor genetice, oferite de aceste
Parti
Republica Moldova ratificând Acordului international cu privire la resursele

genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare si gestionarea
agriculturii îsi asuma responsabilitatea sa dezvolte un sistem de cooperare care
ar permite efectuarea de cercetari stiintifice bazate pe resurse genetice
furnizate de catre alte parti contractante cu deplina participare a acestora si, în
masura posibilitatilor, pe teritoriul lor.
112. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri care asigura distribuirea echitabila a rezultatelor
cercetarilor si elaborarilor, si a beneficiilor care rezulta din utilizarea comerciala a resurselor genetice,
cu o oarecare Parte Semnatara care ofera aceste resurse în conformitate cu p.7 al art. 15?
a) nu
b) nu, dar se analizeaza masurile potentiale X
c) d?, unele masuri sunt implementate (rugam sa anexati mai jos

d) d?, sunt implementate masuri legislative complese (rugam sa

anexati mai jos o descriere detaliata)
e) d?, este elaborata politica normativa ori legislatia suplimentara

(rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
f) d?, se întreprind masuri comple xe politice si administrative

(rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
Informatia suplimentara despre caracterul masurilor întreprinse
Prin ratificarea Acordului international cu privire la resursele genetice vegetale pentru producerea
produselor alimentare si gestionarea agriculturii, Republica Moldova îsi asuma responsabilitatea de a
împarti just si echitabil rezultatele cercetarilor si beneficiile, obtinute din utilizarea comerciala a
acestor resurse, cu partea contractanta care furnizeaza resursele genetice.
113. ? Ia în considerare RM, în procesul de elaborare a masurilor nationale care reglementeaza

accesul la resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, a sistemului multilateral de acces la
resursele genetice si utilizare a comuna a beneficiilor, aprobat în cadrul Acordului International cu
privire la resursele genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare si gestionarea
agriculturii?
a) nu
b) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata) X
Informatia suplimentara despre masurile nationale întreprinse cu privire la sistemului multilateral de

acces la resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, aprobat în cadrul Acordului
International despre resursele genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare si
gestionarea agriculturii?
104
Republica Moldova a ratificat Acordului international cu privire la resursele genetice vegetale pentru
producerea produselor alimentare si gestionarea agriculturii. Acest Acord contine 35 articole si doua
anexe. Prima anexa include nominalizarea plantelor de cultura disponibile din cadrul functional al
sistemului multilateral. Sunt enumerate 35 specii de plante de cultura si 29 specii de plante furajere.
Acest Acord prevede accesul la resursele genetice vegetale pentru producerea produselor alimentare,
însa exclude utilizarea lor în scopuri farmaceutice si nealimentare.
114. ? Aplica RM principiile de la Bonn în procesul de elaborare si proiectare a masurilor legislative,

administrative si politice, care reglementeaza accesul la resursele genetice si utilizarea comuna a
beneficiilor; (b) încheere a contractelor si acordurilor în cadrul accesului coordonat bilateral la
resursele genetice si utilizarea comuna a beneficiilor (hotarîrea VII/19A)?
a) nu X
b) nu, dar se întreprind masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata)
c) d? (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
Rugam sa informati detaliat si concret despre succesele si greutatile ce tin de realizarea principiilor
de baza de la Bonn
115. ? Este aprobata în RM politica nationala si masurile, inclusiv legislative, pentru reglementarea
întrebarilor ce tin de dreptul proprietatii intelectuale în acordurile cu privire la accesul la resurse
genetice si utilizarea comuna a beneficiilor (exemplu, cu privire la reflectarea provenientei
geografice a resursei genetice, provenientei de drept a resurselor genetice în cererile de oferire a
dreptului la proprietatea intelectuala, unde obiectul elaborarilor se refera la resursele genetice ori
utilizarea lor?
a) nu
b) nu, dar sunt evidentiate masurile potentiale sau politica (rugam sa anexati
c) nu, dar se elaboreaza masurile respective sau politica (rugam sa anexati
d) da, sunt întreprinse anumite masuri sau politica (rugam sa anexati mai jos
X
e) da, sunt întreprinse masuri complexe sau politica (rugam sa anexati mai
Informatie suplimentara cu privire la masurile sau politica, care reglementeaza rolul dreptului
proprietatii intelectuale în acordurile despre accesul la resursele genetice si utilizarea comuna a
beneficiilor.
Sistemul national de protectie a drepturilor proprietatii intelectuale se aplica numai la soiurile de

plante si rasele de animale create prin metode de selectie artificiala. Acest sistem nu se aplica la
cunostintele traditionale, speciile de plante si animale, formele si rasele locale.
116. ? Participa RM la crearea potentialului ce tine de asigurarea accesului la resursele genetice si

utilizarea comuna a beneficiilor?
a) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
b) nu X
105
Rugam sa prezentati informatie suplimentara cu privire la activitatea de creare a potentialului
(participarea în calitate de donor sau recipient al ajutorului, participantii de baza, auditoriul principal,
termenii, scopurile si sarcinile de baza a masurilor de creare a potentialului, domeniile de baza
cuprinse în activitati de creare a potentialului, caracterul masurilor). Rugam sa indicati reflectarea, în
cadrul activitatilor de creare a potentialului, a Planului de actiuni de creare a potentialului pentru
asigurarea accesului la resurse genetice si utilizarea comuna a beneficiilor, aprobat la Conferinta a 7-
a a Partilor Semnatare si mentionate în anexa la Hotarârea VII/19F
Boxa LIV.
Rugam sa reflectati mai jos o descriere mai minutioasa a realizarii acestui articol, atragând o atentie
deosebita la:
a) rezultatul si impactul masurilor întreprinse;
b) aportul RM adus la realizarea obiectivelor PS CDB;
c) aportul RM adus la realizarea obiectivelor, preconizate pentru a. 2010;
d) rezultatele realizarii Strategiei nationale si a Planului de actiune în domeniul conservarii
diversitatii biologice în RM;
e) aportul RM la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;
f) barierele întâmpinate în procesul de realizare a SGCP
Pentru Republica Moldova, problema accesului la resursele genetice reprezinta o chestiune de noutate
si este recunoscuta de organele de resort si responsabilii pentru luarea deciziilor ca prioritara, întrucât
aceasta problema prevede atât conservarea biodiversitatii, cât si utilizarea rationala a resurselor
naturale. Însa alocatiile financiare preconizate pentru dezvoltarea acestui domeniu sunt limitate.
Art ico lu l 16 - A cces u l la T ehno log ii s i T ransferu l lor

117. ? La p.1 art.16): Sun întreprinse de catre RM masuri în scopul asugurarii ori facilitarii
accesului pentru alte Pîrti la tehnologii si transferul catre ei a tehnologiilor, care contribuie la
conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii, sau preconizeaza utilizarea resurselor genetice si
nu afecteaza puternic mediul ambiant?
a) nu X
b)nu, dar la etapa actuala se analizeaza masurile potentiale

c)da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata)
d)da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata)
Informatie suplimentara cu privire la masurile întreprinse în scopul asigurarii ori facilitarii accesului
Partilor la tehnologii si transferul catre Parti a tehnologiilor, care contribuie la conservarea
biodiversitatii ori preconizeaza utilizarea resurselor genetice si nu afecteaza substantial mediul
ambiant
Tehnologiile inovationale si transferul tehnologic reprezinta o problema
p r i o r i t a r a î n R e p u b l i c a M o l d o v a . R e ce n t G u v e r n u l a a p r o b a t f o n d a r e a A g e n t i e i d e
Inovare si Transfer Tehnologic (AITT) prin hotarârea Asambleei generale a
Academiei de Stiinte a Moldovei nr. 8 din 2 octombrie 2004. Structura
a p a r a t u l u i a d m i n i s t r a t i v a l A I T T i n c l u d e D i r e c t i a D e z v o l t a r e , E va l u a r e s i
Monitorizare a Activitatilor de Inovare si Directia Transfer Tehnologic.
Printre principalele atributii ale AITT se enumara:
• promovarea politicii de stat în domeniul inovare si transfer tehnologic;
• monitorizarea activitatilor de inovare s i transfer tehnologic;
• e l a b o r a r e a p r o p u n e r i l o r d e p e r f e c t i o n a r e a c a d r u l u i l e g i s l a t i v -n o r m a t i v î n
sfera inovare si transfer tehnologic;
• stabilirea directiilor strategice ale activitatii de inovare si transfer
tehnologic, reflectate în programe si p roiecte de toate nivelurile;
• elaborarea, evaluarea si monitorizarea programelor si proiectelor de inovare
si transfer tehnologic;
• anuntarea si organizarea concursurilor pentru proiectele de inovare si
transfer tehnologic;
106
• organizarea expertizei de fezabilitate a tematicii si rezultatelor cercetarilor
t e h n i c o -s t i i n t i f i c e ;
• participarea la realizarea parteneriatului dintre organizatiile din sfera
stiintei si inovarii, institutiile de învatamânt superior si întreprinderile de
producere;
• s t i mu l a r e a i n o v a r i i s i t r a n s f e r u l t e h n o l o g i c , c o l e c t a r i i / g e n e r a l i z a r i i s i
d i f u z a r i i r e z u l t a t e l o r a c t i v i t a t i l o r d e c e r c e t a r e -d e z v o l t a r e î n m e d i u l s o c i o -
economic;
• organizarea expozitiilor realizarilor din sfera inovare si transfer tehnologic;
• asigurarea ajustarea activitatilor de inovare si transfer tehnologic la
standardele europene;
• crearea bancii de date privind activitatea în sfera inovare si transfer
tehnologic;
• reprezentarea Republicii Moldova în organizatiile internationale din domeniul
ino vare si transfer tehnologic.
118. ? La p.3 art.16: Sunt întreprinse masuri de catre RM cu privire la asigurarea accesului Partilor
Semnatare, care ofera resurse genetice, la tehnologii care presupun folosirea acestor resurse, de
asemeni si transmiterea, în baza unui acord reciproc, a unor astfel de tehnologii Partilor?
a) nu X
b) nu, dar la etapa actuala se trec în revista masurile potentiale
c) da, sunt întreprinse unele masuri
d) da, este adoptata o legislatie complexa
e) da, este formulata politica normativa ori legislatia auxiliara
f)da, sunt adoptate masuri complexe politice si administrative
g) nu aste aplicabil pentru tara
119. ? la p.4 art.16: Sunt întreprinse de catre RM masuri cu privire la facilitarea din partea
sectorul privat a accesului la elaborari tehnologice comune si la transferul tehnologiilor respective în
interesul atât a întreprinderilor de stat, cât si a sectorului privat din tarile în curs de dezvoltare?
a)nu X
b)nu, dar la etapa actuala se trec în revista masurile potentiale
c)d?, sunt întreprinse unele masuri si politica (rugam sa anexati mai jos o
d)d?, sunt întreprinse masuri complexe si politica (rugam sa anexati mai jos
e)nu este aplicabil pentru tara
Informatie suplimentara despre masurile întreprinse
Boxa LV.
Rugam sa reflectati mai jos o descriere mai minutioasa a realizarii acestui articol atragând o atentie
deosebita la:
a) rezultatul si impactul masurilor întreprinse;
b) aportul RM adus la realizarea obiectivelor Planului Strategic al CDB;
e) aportul Republicii Moldova la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;
f) greutatile, întâmpinate în procesul de implementare a Strategiei
107
În 1998 pe lînga Institutul de Genetica al Academiei de Stiinte a Moldovei a fost
c r e a t C e n t r u l d e R e s u r s e G e n e t i c e V e g e t a l e d i n M o l d o v a , c a r e s i-a a s u m a t
obligatiunea de a crea Banca de Gene a Republicii Moldova în scopul conservarii
resurselor genetice ale plantelor agricole si ale stramosilor lor. În cadrul
Centrului functioneaza trei sectoare: sectorul de conservare si studiere a
semintelor; sectorul de genetica si citologie si sectorul de evaluare.
În prezent, resursele genetice ale plantelor de cultura se pastreaza în 11
institutii de cercetari stiintifice si de învatamânt (colectii, mostre de seminte în
banci de gene).
Resursele genetice de baza ale culturilor cerealiere (grâul, orzul), plantelor
l e g u m i n o a s e ( f a s o l e a , s o i a , m a z a r e a ) , c u l t u r i l o r t e h n i c e ( f l o a r e a -s o a r e l u i , s f e c l a
de zahar), furajere (sfecla, mazarichea, lucerna) se întretin la Institutu l d e
Cercetari Stiintifice pentru Culturile de Câmp, unde se efectueaza importante
lucrari de selectie. Bogate resurse genetice de porumb si sorg se afla la Institutul
de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg, care în prezent îsi largeste
activitate a prin crearea colectiilor de alte culturi - cartof, varza, castraveti,
tomate, ceapa, morcov, ridiche, ardei etc. Resurse genetice importante de vita de
vie pastreaza la Institutul National al Viei si Vinului, iar Institutul de Cercetari
Stiintifice, Sele ctie si Tehnologii pentru Pomicultura detine o colectie bogata de
culturi pomicole - mar, par, gutui, piersic, prun, cires, cais, nuc etc. O
importanta colectie de culturi legumicole exista la Institutul de Cercetari
Stiintifice în Agricultura. Un genofond pretios si bogat de plante arboricole,
floricole, medicinale, aromatice, furajere, ornamentale, pomicole, pomusoare si
Herbarul National se pastreaza la Gradina Botanica a Academiei de Stiinte a
Moldovei, de plante aromatice - la Statiunea de Cercetari St iintifice a Plantelor
Aromatice si Uleiurilor Eterice. Universitatea Agrara de Stat din Moldova detine
unele colectii de culturi cerealiere si leguminoase, iar Institutul de Cercetari
Stiintifice pentru Tutun si Articole din Tutun - resurse genetice ale genului
N i c o t i a n a. I n s t i t u t u l d e M i c r o b i o l o g i e a l A c a d e m i e i d e S t i i n t e a M o l d o v e i î n t r e t i n e
Colectia Nationala de microorganisme.
Colectiile genetice de plante de cultura si din flora spontana includ cca 14 mii
s p e c i i ( 7 0 m i i s o i u r i , h i b r i z i , l i n i i s i f o r m e ).
Evaluarea si conservarea ex- situ a animalelor domestice se efectueaza de catre
Institutul de Fiziologie si Sanocreatologie al Academiei de Stiinte a Moldovei
(crioconservarea gametilor masculi la bovine, porcine, pasari domestice si pesti)
si Institutul National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara (selectia si
conservarea raselor noi de animale pentru sectorul zootehnic).
Este necesar de mentionat ca în momentul de fata în Republica Moldova lipseste
un Centru National de Resurse Genetice si o Banca I nformationala de date
unificate a resurselor genetice
Programa de lucru cu privire la transferul tehnologei si cooperarea tehnologica

120. ? Asigura RM ajutorul financiar si tehnic si ajutorul cu privire la pregatirea cadrelor în scopul
contribuirii a
l realizarea programului de lucru cu privire la transferul tehnologiei si cooperarea
tehnologica (hot. COP VII/29)?
a) nu
b) nu, dar programele respective se elaboreaza
c) da, se implementeaza unele programe (rugam sa anexati mai

X
d) da, se implementeaza programe complexe (rugam sa anexati
mai jos o descriere detaliata )
Informatie suplimentara cu privire la asigurarea ajutorului financiar si tehnic si a ajutorului la

pregatirea cadrelor în scopul de a contribui la realizarea pro gramei de lucru ce tine de transferul
tehnologiei si cooperarea tehnologica
De rând cu marile descoperiri recente din domeniul biologiei, în centrul atentiei se plaseaza si
problema pregatirii viitorului specialist în biologie moleculara, dotat cu toate mijloacele tehnice si
practice speciale, capabil sa investigheze acest vast domeniu al cunoasterii.
Acest domeniu a fost aprobat de catre Parlament prin hotarîrea nr.142 - XVI
din 07.07.05 si inclus în nomenclatorul specialitatilor (03.00.03), iar la
U n i v e r s i t a t e a d e S t a t d i n M o l d o v a î n a n u l 2 0 0 5 s -a d e s c h i s o s p e c i a l i t a t e n o u a
108
(Biologie moleculara si biotehnologie) pentru care au fost oferite 20 burse de la
buget. Toate acestea impun transformari în procesul de educatie si cercetare.
Politica de stat pentru inovare si transfer tehnologic prevede valorificarea resurselor intelectuale si
organizarea activitatii respective conform directiilor prioritare.
Sustinerea din partea statului a dezvoltarii tehnologice a organizatiilor care se afla în proprietatea
statului, se efectueaza în baza de cota -parte, cu atragerea mijloacelor proprii ale organizatiilor în
cauza.
Sustinerea din partea statului a activitatii de inovare si transfer tehnologic a întreprinderilor cu
capital privat si a celor mixte, se efectueaza în baza de cota-parte, în conditiile finantarii
rambursabile.
Astfel Academia de Stiinte a Moldovei a anunatat un concurs de proiecte ce tin de transferul
tehnologic pentru care au fost alocate 10 mln. lei, cu contributia co-fonatatorilor (8 mln. lei), în
deosebi a structurilor private.
Asociatia de Cercetare si Dezvoltare din Republica Moldova (MRDA), de asemenea, a anuntat
concurs pentru proiecte ce tin de transferul tehnologic.
Toate aceste programe prevad participarea structurilor locale si nu a celor
internationale si vor facilita implementarea cunostintelor în practica – obiectiv
pe care în ultimul timp se pune un accent deosebit.
121. ? Întrepride RM unele masuri cu privire la înlaturarea oricaror bariere neargumentate în
domeniul finantarii initiativelor multistatale ce tine de transferul tehnologiei si cooperarea
tehnologica ( hot. COP VII/29 ) ?
a) nu
b) nu, dar unele masuri se analizeaza X
c) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata )
d) da, sunt întreprinse masuri complexe (rugam sa anexati mai jos o

Informatie suplimentara cu privire la masurile pentru înlaturarea barierelor neargumentate în

domeniul finantarii initiativelor multilaterale de transfer tehnologic si cooperare tehnico-stiintifica
Actualmente în Republica Moldova se întreprind unele masuri care ar facilita elaborarea programelor
de cercetare interstatala sau: multilaterala (MRDA/CRDF, INTAS, NATO, UNESCO, AIAS, IUCN etc.)
cu aspect mai mult de cercetare si mai putin ce tin de transferul tehnologiei si cooperarea
tehnologica.
122. ? A efectuat RM evaluari tehnologice în scopul evidentierii necesitatilor tehnologice,

posibilitatilor si barierelor în sectoarele respective, de asemeni si a necesitatilor de creare a
potentialului în acest domeniu (anexa la hot. COP VII/29)?
a) nu X
b) nu, dar evaluarea se efectuaza în prezent
c) da, evaluarile de baza au fost efectuate (rugam sa anexati mai jos o

d) da, au fost efectuate evaluari detaliate (rugam sa anexati mai jos o

Informatie suplimentara cu privire la evaluarile tehnologice ce tin de stabilirea necesitatilor

tehnologice, posibilitatilor si barierelor în sectoarele respective, de asemeni a necesitatilor de creare
a potentialului în domeniu
Pozitia Republicii Moldova este ca accentul principal în descarcarile în mediu ar
trebui sa se puna pe activitatile care vor fi favorabile atât pentru economia
tarii, cât si pentru mediu. Este necesara focusarea pentru implementarea
s u p l i m e n t a ra a t e h n o l o g i i l o r n o i d e m e d i u c a r e d e s e o r i c o n d u c l a d i m i n u a r e a
cheltuielilor datorita reducerii utilizarii energiei si materiei prime, totodata
contribuind în îmbunatatirea competivitatii companiei implementatoare si
109
reducerea emisiilor poluante.
123. ? A efectuat RM evaluarea si analiza riscurilor beneficiilor potentiale, riscurilor si cheltuielilor

ce tin de implementarea tehnologiilor (anexa la hot.COP VII/29)?
a) nu X
b) nu, dar evaluarea se efectuaza în prezent
c) da, evaluarile de baza au fost efectuate (rugam sa anexati mai jos o

d) da, au fost efectuate evaluari detaliate (rugam sa anexati mai jos o

Informatie suplimentara cu privire la evaluarea si analiza riscurilor, beneficiilor potentiale, riscurilor

si cheltuielilor ce tin de implementarea noilor tehnologii
124. ? A determinat si a aplicat RM, într-un mod orecare, masurile cu privire la elaborarea si
întarirea sistemelor informationale respective pentru transferul tehnologic si cooperare tehnologica,
inclusiv evaluarea necesitatilor de creare a potentialului (anexa la hot.COP VII/29);
a) nu
c) da, unele programe sunt implementate si se aplica (rugam sa anexati mai

jos o descriere detaliata )
d) da, se aplica programe complexe (rugam sa anexati mai jos o descriere

detaliata )
Informatie suplimentara cu privire la elaborarile sau fortificarile sistemelor informationale respective

ce tin de transfer tehnologic si cooperare tehnologica
Statul sustine extinderea colaborarii cu partenerii din strainatate în domeniul de inovare si transfer
tehnologic în conformitate cu legislatia în vigoare, creeaza conditii prielnice pentru integrarea în
comunitatea tehnico-stiintifica internationala.
Sustinerea de catre stat a colaborarii internationale în domeniul de inovare si transfer tehnologic se
realizeaza în baza acordurilor internationale semnate de Republica Moldova.
125. ? Sunt întreprinse de catre RM masuri, care sunt reflectate în Scopul Operational 3.2 al
Programului de lucru, în calitate de etape pregatitoare pentru elaborarea si implementarea
sistemelor nationale organizatorice, administrative, legislative si politice care contribuie la cooperare
si, de asemenea, la accesul si adoptarea tehnologiilor care sunt importante pentru Conventie (anexa
la hot. COP VII/29)
a) nu
b) nu, dar se examineaza unele masuri
c) da, sunt adoptate unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere
X
detaliata )
d) da, sunt adoptate un set de masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata )
Informatie suplimentara cu privire la masurile adoptate în calitate de etape pregatitoare pentru

elaborarea si implementarea sistemelor nationale organizatorice, administrative, legislative si politice
care contribuie la cooperare si, de asemenea, la accesul si adoptarea tehnologiilor importante pentru
Conventie
În Republica Moldova au fost elaborate anumite documente care prevad
cooperarea internationala si accesul la tehnologii.
E x i s t a u n s e t d e a c t e : P r o t o c o l u l d e l a C a r t a g e n a p r i v in d b i o s e c u r i t a t e a l a
110
Conventia privind diversitatea biologica; Legea nr. 755 -XV din 21.12.2001
privind securitatea biologica; Hotarârea Guvernului nr. 197 din 25.02.2003
despre desemnarea autoritatii nationale responsabile de legatura cu
Secretariatul Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia
privind diversitatea biologica; Hotarârea Guvernului nr. 603 din 20.05.2003 cu
privire la Comisia Nationala pentru Securitatea Biologica; Hotarârea Guvernului
n r . 1 1 5 3 d i n 2 5 . 0 9 . 0 3 d e s p r e a p r o b a re a R e g u l a m e n t u l u i p r i v i n d a u t o r i z a r e a
activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si come rcializarea
organismelor modificate genetic) - care reglementeaza schimbul de tehnologii si
securitatea Statului.
L e g e a p r i v i n d s e c u r i t a t e a b i o l o g i c a s i Re g u l a m e n t u l p r i v i n d a u t o r i z a r e a
activitatilor legate de obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea
organismelor modificate genetic reglementeaza activitatile legate de obtinerea
si testarea, producerea organismelor modificate genetic prin tehnicile
b i o t e h n o lo g i e i m o d e r n e , p r e c u m s i u t i l i z a r e a s i c o m e r c i a l i z a r e a .
R e g i m u l s p e c i a l d e r e g l e m e n t a r e , a u t o r i z a r e s i a d m i n i s t r a r e a a c t i v it a t i l o r
mentionate are menirea sa asigure desfasurarea lor în conditii de securitate
biologica, în care pot fi prevenite, eliminate sau reduse riscurile de producere a
unor efecte negative generate de organismele modificate genetic asupra
sanatatii umane, diversitatii biologice, echilibrului ecologic si calitatii mediului.
Boxa LVI.
Rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata a realizarii acestui articol, atragând o atentie deosebita
la:
a) rezultatele si impactul masurilor adoptate;
b) aportul RM adus la realizarea obiectivelor Planului Strategic al CDB;
e) aportul RM la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;
greutatile, întâmpinate în procesul de implementare a Strategiei
Academia de Stiinte a Moldovei este structura responsabila de coordonarea si
stimularea cercetarilor stiintifice în tehnologiile noi, inclusiv biotehnologiile,
precum si de sustinerea cooperarii internationale în domeniu. În prezent
Republica Moldova nu dispune de personal stiintific si tehnica specializata care ar
favoriza implementarea tehnologiilor noi.
Principalul factor care împiedica implementarea tehnologiilor corespunzatoare
este lipsa mijloacelor financiare.
C e r c e t a t o r i i d i n R e p u b l i c a M o l d o va p o t p a r t i c i p a l a c o n f e r i n t e , s i m p o z i o a n e ,
seminare locale si internationale, unde are loc schimbul de informatii, sunt
stabilite contacte personale, apar idei pentru proiecte comune de cercetare. Mai
mult ca atât, rezultatele cercetarilor si bazele de date sunt prezentate pe Web
s i t e -u r i p e n t r u a c c e s u l p u b l i c .
Institutiile stiintifice tehnice si de cercetare sunt responsabile de implemenatrea
tehnologiilor noi. Cooperarea cu numeroase institutii stiintifice internationale nu
este înca pe deplin realizata .
Art ico lu l 17 – Sc h imb u l de informat ie

126. ? La art.17, p.1: a întreprins RM masuri de a contribui la schimbul de informatie din surse
general accesibile în scopul realizarii Conventiei si stimularii progresului tehnico-stiintific?
a) nu
b) nu, în momentul de fata se face un rezumat al masurilor

X
potentiale
d) da, sunt întreprinse masuri complexe
Întrebarea (127) In cazul, daca Partea Semnatara este o Tara dezvoltata:
111
127. ? Sunt reflectate în aceste masuri cerintele specifice ale tarilor în curs de dezvoltare si sunt
incluse în aceasta categorie informatia enumerata în punctual 2 Articolul 17, asa ca: cercetari
tehnico-stiintifice si social-economice, programe de pregatire profesionala si cercetari, cunostinte
speciale si difuzarea informatiei si a.? (Articolul 17, p. 1)
a) nu
b) da, însa nu includ categoriile de informatie enumerate în punctul 2 Articolul

17, asa ca: cercetari tehnico-stiintifice si social-economice, programe de
pregatire profesionala si cercetari, cunostinte speciale si repartizarea
informatiei si a.
c) da, includ categoriile de informatie enumerate în punctul 2 Articolul 17, asa

ca: cercetari tehnico-stiintifice si social-economice, programe de pregatire
profesionala si cercetari, cunostinte speciale si repartizarea informatiei si a.
Boxa LVII.
la:
a)rezultatele si impactul masurilor adoptate;
b)aportul RM adus la realizarea obiectivelor Planului Strategic al CDB;
c)aportul RM adus la realizarea obiectivelor, preconizate pentru a. 2010;
d)rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de Actiune în domeniul CDB în RM;
e)aportul RM la realizarea Obiectivului de Dezvoltare al Mileniului;
f)greutatile, întâmpinate în procesul de implementare a Strategiei
Prin Hotarârea Guvernului Republicii Moldova nr. 155 din 06.03.1995 "Cu privire la dezvoltarea
Sistemului Managerial Informational din Republica Moldova" HG nr. 155 din 06.03.95 cu privire la
aprobarea Proiectului director al informatizarii societatii în republica Moldova si a mecanismului realizarii
lui au fost puse bazele legislative în domeniul respectiv. Principalii detinatori si gestionari ai informatiei
cu privire la diversitatea biologica sunt: Academia de Stiinte a Moldovei, Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, catedrele de profil ale Universitatii
de Stat din Moldova si Universitatii de Stat Pedagogice din Tiraspol cu sediul la Chisinau. Schimbul de
informatii , atît între institutiile de resort din tara, cît si cu centrele de profil din alte tari, lasa de dorit.
Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale detine o informatie valoroasa cu privire la situatia

ecologica din tara (http://ww.moldova.md). În cadrul MERN activeaza Centrul Informational de Mediu
(CIM) (http. www.cim.moldova.mdl cu o biblioteca în domeniu. Lipseste însa veriga regionala, raionala
si cea locala ce ar asigura acumularea si accesarea informatiei de mediu. Oficiul Biodiversitatea de pe
lânga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale a creat sistemul informational în domeniul conservarii
diversitatii biologice (http://www.bsamp.dnt.md), insa acumularea informatiei decurge anevoios din
cauza finantarii precare.
Prioritatile nationale în realizarea obiectivelor Conventiei privind diversitatea biologica cu privire

la managementul informational si baza de date constau în modificarea cadrului legislativ-normativ ce
tine de crearea sistemului informational ecologic în vederea armonizarii acestuia cu sistemele de
monitoring adecvate pentru implementarea Conventiei, inventarierea speciilor rare de flora si fauna în
scopul crearii bazei de date pentru elaborarea Cadastrului regnului vegetal si a Cadastrului regnului
animal, asigurarea financiara a programelor privind dezvoltarea sistemelor informationale si a bazelor
de date.
Art ico lu l 18 – Cooperarea tehn ico-st iin t if ica

128. ? La p.1 art. 18: Sunt aprobate în RM masuri pentru a contribui la cooperarea internationala
tehnico-stiintifica în domeniul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii?
a) nu
b) nu, dar în prezent se trec în revista masurile potentiale
c) da, sunt adoptate unele masuri (rugam sa anexati mai jos o descriere
X
detaliata )
112
d) da, sunt adoptate masuri complexe (rugam sa anexati mai jos o
Informatie suplimentara cu privire la masurile adoptate în scopul de a contribui la cooperarea

tehnico-stiintifica
În Republica Moldova este bine dezvoltata ideea despre importanta semnificativa a cooperarii
internationale în stiinta si tehnologie în domeniul conservarii si utilizarii durabile a resurselor
biologice. Variate forme de cooperare sunt propagate si sustinute de Guvern, asociatii stiintifice,
ONG-uri etc.
Principalele forme de cooperare includ:
- organizarea conferintelor stiintifice specializate internationale, consacrate
evinimentelor tehnico-stiintifice;
- contracte de colaborare interuniversitare, între institutiile stiintifice industriale, ONG-
uri si, de asemenea, cu cercetatorii sectoarelor private;
- participarea în comun la diverse proiecte stiintifice internationale;
- traninguri si scoli de vara.
Cheltuielile legate de aceste activitati sunt acoperite din diferite surse: bugetul de stat, fonduri
inernationale, ONG-uri, sponsori etc.
Activitatile enumerate au o contributie deosebita în cooperarea internationala tehnico-stiintifica în
domeniul conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii.
129. ? La p.4 art.18: stimuleaza si încurajeaza RM elaborarea formelor de colaborare în scopul

crearii si aplicarii tehnologiilor, inclusiv tehnologiile locale si traditionale, în corespundere cu scopurile
acestei Conventii?
a) nu
b) nu, dar metodele respective se elaboreaza în prezent X
c) da, metodele sunt implementate
Republica Moldova încearca sa promoveze diferite forme de colaborare în scopul crearii si aplicarii
tehnologiilor. Astfel, sunt anuntate diverse programe de granturi si proiecte în care se pune accentul
pe implementarea în practica. În cadrul acestor programe sunt sustinute în deosebi proiectele cu co-
finantare.
130. ? La p. 5 art,18: contribuie RM la crearea programelor comune tehnico-stiintifice si a

întreprinderilor comune, care au atribitie la scopirile Conventiei?
a) nu
b) da (rugam sa anexati mai jos câteva exemple ) X
Exemple de creare a programelor comune de cercetare stiintifica si a întreprinderilor comune

pentru elaborarea tehnologiilor, care au atributie la Conventie
Actualmente în Republica Moldova se întreprind unele masuri care ar facilita elaborarea programelor
de cercetare interstatale/internationale sau multilaterale (MRDA/CRDF, INTAS, NATO, UNESCO, AIAS,
IUCN) etc.) cu aspect mai mult de cercetare si mai putin ce tin de transferul tehnologiei si cooperarea
tehnologica.
131. A stabilit RM legaturi cu ONG, sectorul privat si alte organizatii, care dispun de baze de date
importante sau efectuaza lucrari semnificative în domeniul conservarii biodiversitatii prin intermediul
Sistemului Informational? (hot. COP V/14)
a) nu
b) nu, dar se organizeaza o cooperare cu ONG corespunzatoare, sectorul

privat si alte întreprinderi
c) da, sunt stabilite legaturi cu ONG, sectorul privat si organizatiile

X
respective
113
Întrebarea 132 este destinata TARILOR DEZVOLTATE
132. Perfecteaza tara Dvstra Sistemul Informational în scopul acordarii de ajutor tarilor în curs de
dezvoltare si tarilor cu economia în tranzitie pentru obtinerea accesului la informatie în domeniul
colaborarii tehnico-stiintifice? (hotarârea V/14)
a) nu
b) da, folosind posibilitati financiare
c) da, prin intermediului acordarii accesului la tehnologii si transmiterea lor
d) da, prin intermediul folosirii conditiilor, care permit efectuarea

cercetarilor stiintifice comune
e) da, prin intermediul repatrierii informatiei
f) da, prin intermediul folosirii posibilitatilor de pregatire a cadrelor
g) da, prin intermediul stimularii contactelor cu institutiile, organizatiile si

sectorul privat corespunzatoare
h) da, folosind alte mijloace
Informatie suplimentara cu privire la elaborarea Sistemului Informational în scopul acordarii de

ajutor tarilor în curs de dezvoltare si tarilor cu economia în tranzitie pentru obtinerea accesului la
informatie în domeniul colaborarii tehnico-stiintifice
133. Aplica RM Sistemul Informational pentru asigurarea efectiva cu informatia existenta a

cercetatorilor si specialistilor, care iau decizii în domeniu? (hot. COP V/14)
a) nu
b) nu, dar initiativele respective se studiaza
c) da (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata ) X
Informatie suplimentara cu privire la elaborarea initiativelor respective
Sistemul Informational asigura specialistii si cercetatorii cu informatia necesara :

http://bsapm.dnt.md; http://www.chbemm.ngo.md/; http://www.rec.md/;
http://www.fauna.ngo.md/about_us/about_us1.html; http://cim.moldova.md/;
http://www.ecosfera.org/; http://www.iatp.md/arii/; http://www.turism.md/; http://www.biotica-
moldova.org/; http://orangenet.md/?tl=1&col1=1; http://www.ecospectru.dnt.md/
134. Asigura RM elaborarea, oferirea si utilizarea în comun a serviciilor si resurselor pentru

activizarea si facilitarea implementarii Sistemului Informational si a consolidarii ulterioare a
colaborarii între Conventii, care au atributie la biodiversitate? (hot. COP V/14)
a) nu
b) da (rugam sa enumerati mai jos serviciile si resursele) X
Informatie suplimentara cu privire la servicii si resurse, destinate activizarii si facilitarii

implementarii Sistemului Informational si a consolidarii ulterioare a colaborarii între Conventii, care
au atributie la biodiversitate
RM asigura, în masura posibilitatilor, utilizarea în comun a Sistemului Informational în domeniul

conservarii diversitatii biologice.
Boxa LVIII.
114
la:
d)rezultatele realizarii Strategiei Nationale si a Planului de Actiune în domeniul CDB în RM;
e)aportul RM la realizarea Scopului de Dezvoltare al Mileniului;
Necesitatea cooperarii internationale în stiin ta si tehnologii în domeniul

conservarii diversitatii biologice si utilizarii durabile a resurselor naturale
constituie o problema prioritara pentru savanti, cercetatori si responsabilii
ministerelor de resort din Republica Moldova.
D i r e c t i i l e d e c o o p e ra r e d i n d o m e n i u l c o n s e r v a r i i d i v e r s i t a t i i b i o l o g i c e i n c l u d
urmatoarele:
- aplicarea metodelor de studiere si evaluare (definirea, descrierea)
conditiilor si elementelor diversitatii biologice individuale;
- s e l e c t a r e a i n d i c i l o r p e n t r u i d e n t i f i c a r e a s i m o n i t o r iz a r e a d i v e r s i t a t i i
biologice;
- implementarea solutiilor tehnologice noi (aparatele de masurare,
metode de acces distantat) în cercetarea diversitatii biologice;
- organizarea colectarii, prelucraii si difuzarii informatiei despre
conservarea si utilizarea du rabila a diversitatii biologice;
- metodele de maximalizare a efectelor obtinute ca rezultate ale
programelor specifice de cercetare si proiectelor de implementare;
metodele de evaluare a diversitatii biologice necesare pentru aplicare de catre
m u n i c i p a l i t a te , r e g i u n i s i c o n d u c e r e a l o c a l a . P r o b a b i l s -a d o r i t : d e c a t r e
autoritatile administrasiei publice locale de toate nivelurile.Desi consiliile locale –
nivelul doi – nu vor evalua nimic.
Art ico lu l 19 – Ap licarea b iotehno log ie i s i d istr ib u irea benef ic iilor

135. ? La p.1 art.19: a întreprins RM masuri pentru asigurarea participarii efective în activitatea de
cercetare a biotehnologiilor, a acelor Partilor, care pun la dispozitie resurse genetice pentru astfel de
cercetari?
a) nu
b) nu, dar în prezent se trec în revista masurile potentiale X
c) da, unele masuri se întreprind
d) da, este implementata o legislatie complexa
e) da, este formulata politica normativa si legislatia suplimentara

f) da, se întreprind masuri politice si administrative complexe
136. ? La p.2 art.19: a întreprins RM toate masurile posibile pentru a contribui la asigurarea
accesului prioritar a Partilor, în baza accesului echitabil si egal, la rezultatele si beneficiile, care reies
din biotehnologii bazate pe resursele genetice, puse la dispozitie de catre aceste Parti?
a) nu
b) nu, dar în prezent se trec în revista masurile potentiale X
d) da, sunt întreprinse masuri complexe
Boxa LIX.
115
la:
e)aportul RM la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;
Conform prevederilor din documentele legale ale Uniunii Europene, o organizatie,

examinând un candidat în procedura de patentare, va fi obligata sa informeze
despre sursele de resurse genetice utilizate si informatii referitoare la ele.
Art ico lu l 20 – R es urse f inanc iare

Boxa LX.
Indicati pentru fiecare punct, volumul de resurse financiare cît interne cît si externe care au fost
folosite, primite sau acordate (în dependenta de caz) pentru realizarea Conventiei Diversitatii Biologice
pe ani începînd din momentul cînd RM a devenit Parte a Conventiei.
a) Alocari bugetare
guvernamentale sau locale si
diferitor ministere de profil
b) Alocari extrabugetare
(repartizate pe organizatii-
donor)
c) Canale bilaterale
donor)
d) Canale regionale
donor)
e) Canale multilaterale
donor)
f) Surse particulare
donor)
g) Resurse create prin

intermediul instrumentelor
financiare, asa ca plati
pentru utilizarea
biodiversitatii
Boxa LXI.
Faceti o descriere desfasurata a fiecarui program financiar esential asa ca fonduri pentru conservarea
biodiversitatii sau programe concrete fondate de RM
În Republica Moldova au fost realizate unele proiecte:
I . “ C o n s e r v a r e a B i o d i v e r s i t a t i i î n R e p u b l i c a M o l d o v a . G E F -P P G T F T F 0 2 7 8 8 3 ”
Obiectivul proiectului: definirea prioritatilor specifice tarii si evaluarea
necesitatilor de formare a capacitatilor în domeniul conservarii biodiversitatii,
d e t e r m i n a r e a m e c a n i s m e l o r n e c e s a r e p e n t r u p ro t e c t i a b i o d i v e r s i t a t i i n a t i o n a l e î n
conformitate cu Strategia nationala si Planul de actiune si cu îndrumarile GEF-lui,
Conferintei Partilor la Conventia cu privire la diversitatea biologica
116
Suma totala: 300 000 USD
Termenul de realizare: martie 2001 - iunie 2003.
În scopul realizarii obiectivelor proiectului au fost angajati specialisti ai
institutelor de cercetari, ministerelor si departamentelor.
La realizarea proiectului au participat savantii Institutului de Botanica,
I n s t i t u t u l u i d e Z o o l o g i e s i In s t i t u t u l u i d e G e n e t i c a a l e A c a d e m i e i d e S t i i n t e a
Moldovei, Universitatii de Stat din Moldova, Universitatii Agrare de Stat,
specialistii Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului,
Agriculturii si Industriei Alimentare, Agentiei de Stat pentru Silvicultura
“Moldsilva”, Rezervatiilor stiintifice si organizatiilor neguvernamentale.
Rezultatul activitatilor întreprinse este urmatorul:
• A fost elaborat Raportul National II. Conservarea biodiversitatii în
Republica Moldova;
• A fost elaborat si implementat Sistemul Informational si Baza de date
in domeniul conservarii biodiversitatii în Republica Moldova (conform
cerintelor Conventiei privind diversitatea biologica) si plasat pe pagina web
http://bsapm.d nt.md
• A fost elaborat pachetul de masuri pentru sporirea capacitatilor
legislative si institutionale ce tine de realizarea cerintelor Strategiei
nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice
(proiectele de legi cu privire la: securitatea biologica, reteua ecologica
nationala, regnul vegetal, Cartea Rosie a Republicii Moldova, fondul
cinegetic si protectia vînatului, fondul piscicol, pescuitul si conservarea
r e s u r s e l o r b i o l o g i c e a c v a t i c e , g r a d i n i l e z o o l o g i c e s i a c v a r i i le p u b l i c e ,
protectia animalelor folosite în scopuri experimentale etc.);
• Sunt elaborare mecanismele si mijloacele de stimulare a practicilor de
utilizare durabila a resurselor naturale regenerabile în conditiile economice
si sociale ale perioadei de tranzitie în Republica Moldova, recomandari
practice de restabilire ecologica a arboreturilor forestiere (în comun cu
Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice);
Au fost elaborate regulamente: Regulation On the Procedure of Setting Up the
Regime of Natural Protected Area ; Regulation of the General Scientific Council
o f t h e N a t u r a l P r o t e c t e d A r e a s ; R e g u l a t i o n o n G r a z i n g a n d H a y - M a k i n g ; Re g u l a t i o n
on the Landscape Architecture Monument “Parcul de la Mandac”; Regulation on
F i s h i n g i n t h e W a t e r s o f t h e P r u t R i v e r a n d S t a n c a -C o s t e s t i D a m L a k e
• Au fost organizate:
Primul Simpozion International „Conservarea diversitatii plantelor in situ si ex-
s i t u . R o l u l G r a d i n i l o r B o t a n i c e ( C h i s i n a u , 9 -1 1 o c t o m b r i e 2 0 0 3 ) ;
O C o n f e r i n t a n a t i o n a l a p r i v i n d i m p l e m e n t a r e a S t r a te g i e i n a t i o n a l e s i a P l a n u l u i d e
actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (inclusiv 5 seminare în
judetele Republicii Moldova);
12 seminare, 30 emisiuni radio si TV în domeniul constientizarii populatiei privind
problemele conservarii divers itatii biologice;
C h e l t u i e l i l e p e n t r u p e r i o a d a 0 1 . 0 3 . 2 0 0 1 -3 0 . 0 6 . 2 0 0 3 a u c o n s t i t u i t 3 0 0 0 0 0 U S D .
II. „Conservarea biodiversitatii în ecosistemul Nistrului Inferior”

Obiective: Î m b u n a t a t i r e a c o n s e r v a r i i i n -s i t u î n r e g i u n e a N i s t r u l u i d e J o s p r i n
interme diul: (i) fondarii parcului national în bazinul Nistrului de Jos si
perfectionarii capacitatii locale pentru o administrare durabila; (ii) crearii
coridoarelor ecologice; (iii) promovarii administrarii durabile a resurselor naturale
si perfectionarii capacitatii nationale/locale pentru astfel de gestiune durabila;
(iv) ridicarii constientizarii si instruirii publicului în domeniul proiectului si
rezultatelor acestuia; si (v) stabilirii si mentinerii unei colaborari strînse cu
Ucraina în domeniul protectiei zonelor umede transfrontaliere din delta Nistrului
de Jos.
Durata proiectului - trei ani, începînd din aprilie 2002 pîna în aprilie 2005.
Unitatea de implementare a proiectului - Societatea Ecologica BIOTICA. Suma
totala a proiectului a fost estimata la USD $2,022,500, dintre care $975,000 au
fost alocati de Fondul Ecologic Global
Proiectul a inclus urmatoarele patru componente:

A. Fondarea parcului national „Nistrul de Jos”. Aceasta componenta
trebuia sa contribuie la îmbunatatirea conservarii biodivers itatii în
regiunea Nistrului de Jos prin intermediul maririi suprafetelor teritoriilor
117
protejate si crearii ariilor protejate si zonelor tampon;
B. Activitati de protectie a biodiversitatii în zona tampon. Aceasta
c o m p o n e n t a s e a d r e s e a z a l a d o u a n e c e s i t a t i a le p r o i e c t u l u i : ( i ) r e d u c e r e a
impactul negativ al utilizarii nedurabile a pamîntului si a resurselor în zona
tampon asupra biodiversitatii în interiorul si exteriorul parcului national, si
(ii) implicarea comunitatilor locale în realizarea proiectului, si împartirea cu
ei a beneficiilor parcului national.
C. Cooperarea internationala în Bazinul Râului Nistru si în zona
litorala a Marii Negre.
D. Managementul proiectului, monitorizarea si informarea .
Activitati realizate în cadrul proiectului. Au fost elaborate argumentarea stiintifica, motivarea

din punct de vedere legislativ, proiectul regulamentului parcului national, sistemul de zonare al
parcului national. Documentele proiectului au primit un aviz pozitiv din partea Academiei de Stiinte
a Moldovei. Au fost compilate harti administrative (1:10 000) si elaborata harta parcului national
(1:50 000). În colaborare cu Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului si cu
Cancelaria de Stat a fost elaborat proiectul Hotarîrii Guvernului despre planul de creare a parcului
national si proiectul legii pentru completarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat. A
fost pregatit dosarul cu privire la atribuirea teritoriului parcului national. Materiale pregatite cu
privire la fondarea parcului si zonarea acestuia au fost studiate de consultantul Bancii Mondiale. În
colaborare cu acesta a fost pregatit programul de lucru cu privire la elaborarea planului de
management al parcului national. A fost elaborat proiectul planului de stabilitate financiara a
parcului. A fost coordonata cu autoritatile publice locale schema de baza a amplasarii principalelor
coridoare si fîsii forestiere. În colaborare cu proiectul RISP s-a efectuat o analiza a conditiilor de
implementare a creditelor si a fost pregatit sistemul de diferentiere a subventiei conditionate,
aprobat de Banca Mondiala. Au fost organizate audieri publice cu participarea oamenilor de stiinta,
reprezentantilor autoritatilor si ONG-urilor.
Durata: 18 luni, noiembrie 2002 – aprilie 2004
Agentia finantatoare: UNEP (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu) si GEF

(Fondul Global de Mediu)
Suma finantata de UNEP -GEF: 156,050 USD
Scopul si Obiectivele Proiectului:
Scopul general al proiectului a fost dezvoltarea cadrului national de

biosecuritate în corespundere cu prevederile Protocolului de la Cartagena privind
securitatea biologica.
Obiectivele de baza au fost urmatoarele:
1. Evaluarea capacitatilor tehnologice existente pentru managementul

problemelor legate de securitatea biologica, p recum si implicarea lor la
implementarea unui cadru national de biosecuritate;
2. Întarirea capacitatii nationale pentru elaborarea unui cadru national
de reglementare în domeniul biosecuritatii;
3. Î n t a r i r e a c a p a c i t a t i i n a t i o n a l e p e n t r u l u a r e a d e d e c i z i i c o m p e te n t e
asupra notificarilor si cererilor legate de organismele modificate genetic,
inclusiv stabilirea unor sisteme administrative de control si a mecanismelor
de luare a deciziilor;
4. Dezvoltarea cooperarii regionale si sub -regionale, inclusiv
armonizarea sis temelor nationale de reglementare;
Constientizarea publicului si îmbunatatirea fluxului de informatie asupra
problemelor de biosecuritate
137. ? Ofera RM suport financiar sau stimulari referitoare la activitati de nivel national care sînt
îndreptate la realizarea obiectivelor Conventiei? (Articolul 20, p. 1)
a) nu
b) da, numai stimulente (specificati acesti stimulente)
c) da, numai suport financiar
118
d) da, suport financiar si stimulente (faceti o descriere desfasurata) X
Obiectii referitoare la asigurarea sustinerii financiare si stimulenti
Conform Regulamentului Fondul Ecologic National anual sunt prevazute surse financiare pentru
stimulare (1% din suma acumulata ), si finantarea proiectelor de cercetari stiintifice în domeniul
conservarii biodiversitatii, inclusiv proiecte de plantare a vegetatiei forestiere pe anii: 2003 – 1 mln. lei
(830 mii $), 2004 – 1 mln. lei (830 mii $), 2005 – 4 mln. lei (3 333 mii $).

138. ? Ofera RM suport financiar suplimentar pentru a da posibilitate Partilor, care sunt tari în curs
de dezvoltate, sa acopere cheltuielile suplimentare care vor fi suportate pe parcursul realizarii masurilor
de îndeplinire a angajamentelor ce se refera la Conventie? (Articolul 20, p. 2)
a) nu
b) da (indicati pe ani suma resurselor financiare noi si suplimentare acordate

RM)
Obiectii suplimentare referitoare la acordarea resurselor financiare noi si suplimentare
Întrebarea (139) In cazul cînd Partea Semnatara este o tara în curs de dezvoltare ori o tara cu
o economie în tranzitie:
139. ? A primit RM resurse financiare noi si suplimentare în scopul obtinerii posibilitatilor de
acoperire a cheltuielilor totale financiare suplimentare, utilizate în scopul implementarii masurilor de
realizare a obligatiunilor ce tin de Conventie? (Articolul 20, p. 2)
a) nu
b) da X
140. ? ) Este organizat în RM monitoringul suportului financiar al activitatilor în domeniul

biodiversitatii, inclusiv sustinerea pe care o acorda sectorul privat?
a) nu
b) nu, însa procedura se introduce
c) da (faceti o descriere desfasurata) X
Obiectii referitoare la procesul de monitoring a sustinerii financiare a lucrarilor de conservare a

biodiversitatii incluzînd sustinerea sectorului privat
141. ? Examineaza RM posibilitatile de a scuti de impozite, în cadrul sistemelor nationale de

impozitare, a acelor donatii de binefacere care sunt destinate realizarii activitatilor în domeniul
biodiversitatii? (hotarîrea V/11)
b) nu
c) nu, se elaboreaza înlesniri la impozite (faceti o descriere desfasurata) X
d) da, se aplica înlesniri la impozite (faceti o descriere desfasurata)
Obiectii referitoare la scutirea de impozite a donatiilor de binefacere destinate conservarii biodiversitatii

În Republica Moldova lipsesc înlesnirile fiscale pentru masurile de mentinere a biodiversitatii, taxe
speciale asupra proceselor de producere care afecteaza biodiversitatea, asigurarea ecologica obligatorie
a tehnologiilor ecologic periculoase, creditari preferentiale etc.
119
142. A efectuat RM analiza bugetelor nationale si politicii de creditare în acelasi rînd eficacitatea
donatiilor oficiale obtinute în scopul dezvoltarii si conservarii biodiversitatii cu atragerea atentiei la
stimulente si eficacitate si de asemenea la alte cai si mijloace de lichidare a urmarilor sau atenuare a
lor? (hotarîrea VI/16)
b) Nu
c) nu, analiza se efectueaza în momentul de fata

d) da (prezentati informatie despre rezultatele analizei) X
Obiectii referitoare la analiza bugetelor nationale si politicii de creditare si în acelasi rînd eficientei
donatiilor oficiale acordate în scopul dezvoltarii
Costul total al activitatilor conform Strategiei nationale si Planului de actiune
constituie cca $ 18,7 mln., inclusiv cca 68– 70% se preconizeaza a fi asigurate din
bugetul de stat, Fondul Ecologic National, din surse ale Agentiei pentru
Silvicultura „Moldsilva”, surse locale si cca 30 –32% – din fondurile organizatiilor
internationale.
Costul actiunilor pentru restabilirea si protectia diferitor ecosisteme variaza
c o n s i d e r a b i l d e l a $ 0 , 6 m l n . - p e n tr u e c o s i s t e m e l e u r b a n e ( 3 % d i n c o s t u l t o t a l ) -
pîna la $ 25,9 mln., ponderea majora apartinând ecosistemelor forestiere (cca
30% din costul total). Activitatile în diferite domenii, care vor fi efectuate pentru
implementarea Planului de actiune, necesita d iferite cheltuieli: pentru planificarea
teritoriala, actiuni de conservare si restabilire a diversitatii biologice – 61%,
cercetari si mon itoring – 22%, aspectul informational si educativ – 12% si actiuni
de perfectare a politicilor, legislatiei si cadrulu i institutional – 5%.
Pentru realizarea Planului de actiune este necesar a majora cheltuielile efective
în acest domeniu de cca 1,4 ori, ceea ce va constitui 0,47% din Produsul Intern
Brut. Aspectele financiare pentru realizarea Planului de actiune sunt p rezentate
mai jos:
Actiuni Costul actiunilor

Actiuni generale 1074 mii USD
Crearea retelei ecologice nationale 1183 mii USD
Protectia ecosistemelor forestiere 5592 mii USD
Protectia ecosistemelor de stepa 3861 mii USD
Protectia ecosistemelor de lunca 1100 mii USD
Protectia ecosistemelor petrofite 763 mii USD
Protectia ecosistemelor acvatice 1214 mii USD
Protectia biodiversitatii BD a
2303 mii USD
ecosistemelor agrare agricole
Protectia biodiversitatii BD a
593 mii USD
ecosistemelor urbane
Protectia speciilor 647 mii USD
Conservarea ex-situ a biodiversitatii 374 mii USD
Total 18 704 mii USD
143. Întreprinde RM activitati concrete de includere a tematicii biodiversitatii în

procesul de elaborare si realizare a initiativelor internationale de baza în domeniul dezvoltarii si de
asemenea în planurile nationale de dezvoltare durabila si în politica si planurile sectoriale
corespunzatoare si de asemene în integrarea în viitor a tematicii biodiversitatii în aceste procese,
planuri si politica? (hotarîrea VI/16 si VII/21
b) Nu
c) nu, generalizarea se efectueaza în momentul de fata X
d) da, în unele initiative si planuri (faceti o descriere desfasurata)
e) da, în initiativele si planurile generale (faceti o descriere desfasurata)
Obiectii referitoare la generalizari si includerea tematicii biodiversitatii în initiativele, planurile si politica

corespunzatoare
120
144. Largeste RM includerea tematicii biodiversitatii în programele sectoriale de
dezvoltare si acordarii donatiilor? (Hotarîrea VII/21)
b) Nu
c) nu, programe corespunzatoare se elaboreaza în timpul de fata
d) da, în unele programe sectoriale de dezvoltare si acordare a donatiilor

(faceti o descriere desfasurata)
e) da, în baza programelor sectoriale de dezvoltare si acordarii donatiilor
(faceti o descriere desfasurata)
Obiectii referitoare la includerea tematicii biodiversitatii în programul de dezvoltare sectorial si

acordarii donatiilor
145. Indicati, folosind semnul „X” în tabelul de mai jos, domeniul în care tara
dumneavoastra a acordat sustinere financiara tarilor în curs de dezvoltare ori/sau tarilor cu
economie de tranzitie. La necesitate prezentati informatia suplimentara în rîndul de mai jos
regiunile donatia
a) Efectuarea eva luarilor nationale si regionale în cadrul acordurilor

multilaterale de protectie a naturii (hotarîrea VI/8)
b) Conservarea in-situ (hotarîrea V/16)
c) Largirea potentialului national de creare si sustinere a mecanismelor de

protectie a cunostintelor traditionale (hotarîrea VI/10)
d) Conservarea ex-situ (hotarîrea V/26)
e) Implementarea Strategiei Globale de protectie a plantelor (hotarîrea

VI/9)
f) Implementarea directivelor de la Bon (hotarîrea VI/24)
g) Implementarea programelor de lucru în domeniul conservarii

agrobiodiversitatii (hotarîrea V/5)
h) Pregatirea primului raport despre starea resurselor genetice a lumii

animale (hotarîrea VI/17)
i) Acordarea suportului activitatilor mecanismelor de coordonare regionala

existente si dezvoltarii retelelor sau proceselor regionale si subregionale
(hotarîrea VI/27)
j) Crearea legaturilor de parteneriat si altor mijloace de acordare a

ajutorului în realizarea programelor diversitatii biologice a zonelor aride si
subaride (hotarîrea VII/2)
k) Acordarea sustinerii financiare mecanismului de coordonare a initiativei

taxonomice Globale (hotarîrea VII/9)
l) Acordarea sustinerii în implementarea Planului de actiuni pentru crearea

potentialului care se contine în anexa la hotarîrea VII/19 (hotarîrea VII/19)
m) Acordarea sustinerii în implementarea programei de lucru a diversitatii

biologice a raioanelor montane (hotarîrea VII/27)
121
n) Acordarea sustinerii în implementarea programei de lucru pentru ariile
protejate (hotarîrea VII/28)
o) Acordarea sustinerii în implementarea indicatorilor nationali (hotarîrea

VII/30)
p) Altele (indicati concret)
Informatie suplimentara despre acordarea suportului financiar tarilor în curs de dezvoltare si tarilor cu
economie de tranzitie
Întrebarea (146) In cazul, daca Partea Semnatara este o Tara în curs de dezvoltare sau o tara
cu economia în trasnzitie:
146. Indicati, folosind semnul „X” în tabelul de mai jos domeniul în care RM sa adresat
pentru a obtine mijloace financiare din Fondul Ecologic Global (FEG), tari dezvoltate sau alte
surse. Pentru acelasi domeniu mijloacele financiare pot fi obtinute din diferite surse. La
necesitate prezentati informatia suplimentara în rîndul de mai jos .
Cererea de obtinere a
mijloacelor din
Regiu nile
surse alte
FEG
bilaterale surse
a) Pregatirea Strategiei nationale si Planului de actiuni în

domeniul conservarii biodiversitatii
b) Evaluarea potentialului national pentru realizarea Conventiei

(hotarîrea VI/27)
c) Realizarea activitatilor prioritare pentru realizarea Initiativei

Taxonomice Globale (hatarîrea V/9)
d) Conservarea in-situ (hotarîrea V/16)
e) Elaborarea Strategiei nationale si Planului de actiuni în

combaterea speciilor invazive (hotarîrea VI/23)
f) Conservarea ex-situ, crearea si întretinerea conditiilor de

conservare ex-situ (hotarîrea V/26)
g) Proiecte care stimuleaza masuri de realizare a Articolului 13

(Instruirea si informatizarea societatii) (hotarîrea VI/19)
h) Pregatirea rapoartelor nationale (hotarîrea III/9, V/19 ?

VI/25)
i) Proiecte în conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii

apelor interne (hotarîrea IV/4)
j) Activitati de conservare si utilizare durabila a

agrobiodiversitatii (hotarîrea V/5)
k) Reazarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea

(hotarîrea VI/26)
l) Realizarea Initiativei Taxonomice Globale
122
m) Realizarea principilor de la Adis-Abeba si indicatiilor
operative în utilizarea durabila a biodiversitatii
n) Altele (indicati concret)
Informatie suplimentara despre acordarea suportului financiar
Boxa LXII.
la:
d)rezultatele realizarii Strategiei nationale si Planului de actiune în domeniul conservarii
D. DOMENIILE TEMATICE
147. Indicati în tabelul de jos obstacolele cu care RM se confrunta în realizarea programelor
tematice în cadrul Conventiei (biodiversitatea marilor si acvatoriilor, agrobiodiversitatea, biodiversitatea
padurilor, biodiversitatea apelor interne, biodiversitatea zonelor aride si subaride si zonelor muntoase)
3 = înalt 1 = scazut
0 = obstacolele sunt
2 = mediu
depasite
N/A = nu se refera la RM
Programa de activitate
agricultu paduri mari si ecosistem soluri munti
Obstacole
ra acvato e acvatice aride si
rii interne subaride
Lipsa vointei politice si sustinerii 2 1 N/A 2 N/A N/A
Participarea limitata a 3 1 N/A 1 N/A N/A

populatiei si implicarea la nivel
scazut a subiectelor
institutionale
Evaluarea nesatisfacatoare a 2 2 N/A 3 N/A N/A
problemelor biodiversitatii în
alte sectoare si includerea
acestor probleme în activitatile
lor
Lipsa masurilor de profilaxie si 3 2 N/A 3 N/A N/A
preîntîmpinare
Potentialul neadecvat de luare a 2 1 N/A 2 N/A N/A
masurilor legate de capacitatile
reduse ale structurilor
institutionale
Lipsa transmiterii tehnologiilor 3 3 N/A 3 N/A N/A
si cunostintelor de expertiza
123
Pierderea cunostintelor 1 1 N/A 1 N/A N/A
traditionale
Lipsa potentialului tehnico - 3 3 N/A 3 N/A N/A
stiintific adecvat pentru
sustinerea tuturor scopurilor
Insuficienta informatiei 3 3 N/A 3 N/A N/A
accesibile si a cunostintelor
Lipsa instruirii si informatizarii 3 3 N/A 3 N/A N/A
societatii la toate nivelurile
Cunostintele stiintifice si 3 3 N/A 3 N/A N/A
traditionale nu se utilizeaza pe
deplin
Pierderea biodiversitatii, a 2 2 N/A 2 N/A N/A
marfurilor si serviciilor
corespunzatoare pe care ea le
aproviziona, nu are o întelegere
cuvenita si nu se documenteaza
în mod corespunzator
Insuficienta resurselor 3 3 N/A 3 N/A N/A
financiare, umane si tehnice
Insuficienta masurilor 3 3 N/A 3 N/A N/A
economice de stimulare
Lipsa utilizarii în comun a 3 3 N/A 3 N/A N/A
beneficiilor
Lipsa interactiunii la nivel 2 2 N/A 2 N/A N/A
national si international
Lipsa colaborarii orizontale între 2 2 N/A 2 N/A N/A
subiectele de activitate
Lipsa parteneriatului orizontal 2 2 N/A 2 N/A N/A
Implicarea nesatisfacatoare a 2 2 N/A 3 N/A N/A
cercurilor stiintifice
Lipsa politicii corespunzatoare si 2 2 N/A 2 N/A N/A
a legilor
Saracia 3 3 N/A 3 N/A N/A
Presingul demografic 3 3 N/A 3 N/A N/A
Caracterul instabil între consum 2 2 N/A 2 N/A N/A
si producere
Lipsa potentialului de sustinere 2 2 N/A 2 N/A N/A
a comunitatilor locale
Lipsa cunostintelor despre 2 2 N/A 2 N/A N/A
abordarea ecosistemica în
conducere si practicii utilizarii
ei
Posibilitati limitate în 2 2 N/A 2 N/A N/A
costrîngerea legislativa
Catastrofe naturale si schimbari 1 1 N/A 1 N/A N/A
ale mediului înconjurator
Altele (indicati concret) N/A N/A N/A N/A N/A N/A
Ecosisteme acvatice interne

148. A inclus RM scopurile si activitatile corespunzatoare ale programei de lucru în
urmatoarele segmente si le-a realizat ea? (hotarîrea VII/4)
Da, partial sunt

Da, pe deplin sunt
Strategii, politica, planuri si activitati nu aplicate , dar nu sînt N/A
aplicate si realizate
realizate
a) Strategia nationala si Planul de

actiune în domeniul conservarii X
b) Politica si strategia în domeniul

X
zonelor umede
124
c) Planuri de gestionare complexa a
gospodariilor de apa si ridicarii
eficientii utilizarii apei elaborate în X
conformitate cu punctul 25 al Planului
de realizare a hotarîrilor Summit -ului
d) Procesul de extindere a
coordonarii si colaborarii între
subiectele nationale cere coordoneaza X
problemele ecosistemelor acvatice
interne si diversitatii biologice
Comentarii referitoare la introducerea scopurilor si activitatilor programei de lucru în segmentele

corespunzatoare
149. A stabilit RM prioritatea fiecarei activitati din programul de lucru, inclusiv timpul, în relatie cu
sarcinile orientate la atingerea rezultatelor concrete? (hotarîrea VII/4 )
a) nu
b) sarcinile orientate la atingerea rezultatelor concrete sunt elaborate dar nu

sînt elaborate activitatile prioritare
c) activitatile prioritare sunt elaborate dar nu sînt elaborate sarcinile

X
orientate spre atingere rezultatelor concrete
d) da, sunt elaborate sarcinile orientate spre atingerea rezultatelor concrete

si activitatile prioritare
Obiectii referitoare la determinarea sarcinilor orientate spre atingere rezultatelor concrete si

prioritatii activitatilor incluzînd enumerarea sarcinilor (daca exista)
Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii
biologice prevad activitati prioritate în acest domeniu la Compartimentul III.7.
Planul de actiune în domeniul protectiei ecosistemelor acvatice si palustre.
Principalele dintre activitati fiind:
1.Conservarea diversitatii biologice existente la nivel specific si ecosistemic
2.Utilizarea durabila a resurselor acvatice
3.Ameliorarea terenurilor adiacente ecosistemelor acvatice
4.Diminuarea impactului negativ al activitatii economice asupra diversitatii
biologice acvatice.
Planul de actiune determina sarcinile în do meniu, conform actiunilor grupate în
patru sectiuni, prioritare fiind urmatoarele:
• Modificarea Legii cu privire la zonele si fîsiile de protectie a apelor
rîurilor si bazinelor acvatice
• Elaborarea si implementarea unei scheme complexe de utilizare si
pro tectie a bazinelor acvatice ale Nistrului si Prutului.
• Studierea ecosistemelor acvatice si palustre reprezentative,
evaluarea starii habitatelor si a biotei lor conform cerintelor Conventiei
Ramsar si elaborarea recomandarilor de protectie a lor
• Elaborare a programelor educativ – instructive cu privire la protectia
biocenozilor acvatice.
Sunt indicati termenii, resposabilii de implementare si sursele de finantare.
Totodata, prioritati în domeniul protectiei resurselor acvatice sînt incluse în
Strategia de C restere Economica si Reducere a Saraciei si Planul de actiuni
Republica Moldova -Uniunea Europeana - decembrie 2004
150. Promoveaza RM sinergismul între programa data si activitatile din cadrul Conventiei RAMSAR
si, de asemenea, realizarea planului de colaborare bilaterala (Conventia privind diversitatea biologica
– Conventia RAMSAR) la nivel national? (hotarîrea VII/4 )
a) Nu se refera la RM (nu este Parte a Conventiei Ramsar)
b) nu
125
c) nu, au fost determinate masurile de asigurare a interactiunii si realizarii
în comun a activitatilor
d) da, sunt adoptate unele activitati de realizare în comun (faceti o

X
informare desfasurata)
e) da, sunt adoptate masuri complexe de realizare a activitatilor (faceti o

informare desfasurata)
Obiectii referitoare la stimularea interactiunii între programul de activitate si activitatile

corespunzatoare din cadrul Conventiei si, de asemenea, realizarea Planului de activitate comuna
(Conventia privind diversitatea biologica – Conventia Ramsar) la nivel national
Astfel de activitati sînt incluse în Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii
diversitatii biologice la sectiunea C.1 din Compartimentul III.7.Planul de actiune în domeniul
protectiei ecosistemelor acvatice si palustre:
- Studierea ecosistemelor acvatice si palustre reprezentative, evaluarea starii habitatelor si a biotei
lor conform cerintelor Conventiei Ramsar si elaborarea recomandarilor de protectie a lor.
Au fost implementate unele proiecte în Rezervatia stiintifica “Prutul de Jos” si alte obiecte din zona
umeda de importanta internationala „Lacurile Prutului de Jos”, precum sunt lacurile Beleu, Manta,
Cahul etc.
La proiectul “Controlul poluarii din agricultura” (GEF si BM) una dintre sarcini este pastrarea si
extinderea zonelor umede, restabilirea celor distruse , inclusiv prin crearea zonelor si fîsiilor de
protectie a apelor rîurilor si bazinelor acvatice.
151. Sunt adoptate de RM masuri de îmbunatatire a calitatii datelor nationale referitoare la:
(hotarîrea VII/4 )
problemele da nu nu, dar se elaboreaza
a) Marfuri si servicii asigurate de

X
ecosistemele acvatice interne?
b) Forme de utilizare si parametrii social-

economici corespunzatori la asa marfuri si X
servicii?
c) Aspectele hidrologice de baza în
aprovizionare cu apa referitoare la X
mentinerea functiilor ecosistemelor
acvatice?
d) Specii si toate nivelurile taxonomice? X
e) Pericolul la care este supus ecosistemele

X
acvatice interne?
Informatie despre elaborarea datelor, în particular, enumerarea datelor elaborate dupa punctele de
mai sus la care ati raspuns „DA”
În Republica Moldova este elaborat Programul de alimentare cu apa si canalizare

a localitatilor Republicii Moldova pîna în anul 2006 care include lucrari menite
sa protejeze resursele acvatice. În anul 2003 a început implementarea
mecanismului de percepere a platilor pentru deversarile de poluanti în apele
naturale. Programului de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor are
sustinere a Fondului Ecologic National si a organismelor internationale din
Danemarca, Olanda si Elvetia.
152. Promoveaza RM utilizarea regulamentelor de efectuare a evaluarii operative a diversitatii

biologice a ecosistemelor acvatice interne? (hotarîrea VII/4 )
a) nu, regulamentele nu-s analizate
b) nu, regulamentele au fost analizate si sa determinat ca

necorespunzatoare
c) da, regulamentele au fost analizate si în curînd vor fi aplicate/promovate X
126
d) da, regulamentele se aplica si se promoveaza
Comentarii referitoare la promovarea si aplicarea regulamentelor de efectuare a evaluarii operative

a diversitatii biologice a ecosistemelor acvatice interne
Metodele operative de colectare / prelevare a informatiei sunt parte a Monitoringului ecologic
integrat, datele caruia fiind tinute / difuzate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat si Inspectoratul
Ecologic de Stat, dar unele date sunt detinute de Academia de Stiinte a Moldovei, Concernul
Republican pentru Gospodarirea Apelor “Apele Moldovei”, Asociatia ”Piscicola”, Serviciul Piscicol,
autoritatile publice locale etc. Datele sînt incluse în Rapoartele anuale “Starea mediului în Republica
Moldova”, Cadastrul de stat al apelor si alte date si pronosticuri.
Sub nivelul cerintelor se afla distribuirea datelor operative de la detinatorii informatiei catre
beneficiari.
Boxa LXIII
la:
În Republica Moldova este creata o baza legislativa satisfacatoare privind protectia ecosistemelor
acvatice, însa prevederile actelor legislative sînt slab implementate.
Accentul de baza, care trebuie de pus pe realizarea activitatilor incluse în Strategia nationala si a
Planului de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice si a altor Strategii, Conceptii etc. este
bazat pe promovarea principalelor obiective:
- implementarea actelor legislative în domeniul protectiei biodiversitatii acvatice;
- completarea si modificarea bazei legislative existente cu prevederi ce tin de protectia
biodiversitatii acvatice;
- organizarea prestarii operative a datelor monitoringului ecologic, ce tine de problemele
acvatice;
- suportul ONG – urilor si publicului în activitatile de protectie a biodiversitatii în ecosistemele acvatice
Diversitatea Biologica a marilor si acvatoriilor

Starea generala
153. Sunt incluse în Strategie si Planul de Actiuni a RM urmatoarele puncte? Indicati raspunsul
folosind semnul „X” (hotarîrea II/10 si IV/15)
a) Crearea de noi arii protejate marine si acvatoriale
b) Îmbunatatirea administrarii ariilor protejate marine si acvatoriale

existente
c) Crearea în tara a potentialului de administrare a resurselor acvatorial-

marine în acelasi rînd prin intermediul realizarii programelor de
constientizare si initiativelor de cercetari stiintifice orientate (daca da
concretizati initiativa în boxa de mai jos)
d) Introducerea administrarii ariilor protejate performante al marilor si

acvatoriilor (în acelasi rînd administrarea cumpenelor apelor) pentru a
reduce numarul pompelor si substantelor biogenice în mediul marin
e) Protectia zonelor care au mare însemnatate pentru reproducere, asa zone

ca depunerea icrelor si „crese”
f) Îmbunatatirea prelucrarii apelor menajere si altor deseuri
127
g) Controlul pescuitului exagerat si folosirea mijloacelor de pescuit
distructive
h) Elaborarea politicii complexe în domeniul marilor (daca da, informati în

boxa de mai jos la ce nivel se afla elaborarea)
i) Includerea cunostintelor locale si traditionale în practica de administrare

a resurselor acvatorial-marine (daca da, precizati în boxa de mai jos
formele acordurilor gospodariei piscicole)
j) Altele (faceti o informare desfasurata)
k) Nu se refera la RM X
Precizati activitatile indicate mai sus si enumarati alte masuri prioritare referitoare la conservarea si
utilizarea durabila a diversitatii biologice a marilor si acvatoriilor
Realizarea reglarilor complexe a zonelor marine si a acvatoriilor

154. Sunt create si/sau consolidate în RM structurile organizationale, administrative si legislative
pentru realizarea reglarii complexe a ecosistemelor marine si acvatoriale?
a) nu
b) în faza initiala de elaborare
c) în faza avansata de elaborare
d) aranjamentele sunt promovate (faceti o descriere desfasurata)
e) nu- s aplicabile X
Comentarii referitoare la realizarea reglarii complexe a ecosistemelor marine si acvatoriale în

momentul de fata
155. Promoveaza RM managementul resurselor acvatoriale si marine folosind abordarea

ecosistemica, de exemplu, unificînd managementul zonelor acvatoriale cu managementul
cumpenelor apei sau prin integrarea multidisciplinara a managementului acvatoriilor si oceanului?
a) nu
b) la faza initiala de elaborare
c) la faza avansata de elaborare
d) structurile sunt implementate (faceti o descriere desfasurata)
e) nu-s aplicabile X
Comentarii referitoare la implementarea metodei de abordarea ecosistemica în reglarea zonelor

marine si acvatoriale în mome ntul de fata
Resursele vii ale zonelor acvatorial-marine

156. A identificat RM componentele ecosistemelor marine si acvatoriilor care au o importanta mare
pentru functionarea lor si, de asemenea, factorii care ameninta aceste ecosisteme?
b) nu
c) sunt elaborate planuri de evaluare complexa a ecosistemelor marine

acvatoriilor (faceti o descriere desfasurata)
d) în momentul de fata se face o evaluare complexa
e) sunt determinate componentele principale a ecosistemelor si se

elaboreaza planul de management al ecosistemelor (faceti o descriere
128
desfasurata)
f) sunt implementate planurile de management al componentelor

ecosistemelor marine si acvatoriilor (faceti o descriere desfasurata)
g) nu-s aplicabile X
Comentarii referitoare la starea lucrurilor în momentul de fata prin evaluare, monitoring si cercetari
stiintifice referitoare la ecosistemele marine si acvatoriilor si de asemenea a factorilor ce ameninta
aceste ecosisteme
157. Organizeaza RM realizarea urmatoarelor activitati în scopul implementarii planului de lucru al

Conventiei referitor la recifii coralieri? Marcati raspunsul prin semnul „X”
Nu este Nu este Se
implementa implementata implementeaza Nu este
a ctivita tea
ta si nu este dar este în momentul de aplicabila
prioritara prioritara fata
a) Evaluarea ecologica si
X
monitoringul recifilor;
b) Evaluarea socio-economica si
monitoringul comunitatilor si X
subiectelor de administrare;
c) Managementul în particular
prin intremediul aplicarii
managementului integrat al
X
acvatoriilor si marii si ariilor
protejate din acvatorii în zona
recifilor coralieri;
d) Identificarea si
impleme ntarea masurilor
aditionale si alternative pentru a
X
asigura mijloace de existenta
populatiei care depinde direct de
activitatea recifilor coralieri;
e) Organizarea parteneriatului
între subiectele de administrare,
programele de implicare a X
comunitatilor si campaniilor de
coinstientizare;
f) Asigurarea calificarii
profesionale si cresterii
X
profesioniste a taxonomistilor
marini si ecologilor;
g) Elaborarea sisteme lor de
înstiintare preventiva a X
decolorarii coralilor;
h) Elaborarea posibilitatilor de
raspuns operativ pentru
X
documentarea decolorarii si
mortalitatii coralilor;
i) Reabilitarea si restabilirea
habitatelor degradate a recifilor X
coralieni;
j) Altele (faceti o descriere

X
desfasurata)
129
Informatie detaliata cu privire la activitatile curente
Arii protejate marine si acvatoriale

158. Care din argumentele indicate mai jos caracterizeaza starea ariilor protejate marine si a
acvatoriilor pentru RM? Marcati raspunsul folosind semnul „X”
a) Este anuntat despre crearea ariilor naturale protejate marine si a

acvatoriilor si publicat anuntul în presa oficiala (indicati mai jos
numarul);
b) Sunt elaborate cu atragerea tuturor subiectelor de administrare

planurile de actiune pentru ariile naturale protejate marine si a
acvatoriilor;
c) Este aplicata o administrare efectiva cu sisteme de constîngere si

monitoring;
d) Se elaboreaza reteaua de arii naturale protejate în zonele marine si

acvatoriilor;
e) Este introdusa sistema sau reteaua de arii protejate în zonele

marine sau acvatoriilor;
f) Sistema nationala de arii protejate a zonelor marine si a

acvatoriilor include zone gestionate în scopul utilizarii durabile în care
poate fi admisa activitatea de extragere ;
g) Sistema nationala de arii protejate a zonelor marine si a

acvatoriilor include zone în care este interzisa activitatea de extragere ;
h) Sistema nationala de arii protejate a zonelor marine si a

acvatoriilor se afla într-o zona mai larga a marii sau a acvatoriei în care
se aplica metodele de administrare durabila;
i) altele (faceti o descriere);
j) nu-s aplicabile pentru RM X
Obiectii suplimentare referitoare la starea lucrurilor în momentul de fata a ariilor protejate în zona
marina si a acvatoriei
Maricultura
159. Aplica RM metodele indicate mai jos, îndreptate spre reducerea impactului mariculturii
asupra biodiversitatii marilor si acvatoriilor? Marcati toate metodele care au aplicatie în tara:
a) Evaluarea impactului ecologic în urma realizarii proiectelor de creare a

gospodariilor de maricultura;
b) Elaborarea si aplicarea metodelor eficiente de selectie a sectoarelor în

cadrul reglarii complexe a zonelor marine si a acvatoriilor;
c) Elaborarea unor metode efective de reglare a scurgerii apei uzate si

deseurilor;
d) Elaborarea planurilor de management a resurselor genetice în

gospodariile piscicole;
e) Elaborarea metodelor de reglare a înmultirii puietului si a reproducerii

genetice inofensive în scopul preîntîmpinarii colectarii puietului din
natura;
f) În cazul cînd nu este posibil de a preîntîmpina colectarea puietului

natural, elaborarea metodelor ecologice inofensive de colectare a
puietului din natura în acelasi timp folosind unelte selectate pentru
pescuit pentru a evita suprapescuitul;
130
g) Folosirea pentru maricultura speciile locale si subspeciile;
h) Folosirea metodelor efective de preîntîmpinare a eliberarii nechibzuite a

speciilor de maricultura si poliploizilor fertili;
i) Folosirea metodelor corespunzatoare pentru reproducere si sectoare

corespunzatoare pentru eliberare în scopul protectiei diversitatii
genetice;
j) Reducerea la minimum a utilizarii antibioticilor folosind metode mai

efective în piscicultura;
k) Folosirea metodelor selective în pescuitul comercial pentru a evita

suprapescuitul;
l) Analiza cunostintelor traditionale (în caz cînd sunt acceptabile) în

calitate de sura de materiale pentru elaborarea noilor metode de
maricultura ;
m) Nu-i acceptabila X
Comentarii suplimentare referitoare la reducerea impactului mariculturii asupra biodiversitatii marii

si acvatoriilor
Specii si genotipuri straine

160. A implementat RM mecanismele de control a cailor de introducere a speciilor straine în
mediul marin si costal? Rugam sa mentionati totul ce are atributie la RM si sa specificati tipul de
masuri în rubricile de mai jos:
a) nu
b) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale prin

intermediul balastului de apa (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata)
c) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale în
rezultatul concresterii biologice pe corpul vasurilor (rugam sa anexati mai
d) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale ca

rezultat al aquaculturilor (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
e) sunt implementate mecanismele de control al invaziilor potentiale ca

rezultat al degajarilor neintentionate, cum ar fi degajarile speciilor de
aquarium (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
f) nu-i aplicabil X
Comentarii suplime ntare cu privire la starea actuala a activitatilor ce tin de prevenirea introducerii
speciilor straine invazive în mediul marin si costal, de asemenea alte activitati de eradicare.
Boxa LXIV.
la:
131
Nu-i aplicabil
Diversitatea biologica agricola

161. ? A dezvoltat RM strategii, programe si planuri nationale, care asigura elaborarea si
realizarea cu succes a politicii si a masurilor care contribuie la utilizarea durabila a componentelor
agrobiodiversitatii ? (hotarârea III/11 si IV/6)
a) Nu
b) Nu, dar strategiile, programele si planurile se afla în faza de elaborare
c) Da, unele strategii, programe si planuri sunt implementate (rugam sa

X
d) Da, sunt implementate s trategii, programe si planuri complexe (rugam sa

Comentarii suplimentare cu privire la reflectarea componentelor agrobiodiversitatii în strategii,

programe si planuri
SNPACB în Compartimentul III.8. prevede realizarea masurilor de utilizare
durabila a componentelor agrobiodiversitatii.
În conformitate cu cerintele SNPACDB a fost elaborata SDDSF (aprobata prin
Hotarîrea Parlamentului nr. 350 -XV din 12 iulie 2001), care la litera
B.„Agricultura si silvicultura” din punctul 5 al Capitolului VIII, , prevede
adoptarea unei conceptii agrosilvice.
De catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a fost elaborata
Legea nr. 115 -XVI din 09.06.2005 cu privire la productia agroalimentara
ecologica, întru execu tarea careia recent au fost elaborate un set de proiecte
de acte normative (Programul National privind productia agroalimentara
ecologica; Programului de Stat de consolidare a terenurilor agricole;
Regulamentul privind metodele si principiile productiei a groalimentare
ecologice; Regulamentul cu privire la siste mul de inspectie si certificare a
productiei agroalimentare ecologice), care stipuleaza utilizarea durabila a
agrobiodiversitatii
162. ? A identificat RM caile si resursele de solutionare a problemelor ce tin de impactul potential

al aplicarii tehnologiilor genetice de restrictie asupra conservarii in-situ si ex-situ si utilizarii durabile
a agrobiodiversitatii, inclusiv asupra securitatii alimentare? (hotarârea V/5)
a) Nu
b) nu, dar în prezent se examineaza masurile potentiale
c) da, unele masuri sunt identificate (rugam sa anexati mai jos o

X
d) da, au fost identificate masuri complexe (rugam sa anexati mai

Informatie suplimentara despre caile si resursele de solutionare a problemelor ce tin de impactul

potential al aplicarii tehnologiilor genetice restrictive asupra conservarii in-situ si ex-situ si utilizarii
durabile a agrobiodiversitatii, inclusiv asupra securitatii alimentare
Pentru reglementarea activitatilor de obtinere a organismelor modificate genetic, testarea lor,
eliberarea în mediul înconjurator, importul, exportul, transportarea acestora au fost elaborate:
132
• Legea nr. 755-XV din 21.12.2001 privind securitatea biologica
• Hotarîrea Guvernului nr.603 din 20.05.03 cu privire la Comisia Nationala pentru
Securitatea Biologica
• Hotarîrea Guvernului despre aprobarea normelor privind etichetarea produselor
alimentare si Normelor privind etichetarea produselor alimentare.
Este creat Centrul pentru Securitatea Biologica.
Testarea organismelor modificate genetic la nivel national nu se efectueaza din lipsa unor
laboratoare competente si a tehnicii necesare.
Anexa la hot arârea V/5 – progra ma de lucr u c u privire la a grobi odiversi tate
Elementul I al Programei – Evaluarea
163. A efectuat RM evaluari specifice a componentelor agrobiodiversitatii cum ar fi resursele

genetice vegetale, resursele genetice animaliere, polenizatorii, combaterea daunatorilor agricoli,
circuitul substantelor nutritive?
a) nu
b) da, în prezent se efectueaza evaluarea (rugam sa anexati mai jos o

X
c) da, evaluarile sunt efectuate (rugam sa anexati mai jos o descriere

detaliata)
Comentarii suplimentare cu privire la evaluarile specifice a componentelor agrobiodiversitatii

În cadrul activitatilor ce tin de implementarea SNPACDB au fost evaluate resursele genetice vegetale
si cele animaliere (2003). Inventarierea polenizatorilor este efectuata în cadrul cercetarilor
Institutului de Zoologie al Academiei de Stiinte a Moldovei.
Prevederile cu privire la combaterea daunatorilor agricoli sunt stipulate în Legea nr. 612 –XIV din
01.10.1999 cu privire la protectia plantelor. Prevederile cu privire la circuitul substantelor nutritive
sînt incluse în Legea nr. 115-XVI din 09.06.2005 cu privire la productia agroalimentara ecologica.
164. Organizeaza RM evaluarea interactiunii dintre practicile agricole si conservarea si utilizarea

durabila a componentelor agrobiodiversitatii, mentionate în anexa I a Conventiei (spre exemplu:
ecosisteme si habitate, specii si comunitati, genomuri si gene care au o importanta sociala,
stiintifica sau economica)?
a) nu
b) da, evaluarile se efectueaza în prezent X
c) da, unele evaluari sunt efectuate (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata)
d) da, sunt efectuate evaluari complexe (rugam sa anexati mai jos o

Comentarii suplimentare cu privire la evaluarea componentelor biodiversitatii (spre exemplu:

ecosisteme si habitate, specii si comunitati, genomuri si gene care au o importanta sociala, stiintifica
sau economica)
Astfel de prevederi sînt incluse în SNPACDB la Compartimentul III.8. Planul de
Actiune în domeniul protectiei biodiversitatii ecosistemelor agricole, inclusiv la
literele C 2.Elaborarea unor metode de evaluare ecologica complexa a
ecosistemelor agricole si C3. Analiza starii ecosistemelor agricole si elaborarea
recomandarilor de sporire a potentialului stabilizator de mediu al acestora.
În Republica Moldova se implementeaza p roiectul „Controlul poluarii din
agricultura”, lansat în anul 2003 de Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale,
cu suportul Bancii Mondiale. Obiectivele principale ale proiectului sînt:
• Promovarea practicilor agricole prietenoase mediului
• P r o m o v a r e a a g ro s i l v i c u l t u r i i
• Conservarea faunei si florei pe sectoarele de colina si în luncile
rîurilor
P l a n t a r e a a r b o r i l o r s i a f î s i i l o r f o r e s t i e r e d e p r o t e c t i e a tr e n u r i l o r
133
agricole.
165. A efectuat RM evaluarea cunostintelor, inovatiilor si practicilor fermierilor, comunitatilor

indigene si locale cu privire la mentinerea stabilitatii agrobiodiversitatii si a serviciilor
agroecosistemice pentru producerea alimentelor si securitatea alimentara?
a) nu
b) da, evaluarile se efectueaza în prezent X
c) da, evaluarile sunt efectuate (rugam sa anexati mai jos o descriere

detaliata)
Comentarii suplimentare cu privire la evaluarea cunostintelor, inovatiilor si practicilor fermierilor si

comunitatilor indigene si locale
Cu concursul proiectului „Controlul poluarii din agricultura” a fost elaborat Codul bunelor practici
agricole si implementate unele practici agricole în zonele pilot (comuna Negrea, Hîncesti, Carpineni,
Pascani etc.) concomitent cu:
• Initierea fermierilor în bunele practici agricole;
• Utilizarea sistemelor de protectie integrata a plantelor cu aplicarea preponderenta a
masurilor biologice pentru combaterea vatamatorilor si reducerea poluarii cu pesticide;
• Rotatia culturilor pe cîmpuri prin intermediul asolamentelor.
• Managementul nutrientilor prin rotatie a sectoarelor de pasune etc.
166. Efectueaza RM monitoringul degradarii generale (status quo), starii actuale ori
restabilirii/reabilitarii a agrobiodiversitatii începând cu anul 1993, când Conventia a fost semnata?
a) nu
b) da, nu au fost depistate schimbari (status quo)
c) da, a fost depistata o degradare generala (rugam sa anexati mai jos o

X
d) da, se depisteaza o restabilire/reabilitare generala (rugam sa anexati mai

Comentarii suplime ntare cu privire la monitoring
Consideram, ca la aceasta întrebare putem da raspuns intermediar între lit. a) si c), deoarece
pentru unele componente ale degradarii, precum degradarea solului si a fîsiilor forestiere de
protectie a cîmpurilor agricole se efectueaza monitoringul, iar asupra altor elemente ale degradarii
biodiversitatii, mai cu seama a ecosistemelor de stepa nu se efectueaza un monitoring permanent.
Totodata, astfel de prevederi sînt incluse în SNPACDB la Compartimentul III.8. Planul de actiune în
domeniul protectiei ecosistemelor agricole, inclusiv la litera C4. Monitorizarea oazelor biocenotice
valoroase din agrocenoze si Legea nr. 115-XVI din 09.06.2005 cu privire la productia agroalimentara
ecologica.
Elementul 2 al Programei – managementul adaptiv
167. A identificat RM practicile de management, tehnologiile si politicile, care au un impact

pozitiv si atenueaza impactul negativ al agriculturii asupra biodiversitatii, si, de asemenea, contribuie
la sporirea productivitatii si mentinerea nivelului de trai?
a) nu
b) nu, dar practica posibila, tehnologiile si politicile se identifica
c) da, unele practici, tehnologii si politica sunt identificate (rugam sa

X
d) da, au fost identificate practici complexe, tehnologii si politica (rugam

sa anexati mai jos o descriere detaliata
Comentarii suplimentare cu privire la practicile de management, tehnologii si politica
Cu concursul proiectului „Controlul poluarii din agricultura” a fost elaborat
134
Codu l bunelor practici agricole si implementate unele practici agricole în zonele
pilot (comuna Negrea, Hîncesti, Carpineni, Pascani etc.) concomitent cu:
• Initierea fermierilor în bunele practici agricole;
• Utilizarea sistemelor de protectie integrata a plante lor cu aplicarea
preponderenta a masurilor biologice pentru combaterea vatamatorilor si
reducerea poluarii cu pesticide;
• Rotatia culturilor pe cîmpuri prin intermediul asolamentelor.
Managementul nutrientilor prin rotatie a sectoarelor de pasune etc.
Elementul 3 al Programei – Crearea capacitatilor
168. A sporit RM capacitatile fermierilor, comunitatilor indigene si locale si a organizatiilor lor si a

altor parti cointeresate pentru managementul durabil al agrobiodiversitatii si dezvoltarea strategiilor si
metodologiilor de conservare in situ, utilizarea durabila si managementul agrobiodiversitatii?
a) Nu
b) Da, (rugam sa indicati domeniul/componentul si grupurile de tinta,

X
capacitatile carora au fost sporite)
Comentarii suplimentare cu privire la sporirea capacitatilor fermierilor, comunitatilor indigene si

locale si organizatiilor lor, a altor persoane de interes
Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” în comun cu Oficiul Biodivesitatea de pe lînga Ministerul
Ecologiei si Resurselor Naturale, specialistii de la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si REC
Moldova a organizat seminare pentru specialisti din silvicultura, agricultura si ecologie la nivele
locale: 3 seminare în anul 2002, 15 seminare în anul 2004 si 5 seminare în anul 2005. La nivel local
sînt încurajate ONG-urile de a conlucra cu fermierii si unele din ele (raioanele Criuleni, Stefan-Voda
etc.) au plasat pagini speciale în ziarele sale ecologice si foi volante pentru instruirea fermierilor cu
privire la managementul durabil al agrobiodiversitatii.
169. A implementat RM mecanisme operationale pentru participarea ampla a partilor cointeresate

pentru dezvoltarea relatiilor autentice de parteneriat, care contribuie la realizarea programelor de
lucru cu privire la agrobiodivers itate?
a) nu
b) nu, dar mecanismele potentiale se identifica
c) nu, dar mecanismele se afla la etapa de elaborare X
d) da, mecanismele sunt implementate
170. A îmbunatatit RM climatul politic, inclusiv acordurile de distribuire echitabila a beneficiilor si

masurile stimulatoare pentru suportul managementului la nivel local a agrobiodiversitatii?
a) nu
b) nu, dar unele masuri si aranjamente se identifica
c) nu, dar masurile si aranjamentele sunt în faza de elaborare X
d) da, masurile si aranjamentele se implementeaza (rugam sa anexati mai

Comentarii suplimentare cu privire la masurile aprobate în scopul îmbunatatirii climatului politic
SNPACB (HP RM nr. 112-XV), SDDSF din RM (HP RM nr. 350-XV), legile si regulamentele adoptate
curent au creat un climat politic favorabil pentru managementul durabil al agrobiodiversitatii.
Elementul 4 al Programului – Evidenta
171. A luat RM la evidenta ori a integrat planurile nationale sau strategiile cu privire la
conservarea si utilizarea durabila a agrobiodiversitatii în planurile sectoriale si intersectoriale si în
programe?
b) Nu
c) Nu, dar în prezent se trec în revista
135
d) Nu, dar sunt stabilite structurile potentiale si mecanismele
e) Da, cerintele unor planuri nationale ori strategii sunt reflectate sau incluse
în planurile si programele sectoriale (rugam sa anexati mai jos o descriere X
detaliata)
f) Da, cerintele unor planuri si strategii nationale sunt reflectate în planurile

si programele sectoriale majore (rugam sa anexati mai jos o descriere
detaliata)
Comentarii suplimentare ce tin de reflectarea si integrarea cerintelor planurilor si strategiilor

nationale pentru conservarea si utilizarea durabila a agrobiodiversitatii în planurile si programele
sectoriale si intersectoriale
Programele, strategiile, actele legislative si normative în domeniul silviculturii, agriculturii,

agroturismului includ prevederi, ce se refera la gestionarea durabila a biodiversitatii, inclusiv a
agrobiodiversitatii.
172. Acorda RM suport cadrului institutional, sustine politicile si mecanismele de planificare pentru
reflectarea cerintelor agrobiodiversitatii în strategiile si planurile agricole si integrarea acestor cerinte
în strategii si planuri de actiune mai largi cu privire la biodiversitate?
a) Nu
b) Da, prin sustinerea institutiilor care efectueaza evaluari relevante X
c) Da, prin dezvoltarea politicilor si regulamentelor de planificare X
d) Da, prin elaborarea materialelor instructive X
e) Da, prin suportul acordat pentru dezvoltarea capacitatilor la nivel politic,

X
tehnic si local
f) Da, prin promovarea sinergismului în implementarea planurilor de actiune

coordonate si stimularea interactiunii dintre procesele de evaluare aflate în X
derulare si procesele interguvernamentale
Comentarii suplimentare cu privire la suportul pentru cadrul institutional, politici si mecanismele de

planificare
Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale colaboreaza cu Ministerul Agriculturii si Industriei

Alimentare, autoritatile publice locale si fermierii în promovarea unor programe, strategii si planuri
locale privind coordonarea activitatilor ce tin de agrobiodiversitate si agricultura ecologica.
173. Stimuleaza RM, în cazul daca centrele de origine se afla în RM, activitatile pentru conservarea
in situ si ex situ a diversitatii resurselor genetice, inclusiv a stramosilor salbatici, la întreprinderile
agricole pentru producerea produselor alimentare si agricultura?
a) Nu X
b) Da, (rugam sa anexati mai jos o descriere detaliata)
Comentarii suplimentare cu privire la conservarea în centrele de origine a diversitatii resurselor

genetice pentru producerea alimentelor si agricultura
În Republica Moldova lipsesc centre de origine genetica a stramosilor salbatici ai culturilor agricole.
Boxa LXV
Rugam sa prezentati informatia cu privire la masurile aprobate de catre RM în scopul realizarii

Planului de Actiune pentru implementarea Initiativei Internationale ce tine de Conservarea si Utilizarea
Durabila a Polenizatorilor
In s titu tu l de Zoo log ie a l Academiei de Stiinte a Moldovei a e fe ctua t in ve n ta rie rea spe ciilo r
p o le n iz atoa re d in ag roe cos is te me s i a e labo rat re co man da ri de p rote ctie a lo r. Ce rin te le d e p ro te ctie a
p o le n iz ato rilo r a u fos t in cluse în C on cep tia natio na la a a g ricu ltu rii e co lo g ice , fab rica rii s i
co me rcia liza rii p ro du se lo r a lime n ta re e co log ice s i ge ne tic ne mo d ifica te .
Boxa LXVI
136
la:
1. SNPACDB prevede activitati prioritate în domeniul conservarii agrobiodiversitatii. De asemenea,

cerintele protectiei agrobiodiversitatii au fost reflectate si în urmatoarele documente:
Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (2004 – 2006), 2004;
Programului national de asigurare a securitatii ecologice, 2003;
Programului de stat de regenerare si împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, 2003;
- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova national, 2001;
- Programul de actiuni Republica Moldova -Uniunea Europeana
Diversitatea biologica forestiera

Starea generala
174. A incorporat RM partile relevante ale programei de lucru in strategiile nationale, planurile de
actiune si programele nationale ale sectorului forestier
a) Nu
b) Da, rugam sa descrieti procesul care se aplica X
c) Da, rugam sa descrieti constrângerile/obstacolele pe care le-ati întâmpinat

X
în aplicarea procesului
d) Da, rugam sa descrieti experienta acumulata
e) Da, rugam sa descrieti sarcinile-tinta pentru actiunile prioritare ale

programei de lucru
Comentarii suplimentare cu privire la incorporarea partilor relevante ale programei de lucru în

SNPACDB si programele sectorului forestier
Codul Silvic nr.887-XIII din 21.06.96, capitolul XIII, articolul 76. Monitoringul fo restier
- Hotarîrea Parlamentului nr. 112-XV RM din 27.04.2001 cu privire la aprobarea Strategiei nationala si
Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice”- compartimentul I.1.B. –ecosisteme
forestiere; compartimentul III.3.Planul de actiune în domeniul protectiei ecosistemelor forestiere
-Hotarârea Parlamentului nr. 350-XV din 12.06.2001 pentru aprobarea Strategiei dezvoltarii durabile a
sectorului forestier din Republica Moldova, capitolul II. Conservarea diversitatii biologice; capitolul IV.
Stiinta silvica - prevad activitati de conservare a biodiversitatii ecosistemelor forestiere.
- Hotarârea Guvernului nr.737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare si
împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020.
Boxa LXVII.
Rugam sa indicati care din instrumentele aplicate recent (politica, planificarea, managementul,
evaluarea si determinarile) si masurile (daca exista) sunt utilizate de catre RM pentru implementarea
si evaluarea programei de lucru. Rugam sa indicati care instrumente si masuri vor contribui la
realizarea programei de lucru
Principalele documente elaborate în acest domeniu sunt:
-Conceptia politicii de mediu a Republicii Moldova (Hotarârea Parlamentului
nr.605 - XV din 2.1 1.2001);
- Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii
137
biologice (Hotarârea Parlamentului nr. 112 -XV din 27.04.2001 );
- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova
(Hotarârea Parlamentului n r. 350 -XV din 12.06.2001);
- Hotarârea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la implementarea
strategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier national;
În ultimii ani a fost elaborat un set de documente politice, care stipuleaza
conservarea biodiversitatii, inclusiv a biodiversitatii forestiere, cum ar fi:
Conceptia protectiei mediului a RM (2002);
Conceptia de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale (1997)
Planului national de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul (2001);
Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat;
Legea nr. 1102-XIII din 6.02.97 cu privire la resursele naturale;
Legea nr. 440-XIII din 27.04.95 cu privire la zonele si fâsiile de protectie a apelor râurilor si bazinelor
acvatice;
Legea nr. 591-XIV din 23.09.99 cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale;
Legea nr. 755-XV din 21.12.2002 privind securitatea biologica;
Legea nr. 398-XV din 2.12.2004 privind aprobarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei
(2004 – 2006);
Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 1105 – III din 6 februarie 2003 pentru initierea negocierilor în
Hotarîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare si
împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020;
Hotarîrea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003 cu privire la implementarea Strategiei dezvoltarii durabile a
sectorului forestier national;
Hotarîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
durabila a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015;
Hotarîrea Guvernului nr. 1107 din 11 septembrie 2003 despre aprobarea Regulamentului cu privire la
înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si importul colectiilor de animale si plante din
flora si fauna salbatica;
Hotarîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea
taierilor în fondul forestier si vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
Hotarîrea Guvernului nr. 1005 din 13.09.2004 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului de Stat al
regnului animal;
Hotarîrea Guvernului nr.355 din 22.04.2005 cu privire la aprobarea Planului de actiuni Republica Moldova –
Uniunea Europeana;
Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Integrat, aprobat prin ordinul Ministrului Mediului nr.20
din 10.11.1998;
Legea nr. 1538-XII din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat;
Boxa LXVIII.
Rugam sa indicati în ce masura si în ce mod RM a încadrat comunitatile indigene si locale în

realizarea programei de lucru si cum a respectat drepturile si interesele lor
Cu concursul proiectelor „Conservarea solului” si „Dezvoltarea padurilor si

pasunilor comunale”, anual în Republica Moldova se planteaza în mediu 7500 ha
paduri pe terenuri degradate .
În acest scop au fost organizate seminare la nivel local, sînt încurajate ONG-
urle de a conlucra cu fermierii (raioanelele Criuleni, Stefan -Voda etc.), au
plasat pagini speciale în ziarele sale ecologice si fo i volante pentru sustinerea
fermierilor în procesul de protectie a mediului
Boxa LXIX.
Rugam sa indicati ce eforturi a depus RM cu privire la crearea capacitatilor în domeniul resurselor

umane si capitale pentru implementarea programei de lucru
Permanent sînt organizate seminare, traninguri, publicatii în ziare , inclusiv „Natura” si revista
„Mediul ambiant”, organizate ore ecologice etc. SNPACDB si SDDSF prevad activitati de educare si
constientizare a populatiei cu privire la protectia biodiversitatii forestiere.
138
Boxa LXX.
Rugam sa indicati despre caracterul colaborarii si cooperarii RM (de exemplu, în directia sud+ sud,
nord+sud, sud+nord, nord+nord) cu alte guverne, organizatii regionale si internationale la realizarea
programei de lucru. Rugam, de asemenea sa indicati care sunt constrângerile si/ori necesitatile
S e l u c r e a z a a c t i v c u t o a t e o r g a n e l e d e s t a t l a n i v e l d e G u v e r n , O N G -u r i s i
autoritati publice locale.
R e p u b l i c a M o l d o v a s -a a n g a j a t î n t r - u n p r o c e s a c t i v d e c o o p e r a r e i n t e r n a t i o n a la ,
aderînd la si ratificînd urmatoarele conventii internationale: Conventia privind
conservarea vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa - a intrat în
v i g o a r e î n 2 0 0 1 ;C o n v e n t i a p r i v i n d c o m e r t u l i n t e r n a t i o n a l c u s p e c i i s a l b a t i c e d e
f a u n a s i f l o ra p e c a l e d e d i s p a r i t i e ( C I T E S ) – a i n t r a t î n v i g o a r e î n
2 0 0 1 ;C o n v e n t i a p r i v i n d c o n s e r v a r e a s p e c i i l o r m i g r a t o a r e d e a n i m a l e s a l b a t i c e –
a intrat în vigoare în 2000; Conventia asupra zonelor umede de importanta
i n t e r n a t i o n a l a î n s p e c i a l c a h a b i t a t a l p a s a r i l o r a c v a t i c e– a i n t r a t î n v i g o a r e î n
1999; Conventia privind peisajul european) – a intrat în vigoare în 2002.
Au fost semnate acorduri cu România, Ucraina, Polonia si alte tari cu privire la
protectia mediului, în care se stipuleaza si conservarea biodive rsitatii.
Programa extinsa de lucru cu privire la biodiversitatea forestiera

Elementul 1 al Programei – Conservarea, utilizarea durabila si folosirea în comun a
beneficiilor
175. Aplica RM abordarea ecosistemica pentru managementul tuturor tipurilor de padure?
a) Nu (rugam sa reflectati mai jos cauzele)
b) Nu, dar masurile potentiale se identifica (rugam sa reflectati mai jos o

c) Da, (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X
Comentarii despre aplicarea abordarii ecosistemice la managementul padurilor (inclusiv eficacitatea

masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra managementul padurilor,
constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile tinta)
Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice (2001) include
obiectivele prioritare privind conservarea biodiversitatii la nivel geosistemic, ecosistemic, la nivel de specii si
genetic. Activitatile la nivel ecosistemic au drept obiectiv stoparea degradarii ecosistemelor forestiere prin
folosirea lor rationala, prin ameliorarea structurii padurilor si mentinerea structurii lor optimale în
concordanta cu conditiile stationale, prin crearea unui sistem de arii forestiere naturale protejate, prin
asigurarea integritatii fondului forestier si crearea carcasei forestiere.
Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (2001), capitolul VII, punct 2.
Obiectivele strategiei, litera A. Sporirea potentialului ecoproductiv si bioproductiv al padurilor naturale are
drept obiectiv prevenirea degradarii ecosistemelor forestiere prin utilizarea durabila a acestora, prin
aplicarea abordarii ecosistemice în managementul padurilor.
176. Întreprinde RM masuri pentru reducerea pericolelor care ameninta biodiversitatea padurilor si
atenuarea impactului lor?
Optiuni X Informatie detaliata
a) da Rugam se specificati mai jos despre pericolele majore, identificate pentru

fiecare obiectiv aparte din scopul 2 si masurile întreprinse pentru realizarea
activitatilor prioritare
139
Codul silvic prevede masuri de prevenire a poluarii padurilor. Anexa nr. 13 la
lege stabileste tariful de calcul al cuantumului despagubirilor pentru prejudiciul
cauzat prin poluarea fondului forestier cu deseuri si reziduuri de constructie,
menajere si de alta natura. Persoanele vinovate de poluarea padurilor cu deseuri
si reziduuri de constructie, menajere si de alta natura sînt obligate sa lichideze
efectele poluarii.
SDDSF la Capitolul VII, punct 1 B evidentiaza ca directie strategica de baza
restabilirea potentialului ecoforestier, efectul scontat fiind:
a) atenuarea efectului distructiv al schimbarilor bruste de temperatura, al
secetelor si altor factori climatici negativi;
b) diminuarea degradarii solurilor prin eroziune;
c) reducerea si stoparea alunecarilor de teren;
d) ameliorarea calitativa a resurselor acvatice, vegetatia forestiera
contribuind la alimentarea eficienta a pînzei freatice, reducerea debitului solid
si a concentratiei de poluanti;
e) reducerea poluarii atmosferei, dat fiind faptul ca vegetatia forestiera
capteaza bioxidul de carbon si diverse noxe ce pericliteaza sanatatea oamenilor si
vitalitatea ecosistemelor biologice.
În punctul 2 lit. B se pre vad masuri pentru reducerea pericolelor care ameninta
biodiversitatea:
- interzicerea substituirii padurilor autohtone prin introducenti si specii exotice
fara o testare prealabila profunda;
- combaterea speciilor straine invazive la fazele initiale de introgresie ;
- reconstructia ecologica a ecosistemelor forestiere, afectate de invazia speciilor
straine invazive
- renuntarea treptata la combaterea chimica a daunatorilor forestieri si

aplicarea prudenta a metodelor biologice de combatere , care pot diminua
diversitatea biologica si distruge echilibrul natural al padurilor;
- interzicerea defrisarii nejustificate a padurilor si a vegetatiei forestiere din afara
fondului forestier;
- stoparea fragmentarii sau distrugerii habitate lor silvice, fenomene ce
se soldeaza cu reducerea numarului de indivizi supravietuitori, provoaca
consecinte negative ale inbreedingului, driftului genetic si pierderea diversitatii
genetice;
- mentinerea diversitatii speciilor prin realizarea unor programe speciale de
conservare a taxonilor rari si vulnerabili, prin crearea cadrului normativ pentru
protectia eficienta a acestora;
- asigurarea conservarii speciilor de importanta mondiala.
- este elaborata propunerea de proiect cu privire la reconstructia ecologica a
ecosistemelor forestiere din bazinul de aculurare a cursului de mijloc al r. Prut,
atacate de specii invazive (sp. Acer negundo) si crearea retelei ecologice pe o
suprafata de cca 155 mii ha.
b) nu Rugam sa indicati mai jos cauzele
Comentarii suplimentare cu privire la masurile întreprinse pentru reducerea pericolelor, care

ameninta biodiversitatea padurilor si atenuarea impactului lor (inclusiv eficacitatea masurilor
întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrângerile,
necesitatile, instrumentele si scopurile)
Astfel de masuri sînt indicate în:
Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul conservarii diversitatii biologice ( aprobate prin
Hotarîrea Parlamentului nr. 112-XV din 27.04.2001)
Planul general de actiuni privind implementarea Strategiei dezvoltarii durabile a sectorului forestier national
( aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 739 din 17.06.2003)
Legea nr. 1538-XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat
Legea nr. 1102-XIII din 6.02.97 cu privire laprivind resursele naturale
Legea nr. 440-XIII din 27.04.95 cu privire la privind zonele si fâsiile de protectie a apelor râurilor si
bazinelor acvatice
Legea nr. 1041 – XIV din 15.06.2000 privind ameliorarea prin împadurire a terenurilor degradate.
140
177. Întreprinde RM masuri cu privire la protectia, restabilirea si regenerarea diversitatii biologice a
padurilor?
Optiuni X Detalii
da Rugam sa identificati activita tile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al scopului

3 si descrieti masurile întreprinse adresate acestor prioritati
Conform amenajamentelor silvice anual se efectueaza lucrari de reconstructie

ecologica a padurilor pe o suprafata de cca 300 ha. Cca 19% din suprafata totala a
padurilor (cca 61 mii ha) este luata sub protectia statului. În ecosistemele
forestiere au fost depistate 859 specii de plante, dintre care 269 specii periclitate
sunt protejate de stat. De asemenea, sunt luati sub protectia statului arborii
seculari (158 unitati).
Conform SDDFF si Programului de stat de regenerare si împadurire a terenurilor
fondului forestier pe anii 2003-2020 anual se planteaza în mediu 8500 ha, inclusiv:
în fondului forestier de stat - 1000 ha si 7500 ha - extinderea terenurilor acoperite
cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier.
nu Rugam sa indicati mai jos cauzele
Comentarii suplimentare cu privire la masurile de protectie, restabilire si regenerare a diversitatii

biologice forestiere (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra
biodiversitatii forestiere, constrîngerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
Programului de stat de regenerare si împadurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020
(Hotarîrea Guvernului nr. 737 din 17.06.2003) prevede împadurirea a 130 000 ha, adica sporirea
suprafetelor acoperite cu paduri pâna la 15% din teritoriul national.
Masurile de protectie sînt incluse în legislatia nationala, programele si strategiile în domeniul
dezvoltarii fondului forestier si conservarii biodiversitatii.
178. Întreprinde RM masuri pentru promovarea utilizarii durabile a diversitatii biologice forestiere?
Optiuni X Detalii
a)da Rugam sa identificati activita tile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al scopului
4 si descrieti masurile întreprinse adresate acestor prioritati
Utilizarea durabila a biodiversitatii forestiere se asigura prin reglementarea folosirii si
dobîndirii produselor lemnoase si nelemnoase ale padurii. Aceste prevederi sînt parte a
Capitolului VI al Codului silvic. De asemenea, actele normative mentionate mai jos,
contribuie la realizarea scopului respectiv:
- Regulamentul cu privire la autorizarea taierilor în fondul forestier si vegetatia forestiera
din afara fondului forestier (aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004 );
- Regulamentului cu privire la înfiintarea, înregistrarea, completarea, pastrarea, exportul si
importul colectiilor de animale si plante din flora si fauna salbatica (aprobat prin Hotarîrea
X Guvernului nr. 1107 din 11 septembrie 2003);
Este elaborat si aprobat de catre Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” Regulamentul cu
privire la protectia resurselor genetice forestiere si Regulamentul cu privire la reconstructia
ecologica a padurilor.
Volumul taierilor ilicite a fost redus semnificativ datorita masurilor întreprinse pentru paza
padurilor.
Populatia locala, care participa la lucrarile silvotehnice, beneficiaza de preturi reduse la
produsele forestiere alocate de catre Autoritatile silvice de stat.
Sistemul informational în domeniul conservarii diversitatii biologice forestiere este înca slab
dezvoltat. Traningurile si seminarele se organizeaza sporadic. Lipseste sectia specializata
în acest domeniu, cu toate ca SDDSF stipuleaza organizarea ei.
b)nu Rugam sa indicati mai jos cauzele
141
Comentarii suplimentare cu privire la stimularea utilizarii durabile a biodiversitatii forestiere (inclusiv
eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii forestiere,
constrîngerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
Cu toate ca cerintele utilizarii durabile a biodiversitatii forestiere sunt stipulate în SNPACDB si

SDDSF, implementarea acestor cerinte este destul de anevoioasa datorita nivelului de trai scazut al
populatiei rurale.
179. Întreprinde RM masuri pentru promovarea accesului la resursele genetice forestiere si

distribuirea beneficiilor obtinute de la aceste resurse?
optiuni X detalii
a)da
Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al scopului
5 si descrieti masurile întreprinse
Obiectivele scopului respectiv nu se implementeaza în Republica Moldova.

Cauzele principale sunt:
- resurse genetice forestiere reduse;
- lipsa tehnologiilor performante de utilizare a resurselor genetice forestiere si
X neaplicarea eficienta a mecanismelor de distribuire echitabila a beneficiilor;
- capacitati slabe la populatia locala de a negocia aranjamentele distribuirii
echitabile a beneficiilor (exemplu: colectarea si exportul nucilor si a plantelor
medicinale);
- informarea nesatisfacatoare a populatiei rurale despre experienta pozitiva a
aplicarii mecanismelor respective.
Comentarii suplimentare cu privire la stimularea accesului la resursele genetice forestiere si

utilizarea comuna a beneficiilor (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata,
impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrîngerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
Eleme nt ul 2 al Progra mei – Medi ul s ti mula tori u ins tit ut iona l

si socio-eco no mic
180. Întreprinde RM masuri pentru extinderea mediului institutional stimulatoriu pentru conservarea
si utilizarea durabila a biodiversitatii forestiere, inclusiv accesul si distribuirea beneficiilor?
optiuni X Detalii
da Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al Scopului

1 si descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati
Legea cu privire la ameliorarea prin împaduire a terenurilor degradate prevede

scutirea de impozite pe termen de 25 ani a beneficiarilor terenurilor degradate,
X
care planteaza paduri pe aceste terenuri.
Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” elaboreaza:
- Proiectul de lege cu privire la taxele forestiere;
-Regulamentul cu privire la turismul cinegetic
Comentarii suplimentare cu privire la extinderea mediului institutional stimulatoriu pentru

conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii forestiere, inclusiv accesul si distribuirea beneficiilor
142
(inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii
forestiere, constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
181. Întreprinde RM masuri pentru lichidarea esecurilor si distorsionarilor socio-economice, care duc
la luarea deciziilor ce provoaca pierderea biodiversitatii forestiere?
optiuni X Detalii
da Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al Scopului

2 si descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati
X Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova
stipuleaza constituirea unei burse a produselor padurii
Comentarii suplimentare cu privire la trecerea în revista a esecurilor si distorsionarilor socio-

economice, care duc la luarea deciziilor ce provoaca pierderea biodiversitatii forestiere (inclusiv
constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
182. Întreprinde RM masuri în scopul îmbunatatirii educatiei, participarii si constientizarii

publicului în domeniul biodiversitatii forestiere?
optiu
X Detalii
ni
a)da Rugam sa identificati activitatile prioritare în raport cu fiecare obiectiv al Scopului 3

si descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati
- SNPACDB stipuleaza editarea unui set de materiale informative (filme, buclete,

X brosuri, pliante) despre padurile Republicii Moldova, în care vor fi reflectate
problemele respective;
- Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova si Planul
de implementare respectiv stipuleaza crearea retelei unice ramurale de informatie si
constientizare a populatiei.
Comentarii suplimentare cu privire la masurile în scopul îmbunatatirii educatiei, participarii si

constientizarii publicului în domeniul biodiversitatii forestiere (inclusiv eficacitatea masurilor
întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrângerile,
necesitatile, instrumentele si scopurile)
Republica Moldova a ratificat Conventia de la Aarhus. În Republica Moldova activeaza REC

Moldova, Oficiul Biodiversitatea si cca 70 ONG-uri în domeniul protectiei mediului, care sînt
încurajate de a întreprinde masuri pentru educatie, participarea si constientizarea publicului în
domeniul conservarii biodiversitatii, inclusiv forestiere.
SNPACDB si SDDFF contin compartimente speciale cu privire la constientizarea publicului.
În acest scop au fost organizate si desfasurate seminare la nivel local: 3 seminare în anul 2002,
15 seminare în anul 2004 si 5 seminare în anul 2005. La nivel local sînt încurajate ONG-urile de a
conlucra cu fermierii si unele din ele (raioanele Criuleni, Stefan-Voda etc) au plasat pagini speciale
în ziarele sale ecologice si foi volante pentru sustinerea fermierilor în procesul de protectie a
143
mediului.
Publicul poate consulta websitul Oficiului Biodiversitatea (http://bsapm.dnt.md) si obtine
informatia în domeniul biodiversitatii forestiere.
Elementul 3 al Programei – Cunostintele, evaluarea si monitoringul
183. Întreprinde RM masuri pentru descrierea ecosistemelor forestiere la diferite scari în scopul
perfectionarii evaluarii starii diversitatii biologice a padurilor si a tendintelor în acest domeniu?
optiuni X detalii
da Rugam sa comunicati despre masurile prioritare pentru fiecare din obiectivele

Scopului 1 si sa descrieti masurile întreprinse pentru realizarea acestor prioritati
X Planul general de actiuni privind implementarea

SDDSF stipuleaza elaborarea tipologiei ecosistemice forestiere nationale,
cartarea unitatilor de tip ecosistemic si elaborarea inventarului ecosistemelor
Comentarii suplimentare cu privire la descrierea ecosisteme lor forestiere la diferite scari (inclusiv
Padurile Republica Moldova sînt foarte fragmentate, cea ce creeaza dificultati la descrierea lor la
nivel ecosistemic.
Monitoringul forestier al Republicii Moldova nu evalueaza starea resurselor forestiere la nivel
ecosistemic.
184. Întreprinde RM masuri în scopul perfectionarii cunostintelor si metodelor, necesare pentru

efectuarea evaluarii starii diversitatii biologice a padurilor si a tendintelor în acest domeniu?
optiuni X Detalii

Criteriile si indicatorii pentru managementul durabil al padurilor din Republica
Moldova sunt elaborate de catre Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” cu
participarea Academiei de Stiinte a Moldovei, Ministerul Ecologiei si Resurselor
Naturale, specialistilor si persoanelor cointeresate în domeniu. Au fost organizate
X
trei seminare în zonele de Centru, Nord si Sud ale Republicii Moldova.
Academia de Stiinte a Moldovei, Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si
Agentia pentru Silvicultura „Moldsilva” întreprind diverse masuri (lectii,
seminare, traniguri etc.) pentru perfectionarea cadrelor în domeniul silviculturii si
protectiei mediului, inclusiv conservarea biodiversitatii forestiere.
Comentarii suplimentare cu privire la perfectionarea cunostintelor si metodelor, necesare pentru

efectuarea evaluarii starii diversitatii biologice a padurilor si a tendintelor în acest domeniu (inclusiv
185. Întreprinde RM masuri în scopul aprofundarii întelegerii rolului diversitatii biologice a padurilor
144
si functionarea ecosistemelor?
optiuni X Detalii

SNPACDB si SDDSF stipuleaza activitati de extindere a ariilor forestiere protejate

de stat, care vor reflecta mai obiectiv varietatea genetica, specifica si ecosistemica
a fondului forestier national. Vor fi realizate programe pentru conservarea taxonilor
periclitati, asigurarea conservarii speciilor si evitarea deteriorarii cailor de migratie
si dispersie a biotei.
X Sunt elaborate recomandari cu privire la reconstructia ecologica a padurilor
naturale de lunca din zona cursului de mijloc al rîului Prut, de combatere a speciilor
invazive si de sporire a biodiverstatii forestiere a trupurilor de padure degradate
ca rezultat al managementului neadecvat. Sunt propuse masuri de conservare a
speciilor periclitate la nivel regional si global (rezervatia stiintifica „Padurea
Domneasca”, habitatul „Tara bîtlanilor”). Se organizeaza cursuri de perfectionare a
specialistilor în domeniul silviculturii si protectiei mediului, în care biodiversitatii se
acorda o atentie sporita.
Comentarii suplimentare cu privire la aprofundarea întelegerii rolului diversitatii biologice a padurilor

si functionarea ecosistemelor (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata,
impactul asupra biodiversitatii forestiere, constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
186. Întreprinde RM masuri la nivel national în scopul perfectionarii infrastructurii de colectare si

prelucrare a informatiei, necesare pentru efectuarea evaluarii exacte si a monitoringului
biodiversitatii padurilor la scara globala?
Optiuni X Detalii

Sunt aprobate SNPACDB si SDDSF care stipuleaza masuri de

fortificare a capacitatilor la nivel national pentru asigurarea unui
X monitoring eficient al biodiversitatii forestiere (constituirea unui
centru national de instruire în domeniu, dotarea lui cu
e c h i p a m e n t p e r f o r m a n t , c r e a r e a b a z e i d e d a t e , d e z v o lt a r e a
cercetarilor în cadrul Programului international „ICP Forests” în
baza retelei nationale si europene a monitoringului forestier etc.)
Comentarii suplimentare cu privire la perfectionarii infrastructurii de colectare si prelucrare a datelor

si a informatiei (inclusiv eficacitatea masurilor întreprinse, experienta acumulata, impactul asupra
biodiversitatii forestiere, constrângerile, necesitatile, instrumentele si scopurile)
Exista sistemul de amenajare a fondului forestier, în baza caruia functioneaza cadastrul forestier si
monitoringul forestier. Acest sistem exista mai mult de 15 ani si nu a fost perfectionat pe parcurs.
Boxa LXXI.
145
la:
Conservarea diversitatii biologice a padurilor este un element operational esential al
gestionarii durabile a padurilor si un obiectiv al politicii forestiere în Republica Moldova.
Programul de conservare a diversitatii biologice a padurilor va include o serie de activitati de
importanta primordiala, inclusiv:
a) extinderea regenerarii naturale a arboreturilor prin aplicarea tratamentelor care permit
conservarea si crearea de arboreturi variate cu structuri orizontale si verticale optime;
b) ajustarea sistemului de arii protejate la cerintele reprezentarii întregului spectru al
ecosistemelor forestiere, constituirea unei retele ecologice de paduri cu o protectie mai sigura si
paduri de interes deosebit pentru conservarea si restabilirea ecosistemelor forestiere
reprezentative;
c) aplicarea metodelor si tehnicilor privind îngrijirea arboreturilor pe un fundal ecologic adecvat,
racordat la obiectivele conservarii si ameliorarii diversitatii biologice forestiere, protectia
ecosistemelor forestiere periclitate si vulnerabile (fagete, stejarete si gorunete, petrofite, paduri de
stejar pufos);
d) conservarea si consolidarea formelor de relief prin împadurirea, pe baze stational-tipologice,
a terenurilor supuse alunecarilor si erodate pluvial;
e) ameliorarea diversitatii biologice a padurilor degradate din punct de vedere silvobiologic
prin aplicarea de tehnologii bazate pe reconstructia ecologica a padurilor;
f) integrarea problematicii conservarii diversitatii biologice a padurilor în conceptia si practica
amenajamentelor silvice;
g) completarea criteriilor de zonare functionala a padurilor cu elemente referitoare la
conservarea diversitatii biologice, inclusiv a resurselor genetice forestiere.
Diversitatea biologica a terenurilor aride si subhumide
187. Acorda RM suport stiintific, tehnic si financiar la nivel national si regional, preconizat în
programa de lucru? (hotarârea V/23 si VII/2)
Nu
Da, (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X
Comentarii suplimentare cu privire la suportul stiintific, tehnic si financiar la nivel national si
regional, preconizat în programa de lucru
188. A inclus RM masuri, preconizate în programa de lucru cu privire la terenurile aride si

subhumide, în strategiile si planurile de actiune cu privire la conservarea biodiversitatii sau în
programa nationala de actiuni pentru realizarea Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii
(CCD)? (hotarârea V/23, VI/4 si VII/2)
nu
da (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X
Comentarii suplimentare cu privire la masurile din cadrul programei de lucru ce tine de terenurile
aride si subhumide, încadrate în strategiile nationale si planurile de actiune pentru conservarea
biodiversitatii ori în programa nationala de actiuni cu privire la realizarea CCD
189. A întreprins RM masuri pentru asigurarea realizarii reciproc sporite/ comune a programei de
lucru în cadrul proceselor nationale de realizare a CDB si a proceselor de realizare a conventiilor
ecologice apropiate? (hotarârea V/23, VI/4 si VII/2)
146
nu
da, sunt stabilite unele legaturi (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata) X
da, sunt stabilite legaturi vaste (rugam sa reflectati mai jos o descriere detaliata)
Comentarii suplimentare cu privire la masurile pentru asigurarea realizarii reciproc sporite/ comune
a programei de lucru în cadrul proceselor nationale de realizare a CDB si a proceselor de realizare a
conventiilor ecologice apropiate
Partea A: Evaluarile
190. A întreprins RM evaluarea si analiza informatiei despre starea diversitatii biologice a

terenurilor aride si impactul asupra ei a diseminarii cunostintelor existente si a experientei moderne,
a acumularii cunostinte lor necesare în scopul determinarii masurilor adecvate? (activitatile 1 -6 a
scopului operational al Partii A a hotarârii V/23)
nu
nu, dar în prezent se efectueaza evaluarea
da, sunt efectuate câteva evaluari (rugam sa reflectati mai jos o descriere
da, a fost efectuata o evaluare complexa (rugam sa reflectati mai jos o descriere
X
Comentarii suplimentare cu privire la informatia respectiva despre evaluarea starii si a tendintelor

diversitatii biologice si despre diseminarea cunostintelor si a experientei moderne
Partea B a Programei: Actiuni determinate de scop
191. A întreprins RM masuri pentru stimularea conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice
a terenurilor aride si subhumide, utilizarea în comun în baza echitabila si egala a beneficiilor de la
folosirea resurselor genetice ale lor, combaterea pierderii biodiversitatii terenurilor aride si
subhumide si a consecintelor socio-economice si lichidarea consecintelor socio-economice respective?
(partea B al anexei I al deciziei V/23, activitatile 7-9 )
a) nu
b) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa reflectati mai jos o descriere
X
detaliata)
c) da, sunt întreprinse un set de masuri (rugam sa reflectati mai jos o
Obiectii suplimentare referitoare la masurile de stimulare a conservarii si utilizarii durabile a
diversitatii biologice a terenurilor aride si subhumide, utilizarii în comun a beneficiilor în mod
echitabil, de la utilizarea resurselor genetice, combaterii pierderilor diversitatii biologice a terenurilor
aride si subhumide si lichidarii impactului social-economic
192. Sunt acceptate în RM masuri de întarire a capacitatilor nationale, inclusiv capacitatile locale, în
scopul asigurarii realizarii mai efective a programelor de lucru?
a) nu
b) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa reflectati mai jos o descriere
X
detaliata)
147
c) da, sunt întreprinse un set de masuri (rugam sa reflectati mai jos o
d) da, sunt întarite toate capacitatile potentiale (rugam sa reflectati mai jos o
Obiectii suplimentare referitoare la masurile de întarire a capacitatilor nationale, inclusiv capacitatile
locale, în scopul asigurarii realizarii mai efective a programelor de lucru
Boxa LXXII.
la:
Biodiversitatea montana
Elementul 1 al programului. Actiuni directe în conservarea biodiversitatii si utilizarii durabile si
repartizarii beneficiilor
193. Sunt acceptate în RM în scopul prevenirii si micsorarii impactului negativ asupra

biodiversitatii montane?
a) nu
b) nu, dar în prezent se efectueaza evaluarea masurilor
c) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
d) da, sunt întreprinse masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la masurile acceptate în scopul prevenirii si micsorarii impactului

negativ asupra biodiversitatii montane
N/A
194. Sunt acceptate în RM masuri în scopul protectiei, recuperarii si restabilirii biodiversitatii

montane?
a) nu
detaliata)
d) da, sunt întreprinse masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la masurile luate în scopul protectiei, recuperarii si restabilirii
biodiversitatii montane
N/A
195. Sunt acceptate în RM masuri în scopul contributiei la utilizarea durabila a resurselor biologice
montane si mentinerii diversitatii genetice a ecosistemelor montane?
148
a) nu
detaliata)
d) da, sunt întreprinse masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la masurile luate în scopul contributiei la utilizarea durabila a

resurselor biologice montane si mentinerii diversitatii genetice a ecosistemelor montane
N/A
196. Sunt acceptate în RM masuri în scopul utilizarii în comun a beneficiilor obtinute din resursele
genetice montane, incluzînd conservarea si sustinerea cunostintelor traditionale?
a) nu
detaliata)
d) da, sunt întreprinse unele masuri (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la masurile luate în scopul utilizarii în comun a beneficiilor obtinute
din resursele genetice montane
N/A
Elementul 2 al programului. Masuri de realizare a conservarii si utilizarii durabile a
diversitatii biologice si repartizarii beneficiilor
197. Sunt create în RM structuri legislative, politice si organizationale pentru conservarea si

utilizarea durabila a biodiversitatii montane si pentru realizarea programei actuale de lucru?
a) nu
b) nu, dar structurile corespunzatoare se elaboreaza
c) da, unele structuri sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
d) da, structurile sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la structurile legislative, politice si organizationale pentru
conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii montane
N/A
198. Participa RM în acordurile de colabora re regionale si/sau transfrontaliere în domeniul

ecosistemelor montane în scopul asigurarii conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii montane?
a) nu
b) nu, se elaboreaza modalitatea de colaborare
c) da (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la acordurile de colaborare regionale si/sau transfrontaliere în
domeniul ecosistemelor montane în scopul asigurarii conservarii si utilizarii durabile a biodiversitatii
montane
N/A
Elementul 3 al programului. Activitati auxiliare în conservarea biodiversitatii, utilizarii
durabile si repartizarii beneficiilor
199. Sunt aplicate în RM masuri de depistare, monitoring si evaluare a biodiversitatii montane?
a) nu
b) nu, programele corespunzatoare se elaboreaza
c) da, unele masuri sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
d) da, masurile sunt implementate (rugam sa faceti mai jos o descriere
detaliata)
149
Obiectii suplimentare referitoare la masurile de depistare, monitoring si evaluare a biodivers itatii
montane
N/A
200. Sunt aplicate în RM masuri în scopul ameliorarii cercetarilor, colaborarii tehnico-stiintifice si

crearea potentialului pentru asigurarea conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice
montane?
a) nu
detaliata)
detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la masurile ameliorare a cercetarilor, colaborarii tehnico -stiintifice
si creari potentialului pentru asigurarea conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice
montane
N/A
201. Sunt acceptate în RM masuri în scopul elaborarii, atestarii si transmiterii tehnologiilor

corespunzatoare, destinate conservarii ecosistemelor montane?
a) nu
detaliata)
detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la masurile elaborare, atestare si transmitere a tehnologiilor

corespunzatoare, destinate conservarii ecosistemelor montane
N/A
Boxa LXXIII.
la:
N/A
E. FUNCTIO NAREA CO NVENTIE I
202. Participa RM activ la activitatile subregionale si regionale în scopul pregatirii sedintelor

petrecute în cadrul Conventiei si asigurarii realizarii mai efective a Conventiei? (hotarîrea V/20)
a)nu
b) da (rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata) X
Comentarii suplimentare referitoare la activitatile regionale si subregionale la care participa RM

Republica Moldova participa la marea parte din întrunirile regionale si subregionale în domeniul
impleme ntarii CBD si prezinta materialele necesare pentru organizarea sedintelor.
150
203. Fortifica RM colaborarea la nivel regional si subregional, sporeste integrarea în procesele
corespunzatoare regionale si subregionale si contribuie la sinergism în cadrul acestor procese?
(hotarîrea VI/27 B)
a) nu
Obiectii suplimentare referitoare la procesele de colaborare regionala si subregionala
Se colaboreaza cu alte Conventii internationale si se acorda atentie deosebita colaborarii
internationale, mai cu seama cu statele vecine. Cele mai recente acorduri fiind aprobate prin:
Hotarîrea Guvernului nr.355 din 22.04.05 pentru aprobarea Planului de actiuni Republica Moldova –
Uniunea Europeana.
Decretul Presedintelu i Republicii Moldova nr. 1105 – III din 6 februarie 2003 pentru initierea negocierilor în
Hotarîrea Guvernului nr. 1161 din 29.09.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii
Moldova si Guvernul României privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor piscicole si
reglementarea pescuitului în rîul Prut si în lacul de acumulare Stînca-Costesti, semnat la Stînca -
Costesti la 1 august 2003
- Hotarîrea Guvernului nr. 1069 din 29.09.2004 cu privire la aprobarea Conceptiei
cooperarii transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006
- Hotarîrea Guvernului nr. 514 din 01.06.05 cu privire la aprobarea Programului
comun al Comisiei Europene si Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor în
Republica Moldova pe anii 2004-2006
Întrebarea (204) valabila pentru TARILE DEZVOLTATE
204. Sustine tara d-voastra activitatile existente si mecanismelor de coordonare regionala si

dezvoltare a retelelor sau proceselor regionale si subregionale? (hotarîrea VI/27 B)
a) nu
b) nu, dar programele se elaboreaza
c)da, o asa activitatea este inclusa în programele de colaborare existente
(rugam sa faceti mai jos o descriere detaliata)
d) da, în momentul de fata se întreprind activitati de colaborare (rugam sa
faceti mai jos o descriere detaliata)
Obiectii suplimentare referitoare la activitatile existente si mecanismelor de coordonare regionala si
dezvoltare a retelelor sau proceselor regionale si subregionale
N/A
205. Colaboreaza tara D-voastra cu alte Parti în scopul întaririi mecanismelor existente la nivel
regional si subregional si initiativelor în crearea potentialului? (hotarirea VI/27 B)
a) nu
b) da X
206. Acorda tara D-voastra sprijin în efectuarea evaluarii mecanismelor realizarii Conventiei la
nivel regional si subregional? (hotarîrea VI/27 B)
a) nu
Obiectii suplimentare referitoare la aportul în evaluarea mecanismelor regionale si subregionale
Republica Moldova îsi asuma toate obligatiunile privind colaborarea la toate nivelurile în executarea
prevederilor Conventiei privind diversitatea biologica.
Se acorda atentie deosebita colaborarii internationale si regionale, mai cu seama cu statele vecine.
Cele mai recente acorduri fiind urmatoarele:
Hotarîrea Guvernului nr.355 din 22.04.2005 pentru aprobarea Planului de actiuni Republica Moldova –
Uniunea Europeana.
Decretul Presedintelui RM nr. 1105-III din 06.02.03 pentru initierea negocierilor Conventia Republicii
151
Moldova - Polona – Ucraina – conservarea diversitatii fluviului Nistru
- HG nr. 1161 din 29.09.2003 despre aprobarea Acordului între Guvernul Republicii
Moldova si Guvernul României privind cooperarea în domeniul protectiei resurselor
piscicole si reglementarea pescuitului în r. Prut si în lacul de acumulare Stînca-Costesti,
semnat la Stînca-Costesti la 1 august 2003
- HG nr. 1069 din 29.09.2004 cu privire la aprobarea Conceptiei cooperarii
transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006
HG nr. 514 din 01.06.05 cu privire la aprobarea Programului comun al Comisiei Europene si
Consiliului Europei pentru sustinerea reformelor în Republica Moldova pe anii 2004-2006
Boxa LXXIV.
la:
Republica Moldova îsi asuma toate obligatiunile privind colaborarea la toate nivelurile în executarea
prevederilor Conventiei privind diversitatea biologica.
Totodata, Republica Moldova s-a angajat într-un proces activ de cooperare internationala, aderînd la
si ratificînd urmatoarele conventii internationale:
-Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa - a intrat în vigoare
în 2001;
-Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie
(CITES) – a intrat în vigoare în 2001;
-Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice – a intrat în vigoare în 2000;
-Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al pasarilor
acvatice– a intrat în vigoare în 1999; -Conventia privind peisajul european – a intrat în vigoare în
2002.
Însa unele prevederi ale Conventiei sînt dificil de a le implementa la moment, pornind de la faptul ca
Republica Moldova este o tara în curs de tranzitie la economia de piata.
152

RN III Perf Tel 121205

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RN III Perf Tel 121205

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Al Treilea Raport National

al Republicii Moldova cu privire la Diversitatea Biologica

Centrul National Coordonator

Numele si pronumele Dr. St. Alexandru Teleuta

Adresa postala : Str. Cosmonautilor 9, MD 2005. Chisinau.

Colaboratorul de legatura cu privire la Raportul National (daca acesta este o alta

Semnatura Alexandru Teleuta

Informatie cu privire la procesul de elaborare a prezentului raport, inclusiv date

Raportul National III a fost elaborat de catre Oficiul Biodiversitate de pe lânga

Concluzii generale despre starea si tendintele dezvoltarii diferitor componente ale

b ) articolul 6 – Masuri generale în conservarea si X

c) artico lul 7 – Identificarea si monitoringul X

e ) articolul 8 h) – Specii straine X

f) articolul 8 j) - Cunostinte traditionale si deciziile X

i) articolul 11 – Actuin de stimulare X

j) articolul 12 – Cercetari si instruirea cadrelor X

k) articolul 13 - Constientizarea si sporirea X

l) articolul 14 - Evaluarea impactului si reducerea X

m) articolul 15 – Accesul la resursele genetice X

n ) articolul 16 – Accesul la tehnologie si X

o ) articolul 17 – Schimbul de informatie X

q ) articolul 19 - Utilizarea biotehnologiei si X

r) articolul 20 – Resurse financiare X

s ) articolul 21 – Mecanismul de finantare X

w ) Biodiversitatea marilor si acvatoriilor

x) Biodiversitatea zonelor aride si subhumide X

y) Biodiversitatea zonelor montane

Greutati si obstacole întîlnite în implementare

2 = mediu 0 = greutatile cu succes sunt depasite

N/A = nus acceptabile în cazul de fata

Scopul, trasat pentru anul 2010

Contributia la conservarea biodiversitatii ecosistemelor, habitatelor

Este asigurata conservarea efectiva a cel putin 10% din fiecare

b ) da, în corespundere deplina cu sarcina globala

c) da, este determinata o sarcina sau cîteva sarcini nationale

II) Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de

SNPACDB s i Primul raport national cu

SNPACDB prevede protectia si utilizarea

c) mari si acvatorii X N u -i valabila

Ecosistemele de stepa ocupa cca 65 mii ha

III) Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si

b ) da, în Strategia nationala si Planul de actiune în domeniul

VI) Prezentati informatie despre obstacolele întîlnite în realizarea acestei

VII) Prezentati alta informatie corespunzatoare

a ) da, în corespundere deplina cu sarcina globala

Faceti comentarii detaliate

II) Sarcini nationale pentru programe concrete de lucru: daca astfel de

Codul apelor prevede paza si protectia

c) mari si acvatorii X N u -i aplicabila

Conservarea ecosistemelor forestiere cu o

III) Este inclusa sarcina globala sau nationala în planurile, programele si

Sarcinile nationale cu privire la dezvoltarea fondului de arii naturale

IV) Prezentati informatia despre starea lucrurilor si tendintelor în legatura cu

V) Prezentati informatie despre indicatorii utilizati în realizare a acestei sarcini

VI) Prezentati informatie despre obstacolele întâlnite în realizarea acestei

VII) Prezentati alta informatie corespunzatoare

Scopul 2 Promovarea conservarii diversitatii speciilor

Restabilirea, mentinerea si reducerea declinului unor populatii de

I) Sarcina nationala : este stabilita sarcina nationala în corespundere cu

b) da, în deplina corespundere cu sarcina globala

c) da, este determinata o sarcina sau câteva sarcini nationale

Faceti comentarii detaliate

SNPACDB prevede masuri de protectie a speciilor de p lante si animale