Florin OPREA

Cuprins
Capitolul 1 - ................................................... 3
......................................................................................................4
1 ...................................................................................6
tatului .............................................................. 13
Capitolul 2 - .....................................................25
....................................................... 26
...................................................................................... 28
.................................................................................................... 34
.................................................................................... 34
................................................................................ 41
............................................................................... 44
Capitolul 3 - Sistemul financiar public în contextul federalismului fiscal ................................50
multi-nivel în sistemele financiare publice ................................................... 51
................................................................................................ 57
.................... 60
................................................................................... 67
Capitolul 4 - Cheltuielile publice ...........................73
- ................................................................... 74
.................................... 77
............................................................................................... 80
...................................................................................................................... 83
4.5 Analiza cost- ...................................................... 87
Capitolul 5 - Impozitele ..................95
5.1 Impozitele ............................................................................................... 96
.................................................................................... 99
......................................................................................................... 100
forme, factori de influen i strategii de combatere ................................................ 104
.................................................................................................... 107
Capitolul 6 - .................................... 111
............................................................................... 112
.......................................................... 114
6.3 Împrumutul de stat ului public ....................................................................... 119
..................................... 124
Capitolul 7 ............................. 126

1
 Florin OPREA

.............................................. 127
...................................... 134

publice ............................................................................................................................................................. 137

............................................................... 142
Bibliografie ........................................................................................................................ 152

2
 Florin OPREA

Capitolul 1 -

Structura:
1.1
1.2
1.3

Obiectiv fundamental:

identifice componentele finan elor publice;

elor publice;
prezentat.

Termeni cheie: ,
publice,

3
 Florin OPREA

publice

-economice

avem în vedere o serie de

diferitelor nevoi de interes colectiv, general. Privite

o anume dinamic a resurselor
, ate direct, generând
transferuri, credit, dobânzi sau
comisioane
cu int rnelor în economie, conducând la interpretarea
sectorului public.
,
, fin
,
pentru servicii publice) :
obligativitatea raportului juridic, caracterul
din partea beneficiarului transferului de
valoare se impune precizarea
ar
întrutotul acest tipar, lor financiare specifice companiilor publice.
,
pe fili
în
etc.), unele forme de mobilizare a veniturilor publice nu au caracter obligatoriu (cum este cazul

ale

(ca în primul rând prin forme ale

4
 Florin OPREA

cercetarea în domeniul de studiu corespondent a inte are a

,
pot deveni uneori aparent

uneori foarte apropiate (cazul Dreptului

financiar)
a celui
domeniului1. se

management, cu alte discipline de profil financiar

2
.
Potrivit altor puncte de vedere exprimate în literatura de specialitate3 ar reflecta
orice venituri sau cheltuieli care se
statului.
i
anumite categorii de venituri sau de cheltuieli (cum sunt cele implicate de
parteneriatele public-privat), s ltuielile companiilor publice, care

federal) întreprinderilor
_

financiare sau a categoriilor implicate din perspectiva caracteristicilor aces

i a efectelor antrenate. Musgrave,

utilizate pentru atingerea obiectivelor politicilor publice4. În asemenea

1 -
2ibidem, p. 37
3Bailey, Stephen, Strategic Public Finance, Palgrave MacMillan , New York, 2004, pp. 3-4
4 , in International Tax and Public Finance, vol. 3, Kluwer
Academic Publishers, Dordrecht, 1996, p. 247
5
 Florin OPREA

finan

acestora.
la un
exemplu apropiat în ultimii ani, când

-mediei). Se ri
de ce (financiar)
atâta timp cât pe baze
private
? 3) din ce surse/de la cine/cum
alocate combaterii efectelor ce efecte economico-

de a studia manifestarea fenomenului financiar de a identifica

chestiunile fundamentale

prin instrumente (pârghii) financiare, efectele

, rolul economic al

r ca expresie

6
 Florin OPREA

ente) de ordin
subiectiv. În acest sens, c -un cadru organizat, de tip statal, s-a

sociale etc.), între care un rol important l-

Asumare -

colective.

financiare ale companiilor publice (de asemenea, resurse n

vehicularea resurselor prin intermediul fondurilor structurale europene etc.
/utilizare a

aferente conceptului
-
de redistribuire a produsului creat este
bugetul public, interpretat ca un

satisfacerea nevoilor colective6. re la

.
-a-
7

5 Filip, Gheorghe, lice -17

6
7 , Editura Econ
7
 Florin OPREA

-bancare sau ale întreprinderilor cu

e financiare concentrate de aceste bugete sunt întemeiate pe

Procesele le economice
al publice, reflectând raporturi sociale între
heltuielilor publice, pe de
8
. (de tip welfare state)

financiare, iar cheltuielil

resurse. -
punct de vedere economic, social sau juridic, complini
sau comportamentul fiscal ( .

chiar o anume f

document politic

diferitelor grupuri, modul de utilizare a resurselor financiar

-o oarecare
9

reflectare a

8 -
9 e sau cu privire la
m
legislativ ca program de
ale. În mod

8
 Florin OPREA

dezirabile la un moment sau altul. Altfel spus, bugetul

.
Privit din perspectiva principalelor componen
publice ar include ,
distingându-
apar comune
una dintre

În primul caz, al (bugetelor publice), amp

une
mai

temei pentru un eventual angajament al statului de a produce/livra un anumit tip de serviciu public, într-o

. urselor sub
forme ale cheltuielilor publice
aparent
îndeplinite, cum este, de exemplu,
prestarea

(din fonduri publice) are se

unei atitudini defavorabile muncii.

prin lege a sumelor din (eventuale) excedente ale acestei componente

9
 Florin OPREA

principial un transfer de valoare cu titlu rambursabil . Acest transfer apare î

unul atipic ie de creditare, întrucât î
elor publice.
Dintr-

-
publice locale. Pentru fiecare dintre aceste

pornind de la nevoia de eficientizare a sistemului

financiar public în ansamblu.
sociale de
stat
publice
-
singuri veniturile necesare traiului, prin pre
-a face cu un raport
social în care pentru combaterea le producerii unui risc asigurat, o

coresponden

10
. Altfel spus,

de asigurat fiind rambursate sub forma de

în contextul unei asemenea
diferite principial
cea de rambursat
producerea riscului nu rambursarea primelor , ci a unor desp gubiri într-un cuantum anterior

la (elocvent fiind cazul celor private) privim ceea ce ul ca un

10Filip, Gh.,
10
 Florin OPREA

de În asemenea
cazuri, s-ar putea ridica
putându- r valorii.
-a cristalizat pe fundalul extinderii crescânde a
-statale, consolidându-
- social ( , în unele opinii),

iare publice.

contributivitatea.

para-

atribuit
fiind cheltuieli cvasi-
realizat dinspre stat spre

resurselor

uneori din bugetul de stat),

creditul (public)
se cu caracter temporar, mai întâi dinspre creditor(i) spre debitor

11
 Florin OPREA

publice) , presupun

i financiar-

lare a celor

( )

eficientizare a activit

L companiilor publice
(cum este cazul celebrei
practici a i sau a schemei de tip swap
) -

(reprezentând doar 0.1% din economie) înregistrau arierate de 27.1% din întreaga economie (4.8% din PIB), în
11
,
acordându- te (inclusiv companiilor solvabile). Potrivit raportului

11Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2011, disponibil la adresa http://www.consiliulfiscal.ro/raportanual2011.pdf, p. 7

12
 Florin OPREA

Efectul ne
-se
acestora
Consid
o expresie a dime

supra- a statelor- . Se
sistem bugetar european

au mai multe state ale acesteia sau sub aspectul

).

1.3

-
-
12
,
butul capitalismului
financiare publice s-
, evoluând î -numitele
13
tipuri de stat

12 Filip, Gheorghe,
13 Filip, Gheorghe, -26
13
 Florin OPREA

publice.
Limitându-ne la

orientarea spre stabilirea

surselor de venituri publice

fiscal-
elementul arbitrar, precum arendarea impozitelor, s-

-bugetare erau destul de

dezordonate, ideile economice ale vremii sistematizau într- -
-se

14
- .
tipul de stat minimal (sau cu cel
ultraminimal, ca predecesor, în unele opinii)15
statului, care este
.
(Ultra)m
(ultra)
stabilite ale

14 Gide, Charles, Rist, Charles,

15 Pentru unii autori (Nozick, Robert, , Editura Humanitas, Bucure i, 1997, p. 18), statul minimal statul
, iar statul ultraminimal
night watchman (statul-

14
 Florin OPREA

regulilor jocului, asumând un rol de jandarm sau arbitru

-

unipersonale) ,
divizilor care îl compun, iar
publice
Statul minimal -
pt.

16

creându-
-a dovedit mai mult de

publice.
minimal

un stat protector, jandarm, arbitru sau paznic de noapte. Pornind de la aceste

idei, libe
,
bugetul public (formulând principiile bugetare
impunerii).
interven ei etatice presupune crearea pentru ordine
sau o activitate nematerial
-
doctrinei liberale clasice pentru limitarea cheltuielilor statului
insti (redus)
rezultând echilibrul bugetar.
publice centrale (de tipul celor emplu)

16 Todosia, Mihai, Doctrine economice

15
 Florin OPREA

financiare publice
ipiile bugetare, cu deosebire principiul
abordare

-
caracterul extraordinar al resurselor utilizate pentru gestionarea acesteia17.
le expuse, sistemului financiar public (bugetar) al statului capitalist de tip minimal, care a
rile capitalismului),
avea un caracter simplificator, implicit o publice destul de

aveau doar un unul

partea de cheltuieli reflectate în bugetul ge

Ca expresie a sarcinilor asumate de statul capitalist minimal, sunt

a minimal fiind oprit de la

arhetipul de stat minimal (protector)

r cheltuieli destinate
economice sau ,
.
noastre se uneori mai ales la nivelul discursului public sau
electoral, pentru o alternativ prin întoarcerea , ceea ce în

publice adesea exacerbate în zilele noastre, a re-

17Oprea, Florin, Sisteme bugetare publice. Teorie i practic , Editura Economic , Bucure ti, 2011, pp. 96-97
16
 Florin OPREA

-privat, poate fi de folos, dar aplicarea ad-

literam mai
Totodat care au favorizat succesul istoric al unui asemenea tip de
stat, în
aria sarcinilor
statului, nu ofer

minimal (sub impactul doctrinei liberaliste) nu au cunoscut o

dezvoltare foarte -au
ordonare,
accep

, consacrându-se , cu diferite variante de

abordare (corector/ compensator).
doctrinelor economice, s-
-1933.

.
ne bugetul cadru-
-o

citului

de altfel, fondul general pe care s-a produs sau

tul general s-

etc.).

17
 Florin OPREA

or publice
18

ului (trecut), iar în toate

19

onomiei,

rate
remunerate etc.).
bugetelor)
unor autori chiar prin autodeterminarea cheltuielilor publice

aduce o consolare sau de a corecta

mai mult,
20
.

e ale acestora (impozitele,

utilizare a pârghiilor financiare invocate poate contura unele variante de manifestare a tipului de stat
. Potrivit unor puncte de vedere21, tipul
de stat compensator ar v

18 Didier, Michel, Economia: regulile jocului

19 ibidem
20 ibidem
21 Filip, Gheorghe, -25
18
 Florin OPREA

eperul

22
.
variante de

resurselor, distribuirea lor mai e

Referindu- (istorice) principale
publice: statul serviciu, statul
23

Statul serviciu ât statul

bugetele publice având în
statul este necesar pentru a
-
. Pe un

socio-economic, publice au

aparatului administrativ, conceput destul de restrâns. Componenta

alocare/utilizare a
turilor, alocarea

22 ibidem
23 , in International Tax and Public Finance, Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, 1996, pp. 247-248
19
 Florin OPREA

, fiind un stat profund

redistribuitor, în prin instrumente financiare publice de tipul impozitelor, cheltuielilor sau
bugetului public
. Statul bugetele

publice instrumente active de

i sociale, cu caracter redistribuitor evident, iar dimensiunile valorice ale

Rolul financiar al impozitelor

e

financiare guvernamentale.

-
c.,
instituirea unor noi componente bugetare, ca suport adecvat îndeplinirii

cele tra
-
principiu pentru perioade limitate de t

ociale de stat, bugetul

constând în extinderea sistemului financiar

prin ca mai
multe componente bugetare.

de ch

-ar
putea efectua pe baza resurselor ordinare mobilizate, tocmai
-

20
 Florin OPREA

i bugetare, precum
-

statului comunal

publice
pentru satisfacerea interesului comunal în mod uniform24. Un asemenea sistem socio-
t publice, destinate a permite statului
-

raporturile dintre
ionarea acestora, care ar putea deveni un
financiar
Statul viciat
( , chiar)

rezultatele. Într-o asemenea abordare, rolul fin publice -financiare specifice

devine unul foarte larg, ele fiind utilizate pentru
ar supradimensionarea lor

, convenabile a mersului economiei

ii, apreciindu-

24 idem, p. 254
21
 Florin OPREA

publice în economie
În opinia sa în democ

25
lize finan elor (bugetelor) publice sub aspect

26
.
-
numitelor
Mises, de exemplu, sesiza ( , în lucrarea Bureaucracy,

(disciplina

- permanent puterea, punând

a
astfel sectorul public în defavoarea celui privat, mai eficient prin natura sa.

(în fapt, arbitrare)

majorate artificial în limite ale costurilor cunoscute direct
de tip socialist.

27
un . Principalele caracteristici ale acestui sistem sunt fundamentate pe de o parte,

-i locul. Statul socialist

ce de amploare28, cu repercusiuni directe asupra sferei
o amploare nemaiîntâ

25 Buchanan, James,
26 The Sickness of Government ,

27 Modern Economic Systems and

Their Transformation, MacMillan Press, London, 1998, p. 15)
28 Filip, Gheorghe, op. cit., p. 20

22
 Florin OPREA

raport cu cele private

planificarea (dirijarea) fluxurilor reale din economie.
finan elor publice, care au ca
planul financiar

29
iau,

30

Bugetul republican
din veniturile bugetare. Integrarea b în bugetul republican, marcând în fond
- -
-
- -

31
. Bugetele locale, ale consiliilor

ne (aproximativ 80% din veniturile locale). Pentru sistemul bugetar public al

32
statului ,

, strict planificate cu accent mai redus

pe realiz ora.
-
-a

29Bistriceanu, Gheorghe,
30 Voinea, Gheorghe M., - Credit -5
31 Bistriceanu, Gheorghe,
32 Voinea, Gheorghe M., op. cit., p. 268

23
 Florin OPREA

publice e -
sunt fundamentate

24
 Florin OPREA

Capitolul 2 -

Structura:
2.1 Premise ale
2.2

(bugetelor) publice
2.3.3

Obiectiv fundamental:

-sociale prin
finan elor publice;
;
explice redistribuirea veniturilor/av acesteia;

Termeni cheie: , alocare, bunuri publice, redistribuire, stabilizare

25
 Florin OPREA

-a aflat
dintotdeauna într-

ar precum aptitudinile fizice ori

nui
-se astfel starea de anarhie. Pe

ne a

rite de dezvoltare ale statelor, s-

privire la care nici nu se poate pune în d -

-sociale.

-
prin instrumente (pârghii) economico-

26
 Florin OPREA

În primul rând, este vorba despre

private de activitate

, pentru procesul de

Apare astfel fire

vizibil mai ales pentru constituirea fondurilor financi

dovezi incontestabile
acesteia, asigurându-i suport de

baz
sectorului privat (vizibil mai ales la partea de distribuire a fondurilor financiare publice, dar nu numai). Avem
de-

int
-

specifice
-

-
rocesele de formarea resurselor
-

specifice, aflându- În acest context

27
 Florin OPREA

(mergând în unele cazuri spre 50% din produsul intern brut)

i asumate.

tilitatea acestora pentru diferite categorii de subiecte.

economiei), rezultatele înregistrate pe

-se (actualmente) mai des

-se
-se ca repere

2.

-economice, putându- mai des:

.

33
-

b deviza
-faire, laissez-passer, le monde va de lui meme

33 ill

28
 Florin OPREA

as

bugetul public se impunea a fi echilibrat. Contracta

-

liberale clasice prin comprimarea cheltuielilor publice

publice ordinare, ceea ce a imprimat principiului (tehnic) bugetar al echilibrului un caracter politic deplin.
Ra

-am numi
Ceea ce
egat, afirma Smith.34

Irving Fisher, Alfr - -numita

35
:
-

-
- acoperirii
cheltuielilor publice;

34 Buchanan, James, Wagner, Richard,

35 e,
29
 Florin OPREA

36
.

- nstrumentul principal de
-

e
-
în umbra doctrinei keynesiste, s- -
sociale, conturându-se neoliberalismul37
-
monetarismul, teoria
, teoria ofertei noua economie
monetarismul
-se la accentul pus

graba cu care aceste cheltuiel -

38
uielilor guvernamentale . Ca urmare,

39

36

p. 267.
37 Neoliberalismul cuprinde, în sens larg,

valorilor liberale cunoscute, în timp ce într-

L. von Mises, J. R Doctrine economice universale. Contemporani

38 idem, p. 94.
39 ibidem.
30
 Florin OPREA

bugetul
40

referindu-se la politica fiscal- echivalentul adecvat al regulii monetare ar fi planificarea unor

programe de cheltuieli

an de an; planificarea unor niveluri de impunere

te

41
.

doctrina ofertei
42
-a concretizat
doctrine, oferta are darul de a-
43

r macroeconomice, în

suplimentare de stimulare a cererii.

ofertei pledând pentru reducerea cheltuielilor publice, mai ales a cheltuielilor de transfer, despre care se

perfect unit monetarismul bugetar

40 ibidem.
41 - Friedman, Milton, op. cit., p. 95.
42 Filip, Gheorghe, Onofrei, Mihaela, op.cit., p. 151.
43 ibidem.

31
 Florin OPREA

44

45
. Ca urmare,

. În a

or publice
-

perioada anilor 1929- statul s-

-
46
monetare
statulu -
John Maynard Keynes,

Keynes introduce în

curente47

48
.

într-un instrument privilegiat de polit

49
. În mod concret, deficitul

44
45 ibidem.
46 Filip, Gheorghe, op. cit., p. 35.
47 Filip, Gheorghe, Onofrei, Mihaela, op. cit, p. 130.
48 idem, pp. 188-196.
49 Frois, Gilbert Abraham, citat de Onofrei, Mihaela, Impactul

p. 108.
32
 Florin OPREA

Deficitul bugetar determinat de reducerea veniturilor, concomitent cu majorarea cheltuielilor publice

acesta sunt create premisele pentru sporirea veniturilor fiscale, care d

restabilirea echilibrului bugetar.
-

-
50
Hansen, Evs .
Paul-Anthony Samuelson -

Y = C + I (în care Y = venitul, C = consumul, I

51

-
52
cu determinare
puterea
53

50 Selejan- op. cit., p. 159.

51 Filip, Gheorghe,
52 Samuelson, Paul A., Économique, vol. I, Armand Colin, Paris, 1977, p. 264.
53 idem, p. 228.

33
 Florin OPREA

54

55
efect multiplicator .

-1933, au determinat în

consacrând calitatea lo -

rolul alocativ, rolul distributiv stabilizator (sau reglator) al acestora, exercitate prin intermediul

echi

public choice

publice, având ca suport financiar resursele mobilizate la bugetele publice. Pentru a produce bunurile necesare
satisfaceri

acest context, principalele probleme c

e de valoare implicând, în viziunea

teoreticienilor fideli curentului public choice

54 Filip, Gheorghe, op. cit., p. 124.

55 Shultz, William, Harriss, Lowell, American Public Finance -a, New York, 1954, p. 623.
34
 Florin OPREA

pe

contracar
56
.
bunurilor destinate satisfacerii nevoilor publice, criteriile recunoscute sunt cele
ale non- -

concomitent, iar excluderea unui individ

57
. Asemenea

58
s- .

private,
militându-

-un cadru organizat, de tip statal, iar serviciile publice generale prin care

56 limite
obiective care nu pot fi îndep
administrative (n.n.).
57 asemenea tip de

58 Hoppe, Hans-Hermann, A Theory of Socialism and Capitalism: Economics, Politics, and Ethic, Kluwer Academic Publishers, 1988.
35
 Florin OPREA

manifes
farul maritim
, de asemenea
private la origine,
vreme, acestea sunt bunuri private dintr-o categorie

Bunurile private, vizate de fiecare dintre indivizi în r

O categorie
merit goods demerit goods

-a doua

cvasi-publice

corespondent din fon

varietatea bunurilor care fac obiectul rolului alocativ al

ser

36
 Florin OPREA

de organizare,

aria sa de utilizare.

consultarea Parlamentului, poate probleme

stabilite chiar
59
, între care adoptarea unor
decizii politice deosebite cu privire la domenii precum regimul general al

posibilitatea de a

de jure

59
Art. 12 din
M. Of. al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000.
37
 Florin OPREA

(adi

iziei este prin lege

efectele abs
-numitei teorii a votantului median
inadecvarea cheltuielilor publice în raport cu n

programe de cheltuieli aparent adaptate nevoilor lor. Corelat cu practica sistemului majoritar în luarea deciziei,

(vo

fiscal-
pentru supravegherea acesteia (Consiliul fiscal, în cazul României, începând cu anul 2010).
Într-

probleme de interes deosebit

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat pe baza celor expr

lor acesteia,
-

economico-sociale în state ca România.

38
 Florin OPREA

programe electorale (ce cupri

social-

pe ca

-se în u

60
-
-
produce anumite categorii de bunuri, imposibilitatea de a stabili cu precizie beneficiarii unor anumite categorii

- a ar fi furnizate

fiscalitate, sens în care, ,

aplicarea unor politici fiscal-
area fondurilor financiare publice, din care va fi

(atenuare, am zice noi) a comportamentelor de tipul pasagerului clandestin (free rider) rezultate din

, care în mod firesc nu

60 , Editura
39
 Florin OPREA

pentru p

61

publice, putându-

rele publice

impune inevitabil agent furnizor public

e, cvasi-
-
c.

agentului furnizor presupune

o deplasare a centrului
pre palierul

61 Filip, Gheorghe,
40
 Florin OPREA

ne

locale).

instrumentelor financiare tipice. În acest ultim sens, al

toate cazurile manevrându-

se

În concluzie, rolul aloc

financiare publice, concomitent cu îndeplinirea rolului dis

atea de stat (de exemplu,

41
 Florin OPREA

acord

-l pot procura prin eforturi proprii), respectiv unul reglator (pe calea

nciare primare pot fi considerate

/reprezentan ii acesteia),

momente sau etape

-zisa
.

optimului (re)distribuirii
-

42
 Florin OPREA

optim utilitate

îmb

-
perspectiva soc

la ce nivel al veniturilor scade util

sau politic.
ozitare este
flat-tax.

43
 Florin OPREA

trei transfer al impozitelor

a venitului lor pentru

pe
bunurile consumate de persoane cu venituri mari (de tipul accizelor) cu pentru bunurile consumate în
primul rând de persoanele cu venituri reduse62.

liberal-rezidual, conservator- l-democrat)

înclinate spre lib

-se de evitarea dezechilibrelor
bugetare prin acceptarea de cheltuieli sociale spori

2.3.3

lizarea sau reglarea prin intermediul

62 Musgrave, Richard, Musgrave, Peggy, Public finance in Theory and Practice, McGraw Hill Book Company, 4th edition, 1984, p. 12.
44
 Florin OPREA

etc.
Referindu-

- , respectiv una , care

63
resort, la neutralizarea factorilor de dezechilibru
nd eficace de la sine, în

asupra

principiu mai prompt), respectiv de reglementarea

Pentru a tempera un boom este de dorit crearea unui excedent bugetar. Or,
pentru crearea unui asemenea

-
oarece ea
64
.
Situându-

dificarea cotelor de impunere în sensul

63 Samuelson, Paul A., , Tome I, Armand Colin, Paris, 1977, p. 500, citat de Filip, Gh.,
2010, p. 52.
106 idem, p. 501.

45
 Florin OPREA

65

- mente financiar-
eia
olvabile,

66
parte eventual, pe

Y=C+I+G+(X- - consumul privat, I - -

cheltuielile guvernamentale pentru con

orice majorare sau

67
.
Alvin H.
Hansen, A Guide to Keynes

-Ha -

-economii). Cea de-

reprezentate grafic prin intermediul curbei LM (cerere-

65 Samuelson, Paul Anthony, Nordhaus, William, , Editura Teora, Bucure

66 idem, p. 380.
67 Shultz, William, Harriss, Lowell, American Public Finance -a, New York, 1954, p. 623.
46
 Florin OPREA

Curba -

-bugetare
ceri ale cotelor impozitului pe

rulate prin

-
1 la Y2
i1 la i2, în figura nr. 1), va consolida efectele

fiscale expansioniste

genera un deficit bugetar care va trebui acoperit din împrumuturi, iar contractarea acestora poate genera
-
la i1 la i3 1 la Y3).

47
 Florin OPREA

respectiv cerer

i1 la i2, în figura nr. 2)

1 la Y2, în figura nr. 2), ca obiectiv

Figura nr. 2 Curba LM sub impactul politicii monetare expansioniste

modelul Hicks- -

48
 Florin OPREA

tici fiscal-
Punctul b -

(reprezentate de punctul a în grafic, respectiv prin dif e 1), care va semnifica în contextul
c din grafic
educerea ratei

tea sa ca sugestie

derivate din regulile europene sau din compactul fiscal68

68 igoare la 01
ianurie 2013.
49
 Florin OPREA

Capitolul 3 - Sistemul financiar public în contextul federalismului fiscal

Structura:
multi-nivel în sistemele financiare publice

Obiectiv fundamental:

explice premisele ;
argumenteze necesitatea instituirii diferitelor componente ale sistemului bugetar;
explice principiile federalismului fiscal;

bugetar;
identifice caracteristicile sistemului bugetar european;

Termeni cheie: , fonduri financiare, federalism

fiscal.

50
 Florin OPREA

multi-nivel în sistemele financiare publice

juridice aplicab
69

-numitului federalism fiscal, care constituie cad

plan ca

-se de

ar trebui mobilizate resursele din care se vor finan

permanent
70
.

optime a sistemului financiar public (din perspectiva atribuirii surselor de venit, a cheltuielilor de efectuat, a

publice în sisteme decizionale

-

69 Public finance in Theory and Practice, McGraw Hill Book Company, 5th
edition, 1989; Gruber, Jonathan, Public Finance and Public Policy, 2nd Edition, Worth Publishers, N
Ted, Public finance, 9th Edition, McGraw Hill Book Company, 2010; Hyman, David, Public Finance: A Contemporary Application of Theory
to Policy, Cengage Learning, 2010.
70 op. cit.,

adecvat pentru interpretare un index (compus) de descentralizare administrativ-

din diferitele state (se poate vedea, în acest sens, Oprea, Florin, Sisteme bugetare publice. Teorie
-303).
51
 Florin OPREA

ce în interiorul statelor-

Mai relevant este conside

anciare, sistem de fonduri financiare, sistem de planuri

eritelor componente de sistem

(subiective
-

evitându-se atâ

macroeco

52
 Florin OPREA

financiar public, putându-

forma puterii publice.

În

regimul politic -teritoriale (structura de stat).

gestionare - -se în plan financiar în

diferitelor paliere de guvernare, conturându-se astfel principalele componente ale sistemului. Treptele de
e un stat unitar simplu, unul
complex sau unul compus.

amploarea, int

acest scop, numite fonduri speciale extra-bugetare

-se un cadru în care resursele afectate problemei

rate,
respectiv pentru facilitarea controlului.

53
 Florin OPREA

-
celei privind
structura se

aceste fonduri

pentru favorizarea acestuia (cum a fost cazul României în perioada 1992-2001).

iar-

posibil

54
 Florin OPREA

erminat de

au -se atât generalizarea,

punct de vedere, decizia de institu

aprecierea avantajelor comparative pe care le-
resurselor respective prin alte componente bugetare, deja existente.
Oj bugetul
trezoreriei statului,

integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe
bugetul fondurilor externe
nerambursabile. , în
ordin

mului financiar public pe ansamblu.

71
pe

reflectate în bugetul de stat (central), iar secundele în bugetele locale.

71

- automat la asocierea/instituirea unui fond financiar local autonom pentru

-
ce la un nivel superior (de exemplu, regional). În sistemele financiare publice actuale se poate
, Editura
1, pp. 287-288)
55
 Florin OPREA

central în ca
financiare publice

-
cheltuielile de acoperit. În fine, o

financiare publice.

ecare stat cunoscând practici

umuri locale, iluminatul public, transportul local, salubritatea,

e locale. În ambele ipostaze, este

-ar exprima într-

f

ori a unei filarmonici în absolut fiecare -

impunându-se corectarea efectelor antrenate prin inst
scop, sisteme de transferuri interguvernamentale, practicându-

56
 Florin OPREA

72
-
participare
guvernare.

nd în

a veniturilor bugetare
-se deci,

73

74

75

-bugetar, întrucât procesele economice, respectiv

utilizarea sintagmei federalism fiscal-bugetar

aplicabilitatea sa
-
-bugetar poate fi atât intern (în cadrul unui stat federal, unitar simplu sau unitar complex),
76
, s-ar

72 tip
crowding-out
-

73 Oprea, Florin, -49

74 , Fiscal Federalism in The European Union and Its Countries A Confrontation Between Theories and Facts,
Vol. 2, P.I.E. Peter Lang, Bruxelles, 2006, p. 22
75 fiscal federalism
fédéralisme fiscal, financier sau budgétaire
76 De

57
 Florin OPREA

putând fi invocat independent de structura

77
.

78

lizare, alocare sau

-unul: organizarea

79
.

granturi sau transferuri prin intermediul

palierele locale de guvernare. Într-

transfer
-
80
.
Sub primul aspect
cuvenite bugetelor centrale cu celelalte componente ale sistemului bugetar (în cazul nostru interesând cele
ntru care, din diferite motive sau în anumite

in diferite

77 , în Theoretical and Applied Economics, 2007, vol. 11, p. 21

78 Musgrave, Richard, Public Finance in Theory and Practice, McGraw Hill, New York 1959, p. 179
79 Derycke, Pierre- Finances publiques
régionales et fédéralisme fiscal, Presses Universitaires de Namur, Namur, 1994, p. 19
80

de la nivele diferite de guvernare, chiar în lipsa transferurilor financiare între ele, este o exprimare a federalismului fiscal.
58
 Florin OPREA

Sub cel de-al

din punct de vedere istoric cel local a prima

acestora pentru treburile publice locale.

cheltuielilor

81
.
Dintr-

statele compuse, iar în statele unitare s-

ziune, descentralizarea ar

foarte mult
centralizate (Austria, de exemplu) sub aspect financiar.

atul

81 , în Theoretical and Applied Economics, 2007, vol. 11, p. 21

59
 Florin OPREA

politice, prin delimitarea acesteia pe mai multe paliere, asigurându-

, în timp ce federalismul

puterii executive.

nizarea de
servicii publice.
Într-

servici -teritoriale. În acest context, unul

-
întregului sectorul public, iar acum s-
82
.

financiar public

Într-

82 An Essay of Fisc , în Journal of Economic Literature, vol. 27, 1999, p. 1121, http://www.jstor.org
60
 Florin OPREA

financiare indiferent de tipul de organizare a puterii sub aspectul structurii de stat, conduce la realizarea
-se sub forma unui cadru

rezultat dintr-o serie de principii p

parte, cu deosebire înregistrându-

în

-au emis
(Richard Musgrave, Charles M. Tiebout, Wallace E. Oates).
Oates83 Fiscal
Federalism

când s-
84

consumuri

le locale decât pentru cele centrale. În mod

83 , CREI Working Papers, Roma, 2007, p. 2

84 Economia sectorului public -
61
 Florin OPREA

-teritoriale.
85
-
A Pure Theory of Public Expenditures
(1954). Potrivit lui Tiebout,

nitatea administrativ-

-
impozitelor locale sau pr

ricare dintre

unele sublinieri se impun.

-
-

veniturilor disponibile. Sub cel de-

85

fundamenteaz
62
 Florin OPREA

re locuitorii
-teritoriale.

c considerat ca

2. principiul

ea

Altfel spus, libertat

63
 Florin OPREA

ntru îndatorare sau chiar a

acest sens,

ei locale,

decizie (de atribuire a

atribuirea diferitelor surse de venituri, autori -ar dovedi

tarea serviciului respectiv. Privind în

ilite, pentru

asumate,

64
 Florin OPREA

Princi

administrativ-

-teritoriale, cu posibilitatea prevederii unei

e nu este

are a cotelor de impunere cu un anumit procent). Altfel

xemplu concret, este greu

-un plan

prin cote de impunere mai reduse ori prin exonerarea,

terenuri nu
este principal determinant al deschiderii unei afaceri într-

facil la anumite materii

publice într-
dovedi una

65
 Florin OPREA

asigure premise

nu însem

bunuri publice într- -

punctu
care taxele mai mari dintr-

-se nu numai
disfu
democratice actuale.

ii.

66
 Florin OPREA

surselor de venit rezu

milare celor centrale (de

te

-se t

r utilizabile în administrarea resurselor

provenite dintr-
Într-

pot fi prelevate prin

Guvernarea de tip multi-

tatelor-

care

67
 Florin OPREA

-ne tot mai

membre, acesta fiind fondul pe care s-

intern ,

au

proprii de venit ale

În unele opinii, instituirea unui sistem de impozitare european este doar o chestiune de timp86. Un

86 , în Theoretical and Applied Economics, 2007, vol. 11, p. 25

68
 Florin OPREA

-bugetar.
Î
aplicabilitatea federalismului fiscal-
87
-nivel ,

l de realizare este diferit.

plan int

apropiat de lo

domenii la niv

87 F , Societa Italiana di Economia Publica, 2002,

http://www.unipv.it/websiep/wp/132.pdf, p. 37
69
 Florin OPREA

rat deficite bugetare sau datorii

ilor
-se acordarea unor

justifica fo

-se raporturi specifice.

cu sistemele financiare (bugetare)

l lor

-numitele fonduri europene, potrivit cu perspectivele

ale, jucând rolul de redistribuitor al veniturilor bugetare între bugetele statelor membre, ceea ce
-
a unor

ând exista în

70
 Florin OPREA

sistem bugetar public european, dar

nui asemenea sistem se întrevede. O reprezentare

Figura nr. 3.1 Organiz

Sursa: autorul

88
stabilindu-

88 De exemplu, în contextul transferurilor de întrajutorare, neobligatorii

71
 Florin OPREA

-bugetare (de exemplu, în cazul asi

-

mâne un deziderat spre care sistemele

-bugetare
aplicabile în diferite momente sau la diferite nivele decizionale.

72
 Florin OPREA

Capitolul 4 - Cheltuielile publice

Structura:
4.1 -
4.2 Principalele
4.3
4.4
4.5 Analiza cost-

Obiectiv fundamental:

explice -juridic al cheltuielilor publice;

argumenteze publice;
ltuielilor publice pornind de la teoriile în materie;
explice ;
aplice analiza cost-beneficii la un proiect dat;

Termeni cheie: cheltuieli publice,

73
 Florin OPREA

ca entitate politico-

O asemenea viziune economic al categoriei cheltuielilor publice, având

specifice ale acestora la diferite nivele de abordare (central, regional, local, al întreprinderilor publice etc.). În

juridic al

priu-

credite bugetare, ordonate conform

la o categorie la o alta (prin

expresie a unui raport

, -

formei de proprietate asupr

74
 Florin OPREA

tuie ca instrumente

-birocratice, inadmisibile.
Privite

de exemplu), fie o avansare de resu

a
-numite bugetare89

întreprinderilor sau altor

. Astfel, în timp ce cheltuielile companiilor publice

- -numite speciale (efectuate

extra-bugetare, realizate pe seama unor resur

89

75
 Florin OPREA

intermediul bugetului public (de stat).

de literatura de specialitate90,

e ale

procesul decizional public. Din acest punct de vedere, pentru subsistemul cheltuielilor publice bugetare este de
mare interes deli
distingându-
publici privind utilizarea resurselor financiare mob
favoarea celei de-
semenea, categoria

Privind în gene

asumate sau vizate în cadrul politicilor publice aplicate de acestea.

treb

90 -a, Bucure
R.A., 2007, pp. 130-138; Filip, Gheorghe, - -Bogdan, Cheltuielile

76
 Florin OPREA

-
calitatea de pârghie economico- .

acestora

cea a -culturale, care grupe

-

apar ca rezult
-

-o societate91

necontestat.

soc
-
1933, s-a concretizat în spor
-culturale. Considerate global,
aceste cheltuieli sunt desemnate uneori prin sintagma che

91Filip, Gheorghe,
77
 Florin OPREA

anumit
Cheltuielile publice social-

personal

spirituale, artistice sau sportive (concerte, campionate

sportive etc.)92

fondurile
ea

solicitate a fi tot mai -

cheltuielile pentr

92ibidem

78
 Florin OPREA

cheltuielilor

întreprinderilor publice sau private93

ajutor de stat.

cheltuieli pentru
. Practic, aces

-au situat în

raportare a unor cheltuieli efectuate de stat la produsul intern brut nu este de real folos atâta timp cât nu

nu stabilind

93Filip, Gheorghe,
79
 Florin OPREA

Cheltuielile cuprinse în grupa serviciilor publice generale

rnare în sens larg, incluzând suportul

pentru servicii publice generale (excluzând cheltuielile de cercetare-dezvoltare), cum s-a întâmplat în cazul

i fundamentarea

calitate

-a lungul timpului fiind

elaborate în materie mai multe teorii sau analize, ca macro-modele ale
94

Potrivit lui
pe cheltuielile

organizarea serviciilor socio-

94 - -153
80
 Florin OPREA

efectuate prin intermediul

al
-
-

economico-
gumentare a

sau momentele/d
economice spre cele socio-
n care prima a optat pentru un volum mare de cheltuieli
-a doua a optat pentru
lor, cu un impact pozitiv clar

Legea lui Wagner (economist german, 1835-

prin intermediul sectorului

lar

cific, generând

81
 Florin OPREA

elastic superior al cererii de servicii (bunuri) socio-

-a raportat,

-
gner nu

95
.

care

95 The Growth of Public Expenditure in the United Kingdom, London: Oxford University Press, 1961
82
 Florin OPREA

episoade de convulsie economico-

racararea efectelor acestor
-
96

partene

într-un interval mai lung de timp, antre

generare a cheltuielilor publice invocat de Musgrave).
-
de fiscalitate mai ridicat, vor analiza acum mai atent problemele sociale din timpul
-sociale, precum
costurilor fiscale) de remediere a acestora, votând în con

-sociale perturbatoare, care trebuie interpretate

97 98
e.

În practica economico-

oriilor la care se

96 -
97 -

98Asimetria rte, la

83
 Florin OPREA

mult cu cât mul

diferite nivele de guvernare, au caracter nematerial. Cu deosebire în contextul în care decalajul dintre nevoile

fondurilor financiare publice.

-
efficere ealiza. Pornind de aici, se

effices/efficacis -
semnific -

urmare,

99
Eficacitatea

Economicitatea

cel mai redus de resurse.

cu resursele utilizate
-sociale uti

99Profiroiu, Marius, , Bucu

84
 Florin OPREA

-se, în acest scop, metode

100

vizat în acest

azuri, în mod criticabil, de preocuparea pentru modul în care sunt

de

Se admite101 optim social,

depinde de: libertatea de alegere privind maniera de furnizare a serviciului public, minimizând costul acestuia,
atunci când rezul

raport cu costul producerii serviciului; gradul de predictibilitate a volumului resurselor financiare obtenabile.
s din cauza problemelor de

specificat, fii Cu

100Drucker, Peter,
101 -
85
 Florin OPREA

bugetul public.

-
n
.
X- resurselo
conceptul de optimalitate al lui Pareto
102
. X- se realizeaz

- - ind

-
Hicks-
Kaldor.
t
Hicks-Kaldor
sau, în termeni uzuali, criteriul beneficiului net
beneficii nete
103

întotdeauna în mod gratuit; oriunde este posibil, fu

-
cupoane sau bonuri valorice; atunci când un serviciu nu este transferabil direct sector

recompense pentru X-efic

102 op. cit., pp. 155-156

103Idem, p. 157-160
86
 Florin OPREA

fie reprezentat de ut

general.

4.5 Analiza cost- utilitatea sa în evaluarea cheltuielilor publice

reprezentat de analiza cost-beneficii, mai eficiente a

104
. Analiza cost-
-o cu alternativele existente. Etapele de parcurs în efectuarea
analizei cost-benefic

ura de specialitate analiza cost-

-a instituit obli
-

Integrarea acestei metode moderne generale de cuantificare a indi

-beneficii fiind recunoscu

Etapele presupuse de elaborarea unei analize cost-beneficiu sunt reprezentate de: identificarea

analiza de senzitivitate; analiza riscului; stabilirea rezultatelor analizei.

- ori aprecieri nerealiste ale

rezultatelor.

elor

104Boardman, A., et. al., Analiza cost-

87
 Florin OPREA

zero
publice; varianta medie
-

Costuri
Beneficii Cq

Bq

Q Q Bq Capacitatea

1 2

Q
3
proiectelor, dar numai într-
0.

p,

88
 Florin OPREA

Din interpretarea graficului rezu

superioare eforturilor necesare pentru punerea în executare).

Ob

propuse

tarife pentru servicii de salubritate,

iva fluxului de numerar (cash-flow).

este ac
structurale, parteneriat public-privat etc.).

a proiectului de

eniturile obtenabile,

-
n

cost-eficacitate, va fi

89
 Florin OPREA

Utilizarea analizei cost-

decidentul având ca scop minimizarea costurilor.

reze beneficiul pozitiv net al proiectului pentru societate.

nomice ale acestuia.

specialitate105 -flow- i compararea, pe

n
CF VR
V 0
t

(1 a ) t
n

(1 a ) n
t 1
, unde:
V0 - -flow-urilor viitoare (CFt), inclusiv a valorii reziduale (VRn);
t
a
1 d
a 1
1 i , unde:
d-
i-
Cash-flow-
analizat. Pentru previziunea cash-flow-ului

u, este

105Stancu, Ioan,
90
 Florin OPREA

(exprimarea indicat

trebui luate în considerare economiile viitoare de costuri, generate

ectului,
momentul n

recuperarea resurselor financiare mobilizate în activele circ

terminarea

0), pe d o

parte106

fluxuri de trezorerie viitoare (CFt).

Astfel,
CF1 VR1
I0
1 a
n
CFt VRn
I 0
t 1 (1 a ) t
(1 a ) n pentru n ani.

106Stancu, Ioan, , Bucure

91
 Florin OPREA

CF1 VR1
VAN I0
1 a

n
CFt VRn
VAN V0 I0 I0
t 1 (1 a )t (1 a ) n , pentru n perioade.
Proiectul -flow-urile actualizate (V0) vor fi mai mari

, care se deter

n CFt VRt
VAN 0 I0 0
t 1
1 RIR

n CFt VRt
I0
t 1
1 RIR

ntru perioade mai lungi de

cu 0. În pract

107

de

It
Is
Q ,
unde Is

107 Stancu, Ioan,

92
 Florin OPREA

n
1
Eni a {I t [ d (t )]}
t 1 2
în care: a - rata de actualizare; It - durata în ani a
-

108
. Valoar

ani necesari pentru recuperarea sumelor

It
Tr
Pa

în care: Tr termenul (durata) de recuperare a sumei investite; It a profitul anual

publice, decât în cazul în care toate

or relevant pentru

beneficii de ordin social, politic etc.

Analiza de senzitivitate indicatorilor de

impactului sp

- 1% produce o modificare a indicatorilor de profitabilitate mai mare de 5%.

108Filip, Gheorghe,
93
 Florin OPREA

tive109

detrimentul unora mai eficiente în termeni monetari.

beneficiilor utilizate în metoda valorii actualizate nete. Deosebirile existente între modul de aplicare a acestei

110
. În primu -al doilea caz se are în vedere

teoriei surplusului consumatorului pentru

dezvolta

Utilitatea analizei cost-beneficii poate exista atâta timp cât în aplicarea sa au fost evitate eventuale
erori

109Tresch, Richard, Public Sector Economics, New York: Palgrave MacMillan, 2008. p. 58
110 Public Finance and Public Choice, Oxford: University Press, 1998, pp. 129-157
94
 Florin OPREA

Capitolul 5 - Impozitele
fiscale

Structura:
5.1 Impozitele
5.2
5.3 acesteia

Obiectiv fundamental:

-juridic al ;
;
argumenteze efectele presiunii fiscale;
explice ;
;

Termeni cheie: impozite, -

95
 Florin OPREA

5.1 Impozitele expresie

finan

-export, de trezorerie etc.).

juridice într- impozitele

În acest sens,

impunerii, baza i

nevoile de stimulare sau inhibare a unor ac -

-

fiscul fiscalitate în
c
-fiscale) este

resurselor dedicate acestor

-
s

96
 Florin OPREA

-
ui sau locului de

(prop

i la instituirea impozitelor, respectiv

sine ca

României, de exem
cheltuielile publice
eferendar implicat în validarea textului fundamental revizuit

Sub cel de-

intrinsec din specificul normelor juridice prin care se instituie impozitele. Altfel spus, obligativitatea impozitului

tice este extrem de important ca

atitudi

97
 Florin OPREA

sau sustragerea de la plata pre

echitate, comoditate, certitudine, randament,

-
categoriile financiare publice.
-a
, de constituire a fondurilor necesare îndeplinirii sarcinilor publice, fiind
a
-

economico- impozite în raport cu altele (de

exemplu, la impozitele centrale în raport cu cele locale, la cele directe în raport cu cele indirecte etc.), fiind

anumite obiective.
rolul

publice, redist
-
-sociale

voilor generale, este în sine

astfel în
timp mai multe teorii111

111
Filip, Gheorghe, -
2001, pp. 155-158
98
 Florin OPREA

-
esc al serviciilor oferite de

-ar corela cu nivelul de cheltuieli

-se

consumu

core

-XVIII) ce s-ar

economico- -zisa
-

99
 Florin OPREA

oferite de acesta, fiindu-

a subiectelor vizate, care are ca

teoria sacrificiului
ficii mai
consistente, posibil prin practicarea sistemelor progresive de impunere. Luându-

minim. În prima v

e furnizarea bunurilor publice necesare în acord cu

criteriul de minimizare a efortului.

care se aflau înainte de impozitare, iar altele fac trimitere doar la natura acestora, cum este cazul teoriei
nifestarea statului.

100
 Florin OPREA

veniturile fiscale totale ale statului

formula de mai jos:

unde: Vft
lor) ale statului, iar PIB produsul intern brut realizat la nivelul anului pentru care se

valorii rezultate, mai ales atunci când este vorba de a efectua

tându-se include sau

-

-fiscale, pentru impozitele directe separat de cele

-
obligatorii. De exemplu, luarea în calculul gradului de fiscalitate efectuat la nivelul unui agent economic a

rezultate din sto

Valorile înregistrate de r
socio-

-se plia pe un sistem

de impozitare progresiv într-

101
 Florin OPREA

le/averile

realizate, fiind ne

-sociale.

rite (de exemplu, impozitul pe venit în raport cu taxele

scalitate, pornind de la
-numitei curbe Laffer. Autorul acesteia (economistul Arthur Laffer) a constatat, pe

pentru

Figura nr. 5.2.1 Curba Laffer

Venituri
bugetare

maximale
Vm

zona zona
0 Rm 100% Cota de
in
impunere (%)

i, 2000, p. 162
102
 Florin OPREA

-ar realiza

contrar (trecându-

e trece la evaziune

ascend -

evita producerea prin

112

a presiunii fiscale într-un anumit sistem socio-

realitate un asemenea plafon de fiscalitate (punct maxim de l

determinate de o multitudine de factori (sociali, culturali, politici, psihologici, economici etc.)

fiscale este

113
. În
orice caz,
a produsului intern brut
exemplu, majorarea cotei TVA în România în anul 2010 cu 5% s-

112
pe care o
.

113 -166
103
 Florin OPREA

teritate cele
anticipate
3% din PIB
-se

unerea accentului pe impozite indirecte, practicarea de impozite

i cu tehnicile fiscale
aplicabile, în coresponden cu nivelul veniturilor financiare publice formate efectiv la dispozi ilor
i anume cea a evaziunii fiscale i
tor.

5.4 forme, factori de influen i strategii de combatere

Cre terea i diversificarea permanent a cererii de servicii publice ni se
traduce în planul finan elor publice într-o discrepan
(mai mari, avansând mai rapid) i veniturile financiare publice din care acestea pot fi acoperite (mai mici,
avansând mai lent), nivelul efectiv al redistribuirii fiscale a produsului intern brut fiind uneori considerat chiar
-bugetare publice ale unui stat.

n condi iile unei presiuni bugetare, ca o solu terea a veniturilor statului, de

principiu fiind de a teptat ca obliga i la termenele
en a unor factori diferi iile
ilor fiscale de
Comisia Europe
de Euro .
, echilibrarea raportului dintre veniturile i cheltuielile publice prin cre terea veniturilor cu
costuri cât mai reduse, în aplicarea principiului procur ât mai ieftine a resurselor bugetare, devine (par ial)
randament fiscal ridicat , ra ionalizare i
inere sub control strict a cheltuielilor efectuate din bugetul public. Altfel spus, admi
unui dezechilibru bugetar, având asigurat un nivel optim, realist i judicios al cheltuielilor
finan ate, iar resursele alocate fiind eficient utilizate, se impune ca înainte de a o ii
(prin instit obligatorii sau majorarea cotelor/bazelor de impozitare pentru cele existente,

104
 Florin OPREA

impozitelor) ori a atrage noi resurse financiare publice extraordinare (care presupun costuri suplimentare),
randamentul fiscal este maxim, nefiind posibile cre teri ale î
execu iei buge evitâ
viza i. A
materiei impozabile de la impunere/neplata impozitelor) poate constitui în unele state/perioade
ii de venituri a bugetelor publice.
Î
ac iune, indiferent de mijloacele utilizate, care are ca finalitate diminuarea sarcinii fiscale a contribuabilului în
/achitate ilor/bugetelor publice cu titlu obligatoriu (de impozit).
A adar, definitorie pentru fenomenul evazionist fiscal apare a fi sustragerea de la impunere sau de plata
de evitare sau cele frauduloase) pot fi foarte
diverse. Din acest punct de vedere, î (num i
, , cu ocolirea legii ori tax avoidance) i
(împotriva legii tax evasion).
Primul caz face referire la existen a unor caracteristici (imperfec iuni, vicii ori lacune, în cele mai multe
cazuri, dar nu numai) ale legisla
ând dimensionarea
mate medii de
include
loopholes),
impunerii universale) spiritul acesteia (de
exemplu, prin
Fenomen a taxelor), include
sale în primul rând , cum ar fi de exemplu,
optarea pentru un sistem de impozitare mai avantajos sau pentru un anumit mod de repartizare a rezultatelor
atunci când acest lucru este posibil, cazuri în care este
accep inclusiv , pe

ui

fundamentate atent, uneori cu sprijinul unor companii specializate, precum

105
 Florin OPREA

fiscale agresive sau consolidarea fis

.
unei a cadrului legislativ fiscal, asemenea comportamente nu pot fi
calificate ca cel mult imorale , acest aspect trebuie interpretat foarte
prudent) de combatere trebuie

datorate bugetului public .

de
/

financiare publice, fie interzicând, fie descurajând prin cadrul legal nou-creat manevrele de evitare ori
diminuare a sarcinii fiscale, adoptându- în raport cu contribuabilii.

de tax avoidance ii cu rea-

strategiilor
anti-evazioniste asigurarea unei ridicate a
Din acest punct de vedere, se poate
observa în practica fis ale statelor pentru
combaterea fenomenului evazionist,
elemente de extraneitate.
În cel de-
contribuabilul apelând la diferite mijloace prohibite de normele juridice
ligatorii datorate bugetelor publice (nedeclararea unor venituri
, subevaluarea materiei impozabile, înregistrarea unor cheltuieli
e în fals, deducerea unor
cheltuieli în fals, transferul simulat al materiei impozabile, utilizarea centrelor offshore/paradisurilor fiscale
etc.). Acest fenomen, cunos - (economia

106
 Florin OPREA

fiscalitate , calitatea cadrului fiscal

al fiscal
, gradul de
ilor poporului statului în

al unor contribuabili
prej
publice
fragil pot contribui decisiv la
Întrucât de data aceasta avem de- nu doar ale spiritului acesteia,
o atitudine ofen

celeritate
concrete ale fenomenului evazionist la un moment dat de interesele strategice ale statului, autoritatea
ca în anumite limite acoperirea prejudiciilor create, în
termene fixate ,
considerându-se
ca interes general
lternativa combin

putea conduce la

5.5

evitându-se dubla impunere -

social
107
 Florin OPREA

dubla impozitare a unor categorii de materie impo

rite pentru impunere, fiind practicate

iferent de locul
-

respectiv. În cel de-

criteriu (al domiciliului fiscal) va suporta pentru venituri dobândite pe teritoriul altui stat, care ar aplica ultimul
-al doilea.

proteja, de exemplu, capitalurile interne).

108
 Florin OPREA

pe venit), un element important fiind reprezentat de maniera de stabilire a domiciliului fiscal al subiectelor. În
cazul personelor juridice, predominant devine criteriul sediului principal (conducerii), iar în cazul persoanelor
fizice criteriul perioadei locuite

implicate, cum este spre exemplu cazul veniturilor realizate din exploatarea anumitor categorii de bunuri

recente prevederi referindu-

aprilie 2015).
Me

practic de

sunt excluse din calcul.

în

teritoriul statului care stab

materiei

109
 Florin OPREA

celuilalt stat în

jos.

110
 Florin OPREA

Capitolul 6 -

Structura:
6.1 Concepte

6.3 Împrumutul de stat

rumuturi

Obiectiv fundamental:

explice ;
;
;
itului bugetar public;
;

Termeni cheie: deficit bugetar, monetizare, împrumuturi publice, efect de crowding-out,

111
 Florin OPREA

ui,

(mai mari), semnific deficitului bugetar public

oment/volum privind încasarea resurselor/efectuarea

libe

-
elor economice induse de
-
fiscal-
fiscal-bugetare (legea nr. 69/2010) prevede la art. 5 pct. b, ca obiectiv al politicii fiscal- realizarea
unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu

general consolidat ciclic114

permanentizarea deficitelor bugetare putându-

Dintr-un alt unghi de vedere, asocie

zuit (limita de deficit bugetar

114

obiectivele politicii fiscal-

ansamblul unui ciclu conjunctural - Lignes directrices des finances fédérales, p. 12, http://www.efd.admin.ch
112
 Florin OPREA

(reg

lor -
a regulilor
fiscale.

- deficitul

n
-
European System of Accounts din anul 1995)115 care presupune luarea în considerare la calcul pentru partea de
accrual basis),

- deficitul primar dobânzile

sustenabilitatea politicilor fis

- deficitul structural
le pe

116

PIB real, respecti

excesul/deficitul de cerere).

115

116 justate
ciclic direct prin utilizarea unor regresii) sau se de

113
 Florin OPREA

Deficitul structural constituie -bugetare

- deficitul bugetar ciclic

- deficitul cvasi-fiscal - -fiscale ce iau forma unor

alternative le presupun.

ai deficitului bugetar sunt, în fapt, cei ca

social, militar, urbanizarea, dezvoltarea aparatului administrativ public, tehno

nanciare extraordinare pentru a asigura stimularea economiei (utilizându-

114
 Florin OPREA

117
.
Teoria bugetelor ciclice, aplicab
-
118
. Aplicând teoria încep

bugetare ce pot fi acoperite ulterior, în anii de prosperitate, pe baza excedentului (fondului de egalizare)
presupus a se forma în acest context. Aplicând teoria începând cu anii de prosperitate, surplusul de resurse
fond
deficitele bugetare în anii de declin ai ciclului economic. În varianta
, se propune suportarea surplusului de cheltuieli din împrumuturi contractate indiferent
ate în perioadele în care veniturile
119

120
necontrolabil .
Teoria deficitului bugetar sistematic
care resursele astfel atrase, în

-o asemenea perspec

117 practicând o

-un interval fix de cel mult trei ani. Acesta este un

lusiv România.
118 Filip, Gheorghe, Onofrei, Mihaela, Politici financiare
119 ibidem
120 idem, p. 233

115
 Florin OPREA

-public sau
public-privat, eventuale ajutoare financiare externe sau alte forme de sprijin ori cedare de resurse), dar mai des

economico-sociale diferite.

121

financiare

-ar opta pentru utilizarea împrumuturilor,

-
te
-
incitând la utilizare în pofida efectelor socio- -plan),
justificându-se astfel atâ

sau Executivului.

fiscal-

121

cont sau

116
 Florin OPREA

tilizând
-
servicii.

bugetare conduce
-un fenomen

silent tax), având ca

nu pot aprecia m

Observând similaritatea dintre efectele emisiunii i

Spre deosebire

numai temporar

117
 Florin OPREA

-a întâmplat recent cu unele municipii din România).

Comparativ cu a
deficitului printr-

-se pe resursele ordinare ale statului

(majoritar fiscale)

-
cheltuielilor curente.

efect de
-out) antrenat de practicarea împrumuturilor publice, care ar semnifica o deplasare a

118
 Florin OPREA

perspectiva randamen
122

totale de
-

acestora putân

de la care vor fi distrase de stat), respectiv mai reduse atunci când economia

practicarea deficitelor bugetare publice).

neg

oriei publice, constând în contractarea de noi împrumuturi pentru rambursarea

6.3 Împrumutul de stat

Acoperirea

nefiscale, fie pe calea creditului public. În acest -

-bancare,

Clasificarea împrumuturilor

122 Filip, Gheorghe, -336

119
 Florin OPREA

- interne
împrumuturi externe în

- pe termen scurt
an), pe termen mediu (1-5 ani) sau pe termen lung (peste 5 ani);
- cu dobâ
împrumuturi
(din suma

Elementele tehnice ale împrumutului de stat includ denumirea împrumutului (de ex. Împrumutul
Reîntregirii din 1941
mutului (respectiv

Ca titluri de valoare (valori mobiliare) specifice creditului obligatar,

- ni

În sen

cupon, pre
principalului).

- -un împrumut public;

-
-
fondurile sale;
-
government bonds)
municipal bonds sau munis

120
 Florin OPREA

(corporate bonds sau corporates

categorii:
- rambursare o constituie impozitele generale
general obligation bonds sau full faith bonds);
- revenue bonds), care au ca obiect

- double-barreled, care se deosebesc de cele ante

ra se
va face din fondul bugetar public (depersonalizat);
-
suportate sumele

scurt, pe termen mediu sau pe termen lung.

mobiliare, independent de modul în care a dobândit proprietatea asupra acestuia).

Principalele elemente te
- data emisiunii

- data cuponului lului.

- principal, reprezentând valoarea

ad pari (la paritate sau

sub pari

121
 Florin OPREA

- valoarea (prima) de rambursare

ad pari. Se poate
supra pari nominale, de exemplu 102%), constituindu-se astfel o

sub pari re. Prima de

de nivelul cursului sub pari, ad pari,

supra pari).
- dobânda (cuponul)
propriu-zis

dobânzii

Cu
-

ale împrumutului de
rambursarea sumelor împrumutate.
În primul caz, statul poate opta pentru o
me pentru subscriitori), pentru
plasarea titlurilor
-
împrumutului prin , caz în care se poate dovedi necesar un interval mai mare de timp pentru

restituire a împrumutului public pot consta în rambursarea întregului împrumut la

122
 Florin OPREA

economiei reale, sursele de rambursare putând fi reprezentate de: veniturile bugetare ordinare, un fond special

de specialitate123

ea împrumutului public (refuzul statului

termenelor de rambursare sau dobânzii, putând identifica:

- consolidarea împrumutului, constând în modificarea (prelungirea) termenului de rambursare,

dobânzii oferite, cresc

pe care le-
achitate intermediarilor pentru înlocuirea înscrisurilor împrumutului;
- conversiunea

de-

t mai redus.
-
arozare
pentru împrumutul

123 Filip, Gheorghe, -269

123
 Florin OPREA

formarea datoriei publice

publice (guvernamentale), iar dimensiunile
124

se

totalit -

125

administrativ- rumuturi garantate de

Pentru practica financiar-

structurarea datoriei publice, atât din perspectiva deciziilor de contractare a noilor împrumuturi (ca volum,

devin exigibile).
(pe termen scurt)

venituri acoperitoare suficiente.

124

29/06/2007
125

124
 Florin OPREA

a unui împrumut public sau

u-

lul de dezvoltare al celor

de îndatorare în România, în contextul în care raportarea gradului de îndatorare curent (aflat sub 40% din PIB)

125
 Florin OPREA

Capitolul 7 Sistemul bugetelor

Structura:
7.1 omponentele acestuia în România
7.2 Conceptul de proces bugetar public
7.3 metode utilizabile în dimensionarea cheltuielilor/
veniturilor publice
7

Obiectiv fundamental:

identifice componentele sistemului bugetar în România;

explice raporturile dintre bugetele publice;

procesului bugetar public;

Termeni cheie: sistem bugetar public,

126
 Florin OPREA

7.1 omponentele acestuia în România

spre utilizare resursele financiare publice au ca efect direct întocmirea mai multor bugete publice, l
pentru

-se raporturi specifice,

sistem al bugetelor publice (sistem bugetar public).
Considerarea bugetelor publice în cadrul unui sistem nu are

126
- .

127
.

ei

-
128
lor publice
-
fonduri centralizate, implicarea puterii de s
caracterul unitar

Structurarea sistemelor bugetare publice forma puterii publice. În dreptul

-se modul de

prin prisma în mod direct

126Filip, Gheorghe,op. cit., p. 315

127ibidem
128 Procesul bugetar în România
127
 Florin OPREA

-
129
teritorial . Prin modul concret de structurare a puterii publice, statele pot fi unitare sau compuse
(federale)130. O
grad de generalizare care nu permite reliefarea integra
stat unitar simplu, fie ca un stat unitar complex. În
re a puterii publice,

complexe pot lua forma uniunii încorporate

statului regional, cum este cazul Spaniei sau cel al Italiei, cu

-se

- sistemul bugetar de tip unitar (simplu);

- sistemul bugetar de tip regional;
- sistemul bugetar de tip încorporat;
- sistemul bugetar de tip federal.

ce locale), iar în ur
e federate/
- alte
fonduri bugetare sau speciale extra-
publice autonome, ale fondurilor externe nerambursabile) etc.
În concluzie, sistemul bugetar public poate fi apreciat
prin care sunt asigurate la

Pe de

129Oprea, Florin, , Editura -32

130 statele compuse compunerile de state
mai simple sau mai complexe, care nu au ca rezultat un nou

128
 Florin OPREA

în sens mai restrâns, sistemul bugetar public poate fi tratat ca un ansamblu de bugete publice,
expr

Acest sens
131
, car
sistem unitar de bugete
utonome,

proprii, bugetul fond

nerambursabile (vezi figura nr. 7.1).

Figura nr. 7.1 Sistemul bugetar actual al României

(1) Bugetul de stat

(2) Bugetele locale Bugetul

(3)
Bugetul

stat
Bugetul CGM
(4) Bugetele fondurilor
speciale
Bugetul general consolidat

(5) Bugetul Trezoreriei statului Bugetele sectoarelor

municipiului
(6)
autonome

(7) Bugetele
3) sau 4) municipiilor

(8) Bugetele inst.

integral din venituri proprii

(9) Bugetul fondurilor provenite din

-teritoriale

credite externe contractate/garantate de

Bugetele comunelor
(10) Bugetul fondurilor externe
nerambursabile, precum i al altor

50% din fonduri publice, stabilite

potrivit normelor europene

131 2002, art. 2, pct. 38

129
 Florin OPREA

S
. În acest sens,
bugetul general
consolidat
acestora, eliminând prin consolidare acele transferuri dintre componentele sistemului bugetar public ce ar avea

politicii generale, econ -

echilibrului sau dezechilibrului rezultat din manifestarea acestora. În plan mai larg, chiar obligativitatea

etc.).

ntru efectuarea
-bugetare. În acest sens,

componente a s

-se ca

130
 Florin OPREA

doar politicii fiscal- ectate cu politica

fiscal-

decizii de restru

raporturilor dintre acestea sunt fundamentate p -un asemenea

document.

componente ale (art. 138 din actul fundamental) sunt reprezentate de bugetul de
( ).
Bugetul de stat

publice

aginii statului,
cercetarea-

acest buget sunt mobi

al impozitelor pe proprietate mobilizate la

ional
-
)

sociale, el

131
 Florin OPREA

ut doar ca un instrument de

132
, justificând integrarea sa în modele de
133
.
134
La rândul lor, bugetele locale sunt caracterizate în teo prin asimilare cu
act în care se înscriu
. O asemenea definire a bugetului local
poate limita aprecierea bugetului local la un simplu document, cu caracter orientativ, întocmit cu scopul de a

simplul fapt al instituirii/existen ei bugetelor locale drept componente complementare bugetului central în

publice, putând duce, în cazul unor

resursele necesare formându-se pe pe venit, pe avere, pe utilizarea

unor servicii, i locale), a veniturilor nefiscale provenind din exploatarea bunurilor proprii

132
Filip, Gheorghe, op. cit., p. 282
133
op. cit., p. 8
134
op. cit., pp. 576 -577
132
 Florin OPREA

chirii, redeven e)
în cazul cheltuielilor mandatorii), împrumuturilor publice locale sau
altor ven , alte transferuri financiare etc.).
planuri financiare locale
calitatea lor de instrumente ale gestiunii economico- oliticilor locale de
dezvoltare în spiritul autonomiei administrative i
i în sistemul nostru administrativ.
Constituit ca un fond special (a ând a principiilor bugetare clasice ale
ii bugetare ,b

, având prin urmare

e o natur .

principiul
in beneficiarilor pe temeiul

în

acest buget fiind elabor -

Privit prin prisma

particularizarea sa realizându-

Privit prin prisma

specifice,
plan financiar, constituind principalul instrument de

133
 Florin OPREA

În calitate de componente ale sistemului bugetar public, fondurile speciale

i dedicate gest

evitându-
similare (apropiate). Din acest punct de vedere, decizia de
-
te. Principalele

7.2

- elaborarea
proiectelor de buget, acestora, respectiv la

anuale, referindu-se implicit la intervalul calendaristic (perioada) -numitului

bugetar
de

Nr.
crt.
1. Mexic, Spania, Suedia 01 Ianuarie 31 Decembrie
2. Iran 21 Martie 20 Martie
3. Canada135, Hong Kong, India, Japonia, Marea Britanie, Singapore 01 Aprilie 31 Martie
4. 01 Iulie 30 Iunie
5. Costa Rica, Statele Unite ale Americii136, Thailanda 01 Octombrie 30 Septembrie

135

134
 Florin OPREA

6. Afghanistan 21 Decembrie 20 Decembrie

-se astfel sub imperiul legii anterioare, cu respectarea

unor norme specifice (de exemplu, în România, aplicarea regulii de 1/12 din prevederile legii bugetare
publice

sistemul de gestiune
.
ugetului, urmând

comparative putând fi distorsionate.

În cel de-
vor fi înregistrate în b -

-
I
de 31 Decembrie, aplicându- sate/cheltuieli

-
nte de evaluare,

137

136

-53)
137

135
 Florin OPREA

publice. În fapt, bugetul public poate fi interpretat ca o , urmând fazele specifice procesului

sale stau -
elemente specifice procesului politic.

ansamblu de proceduri ce trebuie îndeplinite într-

uneori cu termenul de ), reunind pe parcursul unui ciclu anual în diferitele sale faze,

e) etc., cu respectarea principiilor

decizional, predominant politic ciclic,

având caracter democratic, complex deschis

unui buget

de îndeplinirea u

rezultate -

de elaborare a proiectelor bugetelo

al

136
 Florin OPREA

docu

devenind e

control (general) de
bugetare aprobare

t îl

reprezentant al Cabinetului (de exemplu, în Marea Britanie, de

new shoes -
tiv revine ca

Congresului cu 8 luni

7.3
cheltuielilor/veniturilor publice

context, eforturile pentru identifi

-
-
- buge
137
 Florin OPREA

-
Prima abordare
nciare pentru realizarea

ind

-o asemenea

Spre deosebire, bugetarea pe programe

a indicatorilor bugetari în proiectul elaborat rezultatele concrete ale acestora, ceea ce presupune implicit o
- -program sunt asociate obiectivelor asumate pe termen
ace. Practic, ele devin documente de

publice (prin utilizarea de -beneficii).

pe obiective
zat la

obiectivele generale de dezv

referindu-
pe ceea ce impune

138
 Florin OPREA

orientare, accentul principal trece de la ce sume vor fi alocate ce se poate

te aceea de definire a structurii

ce ar rezulta în etapa de elaborare a bugetului public. Acest aspect este

- abordarea

anticipate, dar acestea sunt utilizate drept (cvasi-

legate de prevederile

- abordarea
diferitelor programe sunt utilizate

terii, el nu este determinant în

- abordarea
serviciul public într-

resurselor financiare publice.

top-bottom sau bottom up, integral sau

139
 Florin OPREA

-ar c

dezavantaje.
-numita meto ,

metoda penultimei), cifrele

aferente fiind adaptate

fiind perimate).
Pentru a evita un asemenea neajuns, (ori a trendului, cum mai este

prelucrându-le în scopu
-financiare pozitive sau negative la nivelul anului
rii metodei nu este unul consistent, iar

d fi mult

140
 Florin OPREA

Spre deosebire,

-
dimensionare a

-avantaje sau
cost-beneficii.
Metoda PPBS (Planning, Programming, and Budgeting System

) în formula entitate-obiectiv-

resupunea un volum mare de

- motiv
pentru care nu s-
-

Metoda ZBB (Zero-Based Budgeting -

cre

-ar porni de la zero, cu cel mai

u
rationalisation des choix budgétaires -

141
 Florin OPREA

analizei cost- ode este dat de

aplicarea în pr

adaptarea lor la nevoile sistemului în care vor fi aplicate.

7.4

calendarului
publice pentru diferitele componente ale sistemului bugetar, principalele repere temporale fiind sintetizate

Tabel nr. 7.2 Calendarul procesului bugetar în România

Nr. Activitate
crt.
1. 31 martie (Ar*-1)
2. 01 Mai (Ar-1) -
cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite.
3. 01 Iunie (Ar-1) Ministrul FP transmite ordonatorilor principali de credite scrisoarea-cadru (context,
metodologii, limite de cheltuieli aprobate).
4. 15 Iulie (Ar-1)

5. 1 August (Ar-1) Ordonatorii principali de credite depun la MFP propunerile definitive pentru proiectul de

6. 30 Septembrie (Ar-1)

7. 15 Octombrie (Ar-1)

8. 31 Decembrie (Ar-1)
(+45 de zile de la publicarea legii pentru adoptarea bugetelor locale).
9. 01 Ianuarie -31 Decembrie (Ar)

10. 01 Iulie (Ar+1)

bugetului public.

142
 Florin OPREA

*Ar-
l
-

bugetului local se face în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al

vizând procesul bugetar

- Parlament

- Guvern -
bugetare în acord cu programul de guvernare aprobat de Parlament;
-
prin centralizarea proiectelor bugetelor avansate de ordonatorii principali de credite, elaborarea proiectelor
bugetelor fondurilor speciale, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai acestora, deschiderea

proceduri

analiza propunerilor de buget în etapele de elaborare a bugetelor,

-
Publice are autoritatea de a respinge propunerile de buget public (de stat, asi

strategia fiscal-
ordonato
-
tul anual.

143
 Florin OPREA

- ordonatorii de credite bugetare

ategorie (în

-
iare repartizate (alocate).
- compartimentele de specialitate (financiar-

Între

contabile sunt separate legal

-

- Consiliile locale
-

-
- Consiliul Fiscal
-
re, impactul bugetar al amendamentelor

144
 Florin OPREA

-bugetare ale
-bu
- Curtea de Conturi

public, de a prezenta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale

- contribuabilii

Principalele repere utilizate în etapa de elaborare

prezentate de ordonatorul principal de credite;

propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorului principal de credite;

propun

fundamentarea indicatorilor bugetari, veniturile bugetare sunt dimensionate în valorile

dimensionate ca sume (limite) maximale, peste care nu pot fi angajate sau efectuate cheltuieli pe parcursul

pot fi Reflectarea indicatorilor în

145
 Florin OPREA

subcapitole, iar cheltuielile pe p

ut

exemplu), respectiv de la indic -se

e curs/seminar, cursuri de

termeni monet

erviciului).
Adoptarea bugetului public

fondurilor speciale, bugetelo

itluri, articole, precum

fost adoptate

146
 Florin OPREA

aprobate în anul curent, d

aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.
abilitate în acest scop prin legi

fondurilor speciale, bugetele credit

preced
stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
în

-
de percepere (acolo unde este cazul), realizându-se în diferite

147
 Florin OPREA

etc.

corespunde

publice, fie de tip legal

publice bugetar (acte

executarea angajamentului legal).

succesive obligatoriu de îndeplinit/respectat: .

as -un angajament

148
 Florin OPREA

tare prin care ordonatorul de

-

-
poate opta pentru (rev
noiembrie a anului respectiv.
principii
creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durat

tele bugetare aprobate pentru un

efectua justificat în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite,

nive

cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe

au alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

149
 Florin OPREA

capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasifica

Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise i neutilizate din

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au c

conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate într-un
care au fost
acordate.
, conform legii, la data de 31 Decembrie, în regimul sistemului de gestiune.

-
lor fondurilor speciale,

ex

partenerii externi.

150
 Florin OPREA

151
 Florin OPREA

Bibliografie

1.

2. Boadway, Robin, Shah, Anwar, Fiscal Federalism Principles and Practice of Multiorder
Governance, Cambridge University Press, New York, 2009
3. Buchanan, James, Tullock, Gordon,
, Editu
4. Buchanan, James,
5. Didier, Michel, Economia: Regulile jocului
6. Filip, Gheorghe, , Editura Juni 2010
7. Gruber, Jonathan, Public Finance and Public Policy, Worth Publishers, New York, 2007
8. Hansen, Alvin Harvey, Economic Policy and Full Employment, McGraw-Hill Book Company, New
York, 1947
9. Hansen, Alvin Harvey, Business Cycles and National Income, Editor W.W. Norton, New York, 1951
10. Hansen, Alvin Harvey, The American Economy, McGraw-Hill Book Company, New York, 1957
11.
12. Keynes, John Maynard, , Editura

13. Economia sectorului public

14.
15. Musgrave, Richard, Musgrave, Peggy, Public finance in Theory and Practice, McGraw Hill Book
Company, 5th edition, 1989
16. , in International Tax and Public
Finance, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 1996
17. , în Baimbridge, Mark, Whyman, Philip, Fiscal
Federalism and European Economic Integration, Routledge, London, 2004, pp. 13-47
18. Oates, Wallace, E., On the Theory and Practice of Fiscal Decentralization, CREI Working Papers,
Roma, 2007
19. Oprea, Florin, Sisteme bugetare publice,

152
 Florin OPREA

20. Rubin, Irene, The Politics of Public Budgeting: Getting and Spending, Borrowing and Balancing, 5th
Edition, CQ Press, Wasghinton, 2006
21. Samuelson, Paul Anthony, Nordhaus, William,
22. Selejan-

23. Shultz, William, Harriss, Lowell, American Public Finance, Ed. a VI-a, New York, 1954
24. Stancu, Ioan,
25. Stiglitz, Joseph E., Economics of The Public Sector, W.W. Norton&Company, New York, 2000
26. A , The Journal of Political Economy, 1956,
www.jstor.org
27.
28.

153