Disertatie

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de Drept
MASTER DREPTUL AFACERILOR Promotia 2006
Lucrare de Disertatie
Masterand: Florescu Nicolae Adrian
Bucuresti
__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar - Florescu Nicolae Adrian
Pagina 1 din 52
GARANTIILE CREDITULUI
BANCARELEMENT DE LIMITARE A RISCULUI IN CREDITARE
Autor:
Florescu Nicolae Adrian
__________________________________________________________________ Garantiile
creditului
bancar - Florescu Nicolae Adrian

Pagina 2 din 52
CUPRINS:
Capitolul I - Riscul si activitatea de creditare A. Principiile activitatii de creditare B. Definirea si
identificarea riscurilor bancare C. Importanta gestionarii riscurilor bancare D. Riscul in

activitatea de creditare pag. 5
a. Rolul portofoliului b. Politica de
creditare c. Riscul individual de creditare
Capitolul II Reducerea riscului prin garantarea creditului A. Determinarea formelor de

garantare a creditelor B.
Principiile generale ale garantiei creditului bancar C. Clasificarea garantiilor D. Conditii generale
privind garantul
pag. 14
Capitolul III Garantiile reale A.
Privilegiul imobiliar al bancii creditoare in calitate de finantator B. Ipoteca
pag. 17
Caracteristicile ipotecii Tipuri de ipoteci Conditiile
contractului de ipoteca Inscrierea intentiei de a ipoteca Publicitatea ipotecii Reductiunea ipotecii

Radierea ipotecii Ipoteca asupra bunurilor viitoare
Particularitati ale contractului de ipoteca Caracteristicile garantiei reale mobiliare Constituirea

garantiei reale mobiliare cu sau fara deposedare Publicitatea
garantiilor reale mobiliare
C. Garantia reala mobiliara
__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar - Florescu
Nicolae Adrian
Pagina 3 din 52
D. Garantia reala mobiliara cu reguli specifice
a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. n. o. p. q.
r.
Garantia cu depozit colateral Garantia
cu titluri de valoare materializate Garantia cu titluri la purtator Garantia cu actiuni la purtator

Garantia cu titluri la ordin Garantia cu titluri nominative
Certificatul de depozit pe seminte Certificatul de depozit cu discount Garantia cu valori

mobiliare dematerializate tranzactionate pe piete de valori mobiliare
Garantia cu actiuni Garantia cu fondul de comert Garantia cu nave Garantia cu aeronave

Garantia cu cesiunea de credanta Garantia cu bunurile necorporale Garantia cu
soldul creditor al contului curent Garantia cu veniturile inscrise in bugetele autoritatilor Garantia
cu planul de afaceri
Capitolul IV Garantiile personale
pag. 45
A.
Garantii emise de statul roman si de organele administratiei publice locale B. Scrisoarea de

garantie bancara-SGB Tipuri de SGB. C. Garantia de companie D.
Fidesjusiunea E. Avalizarea titlurilor de credit F. Emiterea de bilete la ordin avalizate bancii G.

Tragerea de cambii H. Titluri de credit emise de terti Capitolul V
Asigurarea creditului Documente de referinta / Bibliografie pag. 51 pag. 53
__________________________________________________________________ Garantiile
creditului

Pagina 4 din 52
CAPITOLUL I
RISCUL SI ACTIVITATEA DE CREDITARE A. Principiile activitatii de creditare Activitatea de
acordare a
creditelor se bazeaza pe urmatoarele principii generale: 1) activitatea de angajare si acordare a

creditelor sub toate formele, precum si activitatea de asumare a unor
riscuri, sa se bazeze pe resursele proprii si atrase ale bancii. In acest scop, este necesar ca
evidenta contabila sa fie structurata pe un sistem de conturi,
corespunzator, in lei si valuta, de credite si disponibilitati deschise diferentiat, pe urmatoarele

categorii: feluri de valuta; termen scurt, mijlociu, lung; feluri
de capital ale agentilor economici: de stat, privat, mixt, strain sau al persoanelor fizice. 2)
organizarea contabilitatii pe baze informatice, care sa asigure
distribuirea zilnica a extraselor de cont bancare ale clientilor, balanta soldurilor conturilor
clientilor si balanta rulajelor conturilor clientilor in forma
stabilita de comun acord cu serviciul dedicat clientelei, in functie de necesitatea de analiza,

controlul si evidenta acestora in materie de disponibilitati si credite
existente in conturile clientilor, conturi pe care le au in administrare. 3) elementele de analiza

care vor sta in toate cazurile la baza asumarii de catre banca a
unor angajamente sunt urmatoarele: a. incadrarea in strategia generala a bancii; aceasta strategie
generala a bancii vizeaza atat mentinerea pe linia politicii
monetare a BNR cat si obtinerea unui profit cat mai mare, evitarea riscurilor, gestionarea cat mai
eficienta a resurselor bancii; b. situatia concreta a fiecarui
client; se vor urmari lichidarea, bonitatea, solvabilitatea, responsabilitatea activitatii desfasurate,

precum si pozitia pe piata a fiecarui agent economic; c.
activitatea de asumare de angajamente si de derulare a operatiunilor de creditare, va fi treptat, pe

masura posibilitatilor, descentralizata in sensul aprecierii
serviciilor de clientela din punct de vedere al localizarii teritoriale. In acest scop, data fiind
tendinta generala de descentralizare a activitatii economice se vor
urmari deschiderea cat mai rapida de sucursale, in toate resedintele de judet si in marile orase
industriale. a) in toate cazurile, se va urmari corelarea directa,
generala a posibilitatilor de refinantare existente in momentul respectiv; b) o atentie deosebita se

va acorda categoriilor de garantii ce se vor putea fi obtinute in
acoperirea angajamentelor asumate, in numele clientilor sai, intre care, un loc deosebit trebuie sa
ocupe garantiile materiale reale oferite de client, bazate pe
propria loc activitate, precum si garantiile bugetare; c) Directia Contencios, va trece la

executarea garantiilor reale (ipoteci,
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 5 din 52
gajul, scrisorile de garantie
sau firma etc.) sau actionarea in justitie pentru recuperarea creantelor detinute asupra clientilor,
in cazul in care se constata una din urmatoarele situatii: una din
declaratiile pe linie financiar contabila, de organizare contabila, sau de orice alta natura solicitata
de banca, se va dovedi falsa; obiectul nu se inscrie in
parametrii de eficienta economica; clientul nu are suficiente disponibilitati in conturile sale

pentru achitarea la termen si in cuantumul prevazut, a obligatiilor
ce-i revin, fata de banca; derularea operatiunilor legate de angajamentele asumate de banca,
pentru si in numele clientelei, trebuie sa asigure alocarea unor sume
importante pentru constituirea de provizioane de risc, daca tinem seama de gradul de

incertitudine ridicat, generat de faptul ca majoritatea clientilor sunt noi,
precum si de necesitatea acoperirii angajamentelor asumate in conformitate cu practica bancara

internationala. B. Definirea si identificarea riscurilor bancare Cel mai
adesea, riscurile bancare sunt considerate din doua puncte de vedere sensibil diferite: punctul de
vedere teoretic si cel practic. Atunci cand definesc riscul si
gestiune a riscului, cel mai multi autori se concentreaza asupra functiei clasice a bancilor, de
intermediere in sfera riscurilor financiare prin diviziunea acestora;
din acest punct de vedere este tratata indeosebi problema unor pierderi neprevazute la activele
bancare, pierderi cauzate de riscuri de piata, de credit sau de
lichiditate. Alti autori se concentreaza asupra unor pierderi potentiale sau efective cauzate de
riscuri cu totul aleatoare si necontrolabile, ca de exemplu
frauda, incendiul sau catastrofele naturale. Cei mai multi practicieni abordeaza, de regula, o
singura grupa sau o clasa de riscuri, cel mai adesea sub aspectul
tehnicilor de gestiune si doar foarte rar sunt analizate si mecanismele de transmisie / amplificare
a riscului suportat de institutia financiara. Riscul poate avea un
impact considerabil asupra valorii bancii sau institutiei financiare in chestiune, atat un impact in
sine (de regula sub forma pirderilor directe suportate), cat si un
impact indus cauzat de efectele asupra clinetelei, personalului, partenerilor si chiar asupra
autoritatii bancare. In functie de punctul de vedere din care facem
analiza riscului, acesta poate fi definit in mod diferit. Vor adopta ca definitie standard pe cea
lingvistica si vom considera drept risc probabilitatea de producere a
unui eveniment cu consecinte adverse pentrui subiect. In acest context, prin expunerea la risc
vom intelege valoarea actuala a tuturor pierderilor sau cheltuielilor
suplimentare pe care le suporta sau pe care le-ar putea suporta institutia financiara in cauza. Din
aceasta definitie rezulta ca expunerea la risc poate fi efectiva
sau potentiala. Daca acesta este cadrul foarte general in care vom aborda problema riscurilor
bancare, atunci putem prezenta si diferite acceptiuni care se dau
riscului bancar ca pe diferite tipuri de riscuri bancare. Si, desi perspectiva celor mai multe
analize bancare asupra riscului este ingusta trebuie sa subliniem inca
de acum ca acesta este generat de o multime de operatii si proceduri. De aceea, in domeniul

financiar cel putin, riscul trebuie privit ca un conglomerat sau complex de
riscuri, de cele mai multe ori interdependente prin aceea ca pot avea cauze comune sau ca
__________________________________________________________________ Garantiile

Pagina 6 din 52
producerea unuia poate genera in lant alte riscuri. Drept urmare, aceste operatiuni si proceduri
genereaza
in permanenta expunere la risc. Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confrunta bancile
in operatiunile lor curente si nu doar riscurile specifice
activitatii bancare clasice. Ca agenti care opereaza pe diverse piete financiare, bancile se
confrunta si cu riscuri ce nu le sunt specifice (de exemplu riscul
valutar), dar pe care trebuie sa le gestioneze. C. Importanta gestionarii riscurilor bancare Este,
desigur evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa
cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt,
minimalizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a
expunerii potentiale a bancii. Sustinem ca este evident deoarece obiectivul principal al acestor
politici este acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor
suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activitatii bancare il reprezinta

obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari. Numai ca nu
intotdeauna aceste doua obiective cel general si cel sectorial se afla in concordanta. S-ar
putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii
procedurilor care vizeaza gestiunea riscurilor sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc.
Ceea ce nu inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate in
functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea
unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz decizia
trebuie luata intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea
unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. Dar
daca decizia este de asa natura, atunci minimalizarea riscurilor bancare nu trebuie in nici un caz
sa se transforme intr-un obiectiv in sine. De altfel, obiectivele
managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si

respectarea reglementarilor bancare in vigoare. Dintre acestea nici unul
nu are un primat absolut, una din sarcinile conducerii bancii fiind si aceea de a stabili obiectivul
managerial central al fiecarei perioade. Importanta gestiunii
riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta

a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive
si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai constiinciosi in

indeplinirea sarcinilor de servici, nu este de neglijat nici efectul psihologic
de descurajare a unor activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea
si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei
in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori experienta unor astfel de programe conditionand
admiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare
(indeosebi de plati) sau obtinerea unor calificative superioare din partea autoritatii bancare. Si,
nu in cele din urma, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va
pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura si actionarii la
fel. Soliditatea unei banci ii atrage insa pe deponenti in
conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. Daca bancile nu sunt obligate
sa se asigure de raspunderea civila fata de deponenti, atunci
interesul acestora pentru alegerea celor mai sigure institutii este diminuat; principalul criteriu
devine rentabilitatea plasamentului. Poate sa apara atunci o
selectie adversa pentru care este foarte probabil ca bancile cu cele mai mari probleme, in lipsa de
lichiditate, sa acorde cele mai ridicate dobanzi. Pentru evitarea
acestei selectii adverse, este

__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 7 din 52
preferabil ca asiguratorul sa perceapa prime de asigurare diferentiate, mai ridicate pentru bancile
cu o gestiune deficitara a riscurilor (cazul SUA) astfel incat sa
existe o penalizare explicita pentru acestea. In Romania bancile au facut fata tuturor factorilor de
instabilitate financiara intr-un context de instabilitate generala
generata de procesul de tranzitie. Tranzitia a insemnat pentru bancile romanesti modificarea

statutelor (ele operand ca societati pe actiuni), a cadrului legal de
operare (legea permitand angajarea intr-o gama larga de operatiuni financiare), libertatea in
alegerea partenerilor interni si externi, concurenta din partea altor
institutii financiare (fondurile de plasament) si altor banci (romanesti, create dupa 1990 si
straine), reducerea refinantarii directe de catre banca centrala,
schimbarea permanenta a normelor prudentiale de catre BNR si deteriorarea situatiei financiare a

majoritatii clientilor mari. In aceste conditii, pentru conducerea
bancilor, implementarea unor politici adecvate de gestiune a riscurilor devine o necesitate, ca si

asimilarea de catre salariati a unor noi tehnici si instrumente de
gestiune a riscurilor. In sectorul bancar cresterea a devenit un atribut esential al performantei

bancare. Ea nu este un scop in sine ci este impusa de rentabilizarea
investitiilor in tehnologii noi, posibila doar in conditiile "productiei de masa". Procesul de

crestere in sectorul bancar are doua componente: cresterea in domeniul
serviciilor bancare traditionale (creditarea clientilor, efectuarea viramentelor, gestiunea

patrimoniului) si cresterea in zona noilor servicii bancare (gestiunea de
trezorerie, operatiuni pe piata de capital, servicii informatice si de informare, asigurari). El este

caracterizat de faptul ca are lor intr-un context concurential si
are drept rezultat prestarea de catre institutia financiara a unei game largi de servicii. Unele din
aceste servicii sunt noi si personalul este lipsit de experienta,
iatr altele presupun operarea pe piete cu care bancile nu sunt familiare si atunci personalul pare
lipsit de profesionalism. Drept urmare imaginea bancilor pe pietele
financiare tinde sa fie una deficitara, pentru ca ele risca sa fie tratate de catre partenerii mai
specializati drept conglomerate formate la voia intamplarii, conduse
de persoane ignorante in noile domenii si inconstiente de capacitatea neta de castig sau riscurile
specifice (exemplul bancii Baring's). In conditiile unui management
corect, cresterea operatiunilor in cele doua arii mari servicii traditionale si servicii noi ar
trebui sa aiba un efect sinergetic. Insa pierderile suportate de
unii actionari si volatilitatea veniturilor duc la diminuarea valorii de piata a bancilor, ceea ce face
extrem de scumpa procurarea de capital suplimentar (necesar
pentru protectia generala a institutiei in conditii de crestere). Deoarece comunicarea bancilor cu

publicul si chiar cu actionarii, in ceea ce priveste gestiunea
riscurilor bancare, este deficienta (in Romania in special) piata tinde sa trateze toate bancile la
fel. Proasta gestiune a catorva banci poate influenta negativ si
imaginea publica a celorlalte. In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli
neprevazute, gestiunea lor adecvata pentru stabilizarea veniturilor
in timp are rolul unui amortizor de soc. In acelasi timp, consolidarea valorii actiunilor bancare se
poate realiza doar printr-o comunicare reala cu pietele financiare
si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si

institutiile financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si practica
gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de produse in anii
'90. Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul
global de management sunt efective, atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes
riscurile bancare daca recunosc
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 8 din 52
rolul strategic al riscurilor,
daca folosesc paradigma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei. D. Riscul in

activitatea de creditare Rolul calitatii portofoliului Pentru multi
observatori principala operatiune bancara este creditarea. Intradevar, intre plasamentele bancilor,
pe primul loc se situeaza creditele. Felul in care banca aloca
fondurile pe care le gestioneaza poate influenta intr-un mod hotarator dezvoltarea economica la
nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma,
intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile
inregistreaza in mod curent pierderi la potofoliul de credite, atunci cand
unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate,
pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca
operatiunile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism. Din acest punct de

vedere, cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla
calitatea portofoliului de credite. Aceasta, deoarece slaba calitate a creditelor este principala
cauza a falimentelor bancare. Dupa cum se arata intr-un raport al
Oficiului Controlului Monedei din SUA referitor la cauzele principale ale falimentelor bancare
din aceasta tara in anii '80, intre acestea se inscriu: neatentia in
formularea normelor de creditare; prezenta unor conditii de creditare prea generoase cuplata cu
lipsa unor normative clare; nerespectarea normelor interne de
creditare de catre personalul bancii; concentrarea riscanta a creditelor pe anumite piete; slabul
control exercitat asupra personalului (inspectori); cresterea
excesiva a valorii portofoliului de credite, peste posibilitatile rezonabile ale bancii de a acoperi
riscurile; sisteme defectuoase sau inexistente de detectare a
creditelor cu probleme; necunoasterea fluxului de trezorerie al clientilor; creditarea

preferentiala (sub conditiile de piata). Pentru a depasi deficientele
sistemice si procedurile de acest gen, care duc la cresterea pierderilor de portofoliu de credite,
bancile trebuie sa conceapa si sa implementeze politici de creditare
performante si sa angajeze/pregateasca un personal cu un profesionalism ireprosabil, care sa

inteleaga si sa respecte disciplina acestor norme. Politica de creditare
Pentru ca o politica bancara de creditare sa se dovedeasca si utila, ea trebuie sa indeplineasca

conditii de formulare corecta si continut complet. O politica de
creditare poate fi apreciata ca fiind corecta daca in elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii
urmatoarelor obiective: selectia unor credite sigure si cu o
probabilitate maxima de rambursare; asigurarea unor plasamente fructuoase pentru fondurile de

care dispune banca; incurajarea extinderii creditelor care corespund
nevoilor pietei pe care opereaza banca.

__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina
9 din 52
Continutul unei politici de creditare comporta trei parti principale: formulari politice cu caracter
general referitoare la sarcinile compartimentului de
creditare si la calitatile optime ale portofoliului de credite, principii si proceduri recomandate in

constituirea si administrarea portofoliului de credite si, in
fine proceduri si parametri detaliati de creditare, specifici fiecarui tip de credite normele de
creditare. Partea intai are menirea de a stabili cadrul general si
obiectivele politicii de creditare. Structura sa generala ar putea fi urmatoarea: A. Obiective B.

Strategii B. 1. Tipuri de credite si structura portofoliului de
credite B.2. Structura creditelor in functie de lichiditatea si scadenta lor B.3. Marimea
portofoliului de credite. C. Piete (zone comerciale) D. Caracteristici ale
creditelor D.1. Tipuri de credite D.2. Garantii D.3. Termeni de creditare. E. Responsabilitati
referitoare la aprobarea creditelor si controlul calitatii acestora.
Obiectivele politicii de creditare pot fi interne sau externe, in functie de prioritatile bancii.
Obiectivele concrete trebuie sa defineasca rolul bancii respective,
asa cum si-l asuma ea, apoi rentabilitatea globala stabilita pentru perioada respectiva, imaginea
pe care doreste sa o impuna pe piata, increderea publicului, gradul
de agresivitate in concurenta cu ceilalti competitori. Dincolo de aceste obiective de ordin

general, menite sa asigure racordarea efortului compartimentului de credite
la cel global al bancii, pentru asigurarea unui efect de sinergie, obiectivele politicii de creditare
pot si trebuie sa fie particularizate pentru acest domeniu de
activitate prin stabilirea sarcinii de crestere medie (anuala sau trimestriala) a portofoliului de
credite (in preturi constante) si a marimii acestui portofoliu
relativ la activele sau depozitele bancare totale. Strategiile de creditare vizeaza trei domenii
distincte. Strategia in domeniul structurii creditelor bancare
stabileste ponderea diferitelor categorii de credite in total, directiile si limitele minime de

diversificare a portofoliului, precum si gradul de participare
eventuala la credite sindicalizate. Fiind cel mai important activ bancar, creditele (esalonarea
rambursarii lor) au o importanta deosebita pentru asigurarea
lichiditatii bancare, o data cu asigurarea rentabilitatii bancare. Si, desi obiectivul principal al
politicii de creditare il reprezinta minimizarea riscului de
creditare, nici gestiunea altor riscuri bancare nu trebuie neglijata. Lichiditatea stabilita in functie
de structura activelor si pasivelor bancare este una din
restrictiile majore ale structurii (in functie de scadenta) a creditelor bancare; aceasta deoarece
in lipsa unei piete secundare suficient de dezvoltate
(titularizare) lichiditatea creditelor este determinata aproape exclusiv de scadenta lor. In cele din
urma obiectivele de ordin strategic referitoare la marimea
portofoliului de credite sunt cele care determina cuantificarea agresivitatii bancii, asa cum a fost
ea formulata global la primul punct. O politica agresiva se
caracterizeaza prin crestere absoluta (valoare in preturi constante) si relativa (pondere in totalul
__________________________________________________________________
Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae Adrian

Pagina 10 din 52
activelor bancare) a portofoliului de credite. Pe termen scurt o astfel de politica poate duce
la o crestere a veniturilor, dar este mai putin sigur ca aceasta crestere va atrage si o crestere de
rentabilitate. Cresterea rapida a valorii portofoliului de credite
sporeste in mod evident riscurile legate de gestiunea acestui portoliu. Cel mai riscant element il
reprezinta scaderea potentiala a calitatii portofoliului, datorita
presiunii pe care o exercita asupra peronalului gestiunea mai multor clienti si imperativul
strategic al cuceririi pietei; daca acest imperativ devine o prioritate,
atunci el poate sa se transforme in crestere cu orice pret si, cel mai adesea, acest pret il reprezinta
cresterea expunerii globale la risc a bancii. Definirea
pietelor sau a zonelor comerciale pentru banca este un element de politica pe termen lung si
realizarea acestui obiectiv cere timp, mai ales atunci cand se impune o
schimbare radicala de orientare. Politica de creditare trebuie sa defineasca fara echivoc piata
primara si secundara pe care se vor desfasura activitatile de
creditare, precum si prioritatile geografice. Este evident ca aceasta componenta a politicii de

creditare este valabila, in continut, in functie de talia bancii:
pentru o banca internationala acestea se prezinta sub forma unor regiuni sau grupe de tari
deservite de unitati bancare proprii si definite prin volum de activitate si
operatii. Pentru bancile mai mici (majoritatea bancilor ramanesti) zona comerciala are un
caracter preponderent national sau chiar local (regional). Continutul efectiv
al acestui element de politica de creditare trebuie sa contina definirea explicita a zonei deservite
in mod regulat de filiale sau agentii proprii, stabilirea in afara
zonei sale comerciale, proprii precum si conditiile de acceptare exceptionale a altor credite. In
ceea ce priveste standardele de creditare la acest nivel prezentarea
lor nu este decat globala si legata de contextul stabilit de strategia de creditare a bancii pentru
parioada curenta. Ele trebuie sa cuprinda precizari referitoare la
tipurile de credite, garantii si termene. Definirea tipurilor de credite presupune stabilirea unor
liste pentru: creditele preferate de banca, creditele de evitat
datorita riscului ridicat si pentru creditele interzise, de regula in virtutea unor restrictii legale.
Apoi trebuie specificate tipurile de garantii (mobiliare si
imobiliare) pe care banca este dispusa sa le accepte, in virtutea expertizei proprii, a expertizei
partenerilor traditionali sau a evolutiei conditiilor de pe piata si
a celor legale. Termenele avute in vedere sunt cele referitoare la periodicitatea reevaluarii
factorilor de risc, inclusiv a costurilor si a pretului creditului. Tot
prin politica de creditare trebuie stabilite limitele responsabilitatii tuturor celor implicati in
procesul de creditare. Este vorba, in principal, de limitele
raspunderii ofiterilor de credite si ale comitetelor de credit. Aceste limite depind de experienta si
de pozitia ofiterului, de garantii, de sezonalitate, precum si de
capitalul/talia bancii. Partea a doua a politicii de creditare contine principiile si procedurile pe

care banca isi bazeaza procesul de creditare. Cuprinde urmatoarele
elemente: protectia prin asigurare; documentatia si garantiile mobiliare; incasarea creditelor

restante si recuperarea garantiilor; norme si reglementari legale;
stabilitatea ratei dobanzilor percepute; informatii financiare solicitate de la debitori; etica

profesionala si conflictele de interese; examinarea si controlul
periodic al calitatii creditelor. Protectia prin asigurare se poate realiza pentru bunuri (cele care se
constituie
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 11 din 52
in garantii, dar nu numai),
pentru persoane (cadrele de conducere pentru raspundere civila sau pentru rapiri, dar si asigurari
de viata pentru debitorii individuali in cazul creditelor pe termen
lung), pentru banca insasi ca beneficiar de asigurari si reasigurari (pentru riscul de creditare). De
regula, este recomandabil sa se incheie contractul de asigurare
pentru toate riscurile asigurabile in conditii de eficienta. Documentatia si garantiile mobiliare

solicitate trebuie sa se constuie in dosare de creditare uniforme la
nivelul intregii banci, indiferent de locatia unitatii bancare operative si de personalul angajat.
Implementarea cerintelor vazand aceast caracter unitar poate ridica
probleme semnificative la nivelul bancilor mai mici, datorita raporturilor personale ale
functionarilor acestora cu clientii bancii. Tratamentul creditelor restante si
recuperarea garantiilor se poate realiza printr-un compartiment specializat care poate avea si
sarcini de control. Procedura scrisa cuprinde informatiile de
semnalizare a dificultatilor, detectia acestora, raportarea masurilor immediate, controlul

garantiilor si, eventual detectia fraudelor. Creditele restante pot avea
cauze obiective, legate de evolutia ciclului economic, sau cauze subiective, care sunt, de fapt, un
eufemism pentru a desemna managementul defectuos. Detectia
problemelor se poate face din timp daca evolutia calitatii debitorului si a mediului sau economic
sunt urmarite indeaproape de banca. Pentru un ofiter de credite
experimentat pot constitui semnale reducerea disponibilului in cont, cresterea frecventei apelului
la liniile de credit, nerambursarea la termen, depunerea cu
intarziere a rapoartelor financiare, etc. Odata ce se inregistreaza o intarziere la plata, se pot lua o
serie de masuri imediate, care presupun negocierea unui plan de
masuri cu debitorul si revederea termenilor contractului de creditare. In politica de creditare

trebuie sa se prevada ce poate sa afecteze renegocierea contractului;
cel mai adesea sunt vizate scadentele (reesalonari), raportarile (frecvente si detailate), incheierea
unor conventii suplimentare referitoare la limitarea activitatii
debitorului si la gradul de implicare a bancii in luarea deciziilor manageriale, garantii

suplimentare (reale si personale). Reglementarile legale reprezinta un
element dinamic al mediului in care opereaza banca si, de aceea, politica de creditare trebuie sa
reflecte nu numai starea actuala a sistemului de reglementari ci si,
in masura in care acest lucru este posibil, cele mai probabile directii de concentrare a autoritatilor
bancare. Reglementarile bancare echivaleaza cu impunerea unor
limite si a unor interdictii referitoare la activitatea de creditare: operatii si volum. Autoritatea

bancara efectueaza inspectii periodice pentru a stabili gradul de
respectare a a restrictiilor in vigoare la nivelul institutiei respective. Aceste inspecti au, de regula,
un caracter periodic si urmaresc o serie de obiective, intre
care: lichiditatea si solvabilitatea bancii, incadrarea in normele legale in vigoare, calitatea si

lichiditatea activelor bancare, precum si calitatea sistemelor
proprii de protectie si control intern. In masura in care aceste lucruri sunt cunoscute de
conducerea bancii si in baza experientei trecute a institutiei bancare, ele
trebuie mentionate in politica de creditare pentru uzul tuturor functionarilor, astfel incat inspectia
autoritatii bancare sa nu constituie pentru acestia un stress
inutil si pentru ca ei sa acorde prioritate domeniilor vizate de inspectori. Politica de creditare are
un rol deosebit de important si pentru stabilirea unitara a
criteriilor de stabilirea pretului. Cel mai important element il reprezinta determinarea nivelului
dobanzii percepute, a ratei acesteia. Trebuie prezentate toate
procedurile de determinare a acesteia, modul lor de folosire si elementele in functie de care se

poate stabili acest nivel: costul fondurilor bancare, primele de
risc,
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 12 din 52
comisioanele bancare,
rata dobanzii pe piata, rata de baza sau preferentiala a dobanzii. In afara de aceste elemente,
trebuie specificate si celelalte componente ale costului creditului
pentru debitor, cum ar fi soldul minim creditor al contului acestuia sau alte servicii financiare
oferite de banca clientului. Informatiile financiare solicitate de la
client trebuie sa fie si ele specificate in politica de creditare pentru a nu apare diferente
semnificativede tratament intre cererile tratate de diferiti ofiteri de
credite si intre diferiti clienti tratati de acelas ofiter. Accesul la aceste informatii necesita
solicitarea rapoartelor financiare periodice si intocmirea situatiei
financiare periodice si intocmirea situatiei financiare personale pentru actionari, directori, clienti
individuali. Rapoartele financiare periodice cele mai solicitate
sunt bilantul si declaratia de impunere. Veridicitatea informatiilor continute de aceste rapoarte

este asigurata prin expertizare, doar pentru firmele mari; problema
principala o reprezinta debitorii mici, pentru care banca trebuie sa faca si verificari faptice (de
garantie, de exemplu). La verificarea scriptica trebuie sa se
urmareasca valoarea de inregistrare a activelor si daca activele sunt grevate de alte obligatii
(eventual ipoteci). Examinarea si controlul periodic al calitatii
creditelor reprezinta un alt element esential al politicii de creditare, relativ recent in practica
bancara, determinant pentru asigurarea unui nivel de risc minim.
Inspectarea periodica a portofoliului de credite trebuie definita prin obiectivele urmarite,

formulata fara ambiguitati si organizata corespunzator. Obiectivele
urmarite sunt: reducerea pierderilor la portofoliul de credite, detectarea prematura a erorilor si a

problemelor, stimularea initiativei ofiterilor de credite pentru
autocontrol si informare, respectarea standardelor formale de creditare prin verificarea dosarelor

de creditare, respectarea normelor interne si a celor legale,
informarea prin exceptie si periodica a conducerii cu privire la starea si evolutia calitatii

portofoliului de credite, fundamentarea prelevarilor pentru pierderi. La
fiecareinspectie se culeg, transmit si analizeaza informatii privind: starea financiara si capacitatea

de rambursare a debitorului, documentatia (daca dosarul de
credit este complet si actualizat), respectarea politicii de creditare a bancii, existenta si valoarea
garantiilor, incadrarea in limitele stabilite de reglementarile
legale si rentabilitatea aparenta. In acest fel inspectia isi poate realiza functia esentiala de feedback pentru conducerea bancii. Evident, inspectarea tuturor
dosarelor de credit nu este posibila, mai ales in grupa creditelor pentru particulari (numeroase si
de valoare mica) pentru care rentabilitatea plasamentului si
marimea expunerii nu justifica cheltuielile de examinare. Exista, de aceea, mai multe metode de
alegere a dosarelor de credit ce urmeaza a fi examinate. Una dintre
acestea consta in stabilirea unui plafon minim al angajamentului fata de banca, urmand ca toate
creditele cu valori peste plafon sa fie supuse examinarii. Plafonul
trebuie actualizat periodic in functie de inflatie, evolutia costurilor procesului de examinare si

strategia bancii. O alta metoda este cea a selectiei aleatoare a
unui anumit numar de dosare de creditare in functie de restrictii date, de capacitate, sub forma
timpului total disponibil al echipei de inspectori sau sub forma
numarului maxim de dosare de creditare de examinat intr-un timp dat. Se poate folosi si o
combinatie a celor doua metode cu un plafon relativ ridicat si o examinare
aleatoare a dosarelor situate sub plafonul valoric. Partea a treia a politicii de creditare cuprinde
normele de creditare pe tipuri de credite: credite imobiliare
ipotecare, credite pentru constructii/investitii, credite pentru stocuri, credite pe termen lung,
credite pentru cumpararea unor bunuri mobile, credite agricole,
credite personale si, eventual, credite cumparate. Normele trebuie sa cuprinda descrierea tipului
de credit, destinatia creditului, scadentele
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 13 din 52
preferate, tarifarea
(dobanda, rate, comisioane, solduri minime creditoare, etc.), plafoane (minime si/sau maxime),
asigurarile, garantiile solicitate, procedura de aprobare a creditului.
Riscul individual de creditare Orice credit reprezinta o anticipare a unor incasari viitoare. Din
aceasta perspectiva, fluxul de incasari, orice credit comporta riscul
ca aceste incasari sa nu se realizeze deloc sau partial. Acest risc mai este numit si risc de
insolvabilitate al creditorului; el este esential in activitatea bancara
deoarece principala functie a unei banci o reprezinta acordarea de credite. Aprecierea justa a
riscului de credit este, deci, de o importanta majora pentru banca.
Fiind mai usor sa prevenim decat sa vindecam, pentru minimizarea expunerii la risc, cea mai
imprtanta etapa a procesului de creditare este selectarea cererilor de
creditare. In aceasta faza comportamentul unei banci poate fi astfel prezentat: un credit nu se
acorda decat daca se poate estima ca probabilitatea rambursarii o
depaseste pe cea a nerambursarii. Aprecierea acestei capacitati de rambursare se poate face, daca
are la baza proceduri diferite, in functie de debitor: agentul
economic, persoana privata, stat. CAPITOLUL II REDUCEREA RISCULUI PRIN

GARANTAREA CREDITULUI A. Determinarea formelor de garantie a creditelor Necesitatea
garantarii
creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Deci banca trebuie sa asigure ca agentii
economici care trebuie sa se imprumute au capacitatea restituirii
creditelor si ofera posibilitatea recuperarii acestora si a dobanzilor aferente, cand nu isi achita
aceste obligatii. Posibilitatile de rambursare sunt determinate pe
baza analizei financiare si economice, a altor indicatori, date, studii, avizari. Se pune accent pe
indicatorii economico-financiari si pe proiecte de investitii
prezentate la banca si pentru care se solicita credite. Studiul de fezebilitate trebuie sa constituie si
de data aceasta (a stabilirii operatiilor) documetului
principal. Se deduce din afirmatia de mai sus, ca existenta si determinarea exacta a garantiilor
este mai importanta in cazul creditelor pe termen lung. Este firesc sa
fie asa, intrucat imobilizarea fondurilor in credite este mai mare si mai de lunga durata in cazul
creditarii obiectivelor este normal ca garantiile imobiliare nu pot
fi puse de regula in cazul creditelor pe termen scurt, intrucat patrimoniul agentului economic ar fi
in permanent pericol de a se faramita si diminua. Se poate afirma
ca garantiile reprezinta acoperirea materiala a datoriilor legate de creditele solicitate sau

acordate. In practica internationala si cea romanesca exista trei tipuri
principale de garantii pentru credite si anume: garantii reale garantii personale alte garantii.
__________________________________________________________________
Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae Adrian

Pagina 14 din 52
Garantiile constituie deci un privilegiu pentru banca in raport cu alti creditori. Garantiile
pentru credite sunt asiguratorii si sunt oferite, atat de agentii economici care imprumuta, cat si de
alte persoane juridice sau fizice, care devin in acest fel
garanti. Garantia este asa de importanta incat exista si o clasificare a creditelor acordate de
bancile comerciale in functie de acest criteriu. Astfel, exista
creditul garantat sau acoperit si creditul negarantat cu valori materiale. Creditul negarantat poate
fi individual, cand se acorda unei persoane fizice fara nici o
obligatie sau formalitate, creditul cu gir personal, pentru fiecare operatiune si creditul prin scont
de polite. In acest din urma caz, mai multe persoane prin
obligatii luate anterior, garanteaza rambursarea la scadenta. B. Principii generale ale garantiei
creditului bancar Garantia se poate constitui prin act juridic
unilateral sau prin contract de garantie, in functie de specificul garantiei si/sau de practica in
materie. Contractul de credit bancar si contractele de garantie
accesorii acestora sunt titluri executorii, potrivit legii bancare. Putem defini garantia, ca fiind
mijlocul juridic care confera creditorului garantat fie prioritate
fata de ceilalti creditori cu privire la urmarirea silita a unui bun determinat din averea debitorului
sau intreaga avere a acestuia, fie posibilitatea ca, in caz de
neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca silit o alta persoana care s-a angajat sa execute
obligatia debitorului, in calitate de garant sau bunurile cu care
acesta a garantat. Functia esentiala a garantiilor este de a evita sau reduce riscul nerecuperarii
sumelor datorate de debitor fata de creditor, daca debitorul nu isi
executa obligatiile la termenele si in conditiile prevazute in contractul de credit. Calitatea de

garant o poate avea atat debitorul din contractul de credit cat si
terte persoane juridice si/sau fizice. In temeiul contractului de credit banca are doar calitatea de
creditor chirografar, calitate care ii confera un drept de gaj
general asupra intregului patrimoniu al debitorului fara a-i asigura prioritate. In consecinta,
pentru evitarea sau diminuarea riscurilor si pentru desfasurarea unei
activitati prudentiale, banca isi poate asigura drepturile de recuperare a creantelor sale, prin
incheierea unor acte/contracte de garantie, accesorii la contractul de
credit. Un act/contract de garantie accesoriu la un contract de credit nu poate fi executat pentru

recuperarea de catre banca a creantelor sale rezultate dintr-un alt
contract de credit. In situatia declansarii procedurilor de executare silita, garantul poate fi

executat ca si debitorul, in limitele si conditiile cuprinse in
actul/contractul de garantie, banca avand dreptul de a alege intre debitor sau garant, daca
garantul s-a obligat in solidar cu debitorul. De regula, o garantie reala
va garanta un singur contract de credit. Un bun poate fi acceptat in garantia mai multor contracte
de credit cu conditia includerii in toate contractele de credit a
clauzei potrivit careia in cazul in care imprumutatul nu isi indeplineste oricare din obligatiile
asumate prin unul din contractele de credit, banca poate declara
toate creditele scadente si platibile cu dobanzile , comisioanele, spezele si oricare alte sume
aferente. Acordurile de garantie/contracte de credit, in cazul in care
debitorul beneficiaza si de alte credite, de regula, vor fi garantate cu alte

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului

Pagina 15 din 52
garantii reale. C. Clasificarea garantiilor Clasificarea garantiilor se poate face dupa mai multe
criterii, si anume:
a) dupa natura lor, acestea pot fi : i) garantii reale: - privilegiul - ipoteca - garantia reala
mobiliara ii) garantii personale (fidejusiunea): - garantii emise de
stat ca persoana juridica de drept privat; - garantii emise de autoritatile administratiei publice
locale; - scrisoarea de garantie bancara; - garantia de companie; -
fidejusiunea acordata de persoane fizice; - asigurarea de risc financiar b) dupa calitatea

garantului pot fi: i) acordate de o persoana fizica ii) acordate de o
persoana juridica Este de preferat ca garantiile personale sa fie oferite de persoane terte, distincte
de debitor intrucat creditorul poate urmari intreaga avere a
debitorului sau in virtutea dreptului de gaj general. D. Conditii generale privind garantul
Garantia personala se poate constitui de catre persoane fizice si juridice
cu capacitate deplina de exercitiu, respectiv de : a) persoana fizica, alta decat debitorul principal
(fidejusiunea) b) persoana juridica, alta decat debitorul
principal (sub forma scrisorii de garantie bancara,avalului, garantiei de companie, garantiilor

emise de autoritatile administratiei publice locale, de fondurile de
garantare, de societati de asigurarereasigurare); Garantiile reale se constituie de persoane fizice si

juridice cu capacitate deplina de exercitiu si care au calitatea
de proprietar sau vor avea aceasta calitate in cazul bunurilor viitoare. In toate cazurile de
constituire a garantiilor reale se vor avea in vedere urmatoarele: a)
Daca bunul adus in garantie apartine mai multor proprietari, contractul de garantie va fi semnat
de toti proprietarii. b) Daca garantia se constituie de catre o
persoana juridica, se verifica inainte de incheierea contractului de garantie ca decizia de a

garanta sa fie luata in conformitate cu prevederile legale si cu cele din
actul constituitiv al societatii. c) Bunul sa fie corect si suficient de bine individualizat pentru a
evita eventualele contestatii cu privire la bunul adus in
garantie. Actul juridic prin care se constituie garantiile poate fi : - act juridic unilateral: garantia
de companie, garantia statului, a organelor administratiei
publice locale, scrisoarea de garantie bancara.

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar - Florescu Nicolae
Adrian
Pagina 16 din 52
- act juridic bilateral: contractul de ipoteca, contractul de garantie reala mobiliara, contractul de
fidejusiune, contractul de garantare
incheiat cu fondurile de garantare a creditelor sau scrisorile de garantare ale fondurilor de

garantare a creditelor, politele de asigurare.
CAPITOLUL III GARANTIILE
REALE
Garantiile reale sunt mijloace juridice prin care anumite bunuri mobile (corporale sau
necorporale) sau imobile (terenuri, constructii sau terenuri si
constructii) apartinand debitorului sau unui tert sunt indisponibilizate din punct de vedere juridic
si afectate cu titlu special, in vederea garantarii executarii
obligatiilor nascute din contractul de credit bancar. Conditii generale privind bunurile care fac
obiectul garantiilor reale Bunurile imobile si mobile, corporale sau
necorporale, ce fac obiectul garantiilor admise in garantarea creditelor acordate, trebuie sa

indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii : a) sa fie in circuitul
civil, adica sa poata circula liber, neingradit, sa poata fi dobandite, detinute sau instrainate prin
acte juridice civile. Sunt scoase din circuitul civil (
inalienabile) bunurile aflate in domeniul public al statului si al unitatilor adminstrativ teritoriale ;

aceste bunuri nu pot instrainate, ele pot fi date numai in
administrare, concesionate sau inchiriate in conditiile legii. Totodata, aceste bunuri sunt
insesizabile, adica nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se
pot constitui garantii reale si sunt imprescriptibile adica nu pot fi dobandite de catre alte persoane
prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bunacredinta. In
consecinta, statul si unitatile administrativ-teritoriale pot garanta doar cu bunurile care fac parte
din domeniul lor privat. Fac parte din domeniul public al
statului si al unitatilor administartiv-teritoriale urmatoarele bunuri: bogatiile de orice natura ale

subsolului, spatiul aerian, apele de suprafata, parcurile
nationale, rezervatiile naturale si monumentele naturii, infrastructura cailor ferate, drumurile

nationale, muzeele, drumurile judetene, drumurile comunale, locuintele
sociale, bunuri determinate prin legi speciale ca apartinand domeniului public, etc. b) sa fie
detinute in deplina proprietate de catre garant, cu exceptia bunurilor
mobile viitoare, asupra carora se poate constitui garantie reala mobiliara, ce produce efecte in
momentul cand debitorul obtine proprietatea bunurilor. Bunurile admise
in garantie nu trebuie sa faca obiectul unui litigiu. c) sa fie usor vandabile : - sa fie intr-o stare
corespunzatoare pentru o normala functionare si
exploatare/utilizare ; - sa existe piete de desfacere, respectiv cerere si oferta pentru bunul adus in
garantie ; - sa nu existe interdictii sau restrictii impuse prin
legi speciale, privind comercializarea
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina
17 din 52
bunului respectiv ; - sa nu fie bunuri consumptibile carora, datorita naturii lor, sa li se transforme
substanta de la prima intrebuintare (bunuri care isi
schimba forma materiala in procesul de productie, prin prelucrare sau se degradeaza, reducandusi valoarea ca urmare a unor cauze fizico-chimice sau de natura
economica) si care nu pot fi inlocuite cu bunuri de acelasi gen, de aceeasi calitate si in aceeasi
cantitate ca acelea existente la momentul incheierii contractului de
garantie ; - sa nu fie bunuri perisabile ; - sa nu fie bunuri cu garantie tehnica de scurta durata ; sa nu fie bunuri unicat d) bunurile achizitionate si inca nepuse
in functiune, precum si bunurile care urmeaza a fi procurate si achitate partial din credite sa fie :
- noi si insotite de certificate de calitate si de garantie sau -
cu un grad de uzura acceptat de banca potrivit normelor interne sau uzantelor internationale ; e)
sa indeplineasca conditiile de selectare si acceptare in garantie
prevazute in reglementarile de evaluare ale bancii. f) sa nu fie grevate de sarcini, (in pricipiu, cu
exceptia sarcinilor constituite in favoarea bancii creditoare).
Pot fi admise in garantie imobile grevate de sarcini constituite in favoarea tertilor cu conditia ca
acestea sa nu afecteze valoarea imobilului si posibilitatile de
valorificare (servituti de trecere care, raportat la marimea terenului, nu sunt de natura a afecta
decat in masura foarte mica valoarea acestora; contract de
inchiriere in care se stipuleaza acordul partilor de incetare a contractului in cazul trecerii la

executarea silita de catre banca a ipotecii asupra imobilului;
uzufruct, situatie in care contractul de ipoteca este semnat si de uzufructuar). A. Privilegiul

imobiliar al bancii-creditor in calitate de finantator Privilegiul
imobiliar reglementat de art. 1737 pct. 2 Cod civil si de prezentul capitol, este o garantie reala
imobiliara de care beneficiaza persoana care a imprumutat bani
cumparatorului pentru plata imobilului catre vanzator bancii. Privilegiul imobiliar confera bancii
atat dreptul de urmarire a bunului in mana oricui s-ar gasi, cat si
dreptul de a se indestula cu prioritate fata de alti creditori, inclusiv ipotecari, din sumele obtinute
prin executarea silita a imobilului grevat de privilegiu.
Privilegiul imobiliar se constata prin contractul de credit, care trebuie incheiat in forma autentica
si se inregistreaza la cartea funciara dupa privilegiul
vanzatorului. Inainte de incheierea contractului de credit se va solicita imprumutatului un extras

de carte funciara/certificat de sarcini de la cartea funciara a
imobilului din care sa rezulte ca imobilul ce se va cumpara din credit nu este grevat de sarcini in
favoarea altui creditor. Banca dobandeste calitatea de imprumutator
privilegiat prin incheierea contractului de credit in forma autentica avand ca obiect achizitionarea
de bunuri imobile de catre imprumutati. Opozabilitatea fata de
terti a privilegiului se realizeaza prin inscrierea acestuia la cartea funciara a imobilului. Banca isi
conserva privilegiul prin inscriptia contractului de credit la
cartea funciara a imobilului. Privilegiul se conserva prin inscriptie in cartea funciara timp de 15
ani. Inainte de expirarea acestui
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 18 din 52
termen, banca va solicita
reinnoirea inscriptiei initiale pentru a se pastra rangul de propritate dobandit la data efectuarii
inscriptiei, daca creditul a fost acordat pe o perioada mai mare
sau nu au fost integral rambursate datoriile fata de banca garantate cu privilegiu. In cazul in care
pretul imobilului urmeaza a se achita ulterior incheierii
contractului de vanzare-cumparare, la data incheierii contractului de vanzarecumparare

vanzatorul dobandeste asupra imobilului privilegiul pentru pretul neincasat al
imobilului prevazut de art. 1737 alin. 1 Cod civil, iar banca are al doilea privilegiu in calitate de
finantator. La data achitarii pretului imobilului din sumele
acordate cu titlu de credit, banca se subroga in dreptul vanzatorului platit, devenind creditor
privilegiat, in locul acestuia. Valoarea admisa in garantie a
imobilului, rezultata din rapoartele de evaluare intocmite la acordarea creditului si nu este

necesara mentionarea in contractele prin care se constituie privilegiul.
B. Ipoteca Ipoteca este o garantie reala imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o
constituie si care ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii
(ipoteca legala) sau prin conventia partilor (ipoteca conventionala) si care confera titularului sau
atat un drept de preferinta in privinta satisfacerii creantei fata
de ceilalti creditori cat si un dreptul de urmarire a bunului in mana oricui s-ar gasi. Creditorul
ipotecar nu are drept de preferinta inaintea creditorului
privilegiat. Contractul de ipoteca constituie titlu executoriu, conform prevederilor art. 56 alin. 2
din Legea bancara nr. 58/1998. Banca dobandeste calitatea de
creditor ipotecar prin incheierea contractului de garantie reala imobiliara(contractul de ipoteca)

in forma autentica. Opozabilitatea fata de terti a dobandirii
dreptului de ipoteca se face prin inscrierea acestui drept in cartea funciara a imobilului. Se pot
ipoteca imobilele care sunt in circuitul civil si uzufructul
imobilelor. Cu titlu de execptie de la regula dreptului civil, in vederea fluidizarii pietei

imobiliare, in special sectorul de constructii noi, legiuitorul a inovat
fata de Codul civil, prin adoptarea Legii nr.190/1999, cu modificari ulterioare, care prevede
printre altele si posibilitatea garantarii unui credit cu o ipoteca
asupra unui bun imobil ce nu numai ca nu este in circuitul civil dar nici nu exista la data
incheierii contractului de garantare! Prin imobil se intelege fie o parcela
de teren, cu sau fara construcii ori vegetatie, ori o constructie, fara teren, precis delimitate, a
caror identificare se face in localitatea unde este situata
printr-un numar cadastral si un numar al carii funciare n care a fost nscrisa. In contractul de
garantie imobilara asupra unui teren se va trece in mod obligatoriu
categoria de folosinta ( teren de constructii, cu constructii, terenuri agricole, terenuri neagricole,

intravilane, extravilane, etc.) Uzufructul este un dezmembramant
al dreptului de proprietate el presupunand dezlipirea a doua din atributele dreptului de proprietate

si anume: dreptul de a te servi de lucru (jus utendi) si dreptul
de a culege din lucru toate veniturile pe care le poate da posesia (jus fruendi) si constituirea lor
intr-un drept real care apartine unei alte persoane decat
proprietarul, denumita uzufructuar. Cel de-al treilea

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar - Florescu Nicolae
Adrian
Pagina 19 din 52
atribut al proprietatii, respectiv dreptul de a dispune de lucru (jus abutendi) ramane proprietarului
lucrului si constituie nuda proprietate,
titularul fiind numit nud proprietar. In cazul bunurilor imobile care fac obiectul unui drept de
uzufruct, contractul de ipoteca trebuie semnat atat de nudul
proprietar cat si de uzufructuar. De preferinta, contractul de ipoteca se va constitui atat asupra

imobilului respectiv, cat si asupra dreptului de uzufruct. In cazul
in care uzufructuarul nu poate participa la incheierea contractului de ipoteca, acesta va trebui sa

isi exprime acordul cu privire la incheierea ipotecii printr-o
declaratie in forma autentica. Caracteristicile ipotecii o Ipoteca este un drept real accesoriu, care
insoteste obligatia pe care o are debitorul principal fata de
creditor. Ca drept real, ipoteca acorda titularului sau un drept de urmarire a bunului in mana
oricui s-ar gasi si un drept de preferinta in privinta satisfacerii
creantei cu prioritate inaintea altor creditori chirografari sau creditori care detin ipoteci cu
ranguri subsecvente. o Ipoteca este o garantie reala imobiliara
intrucat numai bunurile imobile pot fi ipotecate. Pot fi ipotecate numai imobilele aflate in
circuitul civil, impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin
destinatie, precum si uzufructul imobilelor. o Ipoteca este supusa principiului dublei specializari
in sensul ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, in contractul de
ipoteca trebuie sa identifice imobilul afectat garantiei si valoarea creantei garantate. o Ipoteca
este indivizibila, in sensul ca ea continua sa existe asupra
intregului imobil, chiar daca a fost platita o parte din datorie, dar poate fi supusa reductiunii. o
Ipoteca se intinde asupra tuturor amelioratiunilor survenite dupa
constituirea ipotecii asupra imobilului (art. 1777 cod civil). Astfel, accesiunea artificiala si/sau
naturala este prezumata ca apartine proprietarului (conform
principiului prevazut de art. 488 din Codul civil). o Inscrierea ipotecii in cartea funciara a
imobilului prezuma ca se asigura publicitatea inclusiv a
amelioratiunilor ce intervin ulterior constituirii contractului de ipoteca. Amelioratiunile

imobilului intelese ca bunuri mobile accesorii bunului imobil, vor fi
facute public si prin inregistrarea acestora la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE

MOBILIARE, chiar daca partile au inscris ipoteca in cartea funciara, conform art.
35 si art. 6 alin 2 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999. In intelesul art. 6 alin.2 din Legea nr.
99/1999, sunt bunuri imobile cladirile ( definite ca inaltarea unei
structuri, deschiderea unei mine, sau inceperea unei lucrari executate la suprafata sau in
subteran) si materialele de constructie care pot fi desprinse numai cu
producerea de daune si nu intra in categoria bunurilor mobile care sunt accesorii bunului imobil.
Numai in masura in care creditorii ipotecari si-au constituit
garantia reala mobiliara asupra amelioratiunilor aduse imobilului si au inregistrat-o la ARHIVA

ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, aceasta va avea rang
preferential fata de creditorii care au drept de preferinta asigurat prin contract de garantie reala
mobiliara inscris la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE
MOBILIARE.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 20 din 52
Tipuri de ipoteci
a) Ipoteca legala Ipoteca legala ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii, fara a fi
necesara incheierea unei conventii. Codul de procedura penala
instituie o ipoteca legala cu caracter asigurator asupra bunurilor imobile sechestrate. Prin
sechestrul penal se urmareste repararea unei pagube produse printr-o
infractiune, sens in care, organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata care a
dispus instituirea sechestrului, trebuie sa ceara luarea inscriptiei
ipotecare asupra imobilelor sechestrate. b) Ipoteca conventionala Ipoteca conventionala ia

nastere din conventia partilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.
Ipoteca acceptata ca garantie la creditele acordate de banci este o ipoteca conventionala, care se
constituie prin contract incheiat intre banca si
proprietarul/proprietarii bunului adus in garantie. Contractul trebuie sa fie incheiat in forma

autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Pentru asigurarea
opozabilitatii fata de terti a dreptului de ipoteca al bancii si pentru stabilirea rangului de

preferinta al ipotecii, este obligatorie inscrierea ipotecii in cartea
funciara a imobilului. Prsoana care constituie garantia poate fi atat debitorul principal cat si o
terta persoana. In situatia in care constituitorul ipotecii este un
garant ipotecar, in contractul de ipoteca este bine sa se urmareasca inserarea unei clauze potrivit
careia, acesta renunta la invocarea beneficiul de discutiune si a
beneficiului de diviziune. Conditiile contractului de ipoteca a) Cu privire la persoana care

constituie ipoteca : i) sa aiba capacitatea deplina de exercitiu si
capacitatea de a instraina bunul imobil ; ii) sa aiba calitatea de proprietar actual al bunului imobil
adus in garantie; daca dreptul de proprietate este afectat de o
conditie suspensiva sau rezolutorie, banca nu va accepta in garantie bunurile respective. Daca
ipoteca se constituie asupra uzufructului imobilului, contractul de
ipoteca se va semna atat de nudul proprietar cat si de uzufructuar. Nudul proprietar si

uzufructuarul trebuie sa faca dovada inscrierii dreptului de uzufruct in cartea
funciara a imobilului. b) Cu privire la imobilul adus in garantie : i) sa fie in circuitul civil ; ii) sa
fie un bun prezent, existent la momentul constituirii
ipotecii in patrimoniul persoanei care constituie ipoteca. Codul civil prevede ca nu pot forma
obiectul ipotecii bunurile viitoare, cu exceptia instituita de Legea nr.
190/1999 a creditului ipotecar pentru investitii imobiliare ; iii) sa fie asigurat impotriva tuturor
riscurilor, iar drepturile rezultand din polita de asigurare sa
fie cesionate in favoarea bancii. c) Cu privire la contractul de ipoteca : i)sa fie incheiat in forma
autentica, in prezenta partilor, care se pot infatisa inaintea
notarului public, personal sau prin mandatari cu procura autentica.

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar -
Pagina 21 din 52
ii) sa fie semnat de toti proprietarii imobilului, bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei.
inclusiv de
soti, in cazul
Inscrierea intentiei de a ipoteca Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare permite
proprietarului imobilului sa solicite inscrierea provizorie in
cartea funciara a intentiei de a ipoteca, cu obligatia expres prevazuta ca in inscrisul probator al

intentiei sa fie aratata suma ce urmeaza a se garanta prin ipoteca.
Inscrierea intentiei de a ipoteca imobilul isi pierde de drept efectul prin trecerea unui termen de 2
luni de la data inregistrarii cererii, daca nu a fost urmata de
incheierea contractului ipoteca. Dac insa se constituie ipoteca, dreptul nscris va avea rang de la
data nscrierii inteniei. Publicitatea ipotecii In afara de
principiul dublei specializari, ipoteca este dominata de principiul publicitatii, potrivit caruia,
pentru a deveni opozabila tertilor si pentru a se marca rangul de
preferinta al ipotecii, aceasta trebuie supusa publicitatii. Publicitatea ipotecii consta in inscrierea
ipotecii in cartea funciara a imobilului, tinuta de Oficiul de
Cadastru si Publicitate Imobiliara in a carui raza teritoriala este situat imobilul. Dreptul de
ipoteca se inscrie in partea a- III- a a cartii funciare, ca sarcina a
proprietatii si ca un drept de garantie al creditorului ipotecar. Tot aici se precizeaza suma pentru
care s-a efectuat inscrierea dreptului de ipoteca. Rangul ipotecii
este dat de data nscrierii. Dac mai multe ipoteci au fost inscrise in aceeasi zi, ele vor avea
acelai rang. Importanta rangului ipotecii consta in faptul ca intre
doi creditori de rang diferit, cel cu rang prioritar, adica cel ce a inregistrat-o mai intai, va avea
dreptul sa se despagubeasca primul din pretul imobilului ipotecat
si numai apoi, si din ceea ce ramane, si daca ramane, urmeaza a se despagubi creditorul ipotecar
de rang subsecvent. Cererea de inscriere a ipotecii poate fi facuta de
constituitorul ipotecii dar si de creditor, personal sau prin mandatari cu procura autentica. Partile
pot solicita in scris notarului public care autentifica actul ce
urmeaza a fi supus publicitatii imobiliare, sa efectueze formalitatile de publicitate. Cererea de

inscriere, insotita de taxa de timbru, se depune la Oficiul de
Cadastru si Publicitate Imobiliara insotita de un exemplar original al contractului de ipoteca

precum si de dovada achitarii taxei de timbru. Dupa inscrierea dreptului
de ipoteca, banca va solicita un extras de carte funciara. Inscrierea ipotecii conventionale

conserva dreptul de ipoteca timp de 15 ani de la data inregistrarii, dupa
care se perima. Pentru a se conserva efectele inscrierii initiale, este necesar ca, inainte de
expirarea termenului de 15 ani, sa se procedeze la reinnoirea
inscrierii. Pentru ca inscriptia reinnoita sa pastreze rangul initial este necesar sa se indice
inscriptia care se reinnoieste, in caz contrar, noua inscriptie va fi
considerata ca fiind independenta de prima si va capata rangul numai din ziua inscrierii. In
situatia suplimentarii creditului acordat imprumutatului sau pentru noi
credite acordate acestuia, daca valoarea imobilului este acoperitoare pentru partea cu care se
suplimenteaza creditul, respectiv pentru noul credit, banca va incheia
un nou contract de ipoteca asupra imobilului, care va primi prin inscriere la cartea funciara rang
inferior ipotecii anterioare constituite in favoarea bancii.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 22 din 52
Reductiunea ipotecii In
conformitate cu prevederile Codului civil, banca poate accepta cererea de reductiune a ipotecii
formulata de garant, in situatia achitarii unei parti din datorie. In
acest sens, se incheie act autentic in care se face referire la contractul de credit si la contractul de
ipoteca, privind diminuarea creantei bancii. Actul prin care
se convine asupra reductiunii ipotecii se inscrie in cartea funciara a imobilului. Urmare a

incheierii de admitere a reductiunii ipotecii, data de Registratorul de
carte funciara, se face rectificarea valorii creantei inscrisa la rubrica Sarcini din cartea
funciara, pastrandu-se nemodificate celelalte mentiuni ale inscriptiei
ipotecare, bunul imobil ramanand in continuare sub ipoteca si diminuandu-se valoarea datoriei.
Radierea ipotecii In urma achitarii integrale a datoriei izvorata din
contractul de credit, garantul ipotecar are dreptul sa solicite bancii acordul cu privire la radierea
(stergerea) inscriptiei ipotecare. Banca emite o adresa catre
Oficiul de Cadastru si de Publicitate Imobiliara, prin care confirma achitarea integrala a creantei
si isi da acordul cu privire la radierea ipotecii. Banca poate
solicita radierea si in cazul acceptarii inlocuirii unor ipoteci cu alte garantii, dar numai dupa
efectuarea publicitatii noilor garantii. Cererea de radiere a
ipotecii se depune la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara si, urmare a incheierii de

admitere data de Registratorului de carte funciara, inscriptia ipotecara
se sterge din cartea funciara a imobilului. Ipoteca asupra bunurilor viitoare, reglementata de
Legea nr. 190/1999 Legea nr. 190/1999 instituie o exceptie de la regula
prevazuta de art. 1775 Cod civil, potrivit careia bunurile viitoare nu pot face obiectul unei
ipoteci. Astfel, ipoteca constituita pentru garantarea creditelor
acordate in temeiul Legii nr. 190/1999, are ca obiect imobilul constructie viitoare ce urmeaza a
se construi din creditul ipotecar acordat. Aceeasi lege instituie si
o exceptie de la regula privind conservarea dreptului de ipoteca conventionala timp de 15 ani de

la data inregistrarii, prevazuta de art. 1786 Cod civil, ipoteca
constituita potrivit dispozitiilor acestei legi fiind valabila pana la rambursarea creditului
indiferent daca perioada este mai mare sau mai mica decat 15 ani.
Particularitati legate de incheierea contractului de ipoteca De regula, ipoteca se inscrie atat pe

teren cat si pe constructie. In cazul ipotecilor asupra
constructiilor prezente sau viitoare, aflate sau care urmeaza a se edifica pe teren detinut cu titlu
de folosinta de catre proprietarul constructiei, se va preciza in
cuprinsul contractului de ipoteca regimul juridic al terenului si actul in baza caruia este transmisa
folosinta asupra terenului. Perioada de folosinta, concesiune sau
superficie va acoperi perioada creditare. In contractele de ipoteca avand ca obiect terenuri, se va

preciza categoria de folosinta a terenului ( teren de constructii,
cu constructii, terenuri agricole, neagricole, intravilane, extravilane, etc.). In situatia in care

ipoteca are ca obiect o parte dintr-un teren se va avea in vedere
ca partea respectiva sa fie delimitata cadastral si, daca este cazul, sa aiba servitute de trecere
inscrisa in partea a doua a cartii funciare a terenului (fond
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 23 din 52
dominant) si in partea a
treia a cartii funciare a terenului asupra caruia exista servitutea (fond aservit). Banca va constitui
ipoteca numai asupra imobilelor neafectate de sarcini, cu
exceptia imobilelor afectate de sarcini in favoarea bancii creditoare, a imobilelor care la data
constituirii ipotecii sunt grevate de dreptul de uzufruct
(dezmembramant al dreptului proprietate, care se inscrie ca sarcina la cartea funciara a

imobilului). In cazul imobilelor grevate de dreptul de uzufruct, ipoteca se va
constitui atat asupra imobilului, de catre proprietarul acestuia cat si asupra dreptului de uzufruct,
de catre uzufructuar. Pentru constituirea ipotecii asupra
dreptului de uzufruct al imobilelor se va analiza in mod obligatoriu conventia prin care se

constituie dreptul de uzufruct. Nu se va constitui ipoteca asupra bunului
grevat de uzufruct in situatia in care in conventie exista clauze care limiteaza, conditioneaza sau
interzic ipotecarea dreptului de uzufruct. Banca poate accepta in
garantie si imobile afectate de ipoteca rang I in favoarea altei banci, in conditiile preluarii
creditului acordat de aceasta prin acordarea de credite de catre banca.
Acceptarea de catre Banca a ipotecii impune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a)

valoarea imobilului ipotecat sa fie actualizata in functie de valoarea
de piata si marja de risc aferenta acestui tip de garantie si sa-si conserve valoarea in timp; b)
durata existentei in timp a imobilului ipotecat sa fie certa pana in
momentul stingerii integrale a obligatiei garantate; c) imobilului ipotecat sa fie asigurat

impotriva tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sa fie cesionata in
favoarea bancii; d) sa existe o piata sigura pentru bunurile ipotecate; e) bunurile sa fie situate in
zone de interes pentru o categorie larga de potential
cumparatori; f) constructiile sa permita amenajari si adaptari pentru utilizari multiple. C.

Garantia reala mobiliara Garantia reala mobiliara este un drept real care
confera creditorului garantat dreptul de a-si satisface creanta, prin executare pasnica sau silita
asupra bunului afectat garantiei, inaintea oricarui creditor
negarantat si inaintea altor creditori ale caror garantii reale sau drepturi asupra bunului afectat
garantiei au un grad de priortate inferior. Garantia reala
mobiliara se poate constitui cu sau fara deposedarea celui ce constituie garantia, de bunul afectat
garantiei. Banca dobandeste calitatea de creditor garantat cu
garantie reala mobiliara prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara cu sau fara
deposedare. Caracteristicile garantiei reale mobiliare Garantia reala
mobiliara: a) confera creditorului dreptul de a urmari bunul mobil in mainile oricarui detinator
(in situatia in care proprietarul bunului adus in garantie vinde
bunul, creditorul garantat cu garantie reala mobiliara va urmari bunul pentru a-l valorifica in
mainile oricui s-ar gasi ) b) confera creditorului un drept de
preferinta, respectiv dreptul de a recupera
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 24 din 52
creanta sa din pretul vanzarii bunului mobil adus in garantie inaintea altor creditori care nu au
constituite garantii reale mobiliare asupra bunului
respectiv sau care au constituit garantii ce au ordine de prioritate inferioara. Garantia reala
mobiliara se poate constitui asupra bunurilor mobile corporale sau
necorporale, prezente sau viitoare. Bunurile care pot face obiectul contractului de garantie reala
mobiliara sunt urmatoarele : a) stocul de bunuri fungibile i
nefungibile; b) soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de economii ori

depozitele la termen deschise la instituii bancare sau financiare; c)
certificatele de depozit, conosamentele i altele similare; d) aciunile i prile sociale din

societile pe aciuni i cu rspundere limitat; e) drepturile de
exploatare ale resurselor naturale i de operare de servicii publice, n condiiile prevzute de

lege; f) drepturile rezultnd din invenii, mrci de fabric i alte
drepturi de proprietate intelectual, industrial sau comercial; g) drepturile de crean, garantate

sau negarantate; h) instrumentele negociabile, inclusiv cele
garantate printr-o ipotec; i) universalitatea bunurilor mobile ale debitorului, care poate ngloba
inventarul bunurilor circulante i bunurile viitoare; j) pdurea,
recolta agricol, mineralele i hidrocarburile ce urmeaz a fi extrase sau care au fost extrase; k)
polie de asigurare; l) dreptul obinut din nchirierea sau
arendarea unor bunuri imobiliare; m) echipamentele, instalaiile, mainile agricole sau altele
asemenea; n) drepturi societare; o) orice drept, exclusiv sau nu, de a
tranzaciona cu bunuri mobile sau de a asigura servicii, care poate fi cedat de ctre titular,
indiferent dac cedarea este supus unor restricii sau dac necesit
consimmntul constituitorului sau autorizarea altei persoane; p) bunurile mobile nchiriate sau
care fac obiectul unei operaiuni de leasing, pe o durat mai mare de
un an; q) bunurile prevazute de art.467 si 468 din Codul civil ; r) orice bun mobil corporal sau
bun mobil care este accesoriu al altui bun imobil, dar care poate fi
inlaturat sau extras din acesta, cu exceptia cladirilor si a materialelor de constructii ; s) orice alte
asemenea bunuri (ex. : fondul de comert definit ca
universalitatea bunurilor mobile si imobile ale imprumutatului) ; t) produsele bunurilor prevazute

mai sus . Garantia reala mobiliara asupra bunurilor mobile corporale
viitoare produce efecte din momentul cand debitorul obtine proprietatea asupra bunurilor care
corespund descrierii stabilite n contract, iar prioritatea este
stabilita de la momentul ndeplinirii formalitatilor de publicitate privind garantia reala in cauza.

Intrucat contractul de garantie reala mobiliara pe bunuri viitoare
intra in vigoare la data dobandirii de catre debitor a proprietatii bunurilor respective, pana in
acest moment creditul nefiind garantat, se accepta garantia pe
bunurile viitoare, doar daca acestea sunt cumparate din credit acordat de banca, existand astfel
siguranta dobandirii proprietatii acestora de catre debitor.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 25 din 52
Constituirea garantiei reale
mobiliare cu sau fara deposedare Garantia reala mobiliara se constituie pe baza unui contract de
garantie, sub semnatura privata sau in forma autentica, pe bunuri sau
drepturi, in beneficiul unui anumit creditor. Contractul de garantie reala este accesoriu la
contractul de credit si titlu executoriu. Garantia reala asupra valorilor
mobiliare (actiuni, obligatiuni etc) se constituie, prin indisponibilizarea acestor valori conform
regulilor pietei pe care sunt tranzactionate sau in baza conventiei
partilor in ceea ce priveste valorile mobiliare necotate pe o piata reglementata. Garantia reala
mobiliara asupra titlurilor de credit (efecte de comert, si nu
valorile mobiliare si titlurile reprezentative ale marfurilor) poate fi constituita, dupa caz, si prin
andosarea valorilor respective potrivit regulilor care le
reglementeaza, fara a fi necesara incheierea unui contract de garantie. Contractul de garantie

reala mobiliara se constituie de catre proprietarul bunului, care poate
fi imprumutatul din contractul de credit sau un tert, persoana fizica sau juridica. Contractul de
garantie reala va purta cel mai devreme aceeasi data sau o data
ulterioara contractului de credit. Pentru asigurarea rangului de prioritate in favoarea bancii a

garantiilor reale mobiliare, se poate inscrie la ARHIVA ELECTRONICA DE
GARANTII REALE MOBILIARE un aviz de intentie, care are valabilitate de 60 de zile de la

data inscrierii. La data incheierii contractelor de garantie reala mobiliara se
vor efectua la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE operatiunile

necesare transformarii avizului de intentie in aviz initial. Inaintea constituirii
garantiilor reale mobiliare se consulta, in mod obligatoriu ARHIVA ELECTRONICA DE

GARANTII REALE MOBILIARE pentru a se evita constituirea gajului de mai multe ori
asupra aceluiasi bun sau in favoarea mai multor creditori. Daca valoarea bunului este
acoperitoare se poate accepta aducerea in garantia mai multor credite acordate de
banca a aceluiasi bun. In cazul in care garantia reala mobiliara se constituie de catre o persoana
juridica se va verifica daca decizia de garantare este in
conformitate cu prevederile legale si statutare. Garantia reala mobiliara se poate face cu sau fara
deposedarea proprietarului de bunul adus in garantie, in functie de
tipul garantiei, de decizia partilor sau specificul bunului. Clauzele obligatorii stipulate de lege
pentru contractele de garantie reala mobiliara sunt urmatoarele :
a) descrierea bunului afectat garantiei; acesta poate fi descris prin gen, obiect cu obiect sau prin
formula generica toate bunurile mobile prezente si viitoare
sau toate bunurile mobile . b) suma maxima a obligatiei garantate; in contractele de garantie
reala mobiliara incheiate de banca in calitate de creditor se va
stipula ca suma garantata prin garantia reala mobiliara include suma creditului la care se adauga
dobazile aferente, comisoanele, alte cheltuieli, etc. c)
individualizarea contului bancar prin indicarea numarului sau a codului IBAN precum si a bancii
la care acesta este deschis, in cazul cand garantia are ca obiect o
suma de bani aflata in cont; d) stipularea conditiilor si a proportiei in care se reduce obligatia
garantata in cazul ca debitorul permite creditorului sa culeaga
fructele sau produsele bunului adus

__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 26
din 52
in garantie; e) clauza de luare in posesie a bunului afectat garantiei; pentru a fi posibila preluarea
pasnica a bunului afectat garantiei reale mobiliare,
contractul de garantie trebuie sa includa urmatoarea formula, redactata cu caractere majuscule,

avand dimensiunea de cel putin 12 puncte (0,5 cm): IN CAZ DE
NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU

LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI. Optional se poate insera in
contractul de garantie
dreptul creditorului de a culege, in contul creantei, fructele si/sau produsele bunului adus in
garantie, cu reducerea proportionala a obligatiei garantate. Sunt
fructe (civile) ce pot fi culese de creditor, dobanzile si alte venituri din plasamente financiare,
redeventele cuvenite pentru concesiuni, dobanda inclusa in ratele
de leasing percepute de locator, chiria incasata pentru bunurile imprumutate etc. Sunt lovite de
nulitate absoluta, conform legii, deci nu pot fi incluse in contracte,
iar daca se includ nu au valoare juridica: a) clauzele prin care s-ar impune plata imediata si
anticipata, la cererea creditorului, a obligatiei principale in cazul in
care debitorul constituie o a doua garantie pe acelasi bun; b) orice intelegere (conventie de-sinestatatoare sau clauza contractuala) ce interzice cesiunea de creanta
sau o conditioneaza de acordul exclusiv al debitorului cedat ori prin care cesiunea s-ar considera
neindeplinire a obligatiei contractuale. Orice tip de obligatie de a
da, a face sau a nu face este susceptibila sa fie garantata cu garantie reala, inclusiv obligatii
prezente sau viitoare, sub conditie sau nu, divizibile sau
indivizibile, determinate sau determinabile, exprimate in moneda nationala sau straina. Garantia
reala acorda creditorului garantat urmatoarele drepturi: - dreptul de
preferinta pentru creditor in a-si satisface creanta inaintea creditorilor negarantati sau a celor cu
grad de prioritate inferior ; - de a intra in posesia bunului, de
a inspecta bunul respectiv ; - dreptul de urmarire silita a bunului afectat garantiei. Proprietarul
poate incheia acte de administrare si conservare a bunului adus in
garantie fara consimtamantul bancii. Actele de dispozitie, respectiv instrainarea si/sau grevarea
cu sarcini, vor putea fi incheiate de imprumutat numai cu acordul
bancii. In cazul in care creditorul constata ca proprietarul bunului gajat nu intretine in mod
corespunzator bunul, sau cand constata ca prin atitudinea sa acesta
tinde sa ingreuneze sau sa faca imposibila executarea silita, creditorul poate considera ca
obligatia garantata a devenit exigibila inainte de termen, putand trece la
executare, daca s-a prevazut in contractul de credit si in contractul de garantie o clauza de

exigibilitate anticipata in acest sens. Creditorul este indreptatit sa
urmareasca atat bunul cat si produsele, fructele acestuia, sumele din asigurare, inclusiv sume
obtinute din operatiuni ulterioare, daca s-a inscris in contractul de
garantie reala mobiliara o astfel de posibilitate. In temeiul subrogatiei reale cu titlu particular
produsele sunt urmaribile de catre creditor. Contractul de garantie
mobiliara inceteaza: a) o data cu executarea integrala de catre debitor a obligatiei garantate; b)

prin actul liberator al creditorului (inainte de executarea
obligatiei garantate); c) prin hotarare judecatoreasca.

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar - Florescu
Nicolae Adrian
Pagina 27 din 52
In termen de 40 de zile de la stingerea obligatiei garantate, creditorul va inscrie o notificare la

arhiva electronica privind incetarea
garantiei reale mobiliare. Dupa indeplinirea obligatiei garantate, creditorul va restitui imediat
posesia bunului afectat garantiei daca anterior intrase in posesia
acestuia. Neindeplinirea obligatiilor de la pct.4.10.17. alin.1, poate atrage obligarea creditorului

la plata catre debitor a unor despagubiri in cuantum reprezentand
cel putin echivalentul in lei a sumei de 200 euro. Garantia reala mobiliara cu deposedare se poate
constitui in mana creditorului sau in cea a unui tert. In cazul
garantiei reale mobiliare cu deposedare in mana unui tert, se va notifica societatea bancara.
Publicitatea garantiilor reale mobiliare Fata de terti, o garantie reala
si celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidenta Legii nr.99/1999 au un grad de
prioritate care se stabileste de la momentul in care garantia reala
sau sarcinile reale au fost facute publice. Garantiile reale si sarcinile constituite pe bunuri mobile,
care cad sub incidenta Titlului VI din Legea nr. 99/1999,
indeplinesc conditia de publicitate din momentul inscrierii avizului de garantie reala la ARHIVA
ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, sau, dupa caz, a avizului de
intentie. Trebuie subliniat ca inscrierea la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE

MOBILIARE nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate. Operatorul de
arhiva care efectueaza inscrierea nu are dreptul de a interveni asupra inscrierii si nici nu are
obligatia de a verifica exactitatea datelor prezentate de solicitant.
Prin inscrierea garantiei reale creditorii pentru care se inscrie ulterior o garantie reala asupra
aceluiasi bun sunt prezumati ca au cunostinta despre existenta
garantiei reale inscrisa in favoarea altui creditor, si prin urmare aceasta garantie le este opozabila.
Este o prezumtie absoluta, de neinlaturat, proba contrarie
nefiind admisibila. Aceasta cunoastere se asigura prin publicitate ce care confera notorietate
publica unui raport juridic personal. Publicitatea se realizeaza prin
inscrierea in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE a avizului de

garantie reala iar inscrierea avizului este valabila 5 ani si da nastere prezumtiei absolute
de opozabilitate. Creditorul poate reinnoi inscrierea inainte de expirarea acesteia, pentru o

perioada de inca 5 ani sau pentru o alta perioada mai mica de 5 ani. Daca
inscrierea nu este reinnoita, arhiva poate sterge orice inscriere din baza sa de date. De la regula
de publicitate prin inscrierea in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII
REALE MOBILIARE a avizului exista 4 situatii de exceptie, prevazute de art.30 din Titlul VI al
Legii nr.99/1999: a) pentru garantia reala aferenta obligatiei garantate
ce nu depaseste echivalentul in lei al sumei de 300 euro la momentul incheierii contractului de

garantie asupra unor bunuri mobile corporale, publicitatea se poate
face - alternativfie prin luarea in posesie a bunului afectat garantiei, fie prin inscrierea unui aviz
de garantie la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE;
b) pentru garantia reala constituita pe sume de bani, valori mobiliare sau titluri reprezentand
bunuri, inclusiv certificate de depozit, conosamente negociabile,
precum si cecuri si, bilete la ordin si cambii, publicitatea se poate face numai prin posesia asupra
instrumentului in cauza, daca transferul instrumentului in cauza
necesita posesia sau andosarea. Inscrierea la arhiva nu este o metoda valida de publicitate in
aceste cazuri;
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 28 din 52
c) garantia reala pe valori
mobiliare care, potrivit regulilor pietei de valori mobiliare, pot fi transferate prin simpla
inregistrare in registrele care deservesc piata pe care sunt vandute, va
fi considerata ca fiind facuta publica din acest moment; inscrierea la arhiva nu este o metoda
valida de publicitate in aceste cazuri; d) garantia reala constituita
asupra vapoarelor sau avioanelor trebuie facuta publica prin inregistrarea garantiei reala in
registrul in care se afla inregistrat titlul de proprietate asupra
acestora. Registrul va trebui sa evidentieze garantia reala la rubrica in care se afla inscris titlul de
proprietate asupra bunului. Cerinta publicitatii garantiei
reale mobiliare se impune pentru realizarea urmatoarelor scopuri: a) instituirea ordinii de

preferinta a creditorilor in acoperirea creantelor din executarea silita a
bunului obiect al garantiei reale mobiliare; b) asigurarea opozabilitatii fata de terti. Gradul de
prioritate (ordinea de preferinta) fata de terti, inclusiv fata de
stat se stabileste de la momentul in care garantia reala sau sarcinile reale au fost facute publice,
respectiv din ziua, ora, minutul, secunda inregistrarii in ARHIVA
ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE. Garantia reala constituita in favoarea

vanzatorului bunului sau a creditorului al carui imprumut a facut posibila cumpararea
bunului, are prioritate asupra unei garantii reale anterioare sau asupra altei sarcini, daca, inainte
ca debitorul sa obtina posesia bunului afectat garantiei, s-a
inscris avizul de garantie reala la arhiva, iar vanzatorul sau creditorul il instiinteaza pe creditorul
garantat anterior despre vanzare si despre inscrierea
garantiei. In cazul in care banca, in calitate de creditor, are in garantie un bun asupra caruia exista
constituita o garantie ca urmare a asigurarii fondurilor
necesare cumpararii lui, va notifica (instiinta) creditorul cu rang prioritar pentru a-si prezenta
prioritatea fata de creditorul garantat anterior. Garantia reala
asupra recoltei sau asupra produselor ce se vor obtine din valorificarea acesteia, constituita in
scopul obtinerii de catre debitor a fondurilor necesare pentru a o
produce sau constituita in perioada de crestere a plantelor ori in cursul unei perioade de 6 luni
inainte de recoltare, are prioritate asupra oricarei alte garantii
reale sau sarcini in momentul inscrierii la arhiva. Garantia reala constituita pe pasari, bovine,
cabaline, ovine, porcine si peste sau pe produsele lor, constituita
in scopul asigurarii fondurilor care sa ii permita debitorului sa achizitioneze nutreturi,

medicamente sau hormoni, necesare pentru hrana sau tratarea animalelor ori a
pestelui, are prioritate asupra oricarei alte garantii reale sau sarcini constituite pe acelasi bun ori
pe unitatile lui, alta decat garantia reala data vanzatorului
de nutreturi, medicamente sau hormoni. D. Tipuri de garantii reale mobiliare cu reguli specifice
a. Garantia pe depozit colateral

Depozitul colateral, constituit in lei
sau alte valute reprezinta o forma specifica a garantiei reale mobiliare, materializata sub forma
unei sume de bani depusa de garant la banca in favoarea creditorului,
in anumite conditii stabilite de parti. Garantul poate constitui depozitul colateral la societatea
bancara care acorda creditul sau la o alta societate bancara. Banca
creditoare va solicita dar nu va putea impune ca depozitele colaterale sa

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului

Pagina 29 din 52
fie constituite la una din unitatile sale. Ulterior se incheie un contract de garantie reala mobiliara
ce va fi
inscris la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE. Sumele constituite

in garantie pe depozite deja existente sau cu ocazia garantarii creditului/acordului de
garantie, se definesc ca ,,Depozit colateral,, iarvsumele inregistrate in depozitele colaterale se vor

inregistra concomitent si in conturile extrabilantiere, conform
monografiei contabile si a regulilor armonizate de contabilitate IAS, pe baza contractului de

depozit colateral incheiat intre banca si garanti, daca creditul/acordul
de garantie este garantat cu depozit colateral de o persoana fizica/juridica, alta decat

imprumutatul. Cand acelasi credit/acord de garantie este garantat cu mai multe
depozite colaterale, fiecare dintre acestea apartinand unor persoane fizice/juridice altele decat
imprumutatul, pentru fiecare depozit colateral se vor incheia
contracte de garantie reala mobiliara distincte, care vor fi inscrise la ARHIVA ELECTRONICA
DE GARANTII REALE MOBILIARE. Pentru a fi eficace ca garantie, depozitul
colateral trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) existenta unui contract de depozit

colateral intocmit cu respectarea modelului prevazut de reglementarile
interne ale bancii ; b) valoarea depozitului colateral sau a depozitelor colaterale sa acopere
valoarea creditului solicitat si dobanda aferenta sau parte din acesta,
caz in care se vor lua si alte garantii; c) depozitul/depozitele colateral(e) are (au) ca scadenta cel
putin ziua urmatoare datei scadentei creditului/acordului de
garantie, dar nu mai devreme de data rambursarii. Conventia de depozit colateral sau contractul
de garantie reala mobiliara trebuie sa prevada ca depozitul colateral
nu se elibereaza inainate de rambursarea creditului. d) semnaturile autorizate ale persoanei

fizice/juridice care constituie depozitul; Depozitele constituite la alte
banci si nu la banca creditoare au caracteristicile unei garantii reale mobiliare in mana unui tert.
In acest caz se vor verifica urmatoarele aspecte: a) banca
depozitara este o societate bancara care este infiintata si functioneaza conform legii si
reglementarilor nationale si internationale; b) credibilitatea si reputatia
respectivei banci; c) banca depozitara accepta sa tina suma la dispozitia bancii creditoare pana la
executarea obligatiei de catre debitor sau plata acesteia pe baza
depozitului adus in garantie in cazul in care banca creditoare ar executa aceasta garantie potrivit
prevederilor legale, prin asa numita procedura pasnica ; d)
notificarea bancii depozitare cu privire la inscrierea la ARHIVA ELECTRONICA DE

GARANTII REALE MOBILIARE a contractului de garantie reala mobiliara asupra depozitului
respectiv. Contractul de garantie reala mobiliara asupra depozitului constituit la alta banca se va
incheia conform prevederilor Legii nr.99/1999, republicata. La
inscrierea in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE a avizelor

aferente contractelor de garantie reala mobiliara asupra depozitelor colaterale, descrierea
bunului trebuie sa contina simbolul contului in codificarea standardizata IBAN precum si suma
existenta in cont, nefiind suficiente precizarile referitoare la nr.
contractului de depozit colateral, nr.contractului de garantie, titularul depozitului cu datele de

identificare si numarul contractului de credit garantat.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 30 din 52
Executarea garantiei pe cale
pasnica de catre banca ce are calitate de creditor potrivit art. 63 si art. 82 din Legea nr. 99/1999
Depozitele colaterale constituite la unitatile bancii creditoare
pot fi atat sursa de rambursare, cat si de garantare a creditelor. In cazul in care o rata de credit sau
dobanzi sau alte sume nu este rambursata la scadenta, conform
contractului de credit, banca are dreptul, potrivit contractului de depozit colateral, ca la sfarsitul
zilei lucratoare bancare respective sa debiteze contul de
depozit colateral cu suma restanta si neachitata si sa o vireze direct in conturile de credit si

dobanda. In cazul depozitelor constituite la alte societati bancare
(numite in continuare depozitar), daca obligatia garantata nu a fost platita, banca creditoare va
declara scadente toate obligatiile de plata si va notifica societatea
bancara depozitara in legatura cu intentia sa de a-si satisface creanta din sumele depuse in acel
cont. Banca creditoare va anexa la notificare o copie de pe
contractul de garantie si va furniza depozitarului toate informatiile privind suma pe care o

solicita. In ziua primirii notificarii, depozitarul este obligat sa
verifice daca contractul de garantie a fost inscris la arhiva, gradul de prioritate al bancii
creditoare si conformitatea semnaturii garantului de pe contractul de
garantie cu cea aflata in evidentele sale. Daca sunt indeplinite conditiile de mai sus, depozitarul
va putea continua sa accepte depuneri in contul debitorului, dar nu
va mai onora nici un ordin de plata primit dupa inregistrarea notificarii primite de la banca
creditoare. Dupa blocarea contului, depozitarul va plati creanta
debitorului garantat din sumele acestui cont, potrivit celor solicitate de banca creditoare. Daca,
potrivit ordinii de prioritate stabilite prin reglementarile in
vigoare, un alt creditor are un rang de prioritate mai mare asupra contului de depozit, depozitarul
trebuie sa plateasca mai intai creditorul cu gradul de prioritate
cel mai inalt, chiar daca creanta acestuia nu a devenit exigibila. Depozitarul nu va raspunde
pentru platile astfel efectuate atat timp cat respecta cu strictete
dispozitiile stabilite prin reglementarile in vigoare si instructiunile primite de la creditor o data cu

notificarea. Depozitarul este obligat sa instiinteze garantul,
in termen de 24 de ore, despre fiecare actiune intreprinsa in legatura cu contul sau si va proceda
la deblocarea conturilor acestuia imediat ce vor fi platite sumele
pretinse de creditori.
b. Garantia prin titluri de valoare materializate

Reguli generale Garantia reala mobiliara asupra bunurilor reprezentate printr-un titlu se
constituie asupra titlului (inscrisului) care le reprezinta. La aceste titluri, dreptul este incorporat
in document, ajungandu-se ca acesta sa dobandeasca o valoare de
hartievaloare, care poate fi obiect de proprietate, de drepturi reale, precum si de operatii juridice.
Dreptul si documentul stau intr-o permanenta legatura de
conexitate. Dreptul cuprins in document poate fi exercitat numai de acela care in mod formal se
legitimeaza ca titular al documentului, existenta, intinderea, natura
si modalitatea dreptului fiind determinate prin mentiunile cuprinse in document Publicitatea

garantiei reale mobiliare asupra acestor titluri se poate face :
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 31 din 52
a) fie, prin posesia
instrumentului sau prin andosarea acestuia, daca transferul instrumentului in cauza necesita
posesia sau andosarea ; inscrierea la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE
MOBILIARE nu este o metoda valida in acest caz ; b) fie, prin inscrierea garantiei reale
mobiliare in registrele care deservesc aceste titluri si in ARHIVA ELECTRONICA
DE GARANTII REALE MOBILIARE. Dupa modul lor de circulatie titlurile de valoare se

impart in : a) titluri la purtator ; b) titluri la ordin ; c) titluri nominative.
c.
Titlurile la purtator
Titlurile la purtator indica persoana debitorului, fara a cuprinde vreo mentiune referitoare la
creditor. Titularul dreptului de creanta este
acela care se gaseste in posesia documentului, si ca urmare a acestui fapt, dobanditorii initiali si
succesivi ai documentului nu apar in titlu. Dreptul de proprietate
asupra titlurilor la purtator se transfera prin remiterea titlului. Un asemenea titlu este necesar sa
cuprinda in continutul lui clauza ,,la purtator, astfel incat
vointa debitorului subscriitor de a-si indeplini obligatia fata de purtatorul titlului sa rezulte in
mod neechivoc. Pot fi titluri la purtator : - certificatele de
depozit la purtator ; - actiunile si obligatiunile la purtator emise de societatile pe actiuni

Certificatele de depozit la purtator cu parola emise de banci pot fi
acceptate pur si simplu in garantarea creditelor, doar in cazul in care detinatorii sunt identificati
in baza de date a bancii creditoare. In situatia in care
detinatorul nu este primul cumparator si nu este inscris in baza de date a bancii deoarece
transmiterea certificatelor de la o persoana la alta nu s-a realizat prin
unitatile bancii creditoare, este recomandabil ca luarea in garantie sa fie facuta cu indeplinirea
unor formalitati suplimentare Acceptarea in garantie se face pe baza
confirmarii prin telex sau fax a datelor de identificare a certificatului (serie, numar, parola, data
eliberarii, data rascumpararii, procent de dobanda, valoare
nominala) si a detinatorului, de catre unitatea bancara emitenta, la solicitarea bancii care acorda
creditul. In contractul de garantie, certificatele remise bancii se
identifica prin serie, numar, parola, data eliberarii, data rascumpararii, procent de dobanda,
valoare nominala, banca emitenta. In contractul de garantie reala
mobiliara cu deposedare se va insera o clauza care da dreptul bancii sa rascumpare filele de

certificate de depozit la purtator cu parola care acopera sumele datorate
bancii oricand inainte de data rascumpararii, in cazul in care creditul este declarat exigibil, iar
suma ramasa in urma achitarii datoriilor catre banca se va vira in
contul curent al detinatorului certificatelor de depozit la purtator cu parola. Publicitatea garantiei

se face prin inscrierea unui aviz la ARHIVA ELECTRONICA DE
GARANTII REALE MOBILIARE.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 32 din 52
d.
Actiunile la purtator
Acest tip de bunuri mobile se accepta in garantie daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : a) in
extrasul la zi de la registrul comertului
privind societatea emitenta se precizeaza ca societatea a emis actiuni la purtator si valoarea

nominala a acestora prevazuta in titlu corespunde cu cea inscrisa la
registrul comertului; b) societatea emitenta este solvabila si exista pe piata cerere pentru
achizitionarea actiunilor acestei societati . Constituirea garantiei reale
mobiliare asupra actiunilor la purtator se face prin incheierea unui contract de garantie reala
mobiliara cu deposedare, cu mentionarea expresa a cuantumului datoriei,
valorii si categoriei actiunilor. De asemenea, pe titlu se va face mentiune despre constituirea

garantiei, semnata de creditor si de garantul actionar, iar actiunile
vor fi remise bancii. Publicitatea garantiei este indeplinita, si de aceasta data, prin inscrierea unui
aviz de garantie la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE
MOBILIARE.
e. Titlurile la ordin
Titlurile la ordin cuprind atat indicarea creditorului, cat si a debitorului si se transmit prin gir
(andosare) si traditiune. Titularul
dreptului de creanta este acela care se gaseste in posesia titlului si justifica posesia printr-un sir
neintrerupt de giruri, si ca urmare a acestui fapt, dobanditorii
succesivi ai documentului apar in titlu. Un asemenea titlu trebuie sa cuprinda in continutul lui
clauza ,,la ordin. Asemenea titluri sunt cambia, biletul la ordin,
cecul. Garantia se constituie prin remiterea titlului catre banca, cu mentiunea ,,girat pentru cauza
de garantie. Publicitatea garantiei este realizata prin girarea
si remiterea titlului, fara a fi nevoie de inscriere in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII

REALE MOBILIARE. Banca creditoarepoate accepta in garantie titluri la ordin cu
respectarea urmatoarelor conditii : a) debitorul principal inscris in titlu sau avalistul acestuia sunt
solvabili : - daca unul dintre acestia este o societate
bancara, se va verifica limita de expunere fata de aceasta ; - daca debitorul principal sau avalistul
acestuia este o societate comerciala, se va analiza daca unul
dintre acestia este o societate cu un standing financiar ridicat, ce se bucura de un bun renume ;
intrucat banca este un simplu creditor chirografar al debitorului
principal si al avalistului, se va analiza si situatia financiara a celui considerat cel mai solvabil, in
scopul stabilirii riscului de neplata; b) scadentele ratelor
de credit sa fie corelate cu scadentele titlurilor la ordin, scadentele titlurilor trebuie sa fie
ulterioare intre 3 maxim 10 zile dupa scadenta ratelor de credit. In
caz de nerambursare a creditului, banca va depune la incasare titlurile la ordin.
__________________________________________________________________ Garantiile

Pagina 33 din 52
f. Titlurile nominative
Titlurile nominative cuprind indicarea nominala a creditorului si orice transmitere
se consimte de debitor, care trebuie sa o inscrie in registrele sale si s-o mentioneze pe titlu.
Asemenea titluri sunt actiunile nominative materializate emise de
societatile pe actiuni. Actiunile nominative materializate vor fi acceptate in garantie daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii : a) in extrasul la zi de la
registrul comertului privind societatea emitenta se precizeaza ca societatea a emis actiuni

nominative materializate si valoarea nominala a acestora prevazuta in titlu
corespunde cu cea inscrisa la registrul comertului; b) societatea emitenta este solvabila si exista
pe piata cerere pentru achizitionarea actiunilor acestei societati
; Constituirea garantiei pe actiuni nominative se face prin incheierea unui contract de garantie
reala mobiliara cu deposedare cu mentionarea expresa a cuantumului
datoriei, valorii si categoriei actiunilor si prin inscrierea mentiunii gajului pe titluri si in registrul
tinut de debitorul inscris in titluri. Acestea vor fi remise
bancii cu mentiunea ,,gajat in favoarea .conform contractului de garantie reala mobiliara

nr, semnata atat de garantul actionar, cat si de banca, in calitate de
creditor. Se va solicita copie certificata din registrul actionarilor in care s-a facut mentiune despre
garantie sau o dovada a inregistrarii garantiei in registrul
actionarilor, eliberata de societatea emitenta sau de societatea de registru independenta ce tine

registrul actionarilor. Publicitatea garantiei se face prin
inscrierea unui aviz in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE.
g. Certificatele de depozit pe seminte

Acestea sunt emise in conformitate cu prevederile O.U.G.
nr.141/2002 si HG nr.82/2003 si sunt titluri de valoare, tiparite de Ministerul Agriculturii,

Alimentatiei si Padurilor conform modelului din HG nr.82/2003, eliberate
depozitarilor licentiati, care au obligatia de a tine evidenta acestora intr-un registru propriu,
precum si a detinatorilor carora li s-au eliberat. Pot fi emise
certificate de depozit sau certificate de depozit-talon de gaj, pe o cantitate de maxim 5 t si pe o

perioada de maxim 1 an. Garantia se poate constitui doar asupra
acestora din urma, prin incheierea unui contract de garantie reala mobiliara cu deposedare si prin
remiterea certificatului de garantie-talon de gaj, avand completate
si semnate rubricile referitoare la constituirea gajului si prin inscrierea garantiei in registrul de

evidenta a certificatelor de depozit tinut de depozitarul ce a
eliberat respectivele certificate. Inscrierea se face in baza instiintarii transmise de creditor,

solicitadu-se si copie certificata din registrul in care s-a facut
mentiune despre garantie. Publicitatea garantiei se face prin inscrierea unui aviz in ARHIVA
ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE. Pot fi acceptate in garantie
certificate de depozit-talon de gaj pe seminte daca acestea sunt emise de un depozitar licentiat. In
acest scop se va verifica daca in Registrul centralizat al
certificatelor de depozit gestionat de Ministerul Agriculturii,

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar -

Pagina 34 din 52
Alimentatiei si Padurilor respectivele certificate au fost eliberate depoiztarului respectiv. La

acceptarea acestei garantii se
va avea in vedere scadenta certificatelor cat si dispozitiile art.63 lit.h din HG 82/2003 ce prevad
ca ,,depozitarul are obligatia sa pastreze semintele de consum pana
in momentul in care creditorul gajist dispune valorificarea lor pentru recuperarea datoriilor, dar
nu mai tarziu de 30 de zile de la expirarea valabilitatii
certificatului de depozit.
h. Garantia asupra certificatelor de depozit cu discount si pe depozitul colateral in care se vor

primi de catre garantul imprumutat
/garant sumele cuvenite in baza certificatelor de depozit cu discount

Certificatele de depozit cu discount sunt certificate nominale, in forma dematerializata, iar
evidenta acestora se tine pe conturi de detinatori intr-un registru electronic. Banca creditoare
poate accepta in garantie certificate de depozit cu discount daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii: a) nu sunt admise in garantie pentru alte angajamente . b) nu

sunt blocate pentru alte angajamente c) nu sunt rascumparate d) nu sunt
suspiciuni referitoare la detinerea acestor produse sau asupra persoanei care le aduce in garantie
(respectandu-se prevederile Legii pentru prevenirea si sanctionarea
spalarii banilor si Normele BNR privind standardele de cunoastere a clientelei) Constituirea

garantiei asupra certificatelor de depozit cu discount se face dupa cum
urmeaza : a) prin incheierea contractului de garantie reala mobiliara fara deposedare pe

certificate de depozit cu discount pentru cazul in care scadenta creditului
este anterioara scadentei certificatelor de depozit cu discount b) prin incheierea contractului de

garantie reala mobiliara fara deposedare pe certificate de depozit
cu discount si pe depozitul colateral in care se vor primi de catre garantul imprumutat /garant
sumele cuvenite in baza certificatelor de depozit cu discount, pentru
cazul in care scadenta creditului este ulterioara scadentei certificatelor de depozit cu discount.
Publicitatea garantiei se face prin inscrierea unui aviz la ARHIVA
ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE si prin blocarea conturilor de certificate

de depozit. La contractul de garantie constituit conformse va anexa o adresa de
blocare a conturilor de certificate de depozit ce poarta confirmarea blocarii acestora. Certificatele

de depozit cu discount se admit in garantie la valoarea nominala
a acestora si raman inregistrate in conturile utilizate la data cumpararii. Valoarea certificatelor de

depozit cu discount, data de cotatia de rascumparare din data
intocmirii referatului de credit, trebuie sa acopere valoarea creditului acordat si a dobanzilor

calculate pe o perioada de minim 30 de zile.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 35 din 52
i. Garantia pe valori
mobiliare dematerializate tranzactionate pe piete de valori mobiliare

Valorile mobiliare tranzactionate sunt instrumente financiare negociabile, care confera drepturi
egale pe categorie, dand detinatorilor dreptul la o fractiune din capitalul social al emitentului sau
un drept de creanta general asupra patrimoniul emitentului si
sunt susceptibile de tranzactionare pe o piata reglementata. Valorile mobiliare includ actiuni,

titluri de stat, obligatiuni emise de admInistratia publica centrala
sau locala si societati comerciale, precum si alte instrumente financiare calificate astfel de
Comisia Nationa de Valori Mobiliare. Transferul lor se realizeaza prin
simpla inregistrare in registrele care deservesc piata pe care sunt vandute. Constituirea garantiei
se face prin incheierea unui contract de garantie reala mobiliara
fara deposedare, in care se va preciza ca pe perioada garantiei valorile mobiliare respective sunt
indisponibilizate de la tranzactionare. Publicitatea garantiei se
face in registrele care deservesc piata, prin indisponibilizarea acestora de la tranzactionare. In

acest sens, garantul va depune confirmarea scrisa a inscrierii
garantiei in registrul care deserveste piata si a indisponibilizarii acestora de la tranzactionare,

confirmare scrisa data de societatea care are dreptul de a efectua
inscrieri in registrul care deserveste piata respectiva. Actiunile nominative tranzactionate pe

pietele de valori mobiliare vor fi acceptate in garantie daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii : - actiunile emise de societatile comerciale mobiliare sunt

nominative si dematerializate si pot fi transferate prin simpla
inregistrare in registrul actionarilor, care este tinut de o societate de registru independenta. actiunile sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare
autorizata, respectiv la Bursa de valori sau pe RASDAQ. Constituirea garantiei pe actiuni

nominative se face prin incheierea unui contract de garantie reala mobiliara
fara deposedare cu mentionarea expresa a cuantumului datoriei, valorii si categoriei actiunilor. Se

va solicita dovada inregistrarii garantiei in registrul
actionarilor, eliberata de societatea de registru independenta ce tine registrul actionarilor.

Publicitatea garantiei se face prin inscrierea unui aviz in ARHIVA
ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE. Banca creditoare poate accepta in

garantie titluri de stat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii Banca poate accepta in
garantie si titluri de stat a caror scadenta este anterioara scadentei finale a creditului, situatie in
care contravaloarea titlurilor de stat se va incasa la scadenta
acestora intr-un cont de depozit colateral constituit la una din unitatile sale teritoriale. In acest
sens, la contractul de garantie reala mobiliara se va atasa
confirmarea de constituire a gajului. In aceasta situatie, publicitatea se va realiza prin inscrierea

garantiei, la cererea garantului, in registrul tinut de banca
creditoare, prin indiponibilizarea acestora de la tranzactionare, cat si prin inscrierea unui aviz in
ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, in care se vor
descrie bunurile admise in garantie astfel : (nr.) titluri de stat seriacu valoarea nominala.,
cat si sumele ce se vor cuveni la scadenta titlurilor de stat, si
care se vor vira in cont de depozit colateral, conform contractului de garantie reala mobiliara
nr../., pentru garantarea contractului de credit nr.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 36 din 52
j. Garantia pe actiuni
Garantia asupra actiunilor nominative dematerializate, netranzactionate pe o piata de valori
mobiliare se constituie prin incheierea unui contract de garantie reala
mobiliara fara deposedare, cu mentionarea expresa a cuantumului datoriei, valorii si categoriei

actiunilor. Se va solicita dovada inregistrarii garantiei in registrul
actionarilor. Publicitatea garantiei se face prin inscrierea unui aviz in ARHIVA ELECTRONICA
DE GARANTII REALE MOBILIARE. Banca creditoare va acepta in garantie
actiuni nominative dematerializate, necotate, cu indeplinirea urmatoarelor conditii : a) in extrasul

la zi de la registrul comertului privind societatea emitenta se
precizeaza ca societatea a emis actiuni nominative dematerializate si valoarea nominala a

acestora prevazuta in dovada privind inregistrarea garantiei corespunde cu
cea inscrisa la registrul comertului; b) societatea emitenta este solvabila si exista pe piata cerere
pentru achizitionarea actiunilor acestei societati;
k. Garantia
asupra fondului de comert.

Definitia si elementele fondului de comert Fondul de comert nu este definit in mod expres, in
legislatia romana, in prezent existand doua
reglementari care vizeaza notiunea de fond de comert si anume, Legea 26/1990 art. 21 lit. a si
Legea 99/1999, titlul VI art. 10(3). Articolul 21 lit. a din Legea
26/1990, se refera la inregistrarea in registrul comertului a locaiunii sau gajul fondului de

comer , iar art. 10(3) din Titlul VI al legii 99/1999 include in
categoria garantiei reale mobiliara asupra universalitatii bunurilor mobile si fondul de comert. In
doctrina, fondul de comert este definit ca ansamblul de bunuri
mobile si imobile aflate in circuitul civil, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei
activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si obtinerii de
profit. Intre patrimoniu si fondul de comert exista diferente. Astfel, fondul de comert este
ansamblul bunurilor mobile si imobile pe care comerciantul le afecteaza in
scopul defasurarii activitatii sale, fara a include si datoriile si creantele comerciantului, spre
deosebire de patrimoniu, care are o sfera mai larga cuprinzand
totalitatea drepturilor si obligatiilor comerciantului care au valoare economica. Prin urmare,

fondul de comert fiind alcatuit din bunuri mobile si imobile destinate
activitatii comerciantului, nu cuprinde datoriile si creantele comerciantului care sunt incluse in

patrimoniu. Fondul de comert cuprinde elemente corporale si
necorporale. Din categoria elementelor corporale fac parte bunurile imobile respectiv terenurile
si cladirile in care comerciantul isi desfasoara activitatea iar in
sfera bunurilor mobile corporale sunt cuprinse materiile prime, materialele, produsele finite,
precum si echipamentele, birotica, etc. In categoria elementelor
necorporale intra drepturile care privesc firma, emblema, clientela, vadul comercial, drepturile de
proprietate intelectuala. Firma este denumirea comerciantului,
folosita in realizarea activitatii sale ca si comerciant asupra careia acesta are drept de proprietate
exclusiva, este protejata
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 37 din 52
prin inregistrare in
registrul comertului. Firma nu poate fi instrainata decat impreuna cu fondul de comert. Emblema
este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul, dar,
spre deosebire de firma poate fi instrainata fie separat fie odata cu fondul de comert. Emblema
este protejata prin inregistrare la OSIM si se poate inregsitra si la
Registrul Comertului pentru buna regula. Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si
juridice cu care comerciantul se afla in raporturi juridice. Vadul
comercial este capacitatea societatii de a atrage clientela si este dependent de locatia magazinelor
firmei, a sediului social, de publicitatea pe care societatea si-o
face, etc. Drepturile de proprietate intelectuala cuprind drepturile de autor si drepturile de

proprietate industriala. Dreptul de autor include fara a se limita,
creatia stiintifica, literara, artistica, si cuprinde drepturile privind scrierile literare, operele
tiinifice, compoziiile muzicale, operele cinematografice,
audiovizuale, operele fotografice, operele de art plastic, operele de arhitectur, precum si

derivate ale acestora si anume traducerile, adaptrile, culegerile de
opere literare, artistice sau tiinifice. Pentru a fi luat in considerare ca element al fondului de
comert, drepturile de autor trebuie sa aiba un continut
patrimonial si sa fie protejate prin inregistrare potrivit legii. Autorul unei opere are dreptul de a
decide dac, n ce mod i cnd va fi utilizat sau exploatat
opera sa, inclusiv de a consimi la utilizarea operei de ctre alii. Dreptul de autor este protejat
prin inregistrarea sa la Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor.
In mod exclusiv titularul dreptului de autor este cel care autorizeaza utilizarea, exploatarea ,
reproducerea, operei al carei autor este ; de asemenea este singurul
in masura sa inchirieze, cesioneze sau sa instraineze dreptul sau de autor al operei si ca urmare
constituie garantia reala mobiliara asupra acestuia. Dreptul de
proprietate industriala cuprinde fara a se limita : a) Creatii noi: inventii, modele, know how
( realizari tehnice ca atare sau inglobate in forme de tehnologie)
desene si modele industriale (design industrial) ; b) Semne noi: marcile de fabrica de comert, de
serviciu, indicatiile geografice, (adica indicatiile de provenienta
ale unui produs, denumirile de origine, care pot fi inglobate intr-o marca, de fabrica sau de
comert). Marca este semnul susceptibil de reprezentare grafic prin care
produsele sau serviciile unei persoane fizice sau juridice se deosebesc de cele aparinnd altor
persoane. Dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin
inregistrarea la OSIM, care elibereaza un certificat de inregistrare, sau la OMPI. Drepturile

asupra mrcii pot fi transmise prin cesiune sau prin licen cu
respectarea reglementarilor legale si deci pot face obiectul garantiei reale mobiliare. In baza unui
contract de licen, titularul poate s autorizeze terii s
foloseasc marca pe ntreg teritoriul Romniei sau pe o parte a acesteia, pentru toate sau numai
pentru o parte dintre produsele ori serviciile pentru care marca a
fost nregistrat. Drepturile asupra unei inventii sunt protejate prin inregistrarea acestuia la
O.S.I.M., care elibereaza un brevet, sau la OMPI sau daca sunt
recunoscute printr-un brevet european. Drepturile asupra brevetului de inventie pot fi transmise
prin cesiune sau prin licen cu respectarea reglementarilor legale.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 38 din 52
Drepturile asupra desenelor
si modelelor industriale sunt protejate prin inregistrarea la OSIM, care elibereaza un certificat de
inregistrare, sau la OMPI si pot fi transmise prin cesiune sau
prin licen cu respectarea reglementarilor legale. Indicatiile geografice, ca indicatii de

provenienta ale produselor, sunt protejate tot prin inregistrarea acestora
la O.S.I.M. Drepturile asupra know-how-ului pot fi protejate numai prin contracte comerciale.
Potrivit art. 21 din Legea nr.26/1990, in registrul comertului se pot
face mentiuni despre brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu,

denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte
semne distinctive asupra carora agentul economic are un drept. Constituirea garantiei asupra
fondului de comert Bunurile mobile care intra in fondul de comert vor fi
enumerate in anexa la contractul de garantie asupra fondului de comert, si in cazul executarii

garantiei vor putea fi vandute pentru recuperarea creantei conform
procedurilor de executare prevazute de legea 99/1999, sau dupa caz, conform Codului de
Procedura Civila, fie in integralitatea fondului, fie ca bunuri separate.
Bunurile imobile care intra in compunerea fondului de comert vor fi identificate in anexa la
contractul de garantie reala mobiliara asupra fondului de comert ; pentru
aceste bunuri se vor incheia in mod obligatoriu contracte de ipoteca pentru a se asigura
prioritatea bancii in cazul executarii silite. In contractul de garantie reala
mobiliara asupra fondului de comert cat si in contractele de ipoteca se vor prevedea interdictii de
instrainare a dreptului de proprietate, de grevare prin
dezmembraminte (uz, abitatie, uzufruct, superficie, servituti), de grevare cu sarcini de tipul

ipotecilor si privilegiilor si interdictii cu privire la locatiunea
bunurilor. Prin instrainare se intelege si aportul in natura cu bunuri mobile si imobile la capitalul
social al altei societati. Interdictiile ararate se vor nota in
cartea funciara a imobilelor. Publicitatea garantiei reale mobiliare asupra fondului de comert se
face prin inregistrarea acesteia la Registrului Comertului si la
ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, iar pentru imobilele

ipotecate si prin inregistrare la Cartea Funciara.
l. Garantia reala mobiliara pe nave

Legea
nr.99/1999 prevede posibilitatea constituirii garantiei reale mobiliare asupra navelor, cu conditia
ca avizul de inscriere a garantiei reale mobiliare sa se faca in
registrul in care se afla inregistrat titlul de proprietate asupra navei, pentru evidentierea garantiei.
Potrivit art. 30 alin.3 din O.G. 42/1997 Republicata,
constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale, respectiv si a garantiei reale mobiliare
asupra navelor care arboreaza pavilion roman se transcrie, la
solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, in urmatoarele registre
matricole de evidenta: a) navele de categoria I, in registrele
matricole ale navelor de categoria I, tinute de catre capeteniile de port stabilte de Autoritatea
Navala Romana ; b) navele de categoria a II-a si navele de agrement,
in registrele matricole ale navelor de categoria a II-a, tinute de capeteniile de port stabilite de
Autoritatea Navala Romana ;
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 39 din 52
Dupa inregistrarea in
registrul matricol al navelor de categoria I, o nava de categoria I se inscrie si in registrul de

evidenta centralizata tinut de cate Autoritatea Navala Romana. Despre
constituirea, transmiterea sau stingerea garantiei reale mobiliare asupra navelor care arboreaza
pavilion roman se va face mentiune corespunzatoare si in actul de
nationalitate. Despre constituirea, transmiterea sau stingerea garantiei reale mobiliare asupra
navelor in constructie, se va face mentiune in registrul de evidenta a
navelor in constructie ce se tina de catre capeteniile de port in a caror zona de activitate se afla
santierul nava, la solicitarea bancii, inaintea obtinerii
documentului care sa ateste nationalitatea navei. Inainte de acordarea creditului, unitatea bancara
va solicita santierului naval ca, in contractul de constructie sa
fie incluse clauze prin care partenerul extern se obliga sa efectueze plata navei inainte de livrarea
acesteia sau clauze prin care se stabilesc modalitati de plata ce
asigura incasarea pretului si dupa livrare.
m. Garantia reala mobiliara pe aeronave

Conform art. 21 din OG nr. 29/1997 republicata, persoanele fizice sau juridice,
romane sau straine, pot ipoteca sau greva aeronava civila sau componente ale acesteia cu orice
drept real asemanator, constituit ca garantie a platii unei datorii, cu
conditia ca un asemenea drept sa fie constituit conform legii statului de inmatriculare si transcris
in registrul de sarcini al statului de inmatriculare a aeronavei
civile. Potrivit art. 22 din OG nr. 29/1997 republicata, actele prin care se constituie ipoteci sau
alte drepturi reale care privesc o aeronava civila sunt
reglementate de legislatia nationala si se inscriu in Registrul unic de inmatriculare a aeronavelor

civile. Inscrierea in Registrul unic de inmatriculare a aeronavelor
civile nu este constitutiva de drepturi si are ca efect numai opozabilitatea fata de terti a dreptului
inscris. Art. 30 alin. 1 lit. d) din Tiltul VI al Legii nr.
99/1999 reglementeaza exceptiile de la publicitatea garantiilor reale mobiliare prin inscrierea

avizului de garantie reala la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE
MOBILIARE. Astfel, potrivit textului legal aratat, garantia reala sau sarcina constituita asupra
avioanelor trebuie facuta publica prin inregistrarea unui formular de
aviz de garantie reala in registrul in care se afla inregistrat titlul de proprietate asupra acestora.
Registrul va trebui sa evidentieze garantia reala la rubrica in
care se afla inscris titlul de proprietate asupra bunului.
n. Cesiunea de creanta cu titlul de garantie reala mobiliara

Cesiunea de creanta este un mijloc specific de
transmitere a drepturilor, constand in acordul de vointa prin care creditorul, numit cedent,
transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau gratuit, dreptul sau de
creanta unei alte persoane numita cesionar, care va deveni astfel creditor in locul sau si va putea
incasa creanta de la debitorul cedat. Desi cesiunea de creanta
este, in fapt, un mijloc de transmitere a drepturilor, ea poate fi utilizata si cu titlu de garantie

asupra creantelor. Creanta trebuie sa fie: - certa - sa nu fie
discutabila din punct de vedere juridic;

__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina
40 din 52
- lichida - sa fie determinata cu exactitate valoarea ei; - exigibila - sa fie localizata in timp la o
data precisa, nu sub conditie. Pot fi cesionate
creantele din livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii, atat la export, cat si la
intern si din contracte de inchiriere. Cesiunea asupra
incasarilor de la intern se va accepta de banca drept garantie in urmatoarele conditii: a) Se va

verifica daca obligatia cedentului din contractul care se cesioneaza a
fost executata de catre acesta ( ex. daca s-a livrat marfa, s-a executat prestatia), situatie in care
creanta asupra debitorului cedat este certa, lichida si
exigibila. Intrucat, cedentul nu raspunde, de drept, de solvabilitatea debitorului cedat, se va

analiza si situatia financiara a acestuia, in scopul stabilirii
riscului de neplata. In cazul cesiunilor de creanta din contractele de leasing, se va urma

Procedura privind creditele pentru activitatea de leasing, in lei si/sau
valuta. b) se va inregistra la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE

contractul de cesiune si se va notifica debitorului cedat cesiunea intervenita, inainte
de orice tragere din credit. Notificarea se poate face atat prin intermediul executorilor bancari cat
si prin cei judecatoresti. c) termenele de incasare ale sumelor
cesionate prevazute in contractul incheiat intre cedent si debitorul cedat trebuie sa fie corelate cu
termenele de rambursare conform graficului de rambursare a
creditului si plata dobanzii aferente, d) se va include in contractul de cesiune clauza privind

incasarea creantelor cedate intr-un cont de depozit colateral. Cesiunea
incasarilor de la extern se va accepta de catre banca drept garantie numai in urmatorele conditii:
a) se va utiliza numai cesiunea incasarilor din acreditive cu plata
diferata (amanata) ; b) este recomandabil ca plata documentelor sa se efectueze intr-un interval

de 30-90 zile ; c) nu se va notifica debitorul cedat ; se va urmari
obligatoriu ca sumele provenite din incasarile in valuta cesionate bancii sa fie virate si blocate
intr-un cont de depozit colateral. Cand bunul afectat garantiei,
constand intr-o creanta baneasca, este cesionat, banca, in calitate de cesionar, va notifica
cesiunea, in scris, debitorului cedat, prin intermediul executorilor
judecatoresti sau bancari. Notificarea trebuie sa faca mentiune despre cesiunea creantei, izvorul
creantei, suma de plata, numele sau, scadenta, modul si locul
platii.
o. Garantia asupra unor bunuri necorporale

Pentru creditele la care vor fi luate in garantie toate bunurile mobile si imobile reprezentand o
capacitate de
productie in integralitatea ei, se vor lua in garantie pe baza de contracte de garantie reala
mobiliara pe langa activele imobilizate corporale
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 41 din 52
care definesc capacitatea de
productie si bunurile de natura drepturilor de proprietate intelectuala aferente procesului de

productie, cum ar fi : - drepturile de brevet ; - drepturile de licenta
; - drepturile de know-how ; - marci de fabrica si de comert; - altele asemenea. Analiza

drepturilor pe care le detine clientul se va face pe baza documentatiei de
proprietate/de constituire sau de dobandire a acestora, ca de exemplu : - inregistrarea la OSIM a

protectiei drepturilor de inventie ; - inregistrarea la OSIM a
contractelor de know-how, licenta etc. In cazul contractelor de licenta si know-how se vor

verifica clauzele acestora, pentru a se constata daca: - licentele sunt sau
nu exclusive si daca pot fi cesionate/transmise in favoarea tertilor; - contractele de know-how

sunt sau nu exclusive si nu pot fi cesionate/transmise in favoarea
tertilor; - perioada pentru care se beneficiaza de drepturile respective (licenta/knowhow); - daca

folosirea echipamentelor este sub licenta sau conditionata de
existenta licentelor; - orice alte elemente care ar restrange/ conditiona drepturile clientului de
folosire a licentelor/know-how ; - daca produsul rezultat se vinde
sub licenta (o marca obtinuta printr-un contract de licenta) si care sunt conditiile acestei
valorificari de bunuri. Bunurile prevazute mai sus vor fi luate in
garantie prin incheierea de contracte de garantie reala mobiliara pentru fiecare bun in parte sau
prin incheierea unui singur contract de garantie reala mobiliara
avand ca obiect toate bunurile mentionate, dupa caz.
p. Garantia pe soldul creditor al contului curent

Garantia pe soldul creditor al contului curent se va lua
suplimentar in cazul tuturor categoriilor de credite si nu va intra in calculul garantiilor. In cazul

in care imprumutatul are mai multe conturi/subconturi deschise la
banca, garantia se va constitui asupra soldului creditor al tuturor acestor conturi/subconturi.
q. Garantia veniturilor inscrise in bugetele autoritatilor
administratiei publice locale

Garantia reala mobiliara pe veniturile autoritatilor adminsitratiei publice locale este reglementata
de Legea nr.99/1999 si de art. 59 din
OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale. Veniturile bugetelor locale se constituie din
impozite, taxe si alte venituri cu destinatie speciala, precum si din
cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale
bugetelor de stat si ale
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 42 din 52
bugetelor locale, transferuri
cu destinatie speciala de la bugetul de stat. Se poate accepta in garantie orice sursa de venituri ale
autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia
transferurilor de la bugetul de stat, cu destinatie speciala. Pentru a se accepta garantarea cu aceste

venituri se verifica daca exista Hotararea Consiliului
local/Judetean/General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, privind contractarea imprumutului si

garantarea acestuia cu veniturile autoritatii administratiei publice
locale respective, luata votul a cel putin 2/3 din numarul membrilor ce il compun. Constituirea
garantiei se face prin incheierea unui acord de garantare, ce se va
inscrie la consiliul local/judetean respectiv. Publicitatea garantiei se face prin inscrierea unui aviz
la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE.
r. Planul de
afaceri
Planul de afaceri reprezinta o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce contribuie la
reusita unei afaceri si un sprijin util in cadrul relatiilor
clientului cu banca. Termenul de afacere, in acest context, se refera la activitatea propriu-zisa ce

o va derula un agent economic nou infiintat, fie un agent economic
ce deja functioneaza si intentioneaza sa-si diversifice, modernizeze, restructureze sau sa-si

dezvolte activitatea. Planul de afaceri se constituie din totalitatea
bunurilor mobile prezente sau viitoare descrise in planul de afaceri, ca fiind afectate pentru
realizarea respectivei afaceri. In planul de afaceri se vor descrie in
amanunt bunurile afectate afacerii (materii prime, produse, instalatii si utilaje, etc), precum si
orice contracte de prestari servicii/livrari produse din care
clientul are de incasat creante certe, lichide si exigibile sau va avea de incasat creante, in masura
in care va realiza serviciile/livra produsele. De asemenea, se va
preciza actul juridic in baza caruia imprumutatul a dobandit/va dobandi dreptul de proprietate
asupra bunurilor. Planul de afaceri nu poate face obiectul unei garantii
reale mobiliare, dar poate constitui temei de creditare. In cazul in care in planul de afaceri
figureaza si drepturi de creanta viitoare, respectiv in cazul in care in
planul de afaceri sunt precizate contracte de prestari servicii/livrari ce urmeaza a fi executate de

catre client se vor lua in considerare, si aceste drepturi de
creanta viitoare. In cazul in care in planul de afaceri figureaza si bunuri imobile, asupra acestora
se va constitui o garantie reala imobiliara.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 43 din 52
CAPITOLUL IV GARANTIILE
PERSONALE Aspecte comune garantiilor personale Garantia personala (fidejusiunea) este

reglementata de art. 42 Cod comercial si de art. 1652-1684 din Codul civil si
este mijlocul juridic de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane, fizice sau
juridice, denumite fidejusori, altele decat debitorul principal, se
angajeaza fata de creditorul garantat sa execute obligatia debitorului, in cazul in care acesta nu o
va executa. Potrivit art.42 alin. 2 din Codul comercial, in
obligatiile comerciale, fidejusorii, chiar necomercianti, raspund solidar cu debitorul pentru

executarea obligatiei fata de creditor. A. Garantii emise de statul roman
si de autoritatile administratiei publice locale Aceste garantii respecta regulile fidejusiunii si se

emit, de regula, sub forma scrisorilor de garantie. Printre
aceste garantii se pot enumera : a) Garantii emise de statul roman, prin reprezentantul sau,
Ministerul Finantelor Publice ; b) Garantii emise de autoritatile
administratiei publice locale, in limitele stabilite de lege ; B. Scrisoarea de garantie bancara

Scrisoarea de garantie bancara poate fi asimilata in dreptul roman
institutiei fidejusiunii. Conform dispozitiilor art. 1652 C. civ. ,, Cel ce garanteaza o obligatie se
leaga catre creditor de a indeplini insusi obligatia pe care
debitorul nu o indeplineste , iar potrivit art. 42. alin. 2 C. com. ,,Prezumtia de solidaritate exista
si contra fidejusorului, chiar necomerciant, care garanteaza o
obligatiune comerciala. In utilizarea acestei institutii, bancile au devenit majoritare atat in

calitate de creditori cat si in calitate de fidejusori, astfel incat
se poate vorbi despre o bancarizare a fidejusiunii. Solidaritatea bancii care emite scrisoarea de
garantie, fata de debitorul din obligatia comerciala garantata, se
limiteaza numai la obligatia de a plati, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia de
plata fata de creditor urmare a neexecutarii sau executarii
partiale sau defectuase a obligatiilor din contractul comercial. Angajamentul de plata asumat de
banca garanta in favoarea creditorului din contractul comercial,
inclusiv creditorul-dezmembramant al bancii creditoare, in contractul de credit si asimilate

acestuia, reprezinta un act juridic unilateral care prin acceptarea
acestuia de catre beneficiar creaza raport juridic intre beneficiar si garant.

__________________________________________________________________ Garantiile
creditului

Pagina 44 din 52
In materia scrisorilor de garantie bancara, practicile internationale au fost uniformizate prin

Reguli uniforme
privind garantiile la cerere Publicatia nr.458/1995 a Camerei de Comert Internationale de la

Paris. Scrisoarea de garantie bancara este angajamentul scris asumat de o
banca garanta in favoarea unei persoane denumita beneficiarul garantiei, de a plati acestuia o
suma de bani, in cazul in care o alta persoana, nu a onorat o anumita
obligatie asumata printr-un contract, sau a onorat-o defectuos sau partial, fata de beneficiarul
garantiei. Scrisoarea de garantie bancara nu garanteaza fapte, ci
preia o obilgatie de plata, cu titlu reparatoriu. Desi este accesorie obligatiei debitorului principal
(ordonatorul), obligatia bancii garante, asumata prin SGB emisa,
este independenta in raport cu obligatiile asumate de ordonatorul, respectiv beneficarul SGB si

asumate de acestia prin contractul comercial. Banca dobandeste
calitatea de beneficiar prin acceptarea de scrisori de garantie bancara emise de institutii bancare
si/sau financiare agreate. Scrisoarea de garantie bancara respecta
principiile fidejusiunii si se bazeaza in principal pe urmatoarele reguli care trebuie respectate : a)

sa prevada in textul acesteia emitentul (banca garanta) si
beneficiarul garantiei (care poate solicita plata de la emitent in cazul in care debitorul sau nu-si
indeplineste obligatia de plata din contractul comercial ) ; b) sa
precizeze obligatia de plata garantata expres delimitata prin referirea la contractul comercial si la
articolele din aceasta care prevad obligatia de plata garantata ;
c) sa contina angajamentul de plata al bancii garante, ferm si neechivoc, irevocabil, cu precizarea

ca angajamentul este in solidar cu obligatia de plata a debitorului
si cu renuntarea expresa la orice opozitie si la beneficiul discutiunii si diviziunii (potrivit

sistemului de drept care ii este aplicabil). Formula de angajament
trebuie sa fie clara, fara posibilitate de interpretare ; d) sa contina suma maxima garantata (suma
de bani pe care banca garanta se obliga sa o plateasca
beneficiarului garantiei, mentionata expres in cifre si litere cu precizarea monedei in care se va

face plata sau dupa caz a modului de calcul a sumei maxime
garantate, dupa caz a cursului de schimb valutar); e) sa prevada conditiile si modul de executare
(Scrisoarea de garantie poate fi conditionata, pe baza de documente
justificative, de la caz la caz sau neconditionata, la prima si simpla cerere a beneficiarului.

Scrisoarea de garantie poate sa cuprinda documentele convenite intre
parti pe care beneficiarul garantiei trebuie sa le prezinte pentru a incasa garantia de la banca
garanta, cum ar fi : solicitarea scrisa a beneficiarului in care se
precizeaza ca obligatul principal nu si-a indeplinit obligatiile asumate sau, dupa caz,
documentele care atesta neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a
obligatiei garantate); f) sa prevada valabilitatea scrisorii de garantie bancara ( termenul de

valabilitate trebuie sa fie determinat, ca data fixa sau determinabil,
cu precizarea ca in cazul termenul calendaristic cade intr-o zi nelucratoare trebuie mentionat

expres cand expira garantia- in ziua lucratoare anterioara sau in cea
ulterioara; termenul de valabilitate a scrisorii de garantie este intotdeauna mai mare deact durata
valabilitatii obligatiei garantate) ; g) sa prevada locul depunerii
cererii de executare (ex. ghiseele bancii

__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 45 din 52
garante) ; h) sa contina clauze de reducere a valorii angajamentului garantului ( se refera la

diminuarea automata a obligatiilor garantului
proportional cu platile efectuate de catre debitor si/sau garant) ; i) sa contina clauze privind
legislatia aplicabila (se va preciza legea care guverneaza garantia;
ea se stabileste, de regula, de banca garanta dupa principiul jurisdictiei locului unde a fost emisa
garantia) ; j) sa prevada data si locul emiterii garantiei ; k) sa
contina semnaturile autorizate al bancii garante/swift testat; l) dupa caz, poate sa prevada
posibilitatea transferului/cesiunii scrisorii de garantie bancara, dar
numai impreuna cu transferul/cesiunea drepturilorizvorate din contractul comercial cesionat care,

in acest caz este contractul de credit, in conditiile notificarii
bancii garante sau obtinerii acordului acesteia, dupa caz. Tipuri de scrisori de garantie In functie
de obiectul obligatiei garantate scrisorile de garantie pot fi de
urmatoarele tipuri: a) Garantia de participare la licitatie; b) Garantia de buna executie; c)

Garantia de buna executie tehnica; d) Garantie de restituire a avansului;
e) Garantia de plata; f) Garantia de admisie temporara; g) Garantia de compensatie pentru

exportul prealabil; h) Garantie pentru exportul in compensatie; i)
Contragarantii bancare. In garantarea creditelor acordate clientilor, o banca poate primi scrisori
de garantie bancara, ca garantii de plata, care, in functie de tipul
de credit acordat, pot fi: garantia pura de plata; garantia pentru plata efectelor de comert, garantia
de aval; garantia de plata a ratelor scadente; garantia de
restituire avans. De preferinta, garantiile pentru plata efectelor de comert si garantiile de aval
urmeaza a se da prin aval si nu prin scrisori de garantie bancara.
C. Garantia de companie Garantia de companie respecta regulile fidejusiunii si este garantia

constituita in favoarea bancii de societati comerciale, rezidente si
nerezidente, cu capital de stat sau privat, de regii autonome, companii si societati nationale,
constituite potrivit Legii nr. 15/1990 sau Legii nr. 31/1990, de
societati comerciale cu capital integral strain sau mixt constituite potrivit Legii nr. 35/1991 si de
societati cu sediul in strainatate, altele decat debitorul
principal. Garantia de companie este un act juridic unilateral prin care persoanele juridice
mentionate la pct.2.3.1. se obliga fata de banca creditoare sa execute
obligatia de plata a imprumutatului in situatia in care acesta nu o va executa la

__________________________________________________________________ Garantiile

Pagina 46 din 52
termenele si in conditiile stipulate in contractul de credit, garantand cu intregul sau patrimoniu.
Garantia de companie se aseamana cu scrisoarea de garantie bancara cuprinzand, de regula

aceleasi elemente, cu diferenta ca garantul este o societate comerciala si nu
o banca. In cazul garantiei de companie fidejusiunea trebuie sa fie determinata conform art. 1657
Cod Civil. Astfel, societatea care se obliga prin emiterea garantiei
de companie raspunde conform angajamentului asumat in continutul garantiei. In mod

obligatoriu garantia de companie va contine precizarea creantei garantate. Avand in
vedere faptul ca emiterea garantiei de companie de catre societatea comerciala se creaza

raporturi juridice de natura comerciala creditorul, debitorul, cat si
emitentul garantiei au calitatea de comercianti, trebuie avute in vedere prevederile Legii 31/1990
Republicata, cu privire la modul de constituire a garantiilor de
catre societatile comerciale atat in garantarea propriilor obligatii cat si pentru terti. Astfel, se va
verifica daca emiterea garantiei de companie este asumata legal
de societate : a) sub aspectul competentei de a decide emiterea garantiei de companie in favoarea

unui tert. b) sub aspectul competentei de a semna respective garantie
de companie. Intrucat prin emiterea garantiei de companie societatea garanteaza cu toate

bunurile sale mobile si imobile, acest angajamentul trebuie supus aprobarii
adunarii generale a actionarilor in cazul societatilor pe actiuni si adunarii asociatilor in cazul

societatilor cu raspundere limitata, daca prin actele constitutive
ale societatii nu se prevede altfel. Garantia de companie este valabila pana la indeplinirea tuturor
obligatiilor din contractul de credit. Punerea in executare a
garantiei de companie se face la cererea bancii iar executarea silita urmeaza regulile stabilite prin
legea aplicabila. D. Fidejusiunea (cautiunea) Fidejusiunea este
mijlocul juridic de garantare a obligatiilor prin care una sau mai multe persoane fizice, altele
decat debitorul principal, se angajeaza fata de banca sa execute
obligatia de plata a debitorului principal izvorata din contractul de credit, in cazul in care acesta
nu o va executa. Art. 42 din Codul comercial instituie
raspunderea solidara cu debitorul principal a fidejusorului, chiar necomerciant, care garanteaza o

obligatie comerciala. Creditorul va putea urmari pentru intreaga
creanta atat pe fidejusor cat si pe debitorul principal. Intinderea obligatiei fidejusorului trebuie sa
fie expres precizata in contractul de fidejusiune. In cazul
fidejusiunii determinate fidejusorul nu va fi putea fi obligat decat in limita sumei determinate. In

cazul contractului de credit,
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 47 din 52
imobiliara;
suma la care se
obliga fidejusorul este principalul la care se adauga dobanda, comisioanele si orice alte cheltuieli
legate de creditul respectiv, incluzand si cheltuielile de
executare silita. In mod obligatoriu fidejusiunea va contine precizarea creantei garantate, si de

regula, aceleasi elemente ca scrisoarea de garantie bancara. La
incheierea contractului de fidejusiune trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: a) Fidejusorul

persoana fizica trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu
(capacitatea de a avea drepturi i obligatii prin incheierea de acte juridice). b). Solvabilitatea
fidejusorului persoana fizica se masoara dupa averea sa c)
Contractul de fidejusiune se incheie sub semnatura privata. d) Incheierea contractului de

fidejusiune nu influenteaza asupra dreptului fidejusorului de a dispune de
bunurile sale. E. Avalizarea titlurilor de credit Avalul este obligatia asumata de un tert garant de a
plati suma inscrisa in titlul de credit daca la scadenta
titlului, tragatorul/emitentul nu face plata conform titlului. Avalul este specific regulilor cambiale
fiind dat pe cambii si bilete la ordin. Avalul poate fi dat si
pe cecuri. Avalul poate fi dat de o persoana fizica sau juridica. Avalul este garantia personala
inscrisa in textul cambiei, pe fata cambiei, prin care o persoana,
care poate fi un tert sau chiar un semnatar al cambiei, isi asuma obligatia de a plati, integral sau
partial, suma din cambie. Avalistul are posibilitatea sa-si
limiteze garantia. Se vor accepta in garantie numai cambii/bilete la ordin avalizate pentru
tras/emitent de : a) o banca agreata ; b) o societate cu un standing
financiar ridicat, ce se bucura de un bun renume ; intrucat banca este un simplu creditor
chirografar al avalistului, se va analiza in mod obligatoriu situatia
financiara a acestuia, in scopul stabilirii riscului de neplata. Banca poate deveni posesoarea
legitima a unor cambii/bilete la ordin avalizate, cu titlu de garantie,
prin urmatoarele modalitati : a) prin emiterea de catre imprumutat, cu titlu de garantie, de bilete
la ordin avalizate in favoarea bancii ; b) prin tragerea de catre
banca de cambii asupra imprumutatului, in favoarea bancii, acceptate de catre imprumutat in

calitate de tras si avalizate ;
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 48 din 52
F. Emiterea de bilete la
ordin avalizate in favoarea bancii, pentru cauza de garantie Imprumutatii pot emite in favoarea
bancii bilete la ordin, avalizate, care, potrivit Legii nr.58/1934
asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr.83/1994, constituie titlu executoriu.
Acceptarea in garantia creditelor acordate de banca a biletelor la
ordin se va face cu respectarea Legii nr. 58/ 1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata
prin Legea nr.83/1994, Normele-Cadru ale BNR nr.6/ 08.03.1994 si
normelor proprii fiecarei banci. Nu se vor accepta in garantie la acordurile de garantie/contract

de credit, bilete la ordin cu scadenta data fixa (pot fi introduse la
plata numai la data scadentei sau in urmatoarele doua zile lucratoare), intrucat exista posibilitatea
executarii scrisorii de garantie cu mult inainte de valabilitatea
acesteia, si ca atare perioada dintre scadenta creditului si scadenta biletului la ordin ( egala cu
termenul valabilitate al scrisorii de garantie + perioada de
creditare +15 zile ) ar fi foarte mare. G. Tragerea de catre banca de cambii asupra imprumutatului
in favoarea bancii, acceptate de catre imprumutat in calitate de
tras si avalizate de un tert Banca poate sa traga cambii asupra imprumutatului, in favoarea bancii,
acceptate de catre imprumutat in calitate de tras si avalizate de
un tert, cu respectarea Legii nr. 58/ 1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata prin
Legea nr.83/1994, Normele-Cadru ale BNR nr.6/ 08.03.1994 si a
reglementarilor interne ale bancilor. Pentru acceptarea in garantie cambiile trebuie in mod
obligatoriu sa fie acceptate de catre tras, iar avalul sa fie dat pentru
tras. Nu se vor accepta in garantie la acordurile de garantie/contract de credit, bilete la ordin cu

scadenta data fixa. H. Titluri de credit emise de un tert in
favoarea bancii creditoare, pentru garantarea imprumutatului. Banca poate accepta in garantarea
creditelor pe care le acorda imprumutatilor bilete la ordin emise de un
tert in favoarea sa. Emiterea de catre un tert a unor bilete la ordin in favoarea bancii pentru
garantarea imprumutatului constituie in fapt o fidejusiune. Se vor
accepta asemenea bilete la ordin in conditiile prevazute la pct.2.5.6.a) Sectiunea 2, Cap.IV si

numai daca sunt emise de o societate cu un standing financiar ridicat,
ce se bucura de un bun renume si numai dupa o analiza a situatiei financiara a acesteia in scopul
stabilirii riscului de neplata.
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 49 din 52
Capitolul V Asigurarile Pe
masura multiplicarii si diversificarii creditelor acordate de banci, fapt care a avut drept principala
consecinta cresterea nivelului de risc adiacent, au aparut noi
instrumente de apreciere si calificare a riscurilor. Acestea au determinat, la randul lor, aparitia

unor noi metode, de origine statistica, de evaluare si de
mutualizare a riscului. Cuantificarea riscurilor pe diferite paliere din activitatea de creditare a dus
la posibilitatea tranzactionarii acestuia ca o adevarata marfa.
Aparuta in secolul al XVIII-lea, ideea de asigurare a creditului nu a putut fi legiferata datorita

lipsei instrumentelor de analiza, clasificare si cuantificare a
riscului. Perfectionarea instrumentelor statisticii matematice a dus, printre altele, si la aparitia

primelor intreprinderi de succes, ce aveau ca obiect asigurarea
riscului. Ce mai veche polita de asigurare a creditului pare a fi o polita emisa in anul 1831 de o
banca din Trieste, care asigura riscurile de neplata datorate
evenimentelor maritime. In prezent, asigurarea creditului pare a fi apanajul pietei bancare

europene, in Statele unite prezenta acestor companii fiind deosebit de
slaba, in pofida faptului ca acolo se gaseste cea mai veche companie de asigurare a creditului din
lume (American Credit Indemnity). Potrivit definitiei date de
Chaufton, inseamna compensarea efectelor hazardului asupra patrimoniului omului prin

mutualitatea organizata dupa legile statistice. Partile in contractul de
asigurare a creditului sunt: Asiguratorul> Compania de asigurare sau de reasigurare;

Asigurat>Banca creditoare In esenta acestea sunt participantii la incheierea
contractului de asigurare dar in practica exista situatii in care intervine si clientul bancii care
incheie contractul de asigurare in nume propriu dar cu banca
creditoare ca beneficiar al despagubirii. In prezent, cu privire la originea juridica a asigurarii

creditului exista inca controverse. Asigurarea creditului are,
aparent, caracterul unei cautiuni oferite de asigurator beneficiarului creditului-client al bancii

creditoare. Analizand, insa mecanismul asigurarii observam ca suntem
in prezenta unei subrogatii subiective purtand asupra debitorului obligatiei de plata scadente.
Subrogarea asiguratorului in obligatiile clientului debitor este, insa,
afectata de conditia indeplinirii evenimentului asigurat, parte a riscului preluat de asigurator. In

situatia in care contractantul politei de asigurare a bunului
obtinut din credit este clientul bancii creditoare iar polita este cesionata, ne aflam, in realitate, in
fata unei garantari cu o cesiune de creanta afectata de
conditie suspensiva: Obligatia de despagubire a asiguratorului nu este scadenta decat in cazul in

care se produce evenimentul asigurat si (cumulat) exista o obligatie
de plata scadenta catre banca.

__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 50 din
52
Teoria cautiunii ca sursa a asigurarii creditului nu poate fi admisa si din urmatorul motiv:
asigurarea creditului este un contract principal sinalagmatic in timp
ce cautiunea este un contract accesoriu si esentialmente unilateral. Pe langa asigurarea de risc

financiar incheiata cu societati de asigurare si reasigurare, bancile
mai pot accepta si garantii de la fondurile de garantare (Fondul National de Garantare a

Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati, Fondul de Garantare a Creditului
Rural, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, etc.).
Aceste garantii se emit, de regula, sub forma de scrisori de garantare
asemanatoare Scrisorilor de Garantie Bancara (acte juridice unilaterale) sau prin incheierea
contractelor de fidejusiune/cautiune (acte juridice bilaterale).
________________________________//_________________________________
__________________________________________________________________ Garantiile
creditului bancar -

Pagina 51 din 52
Documente de referinta: Codul civil roman Codul comercial roman Codul de procedura civila
Codul de procedura penala Legea
nr.58/1998 cu modificarile si completarile ulterioare Legea nr.99/1999 privind unele masuri

pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile si completarile
ulterioare, Legea nr.161/2003 Legea nr. 190/1999 a creditului ipotecar pentru investitii imobiliare
Legea nr. 26/1990 Republicata privind registrul comertului Legea
nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994 Normele
Cadru ale BNR nr.6/1994 Legea nr. 59/1934 asupra cecului Legea nr. 7/1996
a cadastrului si publicitatii imobiliare OG nr. 42/1997 Republicata- privind transportul naval

Legea nr. 601/2003 privind aprobarea OG nr. 48/2003 pentru modificarea
si completarea OG nr. 42/1997 privind transportul naval OG nr. 29/1997 Republicata privind
Codul aerian OUG nr.45/2003 privind finantele publice locale Bibliografie:
DELEANU, I.: Tratat de procedur civil.vol. I si II, Arad: Editura Servo-Sat, 2004. CIOBANU,
V.M.: Tratat teoretic i practic de procedura civil. vol. I si II,
Bucureti: Editura Naional, 1998. CIUREL, V.: Asigurri i reasigurri: Abordri teoretice i
practice internaionale. Bucureti: Editura All Beck, 2000. STOICA,
VALERIU : Drept civil. Drepturile reale principale. vol.I, Bucureti: Editura Humanitas, 2004.
POP, LIVIU: Drept civil, Teoria generala a obligatiilor. Bucureti:
Editura Lumina Lex, 1998 TURCU, I.: Operaiuni i contracte bancare.Tratat de drept bancar.
vol.1 i 2, Bucureti: Editura Lumina Lex, 2004 BELEIU, GH.: Drept civil.
Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Bucureti: Casa de Editur i Pres
ansa SRL, 2000 DEAK, Fr.: Tratat de drept civil. Contracte speciale,
Bucuresti, Editura ACTAMI, 1999. SITARU, D.-A.: Dreptul comertului international, Bucuresti,
vol.I si II, Editura ACTAMI, 1996. FRAGALI, M: Fideiussione e
assicurazione. Banca, borsa e titoli di credito, Milano, vol.III, 1959. ALBU-CARNU, I:

Asigurarea creditului, Bucuresti, Editura Rosetti, 2001
__________________________________________________________________ Garantiile
Pagina 52 din 52

Disertatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de Drept

MASTER DREPTUL AFACERILOR Promotia 2006

BANCARELEMENT DE LIMITARE A RISCULUI IN CREDITARE

Florescu Nicolae Adrian

bancar - Florescu Nicolae Adrian

identificarea riscurilor bancare C. Importanta gestionarii riscurilor bancare D. Riscul in

a. Rolul portofoliului b. Politica de

creditare c. Riscul individual de creditare

Capitolul II Reducerea riscului prin garantarea creditului A. Determinarea formelor de

Capitolul III Garantiile reale A.

Privilegiul imobiliar al bancii creditoare in calitate de finantator B. Ipoteca

Caracteristicile ipotecii Tipuri de ipoteci Conditiile

contractului de ipoteca Inscrierea intentiei de a ipoteca Publicitatea ipotecii Reductiunea ipotecii

Particularitati ale contractului de ipoteca Caracteristicile garantiei reale mobiliare Constituirea

garantiilor reale mobiliare

C. Garantia reala mobiliara

D. Garantia reala mobiliara cu reguli specifice

Garantia cu depozit colateral Garantia

cu titluri de valoare materializate Garantia cu titluri la purtator Garantia cu actiuni la purtator

Certificatul de depozit pe seminte Certificatul de depozit cu discount Garantia cu valori

Garantia cu actiuni Garantia cu fondul de comert Garantia cu nave Garantia cu aeronave

Capitolul IV Garantiile personale

Garantii emise de statul roman si de organele administratiei publice locale B. Scrisoarea de

Fidesjusiunea E. Avalizarea titlurilor de credit F. Emiterea de bilete la ordin avalizate bancii G.

Asigurarea creditului Documente de referinta / Bibliografie pag. 51 pag. 53

bancar - Florescu Nicolae Adrian

creditelor se bazeaza pe urmatoarele principii generale: 1) activitatea de angajare si acordare a

corespunzator, in lei si valuta, de credite si disponibilitati deschise diferentiat, pe urmatoarele

stabilita de comun acord cu serviciul dedicat clientelei, in functie de necesitatea de analiza,

existente in conturile clientilor, conturi pe care le au in administrare. 3) elementele de analiza

client; se vor urmari lichidarea, bonitatea, solvabilitatea, responsabilitatea activitatii desfasurate,

activitatea de asumare de angajamente si de derulare a operatiunilor de creditare, va fi treptat, pe

generala a posibilitatilor de refinantare existente in momentul respectiv; b) o atentie deosebita se

propria loc activitate, precum si garantiile bugetare; c) Directia Contencios, va trece la

gajul, scrisorile de garantie

parametrii de eficienta economica; clientul nu are suficiente disponibilitati in conturile sale

importante pentru constituirea de provizioane de risc, daca tinem seama de gradul de

precum si de necesitatea acoperirii angajamentelor asumate in conformitate cu practica bancara

de acum ca acesta este generat de o multime de operatii si proceduri. De aceea, in domeniul

creditului bancar - Florescu Nicolae Adrian

suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activitatii bancare il reprezinta

managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si

riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta

si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai constiinciosi in

acestei selectii adverse, este

generata de procesul de tranzitie. Tranzitia a insemnat pentru bancile romanesti modificarea

schimbarea permanenta a normelor prudentiale de catre BNR si deteriorarea situatiei financiare a

bancilor, implementarea unor politici adecvate de gestiune a riscurilor devine o necesitate, ca si

gestiune a riscurilor. In sectorul bancar cresterea a devenit un atribut esential al performantei

investitiilor in tehnologii noi, posibila doar in conditiile "productiei de masa". Procesul de

serviciilor bancare traditionale (creditarea clientilor, efectuarea viramentelor, gestiunea

trezorerie, operatiuni pe piata de capital, servicii informatice si de informare, asigurari). El este

pentru protectia generala a institutiei in conditii de crestere). Deoarece comunicarea bancilor cu

si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si

rolul strategic al riscurilor,

daca folosesc paradigma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei. D. Riscul in

operatiunile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism. Din acest punct de

creditelor cu probleme; necunoasterea fluxului de trezorerie al clientilor; creditarea

performante si sa angajeze/pregateasca un personal cu un profesionalism ireprosabil, care sa

Pentru ca o politica bancara de creditare sa se dovedeasca si utila, ea trebuie sa indeplineasca

probabilitate maxima de rambursare; asigurarea unor plasamente fructuoase pentru fondurile de

nevoilor pietei pe care opereaza banca.

creditare si la calitatile optime ale portofoliului de credite, principii si proceduri recomandate in